CPSF_312 by Ghe Zam

STANtSLAW LEM

COLECลขIA

POVESTIRI

ล TIINTIPtCO-FANTASTICE

S T A N I S L A W

4€

LEM

-k

Q H E N N A D t A

GOR

O \M\mm

mmmi\]\

Z 3 NIL

> 2 ..^ ..." S o a» S •

o•«*

M«3UKA<

IREZUHATUl CAPITOLELOR PRECEDENTE: Bolarls este o planetă oceanică, aflată sub Influenţa a doi sori : unul roşu, iar altul albastrti. Datorită legilor mecanicii c e r e ş t i , o r b i t a solari&eană a r fi trebuit să fie instabilă, i a r existenţa vieţii p e planetă — imposibilă. Pâmintenii au constatat insă c ă orbita lui Solaris este stabilă, ceea c e atrăgea concluzia că o forţă inteligentă determinase această incălcare a legilor astrofizicii. Decenii de-a rîndul, solaristicienii tereştri a u în cercat să intre în contact cu presupusul „ocean ginditor". Toate strădaniile fiind zadarnice, e x p l o r a r e a lui Solaris şi-a diminuat intensitatea, deasupra lui n e maiexistind decît o staţie c u trei cer cetători : Cibartan, conducătorul ei, ciberneticianul Snaut şi fizicianul S a r torius. P e s t a ţ i a Solari.? e s t e t r i m i s şi p s i h o logul K r i s Kelvin. D e la început, ei Iţi dă s e a m a c ă se petrec e v e n i m e n t e stra nii, d e neînţeles, fnspăimîntătoare. G i barian murise (după toate aparenţele, era vorba de o sinucidere), Sartorius se baricadase în cabina lui, iar Snaut p ă r e a î n g r o z i t şi n u v o i a s a u n u s e a r ă t a di.<.;pus s ă c l a r i f i c e l u c r u r i l e . în curînd, Kelvin observă că zitaţi d e o f ă p t u r ă bizară : o Tiinula t a u t o u i u t i c p r i n siaţie.

C o l e c i i a „POVESTIRI ŞTIINIIFICO-FANTASTJGE" ediiată de revista

|;5tiiiita • lelinica Anul XIII - 1 5 noiembrie 1 9 6 7

sînt vi negresă

STAIVISLAW tEM

LARIS {Urmare

din

nnmăhii

trecu:}

SARTORIUS C o r i d o r u l e r a pustiu. D u c e a m a i întl'i d r e p t , apoi c o t e a l a d r e a p t a . Nu, ţrnai vizitaserrii p l c i o d a t ă s t a ţ i a , d a r !ocui.'!em t i m p de ş a s e săptămifii, î n c a d r u l a n t i - e n a m e n t u l u i n e c e s a r , î n copia e i fideJâ, aClată Ia institut, p e PănaîVit. Ş t i a m î n c o t r o d u c scArile c u t f e p t e i^c a l u m i n i u . B i b l i o t e c a e r a â d î n c i t â în î n t u n e r i c . A m g ă s i t pe p i p ă i t e c o n m t a t o r u l ! A m ; s c o s di:i fi;rier coteSe prim.a]ui v o l u m a l a n u a r u l u i s o l a r i s t i c şi al a n e x e i . D u p â a p ă s a r e a unei c l a p e , s - a a p r i n s o l u m i n ă roşie. A m v e r i f i c a t în dispozitivul de î n r e g i s t r a r e : c a r t e a s e a f l a la G i b a r i a n , ia fel c a şi c e a l a l t ă , „Micul A p o c r i f " . Ani s t i n s l u m i n a şi a m r e v e n i t jos. IVIi-era t e a m ă s ă i n t r u în c a b i n a lui. deşi auziaem peişii c u n o s c u ţ i c u m se î n d e p ă r t e a z ă . . . S e p u t e a îjisâ î n t o a r c e . U n t i m p a m T^mm în f a t a u.ţiî, p î n ă cînd. s t r î n g î n d din dinţi, a n i r e u ş i t a ă - m l stăpîne.sc t e a m a şî a m i n t r a t C a m e r a l u m i n a t ă e r a g o a l ă . M - a m a p u c a t să c a u t p r i n t r e c ă r ţile î n t i n s e p e d u ş u m e a u a din î a ţ a f e r e s t r e i ; i a un m o m e n t d a t n)-ani a p r o p i a t de d u l a p şi l - a m î n c h i s . î m i f ă c e a r ă u v e d e r e a spaţiului gol c ă s c a t î n t r e s c a f a n d r e . A n e x a au, s e a f t a sub f e r e a s t r ă . A m l u a t m e t o d i c un VOIIUTI dupîî a l t u l p î n ă c î n d , î n u l t i m a g r ă m a d a d e . c â r ţ j a.şezate î n t r e p a t şi dulap,: a m d e s c o p e r i t t o m u l ciutaL S p e r a m cA voi d a în el p e s t e v r e o i n d i c a ţ i e şi, î n t r - a d e v ă r , l a indicele d e n u m e ei'a p u s un s e m n ; c u u n c r e i o n roşu fus(;se î n c e r c u i t un n u m e c a r e iiu-ir.i s p i m e a nJmic : A n d r e B e r t o n . A p ă r e a î n d o u ă pagini diferite. P r i m a m e n ţ i u n e m ă i n f o r m a Berton fuse.se pilot d e rezer\'â pe n a v a lui S t i e n n a h a n . U r m ă t o a r e a n o t ă p r i v i t o a r e l a el se gă.sea la p e s t e o s u t ă d e paetrd m a l d e p a r t e . I m e d i a t d u p ă d e s c i n d e r e , expefliţia se c o m p o r t a s e c u o p r e c a u ţ i e d e o s e b i t a , d a r c î n d , d u p ă 16 zile. .s-a d o v e d i t cfl o c e a n u l p l a s m a t i c .

n u n u m a i c ă n u m a n i f e s t ă nici un fel d e s e m n e d e a g r e s i v i t a t e , ci, d i m p o t r i v ă , se r e t r a g e în f a ţ a f i e c ă r u i obiect a p r o p i a t de s u p r a f a ţ a lui, e v i t î n d , p e cît p u t e a , uri c o n t a c t n e m i j l o c i t c u a p a r a t u r a s a u o a m e n i i , S h a n n a h a n şi locţiitorul s ă u , Tiniolis, a u a n u l a t o serie d e p i e v e d e r i ale m ă s u r i l o r do s e c u r i t a t e , î n t r u c î t î n g r e u n a u şi j n t i r z i a u d e s f ă ş u r a r e a lucrărilor. E x p e d i ţ i a a fost î m p ă r ţ i t ă în mici g r u p u r i de d o u ă şi de t r e i pei-soane, c a r e f ă c e a u uneori xboruri d e c i t e v a s u t e d e m i l e d e a s u p r a o c e a n u l u i ; e n i i l â t o a r e l e folosite pină a t u n c i c a m i j l o c d e izo l a r e a t e r e n u l u i d e l u c r u a u fost a d u s e ia B a z ă . P r i m e l e p a t r u zile a l e a c e s t e i m o d i f i c ă r i în m e t o d a de e f e c t u a r e a c e r c e t ă r i l o r a u t r e c u t f ă r ă nici u n fel de a c c i d e n t e , d a c ă nu ţ i n e m s e a m a de d e f e c ţ i u n i l e i v i t e d i n cînd în cînd la a p a r a t e l e de o x i g e n a l e s c a f a n d r e l o r : s u p a p e l e s-au d o v e d i i a fi sensibile l a a c ţ i u n e a c o r o s i v ă a a t m o s f e r e i o t r ă v i t o a r e , din c a r e c a u z ă a f o s t n e c e s a r ă î n l o c u i r e a lor a p r o a p e zilnică. î n ziua a c i n c e a <a 2 1 - a , n u m â r î n d de la m o m e n t u l d e s c i n d e r i i ) , dai c e r c e t ă t o r i , C a r u c c i şi F e r h n e r ( p r i m u l e r a radiobiolog, i a r al doilea fizician), a u e f e c t u a t un z b o r de e x p l o r a r e d e a s u p r a o c e a n u lui, î n t r - u n m i c a e r o m o b i l de d o u ă p e r s o a n e . ( A c e s t a nu e r a un v e h i c u l zburătoj-, ci unul b a z a t p e principiul pernei d e a e r comprimat). C î n d nici d u p ă ş a s e o r e n - a u revienit, T î m o l i s , c a r e c o n d u c e a B a z a . 5n lipsa lui S h a n n a h a n , a o r d o n a t s t a r e a d e a l a r m ă şi i - a t r i m i s pe toţi o a m e n i i disponibili în c ă u t a r e a d i s p ă r u ţ i l o r . P r i n l r - o i m p r e j u r a j - e f a l a l ă . t o c m a i in a c e a A l e g ă t u r a r a d i o s-a î n t r e r u p t la v r e o o r ă de la p l e c a r e a g r u p e l o r d e s a i v a r e ; cauzS e r a o m a r e p a t ă ( a p ă r u t ă p e s o a r e l e roşu), c e e m i t e a o i n t e n s ă r a d i a ţ i e c o r p u s c u l a r ă în s t r a i e l e î n a l ţ e ale a t m o s f e r e i . F u n c ţ i o n a u d o a r a p a r a t e l e c u u n d e u l t r a s c u r t e c a r e p e r m i t c o m u n i c a r e a la d i s t a n ţ e c e nu d e p ă ş e s c c i t e a 20 d e mile. In plus, î n a i n t e d e c r e p u s c u l , c e a ţ a s-a îndesit, i a r c e r c e t ă r i l e a u t r e b u i t să fie î n t r e r u p t e . : C î n d g r u p u r i l e d e s a l v a r e s e î n t o r c e a u la B a z ă , unu) d i n t r e e l e S d e s c o p e r i t a e r o m o b i l u l l a o d i s t a n ţ ă de n u m a i 80 de milo de ţ ă r m . M o t o r u l f u n c ţ i o n a , şj a p a r a t u l s e î n ă l ţ a dea.supra v a l u r i l o r . î n c a b i n a s l r ă v e s i e s e a f l a d o a r un s i n g u r o m , !n s t a r e de .semicunoştinţa. E r a Carucci. A e r o m o b i l u l a fost readus l a B a z ă , Iar lui C a r u c c i 1 s-a a c o r d a t a s i s t e n ţ ă m e d i c a l ă ; îşi r e v e n i s e î n c â în a c e e a ş i s e a r ă . D e s p r e s o a r t a Iui F e c h n e r n-a p u t u t s p u n e n i m i c . îşi a m i n t e a d o a r c ă în t i m p c e i n t e n ţ i o n a să se inloarf;ă a î n c e p u t s ă s i m t ă o g r e u t a t e la r e s p i r a ţ i e . S u p a p a a p a r a t u l u i s ă u de r e s p i r a t se b l o c a din cînd In cînd, şi la f i e c a r e i n s p i r a ţ i e p ă t r u n d e a î n ă u n t r u l s c a f a n d r u l u i o m i c ă doză d e g a z e o t r ă v i t w u e . I n c t r c î n d s ă r e p a r e a ţ a r a l u l colegului s ă u , F e c h n e r a t r e b u i t sâ-şi d e s p r i n d ă c u r e l e l e d e s i g u r a n ţ ă şi s ă se s c o a l e ; a c e s t a fusese u l t i m u l f a p t d e c a r e îşi m a i a m i n t e a C a r u c c i . D e s f ă ş u r a r e a p r o b a b i l ă a e v o n i m e n l e l o r e r a — d u p ă a p r e c i e r e a specialiştilor — u r m ă t o a r e a ; r e p a r i n d a p a r a t u l lui C a r u c c i , F e c l m e r a deschis c h e p e n g u l c a b i n e i , d e o a r e c e s u b c u p o l a j o a s ă nu se p u t e a m i ş c a ÎŢi v o i e — p r e s u p u n e r e plauzibilă, c a b i n a a e r o m o t o a r e l o r nefiind e r m e l i z a t ă , ci dofir un m i j l o c de p r o t e c ţ i e î m p o t r i v a p r e c i p i t a ţ i i l o r a t m o s f e r i c e şi vSntului, P e s e m n e c ă în tintpul raanipulaţiilor

a p a r a t u l d e o x i g e n al lui F e c h n e r s - a d e f e c t a t ; ameţit, fizicianul a ieşit prin c h e p e n g u l c a b i n e i p e fuzelajul vehiculului şi a c ă z u t îii « . ^ a n . Aceasta era istoria primei victime a oceanului. Zadarnice au fost t o a t e c ă u t ă r i l e , deşi, datoi-ită s c a f a n d r u l u i , cadarTu] a r fi t r e b u i t s ă p l u t e a s c ă . D e altfel p o a t e c ă î n t r - a d e v â r p l u t e a , d a r sti-ăbaterea *i c e r c e t a r e a a mii d e m i l e p ă t r a l e , a c o p e r i t e a p r o a p e c o n t i u u d e c e a ţ ă , d e p ă ş e a u posibilitatea e x p e d i ţ i e i . Dupâ căderea amurgului (mă întorc !a evenimentele anterioai'e), s - a u î n a p o i a t t o a t e a p a r a t e l e d e s a l v a r e , c u e x c e p ţ i a unui niare e l i c o p t e r de t r a n s p o r t , cu c a r e pleca.'^e B e r t o n ; a c e s t a a r e a p ă r u t d e a s u p r a B a z e i aproap*? după o o r ă d e la c ă d e r e a î n t u nericului, cînd toţi e r a u serios î n g r i j o r a ţ i d e s o a r t a lui. S e a f l a î n t r - o s t a r e de ş o c n e r v o s . A reuşit c u propriile-i forţe să iasă din a p a r a t , d a r d e î n d a t ă c e a a t i n s solul a l u a t - o la g o a n ă , strigînd şi plîngind ; p e n t r u u n b ă r b a t c a r e a v e a în u r m a lui 17 atii d e n a v i g a ţ i e c o s m i c ă şi ade.sea in condiţii d i n t r e c e l e m a l g r ţ i e , comportarea era surprin/ătoai*. Medicii b ă n u i a u c ă pilotul suferise o i n t o x i c a ţ i e . D u p ă d o u ă ziie, B e r t o n redobîndlse un echilibru a p a r e n t ; tptuşi r e f u z a să p ă r ă s e a s c ă , fie c h i a r p e n t r u o clipă, bordul navt"i p i i n c i p a l e ; nu voia nici m ă c a r s ă s e a p r o p i e d e fiublou! prin c a r e s e v e d e a o privelişte a o c e a n u l u i . D e c l a r a c â d o r e ş t e să prezinte un r a p o r t a s u p r a zborului .său. J n s i s t a , afirniîml c ă e s t e o c h e s t i u n e d e e x t r e m ă î n s e m n ă t a t e . R a p o r t u l a c e l a , e x a i i i i n a t d e Consiliul e x p e diţiei, a fost c o n s i d e r a t d r e p t produsul patologic a l minţii unui intajîicat t u g a z e l e a t m o s f e r e i s o l a r i s i e n c şi c a a t a r e a f o s t a n e x a t nu la istoria e x p e d i ţ i e i , ci la istoria bolii lui B e r t o n , Şi c u a c e a s t a se

termina

relatarea

acelor

intîmpiări,

A t î t s p u n e a a n e x a . M i - a m d a t s e a m a c ă e s e n ţ a chestiunii t r e bviia, e v i d e n t , c ă u t a t ă în însuşi r a p o r t u l lui B e r t o n ; c e a n u m e i-a p r o v o c a t încei'oatului pilot un ş o c n e r v o s ? M - a m a p u c a t din nou să r ă s c o l e s c p r i n t r e c ă r ţ i , d a r n - a m reiLşit să d a u peste „Micul ApotTif". E r a m din c e în c e m a i obosit. A m a m î n a t deci căutări

pentru

rTiîlne şi a m pâi'âsit c a b i n a . P e cind

viitoarele

tivceam

l î n g ă scara de a l u m i n i u , a m r e m a r c a t p e t r e p t e petele d e l u m i n ă ce v e n e a u

de sus. l'^rin

urmare

Sartorius

mai Ui<:i-a şi la o r a

a c e a s t a r M - a m gîndit c â a r t r e b u i s ă - l v ă d . Sus e r a întrucîtva

m a t cald. î n c o r i d o r u l

larţr, d a r scund, se

s i m ţ e a o a d i e r e s l a b ă . Kşit'le d e lurtîe f o ş n e a u c o n t i n u u în d r e p t u l g u r i l o r d e ver.tilaţie. U ş a l a b o r a t o r u l u i c e n t r a l e r a f ă c u t ă p i a r ă g r o a s ă d e sticla z g r u i i ţ u r o a s â . î i i c a d r a t ă î n t r - o r a m ă

dinti--o meta

lică, P e d i n ă u n t r u sticla e r a a c o p e r i t ă c u c e v a de c u l o a r e închisă, lumina â t r ă b ă t e a d o a r prin fei-esti-ulcile înguste, ttşe7.ate s u b t a v a n . A m apăsaţi c l a n ţ a , d a r , d u p ă c u m e r a d e p r e v ă z u t , a ş a n-a c e d a t înăuntru

domnea

t ă c e r e a .şi d j n cînd i n cînd

putea

fi auzit u n

.sîsîit slab, c a a c e l a e m i s , 4 e u n aritător c u g a z . A n i b ă t u t — nici un

răspuns. — siu'toriuH f a m spus. D o c t o r S a i t o r l u s < .Sînt eu, K e l v i n , nou]

vfnit, T r e b u i e s â t e v ă d , t e rog, fii bim şi d e s c h i d e ! iitÂUnşi foşnet din nou s l a b ,s -caa lşl ă s ca u t ml i cniinş teevaa. a r fl p ă ţ i t pe o hîi-tie m o t c t o -

— Sînt eu, K e l v i n ! D o a r ai a u z i t d e m i n e ! A m sosit d e p e „ P r o m e t e u " îji u m a ă c u c î t e v a o r e , a r a a d ă u g a t , a p r o p i i n d g u r a de locul în c a r e c a d r u l uşii se î n t î l n e a c u r a m a m e t a l i c ă . D o c t o r e S a r t o r i u s ! Aici nu e nimeni... sînt d o a r e u ! De.schide, te r o g ! T ă c e r e . A p o i d i n n o u un f o ş n e t u ş o r . CI te va izbituri f o a r t e d e s luşite de p a r c ă nişte i n s t r u m e n t e m e t a l i c e a r fi fost aşez^ite p e o t a v ă d e m e t a l . Şi d e o d a t ă a m î n m ă r m u r i t : r ă s x m a u paşi m ă r u n ţ i , c a ai unui copil c a r e a l e a r g ă — t r o p o t u l des şi g r ă b i t al i m o r picioruşe. P o a t e . . . poate... c i n e v a i m i t a abil a c e ş t i paşi, b ă t i n d c u d e g e t e l e d a r a b a n a pe o c u t i e g o a l ă , c u b u n ă r e z o n a n ţ ă . •— D o c t o r e S a r t o r i u s ! ! ! a m s t r i g a t . I>escliizi s a u n u ? ! Nici un r ă s p u n s , şi din n o u a c e l t r o p o t d e copil şi t o t o d a t ă d ţ i r a paşi m a r i şi repezi f o a r t e g r e u de distins, c a şi c u m o m u l a r fi c ă l c a t în vîrful p i c i o a r e l o r . D a r d a c ă m e r g e a , c u m p u t e a s ă i m i t e în a c e l a ş i t i m p u m b l e t u l copilului ? D a r c e m ă p r i v e ş t e ! m - a m gîndit şi, f ă r ă să-nai s t â p î n e s c I n d i g n a r e a , c a r e î n c e p u s e s ă m â cuprindă: ani ţ l p a t : —• D o c t o r e S a r t o r i u s ! 1 ! n - a m z b u r a t t i m p de 16 luni c a sâ m ă s p e r i e c o m e d i i l e v o a s t r e 1 1 ! N u m ă r p î n ă la z e c e , apoi voi f o r ţ a uşa N I Mă

îndoiam

reuşita

acestei

încercări.

R e c u l u l pistolului c u g a z e n u e r a p r e a p u t e r n i c , d a r e r a m h o t ă rit s â - m i î n d e p l i n e s c î n t r - u n f e l s a u a l t u l a m e n i n ţ a r e a , indiferent d a c ă trebuia sâ plec în c ă u t a r e a unor materiale explozive, c a r e c u szguranţii n u lipseau din m a g a z i e . M i - a m spus c ă n - a m v o i e s ă m ă s u p u n , c ă n u p o t j u c a la nesfîrşit c u a c e s t e c ă r ţ i d e m e n ţ i a l e , p e c a r e m i l e tot v î r â î n mîinl c i r c u m s t a n ţ e l e . S - a auzit un hîrşîit c a şi c u r a c e v a a r fi fost î m p i n s ; î n ă u n t r u o d r a p e r i e a l u n e c a t l a t e r a l c u v r e o j u m ă t a t e de m e t r u . O u m b r ă z v e l t ă a c ă n i t p e s t e p l a c a m a t ă , c a b r u m a t ă d e c h i c i u r ă , a uşii, şi un glas s t r i d e n t , c a m r ă g u ş i t m i - a s t r i g a t : —

Voi

deschide, dar trebuie să-mi promiti c â

—

A t u n c i p e n t r u c e m a i deschizi î ! a m

—

Voi

— Bine.

iesî îţi

nu vei

intra,

răcnit

eu. promit.

C h e i a r ă s u c i t ă în. b r o a s c ă a s c r i ş n i t u ş o r , apoî o siluetă n e a ^ ^ a c o p e r i n d j u m ă t a t e d e u ş ă . a t r a s p r u d e n t în u r m a s a d r a p e r i a . A c o l o se î n t î m p l a u l u c r u r i din c a l e a f a r ă d e c i u d a t e . A u z e a m fîşîitul unei m ă s u ţ e î m p i n s e p e d u ş u m e a şi în sfîrşit p l a c a t r a n s l u c i d ă s-a d a t î n l ă t u r i atît î n c î t să-i î n g ă d u i e lui S a r t o r i u s s â s e s t r e c o a r e pe c o r i d o r . S t ă t e a î n a i n t e a m e a , acopei'ind c u t r u p u - i usa. E r a s l a b , f o a r t e înalt, i a r s u b t r i c o u l c r e m t r u p u l s ă u p ă r e a a l c ă t u i t d o a r din o a s e . L a git a v e a o e ş a r f ă n e a g r ă ; pe u m e r i — un h a l a t de l a b o r a t o r , a r s de r e a c t i v i . Capul f o a r t e îngust şi-1 ţ i n e a î n t r - o p s r t e . A p r o a p e o j u m ă t a t e din figură îi e r a a c o p e r i t ă d e o c h e l a r i n e g r i , f o a r t e b o m b a ţ i , c a r e m - a u î m p i e d i c a t să-i v ă d ochii. M a x i l a r u l îi e r a lung. g u r a — î n v i n e ţ i t ă şi u r i a ş ă , p a r c ă d e g e r a t ă , l a fel şi u r e c h i l e , t o t v i n e t e . E r a n e b â r b i e r i t . Mai jos de c o a t e îi a t î r n a u , a g ă ţ a t e d e nişte benzi, niînuşiie de tecţie, din c a u c i u c r o ş u . A m

s t a t a ş a , un

radiopro

moment, privind

la altul cu o aversiune evidentă. Resturile firelor de p â r că

(undea

singur

maşina)

erau

culoarea

unul (părea

plumbului.

b a r b a , a l b i t ă c u fotul. C u f a ţ a b r o n z a t ă , c a S n a u t , S a r t o r i u s

avea

f r u n t e a d o a r pe j u r n ă t a t e pCrliţâ. P&rea c ă p o a r t ă l a s o a r e deauna o calotă.

întajt-

— Ascrult, a rostii î n fine. A v e a m I m p r e s i a c ă nu-1 I n t e r e s a a t î t c e e a c e a m să-i spun, c i t să t r a p ă î n c o r d a t c u u r e c h e a î n d i r e c ţ i a spaţiului din s p a t e l e s ă u , l i p i n d u - s e m e r e u d e p l a c a d e s t i c l ă . V r e m e de o c l i p ă n-ajn ştiut c u m s i - i v o r b e s c , a ş a încît Să nu s p u n o p r o s t i e . — Mă n u m e s c Kelvin... a i n î i i c e p u l , T r e b i i l e s ă ft a u a i t d e mifle. Sînt, • adică... a m fost c o l a b o r a t o r u l Iul G i b a r i a n , . . F a ţ a - i s l a b ă , bră/.dată t o a t ă de linii v e r t i c a l e — a ş a vu fj a r ă t a t Don Q u i c h o t e — , e r a lipsită de e x p r e s i e . O c h e l a r i i lui ma;-t, lîcfrri. aţintiţi asupra mea, m ă inhîbau. — Am

A m aflat c ă Giljarian... nu mai

trăieşte.

amuţii.

— Da.

Ascult,.,

Cuvintele

aveau

accent

nerăbdare.

— S-a sinucis ? .. C i n e i-a g ă s i t t r u p u l ? D u m i w a t a s a u S n a u t 7 — D e c e mi te a d r e s e a l S n a u t n u Vi-a spus..,?

niie Sa

ttc.eastâ

chestitme ?

Doctorul

— A ş v r e a sâ a u d c e ai de spus d u m n e a t a în a c e a s t a p r i v i n ţ ă . . . — Eşti —

Da.

— Om — Să

psiholog, Dar de

doctore

Kelvin ?

ce ?

ştiinţă?

zicem.

Dar

legătură

are.. ?

— Ci-edeam c ă e ş t i f u n c ţ i o n a r a ! secţiei d e c r i m i n a l i s t i c ă s a u poliUst. A c u m este o r a doua şi p a t r u z e c i , i a r d u m n e a t a , în loc s ă t^ infegrezi, d u p ă c u m a r fi fost d e î n ţ e l e s , r i t m u l u i de l u c r ă r i d e s f ă ş u r a t e î n s t a ţ i e , n u n u m a i c ă î n c e r c i b r u t a l sâ p ă t r u n z i î n l a b o r a t o r , d a r niâ şi interoghezi d e p a r c ă a s fi s u s p e c t a t . M - a m stăpîntt, d a r c u u n a s e m e n e a e f o r t încît f r u n t e a m i b r o b o n i t de s u d o a r e .

s-a

— Eşti s u s p e c t a t , S a r t o r i u s 1 a r a rostit c u o v o c e î n ă b u ş i t ă . V o i a m sâ-I l o v e s c c u o r i c e preţ, de a c e e a a m a d ă u g a t v e h e m e n t : Şi o ştii p r e a b i n e ' te

— D a c ă nu-ţt r e t r a g i c u v i n t e l e , K e l v i n , voi r e c l a m a în r a p o r t u l r a d i o !

şi

nu-mi

— P e n t r u ce trebuie s ă - m i c e r scuze ? P e n t r u s ă m ă pTimeşti, în loc s ă - m i e x p l i c i s i n c e r CP d u m n e a t a t e închizi şi t e b a r i c a d e z i în l a t i o r a t o r m i n ţ i l e ? ! î n fond c e eşti ? U n s a v a n t s a u un S p u n e I Î m i poţi r ă s p u n d e ? !

ceri

scuze,

faptul c ă în l o c s e - n t i m p l ă aici, 7 ! Ti-ai pierdut laş n e t r e b n i c ? !

E u însumi n u m a i ştiu c e s t r i g a m , d a r el nici n - a clintit. P e s t e pielea-i p a l i d ă , c u porii d i l a t a ţ i , se prelin,i,'eau p i c a t u r i mrn-\ d e s u d o a r e . D e o d a t ă m i - a m d a t s e a m a ; nici nu m - a s c u l t a ! S t ă t e a c u m î i n i i e Ia s p a t e şi c u t o a t ă , f o r ţ a î n c e r c a s ă r e ţ i n ă î n c h i s ă u ş a cftre t r e s a l t ă uşor, c a şi c î n d c i n e v a a r fi împin.s-o d e c e a l a l t ă p a r t e . -r- Te.rog.... p l e a c ă . . . a g e m u t c u un g l a s b i z a r şl piţigăiat. P e n t r u D u m n e z e u . . . p l e a c ă ( Pleiu;ă 1 C o b o a r ă , te rog... voi v e n i , voi f a c e tot c e vei v r e a , d a r a c u j u , te rog, să pleci \ ! In întins că ea parcă tragă, întorc

a c e s t glas e r a a t î t a z b u c i u m , încît, cu totul î n m ă r m u r i t , a m r e f l e x m î n a , v r î n d ^ s ă - l a j u t să ţ i n ă u ş a , f i i n d c ă e r a v ă d i t îl p r e o c u p a . î n a c e a c l i p ă insă a scos un ţipăt îngrozitor, d e m - a ş fi a r u n c a t a s u p r a lui c u u n cuţit. A î n c e p u t s ă se r e striBind c u v o c e a lui falsă : „ P l e a c ă ! p l e a c ă !" şi apoi ; „ M ă I m â î n t o r c ! m ă î n t o r c ! ! Nu • Nu ! ! !"

A deschis puţin u ş a şi a sărit î n ă u n t n j . Mi se p ă r e a c ă Ia Î n ă l ţ i m e a pieptului s a u . a t r e c u t c e v a a u r i u , c a im disc lucitor, i a r l a b o r a t o r u l z u m z ă i a a c u m s u r d , d r a p e r i a .s-a t r a s la o p a r t e , o u m b r ă m a r e şi î n a l t ă a t r e c u t p r i n d r e p t u l g e a m u l u i m a t , d r a p e r i a a r e v e n i t l a locul ei şi n i m i c n-a m a i p u t u i fi văzut. C e se petrecx'a acxilo ? ! S - a a u z i t f u g a u n o r paşi, g o a n a n e b u n e a s c ă s - a întici-upt c u o i/.bitiiră p u t e r n i c ă , c u zvon de s t i c l ă şl, d e o d a t ă , a r ă s u n a t rîsul unui copil... P i c i o a r e l e î m i t r e m u r a u ; p r i v e a m îngrozit în t o a t e p ă r ţ i l e , S - a l ă s a t l i n i ş t e a . M - a m a ş e z a t pe paraptHul s c u n d de plastic, c c se î n t i n d e a d e - a l u n g u l f e r e s t r e i . A m s t a t a ş a v r e u n sfei-t d c o r ă , n u ştiu d e c e , a ş t e p t î n d c e v a s a u p o a t e , a j u n s l a l i m i t a e x t e n u ă r i i , n u - m i m a l v e n e a nici m ă c a r sâ m ă scol. C a p u l îmi c r ă p a d e d u r e r e . D e u n d e v a , de d e a s u p r a , a v e n i t un s c r î ş n e t p r e l u n g şi în a c e l a ş i t i m p l u m i n a s-a inlensificat. D e la locul m e u v e d e a m d o a r o p a r t e a c o r i d o r u l u i c i r c u l a r c e m ă r g i n e a l a b o r a t o r u l a f l a t în vîrful s t a ţ i e i , clilar s u b s c u t u l u l t i m e i c h i u r a s e . D e a c e e a p e r e ţ i i ;

lui e r a u î n e x t e r i o r eoneavi şi o b l i c i , , c u f e r e s t r e o g i v a l e a m p l a s a t e la d i s t a n t e de c i t i v a m e t r i ; jaluzelele c e le p r o t e j a u din a f a r ă t o c m a i s e r i d i c a u : ziua soarelui a l b a s t r u s e a p r o p i a d e sfîrşit. P r i n g e a m u r i l e groa'^e a i n v a d a t o strălucii-e o r b i t o a r e . F i e c a r e b a r ă de nichel, f i e c a r e c l a n ţ ă s-a a p r i n s c a un m i c s o a r e . U ş a l a b o r a t o r u l u i — o m a r e p l a c ă din sticlă z g r u n t u r o a s ă — s-a î n c h i s a i d o m a gurii unui c u p t o r . î m i p r i v e a m mîiniie c e - ş î p i e r d u s e r ă c u l o a r e a în a c e e a ş i l u m i n ă i n f e r n a l ă . In d r e a p t a ţ i n e a m pistolul cu gaz. Nici nu-nii d ă d u s e m s e a m a cînd l - a m s c o s din t e a c ă . L - a m pus la loc. A m pricepui c ă nici c h i a r pistolul a t o m i c n u - m i e r a d t nici u n folos C e a ş fi p u t u t fa<'e c u el ? S ă s p a r g uşa ? S ă p ă t r u n d în l a b o r a t o r ? M - a n i sculat. De la discul a s e m ă n ă t o r unei explozii c u h.idrogen c e şe l ă s a i a o c e a n , u n fascicul o r i z o n t a l de r a z e a p r o a p e tangibile a ajuns pînă la obrazul meu (tocmai coboram treptele), dindu-mi s e n z a ţ i a unei peceţi i n c a n d e s c e n t » . L a j u m â t a t . e a scării, r â z g î n d i n d u - m â . a m r e v e n i t sus. Am s t r ă b ă t u t c o r i d o n i l şi d u p ă v r e o sută d e paşi m - a m pomenit de c e a l a l t ă p a r t e a l a b o r a t o r u l u i , în f a ţ a unei usi de sticlă î n t r u totul a s e m ă n ă t o a r e celeilalte. N - a m î n c e r c a t s-o deschid ; b ă n u i a m c ă este încuiată. C ă u t a m în p e r e t e l e d e plastic v r e o f e r e s t r u i c ă , f i e n u m a i un v i z o r ; gîndul .de a-1 spiona pe S a r t o r i u s nu m i s e p ă r e a d e loc nedenin. V o i a m să s f î r ş e s c c u p r e s u p u n e r i l e şi Să a f l u a d e v ă r u l , deşi n u - r a i i m a g i n a m d a c ă - 1 voi p u t e a î n ţ e l e g e . M J - a v e n i t î n Lpîad i d e e a c ă l u m i n a p ă t t i m t l e în sălile de l a b o r a t o r p ţ i a f e r e s t r e l e din t a v a n , a d i c ă din c h i u r a s a exterioai-ă şi, d a c ă in-aş. fi c ă ţ ă r a t pe din a f a r ă , p o a t e c ă a ş fi p u t u t privi p r i n ele î n ă u n t r u , î n a c e s t s c o p t r e b u i a s ă c o b o r c a s â - m i iau s c a f a n d r u l şi a p a r a t u l de o x i g e n . M - a m oprit înfiintea s c ă r i l o r , î n t r e b î n d u - m ă d a c ă m e r i t ă . E r a uiai nuilt d e c î t probabil c a s t i c l a f e r e s t r e î o r de sus să fie m a t ă , d a r n - a v e a m a î t ă soluţie. A m coborît l a nivelul mijlociu T r e b u i a să t r e c pe lîngă sa!n d e radio. U ş a e r a l a r g d e s c h i s ă . Ş n a u t ş e d e a în fotoliu, c a în m o m e n t u l d e s p ă r ţirii n o a s t r e . Au?.indu-mi paşii, a t r e s ă r i t şi ş i - a deschis ochii, — Alo, K e l v i n ! m - a c h e m a t c u glas r ă g u ş i t . N u i - a m E i , ăi a f l a t c e v a ? — D a . Nu Gura

s-a

este singur, a m

răspuns tirăgănînd

răspuns.

vorbele.

-i

crispat.

— I a t e u t t ă ! A s t a î n s e a m n ă c e v a . Şî z.i, a r e oaspeţi ? — N u - n ţ e l e g d e c e n u v r e a s ă - m i s p i m ă n i m i c , an> c o n t i n u a t îiKÎispus. Hămîiiiiid aici tot a m să a f l u mai d e v i v m e s a u m a i tîrztu. P r i n u r m a r e c e rrţ.st a u a c e s t e s e c r e t e ? — V e i înţelege în t n o m e n t u l în c a r e vei p r i m i o a s p e ţ i şi tu, ini-a r e p l i c a t . P ă r e a c ă a ş t e a p t ă c e v a şî c â n u p r e a a r e c h e f d e v o r b i t . U n d e te duci ? a a d ă u g a t cînd m-arii î n t o r s de p l e c a r e . N u i-anri m a i răspuns. P e p l a t f o r m a a e r o p o r t u l u i s t ă t e a a ş a c u m o tăsa.sem c a p s u l a m e a , p u r t î n d u r m e l e t r e c e r i i p r i n a t m o s f e r ă . M - a m a p r o p i a t des t e l a j e l e c u s c a f a n d r e . d a r b r u s c m i - a t r e c u t dispoziţia d e a î n t r e p r i n d e o e s c a p a d ă pe c h i u r a s n e x t e r i o a r a . A m f ă c u t o î n t o a r c e r e p e loe şi ani c o b o r î t s c a r a F;i s p i r a l ă s p r e m a g a z i i . C u l o a r u l îngust e r a plin de butelii şi d e lăzi a ş e z a t e u n a p e s t e a l t a . P e r e ţ i i e r a u

ak-i d i n m e t a l gol, c e l u c e a a l l j ă s t n i i î n l u m i n a . C î t e v a zeci d e paşi î n c ă şi .sub t a v a n o u a p ă r u t c o n d u c t e l e a p a r a t u r i i d e i - ă d r e p r i n s e de c h i c i u r ă . A m p o r n i t pe u r m e l e l o r ; d u p ă u n t i m p

pătrundeau

p r i n t r - u n inel g r o s d e plastic î n t r - o î n c ă p e r e încliisă e r m e t i c . C î n d am

î m p i n s u.şa g r e a , g r o a s ă

cît d o u ă p a l m e şi î n c a d r a t ă

de u n

c h e n a r d e gUJiiă, m - a pâli-uns p î n ă l a oase frigul. M - a m zgribulit. Din p ă i e n j e n i ş u l d e c o n d u c t e a c o p e r i t e d e z ă p a d ă aii m a u

ţurţuri

d e g h e a ţ ă . Şi a i c i s e a f l a u lăzi, c o n t c i n e r e , r a f t u r i pline d e cutii d e c o n s e r v e , t o a t e s u b un s t r a t s u b ţ i r e d e z ă p a d ă . T a v a n u l senUc i l i n d r i c coboi-a s p r e p e r e t e l e opus ; a c o l o a m v ă z u t s t r ă l u c i n d d e jocul a c e l o r d e g h e a ţ ă o d r a p c i i e g i o a s ă . A m d a t - o d e o p a i l e . P e un p a l de ţevi d e a l u m i n i u zăcea o si l u d ă ş u i e î n v e l i t ă în c e v a cenuşiu. A m ridicat c a p ă t u l

a c e l e i pînze şi a m distins f a ţ a

pre

lungă a lui G i b a r i a n . P ă r u l n e g r u , cu o ş u v i ţ ă d e a s u p r a frunţii se lipise d e ţ e a s t ă .

Mărul

lui A d a m

i s e ridico.se part:ă

fringîndu-i

gîtui. Ochii uscaţi pi-iveau d r e p t în t a v a n , i a r în colţul p l e o a p e i se fonna.se un s t r o p m a t de g h e a ţ ă . G e r u l m ă p ă t r u n s e s e atit d e t a r e , încît c u g r e u

îmi r e ţ i n e a m

clănţănitul

dinţilor.

Mi-am

apropiat

m î n a d e o b r a z u l lui G i b a r i a n . Mi s - a p ă r u t c ă a m atins o b u c a t ă d e Ic-mn î n g h e ţ a t . Din c a u z a b ă r b i i c a r e cresciise. pielea e r a a s p r ă şi p u n c t a t ă în nngrn. O expre.sie d e r a b f l a r e n e ţ ă r m u r i t ă şi b a t j o c o r i t o a r e îl înfîhfţase pe b u / e . L ă s t n d sâ c a d ă c a p ă t u l

linţoliuluî,

a m o b s e r v a t ieşiiu) d e s u b f a l d u r i l e lui in p a r t e a c e a l a l t ă a c a d a vrului un fel d e m ă r g e l e lunguieţe s a u b o a b e d e f a s o l e . D e o d a t ă a m î n c r e m e n i t : e r a u d e g e t e l e u n o r . t ă l p i g o a l e v ă z u t e în r a c o u r c i ; b u r i c e l e l o r o v a l e e r a u a ş o r r ă ş c h i r a t e . L.^. c a p ă t u l giulgiului .se afl,a negresa. Era

• culcată

cu faţa-n

-• •

, , ,

jos, c a prăbuşită

într-im

somn

adînc!

T r ă g e a m c e n t i m e l f u d u p ă c e n t i m e t r u pînza g r o a s ă . C'apul-cu m i c i cîrlionţi vineţii e r a a p l e c a i în plică u m ă r u l u i ei m a s i v şi n e g r u . P i e l e a lucioasă a spinării e r a b o m b a t ă d e muşchii coloanei brale. Uria.şul

trup nu e r a a n i m a t

d e nii'i o mi-şcare,

verte

Privindu-i

din nou p i c i o a r e l e goale, m - a izbit u n a m ă n u n t c i u d a t : t ă l p i l e nu • e r a u cituşi de puţin a p l a t i s a t e de g r e u t a t e a pe c a r o t r e b u i a u s-o susţină, nu e r a u nici m ă c a r î n g r o ş a t e d e m e r s u l desculţ. L e a c o p e r e a o pieliţă la fel d e s u b ţ i r e c a a c e e a a spinării s a u a p a l m e l o r . A m î n t i n s m î n a s p r e a - m i v e r i f i c a impresia, d a r d e a s t ă

dată

tnl-a v e n i t m u l t m a i g r e u decît a t u n c i cînd a m a t i n s m o r t u l . D e o d a t ă a m o b s e r v a t c e v a n e v e r o s i m i l ; deşi supus u n e i

tempisraturi

de m i n u s 20", t r u p u l negresei t r ă i a , c h i a r s e m i ş c a . Şi-n t r a s p i ciorul c u m a r fi £ ă c u t - o un c î i n e adoi-nvH p e c a r e l-ai f l a p u c a t de

labă.

V a îngheţa a l d , ini-a t r e c u t prin m i n t e . D a r c o r p u l femeii e r a tînjştit şl nici p r e a r e c e ; îmi s t ă r u i a fu v î r f u l d e g e t e l o r s e n z a ţ i a a t i n g e r i i m o i . M - a m î n t o r s c u s p a t e l e la d r a p e r i e , a m c o b o r î t - o şi m - a m î n a p o i a t p e c o r i d o r . M i se p ă r e a c ă a c o l o e r a o c ă l d u r ă n n iemine. aalpiuprin ezsîn .aM .Scările m -ecan să gînckirile în ătp rrioă-eplaîaen omatrm tm uillîp 10 tcM pru aeă--p ,o rau m ăoap un şmm eaK traid iaitnetn aiâ.!rp e d m de eeă o-na nespus, sip indm aţrrăţeaetpşaotum u atrlău distrus, : au i nţpieifierea bătut. edl aurintangibil. strîn.şfl Nu cvpuerncilocn'şerulou ml itenaaţt eo m siae, şl cp pcarin eăse iv îu uunse laiăt.

N-aveajri de c e să m â m a i d u c la S n a u t s a u la Sarloriu.?,.. N u - m i I m a g i n a m c â c i n e v a a m a i t r â i t v r e o t l a t ă a t î t c a grozăvii este m ă î n c e r c a s e r ă pe m i n e pînă a t u n c i . S i n g u r a soluţie s a l v a t o a r e , e c h i v a l e n t ă unei e v a d ă r i , e r a diagnosticul d e nebunie. Da, t r e b u i e s ă - m i fi ieşit din m i n ţ i şi î n c ă i m e d i a t d u p ă d e s c i n d e r e . I a t ă c u m acţionase oceanul asupra creierului m e u : treceam dintr-o haluci n a ţ i e în a l f a . D e v r e m e c e însă l u c r u r i l e stau a ş a , nu mai t r e b u i a s ă - m i irosesc forţele z b â t î n d u - m ă inutil s ă r e z o l v p r o b l e m e ine» x i s t e n l e în r e a l i t a t e , ci s ă c a u t a s i s t e n ţ ă m e d i c a l ă , să c h e m prin m i j l o c i r e a radioului n a v a „ P r o m e t e u " . s ă lansez s e m n a l e S O S . A t u n c i s - a î n t î m p l a t c e v a c u totul m i - a m p i e r d u t m i n ţ i l e m - a luiiştit.

surprinzător;

gîndul

câ

î n ţ e l e g e a m p r e a bine c u v i n t e l e lui S n a u t , d a r ă pi-esupimem c ă e x i s t a u n S n a u t şi c ă d i s c u t a s e m v r e o d a t ă cu el, î n t r u c î t h a l u c i naţiile puiteau să fi început c u m u l t m a i d e v r e m e . C i n e ştie d a c ă , a f l a t încă l a Lwrdul lui „ P r o m e t e u " , nu e r a m a t i n s de a c c e s u l a c u t al unei boli m i n t a l e , tar (ot c e trăi.sem n u e r a decît produsul c r e i e r u l u i m e u d e z e c h i l i b r a t ? D a c ă e r a m totuşi b o l n a v , p u t e a m s ă m ă î n s ă n ă t o ş e s c ; a c e a s t ă c r e d i n ţ ă îmi d ă d e a m ă c a r s p e r a n ţ a i z b ă virii de toate î n c e r c ă i i l e de pînă acuiri, i z b ă v i r e pe c a r e nu izbu t e a m î n nici un fel s-o î n t r e z ă r e s c în noianul de coşmnj-uri t r ă i t e d o a r în c î t e v a ore p e S o l a r i s . ! n p r i m u l rînd, deci, t r e b u i a s ă e f e c t u e z o e x p e r i e n ţ ă logica a s u p r a m e a însumi — un e x p e r i m e n t a m c r u c i ş , c a r e a r fi d o v e d i t d a c ă î n t r - a d e v ă r m i - a m p i e r d u t m i n ţ i l e , şi c a a t a r e sînt v i c t i m a f a n t a s m a g o r i i l o r propriei m e l e i m a g i n a ţ i i , sau d a c ă , oricît de a b * s u r d şi de n e v e r o s i m i l o r p ă r e a , t r o i r i l e m e l e a u fost r e a l e . G î n d e a m a ş a , privind l a pilonul de m e t a l c a r e susţinea c o n s t r u c ţ i a p o r t a n t ă a a e i o p o r t u l u i ; e r a un stîlp reliefat pe fondul p e r e t e l u i şi a c o p e r i t c u plăci de t a b l ă c o n c a v e . vop.sile îti v e r d e ; p e a l o c u r i , l a un m e t r u î n ă l ţ i m e , l a c u l se c o j i s e , r o s p r o b a b i l de c ă r u c i o a r e l e p u r t ă t o a r e d e r a c h e t e c e t r e c e a u pe a c o l o . A m pipăit oţelul, l - a m încălzit t i m p de o c l i p ă în p e h n ă . A m c i o c ă n i t în m a r g i n e a c i l i n d r i c ă a învelişului ; o a r e l'.aUicinaţiile p o t a t i n g e un a s e m e n e a g r a d d e i-ealitate ? p o t . m i - a m d a t singur r ă s p u n s u l ; în fond, e r a d o m e n i u l m e u de c e r c e t a r e . D a r i t n a g i n a r e a a c e l e i p r o b e c r u c i a l e e r a pcsibilă ? J . a î n c e p u t mi s e p ă r e a că nu, d e o a r e c e c r e i e r u l m e u b o l n a v ( d a c ă î n t r - a d e v ă r e s t e b o l n a v ) v a p r o d u c e o r i c e iluzii pe c a r e i le voi c e r e . D a r nu

numai în cazuri d e boală, ci chiar şi în somnul ce] m a i nojinal ni se i n t î n i p l ă să d i s c u t ă m c u p e r s o a n e pe c a t e nu le c u n o a ş t e m în s t a r e d e v e g h e ; s ă le p u n e m î n t r e b ă r i si sâ le auzitn r ă s p u n s u l ; deşi a c e i i n t e r l o c u t o r i n u sînt decit p l ă s m u i r i ale p.sihic\i!ui n o s t r u , entităţi în m o d t e m p o r a r p s e u d o i n d e p e n d e t i t e , nu ştim lotuşi c e c u v i n t e v o r rosti p î n ă nu ni se a d r e s e a z ă (în vis). De f a p t î n s ă a c e l e c u v i n t e sînt p r o d u s e d e subconştietitul nostj-u şi p r i n u r m a r e a r t r e b u i să le c u n o a ş t e m î n c ă în c l i p a în c a r e l e - a m s c o r n i t noi înşine p e n t r u a le p u n e în g u r a iluzoriului p e r s o n a j . I n d i f e r e n t d e c c a ş p l ă s m u i şl a ş realiza, m i - a ş p u t e a oricînd s p u n e c ă a m p r o c e d a t c o n f o r m legilor c a r e d i r i j e a z ă f e n o m e n e l e o n i r i c e . A t i ţ S n a u t cît şi S a r t o r i u s p u t e a u s ă n u e x i s l e de loc î n r e a l i t a t e , a ş a c i ţffice întrelMire p u s ă !or ' e r a i n u t i l ă . ' , _ . . 11

C e - a r fi, m i - a n i spus, s ă i a u v r e u n drog c e a c ţ i o n e a z ă p u t e r n i c , c u m e peyotluJ, s a u v r e u n a i t p r e p a r a t c a r e c r e e a x ă h a l u c i n a ţ i i şi viziuni c o l o r a t e . A p a r i ţ i a a c e s t o r a a r fi p r o b a t c ă c e e a c e a u t o a d m i n i s t r a t e x i s t ă a i e v e a . D a r nici a c e a s t a — îmi eu

gîndul

—

n-ar

ş t i a m în c e m o d

fi î n s e m n a t

doritul

experiment

crucial,

v a trebui s ă l u c r e z e s u b s t a n ţ a (pe c a r e

a-o a l e g ) şi, prin u r m a r e , n u e r a e x c l u s c a l u a r e a

mi-am

continuam căci

trebuia

medicamentu

lui şi e f e c t e l e lui s ă fie d e o p o t r i v ă p r o d u s e d e i m a g i n a ţ i a . IVIi se p ă r e a

că

mai

reuşeam

sâ

ies din c e r c u l

mea.

vicios

nebuniei m e l e — d o a r nu poţi gîndi decît eu c r e i e r u l , nu te poţi situa în a f a r a

propriei

tale

persoane

normal al proceselor desfăşurate

să-ţi

verifici

in o r g a n i s m

caracterul

—, cînd

m-a

stră

fugit

f u l g e r a t o idee p e cît de s i m p l ă p e atit de a d e v ă r a t ă . M-am

ridicat

precipitat

ruloul

paraşutei

d r e p t la c a b i n a postului d e radio. E r a pustie. A m c ă t ceasul e l e c t r i c de pe p e r e t e ;

se a p r o p i a o r a 4 d i m i n e a ţ a ,

dimineţii c o n v e n ţ i o n a l e de pe staţie. A f a r ă Am

pus în

distanţe

funcţiune

mari

aparatura

şi, aşteptînd

aduceam

pentru

momentul

comunicaţii

inerţial, a m

experimentului.

aminte care era

semnalul

de apei

găsiţi în tabelul ce a t î r n a d e a s u p r a puptirului în a l f a b e t u l

răspunsul. S a t e l o i d u l , răspuns

orinlr-un

•i«*Ti^nl--e^.rt

Morse

.'ftttjnţ*

si, d u p ă

mai

semnal

la mai

staţiei

a u t o m a t e , a satelitului c e se r o t e a în jui-ul lui Solaris, d a r sat apelul

d o m n e a u zorile roşii.

de radio

sâ treacă

| » r c u r s o d a t ă d i f e r i t e l e e t a p e ale Nu-mi

şi

privit în t r e a

opi

l-am

principal. A m secunde,

curind creierul

său

mi-a

lan venit

electronic,

repetai

5ft-iif^^

--atupolei

galactice

c a r e , în rotirea lui c i r c u m s o l a r i s e a : . . , , , a r e t a i e la i n t e r v a l e d e '22 d c s e c u n d e , şi a c e a s t a cu o precizie pină la a c i n c e a z e c i m a l ă . Apoi m - a m aşez,*if şi am aşteptat. RâspunMil a venit d u p â z e c e minute. Am cunzind-o

rupi

banda

in s e r t a r (am

privire), am

luat din

de liirtie r u rezultatul avut

grijă

bibliotecă

să

mai

lui, t a b e l e de logaritmi, a l m a n a h u l

nu-i

imprimat

arunc

multe

liârţi

nici mari

mişcării d i u i n e a

şi, a.s-

măcar ale

ceru

sateîoidulus

ţi c î t e v a l u c r ă r i a u x i l i a r e , după c a r e m-^am a p u c a t sâ c a u t sohiţia aceleiaşi

probleme.

Punerea

în e c u a ţ i e

mi-a

cei'ut

mai

bine

o o r ă ; n u m a i ţin m i n t e cind m a i c a l c u l a s e m a!ît d e m u l t , babil d o a r pe v r e m e a studtlloi', la e x a m e n u l de a s t r o n o m i e tică. Calculele

le-am

staţiei. R a ţ i o n a m e n t u l h ă r ţ i l e cerului cu f&

efectuat

ajutorul

meu se d e s f â ş u i a

marelui

în modul

de pro

prac

ordinator următor;

al din

trebuia să obţin c i f r e c e nu c o i n c i d e a u pe deplin

datele

f u r n i z a t e de sateloid. N e c o i n c i d e n ţ a d e r i v a din faptul sateloidul12 :e r a supu.s u n o r f o a r t e c o m p l i c a t e p e r t u r b a ţ i i p r o

v o c a t e de fot ţele g r a v i f i c e a l e

iui Solaris, de cei doi sori c e

t-oleso unul in jurul celuilalt, p r e c u m ş( d e m o d i f i c ă r i l e g r a v i pe p sşiruri tint!ea, t aum A ţripD b oban ş! eaatlcarzede alaasefiind igm şiczrhlocale, ip euăfclp cru iieţem fidrl-aprodusul oed e-llrteăeedcrcereşti ;erm celtoezeiam nu rbim alu anttn iagîndirii edentiireat— ciad tal et,teveeovoi rde avde dcoem ţtrebui ri isateloid eosateloid am lciden euatacb enero.atunci viln encorecţii După n caşieaivrlecarele ,ud usâ loaaaioireale, birb cm icclaţoaăcilila n licncu ecu aerlilzaerdecaetăloecon cicu rem ap stateîainom tld u ătotul raeoli u n ltuleiid ăac. .

exclus, c a ele s ă c o i n c i d ă c u cel d e - a l doilea şir de d a t e c i f r i c e . Creierul m e u p u t e a fi b o l n a v , d a r în nici un fel de î m p r e j u r ă r i nu e i a c a p a b i l să e f e c t u e z e c a l c u l u l f ă c u t de m a r e l e o r d i n a t o r al staţiei, d e o a r e c e t r a v a l i u l a r fi necesitat e f o r t u r i de c î t e v a luni. A ş a d a r , c o i n c i d e n ţ a c i f r e l o r a v e a să d o v e d e a s c ă faptul c ă m a r e l e c a l c u l a t o r e x i s t a î n t r - a d e v ă r , iar c u m - a m folosii d e el r e a l m e n t e şi n u îrili--o s t a r e h a l u c i n a t o r i e . Miiniie imi t r e m u r a u cind a m scos din s e r t a r b a n d a t e l e i m p r i m a t o r u l u i şi a m întins-o a l a i u r i de c e a l a l l ă . mal- lată, p r o v e n i t ă din o r d i n a t o r . A m b e l e ş i r u r i de c i f r e c o i n c i d e a u a ş a după c u m p r e v ă z u s e m , a d i c ă p î n ă la a patj-a z e c i m a l ă : a b a t e r i l e a p ă r e a u . a b i a ia a c i n c e a . A m a s c u n s t o a t e liîrtiile în s e r t a r . P r i n u r m a r e , c a l c u l a t o r u l e x i s t a independent de n i i n e ; faptul implica existenţa leală a staţiei şi tot c e e x i s t a în ea. E r a m g a t a s ă închid s e i t a r u l , cînd a m o b s e r v a t în el un d o s a r plin de foi a c o p e r i t e de c a l c u l e f u g a r e . L - a m scos a f a r ă ; d i n t r - o s i n g u r ă p r i v i r e m i - a m dat s e a m a c ă şi a l t c i n e v a î n t r e p r i n s e s e o e x p e r i e n ţ ă a s e n i â n ă t o a r e . cu d e o s e b i r e a c ă . în locul d a t e l o r pri-^ v i n d c u p o l a s t e l a r ă , el ceru.se sateloitului s ă m ă s o a r e a l b e d o u l lui^ S o l a r i s la i n t e r v a l e d e 40 de s e c u n d e . N u e r a m n e b u n ! U l t i m a r a z ă d e s p e r a n ţ ă s-a stins. A m d e c o - ' n e c t a t e m i ţ ă t o r u l , a m b ă u t restul de bulion din t e r m o s şi m - a m dus să m ă c u l c , !

HAREY : E f e c t u a s e n i c a l c u l e l e m i n a t d e o î n d î r j i r e m u t ă , cai'p. d o a r t^a, m ă ţinuse pe picioare. E r a m atit de b u i n i â c i t d e o b o s e a l ă încît, o d a t ă a j u n s în c a b i n ă , nici nu mai e r a m în s t a r e s â - m i iiîstalez patul ; în loc să d e s f a c c h i n g i l e d e sus, t r ă g e a m d e m i n e r pînă cind intretîul a ş t e r n u t s-o ro.stogolit peste mine. C î n d , în sfîrşit, a m c o b o r î t patul, a m a r u n c a t pe jos î n i b r â c ă m i n t e a d e pe m i n e , Hpoj, p e j u m ă t a t e a d o r m i t , a m c ă z u t pe p e r n ă ; nici n-o l u n f l a s c m c a l u m e a . A m a d o r m i t p e n e s i m ţ i t e f ă r ă s ă m a i sting l a m p a , U e s c h i z i n d ochii, a m a v u t i m p r e s i a c ă a ţ i p i s e m d o a r de c î t e v a minute. Lumina a v e a o misterioasă tentă purpurie. îmi era răcoare şî bine. S t ă t e a m întins gol. V i z a v i de p a l , s u b foreasti-a c u j a l u zelele tra.se pină la j u m ă t a t e , c i n e v a ş e d e a pţ- s c a u n . E r a H a r e y , î n t r - o r o c h i e a l b ă de p l a j ă , picior peste picior, d e s c u l ţ ă , p ă r u - i brun e r a d a t pe s p a t e , p î n z a s u b ţ i r e i s e r o t u n j e a în d r e p t u l p i e p tului, îşi lăsase in jos b r a ţ e l e b r o n z a t e pînă la c o a t e şi m ă p r i v e a n e m i ş c a t a , pe s u b genele-i n e g r e . A m c o n t e m p l a t - o îndelung c u t o a t ă s e n i n ă t a t e a . P r i m u l n;ieu gînd a f o s t ; „Ce bine-i cînd al astfel d e vise în c a r e ştii c e v i s e z i " . Şi totuşi d o r e a m ca ea să d i s p a r ă . A m î n c h i s oclill ş i a m începui să. d o r e s c f o a r t e i n t e n s a c e s t lucru, d a r cînd î~i\m redeschis e a ş e d e a la fel c a a d i n e a o r i . B u z e l e şi le ţjnca în felu-i obişnuit c a şi c u m a r fi v r u t s ă fluiere, d a r în ochi nu i se î n t r e z ă r e a nici u r m ă d e zîmbet. M i - a m a d u s a m i n t e d e tot c e g î n d i s e m d e s p r e vise a s e a r ă , î n a i n t e s ă fi a d o r m i t . A r a t a c a a t u n c i cînd o v ă z u s e m v i e p e n t r u u l t i m a o a r ă . A v e a 19 a n i ; a c u m a r fi t r e b u i t ş ă a l b ă 29, d a r fireşte c ă nu se ... .. . . ... -l. .. II

schimbase

nimfe.

Morţii

rămîn

tineri.

Mă

privea

aceiaşi

ochi m i r a ţ i . O voi lovi c u c e v a , m i - a t r e c u t p r i n m i n t e , ţ i . deşi eram —

în

vis,

Biată

M-am

speriat

îutieaga de •

n-am

îndrăznit

micuţă, a m puţin,

sâ-mi

duc

spus, a i v e n i t s ă m â

căci

î n c ă p e r e şi H a r e y ,

glasul

îmi

răsuna

îndeplinire

ffnduL

vizitezi, n u - j a ş a 7 atît

şi totul d i n j u r p ă r e a u

real,

cît s e

iar

poate

aievea. Ce

vis

p l a s t i c şi nu

numai

colorat...

văd

aict

pe d u ş u m e a

s e r i e d e l u c r u r i p e c a r e a s e a r ă , la c u l c a r e , nici n u le o b s e r v a s e m . Cînd m ă voi trezi, a m gîndit, v a t r e b u i s ă v e r i f i c d a c a e l e s e a f l â Î n t r - a d e v ă r a i c i s a u d a c ă n u sînt un p r o d u s al visului, la fel şi

Harey... — O a r e m u l t a i s ă m a i r â m î i aşa.,.? a m î n t r e b a t - o şi a m

s e r v a t c ă v o r b e s c în ş o a p t ă de p a r c ă m i - a r fi fost t e a m ă c ă auzi c i n e v a , c a

şi c u m

c i n e v a a r fi p u t u t

trage cu

ob m-ar

urechea

c e e a c e se î n t î m p l ă în v i s 1 tntre

timp soarele s-a ridicat puţin. Da, m - a m

gSndît, e

bina

şi a ş a . M ă c u l c a s e m î n t i m p u l zilei roşii, a u r m a t c e a a l b a s t r ă , i a r apoi c e a d e - a d o u a zi roşie. Î n t r u c î t î n s ă e r a imposibil să fl d o r m i t 15 o r e , m ă a f l a m p r a d a visului. Liniştit, a m început s-o c e r c e t e z c u a t e n ţ i e p e H a r e y .

Lumina

îi v e n e a din s p a t e ; o r a z ă s t r e c u r a t ă p r i n t r - o c r ă p ă t u r ă a p e r d e l e i îi a u r e a puful c a t i f e l a t al obrazului sting, iar g c n e l e - i a r u n c a u

faţa o u m b r ă prelungă. Kra încîntătoare. Poftim, m - a m

s c r u p u l o s pol fi c h i a r şi a t u n c i

cînd n u sînt

gîndit,

treaz ; u r m ă r e s c

m i m a r e a soarelui, şi faptul c ă H a r e y e r e o g r o p i ţ ă a c o l o u n d e are nimeni,

mai

jos de a r c u l bu>;elor

mirate ; doream

şi fx-o

tolu";!

t o a t e a s t e a să ia sfîi-şit. T r e b u i a d o a r s â mS a p u c d e t r e a b ă . Şi a m stiîns

tai-e pleoapele,

încercind

să m ă

trezesc, cînd

deodată

auzit un fişîit. M l - a m deschis i m e d i a t ochii. V e n i s e pe pat, a l ă t u r i d e m i n e , şi m ă p r i v e a c u s e r i o z i t a t e . I - a m zîmbit şi m i - a

zimbit,

apoi s-a a p l e c a t d e a s u p r a m e a ; pr|niul s ă r u t a fost uşor, d e p a r c a e r a m doi copii. A m s ă r u t a t - o î n d e l u n g . O a r e poţi folosi a s t f e l

vis ? D a r nu-l t r ă d a m a m i n t i r e a , c ă c i pe e a o v i s a m , c h i a r p e e a . N i c i o d a t ă nu mi se m a i întîuiplase... Tot m a i t ă c e a m . S t ă t e a m tins pe s p a t e : cînd ş i - a r i d i c a t f a ţ a , i-am soarelui

ce pătrundeau

pe f e r e a s t r ă ,

putut v e d e a . în

urechiiişclp, b i i r o m e t r u

în

razele fără

g r e ş a l .stărilor ei sufleteşti ; c u v i r f u r i l e d e g e t e l o r a m u r m ă r i t c o n turul m i c i l o r \ircchi, al c ă r o r lobi se înroşiseră de s ă r u t ă r i . N u ştiu ce

mi-a

stîrntl

deodată

neliniştea ; îmi

spuneam

într-una

că

m i m a i un vis, d o r i n i m a p o r n i s e a - m i b a t e c u p u t e r e . - M i - a m a d u n a t t o a t e f o r ţ e l e c a s ă s,ii' din p a t ;

eram

pregătit

de un e ş e c , 14d e o a r e c e în v i s îmi e s t e a d e s e a c u n e p u t i n ţ a

a t ă p i n e s c p r o p r i u l t r u p , c a r e p a r e a fi p a r a l i z a t s a u a b s e n t .

să-mi Mai

c u r î n d s o c o t e a m c ă d a t o r i t a aceslx>i î n c e r c ă r i m ă voi trezi. T o t u ş i d cm nu ral-1 caeuepsaAni — aăem .-td,m -rNu taeC ieg cd m eaă.am uerdvrei d lăuaenici .b ctş,eu t e7n din apao m taam itdispoziţie o ieşire, n , btîci ienş n tcrduăeoib m nan-atn aţr-tăa.,m îm cGlasul -uaigîndit, pantofi, mtălpile pierise p oîm mteirdnem eb iefst-ărucaaru im cu ăel gîtult ţ eslovit p u ăpanlofii i-rclm i odişi a.atît eraep alM eă şi, d n it .rp eeep bsîrn îeuăn daiuătu i nşf tu sălaeăa

rfffiet încît a m s ă r i t de durere. E i , a c u m se v a sfirşi 1 m i - a m spus cu satisfacţie, IMir n i m i c n u 5 - a î n t î m p l a t nici a c u m . C î n d m - a m reaşezat pe p a t , H a r e y s-a dat p u ţ i n Ia o p a r t e , p r o p t i n d u - s e c\i s p a t e l e de s p e t e a z a p a t u l u i . R o c h i a ti p a l p i t a i m p e r c e p t i b i l d e a s u p r a sîinilui stîng, în r i t m u l inimii b ă t î n d e . M ă p r i v e a c u un interes c a l m . C;el mai b i n e a r fi s ă f a c u n d u ş , m i - a m spus, d a r m i - a m dot i m e d i a t s e a m a c ă un duş p e care-1 v i s e z i nu t e p o a t e t r e i i . —

De imde

ai v e n i t

aici T a m

întrebat-o.

M i - a l u a t m î n a şi a î n c e p u t s ă n u - o salte c u un gest v e c h i şi f a m i l i a r , p r i n z î n d u - m l în p a l m a ei b u r i c e l e degetelor, —

N u ştiu, m i - a r ă s p u n s , d a r a m greşit cu c e v a ?

P î n ă şi g l a s u l îi e r a a c e l a ş i , a d i n e şt p u ţ i n n e h o t â r i t , î n t o t d e a u n a v o r b e a f ă r ă s ă a c o r d e o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă c u v i n t e l o r rostite, d e p a r c ă a r fi fost preoc-upată d c a l t c e v a ; a d e s e o r i f ă c e a i m p r e s i a unei fiinţe lipsite d e î n d u r i s a u d e p u d o a r e , f i i n d c ă p e t o a t e l e p r i m e a c u o s e n i n ă m i r a r e a b i a e x t e r i o r i z a t ă în p r i v i r e . — Oare...

te-^a v ă z u t

cineva 7

— N u ştiu. A m venit Kris? la

d e obicei. D a r a r e v r e o

Importanţă,

C o n t i n u a sâ s e j o a c e c u m î n a m e a . d a r f a ţ a ei n u m a i p a r t i c i p a acest joc. Se încruntase. -

Harey..7

— Cc-i, dragă 7 — De unde

ştiai

unde

m ă aflu ?

A r ă m a s p e g î n d u r i . Ş i - a dezvelit dinţii albi î n t r - u n z i m b e l A v e a buzele a t î t d e i n t e n s d e roşii incit a t u n c i c î n d m î n c a vişine culcwrea l o r n - o t r ă d a , — H a b a r n - a m . E ridicol, nu-i a ş a ? C î n d a m i n t r a i d o r m e a i , d a r n u t e - a m trezit, nu -i'oiam s ă t e t r e z e s c , f i i n d c ă eşti un r ă u t â cios. R ă u t ă c i o s şi plicticos..., şi in ritmul a c e s t o r c u v i n t e î m i s ă l t a c u şi m a i m u l t ă p u t e r e p a l m a . —

A ! fost

Jos ?

— A m fost. A m fbigit d e acolo... « a

frig.

M I ^ d a t drurnul mîinii. C u l c i n d u - s e î n t r - o r i n ă , ş i - a zvîrlit pe a p a t e c a p u l , a ş a încît p ă r u l s ă - i c a d ă î n t r - o p a r t e , şi m - a privit schiţînd a c e a j u m ă t a t e de zîmbet c a r e abia cînd a m indrâgit-o a î n c e t a t s â m ă m a l irite. —

Dar...

Harey...

dar...,

bîiguit.

M - a m a p l e c a t a s u p r a e i , s u f l e c î n d u - i m î n e c n s c u r t ă a rochiei. P u ţ i n m a i sus d e f l o a r e a t ă i a t ă d e v a c c i n a m distins u r m a r o ş i a t i c ă a unei î n ţ e p ă t u r i . Deşi o p r e v ă z u s e m (fiindcă, în mod cu totul r e f l e x , c o n t i n u a m să c a u t u r m e d e logică în imjjosibil), rai s-a făcut r ă u . A m a t i n s c u degetul setuntil lăsat d e a c u l unei seringi, semn p e c a r e I-airi v i s a t apoi ani fte-a rindul ; m ă t r e z e a m in g e m e t e m a i t o t d e a u n a în a c e e a ş i a t i t u d i n e , î n c o v r i g a t , a ş a c u m o găsisem a t u n c i c u trupul nu d e p a r t e de r ă c e a l a m o r ţ i i , f i i n d c ă în vi.sele m e l e î n c e r c a m să r e p e t c e e a c e f ă c u s e e a , c a şi c u m a ş fi v r u t a s t f e l să c e r i e r t a r e a m i n t i r i i ei sau s-o î n s o ţ e s c în a c e l e u l t i m e m i n u t e , c î n d , s i m ţ i n d a c ţ i u n e a injecţiei, t r e b u i e s ă - i fi a p ă r u t f r i c a . Ii e r a fric-ă d e o s i m p l ă z g î r i e t u r â , n i c i o d a t ă nu p u t e a s â î n d u r e d u r e r e a aau să v a d ă sînge şi i a l ă c ă p e n e a ş t e p t a t e a sBvîr-. şit a c e l l u c a i atît de îngrozitor, l ă s i n d u - m i cinci c u v i n t e pe o

_»

hîrtle

adiesată

mie. întotdeauna

purtajn

mine

acele

rîndurl.

H î r t i a e r a r o a s ă , n i p t ă în d r e p t u l î n d o i t u r i l o r , d a r n - a v e a m jul

cura

m â d e s p a r t de e a . De mii da ori m - a m r e î n t o r s la c l i p a î n

c a r e le .scrisese şi la tot c e v a fi s i m ţ i t a t u n c i . V o i a m s ă m ă

raîn-

«îi c u gîndul c ă o făcu.se p u r şl s i m p l u c a s ă m â s p e r i e , d o a r c ă , f ă r ă v o i a ol, doza s-a d o v e d i t a fi p r e a m a r e . C u t o ţ i i î n c e r c a u

sâ

m â c o n v i n g ă d e f a p t u l cA l u c r u r i l e s t ă t e a u a ş a s a u c ă t r e b u i e s â fi fosti o h o t ă r î r e d e m o m e n t , d e t e r m i n a t ă de o b r u s c ă d e p r e s i u n e . Ki însâ n u ş t i a u c e - i « p u s e s e m c u cinci zile î n u r m ă . eînd, s p r e a o lovi c î t m a i t a r e , m i - a m l u a t tot c e a v e a m l a e a , i a r dînsa, în timp

ce-mi strîngeam lucrurile,

voare 1 „Ştiţ c e - n s e a m n ă

m-a

asta...?",

întrebat cu o suspecta

iar eu

m-am

prefăcut

fer

că

p r i c e p , d e ş i - p r i c e p e a n ) p e r f e c t , d a r o s o c o t e a m un o m laş, b a c h i a r i-o s p u s e s e m . I a r a c u m s t ă t e a î n t i n s ă d e - a c u r m e z i ş u l patului şi m ă p r i v e a , d e i ) a r e â n - a r fi ştiut c ă eu o u c i s e s e m . — A l t o e v a n u ştii s ă spui ? m - a î n t r e b a t . C a m e r a e r a

inundată

d e l u m i n a roşie a s o a r e l u i , i a r p ă r u l ei d e v e n i s e o v ă p a i e .

Şi-a

privit b r a ţ u l i n t r i g a t ă de faptul c ă i-1 c o n t e m p l a s e m a t î t d e u m l t , iar c i n d m i - a m l ă s a t m i n a s â c a d ă şi-a s p r i j i n i t d e ea o b r a z u l r e c e Şî

neted, —

Harey,

strigat

răguşit

Nu-i

putinţă..,,

— încetează t Stătea stnnsc;

ochii

genele

închişi;

negre

—

Unde

—

l.a

sîntem,

—

D a r , unde-i

vedeam

atingeau

obrajii.

tremuixil sub

Harey ?

noi. asta ?

Ş i - a deschis pentru o clipă un oiiii '.-i i n j a t ă 1-a ifîm ..'I

început -

să-mi

" Adăstam mea

gîdîle

( ,rncle

la-.

palma,

KJis !

— Ce-i ? — M ă simt

pleoapele

vizuala

genunchi)

bine.

neclintit

a l ă t u r i de e a . M i - a m

se d e s l u ş e a u

mei

goi, r e f l e c t a ţ i

parte în

din

oglinda

r i d i c a t c a p u l ; în

pat,

părul

lavaboulul.

raza

răsfirai

tras

şi cu

t a l p a unul d i n t r e a c e l e o b i e c t e d e f o r m a t e p a r c ă de foc c e zăc-eaa pe duşimioa şi l - a m

r i d i c a t c u m î n a . A v e a un v î r f a s c u ţ i t .

L-am

a p l i c a t p e piele, puljn m a i sus de locul u n d e se distingea o c i c a t r i c e s i m e t r i c ă , .semicirculară, şî m i l - a m înfipt in c a r n e . O d u r e r e p ă t r u n z ă t o a r e . M ă u i t a m la sîngele c a r e c u r s c a , c a r e se p r e l i n g e a î s stropi m a r i d e - a lungul coapsei şi p i c u r a pe jos. "

Totul e r a

Inutil, Gînduri

de s p a i m ă p u n e a u tot m a l m u l t

stă-

p î n l r e pe m iUn — e ; nu m ă mai a m ă g e a m c u Ideca <;ă sînt p r a d ă unui vis ; de mult n u mai c r e d e a m în el, a c u m îmi s p u n e a m d o a r c ă t r e b u i e să m â a p ă r . I - a m

privH s p a t e l e gol, a l e c ă r u i linii d i s p ă

r e a u sub ţ e s ă t u r a albă, s p r e c u r b u r a şoldului. T ă l p i l e d e s c u l ţ e îl tacratelaîerrntT Enila daIui trau alup fd miun airHart^y npeste iîen daceşi nrso ec u d ăm p-is-a lo n iţcă-d ăţaaasem tcaîml hn u. caftpă.ibA reas-a itm nu p rr ea ctnîntins eum -staun itreşedc eaH ziinbet gtde aem rtîn eeî n y al ec,aepdsdastm aelprm -u raletău.oclungul t;erouldpe. ae; tsătie-ei av m b;euaezm zr ăaf reiatfprvişinii arto gaael d p ăae

— încetează...,

şoptit.

M i - a m d e s p r i n s uşor m î n a şî m - a m s c u l a t . E r a m î n e ă «pl. I m b i ' ă c î n d u - m ă ţa g r a b ă , a m v ă z u l - o > ă .se a ş a z ă p e p a t . M ă privea. — U n d e - ţ i sînt l u c r u r i l e f a m î n t r e b a t - o şi m ) - a şi p ă r u t r â u . — Lucrurile

mele...?

— C e , ai d o a r

această

rochie ?

D e d a t a asta e r a n u m a i un j o c . D i n a d i n s î n c e r c a m s â m ă p o r t dezinvolt, în mo<! obişnuit, c a şi c u m n e - a m fi d e s p ă r ţ i t iert, ea şi c u m nici nu ne-am fi d e s p ă r ţ i t . H a r e y s - a .sculat şi, c u o m i ş c a r e lină, d a r fern^â, ş î - a .scuturat f u s t a c a sâ şj-o î n d r e p t e . De,şi nu m i - a spus nimic, vedeam c ă întrebarea, mea o intriga.se. V ă d i t u i m i t a , ş i - a rotit c e r o e i ă t o r p r i v i r e a în ju^ul nostru. — gal

Nu ştiu..., a rostit n e a j u t o r a t ă . P r o b a b i l în dulap..,, a . a d ă u şi a deschis uşa a c e s t u i a .

—

tsfu, a c o l o

sint d o a r

scafandre, am

răspuns.

L î n g ă l a v a b o u am găsii a p a r a t u l e l e c l r i c şl a m î n c e p u t s ă m ă b â r b i e r e s c . V o i a m să nu stau c u s p a t e l e Spre f a t ă , i n d i f e r e n t cine e r a . . . S e p l i m b a prin c a b i n ă , scotoc-ea în t o a t e u n g h e r e l e , a privit prin f e r e a s t r ă şi, in sfli-şit, s-a a p r o p i a t d e m i n e şi m i - a spus : — Kj-ia. am i m p r e s i a c â s-a î n t î m p l a t c e v a . . . S-a î n t r e r u p t . A ş t e p t a m c u apai-alul d e c o n e c t a t în mînă. P a r c ă a ş fi u i t a t ceva..., a c o n t i n u a t e a . D a , n u - m i a d u c a m i n t e d e m u l t e . P e l i n e le ştiu... d e t i n e îmi a m i n t e s c . . . şi... şi n i m i c m a i m u l i . A s c u l t a m t o a t e ns'pf» î n c e r c î n d s ă - m i d o m i n m i m i c a . Oai-e a m fost... b o l n a v a ? — El... s - a r p u t e a spune, D a . c î t â v a v r e m e ai fost puţin b o l n a v ă . — Ah ! Atunci

desigur

c ă din p r i c i n a

asta...

Bru.sc s-a înseninat. M t - e greu s ă . e x p r i m c e s i m ţ e a m , l a t - o u m b l i n d , a ş e z î n d u - s e , t ă c î n d .sau z î m b i n d : şi. în mot) i n e x p l i c a bil, c o n v i n g e r e a că o ivn în f a ţ a m e a p e H a r e y d e v e n e a m u l t m a i p u t e r n i c ă decît a m e ţ i t o a r e a nelinişte c a r e m ă s u g r u m a . Altoot'i, c a în ateste momente, mi .se p ă r e a c ă in f a ţ a m e a e s t e o H a r e y s i m p l i f i c a t ă , l i m j t a l â U) c î t e v a replici, gesturi şi m i ş c ă r i c a r n c t e risiice. S - a a p r o p i a t d e m i n e . Ş i - a lipit pieptul d e al m e u şi m - a tntrt'bat: ., ~

C u m e c u noi 7 B i n e a a u r ă u ?

— CHt s e p o a l e A

zimbit

— Cînd

d e bine,

ani ră.spuns.

u-şor. vorbeşti

a ş a e.ste

mal curînd

rău.

— D a ' d e unde, H a r e y . iubito I A c u m t r e b u i e să p l i ' i , i - f i n spus g r ă b i t . M â vei aştepta, nu-i .işa ? S a u poale... eşti fiăiTundâ 7 a m adăutjat, căci m i e î n s u m i m i se f ă c u s e bi-usc o f o a m e teribilă. — F l f t m î n d â ? Nu.. Ş i - a s c u t u r a t c a p u l , i a r p ă r u l a p r i n s s ă i ae m i ş t e în valuri. T r e b u i e sâ te a ş t e p t ? M u l t ă v r e m e ? — V r e o oră.,., n - a m a p u c a t rupt holărîtâ ; , 17t i n e t — M e r g cu

b i n e s â - i ţ ă s p u n ^ i c ă lOra î n t r e

A c e a s t a e r a o H a r e y c u toluJ necunos<;t! tă ; cealallfi nu înr^eira niciodată să-şi impună voinţa. — Copilule, e c u n e p u t i n ţ ă . . . palM m aă în p r i vsus, e a ddee -j ao sl u ; ndgeuold aat n ă t em b r-aaţ upl u r iin seid:e eirm a n âr o . t uAnm d şi plim cald, bat

N u fusese d e Ioc intenţia m e a , d a r g e s t u l e r a a p r o a p e c a o m î n giiere. T r u p u l m e u o r e c u n o ş t e a , o d o r e a , t i n d e a s p r e e a în pofida r a ţ i u n i i , in pofida a r g u m e n t e l o r ' şi a stării de t e a m ă . I n c e r d n r i s ă - m i ţin c u o r i c e p r e ţ f i r e a , a m r e p e t a t : — Harey, e cu neputinţă... trebuie s ă rămîi

aici.

— Nu. Ce rezonanţă avusese cuvîntul t — De

oe?

— Nu... nu ştiu. Ş i - a r o t i t ochii în jurul cabinei şi din nou ş i - a ridicat p r i v i r i l e s p r e m i n e . Nu pol.... a rostit a p r o a p e în ş o a p t ă . — D a r d e c e !7 — N u ştiu. N u pot. MI SC p a r e . . . m i se pare... î n m o d e v i d e n t c ă u t a i n sineşi r ă s p u n s u l , i a r cînd I-a găsit a î n s e m n a t p e n t r u e a c a o r e v e l a ţ i e : M i se p a r e c ă trebuie să t e văd... m e r e u . F e l u l realist a l intonaţiei a răpit a c e s t o r c u v i n t e sensul unei m â r t u r i s i i i s e n t i m e n t a l e ; e r a c u totul a l t c e v a . C o l o r a t ă de a c e a s t ă impresie, î m b r ă ţ i ş a r e a în c a r e o ţ i n u s e m s-a p r e s c h i m b a t brusc, deşi în e x t e r i o r totul p ă r e a n o r m a l . C o n t i n u a sâ s t e a în b r a ţ e l e m e l e ; p r i v i n d - o in ochi, a m î n c e p u t să-i r ă s u c e s c mîiniie l a s p a t e , i a r a c e a s t ă m i ş c a r e , iniţial nu p r e a d e c i s ă , c o n d u c e a s p r e u n ţel t o t m a i v ă d i t : c ă u t a m c u p r i v i r e a c e v a c u c a r e a ş fi putut-o lega pe H a r e y . î n t o a r s e l a s p a t e , c o a t e l e ei s - a u c i o c n i t uşor, d a r t o t o d a t ă s-au î n c o r d a t a t î t de t a r e încît m i - a u z ă d ă r n i c i t t e n t a t i v a d e a o i m o b i liza. A m l u p t a t p o a t e t i m p d e o s e c u n d ă . C h i a r şi i m a t l e t a p l e c a t a.şa, pe s p a t e , şi a b i a a t i n g i n d c u călcîtle d u ş u m e a u a n - a r fi_ reuşit s ă se e l i b e r e z e ; e a î n s â , i m p a s i b i l ă şi zîmbind nedesluşit, s-a d e s p r i n s din î n c ă t u ş a r e a m e a , s-a s c u l a t în p i d o a r e , iar b r a ţ e l e şi l e - a l ă s a t î n jos. Ocini ci m ă c e r c e t a u : a c e e a ş i senină c u r i o z i t a t e c a la î n c e p u t , cînd m â t r e z i s e m , paj-că nedîndu-şi tieama d e gestul d i s p e r a t l a c u r e , c u o c l i p ă î n a i n t e , f u s e s e m î m p i n s de un a c c e s d e p a n i c ă . A c u m s t ă t e a i n e r t ă c a într-o a ş t e p t a r e , i a r f i g u r a îi e r a d e t a ş a t ă , fiiavâ, î n t r u c î t v a stirprinsă. B r a ţ e l e m i - a u c ă z u t f ă r â v l a g ă . A m i ă s a t - o în m i j l o c u l c a m e r e i şi m - a m î n d r e p t a t s p r e p o l i c i o a r a de lîngă l a v a b o u . Mă s i m ţ e a m p r i n s î n t r - o c a p c a n ă i n i m a g i n a b i l ă şi c ă u t a m o s c ă p a r e , a p e l î n d la m i j l o a c e l e oele n>ai lipsite d e s c r u p u l e . D a c a a ş fi fo.st î n t r e b a t d e inţeiesu] c e l o r prin c a r e a m t r e c u t , n - a ş fi fost în s t a r e s â s p u n n i m i c , d a r îmi d ă d e a m s e a m a c ă î n t î m p l ă r i l e d e pe s t a ţ i e c o n s t i t u i e un î n t r e g d e o p o t r i v ă de îngi'ozitor şi d e neînţeles. D a r nu la a c e a s t a m ă g î n d e a m în a c e l m o m e n t ; î n c e r c a m m a i d e g r a b ă s â g ă s e s c un vicleşug, u n m o d c a r e s ă - m i f a c ă posibilă fuga. F ă r ă s-o v ă d , ii s i m ţ e a m p r i v i r e a a ţ i n t i t ă pe mine, D e a s u p r a policioarei s e a f l a , zidită în p e r e t e , o m i r ă f a r m a c i e . C e r c e t î n d - o în g r a b ă , a m găsit tubul c u pastile s o m n i f e r e şi a m a r u n c a t î n t r - u n p a h a r p a t r u t a b l e t e — d o z a m a x i m ă . N u î n c e r c a m să m ă f e r e s c d e H a r e y . E g i e u d e s p u s de co, p u r şi simplu nu m ă p r e o c u p a a c e s t lucru'. A m t u r n a t î n p a h a r a p ă c a l d ă , a ş t e p t î n d c a t a b l e t e l e s ă s e dizoave. M - a m a p r o p i a t d e H a r e y r ă m a s ă în mijlocul c a m e r e i , — Eşti

supărat î

— Nu.

Bea

asta.

ra^

întrebat

încet. ;

Nu ştiu de ce e r a m convins c ă m ă va asculta, î n i r - a d e v ă r , fără I s ă r o s t e a s c ă v r e u n c u v i n t , a l u a t din mîiniie m e l e p a l i a r u l şi i - a ! b ă u t d i n t r - o s u U a r e c o n ţ i n u t u l . A m pus p a h a r u l gol pe m ă s u ţ ă şi i m - a m a ş e z a t în c o l ţ u l d i n t r e d u l a p şi bibliotecă. Hai-ey s - a a p r o - i p j a t d e m i n e lin şi s-a întins p e d u ş u m e a lîngă fotoliu, a ş a c u m j O f ă c e a a d e s e a , a d u n î n d u - ş l s u b e a p i c i o a r e l e şi, c u a c e l a ş i gest i f a m i l i a r , ş i - a d a t p ă r u l peste u m e r i . Deşi nu m a i c i e d e a n i d e loc \ c ă e s t e e a , de f i e c a r e d a t ă c î n d o r e c u n o ş t e a m în a c e s t e gesturi j m ă r u n t e m ă s i m ţ e a m gîtuit. E r a c e v a do n e î n ţ e l e s şi înspăiniîn- , t â t o r c u atît m a i oribil c u c î t t r e b u i a s ă m ă p r e f a c m e r e u c ă o ; iau d r e p t H a r e y . E a , în s c h i m b , se s i m ţ e a H a r e y şi c a a t a r e nu , p u t e a fi î n v i n u i t ă d e p e r f i d i e . N u ştiu c u m d e a m a j u n s la a c e a s t ă idee şi în c e m ă s u r ă e a e r a a d e v ă r a t ă , d a r pe a t u n c i orani i-igur j d e t e m e i u l ei d a c ă m a l p u t e a fi c e v a sigur. j Ş e d e a m dus pe g î n d u r i , iar f a t a ş i - a sprijinit s p a t e l e de g e n u n - ţ chii met, p ă r u l î m i gîdila m î n a î n c r e m e n i t ă . S t ă t e a m a ş a , a p r o a p e < f ă r ă s ă suflu. De c î t e ori nu m i - a m privit pe f u r i ş c e a s u l ! T r e - J c u s e o j u m ă t a t e d e o r ă , i a r n a r c o t i c u l t r e b u i a să-şi fi t ă c u t e f e c t y l . ' ; Harey a murmurat ceva. i — C e spui ? a m î n t r e b a t - o , d a r nu m i - a r ă s p u n s .

Consideram toate astea ca semne ale somnolenţei crescînde, J deşi, s i n c e r v o r b i n d , în a d î n c u l sufletului m ă î n d o i a m d a c ă m e d i - ' j c a m e n t u î v a a v e a v r e u n e f e c t . De c e ? Nici l a a c e a s t ă î n t r e b a r e nu i g ă s e s c un r ă s p u n s ; îmi d ă d e a m s e a i n a p r o b a b i l c ă p t o c e d e u l m e u j e r a mult p r e a simplu. H a r e y ş i - a l ă s a t î n c e t c a p u l pe g e n u n c h i i mei, p ă r u l î n t u n e c a t o a c o p e r i s e în î n t r e g i m e , r e s p i r a ritmic, a s e m e n e a unui o m a d o r - j mit. M - a m a p l e c a t , c a s-o d u c s p r e pat. D e o d a t ă , d e s c h i z î n d u - ş i ' ochii, m - a p r i n s u ş o r d e p ă r şi a izbucnit î n t r - u n rîs strident, • î A m înmărmurit, iar ea hohotea c u o m u t r i ş o a r ă în a c e l a ş i t i m p î n t r - o a t i t u d i n e n e f i r e a s c ă , prostit din nou, apoi şi-a lipit o b r a z u l d e

ve.selâ. Mijind ochii, m ă p r i v e a ^ n a i v ă şi ş ă g a l n i c ă . î n l e m n i s e m şi neputincios. H a r e y a c h i c o t i ţ i m î n a m e a şi a t ă c u t . •'

— De c e rîzi ? a m î n t r e b a t - o c u un glas lipsit d e t i m b r u . A c e - , eaşi e x p r e s i e de Sngîndurare puţin neliniştită i-a t r e c u t peste c h i p . V e d e a m c ă î n c e a r c ă s â fie s i n c e r ă . Ş i - a l o v i t c u degetul n ă s u c u l i şi m i - a r ă s p u n s c u un o f t a t : — Nici eu nu ştiu. I n m ă r t u r i s i r e a ei r ă s u n a o n e p r c f ă c u t ă - j u i m i r e . N u - i a.şa c ă m ă port c a o i d i o a t ă ? a c o n t i n u a t . Nu ştiu... I a ş a îmi vine.,, d a r şi tu eşti c a r a g h i o s : stai fudul de p a r c ă ai f i , PelvJs.,! — Parcă aş zisem prost, — Petvis,

doar

tSaet

întrebat-o,

îl ştii, g r ă s u n u l

âla,..

awnd

impresia

r.ă

au-^ | l

O r i c e î n d o i a l ă e r a e x c l u s ă , H a r e y n - a r fi p u t u t să-l c u n o a s c ă j p e P e l v i s şl nici s ă a u d â d e s p r e el de la m i n e din simplul m o t i v a c ă acest c o s m o n a u t s-a î n t o r s din e x p e d i ţ i a lui m a i b i n e d e t r e l j a n i d u p ă m o a r t e a lui H a r e y . Nici e u nu I - a m c u n o s c u t pînă atun<-i" ş i n - a v e a m deci de u n d e să ştiu c ă , prezidînd a d u n ă r i l e institutului, P e l v i s o b i ş n u i a s â p r e l u n g e a s c ă la nesfîrşit şedinţele. D e altfel s e ; n u m e a P e l l e Villis, din c a r e s-a n ă s c u t a c e a p o r e c l ă p r e s c u r t a t ă , ; d c a s e m e n e a n e c u n o s c u t ă pînă la î n t o a r c e r e a lui. 19

F a t a î ţ i s p r i j i n e a p e geiiuncliii m e i c o a i e l e şi m ă p r i v e a în Tală; P u n î n d u - i p e tmicri m î i n i i e , m i l e - a m p l i m b a t î n c e t s p r e gîtu-i d e z v e l i t ; l - a m simţit c u m p a l p i t a . G e s t u l p u t e a fi d e m î n g î î e r e , i a r e x p r e s i a o c h i l o r ei a r ă t a c ă H a r e y n u - l î n ţ e l e g e a altfel, M - a m c o n v i n s c ă la a t i n g e r e t r u p u l îi e s t e î n t r - a d e v ă r u n t r u p o m e n e s c , obişnuit şi c a l d , şi c ă s u b piele şi m u ş c h i se a s c u n d o a s e şi l i g a m e n t e . U i t î n d u - m â în ocliii ei c a l o u , m - a c u t r e m u r a t î n g r o z i t o a r e a dorinţă de a - m i strînge cu putere degetele. . A p r o a p e m i se c h i r c i s e r ă , c î n d , d e o d a t ă , m i - a m a d u s a m i n t e d e m î i n i i e i n s î n g e r a t e a l e lui S n a u t şi m i - a m d e s f ă c u t s t r î n s o a r e a , —

C e straniu

m ă priveşti..., m i - a spus

I n i m a îmi b ă t e a a t î t d e t a r e î n c î t e r a m A m închis o clipă ochii.

senină. incapabil s â r ă s p u n d .

F u l g e r â l o r î n t r e g u l plan d e a c ţ i u n e m i s-a dezvăluit d e l a î n c e p u t şi pîriă la sfîrşit, c u t o a t e a m ă n u n t e l e . M - a m sculat p r e c i pitat din fotoliu. cu

— T r e b u i e să p l e c , H a r e y , a m spus. D a r . dată ţii n e a p ă r a t , v i n o mine. — .S-a

Bine. sculat

brusc

în

picioare,

— D e CP eşii d e s c u l ţ ă ? a m î n t r e b a t - o , a p r o p i i n d u - m ă d e d u l a p şi iilegînd î n t r e s c a f a n d r e l e c o l o r a t e d o u ă — p e n t r u m i n e şi pentru e a — N u ştiu..., m i - a r ă s p u n s nesigur. P e s e n m e mi s - o r fi r ă t ă c i t pc^ u n d e v a pantofii... N-,im

ilal

[ăsputisulul

nici

atenţie.

— N - a l s ă ţî-1 poţi p u n e p e s t e r o c h i e . T r e b u i e să ţ i - o scoţi. — Scafanclrul.,,? P e n t r u c e ? a , î n t r e b a t a p u c î n d u - s e totuşi ,să s e d e z b r a c e ; n - a izbutit însă, c ă c i a s u r v e n i t c e v a bizar : r o c h i a n u p u t e a fi s c o a s ă . N a s t u r i i roşii d e l a m i j l o c e r a u d o a r d e c o r a t i v i ; lipsea orice fel de a c c e s o r i u de d e s c h i d e r e , f e r m o a r , c o p c i o r i a l t c e v a . H a r e y a zîmbit c o n f u z . C u a e r u l c ă f a c cel m a i obişnuit l u c r u din l u m e , a m luat d e p e j o s un i n s t r u m e n t c a u n scalpel şi a m d e s p i c a t pînza a c o l o unde î n c e p e a d e c o l t e u l s p a t e l u i . tii .sfîrşit. Harey. ş i - a putut îi v e n e a puţin c a m larg.

t r a g e r o c h i a peste c a p . S c a f a n d r u l

— Zbtirăni 7,.. şi t u ? m - a î n t r e b a t în t i m p c e , g a t a î m b r ă c a ţ i , pât'ăscatn c a m e r a . A m d a ! d o a r d i n c a p . î m i e r a o frică teribilă că-1 v o m întîlni p e Snaut, d o r caridoi-ul c e d u c e a la a e r o p o r t e r a pustiu, i a r uşa cabinei de r a d i o , p e lîngă c a r o t i v b u i a să trecetn, e r a închisă, î n s t a ţ i e d o n m e a a c e e a ş i linişte f u n e b r ă . H a r e y n u m ă s c ă p a din ochi. C u a j u t o r u l w i u l c ă r u c i o r e l e c t r i c , o m scos d i n t r - o b o x ă o r a c h e t ă şi a n ) adu.s-o p e pista liberă, u n d e 1-ani v e r i f i c a t p e rînd m i c r o r e a c t o r u l , c o m e n z i l e şi duzele, apoî a m I r a n s p o r t a t - o pînă l a discul d e l a n s a r e , aşezat s u b pîlnia c e n t r a l ă a cupolei ; d u p ă oe a m t r a s de o p a r t e u n c o n t a i n e r gol, a m i n s t a l a t p e disc r a c h e t a . E r a o m i c r o i i a v ă d e s t i n a t ă m e n ţ i n e r i i legăturii î n t r e s1;aţie şi sateloid, s e r v e a la c ă r a t u l m â r t i i r i l o r , p e o a m e n i n u - i t r a n s p o r t a decît î n c a z u r i e x c e p ţ i o n a l e , f i i n d c ă n u p u t e a fi d e s c h i s ă din i n t e rior. T o c m a i a c e s t a m ă n u n t îmi c o n v e n e a şi c o n s t i t u i a o p a r t e a planului m e u . F i r e ş t e c ă n u i n t e n ţ i o n a m s ă l a n s e z r a c h e t a , d a r f ă c e a m t o a t e d e p a r c ă a ş fi p r e g ă t i t - o p e n t r u u n a d e v ă r a t s t a r t : 20 .

H a r e y , c a r e m ă înlovărăşist? a d e s e a în c ă l ă t o r i i c o s m i c e a v e a o a r e care cunoştinţe în treburile astea. A m mai verificat o dată starea instalaţiei de a e r c o n d i ţ i o n a t şi d e o x i g e n , a m pus-o în f u n c ţ i u n e , a m c o n e c t a t c i r c u i t u l p r i n c i p a l , i a r cînd a m v ă z u t a p r i n z i n d u - s e l ă m p i l e de c o n t r o l a m ieşit din s p a ţ i u l în^'ust al capsulei şi i-am fâ<;ut s e m n lui H a r e y . c a r e s t ă t e a Ia m a r g i n e a s c ă r i i : —

Intră !

—

Dur

—

Voi i n t r a în u r m a t a . T r e b u i e să închid dLipă noi t r a p a .

i\i ?

S p e r a m să nu-şi d e a p r e a f u r î n d .seama d e vicleşugul m e u . După c e a c o b o r î t p e s c ă r i ţ a î n g u s t ă î n ă u n t r u l c a b i n e i , m i - a m b ă g a t r a p i d c a p u l î n d e s c h i z ă t u r ă şi a m î n t r e b a t - o p e H a r e y d a c ă se p o a t e a r a n j a c o m o d ; a m a u z i t un „ d a " s u r d , m - a m r e t r a s şi a m î n c h i s vijelios t r a p a . Cu a m b e l e miini a m fixat iute z ă v o a r e l e d e s i g u i a n ţ ă , i a r c u o c h e i e pe c a r e o p u s e s e m la î n d e m î n ă a m început s ă î n ş u r u b e z c e l e cinci piuliţe c e a d e r a u e t a n ş în a d î n c i l u r î l e chiuraset. T r a b u c u l a s c u ţ i t al r a c h e t e i p ă r e a c ă trebuit- sâ-şi i a zborul peste o L-lipâ. Ş t i a m c ă î n t e m n i ţ a t e i nu i se p u t e a î n t î m p l ă nici un rău. î n m i c r o n a v ă a v e a suficient o x i g e n , ba c h i o r şi a l i m e n t e . De a l t fel nu i n t e n ţ i o n a m s-o ţin a c o l o ia nesfii-şit. D o r e a m î n s ă cu o r i c e p r e ţ s ă obţin u n r ă g a z de cel puţin c î t e v a o r e c a s ă - m i pun la p u n c t p l a n u r i l e l e g a t e de viitorul m a i îndepărt.fil şi să iau c o n t a c t c u S n a u t , de d a t a a c e a s t a în condiţiile u n o r d r e p t u r i e g a l e . , î n t i m p c e î n ş u r u b a m pet^ultimă piuiită, a m simţit c ă p i e d e s t a lul nrietalic de c a r o se s p r i j i n e a u c e l e trei p i c i o a r e a l e r a c h e t e i î n c e p e să t r e p i d e z e uşor. M - n m .gîndit însă c ă , din p r i c i n a zorului cii c a r e l u c r a m , e u î n s u m i f ă c u s e m p l a c a de oţel să ţ n t r e în rezonanţă. • ' • • ^• • '• • Cînd m - a m îndepTu-tat însă la o d i s t a n ţ ă d e c î ţ t v a paşi, a m v ă z u t c e v a c e n - a ş m a i dori să v ă d n i c i o d a t ă . î n t r e a g a r a c h e t ă t r e p i d a , s c u t u r a t ă de loviturile d a t e d i n ă u n t r u , d a r c e fel de lovituri ! E r a c a şi c u m în n a v ă s - a r fi a f l a t nu o f a l ă f i r a v ă , ci un a u t o m a t de oţel. F ă r ă î n d o i a l ă c ă nici c h i a r el n - a r fi putut f a c e o m a s ă d e opt t o n e s ă se z g u d u i e a t î t de c o n v u l s i v ! P e s u p r a f a ţ a lucie a r a c h e t e i , l u m i n i l e r e f l e c t a t e a l e a e r o p o r t u lui j u c a u , scti!n»bîndu-şi culorile. De altfel nu se a u z e a u nici un fel de izbitori, tn i n t e r i o r u l n a v e i d o m n e a o t ă c e r e a a b s o l u t ă , d o a r stîlpii r a m p e i ce s u s ţ i n e a u r a c h e t a îşi piei-duseră precizia c o n t u rului, v i b r î n d c a n i ş t e corzi. F r e c v e n ţ a a c e s t o r v i b r a ţ i i e r a a t î t de tnare încît mi s-a f ă c u t t e a m ă c ă m e t a l u l c h i u r a s e i v a ceda. C u m î i n i i e t r e n m r î n d e a m reuşit totuşi să .string p î n ă la c a p ă t u l t i m a p i u l i ţ a , a m at'uncat cît colo c h e i a şi a m s ă r i t de pe s c a r ă . F ă r â să m ă î n t o r c m - a m r e t r a s încet ; ara v ă z u t c u m a m o r t i z o a r e l e , c a l c u late n u m a i p e n t r u o s o l i c i t a r e c o n t i n u ă . începusei-ă să z v i c n e a s c ă în l o c a ş u r i l e lor. M i ae p ă r e a c â învelişul c h i u r a s e i îşi p i e r d e luciul uuifortn. A m s ă r i t c a u n n e b u n l a pupitrul d c t e l e c o m a n d ă , a m t r a s c u a m b e l e mîini pîrgin'a d e a t n o r s a r e a r e a c t o r u l u i şi a c o m u nicaţiilor. D i n difuzorul legat d e i n t e r i o r u l r a c h e t e i s^-a d e z l ă n ţ u i t a t u n c i un s c h c l ă l ă i l .•sfredelitor, c a . . . ş u i e r u l s i r e n e i ; deşi n - a v e a n i m i c d i n t r - o vooe o m e n e a s c ă , totaşi a m r e c u n o s c u t î n el s c î n c e t u l mereu repetat: „ K r i s ! Kri.sH K r i s ! ! ! " _ . ____ 21

De îiltfel, totul s e a u z e a c o n f u z . S î n g e l e mi se p r e l i n g e a d e pe d e g e t e l e z d r e l i t e , a t î t de n e b u n e ş t e p u s e s e m î n f u n c ţ i u n e r a c h e t a . O s t r ă l u c i r e a l b ă s t r u i e s-a p r o i e c t a t pe p e r e ţ i ; d e pe p l a t f o r m a de l a n s a r e , d e s u b d u z e , a ţişnit un n o r de praf, s-a p r e s c h i m b a t cui-înd î n t r - u n stîlp de scîntei o t r ă v i t o a r e şi t o a t e e c o u r i l e a u fost a c o p e r i t e d e un u r u i t î n a l t , prelung. I l a c h e t a so î n ă l ţ a d e a s u p r a a trei f l ă c ă r i c a r e s-au c o n t o p i t n u m a i d e c î t î n t r - o s i n g u r ă c o l o a n ă de foc, v i b r î n d în u r m a ei s t r a t u r i do d o g o a r e , apoi a ieşit prin d e s c h i d e r e a cupolei. J a l u z e l e l e a u c o b o n t imediat, iar c o m p r e s o a r e l e p u s e a u t o m a t in f u n c ţ i u n e a u î n c e p u t să a d u c ă a e r proas]iăt în h a l a i n v a d a t a d e un f u m c a u s t i c . N u - m i d ă d e a m p r e a bine .seamn c e se întîmplase. Sprijinit cu mîiniie de pupitru, cu faţa arsă, c u pârul r ă s u c i t şi pirlit de şocul t e r m i c , r e s p i r a m s p a s m o d i c a c r u l d u h n i n d a g a z e i n c a n d e s c e n t e şt a ozon. Deşi în c l i p a startului îtni închisesein r e f l e x ochii, totuşi v î l v o a r e a izbucniţii a m s i m ţ i t - o prin p l e o a p e . C î t ă v a v r e m e a m văzut d o a r c e r c u r i n e g r e , roşii şi aurii. T r e p t a t , f u m u l , praful şi c e a ţ a s-au î m p r ă ş t i a t , fiind a b s o r b i t e d e c o n d u c t e l e d e v e n t i l a ţ i e , c e g e m e a u c o n t i n u u , l ' r i m u l l u c r u pe c a r e a m izbutit să-l z ă r e s c a fost e c r a n u l r a d a r u l u i c e l i c ă r e a v e r z u i . M a n e v r î n d r e f l e c t o r u l d i r e c ţ i o n a l , nin î p c e r c a t sâ g ă s e s c m i c r o n a v ă . C î n d a m prins-o, în sfîrşit, se şi afla in a f a r a a t m o s f e r e i . In v i a ţ a m e a n u mai iansa.sem o r a c h e t ă a t î t de r>ebuneşle, f ă r ă să ştiu ce a c c e l e r a ţ i e t r e b u i a sâ i m p r i m şi nici î n c o t r o s-o îndrept. M - a m gîndit c â lucrul cel mai s i m p l u a r fi s-o plasez p e o o r b i t a c i r c u l a r ă î n - j u r u l lui S o l a r i s , la o î n ă l ţ i m e de c i r c a 1 0 0 0 km r a t u n c i a ş V. otjii ' ' ' î n c e t a m o t o a r e l e , d e o a r e c e c î t â v r e m e ftincţtonau liu • ' nu v a s u r v e n i v r e o c a t a s t r o f ă c u u r m ă r i incalciil.:i I . i;nd t a b e l e l e , m - a m c o n v i n s c â o r b i t a de 1 000 km cfa-. staţiotjatTă ; lă d r e p t v o r b i n d , a c e a s t a n u reprezenta nii:4'i<.6 g a r a n ţ i e , d a r e r a s i n g u r a ieşire pe c a r e o î n t r e v e d e a m . ' Nu m a i a v e a m c u r a j u l s ă d e s c h i d difuzorul decoiieclat Imediat d u p â s t a r t . A ş fi f ă c u t o r i c e c a să nu m a i aud din nou a c e l u r l e t î n g r o z i t o r în c a r e nu se mai d i s t i n g e a n i m i c o m e n e s c . î m i p u t e a m s p u n e a c u m c ă a p a r e n ţ e l e s-au d e s c o p e r i t r î n d p e rînd, iar (Jincolo d e a p a r e n t u l chip al lui H a r e y î n c e p e a să i se s t r ă v a d ă cel a d e v ă r a t , în p r e z e n ţ a c ă r u i a a l t e r n a t i v a nebuniei d e v e n e a î n t r - a d e v ă r o eliberare. E r a unu n o a p t e a cînd- a m p ă r ă s i t

aeroportul.

„MICUL APOCRIF' P i e l e a d e p e f a ţ ă şi d e p e mîini î m i e r a a r s ă . M i - a m a d u s a m i n t e că p e c i n d c ă u t a m n a r c o t i c u l p e n t r u H a r e y ( a c u m a ş r î d e d e naivitatea mea, d a c ă a ş fi în s t a r e ) , r e m a r c a s e m în farmaizle Şi un b o r c a n c u u n g u e n t pentI^l a r s u r i . M - a m î n d r e p t a t deci s p r e c a b i n a m e a . A n i deschis uşa şi, în l u m i n a roşie a a p u s u l u i , atu v ă z u t c ă in fotoliul în c a r e s t ă t e a î n a i n t e H a r e y se a f l a c i n e v a . M - a t>aralizat s p a i m a . A p o i , c u p r i n s d e p a n i c ă , r n - a m t r a s înapoi, c a sâ fug. T o a t e a c e s t e a n-au d u r a t î n s ă decît o f r a c ţ i u n e do s e c u n d ă . I n s u l din fotoliti ş l - a r i d i c a t f r u n t e a ; e r a S n a u t . Stînd picior

peste pirior, î n t o r s c u s p a t e l e s p r e m i n e ( p u r t a aceiaşi p a n t a l o n i de pînză, a r ş i de r e a c t i v i ) , răs-foia nişte hîrtii. U n m o r m a n de t e x t e e r a a ş e z a t a l ă t u r i , pe m ă s u ţ ă , O b s e m n d u - m ă . c i b e r n e t i c i a n u l l e - a d a t cil un gest d e o p a r t e şi m - a s c r u t a t o c l i p ă î n c r u n t a t , d e a s u p r a ochelariloi' lăsaţi pe v î r l u l nasului. F ă r ă să rostesc vreun c m î n t , m - a m apropiat de chiuvetă, a m scos din m i c a f a r m a c i e u n g u e n t u l v î s c o s şi a m început s ă - l întind p e locurile c e l e m a i a r s e de p e f r u n t e şi o b r a j i . Din f e r i c i r e n u m â tumefîa,sem p r e a r ă u . D a t o r i t ă faptului c ă - m i s l r i n s e s e m t a r e pleoapele, ochii n - a v u s e s e r ă de suferit. C î t e v a băşici mai m a r i , pe t î m p l e şi pe o b r a z , l e - a m î n ţ e p a t c u un a c steril şi a m s t o r s din e l e serul. Apoi m i - a m lipit pe f a ţ ă d o u ă b u c ă ţ i de tifon umezit, S n a u t nu m ă p i e r d e a din ochi, d a r eu m ă f ă c e a m c â nu v ă d . D u p ă ce a m t e r m i n a t t o a t e a c e s t e operaţii (faţa m ă ustui-a din c e în c e m a i t a r e ) , m - a m a ş e z a t în c e l ă l a l t fotoliu. M a i î n a i n t e însâ a t r e b u i t sâ iau de p e el r o c h i a l ă s a t ă d e Hare.y. E r a o r o c h i e c u totul obişnuită d a c ă n u p u n e m la s o c o t e a l ă c ă - i lipseau a c c e s o r i i l e de deschidere. cu

C u m î i n i i e a ş e z a t e pe g e n u n c h i u - l a s c u ţ i t , S n a u t îmi priviri critice toate mişcările.

urmărea

— E i , îi t r a g e m o ş u e t ă 7 m i - a p r o p u s , în t i m p c e m ă a ş e z a m . N u i - a m r ă s p u n s . Apoi, v ă z J n d u - m ă c ă a p ă s fîşia de p a n s a m e n t c a r e p ă r e a s ă - m i a l u n e c e de p e o b r a z , m - a î n t r e b a t : A i a v u t oaspeţi, he ? — Da, a m r e p l i c a t s e c . N - a v e a m nici un c h e f s ă - i c î n t î n s t r u n ă . — Deci n e - a m descotorosit... Hm, a v î n t în a v e n t u r a a s t a .

hn^

p r e a ne-am a r u n c a t

Ş î - a f r e c a t c u degetul pielea c a r e î se c o j e a pe f r u n t e , d e se v e d e a u petele t r a n d a f i r i i a l e noii e p i d e r m e ; l e - a m p r i v i t c o n s t e r n a t . De c e n u - m i d ă d u s e pînă a t u n c i de gîndit pielea b r o n z a t ă a lui S n a u t şi a lui S a r t o r i u s ? î m i s p u s e s e m m e r e u c â e din c a u z a soarelui ; d a r nimeni nu se b r o n z e a z ă pe Solaris... — M i s e p a r e însă c ă ai î n c e p u t - o c a m modest... c o n t i n u a să-ndruge fărâ sâ r e m a r c e revelaţia care m ă străfulgerase. N a r c o tice, o t r ă v u r i şi mai c î t e a l t e l e — h a ? — C e toL vrei ? P u t e m d i s c u t a în condiţii d e e g a l i t a t e . î n s ă ţii să faci pe bufonul, e p r e f e r a b i l s-o iei din loc,

Dacă

— M a i a j u n g i uneori bufon şi f â r ă voie, a spus, Ş i - a r i d i c a t s p r e m i n e ochii mijiţi. Nu v r e i s ă niă convingi c ă n-ai folosit nici ş t r e a n g u l şi nici cuţitul ? S a u n u c u m v a ai a r u n c a t cu c ă l i m a r a , c u m a f ă c u t - o Luthe'r !... N u 7 s-a s i r i m b a t . Ei, a t u n c i eşti î n t r - a d e v ă r un om c u r a j o s ! C h i a r l a v a b o u l e întreg..., v ă d c ă n-ai î n c e r c a t sâ spargi n i m ă n u i capul..., m o b i l i e r u l nu-i distrus... n u m a i c ă a ş a , pe n e p u s ă m a s ă , ai a m b a l a t - o , î-ai d a t s t a r t u l şi g a t a ? I S-a u i t a t l a c e a s . V o m a v e a , prin u r m a r e , la dispoziţie v r e o d o u ă s a u p o a t e c h i a r trei ore, a î n c h e i a t . M - a m ă s u r a t , hlizindu-se î n I r - u n fei a n t i p a t i c , c î n d , d e o d a t ă , a a d ă u g a t : P r i n u r m a r e spui c ă sînt un p o r c ? —

porc

şi

jumătate!

confirmat

din

toată

— D a ? D a r m - a i fi c r e z u t d a c ă ţl-aş fi s p u s ? A i fi m ă c a r un c u v i n ţ e l ? T ă c e a m . G i b a r i a n a fost p r i m u l c ă r u i a î n t î m p l a t , a c o n t i n u a t S n a u t c u a c e l a ş i z î m b e t f o r ţ a t . S-a î n c a b i n a lui şi d i s c u t a d o a r p r i n u ş ă , i a r noi, îţi închipui c e 24 ,

inima, crezut i s-a închis diag-

nostic i - a m pus ? ! ( Ş t i a m , d a r p r e f e r a m s ă t a c . ) E l i m p e d e . socotit c ă şi-a p i e r d u t m i n ţ i l e . N e - a spu-s cîte c e v a prin u ş ă , nu totul. P o a t e c h i a r îţi dai s e a m a de c e a tăinuit c i n e e r a la E i , d a r a c u m ai s i m ţ i t - o pe pielea t a ; s u u m qutque * . D a r el un a d e v ă r a t c e r c e t ă t o r , N e - a c e r u t s ă - l d ă m o ş a n s ă . — Ce

Am dar el ? era

şansă ?

— C u m sâ spim... c r e d c â î n c e r c a s ă c l a s i f i c e î n t r - u n fel t o a t ă t ă r ă ş e n i a a s t a , s-o p u n ă î n t r - o a n u m i t ă o r d i n e , s-o rezolve. L u c r a nopţile. Ştii c e f ă c e a ? D e s i g u r c ă ştii 1 — C a l c u l e l e din s e r t a r u l făcut ? —

Da, P e a l u n e i

—

Şi c i t de m u l t

încă

cabinei

de radio,., a m spus. E l

nu ş t i a m

a durat

le-a

nimic.

asta ?

— Vizita V P o a t e o s â p t ă m î n ă . Discuţii p u r t a t e prin uşă,,. D a r c e se î n t î m p l ă a c o l o ? P r e s u p u n e a m c ă a r e h a l u c i n a ţ i i din p r i c i n a unei agitaţii psihoinotorii. Ii d ă d e a m s c o p o l a m i n ă . — Cum

asta...

— Da. lucrurile.

— Iar

lua,

lui ! ? dar

pentru

el,

experimenta.

Aşa

stăteau

voi... ?

— Noi ? A t r e i a zi a m h o t â r î t s â p ă t r u n d e m la el, să f o r ţ ă m u ş a d a c ă n u ne v a d e s c h i d e . V o i a m s ă - l t r a t ă m . . . din d e v o t a m e n t — Ah... —

aceea ! a m

izbucnit.

Da.

— Dar

acolo...

în

dulap...

— B a , d r a g ă balete. N u ştia c ă î n t r e t i m p a m fost şi noi v i z i t a ţ i şi c ă din a c e s t m o t i v n u n e m a i p u t e a m o c u p a d e e l . A c u m însă,,, t o a t e a s t e a s - a u p r e f ă c u t în,., r u t i n ă . Vorbise cu ghicit

glasul

scăzut,

iar

ultimul

cuvînt

mai

mult

l-am

— Stai... n u - n ţ e ! e g . a m spus. P r i n u r m a r e , c u m ? d o a r aţi auzit totul. S i n g u r ai m ă r t u r i s i t c ă aţi t r a s c u u r e c h e a . T r e b u i a d e c i Eă fi auzit d o u ă v o c i . — N u . D o a r v o c e a lui. I a r cînd a u z e a m v r e o ş o a p t ă n e i n t e l i gibilă, a t u n c i îţi dai s e a m a p r o b a b i l . . . i-o a t r i b u i a m t o t lui. —

Numai

lui... ?

Dar...

ce ?

— Nu ştiu. A m c e - i d r e p t o a n u m i t ă t e o r i e î n a c e a s t ă c h e s t i u n e . D a r s o c o t e s c c ă n u m e r i t ă să m ă g r ă b e s c c u e a , c u a t î t mai m u l t c u cit e x p l i c a r e a u n o r a s p e c t e p a r t i c u l a r e tot nu a j u t ă la nUnic. D a , T u însă p a r e - s e c ă a i v ă z u t c e v a î n c ă de ieri, a l t f e l n e - a i fi c o n s i derat

drept

nebuni.

— Credeam —

—

— Pe fi

destins

însumi văzut

am pe

înnebunit.

nimeni ?

văzut. lui nu m a i

e r a zîmbet. L - a m

privit î n d e l u n g ,

pînă

răspuns».

— Pe N-a

eu n-ai

cine ? !

Grima,sa M să-i

că

d a 7 Şi

aia...

zis n i m i c , puţin.

* Fiecăruia ce e al sâu (Sn L Ist.)

negresă... dar

trupul

său

chircit

şi

aplecat '

înainte

s-a

— P u t e a i totuşi s ă m ă fi p r e v e a i t , a m a d ă u g a t pe un ton puţin convins. —

Te-am

—

Dar

prevenit

în

mui

doar I

fel!

— I n singurul

posibil. î n ţ e l e g e , n u ş t i a m c i n e a r e s ă

apară.

A s t a n-O ştie n i m e n i , n - o poţi şti... — Ascultă, Snaut... cîleva întrebări. De cîtă t o a t e a s t e a ? O a r e ea... c e se v a î n t î m p l a — Vrei

s& ştii d a c ă

se v a

v r e m e . . . ai

aflat

pînS la u r m ă c u e a ?

întoarce ?

— Da. — Se v a î n t o a r c e ţ i n u se v a î n t o a r c e . — Ce

înseanmă

asta ?

— S e v a î n t o a r c e la fel c a la început... r a la priina ei

vi/.ilă.

P u r şi s i m p l u nu v a şti n i m i c sau, p e n t r u a fi e x a c t , se v a porta

şi

cum

tot

ce-ai

făcut

existat vreodată. Dacă situaţia n-o — Ce

să

scapi

va obliga,

com

nici

nu v a fi

n-a

agresivă.

situaţie ?

— Depinde

împrejurări.

— Snaut ! — Ce

doreşti ?

—r Nu p u t e m

să ne permitem

luxul

tainelor!

— Nu-i un l u x , m - a î n t r e r u p t s e c . K e l v i n , ani i m p r e s i a c ă t u tot

nu p r i c e p i sau... a ş t e a p t ă ! Ochii începu.seră să-i l u c e a s c ă . O a r e

poţi

spune

cine

fost

aici ? !

M i - a m iiighiţiL cu greu saliva. M i - a m p l e c a t f r u n t e a . N u v o i a m să-1 p r i v e s c . A ş f i d o r i t să fi fost a l t c i n e v a , d a r nu S n a u ţ . N-av(îai>i însă de a l e s . Fî.şia de b a n d a j s-a de/lipIt Am

tresărit ~

atingerea

.şi m i - a c ă z u t p e m î n ă .

umedă.

' ••

F e m e i a , c a r e . . . s - a sinucis. Ş i - a fâput._ ^i-a injectat...

Aştepta. — S-a —

sinucis ?...

— Asta-i Am —

întrebat

văzînd

că

tac.

Da. totul ?

ridicat De

unde

mi-a

Tăceam.

repede

capul.

Nu Nu

poate mă

totul...

privea.

ştii ?

răspun.s.

— B i n e , a m zis. M i - a m u m e z i t buzele c u vîrfui l i m b i i ;

Ne-am

c e r t a t . . De fapt, nu... E u e r a m a c e l a c a r e i - a m spus... ştii, c î t e n u mai s p u n e la s u p ă r a r e o m u l 1 A m s t r i n s tot c e a v e a m ş i - a m p l e c a t . Mi-a dat

de înţeies, nu m j - a

s p u s - o făţiş, d a r cînd

c u c i n e v a ani de zile, nu m a i e s t e necesar...

Eram

corivieţuieşti sigur c â

vor

beşte d o a r a ş a . c ă i - a r fi fost t e a m ă s-o f a c ă şl d e altfel...

j-am

şi sp;is-o. A d 26o.u a zi m i - a m a d u s a m i n t e c â a m uitat în. s e r t a r acele... fiole. Ş t i a

despre

necesare. Atunci

ele. L e

adusesem

îi e x p l i c a s e m

din

laborator.

în c e c o n s t ă

îmi

acţiunea

fuseseră

lor.

M-am

s p e r i a t şi a r a v r u t s â m ă d u c să le iau. Dor m - a m gîndit apoi c ă , Ji>',;,• îţbn yi ai tlafeJuI A eţm t— m e j. olAli, ăcCînd tas.raceetP ssăetlotul rn u aiat .rm au copil rDbp sosit, apau rrltitem ăcînd an. aeD n svău ioanarlo cr-m rav ăaem aaatiîl t.d-.i.privit" ăeti'ăîu, ivaceădzi ei-am a m i- -aaastfel. m luat m dus, d ac tuFvastotuşi, i eţnaat emlîi ea în cn dă-eavserios vr.u-ţî eenai sme

p â m î n t i e , o oboseală d e n e d e s c r i s i s e cilea p e c u t e l e a d î n c i d e pe obraji.

Arăta

— De

spui

bolnav.

asta ?

l-ara î n t r e b a t ,

pierzindu-ml

cumpătul.

— P e n t r u c ă î n t î m p l a r e a e s t e t r a g i c ă . Nu, nu, a a d ă u g a t r e p e d e . văzînd c ă m ă impresionase. Continui să n u - n ţ e l e g i ! Evident,

poţi

r e t r ă i totul cît ae p o a t e d e i n t e n s , poţi cliîar s ă te consideri

c r i m i n a l , dar... î n c ă nu-i l u c r u l c e l m a i r ă u . — Ce

tot

— Mă

bucur

s-a-ntîmplat

îndrugi!

i-am

replicat

mă

crezi.

batjocoritor.

Sincer

mă

p o a t e fi î n g r o z i t o r , d a r c e l m a i

s-a-ntîmplat... — Nu

că

Ceea

g r o a z n i c e ce...

bucur.

niciodată.

pricep...

bîiguit.

Î n t r - a d e v ă r nu p r i c e p e a m n i m i c . A d a t din c a p . — Omul

normal...

continuat,

cine-i

normal ?

Cel

n-a

f ă p t u i t n i c i o d a t ă c e v a r e s p i n g ă t o r 7 D a r nici n u s-a gindit v r e o d a t ă l a a ş a c e v a 7 D a r c h i a r d a c ă n u s-a gîndit conştient, p oat e

ceva

d i n t r - î n s u l a gîndit-o s a u a a p ă r u t s p o n t a n , cu zece ori cu treizeci d e a n i în u r m ă . i ' o a t e s - a şi a p ă r a t d e acel gînd şi apoi a u i t a t şi n u se m a i t e m e a de el, ştiind c ă nu v a t r e c e n i c i o d a t ă ia î n i ă p t u i r e a lui. Da, i a r a c u m i m a g i n e a z ă - ţ i c ă f ă r ă d e v e s t e , în zi, p r i n t r e alţi o a m e n i , întîlneşte

acel G I N D ~

întrupat.

plină înlăn

ţuit de sine, indestructibil. C e a r e a t u n c i de f ă c u t ? C e se înl.împlă a t u n c i ? T ă c e a m . Staţia..., a şoptit S n a u t , Ai a t u n c i d e - a f a c e c u staţia

Solaris

— Dar,., c e pot fi, în definitiv, t o a t e a s t e a ? a m î n t r e b a t

iŞâvăitor. D o a r nici tu nu eşti c r i m i n a l şi nici S a r t o r i u s . . . întrerupt

nerâlidâtor.

C i n e n-a a v u t c î n d v a un astfel de v i s ? H a l u c i n a ţ i i ?

— T u însă, K e l v i n , eşti

psiholog!

m-a

Gîndeşte-te

l a fetişistul îndrăgostit, s ă z i c e m d e o z d r e a n ţ ă m u r d a r ă , şi c a r e , b a ameninţînd,

implorînd,

îşi p u n e pjieiea

bătaie

să

d o b î n d e a s c ă acpa n e t r e b n i c ă o t r e a p ă a d o r a t ă . E d i s t r a c t i v , nu ? C ă î n a c e l a ş i t i m p e s t e scîrbrt şi î n n e b u n i t de obiectul pasiunii

lui,

fiind g a t a p e n t r u el să-şi p r i m e j d u i a s c ă însăşi v i a ţ a şi egalînd în iubire c h i a r

sentimentele

lucruji ae-ntîmplă.

lui K o m e o f a ţ ă

de Julieta... Astfel

D a r înţelegi, probabil, c ă t r e b u i e s ă e x i s t e şi

situaţii p e c a r e nimeni n - a î n d r ă z n i t s â l e î n f ă p t u i a s c ă în

afara

gîndirii s a l e . situaţii i v i t e în a n u m i t e clipe d e d e c ă d e r e , d e n e b u n i e s a u de h a l u c i n a ţ i e , n u m e ş t e - l e c u m v r e i . D u p ă a c e e a c u v î n t u l d e v i n e t r u p . A s t a e s t e totul. — A s t a esîe... totul, a m r e p e t a t f ă r â n o i m ă cu un glas dogit. Capu-mi

vuia.

Dar... d a r s t a ţ i a ? C e a r e

aici

de-a

face

staţia 1

• — P r o b a b i l c ă te prefaci, a m u r m u r a t S n a u t . M ă p r i v e a isco 27 ditor. D o a r de S o l a r i s v o r b e s c m e r e u , n u m a i de S o l a r i s şi de nimic altceva.

Nu-i

vina

mea,

flagrant de aşteptările

dacă

toate

astea

tale. D e altfel, ai trăit

deo.sebesc

atît

destule c a să

mă

alimitele p trsâ olenu-i ' . atlică m egîndim nslotoctseeu atlrleţtcîtuşi uie penti-u pustii . de apaDeşi dî cnesacrificiu eăsdseetacuia asdin ipuţin cianăScgaPu sîntem hăm răam ăse o t.îad antedtePcssau uo,u tom lv icr.eepn eăderirU teim n en-o rm şn oţt tirepe.ulîn iC ec.Şi saaolupta, plspC efi um încă lonaoscn eosm am eutpoză. jp ,suecu nci sînt npgtrrletotul, d au g Cgo leăaîab ectn srairhgţaihtsă zn fiindcă caeieurlp ţireaeaine ,txnettăşi totuşi ir.m ncuadspiritul îSpn eîorice, em ăpolii. nnttenn rîm uea

u m a n i t a r i şii nobili, rm v r e m să ijubjugâm a l t e r a s e , v r e m d o a r s ă le t r a n s m i t e m valorile n o a s t r e şi s ă le p r e l u ă m în s c i i i m b m o ş t e nirea. N e c o n s i d e r ă m

cavalerii

SXintului C o n i a e t . E s t e o a

m i n c i u n ă . N u c ă u t ă m pe nimeni în a f a r a o a m e n i l o r . N - a v e m

doua nevoie

de a l t e lumi. Avem. nevoie d e oglinzi. în c a r e s ă ne r ă s t r i n g e m . Nu ştim c e a m p u t e a f a c e c u a l t e lumi. Ne este îndeajun.s a c e a s t a în c a r e t r ă i m , d a r fiindcă î n c e p e m s ă ne s u f o c ă m în e a , v r e m s ă descoperim

în a l t e p ă r ţ i

propria

t r u c h i p ă r i l e ei le c ă u t ă m

noastră

uneori

imagine

în c i v i l i z a ş i

ideali/alâ ; î n

mai evoluate

d ec î t

a n o a s t r ă , alteori le r e g ă s i m în vi-.eiunea trecuiului n o s t r u p r i m i t i v . Pe

do aită

parte

însă, e x i s t a

ceva

c e nu a c c e p t ă m ,

împotriva

c ă r u i a l u p l â m ; d o a r nu r e p r e z e n t ă m c h i n t e s e n ţ a virtuţii

terestre,

m o n u m e n t u l e r o i s m u l u i u m a n ! A m venit aici a ş a c u m s i n t e m în reali tate,

iar cînd

ne dăm a r a m a

pe f a ţ ă , cînd

ni se

dezvăluie

InUira pe c a i c o tăinuim, a l u n e i nu m a l v r e m s â f i m d e a c o r d ! — Ce-nseamnâ

deci c e i e î n t î m p l a t e ?

l-airt î n t r e b a t ,

ascultîn-

du-1 c u r ă b d a i e . — C e e a c e ainsuri

doream ; contactul

c u o a l t ă . cîvili^'.aţie.

Atn realizat acesi c o n t a c t , şi iată c ă monstruoa.sa n o a s t r ă bufoneria, Jn

ridicolul

glasul

său Iromura

— Crezi,

urîţenie,

sint m ă r i t e c a s u b m i c r o s c o p I !

aşadar,

iritarea.

că-i... o c e a n u l ? C ă el e V D a r de (v ? S ă

f a c e m a b s t r a c ţ i e de procedeul la c a r e a recur.s, d a r . pont.ni D u m n e zeii, în ce scop ? ! O a r e gîndeşti

serios cînd

spui c ă v r e a s ă se

joace c u noi ? S a u să ne pede>psoascâ ? A r î n s e m n a s ă ne î n t o a r c e m l a o d e m o n o l o g i e p r i m i t i v ă ! O p l a n e t ă s t ă p î n i l ă de un m i a ş diavol, cai-e c a să-şi

satisfacă

gustul

de umor

satanic

oteră

membrilor

unei exijediţii ştiinţifice nişte s p e c t r e . Sint c o n v i n s e » l u în.suţi n u crezi

într-o

asemenea

inepţie !

. • ,r

— A c e s t diavol nu-i c h i a r atît d e inept, a ş u i e r a i S n a u t

prin

t r e din^l L-aivi privit s u r p r i n s . Mi-a t r e c u t p r i n c a p c ă în definitiv e r a posibil

să fie psihic prăbuşit,

indiferent

de faptul

că eveni-.

m e n t e l e p e t r e c u t e in s t a ţ i e nu e r a u p r i c i n u i t e d e nebunie. P s i h o z ă r e a c t i v ă ? m i - a m a i t r e c u t prin m i n t e , cînd l - a m vă^ut r u m î n c e p e .să r î d ă înăbuşit. E i . îmi pui diagnosticul ? m i - a ghicit el g î n d u j . Mai a ş t e a p t ă puţin. î n fond tot c e - a j p ă ţ i t pînă a c u m s-a m a n i festat d o a r Într-D f o r m ă e x t r e m de

c e ,se v a - n t l i n p l a — A h a , diavolul

începe

să

mă

mai

de u ş o a r ă , a ş a încît h a b a r n-ai

departe.

s-a milostivit

d e mine,

spus.

Discuţia

plictisească.

— Lfi u n n a u r m e i c e doreşti 7 S ă s p u n oe planuri p r e g ă t e s c î m p o i r i v a n o a s t r ă m i l i a r d e l e d e tone d e p l a s m ă în c o n t i n u ă m e t a nioi-foză ?

Ponte nici un plan. M, - C u m nici unul ? l - a m î n t r e b a t uimit. Snaut- c o n t i n u a sâ /.îmbeascâ. — A r fi trebuit să ştii c ă ştiinţa -Se o c u p ă d o a r d e m o d u l în aini Care fost r sacduiraze n a?ţse ziiTotul eş,u dRrepiosofeaănpsihice, taşIn (CONTINUARE teogaîen n rn răcoe. em -p cP aâeuon vtsaaeotşn la etşi dpacopt tnu ăd ecreierii o/iV d c.^ţDHI.AN sau eea n NVMArdU. cu ezece l aşi na u H m zile rRăesO dpeG susde ecO nosîZpnVIITORI la etla ţi rî m i tacel radiaţii p T lin Kâ Oaei Ie-şxIaL p.aecn C ruR u ium O mam eL li n tta ăeti

GHENNADI GOR

ÎNT'IMPLARE NEMAIPOMENITĂ

1 — Cine eşti tu ? l-om întrebat. M i - a răspuns cu

o u ş o a r ă trisleje în glos :

— P a r c a eu ştiu cine sînt ? Ijl semăn p r e a mult c a so insist a s u pra semnificaţiei d e sine s t ă t ă t o a r e a „eu"-uiui meu. Tncd nu ftiu cine sînt. Dor sper c â în curînd voi a f l a . Dor tu cine eşti ? —

J a c k Pelers. Creatorul t â u .

—

Dumnezeu ?

— D e unde ştii tu de Dumnezeu ? Dumnezeu nu e x i s f â . Tn a f g r d d e a s t a , c e , eu s e m ă n cu Dumnezeu î —

Atunci cine eşti ? o stăruit el.

—

Creatorul tâu.

— Tota ? Tn v o c e a lui om desluşii o nuanţa d e î n d o i a l ă . — Proprîu-zis, nu. Lo figurat, d o . Tu nu te-ai născut. Tu ai fost c r e a t , a ş a cum se c r e e a z ă . . . Nu m-ou ţinut puterile să închei f r a z a . Pentru c â v o i a m sâ-i Spun : „Tu ai fost c r e o t oşa cum se c r e e a z ă lucrurile". Mi s-a făcut milă de el Era a ş a d e sensibil, a v e a atîto a m o r propriu I — T a t ă I mi-a zis cu duioşia în g l a s . T a t ă ! o r e p e t a t o c e s t a , c a r e suna atît d e ciudot rostit de guro lui. T a t ă . . .

cuvîntul

Prin însăşi i n t o n a j i a , prin modulaţia vocii o pus în cuvîntul o c e s t a on sentiment atît d e sincer şî de a d i n e , încît m-am simfil derutat. — G î n d e ş l e - t e , cum oş putea să-fi fiu t a t ă ? am zis. Tu arăfi fl d e a c e e o ş i vîrstă cu mine. —

îmi eşti f r o t e ? a î n t r e b a t .

—

Nu.

—

Atunci cine eşti ?

Am l â î o t î n t r e b a r e a f ă r ă răspuns. D o a r nu p u t e a m sâ-i spun c â sînt proiectantul, inventatorul lui. — Un prieten ? m-a î n t r e b a t . —

Gndvo

p o a t e vom deveni prieteni, i-am

spus.

Dor e r a o o r e lucrul a c e s t a cu putinfâ î Continuam să-t privesc c a p e un o b i e c t , e drept, înzestrat cu rafiune, d a r totuşi un o b i e c t . 2»

— Nu-t d e aiiins pentru azi ? Cred c â ai o b o s i t , nu î ta-te. A c o m o d e o z â ' t e . Mîine a m sâ vin !a tine.

Odihneş-

Nu voia sâ plec. S i n g u r â t o t e a îl opQsa. — T a t o I m-a c h e m a t . Totâ...

TI î n v â t a m să v a d o lunioa. D o r e o m s â - ! f o c s-o v a d o ou o a g e r i m e ţi o prospeţime mai mori decît a l e o a m e n i l o r c a m obosiţi d e t o o t e cite ii înconjura din c o p i l ă r i e . El n-a avut d a t ă matur.

nici

copilărie,

nici

tinerefe.

El a

devenit

dintr-o

Am pus pe m o s â un mâr. — C e o b i e c t e a c e s t a ? l-am

întrebat.

Ml-a răspuns a s o cum ar fi răspuns Cfezanne, Repin sau morii pictori flamanzi d a c ă o r fi putut pune în cuvinte t o a t a f o r j a ţi înfelepciuneo viziunii tor artistice. Îmi î m p ă r t ă ş e a c e e a c e d e s c o p e r e a ochiul s â u , afundîndu-se în miezul mărului, în rotunjimile lui moi, în p r o s p e ţ i m e a şi o r o m a lui. Tnvăţîndu-I, învăţom şi eu. — Tată... (îmi spunea î n ţ e l e a p t ă şi iscusita ? Nu-l

corectam,

nu-i

totuşi a ş o ) . Tată, nu g ă s e ş t i c ă spuneam

că

nu-i

sînt

tată.

— Mărul a fost c r e a t nu numai de n a t u r ă , ci şi d e G r ă d i n a r u l n depus nu mai puţine eforturi decît notiira. Mo osculta. M ă asculta cu o o r e c o r e a v e a nici o c o n t i n g e n ţ a cu natura.

naturo

explicom : grădinar.

p l ă c e r e . Pentru co

TI invâfam sâ asculte şi invâţam şi eu. Şopotitul picăturilor d e p l o a i e ce c a d in i a r b ă . Zvîcnetul melodios al pîrîului c e s f a r m ă în progul primăverii sloiurile d e g h e a ţ ă într-un continuu clinchet. G l a s u l cucului mis^fuindu-se prelung la m o r g i n e a orizonlului. Fluierotul mier lei. Tunetul şi g e a m ă t u l pionului... El inhalo lumea şi o b s o r b e a lotul din jur. — I n v ă f ă t o r u l e , mă î n t r e b a , spune-mi ce e omul ? a p ă r u t el p e Pâmînt ? De unde a venit ţi î n c o t r o m e r g e ? — La oceste- întrebări gîndeşti...

trebuie

să

răspunzi

singur. Tnvaţâ-te

a sâ

Multe dintre întrebările tui mâ puneau în încurcătură. Nu e r a m decît un inginer b i o l o g , c r e a t o r d e o b i e c t e g î n d i t o o r e ; or, e ! îmi p u n e a nişte î n t r e b â r l l o c a r e o r fi putut să r ă s p u n d ă numai un filozof. Tmi a m i n t e s c cum i-r-Ti adus Dumos „Cei trei m u ş c h e t a r i " . •

celebrul

roman

lui

A început să c i t e a s c ă d e la c o o d ă spre c a p . M-am f a c e a ş a pentru c ă e prea distrot. Dor m-am înşelat. —

Alexandre gîndit

câ

Citesc de la sfîrşit, a zis el, pentru că în sfîrşit caut începutul.

— Nu e mai simplu, l-am întrebat, sâ cauţi începutul în filă a cârfii ?30 » ^ M i - a răspuns cu întîrziere :

prima

— D a r ce-i o ' a înreoutul, învăfăforule, şi c e e sfîrşîtul ? f i e c e lucru nu e nesfîrşit ?

Oare

M - a m fîstîcit şi moi rdu. Nu cumva glumeşte, nu cumva mă ia p e s t e picior ? Era î n t o t d e a u n a atît d e logic, a c sever ţi d e precis tfl f o l o s i r e a cuvintelor... — Bine, am zis. S â l â s â m f o m a osto pentru mai tîrziu. Ro|iunea t a nu-î incâ suficient Formata on s â putem purta discuţii p e o t e m a atît d e a b s t r a c t a . Cum ai dormit î —

Ca î n t o t d e a u n a , bino,

—

C e oi visat î

—

Am visat trecutul.

— Tu n-oi trecui, drogul meu. Nu t'-om o s c u n s - o niciodotâ To oi opflrut 'in ziua ţi Io o r a stabilita în graficul de lucru ol l a b o rotorului meu. —

Ba nu, eu a m trecut, u stâruit el. TI visez.

—

Şi c e visezi ? l-om î n t r e b a t . Fii bun şi spune-mi si mie.

•— Visez, o zis el cu ochii pironift visător în d e p ă r t a r e , riul p e molul căruia mi-am petrecut c o p i l ă r i a . V o d o c ă r a r e c e se pierde în p ă d u r e . Frăjiorii şi s u r i o a r e l e m e l e se j o a c ă cu mine d e - a v-oţi a s c u i i s e l e a . Tmi a m i n t e s c cum m-au l e g a t Io ochi cu o b a t i s t a . Deo d o t ă lumea a dispărut. Din b e z n ă r â z b o t glasuri vesele... Eu mo r o t e a m p e ' loc, cu mîinile întinse înainte, c a să prind pe c a r e v a . Pe urma mi-am smuls batista de la ochi. S o o r e l e m-a orbit. Mi s-a î n f ă f i ş a t o lume minunată. Un munie. Un rîulef d e p ă d u r e , cu a p a l i m p e d e şi a l b a s t r ă . Glasuri de păsări... T o a t e a c e s t e a au fost, nu-i o ţ o ? De c e taci ? Nu-mi lua a s t a ! Acum er-a surescitat, —

T a t ă , m-a î n t r e b a t , la tine trecutul revine des ?

— Trecutul nu p o a t e so revină... Timpul e ireversibil. — Nu m-ai înţeles, Invăţătorule. V o r b e s c de a d u c e r i l e - a m i n t e . Ieri, t o a t a s e a r a m-au î n c e r c a t amintirile. In tinerefs, cînd eram stu dent, am întîlnit o f o t ă . O c h e m a Mory... Mory Austin. Ce v o c e minunaSo a v e a I Cînta... N e InHlneam într-un p o r c m a r e . Uneori tntîrzia. t}i oniinteşti, învăfătcwule, cum mai b ă l e a în clipele a c e l e a tnima ? A p ă r e a d e o d o l â , ca din nefiinţă, t o t d e a u n a din p a r t e a de unde n-o o ş t e p t a m să vino. D a r o d a t a n-a mai venit. S t ă t e a m şi o a ş t e p t a m . Inima îmi b ă t e a cu putere. Aşteplom c a spaţiul să s e d a s î a c â şi s-o e l i b e r e z e din s t r î n s o a r e o lui. Dor e a n-o venit. A b i a la sfirşitul zilei om a f l a t c â e r o la spital. După o lună a murit. Nici pînâ ocum nu pof î n ţ e l e g e cuvîntul a c e s t o „ m o a r t e " . . . De c e te uiti a ş o la mine ? N " crezi c ă a fost a ş o ? D a r a fost. A fost I î n j e i e g î [ _ N u - n i lua astq!...

El nu ştia c e e a c e ştiau oamenii din l a b o r a t o r u l meu, pe c a r e ţi o b l i g a s e m să p ă s t r e z e t ă c e r e a c e a mai desăvirşitâ. Nu ştia c â nu e r a al meu. Experienţa costose o g r o a z ă d c b a n i . Banii i-a in vestit firma Maiîory, Azi, la o r a patru, o f t e p t a m o comisia' s p e c i o l â .

a l c ă t u i t a din ingineri, cilserneticieni şi fiziologi, pentru r e c e p ţ i a c o menzii nr. 032, cum e r a et c o n s e m n o t în d o c u m e n t e l e puse la p ă s t r a r e într-un s a f e u special ol băncii c e f i n a n ţ a grupul nostru e x p e r i m e n t a l . Comisia a întîrziot senior, şeful firmei.

numoi cu z e c e

minute. A venii şi

Mollory-

Specialiştii ou intrat într-un m o m e n t cînd „ c o m a n d o nr. 032" şe d e a cu o c a r t e în mînă şi citea versuri. Citea versurile tare, cu v o c e a lui m e l o d i o a s ă , î n a r i p a t ă , nesfîrşit d e s i n c e r ă . Lo v e d e r e a lui M a l lory şi-a întrerupt lectura şi o i n l r e b a t : — Cine e dînsul, t a t a ? Şi-o dat, c r e d , s e o m o d e c e nu i-om răspuns. Totâ I o strigat, Nu mâ d a I Nu mâ d o , t a t ă ! Nu putea so î n ţ e l e a g ă d e c e îmi e r o imposibil să nu-l d a u . T a t o I s t r i g a . li c u d si acum v o c e o . V o c e a a c e a s l a sfâ înfiplă in conştiinţa m e a , onihiiînd t o a t e eforturile d e o g ă s i o justificare. In româneţte de IGOIt BLOCK Precitâm co jt ^povestîreo lui G h e n n o d i G o r „ M a r e l e actor Jonet", aporuta în nr. 309 oi Colecţiei, • fost tradgsâ d e Igor Blocic

UMOR

TELESPECTATORVL

COSMIC

lom H p a r u l e x e c u t a t la (.'anil»iuatul

it CAVRILItJ PKinU

P o l i g r a H c C a s a Scînt»ili

CEDAR* MĂSLINE * g

NOIEMBRIE 1967 PREŢUL 1 LEU

41007

(fl#CEOaR*MâSLINE