CPSF_314

314

STANISLAW LEM

COLECŢIA

POVESTIRI

«STIINTIFICO-FANTASTICE»

ﾄネ ^ S T A N I S L A W

LEM

miBis ik

'k

i a Iii —

^ •<

Ctt prUejal ÎS**

anului nou

•£S • o • • £

urâm cititorilor şi colaboratorilor Colecţiei succese, prosperitate, fericire

C o t e c l l a „POVESTIRI STIINTIFICO-FANTASTICE" editată

de

revista

• lehnica Anul

Xllf-I5dtcembr!e1967

STANISLAW

LEM

OLARIS REZUMATUL

CAPITOLELOR

PRECEDENTE ;

Solaris este o planetă oceanică atlalî sub Influenţa a Aoi sori, şl dalo* rltă legilor mecanicii cereşti orbita solarlseană ar ri trebuit să fie Instabilii. iar e x i s t e n t a vieţii pe p l a n e ţ i — Imposibilă. Părointenli au constatat Snsâ că. orbita lui Solaris este stabilii, ceea ce atrăgesi concluzia că o torţS inteligentă determinase această încălcare a legilor astrofizicii. După d e ­ cenii de zadarnice eforturi din partea solarlstlclenilor tereştri de a intra..

In contact cu presupusul „ocean ginditor", explorarea acestuia s-a r e d u s , ) deasupra Iul uemoiexlstind decît o staţie cu trei c e r c e t ă t o r i : Gibarlaa, j conducătorul el, ctbcrneticianut Snaut şi fizicianul Sartorlus. Pe staţia Solaris este trimis şi pslliologul Krls Kelvin, care, uimit şl I n s p U m î n t a t , ) v e d e că printre el se află „oaspeţi" trimişi pesemne de ocean. Kelvin estei; vizitat de H a i e y , tublta-1, care, din v i n a lui, se sinucisese cu un d e c e n i u • In urmlL Singura explicaţie e că oceanul, folosind „firide" tăinuite ala ; memoriei celor patru pămfntenl, a plăsmuit acele corpuri F <cum le n u - j mese el tn mod conspirativ) şi le-a introdus pe staţie în scopul sondării astronautlior.

•

(Urmare din numărul

trecut)

— într-adevăr, mi-a spus chiar Sartorius şi eu am observat... ! n c e e a c e p r i v e ş t e c a i t z a a p a r i ţ i e i c o r p u r i l o r F . . . p r i m a şi c e a m a i firească este ipoteza că se efectuează cu noi u n experiment, d e altfel u n u l destul d e b a n a l . Cînd facem o experienţă, noi î n v ă ţ ă m din rezultatele obţinute, şi în p r i m u l r î n d d i n erori, astfel încît la r e p e t a r e a ei i n t r o d u c e m corecturi... D i m p o t r i v ă , în cazul d e faţă, nici p o m e n e a l ă de aşa ceva. Aceleaşi corpuri F a p a r din nou... necorectate... neînarniate suplimentar împotriva... încercărilor noas­ t r e d e a s c ă p a d e ele...

— I n t r - u n cuvînt, a m r e m a r c a t eu, circuitul acţiunii lor n a este dotat cu o r e t r o a c ţ i u n e corectivă, d u p ă c u m s-ar e x p r i m a d o c ­ torul Snaut. Ce rezultă ?

• — D o a r f a p t u l c ă , î n i p o t e z a u n u i e x p e r i m e n t , e.sta v o r b a d e u n u l c a m superficial, lucru destul de imiirobabil, căci n e - a m con­ v i n s c i t d e p r e c i s l u c r e a z ă o c e a n u l fie c l i i a r d i n m o d u l d u b l u î n c a r e construieşte obiectele F, P î n ă la o a n u m i t ă limită, c o m p o r ­ t a m e n t u l l o r s e a m ă n ă c u a c e l a a l ufior... r e a l i . . . r e a l e . . .

3

N<i p u t e u ,.

ieşi d i n c o r e u l

— Originale, a şoptit

acestor

repede

cuvinte,

Snaut.

— Da, originale. Dacă situaţia depăşeşte posibilităţile n o r m a l a a l e u n u i . . . ăâă... o r i g i n a l o b i ş n u i t , s u r v i n e u n fel d e „ d e c o n e c t a r e a c o n ş t i i n ţ e i " c o r p u l u i F şi i m e d i a t u r m e a z ă o r e a c ţ i e n e u m a n ă . . .

— E d r e p t , a m s p u s . D o r în felul a c e s t a î n t o c m i m d o a r c a t a loKul c o m p o r t a m e n t u l u i acestor... o b i e c t e . . . ţ i n i m i c m a i n u i l t . E o îndeletnicire cu totul Infructuoasă.

— N u s î n t c l i i a r a t î l d e s i g u r , a p r o l e s t n t ,Sartoriii-S. ( A t u n c i a r n Snţele.s b r u s c d e c e m ă i r i t n î n t o t d e a u n a : n u v o r b e a , ci c u v î n t a , p a r c ă a r fi f o s t m e r e u l a ş e d i n ţ e l e i n s t i t u t u l u i . .Se p a r e c ă a l t f e l n u -Ştia s ă .se e x p r i m e . ) A i c i i n t r ă î n j o c p r o b l e m a i n d i v i d u a l i t ă ţ i i .

O c e a n u l e s t e t o t a l l i p s i t d e a c e s t a t r i b u t . .^1 e n o r m a l s ă f i e a ş a .

D e a c e e a m i s e p a r e , d r a ^ i c o l e g i , c ă . . . îîi... t o c m a i l a t u r a e x p e r i ­ mentului, care iicntru noi este cea mai iritantă, cea m a i şocantă, îi s c a p ă t o t a l o c e a n u l u i , d e p ă ş i n d u - i l i m i t e l e î n ţ e l e j ^ e r i i . , — C o n s i d e r i că n u a.cţionea/.ă i n t e n ţ i o n a t ? a m ş o p t i t .

• Această întreliare ni-a c a m tulburat, d a r d u p ă o clipă d e gînm i - a m d a t s e a m a că n u p u t e a fi c u n i c i u n c h i p e x c l u s ă , — D a . N u c r e d c ă p r i u r d e a z ă c u f>erridie, c u r ă u t a t e s a u c u sadiain... A ş a c u m o c r e d e coieBul .Snaut.

— N i c i e u n u - i a t r i b u i s e n t i m e n t e omeneRtl, a H i a t c u v î n t u l S n a u t , C u m ai p u t e a însă e x p l i c a t o a t e aceste n e î n c e t a t e r e v e n i r i ?

— l'l p(tsibil s ă î i f o s t p r o t ^ r o m n i ă v r e o i n s t a l a ţ i e c a r e f i m c ţ i o n e a z ă c i r c u l a r , c a u n d i s c d e p a t e f o n , a m r e p l i c a t , n u Eârâ i n t e n ţ i a a s c u n s a d e a-l n e < ă j i p e . S a r t o r i u s .

— DraHi colegi, s â n u d i v a s f l i n . a d e c l a r a t fonfflit doctornl.

N - a m e p u i z a t î n c ă toi t e a v e a m d e s p u s . I n c o n d i ţ i i n o r m a l e a ş fi c o n s î d e i i i t că e s t e p r e m a t u r s ă p r e z i n t c h i a r numai o comuni­ c a r e provizorie d e s p r e l u c r ă r i l e m e l e ; ţ i n i n d .seama însă d e s i t u a ­ ţia specifică, voi face O e x c e p ţ i e . A m i m p r e s i a , o r e p e t , d e o c a m ­ dată n - a m decît imi)resia, că presupuiiei ea colegului K e l v i n c o n ­ ţ i n e u n s i m b u r e d e a d e v ă r . M ă r e f e r l a i p o t e z a lui p r i v i n d structui'.'i neutrinică... A s e m e n e a sisteme le cunoaştem doar teoretic, n u ştim d a c ă e l e p o t fi s t a b i l i z a t e . î n t r e v ă d a i c i p e n t r u n o i o a n u m i t ă ş a n s ă , căci pi'in a n i h i l a r e a c î m p u l u i d e forţă, c a r e coiiferă s i s t e m u l u i s t a ­ bilitate...

De cîteva clipe observasem că obiectul neeru ce acoperea *«:ranu] lui S a r t o r i u s se d ă în l ă t u r i ; în p a r t e a d e s u s s e l u m i n a s e n d e s c h i z ă t u r ă şi p u t e a fi v ă z u t c e v a t r a n d a f i r i u deplasîndu-se încet. Deodată camuflajul întunecat a dispărut.

— P l e a c ă ! P l e a c ă ! ! I s-a auzit în microfon strigătul e x a s p e r a t al lui S a r t o r i u s . P e e c r a n u l d e v e n i t b r u s c l u m i n o s , î n t r e n i î i n i l e c r i s p a t e a l e d o c t o r u l u i , s~a i v i t u n m a r e o b i e c t a u r i u a s e m ă n ă t o r u n u i d i s c , a p o i t o t u l s - a s U n s , î n a i n t e d e a fi a v u t t i m p u l s ă - n ţ-let; că acel disc aui'iu e r a o p ă l ă r i e d e p a i .

— . S n a u t ! a m î n g ă i m a l c u res]5iraţia t ă i a t ă . dire

— l?a, K e l v i n , m i - a r ă s p u n s glasul obosit al c î b e r n e t î c l a n u l u î .

Tn a c e a c l i p ă a m . s i m ţ i t c ă - 1 i u b e s c ş i m i - a p i e r i t o r i c e d o r L i ţ ă s ă aflu cine-1 î n t o v ă r ă ş e ş t e şi p e el. D e o c a m d a t ă ne este destul. ce zici ? , *

— C r e d şi e u , a i n r ă s p u n s . A s t n l t â . . . d a c ă p o ţ i , c o b o a r ă a i c i s a u în c a b i n a mea... vrei V u m a d ă u g a t în g r a b ă , î n a i n t e c a S n a u t i ă fi î n c l i i s l e g ă t u r a .

— U e a c o r d , a s p u s . D a r n u ş t i u cîhd. Ş i a s t f e l s-a i n d i e i a t d i s c u ţ i a r e f e r i t o a r e

Ia p r o b l e m a

noastră.

PLĂSMUIRILE In toiul nopţii, m - a trezit l u m i n a . M - a m ridicat î n t r - u n cot, i a r cu m î n a cealaltă m i - a m acoperit ochii. î n f ă ş u r a t ă î n t r - u n cearşaf, H a r e y ş e d e a Ia c a p ă t u l p a t u l u i , c h i r c i t ă , c u f a ţ a n ă p ă d i t ă d e p ă r u - i l u n g . U m e r i i ii t r e s ă l t a u ; p l î n g e a f ă r ă g l a s .

— H a r e y ! S - a c h i r c i t şi m a i m u l t . C e - i c u t i n e ?.., H a r e y . . . î n c ă nedezmeticit bine, m - a m aşezat pe marginea patului desc ă t u ş i n d u - m ă t r e p t a t de c o ş m a r u l ce m ă c h i n u i s e d o a r c u o clipă în u r m ă . F a t a t r e m u r a . A m î m b r ă ţ i ş a t - o . M - a r e s p i n s cu cotul. l'aţa şi-o ţinea ascunsă.

— Iubito...

— Nu

vorbi

aşa.

— Dar, H a r e y . ce s e - n t î m p l ă ?

I - a m v ă z u t c l i i p u l z b u c i u m a t , u m e d d e l a c r i m i , IjacrijTii m a r i , d e copil i se p r e l i n g e a u p e obraji, s t r ă l u c i n d u n m o m e n t în p i ţ a b ă r b i e i şi p i c u r î n d a p o i p e c e a r ş a f .

— Tu

rui m ă

mai

vrei.

— Ce-ţi m a i trece prin cap !

— Am

auzit...

— C e - a î a u z i t , a m î n t r e b a t - o , s i m ţ i n d cum î m i a m o r ţ e ş t e o b r a ­ zul. N - a l înţeles, e r a doar...

— B a n u , s p u n e a i c ă nu s î n t e u . S p u n e a i a ă p l e c . A ş p l e c a .

O D o a m n e ! Aş pleca, d a r n u pot. N u ştiu c e - n s e a m n ă asta. V r e a u şi n u p o t . S î n t a l î t . , . a f i t d e d e c ă z u t ă !

— Copilule ! ! !

A m î m b r ă ţ i ş a t - o , a m s t r î n s - o l a p i e p t u l m e u c u toata p u t e r e a , p a r c ă u n i v e r s u l s e p r ă b u ş e a , îi s ă r u t a m m î i n i l e , d e g e t e l e u d e şi s ă r a t e , r e p e t a m n u ş t i u c e j u r ă m i n t e , Snii c e r e a m i e r t a r e , îi s p u ­ n e a m c ă f u s e s e n u m a i u n v i s p r o s t e s c şi o r i b i l . î n c e t u l c u î n c e t u l s-a liniştit. A î n c e t a t să m a i p l i n g ă . M ă p r i v e a c u oclii i m e n ş i , l u ­ natici. Lacrimile i se uscaseră. Şi-a întors capul.

— N u , a m u r m u r a t . N u v o r b i a ş a , n u t r e b u i e . N»i m a i e ş t i pentru mine acelaşL — N u sînt !

Cuvintele m î s-au

s m u l s ca u n

eeamăt,

— Da, n u m ă m a i vrei. A m simţit-o mereii. Mă prefăceam că n u v ă d . G î n d e a r a că m i se p a r e s a u că e a l t c e v a , d a r n u . T e c o m ­ p o r ţ i . . . a l t f e l . Nu m ă i e i î n s e r i o s . E a d e v ă r a t c a a f o s t u n v i a , d a r p e m i n e m-aL v i s a t . î m i s p u n e a i p e n u m e . Ţ i - e r a scîrbă. De ce ? De ce ?

A m î n g e n u n c h e a t î n a J n t e a ei, c u p r i n z î n d u - i g e n u h c M î .

—

C^opilule.*

— N u v r e a u s ă - m i v o r b e ş t i aşa. de p u ţ i n u n c o p i l . S î n t . . .

Nu v r e a u , a u z i ? Nu s i n l c î t u ş i

A i z b u c n i t î n p l î n s şt a c ă z u t c u f a ţ a p e p a t . M - a m s c u l a t .

D i n s p r e gurile de ventilaţie p ă t r u n d e a , cu u n z u m z e t liniştit, a e r u l r e c e . M i s-a f ă c u t r ă c o a r e . A m tra,s p e m i n e h a l a t u l d e b a i ^ , A . ş e z i n d u - n i â pe pat, a m simţit că-i a t i n g fetei u m ă r u l .

— l i a r e y , a s c u l t ă . îţi voi s p u n e ceva. îţi voi s p u n e a d e v î ^ u l . . .

S-a lăsat lîngă m i n e . s p i i j t n i n d u - s 6 încet în n u i n i . V e d e a m c u m p u l s u l ii i / b c ş t e p u t e r n i c s u b p i e l e a s u b ţ i r e a g i t u l u i . D i n n o u n i i - a a m o r ţ i t ( j b r a z u l şi a m î n c e p u t s ă t r e n u i r <'a şi c u m a ş fi s f a t in g e r . C a p u l î m i e r a g o l i t d e o r i c e HJnd. — . A d e v ă r u l ? a s p u s . I ţ i d.ii t u v i n t u l ?

N u i - a m r ă s p u n s i m e d i a t ; a li*ebuit s ă î n g l i i t n o d n i z d r a v ă n ( . n e m i s e p u s e s e î n Bît. Flra v e c l i i u t n o s t r u c o n . s o m n ; l a a u z u l s ă u n i c i u t u d d i n t r e n o i n u n u m a i c ă n u c u t e z a sâ m i n t ă , d a r n i c i m ă c a r sa a s c u n d ă c e v a . F u s e s e o v r e m e î n c a r e n e c i i i n u i a m , e x a g e r î n d .sinceritatea, d i n n a i v a c o n v i n g e r e că aşa n e v o m s a l v a .

— P e c u v î n t d e o n o a r e , a m r o s t i t cu t o a t ă sei-iozitatoa. H a r e y . . .

A.şteaptă. Şi tu te-ai s c h i m b a t . Noi toţi n e s c h i m b ă m . D a r n u a s t a a m v r u t să-ţi spun... A d e v ă r u l este următorul... Dintr-o c a u z ă p e caro nici u n u l d i n t r e noi n-o cunoaşte precis... n u m ă p ^ i părăsi.

L u c r u r i l e n u s t a u î n s ă c h i a r atît d e r ă u fiindcă nici e u n u t e pot...

— Kris !

A m r î d i c a U o în b r a ţ e , a ş a iiifă>urată în cearşaf. U n colţ u m e d d e l a c r i m i m i s-a lipit d e u m ă r . U m b l a m pnln c a m e r ă şi-o legâ,nam. Ea m ă mîngîia pe obraz.

— N u . N u t u l e - a j s c l i i m b a t , ci e u , m i - a ş o p t i t l a u r e c h e . C e v a se-ntîmplă cu mine. Poate asta ?

P r i v e a la d r e p t u n g h i u l negru, vid, r ă m a s din uşa spartă, ale cărei r e s t u r i le d u s e s e m a s e a r ă la m a g a z i e . V a t r e b u i sâ m o n t e z u n a nouă, m - n m gindit.

— T u nu dormi ? a m întrebat-o pe Harey după ce a m pus-o pe pat. ~ N u ştiu, — C u m n u ştii ? G î n d e ş t e - t e ,

dragă.

— Probabil că nu-i un somn adevărat, S t a u a ş a , î n t i n s ă şi m ă g î n d e s c . Ş t i i . . .

A tresărit. mă

Poate

sini

bolnava.

— Ce ? a m î n t r e b a t - o î n şoaptă, căci glasul ar ti p u t u t să trădeze.

— S î n t n i ş t e fiînduri f o a r t e c u r i o a s e . N u ş t i u d e u n d e - m i v i n . . .

— De pildă ?

T r e b u i e să fiu c a l m — m - a m g î n d i t — i n d i f e r e n t d e ceea ce v o i a u z i , şi m ^ i m p r e g ă t i t p e n t r u c u v i n t e l e ei ca p e n t r u u n şoc puternic.

A dat neputincios din cap r — Ele... parcă... parcă... d e —

pretutindeni...

Nu-nţeleg...

— D e p a r c ă n - a r fi n u m a i î n m i n e , c i a r v e n i d e m a i

departe.

I n t r - u n fel... n u ş t i u c u m s ă - ţ i . s p u n . P e n t r u a s t a n u e x i s t ă c u v i n t e . . .

— C u s i g u r a n ţ ă că sînt vise, a m a d ă u g a t , p r e f ă c î n d u - m ă plic­ tisit ; de fapt o piatră îmi căzuse de pe inimă. Iar a c u m v o m stinge l u m i n a şi p î n ă d i m i n e a ţ ă n u v o m m a i a v e a n i c i u n f e l d e g r i j i , iar dimineaţa, dacă

vom

avea

chef, n e v o m s t r ă d u i să n e

facem

altele. Bine 7 A m-am

întins

mîna

spre

întrerupător ; ne-a

lungât pe a ş t e r n u t u l

mine căldura răsuflării Am

răcoros

şi a m

învăluit

întunericul,

simţit apropiindu-se

de

ei.

îmbrăţişat-o.

— M a i t a r e , a ş o p t i t , şi d u p ă o c l i p ă ; K r i s !

— Ce-i ?

— Te

-

iubesc.

î m i venea să

urlu.

Dimineaţa era roşie. Discul tumefiat al soarelui zăcea deasupra o r i z o n t u l u i . P e p r a g u l uşii se afla o s c r i s o a r e . A m d e s f ă c u t H a r e y e r a în b a i e ; a u z e a m

cum fredonează.

plicul.

D i n c î n d î n c î n d , îşi

vira în cabină capul, părul ud i se lipise de trup. M - a m apropiat de fereastră

şl a m

citit;

„Kelvin, ne-am împotmolit. Sartorius preferă

acţiuni

energice.

feste c o n v i n s c ă v a r e u ş i s â d e s t a b i l i z e z e s i s t e m e l e n e u t r i n i c e . P e n ­ tru iniţierea experienţelor are nevoie de o mostră de construcţie al

c o r p u r i l o i - V.

îţi

propune

să

din

materialul

pleci î n t r - u n

zbor

d e r e c u n o a ş t e r e c a s ă iei i n t r - u n r e c i p i e n t o a n u m i t ă c a n t i t a t e d e p l a s m ă oceanică. Acţionează d u p ă c u m crezi, d a r înştiinţează-mă

c u p r i v i r e I a ftotărîrea k u r i â K u n - a i n n i c i o p ă r e r e şi d e a l t f e l i n i s e p a r e c ă în g e n e r e n o m a i a m n i m i c , S u s ţ i n p r o p u n e r e a l u i S . d o a r c a s ă p r o g r e s ă m c u c e v a , f i e c h i a r şi i l u z o r i u . I n c a z c o n t r a » n u ! i e - a r m a i r ă m î n e d e c i t s â - l I n v i d i e m pe G. Şobolanul P.,S. Nu intra în cabina postului de radio. Poţi face asta pen­ tru mine. Cel mai bine telefonează-mi".

P a r e u r g î n d a c e s t e r î n d u r i s i m ţ e a m c u m m i .se s t r î n g e i n i m a .

A m recitit cu a t e n ţ i e scrisoarea, apoi a m rupl-o, iar bucăţeleie de h î r l i e l e - n m a r u n c a t . P e u r m ă m - a m a p u c a t .să c a u t u n s c a f a n d r u p e n t r u H a r e y . T r e a b a a s t a m i s e p ă r e a l a fet d e o r i b i l ă c a şi a c e e a d i n a i n t e . D a r H a r e y n u b ă n u i a n i m i c , a l t m i n t e r i n u s - a r fi b u c u r a t a t î t d e m u i t c î n d i - a m s p u s că t r e b u i e să p l e c i n t r - o a c ţ i u n e d e r e c u n o a ş t e r e î n a f a r a s t a ţ i e i şi c ă o r o g s ă m ă î n t o v ă r ă ş e a s c ă . A m l u a t m i c u l d e j u n î n c l i i t i n e t ă (şi d e d a t a a s t a H a r e y a b i a d n c â a c i u g u l i t d e d o u ă t r e i o r i ) şi n e - a m d u s l a b i b l i o l o i ă . A m v r u t s â r e ­ v ă d l i t e r a t u r a r e f e r i t o a r e l a p r o b l e m e l e c î m p u l u i şi a l e s i s t e m e l o r n e u t r i n i c e î n a i n t e d e a î n d e p l i n i d o r i n ţ a lui .Sartorius. î n c ă n u ş t i a m c u m voi p r o c e d a , d a r a m h o t ă r î t s ă c o n s u l t l u c r ă r i l e Iui. M i - a v e n i t jdeea că anihilatorul neutrinic. d e o c a m d a t ă inexistent, i-ar p u t e a e l i b e r a p e S n a u t şi S a r t o r i u s ; î n a c e s t t i m p , u n d e v a , i n e x t e r i o r , i n t r - t m a v i o n , d e j i i l d ă , a ş fi p u t u t a ş t e p t a î m p r e u n ă c u l l â r e y sfirşilul „oi^eraţiei". A m r ă m a s o v r e m e în faţa m a r e l u i c a l c u l a t o r e l e c t r o n i c ; ii p u n e a m î n t r i - l i ă r i , i a r el b a r ă s p u n d e a a r u n c f n d o fişă c e pui'ta i n s c r i p ţ i a l a c o n i c ă „ l i p s e ş t e d i n b i b l i o g r a f i e " , b a î m i p r o p u n e a sâ m ă p i e r d î n t r - o a s e m e n e a j u n g l ă d e l u c r ă r i d e f i z i c ă fcwirle s j i e c i a l e , î n c î t s f a t u l d e v e n e a c u t o t u l i n e f i c a c e . N u - m i v e n e a să pâră-sesc a c e a s t ă m a r e î n c ă p e r e cu pereţi netezi, tăiaţi d e c h e ­ n a r e l e s e r t a r e l o r , c u n o i a n u l l o r d e m i c r o f i l m e şi d e î n r e g i s t r ă r i electronice. A ş e z a t ă în c h i a r c e n t r u l staţiei, biblioteca n - a v e a fe­ r e s t r e şi e r a l o c u l c e l m a i b i n e i z o l a t d i n i n t e r i o r u l c l i i u r a s e i de oţel.

C i n e ş t i e d a c ă n u t o c m a i d e a c e e a m ă s i m ţ e a m în e a a t î t d e bine, în c i u d a v ă d i t u l u i eşec al c ă u t ă r i l o r m e l e . A m r ă t ă c i t p r i n v a s t a s a l ă ; în cele d i n u r m ă m - a m oprit în faţa u n o r r a f t u r i u r i a ş e , î n ţ e s a t e p î n ă la t a v a n ; a c e s t m u n t e d e c ă r ţ i n u r e p r e z e n t a u n l u x , ci î n t r u c l i i p a m e m o r i a l e g a t ă d e p i o n i e r i i s o l a r l s t i c i i : r a f t u r i l e c a r e n u m ă r a u c i r c a 600 d e v o l u m e p u r t a u î n t r e a g a l i t e r a t u r ă c l a ­ sică a obiectului, începînd cu cele două v o l u m e ale m o n u m e n t a l e i m o n o g r a f i i (in b u n ă p a r t e d e p ă ş i t ă ) a l u i G i e s e . A m l u a t p e r î n d acele t o m u r i , fiecare a v e a o g r e u t a t e i m p r e s i o n a n t ă , şi l e - a m răsfoit' t n t r - o d o a r ă , a ş e z a t p e b r a ţ u l f o t o l i u l u i . H a r e y ş i - a gftsit şi e a o c a r t e A m c i t i t c î t e v a r î n d u r i p e s t e u m ă r u l e i . E r a „ B u c ă t a r u l si-» deral", una d i n t r e p u ţ i n e l e cărţi p r o v e n i t e din p a t r i m o n i u l p r i m e i e x p e d i ţ i i , p a r e - s e cliiar că-i a p a r ţ i n u s e lui Giese. V ă z î n d - o pe H a ­ r e y c u c e a t e n ţ i e s t u d i a pre.s<:ripţiile c u l i n a r e a d a p t a t e c e r i n ţ e l o r v i t r e g e a l e c o s m o n a u t i c i i , n u i-am m a i s p u s n i m i c şi m - a m î n t o r s la r e s p e c t a b i l u l v o l u m p e carc-1 a v e a m p e g e n u n c h i : „ Z e c e a n i d e r e r c e t ă r i a l e l u i S o l a r i s " , a p ă r u i în s e r i a „ S o l a r i s i a n ă " d e la n u m ă ­ r u l 4 p î n ă l a 13, p e c î n d a c t u a l e l e p u b l i c a ţ i i p o a r t ă n i t m e r e c u p a t r u cifre.

Gieso nu fusese d ă r u i t cu o prea m a r e inspiraţie, d a r inspiraţia e s t e o î n s u ş i r e c a r e p o a t e d o a r să-i d ă u n e z e u n u i c e r c e t ă t o r al lui S o l a r i s . N i c ă i e r i i m a g i n a ţ i a şi c a p a c i t a t e a d e a c r e a r a p i d i p o t e z e n u se dovedesc atit de păgubitoare. In realitate, pe această p l a ­ netă e posibil orice. Descrierile incredibile ale constelaţiilor p l ă s ­ m u i t e de p l a s m ă sînt m a t m u l t decît p r o b a b i l autentice, deşi, în g e n e r e , n e v e r i f i c a b i l e , d e o a r e c e d o a r r a r e o r i îşi r e p e t ă o c e a n u l e v o ­ l u ţ i i l e . C e l c a r e le o b s e r v ă p e n t r u p r i m a d a l ă e s t e s p e r i a t î n d e o s e b i d e c a r a c t e i ' u l lor s t r a n i u , d e p r o p o r ţ i i l e lor u r i a ş e . O b . s e r v a t e la s c a r ă m i c ă , î n t r - o b ă l t o a c ă , s â s p u n e m , a r fi f o s t d e s i g u r c o n s i ­ d e r a t e ca fiind un s i m p l u „joc al n a t u r i i " , o m a n i f e s t a r e a h a z a r ­ d u l u i . F a p t u l c ă u n o m m e d i o c r u şi u n g e n i u s t a u l a fel d e n e ­ p u t i n c i o ş i în f a ţ a n e s f î r ş i t e i v a r i e t ă ţ i a f o r m e l o r s o l a r i s i e n e n u f a ­ cilitează întru nimic convieţuirea c u fenomenele 'oceanului viu.

Cîiese n u e r a n i c i g e n i a l , n i c i p r o s t ; p u r şt s i m p l u a p a r ţ i n e a t a g m e i acelor pedanţi clasificatori, a căror a p a r e n t ă linişte exterioară m a s ­ c h e a z ă o n e o b o s i t ă p a s i u n e d e m u n c ă , p a s i u n e c a r e le d e v o r e a z ă întreaiM existenţă. Cită v r e m e putea, se folosea exclusiv d e l i m b a ­ j u l d e s c r i e r i i , i a r c î n d ii l i p s e a u c u v i n t e l e s e a p u c a s â c r e e z e n o i expresii, adeseori nereuşite, neudecvate fenomenelor descrise. Dur, î n f o n t i , nic-i u n fel d e t e r m e n i n u s î n t î n s t a r e să r e d e a c e e a c e s e î n t i m p l ă jic . S o l a r i s . . . . S u p r a c o p a c i i " , „ i u n g o n i i " . ,,ciupetTâritle-', „ m i m o i / i i " , , , s i n ) e t r i a d e l e " şi . . a s i m e t r i a d e l e " , . . m ă t ă n i r l e " şi „ a r i c i o i z i i " lui ( l i e s e s u n ă e x t r e m d e a r t i f i c i o s ; t o t u ş i a c e s t e i n v e n ţ i i v e r b a l e o f e r ă <• a i n i n i i t ă r e p r e z e n t a r e a l u i . S o l a r i s c h i a r şi c e l o r c e n u - l i i i n o s c d e c i t d i n u n e l e folo<ţi-afîi n e c l a i ' e şi f i l m e i m p e r f e i Io, K v i d e n t , c l n a r si .icest e l a s i f i c a l o r c o n ş l i i t u i o s făcKl n u d o p u ­ ţ i n e oii v i n o v a t de i m p r e c i z i e . O m u l p r o d u r c i p o i i v e Î n t o t d e a u n a , a l i t ii! n ţ o d t o n ş t i e n t i il şi a u n i c i c i i u l I w l i a r n - a r e c ă o t a c e . t î i e s e c o n s i d e r a că „ I u n g o n i i " l o n s l i t u i e o f o r m a ţ i e f u n d a m e n t a l ă şi i-a a s e m u i t e u v a l u r i l e p r o v o c a l e d e f l u x u l m ă r i i l e r c s l r e , d a r m u l t m a i m a r i şi m a i i n a l l e . D e a l l f e l , c e l c e a c e r c e t a i p r i m a e d i ­ ţ i e a oix^rei l u i G i e s e ş t i e c ă , i n i ţ i a l i n f l u e n ţ a t d e g e o e e n l t i s m , ol l e - a n u m i t „ f l u x u r i " , C o i n p a i a ţ i a p a r e r i d i c o l ă , d a r t r e b u i e s â ţ i n e m s e a m a d e lipsa d e i m a g i n a ţ i e a a u t o r u l u i ci. D a c ă toi a m c ă u t a p a r a l e l e t e r e s t r e a r t i c b u i să o b s e r v ă m că a c e s t e f o r m a ţ i i , d e p ă ş i n d ea d i m e n s i u n i m a r e l e c a n i o n C o l o r a d o , s i n i m o d e l a t e d i n tr-O s u b s t a n ţ ă c a r e , la s u p r a f a ţ ă , a r e o c o n s i s t e n ţ ă gelatinospunujasâ (această spumă se solidifică in festoane uriaşe, itşor friabile, in d a n i e l e cu o c h i u r i u r i a ş e , b a c h i a r p e n t r u unii r e r c e t ă l o r i e a s e p r e z i n t ă c a o , , c o n c r e s c e n ţ ă s c h e l e t i c ă " ) , i a r în a d î n c d e v i n e tot m a i m l ă d i o a s ă , ca u n m u ş c h i î n c o r d a t , d a r ca u n m u ş c h i c a r e , p ă s ) r i n d u - ş i e l a s t i c i t a t e a , d o b j n d e ş i e r a p i d , la o a d î n c i m e d e c i t e v a s u t e d e m e t r i , d u r i l n l e a s t î n i i i . î n t r e p e r e ţ i i t e n s i o n a ţ i eo o m e m b n i n ă p e s p a t e l e a c e s t e i p l ă s m u i r i v e r t e b i a t e se d e s f ă ş o a r ă k i l o m e t r i în ş i r „ l u n g o m i ! " p r n p r i u - z i s , o b i e c t a p a r e n t i t i d e p e n d e n t , a s e m ă n ă l o r u n u i p i t o n colosal, t a r e d u p ă ce a înghiţit m u n ţ i î n ­ t r e g i îi d i g e r ă î n t ă c e r e ; d i n c î n d în c î n d , ii t r e m u i - â t r u p u l ş i - i zvicneşte. Dar n u m a i d e sus arată „lungonul" aşa, de pe bordul u n u i a v i o n . A t u n c i c i n d t e a p r o p i i d e el l a o d i s t a n ţ ă l a c a r e a m b i i „ p e r e ţ i ai c a n i o n u l u i " s e r i d i c ă l a s u t e d e m e t r i d e a s u p r a a p a r a ­ t u l u i , „ c o i p u l p i t o n u l u i " s e d o v e d e ş t e a fi d o m e n i u l u n e i a t î t •de

vPiligitioase m i . ş c â r i î n t i t d i n p r i t i n a ei rapaii I n f i i l i ş a r e a u n u i c i l i n d r u gituit d i n loc în loc, ce s e î i U i n d c p i n ă d i n c o l o d e crizoiil.

P r i m a i m p r e s i e ţi-o d ă vîrlejul unei p a s t e vâscoase d e u n verde-sur, în a l e cărei văluriri se răsirîng razele soarelui, d a r cînd ai ajuns io zbor d e a s u p r a „lungonului" (iar pereţii „ c a n i o n u l u i " care-1 l ă i nuiesc devin atunci a i d o m a u n o r culmi d e munţi), poţi vedea c ă mişcarea este cu m u l t m a i complicată. In e a se încrucişează ş u ­ voaie m a i î n t u n e c a t e c a r e apoi se răsfiră c o a x i a l ; î n unele clipe, „ m a n t a u a " s u p e r i o a r ă , d e v e n i n d l u c i e c a o g l i n d a , r e f l e c t ă c e r u l şi n o r i i şi e s t e s t r ă p u n s ă c u l a r m a u n o r s a l v e d e e r u p ţ i i l e e p i c e n t r e lor semilichide. T r e p t a t , d e v i n e e v i d e n t faptul că i m e d i a t s u b tine se află n u c l e u l d e a c ţ i u n e al forţelor c a r e m e n ţ i n m a s e l e gelati­ n o a s e , r ă s f r î n t e p e f l a n c u r i , şi l e î n a l ţ ă p î n ă la c e r , d a r c e e a c e este evident p e n t r u ochi, ştiinţa n u acceptă chiar atît d e lesne. D e - a lungul anilor, cîte discuţii aprinse n - a u a v u t ioc cu p r i v i r e la pro­ cesele desfăşurate în cadrul acestor structuri care brăzdează cu milioanele nesfîrşitele larguri ale oceanului viu. S e c r e d e a că în aceste a c ţ i u n i se m a n i f e s t ă u n e l e o r g a n e a l e m o n s t r u l u i , în f u n c ­ ţiile l o r m e t a b o l i c e , r e s p i r a t o r i i , n u t r i t i v e . . . F i e c a r e i p o t e z ă a fost p î n ă la sfîrşit i n f i r m a t ă d e mii d e e x p e r i e n ţ e , d e cele m a i m u l t e ori primejdioase. Şi toate acestea se referă doar la „lungoni", formaţiile, în fond, cele m a i simple, cele m a i persistente, fiindcă e x i s t e n ţ a l o r n u m ă r ă s ă p t ă m î n i , fapt c a r e aici este c u totul e x ­ cepţional.

O f o r m ă m u l t m a i c o m p l i c a t ă şi m a i c a p r i c i o a s ă ş i c a r e s t î r neşte poate cea m a i v e h e m e n t ă împotrivire (evident, u n a reflexă) o constituie „mimoizii". S e poate spune, fără exagerare, că îndră­ gostit d e aceste plăsmuiri, Giese şi-a consacrat întreaga viaţă ca sâ l e c e r c e t e z e , să le d e s c r i e şi s ă le d e s c i f r e z e e s e n ţ a . D e n u m i n d u - i ..mimoizi", el a încercat să e x p r i m e t r ă s ă t u r a lor c e a m a i specifică din punct de vedere u m a n ; o a n u m i t ă înclinaţie d e a imita for­ mele înconjurătoare mai mult sau mai puţin îndepărtate.

I n t r - o b u n ă zi, î n a d î n c u r i l e o c e a n u l u i , i m i m e n s d i s c c u m a r ­ g i n i l e sfîşiate p r i n d e sâ se î n t u n e c e c a o s u p r a f a ţ ă p e c a r e s-a t u r ­ nat smoală. D u p ă cîteva ore, r e s t r u c t u r î n d u - s e în nişte lobi tot m a i evidenţi,' discul urcă spre suprafaţă. U n observator ar j u r a c ă asistă la o Kiplă n ă p r a s n i c ă , d e o a r e c e d i n î n t r e a g a r e g i u n e şiruri nesfîrşite d e v a l u r i sferice s e r e p e d aici c a nişte b u z e c r i s p a t e , c a n i ş t e c r a t e r e v i i , m u s c u l o a s e , c e s e î n c h i d şi s e d e s c h i d m e r e u ; ele converg spre o neagră i n i m ă p e n d u l a r ă , se înalţă ca o c o ­ loană, p e n t r u ca să se p r ă v ă l e a s c ă in abis. Fiecare d i n t r e aceste prăbuşiri de sute d e mii d e tone stîrneşte un plescăit, ca u n tunet p r e l u n g , fiindcă totul se d e s f ă ş o a r ă aici în p r o p o r ţ i i m o n s t r u o a s e .

Discul cel s u m b r u este împins spre adîncurt, fiecare lovitură p ă r î n d să-1 t u r t e a s c ă t o t m a i m u l t , s â - l f r a g m e n t e z e î n t r - u n fel d e lobi, căzuţi ca nişte aripi u d e , apoi p r e f ă c u ţ i în ciorchini, la r î n dul lor subţiaţi în lungi şiraguri care se contopesc între ele şi urcă, parcă tîrînd d u p ă sine discul m a t e r n fărimiţat, în timp ce d e s u s u r m ă t o a r e l e inele a l e valurilor cad neîncetat în golul tot m a i a d î n c . I a r a c e s t j o c d u r e a z ă u n e o r i o zl, a l t e o r i o l u n ă . C î t e o d a t ă totul se slîrşeşte aici. Conştiinciosul Giese a d e n u m i t această v a r i a n t ă „ m i m o i d a v o r t a t " , c a ş i c u m , n u s e ş t i e d e u n d e , a r fi a f l a t c u e x a c t i t a t e c ă s c o p u l f i n a l a l c a t a s t r o f e i îl c o n s t i t u i e „ r a i -

10

mordu! niaiui" (adică acea colonie pctlipoidată, de oloicoi mai marc decît un oraş terestru), a cărui menire este sâ maimuţărească for­ mele exterioare... Evident, n-a lipsit un alt solaristician, pe nume l.Iyvens, care, dimiJOtrJvâ, a socotit această fază ca fiind „degene­ rativă", agonică, iar pădurea de forme himerice a considerat-o drept o evidentă eliberare a structurilor derivate de sub domi­ naţia maternă.

Totu.şi Giese, care, îjn descrierile tuturor plăsmuirilor solari­ siene, se comportă ca o furnică hoinărind pe o cascadă îngheţată, nu s-a lăsat cîtuşi de puţin abătut din cadenţa frazei lui uscate şi, cu o certitudine Hl>solutâ, a clasificat diferitele faze ale desfă­ şurării mimoiduUii în ordinea unei perfecţiuni ascendente.

Privit de sus, un mimoid pare asemănător unui oraş. E nuniai o iluzie, produsă de căutarea unei analogii cu lucrurile pe care le cunoaştem. Cînd cerul este senin, toate acele excrescenţe multîetajate şi palisadele de pe creasta lor sînt învăluite de un strat de aer încins, care tulbură şi tremură formele distinse şl altminteri cu destulă greutate. Primul nor ce trece pe fondul albastru (o spun din obişnuinţă, fiindcă acest „albastru" este brun în timpul zilei roşii şi extrem de alb în timpul celei albastre) prilejuieşte a replică imediată. î n c e p e o înmugurire impetuoasă, învelişul ce se înfoiază ca o conoj.ndă este aruncat spre slăvi — desprinzîndu-se de temelia lui care păleşte tot mai mult —, şi, după cîteva mi­ nute, reproduce ţiinâ la iluzie norul cumulus. Uriaşul obiect pro­ iectează o tunbră ro.^iatiea pe care culmile mimoiduîui parcă şi-o trec uncie altora ; această mişcare se desfăşoară întotdeauna în sens contrar deplasării norului adevărat. Cred că Giese ar fi primit să i se taie mîna, numai să afle explicaţia fenomenului.

Dar asemenea plăsmuiri ..izolate'' ale mimoiduîui nu sînt nimic în comparaţie cu creaţia spontană „excitată" de prezenţa obiecte­ l o r şi a formelor ivite deasupra lui, odată cu sosirea pămîntenilor.

Sint reproduse formele a tot ce se află la o distanţă de m a x i ­ m u m opt-nouă mile. Cel mai adesea maşinile terestre sînt copiate de mimoid la o scară tnârită ; ele sint în mod frecvent deformate, redate cu siniplificări caricaturale, gi-otc.şti. Desijţur, materia alcă­ tuitoare este întotdeauna aceeaşi masă ce-şi pierde iute culoarea şi care, zvîrlită in t'uzduh, în loc să rccadă, rămîne, prin cordoane ombilicale uşor friabile, legată de substratul ei, deasupra căruia se deplasează, tîrîndu-se. contractîndu-se, îndoindu-se şi alungindu-se şi astfel ia cu uşurinţă cele mai complexe plăsnmiri. Un avion, o anienă sau o ]>Uitformă satelizată sînt reproduse cu aceeaşi iscusinţă ; niitnoidiil nu reacţionează direct la apariţia oamenilor şi, vorbind mai exact, la apariţia nici unei plante sau animal adus pe Solaris în scoijuri experiînenl.alo de neobo.slţîi cercetători. în schimb, im raanecliiri, o păjiuşă umană, statuia unui cîine sau un lei7in sculptat, indiferent din ce tuaterial, sînt copiate imediat.

Aici trel^uie să adăugăm în paranteză că, din păcate, această _pentru şi pulsează coperirea „docilitate" îinîlnită _ cel . _—. mai ocliî, ,la foarte IIeiperfect alte aao mimoiduîui necesitat singură plăsmuiri rar.mimoid De bătaie altminteri filmări solarisiene, faţă area zilele ei de speciale. durează această experimentatori, lui este „leneşe", uneori pulsaţie peste două suspendată. înnuniît cursul ore, estedeiar vizibilă cărora Chiar puţin des­

tn aceste îiiiprejarări, formnlia cea mai lesne de yi/ilat este mimoidul, îndeosebi cel bătrîn, fiindcă atit p l a t f o r m a scufundată în o c e a n , cît şi s u p r a s t r u c t u r a . c o n s t i t u i e u n s p r i j i n d e s t u l d e s i g u r pentru tălpile noastre.

F i r e ş t e c ă î n z o n a u n u ! m i m o i d p u t e m a j u n g e şi î n z i l e l e l u i „ a c t i v e " , a t u n c i î n s ă v i z i b i l i t a t e a d e v i n e e g a l ă c u zero, d i n p r i c i n a căderii unei suspensii coloidale albe ca omătul, revărsate continuu d i n r a m i f i c a ţ i i l e n o d u l o a s e a l e t o r s u l u i ce c o p i a z ă f o r m e l e . D e a l t f e l , a c e s t e f o r m e n u p o t fi s e s i z a t e d i n a p r o p i e r e , d e o a r e c e p r o ­ porţiile lor sînt uriaşe ca nişte m u n ţ i . In plus, substratul unui m i ­ m o i d „ a c t i v " e î n n ă m o l i t d e o p l o a i e cEirnoasă c a r e p ă t r u n d e d u p ă c i t e v a o r e î n c o a j a l u i m u l t m a i u'^oară d e c î t tuful. I n sfirşit, trecînd fără un echipament adecvat prin labirintul coloanelor care se turtesc ca nişte gheizere vîscoase, te poţi rătăci clilar cînd soa­ rele este puternic, deoarece razele acestuia n u pot străbate n e ­ încetat învelişul „exploziilor imitative" a r u n c a t e în atmosferă.

O b s e r v a r e a m i m o i d u l u i î n zilele lui fericite (la d r e p t v o r b i n d , zilele fericite sint ale cercetătorului aflat deasupra) poate constitui i z v o r u l u n o r i m p r e s i i de n e u i t a t . M i m o i d u l a r e „ a s c e n s i u n i l e l u i creatoare", cînd începe o extraordinară liiperproducţie. Plăsmu­ i e ş t e a t u n c i v a r i a n t e , c o r c i p l i c a ţ i i sau c h i a r „ c o n t i n u ă r i f o r m a l e " a l e f o r m e l o r e x t e r i o a r e şi a s t f e l s e p o a t e d i s t r a o r e î n ş i r , s p r e b u c u r i a u n u i a r t i s t a b s t r a c ţ i o n i s t şi s p r e e x a s p e r a r e a s a v a n t u l u i c a r e s e s t r ă d u i e ş t e în z a d a r s ă î n ţ e l e a g ă cît d e cît p r o c e s e l e c a r e a u loc. U n e o r i , î n a c t i v i t a t e a lui,' m i m o i d u l , m a n i f e s t ă t r ă s ă t u r i l e unei simplificări d e - a d r e p t u l infantile, adesea c a d e în „abateri baroce", iar tot ce creează atunci poartă pecetea unei opulenţe d e ­ suete, îndeosebi mimoizii bâtrini p r o d u c f o r m e capabile să-ţi pro­ v o a c e u n r t s h o m e r i c . Tn c e m â p r i v e ş t e n - a m p u t u t n i c i o d a t ă s ă i'îd d e e l e ; p r e a t a r e m ă t u l b u r a t a i n a a c e s t u i s p e c t a c o l .

S e înţelege că în primii ani exploratorii a u năvălit literalmente a s u p r a mimoÎ!;ilor, c o n s i d e r a ţ i p e a t u n c i c e n t r e l e o c e a n u l u i s o larisian, prin intermediul cărora avea să se stabilească mult r î v n i t u l contact al celor două civilizaţii. S-a dovedit însă foarte c u TÎnd c ă n u p u t e a fi v o r b a d e n i c i u n c o n t a c t , d e o a r e c e t o t u l î n c e p e a şi s e s f î r ş e a c u o i m i t a r e a f o r m e l o r , c e e a c e n u d u c e a n i c ă i e r i .

Obsedaţi d e viziunea lor antropo- sau zoomorfică, savanţii se s t r ă d u i a u c u d i s p e r a r e s â d e s c o p e r e în p r o d u s e l e m e r e u a l t e l e a l e oceanului viu organe „senzoriale" sau chiar „membre", pe care o a n u m i t ă v r e m e s a v a n ţ i ca M a a r i e n s şi E k k o n a t le-au socotit c o r e s p u n z î n d „ m ă t ă n i i l o r " şi „ a r i c î o i z i l o r " l u i G i e s e . D a r a c e s t e p r o ­ t u b e r a n t e , c e e r u p e a u u n e o r i l a î n ă l ţ i m e d e d o u ă m i l e , p i i t e a u fi socotite „ m e m b r e " a l e oceanului d o a r in felul î n c a r e a m consi­ dera cutremurele de p ă m î n t drept „gimnastica" scoarţei terestre.

C a t a l o g u l a c e s t o r f o r m a ţ i i , r e p e t a t e c u o c o n s t a n ţ ă r e l a t i v ă şi p e c a r e o c e a n u l l e n a ş t e a t î t d e f r e c v e n t î n c î t p o t fi d e s c o p e r i t e p e s u p r a f a ţ a l u i cel p u ţ i n d e c i t e v a zeci s a u s u t e d e o r i p e zi, c u ­ p r i n d e a p r o x i m a t i v 300 d e poziţii. C e l e m a i i n u m a n e , î n s e n s u l u n e i absolute lipse d e a s e m ă n a r e c u orice ţine d e e x p e r i e n ţ a unui p ă n i î n t e a n , sînt, c o n f o r m şcolii lui Giese, s i m e t r i a d e l e .

T o t î n a c e a v r e m e s-a c o n s t a t a t a p r o a p e c u c e r t i t u d i n e c ă 'oceanul n u se c o m p o r t ă a g r e s i v şi c ă î n f r ă m i n t ă r i l e tui p l a s m a tice p o a t e p i e r i d o a r cel c e o v r e a c u tot d i n a d i n s u l ( n u v o r b e s c

12 ,

f i r e ş t e d c a c c i d e n t e l e i v i l e p r i n d e f e c t a r e a a p a r a t u r i i ) , s-a s f a b i î i t c ă a t i t r i v i r i l e c i l i n d r i c e a l e l u n g o n i l o r , c i t şi u r i a ş e l e t r i m b e a l e m ă t ă n i i l o r p o t fi s t r ă b â t t i L e c u u n a v i o n f â r ă c e l m a i m i c p e r i c o l .

P l a s m a lasă d r u m liber corpului străin, retrâgindu-se cu viteza s u n e t u l u i î n a t m o s f e r a s o l a r i s i a n ă şi d e s e h i z î n d , l a s o l i c i t ă r i l e o a ­ menilor, tunele adîncl chiar sub suprafaţa oceanului (energia e n o r m ă pe c a r e o declanşează în acest scop a fost calculată d e S c r i a b i n c a f i i n d d e 1 0 " e r g i î n c a z u r i l e e x t r e m e !!!).

C e r c e t a r e a s i m e t r i a d e l o r a fost î n l r e p r i n s ă c u o f o a r t e m a r e p r e ­ cauţie, iar n u m e l e celor c e a u p ă t r u n s p e n t r u p r i m a o a r ă în tnisterioasele a d î n c u r i sînt c u n o s c u t e astăzi d e orice copil d e p e P ă m î n t .

G r o a z a p e c a r e o i n s p i r ă «ceşti coloşi n u e s t e p r i c i n u i t ă d e a s p e c t u l lor (deşi ei însuşi în s t a r e să-ţi p r o v o a c e cele m a i sitsistre c o ş m a r u r i ) , ci m a i c u r î n d d e f a j j t u l c ă în s f e r a s i m e t r i a d e l o r n u e x i s t ă n i m i c c o n s t a n t sau sigur, d e o a r e c e aici sint s u s p e n d a t e p i n ă şi „legile fizicii". T o c m a i c e r t ' e l ă t o r i i a c e s t o r f o r m a l i i sâsţincau cel m a i f r e c v e n t teza p o t r i v i t c ă r e i a o c e a n u l e s t e d o t a t c u r a ţ i u n e .

S i m e t r i a d e l e a p a r b r u s c , n a ş t e r e a lor fiind c e v a in g e n u l u n e i e r u p ţ i i . C a m cu o oră î n a i n t e d e i v i r e a lor, o c e a n u l î n c e p e s â s t r ă ­ lucească intens, d e p a r c ă a r deveni sticlos, pe o s u p r a f a ţ ă de cî­ t e v a zeci d e k i l o m e t r i p ă t r a ţ i ; d a r a t i t f l u i d i t a t e a , c i t ţi r i t m u l tălăzuirii sule r ă m t n neseliimbate. Cîteodulă simetriada irumpe î n c r a t e r u l eă.scat p r i n a b s o r b ţ i a u n u i aricioid, d a r f e n o m e n u l n u reprezintă o regulă. D u p ă circa o oră, îlivelişul vitros zboară în s u s , a i d o m a u n e i u r i a ş e b ă ş i c i în p a r e s e r ă s f r î n g e c e r u l , s o a r e l e , n o r i i , t o a t e |iK'isajele, s c i i i m i j î n d u - ş i c u l o r i l e şi r e f r a c t î n d u - s e . J o c u l f u l g u r a n t al l u m i n i i e s t e f ă r ă e g a l .

Kfpcte h m i i n o a s e e x t r e m d e p u t e r n i c e p r o d u c simetriadele i v i t e în t i m p u l z i l e i a l b a s t i ' e s a i i i m e d i a t î n a i n t e d e c r e t ) u s c u ! . ^Aî a t u n c i i m p r e s i a c ă p l a n e t a n a ş t e o a l t a , c a r e în f i e c e c l i p ă îşi dublează volumul. Globul orbitor de radios, abia născut din a d î n c u r i , s e d e s p i c ă la v î r f în s e c t o a r e v e r t i c a l e . ' A c e s t s t a d i u , d e n u m i t p r i n t r - o e x p r e s i e nu tocmai fericită „faza ptstirului flo­ ral", d u r e a z ă cîteva secimde. N e r v u r i t n e m b r a n o a s e se arcuiesc s p r e c e r , f o r m î n d f u l g e r ă t o r c e v a în g e n u l u n u i t o r s , î n ă u n t r u l c ă r u i a se d e s f ă ş o a r ă s i m u l t a n s u t e d e f e n o m e n e , In c ^ n t r u f f o r m a ­ ţ i e i , c e r c e t a t p e n t r u p r i m a o a r ă de e c h i p a t u i H a m a i e i , s e r i d i c ă p r i n t r - o hiijcrpolicristaliznre un [lilastru ca o axă, d e n u m i t ă t m e o r i „ c o l o a n ă v e r t e b r a l ă " , d a r c u tiu f a c p a r t e d i n t r e a d e p ţ i i a c e s t u i t e r m e n . N e b u n e a s c a a r h i t e c t u r ă a o s i e i c e n t r a l e e s t e s p r i j i n i t ă iu staiiL nasvendi d e stilpi ce ţişnesc n e î n c e t a t din n d î n c i m i l e de k i ­ lometri ale unei m a s e gelatinotde, a p r o a p e apoase. în c u r s u l a c e s ­ t u i p r o c e s , c o l c s u l e m i t e u n z g o m o t s u r d , c o n t i n u u şi e s t e Î m p r e j ­ m u i t d e u n zid d e s p u m ă c l o c o t i t o a r e , a l b ă ca n e a u a . P e tirmă, d i n s p r e centru c ă t r e m a r g i n i , pornesc mişcăfile e x t r e m de coniiilic a l e a l e u n o r s t r a t u r i p e cai-e s e d e p u n e s u b s t a n ţ a z v i c n i t ă d i n s t r ă f u n d u r i . In acelaşi t i m p , g h e i z e r e l e a b i s a l e , a m i n t i t e antei'ior, s e t r a n s f o r m ă , î n g r o ş i n d u - s e , în c o l o a n e c i l i f o r m e şi m o b i l e , A c e ş t i „t'ili" tind' s p r e l o c u r i l e d e t e r m i n a t e d e d i n a m i c a g e n e r a l ă a c o n ­ strucţiei, a m i n t i n d de bronhiile unui e m b r i o n ce ar creşte de o m i e d e ori m a i r e p e d e d e c î t în n j o d o b i ş n u i t şi a r a t i n g e c e r u l .

P r i n ei c i r c u l ă ş u v o a i e l e u n e i s e v e t r a n d a f i r i i ţ i a l e u n u i l i c h i d d e un v e r d e atît d e s u m b r u încît p a r e negru. Din acea clipă, s i m e -

, 13

t r i a d a î a c e p e sâ-şi m a n i f e s t e p r o p r i e t a t e a ei c e a niai n e o b i ş n u i t ă ! m o d e l a r e a s a u c h i a r a b o l i r e a a n u m i t o r legi fizice. S ă p r e c i z ă m că nil e x i s t ă d o u ă s i m e t r i a d e a s e m ă n ă t o a r e , g e o m e t r i a fiecăreia p ă r î n d a fi o n o u ă „ i n v e n ţ i e " a o c e a n u l u i v i u şi c ă s i m e t r i a d a p l ă s ­ m u i e ş t e în i n t e r i o r u l ei a ş a - n u m i t e l e „ m a ş i n i m o m e n t a n e " , p r o ­ duse c a r e n u amintesc prin nimic maşinile construite de oameni, deoarece în cazul lor finalitatea „mecanică" a acţiunii este foarte relativă.

C î n d g h e i z e r i i ce b a t d i n a d î n c u r i se î n t ă r e s c s a u se u m f l ă , d î n d n a ş t e r e u n o r g a l e r i i şi c o r i d o a r e l a b i r i n t i c e , i a r „ m e m b r a n e l e " c r e e a z ă u n s i s t e m d e p l a n u r i c e s e î n t r e t a i e , d e b o l ţ i şi d e p e r e ţ i î n c l i n a ţ i , s i m e t r i a d a îşi justifică n u m e l e p r i n a c e e a că fiecărei for­ m a ţ i i a l c ă t u i t e l a u n p o l îi c o r e s p u n d e u n s i s t e m f i d e l p î n ă l a a m ă n u n t e , la polul opus.

D u p ă v r e o 20—30 d e m i n u t e , g i g a n t u l î n c e p e să se a f u n d e î n c e t , c î t e o d a t ă î n c l i n î n d u - ş i m a i întîi a x a v e r t i c a l ă c u 8—12°.

E x i s t ă s i m e t r i a d e m a i m a r i şi a l t e l e m a i m i c i , d a r c h i a r şi c e l e pitice, d u p ă ce a u r e v e n i t la s u p r a f a ţ ă , se î n a l ţ ă cu m a i b i n e de o p t s u t e d e m e t r i d e a s u p r a o r i z o n t u l u i şi s î n t v i z i b i l e d e l a d e ­ p ă r t ă r i d e m u l t e m i l e . I n t e r i o r u l l o r p o a t e fi s t r ă b ă t u t î n c o n d i ­ ţiile celei m a i perfecte .securităţi, i m e d i a t d u p ă stabilirea echili­ b r u l u i , cînd s i m e t r i a d a încetează să se m a i a d î n c e a s c ă în o c e a n u l v i u şi î n a c e l a ş i t i m p s u r v i n e r e v e n i r e a la p o z i ţ i a p e r f e c t v e r ­ ticală. Locul cel m a i a d e c v a t p e n t r u p e n e t r a r e este r e g i u n e a si­ tuată imediat în vecinătatea vîrfului. „Calota polară", relativ netedă, este împrejmuită de o zonă plină d ş tunele, care conduc s p r e i n c i n t e l e şi c u l o a r e l e i n t e r i o a r e . A c e a s t ă s t r u c t u r ă l u a t ă î n ansamblu reprezintă desfăşurarea tridimensională a unei ecuaţii de grad înalt.

D u p ă cîte se ştie, orice ecuaţie, fiind e x p r i m a b i l ă în l i m b a j u l figurativ al geometriei superioare, poate genera u n corp cores­ punzător. In această accepţie, simetriada este o r u d ă a conurilor l u i L o b a c e v s k i şi a c u r b u r i l o r n e g a t i v e a l e l u i R i e m a n n , d a r o r u d ă f o a r t e î n d e p ă r t a t ă , d i n c a u z a c o m p l e x i t ă ţ i i ei i n i m a g i n a b i l e .

Ea constituie desfăşurarea unui întreg sistem matematic pe spa­ ţiul cîtorva mile cubice. D a r această desfăşurare este cvadridim e n s i o n a l ă , d e o a r e c e coeficienţii r e a l i ai e c u a ţ i i l o r se e x p r i m ă şi t e m p o r a l , p r i n t r a n s f o r m ă r i l e c e s u r v i n o d a t ă c u s c u r g e r e a timpului.

E v i d e n t , c e a m a i s i m p l ă a r fi i d e e a c ă n e g ă s i m p u r şi s i m p l u în p r e z e n ţ a unei „maşini m a t e m a t i c e " a oceanului viu, a u n u i gi­ gant model de calculare, care-i sînt necesare într-un scop necunos­ c u t n o u ă ; astăzi î n s ă a c e a s t ă ipoteză a lui F e r m o n t n u m a i este împărtăşită de nimeni. într-adevăr, ideea că prin intermediul unor a s t f e l d e e r u p ţ i i t i t a n i c e (în c a r e f i e c a r e p a r t i c u l ă e s t e s u p u s ă unor tot mai complicate formule de analiză superioară) oceanul ar r e e x a m i n a problemele materiei, ale Cosmosului, ale existenţei n - a r e u ş i t s ă s e m e n ţ i n ă , o r i c î t d e a t r ă g ă t o a r e a r fi f o s t . î n a d î n cul uriaşului acţionează m u l t p r e a m u l t e fenomene incompatibile cu această imagine, în fond p r e a simplă (copilăros d e simplistă, d u p ă c u m au r e m a r c a t unii).

N - a u lipsit încercări d e a inventa un model accesibil simetria­ de!, d e a o r e p r e z e n t a c u m v a ; a c ă p ă t a t o suficientă p o p u l a r i t a t e

14 i

e x e m p l u l lui A v e i i a n , c a r e şi-a f o r m u l a t i p o t e z a în felul u r m ă - | tor : să n e i m a g i n ă m o c o n s t r u c ţ i e t e r e s t r ă din t r e c u t u l î n d e p ă r t a t , j d e p i l d ă d i n t i m p u r i l e d e î n f l o r i r e a B a b i l o n u l u i . S ă î n c e r c ă m s-o i r e a l i z ă m d i n t r - o s u b s t a n ţ ă v i e , e x c i t a b i l ă şi c a p a b i l ă d e e v o l u ţ i e ; j a r h i t e c t u r a ei a r p a r c u r g e o s e r i e d e f a z e i n t e r m e d i a r e , c ă p ă t î n d ' s u b ochii noştri formele arliitecturii greceşti, r o m a n e , apoi coloa- \ nele s-ar subţia ca lujerele, bolta a r p i e r d e din greutate, s-ar nilâ- ţ d i a , s - a r a s c u ţ i , a r c u r i l e s - a r p r e s c h i m b a în p a r a b o l e a l u n g i t e şi, în i f i n e , s - a r f r î n g e a v î n i a t . G o t i c u l a s t f e l a p ă r u t s - a r m a t u r i z a şi a r i. î m b ă t r î n i , trecînd în formele tîrzii ; severitatea ascensiunii în- | d r ă z n e ţ e d e p î n ă a t u n c i a r fi î n l o c u i t ă d e e r u p ţ i i l e u n e i e f l o r e s c e n t e - ^ orgiastice, s u b ochii noştri s-ar dezvolta f e c u n d i t a t e a p r o l i x ă a b a r o c u l u i , iar d a c ă a m c o n t i n u a acest şir, c o n s i d e r î n d o b i e c t u l n o s - !

Iru m e t a m o r f o z a t d r e p t stadiile d e z v o l t ă r i i imei fiinţe vii, a m ] a j u n g e , în s f î r ş i t , l a a r h i t e c t u r a e p o c i i c o s m o d r o m u r i l o r , t o t o d a t ă î a p r o p i i n d u - n e , poate, de înţelegerea a ceea ce este s i m e t r i a d a . \ D a r a c e a s t ă c o m p a r a ţ i e , o r i c î t a r fi e a d e m u l t î m b o g ă ţ i t ă ( a u existat, d e altfel, î n c e r c ă r i de a o vizualiza cu a j u t o r u l u n o r m o - 1 d e l e s p e c i a l e şi a l f i l m u l u i ) , r ă m î n e , î n c e l m a i b u n c a z , i n o p e - . | r a n t ă , i a r în c a z u l cel m a i r ă u , o falsificare, d e o a r e c e s i m e t r i a d a n u i se a s e a m ă n ă cu n i m i c pămîntesc...

O m u l poate cuprinde simultan extrem de puţine lucruri ; vede ; r i u r a a i c e s e p e t r e c e s u b n a s u l s ă u , a i c i şi a c u m ; r e p r e z e n t a r e a ,i c o n c o m i t e n t ă a u n e i m u l ţ i m i d e p r o c e s e i n t e r d e p e n d e n t e îi d e p ă - ^ şeşte posibilităţile. C o n s t a t ă m aceasta chiar înaintea unor feno- { n i e n e r e l a t i v s i m p l e . D e s j s r e s o a r t a u n u i o m p u t e m s p u n e m u l t e , ;j s o a r t a a c î t o r v a s u t e e s t e g r e u s-o m a i c u p r i n d e m , i a r d e s f ă ş u ­ rarea vieţii a mii, milioane nu m a i î n s e a m n ă de fapt nimic din : cauza uriaşei complexităţi. Simetriada reprezintă un milion, ba nu, | u n m i l i a r d ridicat la puteri, este i m a g i n a b i l u l în sine ; ce i m p o r - i t a n ţ ă a r e că n e g ă s i m în i n t e r i o r u l v r e u n e i a d i n t r e n a v e l e ei (care ; reconstituie un spaţiu K r o n e c k e r la p u t e r e a a zecea), agăţaţi ca j n i ş t e fui-niii, că v e d e m r e s p i r a ţ i a p l a n u r i l o r gigantice, c a r e i r i - ) z e a z ă s u b l u m i n a t o r ţ e l o r n o a s t r e , că a s i s t ă m la i n t e r p ă t r u n d e r e a ! l o r , c ă n i s e d e z v ă l u i e f l u i d i t a t e a şi p e r f e c ţ i u n e a f ă r ă g r e ş a s o - l l u ţ i e i , c a r e , în f o n d , e s t e d o a r u n m o m e n t , î n t r u c î t a i c i t o t u l ; curge, iar c o n ţ i n u t u l acestei arhitectonici este m i ş c a r e a precisă şi* c o n c e n t r a t ă s p r e un a n u m i t ţel. O b s e r v ă m d o a r o f ă r î m ă d i n t r - u i i j i m e n s proces, v i b r a ţ i a unei corzi din orcliestra simi'onică a u n o r i h i p e r g i g a n i i , tolvişi c h i a r şi a c e s t e a n u î n s e a m n ă n i m i c , c ă c i i n - | t u i m — d a r o i n t u i m f ă r ă să Î n ţ e l e g e m — c ă în a c e l a ş i t i m p d e a - i s u p r a şi d e d e s u b t u l n o . s t r u , î n h ă u r i d e c a t e d r a l ă , d i n c o l o d e l i m i - j t e l e o c h i u l u i şi a l e i i 7 i a g i n a ţ i e i , a u l o c n e n i i m ă r a t e m i l i o a n e d e ^ transformări simultane, întreţesute aidoma unor note muzicale^ l e g a t e p r i n l r - u n i m e n s c o n t r a p v m c t m a t e m a t i c , l a t ă d e c e a\i fo.sţ a s e m u i t e cu o simfonie g e o m e t r i c ă ; noi s î n t e m d o a r ascultătorii;: ei s u r z i .

;i

A i c i , c a s ă p o ţ i v e d e a î n t r - a d e v ă r c e v a , a r t r e b u i s ă ti' d a i i î n a p o i la o d i s t a n ţ ă u r i a ş ă , d a r î n s i m e t r i a d a t o t u l se p e t r e c e în • i n t e r i o r , t o t u l e s t e o î n m u l ţ i r e c e e r u p e î n a v a l a n ş a d e n a ş t o i - i , o. neîncetată plăsmuire, ea însăşi sincronă cu factorii formatori şii nici o m i m o z ă n u vădeşte sensibilitatea acestor p u n c t e plasmatice ! c a r e r ă s p u n d l a c e l e m a i i n f i m e t r a n s f o r m ă r i s u f e r i t e d e sime->:

: .5 \

t r i a d e l e pflate la d i s t a n ţ e d e mile. Aici fiecare c o n s t r u c ţ i e e f e m e r ă , de o frumuseţe a cărei realizare depăşeşte limitele privirii noas­ tre, e s t e în acelaşi t i m p c o n s t r u c t o r u l t u t u r o r celorlalte c a r e se e d i f i c ă s i m u l t a n . S i m f o n i e , d a , î n s ă u n a c a r e s e a u t o c r e e a z ă şi s e autoanihilează.

S f î r ş i t u l s i m e t r i a d e i e s t e î n s p ă i m î n t ă t o r . N i m e n i d i n t r e cei c a r e l - a u v ă z u t n-a: fost î n s t a r e s ă se î m p o t r i v e a s c ă i m p r e s i e i c ă este m a r t o r u l unei tragedii, d a c ă n u c h i a r al unui a s a s i n a t . D u p ă d o u ă - t r e i o r e ( a c e a s t ă c r e ş t e r e e x p l o z i v ă , a c e a s t ă a u t o g e n e z ă şi autocopiere nu durează niciodată mai mult), oceanul viu trece la atac. Iată ce se î n t î m p l ă : s u p r a f a ţ a n e t e d ă se ridează, î m p r e j u r i ­ m i l e s i m e t r i a d e i , liniştite p î n ă atunci, se a c o p e r ă d e s p u m e uscate şi î n c e p s ă f i a r b ă , d i n s p r e o r i z o n t p o r n e s c ş i r u r i d e u n d e c e n t r i ­ p e t e , c r a t e r e c ă r n o a s e , a s e m ă n ă t o a i e celor p r e z e n t e la n a ş t e r e a mimoidului, dar de dimensiuni incomparabile mai mari. Domeniul s u b m a r i n al s i m e t r i a d e i este s t r a n g u l a t , colosul se r i d i c ă încet, d e p a r c ă u r m e a z ă să fie e x p u l z a t în a f a r a p l a n e t e i . P ă t u r i l e s u p e r ­ ficiale ale o c e a n u l u i se activează, se c a ţ ă r ă tot m a i s u s d e - a l u n g u l p e r e ţ i l o r , îi a c o p e r ă , s o l i d i f i c î n d u - s e , z i d i n d d e s c h i d e r i l e , d a r t o a t e a c e s t e a n u p o t fi c o m p a r a t e c u c e e a c e s e î n t î m p l ă î n a d î n c u r i .

Mai întîi procesele morfocreatoare — a u t o g e n e r a r e a succesivelor a r h i t e c t u r i — î n g h e a ţ ă o clipă, p e n t r u ca b r u s c să sufere o a c c e ­ lerare violentă ; mişcările care erau line penetrări, văluriri, des­ f ă ş u r ă r i d e f u n d a m e n t e şi b o l t i r i , p î n ă a t u n c i a t î t d e r i t m i c e ş i a t i t d e s i g u r e , d e p a r c ă a r fi d u r a t d e v e a c u r i , t o a t e a c e s t e a î n c e p s ă se p r e c i p i t e . S e n t i m e n t u l că t i t a n u l se î n c o r d e a z ă din r ă s p u t e r i în f a ţ a p e r i c o l u l u i ce-1 a m e n i n ţ ă e t o t m a i c o p l e ş i t o r . D a r c u cît se a c c e l e r e a z ă v i t e z a p r e f a c e r i l o r , c u a t î t d e v i n e m a i e v i d e n t ă şi m e ­ t a m o r f o z a . m a t e r i a l u l u i d e c o n s t r u c ţ i e şi a d i n a m i c i i l u i . T o a t e boltirile s u p r a f e ţ e l o r atît de mirific a r c u i t e se m o a i e , d e v i n flasce, atîrnă, apar discontinuităţi, forme imperfecte, masacrate, infirme ; din adincurile nevăzute creşte un ţipăt strident, un răget. Aerul, a r u n c a t ca î n t r - u n h o r c ă i t agonic, se freacă p r i n c a n a l e l e tot m a i î n g u s t e , s f o r ă i n d şi b u b u i n d î n o r i f i c i i , f a c e c a n e r v u r i l e s t r i m t e ale bolţilor să vibreze, a s e m e n e a u n o r uriaşe laringe n e c h e z ă t o a r e , izbind în corzi v o c a l e m o a r t e , n ă p ă d i t e d e stalactite m u c o i d a l e , i a r în c i u d a d e z l ă n ţ u i r i i celei m a i n ă p r a s n i c e m i ş c ă r i — a mişcării distrugerii — s p e c t a t o r u l se s i m t e n e p u t i n c i o s , paralizat. D o a r o r g i a f u r t u n i i ce v u i e ş t e în a d î n c u r i p r i n m i i d e g a l e r i i m a i m e n ­ ţ i n e cu suflul ei edificiul ce a t i n g e a f i r m a m e n t u l , i a r a c u m p r i n d e să se p r e l i n g ă , t o p i n d u - s e şi t u r t i n d u - s e , a i d o m a u n u i f a g u r e c u ­ p r i n s d e v ă p ă i , d a r p e a l o c u r i s e şi v ă d u l t i m e l e z v î c n i r i r u p t e d e r e s t u l mi.şcării o a r b e , d i n c e în ce m a i sleite, p î n ă c î n d u r i a ş u l n e c o n t e n i t a t a c a t din a f a r ă se p r ă b u ş e ş t e cu î n c e t i n e a l a u n u i m u n t e şi d i s p a r e î n v i i t o a r e a a c e l o r a ş i s p u m e c a r e i - a u î n s o ţ i t t i t a n i c a apariţie. Şi ce î n s e a m n ă t o a t e a s t e a ? Da, ce î n s e a m n ă . . . ? îmi amintesc de o excursie şcolară care vizitase Institutul de-solaristică din A d e n , p e cînd e r a m asistentul lui G i b a r i a n ; d u p ă ce t r e c u s e r ă p r i n t r - o a r i p ă a b i b l i o t e c i i , elevii a u fost c o n d u ş i în s a l a p r i n c i p a l ă , c a r e c o n ţ i n e a în m a j o r i t a t e a ei c a s e t e c u m i c r o ­ filme. P e unele dintre ele e r a u înregistrate mici detalii ale inte-

16 .,

f i o r u l u i s i i n e t r i a d e l o r , e v i d e n t , de m u l t d i s p ă r u t e , d a r s e a f l a u a c Q l o r\u f o t o g r a f i i , ci p e s t e 90 000 d e f i l m e c o m p l e t e . Ş i a t u n c i , o f e t i t ă d e v r e o 15 a n i , g r ă s u ţ â , c u o c h e l a r i , m - a p r i v i t p ă t r u a z ă t o r şi m - a î n t r e b a t b r u s c i — Şi la c e s e r v e s c a s t e a ? ' S - a l ă s a t o t ă c e r e s t î n j e n i t o a r e . P r o f e s o a r a ş i - a p r i v i t seveF temerara-,i elevă ; dintre solaristicienii prezenţi atunci nimeni n-a găsit u n r ă s p u n s ; s i m e t r i a d e l e s î n t n e r e p e t a b i l e şi, în g e n e r e , nici u n u l d i n t r e f e n o m e n e l e c a r e a u l o c î n ă u n t r u l l o r n u p o a t e fi r e ­ produs. Cîteodată, aerul încetează să conducă sunetele, cîteodată C l e ş t e sau scade indicele d e refracţie, a p a r loca] modificări ritmice, p u l s a t o r i i a l e g r a v i t a ţ i e i , c a şi c î n d s i m e t r i a d e i i - a r p a l p i t a o i n i m ă gravitaţională. Cîteodată girobusolele cercetătorilor parcă înnebu­ n e s c , a l t e o r i a p a r şi d i s p a r s t r a t u r i d e i o n i z a r e m ă r i t ă . E n u m e r a r e a t u t u r o r a c e s t o r a n o m a l i i a r p u t e a c o n t i n u a la nesfirşit. De, altfel, c l i i a r d a c ă v a fi d e z l e g a t ă t a i n a s i m e t r i a d e l o r , t o t v o r m a i r ă m î n e asimetriadele...

A c e s t e a a p a r î n m o d a s e m ă n ă t o r , d o a r a l t u l l e este s f î r ş i t u l . I n ele n u poţi vedea decît vibraţii, pîlpîiri, sclipiri ; ştim n u m a i că sînt sediul unor procese ameţitoare situate la limitele vitezelor fizice. S î n t d e n u m i t e şi „ m e g a f e n o m e n e " c u a n t i c e . A n a l o g i a lor m a ­ tematică cu anumite modele ale atomului este însă atît de super­ ficială,, î n c î t unii o c o n s i d e r ă c a fiind c u totul a l e a t o r i e . A s i m e t r i a ­ dele au o existenţă incomparabil mai scurtă decît a celorlalte f o r m a ţ i i , d o a r d e c î t e v a m i n u t e , i a r s f î r ş i t u l l e e s t e , p a r e - s e , şi m a i î n g r o z i t o r , f i i n d c ă , d u p ă . u r a g a n u l ce le i n v a d e a z ă şi le d e z a g r e g ă c u aet-ul s ă u solid î n e l e p ă t r u n d e c u o i u ţ e a l ă i n i m a g i n a b i l ă u n lichid clocotitor care îneacă totul ; atunci izbucneşte o explozie ca dintr-un vulcan noroios ; erupe o uriaşă trîmbă de rămăşiţe care c a d apoi î n d e l u n g s u b f o r m a u n e i ploi d e ţ e s u t u r i m a c e r a t e p e suprafaţa calmă a oceanului. Unele dintre aceste resturi, purtate d e v î n t , z b î r c i t e , c a n i ş t e e p i d e r m e u s c a t e , g ă l b u i , şi s e m ă n î n d u n e o r i c u o a s e l e l a t e , p o t fi v ă z u t e p l u t i n d î n d e r i v ă l a d i s t a n ţ e d e m u l t e zeci d e k i l o m e t r i d e e p i c e n t r u l exploziei.

O g r u p ă d i s t i n c t ă o f o r m e a z ă a c e l e p l ă s m u i r i c e s e r u p de o c e a n u l v i u , p e n t r u o p e r i o a d ă m a i l u n g ă s a u m a i s c u r t ă ; e l e p o t fi o b s e r v a t e m u l t m a i r a r şi m a i dificil d e c î t c e l e l a l t e . F r a g m e n t e l e l o r a u fost c o n s i d e r a t e la î n c e p u t d r e p t c o m p o n e n t e a l e u n o r fiinţe ce a r trăi în adincurile oceanului, ipoteză cu totul eronată, d u p ă c u m s-a d o v e d i t m a i tîrziu.

U n e o r i , p a r să z b o a r e ca n i ş t e p ă s ă r i c i u d a t e , cu m u l t e a r i p i , d a r şi a c e s t e n o ţ i u n i l u a t e d i n d i c ţ i o n a r u l t e r e s t r u s e p r e s c h i m b ă î n t r - u n z i d i m p e n e t r a b i l . A l t e o r i , d a r a s t a e x t r e m d e r a r , p o t fi observate pe ţ ă r m u l insulelor stîncoase nişte turme, a s e m ă n ă t o a r e c î r d u r i l o r d e foce, c a r e se o d i h n e s c la s o a r e s a u c a r e r e i n t r ă , t î r î n d u - s e leneş, în m a r e p e n t r u a se contopi cu ea. Ş i a s t f e l n u s - a p u t u t ieşi d i n c e r c u l n o ţ i u n i l o r p ă m î n t e ş t i şi u m a n e , iar primul contact...

Expediţiile a u s t r ă b ă t u t sute de kilometri în adincurile sime­ triadelor, au montat aparate de înregistrare, camere de filmat auto­ m a t e ; ochii sateliţilor artificiali d o t a ţ i cu i n s t a l a ţ i i d e t e l e v i z i u n e î n r e g i s t r a u î n m u g u r i r e a m i m o i z i l o r ş i a l u n g o n i l o r , m a t u r i z a r e a şi m o a r t e a a c e s t o r a . B i b l i o t e c i l e se u m p l e a u , c r e ş t e a u a r h i v e l e ; p r e ţ u l

— 17

c a r e t r e b u i a p l ă t i t d e v e n e a tot m a i m a r e . 718 o a m e n i c a r e î n l î r / i a s e r ă să p ă r ă s e a s c ă la t i m p coloşii în a g o n i e şi-au p i e r d u t v i a ţ a ; d i n t r e a c e s t e v i c t i m e , 106 a u p i e r i t î n a c e a c a t a s t r o f ă m e m o r a b i l ă î n c a r e ş i - a g ă s i t m o a r t e a î n s u ş i G i e s e , p e a t u n c i î n v î r s t ă d e 70 d e ani ; cauza dezastrului trebuie c ă u t a t ă în faptul că o p l ă s m u i r e evident de tipul simetriadei a pierit în m o d imprevizibil ca o asim e l r i a d ă . I n c î t e v a s e c u n d o , 79 d e o a m e n i î m p r e u n ă c u m a ş i n i l e lor d e z b o r a u fost nimiciţi d e e x p l o z i a m a g m e i noroioase, iar s u f l u l e i a d o b o r î t p e a l ţ i 27 c a r e p i l o t a u a v i o a n e l e ş i e l i c o p t e r e l e aflate în l a i d d e c e r c e t a r e d e a s u p r a falsei s i m e t r i a d e . L o c u l acesta, l a î n c r u c i ş a r e a p a r a l e l e i 42 c u m e r i d i a n u l 8 9 , e s t e î n s e m n a t p e h ă r ţ i prin „I'ierirea celor o sută şase". Dar acest p u n c t există d o a r pe hărţi, deoarece s u p r a f a ţ a oceanului n u se deosebeşte cu nimic, acolo, d e alte zone ale lui.

Atunci, pentru p r i m a dată în istoria cercetărilor solarisiene, s-au f ă c u t a u z i t e glasuri c a r e a u c e r u t să se t r e a c ă la o r i p o s t ă t e r m o n u c l e a r ă . A r fi f o s t î n t r - a d e v ă r m a i î n g r o z i t o i ' d e c î t r ă z b u ­ n a r e a să d i s t r u g i c e v a ce n u se p u t e a î n ţ e l e g e . T s a n k e n , a d j u n c t u l g r u p e i d e r e z e r v ă a e x p e d i ţ i e i lui Giese, s-a s a l v a t g r a ţ i e d o a r u n e i eroi'i : a u t o m a t u l i n d i c a s e î n m o d g r e ş i t p o z i ţ i a s i m e t r i a d e i , a s t f e l încît T s a n k e n a rătăcit cu a p a r a t u l său d e a s u p r a oceanului, a j u n gînd la locul sinistrului a b i a d u p ă explozie. Z b u r î n d , m a i v e d e a c i u p e r c a n e a g r ă . I n clipa în c a r e u r m a să fie l u a t ă decizia p r i v i ­ t o a r e la r i p o s t a n u c l e a r ă , T s a n k e n a a m e n i n ţ a t că v a a r u n c a în a e r s t a ţ i a î m p r e u n ă c u el î n s u ş i ş i c u c e i l a l ţ i 18 d i n e a ş i , d e ş i n u s-a r e c u n o s c u t n i c i o d a t ă oficial, se p o a t e b ă n u i că a c e s t u l t i m a ­ t u m sinucigaş a influenţat rezultatul nefavorabil al votării.

D a r timpurile în care expediţii atît de n u m e r o a s e vizitau pla­ n e t a s î n t d e d o m e n i u l t r e c u t u l u i . I n c e p r i v e ş t e s t a ţ i a , e a a r fi p u t u t p r i n a m p l o a r e a şi p e r f e c ţ i u n e a e i t e h n i c ă s ă u m p l e P ă m î n t u l d e m î n d r i e d a c ă n - a r fi e x i s t a t e d i f i c i i l e d e m i l i o a n e d e o r i m a i m a r i , p e c a r e oceanul le p l ă s m u i a în cîteva s e c u n d e din a d i n c u r i l e l u i . C o n s t r u i t ă s u b f o r m a u n u i d i s c c u u n d i a m e t r u d e 200 d e metri_, s t a ţ i a a r e p a t r u e t a j e î n c e n t r u şi d o u ă l a t e r a l . P l u t i n d l a î n ă l ţ i m i î n t i e 500 şi 1 500 m d e a s u p r a o c e a n u l u i g r a ţ i e g r a v i t o a r e l o r p r o ­ p u l s a t e c u e n e r g i e d o a n i l i i l a r e , e a a f o s t î n z e s t r a t ă (în a f a r a i n s t a ­ l a ţ i i l o r d e c a r e d i s p u n s t a ţ i i l e o b i ş n u i t e şi m a r i i s a t e l o i z i a i a l t o r t)!anete) c u o r e ţ e a .specială d e r a d a r , c a p a b i l a să d i r i j e z e m o ­ toarele coresp'.mzălor cu modificările oceanului, astfel încît discul d e oţel să se î n a l ţ e în s t r a t o s f e r a la p r i m e l e m a n i f e s t ă r i d e n a ş t e r e a unei noi plăsjiiuiri.

A c u m însă, staţia a ajuns aproiipc pustie. De cînd — din n^otive r ă m a s e p e n t r u m i n e incu n e c u n o s c u t e — a u t o m a t e l e a u fost î n c h i s e în m a g a z i i l e a m p l a s a t e la m a r i a d î n c i m i , p u t e a i să c i r c u l i cu uşurinţă pe nosfîrşilcle coridoare fără să-ntîliieşti pe n i m e n i , d u p ă c u m Hi' î n t î m p l ă u n e o i - i p e o e p a v ă c e l u n e c ă o r b e ş t e ş i a l e căi'ei m a ş i n i a u s u p r a v i e ţ u i t pieirii echipajului.

C î n d a m l ă s a t d e o p a r t e cel d e - a l n o u ă l e a v o l u m al m o n o g r a f i e i lui Giese, m i s-a p ă r u t c ă o ţ e l u l d e s u b s t r a t u l d e b u r e t e p l a s t i e al podelei a î n c e p u t s ă t r e m u r e . A m înmăi-murit. T r e p i d a ţ i a n u s-a m a i repetat. Biblioteca fiind perfect izolată d e restul construcţiei, v î b r a ţ i i l e p u t e a u a v e a o s i n g u r ă c a u z ă i v r e o r a c h e t ă îşi l u a s e startul din staţie. Acest gînd m - a a d u s la realitate. N u e r a m încă

18 ,

pe d e p l i n decis d a c ă voi z b u r a , d u p ă c u m d o r i s e S a i l o i i u s . Conip o r l i n d u - n i ă c a şi c u m i - a ş fi a c c e p t a t p l a n u r i l e , a ş fi p u f u t c e l m u l t să a m i n c r i z a ; a v e a m a p r o a p e c e r t i t u d i n e a că v o m a j u n g e la Q c i o c n i r e , c ă c i e r a m h o t ă r î t s ă f a c o r i c e c a s-o s a l v e z p e H a r e y .

T o t u l d e p i n d e a d e r e z u l t a t u l î n c e r c ă r i l o r lui S a r t o r i u s . S u p e r i o r i ­ tatea lui a s u p r a m e a e r a u r i a ş ă — ca fizician cunoştea p r o b l e m a d e z e c e o r i m a i b i n e d e c î t m i n e şi d o a r î n m o d p a r a d o x a l m ă p u t e a m bizui pe trăinicia creaţiilor oceanice. I n cursul orei u r m ă ­ toare m - a m adîncit în s t u d i e r e a microfilmelor, c ă u t î n d să descifrez i n f e r n a l a g e n u n e m a t e m a t i c ă , în al c ă r e i l i m b a j se e x p r i m ă fizica p r o c e s e l o r n e u t r i n i c e . L a î n c e p u t m i s-a p ă r u t o t r e a b ă c u t o t u l lipsită d e speranl,ă. C u atît m a i m u l t cu cît e x i s t a u cinci a s e m e n e a î n d r ă c i t e teorii ale c î m p u l u i neutrinic, s e m n e v i d e n t că nici u n a d i n t r e e l e n u e r a p e r f e c t ă . Şi t o t u ş i , p î n ă la sfîrşit, a m r e u ş i t să g ă s e s c c e v a p r o m i ţ ă t o r . î m i c o p i a s e m t o c m a i f o r m u l e l e , c î n d s-a a u z i t u n c i o c ă n i t . M - a m r e p e z i t la u ş ă şi a m î n t r e d e s c h i s - o , a s t u pînd golul cu propriul m e u t r u p . L - a m văzut pe S n a u t cu faţa lucind de sudoare. în spatele său coridorul era pustiu.

— A h , tu eşti, a m rostit, deschizînd larg uşa. I n t r ă I — D a , e u s î n t , a r ă s p u n s . G l a s u l îi e r a r ă g u ş i t , s u b o c h i i r o ş i i îi a t î r n a u p u n g i ; p u r t a u n ş o r ţ l u c i o s d i n c a u c i u c a n t i a c t i n i c , agăţat de bretele elastice. De sub şorţ i se v e d e a u aceiaşi pantaloni mînjiţi. Şi-a întors privirile în jurul rotondei egal luminate; z ă r i n d - o p e H a r e y , care stătea lîngă fotoliu, S n a u t a î n c r e m e n i t .

N e - a m î n ţ e l e s d i n t r - o c l i p i r e , el s-a î n c l i n a t u ş o r , i a r eu, t r e c î n d la u n t o n m o n d e n , a m f ă c u t p r e z e n t ă r i l e : — Dînsul e doctorul Snaut, Harey. Snaut, ea este soţia mea.

— Sînt... u n m e m b r u al e x p e d i ţ i e i p r e a p u ţ i n vizibil. I a t ă d e ce... — p a u z a s-a p r e l u n g i t p r i m e j d i o s d e m u l t — n - a m a v u t prilejul să v ă cunosc...

H a r e y a z î m b i t ş i i - a î n t i n s m î n a ; e l i-a s t r î n s - o , d u p ă c î t e m i s-a p ă r u t , a p r o a p e f a s c i n a t , c l i p i n d d e c î t e v a o r i şi r ă m î n î n d cu p r i v i r e a a ţ i n t i t ă p e ea, p î n ă c î n d l-am l u a t d e braţ.

— M ă iertaţi, şi-a regăsit glasul S n a u t . A ş v r e a să vorbesc cu tine, Kelvin...

— Cu plăcere, a m r ă s p u n s cu o uşurinţă de o m u m b l a t prin l u m e ; totul, îmi s u n a ca într-o comedie ieftină, d a r altă ieşire n u exista. H a r e y dragă, n u te deranja. T r e b u i e să discut cu doctorul despre plicticoasele noastre probleme.

L - a m a p u c a t î n d a t ă d e c o t şi l - a m c o n d u s s p r e m i c i l e fotolii d i n c e a l a l t ă p a r t e a sălii. H a r e y s-a l ă s a t î n fotoliul î n c a r e s t ă t u s e m m a i î n a i n t e e u , d a r , î n p r e a l a b i l , ş i 1-a a ş e z a t î n a ş a f e l î n c î t , r i d i cîndu-şi d e p e c a r t e capul, să n e p o a t ă v e d e a .

— C e se a u d e ? a m î n t r e b a t cu glas scăzut.

— A m d i v o r ţ a t , m i - a r e p l i c a t el tot î n ş o a p t ă . P r o b a b i l că aş fi i z b u c n i t î n r î s d a c ă p ă ţ a n i a n o a s t r ă m i - a r fi f o s t c î n d v a r e l a t a t ă , d a r p e s t a ţ i e s i m ţ u l u m o r u l u i î m i e r a c a şi s u s p e n d a t . D e i e r i p î n ă azi a m t r ă i t c î ţ i v a a n i , Kelvdn, a a d ă u g a t . C î ţ i v a a n i b u n i s o r i .

Dar tu ?

— Nimic... a m r ă s p u n s d u p ă o clipă, fiindcă n u ş t i a m ce să s p u n . Ţ i n e a m la d î n s u l , d a r a c u m s i m ţ e a m că t r e b u i e să fiu p r u d e n t f a ţ ă d e ol s a u m a i c u r î n d f a ţ ă d e c e l e c e a v e a s ă - m i s p u n ă .

— N i m i c ? m - a î n g î n a t . Ia te uită... e c h i a r atît d e bine... ?

19

— L a c e t e r e f e r i ? a m s p u s , d e p a r c ă n - a ş fi | ) r i c e p u t . Ş i - a î n c h i s o c h i i c o n g e s t i o n a ţ i şi, a p l e c î n d u - s e a t î t d e m u l t î n c î t i - a m •imţit pe obraz căldura respiraţiei, mi-a şoptit : — E ş u ă m , K e l v i n . C u S a r t o r i u s n u m a i p o t stabili nici o legă­ t u r ă . Ştiu d o a r ceea ce ţ i - a m scris, ce m i - a s p u s d u p ă m i c a n o a s ­ tră consfătuire... ^ — A deconectat videofonul ? am întrebat. > — N u . U n s c u r t c i r c u i t l a a p a r a t u l s ă u . . . S e p o a t e s ă fi f ă c u t - o J n t e h ţ i o n a t s a u . . . şi S n a u t îşi z v î c n i p u m n u l d e p a r c ă a r fi v r u t să s p a r g ă c e v a . II p r i v e a m f ă r ă să r o s t e s c n i c i u n c u v î n t . C o l ţ u l s t î n g al gurii i s-a l ă s a t î n t r - u n z î m b e t n e p l ă c u t . K e l v i n , a m v e ­ n i t c a să... S - a î n t r e r u p t o c l i p ă . C e i n t e n ţ i o n e z i s ă f a c i ? ş i - a t e r m i n a t apoi gîndul.

— T e r e f e r i l a s c r i s o a r e a a i a . . . ? a m s p u s î n c e t . P o t s-o f a c , n u v ă d 'de ce aş refuza. T o c m a i d e a c e e a m ă aflu aici, v o i a m să m ă oriehtez...

— Nu, m - a î n t r e r u p t N u p e n t r u asta a m venit...

— Nu... ?

m-am

prefăcut

surprins.

Atunci

te

a.scult.

— L u i S a r t o r i u s , a m u r m u r a t d u p ă o clipă, i se p a r e că a găsit calea...

N u m ă slăbea din ochi. Ş e d e a m liniştit, s t r ă d u i n d u - m ă să afişez o m i m i c ă i n d i f e r e n t ă .

IMai î n t î i e s t e i s t o r i a a c e e a c u r a z e l e R o e n t g e n . Ţ i i m i n t e ce-a făcut cu ele G i b a r i a n . Este posibilă o a n u m i t ă modificare...

— ' î n c e fel ? dula

— P î n ă a c u m f a s c i c u l u l n i do r a z e p r o i e c t a t în o c e a n d o a r i n t e n s i t a t e a [xjti-ivit l u i o r a n u m i t e l ' o r i i i u l e .

— Ş t i u a s t a . A f ă c u t - o şi N i l i n şi m u l ţ i a l ţ i i .

i se

mo­ , '

— Da. D a r a u a p l i c a t r a d i a ţ i i f)uţin p e n e t r a n t e . D e d a t a a s t a a fost o r a d i a ţ i e d u r ă . A u t r i m i s - o în o c e a n c u m a x i m a i n t e n s i t a t e de care dispuneau.

— "Ar p u t e a s ă a i b ă c o n s e c i n ţ e n e p l ă c u t e , a m r e m a r c a t . E O î n c ă l c a r e a C o n v e n ţ i e i c e l o r p a t r u şi a O . N . U .

— K e l v i n . . . N u fă p e n a i v u l . A c u m n u m a i a r e n i c i u n fel de însemnătate. Gibarian nu mai trăieşte.

— A h , a m p r i c e p u t . . . S a r t o r i u s v r e a .să a r u n c e î n t r e a g a v i n ă a s u p r a lui... ; — H a b a r n - a m . N u m i - a s p u s n i m i c . E o chestiei d e r i z o r i e , ' S a r t o r i u s c r e d e că d e vrei^ie ce „ o a s p e t e l e " a p a r e î n t o t d e a u n a n u ­ m a i c î n d n e t r e z i m , e p r o b a b i l că t o c m a i în t i m p u l s o m n u l u i e x t r a g e din noi o c e a n u l f o r m u l a d e r e p r o d u c e r e , socotind c ă s t a ­ r e a n o a s t r ă e s e n ţ i a l ă e s t e c e a o n i r i c ă ; d e a c e e a şi p r o c e d e a z ă d u p ă c u m a m văzut. în consecinţă, S a r t o r i u s v r e a să-i c o m i m i c e ocea­ n u l u i s t a r e a n o a s t r ă d e v e g h e , g î n d u r i l e p e c a r e le a v e m c î n d s î n t e m treji. înţelegi ?

— î n c e fel ? P r i n p o ş t ă ?

— G l u m e l e p o ţ i s ă ţi t e î n r ă m e z i . s e p a r a t . A c e s t f a s c i c u l d e r a z e v a fi m o d u l a t c u b i o c u r e n ţ i i c e r e b r a l i a i v r e u n u i a d i n t r e n o i .

M i n t e a m i s-a l u m i n a t b r u s c .

— A h a , a m spus. Şi acel c i n e v a sînt eu, nu-i — Da, s-a g î n d i t la t i n e .

23 .

—~ M u l ţ u m i r i c o r d i a l e .

— Dar

t u ce zici ?

aşa?

Tăceam.

Fără

să

spun

nimic,

spre Harey, care era cufundată mine.

Am

simţit

cum

îmi

piere

sîngele

seama că-mi pierd stăpînirea de — Aşadar,

cum

A m dat din

mj-am

întors

încet

din

obraz.

o treabă

spre

Mi-am

dat

sine.

rămîne... ? m-a

întrebat

Snaut.

umeri.

— Aceste predici Roentgen despre măreţia omului drept

privirile

în lectură. Şi-a ridicat ochii

de bufon.

Tu

nu?

Te pomeneşti

că

le

consider

nu.

— Asa gîndeşti ?

— D4., — Atunci

e foarte bine, a

s|)ii^

,i

mi-a z î m b i t c a şi c u m

i-aş

fi î n d e p l i n i t d o r i n ţ a . V a s ă z i c ă t e o p u i a c e s t e i i d e i a l u i S a r t o r i u s ?

Nu

pricepeam

încă

bine

cura

de

reuşise, dar

în

privirea

lui

S n a u t a m citit că m - a d u s într-acolo u n d e a vrut. T ă c e a m . C e puteam

mai

spune.

— Perfect!

a

continuat.

p r o i e c t : să fie t r a n s f o r m a t

Fiindcă aparatul

mai lui

există

şi

un

al

doilea

Roche.

— Anihilatorul... ?

— D a . S a r t o r i u s a şi e f e c t u a t c a l c u l e l e p r e a l a b i l e .

Posibilitatea

e s t e r e a l ă . N i c i n u v a fi n e v o i e d e o p u t e r e p r e a m a r e . va funcţiona contitniu, t i m p nelimitat, producînd

Aparatul

anticîmpuri.

— Stai... c u m v i n e a s t a ?

— Foarte stanţa

simplu.

obişnuită

nu

Vor

va

fi

nişte

suferi

anticîmpuri

modificări.

neutrinice.

Anihilate

vor

fi

Sub­ doar...

sistemele neutrinice. înţelegi ?

A

zîmbit

satisfăcut. S t ă t e a m

cu gura

căscată. Treptat a

tat să m a i zîmbească. M ă p r i v e a î n c r u n t a t , în Cît

— Aşadar

respingem

despre

doilea...

îl vom

al

numi

Mi-am

proiectul

Sartorius

a

denumit

„Gîndirea",

şi î n c e p u t

să

se

zici ? de

el.

Snaut

nu

„Libertatea".

încliis o clipă

ochii. D e o d a t ă

m-am

hotărît.

videofonul.

bine...

—

Eu

— Şi

l-aş tu

denumi

ai fost

altceva. Nu v o m în

ce

ocupe

e r a fizician... S a r t o r i u s d e c o n e c t a s e ori p o a t e d i s t r u s e s e Prea

înce­

aşteptare.

momentul — E

mai

curînd

măcelar.

mai avea

materializării

o neînţelegere,

Sau

„Abatorul"..., nu ? Dar

am

acum

va

spus

„oaspeţi", nici c o r p u r i F , n i m i c . lor

am

fi

anihilaţi.

răspuns

vor

zîmbind

şi

încet.

fi c u

totul Chiar

clătinîndu-mi

c a p u l î n t r - u n fel p e c a r e l - a m d o r i t c i t m a i f i r e s c . R e a c ţ i a m e a ţ i n e d e n i ş t e s c r u p u l e m o r a l e , ci d o a r d e i n s t i n c t u l N - a m chef să m o r , — Era

nu

autoconservării.

Snaut.

C e zici... ? consternat.

notă acoperită

de

— Şi e u m - a m

Mă

privea

bănuitor.

Am

scos din

buzunar

o

formule. gîndit la asta. T e m i r ă ? D o a r eu a m

emis

cel

d i n t î i i p o t e z a n e u t r i n i c ă , s a u n u ? P r i v e ş t e ! A n t i c î m p u r i l e p o t fi îE 21 nD cenxoecacăcm A hcruiieptnvpauîtatpnrnleîeuen. nl,dmtErueosuclstm dătaereţ eiunueupenntinltu.ei lbi sckeăi rindm lageoptiusgectrnsriaautbm roiîuplbnilizcudem ăsecrrautictlimăe, F traduisce:arăîineo5... dndbdeeireşsgnir7isueX eutipe1rtam aăa0ulnu*snil.fuuoa-rŞnirţ teciluniaotir1rce0ci n'edaiu-eecrnnrsglesiepa,egxem ăprotinlducboăeorţdsăila?­..

— C e s p u i ! D a r . . . d a r S a r t o r i u s t r e b u i e s ă fi ţ i n u t s e a m a asta...

— Nu-i obligatoriu, a m negat cu u n zîmbet răutăcios. Vezi, e s t e v o r b a d e f a p u l c ă S a r t o r i u s p r o v i n e d i n ş c o a l a l u i F r a z e r şi C^ajolla. C o n f o r m a c e s t o r a , î n t r e a g a e n e r g i e d e l e g ă t u r ă e s t e e l i b e ­ r a t ă î n c l i p a e x p l o z i e i s u l ) f o r m a u n e i r a d i a ţ i i l u m i n o a s e . A r fi o simplă străfulgerare intensă poate nu chiar inofensivă, dar nu ne­ d i s t r u g ă t o a r e . E x i s t ă î n s ă şi a l t e i p o t e z e , ş i a l t e t e o r i i a l e c î m p u l u i neutrinic. După Cayatta, după Avalov, după Siona, spectrul de emisie este m u l t m a i larg, iar m a x i m u l se află în b a n d a radiaţiei g a m a d u r e . E f r u m o s că S a r t o r i u s crede î n m a e ş t r i i săi, d a r m a i e x i s t ă şi a l t e teorii, S n a u t . Şi m a i este c e v a , a m s p u s , s i m ţ i n d că v o r b e l e m e l e l - a u i m p r e s i o n a t . T r e b u i e l u a t î n c o n s i d e r a r e şi o c e a ­ nul. Dacă a făcut ceea ce a făcut, atunci cu siguranţă că a aplicat o m e t o d ă o p t i m ă . C u a l t e c u v i n t e , a c ţ i u n e a l u i m i s e p a r e a fi u n a r g u m e n t î n f a v o a r e a c e l e i d e - a d o u a ş c o l i şi î m p o t r i v a lui Sartorius. , — Dă-mi notiţa asta, Kelvin... de

I-ara întins-o. Şi-a plecat capul, încercîiid niîzgăliturile.

— Ce este asta V a a r ă t a t cu degetul.

I-am

luat

— Asta?

yA-ini

âc'^vih-e/.e

notiţa.

E

tensorul

- - Dă-mi-o,

te

— De

ce

ai

Ştiam

ce

va

— Trebuie

transmutaţiei

cîrnpului.

rog...

n e v o i e ?.,.

l-am

întrebat.

răspunde.

să

i-o

arăt

lui

Sartorius.

— D a c ă vrei, ţi-o p o t da, a m r ă s p u n s n e p ă s ă t o r . N u m a i că, w/i, nimeni încă n-a cercetat problema expei-imental. Pînă a c u m )i~am c u n o s c u t a s e m e n e a s i s t e m e . E l c r e d e î n F r a z e r , i a r e u a m c a l "•ulat d u p ă S i o n a . I ţ i v a r ă s p u n d e c ă n i c i e u , n i c i S i o n a n u s î n t e m f i z i c i e n i ; c e l p u ţ i n î n a c c e p ţ i a l u i . E în.să o c h e s t i e d i s c u t a b i l ă .

N u - m i d o r e s c o d i s p u t ă d i n a c ă r e i c o n c l u z i e să fiu v o l a t i l i z a t , s p r e s l a v a lui S a r t o r i u s . P e t i n e te pot c o n v i n g e , p e el n u . Şi nici n u - m i voi d a o s t e n e a l a .

— D e c i c e v r e i să faci... ? O i ' i c u n i . el l u c r e a z ă l a a s t a , a b î i g u i t S n a u t . S e î n c o v o i a s c şi t o a t ă î n s u f l e ţ i r e a îi d i s p u i u s e . N u ş t i a m «lat.ă-mi d ă c r e z a r e , d a r î m i e r a i n d i f e r e n t . ' , — C e e a ce face un onr a m e n i n ţ a t cu s u p r i i u a i o a , a m ră.spuiis încet. . ( — V o i c ă u t a s ă i a u legă1ui-a c u e l , a m u r m u r a t S n a u t . P o a t e - î v o i s u g e r a c î t e v a idei p r i v i t o a r e la u n e l e m ă s u r i d e .secui-itate. Ş i - a r i d i c a t p r i v i r e a s p r e m i n e . . . A s c u l u i . (i;ir d a c ă lotu.şi... ? P r o i e c t u l a c e l a d i n t î i . . . C e z i c i ? S a r t o r i u s v a fi ele a c o r d . C u s i g u r a n ţ ă . E s t e . . , : î n o r i c e caz... o a n u m i t ă şansă.., — T u crezi în ea ?

— Nu,

mi-a

răspuns

imediat.

Dar

ce

strică ! ?

N - a m v r u t să fiu d e acord p r e a repede, întrucît u r m ă r e a m laşi ţel, i a r el d e v e n e a a l i a t u l m e u î n j o c u l a m î n ă r i i .

— M ă voi gîndi, a m replicat.

5-au

n.

ace-.

— A t u n c i m ă duc, a şoptit. P e cînd se scula din fotoliu, oasele tosnit. Ai să laşi deci să ţi se faeâ o e n c e f a l o g r a m ă ? m - a

întrebat, trecîndu-şi degetele şteargă o pată nevăzută.

— Da, a m spus.

peste

şorţ

ca

şi c u m

ar

fi

vrut

să

F ă r ă s-o ia î n s e a m ă p e H a r e y ( c a r e n e p r i v e a t ă c î n d , cu c a r t e a pe g e n u n c h i ) , s-a a p r o p i a t d e u ş ă ; cînd a m v ă z u t - o î n c h i z î n d u - s e d u p ă el, m - a m sculat. A m d e s f ă c u t coala ţ i n u t ă în m i n ă .

Prsm

23

(k DUDA

VOIVOZEANU

F o i - i i i u l e l o c t a u c o r e c t e : nii l e f a l s i f i c a s e m . H a b a r n - a t i i î n s ă d a c ă S i o n a a r fi a c c e p t a t d e / . v o i l ă r i l e m e l e . P r o b a b i l că m i . A m t r e s ă r i t .

H a r e y se a p r o p i a s e d e m i n e , v e n i n d d i n spate, şi-mi a t i n s e s e bial.ul.

—

Kris !

—

Ce-i, iubito ?

—

Cine

—

Ti'-am

—

Ce

a

fost

fel

de

— 'II c u n o s c •—'Mă —

ăsta ?

spus. ' Dortorul OITI

e.Ste ?

prea

puţin.

ptivea

Probabil

Snaut.

Vc

ce întrebi ?

(iudal...

că ' i-ai

plăcut.

— N u , a d a t e a d i n c a p . N u ei-n o a s t ' n K i K ' a p r i v i r e . M ă p r i v e a c a şi c u m . . . c a şi cum...-S^^a î n f i o r a t , s i - a i u l i c a l o c h i i s p r e m i n e , d a r ş i i'-a ciSboril î n g r a b ă . ' S ă ' p l V c ă t n d e a i c i . . . o r i i n i d e . . .

O X I G E N U L LICHIDJ

Z i u c a n i T u l i a t în l)oznă. H m r i r l i t , c u p r i v i r e a pir-onilă p e c a ­ d r a n u l h i m l n e . s c e n l a l cca'^lrlui l l i e u d e m i n ă . N u .ştiu c î t t i m p a m sivîl a ş a . . . ' • A s c u l t a m pritlpria^^riii'f-espir-aţie s i m ă i n t r i g a c e v a , d a r şi g î n d u r i l e . ' ş i p r i v i r - e a a ţ i n t i t ă p e ş i r a g u l v e r z u i a l cifr-elor, şi m i r a r e a e r a u C u f i m d a l e i n i i - o s t a t e d e a p a t i e , p e car-e o a t r i b u i a m o b o s e l i i .

M'-ani î ' U o r s p e o ^ p a r l f . p a l u l p ă r - e a r u r i o s d e l a r g , "Ceva î m i l i p s e a . ' M i - a r n o p r i t r e s p i r i r ţ i a . .S-a a ş t e r n u t o ' H n t s t e ' T l < > p l ( n ă . A m încrerrieiiit. H a r e y ! ?-Nir se nttzea n i t i c e a mai'vrşoîilA "foşnire. D e ce nu-i • a u z e a m respiraţia ? ' A m început să-mi 'plirlib mîinile p e aşternut : eram sirrgur.

— ' H a r e y ! a m vr'ut s ă sln-îg, d a r a m c i n e v a m a r e şi g r e u , c a . . .

— ţJibarian ?

—'Da.'Ku — ^ u

am

sînt.

spus

auzit

.Se a p r - o p i a

lihfştit.

Nu'aprinde

lumina.

?

— ' ^ U - i nevesar. A ş a * a ' f i ' m a î ' b i w e pentrvr — 'Tu —

p;rşi.

însă

N-are

nu

eşti

în

importanţă.' IJoar

— 1>a. D e

ce-ai

amîndoi.

Vliaţă... îmi

recimoşli

glasul.

făcut<-o ?

— ' A m f o s t n e v o i t . A i ' Î H t î r x i B t c u p a t r r r V i l e . D a t ă a i fi v e n i t m a i d e v r e m e , p o a t e n - a r m a i fi f o s t n e v o i e , - D a r ' n u - ţ i f ă i-ep*"oşur-i.

N u m ă s i m t r-ău.

—

Eşti

a i e v e a ?...

— W h , crezi c ă m ă visezi,... a ş a c u m a i gîridit Harey...

—

tJnde

—

Do

este

—

Dedrrc.

rrnde

— Dacă locul ei.

ştii,

K

24

despre'

ea ? ştii

c ă 'ştirr •?

ţine-o-pentru

— D a r err v r e a u —

atunti...

inrposibil.

tine.

s ă fie ş i e a aici.

Să

siMiucrn

că

.sînt-flici

în

— D e ce ? A s c u l t ă . . . I n r e a l i t a t e n u e ş t i t u , c i e u . . .

— N u . S î n t e u , r e a l m e n t e . D a c ă a i v r e a s ă fii p e d a n t , a i s p u n e că sînt e u î n c ă o d a t ă . D a r să n u irosim cuvintele.

— Vei —

pleca 7

Da.

— Şi

se

— Ţii

va

întoarce

atunci

ea ?

n e a p ă r a t ? Ce" î n s e a m n ă

— Mă

priveşte.

— Dar

ţi-e

—

putea

teamă

de

ea

pentru

tine ?

ca.

Nu.

— Şi

scîrbă...

— Ce

vrei

de

la

mine f

"!

— D e t i n e a r t r e b u i să ai m i l ă , n u d e ea. E a v a d e a u n a d o u ă / e c i d e a n i . N u t e ppefă c ă n - o ştii !

avea

întot-» ;

D e o d a l ă , f ă r ă s ă - m i d a u d e loc s e a m a d e ce, m - a m l i n i ş t i t p e d e p l i n . II a . s c u l t a m c u u n c a l m d e s ă v î r ş i t . M i s e p ă r e a c ă s e a p r o pia.se, c ă s t ă t e a p r o p t i l î ' d e - p B t , d a r n u v e d e a m n i m i c î n b e z n a c e donuiea.

— C e doreş-ti ? a m

întrebat

încet.

T o n u l m e u p a r c ă l - a r fi s u i p i i n s . A ' t ă c u t o t l i p ă .

— S a r t o r i u s 1-a c o n v i n s p e S n a u t c ă l-ai in.şolat A c u m t e î n ş a l ă ei. P r e f ă c î n d u ' - s e că m o n t e a z ă o a p a r a t u r ă K o e n t g e n , c o n ­ struiesc de fapt un anihilator de cimp.

— Unde

poţi

es'te

— N-ai

auzit

— Unde

se

ea ? ce

am

ţi-aiu

află

Imediat

atent : vei

bizui

pe

Harey,

am

auzit

ceva

— F i r e ş t e că poţi, u r m a u r m e i vei p u t e a — Tu

nu

eşti

pr-ovenit !

ea ?

— H a b a r n - a m . Fii bizui pe n i m e n i .

— Mă

întrebat. spus ? 'le-am

am ca

avea

nevoie

de

arme.

Nu

te

vorbelor

mele.

Rîdea.

spus. un

ecou

al

d a r n u m a i p î n ă la î n t o t d e a u n a să faci

o a n u m i t ă limită. ceea c e a m făcut

La eu.

Gibarian.

— Nu m a i s p u n e ? Dnr cine sînt ? P o a t e visul tău ?

— Nu.

Eşti

— Dar

tu

păpuşa eşti

lor.

conştient

Tu

însă

cine

nu

eşti

conştient

de

asta.

eşti ?

î n t r e b a r e a m i - a d a t d e g î n d i t . V o i a m să m ă scol, d a r n u p u t e a m . G i b a r i a n c o n t i n u a să v o r b e a s c ă ; n u î n ţ e l e g e a m c u v i n t e l e , îi a u z e a m d o a r g l a s u l . L u p t a m d i s p e r a t î m p o t r i v a s l ă b i c i u n i i t r u p u ­ lui m e u . C u u n s u p r e m efort, a m î n c e r c a t încă o d a t ă să m ă s c o l . . . şi m - a m t r e z i t . R ă s u f l ă m d i n g r e u c a u n p e ş t e î n a g o n i e .

E r a î n t u n e r i c beznă. Fusese u n vis. U n c o ş m a r . D a r stai dilema p e c a r e n-o p u t e m rezolva. N e p e r s e c u t ă m pe noi î n ş i n e . P o l i t h e r i i l e au aplicat doar un gen de amplificare selectivă a propriilor noastre gînduri.

A căuta o motivare a fenomenului constituie un demers antropomoi'fic. U n d e n u există o a m e n i , acolo nu există nici m o t i v e accesibile o m u l u i . P e n t r u a n e c o n t i n u a e x p l o r a r e a , t r e b u i e să a n i h i ­ l ă m fie p r o p r i i l e n o a s t r e g î n d u r i , fie î n t r u c h i p a r e a l o r m a t e r i a l ă .

P r i m a cale n u stă în puterile noastre. A d o u a prea se a s e a m ă n ă cu o crimă".

, . 25 ,

A s c u l t a m î n î n t u n e r i c c a d e n ţ a a c e s t u i g l a s al c ă r u i t i m b r u l - a m recunoscut i m e d i a t : vorbea Gibarian. A m întins mîinile în jurul m e u . P a t u l e r a gol. „ M - a m trezit p e n t r u u n al doilea vis" — m i - a trecut p r i n minte.

— G i b a r i a n ? a m s p u s . V o c e a s-a î n t r e r u p t i m e d i a t la j u m ă ­ t a t e a c u v î n t u l u i . S-a auzit u n declic a b i a perceptibil, iar p e faţă a m simţit o vagă adiere.

— Ei, tu, G i b a r i a n , a m m u r m u r a t c ă s c î n d . C e t e ţii scai d e m i n e d i n t r - u n vis într-altul...

Ceva a foşnit lîngă m i n e .

— Gibarian ! am Arcurile

patului

repetat au

mai

tare.

vibrat.

— Kris... S î n t eu, s-a a u z i t o ş o a p t ă î n i m e d i a t a m e a — Tu

eşti,

Harey...

dar

apropiere.

Gibarian ?

— K r i s . . . K r i s . . . d o a r n u p o a t e fi e l . . . t u î n s u ţ i z i c e a i c ă n u în viaţă.

— I n vis poate trăi, a m r ă s p u n s fără convingere. N u e r a m d e Ioc s i g u r că fusese u n vis. A v o r b i i . A fost aici, a m a d ă u g a t .

E r a m foarte somnoros. Sînt somnoros, deci d o r m , m - a m gîndit p r o s t e ş t e , a t i n g î n d c u b u z e l e u m ă r u l r e c e al lui H a r e y , şi m - a m întins m a i comod. E a mi-a r ă s p u n s ceva, d a r eu m - a m adîncit în apele de uitare ale somnului.

D i m i n e a ţ a , în c a m e r a l u m i n a t ă în roşu, m i - a m a d u s a m i n t e d e î n t î m p l ă r i l e nopţii. Discuţia cu G i b a r i a n a m visat-o, d a r ce s-a 26 este

î n t â m p l a t m a i t î r z i u ? î i r e c u n o s c u s e m g l a s u l , a ş ti p u t u t j u r a , n u m a i j că n u - m i a d u c e a m p r e a bine a m i n t e ce spunea. N u s u n a a dialog, i suna

sentenţios...

M-am

uitat

p î n ă la m i n e plescăitul

sub pat, unde

magnetofonul.

1

Sentinţă 1?

H a r e y se spăla. Ilăsuna Nu

mai

— Harey ! am

cu c î t e v a

era

strigat.

zile m a i

apei în

înainte

baie.

aruncasem j

acolo.

Faţa

ei, d e p e c a r e

picurau

stropi

de |

apă, a apărut de d u p ă dulap. N-ai văzut c u m v a m a g n e t o f o n u l ?

am!

î n t r e b a t . E r a sul) pat... u n u l m i c d e b u z u n a r . . .

i

— D a . a u fost n i ş t e l u c r u r i . . . P e t o a t e l e - a m p u s a c o l o . . . ş i , a r ă - j tînd

raftul

dispărut

din apropierea

în

dulăpiorului

cu m e d i c a m e n t e ,

Harey

a ]

baie.

]

A m sărit din pat, d a r nici în raftul acela n - a m găsit

aparatul.

— T r e b u i a s ă - I fi v ă z u t , i - a m s p u s l u i H a r e y c î n d s - a î n t o r s î n cameiă.

Dar

ea se pieptăna

Abia acum mi-am cînd

privirile

în faţa

dat seama

ni

o g l i n z i i şi n u

se-ntîlneau

în

oglindă,

licărea

lln-py, a m reluat cu încăpăţânare, magnetofonul — N-ai

nimic

mai

mi-a

răspuns.

c î t e s t e d e p a l i d ă şi c ă î n o c h i i e i , :

important

să-mi

ceva

iscoditor. |

n u .se a f l ă î n

raft.?

spui... ?

— lartă-mă, a m m u r m u r a t . Ai dreptate, e o prostie.

Asta

mai

Pe unnă totul

altfel

lipsea:

să

ne

certăm!

n e - a m d u s să l u ă m decît

de

obicei,

micul dejun.

dar

nu

Harey

reuşeam

să

făcea astăzi j

definesc

această|

deosebii-e. P r i v e a î n j u r u l ei, d e c î t e v a ori n - a a u z i t ce i - a m s p u s , < c a şi c u m a r fi c ă z u t b r u s c p e g î n d u r i . O d a l ă , c î n d s i - a capul,

i-am

văzut

ochii

în

înălţat: j

lacrimi,

— C e ai ? a m c o b o r î t v o c e a p î n ă l a ş o a p t ă . P l î n g i ? ~

Oh, lasă-mă ! a

seîncit. N u - s l a c r i m i

P o a t e a r fi t r e b u i t s ă - i s p u n

i

adevărate.

mai multe, dar de nimic

nu-mi,

era atît de t e a m ă ca d e „discuţiile sincere". D e altfel, altceva a v e a m Ş în cap. * D e ş i ş t i a m c ă m a ş i n a ţ i i l e l u i S n a u t şl a l e l u i S a r t o r i u s m i - a u ; fost r e v e l a t e d o a r în vis, a m î n c e p u t s ă m ă î n t r e b d a c ă î n t r - a d e v ă r e x i s t ă a r m e în s t a ţ i e . N u m ă g î n d e a m l a c e e a c e v o i f a c e c u e l e ; ş v o i a m p u r şi s i m p l u s ă le a m . I - a m s p u s l u i H a r e y c ă t r e b u i e s ă d a u j o raită prin magazii. A mers după mine, tăcînd. A m cotrobăit prin | lăzi, a m

cercetat

în

conteinere,

iar

la

coborîre

nu

mi-am

stăpîni d o r i n ţ a d e a zvîrli o p r i v i r e în sala frigorifică. totu.şi c a H a r e y

să

intre acolo ; de

aceea

am

crăpat

voiam ;

doar

u ş a şi J

a m cuprins dintr-o uitătură întreaga încăpere. Linţoliul acoperea văd

dacă

silueta

prelungă,

ncCTosa

mai

stă

dar

din

culcată

unghiul acolo

uşii

unde

nu

fuses<'

putut i

Nu

cel n e g r u |

reuşeam

să j

înainte.

Mi \

s e p ă r e a că locul e r a gol.

N-am

găsit

<

nimic din

ceea

c e a ş fi

avut

n e v o i i - şi r ă t ă c e a m ?

aşa, î n t r - o dispoziţie d i n ce î n ce m a i pi-oastă, cînd, d e o d a t ă , remai-cat

lipsa

fetei.

A

venit

însă

curînd ; rămăsese

pe

am;

coridor. •

d a r f a p t u l că a î n c e r c a t să se d e p ă r t e z e d e m i n e (ceea ce-i v e n e a ,N vacg27 itîm eunînt1 ede,ridadtăes.essasă tcM uugorărm pm neeauepart,riuegarcfdtm iudea igmnjrcnoahisnîbciunoaăluirceîcornîpainetsnuiusuntansrluuaanîarnădneotetrăiecrcnogaălepuiuvpelu.rărnaa)cîlţnogioacniim r.ecţ ipR nfiasşuausi rtepterdăoaesirrlbnăai utf,im aptrrfăim iăscisaădiă-cn-oaim aaesîirăn.ăntdşîeN tcem riauvpp-ilum ldpaoleit,r \ji,

să fiu scos d i n s ă r i l e î n a ş a hal. H a r e y t r e c e a c a o u m b r ă p r i n c a b i n ă , u n e o r i d i s p ă r e a p e n t r u cîteva clipe. D u p ă m a s ă (de fapt H a r e y n u se atinsese d e m î n c a r e , iar eu, lipsit d e poftă d i n c a u z a m i g r e n e i ce f ă c e a s ă - m i c r a p e c a p u l , nici m ă c a r n u î n c e r c a s e m s-o î n d e m n s ă m ă n î n c e ) s-a a ş e z a t b r u s c l î n g ă m i n e şi a î n c e p u t s ă m ă ciupească de mîneca bluzei.

— Ei, ce vrei ? a m m u r m u r a t m a ş i n a l . A v e a m d e g î n d să d a u o r a i t ă p e sus, d e o a r e c e m i se p ă r e a că în ţevi r ă s u n a u n ecou slab d e ciocănituri, s e m n că S a r t o r i u s lucrează la a p a r a t u r a d e î n a l t ă t e n s i u n e , d a r d e o d a t ă c h e f u l m i s-a e v a p o r a t la g î n d u l că voi fi o b l i g a t s ă m ă d u c c u H a r e y , a c ă r e i p r e z e n ţ ă î n b i b l i o t e c ă m a i e r a e x p l i c a b i l ă , d a r a c o l o , p r i n t r e m a ş i n i , a r fi p u t u t s ă - i d e a l u i S n a u t pnlejul unei atenţii premature.

— K r i s , a ş o p t i t . C e s e - n t î m p l ă c u noi... ?

A m oftat fericită.

— Nimic — Aş

fără

voie. N u

rău.

Dar

vrea

— Poftim, — Dar

să te

nu

la

pot ce

vorbesc

susţine

te

cu

— Dar

îmi

ridicat

nu

ce

mea

referi ?

ascult.

silit să schiţez iubito,

— De

ziua

aşa.

— Da, Am

aceasta era

tine.

— D a r c u m ? ţi-ain spus doar m u l ţ i m e d e griji...

— Puţină bunăvoinţă, Kris !

M-am

că

un

mă

doare

zîmbet ; desigur

că

capul,

nu

că

mi-a

am

o

reuşit.

zi...

vei

spune

adevărul ?

sprîncenele ; nu-mi te-aş

— I^oţi a v e a mă minţi!

Tăceam.

că

plăcea

acest

început.

minţi ?

motive... importante. Dar, dacă

v r e i c a să...

hai,

— E u î t i v o i s p u n e c e v a şi t u - m i v e i s p u n e c e v a . B i n e ? D a r n u m a i a d e v ă r u l . O r i c e - a r fi. N - o p r i v e a m î n o c h i , d e ş i î m i c ă u t a privirea ; m ă p r e f ă c e a m că n u observ. Ţ i - a m m a i spus că n u ştiu de u n d e a m v e n i t aici. D a r p o a t e că o ştii tu. A ş t e a p t ă , î n c ă n - a m . . .

E posibil să n u ştii. D a c ă totuşi ştii, d a r n u m i - o poţi s p u n e a c u m , o v e i f a c e p o a t e m a i t î r z i u , c î n d v a I N u v a fi l u c r u l c e l m a i r ă u . î n orice caz îmi vei da o şansă, A v e a m i m p r e s i a că u n c u r e n t rece ca g h e a ţ a îmi s t r ă b a t e î n ­ tregul trup.

— C'opilule, b î i g u i i , c e t o t î n d r u g i ? C e fel d e ş a n s ă . . . ?

— K r i s , o r i c i n e a ş fi, c e r t e c ă n u s î n t c o p i l . M i - a i p r o m i s î răspunde-mi I A c e s t „ o r i c i n e a ş f i " p a r c ă m - a r fi s t r a n g u l a t ; n - a m r e u ş i t d e c î t s-o p r i v e s c p e H a r e y , n e g a m p r o s t e ş t e d i n c a p , c a ş i c î n d m - a ş fi a p ă r a t d e c e e a c e a v e a m s ă m a i a u d .

— D o a r ţ i - a m zis că n u t r e b u i e s ă - m i s p u i . E d e s t u l d a c ă - m i vei da de-nţeles că nu poţi.

CONTINUARE tN NUMĂRUL VIITOR

In româneşte 28 de. ^ADBI.^N ROGOZ şi TEOFIL ROLI>

în pragul

MILENIULUI III CUM VOM LOCUI? O r i t î t <le t r e p i c i a n t v a fi r i l n u i l v i e ţ i i c o t i d i e n e şi o r i c î t «le v a r i a t e v o r fi . s o l i c i t ă r i l e c ă r o r a Ic v a fi s u p u s o m u l , l o c u i n ţ a v a c o n t i n u a să j o a c e u n rol m a j o r . D i n t o t a l i t a t e a m e d i u l u i încun.jurător construit, locuinţa reprezintă prima treaptă pe care o m u l o u t i l i z e a / ă n e c o n t e n i t şi f ă r ă d e care v i u ţ a m o d e r n ă e s t e d e n e eonceput.

U n s t u d i u p u b l i c a t r e c e n t d e C o m i t e t u l p e n t r u s i s t e m a t i z a r e şî l o c u i n ţ e ul O r f i a n i z u ţ i c i N a ţ i u n i l o r U n i t e a t r a g e a t e n ţ i a c ă , p î n ă i n t r - u i i v i i t o r r e l a t i v a p r o p i a l , p u i a lii si'ir.şitul s e c o l u l u i , şi i n s p e ­ c i a l în m e d i u l u r b i i n , c e a m a i m a i e p a r l o u f o n d u l u i l o c u i b i l e x i s ­ t e n t l u i i u ' a / . ă a fi r c c o n s i r u i l .

VuriaiiUi mijlocie a prognozei de c r c ş l c r c u p o p u l a ţ i e i globului, p î n ă î n a n u l 2000, i n d i c ă o d u l i l u r e a o m e n i r i i ( d e l a miliarde l a fi—6,5 m i l i a r d e ) . N u m ă r u l «Ic l o c u i t o r i a i o r a ş e l o r v a s p o r i , î n c i f r e u b s o l i i l e , d e Iu c i r c a o J u m ă t u t e <lc n i i l i i i r d l a a p r o a p e 4 m i ­ l i a r d e . ( o n v e r l i l în u p i M l a n u - n t c c o u v e n ţ i o n a l c d e ;tO m-' s u p r a f a ţ ă «Ic l o c u i t , a<'eii<«lu a r r e p r c / c n t a n e c e s i t a t e a a a p r o x i m a t i v 2 m i ­ l i a r d e d e u p a r l a n u - n i c , c u r e a r t r e b u i , în p r o p o r ţ i e d e 90"/», c o n ­ s t r u i t e d e ucuin îniiiiUe : n u m u i o m i c ă p u r i c ilin a c t u a l u l f o n d c o n s t r u i t v a n u i i fi u t i l i / . u b i l şi î n v i i l o r , d e o a r e c e u z u r a m a t e r i a l ă şi m o r a l ă a c o n s t r u c ţ i i l o r i m p u n e o î n n o i r e la f i e c a r e g e n e r a ţ i e (40—45 ani).

A m făcut uceusiă i n c u r s i u n e în viitorul c o n s t r u c ţ i i l o r d e locu­ i n ţ e p e p l a n m o n d i a l .spre a s u b l i n i a g i g a n t i s m u l a c e s t u i p r o g r a m legat nemijlocit de o necesilate f u n d a m e n t a l ă a o m u l u i civilizat: n e v o i a d e a se a d ă p o s t i , d e a a v e a a d u n a t e l a o l a l t ă , el şi f a m i l i a s a , t o a t e a c e l e o b i e c t e şi a m e n a j ă r i c a r e , u ş u r i n d u - i ş i î n f r u m u s e ţ i n d u - i v i a ţ a , î i p r o c u r ă c e e a c e c u u n t e r m e n a t o t c u p r i n z ă t o r se n u m e ş t e confort.

Cultul c ă m i n u l u i reprezintă u n a dintre cele m a i vechi practici a l e u m a n i t ă ţ i i . I n e p o s u l a n t i c , la n u m e r o a s e p o p o a r e , l o c u i n ţ a e s t e V e n e r a t ă , şi zeii „ V e t r e i " o c u p ă u n loc i m p o r t a n t î n i e r a r h i a d i v i n ă .

R e s p e c t u l şi d r a g o s t e a p e n t r u l o c u i n ţ ă a e v o l u a t o d a t ă c u i s t o r i a c i v i l i z a ţ i e i şi a p a r e i n t e r e s a n t ă s o n d a r e a m o d u l u i în c a r e s e p o a t e prevedea reacţia omului modern.

P e n t r u viitor este e v i d e n t ă r ă s p î n d i r c a u n o r noi m a t e r i a l e d e c o n s t r u c ţ i i , a c c e n t u l p u n î u d u - s e î n s p e c i a l pe cele d e r e z i s t e n ţ ă şi p e c e l e d e f i n i s a j , c a r e v o r p e r m i t e s t r u c t u r i şi f o r m e v a r i a t e ;

, , 29

necesităţile tlivcrsificalc se exprimă şi în planul locuinţei prîn apa­ riţia sau dispariţia, prin menţinerea sau modificarea uneia sau alteia dintre utilizările actuale.

La Gland, în Elveţia, arhitectul Robert Frei a executat proto­ tipul unei astfel de locuinţe a viitorului denumită „villa a rojada"*.

Pe o suprafaţă totală construită de circa 550 m^, utilizînd cadrul natural al unei pajişti mărginite de-o pădure, noua clădire, deşi clasificată de unii ca un exemplu de arhitectură fantastică, poate fi totuşi analizată sub aspectul trăsăturilor caracteristice locuinţelor mileniului următor.

In afară de dotarea modernă sub raport tehnic, construcţia are ca specific un dispozitiv de rotire la nivelul fundaţiei, ceea ce per­ mite o dozare a însoririi pe tot timpul zilei. Costul relativ ridicat al instalaţiei de forţă care asigură mişcarea edificiului in jurul unei axe apare ca o dificultate temporară în răspîndirea acestui tip de locuinţă. Energia şi dispozitivele aferente vor înceta să cons­ tituie piedici pe măsură ce vor fi date in folosinţă noi rezerve potenţiale de energie.

Locuinţele amplasate in zonele temperate ale globului sînt expuse vinturilor şi radiaţiei solare, care variază, ca intensitate şi durată, in cursul anului, trimestrelor, ba chiar zilnic. A putea reglementa după plac expunerea la soare şi la vînt, reprezintă un confort pe care oamenii şi-1 vor putea oferi cîndva, aşa cum astăzi ei îşi dozează intensitatea iluminării artificiale sau a căldurii. Noua construcţie se poate roti după mai multe programe, cu viteză foarte mică, aproape imperceptibilă, sau repede, în cîteva minute, în funcţie de comanda dată.

Instalaţiile de căldură şi de iluminat sînt comandate electric, pe baza unor celule optice compensatoare care sporesc intensitatea temperaturii şi a fluxului luminos in funcţie de starea locuinţei.

Astfel, atît lumina cît şi temperatura sînt menţinute constante, fără fluctuaţii de la un anotimp la altul sau de la noapte la zi.

Arhitectul francez Pascal Hauserman a realizat la Gully (Franţa) o locuinţă experimentală, cu un preţ de cost relativ redus, utili­ zînd pînze subţiri de beton armat de 5 cm grosime. Construcţia utilizează larg suprafeţele curbe atît la pereţi cît şi la acoperire, fiind preferate formele paraboloizilor hiperbolici şî a hiperboloizilor de rotaţie. Esenţialul îl constituie prefabricarea completă, mon­ tajul realizîndu-se Integral, inclusiv racordurile la reţelele edili­ tare (apă, canal) în maximum 8—10 ore, aproximativ două ore pentru o cameră de locuit.

Casa de la Gully are drept caracteristică inovatoare pereţii fiiteriori .mobili, ceea ce conferă posibilitatea utilizării apartamentu­ lui în cinci sisteme, în funcţie de necesităţi: structura normală, * In limba portugheză, „vilâ oficială, transformabilă". primire de prieteni, primire separare parţială între cele două generaţii care locuiesc în aceeaşi casă şi amenajare de vacanţă.

30 O altă tendinţă se referă la creşterea importantă a consumului de metale şi sticlă folosite pentru amenajările interioare. Vor fi larg folosite masele plastice viu colorate şi de diverse durităţi, pre­ cum şi aluminiul ce se pretează la prelucrări multiple.

Disi'u|iu ilcsprc ulililaloa bucătăriei in cadrul aparinineiitului pare a fi depăşită. Construcţia de serie mare a apartamentelor cu comutare posibilă a atribuţiilor unor spaţii permite transformarea bucătăriei într-o cameră de baie, fiind generalizată tendinţa de a avea două băi la un apartament de 4—5 camere. In felul acesta, indiferent dacă o familie recurge la servirea mesei prin alimentaţia publică sau preferă propria bucătărie, racordurile de apă şi de canalizare existente la băi şi bucătării pot fi utilizate după nevoie şi în funcţie de programul săptămînal şi sezonier.

Sistemul imaginat de portughezul Amancio Guedes pare să se bazeze pe estimarea evoluţiei psihologice a mentalităţii umane şi este executat în mai multe oraşe din lume. Un cartier cu aproxima­ tiv două sute de locuinţe de acest tip se află în execuţie la Bio <le .Tunoiro (liruzillu), unde se «onstulu i> primire deosebit de bună ideilor Icgultt de „lucuiu|u psihologica".

Tendinţele de vieţuire coleclivu In apropierea rudelor foarte apropiate şi a prietenilor fourle buni, cu posibilitatea Izolării fie iiullviduule, fie in cadrul runiiliel restrînse (soţ şi soţie), au deter­ minat upuriţiu lodiinţclor gi-nu-nc, doua, patru sau opt, in funcţie de nu'iriincu grupului cure consliluie nucleul de legături.

AsenuMH'u locuinţe sînt complet sepurale, uvind întreaga dotare modernii pentru apnrluincntc de doiiu, trei şi patru camere, tngeniuiiareu lor, reali/iilu prin rampe de Icguluru, cure folosesc pla­ nuri liicliiiale, pcniiile relaţii int<Tioure îiilre toute apartamentele, crcind intliiiilalru ncccsuru, tura insa a fuce o contopire, decit atunci cind ea esle dorita.

1/U Olilulioiiiu (S.U.,\.), arhltcilul Hriicc Goff a construit o „casă in spirala", in lornui de melc, cu un coridor în ml.iloc şi cu o dis­ poziţie u camerelor vuriulă, cu ferestre orientate diferit, realizînd, fără roliii'u clădirii, condiţii diferite, în fiecuie încăpere în parte.

Deşi, Iu priiiui vedere, vilele experimentuli- realizate par a fi soluţii do uvungurdu, ele sini sludlute peniru a li aplicate în con­ strucţia de nuire serie, prin prclubricure. IXislu posibilitatea de a reali/.u astfel dcnsiluţi mari şi [(«urle mari, pentru asigurarea efi­ cienţei economice a unor oraşe cure să găzduiască de şase ori mai multa populaţie ihcil cea actiiulu. ( e l e niui specluciilousc şi mai interesante sînt poate perfecţio­ nările lelinicc care vor transforma viaţa interioară a locuinţei. l i U Expoziţia mondiulă de la IVlontreat, la o masă rotundă a unor specialişti iu aiuena.iarea interioară au reieşit o scrie de con­ cluzii care au fost formulate de E. Finley t arter, unul dintre direc­ torii tehnici ai Institutului de cercetări ştiinţifice de pe lîngă Uni­ versitatea Stanford din California (S.U.A.): — un perete (2X3 m) al camerei de zi va fi utilizat pentru ecranul panoramic al televizorului în culori, stereofonic şi curbat pentru a da senzaţia de participare directă a spectatorului la acţiu­ ,nea . . 31vizionată (stereoscopie) ; — o combină-robot, cu dispozitive electronice pentru executarea treburilor casnice, care şterge praful, mătură, spală geamuri, în­ treţine, pe baza unui progiain imprimat pe bantlă metalică, şl care se dcplasca/ă autonom ; scările interioare se desfiinţează a creş­ terii— proporţiei do colesterol iu singo; concluzia afirmă cămedicală acesta nu s-ar

datora numai unei alimentafii prea abundente, cî şî suirii şi coborîrîi treptelor. Înlocuirea acestora prin planuri înclinate rezolvă în bună parte problema. S-a constatat că existenţa unei scări inte­ rioare în locuinţă conduce la parcurgerea a 100—120 de etaje pe zi, de persoană (50—60 de suiri şi coborîri); — climatizarea generală a locuinţei (introducerea de aer rece şJ cald), după nevoie, necesită o umiditate sporită a atmosferei.

Din aceste motive şi din considerente estetice se preconizează oglinzi de apă în camerele de locuit (mici bazine, fintîni, acva­ rii etc.); — aparatajul tehnic de lungă folosinţă va deveni preponderent în dotarea locuinţei, iar mijloace electronice (radio, picup, mag­ netofon, televizor) vor fi miniaturizate astfel încît să ocupe spa­ ţii minime ; ', — biblioteca optică, bazată pe microfilme care se proiectează, ipermite păstrarea igienică şi comodă a echivalentului citorva sute de mii de cârti si reviste, într-o cutie ermetic închisă de 3 0 X 3 0 X 40 cm.

Specialiştii sînt cu toţii de acord să condiţioneze progresul lo­ cuinţelor de doi factori esenţiali : de surse energetice, care să per­ mită o sporire de 20—30 de ori a consumului mediu de energie existent în prezent pe un locuitor al Pămîntului, si direcţionarea Către scopuri paşnice a cheltuielilor militare de toate tipurile. de CONSTANTIN MIHAI

UMOR

VIBGIL

— Şi doar {i-am spus să nu mai dansezi

lOANID

tivişi!/

Tiparul executat la Combinatul Poligrafic Casa Scînteii

C E D A R « M A s L I N E « EB *

DECEMBRIE 1967 >KETUL 1 lEU {

41007

|

(O # C E O a R * M â S L

K

Ol