AMICIPATIA Coleclia de Povestiri $tiinffico-
Fantastice 50 de ani de existen(d! in 1955, Adrian Rogoz (foto), iniliatorul qi mentorul Colecliei de Povestiri $tiin(ifico-Fantastice, aplruti sub egida revistei $tiin{6 qi Tehnicd, prezenta amatorilor unei astfel de literaturi programul ce urrna s-o animeze decenii de-a rdndul. Cu ocazia aniversdrii a 50 de ani de la aparilia Colec{iei (1 octombrie 1955), vd prezentdm in paginile urrndtoare acest crez literar, precum qi nuvela lui Octavian SAVA, c6qtig[toarea celui dintAi concurs de gen, organizat de $tiintl qi Tehnic[ in anul respectiv qi publicatd in primele dou[ numere din colec{ie.
.
:..:V
l::
ClQ!!,EttCT,, NOAS'TRA
ucce-sul p.e e4r.e
l-a atut Caryaurqal de, schise Si
,phttbsc,pe tuun1i db,ghea[d gau
nultele',; stiingifico-
noStrt,,uor
b.,
fantastii
a:y'lnnizif.de
rp,v
tsra
ril e mereu crlescincle ole cititorilor au atdtitt nec itititat ea ilde| q'ole,p(ii $ ttintrd,:
S i, T ihnicd,ji,,,
sere
in care sd se tipdreascd astfel de lucrdri. In cadrul aces,tei colecEii, aJ cdriiprym ntyqtlfi;1yi,a aPd./1yt, vor
zboard pe nave inter$elare,
cititorii
aliL;twri de et, iot c u noa ge mdregi a irl ei I or creatoare Si puterea gdndirii umnni.
trdi
Coleclia are drept scop sd
culhve lo cttttont sdt dragostea
fagd de Stiinld, curajul p?fs eu,Nlelxla
t!,ec'e
Si
sard oric&ror
fi
mari ?nJdptuiri. Rugam pe cititorii noSrri sd ne scrie
fantastic-
c
eiitare naiele, pove,itili ;au r|a- ;lryan e c 91 c qiae t er gtii,n$ific o,t lJrmdrincl fitAmphrile
extroordinare ale erloilor care, ,thu c
i.ng,tnd mii
uq ere
s,g
;
aultni
. d 9,; d,if,|g ylt,St[,: I e ina1c Cp iibil g,
pdtturrd ih &danaul iulcahilor,
impresiile lor despre lucrdrile P
af
Wr e tn' eadr ul C o Ie c1i i ri $ti i nyifico-Fanms ilce.
i,!,.f,
oiesti
e
ii rugdm sd ne trimitd sugesriile Ior gl
De qsemenea,
preferinlele pe care Ie au.
P ov e sti re $ti i nlifi co
-f a nta sti c a de Ocf
avian SAVA
METEORITUL
AUR u prea inalt, cu un pdr bogat,
DE Capitolul
I
PROFESORUL DE GEOGRAFIE indepdrtate gi necunoscute. Strdbdteam
alb $i strdlucitor, contrastAnd cu
emotionati misterioasele pdduri
pielea ardmie a felei, profesorul meu igi dezmintea vArsta prin migcdrile sale suple gi neobignuit de vii. Avea un
tdcerea degerturilor fdrd margini.
I I
cap frumos, cu tr6sdturi regulate, sculptate parcS in piatrd de un megter iscusit. Gdtul sdu puternic Ai musculos
nu suporta niciodatd strAnsoarea gulerului, purtat intotdeauna desfdcut.
neumblate, mdrile inspumate de furtuni, Auzeam vuietul marilor orage industriale, respiralia regulatd gi rapidd a trenurilor
care gonesc neobosite de-a lungul gi de-a latul planetei.
Coboram, al6turi de minerii obositi 9i palizi, in addncul tainic al minelor gi urcam in birourile somptuoase
Ochii, de o culoare nedefinitd intre ciiprui ii erau luminati adesea de o vioaie de ironie, care il intinerea scAnteie
ale marilor trusturi imperialiste, unde
gi mai mult. intr-un cuvAnt, nimic nu te
al dividentelor, se instaleazd sau se
gi verde,
fdcea sd-i dai cei 67 de ani pe care ii avea in realitate. Studentele anului lll erau in bloc indrdgostite de el, spre nefericirea noastrd, a colegilor lor mai tineri dAr mai putin interesanti.
De fapt, 9i noi, studentii, il admiram foarte mult. Ne pldcea felul colorat, viu, captivant in care igi preda lectiile. lmaginile pe care le folosea erau
intotdeauna pline de poezie. La cursul
lui cdpdtam nostalgia tdrAmurilor i4###nr,#ZZ(#fr111i$#lffiS{K{!-
asistam indignati cum, in jocul ametitor rdstoarnd guverne, se stabilesc bugete
de rdzboi gi se incearcd a se hotdri desti nele continentelor.
ln insugi felul cum ne
imbrdcam cdutam s5-l imitdm pe profesor. Nici unuldintre studenti nu mai purta cravatd gi chiar iarna, pe gerul cel mai cumplit, umblam cu gulerele larg desfdcute. Despre lon Spineanu circulau o multime de legende.
-A umblat prin toatd lumea! spuneau unii. in casd are o mullime de
lttr*$.ltiffi:ffij:#i#,{.W1./,.ffi,ffiWtiftl:.!,!'$WffiEll)Wb'{kii!;Wffii}#i$I\'' .1
trofee de animale exotice. El cu m6na lui le-a impugcat, addugau altii. Se intAmpla, la curs, atunci
-Foarte bine! Atunci sd incepem
chiar din clipa asta. ars longa, vita brevis - spunea Hippocrat. Arta e lung6,
c6nd profesorul descria vreun coll
viata e scurtd.
indepdrtat al lumii, c6te o studentd mai indrdzneatd sd se ridice in picioare gi sd intrebe cu glasul putin tremurat: -A[i fost chiar dumneavoastrd
-Vd fdgdduiesc cd, alSturi de dumneavoastrd, o sd-mi insugesc "de
acolo, tovardge profesor? Spineanu z6mbea aproape vizibil gi rdspundea pe un ton ugor caustic:
omni re scibili, et quibusdam allis" (tot ce se poate gti gi incd ceva pe deasupra).
Spineanu md privi mirat: -Cunogtilatina? -Oarecum. Din liceu. -Curios! in liceu, se invdla latina
-Asta n-are nici o legdturd cu lectia noastrS! Dupd ce veti ?nvdla tot
ce v-am predat o sii-mi cereti
9i
5 ani, ca s-o uiti a doua zi dupd
Studenta se rosea p6nd in albul ochilor, se ageza trdntind banca gi igi punea in gdnd sd nu-l mai
bacalaureat. Eu am invdfat-o abia dupd
amdnunte suplimentare.
iubeasc6 pe omulacesta atdtde ur6cios
giingdmfat.
Md simteam bucuros cd-l inleleg. ln austeritatea cu care vorbea
ce am terminat universitatea. E un exerci[iu mintal foarte interesant gi folositor. i1i propun insd sd nu mai folosim niciodatd citate latinegti. E o treabd de snobi. C6nd sunt inteligente, meritd sd le traducem in romAnegte, iar
despre el insugi, eu nu vedeam dispret fatd de studen!i, ci un semn al modestiei. $i pentru asta mi-era
in limba lor de bagtinS.
drag.
la treabd! Veifi, deci, unul din asistenlii
indatd dupd examenul de stat, am avut surpriza sd fiu numit asistent
mei.
la catedra profesorului Spineanu. De
de fdcut zeci de treburi: hdrti de consultat, cursuri gi comunicdri de
bucurie, nici nu-mi venea sd cred. Mai tArziu, am aflat cd el insugi md ceruse 9im-am simtitfoarte mdndru de aceastd
dovadd de incredere. C6nd m-am prezentat, emolionat, la cabinetul sdu de lucru, ca sd-i mulfumesc, profesorul md privi foarte vesel:
-Acum
iti vine ugor
sd-mi
multumegti! Sd vedem dacd n-o sd-ti pari rdu atuncicAnd o sd te pun sd stai cdte o noapte ?ntreagd 9i sd desenezi hd4i.
-Vd stau la dispozitie!fdcui eu z6mbind.
c6nd nu sunt, nu merit6 sd le rostim nici
-$i acum, spuse el, sd trecem
Chiar din ziua aceea imi dddu
pregdtit, scheme de desenat.
Rdmdneam de obicei peste orele obignuite ale programului, dar aveam bucuria cd else afla mereu l6ngd mine.
Se apleca peste umdrul meu 9i privea incruntat ceea ce fdceam. C6nd era multumit, nu-mispunea nimic, tdcea gi pe buze ii inflorea surdsul lui abia vizibil.
Daci nu-i pldcea, incepea sd strige de se cutremurau geamurile. Omul care la cursurigiseminarii pdrea cel mai calm din lume, in intimitate se dovedea
Ochii rogii de nesomn i se infundaserd
mai teribil dec6t un vulcan in eruplie. in primul moment, af5tat de tdcerea mea,
in orbite. Mainile ii tremurau. Se trAnti
cdci nu-i rdspundeam niciodatd, i se
gemind in fotoliu.
umflau vinele g6tului, iarvocea ii devena tundtoare.:
-Nu rdspunzi! Nu
te
invrednicegti nici mdcar sd-!i recunogti gregeala!
Dupd cdteva minute insd vulcanul se potolea, iar din fldcdrile, scdnteile gi lava eruptieinu mai rdmdnea dec6t fumul sublire al tigaretei pe care gi-o aprindea calm, ca gi cum nimic nu
s-ar fi intdmplat. Complet imbldnzit, incepea s5-mi explice pe indelete de ce credea el cd gregisem gi ce trebuia sd indrept. incet-incet, se obignuia cu mine. Striga tot mai rar, iar cdteodatd, ca din
intdmplare, imi spunea: -Dumneata ai gtofd de savant!
-Am imbdtr6nit, murmurd el indbugit. -Dumneavoastrd? Sunteli mai t6ndr dec6t multi alti oameni la 20 de ani. Poate va simtili prost din cauza
vremii dstea pdcdtoase.
Poate
reumatismul...
-Nu, nu, md intrerupse el. Eu n-am reumatism. imbdtr6nesc. O sd sfArgesc in curAnd. .Goniti presimtirile astea negre!
protestai eu. Nu-gi au nici un rost. -Nu, crede-m6!imi cunosc bine trupul. $tiu exact cdte parale face. Eu nu sunt dintre cei care se prdbugesc cu
incetul. La mine, e indeajuns o datd sa scdrt6ie ceva, ca sd se gtie cd mi se apropie sorocul. De altfel, sunt pregdtit.
Numai vezi sd nu se mototoleascd prea
imi pare doar rdu cd n-o sd mai pot
rapid.
munci. $i sunt incd atdtea de fdcut! infdligarea lui posomoratd md
Dupd un an de zile, mi se pdrea cd lucrez de c6nd lumea cu profesorul Spineanu. Ajunsesem sd ne intelegem din ochi, fdrd ca sd ne spunem vreun cuvdnt. Despre trecutulsdu insd nu-mi vorbea niciodatd^ Nu-mi spusese nici pe
unde cdldtorise, nici ce tdri vdzuse. Acest subiect pdrea cd-l ingropase pentru totdeauna, undeva, intr-un colt ascuns al amintirilor pe care nu mai vroia sii le aducd niciodatd la lumind. intr-o seard de toamnd timpurie se pornise o ploaie cu stropi micigidegi. Un frig pdtrunzdtor prevestea o iarnd lungd gigrea. Cum venisem de dimineati subtire imbrdcat, am rdmas la facultate sd agtept opdrea ploii. Nici Spineanu nu plecase. Auzindu-mi pagii pe coridor, deschise uga cabinetului sdu gi md
chemd induntru. Ardta foarte obosit.
sperie. Ochii lui, at6t de luminogi de obicei, erau acum trigti. Citeam in ei un chin fdrd margini. incercai sd-l incurajez.
-Dar veli munci incd multi ani! cu vioiciunea de care dali dovadS, este cu
Cu vigoarea dumneavoastrd,
neputinld sd md convingeti ca ali imbdtrdnit. Un om ca dumneavoatrd nu imbdtr6negte niciodatd.
-lartd-md, dar nu sunt o exceptie, incercd Spineanu sd glumeascd. Nu contrazic cu nimic dialectica naturii. imbdtrdnirea mea este cAt se poate de normald.
lncepu sd
zdmbeascd.
Zdmbetul era cel obignuit. Dar acum pdrea indurerat, chinuit. Pielea ardmie a obrazului se incretise parcd dintr-odatd
qiigi pierduse luciul. t_*g
-imi pare mai ales rdu de prima
-Nu! Nu cunosc nici un alt in regiunea ecuatoriald.
mea lucrare, inceputi incd in anii
pustiu
studentiei. Nu mi-au fost de ajuns cei
Degerturile nu fac tovdrdgie bund cu v6nturile alizee gi nici cu ploile cotidiene.
67 de ani ai vietii, ca s-o pot duce la bun sf6rgit. P6cat! N-a9 fi vrut sd inchid ochiiinainte de a-ifi ldmurit toate tainele. Am inceput-o cu 40 de aniin urmd. Eram foarte tAndr pe atunci. latd, acum sunt bdtr6n gi maiam incd atAtea probleme de ldmurit in legdturd cu ea. Profesorul igi gterse cu batista fruntea imbroboditd de sudoare gi apoi continud:
-Egti asistentul meu cel mai apropiat. Dupd moartea mea, vei pune ordine in hdrtiile pe care le voi ldsa. li-ag fi recunoscdtor dacd o sd duci dumneata
mai departe cercetdrile mele asupra meteoritului de aur.
-Dar nu gtiu nimic despre un astfel de meteorit, bolborosii eu. -Aisd aflichiarin noaptea asta. E o poveste lungd gi destul de inc6lcitd. Dacd nu egti prea obosit, ca sd asculti, o pot incepe chiar acum. -Sunt nerdbddtor sd vd ascult! i-am rdspuns eu. Cdt despre oboseald, mi-a trecut, fiti sigur. Profesorul se ghemui mai addnc in fotoliul sdu. imi ceru o hartd veche a Africii, care se afla pe biroulsdu, o netezi pe genunchi gi, ardtindu-mi un punct din apropierea ecuatorului, md intrebd:
-Ai auzit vreodatd de pustiul Bisstung?
Am stat o clipd pe g6nduri
gi
apoi am r6spuns, sigur pe mine:
-Da, e un pustiu ciudat din Congo belgian (acliunea se petrece inaintea celui de al doilea rdzboi mondial, cAnd o parte din Congo era
- aziZair). -De ce ti se pare ciudat? Nu e un pustiu ca oricare altul?
colonie belgiand
ffifrj H'{ l
ffi
.ii,:$*FF{ffi4
t:'
1S
-Da, ai dreptate, murmurd profesorul. Nu mai existd nicdieri pe glob
un loc ca Bisstung. in jurul acestui pustiu misterios se intinde, fdrd margini,
jungla nestrdbdtutd, pdduri neatinse, o lume care freamdtd de viald. Animale mari 9i mici migunS, se zbat, se luptd,
se urmdresc prin tufi$uri; copacii seculari i9i desfdgoard mAndri 9i
nesupugi coroanele gigantice, ca nigte
cupole de catedrald; lianele urcd mlddioase pAnd aproape de cer 9i la numai cAgiva pagi de aceastd lume agitatd, clocotitoare, moartea gi-a inlins aripa peste sute de kilometri pdtrati. De ce? Cum? Nimeni n-a putut rdspunde.
-Poate un vulcan? O eruplie puternicd a acoperit totul cu lavd, incercai eu sd gdsesc o explicatie. Profesorul md privi in tdcere. Cldtind din cap gi rdspunse: -Nu, lantul munlilor vulcanici se intinde mult mai la vest. -$i atunci care poate fi cauza?
intrebai eu.
-Dacd ag putea fi sigur cd ipoteza mea e justd, spuse profesorul cu un zAmbet trist, atunci chiar cd ag muri linigtit. Acum 40 de ani, cdnd am
fost in Africa ecuatoriala,, pustiul Bisstung nu exista. in locul lui se intindea jungla. Daro jungld neobignuitd, cum nu maiintAlnisem nicdieri gi cum,
probabil, nimeni nu va mai vedea vreodatd. Aceastd jungld a pierit intr-o singurd noapte, degi n-a avut loc nici o eruptie vulcanicd, nici un cutremur, nici o surpare de teren.
-Miracole nu existd, exclamai
eu. Cum se poate sd dispard o jungld
au fost potolite o datd pentru totdeauna
intr-o singurd noapte?
in sfdgietoarea tragedie care a avut
Cu ochii atintiti pe fereastrd, cdutind parcd sd revada, acolo in
drept decor pddurile din inima Africii. Din
intuneric, nigte int6mpldri petrecute cu multi ani in urmd, profesorul spuse rar, ca gi cum gi-arfi mdsuratfiecare cuv6nt: -Am asistat la nagterea pustiului
Bisstung. O nagtere inconjuratd de neldmurite semne de intrebare, o nagtere dramaticd care a ldsat timp indelungat o rand nevindecatd pe trupul verde al junglei ecuatoriale. Multe vieti s-au curmat atunci, multe patimifierbinti
cdti martori au fost acolo, in vremea aceea, eu sunt singurul care i-am pdtruns
intruc6tva taina cumplitd. 40 de ani de
frdmdntdri, de muncd necurmatd, de cdutdri, de sperantd 9i de deznddejde
au fost pretul cu care am pldtit
smulgerea tainei. in noaptea asta ilivoi impdrtdsi 9i tie tot ceea ce am aflat. Sunt singurul om de pe lume care cunoagte o parte din secretul meteoritului de aur. in noaptea asta, tu vei deveni al doilea,..
Capitolulll
LEGENDA ARABA isipurile fierbinti ale Africii, igi incepu profesorul Spineanu povestirea, au fost leagdnul multor legende. Dupd peregrindrile fdrd sf6rgit printre dunele incinse de soare, beduinii insetati, cu ochii inrogiti de scdnteierile obositoare ale nisipurilor, descalecd cu strigdt de bucurie la umbra rdcoroasd a oazelor. Dupd ce-gi potolesc setea gi multumesc lui Allah cii i-a trecut cu bine prin toate primejdiile
pustiului, Tncep sri-gi povesteascd legende pline de farmec. in ele, viala se aratd mai ugoarii, pustiul, degi bdntuit
de duhuri rele, nu mai este atdt de trist, oazele se inmullesc, palatele albe cu grddini rdcoroase rdsar la tot pasul. intre aceste legende, la umbra oazelor cu apii limpede gi curmali, se povestegte gi de istoria minunatd a unei pietre de aur, pe care Allah a aruncat-o
in
mijlocul Africii. Nenumdrati tineri neinfrica!i, printi de neam gi geici
puternici au pornit sd o caute, dar nici unul nu s-a mai intors viu. -Nu e cumva vorba de Kaaba? am intrebat eu. -Oh, nu! rdse Spineanu. Kaaba
nu este o legendd, ci un meteorit adevdrat, cdzut la Mecca, in Arabia. Mahomedanii il socotesc sf6nt. Din alb ca laptele, spun ei, s-a fdcut negru, cdci l-au innegrit pdcatele oamenilor. Visul oricdrui mahomedan cucernic este sd
ajungd mdcar o datd la Mecca, sA inconjoare de 7 ori cubul de ziddrie, lnl6untrul cdruia se afld meteoritul, 9i sd atingd de fiecare datd piatra sfAntd. De altfel, cred cd le gtii toate astea, nu? -Da, le gtiu. Profesorul incepu sd tugeascd. -Deschide, te rog, fereastra,md indbu$ in aerul acesta inchis. Deschisei de indatd geamurile inalte ale cabinetului. O boare rece ndvdli in incdpere, rdscolind h6rtiile de pe
birou. Profesorul trase addnc aerul rece
indicau locurile inc6 necerctetate,
in pldm6ni gi igi cotinud povestirea.
dispdroau riind pe r6nd, fdrd sd apard mdcar o urmd a meteoritului legendar.
-Kaaba a cdzut la Mecca. Cdt despre meteoritul de aur, legenda povestegte cd s-ar fi prdbugit undeva prin centrulAfricii. -$i existd vreun miez de adevdr in povestirea asta? -PAn6 in zoriizilei, vei afla totull in orice caz, trebuie sd gtii de la inceput cd multi europeni au crezut in adevdrul acestei legende. Un meteorit uriag, cu totul gi cu totul din aur, nu este un lucru
de lepddat. Valoarea de nepretuit
a
comorii atrdgea pe mulli exploratori gi aventurieri cdtre addncurile neumblate ale junglei ecuatoriale. La urma urmelor, nu.era pentru
int6ia oard cdnd un european se imbogdJea pe neagteptate in Africa. De pildd, la Luderitz, pe coasta sud-vesticd a continentului negru, trdise un gef de gard, pe nume Stauch, un om simplu, a
cdrui misiune era sd controleze dacd
Mai rdm6seserd cSteva
locuri
neexplorate, in apropierea ecuatorului.
in anul 1900, o
expedi!ie
condusd de colonelul englez Arthur Smith, urcd de-a lungul fluviului Congo,
cu misiunea de a cerceta gi aceste regiuni. lspititoarea gi perfida jungld ldsd
expedi[ia sd inainteze nest6njenitd cdteva zeci de kilometri, apoi i se inchise in urmd pentru totdeauna, la fel
cum se inchisese in povestea lui Ali Baba muntele fermecat, tdinuitor de comori. Nici un om din expeditie nu se
mai intoarse. Arthur Smith gi ai lui dispdrurd in taina pddurilor virgine. Aceastd disparitie stdrni mare v6lvd. Ziarele cerurd cu vehementd organizarea unor echipe care sd-l caute pe Smith. Cu doud decenii in urmd,
exploratorul Livingstone, dispdrut gi el
gard veni un negru Bantu cu nigte pietre.
in conditii asemindtoare, fusese regdsit de ziarsitul gi cdldtorul englez Stanley. De ce n-ar fi fost posibil sd fie regdsit gi Smith? Ziarigtii insd igi golird cerneala
-Domnule gef, sunt diamante,
din cdlimdri pe degeaba. lnterese
spuse negrul. -De unde gtii? -Pentru cd am lucrat in minele de la Kimberley, in sud. Putin dupd aceasta, Stauch nu
superioare dictau ca nici o expeditie sd nu porneascd in ajutorul lui Smith. Cel mai invergunat in aceastd privinJd era
ginele de cale feratd, de curAnd instalate de cdtre o companie germand, se aflau
in bund stare. intr-o zi, la acest gef de
se mai ingriji de gine. Devenise actionarul principal al unui uriag consortiu
de diamante. Ce s-a intAmplat insd cu negrul care i-a ardtat primele pietre prelioase, asta nu se mai gtie. Multi dintre exploratorii care plecasera in cdutarea meteoritului visau
sd aibd norocul lui Stauch. Dar petele albe de pe hartile Africii centrale, care
Kaiserul Wilhelm
ll,
impdratul
Germaniei. Germanii ocupaserd mai demult Africa de sud-vest, bogatd in mine de diamant, 9i ndddjduiau sd pund m6na gi pe Congo. De aceea, nu
vedeau cu ochi buni pe exploratorii englezi, care pdtrundeau prea ad6nc in Africa ecuatoriald. Belgieniiinsd o luard
gi inaintea Kaiserului gi inaintea englezilor. Leopold al ll-lea, regele Belgiei, intemeie o societate de
cercetdri geografice, aparent numai cu scopur-i gtiintifice. Aceastii societate instald in Congo companii puternice care
fdceau comert cu fildeg, lemn de abanos, fructe, minereuri gi cauciuc.
Cu16nd, Congo
fu declarat
regat independent, iar coroana regald i se oferi lui Leopold al ll-lea, care gi-o
pune pe cap fdrd prea multe nazuri. Pddurile produceau cauciuc din belgug,
imbogdlind repede pe proprietarii lor. Treaba merse de minune, pAnd cAnd in 1908 acliunile cauciucului din Congo scdzurd vertiginos. Pe glob, apdruse o
altd mare producdtoare: Malaya. Leopold se pomeni, pe neagteptate, cu
prea proastd. Dimpotrivd, parlamentul belgian se vdzu nevoit sd voteze nigte credite destul de umflate pentru Africa, credite care-l imbogatira din nou. in
acest mod, Congo - trecut in toate tratatele internationale drept "stat independent gi pe vecie neutru" - se transformd intr-o colonie a regatului belgian, regat unde domnea, desigur, tot Leopold al ll-lea. Supugii africani ai regelui habar nu avurd insd de aceastd schimbare at6t de importantd. Nu-i intrebase, de altfel, nimeni, dacd sunt sau nu de acord cu ea. Doi ani mai tdrziu, in 1910, o noud expedilie condusa de maiorul
belgian Alfred Rosechamp cdpatrit
visteria goald. $i, atunci, in disperare de cauzd, recurse la un gest "plin de generozitate". Ddrui Belgiei teritoriul Congo, p6nd atunci regatul sdu per-
misiunea sd plece pe urmele lui Smith gi sd exploreze teritoriile din preajma
sonal. Regele nu fdcuse astfel o afacere
Belgiei, Albert l.
ecuatorului, aparlinind noului rege al
UN.GONCURS CU PROBE GRELE
,\ I I I
n vremea aceea, eram student la Universitatea din Bruxelles. lntr-o zi,
un coleg, Bernard Eisler, ndvdli in cdmdruta mea, aflatd sus, la mansarda unei clddiri vechi gi inalte, cu acoperig
ascutit, cum sunt mai toate casele bdtrdnului orag flamand. -Ai auzit? imi strigd colegul din
ug5. Expeditia Rosechamp caut6 un geograf care sd intocmeascd hdrtile noilor regiuni. -Ei gi? rdspunsei eu, fdrd sd md tulbur. Crezi cd or sd aleagii pe unul ca
noi? O sd plece vreun domn onorabil, membru al Societdtiide geografie.
-Nu, cd un drum greu de fdcut! N-au nevoie de un ramolit. Vor un om tAndr. S-a instituit gi un concurs. -$i care sunt probele? -A, nu-s grele! in primul rdnd, intocmirea de hd(i topografice. -Asta gtim sd facem! Altceva ce vor?
-Md rog, sd cunogtitot ceea ce trebuie sd cunoascd un geograf. -$i aici stdm bine. Alte probe mai sunt? -Da. Un examen medical, o probd de cdldrie gi una de tir cu pugca gi cu revolverul.
Aci colegul meu se opri, cu un aer trist dar foarte comic.
-Ce fac? murmurd el. Cum particip eu la proba de tir? Miop cum sunt, pot confunda o zebrd cu un om in pijama...
Am inceput sd rAd.
De
examenul medical nu-mi era teamd. Eram destul de voinic. Aveam mugchi puternici, antrenali in sport. in !ard, mersesem adesea cu tata gicu prietenii lui la vdndtoare gi devenisem un tinta$ incercat. $tiam sd inot bine gicdldream pe degelate, ca indienii. -Alte probe se mai cer? intrebai eu.
-Da, rdspunse colegul meu, oftind din addncul pieptului. Peste toate astea, mai vor gi cunogtinte de dialog bantu. De unde naiba sd cunogti limba
acestor sdlbatici?
-C6nd are loc concursul? intrebai eu. -Peste o sdptdmdnd.
-Ei, afld, domnule, cd peste o sdptdmdnd o sd vorbesc limba bantu ca
un negru. Nici n-o sd md poti deosebi de un bdgtinag african. Ai sd vezi!
in clipa aceea, uitasem cd pentru mine concursul mai prezenta o conditie, pe care mi-era cu neputint6 s-
o indeplinesc: cetalenia belgiand. Autoritdtile belgiene aveau sd respingd de la inceput pe oricare strdin doritor sd participe la expediJie. De acest lucru insd aveam sd-midau seama abia peste o sdptdm6n5... Cele gapte zile care md despdrteau de concurs le-am inchinat
studiului limbii bantu. lntAmpinam greutdti mai serioase in ceea ce privegte
pronun!ia. in schimb, n-aveam de invdlat nici un fel de reguli gramaticale,
pentru simplul motiv cd astfel de reguli nu fuseserd stabilite inc6 de nimeni. CAt despre scrierea bantu, cu ea md
descurcam gi mai ugor: o astfel de scriere nu exista. Milioane de negri vorbesc o limbd care nu se poate transmite decAt prin viu grai. Dupd o sdptdm6nd de munc6 pe br6nci, imi insugisem un vocabular de aproape 2000 de cuvinte, ceea ce pentru o limbd primitivd inseamnd destul o
de mult. in schimb, ardtam ca
fantomd. Devenisem palid 9i scof6lcit, cu cearcdne ad6nci in jurul ochilor 9i fu
cAt pe-aci sd md trezesc respins la examenul medical, unde mai fuseserd tr6ntiti incd 12 din cei 40 de tineri, cdti candidaserd pentru postul de geograf in expeditia Rosechamp.
ln ziua concursului, cu inima cdt un purice, dupd ce pentru ridicarea moralului Bernard Eisler imi dddu sd beau o ceagcd mare de cafea neagrd,
fierbinte, m-am prezentat la Palatul Societdtii de geografie. Comisia luase loc in sala de conferinle. La intrare, alti 15 candidati agteptau, ca gi mine, sd le vind r6ndul sd fie examina{i. in sfdrgit, bdtrdnul ugier strigd 9i numele meu. Mi s-a oprit inima in loc. Mi-am vdrdt mdinile in buzunarele hainei, ca sd nu se vadd c6-mi tremur5, 9i am intrat cu pagi mari
in sald. $eful comisiei era Rosechamp.
Stdtea la mijlocul mesei in formd de potcoavS, acoperitd cu catifea liliachie.
in dreapta gi in stAnga lur luaserd loc cdliva profesori. Pe unii ii cunogteam de la cursuri. To[i igi luaserd nigte figuri
severe 9i pdreau foarte preocupati de misiunea lor. Numai Rosechamp avea un aer plictisit 9i absent. Stdtea toldnit
in fotoliul sdu, cu ochii pe jumdtate
;;"; ;
;;
;;,,;;;;;;,unsi
in,inse sub
masd. Fala mare gi grasd, proaspdt
aga-zise rdscoale. Cu toate acestea, guvernul belgian il insdrcind chiar pe el
bdrbieritd, cu colturile gurii atdrnind in jos, exprima o nepdsare totald. Mai tdrziu aveam sd-mi dau seama cd indiritul acesteifiguri de om leneg gi indolent se ascundea o mare energie, o voint6 fdrd margini. Complet lipsit de scrupule, realiza tot ceea ce-gi punea in cap, fdrd sd tin6 seama de piedici, invingind orice fel de greutdti, cdlcind fdrd sd govdiascd peste viefile oamenilor. Nimic nu putea sd stea in calea maiorului Rosecha;np. Ulterior,
cu conducerea operatiunilor
l-am auzit nu o datd afirmind cd gi-a
cdiegti..."
de
represiune. Rosechamp se purti cu o cruzime inspdim6ntitoare. ln c6teva zile, el rase de pe suprafata pdmdntului trei sate de negri giimpugcd mai bine
de 400 de indigeni pagnici. Pentru aceastd actiune "eroicS", Rosechamp cdpdtd panglica albastri cu dungd
neagri la mijloc a Ordinului Leopold al ll-lea. "Este mai bine
si
faci gi sd te
cdiegti, decdt sd nu faci 9i s6 te
subtilul diplornat gi filozof italian, din
in rdstimpurile c6nd nu i.se cerea o,activitate deosebitd, Alfred
vremea Renagterii: "E mai bine sd faci 9i sd te cdiegti, dec6t sd nu faci 9i sd te
Rosechamp se arunca plin de voluptate in bratele lenei. Putea sd stea oreintregi
insugit principiul lui Niccolo Machiaveli,
cdiegti"!
Cu ani in urmd, la inceputul carierei militare in colonii, cAtiva adversari
il reclamaserd la Bruxelles cum cd ar fi fost amestecat intr-o afacere nu tocmai curat6 de "negofcu abanos", cum fusese
numit comertul cu sclavi. De indatd ce
nemigcat, cu pleoapele pe jumdtate inchise, intr-o stare de semisomnolentd, pdrind cu totul nepdsdtor la ceea ce se petrecea in jurul sdu. La fel se intdmpld
9i in ziua examenului meu. Vdzindu-l pe maior, aifi putut paria o mie contra unu cd doarme dus. De fapt, el asculta
aflase despre aceastd reclamatie,
cu mare atentie
Rosechamp luase in grabd vaporul gi se intorsese Tn patrie. Cu cine a vorbit, ce argumente a adus nu seva gti, probabil, niciodatd. Cert este insd faptul c5, doui luni mai tdziu, fu indltat la gradul de
candidatilor, cdutind un geograf cdt mai iscusit pentru expeditie. De altfel, cei mai multidintre cei prezenli la examen
locotenent gi numit intr-o functie
importantd tot in Africa. Adversarii lui abia
atunci aveau sd afle ce inseamnd 16zbunarea lui Rosechamp, Doud presupuse rdscoale ale indigenilor izbucniserd simultan in doud localitdti diferite din Congo. Functionarii albi fuseserd mdceldriti pdnd la unul. Erau chiar aceia care depuseserd reclamalie. La Leopoldville se vorbea cd Rosechamp n-arfi fost strdin de aceste
rdspunsurile
furd respingi de la primele intrebdri. Numele meu incepind cu litera S, am fost ascultat printre ultimii. -Numele dumneavoastrd? md intrebi cu un glas gutural secretarul comisiei. -lon Spineanu. -Cum? fdcu secretarul, ciruia
i
se pdruse, probabil, cd nu-miauzise bine
numele.
-lon Spineanu.
Sprdncenele
subliri
9i
rogcovane ale secretarului se arcuird
mirate, formind Ooua O" agezate fatd in fa{d. ""rn"
*o"i"*
-Dar ce nationalitate
-De ajuns cu intrebdrile, domnilol spusese
ai
dumneata? -Sunt romAn. Cred cd nici dacd ag fi spus cd
am cobor6t din Marte, tot nu s-ar fi produs at6ta nedumerire gi freamdt printre onor membrii comisiei. Buzele se
[uguiard, capetelepleguve se aplecard unele cdtre altele, urechile se lungird
pentru a prinde mai bine goaptele vecinilor. Toatd lumea vorbea, gesticula, se agita, se incrunta, se contrazicea.
Dupd ce schimbard cdteva pdreri cu ceilalli membri ai comisiei, secretarul se apropie de maior gi-i gopti la ureche destul de tare insd, ca sd-l
trezeascd din toropeald, faptul
extraordinarcd eram de altd nationalitate dec6t cea belgiand.
-E romdn, domnule maior. Un strdin. Ce facem? ll mai ascultdm? Fdrd s5-9i deschidd pleoapele, maiorul binevoisd rdspundd scurt:
el. Apoi mise adresd mie, deschizind pentru prima datd de la
inceputul examenului pleoapele gdlbui gi privindu-md drept in ochi. Sper ca la probele sportive o sd te compo(i mai slab, spuse el rdspicat. N-am nici un chef si plec in cdutarea meteoritului de aur insotit de un barbar. Sunt destui in Africa! "Mdgulitoarele" cuvinte la adresa nationalitdtiimele nu m-au putut ldsa rece. Cdutind, totugi, sd md stdpdnesc, i-am rdspuns cu o prefdcutd politele: -Dacd nu md ingel, "barbarul" din
fala dumneavoastrd este unul dintre aceia care a trecut examenul teoretic, spre deosebire de cei mai mul{i dintre "civilizatii" sdi colegi. Ndddjduiesc ca nicila proba sportivd sd nu rdmAn mai prejos, degi se pare cd acest lucru nu v-ar procura nici o pldcere. Rosechamp nu catadixi sd-mi
incepurd intrebdrile. Plouau din
rdspund6... A doua zi, comisia gi candidafii se intalnird din nou, de astddatd pe
nenumdrate mitraliere, impresurfndu-md, stdvindu-md, cdutind sd md doboare.
de cdldrie 9i de tir. Era o zi noroasd. Soarele se zbdtea zadarnic sd-gi facd
-Ascultati-l! Tot o sd cadiil
toate pdrtile, izbucnite parcd din Dupd o ord gi jumdtate de asalt neintrerupt, obosit gi eu, obositd gi comisia, am incheiat un ar.mistiliu. Ambele tabere ardtau ca dupd o luptd grea gi sdngeroasd. Pe fruntile combatantilor, broboanele de sudoare alunecau de-a dura, ca pe un tobogan. Rdspunsesem perfect la toate
intrebdrile, chiar gi la cele mai ndstrugnice, puse dinadins ca sd md incurce. Acum zdmbeam triumfiitor gi ostenit. Semnalul de incetare a focului il ddduse chiar Rosechamp.
hipodrom, unde unhau sd aibd loc probele
loc printre negurile care-l impresurau.
Fala lui rotundd 9i palidd semdna cu capul unui om care se ineacd gi care incearcd cu disperare sd se ridice la suprafata apei, dar nu izbutegte. Neplicutd zi pentru examen. De dimineatd, plouase. Lipsit de cdldura
soarelui, pdmdntul nu se zbicise incd. Hipodromul, rdscolit de stropii grei de ploaie, era numai noroigigropi pline cu apd. Nu era glumd si cdldregti prin astfel de hdrtoape. Bernard Elser venise
sd asiste gi el la examen. Bietul om,
miop cum era, nici nu se gandise sa participe la concurs.
Monsieur Guy atinse ugor cu
-Ce zici? md intrebd el. Au rdmas numai 5 candidati. Mai ai
cravaga cu m6ner de argint crupa pursdngelui gi-l agternu la trap. Gleznele fine gi nervoase ale armdsarului, invelite
sperante?
in jambiere albe din piele, descriau arcuri
-Te cred! Altfel nu m-ag afla
elegante prin aer cu o regularitate
acum aici. -Egti optimist! Se vede ci nu gtii cine se numdrd printre cei 5 alegi. il
aproape matematicd. Drept, tinind cu o
mdnd sigurd fr6ul, monsieur Guy zdmbea m6ndru de mdiestria lui. Noi
cd e fiul ministrului marinei gi, pe deasupra, gi un cildre! neintrecut. Cu o
aplauzeil rdspldtird pe cdldret. Deodatd, aplecindu-se peste coama armdsarului, ii gopti ceva la ureche. Animalul igi
asemenea concurentd, e destul de dificil s6-ti mai pdstrezi sperantele intacte.
intinse botul gi, ridicindu-se pe picioarele de dinapoi, fdcu o sSriturd lungi prin aer
intr-adevir, in clipa aceea, un tAndr blond, inalt, cu trupul zvelt, imbrdcat intr-un imecabil costum de cdldrie, cu cizme lucitoare de lac, se
gi o porni intr-un galop nebunesc,
apropie cu pagi elasticide tribuna unde
in partea opusd a tribunei gi, cu trupul incordat, cal gi cdldret formind parci un singur trup, se avdntard deasupra lui.
vezi pe tdndrul acela blond? Ei bine, afl6
luase loc comisia. Scotindu-gi jobenul
cu un gest plin de gra[ie, se inclind respectuos, salutind pe distingii profesori. Apoi, apucind cipdstrul armdsarului pur-sdnge, pe care i-l adusese un servitor, sdri ugorin ga. Un pinten infipt in coapsd 9i nobilul animal igi plecd gi el, ?n semn de salut, capul frumos cu coama strdlucitoare, tunsd scurt.
Domnii gravi din tribund
izbucnird in aplauze zgomotoase:
-Bravo, monsieurGuy! -Egti un cilirel desdv6rgit!
zvdrlind in jur nenumdra{istropide noroi.
F6rd sd incetineascd o clipd galopul,, se apropie vertiginos de obstacolul aflat
Picioarele fine 9i lungi ale splendidului
animal trecurd cu ugurintd peste obstacol, fdrd s5-l atingd. Apoi, indreptindu-se cu aceeagi vitezd cdtre tribund, Guy igi opri brusc calul 9i, sirind jos din 9a, inlemni l6ng6 botulfrumosului
animal, agteptind ca membrii comisiei sd se arate multumiti de demonstratia sa. lntr-adev6r, aplauzele 9i ovaliile nu int6rziarS:
-Bravo...
Magnific...
-$i tatdl dumitale, cdnd era tAnir, cdldrea la fel de incAntdtor.
Extraordinar...
Bravo... Bravo!
uriagd pildrie impodobiti cu pene de strut, ficea nenumdrate bezele citre
-Ei, ce mai zici? md intrebd din nou Eilser. Am avut dreptate? Crezi cd mai aivreo gansd?
O doamnd corpolentd, cu o
tdndrul gi indemAnaticul ciliref,
-Da, cred, murmurai eu, P6ni acum, am vdzut numai o figurd pe care
trimifindu-i nenumdrate sdrutdri. Era solia ministrului Marinei, mama fericitului Guy. Aceastd doamnd avea
orice cal bine dresat o poate executa cu ugurinld. Sd vedem ceface maideparte!
sd-mifacd un mare serviciu, de care voi pomeniinsd mai tdrziu.
i!k*Kr*#;jsNl*ffi\er
Cdnd veni gi r6ndul meu, spre stupoarea mea gi a lui Eisler, rdndagii aduserd, cu mare greutate, o iapd tAnara,
neagrd ca tdciunele, care ardta o puternicd stare de iritatie. Sdlbaticd, ea dddea din copite, sfordia, mugca zdbala, abia putind fi!inutd locului. Cu ea trebuia sd-mi fac demonstratia de cdldrie. Sd incaleci un animal neimbldnzit, care nu
mai fusese cdldrit niciodatd - veseld perspectivd! Tremurind toati, cuprinsd parcd de friguri, iapa ciuta sd-gi zvdrle
din spate gaua. Era de agteptat cd va suporta cu atAt mai pulin un cdldret in spinare. Din cAteva,salturi cel care ar fi indrdznit sd i se urce in ga ar fi fdst proiectat in aer, cu mare vitezd, gi ar fi cdzut nu tocmai pe moale. -Sper sd renun!i la concurs, imi gopti Eisler inspdimdntat.
-Ba nu! rdsund
laconic
simtii un gol cumplit in stomac Ai mi se fdcu teamd cd-miva veni rdu. T6mplele
mi se zbdteau, urechile imi tiuiau, mugchii coapselor md dureau ingrozitor gi, ametit cum eram, aproape cd nu mai vedeam nimic inaintea mea. Hipodrom,
tribune, comisie se invdrteau intr-un cerc nebunesc in jurul rneu. Dacd numai o clipd a9 fi sldbit strdnsoarea degetelor infipte in coama animalului, eram pierdut! Dar chiar in clipa c6nd simtii cd nu mai pot lupta gi eram gata sd md las in
voia soartei, avui deodatd senzatia cd migcdrile iepeise domolesc. in bdtdlia ce se incinsese intre mine gi ea, invingdtor
iegisem eu. De acum, urma sd facd tot ceea ce doream. Congtiinta izbdnziiimi redobAndi toate puterile. Mi-am gters gr"dbit sudoarea de pe frunte cu mdneca hainei
gi, infigindu-mi pintenii
in
coapsele
rdspunsul meu.
sensibile ale iepei, o indemnai la galop.
Din tribund, Rosechamp imi fdcu semn cu mdnd inmdnugatd sd incalec. Md apropiaide iapa ndrdvagd, care igi umpluse zdbala de spume, gi
Avui numai timpul sd-l aud pe Eisler
cerui rdndagilor sd-miintindd frdul 9i s-
strigind: -Brabo, Spineanu, parcd ai fi un indian! Probabil cd onorabilii membri ai
o ia repede din loc. Abia simtii pielea
comisiei nu observard grozava mea
subtire dar trainicd a frdului in mdnd, cd
asemdnare cu pieile rogii, pentru cd nici unul nu binevoi sd-mi arunce nici cel mai inofensiv cuvAnt de incurajare. Lupta mea cu iapa ndrdvagd ii ldasase complet nesim[itori. Fdrd sd md simt deloc rdnit
fdcindu-mi v6nt sdrii in scdri gi imi infipsei ambele mAiniin coama lungd gi mdtdsoasd a neimblAnzitului animal. Sim!indu-md in spate, iapa innebunita igi aruncd fulgerdtor copitele dinddrdtin aer, ca sd md dea peste cap. Dar, strdngdnind vdrtos coapsele, am izbutit sd md tin in ga. lapa maiincercd de doud oriaceeagi migcare, dar, vdzind cd nu izbutegte sd md arunce jos, incepu sd facd sdrituri neregulate, sd se aplece in ldturi, sd dea din copite, doar-doar se va putea descotorosi de prezen[a mea nedoritd. Din pricina atdtor zguduituri,
,i#@6$ ffir"T
ffiffi
in amorul meu propriu, mi pregdteam de cea de-a doua incercare - sdritura peste obstacol. Dat neimbl6nzitd, suportindu-gi cu resemnare cdldretulin 9a, iapa dovedi in schimb cd-gi pierduse curajul. Ajunsd
langd obstacol, degi
ii
sdngerasem
coapsele, ca s-o oblig sd sard, se opri brusc Aiincercd sd se intoarcd din drum.
Am ldsat-o in voie cdtiva pagi, apoi o Heiffi!}s.ffiftffi###fiffiH
m6nai din nou cdtre obsl"o'. =r"r, fw cd de astd-datd va sdri. Eroare! Urmaga
cdt colo cd domnul Goezdack l-a cdlSrit de mai multe ori. Ba cred cd nu md ingel
lui Ducipal, celebrul tovardg al tuturon peripetiilor lui Alexandru cel Mare, se dovedi mai incdpdt6natd dec6t insugi catdrul lui Sancho Panza. Exact in acelagi loc unde se oprise prima datd
atunci cdnd afirm cd este chiar
stopd gi acum.
Simleam cd-mi ies din sdrite.
M-am aplecat peste coamd gi am m6ng6iat-o pe gdtul lung, asudat, i-am gters botul plin de spumd gi i-am dat sd mdndnce c6teva bucdJi de zahdr pe care
le bveam in buzuna1 apoi ne-am
proprietatea dumnealui.
-Asta nu e treaba dumitale, domnule Spineanu, sdri unul dintre profesori, un om grdsuliu, cu obrajii rogiigicu o scdfdrlie mai pleguvd decdt
o bild de biliard. Cum iti permi[i sd ponegregti pe unul dintre colegii dumitale!
ti
s-au oferit ganse egale, degi
dumneata egti un strdin. Rosechamp adiugd:
-Dacd indrdznegti incd
o
indepdrtat cam 100 de metri de obstacol.
singurd obrdznicie de acest fel, vei fi
De aici, am pornit iar: in galop cdtre
exclus din examen! incepu gi proba de tir. Guy de Goezdack se dovedi nu numai un
gardul de frunzig mdrginit cu apd.
.
Ajuns lAngd obstacol, am simtit cd iapa are de g6nd sd se opreascd. De
rdndul acesta pintenii gi cravaga actionard fdri mild. Nechezind cu disperare, animalul fdcu un salt lung, mai putin elegant desigur decdt cel al calului antrenat pe care-l cdldrise fiul ministrului, dar trecu pe deasupra obstacolului, fdrd sd clatine o frunzd.
Speriatd ea ins59i de propria-i
indrdznea16, iapa mai galopd cAteva zecide metridupd care, blAndd, supusd, obosita giasudatd o porniin trap cdtre tribund. Eisler fu singurul care aplaudd cdnd ajunsei in dreptul comisiei 9i a
candidatilor. Ceilalti md privird reci, aproape dugmdnogi. Rosechamp mise
cdldrel desivArgit, dar gi. un ochitor perfect. At6t la pistol c6t gi la arma de v6ndtoare dobdndi un numdr maxim de puncte. Turbam! Nu mai aveam nici o speranld sd c69tig concursul. Deodatd, vdzindu-l pe Rosechamp stind cam la 100 de pagi depdrtare de mine gi aprinzindu-gi o tigar6, imi veni in minte o idee ndstrugnicd. Am ridicat pistolul gi, ochind repede, iismulseicu un glonte trei sferturi din figard.
Unul din profesorii care se gdseau in apropierea lui se ingdlbeni gi fu cAt pe-aci sd cadd jos le$inat. M-am agteptat ca Rosechamp sd sard, cel putin speriat, inapoi. Dar
lncercat de doud ori sd sari peste
maiorul, departe de a se ardta inspiim6ntat, la fel de nepdsdtor 9i de plictisit ca de obicei, igi scoase
obstacol 9i n-ai izbutit.
cu doud degete Tngdlbenite de tutun
adresd cu o voce tdrdgdnatd, plictisitd. -Vreau si-tiatrag atentia cd ai
-Am avut un cal neimbl6nzit, domnule maior. N-a fost cdldrit niciodatd. Armdsarul domnului Guy de Geozdack are inalta gcoald de dresurd gi se vede
mucul sf6rtecat dintre buze,
il
privi
cdteva clipe cu atentie gi apoi veni la mine. Atunci i-am vdzut pentru prima oa16 ochii. Deschisese, in sfdrgit,
pleoapele in intregime 9i, fulgerindu-md
cu privirea, imi spuse printre din[i: -imi plac bunii ochitori, dar nu-i pot suferi pe cei prea nechibzuiti.
de glum6! Mai bine, lasd-md sd dorm! $i, intorcindu-i spatele, incercai
sd-mi continui visul cu hipopotamul transformat in insulS. Dar Eisler nu md ldsd. Md rdsuci din nou cu fata la el gi strigd:
-Nu glumesc deloc! imbracd-te
A doua zi, la Societatea de geografie se afigard rezultatele concursului. Un singur nume figura pe hdrtia albd, prinsd in doud pioneze: Guy de Goedzack. M-am intors acasd abitut gi mam trdntit in pat imbricat. Md simteam rupt de oboseald. Toate idealurile mele de explorator se spulberaserd. Nu gtiu c6t timp am dormit. Da.r, dac6 ar fi s6-l cred pe Eisler, am sfgrdit cam doud zile gi o noapte.
Tocmai visam cd plutesc intr-o pirogd pe fluviul Congo. Deodatd, mica mea ambarcatiune se impotmoli intr-o insuli[d. Ldsind lucrurile in barcd, am coborAt pe pim6nt. Dar "pdm6ntul" se
dovedi cam ciudat: pe neagteptate incepu sd se migte, se ridicd gi o lui din loc, cldtinindu-se. Nimerisem pe
spinarea unui hipopotam. CAnd
iute gi prezintd{e la Societate. Lui Guy de Goedzack i-au interzis pdrintii sd plece. Excelenta sa ministrul Marineigi, mai ales, sotia sa, degi incAntali cd odrasla lor a reugit la examen gi cd e un cdldref atdt de desivArgit, n-au nici o
poftd sd-l lase sd fie pdpat de vreun crocodil neobrdzat, care habar nu are
de bunele maniere, de respect gi de ierarhie. Aga cd alesul sd participe la expedilie egtitu. Am sdrit din pat, mi-am turnat o cand de apd rece in cap 9i, apucindu-l pe Eisler de reverele hainei, ia-m poruncit: -Mai spune-mi o datd! Dar mai rar
gimailimpede!
Eisler imi repetd totul, de la inceput. Cum fusesem cdutat de la Societate, cum aflase de la un amic al lui Guy de Goedzack cd pdrintii lui ii
zgiltAiturile deveniserd tot mai puternice gi se insotiserd cu rdgetele monstrului, md trezii. Eisler stdtea aplecat deasupra
interziseserd sd plece in Africa. Pe mdsurd ce-l ascultam, urcam in al
mea gi md zgAltdia de zor, scotind
duserdm amdndoi la Societate, unde
strigdte sdlbatice, pe care eu le luasem
spusele bunului meu coleg furd confirmate intocmai. Devenisem cel de-al patrulea membru al expedi[iei Alfred
drept rdgetele hipopotamului
:
-Ce faci, domnule? Dormi? $i
Societatea de geografie te cauti in tot oragul! zbierd colegul meu. -Dar ce treabd are cu mine?
-Cum ce treabd? Auzi, vorbd! Peste doud zile, pleci cu Rosechamp in Africa, sd cauti meteoritul de aur. -Fii serios, domnule, nu-mi arde
noudlea cer...
imbrdcindu-md la iuleald, ne
Rosechamp. Seara, in timp ce de la fereastra mea se zdreau sclipind pAnd departe luminile vechiului orag belgian, am luat
o foaie de h6rtie, ca s6-i scriu tatdlui meu. Nu-i mai trimisesem demultcdteva r6nduri. Am scris pdnd noaptea lirziu.
C6nd; dupd CafiVa"ani,-m-am intois in patrie, am gdsit printre hArtiile tatdlui meu gi scrisoarea trimisd de mine. Profesorul se ridicii din fotoliu gi,
deschizind unul din sertarele biroului sdu, rdscoli printre hArtii gi-mi intinse, in sf6rgit, o scrisoare ingdlbenitd de vreme.
Dragdtatd, Se implinesc curdnd trei ani, de c1nd nu ne-am mai vdzut. Am un sim[dmdnt de vinovdlie, pentru cd nu am ascultat de chemdtrile fale gi in nici o vacanld nu m-am reintors in lard. Mi'e foarte dor de tine, dar ce sd fac? Am mogtenitfirea ta. Md mand dorin{a de a cunoagte, de a vedea cdt mai mult. Dorinla asta md arde, nu-midd linigte, md face uneori uguratic Ai nestatornic.
Simt
in
mine puteri nebdnuite;
cdteodatd, cred intr-adevdr ca ag putea
sd dezleg toate tainele naturii, sd cunosc tot ce a adunat gtiinla omeneascd gi chiar mai mult de atdt. Acum, plec in Africa, sd caut un meteorit de aur, care poate nici nu existd. Cei mai mufti dintre cei care au
mai incercaf sdJ giiseascd au fosf mdnali de dorul de imbogdlire lVu gfiu de ce, dar nici nu md gdndesc la un astfel de scop, degr, s/avd domnului, nu sunt bogat. Pe mine, md mdndin Af-
ica acea doinld tulburdtoare de care-li vorbeam. Vreau sd ldmuresc misterul meteoritului, sa coiiiar'J pdm1nturi necunoscute,
sd
I
vdd munli, ape gi pdduri \ nevazute de nimeni. Sd / intocmesc har[i, sd cercetez\ fauna, sd-mi bucur privirile cu \1 trSH;
1
-'$W"qh&ffiS#Sjuffi"ffis
;
ffi,
Coio|rilii i'fioi;ie i sd16;t/'ce ; e Ci ii atoiii iiii,*sia imbogdlesc Atiinla cu noi descoperiri.
Atdtea taine nedezlegate md agteaptd
gi md cheamd in desigu/ junglei
seculare, unde vreau sd fac sii rdsune pasul omului biruitor, care nu se feme nicide ghelurile polilar, nicide hdligurile pddurilor virgine, ci pdtrunde curajos pretutindeni pe glob, unde hdrlile mai indicd petele albe ale necunoscutului. $i mai e ceva! Sunt mdndru cd din atdlia belgieni a fosf a/es sd p articipe Ia expedilie un romdn (ce e drept, m-au a/es cu oarecare intdrziere, dar nu face
nimic). $fiu cri ecuatorule departe de patrie, dar gi acolo, in pddurile virgine din Congo, o sd md simt din tot sufletul romdn gi o sd fiu mdndru cd un om din neamul meu pdtrunde pentru prima oard pe acesfe meleaguri neumblate gi cd el nu vine nici ca sd se imbogdleascd, nici ca sd-i robeascd pe indigeni; cd numai
dragostea de gtiinld l-a adus in inima Africii tainice. $i, acum, inchei. Trebuie sd md pregdtesc de plecare. Te sdrutd pe amdndoiobrajii, lon
,
CapitolullV
SAGEATA OTRAVITA
a 12 septembrie, insotit de stolurile nenumdrate de albatrogi, trigti gidemni, "Le Vaillant", micul vas cu aburi al Companiei belgiene de
patrunse in esturaul de vdrsare al fluviului Congo. Vasultrecu, fdrd sd se opreasc6, pe dinaintea micului port
strdluciri de nestemate, Crucea Sudului: intram in emisfera australd.
Boma, vechea capitalS a coloniei, giurcd in susulfluviului, cdtre ordgelul Matadi. Un peisaj minunat ni se deschidea inaintea ochilor. De o parte gi de alta a fluviului se ridicau creste strdlucitoare de munti. Milenii de-a rAndul, Congo se luptase cu stdncile gi le biruise, croindu-gi un defileu destul
Pentru cei care acum pdggau int6ia oard peste acea linie inchipuitd
.vapoarele. Mun[ii/datind din primele
navigatie Ostend-Matadi, trecu linia ecuatorului. Cu o noapte inainte incd, schimbarea bolfii ceregti ne amintea apropierea evenimentului. Sus pe cer, cu
in locul stelei polare, apdruse,
care incinge mijlocul pdm6ntului, marinarii pregdtiserd traditionala sdrbdtoare inchinatd lui Neptun, puternicul zeu al mririi. Eu 9i cu incd doi cdldtori am fost udatidin belgug cu ap6 de mare, in timp ce un marinar cu un trident in mdnd gi cu o coroand pe cap, imagine fideld a marelui Neptun,
de larg prin care puteau naviga epoci geologice aveau o culoare
albicioasi, lucitoare, care-ifdcea sd pard strdvezii, de unde gi numele poetic pe care-l cdpdtaserd: "Munlii de cristal". De cum trecurim defileul, peisajul se schimbd cu desdvdrgire. De o parte gi de alta, infipte intr-un pdmdnt mocirlos, se intindeau nesfdrgite pdduri de
bolborosea nigte bunicuvAntdri pline de
manglieri, rdspindind un miros imbdtitor
haz, Marinarii gi ceilalti pasageri se pripddeau de rAs privindu-ne. Numai Rosechamp i9i luase vegnicul seu aer de om posomorAt gi plictisit. Pirea cd nu vede gi nu aude nimic din ce se
de rdgind, Rdddcinile manglierilor,
petrece pe punte.
ln timpul cdldtoriei, am incercat de c6teva ori
si
md apropii de el gi sd-i
vorbesc. imi rispundea intotdeauna monosilabic Ai se grdbea sd plecein altd parte a vaporului. Ndddjduiam cd ceilalti
doi membri ai expedifiei, locotenentul Leicher gi sergentul Marssack, care ne
agteptau la Leopoldville, aveau sd fie oameni mai prietenogi.
La 13 septembrie, "Le Vaillant"
numeroase 9i adAnci, mustind de sevi,
se amestecau unele cu altele, se incoliceau intr-un talmeg-balmeg de nedescucat, rdscolind pdmAntul, pdtrunzind pAnd in valurile mareluifluviu african.
Cdldura constantd ziua
9i
noaptea, care pe mare era domolitd de briza rdcoritoare, acum se fdcea tot mai simtitS. Nu gtiam in ce fel sd ne mai
ferim de ea. Ne ascundeam in fundul cabinelor, cdutind zadarnic sd gdsim putini umbrd, care sd alunge zdduful indbugitor. Agteptam cu nerdbdare sd cobor, in sf6rgit, pe pdmAnt. Md
ili;;;; ;;;;;;0"
ui"tu monotond
Abia agteptam sd vd intoarceti. Rosechhamp se mullumisd dea
de pe bordulvasului.
La 14 septembrie, in zori, "Le Vaillant" aruncd in sf6rgit ancora la
din cap gi nu rdspunse nici un cuv6nt.
Matadi. De aici, p6nd la Leopoldville, din
indatd ce rdmdserdm singuri pentru o
cauza v6rtejurilor extrem de rapide, navigatia pe fluviu devine imposibild. Existd, in schimb, o cale feratd care
clip, fu:
Primul lucru care md intreb6 Leicher, de
-$tii sd joci poker?
tren. Acum, ce e drept, numele de tren
-Cred cd pu{inioameni pe lume joacd atdt de prost ca mine. -Atunci poate preferi alt joc. -Nu, toate imi sunt la fel de
este putin cam exagerat pentru aceste
antipatice.
cutii lipsite de capace, care scArtAind 9i
O dezamdgire fdrd margini se agternu pe fata tovarSgului meu de cdldtorie. Cred cd nicidacd arfiaflat cd meteoritul existd numai in legendd gi nicidecum in realitate, tot n-ar fi trebuit
urcd de-a lungul malurilor sale. Fdrd sd
intdrziem, ne grdbirdm sd apucdm un
oftind alunecau, gont6c-gontdc, spre est. Totugi, cum nu aveam nici un alt mijloc de locomotie, a trebuit sd ne multumim gi cu el. Drumul ni se pdru lung gi chinuitor. incepusem sd regret cabinele strdmte de pe vapor. C6nd trenul se opri, se sf6rgise gi linia. Ajunseserdm la Leopoldville, capdtul linieiferate. ln gard, ne agteptau doialbi. Un individ de v6rstd mijlocie, inalt, cu o fald brutald, cu doi ochi gtergi, sub o frunte ingustd - era sergentul Marssack. Ceea ce m-a impresionat din prima clipd la el erau bratele sale neobignuit de lungi gi
sd fie at6t de trist. -Trebuie neapdrat sd inveti!fdcu
el. Aici, dacd nu bei gi nu joci cdr[i, innebunegti! Au grijd de asta cdldura, mugtele, t6ntariigi negrii igtia afurisiti. Piirea ingrozitor de dezgustat de viata din colonii. Nu intelegeam pe atunci de ce insistase sd facd parte din expeditia Rosechamp. Lucrul acesta aveam insd sd-l ldmuresc chiarin seara aceea.
de puternice, adevdrate cdngi de olel.
Printre ulilele murdare care se
Cel d+.al doilea, locotenentul Leicher, era
rostogoleau cdtre centrul oragului,
exact opusul lui. Slab, pipernicit, cu o
ocolind pragurile prdvdlioarelor pline cu tot felul de nimicuri nefolositoare, igi
fatd bolndvicioasd, locotenentul nu pdrea deloc pregdtit pentru o cdldtorie in jungla ecuatorialS. Probabil cd n-ar fi
fost in stare sd treaci nici una din probele la care fusesem supus eu la Bruxelles.
De cum ne zdrird, cei doi se repezird la noi, strAngindu-ne m6inile cu bucurie. -Of, bine cd ati sosit, domnule spuse Marssack. Md plictiseam maior, de moarte aici, fdrd dumneavoastrd.
deschideau drum c6teva canale urdt mirositoare care, dupd ce adunau gunoaiele urbei africane, se vdrsau in Congo. Ambarcatiuni incircate cu lemn, fildeg, cauciuc, trase de pe mal de bralele puternice ale negrilor, pluteau
adesea pe aceste canale nu prea addnci. Drumul ne era tdiat de un astfel de canal, pe care se legdna, mai sd se rdstoarne sub greutatea poverilor cu care era supraincdrcatS, o plutd largd. CAliva
negri trdgeau de odgonul intins ca o coardii de arc Ai ?ncercau zadarnic sd pund pluta in migcare gi s-o tArascd in
prea incdrcatii. -Se vede cd egti nou in colonii. Nu-i cunogti pe negri. Sunt toti nigte
contra curentului. Cu vinele gAtului umflate, cu ochii iegiti din orbite, cu
vor.
mugchiiincordati la maxim, trdgeau de odgon cu furie gidisperare. Chipurile lor zdrobite de oboseald, fdlcile inclegtate,
imi aminteau zguduitorul tablou al lui Repin "Trdgind la edec", unde nefericilii luntragi de pe Volga de altddatd sunt infdtigati urcind, cu trudd gi sdnge, bdrcile in susul fluviului. Aici, la Leopoldville, un omulet grdsuliu 9i asudat alerga de colo-colo, lovindu-i pe bietiinegricu un bicidin piele de bou. -Sclavi
Tn
secolulXX! exclamai eu.
-in Africa, totul e posibil, rdspunse sec Leicher.
DeodatS, un tdndr zulus, cu o fatd frumoasd, dddu drumul odgonului gi, indlfindu-gi trupul puternic, ilinfruntd
prefdcuti. Au puterea sd tragd, dar nu -De ce nu tragi dumneata, dacd egti in stare? l-am intrebat infuriat. O rogeatd vie izbucniin obrazul englezului. -Din pricina albilor ca dumneata gi-au luat negrii nasul la purtare, mugi el. leri, zulusul dsta obraznic, pe care m-ai vdzut lovindu-|, a avut neruginarea
sd-mi ceard sd dau gologani negrilor inchiria[idin sate, dupd ce am mai pldtit o datd gefului de trib. Cdnd l-am refuzat, mi-a indemnat oamenii la rdzmerild. Azi,
m-a infruntat din nou. Privegte cu ce urd
se uitd la mine. Dar il invdt eu minte. -Cu bdtaia, in nici un caz! -Nu cunosc nici o altd metodd mai potrivitd, rdspunse englezul, cu un surds care fdcu sd i se vadd dintii negri
pe grdsun, fulgerindu-l cu privirea. infuriat, albul incepu sd-l loveascd
gduriti. $i, acum, dd-te in lSturi gi altddatd, dacd te mai amesteci in
nebunegte cu biciul peste fatd. Dar zulusul
treburile mele, o sd-ti rdspund pe alt ton.
mAndru nu-gi pleca grumazul. M-am repezit la grdsun gi, smulgindu-i biciul din m6nd, i-am strigat: -Cum indrdznegti s6-l lovegti?
Ducindu-gi mdna la tocul revolverului, grdsunul fdcu un gest
-Ce te privegte? rdspunse acesta.
semnificativ. in clipa aceea, Leicher md trase d e mdnecd gi md indepdrtd de englez. -Nu te bdga! Lasd{in
-Legile te opresc. Statul Congo a devenit colonie tocmai ca sd pund
capdt abuzurilor
- legile coloniei sunt
garantate de constitutia belgiand.
Grdsanul md privi intAi mirat, apoi imi hohotiin nas.
-Eu nu sunt belgian, sunt englez. Fac ce vreau! Dacd poftesc, pot sd-i omor pe totisdlbaticii dgtia. -Dar cu ce !i-au gregit? Nu vezi
cd nu sunt in stare sd tragd pluta?
E
pace.li-am
spus ci aga e Africa. Nu poti indrepta nimic aici. Haide, Rosechamp a luat-o inainte. N-a bdgat de seamd cd te-ai apucat de ha(d. Altfel era vai de tine. Am privit in urmd. Mi se pdrea cd zulusul cel tdndr igi intorsese capul gi-mi zAmbise prietenos. *
-Ai gdsit cdl6uza? il intrebd Rosechamp pe sergent. w.6#;ffiwlwfls###,w,!.
}aNlfilv4i3*#R's\'lil'j!lw
-Da, cu chiu cu vai am dat de
el la Bassoko, rdspunse Marssack
gi eu.
Trecurdm drumulgi intrardm intr-un
fel de han lung. Nigte cocioabe
morocdnos. L-am adus cu mine la
mizerabile se ingirau de-a lungul unei
Leopoldville. -$i ce spune? -Cd, intr-adevdl l-a condus pe
curti aflate intr-o stare de murddrie
Smith prin jungld, dar l-a pdrdsit la
smoala se jucau in tdrdnd. intrebind de locuinta cdlduzei, copiii ardtar6 spre o maghernitd care abia se mai linea in
jumdtatea drumului. -De ce?
-l-a fost fricd sd meargd mai departe. De la Bisstung, zice cdl6uza, incepe tara duhurilor. Cine pdtrunde p6nd acolo, nu se mai intoarce viu. La fel s-a int6mplat gi cu Smith. Stdteam toti patru la umbra unui pavilion acoperit cu flori de mimoze,
in curtea bungalow-ului pe care ni-l puseserd la dispozi{ie autoritdtile
nemaipomenitS. Mirosuri grele pluteau
pretutindeni. C6tiva copii negri ca
picioare.
Marssack bdtu in ugd. Nu-i rdspunse nimeni. Mai incercd o datd, dar avu acelagi rezultat. Dinduntru nu se auzea nici un zgomot. lzbind uga cu piciorul, sergentul o dddu de o parte, mai s-o scoatd din !6!6nicu totul.'scufundatd
in intuneric, incdperea pdrea goald. Perelii .scorojiti erau gata sd cadd.
belgiene. Marssack scormonea cu tocul
lntrardm induntru. Deodatd, Marssack
cizmei tdrAna, urmdrind cu aten[ie
scdpd o injurdturd. Se lovise de o lavitd pe care stdtea intins un zulus slab ca o umbrd. -Hei, scoald! strigd Marssack. Zulusul nu se clinti.
pulberea pe care-o st6rnea.. -$tie ceva despre meteoritulde aur? intrebd intr-un tArziu Rosechamp.
Fdrd sd inceteze sd scormoneascd pdm6ntul, Marssack mormdi: -$tie ceva de la taicd-sdu. El i-a povestit cd la miaziinoapte de Bassoko s-ar gdsi gi meteoritul. De vdzut nu l-a vdzut insd nici dracul.
Rosechamp tdcu
o
clipd
gdnditor, apoi, fdcindu-giv6nt cu casca
coloniald, mai intrebi:
-Vrea sd vind cu noi p6nd la Bisstung?
-Se cam codegte, rdspunse Marssack. Zice ci e prea bitrAn. l-am
oferit bani grei gi tot n-a vrut
primeascd.
Sergentul scdpdrd un chibrit. La lumina luitremurdtoare apdru fa[a
nemigcatd a negrului. Era mort. Marssack mai aprinse un chibrit. Acum vdzurdm cd, din dreptul inimii, bietului negru i se prelingea un firicel purpuriu,
care se strAnsese jos, pe lutul bdtdtorit, intr-o b6ltoacd de sAnge
inchegat.
-Drace, asta
ce mai e?
murmurd sergentul, aplecindu-se deasupra cadavrului gi ardtindu-ne o
-Hai sd mergem sd-i
Unde
sd
-Aprindeti un chibrit, ceru Rosechamp.
locuiegte? -Pestedrum.
vorbim. sdgeatd minusculd infiptd in pieptul nenorocitului.
Rosechamp smulse sdgeata Rosechampseridicd,urmatde din rand gi iegi cu ea in curte s-o
sergent. Socotii de cuviintd
s5-iinsotesc cerceteze
la lumina zilei.
-E o sdgeatd otrdvitd, murmurd el.
-Sd anuntdm politia, fdcu Marssack ingrijorat. Rosechamp dddu din umeri.
conducd la meteorit. Maiorul aruncd o privire in jur, apoi guierii printre dinti:
-Mi-e teamd cd 6sta-i motivul
gdseascd pe vinovat. Polilia noastrd nu e in stare de aga ceva, Md intreb insd
adevdrat. Cineva vrea sd ne impiedice sd ajungem la bolid. Trebuie sd fim cu bdgare de seamd. Oricind putem sd ne pomenim gi noi cu o sdgeatd dintr-asta
de ce a fost ucis. Ori e vorba de o
in spate.
-La ce bun? Tot n-or sd-l
rdzbunare pentru vreo faptd care nu ne intereseazd. Ori, gi asta ar fi mai grav, i-au pus capdt vietii zulusului, pentru cd trebuia sd ne fie cdlSuzd gi sd ne
'
Rosechamp mai cercetd odatd
maghernita zulusului, apoi zvdrlind sdgeata induntru, iegi grdbit gi traversd cu pagi mari curtea hanului.
CapitolulV
TOVARASil MEI DE DRUM
I ars-a inchis, pufni Leicher, rdvd$ind I cu un gest furios cdrlile de jocjocintinse I pe masd. Bine am ajuns! Sd cdrti
Leicher.
-Peste un sfert de ord e miezul noptii.
Locotenentulincepu sd rddd. Un
de unul singur, sd fac pasiente! Eu, tocmai eu! Dumneata gtii cine am fost eu?
Am dat nedumerit din umeri, in
rAs
forlat, sacadat, care-mi zgdrie auzul. -lar intArzie Rosechamp! -Sd nu i se fiintdmplat ceva, fdcui
semn cd gtiam prea putlne desPre
eu ingrijor:at, cu gAndul la ucigagul
importanta sa persoand.
cdlduzei.
locotenentul, umflindu-gi pieptul, afld cd
impreund cu Marssack. Precis cd nu se
eu am fost unul dintre cei mai mari jucdtori de cdrli ai lumii. Pot chiar sd
intorcinainte de doud. P6nd atunci, am sd-ti povestesc ce m-a adus in Africa. Am sd-tispun tot! Leicher deveni serios. Fata lui lungi pirea acum gi mai palidd, Ochiili
-Ei bine, domnule, sPuse
afirm cd mi-am petrecut cea mai mare parte a vietii la masa de joc. Te intrebi acum, desigur, cum de-a ajuns unul ca mine si stea in colonii, sd facd pasiente de unul singur, sd n-aibd parteneri nici
-A9! S-o
fi
dus sd bea iar
ardeau in fundulorbitelor. Degetele albe, strdvezii, subfiri, bdteau nervos toba pe
mdcar pentru "popa-prostu" gi, in sfArgit,
tiblia
sd plece cu antipaticul dsta de
repede, cu fraze intretdiate: -N-am fost totdeauna un pdrlit de
Rosechamp in cdutarea unui blestemat de meteorit. Te intrebi, desigur, nu? -Da, recunoscui eu.
-CAt e ceasul? intrebd brusc
mesei. incepu sd povesteascd
ofiter. Tatdl meu a fost cel mai bogat bencher din Anvers. La noi in casd venea lumea cea mai bund gi mai
,f {*{4sl!i1!N.:r*:r**r'/
;\rdihL*,Mss
elegantd. Femei frumoase in rochii
sd devin ofiter. Astfel, zicea el, imi voi
strdlucitoare, bdrbaticu avere, plinide ei. insugi regele a venit o datd. Mi-amintesc c6 avea parul alb gi m-a ciupit ugor de obraz, iar eu, de emotie, m-am ascuns dupa fusta mamei. C6nd am implinit 16
putea reface averea gi voi spdla ruginea ce imi pdteazd numele. Ag! Viata in colonie este o
ani, tata a murit. Mama era bolnavd gi nu putea sd se ocupe de administrarea averii. Am rdmas eu singur sd am grijd de milioane de franci. Mi-am fdcut tot soiul de prieteni, care se invdrteau roi
de mine sau de plantaliiintinse, nu te
in jurul meu pentru
ci
aveam bani, eram tAndr 9i dornic de petreceri. De la ei am deprins pasiunea pentru jocul de c6(i. Nopti fara gir, am petrecut in tripouri gi in casele cele mai rdu famate. Am plecat giin strdindtate, la Nisa, la Monte Carlo. Cursele, ruleta, c6rlile, tot ce era joc de noroc md chema cu o putere irezistibild.
Oricdt ag fi fost de obosit, rdm6neam totugi la masa de joc ai mizam, mizam fdrd intrerupere. Este sdlbatic Ai ametitor sd simti
balanta norocului tremurind intre degetele tale. Sd polideveniintr-o clipd omul cel mai sdrac sau cel mai bogat. Eu am devenit cel mai sdrac.Am pierdut
toatd averea, tot, tot ce aveam. Am imb6trAnit mai repede dec6t e de crezut. latd, am 35 de ani 9i par de 45.
in ziua c6nd mama a
murit,
pentru cd nu mai aveam bani sd chem medicul s-o ingrijeascd, am vrut sd md sinucid. N-am fdcut-o. l-am vâ‚Źrndut, in schimb, toate lucrurile ce-mi rdmdseserd
de pe urma ei 9i m-am dus sd joc. La
porcdrie. Poti sd sugi oricAt vlaga negrilor, dacd nu egtistdpAn devapoare,
poti imbogdli. C6nd am sosit
la
Leopoldville, eram t6ndr, visdtor, imi inchipuiam cd o sd pot cuceri lumea. Jurasem sd nu mai pun mdna pe cd(ile de joc. Am rezistat o singurd lund. $i nu din vina mea. Aici ili pierzi repede orice
demnitate gi orice omenie. Devii o zdreantd, o o'treapd. Visurile de imbogdtire se spulberd, ca un,castel de nisip la primulvdnt. li se spune: "egti alb, inseamnd cd egti stdpdn!". Poti sd urli la negri, sd-i ba!i, chiar sd-i ucizi. $i, dacd privegti numai la o depdrtare de un singurdeget,
dacd iti inchipui cd lumea este intradevdr atdt de micd, atunci te crezi stdpAn. Din pdcate, nu poti privi doar atAt de aproape gi curAnd ifi dai seama
cd, de fapt, egti tot un sevitor gi incd unul fdrd congtiinld, care povestegte
stdpdnului ce se vorbegte pe la bucdtdrie, fiindcd de, egti mai bine pldtit
ca ceilalli. Ji se urdgte cu tine gi, ca sd uiti,
bei sau joci cdr[i. La urma-urmei, solda
de ofiter nici nu-ti ajunge pentru altceva. lar câ‚Źrnd, bolnav gi imbdtr6nit inainte de vreme, vrei sd te intorci in Europa, bagi de seami cd n-aidobAndit nimic, decdt
Eram fericit. Uitasem de toate nenorocirile ce m-au lovit. Apoi am pierdut insa totul. Cdgtigasem numai remugcdrile care m-au chinuit, zi gi
cel mult friguri galbene sau cine gtie ce alt betegug tropical. $i atunci, fie cd rdm6i sd putrezegti aici in Africa, fie cd pleci gi, nu mult dupd aceea, sfdrgegti trdgindu-!i un glonte in cap.
noapte, fdrd odihnd, fdrd pace. O rudd indepdrtatd m-a sfdtuit sd plec in colonii,
meteoritul de aur. Trebuie sd-l gdsesc.
inceput, norocul mi-a zdmbit. C6gtigam.
Eu am o singurd nddejde:
Cu orice pret!Atunci voi fi iar bogat gi fericit. Portarii cluburilor de noapte se
Hong Kong gi am cdzuti latisub masd. A doua zi, ne-am trezit goi pugcd. Ne
vor apleca respectuos in fala mea gi nu md vor mai da afard, cum s-a intirmplat
gterpeliserd tot ce aveam pe noi. Dar
in c6teva r6nduri. Dacd voi
gdsi
meteoritul, atunci se sfdrgegte cu margurile istovitoare prin jungld. Se termind cu cdldura, cu tAntarii, cu
despuiaserd nigte derbedei
gi
de atunci nu ni s-a mai int6mplat niciodatd aga ceva: bem cu rAndul.
Pe fata lui Leicher se citea acum
Marssack mai sporovdi cdtdva vreme, apoi se dezbrdcd gi adormi gi el bugtean. Md dusei gi eu sd md culc, dar somnul nu se lipea de gene. Md tot
-Dacd nu-l gdsesc? Pieptul ii fu zguduit de un hohot de pldns, lacrimi mari i se scurgeau pe
gAndeam la cele aflate despre tovardgii meide cdldtorie. Nu prea se bucurau de nigte apucdturi ldudabile. Cu astfel de oameni, expeditia nu avea prea multi
frigurile. Dar dacd nu-l gdsesc? teama.
obraji. Era un spectacol oribil sd vezi un brirbat in toatd firea pldngind ca un
sor[i de izbdndd, mai ales cd pdrea amenintatii de vrdjmagi primejdiogi.
copil. Deodatd, auzirdm deschizindu-se
M-am zv6rcolit mult timp in
uga dinspre curte. Leicher igi gterse
agternut. DeodatS, un zgomot ugor md fdcu sd tresar. Aveam senzafia cd se
repede lacrimile giincercd sd pard calm. in incdpere intrd Marssack, aducindu-l pe Rosechamp in spate. Maiorul sfordia
de se cutremura odaia.
-L-am adus, spuse sergentul cu un aer mucalit. A bdut o picdturd peste doza reglementard gi l-a dat gata. Tii! Dar era un rom, adus direct din Jamaica.
Dumnezeiascd bduturd! Sergentul se linse pe buze gi apoi, rdsucindu-se din mijloc, iltr6ntipe maior in pat, aga imbrdcat cum era. -De acum, dgarme pe cinste '1 2 ore incheiate. Nu-l trezegti nici cu trei bateriide mortiere.
Spunind aceasta, Marssack incepu sd-i desfacd qireturile lungi ale cizmelor. Dupd ce-gi descdl[d superiorul, addugd: -Aga obignuim noi. De trei ori se imbatd dumnealui gi o datd eu. Dupd grad gi ierarhie. C6nd md imbdt eu, md
ia domnul maior in spate gi md aduce acasd. O singurd datd in viatd ne-am imbdtat amdndoi intr-o speluncd din ffiffiS$S"dj:"*l#:.ffiffi*
ffiffi
mai afla cineva in odaie. Mi-am tinut rdsuflarea, ca sd aud ceva" Nimic. in odaie, domnea o linigte deplind. $i totugi, nu puteam sd md lepdd de simtdm6ntul
cd nu md aflu singur in incapere. Am intins mdna p6nd la scaunul de l6ngd pat, pe care imi ldsasem de cu seard lucrurile. Am simlit deindatd m6nerul rece
al lanternei. Apucind-o, am aprins-o brusc. in conul gdlbui de lumind, apdru obrazul unui negru. Sta tupilat l6ngd fereastrd gi agtepta sd vadd ce voiface.
-Ce cauti aici? am sirigat eu. -Addpost, master, rdspunse Soptit
negrul. Dacd master strigd, Mambo va muri. Albii cautd pe el sd-l omoare, dar Mambofugit! Vorbea o francezd foarte stricatd.
-Dar de ce te cautd? Ce vor cu tine? l-am intrebat eu, de astddatd in dialect bantu.
Negrul se lumind la fata gi-mi spuse curgdtor: -Mambo a cerut platd pentru el pe i1lWlit#girt$SW##
cat a muncit gi a pus gi pe ceilalti negri sd facd la fel. Mister Ericson a adus insd soldati gi ne-a bdtut pe toti. Azi, ne-a bdtut
din nou gi, cum i-am indemnat pe negri
liber? Aga te-a invdlat Ferney? fdcui eu mirat. -Liber... gopti negrul ingdndurat. Mambo nu poate sd fie liber! Unde sd
sd nu mai lucreze nici unul, mister
se ducd? La el in sat nu se poate
Ericson vrea sd md aresteze gi sd md impugte. Zice cd Mambo e un rdsculat.
intoarce. -De ce?
in clipa aceea, l-am recunoscut
-Pentru cd geful tribului l-a
pe misteriosul meu vizitator. Nu era altul
inchiriat lui Ericson. El o sd pund mdna
decdt zulusul cdruia ii luasem apdrarea de dimineatd, iar acel mister Ericson,
pe Mambo gi o sd-l predea iar englezului.
de care vorbea, trebuie sd fi fost englezul cel mic Ai rotofei, pe care
-$eful tribului, numai el. Noi
izbutisem sd-l infurii stragnic. -$i cum de te-ai. gAndit sd vii tocmai la mine? intrebai eu. -Eu am vdzut de diminealS unde locuiegte master. Dupd felul cum i-a[i vorbit lui mister Ericson am inteles cd no sd md gonili. De aceea, m-am ascuns aici. Master pare bun. La fel era gi Femey.
-Ferney cine mai e?
-Un marinar alb. El m-a invdtat sd nu m6 plec, sd mi lupt. Zicea cd odat5, in port, o sd fie grevd. Dar n-a mai fost. Pe Ferney l-au impugcat. A fost un prieten bun. Foarte bun prieten. ln clipa aceea, din stradd se auzi sunetul unor glasuri gi ldtrdturi de cdini. -Ei sunt, murmurd zulusul. Daci
-$icine
ia baniipentru munca ta?
cdpdtdm doar de mdncare. Aga este obiceiul. Mambo vorbea plin de tristete. O cutd addncd ii brazda fruntea. inainte vreme, povestesc cdntecele noastre, zulugii au fdcut o impdrdfie mare. $efii
lor erau puternici gi au luptat
cu
invergunare impotriva albilor care voiau sd ne ocupe piim6nturile. Acum, gefii de trib au devenit prietenii stdpdnilor albi. Ei
ne vdnd pe un pret de nimic, ca sd-gi cumpere podoabe gifemei. E tristd soarta noastrd, a zulugilor! ll priveam in tdcere. Era inalt,
vdnjos, cu o frumusete trupeascd desdvdrgitd. Mambo se uita la mine, agteptind un rdspuns. -Noi plecdm intr-o cdlStorie, ii spusei negrului. Mergem sd cdutdm o
master vrea sd md predea, atunci n-are
piatrd de aur, care a cdzut din cer. Poate
decdt sd-i cheme! -Nu, Mambo. Po[isd stai linigtit. Nu te maipdndegte nicio primejdie. Mambo imi aruncd o privire plind
c-o vom gdsi, poate cd nu! Dacd vrei, poti veni cu noi. Sd gtii, insd, cd va fi
de recunogtintS, iar apoi rdmase
-Mambo nu se teme de primejdii. Poate cd, dacd vom gdsi
incordat, ascultind zgomotul vocilor de afard. C6nd se fdcu linigte, imi spus: -Au plecat! Dacd master vrea, Mambo poate sd plece gi el, dacd nu poate rdmdne. Mambo poate sd fi e foarte
bun servitor.
-Cum servitor? Tu nu vrei sd fii
un drum plin de primejdii.
Negrul surAse.
piatra, va cdpdta gi elputin aur 9i atunci o sd se intoarcd in satul sdu gi o sd se rdscumpere de la geful de trib. Apoi o sd-iinvete pe fratii luisd nu se mai lase v6nduti ca nigte cdini. Acum Mambo e singur 9i e slab, poate atunci...
CapitolulVl
_
PATRUNDEM IN JUNGLA
n doua zi, il-am ardtat pe Mambo f-\ rri Rosechamp, fdrd sd-i I Lpomenesc nici un cuvAnt despre trecutullui.
-Da, e voinic, spuse maiorul mdsurindu-l din cap p6nd in picioare. Poate veni cu noi. Avem nevoie de un hamalca el. Din fericire, nici Leicher nu-l recunoscu 9i, astfel, aldturi de alti 7
de ap5. Dintre ele, cea mai impetuoasd,
vestind sfArgitul adolescentei, este cascada Stanley, pe langd oragul care poartd numele faimosului cdlStor din secolul trecut.
Cdtre maturitate, chibzuit gi blAnd, el primegte tovirdgia oamenilor, purtind vasele lor p6nd la Leopoldville.
Pirogi mici, cor6bii sau chiar vaporage cu aburi, trec pe cursul lui larg, brodat
hamali negri, Mambo deveni gi el
cu nenumdrate istmuri, insulite
membru al expeditiei Rosechamp.
mlagtini. Spre bdtr6nete, inainte de a-gi pierdele apele in verdele de mdrgean al Atalnticului, dupd lungul drum strdbitut,
La inceput, cdldtoria pe apd merse destul de ugor. Fluviul Congo izvordgte din regiunea marilor lacuri aflate in estul continentului. La inceput, poartd un nume sonor, ca un joc de copii. ii spune "Lualaba". Atunci, el insugi este gingag gi copilSros. Mai tdrziu, in pragul
tineretii, pdtrunde curajos
in
tdcerea
nelinigtitoare a vastelor p6duri seculare.
Dacd ar fi mai chibzuit, ar tdia jungla drept, de-a curmezigul. Dar nu! Zvelt, se arcuiegte gi, curios sd vadd cAt mai
multe, curge prin toatd pddurea nepdtrunsd, plimbindu-gi apele repezi in care se caldd hipopotamii gi crocodilii,
gi
amintindu-gi dintr-odatd de glumele copilSriei givrind parcd sd retrdiascd o
ultimi clipi de dezldntuire tinereascd, zvdrle de pe trupulsdu vasele oamenilor, la fel de neimblAnzit, ca atunci cAnd se
numea "Lualaba". Degi ca lungime Congo se numdrd abia dupd fluviul lenisei, avind numai4650 km, dacd ar fi sd socotim uriaga arie pe care o ocupi impreund cu afluentii sdi, el devine al doilea fluviu din lume, urmind in ordinea imediatd dupd Amazon, puternicul gigant alAmericii de Sud.
pe sub crengile groase ale arborilor
Punctul final al cdl6toriei
gigant. Pe drum, el primegte prietenos afluenlii Ubanghigi Sangha, in dreapta, iar in stAnga pe Kasai cel bogat in apd. Zvitpdiat la inceput, nedomolit gislbatic ca un m6nz, el nu lasd bdrcile sd pluteascd in undele sale limpezi.
noastre era Bassoko, un mic centru administrativ, aflat cam cu 300 km mai la vest de cascada Stanley. in drum,
intdlneam nenumirate turme de hipopotami gi nu o datd era sd cddem pradd gurilor cdscate ale crocodililor,
Dimpotrivd, de la izvoare gi p6nd la Stanleyville, el taie neast6mpdrat
in nddejdea unei prdzi bogate. in sfArgit,
lanlurile de munti, prdvdlindu-se vesel de la mariindltimiin ametitoare cdderi
ajunserdm la Bassoko. La 23 octombrie,
care se tineau scaidupd pirogile noastre,
dupd o cdldtorie destul de linigtitd,
o lund dupd ce sosisem in Africa, porneam sd ddm piept cu jungla
culori dispare. Sdptdmdni de-a rAndul aveam
ecuatoriald.
sd cdut6m zadarnic prin frunzigul
Acas5, pe Bdrdgan, toamna aurise demult copacii gi ierburile. Pdsdrile caldtoare igi luaserd zborul
copacilor giganti lumina binefdcdtoare a zilei. C6ti aveam sd ne pierdem viata in aceastd impdrdlie sdlbaticS, neagrd, rea gi totugi ispititoare? Aici, nici animalele cele mai puternice nu indrdznesc sd se abatd decdt arareori 9i atunci numai de-a
cdtre sud, natura se pregdtea de iarnd.
Aici insd, la ecuator, printre pddurile vegnic verzi, schimbarea anotimpurilor
aproape cd nu se cunoagte. Mereu, zi gi noapte, vard sau iarn6, temperatura nu urcd nici mdcar cu un grad peste 30
de grade, nu coboard nici mdcar cu o liniutd sub 25 de grade. Totdeauna, secole de-a r6ndul, domnegte acelagi
lungul cursurilor de apd. Elefantii sdlbatici, rinocerii, leii, panterele, leoparzii, gacalii se tem de pidurile virgine. Ei stau la marginile lor, in savanele cu ierburi inalte. in schimb, jungla migund de gerpi, furnicitermite,
zdduf greu de suportat, cad aceleagi ploi zilnice, bat neschimbate aceleagi vdnturi alizee. Tctul se petrece cu o regularitate'
gdndaci, tdntari, pianjeni oribili. Pe
de ceasornic. Nimic nu vine sd tulbure scurgerea monoton6 a vremii.
pdsdrilor cu penaj strdlucitor. Regele jungleinu este leul, cum se crede de obicei. El nu se aventureazd dec6t rar p6nd aici. Cel mai puternic animal aljunglei este gorila.lnaltd, inarmatd cu colti 9i mugchi puternici, ea strdbate
Continentul negru std cdlare pe ecuator, aproape ca o balantd cu brate egale. Cdnd in Egipt e vard uscatd, in sud, in Rodhesia sau in Colonia Capului, incepe iarna cu ploi lungi, fdrd de sf6rgit. ln schimb, punctul de sprijin al pArghiei, la ecuator, meteorologii n-au nici o treabd. Prevederea vremii se poate face
cu secole inainte. lnaintea noastrd, scufundatd in
intuneric, jungla pdrea o catedrald sever6, in care razele soarelui abia pdtrund filtrate de vitraliile groase, cu incrusta[ii medievale. Frunzigul inalt, vegnic verde, este o baricadi de netrecut chiar pentru sulitele fierbin[i ale soarelui ecuatorial. La marginea pddurii
seculare se intinde frontiera dintre impdrdtia soarelui gi cea a umbrelor. Aici se zbenguiesc papagali, fluturi uriagi gi
micile nectarinide, asemdndtoare pdsdrilor muscd din America. C6tiva metri mai in adAncul pddurii, jocul de
crengile copacilor seculari, aproape de lumind, zburdd poporul maimulelor gi al
jungla netulburatd de vreo primejdie.
Rdgetul gorilei umple de spaimd pe toti locuitorii pddurii. CAnd se lovegte cu pumnii in piept, parcd ar bate in nigte tobe largi gi sonore. Vai de v6ndtorul lipsit de sAnge rece gi de arme bune, care ar avea ghinionul s-o int6lneascS! $i, totugi, acolo unde pantera,
elefantul sau leul nu se aventureazd, omul a pdtruns. Cu securea in m6nd, luptind pentru fiecare metru, a inaintat spre sud, mereu cdtre sud. Picioarele ni se afundau in pdmdntul mocirolos,
mdricinii ni se agdtau de haine, ne zgAriau obrajii 9i, totugi, inaintam.
Hamalii se cldtinau sub greutata ldzilor
cu arme, provizii, unelte de extras aurul. Sudoarea giroia pe grumazurile lor negre
gi suple. Fdrd sd scoatd un geamdt,
degi muchiile ascu{ite ale ldzilor le intrau addnc in carne, ei pdgeau ritmic, cu fata
crispatS, ingAnind o melodie monotond gi tristd.
imi pldcea sd-l privesc pe Mambo. Mugchii lui puternici giflexibili jucau sub pielea lucioasd gi intinsd. Ridica cu ugurintd cele mai marigreutdli gi nu pdrea niciodatd obosit. in scurtele popasuri, venea langa mine gi-mi indica numele fiecdrui copac, alfiecdrei liane. Jungla nu avea pentru el nici o taind. ii cunogtea ascunzigurile, florile, animalele. Se imprietenise cu ea din copildrie, c6nd, chiuind voios, sdrea peste gardul "Krealului", acel tarc imprejmuit de
lemn alb, rogu gigalben. in sat, lucrdm idoli din el, idolifermecati, care ne feresc de duhurile rele. Am sd-i fac ai lui master un idol mic, s5-lfereasca de vrdjmagi. -Multumesc, Mambo, dar eu nu cred in idoli.
-Vai, master, ce cuvinte ali spus! ldolii se pot supdra gi-lvor pedepsi pe master pentru vorbele lui. -Numai sd-ncercel Mie nu mi-e teamd de ei, fdcui eu rdzind. Mai bine,
continud-ti leclia de botanicd. Uite, spune-mi, copacul dsta, cu scoarta putredd, cum se numegte? -Acesta este lebatou. incearcd, master, sd-l lovegti cu securea! Sd
colibe unite prin cdtiva stAlpi - dupd obiceiul satelor zuluse - gi se avdnta in
vedem, ai puterea sd tai o agchie cAt
ad6ncimea codrului nepdtruns.
Mi-am scos securea de la cingdtoare Mambo surAse ironic. Ros de neincrederea lui, mi-am incordat toate puterile gi, cu un icnet scurt, am repezit
-Asta-i Landolfia, md invdta el, ardtindu-mi o liand zveltd, cu flori mari, puternic mirositoare. Din ea, albii scot cauciuc. Bun cauciuc! Cunogteam la perfectie, din tratate, liana Landolfia, darfdrd ajutorul lui Mambo n-ag fi izbutit s-o deosebesc
din lesdtura deasd gi intortocheatd a lianelor ce impAnzesc jungla ecuatoriald.
Landolfia e una din marile bogdtii ale Congo-ului.
Mambo ii mAngaia ugor cu palma trupul flexibil, ii mirosea florile, fdrd sd le rupd, gi rAdea inveselit de aceastd podoabd a pddurii lui dragi. Alteori, ca un adevdrat ghid al unui uriag
de micd?
indesat taigul de otel in scoarta
arborelui. Se auzi un zgomot metalic Ai,
cu toatd forta loviturii, lama securii
lunecd pe-aldturi, neldsind in urmd nici mdcar o zgarieturd. Mambo incepu sd rddd cu hohote, dar vdzind mutra mea mAnioasd se opri gi-mi spuse bl6nd:
-Master sd nu fie supdrat. Lebatou nu poate fi tdiat cu securea. Lebatou este arborele-de-fi er.
intr-adev6r, aveam inainte pe unul din acei vigurogi copaci ai pddurilor tropicale gi ecuatoriale a cdror duritate
9i minunat muzeu, el imi ardta cu un gest larg nigte copaci giganti, ale cdror prime ramuriporneau din trunchiabia la
se apropie mult de cea a fierului 9i care
o Tndltime de 25-30 de metri.
lntr-o noapte, Mambo md trezi din somn: -Venili repede, masterl Mambo
-Multialbi, spunea el mdndru de
cunogtintele sale, cautd numai abanosul, ca sd facd mobile de pret. Dar aici cregte lemn mai bun 9i mai frumos:
constituie un neintrecut material de constructie"
are sd vd arate un lucru nemaivdzut. Repede, repede!
Am sdrit din culcug 9i, dind la o parte plasa care md ferea de tdnlari, am zbughit-o in intuneric dupd Mambo. Din depdrtare, rdzbdteau nedeslugit pand
la noi troznete de copaci rdsturnati, bufnituriinfundate, rdgete de elefanti 9i !ipete de gorild. Pdsdri speriate se ridicau de pe crengile arborilor
9i
addugau strigdtul lor de spaimd peste vacarmul ce cuprinsese jungla.
-Ce s-a intdmplat? strigai eu negrului care fugea inainte.
-O sd vedeti, master. Acum,
numele pe care indigeniiil dau gorilelor. - Multi albi m-au intrebat dac6 am vdzut vreodatd un pongo bdtindu-se cu un elefant, mai spuse Mambo. PAnd azi, n-am vdzut pe nici unul.
lntr-adevdr, un astfel
de
spectacol este mai mult decAt rar. ln afari de Purchas, care in cartea sa apdrutd in 1613 vorbegte de un oarecare englezAndrew Batell, care, rdt6cind prin pddurile virgine, arfi vdzutgorile atacind
elefanfii, nici un alt naturalist n-a mai indrdznit sd fac6 o astfel de afirmafie,
veni[irepede!
ba dimpotrivd au negat-o cu vehemenld.
Rdgetele animalelor infuriate se auzeau acum mai aproape. Pdrea cd doud armate se ciocneau intr-un iureg vijelios. Strigdtul teribil al gorilelor, un fel de KH-AH! KH-AH!, prelungit gistri-
Elefantul african este mult mai puternic Ai mai greu de imbl6nzit dec6t fratele sdu din lndia. Pdrea de necrezut
dent, f6cea sd-mi inghete sdngele in vine. Deodatd, Mambo se opri l6ngd un copac mai inalt gi-mi fdcu semn sd urcdm in el. Doar cd acea treabd nu era chiar atdt de ugor de executat. Eu, cel putin, nu vedeam nici o posibilitate sd md catdr p6nd sus. Cu agilitatea unei pisici, Mambo se agdtd de un mdnunchi
de liane care atArnau de copac ca odgoanele solide ale unui catarg de
corabie. Cdt ai clipi, zulusul se gi instalase comod pe o creangd mai groasd gi-mi fdcea semn sd urc pe aceeagi cale.
M-am agdlat gi eu de odgonul
natural, iar Mambo md trase sus cu
destulS ugurinld. Din copac, mi se deschise o priveligte nemaivdzutd. Doi
elefanti giganti pdtrunseserd intr-un luminig 9i fuseseri atacali de o turmd de gorile.
-latd, master, pongo se luptd cu
elefanlii, gopti Mambo.
"Pongo" este unul dintre
cd sdngerosul "pongo", oricat de sdlbatic gi de curajos ar fi, sd aibd indrdzneala sd dea piept cu uriagul pachiderm. latd, ins5, cd eu insumi asistam, in sfArgit,
la o asemenea luptd. Cei doi elefanfi dobordseri tocmai crengile pe care-gi fdcuserd culcugul gorilele - un mascul bdtrdn, c6tevafemele 9i mai multe gorile
tinere. Bdtrdnul mascul, neobignuit sd dea inapoi in fata vreunui dugman, igi ascunsese in alt copac femelele gi puii, iar apoi iegise sd dea piept cu cei doi inamici. Scotind strigdtele asurzitoare pe care le auzisem de departe, inainta legdnindu-se la dreapta gi la stdnga gi fdcind sirituri scurte, sprijinit in bratele sale lungi. Alergind in fata elefantilor, se bitu cu pumnul in piept gi scoase din nou strigdtul siu de lupti. in fala unui astfel de inamic, puternicii elefanli se dddurd cAliva pagi inapoi. Dar era prea tdrziu. AgSlindu-se de o creangi, gorila igi fdcuse v6nt 9i
sdrise
in spatele unuia dintre
pachiderme. Lovindu-l peste ochi gi peste urechi cu pumnii, mugcindu-l gi
zgariindu-|, maimuta fu c6t pe-aci sd doboare uriagul animal. inspdimAntat, celSlalt elefant o lud la goand prin tufiguri.
Tovardgul sdu scotea nigte rdgete infiordtoare, cdutind sd apuce cu trompa
trupul pdros al gorilei. Darmaimuta reugea sd se fereascd la timp.
Deodatd, scolind un rdget prelung, disperat, elefantul izbuti sd inhate trupulvdnjos al gorilei cu trompa gi s-o azv6rle la pdm6nt, Maimuta dddu
s6 sar6 imediat in picioare, dar coltii pachidermului, lungi de aproape 4 metri,
se aplecaserd amenintdtori asupra ei. incd o secundd 9i colosul ar fi strivit-o sub picioarele sale, groase ca nigte trunchiuride copac.
in clipa aceea, doud femele izbucnird din tufig 9i, scotind strigdte ascutite, se repezird cu furie asupra lui.
Speriat, elefantul se intoarse in grabd gi o rupse la fugd prin jungld, urmdrit de
strigdtele celor doud gorile care sdreau jurul masculului rdnit. Ag maifi vrut sd rdm6n sd vdd ce se int6mpli, dar Mambo mi trase de mdnecd, spunindu-mi cd e vremea sd ne intoarcem intabdrd.
in at6tea zile iiinsotea mersul ritmic lgi fdcea loc cu greutate printre mdrdcinii inalti, care ne impresurau din toate parlile. Nici nu mai incerca sd se fereascd de crengile arbugtilor. Le dddea in ldturi cu pieptul gol, fdrd sd-i pese de zgdrieturi. l-am propus luiRosechamp un
popas, ca sd-i ldsdm pe hamali s6 se odihneascd, dar maiorul nici nu vru sd audd.
-Dacd ne oprim aici, nu ne mai umim, spuse el. in cur6nd o sd inceapd sd ploud gi atunci, vrind-nevrind, o sd trebuiascd sd facem un popas.
Deodatd, auzirdm un strigdt. Mambo se impiedicase in riddcinile unui
manglier gi, pierzindu-gi echilibrul, se prdbugise sub greutatea balotului din spate. Gemind de durere, incercase sd se ridice, dar cdzu din nou la pimdnt, fdrd puteri. Rosechamp il fdcu semn lui Marssack.
-Sd se ridice indatd! 9uier6 el
Tn
printre dinli.
Marssack se repezi la zulus rdcnind.
-Ridicd-te, bestie, ridicdte, cd te omorin bdtdi! Mam bo fdcea eforturi d isperate
sd se scoale de jos, dar, fie cd era in cea de-a cincea dimineald de la plecarea noastrd din Bassoko, cdldura
devenise insuportabild. Aburi grei, indbugitori, se ridicau din pdmAnt, ametindu-ne. O linigte apdsdtoare cuprinsese jungla. Chiar gi tipdtul pdsdrilor incetase,
Obositi, argi de soare, negrii inaintau cu pagi impleticiti, zdrobili de greutatea poverilor. insugi Mambo, atdt de vioi de obicei, pdrea coplegit. Buzele lui uscate nu mai ingAnau melopeea care
epuizat de oboseald, fie cd suferise un accident, nu ibuti altceva decit sd se salte intr-un cot. Massack ridicd cravaga
giincepu sd-l batd cu furie. -ScoalS-te, tirdturd, scoald-te cd te omor in bdtii!
Ceilalfi hamali priveau tdcuti. Erau obignuiti cu astfel de intdmpldri,
cdci fiecare trecuse prin unele asem6ndtoare. Locotenentul Leicher igi mugca unghiile subtiri 9i strdvezii. Se vedea bine cd astfel de scene iifac rdu,
dar nu scoase nici un cuv6nt ca sd protesteze.
Uriagul Marssack g6fAia de oboseald, dar nu slSbea loviturile. Mambo, strivit, inchisese ochii gi igi mugca buzele, silindu-se s6 nu strige de durere. Nemaputind sd rabd, m-am azvArlit asupra sergentului. -Opregte! Nu da! Legea... legea te opregte. Tu egti belgian. Trebuie sii
respecti legea belgiand. Acum, voi rdspunde[i de viala negrilor. Marssack md dddu in lSturi cu o simpld migcare a bralului gi continud s5-l batd.
-Scoald-te de jos, vierme
puturos, cd te strivesc! Sergentul nici nu se mai uita la mine. Cu un gest rapid, i-am prins atunci cravaga 9i i-am smuls-o din m6ini. Era a doua oard cdnd luam astfel apirarea prietenului meu. Uriagul md privio clipd uimit, apoi revenindu-giimi ceru furios cravaga inddrdt: -Ai innebunit? Dd-mi crava$a
inapoi!
-De ce-l bati? Nu vezi cd e
este sd-i faca pe negri sd umble, al dumitale sd desenezi hadi. Este mai bine sd nu uiti asta! Str6ng6nd cravaga in m6ini, ii rdspunsei repezit:
-Nici nu md g6ndesc sd inapoiez cravaga! Nu vedeticd e rdnit? Nu poate sd meargi. Degeaba il bateli. -Dacd e rdnit, atuncisd rdmdnd aici, spuse maiorul la fel de teluburat. Hienele or sd aiba grijd de hoitul lui. Doar n-o sd ne c6rdm cu el dupd noi. Avem
gi aga destule poveri. Deci ne-am inleles. ii dai cravaga lui Marssack. Negrii trebuie sd se teamd de ea. Cravaga este insemnul puterii noastre, a oamenilor albi, 9i civilizati.
-Frumoasd civilizatiel -Domnule Spineanu, ti-o spun
pentru ultima oar5. Ascultd ordinul superiorului dumitale!
-Putin imi pasd de el! in ochii pe jumdtate inchigi ai lui Rosechamp se
aprinse o scAnteie de urd. Se intoarse cdtre Marssack giii ordond repezit: -Smulgei-i cravaga! Sergentul igi ridicd amenintdtor
in aer pumnii uriagi ca nigte ciocane
rdnit?
-Se preface! Se vede bine cd nu-i cunogti. Egti ageamiu. Acum dai cu ochii int6ia oard de viala din colonii. Daci nu-i bafi, se puturogesc Ai nu mai sunt bunide nimic. -Mambo e vrednic!
Rosechamp, care asistase impasibil la discutia mea cu Marsscak, se apropie de noigi-mi spuse cu vocea luitdrdgdnatd: -Joci destul de caraghios acest joc de apdrdtor al negrilor, de campion al libertSlii. Nu-[i std bine deloc. Te face mult mai ridicoldec6t crezi. inapoiazd-i de indatii cravaga sergentului. Rolul lui
grele gi se ndpusti asupra mea. intr-o clipd putea sd md zdrobeascd sub izbitura lor nimicitoare. Darfdrd sd-i mai dau timpul sd facd vreo migcare, mi-am smuls revolveruldin toculde piele ce-mi atArna la gold gi i l-am infipt in piept: Jnapoi cd trag! l-am prevenit dumneavoastrd, eu. $i domnule maior! Dacd maifaceti un singur pas, vd prefac intr-o lintd vie gi gtiti prea bine c6 sunt un ochitor cu care nu e bine de glumit.
Marssack se uitd cu un aer tdmp la teava revolverului 9i fdcu doi
pagi inapoi. Aerul de nepdsare gi dezinteres se gterse de pe fala lui
CAPITOI-UL VII
MISTERUL JUNGLEI PITICE ici nu mai tineam socoteala zilelor care trecuserd de c6nd pdrdsisem Bassoko. Toate se asemdnau prea mult una cu cealaltd.
Aceleagi ploi, aceeagi cdldurd
sAcAitoare, aceleagi insecte dezgustdtoare. Nicdieri nu apdrea vreun sat, cdt de mic, cAtde sdrac. Jungla se intindea inaintea noastrd la fel de sdlbaticA gi de nepdtrunsd". intr-o noapte, ajunserd pdnd la noi mugetele unei turme de elefanli. Era un semn savana se. afla prin apropiere. Dar, fie cd gregisem drumul, fie cd turma ni se piruse mult mai aproape dec6t era in realitate, p6nd in cele din
cd
urmd pdtrunsesem 9i mai addnc in
jungld, iar mult rdvnita savand, cu soare,
cu ierburi inalte gi moi, cu v6nat imbelgugat, savana luminoasS, liberd, unde simti pe obraz m6ngAierea alizeelor
9i aerul proaspdt, se gterse inaintea noastrd ca mirajul amdgitor al fetei
Morgana. A doua zi, Leicher se imbolndvi de friguri. Doi hamali trebuird sd-l poarte pe o brancardd incropitd din fibre de liand impletite intre ele gi trecute prin doud bete lungi de bambus. Fata albd a locotenentului, cu ochii adAnciti
in orbite, cu pleoapele incercdnate,
ii striga unul maiorului. Pddurea e vrajitd. Duhurile rele ne inchid calea.
-Vorbiti tdmpeniil rdspunse rdcnind sergentul Marssack. Ali vdzut
cdteva animale mititele gi a inghetat sdngele in voi. V-ati speriat de nigte goareci, parc-ati fifete de pension. Sd nu mai aud nici o vorba! Pornim de indatd inainte! Cdlduza, un negru bantu bdtrAn
dar incd in puteri, se adresd gi el lui Rosechamp. Trdise mult tim.p printre europeni gi vorbea o francezd fdrd cusur. -Credeti-md, domnule maior, e mai bine sd ne intoarcem. Eu am vdzut
multe, am colindat cu multi exploratori
jungla gi am vdnat nenumirate fiare sdlbatice. Nici elefantii sdlbatici gi nici marile mlagtini pline de crocodili nu m-au inspdimantat, dar niciodatd nu am vdzut o astfelde padure. Credeti-md, este un
loc blestemat! Nu numai copacii gi animalele sunt aici altfel, parcd 9i vdzduhul s-a schimbat. Pe cer parci e alt soare. in genunchi vd rugdm, nu ne duceti mai departe. N-am iegit pdnd acum niciodatd din vorba dumneavoastrd, n-am cdrtit nici cdnd ne-ati bdtut, cdnd am gregit 9i noi, nu ne-am
supdrat, pentru cd s6nteti stdpSnul
pdrea de mort. Aiura aproape tot timpul.
nostru, dar acum, oricAt ne-afi bate, nu mergem maideparte !
Ziua urmdtoare, in timpul unui scurt popas, in mica noastrd caravand se petrecu ceva neobignuit. Hamalii gesticulau, vorbeau pe un ton ridicat gi
lovindu-gi neryos cizma cu cravaga. Era limpede cd gi elfusese tulburat de ceea ce vedea in jur 9i de cele ce auzea de
aruncau priviri pline de teamd in jur. -Nu, nu mergem mai departe!
Rosechamp
il
privea tdcut,
la negri. Rdmase aga un timp, apoi
spuse incet
:
-Bine, vom face un popas aici, voi cerceta padurea gi apoi vom hotdri ce avem de fdcut. Un zambet plin de recunogtinta se ivi pe fata cdlduzei, apoi bdtr6nul sari in picioare gi alergd bucuros la ai sdi sd le impdrtdgeascd ce aflase de la maior.
Negrii izbucnird in chiote de bucurie gi incepurd sd pregdteascd bivuacul pentru noapte. Nu gtiam ce sd mai cred! Era pentru intdia oara cdnd Rosechamp da inapoide la o hotdrAre. Se agezase pe trunchiul rdsturnat al unui copac Ai privea ingandurat ciudata jungld piticd ce se Tntindea inaintea noastrd. Pentru intaia oar6 de la cearta pe care
o avusesem cu Rosechamp, m-am apropiat de maior sd-i vorbesc. -Domnule maior, vd rog sd-mi
dati mie misiunea de a porni in recunoa$tere. Rosechamp md mdsurd din cap p6nd in picioare gi md intrebd cu un ton de ironie in glas. -Vrei sd te ardti curajos? Sd
dovedegti spirit de sacrificiu? Crezi poate cd mie mi-e teamd sd intru in pddurea asta caraghioasd!?
ceartd.
Am simtit cd-mi cautd din nou ii era rugine de propria sa
slSbiciune. l-am rdspuns pe un ton rece. -Nu gtiu dacd vd e teamd sau
nu, insd hotdrdt cd mie nu-mi este. Permiteti-mi sd pornesc in recunoagtere gi voi cerceta dacd putem sd inaintdm
obignuitd, cAnd nimic din ce se int6mpla in jur n-ar mai fi izbutit sd-l tulbure. M-am intors, fdrd sd-i maispun vreun cuv6nt, qi m-am dus la Mambo. Negrul tocmai bdtea in pam6nt tdrugii
unui cort c6nd, vdzindu-md, imi iegi
inainte. -Master doregte ceva?
-Da, Mambo, vreau sd pornim in recunoastere.
-Nu, master, nu mergeli in pddure.
-De ce, Mambo ? -Duhurile rele nu vorl
-Cum,9itu, Mambo? $itu egti un fricos ca o curcd ?
-Mambo nu este un fricos ca o curcd, fdcu zulusuljignit de compara[ie. Dar de duhuri se teme! -Foarte bine!Voi explora singur duhurilor. Societatea de geografie tara
va fi inc6ntatd sd-i fac o comunicare
despre o astfel de tard. Nu vrei sd vii cu mine, rdmdiin tabdrd, o sd md descurc gifdrd tine.
Mambo mai incercS
sd
gdseascd un argument care sd md induplece sd-mi schimb pdrerea, dar cum eu md gi indepdrtasem, tdcu gi continud sd batd necdjit la tdrugul sdu. N-am fdcut dec6t c6tiva pagidincolo de luminigul unde ne intinsesem tabdra gi o lume cu totul noud mi se desfdsgura inaintea ochilor.
intr-o tdcere tulburdtoare, se prdbugise toatd mdrefia sdlbaticd a
mai departe sau e mai bine sd facem calea intoarsd. -Calea Tntoarsi? Asta pentru nimic in lume! Cdt despre recunoagtere, n-ai decAt s-o faci! Pulin imi pasd dacd itivor rdmdne oasele acolo! igitrecu mdna osoasd prin pdr
strdjuiau trigti 9i singuratici ultimele hotare ale junglei ecuatoriale, iar mai departe, ca la semnul magic al unei
gi, inchizind ochii, igi lud pozilia lui
simldmAnt de apdsare gi de teamd. Liane
pddurilorvirgine. Cdtiva copaci inalti mai
baghete fermecate, totul devenea mic, tdcut, sdrac, scofAlcit, urdt, dindu-ti un
subtiri 9i palide se strecurau sfioase prin frunzigul uscat, mistuit parcd de fldcdrile
intrebd inca o data:
lacome ale unui incendiu. Trunchiurile
atunci ce fel de pddure este asta ?
copacilor, chirciti, rdsuciti, ardtau oboseala.
Nigte arbugti piperniciti
9i
zb6rci[i luaserd locul palmierilor zvelti, care in celelalte pdduri, la mariindltimi, aproape de albastrul imaculat al cerului,
igi legagdnd, man96iate de alizee coroanele de frunze ascu{ite ca nigte sdbii gi florile aromitoare, infipte in spice,
cdrnoase gi tari. Deodata, auzii inddrdtul meu zgomotul unorcrengi rupte. M-am intors repede sd vdd cine vine. Dintr-un tufig, aperu intai o scdfadie acoperitd de un pdr aspru gi cret, apoi o frunte.neagrd 9i lucioasd, 9i, in sfdrgit, ochii bl6nzi, acum puJintel speriati, ai lui Mambo. Bunul meu prieten nu se indurase sd md lase
-Master, dacd nu e tara duhurilor,
-Asta nu gtiu incd, prietene. Dar voi afla. Adica, mai bine spus, vom afla impreundl Te numesc asistentul meu. Leafd speciald n-am de unde sd-tidau, aga cd, pentru moment, te vei mulfumi numai cu un post onorific. Dar cine gtie, poate in viitor o sd fiu in stare sd-[i ofer conditii mai avantajoase. Prima ta misiune va fi sa porli cutia asta metalicd,
in care vom aduna unele plante gi insecte!
Mambo lud,
cu un
gest
mecanic, cutia pe care i-o intindeam, neintelegind prea bine ce tot turuiam, apoi pornirdm amAndoi pe o potecutd
ingustd ce se strecura timidd printre copaci. Deodatd, o buruiand ciudatd imi
atrase luarea aminte. M-am aplecat
singur.
asupra ei gi, dupd ce am cercetat-o atent
-Master mai e viu? intrebd el in goaptd, dinddrdtul tufigului.
cu lupa, am strigat vesel: -Evrika!Am gdsit!gtiu ce ptantd este ! Mambo, vino sd vezi gi tu! Este
-Nu, am murit! sund sec rdspunsul meu.
-Lui master ii place
o insemnatd plantd medicinala. Ricinul, sd
glumeascd! Dar cdnd duhurile or sd-l prefacd in gopArld, n-o sd mai rddd! lmi dddeam seama cd va fi greu s;5-i scot din cap toate superstitiile cu
care fusese hrdnit, incd din copildrie.
Vrdjile, duhurile rduvoitoare, mortii prefdcuti in animale ii populau imagina[ia gi era convins cd se int6lnegte cu ei la fiecare pas. Ploaia
explicai cu un aer doctoral. Din ea se extrage untul de ricin - un purgativ teribil. Et bine, ricinus comunis este, in mod normal, un arbust inalt cdt un stat de om. Aiciinsd aratd ca o micd buruiand. -Mai bine am pleca mai repede. Lui Mambo nu-iplace loculdsta.
-Plecam de indatd. Mergem la Rosechamp, sd-i comunicdm ce-am vdzut gi mAine venim iar. Te-ai convins
sau fulgerele, vdntul sau focul, nagterea gi
cd n-am intdlnit nici un duh?
noaptea erau pentru mintea lui simple
Cine gtie, poate cd n-au vrut incd sd se arate! -Ascultd, Mambo, aiincredere in mine? -Da, master.
gi moartea, soarele gi luna, ziua
fenomene misterioase, a cdrorexplicatie nu o gdsea decdt in voinla puternicilor idoli, a duhurilorsau a strdmogtlor morli. De aceea, nu m-am mirat c6nd md
-De, mormdi zulusul incurcat.
Rosechamp. Pentru prima datd il vedeam sub aceastd infd[igare. incruntat, cu gura crispatd intr-un rAnjet cu ochi sticlogi, la fel trebuie sd fi ardtat atunci c6nd cu un simplu semn ddduse
ordin sd fie rase de pe suprafala p6m6ntuluitrei sate de bdgtinagi. -Ai ridicat pentru a doua oard
revolverul asupra unui ofiter belgian, spuse el, cu o voce rdgugitd. Prima oar6 te-am iertat, dar de data asta vei pldti. Nu acum! Poate mai t6rziu. Vom gdsi un prilej. CAnd aisd te agtepti maiputin, pedeapsa neobrdzdrii te va ajunge din urmd 9i te va zdrobi. Sd gtii cd maiorul Rosechamp nu uitd.
Dupd ce rosti aceste cuvinte, maiorul se intoarse'$i dddu ordin coloanei sd se pund in migcare. Tdcuti
alb. Acum, master este al doilea. Sd nu
crezi cd un negru nu gtie sd iubeascd un prieten, sd-lapere. C6nd l-au ucis pe Ferney, Mambo era t6ndr, acum elinsd
va fi in stare sd te pdzeascd.
Roeschamp n-o sd-i poatd face nici un rdu lui master. -Mul{umesc, Mambo. Fii insd sigur cd voi gti sd md apdr gi singur. Zulusul dete ingrijorat din cap. -Master il cunoagte prea putin pe maior. Oamenii linigtiti ca elsunt mai periculogi. Mambo ar fi mai bucuros sd fie maiorul ca Marssack furios, sd strige, sdbat6. Marssack rage ca elefanlii gi-i trece, dar Rosechamp nu uitd nimic, niciodat6, nici cdnd bea sau nici c6nd doarme.
-Fii pe pace! O sd iau toate
9i ascultdtori, negrii pornird inainte. Dupd ce-mi aruncd o privire
mdsurilel
disprefuitoare, Marssack se
in mai pulin de o jumdtate de ord ii ajunserdm pe ceilalti din urmd. Maiorul nu-mi adresd nici un cuvAnt, nu-mi aruncd nici
indepdrtii Rdmdsesm numai eu c u
Mambo. L-am ajutat ---*= ^: ^-:l:--t sd se ridice gi, dupd ce i-am spdlat rdnile cu apd din bidonul ce-l purtam la gold,
l-am legat strAns de glezna luxatd, ca si impiedic oasele sd mai iasd
din articula[ie.
Mambo md privi cu ochii umezi.
-MulIu-
mesc,
master, Numai Ferney s-a purlat aga cu Mambo. El a
gopti el.
fost singurul lui prieten
1
[
AjutinduJ sd meargd,
mdcar o privire. Doar Leicher se apropie
*:*r'h L-.Y-
pe furig de mine gi
imigopti: -Y ezi feregte-te de ,
Rosechamp, e
foarte furios. N-o aratd, dar gtiu sigur cd e. Noaptea, Mambo
se culcd l6ngd mine. Abia dupd cAteva zile,
Rosechamp avea sd-mi arate cd nu uitase nimic.
-ntun"i, crede-md ca nu e*isia duhuri, iar idolii n-au nici o putere. Zulusul tdcu o clipd, apoi spuse incet: -Asta imi spunea gi Ferney. Dar e greu sd crezi. Mambo o lud inainte, grdbindu-se
sd iasd cdt mai repede din pddurea piticd. Eu veneam in urma lui, nevenindu-mi sd md deslipesc de aceastd lume ciudatd, tulburiitoare, c6nd deodatd privirea mi se pironi asupra unui trunchi de copac. Mi se pdru cd deslugesc o inscriptie. Din doi pagi, eram l6ngd arbore. lntr-adevdr, roase de vreme, str6mbate de scoarta invechit6 a copacului, puteam descifra cAteva litere: LASC T O NI SPER VOI CHE RATE
Am privit indelung aceastd inscriptie, fdrd sd-i pot pdtrunde intelesul. Am pus tot felul de litere in locurile unde mise pdrea cd lipsesc, dar n-am izbutit sd reconstitui propozitia. Cuvdntul 'CH E', singurul care mi se pdrea scris in intregime, este un cuvAnt italienesc Ai inseamnd "care". Era foarte probabil ca intreaga inscriplie s6 fi fost
scrisd
in limba italiand. Aceasta
constituia un element foarte important. Dacd ra[ionamentulmeu era just, trebuia
sd caut acele litere care sd dea sens
unorcuvinte italienegti. Din pdcate, insd cunogtintele mele privitoare la aceastd
frumoasd limbd erau mai mult dec&t reduse. $tiam pe de rost doar cAteva
expresii uzuale 9i acelea destul de aproximative. Cdutind a mi le readuce in minte,
pe dat6 imi amintii de un citat din nemuritoarea operd a lui Dante - "Divina Comedia". La poarta ladului, inchipuirea
marelui poet sdpase urmdtoarea inscriptie : "Lasciate ogni speranza, voi che'ntrate". Nu cumva aceeagi inscriplie se gdsea gi aici, pe unul din misteriogii
arbori ai pddurii pitice? Md apucai degrabd sd inlocuiesc locurile goale cu litere din citatul italian 9i, spre marea
mea bucurie, inscriptia apdru de asta
data clard: LASCIATE
OGNI
SPERANZA, VOI CHE'NTRATE!
Un european strdbdtuse deci inaintea noastrd aceste meleaguri 9i, in urma vitregiei intdmpldrilor prin care trecuse 9i a nenorocirilor pe care poate
le ?ndurase, ne lasase acest sever
avertisment: "Voi, care intrati, pdrdsiti orice speran!d". lnscrip{ia pdrea foarte veche. Poate de un secol, poate de mai mult... Cine era europeanul care pdrunsese cu veacuri in urmd pAn6 in acest tinut misterios? $i ce inteles trebuia sd ddm cuvintelor sdpate de elin scoarta copacului?
CAPITOLULVIII
"RAnA$l1t oRtcE SPERANTA'' osechamp nu se ardt6 prea impresionat nici de descrierea junglei pitice gi nicide inscriplia gdsitS. Adresindu-se lui Marssack ii spuse vesel, rdsucindu-i un nasture de la tunica soioas6:
-Marssack, bitrdne, am o incredere fdrd marginiin steaua mea. Nu gtiu de ce, dar piidurea asta imi
spune cd meteoritul e pe aici, pe aproape. Orice s-ar intdmpla, mergem inainte. Sergentul se scdrpind in cap 5i rdspunse posomorAt:
-Dar dl care a fost pe aici inaintea noastrd zice
Maiorul
il
si nu ne bdgdm. privi cu un aer
dispreluitor.
-Nu te gtiam atAt de bleg. Eu am o vorbd pe care a spus-o tot un italian: "e mai bine sd facigi sd te cdiegti, decAt sd te cdiegti cd nu ai fdcut".
A doua zi, sub amenintarea revolverelor gi a loviturilor de bici, coloana se puse in mers. Am mers o ziintreagd 9i apoiinci una. intAlneam pretutindeni copaci chircifi 9i trigti, liane
palide gi animale mici care, fugeau
speriate la vederea noastrd. in cea de a
treia zi, in zori, curind dupd
ce
-incdrcafi-vd armele! ordond el.
-Credeti cd o
si
fim atacati?
intrebd Marssack.
in loc de rdspuns maiorul se mullumi sd ridice din umeri. Sergentul i9i scoase carabina din bandulierd gi trase un glonl pe teavd. Apoi, m6ngiind patul lucios al armei, spuse cu oveselie
forlatd:
-Sd pofteascii! Biata mea Micheline (aga igi poreclise carabina) abia asteaptd sd mai scuipe gi ea sdraca. Tam-tam-urile se auzeau acum
mai aproape. Ele ne ardtau cd jungla piticd ascunde oameni. Md intrebam dacd gi asupra lor actionase acea cauzd misterioasd care micgorase plantele si animalele. Nu cumva aveam sd intdlnim
o noud specie umand, o specie aflatd
in alt stadiu de evolutie decat
restul
omenirii?
Duruitul tobelor de rdzboi cregtea. Ele igi trimiteau chemarea lor ritmicd gi amenintdtoare pAnd in cele maidepdrtate colluriale pddurii. De sus, din crengile copacilor, maimu[ele pitice ne priveau cu ochi mirafi9i rotunzi. Din patul sdu de liane, Leicher goptea indbugit: "Piatra de aur, legenda, voifi
strdnsesem corturile, ne ajunse la urechi
bogat!"...
zvonul unor tam-tam-uri. Rdsunau
Pe neagteptate, frunzigul se dddu la o parte gi se ivi o fatd neagrd,
infundat gt ritmic, fdr6mitind zgomotele obignuite ale pddurii. -Master, tobe de rdzboi, spuse Mambo rdgugit. Rosechamp asculta 9i el atent.
zbdrcitd 9i micd. Doi ochi Sireti
gi
rdutaciogi ne sfredelird o clipd iscoditori gi se fdcurd nevdzuli.
-Ce-a fost asta?
bAigui
Marssack fdcindu-gi repede o cruce mare. Nu cumva ni s-a ardtat chiar
pretutindeni in jungld cd str6ini nepoftiti
Necuratul ?
neumblate, tulburind tdcerea pddurii
Rosechamp se incrunta la el gi m6rii scurt: -Nu vorbi tAmpenii, Marssack.
Apoi, maiorul dadu ordin coloanei sd se opreascd.
gi nedoriti calcd aceste meleaguri pitice, venind sd smulgd o taind cu stragnicie. inaintam incet, str6ngind in
ascunsd
mdini carabinele, atenti la fiecare fognet de frunze, la fiecare zgomot aljunglei.
-Spineanu, porunci el, treci in frunte!tii arma pregdtitS. Marssack, tu ?nchei coloana. Dati-i drumul!
[ipdtul prelung al unei pdsdride pradd ne fdcea sd tresdrim speriali. $uieratul
Coloana se puse din nou in
fetele hamalilor se citea groaza. Toate
migcare. inaintam in gir indian. Eu unul md gdseam intr-o pozitie c6t se poate de nefericitd. Prima victimd a celui dintAi atac urmam sd fiu eu!
superstitiile despre duhurile rduvoitoare ascunse in pddurile addnci reinviaserd in sufletele lor simple, umplindu-i de spaimd. De altfel, nici noi, europenii, nu ar6tam mai calmi. Marssack, atdt de nepdsator de obicei, agtepta acum galben ca ceara sd se producd, in sf6r9it, ceva. -S-o ia dracu de treabd! scrAgni el. Nu mai am rdbdare... Vreau sd-ivdd
imi veni in minte legenda
Niebelungilor, o veche poveste germand. Nigte pitici, spunea legenda, pdzeau cu
strdgnicie o comoard. indrdznelul care
s-ar fi apropiat de ea pldtea cu via[a aceasta faptd necugetatd. Piticii erau
neindurdtori. Nimeni nu scdpa de rdzbunarea lor. Era de-ajuns sd privegti de departe nepretuitul tezaur pentru ca
moartea sd te cuprindd de indatd cu bratele ei reci.
GAndurile mele infierbdntate feseau o legiturd strdnsd intre legenda de pe malurile presdrate cu castele ale btrAnului Rin gi piticiidin preajma fluviului Congo.lmispuneam ci pigmeul pe care
il intilnisem era negregit unul din
gerpilor ne strdpungea dureros auzul. Pe
care ne tot amenintd cu tobele lor nenorocite. odatd pe afurisitii dgtia
intdmpld-se orice, numai sd se intample odatd!
Fa[a lui Rosechamp pdrea calmd, dar mAinile ii tremurau pe carabini. Eu insumisimteam nevoia sd-mi astup urechile, ca sd nu mai aud tam-tamurile. Sunetul lor monoton, sAcditor,
prevestitor
de rele, venind de
pretutindeni, md scotea din minli. Deodatii, hamalul care mergea in urma
paznicii meteorituiuide aur. Ne vor ldsa oare acegti paznici sA ne apropiem de bolid? Sdl privim mdcar ? Sau aveam sd pldtim cu viata indrdzneala noastrd necugetatd, inainte de a afla mdcardacd meteoritul existd sau nu? Rdspunzind parcd la intrebdrile mele, tam-tam-urile igi intefeau rdpiitul
om se chirci ca 9i cum ar fi fost g6tuit gi igi dddu sufletul. Nu pdrea sd aibd nici o rand. Nu-i curgea s6nge de nicdieri. Abia
lor cadentat. Acum rdsunau tot mai aproape, tot mai aproape. Vesteau
ascunzig de frunze (chiar dacd l-am fi
mea scdpd balotul de pe umeri gi se rostogoli la pdm6nt. Ne-am repezit la el,
dar pAnd sd-i ddm vreun ajutor, bietul
atunci cAnd am vrut sa-l culcdm sub un
ingropat, tot ar fi dat hienele peste el)
la ce slujegte o carabind Winchester!
am vdzut cd avea infiptd in dreptul inimii
Sergentul n-apucd insd sd-gi sfdrgeascd vorba cd pigmeii ne
o sdgeatd minusculd. Am recunoseut-o
indatS. Era aidoma cu aceea care
dezarmard pe tofi, luindu-ne pAn6 9i pistoalele ascunse in tocurile lor de
pusese capdl vielii bdtrAnei cdlduze din Leopoldville. Dugmanul nostru nevdzut ne a .. rdpise incd un om. lntAi il lovise pe cel care ar fi fost in stare sd ne arate drumul cdtre meteoritul de aur, iar acum, cdnd
piele. Cunogteau, deci, nu numai la ce folosesc carabinele Winchester, dar gi intrebuintarea produselor cu marca uzinelor Colt, Browning, Parabellum gi
poate gisisem calea gi singuri, se rdzbunase ripunind pe un aldoilea. Dar cine era acest dugman
intilnisem in Africa.
ascuns gi de tbmut? M-am aplecat s6-ismulg bietului
negru sdgeata din piept. Dar, chiar in clipa aceea, tufigurile dimprejur se dddurd la o parte $i o armatd dil pigmei ne inconjurard scotind tipete sdlbatice.
ln mAini lineau nigte arcuri mici pe mzile cirora tremurau sdgefi subtiri gi scurte, agteptind sd-gi ia zborul. Aceste arme teribile ne impuneau un respectdesdvArgit,
efectul lor fulgerdtor fiindu-ne deja cunoscut. Moartea celor doi nenorocili era un avertisment prea de temut pentru ca vreunul din noi sd incerce sd reziste in fata ameninfirii arcurilor.
Marssack ridicd totugi carabina, ochind pieptul unui pitic. Darinainte de a avea vreme s6 apese pe trdgaci, un liliputan cu fala vopsitd in alb gi cu capul
impodobit cu un penaj viu colorat, scoase un strigdt scurt gi mai multi pitici
se repezird la sergent gi-i smulserd carabina din m6ini.
-Sfinte Nepomuc! exclamd Marssack nducit. Maimutoii agtia gtiu
altele. l-am privit cu atentie. Nu seminau cu pigmeii pe care-i mai Erau mai micide staturd, cu pielea mai cur6nd ardmie decAt neagrd- Aveau
nigte obrazuri rnonstruoase, mici, smochinite, brizdate de henumdrate zb6rcituri, sdpate parcd cu dalta. Picioarele crdcdnate, scurte, erau rdsucite induntru, ca la maimute. De aceea, umblau greoi, legdnindu-se, cum
fac copiii care abia invatd sd meargd.
Liliputanii ne dddurd br6nci, impingTndu-ne pe o potecd ingustd ce gerpuia de-a lungul unui perete neted de st6ncd. P6ni atunci nu zdrisem acest
perete, fiindu-ne ascuns privirilor de c6tiva copaci. Cam dupd un sfert de ord de mers, nigte guvife subtiri de fum ce se ridicau spre cer parcd trase de sfori, ne deterd de gtire cd suntem in preajma unui sat. Mdrturisesc cd, degi nu sdnt un om fricos, inima imi bdtea sd-mi spargd pieptul. La urma-urmei, acegti omuleti, cu infitigare de maimute, puteau foarte bine sd fie antropofagigi nu aveam nici un chef sd fiu transformat in fripturd de explorator.
CAPITOLULIX
UNDE APARE O VECHE GUNO$T|NIA atul pigmeilor era o agezare de c6teva zeci de colibe rotunde, alcdtuite din crengi de copac Ai lut intdrit. Destul de incdpdtoare, de altfel, colibele aveau in loc de intrare un felde gaurd prin care abia se putea strecura un pigmeu. Satul era inconjurat de un gard suficient de inalt ca sd opreascd vizita nepoftitd a rizboinicilor din alte triburi sau a animalelor sdlbatice. Doud deschizdturi inguste, una spre rdsdrit
rotunde gi incdpdtoare, iar apoi porneau
gi ele in pddure sd culeagd fructe silbatice, rdddcini, ciuperci. Astfel, trecea viala lor tristd, bdntuitd de frica
chinuitoare a celor ce avea sd aducd
ziua de m6ine, cdnd v6natul sau culesul ar fi, poate, neindestuldtor. Din
pricina greutdtii cu care igi procurau cele de-ale gurii, era mai mult ca sigur
cd practicau gi antropofagia. Carnea dugmanului rdpus se impdrtea frdtegte
gi alta spre apus, constituiau cele doud
intreguluitrib, la fel ca orice alt aliment adus din pddure. Degi ne dovediserd
intrdri ale gardului. Bineinteles cd ele
cd au cunogtinle despre armele
se astupau in timpulnoptii.
se vedea bine cd nu gtiu sd lucreze unelte din fier, pentru cd armele lor personale erau fdcute numai din lemn
Pe aceeagi intrare cu noi, pdtrunserd in sat cAliva pigmei care purtau infipt intr-un fdrug lung un animal ciudat, asemdndtor cu un porc mistref. ln urma lor, cAteva femei, la felde pipernicite, ca gisotii lor, aduceau pe umeri nigte vase grosolane de lut, incdrcate cu rdddcini, nuci, fructe gi tuberculi, culegi probabil din pddure. intregul grup se opri si ne priveascS, scolind strigdte ascutite de uimire. Nic6ieri in jur nu se vedea vreun petic de pdmAnt lucrat sau vreun tarc pentru vite. Oamenii acegtia se gdseau
incd pe cele maiinapoiate trepte ale civilizaliei. Se deosebeau prea putin de
trogloditii care sdldguiau ln intunericul cavernelor. Nimic nu ardta cd invitaserd sd lucreze pdmAntulsau sd creasci vite. Vegnic infometati, bdrbalii colindau, probabil, zile intregijungla in
cdutarea vdnatului, iar femeile pregdteau hrana, megtereau din lutvase
Oei
foc,
9i piatrd glefuitd. Ne aflam la inceputul veacului )(X gi cdzusem prizonieri ai unor oameni care se mai aflau incd in epoca de
piatrd. Trdiam deciin plind preistorie.
Pigmeii ne impinserd spre mijlocul satului, unde se ridica un idol hidos, sculptat din lemn. Monstrul avea nigte ochi bulbucati gi gura schimonositd intrun r6njetinfricogitor. Nigte colfi ascutili, ca nigte pumnale, iegeau ameninldtori din colturile gurii. Obrazul vopsit violent in rogu contrasta cu fruntea verde gi cu nuanla gilbuie a pleoapelor. ldoluligi !inea m6inile scurte, cioplite grosolan, pe pdntecul umflat. Deasupra acestui chip, care numai frumugel nu era, se vedea o jumitate de obraz al unei alte
ardtdri, din care "artistul" anonim nu cioplise decAt ochii bulbucati 9i o frunte
incruntatd.
De cum dddu cu ochii de idol, Marssack ii qopti maiorului: -Nu-mi miroase a bine, domnule maior. Tare mi-e teamd cd o sd ne rdmdnd oscioarele pe-aici ! -Cui naiba sd-itrdsneascd prin cap cd, in loc sd ne umplem de aur, o sd ddm peste piticii agtia scdrbogi? fdcu Rosechamp cu ciudd. Fdrd sd [ind seama de aceste
-Cd nu el poate hotdri soarta noastrS. $eful tribuluiva hotdri dacd vom fi sau nu jertfiti, rdspunse cdlduza.
-Atunci sd ne ducd la geful tribului! se indArji maiorul. -$eful tribului este aici! auzirdm
rostind, pe englezegte, o voce chiar inddrdtul nostru. Am intors toti capetele, ca argi. Unalbimbrdcatinnigtehainezdrentuite,
vdrful ne privea ironic, cu nigte ochi obositide sulitelorinfatauneicolibemaiardtoase. nesomn. Pdrul cdrunt, ii cddea in
goapte, pigmeii ne impinserd cu
Dinduntru iegird doi liliputani, cu fetele neor'induiald pefrunte. O barbdtepoasd, vopsite lipdtor. De gdt aveau atArnate crescutd sdlbatic, ii ascundea obrajii. -Numdrecunoagteti,domnilor? cdte o tobd cilindricS, cioplitd din trunchiuride copac. Dupd ce bdturd de Am fost faimos pe vremuri! Orice cdteva ori cu palmele in tobe, cei doi explorator adevbrat a auzit de mine.
mai
-Colonelul Arthur Smith, aduserd din colibd 9i un pitic bdtr6n, pipernicit gi mai urAt decdt toti ceilalti murmurd Rosechamp.
pigmei. Pocitania avea fata vopsitd in galben, iar m6inile gi picioarele incinse cu nenumdrate brdtdridin scoici. Un fel de fustd din fibre de rafie ii acoperea goliciunea, iar pe piept ii atâ‚Źrrna o tidvd omeneasca.
Pocitania se strdmbd la noi gi incepu sd inv6rteascd, fioros, prin aer o mdciucd.
-Cine o mai fi gi Ssta? intrebd Marssack in goaptd.
-Cred cd e vrdjitorul tribului, rdspunse Rosechamp, apoi fdcu un semn cdlduzeisd se apropie 9i-lintrebd: -Tu intelegi ce vorbesc igtia? -lnteleg pufin, degivorbesc altd
limbi. -Bine. CAt pricepi e de-ajuns! Spune-le cd n-am venit cu gAnduri rele.
Cd le-am adus in dar mdrgele, oglinzi
gialte podoabe.
Cdlluza vorbi indelung cu vrdjitorul. -Ce spune? intrebd Rosechamp.
-Chiar el, domnule maior. ColonelulArthur Smith, dispdrut, in anul 1900, in taina pddurilorvirgine, iarastdzi,
cdpetenia tribului Mantusari gi cel mai bogat om din lume.
in timp ce rostea ultimele cuvinte, o sc6nteie ciudatd se aprinsese
in ochii colonelului...
Cred cd nici un dinozaur imbrdcat in frac ai cu un joben pe cap, apdrut pe neagteptate in mijlocul unei strdzi din Bucuregti, n-ar fi produs o stupefactie mai mare decdt aparitia lui mister Arthur Smith, in calitate de 9ef de trib. ll priveam cu totii buimdci[i, negtiind ce sd credem. Oare acest om
imbdtrAnit, neingrijit, era intr-adevir colonelul Arthur Smith, altd dati unul din cei mai chipegi ofiteri ai armatei britanice ? lar, dacd era el, nu ne minlea cAnd afirma cd a devenit geful tribului de pigmei? Parcd ar fi ghicit intrebdrile care
ne chinuiau. Smith dddu ordin sd fim
dezlegali gi adresAndu-ni-se in limba francezd ne pofti sd intrdm in coliba lui. Locuinta gefului de trib se deosebea destul de pulin de celelalte colibe ale satului. Era numai ceva mai incdpdtoare 9i, in plus, avea 9i mobild - o masd gi
cdteva scaune cioplite rudimentar. lnvitindu-ne sd luam loc, Smith ne spuse:
-Vi rog sd iertati purtarea supugilor mei. A fost un pic cam sdlbaticd. Sint putin obisnuiti cu strdinii.
in
afard de mine 9i de ceilalli trei
membri ai expedi[iei mele n-au mai vdzut nici un alt alb.
-Cum, 9i ceilalti membri
ai
expeditiei sint in viatd? intrebi, vddit interesat, Rosechamp. Glasul colonelului tremura ugor. -Nu toli. Sir Ewald Robertson a murit incd in jungld, mugcat de o viperd.
Ceilaltitrdiesc
Ai
lucreazd impreund cu
mine.
-Atunci ii vom cunoagte gi pe ei, m-am bucurat eu. -Desigur! rdspunse Smith, fdrd sd clipeascd. M6ine iiveti cunoagte pe toti.
Perdeaua impletitd din fibre subtiride palmieri, care atArna la intrare, se dddu la o parte gi in colibd se strecurd vrdjitorul tribului. Apropiindu-se de colonel, ii gopti ceva la ureche.
-Azi nu-ti dau nimic! ii spuse Smith, intr-un dialect asemindtor cu limba bantu.
Dar vrdjitorul i se aruncd la picioare gi i se agafd, rugdtor, de haine. -lnlelege ci nu-!idau nimic, mai spuse o datd colonelul.
Vrdjitorul continud insd sd-l tragd de haine gisd bolboroseascd nigte cuvinte din care nu intelegeam nimic.
Vddit plictisit, Smith il lovi cu cizma in obraz. Fata piticului se umplu de s6nge giin ochii luiingugti se aprinse o scAnteie de m6nie. Ne agteptam sd sard in picioare gi sd se repeadd asupra colonelului cu mdciuca pe care o tinea legatd la gold.Dar nu se int6mpl6 nimic
din toate acestea. Sc6nteia de mdnie se stinse tot atAt de brusc de cum apdruse gi, izbucnind in hohote de pl6ns, pigmeul se tAri mai departe la picioarele englezului, Smith il dddu in ldturi, cu o noud loviturd de picior gi, ducindu-se la o ladd aflati intr-un colt al colibei, scoase dinduntru o sticld
umplutd pe jumdtdte cu un lichid de culoare inchisd. De indatd ce o vdzu, vrdjitorul scoase un fipdt de bucurie giintinse cdtre ea mdinile tremurinde. Englezul i-o dddu cu un gest plin de dispret, iar vrdjitorul o zbughi iute din colibd, str6ngind sticla la piept. Smith il urmdri cu o strimbdturi de scArbd sdpat6 in coltul gurii. -l-am dat alcool, ne ldmuri el. Eu l-am invdtat sd bea gi a prins at6t de bine acest obicei, inc6t acum nu mai poate trdi fdri alcool. C6nd am sosit in satul Mantusari, habar nu avea de gustul
"apei de foc". Sunt tare inapoiati. Nici sd facd spirt nu gtiu! Vrijitorului i-a pldcut din prima clipa gustulwhisky-ului,
iar apoi, pentru c6rteva sticle, m-a declarat gef de trib, in locul gefului proaspdt mutat in lumea celor fericiti. Marssack incepu sd rddd in hohote.
-Frumoasd poveste, chicoti el. R6se gi Smith, un rds fortat, care-i ascutea gi mai mult triisdturile felei. Rosechamp tdcea. il urmdrea pe englez cu ochii pe jumdtate inchigi gi
nimeni n-ar fi putut spune ce ganduri ii treceau prin creier. lnviorat, Smith ne povesti o multime de amdnunte despre
viala sa. -in gase luni, spuse el, vrajitorul mi-a sfdrgit toatd rezerva de bduturi. $i
gtiti 9i dumneavoastrd cd
nigte
adevdrali englezi, cum sunt de altfel to[i
membrii expeditiei mele, nu pleacd la drum fdrd o rezerud serioasd de alcool.
aci sd cadd de pe scaun, iar eu insumi sim[ii cum in vine sdngele a inceput sdmi circule mai repede. Fdrd sd se mire de emo[ia de care fuseserdm cupringi, Smith continud calm: -Da, domnilor. in anul 1901,
dupd 10 luni de rdtdciri prin junglS, in
apropierea satului Mantusari am descoperit meteoritul legendar. il veli putea vedea 9i dumneavoastrd mdine
ii veti intdlni gi pe
Am fost nevoit sd-mi injghebez singur
dimineatd. Acolo
un alambic ai sd fabric rachiu din fructe. Am avut noroc cd vrdjitorul nu e pretenlios. ln lips6 de whisky "Black and
ceilalli membri ai expeditiei mele. Pdnd atunci, vrdjitorul se va ocupa de tovardgul dumneavoastrd bolnav. Puteti
white", vrdjitorul s-a multumit gi cu. rachiu. li dau in fiecare zi c6te pulin.
avea toatd increderea. in ceea ce privegte frigurile, se pricepe mai bine
Pentru asta, mi-e devotat! Smith se incruntd gi spuse apoi
decdt multi medicidin Londra. $i, acum,
cu o voce indbugitd, gtergindu-gi cu md'neca fruntea imbrobonatd de sudoare.
-$tiu cd md urdgte. in ziua cdnd n-ag maiavea alcoolsd-idau sau dacd arinvdfa sd-lfabrice singur, m-ar ucide! Atunci, ar pieri eel mai bogat om din lume. Smith ne privi pe fiecare in ochi 9i spuse rar: -Nu
vi
mira[i cd un
individ imbrdcat
in
zdrente, demn de mild, un individ nespdlat, bolnav, care trdiegte in cea mai neagrd silbdticie, pretinde cd e posesorul unei averi incomensurabile!
-Ce
avere?
ingdimd Marssack.
-Meteoritul de aur!
Aceste trei cuvinte avurd efectul exploziei unei bombe. Rosechamp holbd ochii mari gi scdpd tipdt de uimire, Marssack fu cdt pe-
imi permit sd vd rog sd mergeti
culcare. Sunt obosit
gi eu
lq qi
dumneavoastrd. E timpul sd ne odihnim. O bdtaie din palme gidoi pigmei venird sd ne conducd la colibele noastre.
Vizita noastrd la acest om enigmatic, care renun[ase de 10 ani la toate binefacerile civilizatiei, degi, dupd cum ardtase el insugi, era cel mai avut om din lume, luase sf6rgit.
il ?
CAPITOLULX
METEORITUL DE AUR -ag putea spune cd am petrecut
o noapte prea pldcutd.
Degi eram frdnt de oboseald, a fost cu neputinld sd adorm, inghesuit intr-o colibd de pigmei. Aerulgreu gi cdldura apdsdtoare nu md lSsard nicisd atipesc. Degi ne primise foarte politicos gi se ardtase foarte binevoitor fatd de
toate cerintele noastre, sub diferite pretexte, Smith nu ne inapoiase nici armele gi nici mdcar corturile. Aga ci, pAnd in cele din urmd, md culcai afard,
sub cerul vast gi instelat al noplii ecuatoriale. De dimineatd, Leicher se simti intr-adevdr mai bine. lerburile, gtiute
numai de vrdjitor, se dovedird
binefdcdtoare. Locotenentul, degi incd foarte sldbit, se ridicd de pe brancardd gi fu in stare sd ne insoteasca p6n6 la meteorit. Pe la orele 9, Smith dddu semnalul de plecare. lmpreun6 cu noi mai venea un grup destul de numeros de rdzboinici gi vrdjitorul tribului. Mambo linu si md insoleascd gi, fdrd si-i mai
cer permisiunea lui Rosechamp, il luai cu mine.
La iegirea din sat, Smith ne conduse pe aceeagi potecd pe care fuseserdm adugi cu o ziinainte. N-am mers mult 9i peretele de stdncS, a cdrui
Marssack cu Leicher se repezird infrigurati la st6ncd 9i incepurd s-o ciocdne, s-o pipdie, ba chiar sd incerce sd desprindd un bulgdre din piatrd durd.
Smith rdse batjocoritor. -Domnilor, nu vd prea pricepeli la meteorili. Vd inchipuili oare cd aurul
se gisegte la suprafatS? Vreli sd-l smulgeti chiar acum? Pe loc? Eu am avut rdbdare 10 ani, p6nd ce am ajuns la el. Mai idbdati gi dumneavoastrd, mdcar o jumdtate de or5. Marssack gi Leicher se intoarserd ruginati. -Cred cd, inainte de a pdtrunde induntrul meteoritului, addugd colonelul, sunt necesare c6teva lSmuriri. Md vdd obligat sd vd tin o scurtd lec[ie despre aceste ciudate corpuri venite pe calea aerului.
Prelegerea luiSmith nu fu atdt de scurtd cum ne prevenise, dar el se dovedi cu acest prilej un adevdrat savant cu cunostinle foarte vaste. Era la curent cu tot ceea ce gtiinta din vremea aceea adusese in domeniul meteorililor. -Unii savanti, ne spuse Smith, numesc bolizi acele mari mase de piatrd gi minereu care vin din spafiile ceregti gi pdtrund in atmosfera pdmAnteascd, se aprind gi cad in flScdrifdâ‚Źmitatiin miide meteorili sau aeroliti. Unuldin cei mai mari boliziinregistrati pdnd acum este cel
netezime neobignuiti ne mai atrdsese atentia la venire, apiru din nou in fata noastrd. Aici colonelul se opri. -Ne afldm in fata meteoritului,
din Swenlanda, care cdntdregte 36 de tone. De obicei meteori[ii ajungi pe pdmdnt sunt
cdntat de legendele arabe, spuse el
cu mult mai mici. Totugi, meteoritul meu
ardtindu-ne peretele. Nici nu-gi termind bine vorba cd
are o raza de doi kilometri si jumdtate,
un adevdrat meteorit gigant.
fi
ind
Originea bolizilor a fost
netezeste asperitd[ile. Aceastd pojghi!d
indelung discutatd gi se mai discutd 9i astdzi. Multd vreme, s-a negat insugi faptul c6 ei nu provin de pe Pdmdnt.
s-a format datoritd unui proces de topire superficiald de foarte scurtd duratd, la
Primul studiu mai cuprinzdtor asupra meteoritilor i se datoreazd invdtatului
nu s-a petrecut numai cu meteoritul meu, cicu toti meteoritii care au ajuns pe pdmAnt 9i se datoreazd incdlziriiin
francez Biot. in anul 1803, o mare ploaie cu "pietre" s-a abdtut asupra oragului francez Laigle. Academia de Stiinte l-a trimis pe ilustrul invdtat sd le studieze.
Biot a stabilit atunci, definitiv, originea extrapdmdnteascd a meteoritilor. Asta insd nu era de ajuns; rdm6nea de lSmurit anume de unde vin. La aceastd problemd s-au dat foarte multe rdspunsuri. Uniisavanti pretind cd bolizii au o origine lunard, formindu-se in mediile sdrace in oxigen. Allii, dimpotriva, suslin cd bolizii nu sunt altceva decAt nigte asteroizi, adicd nigte mici planete ce se
invdrtesc in jurul soarelui intre orbitele lui Marte gi Jupiter 9i care, scdpind de sub atractia marilor corpuri ceregti din
jur, gonesc vertiginos in spa!iile
care a fost supus aerolitul. Acest proces
contact cu atmosfera. Terminindu-9i explicatia, Smith
ne invitd sd trecem mai departe, in interiorul meteoritului. Pigmeii aprinserd
nigte vreascuri 9i pdtrunserdm intr-un gang strAmt, care dddea intr-o grotd aproape perfect rotundi. De indatd ce intrardm in grotd., din toate ungherele izbucnird zeci de lilieci, mici ca nigte fluturi, care incepurd sd zboare incoace gi incolo, speriali de luminS,
irecurdm printr-o galerie str6mtd gi umedd ce se ingusta tot mai
mult, dindu-ne senzatia cd in curdnd vom fi striviti sub apdsarea peretilor. Degi o suflare de aer rece, venind de undeva
dintr-un loc necunoscut, ne mArrgdia
interastrale. in sf6r9it, altii le atribuie o origine
frun!ile infierbdntate, sudoarea curgea
cometard, confundindu-le cu stelele
Deodatd, gangul coti deschizindu-se brusc intr-o pegtera largd gi, pe neagteptate, atingerea unei m6ini omenegti reci ca gheata. O mdna de
cdzdloare. Pdndacum, nu s-a pututtrage nici o concluzie precisd. Un fapt care i-a tulburat insd foarte mult pe invdtati a fost
cd in meteoritul din Argueil a fost descoperit cdrbune de provenientd
leoarcd de pe noi.
un strigdt de groazd. -Lumina!tund Smith. Pigmeiiaduserd, in grabd, 16ngd
mort. Am scos
organicS. Deci celebrul bolid sosea dintr-o lume unde exista sau a existat
mine vreascurile aprinse gi inaintea
viatd. Trebuie sd gtiti, mai adaugd Smith,
och ilor nogtri inspdim6ntati apdrurd trei
printre altele, cd se cunosc patru
mumii, care se holbau la noi cu orbitele lor negre lipsite de globi oculari. Un rds drdcesc degteptd ecouri prelungiin grotd. R6dea colonelul Smith. -Dati-mi voie sd vd prezint pe
categorii de meteoriti, dupd cantitatea de fier gi de nichel pe care o contin.
M6ngiind giganticul bloc de piatrd gimetal, Smith mai spuse: -La suprafa[d, dupd cum vedeti,
meteoritul este invelit intr-o pojghitd sublire de substan{d sticloasd, care
membrii expeditiei mele, hohoti el, ardtindu-ne cele trei mumii. -latd-l pe sir John Russet, pe sir
RogerWatson gi, in sf6rgit, pe onorabilul
sir Richard Burminghom. Priviti-i ce cuminti stau! Colonelul r6se din nou. Un r6s sar-
donic, infricogdtor, care n-avea nimic omenesc in el. Ne privi cu ochi scAnteietori. Brusc, nu mai rdse. incepu sd ne explice, cu acelagi ton calm, cu
care ne vorbise despre originea meteoritilor.
-Tribul Mantusari obignuiegte sd mumifice trupurile dugmanilor ucigi, ca sd nu se prefaci in fiare sdlbatice. Prizonierii sunt intAi jertfi!i idolului, iar apoi sunt inveliti in f69ii lungi de fibre vegetale gi depugi induntrul meteoritului
din Colonia Capului. To(i cAti au r6vnit meteoritul au ajuns la el numai sub aceastd formd jalnicd de mumii. Singur eu am izbutit sd-l iau in stdp6nire, s5 md bucur de comorile lui, ceilalti au fost
ucigide pigmei. Smith vorbea calm gi mAndru de toate aceste tragedii zguduitoare, cdnd deodatd fu intrerupt de strigdtulinfricogat al lui Leicher. Locotenentulse apropiase
de mumii gi acum ardta insp6imdntat cdtre t6mpla uneia din ele.
-Acest om, inainte de a fi mumificat, a fost impugcat, murmurd el. Are tAmpla sfdr6matd de un glonte de revolver.
care, pe l6ngd admirabila calitate de a ascunde aur, mai are gi proprietatea misterioasd de a conserva cadavrele.
Arthur Smith tresdri giii aruncd locotenentului o privire plina de urd.
Cine pitrunde in grotele sale tainice nu mai putrezegte niciodatd. Carnea se topegte, se macereazd, dar pielea rdmAne intreagd. Dupd cum vedeti,
colonelul. Eu l-am impugcat!
mumiile se aseamdnd izbitor cu
preajma meteoritului tdinuitor de comori?
colegele lor din piramidele egiptene. ln diferitele ganguri gi pegteri din
meteorit se gdsesc cadavrele multor cdldtori. Pe toti i-a m6nat acelagi miraj al aurului. Tdcerea peretilor de piatrd gi metal addpostegte arabi veniti de pe intinderea nesf6rgitd a pustiurilor, incd in urmd cu doud secole. Aldturi, se afld portughezi gi spanioli, descingi din Angola 9i Coasta deAur. Poate unuldin ei, evadind din ghearele pigmeilor, 9i nemaiavind putere sd fugd maideparte, a scris citatuldantesc pe unul din copacii
junglei pitice. Pdnd la urm6, prins din nou, a fost sacrificat gi el. Nu departe de aici, dorm somnul vegnic doi nemfi din Africa de sud-vest
gi un olandez, care a strdbdtut continentul urcind spre ecuator, tocmai
-Da! A fost impugcat! urld O tdcere de gheatd cuprinse grota. Ce tragedie se petrecuse in aceasti lume sdlbaticd a piticilor, in
De ce un om ridicase revolverul Tmpotriva unui tovardg de-al sdu? Era blestemul aurului care ametea mintile? Cu pieptul cutremurat de spasme, Smith spuse rdgugit:
-L-am impugcat pentru cd voia sd-mi rdpeascd aurul, aurul meu, aurul care mi se cuvine numai mie. Doi oameni am impugcat cu mina mea, iar pe al treilea l-am ddruit tribului. Afost jertfit marelui idol. Smith igi sfAgie cdmaga, ca sd respire mai u9or. Pdrea cd, din clipd in clipd, se va prdbugi mort la picioarele noastre. Cu un efort de voinld, igi invinse insd sldbiciunea gi continui. -N-am cerut ajutoare din partea Societdtii belgiene de geografie, n-am adus
unelte perfectionate, fiindcd nu vreau sd
impartcu nimeni aurul. Zece ani impreuna cu pigmeii mei am sdpat, cu unelte mai mult dec6t primitive, o galerie care duce
pAnd
in centrul
meteoritului. Acolo,
bdnuiam cd se afld aurul. Nu m-am ingelat. Metalele grele cad intotdeauna in centrul meteori[ilor. Aurul are greutatea atomicd 197,2 gi intr-adevdr, am dat peste aur. Acum, cu cdteva lovituri de tdrndcop, se prdvdlesc la picioarele mele kilogramede metal prelios. Sunt bogat, sunt cel mai bogat om din lume!
Din nou, i se aprinse in ochi
sci6nteia ciudat6 pe care o mai zdrisem
ii
credincios, singurul rdmas in viat6, din hamalii ce md insotiserd p6nd aici, sdmi aducd nigte unelte din Leopoldville. Acolo, el a aflat cd bdtrAna cdlduzd care m-a condus pdnd la pddu'rea piticd, mai
trdiegte 9i este cdutatd de nigte exploratori albi, ca sd-i conducd la meteorit. Atunci, aga cum primise ordin de la mine, a pus capdt vietii acelui mar tor primejdios gi s-a grdbit sd ajungd in satinaintea voastrd, Voi ali gdsitdrumul 9i singuri. Dar gi voiveli muriinainte de a izbuti sd-mi furati un singur gram de aur. PoimSine este sdrbdtoarea marelui
pdtrunsesem
idol. De mult nu i s-a maijertfit carne
intelesul. Omuldin faJa mea era nebun.
omeneasc6. Poim6ine, trupurile voastre vor cddea pe altarul de jertfd. Pigmeii mei vor fi foarte bucurogi.
la el. Acum, insd,
Auruliifurase mintile. Nu era nici prima,
nici ultima victimd a acestui metal
Apoi, intorcindu-se
blestemat.
-$i voi vreti sd-mi rdpiJi comoara,
guierd Smith. $tiam de mult desPre
cdtre
rdzboinicii care il insoteau, colonelul ii ordond:
-Legati-i!
venirea voastrd. Trimisesem un negru
CapitolulXl
JERTFA MARELUI IDOL
rFarcul in care fusesem inchigi, I impreund cu hamalii nogtri, era I strdmt si incomod. Fuseserdm .) Oeztegali, dar 30 de pigmeiaflali in jurul tarcului, cu arcurile pregdtite, ne ficeau imposibi16 evadarea.
ln sat, se porniseri c6ntece 9i dansuri sdlbatice, vestind apropierea serbddi sacre. Leicher se chircise intr-un colJ gi plAngea ca un copil. Se afla in apropierea comorii pe care o visase de atAta vreme 9i era sortit sd piard inainte de a putea mdcar s-o atinge. Mai la o parte de restul gruPului,
Marssack 9i cu Rosechamp gugoteau
in mare taind. Deodatd, maiorulse culcd pe burtd 9i incepu sd tipe ca din gurd de garpe. Pdrea cd este incercat de dureri cumplite. Se zvArcolea cuprins de spasme, horcdia 9i striga dupd ajutor. Marssack, vddit Tngrijorat, cduta sd-l linigteascd, fdrd si izbuteascd insi sd-i potoleascd du-rerile ingrozitoare. -Cheamd-l indatd pe vrajitor! strigi el cilduzei. Maiorul este pe moarte,
Cdlduza parlamentd timp
indelungat cu unul din pigmeii care ne pdzeau gi pAnd la urmd Tl convinse sd porneascd in goana mare dupd vrdjitor.
intre timp, maiorul, cu spume la gurd,
fu cuprins de un tremur care-i zgdltdia
intregul trup. Degeaba
ii
intindea
Marssack plosca cu apd ca sd bea, cdci
Rosechamp gdf6ind, cu respiratia guierdtoare, nu voia sd se atingd de bduturd, ca gi cum intestinele lui arse cldtinind trist din cap. -Dacd te bucuri, de ce egti atdt de posomordt? -M6ine este sdrbdtoarea jertfelor, gopti bunul negru. Cineva trebuie ucis... Marele idol cere. -Lasd sd ceard! Rosechamp este acum gef gi nu va ingddui o ceremonie at6t de barbard. -Eu rog pe mastersd-mi dea voie sd fug. Lui Mambo ii e teamd!
-Unde sd fugi? Suntem departe de orice centru populat. Veifi rdpus de fiarele junglei.
'
Negrulstdrui: -Mambo roagd sd-i dati voie sd
de moarte naturald? $tii cd ai haz, tinere! Leicher 9i Marssack incepurd sd r6dd cu hohote. Maiorul continua sd-gi batd joc de mine. -Fdrii indoiald cd dumneata crezi cd insugi marele idol a hotdr6t numirea mea ca 9ef altribului Mantusari. Nici nu-ti
trece prin cap cd totul a fost aranjat dinainte cu vrdjitorul. l-am fdgdduitdoud
sticle de alcool pe zi gi, pe deasupra, cd-l invd! sd tragd cu pugca. Afacerea s-a incheiat pe datd. Te miri, nu? Egti cam prostdnac, bdietagule. Nu gtiu ce ai invdrtit pe la Bruxelles, dar aici, in Africa, nu egti bun de nimic. Am simtit cii-mi ard obrajii. A9 fi vrut sd-i rdspund ceva sd-l usture. Dar am tdcut. imi dddeam seama cd giretenia acestui om, oricdt de m6rgav arfifost, ne salvase pe totide la moarte. Jucase de minune rolul omului bolnav
gi izbutise sd-l atragd pe vrdjitor de
fugd.
-N-ai decdt. Fii cum crezi! am rdspuns eu supdrat. Mambo se indepdrtd tdcut, iar eu intraiin fosta colibd a lui Smith. induntru, Rosechamp tocmai ii dddea o sticla cu alcool vrdjitorului. Maiorul md int6mpind cu un zdmbet batjocuritor: -Nu te ateptai sd scapi atdt de ugor, domnule Spineanu, nu-i aga? -Vd mdrturisesc, cd nu, domnule maior, am rdspuns eu.
partea sa. -De mAine, incepem exploatarea
aurului din meteorit, spuse maiorul dezbrdcindu-se. Vom folosi insd metode mai perfectionate decdt cele intrebuinlate de Smith. in pdmul rAnd, exploziv. Avem o cantitate suficientd in baloturi.
-Cum, nu anuntdm la Bassoko descoperirea noastrd? Nu cerem ajutoare? am intrebat eu mirat.
-Nu, imi rdspunse scurt
Rosechamp mdng6ie sc6f6rlia neagrd a vrdjitorului gi spuse:
-Vrdjitorul dsta s-a ardtat a fi un bdiat bun gi cAt se poate de priceput. C6teva picdturide otravd gi marele gef Smith a zburat la marele sdu idol. -Cum? Colonelul a fost otrdvit?
-Dar ce li-ai inchipuit? fdcu maiorul zeflemitor. Credeai cii a murit
Rosechamp. Nici nu md gAndesc ca aurul nostru sd intre in mdinile statului belgian. Noi l-am descoperit, al nostru sd rdmdnd!
-Faceti aceeagi nebunie ca
9i
Smith. Fdrd unelte, fdrd oameni
pricepu[i, aurul nu poate fi exploatat ca lumea.
-Pe naiba! zise Marssack. C6t avem noi nevoie, ludm gi singuri. Ce rdmdne, n.are decdt sd ia cine o pofti. La urma-urmei, poate nici nu-i at6t de mult! C6teva sute de kilograme acolo, gi gata.
-$i cum o sd-l transportdm? -Asta vom vedea mai tdrziu,
rdspunse Rosechamp. De altfel, folosirea persoanei l-a plural nu e cea mai corectd. -Nu inteleg! -Nu trebuia sd spui "cum o sd-l transportdm", ci "cum o sd{ transportati" - persoana a ll-a plural. Vezi, degisAnt cAJiva ani de cAnd am terminat gcoala, md pricep incd perfect la gramaticd. L-am privit nedumerit.
-Nu se poate! Nu se poate sd md
ucide!i!
Leicher se uita afard, printr-o fereastrd a colibei. L-am intors cu fata la mine. Era alb ca hdrtia, iar mdinile albe giingrijite ii tremurau. l-am strigat: -Esti ofiter, nu poti si fii pdrtag la o nelegiuire ca asta. iliincarcicongtiinla cu o noud migelie.Amintegte-lide mama
ta. $i pe ea ai ucis-o tot tu!
Buzele golite de siinge ale locotenentului se schimonosird ca gi
cum i-ar fi venit sd pl6ngd. -Aidreptate, murmurd el, cu glasul
abia auzit. Nu pot ldsa sd fii ucis. Domnuie-maior, iartS-|, i se adresd Leicher, de asta data lui Rosechamp. Este membru alexpeditiei noastre. Nu
-Am uitat, domnuie Spineanu,
e cu putintd sd-l arunci in mdinile
sd-!i comunic ce era maiinsemnat. $tii cd mAine este sdrbdtoarea jertfei! Am fdgdduit poporului meu cd nu-lvoi lipsi de aceastd bucurie. De altfel, a fost gi una din condiliile incorondrii mele. Nu
canibalilor. Maiorul il privi dispretuitor. -Dacd vrei, spuse el, po{i sd-i iei locul. Mie mi-e indiferent cine va fijertfit idolului.
pot fi o cdpetenie mai rea decdt
-Eqti prea cinic, domnule
predecesorul meu. Vrdjitorul mi-a cerut o jertfd albd. Pe oricare dintre noi. Cdt timp ai fost afard, noi am tras la sor[i. Din nefericire, numele dumitale a iegit
Rosechamp, gopti Leicher. Dardacd vei fi dumneata acela care va fijertfit? in mdinile locotenentului apdru leava unui revolver.
din cascheta care ne-a folosit drept urnd. Egti menit sd deviijertfa marelui
-Dacd acest revolver va pune capdt nelegiuirilor dumitale? guierd
idol. Este o cinste deosebitd.
Leicher.
lncercai un gest de revoltd. Strdngind pumniivoiam sd m6 reped la
Marssackincercd sd se repeadd asupra tdndrului ofiter, dar acesta i-o lud
maior, dar acesta imi iegi inainte
inainte.
gi
ocolindu-mi privirea ?mi spuse linigtit: -Te sfdtuiesc sd nu incerci sd opui
vreo rezistentS, pentru cd, in timp ce
-Nicio migcare, sergentule, dacd nu vrei sd
treciin r6ndul strdmogilor.
Rosechamp nu pdrea insd deloc
noi trei suntem inarmati, am avut grijd
impresionat de amenintarea revolverului.
sd n-ai asupra dumitale nici mdcar un
ZAmbea la fel de dispreluitor ca gi mai inainte. -Egti mult prea lag, locotenente Leicher, ca sd ai indrdzneala s6 apegi
briceag! Am rdmas o clipd incremenit, apoi am strigat:
rqLffiviu{r{!
ri.il!ffii
pe tregaci, spuse el. Ai fost intotdeauna
slab. N-ai nici un pic de vointd in tine. N-ai fost niciodatd in stare s6 te ridici
de la masa de joc, degi simteai cd trebuie s-o faii! N-ai fost vreodatd capabil sd duci mdcar o singurd actiune la bun sfArgit. Te-am scos din noroi gi din mizerie, ca sd te imbogalesc. Te-am fdcut om atunci c6nd nu erai decdt o c6rpd. -M-aifdcut complice, nu om!
-Numegte-o cum vrei. Ji-au
pldcut intotdeauna
titulaturile
pompoase, dar n-ai gtiut sd gi le pdstrezi. Nulili este mult prea greu sd renunli la
mine.9tii prea bine cd,
fdrd
Rosechamp, nu te poti imbogdtti. Nu poti obtine meteoritul de aur. Admiri voinla mea de fier, ai nevoie de ea. in
aceste conditii, n-ai sd md impugti! Aruncd imediat revolverul pAnd ce nu md infurii! Dacd md infurii, o sd-ti pard rdu. Te voi biciui sau, poate, te voijertfi gi pe tine. $tii cd, degi sunt in bdtaia
revolverului tdu, sunt mai puternic de o
mie de ori decAt tine. Aruncd, deci, revolverul chiar acum, dacd mai vrei sd
te iert. Ca hipnotizat de privirea unui garpe, Leicher ascultd, cu ochii holbali, ceea ce ii spunea maiorul. Nu mai era in stare sd facd nici o migcare. -Hai, azvdrle jos revolverul, mai spuse o datd maiorul. Moi, degetele locotenentului se
desfdcuri de pe patul revolverului
gi
arma cdzu. Leicher se intoarse apoi brusc ai iegi pldngind din colibri. Vrdjitorul, care asistase la toatd
scena, scoase un tipdt gutural
gi
induntru ndvdli o ceatd de, pigmei. La un semn al lui, piticii repezird asupra mea. Dar eram hotdrAt sd nu md predau at6t ugor. Din c6liva pumni bine plasati, pigmeii se rostogolird unii peste altii. incercai sd fug din colibS, dar Marssack md prinse gi-mi rdsuci mAinile la spate. Acum pigmeiiindrdznird sd se apropie din nou gisd md lege. -Ai sd dai socoteala de asta! l-am amenintat eu pe Rosechamp. -Dar acesta se opri inaintea mea gi-mi rdspunse nepdsdtor. -li-amintegti cd, in urmd cu
cdteva zile, m-ai amenintat
cu revolverul gi m-ai batjocurit. Erau de
fatd subalternii mei gi opt negri. O astfel de ofensd nu se poate ierta. L-am fulgerat cu privirea gi i-am spus printre dinli: -Egti o bestie, Rosechamp! Vinele de pe fruntea maiorului se umflard sd se spargd. Scr6gnigi mii izbi plin de furie cu pumnul in obraz. Am cdzut grdmadd cu fala insdngeratS. Pigmeii md ridicard in grabd 9i md duserd la stdlpul de jertfd. C6teva funii trecute cu pricepere peste tot trupul md imobilizard cu desdvdrgire. Dupd ce am stat aproape doud
ore in aceaste pozitie, sub razele fierbinti ale soarelui ecuatorial, am leginat gi m-am trezit abia seara...
CapitolulXll
FANTOMA oliba lui Smith rdsund de hohote de rds. Larma era purtatd pdnd departe, tulburinrl linigtea satului adormit. Cei trei albi chefuiau impreund cu vrdjitorul. Ddduserd de aur, aveau puterea in mdnd, erau fericiti. lar eu trebuiam sd-mi agtept sfdrgitul, Jintuit de
stdlpul jertfelor. li dispreluiam pe Rosechamp gi pe Marssack pentru cruzimea 9i grosoldnia lor, dar ei se
dovediserd mai inteligenli decdt mine. Chiar bunul Mambo, simplul negru cu suflet de copil, se dovedise mai
prevdzdtor ca mine. Acum jungla il ascundea, ferindu-l de rdzbunarea lui Rosechamp. Naiv gi prost, aveam sd pier in cazne groaznice, fdrd sd-mi fi indeplinit nici unul din visurile tineregti care md insufleleau. Teribila taind ce invdluia tdrTmulmisterios pe care md aflam avea sd rdmdnd nedezlegatS.
pdlpdie una c6te una, aprinse de un lampagiu nevdzut. intre ele, albd, tremurdtoare gi rece, Crucea Suduluiigi
trimitea chemarea care mdnase cordbierii temerari citre tinuturile
inghetate ale Arcticii.
Eram sortit sd mor zadarnic, ldsind un mister nedezlegat. Poate niciodati Rosechamp n-avea si comunicd oamenilor de gtiinlS despre existenta meteoritului gi a pigmeilor. Poate cd niciodatd geografiin-aveau sd afle cd in Congo exista o junglS piticS. Eu uriul ag fi renunlat bucuros la tot aurul din meteorit, ca sd pot face, in schimb, acea comunicare, sd fiu in stare sd descopdr cauza misterioasd care produsese uimitoarele transformdri
in structura oamenilor, a plantelor gi a animalelor.
O impunsdturd de suliti md
N-aveam si aflu niciodatd cauzele care duseserd la nagterea unei noi rase de
readuse la realitate. Un pigmeu dorise sd se convingd cd mai migc, cd n-am
gtiu cum a fost
murit inainte de ofi cierea ceremonialului.
posibil ca, in mijlocul junglei ecuatoriale, cu arbori 9i animale gigante, sa apara o pddure piticd. Acum, ultimele pregdtiri pentru jertfirea mea erau pe sf6trgite. in zori, pumnalul de sacrificiu avea si mi se infigi adAnc in gdtlej. Aveam si mai rim6n toatd noaptea legat de stilpul de cazne gi apoi... Apoi, totul avea sd se sf6rgeascd.
Nu puteam sd mai fac nimic pentru acegti oameni. Aveam sd mor intr-un mod prostesc, neldsind in urmd dec6t un trup, care se va usca in grota unui meteorit, fdri sd putrezeascd, veacuri de-a r6ndul. De aceastd soartd nu md putea scipa decdt o minune! $iminunea se produse!
pigmei. N-aveam
si
ln spatiul liber - rdmas intre stAlp gi idol, pigmeii aprinseserd un foc 9i se agezaserd turcegte in jurul lui.
Pe cer, stelele prinserd s6
Pe neagteptate, pigmeiidin jurul
focului sirird in picioare gi-o luard la sdndtoasa scotind tipete ascutite de groazd. O mumie dintre cele aflate in grotd se desprinse din umbrele noptii gi se apropie de foc. Obrazul alb, cdrpele
cu care
ii erau infdgurate picioarele
uscate, mAr6itul sinistru care-i iegea din gura schimonositd intr-un r6njet fioros, semdnau in jur o spaimd de nedescris. Eu insumi md Tntrebam dacii nu cumva am halucinatii. Cand giultimul pigmeu fugi de 16ngd foc, ingrozitoarea mumie se apropie de mine gi in clipa aceea auziivocea bl6ndd a lui Mambo. -Eu sAnt, master! Nu vd speriati!
Am venit sd vd scap! Prietenul meu credincios, bunul devotatul Mambo igiiinvinsese teama superstitioasd ce i-o inspirau mumiile gi folosind cea mai ndstrugnicd deghizare gi
pe care gi-o putea imagina cineva, venise sd md salveze. Vopseaua albd pentru fa(d o gdsise cu ugurintd, iar cdrpele invechite cu care igi infdgurase trupul le imprumutase chiar de la o mumie veritabild.
Din doud lovituri de suli!d, sforile cu care fusesem legat zdceau la pdmdnt. O clipd mai tArziu o luam la fugd spre jungla salvatoare. Ne-am oprit nu departe de sat, intr-un tufig. Eram sldbit gi amortit din pricina orelor in care zdcusem nemigcat, legat de stdlpul caznelor. Efortul de a fugi pusese intr-adevdr capdt ultimelor mele puteri. Acum stdteam tr6ntit la pdm6nt, abia mai trdgindu-mi rdsuflarea. $i, totugi, congtiinta primejdieitreziin mine noi rezerve de energie. Dupd ce cdteva minute n-am fost in stare sd md migc, in sfdrgit md ridicai gi-l intrebai pe Mambo: -$i acum ce facem? -Fugim la Bassoko, rdspunse negrul cu aerul cel mai linigtit din lume, ca gi cum ar fi fost vorba de o simpla excursie de pldcere pe o gosea perfect asfaltat6. ;WNiS$:lE$ffi
stffi :i,
T
Hi:i:;
Wffi]"F\lS{4${S\ffi
NtSffi sfii]$ffi
$Hi./l
Dacd n-ag
fi fost atdt de
irigrijorat cum eram, poate ag fiinceput sd rdd, dar gravitatea momentului md fdcu sd exclam infuriat: -Egti nebun! Cum o s6 strdbatem jungla complet neinarmati? Te
credeam mai degtept, Mambol
Negrul tdcu ruginat. Ochii lui buni se intristarS. Murmurd: -Mambo a fdcut tot ce a putut. Mai mult nu gtie!
Poate cd dacd ar fi strigat la mine, aruncindu-mi in obraz cd, dupd ce md smulsese din ghiarele morlii, eu nu gdsisem altceva mai bun de fdcut dec6t sd-i yorbesc grosolan gi sd-l batjocuresc, m-ar fi durut mai putin dec6t felul blAnd in care imi rdspunsese.
Privirea lui ruginata gi tristd md rdnea mai mult dec6t o palmd. -lartd-md, Mambo, am goptit eu, abia auzit. Egti un prieten desdvdrgit.
voi fi totdeauna recunoscdtor! Mambo zdmbi, aratindu-9i din{ii care sc6nteiard in intuneric. -Arfi bine sd putem pune mdna pe arme, spuse el. Dar cum sd facem?
i1i
-Trebuie sd ajungem la coliba lui Smith . Acolo se gdsesc toate armele.
-Sd ne furigdm chiar acum, propuse negrul. Cat timp piticii dgtia sunt
zdpdciti, va fi mai ugor. -Aidreptate! Nu e o glumd ceea ce incercdm sd facem, dar, oricum, meritd. Ndddjduiesc cd steaua norocului nu ne va pdrdsi nici de data asta.
Fdrd sd-mi mai rdspundd, Mambo o porni inddrdt citre sat. Neobignuitul sdu costum il cam impiedica la mers, dar nu voia sd-l lepede. Deghizarea in mumie mai putea sd ne foloseascd. Sdrirdm gardul satului intr-un
loc mai intunecos, umbrit de c6liva palmieri giincepurdm sd ne furigdm de-a lungul lui. Luminate de fldcdrile focului,
se vedeau siluetele pigmeilor incrucigindu-se, alergind de colo-colo,
fdrd nici un rost, invdlmSgindu-se 9i incurcindu-se unii pe altii. Aparilia mumiei ii buimdcise complet, impiedicindu-i sd ia vreo mdsurd impotriva fugii mele, pe care o socoteau cu totul supranaturald. Printre pigmeiii zdream pe Rosechamp 9i pe Leicher, abia linindu-se pe picioare. Maiorul se cldtina ca un catarg de corabie pe vreme
de furtund gi probabil cd incerca zadarnic sd pund rdnduiald in haosul care cuprinsese satul.
Spre norocul nostru, era 9i o
noapte fdrd lund. Puteam sd ne strecurdm nevdzuti pdnd la coliba lui Smith. Pe neagteptate, ins5, cAliva pigmei ne iegird drept in fald. Dind cu
sd se convingd, probabil, cd nu are vedenii, iar apoi sdri de la locul sdu strigind.
-S-a intors domnigorul!
Ei
bravo! imi pare foarte bine!
Acest acces de bucurie durd
ci o clipd mai tdrziu sergentul se 9i repezi asupra mea. insd foarte putin, pentru
Nu i-am dat insd timpul sd
se
prdvdleascd cu trupul lui mdtdhdlos peste mine. Fdcui o eschivd demnd de un campion 9i gigantul nimeri cu toatd puterea intr-un perete, ceea ce produse un adevdrat cutremur in micula colibd. Lemndria pArAi, acoperigul crdpd intr-un mod primejdios, iar lumdnarea de seu care ardea intr-un colt fu c6t p-aci sd se
stingd.
Contam pe faptul
cd
9i Marssack era beat, ca gi superiorul sdu. Altfel, lupta dintre noi ar fi fost cu totul
spaimS.
inegald, mai cu seamd cd eu eram aproape epuizat de obosealS. Din nefericire, insd mi ingelam. Sergentul era cdt se poate de treaz. Conform
Pigmeii cu care ne int6lnisem puteau sd dea de veste prin sat cd
obiceiului lor de a se imbdta cu rdndul, el bduse mai putin decdt Rosechamp.
fantoma apdruse din nou 9i era cu putinld ca un rdzboinic mai indrdznet s6 se
Dupd ce se desmetici din int6lnirea neagteptatd cu peretele, se ndpustidin nou asupra mea. in semiintunericul colibei, se
ochii de Mambo, in loc sd se foloseasca
de arme, o luard la fug6, smintiti de
apropie de ea 9i
si
recunoascd in
cumplita ardtare pe hamalulfugit de cu zori. Grdbirdm pasul gi, din fericire, ajunserdm nestingheriti la colib6. -Mambo rdmdnine afard, spuse
bunul negru. Dacd vine cineva, il sperie! -Bine, incuvintai eu. Md intorc indatd cu armele. induntru insd nu md agtepta o surprizd prea pldcutd. Asezat la masd,
cu obrazul sprijinit in pumni, uriagul Marssack fuma plictisit o ligard. C6nd mdvdzu, tresdri,.clipi de cAteva ori, ca
incinse o luptd surdd. Amdndoitdceam,
c6utind sd gdsim momentul cel mai potrivit, ca sd lovim necru!6tor. imi spuneam tot timpul ci trebuie si fiu c6t mai atent gi mai prevdzdtor, pentru ci numai cu inteligenta ag fi fost in stare sd dobor un om de doui ori mai greu gi mai puternic decdt mine.
Lunecind din inclegtarea bra[elor sale 9i, izbutind sd md
indepdrtez cu c6[iva pagi, de el, ageptind
un moment cdnd ii gdsii maxilarul
descoperit, imif6cui vAnt giii repeziio directd, care bufni infundat in tdcerea
colibei. Namila se cldtind, dar nu se prdbugi.
-Aha, ingeragul gtie gi jocuri
Marssack. M-am gdndit atunci la boxul
franluzesc, unde se lovegte gi cu picioarele. lntr-adevdr, cAnd Marssack se aruncd din nou cdtre mine, in loc sd md inv6rtesc ca un titirez pe picioare,
de sub pumni gi
dintr-astea, mugi elinfuriat gi se aruncd
scdpindu-i
din nou asupra mea.
blagoslovindu-l cu directe 9i upercuturi, care nu prea dddeau rezultate, de asta datd il izbii fulgerdtor cu vdriul cizmei in p6ntec. Uriagul se indoi de durere,
Dar eu nu m6 mai aflam in acelagi loc. Sdrind iute, md didusem inldturi 9i Marssack nimeri din nou in
perete. Furia lui cregtea. ln ochi, ii apdruserd o mullime de vinigoare s6ngerii, iar respiralia ii devenise
gemind ca o vitd injunghiatd. Atunci i-am mai tras, cu toatd puterea, un pumn sub bdrbie. Efectul intrecu cele
guierdtoare. Acum, nu-mi mai urmdrea migcdrile 9i se repezea de fiecare datd orbegte asupra mea.
mai bune asteptdri. Marssack se rostogoli ca un sac de cdrbuni gi nu se mai ridicd de jos. Jinea ochii inchigi gi pe fatd i se intipdrise un zdmbet fericit, ca gi cum arfi fost cuprins de cele mai legdndtoare visuri. ti-arfi fost gi mild sdJ trezegti. Fdrd sd mai agtept un arbitru
ln colibd, se fdcuse ingrozitor de cald. Mirosea a sudoare omeneascd, amestecatd cu aburide alcool. Capulimi
v6j6ia, urechile imi fiuiau. Limba mi-era grea. Parcd se umflase. Simleam cd-mi vine rdu. M-a9 fi culcat la pdmdnt, sd mi odihnesc, sd uit, sd dorm. Totugi, o voce liuntricd imi spunea cd trebuie sd rezist, sd lupt, sd inving. Nu! Nu puteam incrucigez bratele gi sd cad la
si
pdm6nt, at6ta timp cdt mai simleam s6ngele aricnindu-mi fierbinie prin vine.
Trebuia sd fac ceva cAt mai repede. Ceva care sd md descotoroseascd de dugmanulcumplitdin fata mea. Din clipd
in clipi, puteam sd legin sau sd
md
care sd numere p6nd la zece, ca sd md declare invingdtor, m-am repezit la lada de arme gi, culegind de acolo tot ce miarfi pututfolosi, intr-o clipd md gi aflam lAngd Mambo, care md astepta afard, ingrijorat de int6rzierea mea. -Haidem!
Zburardm pAnd la gardul ce incingea satul gi, cu ultimele puteri, imi fdcuivdnt pe deasupra, piezindu-ne in bezna binecuv6ntatd a junglei Eram insd hotdr6t ca, la primul prilej, sd mi intorc 9i sd ldmuresc tainele care md
pomenesc cu Rosechamp gi pigmeii intrind in coliba. Folosind regulile clasice ale boxului englezesc, nu eram in stare in
frimAntau. Acum insd trebuia sd md indepdrtez cAt mai repede, dacd nu
nici un caz
intirziere.
si
lichidez un uriag ca
voiam sd pldtesc cu viata cea mai micd
CapitolulXlll
FUGA ine ar putea spune cdt timp am fugit? Ceasurile 9i chiar zilele igi pierduserd intelesul. Hdituiti ca nigte fiare salbatice, urmdriti de rdpditul amenin{dtor al tobelor de rdzboi gi de pagii grdbiti ai pigmeilor care ne cdutau, bdjb6iam drumul prin jungla liliputand, mereu cdtre nord, tot mai spre nord.
StArnite din bdrlogurile lor, animale pipernicite gi ciudate ni se impleticeau printre picioare. Ag fivrut sd md opresc,
si
le studiez, s5 iau chiar
cAteva
exemplare cu mine, pentru ca in linigtea pagnicd a laboratorului sd pot deslugi taina lor, dar Mambo md trdgea mereu
inainte, pAnd ce cddeam istovit
spre nord, vom ajunge la Bassoko. Aceste planuri se dovedird insd fdrd
temei. in cea de a gaptea zi, nu ddduserdm iincd peste nici o urmd omeneascd. Eram fldmanzi gi istoviti,
hainele se prefdcuserd in zdrente, insectele ne chinuiau 9i de nicdieri nu se ivea vreun semn cd acest calvar avea sd se sf6rgeascd curAnd. ln cea de a noua zi, un loc ciudat, cu copaci tdiali gi pdm6nt sterp ni se ar5td ochilor.
-Pe aici, au fost nu de mult oameni, spuse Mambo. Satultrebuie sd fie pe undeva pe aproape.
Atita timp cdt m-am aflat in jungla piticd, nici n-am avut timp sd v6ndm gi Dumnezeu gtie cu ce ne
Mambo nu se ingelase. Am recunoscut 9i eu in acel pdtrat de pdmAnt golag gi trist, semnele unei bdtdlii disperate intre om gijungld. Am mers incd o zi mai veseli gi mai
hrdneam. in sfdrgit, primii copacigiganli
increzitori in steaua noastrd norocoasd.
gi
infometat in vreun tufig.
ni se ardtard privirilor, mdndri.gi cutezdtori. lntrasem in jungla adevdratd.
Spre seard, auzirdm zgomotul unui torent
de apd.
Acum, nu se mai zdreau maimutele
-Trebuie s6 fie fluviul Congo, am
pitice, nici lianele subliri ca niste viermi lungi gi verzi. Zvonul tam-tam-urilor se pierduse undeva, in depdrtare. Eram
strigat eu, in culmea fericirii. Suntem
salvali!
de bucurie. Dar mare ne fu mirarea cAnd, in loc de apa linigtitd a fluviului, aga cum
Mambo se intoarse cu fata spre locurile de unde venisem gi, amenintind cu pumnul, blestemd aprig jungla piticd, prilejuitoare de atdtea nenorociri! Ne mai p6ndeau destule primejdii, totugi jungla
ne pdru un bulevard larg, asfaltat, cu lurne multd, unde ne aflam in cea mai perfectd sigurantd. Ne fdcurdm socoteala cd, in cel mult o sdptdm6nd, mergind tot timpul
salvati!
Ne repezirdm inainte, chiuind
o cunoscusem la Bassoko, in fata ochilor ni se deschise priveligtea unei uriage cdderi de apd. O cascadd se prdvdlea de la mariindltimi, spumegind 9i mugind. Miliarde de stropi limpezi de
cristal erau azvdrliti in aer. Razele
soarelui ecuatorial strdpungeau pulberea find a picdturilor de apd risipite in aer gi
se desfdceau intr-un
curcubeu
strdlucitor. St6ncile argintii incercau sd [ind piept ndvalei de lichid, ca nigte ostagi care, din trangeele lor, se strdduiesc sd stdvileascd o furtunoasd garjd de cavalerie. Un asalt se sfdrima cu zgomot de pieptul de granit gi, indatd dupd el, un nou potop, parcd mai puternic, nivdlea peste col[iide stdncS! Aveau sd treacd zeci $i sute de ani gi aceste pietre, rdnite 9i zdrentuite, de pe urma necurmatelor bdtdlii cu apd, se vor lupta inc6, necoborind steagul, ca o cetate asediatd, dar care nu se predd.
I
Ne aflam la cascada Stanley. Gregisem drumul 9i ne indepdrtasem de Bassoko cu nu mai pulin de 300 de kilometri. Pe malul celdlalt, se zdreau acoperigurile caselor din micul ordgel Stanleyville, capdtul linieiferate de est, Stan leyvi le-Pontierville. Acolo, aveam si ddm in sf6rgit I
de autoritdtile belgiene. Dar aventurile
noastre incd nu se sfdrgjserS, iar nenumdratele taine abia aveau sd se ldmureascd...
CapitolulXlV
SE CUTREMURA PAMANTUL ergentul Miller avea sub
intereseazd.
conducerea sa 20 de soldati ai fortului din Stanleyville. Era un
numai adevdrul-adevdrat. O comoard
omulel mic de stat, cu un inceput de chelie 9i de burtd. Tocmai se descdl-
nepreluit6, un meteorit de aur se gdsegte pe teritoriul tribului Mantusari.
tase, ca sd-gi ugureze cdt de cdt teribild durere de picioare, cdnd un soldat md introduse in cancelaria sa. Sergentul md
ascultd cu un aer posomordt gi apoi mormdi, scobindu-se in nas.
-Ziceli cd faceti parte din
-Dar nu-i nici un basm. Este
-$i unde-i acum domnul maior Rosechamp? -A devenit cdpetenia tribului! Sergentul holbd la mine nigte
ochi spdldcili, mai-mai sd md inghitd. Apoispuse, tdrdgdnat, vrind sd pard cAt
expedilia domnului maior Rosechamp?
maicalm.
H6rtiiaveli?
-Spui cd maiorul Rosechamp a devenit geful unui trib de pigmeil Bravo! Altceva n-ai maigtiut sd scornegti? Dar,
-Au rdmas in satul pigmeilor. -Pigmei? Care pigmei? -Nu v-am explicat?!
Muller
mi
privi cu nigte ochi
gdlbui, inecafi in grdsime.
ia spune-mi, dacd ddnsul e mare cipetenie, dumneata de ce aifugit? -Am fugit pentru cd voia sd md
-Domnule, spuse el incruntindu-se, nu sunt pus aici ca sa ascult
jertfeasci marelui idol.
glume. Ceea ce-mi povestegti dumneata despre pitici 9i despre aurul c6zut din cer sunt basme bune de istorisit copiilor.
Sprdncenele ise zburliri, dindu-i un aer
Eu n-am timp de ele gi nici nu md
Miller i9i iegi din rdbddri. mai mult connic deciit fioros.
-PAnd ce vom dovedi care-i adevdrul in aceastd afacere, rosti el
infuriat, pentru orice eventualitate, te
scoarla pdmdnteascd. Ciudat era insd
arestez. La urma-urmei, egti ori nebun de legat, ori un aventurier primejdios. ln
faptul cd semnele care prevestesc de
ambele cazuri, inchisoarea este binevenitd.
Spunind aceasta, Muller agitd
un clopolel, care se afla pe birou. ln incdpere, intrard doi subalterni, care cu sigurantd cd m-ar fi arestat, dacd in
clipa aceea o explozie formidabild, urmatd de un cutremur, n-ar fi zguduit fortul din temelii. Cdzurdm toti grdmadd, unul peste altul. O fulgerare de lumind, mai puternicd decdt cea strdlucitoare a soarelui in plind zi, ne orbi pe toti. Un zgomot infricogdtor, lung, persistent,
obicei cutremurele, micile oscilalii incipiente, nu se produseserS, cutremurul manifestindu-se de la inceput cu maximum de intensitate. Abia a doua zi, cAnd ploaia de cenu95 incetii 9i cerul se mai limpezi, oragul pdru mai linigtit. Oamenii i9i reluard vechile ocupatii gi viata incepu sd se scurgd normal. Grozav de tulburat de tot ceea ce se int6mplase, Miller se ardt6 mult mai binevoitor fatd de mine. Astfel, igi aminti cd are un ziarvechi, in care sunt
fdcea sd credem cd se petrece un
fotografiati toti membrii expeditiei Rosechamp. imi ceru sd. md spdl, sd
adevdrat cataclism. Bubuituri de sute de
md pieptdn gi s6-mi dau degrabd jos
ori mai puternice decAt sunetele
barba de patriarh, care-mi schimba
tunetului celei mai invergunate furtuni
complet fizionomia, vrind sd facd o
ne zguduiau timpanele.
confruntare cu fotografia din ziar. M-am executat de indatd cu multd pldcere. Curat, ras proaspdt, parcd intinerisem.
Abia dupd cdteva minute izbutirdm sd ne ridicdm in picioare, f6rd ca teribilul cutremur sd ne rdstoarne din nou la podea. Ne repezirdm cu to[ii la fereastrd sd vedem ce seintdmpla afard.
in stradd, oamenii strigau ingrozili, ardtind cu m6na spre jungli. La mare depdrtare, ?n pddure, se ridicd o trombd uriagd de fum gifldcdri. O lumind aurie, purpurie, violetd, cenugie gi albastrd impodobea pe marginitrdmba neagrd ca pdcura. Nu peste multd vreme aerul se intunecd gi un miros de ars ne ndpddi
ndrile. Pe strizi, pe acoperigurile caselor, in curfi, incepu sd cadd o cenugd fierbinte. Dupd cum am aflat, maitdrziu,
institutele seismografice din cele mai indepdrtate inregistraserd puternicul cutremur produs in inima Africii. Chiar gi aparatele mai putin sensibile, tot indicaserd o oscilatie remarcabild in
Miller se uita indelung la mine gi la fotografie, apoi dddu din cap gi spuse plin de gravitate... -E in reguld, se pare cd dumneata egti! -Domnule, am spus eu la fel de pdtruns de seriozitatea momentului, vd asigur cd eu sunt ! Dupd ce m-am odihnit o zi, am pornit, inso{it de Mambo gi de un detagamentde 10 soldali, inarmati pdnd
in dinti, inapoi spre tribul Mantusari. $tiam cd voi avea de infruntat mAnia lui Rosechamp, ale cdrui planurivoiam s5 le dezvdlui. Nu md indoiam cd gi pigmeii aveau sd md primeascd destul de neprietenos. Dar putin imi p6sa. CdlStoria durd mai putine zile dec6t atunci c6nd o fdcusem in doi, cu Mambo. Pe mdsurd ce ne apropiam insd
de teritoriul pigmeilor, int6lneam tot mai
des copaci pdrjolili, ierburi arse, animale moarte, iar acolo unde am fi trebuit sd ddm, in sf6rgit, de jungla piticd, inaintea ochilor ni se infdtigd un pustiu trist, lipsit de orice urmd de viat6. Niciun arbore, nici un fir de iarbd pe o vastd intindere
in clipa aceea, am avut simtdm6ntul cd pot dezlega taina.
carbonizatS.
incepeam sd bdnui cauza misterului care transformase plante, oameni gi animale in pitici. Aveam credinta cd pot ldmuri gi cum se produsese cumplita explozie care gtersese de pe fata pdmdntului o lume ciudatS, ldsind in urmd un degert nu mai putin ciudat. Era inceputul unui gir lung de frdmAntdri, al cdror rezultat il vdd abia azi.
EPILOG -am despdr[it de Mambo intr-o dimineatd cu soare de jdratec
9i cer strdveziu. Pdrdseam continentul negru pentru a nu-l mai revedea niciodatd. Mambo se uita la mine cu ochii lui copildrogiimpdienjeniti
de tristete. $i eu sufeream cd md despart de acest om curajos gi cinstit,
cu care trecusem prin nenumdrate primejdii. Md obignuisem cu elgiaveam sd simt in curind lipsa unui prieten at6t de devotat cum gtia sd fie bunul negru. -Mambo, nu vrei sd vii, totugi, cu mine?Ag, avea tocmai banii pentru vapor, iar la Bruxelles ne-om descurca noi. -Ce sd fac eu in Europa, master? -ln primul r6nd, sd invefi. Eu am
sd te ajut. indatd dupd ce preddm rezultatele expeditiei
la
Societatea de
geografie, ne intoarcem la mine in Rom6nia.
-Master le vede pe toate prea u9or. -Deloc, Mambo, deloc! Crede-md, mi-ai fi de mare folos. Gdndegte-te, egti singurul martor, in afard de mine, care a
vdzut tot ce s-a petrecut in Congo. Mdrturia ta ar intregi declaratiile mele. Nu uita cd s-ar putea sd existe oameni
care sd nu dea crezare spuselor mele. -Cine nu-l va crede pe master, zAmbi negrul trist, o sd-l creadd gi mai putin pe Mambo. Masteruitd cd Mambo e negru. Zulugii sunt robi, aici, in Africa. Dar in Europa, cum va fi ? Mai rdu. -Te-ai simtit vreodatd rob aldturi de mine? Nu ti-am ardtattoatd prietenia? -Master gi Ferney sunt altfel de albi. in lume sunt putini ca ei.
-Ba sunt foarte multi!
am
protestat eu. -Se poate! rdspunse negrulblAnd,
degi se vedea bine cd se indoiegte de spusele mele. Apoi addugd: -lara lui Mambo este Africa. Cu hArtiile care i le-a dat master, Mambo se poate intoarce la trib. Nimeni n-o sd mai indrdzneascd si-l inchirieze. Acum Mambo e mai bdtrdn, gtie sd luptel $eful tribului o sd plece din sat. Fralii lui Mambo gi Mambo o sd-lfacd sd plece! Mambo a jurat asta!
Un fulger se aprinse in ochii bravului negru. Am inteles cd hotdrdrea lui este nestrdmutatd, cd niciodatd nu
md va urma in Europa. l-am strins mdinile, l-am imbrdtisat indelung gi,
gtergindu-mi pe furig o lacrimd, am urcat grdbit pasarela vasului care avea sd m6 ducd in Europa.
Sirena
a sunat prelung.
Motoarele au inceput sa duduie. Elicele s-au invdrtit de c6teva ori gi incet, tras
de un remorcher, vasul s-a pus in migcare. Eram departe, c6nd pe tdrm incd se maizdrea neclintitd silueta inaltd gi mdndrd a prietenului meu. intors la Bruxelles, am incercat
sd fac o comunicare gtiintificd la Societatea de geografie. Voiam sd impdrtdgesc oamenilor de gtiintd tot ce vizusem. Socoteam cd voi produce vAlvd mare. Se int6mpld insd cu totul altminteri. Mi se interzise sd-mi tin conferinta.
Sbvanlii belgieni se purtard cu
mine exact ca sergentul Miller din Stanleyville, adicd nu crezurd o iotd din
tot ce le povesteam. -Basme! exclamau unii. -Povegti vdndtoregti! Addugau altii. Numai Bernard Eisler, bunulgj miopul meu coleg, md crezu gi alergd
cu mine pretutindeni, ca sd obtind tipdrirea comunicdrii mele. Dar, oriunde
mergeam, gdseam ugile inchise. Un bdtrdn profesor de cosmogonie, dupd ce md ascultd, imi spuse sententios, scdrpinindu-9i chelia:
-lmaginatia dumitale intrece
Cu16nd, dupii intoarcerea mea in Belgia, un cunoscut profesor anuntd o conferin[d despre ,,Marele cutremur
de pdmAnt care zguduise Africa
centralS". Bineinteles cd m-am dus 9i eu la conferinta. Sala gemea de lume. Dupd ce-gi gterse fruntea de sudoare gi bdu un pahar cu apd, cunoscutul profesor incepu un lung pomelnic al
tuturor cutremurelor gi eruptiilor vulcanice mai cunoscute, descrise in istorie. Odat6 incheiat acest pomelnic,
profesorul dddu 9i cAteva amdnunte sumare asupra catastrofei din Congo, dupd care conchise, cu ovoce pateticd: -Cumplitul fenomen telluric, care
a zdruncinat inima Africii, n-a fost altceva decdt o uriagi eruptie a unui
Vulcan, care a p6rjolit, a distrus gi a acoperit cu lavd, un teritoriu intins, pref6cindu-l intr-un pustiu. Dupd ce aplauzele contenird, am cerut cuvAntul gi eu. Conferentiarul
fu nevoit sd mi-l acorde. Am urcat la tribund. Gdsisem, in sf6rgit, prilejul sd dezvdlui tot ce aveam pe inimd. -Distinsul meu coleg, incepui eu, affirmd cd un vulcan ar fi erupt pe neagteptate, in Congo, dind nagtere unei catastrofe putin obignuite. imi pare rdu cd trebuie sd-l contrazic, dar eu am fost acolo, in Africa. Am fost chiar martor ocular al teribilului fenomen. La auzul cuvintelor mele, o
limitele bunei cuviinte. Nici navigatorii secolului al XVI-lea n-au mai indrdznit
rumoare vie se stdrni in public. Produsesem senzatie! Ridicindu-mi
sd povesteascd ndzdrdvanii dintr-astea.
glasul deasupra zgomotului din sald, am
Pregedintele Societdtii de geografie md acuzd, nici mai mult nici mai putin, cd voiam sd cuceresc o glorie
nemeritatd 9i, de aceea, inventasem
toatd povestea cu pigmeiigi meteoritul, ca sd-mi creez o aureoled de erou.
exclamat:
-Nimic nu ne dovedeste c-ar exista vreun vulcan in acea regiune! Putem cduta oricAt gi nu vom da peste nici un centimetru de lavd. De crater nici nu mai vorbescl Nu l-a vdzut Si nici nu-l
va vedea nimeni!
sd-gi continue singuri expedilia 9i sa-gi
Rumoarea cregtea. De abia mi se auzea vocea, totugi, continuam sd vorbesc ai eram bucuros c-o fac. -in Congo, in afara exploziei, pentru cd, domnilor, sunt convins c-a fost o explozie gi nu un cutremur sau o
eruptie volcanicd, s-au mai produs o seamd de fenomene tot atit de caudate, pe care eu nu md pot opri sd nu le pun in legdturd unele cu altele. Am vdzut cu ochii mei o jungled piticd, populatd de pigmei, am vdzut legendarul meteorit de
aur. Aceste patru date ale ecualiei, meteoritul, pigmeii, jungla piticd 91, in sfdrgit, formidabila explozie nu se pot despd(i intre ele. Rdm6ne oamenilor de gtiinta sd stabileascd exact care este legdtura dintre ele. Eu voi incerca, acum, sd vd expun obseruatiile mele personale.
-Dar cine egti dumneata? md intrerupse,
rios, conferentiarul. -Sunt lon Spineanu, membru al fu
expeditiei Rosechamp in Africa
9i
singurul ei supravietuitor.
O linigte mormdntald cuprinse
sala, apoi se auzi din nou vocea conferenliarului. Vorbea repede gi ascutit, inc6t fdcea impresia cd ldtra. Totugi, efectul interventiei sale fu covdrgitor. -Domnilor, zbierd conferentiarul.
Acest om care a avut indrdzneala sd urce la tribuna noastrd, nu este altceva dec6t un impostor gi un calomniator primejdios. Degistrdin, is-a fdcut marea cinste de a fi trimis in Africa, ca insotitor al expeditiei Societdtii belgiene regale de geografie. Nesocotind aceasta cinste
9i fiind mult prea lag ca sd aibd indrdzneala sd se aventureze in pddurea virgind, el a dezertat cu primul prilej, ldsindu-i pe cei trei curajogi exploratori
gdseascd moartea in ingrozitoarea catastrofd volcanicd. intorcindu-se in Belgia, acest individ primejdios a
incercat pe toate drumurile
sd
ponegreascd memoria nepdtatd a bravului ofiter belgian, maiorul Alfred Rosechamp, affirmind, printre altele, cd acesta ar fi ajuns gef de trib gi cd l-ar fi dat pe el, Spineanu, pradd canibalilor. Oratorultdcu o clipd, ca sd lase vreme celor din sald sd c6ntdreascd greutatea acuzatiei mele,,calomnioase" gi apoi tund cu o voce rdsunatoare: -Domnilor, vd propun ca, dupd ce il vom huidui pe acest calumniator, goninilu:ldin sald, sd pdstrdm un minut de reculegere pentru memoria bravilor
exploratori, cdzuti eroic in jungla africand, servind cu cinste qi devotament coroana regald a Belgiei!
O furtund de huiduieli, fluierdturi, blesteme ingrozitoare gi pumni ridicali se st6rni in sald. Pdrea cd un vdnt de nebunie suflase peste spectatori. Toli se agitau, tipau, se
certau care sd pund intdi m6na pe mine 9i sd md pedepseascd pentru gravele insulte aduse unui erou nalional. Daca Bernard Eisler nu m-ar fi tras repede afard pe o ugd laterald, probabil cd ag fi fost fdcut una cu pdmAntul. Dupd cdteva zile, sosi o scrisoare din patrie, prin care un prieien
md anunta cd tatdl meu murise. Sfdrgise
in bratele
prietenului meu,
cdruia ii goptise in ultima clipi:
-Sd-i spui lui lon cd am murit cu numele luipe buze. imipare
riu cd
acum nu este aici, lAngd mine, dar naddjduiesc cd descoperirile pe care le
face departe, in Africa, ii vor aduce multd fericire.
Nu. Cdldtoria nu-mi adusese fericire. Dimpotrivd, eram scdrbit gi descurajat, arzind de dor sii md intorc in patrie, sd vdrs o lacrimd pe morm6ntul bdtranului meu piirinte. Am ldsat in plata domnului lucrarea de diplomd gi am revenitin tard, renuntind sd md mailupt
invelisurile lor electronice. Eu presupun cd 9i elementele radioactive din meteorit se aflau intr-o altd stare de agregare dec6t aceea in care se afld in mod obignuit pe pdmdnt.
Aceastd ipotezd imi explicd at6t puternicele radiatii, cdt gi formidabila
cu somitdtile universitare belgiene.
explozie care a prefdcut jungla intr-un
Pustiul Bisstung avea sa fie incd multi ani invdluit in mister. Astdzi, nu-mi pare rdu cd, in
pustiu carbonizat. Fdrd sd cunosc cauzele exacte care au produs explozia, pot presupune
urmd cu patruzeci de ani, la Bruxelles,
cd dinamita sau alte substante explo-
n-am publicat nici o comunicare. Dezvoltarea ulterioarii a gtiintei a
sive, introduse de Rosechamp in nucleul meteoritului, au apropiat brusc intre ele doud blocuri radioactive. Ca urmare a
confirmat multe din ipotezele mele, iar pe altele le-a infirmat, astfel cd astdzi md gdsesc in posesia unui material multmai bogatdespre Bisstung decAt atunci cdnd am pdrdsit Africa. Dupd pdrerea mea, valoarea incalculabild a meteoritului nu constd in cantitatea de aur pe care o con[inea in nucleu. Aldturi de aur, trebuie sd se fi aflat gi multe metale radioactive, care
fiind foarte grele au cdzut gi ele in centrul meteoritului. Proportia acestor elemente in meteorit era, cred, foarte ridicatd. Astfel, imi explic cum de au fost in stare sd influenteze dezvoltarea faunei gi florei pe o razd insemnatd. Radiatiile lor neobi,nuit de puternice au oprit cregterea celu-lelor, au stdvilit gi au modificat reproductia, au creat, intr-un cuv6nt, generalii de mongtri. Eu, insd, merg cu indrdzneala gi mai departe. $tiinta a dovedit cd pe toate mrpurile ceregti nu existd un singur element care sd nu se afle gi pe pimdnt.
Dar condi!iile de existentd
in
mare mdsurii lipsite
au explodat, dezintegrindu-se
gi
eliminind o cantitate uriagd de cdldurd,
impreund cu nenumdrate radialii primejdioase care, toate la un loc, au produs catastrofa din jungled.
Cine gtie? Poate
dacd
Rosechamp nu arfifost mAnat orbegte de goana dupd aur gi a9 fi putut studia meteoritul, groaznica tragedie ar fi fost evitatd, iar oamenii de gtiintd ai lumii,
chemali acolo, ar
fi putut
cerceta
bogatele rezerve de metale radioactive
gi ar fi descoperit, poate, cu un ceas mai devreme, taina smulgerii energiei din atom. Rdm6ne ca cercetdtorii viitorului,
poate chiar tu sau poate allii, sd dovedeascd dacd toate aceste ipoteze ale mele au fost juste sau nu. Dar ei trebuie sd se grdbeascS, pentru cd bdnuiesc cd astdzi jungla a gi invins pustiul, iarimpdrdtia verde se intinde gi pe fostu teritoriu al tribului Mantusari.
ale
elementelor chimice pe corpurile ceregti se deosebesc mult fatd de conditiile de pe pdm6nt. Astfel, elementele din soare
sunt
acestui contact brusc, ambele blocuri
de
Pipa profesorului se stinsese de
mult. Afard, ploaia incetase gi luna se
uita la noi, prin fereastra cabinetului de
casa.
lucru, vestindu-ne cd miezul noptii trecuse de mai bine de doud ceasuri.
Mi se fdcu frig. Mi-am ridicat gulerul hainei gi am colindat vreme indelungatii pe strdzi, fdrd nici o tintd. Eram tulburat gi un sentiment de nelinigte nu-mi dddea pace. Ajuns
Coridoarele, amfiteatrele, laboratoarele erau pustii. Rdmdsesem singuri in toatii clddirea. Am plecat spre casd impreund. Ajungind in fala locuinlei profesorului, el imi strinse m6na gi uitindu-se iar in ochii rnei spuse incet: -Sd nu povestegtila nimenice-ai E auzit. o istorie veche, uitatd, care pe mine m-a durut mult gi despre care n-ag vrea sd se afle... Poate mai t6rziu...
Spineanu descuie uga gi, stringindu-miincd o datd m6na, intrd in
acasd, m-am a$ezat la masa de scris, cuprins de infrigurare gi nu m-am ridicat de-acolo, pdnd ce n-am trecut pe hdrtie toata povestirea profesorulu i... Astdzi, cAnd se implinesc trei ani de cdnd lon Spineanu a inchis ochii
pentru totdeauna, socotesc ca imi indeplinesc o datorie d6nd tiparului acel manuscris. Vreau ca cele gtiute de mine sd fie aflate 9i de altii.
s F A R$ rr
', I 1$ffi.r
' ..; tffi"{K*&ffi#$&
l;.qft?js#sffiWffifiri.1
EPILOG ? DA'DE UNDE...
agina de fald este aceea am descoperit eu, strdfulgerat, a unei reviste de Science numdrul 1 al Colecliei..,, imi iese socoteald cd asta s-a Fiction, eu sunt scriitor SF, domnia ta, cititorule, egti intAmplat... exact acum o specializat pe SF - aga cd sd nu jumdtate de veac! Hai sd facem vd mire intAmpldrile dintre un numdr festiv, la 50 de ani de coper!ile numdrului 571 al imaginalie revdrsatd in public, imi zic, Dar.,. ce sd punem intre iubitei, bdtrdnei noastre CPSF. numdrului de Prima intAmplare: la transferul revistei, de sub sdrbdtoare? Tre cAteva conducerea gi redactarea lui gef (am (redactorul CPSF din raft exemplare ale al Adrian Bdnutd "Jurnalului SF" de pe vremuri, Colectia... legat6, rdmasd unde era gi redactor gef adjunct mogtenire de la regretatul Sorin gi redactor simplu - de fapt, era Sighiganu), frunzdresc paginile, singurul lucrdtor al revistei, ajutat dau peste coperta numdrului 1, imi de lonut Bdnuld cu coperfile gi amintesc de poveste, "Meteoritul de au/', gi de foamea cu care am teh noredactarea) la craioveanul Aurel Cdrdgel 9i echipa lui s-a citit-o gi hotdrdsc, impreund cu omis un mic amdnunt: numdrul Aurel Cdrdgel: republicdm 571 al revistei. Adicd s-a sdrit, cu "Meteoritulde aur". A cincea int6mplare a fost nongalantd, de la nr. 570 la numdrul 572, eroare de care ne-am dat o revelafie, La un moment dat, seama abia dupd vreo cdteva privind coperta lui CPSF 1 mi-a minte gi numele luni. $i care, o sd vedeli, ne-a apdrut prins bine, autorului: Octavian Sava. Bine, Cdci a doua Tnt6mplare dar dsta-i un nume cunoscut ! La gdsi va aici exact locul gol, TVR fusesem coleg cu un mare potrivit SF-ului. Pentru ce, profesionist de televiziune, fdcdndu-mi calculele cam cdnd Octavian Sava, cunoscut de
de la
paginile
i:
scot
in
ffi
?t!{tffi
intreaga lard! Dar nu poate fi
Octavian Sava al nostru,
o jumdtate de veac este, totugi, o
jumdtate de veac.
$ase: ce-ar fi sd-l caut insd pe Octavian Sava al nostru,
acum, probabil, pensionar. Colegul
- de emisiuni radio, tv, - Andrei
de pagind de revistd
Bancimiface rost de numdrulde telefon. il sun acasd, il salut, inni iau inima in dinli, il Tntreb. ...8a da, zice senin, eu sunt autorul. $i n-a!i vrea sd...? il Tntreb, uluit. Cum sd nu vreau, mai ldsali-ma sd md mai uit la text, poate mai sunt una-doud virgule de schimbat...
Pagina
Vll a mirdrilor
scriu gi o continuare ?1...
Pasul opt al mirdrilor mele: Firegte cd vreau, ii rdspund, dar hai sd publicdm "Meteoritul de aur" gi sd-i facem
o chermezd. in ce numdr al revistei sd-l publicdm? in 575, 576, 577 ? Nu, imi spune prietenul Aurel Cdrdgel, nu intrunul din numerele viitoare ci in "groapa" rdmasd Tn Colectie... cu numdrul sdrit, 571, iatd-1, "Meteoritul de aur", apdrAnd cu 3-4 luni inainte de aparitia lui fireascd, bucurali-vd de el, fani SF gi elevi ai gcolilor de la sate, cei cdrora vd trimit "Colectia de
Aga cd,
Povestiri $tiin!ifico-Fantastice Anticipalia", pentru a vd ademeni
int6lnire, a fdcut, intr-adevdr, unele mici corecturi, imidd textul
in cea mai bund dintre lumi, cea
- cules, firegte, electronic, cdci nu mai suntem in 1955 ciin 2005 gi md intreabd, candid: Nu vreli si
noastre.
pe care o purtdm in visele
Alexandru Mironov
FLORIN PITEA
An/Orgonic Necropolir
lmperiul Mqrelui Grqql
A. CORN 'EBA'TIAN
ANA-MARIA NEGRILA C)rorul Arcunr
LIVIU RADU Bobl
www.amaltea.ro/scifi F&wx'
'-u4
l" )ql
1 .
!.ra;f3.q:
i{d*$ff%/.-; rrhsrt ,: }'$ff
. . tsff,;",. s$
Ameninfarea Fantomei (Episodul I) Planeta Adormiti MoEtenitorul Imperiului Asaltul For(ei Intunecate Ultima Porunci Ochiul Minfii Umbrele Imperiului Capcana Paradisului Gambitul Hutt Zorii Rebeliunii Darth Maul- Vdnitorul din Umbrl Apropierea Furtunii Atacul Clonelor (Episodul II) La R5scruce
Labirintul Riului Rizbunarea Sith Spectre din Trecut
AVENTURA DINCOLO DE FILMI rMrMw. am al te a. ro/s
tarw ars
Colec{ia de Povestiri $ ti i n {i fi c o - F an ta s ti ce (C.P.$.F.): periodic editat de revista $tiinl[ qi Tehnicd in
intervalul cuprins intre
1
octombrie 1955 - 15 apilie1974; au apdrut 466 de numere. cu o periodicitate bilunar[ (excepfie flcind perioada 15 martie 1951 -
20 octombrie 1958,
cdnd frecven[a de apariEie a fost de trei numere pe lund). Redactor-gef: Adrian ROGOZ. in cei 19 ani de difuzare, au fostpublicate texte aparlinind a 302 autori, din care peste
jumdtate (175) romAni, restul textelor au fost de autori strdini (. .). Din cei 175 de autori romAni, 142 qi-au fdcut debutul
in paginile "C.$.P.F.", intre aceqtia num[rindu-se Gh. A. Rogoz, cuplul G. Anania qi R. Blrbulescu, H. Aramd, M. Opril[, V. Bugariu, SSsdrman,
V. Huber, C. Baciu, E. Jurist, V. Kernbach, M. Luca,I. MAnzatu, T. Negoilfl, C. Cubleqan, T.
Filipag, Al. Mironov, M. Moisescu etc.
CASETA REDACTIEI
ANTICIPATIA - colec{ia
de
povestiri SF
www. anticipatia.ro RevistX editat[ de: F undalia S o c RaT e E, pr e E e dint e Ale xandru Miro nov Asocialia Tinerilor JurnaliSti Si Protec{ia Mediului Dolj Re dactor- S ef: Aurel C[rlgel Macheta: Mihaela Lazdr qi Octavian Mitric5
Adresa redac{iei: Calea Victoriei 155, bl. D1, sc. 2, ap. 55, sector I Bucureqti. Telefon: 021-2310653
rssN 1220-8620