Ziarul Flux, Ed. 16 (844)

CMYK

BUNĂ DIMINEAŢA! 12 pagini

FLUX

Preţ contractual Cursul valutar 4.05.2012

Calendar creştin-ortodox

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Ianuarie Episcopul; Sf. Mc. Teodor; Cuv. Anastasie Sinaitul

1 EURO..............................15.4250 1 Dolar american ............. 11.7443 1 Leu românesc ................ 3.4992 1 Rublă rusească ............... 0.3976 Timpul probabil:

Maxima zilei

„Speranţa este ca un drum de ţară; nu a existat niciodată un 4.05.2012 drum, dar atunci când mulţi oameni merg pe el, drumul intră în existenţă.”

Soare, 15 31 0C Lyn Yutang Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Soare, 14 28 0C

Fondat în 1995 z Nr. 16 (844)

Poşta Moldovei

ABONAREA 2012 1 lună

3 luni

6 luni

9 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 180,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 144,00 lei (pensionari)

PAGINA

La scurt timp după ce mașina directorului ANRE, Nicolae Răileanu, a fost aruncată în aer de o grenadă, o nouă reglare de conturi în stil mafiot s-a produs, săptămâna trecută, în Codrii Orheiului. De această dată, o persoană a fost împușcată mortal, iar alta a ajuns în stare gravă la spital după ce a fost bătută cu cruzime.

După efectuarea primelor investigaţii, s-a constatat că în comiterea acestei crime au fost implicaţi poliţiști din Orhei și nume sonore din lumea interlopă. Din primele informaţii rezultă că atentatul a avut loc din cauza unui conflict de interese dintre clanurile mafiote din Orhei în ceea ce privește împărţirea sferelor de influenţă.

ATITUDINI

PAGINA

ANALIZĂ

XXX

(citiţi pag. 6)

Este Republica Moldova un stat totalitar?

Libertatea religiei şi conştiinţei aflate sub ameninţare în Republica Moldova

7

FLUX

Autoritate criminală, împuşcată cu sânge rece la Orhei

Igor Pânzaru: Despre creştinofobie, speculaţii, revoluţionari şi agenţi ai „atracţiilor romantice” (2)

5

5.05.2012

ABONAREA 2012

Republica Moldova, ostatica clanurilor mafiote

Cu ce se întoarce Timofti de la Bucureşti: Un milion de cărţi româneşti, o biserică maramureşeană şi burse pentru studenţi şi elevi

4

GPF

EDI|IA DE VINERI

Vineri, 4 mai 2012

PAGINA

ECONOMIE

Trecem capitala la Căuşeni sau totuşi sancţionăm judecătorii?!

XXX

(citiţi pag. 2)

Joi, 3 mai, deputaţii liberali și cei liberal-democraţi s-au luat la ceartă chiar în ședinţa în plen a Parlamentului. Motivul disputei a fost includerea în ordinea de zi a unui proiect de lege, iniţiat de fracţiunea PLDM, ce prevede schimbarea destinaţiei terenurilor agricole.

Plahotniuc preşedinte?

Liberalii au propus excluderea proiectului de pe ordinea de zi pentru a-l discuta mai întâi în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, acuzând liberal-democraţii de faptul că îl promovează din interese ascunse și personale. De asemenea, liberalii au amintit că, anterior, și ei au elaborat și înregistrat în Parlament un proiect de lege asemănător. ”Citiţi cu atenţie acest proiect, este și avizul favorabil al Guvernului. Facilitarea sectorului agrar nu are nimic de-a face cu proiectul dumneavoastră de a construi hoteluri de-a lungul traseelor naţionale”, a spus președintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ. ”Proiectul dumneavoastră vă este favorabil, nu generalizaţi. Noi nu intenţionăm să construim hoteluri pe marginea drumurilor, ca unii colegi”, a replicat președintele fracţiunii PL, Ion Hadârcă, ameninţând că liberalii nu vor vota nici un proiect de lege dacă colegii vor continua discuţiile „în această tonalitate”.

Proiectul de modificare a Codului Funciar stabilește expres terenurile care fac parte din categoria celor agricole. Totodată, el prevede că schimbarea destinaţiei teritoriilor agricole se face printr-o hotărâre a Guvernului. Pe de altă parte, proiectul propus de PL prevede acordarea acestei împuterniciri consiliilor locale.

XXX

(citiţi pag. 3)

Sursa: noi.md

Un copil din Donduşeni s-a îmbolnăvit de tuberculoză la grădiniţă E oficial. Cel puţin un copil de la grădiniţa Luceafărul din Dondușeni s-a îmbolnăvit de tuberculoză, iar alţi 5 sunt suspectaţi că ar avea aceeași boală. Micuţii au preluat bacilul de la o educatoare, care a fost diagnosticată recent. Între timp, ceilalţi copii primesc tratament profilactic. Autorităţile cred că de vină este educatoarea, care și-ar fi schimbat locul de trai și nu a comunicat că are rude bolnave de TBC. După două săptămâni de investigaţii, Ministerul Sănătăţii a confirmat că cel puţin unul din cei 65 de copii de la grădiniţa din orașul Dondușeni infectaţi de tuberculoză s-a îmbolnăvit de această boală. Alţi cinci micuţi sunt suspectaţi că ar fi fost molipsiţi de educatoarea lor, așa că sunt

Ceartă în Parlament! PL şi PLDM nu pot împărţi hotelurile de pe marginea drumurilor

supuși unor investigaţii suplimentare. Medicii spun că femeia suferea de bronșită cronică de mai bine de 10 ani, simptome ale bolii confundate deseori de specialiști cu cele ale tuberculozei. Autorităţile cred că de vină este educa-

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 23.50.91 E-mail: ap@flux.md

DIRECTOR Sergiu Praporşcic REDACTOR-ŞEF Nicolae Federiuc

toarea, care și-ar fi schimbat locul de trai în 2011 și nu a comunicat că are rude bolnave de TBC. Mai mult, educatoarea mai este acuzată de autorităţi că ar fi indus în eroare specialiștii, întrucât ar fi refuzat niște teste suplimentare la ultimul control profilactic din luna octombrie.

Solicitată de PRIME, educatoarea a refuzat să comenteze situaţia. Cazul urmează a fi discutat la Colegiul Ministerului Sănătăţii. Între timp, și Procuratura Dondușeni a deschis o cauză penală pentru nerespectarea măsurilor de prevenire a bolilor epidemice.

Ieri Guvernul a aprobat un regulament prin care bolnavii de tuberculoză vor fi obligaţi să se interneze în spital, inclusiv prin decizie de judecată.

EDITORIAL

de Sergiu PRAPORŞCIC

Libertatea presei şi mogulii media Joi, în ţara noastră a fost marcată ziua Mondială a Libertăţii Presei.

Deși au lipsit manifestaţiile pompoase și oribile pe care le desfășurau în alţi ani cu acest prilej autorităţile și unele ONG-uri, zise de media, totuși, nici de data aceasta, nu s-a trecut fără măcar câteva declaraţii bombastice.

Președintele Nicolae Timofti, aflat în vizită oficială la București, nu a avut timp să lanseze vreo declaraţie publică în care să ne spună cât de important este ca presa din ţara noastră să fie liberă și independentă. Și slavă Domnului că a fost ocupat omul că altfel trebuia să bage și el niște banalităţi sau chiar niște neadevăruri, căci adevărul nu avea cum să-l spună. Nu putea să spună că presa nu e liberă în ţara condusă de niște moguli de presă, prin al căror vot Timofti s-a pomenit în fotoliul prezidenţial.

Sursa: prime.md DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC: Virginia Roşca Tatiana Manea

DEPARTAMENT CULTURĂ: Liliana Popuşoi Ecaterina Deleu

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII: Victor Teodorescu Ioana Florea

DIRECTOR ADMINISTRATIV: Vasile Jeverdan

CMYK

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu PROCESARE TEHNICĂ: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91 e-mail: publicitate@flux.md Adresa Internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Mesajul lui Filat În schimb, premierul Vladimir Filat nu a ratat ocazia ca să se adreseze jurnaliștilor „cu un cuvânt de salut, cu sincere felicitări și cu urări de noi realizări profesionale”. Probabil că premierul a înţeles în mod eronat semnificaţia zilei, el crezând că aceasta este ziua profesională a jurnaliștilor, ceea ce e absolut fals. În mod normal, premierul urma să vină cu o adresare către întreaga societate, căci ea are nevoie ca presa să fie liberă și independentă, și nu neapărat către jurnaliști, care, în condiţiile în care presa nu este liberă, s-ar putea să o ducă mult mai bine, cel puţin sub aspect material, decât atunci când sunt pe cont propriu.

Continuare în pag. 3

Tipar: Tipografia "PRAG-3" Comanda nr. 1339 TIRAJ – 15.000 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

2

4 MAI 2012

EDI|IA DE VINERI

Actual

NICOLAE TIMOFTI ŞI PATRIARHUL DANIEL:

Păstrarea identităţii naţionale este importantă Importanţa păstrării identităţii naţionale a cetăţenilor care au în comun aceeași limbă, cultură, credinţă și tradiţie pentru o mărturie comună în context european și mondial a fost subliniată în timpul întâlnirii dintre Patriarhul Daniel și Nicolae Timofti.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit joi, la Palatul Patriarhiei, pe Nicolae Timofti, președintele Republicii Moldova, aflat într-o vizită oficială în România. La întrevedere au mai participat Eugen Tomac, secretar de stat pentru Românii de Pretutindeni, și Marius Lazurca, ambasadorul României la Chișinău, transmite Basilica.ro Patriarhul României a salutat prezenţa președintelui Nicolae Timofti și a apreciat preocuparea

pentru dialog și cooperare în context european a autorităţilor Republicii Moldova. De asemenea, Nicolae Timofti a mulţumit pentru primire și s-a referit la strădaniile autorităţilor Republicii Moldova pentru rezolvarea problemelor concrete prezente, mai ales cele de ordin social, generate de criza economico-financiară și de migraţie.

Patriarhul României i-a oferit în dar președintelui Republicii Moldova o icoană în argint aurit a Maicii Domnului-Prodromiţa și câteva albume.

La finalul întâlnirii, Nicolae Timofti a declarat: „Am discutat despre ceea ce ne unește, ceea ce trebuie să facem pentru ca popoarele noastre să trăiască în pace și liniște, să educăm cetăţenii să creadă în Dumnezeu, să aibă o credinţă și să trăiască cu o credinţă”.

Sursa: ziuaveche.ro

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Cu ce se întoarce Timofti de la Bucureşti: Un milion de cărţi româneşti, o biserică maramureşeană şi burse pentru studenţi şi elevi România va susţine în continuare Moldova.

Asigurarea vine din partea președintelui român Traian Băsescu după întrevederea de la București cu omologul său moldovean, Nicolae Timofti. Mai mult, cu ocazia acestei vizite, România a oferit Moldovei o biserică și un milion de cărţi.

După o discuţie cu ușile închise, cei doi șefi de stat au ieșit în faţa presei. „Vom menţine numărul de 5 000 de burse și pentru anul școlar următor, cu perspectiva ca în anii viitori, în funcţie de resursele bugetare, să urcăm până la 10 000 de burse anual. Dăruim cu ocazia vizitei dânsului la București o biserică de lemn maramureșeană și un milion de cărţi în limba română, care vor fi donate Guvernului Republicii Moldova”, a spus președintele român Traian Băsescu.

„Ţin să aduc sincere mulţumiri domnului președinte pentru promulgarea Legii privind ratificarea celui deal doilea protocol adiţional privind ajutorul financiar nerambursabil în valoare de

100 de milioane de euro. Am menţionat interesul statului meu pentru atragerea masivă a investiţiilor românești în economia Republicii Moldova, având astăzi o pondere de 8% din totalul investiţiilor”, a

declarat președintele român Traian Băsescu.

Probabil, din cauza emoţiilor, președintele Nicolae Timofti a strecurat și o greșeală. „Vreau să-i mulţumesc încă o dată domnului Traian Băsescu pentru

suportul în susţinerea Moldovei în negocierile pe cale le purtăm cu Ucraina, scuzaţi cu Uniunea Europeană, privind liberalizarea regimului de vize”, a adăugat Nicolae Timofti.

Sursa: publika.md

Este Republica Moldova un stat totalitar?

Până în 2009 comuniștii erau acuzaţi de actualii democraţi de totalitarism. Acum situaţia este inversă – comuniștii îi acuză pe democraţi exact de aceleași păcate. Periodic, liberalii revin la tema totalitarismului comunist. Apare întrebarea: ce fel de regim avem în Republica Moldova?

Recunosc, nu am nici o plăcere să polemizez cu politicienii din Republica Moldova. Răspunsul e simplu: de fiecare dată când aceștia fac declaraţii, fie trișează, fie aberează, fie mint cu nerușinare.

Să luăm una din cele mai des întâlnite aberaţii, promovate cu spumă la gură de liberali. În viziunea acestora, în Republica Moldova, în 2001-2009, am avut un sistem totalitar! Mai mult, unii dintre ei propun cu tupeu să condamne crimele totalitarismului produs de PCRM printr-o declaraţie a Parlamentului. La rândul lor, liderii PCRM și PSD afirmă că, de fapt, totalitarismul l-au instaurat cei din actuala alianţă. Partea proastă

constă în faptul că și unii analiști politici operează cu asemenea scheme propagandistice. Respectiv, în loc să limpezească lucrurile, aceștia și mai tare le complică. În primul rând, le-aș recomanda acestor actori să-i mai lectureze pe Hannah Arendt, Zbigniew Brzezinski, Juan Linz, Carl Friedrich, Eric Hoffer.

Aceștia accentuează că totalitarismul presupune existenţa unui singur partid, unei ideologii monopoliste, a unui aparat represiv, a lagărelor

de concentrare, a economiei planificate. Aici apare o întrebare firească: câte lagăre de concentrare am avut în 2001-2009 și câte avem azi? Am avut doar un singur partid? Câţi lideri politici au fost lichidaţi?

Dar să lăsăm la o parte teoria politică. Să operăm cu date, nu cu opinii și aberaţii. În practica mondială sunt utilizate mai multe instrumente de măsurare a regimurilor politice. Primul este elaborat de Universitatea Maryland, care anual produce coeficientul Polity IV. Conform acestui coeficient, în 1998 Republica Moldova avea 7 puncte, în 2002 – 7 puncte, în 2009 – 8 puncte, în 2010 – tot 8 puncte. Scorul de 7-8 puncte se traduce ca democraţie sau, mai exact, predominanţa elementelor democratice.

Să luăm un alt instrument de prestigiu – studiile realizate de corporaţia britanică Economist Intelligence Unit, care operează cu termenul consacrat internaţional de Democracy Index. În 2006, când prima dată apare acest indicator, Republica Moldova acumulează 6.50, clasându-se pe locul 62 în lume; în 2008 – 6.50 puncte, locul 62. În 2010 acest indicator pentru

Moody’s: Prăbuşirea unui al doilea guvern în România, în trei luni, pune în pericol reformele Prăbușirea unui al doilea guvern în România în decurs de trei luni crește incertitudinile, pune în pericol aplicarea reformelor și poate avea din acest motiv un impact negativ asupra capacităţii de finanţare a ţării, potrivit agenţiei de evaluare financiară Moody’s.

“Prăbușirea unui al doilea guvern al României în decurs de trei luni are un impact negativ asupra capacităţii de finanţare a ţării, deoarece sporește incertitudinile legate de strategie și pune în pericol aplicarea reformelor”, se arată într-o notă a Moody’s, semnată de analistul Atsi Sheth.

România beneficiază din partea Moody’s de rating “Baa3”, ultimul din categoria recomandată investitorilor, cu perspectivă stabilă.

“Deși noua putere a anunţat că menţinerea sprijinului din partea FMI/Banca Mondială/ UE este o prioritate, retorica din trecut și lipsa de popularitate a măsurilor de austeritate în România reduc probabilitatea ca guvernul să continue reformele înainte de alegeri. Blocarea reformelor ar înrăutăţi condiţiile de obţinere a împrumuturilor de către guvern, care trebuie să refinanţeze în 2012 datorii de 13 miliarde de dolari”, consideră Moody’s.

Situaţia politică afectează soliditatea financiară a României prin intermediul a trei factori.

Primul dintre acestea este probabilitatea

redusă de implementare a unor reforme structurale care ar stimula creșterea PIB, situată la 1,9% în trimestrul al patrulea al anului trecut, faţă de media anuală de 6,6% înregistrată în cei cinci ani care au precedat criza financiară mondială.

Moody’s se așteaptă ca avansul PIB să continue să încetinească în prima jumătate a acestui an, din cauza condiţiilor economice dificile pe piaţa internă și regională.

Al doilea factor este creșterea probabilităţii ca anumite măsuri de consolidare fiscală aplicate în ultimii trei ani, precum majorări de taxe, reduceri de salarii și ale beneficiilor, să fie inversate înainte de alegeri. Orice inversare a măsurilor de consolidare fiscală ar întârzia reducerea deficitului bugetar de la 5,2% din PIB în 2011 la 3% în 2015, în conformitate cu criteriile de la Maastricht.

Cel de-al treilea factor negativ menţionat de Moody’s este probabilitatea continuării instabilităţii politice, care să descurajeze investiţiile străine, de care România depinde pentru finanţarea deficitului de cont curent (de circa 4,7% din PIB în 2011) și a deficitului bugetar.

Imediat după căderea guvernului Ungureanu, analistul Atsi Sheth a declarat pentru MEDIAFAX că perspectiva stabilă a ratingului României include deja incertitudinile politice care vor persista pe parcursul anului electoral, iar orice guvern, nou sau interimar, va face efortul de menţinere a sprijinului din partea FMI și UE. Sheth a arătat atunci că scenariul de bază luat în calcul de agenţia de evaluare financiară, chiar și înainte de votul de neîncredere din Parlament, a fost că în acest an va fi dificilă consolidarea fiscală, având în vedere impactul contracţiei economice din zona euro asupra exporturilor României și a perspectivei investiţiilor.

Moody ’s este singura dintre marile agenţii de rating care a menţinut România în categoria ţărilor cu rating recomandat pentru investiţii pe toată perioada crizei financiare.

Sursa: Mediafax.ro

Republica Moldova e de 6.33 puncte, respectiv, locul 65 în lume; în 2011 – 6.33 puncte, locul 64. Astfel, Moldova este clasată la categoria democraţie defectuoasă, alături de Franţa, Italia, Bulgaria, România. Și acum ultimul indicator, elaborat de Freedom House. Amintim că această organizaţie operează cu așa noţiuni ca state libere, semilibere, nelibere. Dacă un stat are 4 puncte, este un regim hibrid, deci semiautoritar, 5 puncte este un stat autoritar semiconsolidat, dacă 6 – autoritar consolidat etc. Iată punctajul nostru (vezi tabelul – n. red.).

Dacă vom privi atent tabelul, observăm că în 2005, 2008, 2009, 2010, Republica Moldova era un stat autoritar semiconsolidat, în ceilalţi ani fiind un sistem hibrid sau democraţie defectuoasă, cum ar spune cei de la EIU. Constatăm că și pe timpul PCRM, și pe timpul AIE, avem grave probleme cu democraţia. Totodată, nu avem sistem totalitar sau dictatură pură, consolidată, cum e în Coreea de Nord, Turkmenia, Qatar, Zimbabwe, Libya.

Deci, înainte de a face declaraţii, mai uitaţi-vă, dragi politicieni, la propriile performanţe. Ţara de 20 de ani

se zbate în semiautoritarism. Fiecare partid care vine la putere în loc să democratizeze sistemul, se străduie să fortifice elementele autoritare, utilizând aceleași pârghii: oprimarea mass-media, presiuni asupra oponenţilor politici, subjugarea Justiţiei, fraudarea alegerilor, modificarea abuzivă a Codului Electoral. Și dacă

cineva crede că prin declaraţii și condamnări ale totalitarismului va deveni, în mod automat, mai democrat, greșește. Mai degrabă se va plasa pe poziţia de clovn al Europei.

Decât să aberaţi despre totalitarism, mai bine reformaţi Justiţia (în loc să cereţi pârghii), demonopolizaţi economia (în loc să controlaţi

schemele economice), adoptaţi legea opoziţiei (în loc s-o excludeţi din procesul politic), introduceţi acquis-ul comunitar (în loc să vă faceţi vacanţe peste vacanţe).

Iar democraţia va veni. Treptat, de la sine…

Bogdan ŢÂRDEA Sursa: www.bogdantsirdea.eu

PSD revine la guvernare în România.

Victor Ponta, noul premier desemnat a declarat Adrian Năstase, citat de AGERPRES.

Victor Ponta va fi noul premier al României. Asta în cazul în care luni, 7 mai, deputaţii din Parlamentul României vor vota, cu majoritate de voturi, noul Cabinet de Miniștri propus de premierul desemnat, Victor Ponta. Liderul PSD a fost desemnat vineri, 27 aprilie, luându-i locul lui Mihai Răzvan Ungureanu după ce Guvernul Ungureanu a fost demis în aceeași zi printr-o moţiune de cenzură depusă de USL. Președintele României, Traian Băsescu, care l-a desemnat pe Ponta la funcţia de șef al Executivului, și-a exprimat speranţa că viitorul premier va reuși să redreseze situaţia economică a României. „Sper ca ceea ce eu am rugat în Parlament, legat de obligaţia morală, politică și economică – revenirea la salariile din 2010 să se producă în timp util”, a spus Băsescu vineri seara la Cotroceni. În declaraţia de presă comună cu Traian Băsescu, Victor Ponta a anunţat că a acceptat nominalizarea și că va prezenta „în scurt timp” programul de guvernare și lista guvernului.

Nominalizarea lui Victor Ponta ca premier desemnat vine după ce liderul PSD declara acum o lună că nu va accepta să fie „premierul lui Băsescu”, iar în urma cu un an, Băsescu declara, la rândul său, că „Ponta nu are maturitatea necesară să fie premier”. „Este un moment special în viaţa noastră politică și înţeleg, alături de colegii din USL, să accept acest mandat și să încerc să-l duc la îndeplinire cu toate puterile. Mă bazez, în special, pe USL și pe toţi ceilalţi parlamentari care vor înţelege susţinerea unui asemenea guvern cu un mandat limitat până la alegerile locale.

Responsabilitatea care trebuie să-i revină fiecărui om politic trebuie să funcţioneze și voi încerca să asigur o guvernare până la alegeri care să le dea românilor speranţa că lucrurile se îndreaptă în direcţia cea bună”, a declarat Victor Ponta.

Victor Ponta a anunţat de la sediul USL lista miniștrilor din guvernul cu care se va prezenta în Parlament, pe 7 mai.

Lista lui Ponta, vot unanim la PNL şi PC

Vezi lista cu miniştrii lui Victor Ponta Liderul PSD, Victor Ponta, a declarat că guvernul pe care îl va conduce va avea 16 portofolii și 20 de miniștri. Cu această listă, premierul desemnat se va prezenta în Parlamentul României, unde va solicita votul de învestitură, în data de 7 mai. „Este un guvern special, în condiţii speciale, cu un mandat până la alegeri. În aceste 6 luni de guvernare doresc să performăm cât mai mult”, a declarat Victor Ponta, care a precizat că este vorba și de o schimbare de atitudine. Prioritatea zero va fi respectarea legilor acestei ţări, fără excepţii și fără derogări, a mai spus Ponta. „Îmi propun să asigur o guvernare transparentă și eficientă. Guvernul pe care îl voi propune va fi condus doar de la Palatul Victoria, nu de la Cotroceni, nu de la sediul din Aviatorilor, nu din altă parte, a mai afirmat premierul desemnat Victor Ponta.

Viceprim-ministrul Ministrul Finanţelor – Florin Georgescu (PSD) Ministrul Agriculturii – Daniel Constantin (PC) Ministrul Apărării – Corneliu Dobriţoiu (PNL) Ministrul Afacerilor Externe – Andrei Marga (PNL) Ministrul Transporturilor – Ovidiu Silaghi (PNL) Ministrul de Interne – Ioan Rus (PSD) Ministrul Educaţiei – Corina Dumitrescu (PSD) Ministrul Dezvoltării și

Turismului – Eduard Hellvig (PNL) Ministrul Culturii – Mircea Diaconu (PNL) Ministrul Muncii – Mariana Câmpeanu (PNL) Ministrul Economiei – Daniel Chiţoiu (PNL) Ministrul Sănătăţii – Vasile Cepoi (PSD) Ministrul Comunicaţiilor – Dan Nica (PSD) Ministrul Mediului – Rovana Plumb (PSD) Ministrul Afacerilor Europene – Leonard Orban Ministrul Justiţiei – Titus Corlăţean (PSD) Ministrul Administraţiei – Victor Paul Dobre (PNL) Ministrul delegat pentru strategii guvernamentale, transparenţă decizională și relaţia cu societatea civilă – Victor Alistar Ministrul delegat pentru mediul de afaceri – Lucian Iasar Ministrul delegat pentru dialog social – Liviu Marian Pop Ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul – Mircea Dușa (PSD)

Adrian Năstase: Lista lui Victor Ponta este „foarte bună” Fostul premier, Adrian Năstase a declarat că lista miniștrilor propuși de Victor Ponta este «foarte bună». Totodată, Năstase a spus că se bucură că Florin Georgescu va face parte din Cabinet, pentru că atât timp cât acesta va fi în fruntea Ministerului de Finanțe «nu vor fi excese specifice anului electoral». „Lista este foarte bună. Este mai bună decât s-au așteptat foarte mulţi. Mă bucur foarte mult că Florin Georgescu a acceptat să fie ministru de Finanţe. Eu cred că aici este vorba de o hotărâre extraordinară, ce adaugă la credibilitatea acestui guvern. În rest, sigur, ceilalţi colegi sunt, unii dintre ei cu mai multă experienţă, alţii cu mai puţină experienţă.

Va fi foarte important să lucreze împreună și e corect, evident că fiind vorba de o echipă de miniștri de la PSD, de la PNL, vor trebui să formeze o echipă sudată. Am însă convingerea că împreună cu Florin Georgescu la Finanţe nu vor fi excese specifice anului electoral”,

Președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că formula guvernamentală, respectiv miniștrii propuși de PNL în Guvernul condus de Victor Ponta, a fost votată cu unanimitate de voturi, 58 la număr, în Biroul Politic Central și Consiliul Naţional Executiv. Și conservatorii au validat lista lui Ponta.

Antonescu a anunţat că miniștrii PNL și formula guvernamentală au fost susţinute integral de forurile de conducere ale PNL, prin vot secret, cu 58 de voturi «pentru» din 58.

Potrivit liderului PNL, acest fapt este îmbucurător și arată că miniștrii PNL și Guvernul pornesc având maximă susţinere din partea PNL. Și Biroul Politic al PC a validat, în unanimitate, propunerile pentru ministerele Agriculturii și Afacerilor Europene, Daniel Constantin și Leonard Orban, precum și lista de miniștri propuși de PSD și PNL, a anunţat președintele conservatorilor, Daniel Constantin.

«S-a votat în unanimitate cele două nume, după aceea s-a dat un vot pe lista de miniștri propuși de PSD și PNL. Și în momentul de faţă, Biroul Politic al PC a validat în bloc propunerile pe care Victor Ponta le-a făcut pentru noul Guvern al României», a spus liderul PC, Daniel Constantin.

Noul premier desemnat, Victor Ponta, devine, la 40 de ani neîmpliniţi, cel mai tânăr prim-ministru din istoria postdecembristă a României. De profesie procuror, Ponta a fost promovat în politică și în PSD de fostul premier Adrian Năstase, care l-a numit președinte al TSD. A fost ministru în două guverne (Năstase și Boc 1), iar din februarie 2010, președinte al PSD.

FLUX EDI|IA DE VINERI

1 MAI, tăcerea muncitorilor şi egoismul politicienilor Niciodată de la independenţa ţării, Ziua internaţională a solidarităţii oamenilor muncii nu a produs impulsuri autentice de coeziune în rândul muncitorilor.

Nici în acest an, evenimentul nu a avut menirea originară, devenind o adunare ordinară a lucrătorilor din diverse sfere, la indicaţia șefilor din guvern sau a cumetrilor de partid. În consecinţă, Piaţa Marii Adunări Naţionale a fost transformată în tribună pentru premierul Vlad Filat. Spre uimirea tuturor, înaltul oficial nu a fost deloc huiduit și nici o legumă alterată nu a zburat în direcţia lui. Mulţimea îngrămădită în faţa Guvernului semăna mai mult cu spectatori devotaţi ai premierului, decât cu reprezentanţii populaţiei ce resimte din greu „roada îmbelșugată” a guvernării Alianţei pentru Integrare Europeană.

Această stare calmă și alarmant de docilă a muncitorilor moldoveni se poate explica prin efectul produs de dărnicia lui Filat, care a cedat sindicatelor posibilitatea de a desfășura demonstraţie pe Piaţă în locul PLDM. Probabil, din acest motiv, liderii sindicatelor l-au prezentat cu atât fast și supușenie pe premier, că pentru un moment s-a creat impresia că evenimentul este o adunare preelectorală a liberal-democraţilor. Încă o dovadă a faptului că reuniunea sindicatelor era parcă ruptă dintr-un scenariu bine aranjat al echipei lui Filat a fost inexistenţa unor indicii de insatisfacţie a publicului. Astfel, la proiectarea diagnozei și prognozelor pe ţară într-o „culoare de roz” de către premier nu s-a auzit nici un ţipăt de disperare sau semn de furie, deși anume muncitorii trăiesc la limita supravieţuirii.

Datorită hipnozei eficiente a „premierului de succes” sau poate realizarea unui scenariu pus la punct de anturajul lui Filat împreună cu sindicatele, dar festivitatea din Piaţă a semănat cu un antrenament al susţinătorilor PLDM înainte de un miting politic.

Comuniștii însă au reușit să adune toată masa critică în jurul lor, chiar dacă mulţi dintre cei prezenţi nu și-au dat seama că PCRM nu este deloc mai bun decât actuala Alianţă. Avantajaţi de calitatea de opoziţie, comuniștii au atacat dur guvernarea, însă nu din perspectiva zilei de 1 MAI. Ca și altă dată, Voronin a folosit încă o dată din calendar pentru a lansa critici faţă de așa-numitele represalii și persecuţii regizate de AIE împotriva partidului său.

Uitând în totalitate de muncitori și drepturile acestora, liderul comunist a revendicat alegeri anticipate și înlăturarea de la putere a „uzurpatorilor”. Și cu prilejul zilei de 1 mai, Filat și Voronin și-au etalat egoismul cras, amândoi scoţând nestingherit dividende politice, din cauza lipsei de organizare civică a muncitorilor și al instinctului de luptă cu factorii politici. Dacă Filat a folosit această zi pentru a simula un „dialog social”, iar Voronin a mizat pe dezbinare și ostilizare a populaţiei, atunci sindicatele au eșuat ca actor social, dizolvându-se în jocul politicienilor. Or, în loc să condamne politicienii, atât guvernarea ineficientă, cât și opoziţia distructivă, formulând apeluri de solidarizare pentru promovarea drepturilor și intereselor comune, sindicatele au dat dovadă de imaturitate și lipsă de unitate.

Politizarea sindicatelor este principala cauză a denaturării rolului lor în societatea moldovenească. Coruperea politică a conducerii uniunilor de muncitori, circulaţia proastă a elitelor sau chiar criza acută de elită sonoră și incisivă în cadrul sindicatelor, a mutilat conceptul de solidaritate între muncitori.

Pe lângă concreșterea sindicatelor cu partidele politice, o altă latură a decăderii sindicatelor este dispersarea și decapitarea colectivelor de muncitori, cauzate de migraţia de lungă durată, fie de cea sezonieră.

Din păcate, nici măcar criza economică și degradarea vieţii, cu creșterea decalajului între cei bogaţi și săraci, nu produce energia socială pentru a mobiliza muncitorii moldoveni. Preocupaţi de căutarea permanentă a unor surse adiţionale de existenţă, vocea lor s-a redus la tăcere în viaţa publică și răsună doar în faţa televizoarelor sau la manifestaţiile strict politice ale comuniștilor, revanșarzi și însetaţi de putere.

4 MAI 2012

Politic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

3

Plahotniuc preşedinte?

Bate vânt de schimbare prin Partidul Democrat.

Iar schimbarea, se pare, nu va fi asociată de numele actualului șef al formaţiunii, Marian Lupu, ci de cel al lui Vlad Plahotniuc. În cadrul ultimei ședinţe a Consiliului Executiv al partidului, Lupu a vorbit despre necesitatea schimbării, „în contextul etapei de stabilitate politică, pe care Partidul Democrat o vede ca pe o oportunitate de a face reforme adevărate cu beneficii concrete pentru cetăţenii moldoveni”. Reforma partidului nu este lăsată la voia oricui, ci a fost pusă în seama unui grup de lucru în frunte cu vicepreședintele partidului, Vlad Plahotniuc, asistat de președintele de onoare Dumitru Diacov.

Dezideratul nu este unul nou și a fost sonorizat deja de către Plahotniuc. Ideile de schimbare îl bântuie mai demult timp „tânărul” politician. Cu ceva timp în urmă, la o întrunire de partid care a avut loc la Călărași, Vlad Plahotniuc declara că în următorii trei ani, adică până la următoarele alegeri parlamentare, PD trebuie să devină cel mai mare și mai influent partid din Republica Moldova „Ca să fim mai competitivi, trebuie să ne asumăm reformele în partid.

Multe lucruri trebuie schimbate. În trei ani, trebuie să devenim cel mai mare și influent partid”, a punctat vicepreședintele partidului în faţa colegilor săi. Cel care a fost supranumit„păpușar”

de către premierul Vladimir Filat vrea un scor electoral mai bun pentru partidul său la următorul scrutin și un rol mai important în conducerea ţării.

Timpul „sacrificiilor” a trecut, a venit cel al modernizării Faptul că Vlad Plahotniuc se postează în fruntea reformelor din Partidul Democrat ar trebui să ne sugereze că acesta nu se va mai mulţumi cu un rol secund în cadrul formaţiunii și că la următorul scrutin, chipul și numele său vor reprezenta imaginea partidului? Că Marian Lupu nu a îndreptăţit pe deplin așteptările legate de venirea sa în PD și și-a încheiat „cu succes” misiunea?

Spre aceste concluzii ne îndreaptă o altă declaraţie făcută de Plahotniuc, de data aceasta la o întrunire cu membrii de partid de la Căușeni: „Criza politică s-a fina-

Denis CENUŞĂ Sursa: cenusadi.wordpress.com

lizat, într-o mare măsură, și datorită sacrificiului făcut de Marian Lupu și a eforturilor PDM. Acum, oamenii doresc să primească beneficii concrete de la clasa politică. Iată de ce a venit timpul să modernizăm partidul.

Să schimbăm modalitatea de a acţiona, pentru ca în acești trei ani să devenim mai puternici și să ne putem îndeplini promisiunile”. Prin urmare, „sacrificiul” lui Lupu a fost apreciat, dar acesta nu mai poate contribui acum la fortificarea și modernizarea partidului. Nici la împărţitul beneficiilor Plahotniuc știe ce spune, pentru că chiar el a fost cel care l-a adus pe fostul comunist și protejat al lui Vladimir Voronin în Partidul Democrat. A confirmat-o și onorabilul Dumitru Diacov, într-o încercare de a-l apăra și elogia pe vicepreședintele formaţiunii. „Sigur, nimeni nu este sfânt, mai facem și greșeli, dar domnul Plahotniuc m-a ajutat pe mine, pe noi toţi, să-l convingem pe domnul Lupu să vină în PD. Ulterior, noi trei, împreună cu ceilalţi colegi, am făcut tot ce-i posibil ca PD să aibă un cuvânt de spus, în primul rând să revină în politica moldovenească activă, să contribuie la crearea Alianţei”, a declarat acesta cu ceva timp în urmă.

Prin urmare, Lupu, care a fost curtat, peţit și adus în partid pentru a-i reface imaginea și a-l propulsa în Legislativ, acum nu mai are ce să-i dea formaţiunii.

Ba dimpotrivă, îndelungata epopee cu alegerea sa în funcţia de președinte al ţării, cramponarea disperată și ridicolă a acestuia de fotoliul prezidenţial i-a cam

șifonat imaginea, prejudiciind-o și pe cea a partidului. Astfel, într-un final, chiar colegii de partid i-au sugerat să-și tempereze ambiţiile și să abandoneze cursa. Lupu ne-a zis atunci că a ţinut cont de „starea de spirit din Partidul Democrat”, pe care a verificat-o chiar el, rezultatul fiind unul deloc încurajator.

Politicienii cu „miliarde” nu l-au dorit pe Lupu preşedinte?

Totodată, nici nu ar trebui să fim prea siguri de faptul că Vlad Plahoniuc chiar și-a dorit ca „șeful” său de partid să ajungă președinte. Nu zicea Mihai Ghimpu cu nonșalanţă și sinceritate că dacă liberalii au găsit (cumpărat?) voturi în Consiliul Municipal, se puteau găsi și pentru Lupu? „Dacă se dorea, de mult era ales președintele.

Voturi sunt. Vreau să vă spun că se apropie de noi, liberalii, oameni de la comuniști, care neau spus că ei ne găsesc voturi.

Așa că voturi sunt. Dacă noi am găsit, liberalii, un vot și am spart gheaţa în Consiliul municipal, apoi aceștia care se consideră mari tuji, politicieni cu miliarde, cu milioane n-au găsit. Hai să fim serioși. N-a fost dorinţă.

Jocuri de interese”, afirma șeful liberalilor într-un interviu.

Ei, dar asta-i o istorie mai veche care acum nu mai interesează pe nimeni. „Tujii” au rămas cu milioanele și miliardele intacte.

Ceea ce am putea presupune acum este că Marian Lupu va fi lăsat să-și ducă la capăt mandatul de spicher, în timp ce în partid jocurile le vor face alţii.

De la obscurantism la notorietate Un lucru este cert. Vlad Plahotniuc vrea să se debaraseze de imaginea de om de afaceri controversat, de personaj cu o dublă identitate (Ulinici nu mai există?), de simplu finanţator al Partidului Democrat. În toată această perioadă, Plahotniuc a adunat „notorietate”: și-a revendicat funcţia de prim-vicepreședinte al Parlamentului, l-a însoţit pe Lupu în călătoriile sale prin cancelariile europene, s-a vrut apoi „mâna dreaptă” a acestuia în Consiliul naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept, s-a implicat cu toată „competenţa” și experienţa în organizarea ceremoniei de învestire a președintelui ales etc. În ultimul timp, el s-a arătat și foarte priceput în ceea ce ţine de sistemele electorale. Astfel, de curând, Vlad Plahotniuc a apărut în faţa publicului ca autor al unei iniţiative legislative care prevede trecerea la sistemul uninominal de vot în cadrul alegerilor parlamentare. În felul acesta, potrivit democratului, în Parlament vor accede mai mulţi reprezentanţi ai localităţilor din toată ţara, care vor purta răspundere personală în faţa alegătorilor și nu persoane din listele întocmite de partide. Plahotniuc a organizat chiar și o dezbatere publică pe marginea proiectului la care a participat multă lume bună - reprezentanţi ai societăţii civile, politicieni, experţii internaţionali și comentatorii politici. Pe post de moderator a fost însuși autorul iniţiativei, care a declarat că încearcă să răs-

pundă, în felul acesta, cererilor insistente ale alegătorilor.

Dincolo de retorica despre insistenţele alegătorilor, iniţiativa lui Plahotniuc, dacă va fi legiferată, chiar că i-ar putea ajuta pe democraţi să ajungă un partid cu cea mai mare reprezentare în Parlament. Pentru că atunci „investiţiile” se vor face cu mai multă eficienţă. După cum scria recent și analistul Victor Ciobanu, „…oricine poate deveni deputat cu vreo 8 mii de voturi = un CAMAZ de orez”.

Ajuns dintr-un personaj controversat în unul aproape onorabil și destul de vizibil pe scena politică moldovenească, Plahotniuc a decis, probabil, să-și facă investiţiile financiare în partid cu mai mult folos. La o adică, de ce ar investi în Lupu, dacă poate investi în sine? Cu siguranţă, Plahotniuc nu ţintește doar spre funcţia de președinte al Partidului Democrat. Mai degrabă, aceasta este doar o etapă, scopul final fiind șefia statului.

Faptul acesta nu ar fi o surpriză. Chiar de la ieșirea sa din „ilegalitate”, Plahotniuc a dat de înţeles că se vrea mare conducător peste SRL-ul Republica Moldova. Unul legitim, pentru că, de facto, încă din perioada guvernării comuniste, multă lume considera că adevăratul stăpân al Republicii Moldova este anume Plahotniuc, marele și atotputernicul anonim, un personaj aproape mitologic, despre care mulţi au auzit, dar puţini l-au văzut. Între timp, acesta ni s-a arătat în carne și oase, iar ceea ce nu era decât o bănuială pare să devină realitate.

Ioana FLOREA, FLUX

Libertatea presei şi mogulii media Urmare din pag. 1 În mesajul său către jurnaliști, premierul face următoarele afirmaţii: „Ţara noastră a realizat anumite progrese în promovarea jurnalismului onest, echidistant, însă mai avem multe de făcut. Societatea noastră, antrenată într-un amplu proces de transformări, are nevoie acum de o presă cu adevărat liberă, indepen-

dentă, care ar informa corect cetăţenii despre importantele procese prin care trecem. Din acest punct de vedere, Guvernul Republicii Moldova susţine eforturile jurnaliștilor care pun accentul pe profesionalism, dezbateri și schimburi de idei cu reprezentanţii societăţii civile, pe onestitate și curaj”.

Doamne, ce tâmpenie! Este incredibil, dar adevărat: de ziua

Eu sincer pledez pentru libertatea presei, de aceea presa pe care o controlez eu (cam 50%) este foarte liberă.

mondială a libertăţii presei, premierul, pe de o parte, pledează cauza libertăţii presei, iar pe de altă parte, confirmă că prin acţiunile sale acţionează împotriva acestei libertăţi. Căci premierul afirmă deschis că Executivul îi susţine pe unii jurnaliști, adică se implică deschis, intervine în activitatea mijloacelor de informare în masă. Și, bineînţeles, acest sprijin acordat unor jurnaliști este în detrimentul celor pe care Guvernul nu-i sprijină. Și iarăși, bineînţeles, Guvernul îi susţine doar pe cei care nu critică puterea, care scriu doar de bine de premierul Filat, iar trimiterile făcute la profesionalism, onestitate, curaj, nu sunt decât povești de adormit copiii.

Este evident că nu putem să avem o presă liberă dacă puterea susţine o parte a ei. Puterea, în general, nu are ce se implica în activitatea presei. Și Partidul Liberal a adresat jurnaliștilor sincere felicitări și urări de bine cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei. PL le dorește jurnaliștilor „multă libertate în exercitarea profesiei”.

Liderii acestui partid nu înţeleg că ei nu trebuie să le dorească jurnaliștilor multă libertate, ci să asigure libertatea presei pentru că această formaţiune politică se află la guvernare și are pârghiile necesare pentru a schimba situaţia.

Felicitările cordiale ale procurorului general Culmea este că nu doar premierul Filat și Partidul Liberal

s-au adresat jurnaliștilor cu un mesaj de felicitare, ci lucrul acesta l-a făcut și… procurorul general Valeriu Zubco. Dacă un partid politic și premierul mai aveau o cale să se dea cu părerea cu privire la libertatea presei, atunci procurorul general chiar a sărit calul. Într-un mesaj scris total agramat, procurorul „filozofează” despre libertatea presei de parcă toate crimele comise în ţara aceasta au fost elucidate, descoperite și toţi criminalii au fost pedepsiţi și el nu mai are cu ce se ocupa decât să adreseze jurnaliștilor „cordiale felicitări”.

Probabil că procurorul general, care are o imagine publică mai rău decât șifonată, în special din cauza bănuielii că Vladimir Plahotniuc i-a cumpărat acest post de la Serafim Urechean contra sumei de 2 milioane de euro, vrea să facă o impresie bună, să se pună bine pe lângă jurnaliști și hai să-i felicite pe aceștia cu respectiva ocazie. El nici măcar nu bănuiește cât de ridicol este venind cu aceste felicitări.

Câteva cuvinte despre nelibertatea presei Pe parcursul săptămânii la sfârșitul căreia suntem s-a tot vorbit despre libertatea presei.

Din păcate, nu am auzit pe nimeni să spună adevărul că presa din Republica Moldova este aproape în întregime aservită puterii, grupurilor oligarhice și chiar unor cercuri criminale.

Premierul Filat și prim-vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, controlează aproape toată presa privată și,

fără nici o excepţie, mijloacele audiovizuale publice. Toată presa se află în mâinile lui Filat și Plahotniuc. Liderul PL, Mihai Ghimpu, controlează și el un post de radio și un portal – două pe net prin intermediul „prietenilor” săi de la București. Și președintele comunist Vladimir Voronin mai păstrează câte ceva din trustul său de presă, dar după ce CCA i-a retras licenţa de emise canalului NIT, PCRM nu mai reprezintă o putere mediatică.

Datorită presei pe care o avem și pe care puterea o controlează, AIE se menţine la guvernare deja al treilea an, deși nivelul de trai al oamenilor a scăzut în mod dramatic din cauza incompetenţei guvernanţilor și a faptului că aceștia sunt preocupaţi mai mult de sporirea propriilor averi decât de bunăstarea ţării. Guvernanţii-oligarhi controlează presa, aceasta manipulează, spală minţile oamenilor, care și așa nu dispun de prea mult discernământ, și se menţin în continuare la putere. Este adevărat, la alegeri mai fură și niște voturi. Dar nimeni nu observă pentru că presa este a lor. Și Filat, și Plahotniuc sunt oameni de afaceri și știu bine că într-o afacere trebuie să investești.

Așa că ambii fac investiţii în afacerile de presă, căci se merită.

Investiţiile făcute în afacerile de presă din Republica Moldova sunt colosale. Sub aspect economic ele sunt total nejustificate. Sunt atât de mari, încât fac o concurenţă neloială puţinelor mijloace mass-media care mai păstrează măcar un dram de independenţă. Și cât

Mesajul Procurorului General, dlui Valeriu Zubco adresat reprezentanĠilor mass-media cu prilejul Zilei InternaĠionale a LibertăĠii Presei

StimaĠi reprezentanĠi ai instituĠiilor de presă, Cu prilejul Zilei InternaĠionale a LibertăĠii Presei, adresez cordiale felicitări tuturor celor care aparĠin categoriei profesionale a ziariútilor.

Prin talent úi muncă, prin rîvnă úi responsabilitate breasla jurnalismului constituie un segment esenĠial pentru societatea noastră, avînd o semnificativă contribuĠie în informarea úi formarea opiniei publice.

Ca oglindă a realităĠilor articolele de ziar, útirile agenĠiilor de presă, programele de radio úi de televiziune evidenĠiază nervurile Republicii Moldova în tendinĠa ei permanentă spre verticalitate úi consolidarea valorilor statului de drept.

Tuturor celor dedicaĠi acestui demers le urez multă sănătate úi succes în dificila misiune asumată.

Cu profund respect,

Procurorul General al Republicii Moldova nu ar părea de paradoxal, aceste investiţii în afacerile de presă suprimă libertatea și independenţa presei.

De fapt, în Republica Moldova nici nu mai putem vorbi de presă în accepţia clasică a

Valeriu Zubco termenului. Aceasta a devenit o anexă a guvernării și a businessului (pe care îl controlează tot guvernanţii), care se ocupă de manipulare, dezinformare și intoxicare.

Iată acum am înţeles de ce

premierul Filat a adresat jurnaliștilor un mesaj de felicitare. E tot așa cum premierul ar adresa felicitări miniștrilor săi sau membrilor și simpatizanţilor PLDM. Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

4

EDI|IA DE VINERI

Atitudini

4 MAI 2012

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

Despre creştinofobie, speculaţii, revoluţionari şi agenţi ai „atracţiilor romantice” (2) Motto: „Iar cine va sminti pe unul dintr-aceştia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi lui să i se atârne de gât o piatră de moară şi să fie afundat în adâncul mării. Vai lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala” Iisus Hristos, Evanghelia după Matei 18: 6-7 „…Socrate, Oscar Wilde, Alexandru Macedon, William Shakespeare, Michelangelo, Ciaikovski, Marcel Proust… lista este foarte lungă și eu sunt absolut convinsă că pe timpurile lor au existat oameni care au încercat să-i bage în diferite centre de reabilitare, dar acum istoria nu-i cunoaște, îi recunoaște pe oamenii ăștia, pentru că, la urma urmei, e important să rămânem oameni; nu contează cu cine facem săx și cum facem săx, să rămânem oameni…”. Aceasta a fost concluzia unei telejurnaliste cu vederi liberale și democrate enunţată în finalul unei emisiuni de dezbateri de circa 75 de minute în care s-au adus argumente și s-au exprimat și sentimente „pro” și „contra”, iar unul dintre experţi chiar a încercat să-l atragă pe Dumnezeu de partea lui în disputa privind legea antidiscriminare și drepturile homosexualilor.

După cum remarca premierul Vlad Filat, în ultima vreme avem parte de „prea multe discuţii și prea multe speculaţii” despre un proiect de lege care, din punctul meu de vedere, nu va schimba cu nimic situaţia drepturilor celor mulţi și săraci, dar care deschide anumite uși pentru propaganda homosexuală în spaţiul public, aducând beneficii celor câţiva avocaţi specializaţi în probleme de discriminare care, probabil, au și ochit un loc în Consiliul pentru prevenirea și combaterea discriminării. De ce?

Potrivit proiectului de lege propus, subiecţii cu atribuţii în domeniul prevenirii și combaterii discriminării sunt instanţele judecătorești, consiliul pentru prevenirea și combaterea discriminării, autorităţile publice, asociaţiile obștești. Iar formele grave ale discriminării sunt: „promovarea sau practicarea discriminării de către autorităţile publice; susţinerea discriminării prin intermediul mijloacelor de informare în masă; amplasarea mesajelor și simbolurilor discriminatorii în locurile publice etc.”…

Așa cum, din grija guvernanţilor, în lege a fost păstrată formula „orientare sexuală” ca și criteriu de discriminare, reieșind și din ceea ce fac în ultimul timp activiștii nediscriminării (dacă nu mi-a scăpat ceva mai proaspăt, Coaliţia nediscriminare a acţionat Primăria Chișinău în judecată, pentru că a refuzat să aprobe schiţa de billboard pentru promovarea nediscriminări) am destule motive să cred că se urmărește instituirea unor comisari ai discriminării care vor monitoriza și hărţui persoanele, autorităţile publice și mass-media, dar și jurnaliștii, și liderii de opinie care au puncte de vedere critice la adresa politicilor de nediscriminare. Serviciile unui avocat pe durata unui proces într-o singură instanţă la Chișinău costă, în medie, aproximativ 5000 de lei sau 1200-1500 de lei pentru o ședinţă de judecată. Salariul mediu pe economie în ianuarie 2012 a fost de circa 3100 de lei, iar minimul de existenţă pentru o persoană pe anul 2011 a fost de circa 1500 de lei.

Când Pietrele tac, cifrele vorbesc Și acum vă îndemn să luaţi în parte fiecare dintre cele 12 categorii sociale despre care ni se spune că vor beneficia de legea nediscriminare și să chibzuiţi la rece câţi dintre ei pot avea bani, chef și ambiţie să se judece în Republica Moldova pentru încălcarea drepturilor de discriminare.

Chiar și ţinând cont că legea menţionată îi scutește de taxa de stat pentru intentare de proces. Poate reprezentanţii minorităţilor etnice? Sau pensionarii? Sau persoanele cu dizabilităţi? Sau femeile despre care se vehiculează că ar primi cu 30 la sută mai puţin decât bărbaţii? Apropo, la ultimul meu loc de lucru, salariul neoficial al unei femei era de 10 ori mai mare decât media salariilor celorlalţi angajaţi. Nu știu dacă respectiva femeie avea și un salariu oficial impozitabil sau nu, asta e altă poveste de care se ocupă Inspectoratul Fiscal, dacă nu greșesc. Și nici nu vreau să generalizez, pentru că știu că sunt multe cazuri de femei, în special cele gravide, ai căror șefi turbă la gândul că va trebui să le plătească perioada concediului de maternitate. Dar să revin la subiect cu alte cifre.

Potrivit rapoartelor organizaţiei publice Centrul de Informaţii GenderDoc-M, această organizaţie a cheltuit pentru activităţile sale din 1999-2004 peste 235 de mii de dolari, în 2005 – circa 117 mii de euro, în 2006 – circa 225 de mii de euro, în 2007 – 330

de mii de euro, în 2008 – 372 de mii de euro 2009 – circa 273 de mii de euro, în 2010 – 255 de mii de euro, 2011 – circa 193 de mii de euro. Adică, din 1999 până în 2011, Centrul de informaţii GenderDoc-M a cheltuit inclusiv pentru „realizarea lobbysmului în interesele gay-lor, bisexualilor și transsexualilor în structurile internaţionale și în interiorul Republicii Moldova”, pentru„avansarea propunerilor de modificare în legislaţia naţională a ţării pentru ca în ţară să fie obţinute drepturi și oportunităţi egale în privinţa gay-lor, bisexualilor și transsexualilor”, precum și pentru „sprijinul acordat organelor competente în elaborarea și adoptarea legislaţiei naţionale antidiscriminatorii”, circa 1 milion 945 de mii de euro sau mai mult de 30 de milioane de lei, conform cursului Băncii Naţionale din 10 aprilie. Alte activităţi ale acestui Centru de informaţii ţin de monitorizare, organizarea de seminare, mese rotunde, tabere de vară, tabere de iarnă, pride-uri, concursuri pentru transvestiţi, promovarea toleranţei în societate și în media ș.a.m.d.

30 de milioane de lei în 14 ani e o sumă serioasă, nu? Numai în 2011, Centrul de Informaţii GenderDoc-M a cheltuit circa 3 milioane de lei. Deci, iată că interesele gay-lor, bisexualilor și transsexualilor vor putea fi apărate în instanţe judecătorești cu avocaţi bine plătiţi. Cât privește celelalte 11 categorii sociale… e greu să spun.

Eu nu mai știu o altă organizaţie în Republica Moldova care să se bucure de atâta apreciere și mărinimie din partea finanţatorilor externi. Și mă întreb, oare cu ce buget a operat anul trecut Serviciul de Informaţii și Securitate, dacă și unii, și alţii se ocupă de informaţii? E interesant de aflat, nu?

Cred că de 30 de milioane de lei se putea construi o casă mare și frumoasă în care să încapă și să se simtă bine toţi homosexualii din Republica Moldova, care, din câte se știe, nu sunt așa de mulţi. Și nu în Moldova noastră homofobă, dar, de exemplu, în Antalya. Aer curat, Marea Mediterană, briză, toate beneficiile toleranţei și a civilizaţiei. „Jivi i raduisea” (rus.

– trăiește și bucură-te). Am văzut acolo case noi foarte bune la preţuri mai mici decât apartamentele din Chișinău. Numai că Centrul de informaţii GenderDoc-M nu le-au făcut case, din câte știu. El vrea să le facă o lege, pentru că, dacă o să fie legea, o să poată pretinde mai multe de la autorităţile noastre centrale și locale, iar ei o să poată să acţioneze pentru a câștiga alte fonduri pentru activităţi și proiecte.

Dar să revenim la speculaţii.

Părerea mea este că cea mai mare speculaţie este ideea că homosexualii ar avea nevoie de o lege care să-i protejeze de discriminare. Din câte cunosc eu, nu există nici o lege care i-ar discrimina pe homosexuali, pentru că, din punctul de vedere al legii, și homosexualul, și heterosexualul, și ţiganul, și ucraineanul, și bărbatul, și femeia, și creștinul, și ateul sunt cetăţeni egali. A împărţi oamenii după criteriul preferinţelor lor sexuale este deja un act vulgar de discriminare la adresa demnităţii omului, un act prin care omul este identificat cu preferinţele lui sexuale, iar asemenea grosolănii își permit doar degradaţii care identifică și numesc bărbatul sau femeia cu numele organelor lor genitale.

Omul din punctul de vedere al creştinilor şi al homosexualilor Aici este cheia conflictului dintre creștini și homosexuali: din punctul de vedere al creștinilor, omul este o fiinţă creată de Dumnezeu și este un templu al Duhului Sfânt pe care îl revarsă Creatorul, iar din punctul de vedere al promotorilor drepturilor homosexualilor, omul este un animal purtător de organe sexuale. Respectiv, pentru creștini sunt prioritare Legile Dumnezeiești și Constituţia Republicii Moldova în cazul nostru, iar pentru homosexuali – legile instinctelor nefirești în care se bălăcesc și anumite legi, directive sau recomandări ale unor foruri europene care protejează aflarea lor în această stare.

Ce ar trebui să facă statul în această situaţie? Din punctul de vedere al creștinilor, statul ar trebui să-i trateze pe homosexuali ca pe niște oameni și cetăţeni egali, iar din punctul de vedere al homosexu-

alilor, statul ar trebui să-i trateze ca pe niște purtători de organe sexuale sau, cum zic avocaţii lor, ca pe niște oameni care au o altă „orientare sexuală”. Și iarăși nu se știe exact dacă aceasta e dorinţa homosexualilor sau a celor care fac bani din afacerea aceasta, așa cum menţiona recent membrii organizaţiei „Moldova Mea”. Fiodor Ghelici a estimat că membrii comunităţilor sexuale din Moldova „se nebunesc” și se dau într-un spectacol de discriminare în care ei joacă rolul de victime, pentru a prosti autorităţile europene și a obţine profituri financiare. „Discriminarea este, în ultimă instanţă, o metodă de business”, a concluzionat președintele Asociaţiei „Moldova Mea”.

Uniunea Sovietică, transvestită în Uniunea Europeană În reportajul de lansare a dezbaterii l-am văzut pe ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, care ne-a anunţat că, în maximum 4 săptămâni, proiectul avizat de OSCE și Uniunea Europeană va fi trimis în Parlament, pe ambasadorul Uniunii Europene, Dirk Schuebel, cu declaraţia lui cunoscută despre beneficiile pentru 50 la sută din populaţia Moldovei, replica Preasfinţitului Markel, care îl numește pe Dirk Schuebel escroc și vorbește despre o posibilă solicitare a expulzării emisarului european din ţară, ambasadorul Suediei la Chișinău, Ingrid Tersman, care ne informează că Guvernul Suediei așteaptă adoptarea legii antidiscriminare „într-o perioadă cât mai scurtă” (curioase îndeletniciri au membrii Guvernului suedez), președintele Parlamentului, Marian Lupu, care se arăta categoric împotrivă la „acele modificări fundamentale nu doar din legislaţie, dar și la norme de moralitate, care s-au produs doar la nivel de vreo 5-6 ţări din UE, ţări în care este eliminată noţiunea de tată-mamă, soţ-soţie ș.a.m.d. Iată această situaţie în Republica Moldova nu va fi, nu…”.

Sigur că contează ce cred ambasadorii de la Chișinău și guvernanţii despre o lege a Republicii Moldova recomandată de Uniunea Europeană, deși e destul de previzibil ce ar putea să zică un ambasador reieșind din ţara din care vine și politica ei oficială, dar oare nu contează mai mult ce zic oamenii pe care legea respectivă îi privește în mod direct? Și Schuebel, și Ingrid Tersman o să plece din Moldova în câţiva ani, la fel cum o să plece din Guvern șefii și funcţionarii lui actuali, dar legea rămâne. De ce n-am auzit vocea reprezentanţilor opoziţiei?

Cu toate stângăciile lor despre instinctele „animaliere” trebuie ascultaţi, mai ales dacă credem că „femeile îmbrobodite” care i-au votat nu au replici demne de o televiziune publică.

Dar hai s-o luăm de la alt capăt.

Noi trăim în Republica Moldova și avem un Guvern ales de Parlamentul pe care l-am votat și i-am încredinţat puterea de a ne reprezenta interesele. Eu nu am votat pentru Dirk Schuebel și nu înţeleg de ce această persoană trebuie să dicteze legi pentru Moldova, sfidând interesele majorităţii. Într-o democraţie, legile se adoptă cu majoritate de voturi. Dacă și în Parlament s-ar merge pe ideea dictatului minorităţii la fel cum se încearcă în cazul promovării Legii antidiscriminare, atunci s-ar ajunge la situaţia în care grupul Dodon ar conduce Parlamentul și ar propune candidatura șefului de Guvern. Este absolut deplasat faptul că Guvernul nostru, consiliat de UE, insistă pe o lege care prejudiciază interesele a circa 95 la sută din populaţia Moldovei. Și este cu totul de neînţeles de ce Dirk Schuebel discreditează imaginea Uniunii Europene, făcându-i pe moldoveni să înţeleagă că Uniunea Europeană este o Uniune Sovietică în care minorităţile sexuale joacă rolul Partidului Comunist.

Pe de altă parte, observaţi că lumea se ferește să mai apară în dezbateri pe astfel de teme, pentru că mai mulţi din oamenii care au avut o atitudine critică faţă de proiectul de lege antidiscriminare și faţă de drepturile exclusive pe care această lege le oferă persoanelor homosexuale sunt în procese. Marian Vitalie are proces pentru că a spus că homosexualitatea este păcat.

Anatol Plugaru are un proces pentru că a spus în public un proverb discriminatoriu la adresa ţiganilor. Fiodor Ghelici iarăși

este în proces cu reprezentanţii homosexualilor. Privesc.eu este în proces cu Oleg Brega, pentru că nu a șters nu știu ce replici de pe forum. Iată că oamenii care fac lobby pentru legea antidiscriminare au reușit, într-o oarecare măsură, să-i scoată din joc pe câţiva din cei mai fervenţi critici ai legii.

Atrageţi atenţia că aceste procese au la bază legislaţia actuală. Deci, există articole de lege suficiente pentru a sancţiona încălcarea unor drepturi de discriminare în baza legislaţiei actuale. Cine are nevoie de o nouă structură de comisari ai discriminării?

Despre „manifestul homosexualilor” şi statul poliţienesc Republica Moldova Eu personal, și poate mai sunt alde mine, mă întreb cum o broșurică verde, intitulată „Manifestul Homosexualilor: Acum și în Moldova”, a aţâţat atâta vrajbă și dezbinare naţională și religioasă încât a fost nevoie de percheziţii în biserică, intervenţie în timpul slujbei religioase și intentarea unei acţiuni penale? Nu mai avem contrabandă cu ţigări, băuturi alcoolice, bunuri contrafăcute, nu mai avem trafic de droguri, trafic de persoane și am ajuns să mobilizăm efectivele Ministerului de Interne la luptă cu contrabanda de carte. Dacă mergem pe aceeași politică, lotul de 1300 de broșuri trebuie ars în public, ca nu cumva colaboratorii de interne să se apuce să citească ce-i scris acolo.

Iar reprezentanţii clerului să fie controlaţi pe sub rase, că s-ar putea să ascundă acolo literatură cu caracter homofob, editată cu încălcarea normelor fiscale. Deși, din câte știu, încălcări de genul neindicarea tirajului și a tipografiei se mai fac și în campaniile electorale, iar noi avem alegeri destul de des în ultimii ani. Îmi amintesc cât tam-tam s-a făcut atunci când Turnul de veghe al autorităţilor a reperat un ministru pe picior greșit într-o zi mai specială a familiei sale, când a și băut, și care, în loc să-l ducă creștinește până acasă, a chemat televiziunea și l-a pus să sufle în detectorul de alcool. Lasă să vadă ţara ce miniștri are partidul cutare!

Acestea sunt modelele „europene” de comportament încurajate de guvernanţi și de instituţiile de presă pe care le folosesc servindu-le subiecte? Să ne pândim, să ne supraveghem și să chemăm poliţia sau televiziunea la prima manifestare de incorectitudine politică sau greșeală. Dar cel mai bine e să scriem rapoarte. Să raportăm cui trebuie, cine și pe cine discriminează, cine și cu cine se culcă, cine și cu cine petrece prea mult timp împreună,„e-he, lasă că știm noi ce fel de poamă e respectivul și ce planuri urzește”.

Apropo, aţi remarcat că acum, când adolescenţii se bat prin curtea școlii, nu se mai implică nimeni să-i despartă, toţi filmează sau scandează, după care încarcă filmuleţele pe youtube ca să vadă și alţii și așteaptă să apară și „la televizor”. Și dacă, pe timpurile noastre, fetelor mai bătăioase li se zicea „bandit în fustă” și era o rușine să se bată, acum, ele sunt un fel de amazoance ale egalităţii de gen: „Tu ai zis așa și așa despre mine? În genunchi!” Acum chiar și poliţiștii își filmează isprăvile, ca să aibă ce discuta după serviciu la o bere. Cred că vă amintiţi „interviul-interogatoriu” realizat de reporterul în uniformă cu un cioban de prin Băcioi.

Privesc reportajul cu părintele care a organizat câteva conferinţe cu niște profesori greci și nu-mi vine să cred. Cine și din ce motive a dispus interogarea, timp de o oră, în aeroportul Chișinău, a celor doi cetăţeni ai Uniunii Europene veniţi să conferenţieze în Republica Moldova? Vin atâția predicatori în Moldova, și mormoni, și moniști, și evangheliști, și iehoviști, și… miliţianul mesia Visarion din Siberia a fost primit cu toată căldura la ULIM și prin alte instituţii. Unii dintre aceștia, dacă au bani să plătească arenda, predică și în Palatul Naţional, și în Palatul Republicii, iar alţii care vin dintr-o ţară ortodoxă cu care avem relaţii bune și unde lucrează mulţi compatrioţi de-ai noștri… le dictăm prin rectori și șefi de case de cultură care sunt temele interzise la conferinţă și le stingem lumina dacă ies din orele prevăzute de program. După care aprindem lumânări mari și

mergem la catedrală să ne rugăm pentru prosperitatea ţării.

Ajunge. Mai bine vă povestesc cum a fost discriminat, săptămâna trecută, la Chișinău, homosexualul Vladimir Ilici Lenin. Istoria începe așa.

Lenin şi diversiunea Serviciului de Informaţii şi Securitate Începutul lunii aprilie în Republica Moldova a fost marcat de un fenomen de discriminare fără precedent asupra celui mai influent homosexual din istoria omenirii, despre care unii dintre noi au citit, iar alţii au scris poezii.

Cu toţii am învăţat la școală cum el, copil fiind, iubea literatura și limbile latină și greacă. Știm că a avut și un frate care tare nu iubea nedreptatea. Acest frate, fiind mai năzbâtios, a fost condamnat la moarte prin spânzurare pentru participarea la un complot cu scopul asasinării ţarului. Execuţia l-a înrăit pe fratele mai mic și el s-a implicat în protestele studenţești, iar mai târziu a abandonat studiile universitare în favoarea activităţii de propagandă revoluţionară.

După mulţi ani de lupte de clasă și peregrinări prin străinătate, ajutat cu bani și sfaturi de niște fraţi de idei de peste hotare, tânărul a reușit să-și răzbune fratele.

Tânărul la care ne referim nu prea iubea să muncească și avea foarte mulţi prieteni peste hotare, în Berna, Paris, Bruxelles, Zürich, Londra, Stockholm, Berlin pe care îi vizita destul de des. Pentru a-și plăti călătoriile și pentru alte nevoi de partid, a fost înfiinţat un detașament de haiduci care se ocupau cu „exproprieri revoluţionare”, adică delapidări sau atacuri banditești asupra birourilor de poștă, a caselor de bilete din gări și asupra băncilor. Cea mai cunoscută „expropriere” a fost atacul asupra a două camioane cu bani, la 26 iunie 1907, în Piaţa Erevan din Tiflis, când au fost furate 340 000 de ruble de către o echipă condusă de un seminarist… chiulangiu și el. Ca să nu lungim prea mult subiectul, vă spunem că tânărul se numea Vladimir Ulianov, el a fost căsătorit pe la 28 de ani cu revoluţionara Nadejda Krupskaia și… a avut o „atracţie romantică” faţă de un alt cunoscut revoluţionar bolșevic pe nume Grigori Zinoviev. Vreţi să știţi unde e discriminarea, nu-i așa?

Iniţiativa indirectă de discriminare a venit din partea deputatului liberal Valeriu Munteanu, care a cerut Consiliului Raional Anenii Noi demontarea monumentului lui Lenin aflat în Scuarul Casei de Cultură a Consiliului Raional Anenii Noi și în imediata apropiere (50 metri) a Bisericii Sf. Dumitru. Motivul invocat de Munteanu este că Vladimir Ulianov, zis și Lenin, ar fi unul dintre cei mai sângeroși dictatori (4 milioane de victime) ai secolului XX, iar monumentul acestuia ar fi fost “amplasat abuziv în anul 2006, cu încălcarea legislaţiei în vigoare”.

Surse care au dorit să păstreze anonimatul, ne-au relatat însă că gestul absolut intolerant al deputatului Munteanu ar avea drept cauză și atitudinile profund homofobe, provocate de Serviciul de Informaţii și Securitate, care, din raţiuni necunoscute a pus la dispoziţia Partidului Liberal documente secrete conţinând corespondenţa „romantică” și revoluţionară dintre Lenin și Zinoviev. Câteva dintre textele corespondenţei intime ale celor doi revoluţionari celebri au parvenit redacţiei indirect.md aproximativ în același timp când redacţia union.md a început să publice romanul telefonic al altor doi revoluţionari, mai puţin celebri, dar la fel de cunoscuţi la Chișinău: Natașa și Mark. Atenţionăm că avem anumite motive să credem că Serviciul de Informaţii și Securitate, în mod intenţionat, a prezentat publicului cele două romane sfâșietoare de dragoste pentru ca, prin asociere, oamenii să-i simpatizeze pe eroii din 7 aprilie și să-i blameze pe ceilalţi doi eroi, uniţi de o dragoste mai puţin tradiţională.

Am cugetat mult, dacă este etic sau nu să prezentăm cititorilor noștri aceste crâmpeie ale unei dragoste rebele, zbuciumate și de neînţeles pentru majoritatea muritorilor de rând care, încorsetaţi de o mentalitate patriarhală, antiumană și, pe alocuri, primitivă chiar, nu pot accepta o diversitate a iubirii. El și el. Vova și Grigori.

Grigori și Vova. O dragoste nepământească născută pe baricadele revoluţiei, care a continuat într-o

colibă de la Razliv, unde cei doi ideologi bolșevici s-au ferit de ochii proletarilor încuiaţi la minte și homofobi.

Grigori către Vova: „Te sărut pe tine şi fundul tău marxist” „Dragă Vova! Nu-ţi poţi închipui cât îmi este de trist fără tine, cât îmi lipsesc mângâierile noastre… Poţi să fii sigur, de când ai plecat nu m-am atins de nimeni. Poţi să fii absolut sigur în sentimentele mele faţă de tine și în loialitatea mea. Crede-mă, nu m-am atins de un bărbat sau femeie și nu o voi face. Numai tu îmi ești apropiat. Vino, nu te teme.

Voi pregăti totul în modul cel mai bun”, îi scrie Grigori Zinoviev lui Vladimir Ilici după ce s-au odihnit o lună împreună în vestita colibă de la Razliv.

Din anumite motive, Lenin nu a răspuns la această scrisoare și Zinoviev, după o săptămână de așteptări chinuitoare, îi scrie din nou: „Dragă Vova! Tu nu mi-ai răspuns. L-ai uitat pe micul Ghersele… Eu am pregătit pentru noi un lăcaș frumos. Putem trăi acolo cât dorim… Este o locuinţă minunată, acolo ne va fi bine și nimeni nu va putea împiedica dragostea noastră. Va fi ca înainte. Îmi amintesc ce mare bucurie a fost întâlnirea noastră, îţi amintești cum la Geneva ne-am ascuns de această femeie… Nimeni nu va putea înţelege sentimentele noastre.

Vino, cât mai repede. Te aștept, floarea mea. Al tău, Ghersele”.

După complotul din octombrie, Lenin a revenit la Petrograd.

Zinoviev este plecat la Moscova, de unde îi scrie, din nou, lui Lenin: „Ilici! Am executat toate ordinele tale. Aici este foarte greu și complicat, dar mă încălzește gândul că după câteva zile ne vom revedea și ne vom îmbrăţișa. Numai speranţa că-mi ești fidel mă încălzește. Te sărut pe tine și fundul tău marxist. Al tău, Ghersele”.

Poate că cititorul se întreabă: de care femeie se ascund cei doi lideri comuniști și care din cei doi este pasiv și care activ. În 1918, Zinoviev este mai concret: „Vova! De fiecare dată când sunt departe de tine devin trist.

Tu ești mare jucăuș. Te cunosc. Eu însă mă ţin tare și nu-mi permit nimic. Înţeleg cât de greu este să te prefaci. Acum însă este mai bine. Nu trebuie să ne ascundem de Nadejda, spre deosebire de ce s-a întâmplat la Geneva, unde ea ne-a prins pentru prima dată”.

Iată că lucrurile se limpezesc, trebuie să înţelegem că la Geneva, unde Lenin și Zinoviev s-au culcat împreuna pentru prima dată, au fost prinși de Krupskaia – soţia lui Lenin. Lenin recunoaște totul și ea nu-i mai face probleme.

Scrisoarea următoare este scrisă la Narva, în primăvara lui 1918, când Armata Roșie învinge forţele generalului Iudenici.

Zinoviev triumfă. El scrie: „Vova!

Voi sosi în curând și nu te voi lăsa orice ar spune această nesimţită.

Așteaptă-mă!”. În 1922, când Lenin era grav bolnav, Krupskaia, care nu-și mai putea ascunde pornirile homofobe și total discriminatorii, îi scrie lui Zinoviev: „Te rog să nu-l mai deranjezi pe soţul meu cu cererile tale pentru întâlniri. A sosit timpul să vă liniștiţi. Nerușinarea voastră nu se mai poate răbda.

Ilici este bolnav”.

Mă veţi întreba, care e legătura „atracţiei romantice” dintre Lenin și Zinoviev cu legea antidiscriminare? O să încerc să vă răspund.

Dacă legea va fi adoptată în formula ei actuală, istoria iubirii lui Grigori și Vova de mai sus are toate șansele să ajungă ca material ilustrativ în manualele școlilor generale. „Articolul 9. Interzicerea discriminării în domeniul învăţământului. Instituţiile de învăţământ asigură respectarea principiului nediscriminării: a) prin oferirea accesului la instituţiile de învăţământ de orice formă și nivel; b) în procesul educaţional, inclusiv la evaluarea cunoștinţelor acumulate; c) în activitatea știinţifico-didactică; d)

prin elaborare de materiale didactice și programe de studii…”.

Hitler şi „Viciul Naţional al Germaniei” Iar acum câteva fraze despre alt „jucăuș” care a făcut istorie și a cărui pasiune ar merita, pe bună dreptate, să ajungă în atenţia autorilor de manuale școlare, ţinând cont și de situaţia de criză prin care trece și societatea, și Guvernul. În cartea „Zvastica roz” de Scott Lively, tradusă din engleză de Ana Larisa Pospai, carte care în curând va deveni accesibilă și pentru cititorii din ţara noastră, avem următoarele menţiuni: „În „Viciul Naţional al Germaniei”, Samuel Igra scria că, în tinereţe, Hitler „se prostituase în Viena și Munchen” (Igra:67). Ca mărturie în acest sens ar fi faptul că, pentru un timp destul de lung, Hitler „a ales să locuiască într-o pensiune din Viena cunoscută ca fiind locuită de mulţi homosexuali” (Langer:192). Acea pensiune era Hostelul Meldemannstrasse.

Prieten pentru multă vreme cu Hitler, homosexualul Ernst Hanfstaengl a identificat această reședinţă ca „un loc în care bărbaţii mai în vârstă mergeau în căutare de tineri băieţi pentru plăceri homosexuale” (Machtan:56). „Era un secret deschis la începutul secolului XX”, adaugă Machtan, „căminele municipale pentru bărbaţi fără casă erau puncte centrale ale activităţii homosexuale… unde mulţi bărbaţi tineri își câștigau existenţa angrenânduse în prostituţie. Hitler a petrecut mai mult de trei ani în acest mediu” (Machtan:51)… Machtan sugerează că fiecare din relaţiile pe termen lung din tinereţea lui Hitler – cu Reinhold Hanisch, August Kubizek, Rudolf Hausler și Ernst Hanfstaengl – erau „aventuri amoroase” homosexuale…

Așa-numitul „Protocol Mend”, un document pregătit de serviciile secrete militare ale Germaniei sub Amiralul Canaris, conţin mărturia lui Hans Mend. Considerat extrem de credibil, Mend a spus despre Hitler: „Între timp, am ajuns să-l cunoaștem pe Hitler mai bine. Am observat că nu s-a uitat niciodată la o femeie. L-am suspectat de homosexualitate imediat, deoarece era evident că era anormal.

El era extrem de excentric și afișa trăsături efeminate cu tendinţe în acest sens… În 1915, am fost cantonaţi în berăria Le Febre din Fournes. Am dormit în fân. Hitler avea culcușul pregătit pe jos alături de „Schmidl”, târfa lui masculină. Am auzit un foșnet în fân.

Atunci cineva și-a aprins lanterna electrică și a mormăit: „Uitaţi-vă la fătălăii ăștia doi.” Eu personal nu am fost deloc interesat de asta” (Ibid:68).

„Atracţie romantică” sau „patimă scârboasă”?

Cu riscul de a vă obosi o să mai dau un citat destul de interesant de la o emisiune de dezbateri, în care unicul analist de acolo care mai răsfoiește Biblia a încercat să ne prezinte punctul de vedere al lui Dumnezeu asupra homosexualităţii, concluzionând că ar trebui să-i lăsăm pe ultimii cu tot cu drepturile lor „în plata Domnului”. Argumentele dumnealui în favoarea acestei idei le-am trecut pe hârtie, adică în comp. „Dumnezeu nu prea avea mare grijă de sodomiţi și de cei din Gomora până când aceștia nu au făcut un act de agresiune împotriva îngerilor Domnului. Până atunci, Dumnezeu a fost tolerant faţă de ei. Deci, în Biblie se condamnă agresivitatea sexuală, inclusiv agresivitatea homosexuală. În rest, dacă ne uităm în cele 613 legi ale lui Moise, acolo găsim tot spectrul de crime cu caracter sexual … incest… și așa mai departe.

Apostolul Pavel, care este stâlpul creștinismului, condamnă homosexualitatea, pornind de la ideea că mădularele și trupul omului sunt un templu unde sălășluiește Duhul. Aceasta nu înseamnă că nu se condamnă toate celelalte crime cu caracter sexual”.

Sigur că nu înseamnă, nimeni dintre desfrânaţi „nu va vedea Împărăţia Cerurilor”. Dar dacă avem puţină consideraţie pentru Sfântul Apostol Pavel și credem în Dumnezeu și în faptul că Biblia este inspirată de Duhul Sfânt, trebuie să credem și următoarele cuvinte ale apostolului neamurilor: „Pentru aceea, Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocară, căci și femeile lor au schimbat fireasca rânduială cu cea împotriva firii; Asemenea și bărbaţii, lăsând rânduiala cea după fire a părţii femeiești, s-au aprins în pofta lor unii pentru alţii, bărbaţi cu bărbaţi, săvârșind rușinea și luând cu ei răsplata cuvenită rătăcirii lor. Și precum n-au încercat să aibă pe Dumnezeu în cunoștinţă, așa și Dumnezeu i-a lăsat la mintea lor fără judecată, să facă cele ce nu se cuvine. Plini fiind de toată nedreptatea, de desfrânare, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înșelăciune, de purtări rele, bârfitori, grăitori de rău, urâtori de Dumnezeu, ocărâtori, semeţi, trufași, lăudăroși, născocitori de rele, nesupuși părinţilor, neînţelepţi, călcători de cuvânt, fără dragoste, fără milă; Aceștia, deși au cunoscut dreapta orânduire a lui Dumnezeu, că cei ce fac unele ca acestea sunt vrednici de moarte, nu numai că fac ei acestea, ci le și încuviinţează celor care le fac…”. Traducerea lui Cornilescu e și mai drastică cu privire la această patimă, zicând: „Dumnezeu i-a lăsat în voia unor patimi scârboase”. Și dacă nu este suficient ce zice Apostolul Pavel, îl putem consulta pe Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur, care este și autorul uneia dintre Liturghiile care se slujesc în toate ţările ortodoxe. Sfântul Ioan zice așa: „Sodomitenii se consideră mai rău decât ucigașii, fiindcă e cu mult mai bine de a muri, decât a trăi în halul acesta. Ucigașii despart sufletul de trup, dar aceștia, împreună cu trupul, ucid și sufletul. Orice fel de păcat nu se poate compara cu această grozavă nelegiuire și dacă cei ce pătimesc de această boală ar simţi grozăvia acestei pofte păcătoase, ar prefera ca mai bine să moară de o mie de ori, decât să facă aceste păcate… Unul ca acesta este vrednic de bătut cu pietre și de femei, și de bărbaţi, căci a nedreptăţit și a defăimat ambele sexe”.

Nu sunt deloc ușoare aceste cuvinte și nici nu trebuie înţelese ca instigare la pogromuri antihomosexuale, cum va sări cineva să interpreteze, pentru că avem în faţă și cuvintele Mântuitorului, care zice: „Cine este fără păcat să arunce piatra primul”. Pur și simplu, trebuie să vedem ce facem cu sufletul și ce facem cu trupul.

Am un prieten care se ocupa de banditism și într-o vreme a început să studieze Biblia ca să înţeleagă metoda de manipulare a lui Iisus Hristos. Era o cercetare pragmatică cu scopul de a găsi tehnici secrete de influenţă asupra conștiinţei. Vroia omul să adune mai mulţi „fraţi de haiducie”.

Numai că, în definitiv, a ajuns el „manipulat”, în așa măsură, încât s-a făcut misionar și acum merge prin ţări străine ca să vestească Evanghelia lui Hristos. Cuvintele care l-au întors la credinţă sunt următoarele: „Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai de grabă de acela care poate și sufletul, și trupul să le piardă în gheenă”.

Vreau să amintesc că homosexualii pe lângă trup mai au și suflet. Și poate veni o vreme în viaţa lor când vor obosi să rătăcească în căutarea identităţii lor sexuale și a trupului pereche cu tot cu suflet. Poate că li se va face lehamite de „atracţiile romantice” și poate chiar vor dori să aibă familie tradiţională și copii, și binecuvântarea lui Dumnezeu pentru familia lor. Iar atunci n-o să-i ajute nici Gender-Doc M și nici legea nediscriminare. Doar Hristos. De aceea, nu trebuie să aruncăm cu pietre în Biserica lui Hristos. Și nici în legea Lui. (Va urma) Igor PÂNZARU Sursa: indirect.md

FLUX EDI|IA DE VINERI

4 MAI 2012

Atitudini

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

5

Libertatea religiei şi conştiinţei aflate sub ameninţare în Republica Moldova Ministerul de Justiţie moldovean a propus o nouă lege pentru prevenirea și lupta împotriva discriminării. Scopul legii propuse a fost să creeze un instrument care să asigure prevenirea oricărui tip de discriminare pe teritoriul Moldovei și care ar reuni toate prevederile într-o singură lege. Totuși, din cauza confuziei din cadrul Ministerului Justiţiei privind scopul noii legi, aceasta a devenit extrem de controversată și a ridicat întrebări serioase privitor la libertatea credinţei și conștiinţei. Cu toate acestea, lobby-ști neoliberali și diplomaţi europeni au spus că aceasta ar fi singura metodă pentru ridicarea barierelor instituite de regimul de viză. Presiunea nejustificată a unor diplomaţi europeni, combinată cu confuzia din Ministerul Justiţiei, pare să formeze baza unei legi controversate care ameninţă serios drepturile fundamentale în Moldova.

Introducere: Contextul politic La nivel politic, Moldova a fost întotdeauna un stat aflat la intersecţia între Rusia și Uniunea Europeană. De-a lungul ultimului deceniu, politica ţării a fost determinată, în principal, de Partidul Comuniștilor (PCRM), care a avut o largă majoritate parlamentară pentru a hotărî direcţia politică principală a Moldovei, orientată spre priorităţile dictate de Rusia.

Totuși, începând cu 2009, situaţia părea să se schimbe. Alegerile din aprilie 2009 i-au adus PCRM mai puţin de 50% din voturi. În consecinţă, ei au pierdut majoritatea locurilor în Parlament pe care le avuseseră și care erau necesare pentru alegerea președintelui. Alegerile au fost urmate de proteste și tulburări politice pe străzile din Chișinău.

Cu toate că opoziţia era unită, nu a fost posibilă alegerea unui nou președinte cu majoritatea lor simplă. Au fost organizate noi alegeri în iulie 2009, comuniștii pierzând iarăși, iar partidele de opoziţie (PLDM, PL, PD și AMN) au acumulat împreună o simplă majoritate de 51,3%, suficientă pentru constituirea Guvernului, dar totuși insuficientă pentru alegerea președintelui. Prin urmare, a fost organizat un alt scrutin în noiembrie 2010. Opoziţia s-a unit în „Alianţa pentru Integrare Europeană” (AIE) și partidele componente ale coaliţiei au acumulat cu 7 locuri mai mult, având un total de 59 de mandate (din 101). Cu toate că reprezenta majoritatea, era destul de fragilă și insuficientă pentru alegerea președintelui. Comuniștii au rămas cu 42 de deputați în Parlament cel mai mare partid și o puternică opoziţie. Majoritatea parlamentară formată din partidele-componente ale Alianţei a fost legată doar de sentimentele anticomuniste și impulsul de integrare în UE cât mai repede posibil (așa cum, de fapt, sugerează și numele Alianţei). Posibilitatea iminentă a unor noi alegeri, o coaliţie slabă bazată pe o singură idee majoră (integrarea europeană) și o opoziţie puternică (Partidul Comuniștilor) au creat o situaţie politică foarte fragilă. În consecinţă, orice subiect legat de integrarea europeană devine foarte ușor un subiect politizat, iar fiecare remarcă sau observaţie din partea reprezentanţilor și diplomaţilor europeni poate avea un impact enorm și consecinţe importante asupra politicii și societăţii moldovenești.

Planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize Uniunea Europeană nu închide ochii la evoluţiile din Republica Moldova și a reacţionat prompt la acestea prin stabilirea negocierilor cu Moldova pentru o relaţie și mai strânsă. Prin urmare, la 16 decembrie 2012, Consiliul de Miniștri al UE a adoptat propunerea Comisiei Europene privind Planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize pentru Moldova cu propunerea de a crea trafic fără vize între UE și RM. Comisia Europeană a prezentat acest Plan de Acţiuni Moldovei în ianuarie 2011. Un plan similar a fost prezentat și Ucrainei.

Este interesant de menţionat faptul că nu au existat negocieri asupra condiţiilor care trebuie îndeplinite de Moldova, pentru că Planul prezentat a fost un document unilateral. Acest aspect este clar ilustrat de scrisoarea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene către Alianţa pentru Salvarea Familiilor din Moldova din 12 mai 2011.

Această scrisoare arată că UE „a înmânat”, pur și simplu, acest Plan de acţiuni Moldovei. În ea se menţionează că „prin acest Plan de Acţiuni, Uniunea Europeană impune Republicii Moldova o serie de cerinţe obligatorii care trebuie îndeplinite pentru liberalizarea regimului de vize în spaţiul Schengen pentru

cetăţenii moldoveni. Planul de acţiuni este parte a unei serii de documente unilaterale venite din partea UE privitor la liberalizarea regimului de vize pentru statele lumii a treia”. De asemenea, se menţionează că același lucru se aplică și documentelor legate de liberalizarea regimului de vize și pentru alţi vecini ai UE, cum ar fi Albania, Bosnia Herţegovina, Macedonia, Muntenegru, Serbia și Ucraina. Scrisoarea indică foarte clar că „textul documentelor nu este supus negocierilor, dar reprezintă o ofertă a UE adresată unui număr anumit de state, în acest caz, Republicii Moldova”.

Această menţiune subliniază faptul că nu au avut loc nici un fel de negocieri, Planul de acţiuni fiind un produs al UE, elaborat de Comisia Europeană și aprobat de Consiliul de Miniștri al UE.

Examinarea Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize O privire mai atentă asupra conţinutului Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize arată includerea unor cerinţe surprinzătoare.

Punctul 2.4 al Planului de Acţiuni al UE privind liberalizarea regimului de vize pentru Republica Moldova cheamă Moldova să asigure că restricţiile injuste și măsurile discriminatorii bazate pe „motive de sex, rasă, culoare etnică sau origine socială, caracteristici genetice, stare de sănătate (inclusiv HIV/SIDA), limbă, religie sau credinţă, opinie politică sau de alt fel, apartenenţă la o minoritate naţională, proprietate, naștere, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală” nu încalcă libertatea de deplasare pe teritoriul său.

Articolul 2.4.3 indică obligativitatea adoptării unei „legislaţii antidiscriminare comprehensive, conform recomandărilor organelor Consiliului Europei și ONU însărcinate cu monitorizarea și asigurarea protecţiei efective împotriva discriminării” și ratificării „instrumentelor relevante ale ONU și Consiliului Europei”. Este interesant că aceste cerinţe particulare, în general, fac parte dintrun plan de acţiuni al UE privind liberalizarea regimului de vize din moment ce se referă la instituţii noneuropene și adoptarea unor instrumente nespecificate ale CoE și ONU. Mai mult chiar, nu există nici o menţiune între cerinţele privind antidiscriminarea care să se refere la necesitatea îndeplinirii legislaţiei europene în acest domeniu. Există directive UE care tratează subiectul nediscriminării și tratamentului egal: Directiva 2000/43/CE din 29 iunie 2000, care implementează principiul tratamentului egal între persoane indiferent de origine rasială sau etnică, și Directiva 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000, care stabilește un cadru general pentru tratament egal în angajarea în câmpul muncii. În locul referinţelor la aceste momente ale legislaţiei europene, există recomandările ONU și CoE. În consecinţă, se creează impre-

sia că Moldova este așteptată să facă mai mult decât se cere de la statele membre ale UE. Alegerea unei asemenea formulări pentru cerinţele cu privire la antidiscriminare și liberalizarea regimului de vize i-a creat, probabil, Republicii Moldova impresia că noua lege antidiscriminare trebuie elaborată și nu ar fi suficientă doar racordarea legislaţiei actuale la directivele europene.

Confuzia din Ministerul Justiţiei cu privire la scopul concret al legii antidiscriminare rezultă într-o formulare controversată a proiectului de lege Puţin după ce Moldovei i-a fost înmânat Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul de lege privind prevenirea și combaterea discriminării. Dar se pare că a existat o confuzie în interiorul Ministerului Justiţiei în ceea ce privește scopul concret al acestui proiect

de lege. Se pare că prin elaborarea legii antidiscriminare au fost urmărite mai multe obiective, cum ar fi adoptarea acquis-ului comunitar, care îndeplinește cerinţele din planul de liberalizare a regimului de vize, și de a reuni toate prevederile deja existente pentru antidiscriminare în legislaţia naţională într-o singură lege. Scopul declarat, mai larg și vag, al legii relevă o oarecare confuzie în cadrul Ministerului Justiţiei cu privire la intenţia exactă a acestei propuneri legislative: Punerea în aplicare a directivelor UE din 2000? Consolidarea legislaţiei naţionale antidiscriminare existente? Măsuri de punere în aplicare în scopul îndeplinirii cerinţelor din Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize?

Faptul că scopul exact al legii nu a avut o expresie concretă a creat multă confuzie. Rezultatul este un proiect de lege controversat privind prevenirea și combaterea discriminării, din care se deduce că depășește prevederile legislaţiei europene în vigoare și, cel mai important, nu oferă suficientă protecţie pentru libertatea de expresie, de conștiinţă și libertatea religioasă.

Deci, proiectul de lege, într-un fel, merge și prea departe, dar și nu suficient de departe.

De ce este problematic proiectul de lege cu privire la prevenirea şi combaterea discriminării?

Proiectul de lege este problematic din cauza unor prevederi din text formulate în așa fel încât creează posibilităţi de îngrădire a libertăţii conștiinţei, expresiei,

în special cea a instituţiilor și organizaţiilor religioase.

Articolul 1 al proiectului de lege enumeră o serie de motive de discriminare fără a oferi orice scutiri rezonabile pentru cazuri particulare nicăieri în restul actului legislativ pentru nici unul din motivele de discriminare. Aceasta poate duce ușor la un conflict de drepturi în mai multe situaţii și este inconsistent cu textele directivelor europene. După cum am menţionat anterior, singurele directive UE cu privire la tratament egal sunt Directiva 2000/43/CE din 29 iunie 2000, care implementează principiul tratamentului egal între persoane indiferent de origine rasială sau etnică, și Directiva 2000/78/ CE din 27 noiembrie 2000, care stabilește un cadru general pentru tratament egal la angajarea în câmpul muncii, a cărei obiective sunt combaterea discriminării pe bază de religie, dizabilitate, vârstă și orientare sexuală în procesul de angajare în câmpul muncii. Pentru a asigura faptul că bisericile sau organizaţiile religioase își pot rezerva dreptul de a angaja oameni potriviţi pentru munca în instituţiile religioase, această directivă conţine o excepţie privind etosul religios, moment care lipsește din legea moldovenească.

Articolul 2: Definiţiile privind termenii cu privire la discriminare sunt vag formulate și lasă mult loc pentru interpretări subiective, în special definiţii ca hărţuire, discriminare indirectă, instigare/instruire la discriminare, victimizare și acţiune pozitivă.

Definiţia instigării la discriminare poate fi interpretată în așa fel încât să submineze libertatea conștiinţei și de expresie și, totodată, nu este necesară în textul legii, din moment ce o asemenea formulare lipsește în directivele europene privind tratamentul egal. Definiţia discriminării indirecte este, de asemenea, problematică și incompletă. În cele două directive europene menţionate există o excepţie în aplicarea discriminării indirecte pentru cazurile când practicile pot fi justificate obiectiv; proiectul de lege din Moldova nu conţine o asemenea excepţie.

Definiţia acţiunii pozitive poate fi și ea problematică pentru că

depășește cadrul celor două directive și are un sens neclar, ceea ce poate duce la uzurparea libertăţii de conștiinţă.

Articolul 4, în particular 4.b și 4.c, pot duce la acţiuni de subminare a libertăţii de expresie, pentru că încearcă să definească forme grave de discriminare, printre care: promovarea/susţinerea discriminării prin intermediul mass-media (4.b) și plasarea mesajelor discriminatorii în locuri publice (4.c).

Articolul 8 acoperă măsurile antidiscriminare în domeniul angajării. Cu toate că este copiat aproape integral din Directiva 2000/78, acest articol nu include și excepţia specială privind etosul religios din directivă, ci doar o excepţie formulată general și vag. Prin urmare, este o implementare incompletă a directivei europene 2000/78. Este ușor de imaginat ce consecinţe pot apărea.

Articolul 10, care se referă la nondiscriminare, în prevederile despre bunurile publice și servicii enumeră un număr de așa-numite „bunuri publice”, care face neclar la ce exact se referă „bunuri publice și servicii”.

Mai mult, nu are corespondenţă în cele două directive, care nici măcar nu ating asemenea subiect. Articolul 10 pare să se bazeze pe o directivă neadoptată despre tratamentul egal general referitoare la prevederile bunurilor publice și serviciilor.

Această directivă generală nu a fost adoptată de către UE pentru că este controversată, iar o iniţiativă similară a eșuat recent în Austria.

Articolul 11 despre interzicerea discriminării în sfera educaţiei nu este bazat pe nici una din prevederile directivelor europene și nu este, prin urmare, necesară într-un act legislativ al cărui scop este implementarea directivelor UE. Articolul 11.f

despre cooperarea cu ONG-urile în formularea programelor educaţionale nediscriminatorii este alarmant. Articolul 11.2 este, de asemenea, deosebit de îngrijorător, deoarece această dispoziţie ar împiedica instituţiile de învăţământ de la impunerea unor restricţii în criteriile de admitere în toate situaţiile, fără de indicarea excepţiilor pentru cazuri sau situaţii specifice. În Nota informativă a Ministerului Justiţiei, prezenţa acestui articol se explică prin implementarea unei prevederi a Convenţiei nondiscriminare în educaţie a UNESCO. Totuși, acest articol depășește Convenţia însăși, care, de fapt, asigură excepţiile pentru școlile religioase.

Articolul 13 privind Consiliul special pentru prevenirea și combaterea discriminării este îngrijorător. Directivele europene prevăd asemenea organ numai pentru discriminarea pe motive de rasă și origine etnică.

Ar fi problematic dacă activitatea unui asemenea consiliu ar fi extinsă și asupra altor domenii de discriminare, mai ales că nu este necesar conform directivelor UE. Mai mult chiar, acest Consiliu primește multe împuterniciri în baza articolului 14 al proiectului de lege, inclusiv aplicarea de sancţiuni (art. 14.k), ceea ce nu există ca prevedere nici în legislaţia moldovenească, nici în cea europeană. Este neclar care ar fi scopul unui asemenea Consiliu și dacă împuternicirile și atribuţiile acestuia corespund proceselor democratice.

Articolul 23 prevede linii directoare privind aplicarea sarcinii probei. Prin acest articol, probele în proces sunt, mai degrabă, responsabilitatea acuzatului, decât a reclamantului. Cu toate că este injust, articolul este prezent în directivele europene, de aceea este mai complicat de argumentat împotriva acestuia. Totuși, este important de menţionat că în 2006, România a amendat legea antidiscriminare și a introdus conceptul de partajare a sarcinii probei, făcând-o un pic mai corectă.

Reacţii şi dezbateri Există o serie de aspecte referitoare la modul de redactare a proiectului de lege, care au creat reacţii puternice și care sunt destul de controversate din cauza faptului că acestea pot avea consecinţe grave pentru protecţia drepturilor fundamentale ale libertăţii de exprimare, conștiinţă și religie. Respectiv, propunerea a provocat o mulţime de reacţii negative în societatea moldovenească. Cu toate acestea, critici puternice faţă de lege au fost, de asemenea, alimentate de o lipsă de cunoaștere și înţelegere cu privire la conţinutul legii și scopul său. Acest lucru s-a datorat unor neînţelegeri, precum și scopului excesiv de larg al legii, care a creat confuzie și suspiciune.

Pe de o parte, dezbaterile asupra legii propuse s-au axat pe atacarea acesteia, deoarece este considerată un mijloc de promovare a drepturilor homosexualilor. Ca urmare, un atac împotriva legii propuse a început să fie văzut de unii ca o luptă împotriva homosexualilor, care a complicat și mai mult lucrurile prin crearea unei situaţii în care toţi cei care au fost împotriva acestei legi au fost văzuţi ca homofobi. Acest fapt a distras atenţia de la problema reală a legislaţiei: legea antidiscriminare nu asigură o protecţie adecvată libertății de gândire, de conștiinţă și de religie! Proiectul a fost trimis înapoi de către parlamentari Guvernului, care, la moment, îl revizuiește.

Pe de altă parte, vedem că o mare parte din dezbaterile asupra acestei legi au fost axate pe ideea că legea este necesară pentru a pune în aplicare cerinţele UE pentru liberalizarea regimului de vize. Cu toate acestea, Ministerul Justiţiei nu a afirmat acest lucru nici într-un document oficial. O astfel de declaraţie ar putea fi confruntată cu realitatea faptului că ar fi nerezonabil pentru UE să se aștepte ca Republica Moldova să adopte măsuri în cadrul legislaţiei sale care nu fac parte din acquis-ul UE. Impresia că legea propusă este necesară pentru a pune în aplicare cerinţele UE pentru liberalizarea regimului de vize, din păcate, a fost întărită de declaraţiile Monicăi Macovei, membru al Parlamentului român și președinte al Delegaţiei parlamentare europene pentru Republica Moldova, precum și cele ale reprezentantului UE, Dirk Schuebel.

Reacţii internaţionale interpuse în dezbaterea democratică şi discuţiile despre această lege Probabil nu este surprinzător faptul că reprezentanţii UE s-au

implicat în influenţarea dezbaterilor cu privire la proiectul de lege și, astfel, intenţionat sau nu, au intervenit în procesul legislativ. Monica Macovei, europarlamentar român și președintele Delegaţiei Parlamentare pentru Republica Moldova, a scris o scrisoare deschisă deputaţilor moldoveni la 22 martie 2011. Ea începe prin a felicita Guvernul moldovean pentru această iniţiativă legislativă cu privire la prevenirea și combaterea discriminării, după care trece rapid să explice de ce includerea orientării sexuale între criteriile nediscriminării nu este negociabil din perspectiva UE. Ea își bazează argumentele pe cerinţele articolului 21 din Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale și Directiva 2000/78/CE. După enumerarea unui număr de convenţii la care Republica Moldova trebuie să atragă atenţie, fără multe explicaţii despre ce implică aceasta, ea își încheie scrisoarea cu ”Egalitatea și combaterea discriminării sunt valori fundamentale ale UE. Salut eforturile Republicii Moldova de combatere a discriminării și de racordare la legile și valorile UE”.

Este interesant de observat că Monica Macovei a dat o informaţie incompletă despre ceea ce înseamnă aderarea la valorile europene. Scrisoarea ei se concentrează numai pe argumentarea legitimităţii includerii uneia dintre criteriile nediscriminării în acquis-ul comunitar, adică orientarea sexuală. Ea menţionează că orientarea sexuală este protejată prin Directiva 2000/78/CE, dar evită să spună că această directivă include o excepţie extrem de importantă pentru etosul religios în procesul de angajare, inclus în directivă, special pentru protejarea libertăţii de conștiinţă și religioase, ceea ce lipsește cu desăvârșire din proiectul de lege moldovenesc. În plus, dincolo de omiterea intenţionată sau neintenţionată a articolului despre exceptarea etosului religios, ea critică și singura excepţie semnificativă existentă în textul proiectului de lege moldovenesc din articolul 7 (3). Potrivit acestuia, ”nu se va considera discriminare cazul în care îngrădirea unui drept este justificat prin motive obiective și pentru un scop legitim și mijloacele de atingere a acestui scop sunt proporţionate, adecvate și necesare în procesul democratic”. Mai mult, argumentul doamnei Macovei precum că Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale ar sta la baza oferirii protecţiei împotriva discriminării pe motiv de orientare sexuală este incomplet. În primul rând, Carta nu a fost ratificată de către toate statele-membre UE. Polonia și Marea Britanie, de exemplu, au negociat o derogare de la Cartă. În negocierile cu UE, Macedonia, de asemenea, a protestat împotriva necesităţii de adoptare a Cartei ca parte a Tratatului de la Lisabona, pentru că asta le-ar afecta politicile naţionale privind familia. Este interesant de notat faptul că regimul de vize pentru Macedonia a fost scos fără o asemenea lege liberală precum cea propusă în Moldova. În plus, Monica Macovei pare a fi extrem de selectivă la alegerea tipurilor de drepturi din Cartă la care să se refere. Ea a folosit numai articolul 21 (unde se protejează orientarea sexuală), fără a menţiona alte drepturi din același document ca ”libertatea de gândire, conștiinţă și religie” (art. 10 din Cartă) sau ”libertatea de expresie și informare” (art. 11 din Cartă).

Un alt oficial european care s-a implicat în dezbaterile asupra

proiectului de lege antidiscriminare a fost reprezentantul Uniunii Europene, Dirk Schuebel. Într-o conferinţă de presă din 26 mai 2011, potrivit presei moldovenești, acesta a declarat următoarele: ”În 2011, luna de miere a luat sfârșit. Acum am devenit un cuplu și trebuie să lucrăm împreună pentru atingerea rezultatelor”, astfel, subliniind că este timpul pentru Moldova ca aceasta să îndeplinească cerinţele UE. El și-a încheiat declaraţia referindu-se, în special, la proiectul de lege cu privire la prevenirea și combaterea discriminării: „Adoptarea legii antidiscriminare este o precondiţie pentru liberalizarea regimului de vize.

Acesta este un punct din Planul UE-RM. Dacă proiectul de lege antidiscriminare nu este adoptat, cerinţele planului de acţiuni nu vor fi îndeplinite”.

Această declaraţie a fost înţeleasă și transmisă de către presa moldovenească ca un mesaj clar că Moldova nu are altă opţiune decât a adopta legea în forma ei iniţială și controversată. Aceasta este, prin urmare, o declaraţie făcută din ignoranţă asupra deficienţelor proiectului de act legislativ. Mai mult, se poate trage concluzia că domnul Schuebel a făcut abuz de autoritatea sa și cea a Uniunii Europene.

După cum am văzut, potrivit MAEIE, Planul de Acţiuni nu a fost negociat, ci înmânat unilateral Moldovei ca un set de criterii. În plus, Planul de Acţiuni nu indică forma în care prevederile antidiscriminare trebuie adoptate în legislaţia moldovenească, ci doar faptul că principiul antidiscriminării din orice motive trebuie admis de către aceasta. Prin urmare, nu ar fi suficient dacă Parlamentul decide să adapteze legislaţia doar urmând Directivele UE 2000/43 și 2000/78 cu prevederile și excepţiile valide pentru fiecare stat în parte?

Poate UE să ceară mai mult de la o ţară inclusă în Politica de Vecinătate decât o face de la propriii membri în calitate de condiţii pentru liberalizarea regimului de vize?

Unele reacţii internaţionale la propunerea legislativă din Moldova s-au referit la alte motive decât cele expuse de către Monica Macovei și Dirk Schuebel.

Preocupaţi de situaţia din Moldova, Bas Belder (MEP) împreună cu Peter van Dalen (MEP) au pus următoarea întrebare Comisiei Europene, la 12 iulie: „La 16 decembrie 2010, Consiliul de Miniștri a aprobat Planul de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Republica Moldova, elaborat de Comisia Europeană și prezentată de către aceasta Moldovei în ianuarie 2011. Planul privind liberalizarea regimului de vize a fost elaborat în urma unei evaluări a obstacolelor posibile pentru călătoriile fără vize. Unul dintre obstacolele identificate a fost„problemele de relaţii externe (inclusiv a drepturilor omului și a libertăţilor fundamentale), legate de circulaţia persoanelor. Ca rezultat, punctul 2.4.1 din Planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize abordează această problemă și solicită ca legislaţia să fie revizuită, pentru a evita restrângerea libertăţii de circulaţie pe un număr mare de posibile motive de discriminare. Punctul 2.4.3 al Planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize pentru Republica Moldova solicită să adopte o „legislaţie antidiscriminare cuprinzătoare”, în scopul de a garanta drepturile cetăţenilor și protecţia minorităţilor.

Urmând această recomandare a Planului de acţiuni, Moldova a elaborat un proiect de lege anti-

discriminare bazat pe Directiva 2000/78/CE privind tratamentul egal în procesul de angajare în câmpul muncii și Directiva 2000/43/CE privind tratamentul egal indiferent de originea etnică și rasială. Totuși, proiectul de lege depășește aceste directive, incluzând, de exemplu, un număr mai mare de cazuri de discriminare, dar fără a oferi prevederi specifice pentru excepţii care ar proteja libertatea de conștiinţă sau etosul religios, ca cele incluse în Directiva 2000/78. ONG-urile naţionale din Moldova și-au exprimat îngrijorarea că proiectul de lege nu oferă mijloace suficient pentru apărarea libertăţii de conștiinţă și de expresie din cauza lipsei excepţiilor adecvate în textul proiectului de lege.

Reprezentantul UE pentru Republica Moldova, dl Schuebel, a făcut declaraţii în cadrul unei conferinţe de presă, sugerând că Moldova ar trebui să adopte legea în forma ei iniţială pentru a obţine liberalizarea regimului de vize. Aceste declaraţii au întărit afirmaţii anterioare de aceeași natură făcute de un europarlamentar într-un interviu.

Este rezonabil ca Comisia Europeană să ceară Moldovei să îndeplinească condiţiile privind liberalizarea regimului de vize prin adoptarea unei legi antidiscriminare care depășește cadrul prevederilor acquis-ului comunitar?”

Epilog Situaţia cu privire la proiectul de lege privind prevenirea și combaterea discriminării este alarmantă datorită unei combinaţii de factori. Din cauza confuziei Ministerului Justiţiei privind scopul legii, includerii în planul de liberalizare a regimului de vize a unor cerinţe bazate pe diferite instrumente internaţionale și omiterii unor excepţii cruciale, proiectul de lege a devenit controversat și, eventual, un pericol real pentru libertatea de conștiinţă, expresie și religie.

Acceptând ca legea antidiscriminare în forma ei actuală să fie asociată cu liberalizarea regimului de vize ar crea un precedent grav pentru alte state din Politica de Vecinătate. Planurile de acţiuni ale Moldovei și Ucrainei pentru liberalizarea regimului de vize conţin paragraful despre asigurarea nediscriminării din orice motive ca mijloc de facilitate a libertăţii circulaţiei. Aceste planuri de acţiuni vor fi folosite ca model pentru planuri viitoare în alte stat ale Politicii de Vecinătate.

Respectiv, este imperativ să nu lăsăm ca implementarea principiului libertăţii de circulaţie prin combaterea discriminării să fie asociat cu implementarea unei legi antidiscriminare liberale care nu este necesară.

Să sperăm că Parlamentul moldovenesc va fi înţelept în deciziile sale de îndemnare a MAEIE să adapteze legea cu prevederi limitate la cerinţele directivelor europene astfel încât legea cu privire la prevenirea și combaterea discriminării să nu devină o lege care să combată, totodată, și libertăţile fundamentale în societatea moldovenească. Speranţa noastră este că AIE va fi suficient de puternică să reziste presiunii unor anumiţi diplomaţi europeni și că va tinde spre integrarea Moldovei în UE cu demnitate și respect pentru propriile drepturi ca un stat european suveran.

Leo van DOESBURG (Mişcarea Politică Creştină Europeană) Anca BULICA (CARE for Europe, Bruxelles)

6

4 MAI 2012

EDI|IA DE VINERI

Social

FLUX

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

REPUBLICA MOLDOVA, OSTATICA CLANURILOR MAFIOTE

Autoritate criminală, împuşcată cu sânge rece la Orhei La scurt timp după ce mașina directorului ANRE, Nicolae Răileanu, a fost aruncată în aer de o grenadă, o nouă reglare de conturi în stil mafiot s-a produs, săptămâna trecută, în Codrii Orheiului. De această dată, o persoană a fost împușcată mortal, iar alta a ajuns în stare gravă la spital după ce a fost bătută cu cruzime. După efectuarea primelor investigaţii, s-a constatat că în comiterea acestei crime au fost implicaţi poliţiști din Orhei și nume sonore din lumea interlopă. Din primele informaţii rezultă că atentatul a avut loc din cauza unui conflict de interese dintre clanurile mafiote din Orhei în ceea ce privește împărţirea sferelor de influenţă. „A fost depistat cadavrul unui cetăţean în vârstă de 42 de ani, cu semne vizibile de moarte violentă. La moment, se desfășoară acţiuni de urmărire penală, pentru stabilirea tuturor circumstanţelor pe cazul dat”, a comunicat maiorul Dumitru Croitor, șef de secţie în cadrul Comisariatului de Poliţie Orhei.

Tot atunci a fost bătută o persoană, care a fost dusă cu ambulanţa la spital. Bărbatul aflat în stare gravă a fost internat în Secţia Traumatologie. „Starea este gravă, dar stabilă.

Contuzie cerebrală, contuzia feţei, contuzie toracică. Fracturi nu s-au depistat. Rămâne sub supraveghere. Cunoștinţa e cam confuză, nu este chiar adecvat.

E clar că e traumatism, e contuzie cerebrală”, a declarat Aurel

Moraru, medic traumatolog de gardă.

Poliţia a ridicat de la faţa locului două mașini. Unul din automobile era cu numere de înmatriculare transnistrene și cu urme de gloanţe.

Persoane anonime prezintă pe internet detalii privind asasinatul de la Orhei După publicarea știrii despre sângerosul asasinat de la Orhei, pe portalurile de știri de la Chișinău au apărut pe internet mai multe detalii legate de crima din Codrii Orheiului. Mesajele ce conţin respectivele detalii au fost postate pe internet la rubri-

ca comentarii, fiind semnate cu pseudonime.

Astfel, un cititor a scris pe siteul Publika TV că persoana care a fost împușcată mortal, Alexei Veretco, supranumit în lumea interlopă „Krasavcik”, și Iurie Matcovschi, care, ulterior, a ajuns în secţia de reanimare cu leziuni corporale grave, au fost atacaţi în timp ce se aflau în autoturism de către alte 8 peroane cu care urmau să se întâlnească pentru a „pune la punct” niște probleme apărute anterior. Martorul anonim susţine că, în momentul în care a fost atacat, Veretco a apăsat pe accelerator lovind mașina din faţă, lăsată intenţionat acolo de atacatori pentru a le bloca calea celor doi. În cele din urmă, Alexei Veretco a scos un pistol de model TT pentru a se apăra, motiv pentru care a fost împușcat mortal în inimă de către una dintre cele 8 persoane.

Autorul comentariului mai afirmă că în preajmă se afla și poliţistul Vasile Cojocari, care urmărea pasiv acţiunea fără a interveni, lăsându-i pe asasini să plece nestingheriţi de la locul crimei. Totodată, potrivit sursei, poliţistul mult timp nu a putut fi găsit de grupul operativ venit la faţa locului și a binevoit să răspundă la telefon abia după ce „a fost convins” de protectorul său, Oleg Cociug, comisarul din Orhei.

să aibă loc la restaurantul „Doi Haiduci”, situat în pădure, în apropierea orașului Orhei. Or, în momentul în care i-a văzut că se apropie, poliţistul l-a sunat pe Radu Andriţco, care, însoţit de alte 7 persoane, s-a deplasat rapid la faţa locului și, fără a intra în detalii, i-a atacat pe cei doi, înainte ca aceștia să coboare din mașină.

Oleg Cociug, comisarul din Orhei Un alt cititor susţine că, cu o zi înainte de producerea crimei, pe data de 27 aprilie, la discoteca „Lica” din orașul Orhei, între „Krasavcik”, poliţistul Cojocari și alt cetăţean, pe nume Radu Andriţco, s-a iscat un conflict în urma căruia Alexei Veretco („Krasavcik”) i-a aplicat câteva lovituri cu cuţitul în regiunea inimii lui Andriţco, fără însă a-i pune viaţa în pericol, înjunghiindu-l, totodată, în picior și pe poliţistul Cojocari. Astfel, a doua zi, pe data de 28 aprilie, prin intermediul lui Iurie Matcovschi, un fost colaborator al MAI, Alexei Veretco a decis să se întâlnească cu Vasile Cojocari, pentru a soluţiona problema „în mod pașnic”, în schimbul unei recompense bănești. „Strelka” (întrevederea, în limbaj banditesc) urma

Reglare de conturi în stil mafiot între poliţişti şi interlopi?

Fostul comisar de Poliţie al raionului Orhei, Victor Tolici, a declarat că asasinatul de sâmbătă reprezintă o reglare de conturi între oamenii legii și reprezentanţi ai lumii interlope.

Tolici a declarat pentru Publika TV că acest lucru s-a întâmplat pe motiv că cele două tabere nu ar fi reușit să împartă sferele de influenţă din raion.

Fostul comisar susţine că întâlnirea din parcarea clubului a fost pusă la cale de inspectorul superior al Poliţiei Rutiere din localitate, Vasile Cojocaru. De asemenea, Tolici declară că mulţi dintre responsabilii Comisariatului Raional de Poliţie, inclusiv actualul comisar Oleg Cociug, sunt implicaţi în afaceri dubioase, iar instituţiile abilitate nu reacţionează. „Sunt corupţi, strâng mită, poliţia rutieră are plan, cunosc bine acest lucru. În fiecare zi, se strânge câte 100 de euro pentru domnul comisar Cociug, are „krâșă” bună. Pe el nu îl i-a nimeni”, a declarat Victor Tolici. Acesta a mai spus că s-a adresat cu această problemă mai multor instituţii abilitate în domeniu, însă fără rezultat. „Am fost la ministrul de Interne în audienţă, iar ministrul mi-a dat cuvântul său că va lua măsuri și până azi nu s-a făcut nimic.

M-am întâlnit și cu Procuratura Generală, și domnii de la CCCEC. Până în momentul de faţă, faptele nu se adeveresc”, a precizat Tolici.

Eroii antiSISTEM versus ... SISTEM Recent am urmărit cu toţii cu sufletul la gură incredibila poveste televizată a sectoristului de la Botanica, ajuns un adevărat simbol al demnităţii în serviciul public moldovenesc. Aidoma personajului Cenușăresei, după ce a fost înjosit, poliţistul care a sfidat “sistemul” a fost eroizat, chiar de prima persoană a acestuia. Îi port tot respectul bravului ofiţer și vreau cu tot dinadinsul să cred că și până la gradul de căpitan de poliţie a ajuns timp de cei zece ani de serviciu prin același spirit de verticalitate. Sper, totodată, că poliţistul ar fi procedat absolut la fel și în situaţia în care în spatele său nu s-ar fi aflat o echipă de filmare, situaţie în care s-au aflat, se află și se vor mai afla în fiecare zi sute și mii de colegi de ai săi de serviciu public și care sunt înfrânţi cu cea mai mare cruzime de “sistem”.

Colegii poliţistului de la Interne, Vamă, Fisc, sistemul judecătoresc sau Procuratură înţeleg foarte bine ce am în vedere. “Sistemul” nu este deloc generos cu cei care încearcă din interior să-i sfideze interesele. În cel mai bun caz, acești “copii neascultători” și “obraznici” (cum m-a numit anterior un fost general al Vămii moldovenești) sunt neutralizaţi și expulzaţi. În unele cazuri, mai dramatice, acestora li se bagă pumnul în gură și sunt terorizaţi și hărţuiţi până la distrugere, pentru că răzbunarea “sistemului” este cruntă!

V-aţi întrebat însă vreodată ce e cu acest misterios și hidos “sistem”, care este prezentat adesea întruchipând toate relele din sistemul administraţiei publice? Unii politicieni de pe la noi chiar îl mitifică și îi atribuie calităţi supranaturale, invincibile, și îi aruncă “în cârcă” eșecurile reformelor, dinamica constant ascendentă a indicilor corupţiei și fenomenelor de încălcare a drepturilor omului de către aparatul birocratic de stat, precum și alte fenomene negative devenite deja tradiţionale în Republica Moldova.

Din cine însă este compus acest misterios “sistem”, dacă nu chiar din funcţionari de stat, de diverse niveluri și ranguri, mai mult sau mai puţin importante?! Aceste ranguri sunt diverse, de la “pioni” până la “regi”, aranjaţi pe fiecare “tablă de șah” din care este formată o celulă sistemică. Verigile superioare ale sistemului acordă protecţie celor inferioare, bineînţeles, în schimbul devotamentului intereselor comune de cartel și slujirii cu credinţă superiorului, spre exemplu prin aplicarea “oarbă”, la necesitate, a unei contrasemnături.

De fapt, la fiecare filială a unei instituţii de stat funcţionează câte un asemenea “minisistem”, care interacţionează pe principii piramidale în sisteme instituţionale și care interacţionează, la rândul lor, cu alte “sisteme”, din cadrul altor instituţii, formând acel “megasistem” naţional al funcţionarilor de stat. Logica interacţiunilor intersistemice este una simplă și e bazată pe colaborare pe principii pragmatice de interes reciproc și prestare de contraservicii.

Scopul acestor sisteme-cartel ale funcţionarilor de stat nu este altul decât protejarea și promovarea intereselor financiare și de cartel ale membrilor acestuia. Poate cineva se întreabă ce fel de interes financiar poate avea, spre exemplu, un poliţist de sector, un inspector fiscal sau vamal? Atunci acest cineva trebuie să studieze grilele de salarizare ale acestora. Dacă ar putea vorbi, aceste grile le-ar sugera în fiecare dimineaţă funcţionarilor: “dacă vrei să trăiești, ia mită, dacă nu, descurcă-te cum poţi”.

Astfel, interesele financiare și schemele

de corupţie reprezintă, practic, elementul vital al “sistemului” și cei care atentează la acestea sunt pedepsiţi cel mai crunt.

Desigur, nu toţi funcţionarii de stat sunt incluși în “sistem”. Unii sunt lăsaţi deoparte, pentru a păstra o imagine cosmetizată a instituţiilor, cum se mai spune “cineva mai deștept, care poate fi trimis la o ședinţă sau într-o deplasare peste hotare”, dar și pentru că resursele financiare sunt în Republica Moldova limitate, iar unul din principiile “sistemului” este “лишний рот – хуже пистолета” (o gură în plus de hrănit e mai rău decât un glonte). În mod normal, aceștia nu pot ocupa orice funcţie din cadrul instituţiei, ci doar acelea care nu reprezintă un interes pentru “sistem”. V-a preocupat vreodată întrebarea: de ce în Moldova oricând este schimbat un șef de instituţie, el vine și cu managerul său pe domeniul resurselor umane, sau de ce unele poziţii din statele de funcţii sunt mai în permanenţă vacante, iar altele sunt caracterizate prin permanente fluctuaţii de cadre?!

Desigur, funcţionarii “din afară” sunt puși în situaţia de a interacţiona cu sistemul și a se acomoda acestuia, fiecare având de ales modul în care decide să o facă. Unii dintre aceștia preferă să-l tolereze și chiar să-l ajute, sperând că la un moment dat vor fi invitaţi și ei “înăuntru”, în calitate de un cât de mic “șurubaș” al mecanismului, dacă “se vor purta frumos”, sau atunci când vor reuși să se infiltreze, prin achitarea “unei cotizaţii de participare”. “Cotizaţiile de participare” nu sunt altceva decât șpăgi, tranzacţii de influenţă sau alte beneficii puse la dispoziţia unor membri activi ai “sistemului”, drept recompensă pentru avansarea funcţionarului într-un post de serviciu care aparţine a priori unui “șurubaș” din “sistem”.

O a doua categorie preferă să-l tolereze, dar să evite orice contact cu el, după principiul “eu sunt un pește mic și plutesc în ape mici”, dar are un respect și o frică deosebită pentru acest „sistem”, pentru simplul fapt că i se permite și lui să câștige ceva, pentru a-și putea hrăni familia.

Cei mai puţini sunt “curajoșii” sau “obraznicii”, din categoria cărora sper că face parte și poliţistul de sector Alexandru Ţentiu.

Aceștia chiar își iau în serios fișa de post, jurământul pe care-l dau la angajare, de a respecta și proteja legea, interesele statului și ale cetăţeanului. De regulă, prin modul în care acești “romantici” înţeleg să-și facă serviciul intră foarte rapid în conflict de

interese cu “sistemul” și începe marea și inegala luptă.

Câștigătorul acestei lupte este, în cele mai multe cazuri, cunoscut chiar din start, iar “cei curajoși” sunt trataţi de toată lumea aidoma unor Don Quijote care luptă cu morile de vânt. Aţi observat, probabil, din imaginile video cum l-au ridiculizat pe sectorist colegii săi de la Poliţia Rutieră...

La sigur cunoșteau, poate mai multe decât sectoristul, despre proprietarul salonului auto buclucaș! Culmea e că după stilul comportamentului poliţiștilor, eliberaţi din funcţie în urma scandalului, nu este foarte clar dacă ei sunt incluși în sistem sau fac parte din categoria celora care sprijină sau doar tolerează sistemul. Cei din “sistem” au, de fapt, un alt stil de comportament. Îl putem identifica în modul în care a acţionat patronul salonului auto, care, pur și simplu, a ales să evite scandalul și să acţioneze din umbră, încercând chiar să fie drăguţ și să prezinte scuze publice.

Am reţinut intenţionat câteva zile publicarea acestui articol, în așteptarea unei eventuale sancţiuni pe care trebuia, în mod firesc, să și-o primească proprietarul salonului de la premier, mai cu seamă că îi este și șef de partid. Nu cred că mai este rost de așteptat. E clar, patronul, fiind și primar al unei localităţi din capitală, va păţi... NIMIC! Este clar, e și el parte, cu un rang de top, într-un alt “sistem”, care interacţionează cu cel din cadrul MAI...

Același stil, de a ieși basma curată prin manevre iscusite, l-a abordat și premierul, care, cum n-ai da, nu ascunde că este nr.1 în acest stat, respectiv șef pe tot aparatul birocratic executiv, adică șef... al tuturor șefilor și șefuleţilor, din toate sistemele, din toate instituţiile din acest stat. Sub presiunea mediatică și cea venită din partea societăţii, nr.1 din “sistem” a ales să “amortizeze” lovitura de sfidare aplicată sistemului, prin câteva filmări protocolare și acordarea gradului de maior luptătorului antisistem. Totodată, el a indicat “regelui” unuia din “sistemele” subordonate să scape, “în urma unei anchete interne a MAI”, de cei trei poliţiști care l-au ridiculizat pe curajosul Don Quijote.

Gata cu acţiunile în consecinţă și cu demisiile! Și gata, manevră finalizată! Măi, măi, măi, ce a mai avut de pierdut sistemul!

Acum ziceţi-mi voi, cine a câștigat și de această dată lupta?

Veaceslav BALACCI

Comisarul de la Orhei şi poliţistul suspectat de complicitate la crimă, demişi de ministrul Roibu Ministrul de Interne, Alexei Roibu, a semnat un ordin de demitere din funcţie a comisarului raionului Orhei, Oleg Cociug, dar și a poliţistului Vasile Cojocari, din cauza „mai multor încălcări depistate la Comisariatul de Poliţie Orhei”. Ministrul a specificat că, în ultima perioadă, la minister au parvenit mai multe plângeri pe conducerea comisariatului. „Avem rezerve legate de Comisariatul de la Orhei. Am primit scrisori anonime care au demonstrat că există probleme, inclusiv acest caz a demonstrato”, a declarat Alexei Roibu, fără a preciza ce legătură are comisarul cu incidentul de la sfârșitul săptămânii trecute.

Multiplul campion naţional la K1, Constantin Ţuţu, anunţat în căutare Pe numele a trei persoane implicate în altercaţia de la Orhei au fost emise mandate de arest pentru 30 de zile. Decizia a fost luată de Judecătoria Centru, anunţă portalul jurnal.md.

Odată cu emiterea mandatelor, cei trei au fost anunţaţi în căutare. Procurorul Corneliu

Bratunov a precizat, pentru Jurnal TV, că cele trei persoane au fost puse sub învinuire pentru complicitate. Printre cele 3 persoane se numără și multiplul campion naţional la kick-boxing Constantin Ţuţu, în vârstă de 24 de ani. Acum câteva zile, Ţuţu a declarat, pentru Jurnal TV, că regretă tot ce s-a întâmplat. „Nu sunt un criminal. Îmi pare rău că am asistat la așa ceva”, a spus el.

Ceilalţi doi anunţaţi în căutare sunt Oleg Pruteanu, în vârstă de 35 de ani, și Radu Andriţco, în vârstă de 23 de ani. Mandatul de arest preventiv a fost emis în baza cauzei penale, iniţiate pe 28 aprilie, pe cazul omorului lui Alexei Veretca.

MAI face apel către cetăţenii care au avut de suferit în urma acţiunilor acestor persoane sau care cunosc orice informaţii referitoare la aceștia, să telefoneze la comisariatul de poliţie din localitate sau la numărul de urgenţă al poliţiei – 902.

FLUX

CCCEC:

Cetăţeana Maria Petrenco, mama deputatului comunist Grigore Petrenco, a fost reţinută de poliţia rusă Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei ne informează printr-un comunicat de presă despre reţinerea de către organele de drept rusești a cetăţencei Petrenco Maria Fiodor (anul nașterii 1949), directorul Liceului privat cu același nume din Chișinău.

Potrivit comunicatului CCCEC, Maria Petrenco a fost reţinută în orașul Cistopol, Republica Tatarstan din Federaţia Rusă.

Serviciul de presă al CCCEC amintește că actualmente, Centrul cercetează penal persoana nominalizată sub aspectul comiterii infracţiunilor de „abuz de serviciu” și „delapidare a averii străine”.

Astfel, urmărirea penală a constatat că, în perioada 2004-2009, cetăţeana Maria Petrenco, exercitând funcţia de administrator al Liceului privat „Petrenco”, folosindu-se intenţionat de situaţia de serviciu în interes personal, ignorând prevederile Legii învăţământului, a desfășurat activitate fără licenţă, neîntemeiat a retras de la contul de decontare al Liceului capitalul statutar al instituţiei în sumă de 500 000 de lei. Contrar prevederilor Legii Contabilităţii și Regulamentului cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, nu a reflectat în evidenţa contabilă a Liceului mijloace financiare (taxa de studii) încasate de la părinţii elevilor și fără confirmare documentară a decontat mijloace financiare, creând în așa mod datorii creditoriale faţă de Bugetul de Stat, salariaţi și furnizori de servicii în sumă de 1 milion 705,14 mii de lei, cauzând astfel intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice daune în proporţii considerabile.

CCCEC a mai constatat că pe parcursul anului 2009, directorul ,,Liceului Petrenco”, Maria Petrenco, abuzând de încrederea acordată, folosindu-se de situaţia de serviciu, a încasat de la elevi, pentru anul de învăţământ 2009-2010 în calitate de plată pentru studii, mijloace bănești în suma de 142 440 de lei, însă studiile planificate nu le-a organizat și nu le-a petrecut. Folosind în interese proprii mijloacele financiare încasate, a cauzat persoanelor fizice prejudiciu material.

Ca rezultat al probelor acumulate, Procuratura anticorupţie a emis o ordonanţă de punere sub învinuire a cetăţencei Maria Petrenco. Având în vedere faptul că învinuita se eschiva de la urmărirea penală, judecătorul de instrucţie a emis pe numele acesteia mandat de arest preventiv pe termen de 20 de zile din momentul reţinerii.

Prin urmare, în urma măsurilor întreprinse, a fost iniţiat un dosar de căutare pentru stabilirea locului aflării și asigurării prezenţei învinuitei la organul de urmărire penală al CCCEC. Actualmente, se perfectează actele necesare procedurii de extrădare a învinuitei.

Deputatul PCRM, Petrenco, infirmă că mama sa a fost reţinută: „CCCEC dezinformează!”

Contrar informaţiilor făcute publice de CCCEC, deputatul PCRM, Grigore Petrenco, fiul Mariei Petrenco, infirmă că mama sa ar fi fost arestată.

Deputatul Grigore Petrenco neagă acuzaţiile care i se aduc mamei sale. Potrivit lui, dosarul penal deschis de către CCCEC nu este altceva decât o răfuială politică, menită să-i denigreze imaginea. Totodată, comunistul infirmă informaţia precum că mama sa a fost reţinută în Federaţia Rusă. „Această informaţie difuzată de CCCEC este o minciună și o dezinformare crasă. Nimeni nu a fost reţinut și nimeni nu se ascunde. Dosarul a fost deschis la comandă politică. Știm foarte bine cine stă în spatele Centrului Anticorupţie, Partidul Democrat și Plahotniuc”, a declarat Grigore Petrenco pentru UNIMEDIA. Potrivit lui, Vlad Plahotniuc prin aceste acţiuni încearcă să-i denigreze imaginea și să-l impună să fie mai „calm”, „mai puţin activ în politică”. „Puterea de astăzi este în agonie. De aceea recurge la acţiuni murdare. Ei nu au nimic sfânt. Eu am rugat-o pe mama acum doi ani să părăsească ţara pentru ca să nu fie persecutată din cauza mea. Centrul a arătat încă o dată că este o bâtă în mâna oligarhilor, în mâna lui Plahotniuc”, a adăugat deputatul PCRM. Potrivit UNIMEDIA, mama deputatului comunist, Maria Petrenco, a fost reţinută de către organele de drept ale Federaţiei Ruse, după ce a fost dată în căutare internaţională de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţiei. Aceasta este învinuită de „abuz de serviciu” și „delapidare a averii străine”. Maria Petrenco s-a eschivat de la răspunderea penală și a părăsit ţara.

FLUX EDI|IA DE VINERI

Trecem capitala la Căuşeni sau totuşi sancţionăm judecătorii?!

Am scris anterior mai multe materiale despre atacurile raider. Inclusiv despre faptul că nu a fost pedepsit nimeni (mustrarea aspră judecătorului Nogai ar trebui să i-o aducem aminte actualului președinte al ţării, care era pe atunci șef la CSM). Iar dacă nimeni nu este pedepsit, înseamnă că se poate. Pentru că atacurile raider sunt protejate/încurajate la cel mai înalt nivel.

Iată că zilele acestea, tema raiderilor a revenit pe agenda publică. Premierul a cerut audieri în Parlament pe marginea situaţiei de la Banca de Economii, iar deputaţii l-au luat la întrebări pe ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa.

Ceva mai de mult, la o emisiune „Fabrika”, un invitat special a declarat că a finanţat cu milioane un partid politic. Moderatorii s-au prins și subiectul emisiunii a luat o altă cale. La sfârșit, invitatul, probabil simţindu-și oarecum lezat orgoliul, a întrebat: Dar despre raideri?! Păcat, am sperat să mai aflu ceva nou (deși invitatul a insistat că se ocupă strict de preluări de datorii și nu de raiderism, totuși a recunoscut că ar putea organiza un atac – „легко!”, adică ușor).

Așa că ar trebui să revenim asupra subiectului. În ultimul timp se atestă o intensificare a atacurilor raider asupra instituțiilor de stat. Voi menţiona aici Moldelectrica, RED-Nord, ÎS Registru, RTE Chișinău, Banca de Economii a Moldovei (BNM) etc.

Sumele pretinse/sustrase/transferate sunt enorme – zeci și sute de milioane de dolari în total (adică statul este prejudiciat cu miliarde de lei!).

De ce este atacat anume statul?

o datorie falsă (poate fi și într-o ţară străină – nu contează). Pe urmă datoria se cesionează de câteva ori de la o firmă la alta.

Totuși, cel mai important este să găsești un judecător „de bună-credinţă”, care va recunoaște această datorie falsă în baza unei xerocopii, de exemplu.

Apoi, intră în joc executorul – tot de bună-credinţă, care beneficiază de anumite procente din transfer și-l organizează în câteva ore. Și registratorul trebuie să fie operativ, pentru a trimite acţiunile cât mai urgent în off-shore.

Apoi, Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) trebuie să analizeze foarte minuţios situaţia, ca operaţiunea să nu mai poată fi oprită și să ia decizia (legală!) de blocare când deja este târziu. Și BNM ar putea zice că face tot ce poate…

Evident, mai împarţi și niște comisioane pe parcurs, dar devii milionar, practic, pe gratis!

Cel mai tare jucător, desigur este „arhitectul”.

Pentru că el știe toată schema cap-coadă. Dar să nu uităm nici de viitorul proprietar din umbră (a zis doar jucătorul la respectiva emisiune televizată că lucrează pe bani străini).

Care sunt scenariile posibile?

1. Pentru că statul Republica Moldova este slab.

Un stat puternic nu poate fi atacat.

2. Pentru că a ataca o companie privată este periculos. Iar statul – nu.

3. Pentru că dacă ataci statul, ești protejat de stat!

4. Pentru că banii statului sunt ca și cum ai nimănui și pot fi furaţi nestingherit (dar, de fapt, vor plăti toţi cetăţenii).

5. Pentru că justiţie în Republica Moldova nu există (atâta timp cât Nogai și ceilalţi nu vor sta la dubă pentru decizii vădit ilegale, iar corporaţia îi va apăra).

6. Pentru că judecătorii, procurorii, executorii etc. și „krâșa” lor își împart ciubucul.

7. Pentru că raiderul este o profesie onorabilă în Republica Moldova și poţi ajunge invitat la TV.

Cazul Banca de Economii Cazul BEM prezintă interes pentru că a figurat în scandalul de vara trecută, alături de cel al MoldovaAgroindbanc. Doar că ultimul a avut un final fericit (singurul, deocamdată).

De Banca de Economii s-a cam uitat, deși este una dintre cele mai mari bănci cu capital de stat.

Au mai apărut sporadic în presă informaţii referitoare la închirieri și alte contracte frauduloase – de milioane.

Totuși, era naiv să credem că raiderii se vor mulţumi cu cele 16% de acţiuni preluate ostil (zic asta pentru filologii parlamentari care ne spuneau vara trecută că raideri nu există, pentru că nu-i scris în lege) și vor aștepta cuminţi dividende.

Pentru că raiderii sunt băieţi serioși.

Iar când în presă au mai apărut și informaţii că banca se duce de râpă (a coborât vreo zece trepte în clasament), concomitent cu necesitatea privatizării acesteia la sugestia FMI, a devenit clar și planul de acţiuni.

Dar să urmărim procesul în dinamică.

Recent, Jurnal.md a publicat o schemă în care se vede cum a migrat pachetul de acţiuni. După cum se vede din aceasta, 18,54% din acţiunile Băncii de Economii au fost transferate de cinci ori de la un acţionar la altul prin hotărâri judecătorești!

Operaţiunea de transferare de la un proprietar la altul prin intermediul câtorva companii intermediare (numite „prokladka”, adică piesă intermediară) este un procedeu clasic prin care: 1. se pierde urma, 2. firma N+1 devine cumpărător de bunăcredință.

Tot atât de clasic e și procedeul de a crea iniţial

4 MAI 2012

Economic

Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

În ultimul timp, au apărut zvonuri privind o eventuală falimentare a BEM. Aici apare întrebarea clasică – cui îi convine această situaţie?

Ipoteza #1: Statului.

Banca de Economii deţine o bună parte din depozitele populaţiei. Majoritatea depozitelor sunt economii ale oamenilor cu venituri modeste, inclusiv pensionari. O eventuală falimentare a BEM automat se transformă într-o problemă socială. Dat fiind faptul că aceasta deja este o proprietate a statului (56% din acţiuni), ipoteza este absurdă.

Ipoteza #2: Altcuiva. Cui anume?

Am spus deja că dacă o bancă se duce (intenţionat) de râpă – cuiva îi convine.

Cine însă, ar putea să profite de slăbirea poziţiei Băncii de Economii?

Jurnal.md scrie că ar putea fi – ați ghicit – VictoriaBank (VB), pentru că: A preluat clienţii – instituţii de stat de la BEM. Activele BEM scad, iar ale VB cresc. Șeful BEM este în relaţii mai vechi cu proprietarul VB. Șeful BEM acţionează în interesele acţionarilor minoritari și contrar intereselor statului.

Ipoteza pare mai logică decât prima.

Totuși, dacă statul vede toate acestea, de ce nu-l scoate pe Gacichevici de la conducerea BEM? Pentru că nu poate! L-a demis în 2009, iar el s-a restabilit în 2010 și fură sănătos mai departe!

BNM tot nu-i poate face nikă (de ce oare?) și tergiversează numirea noului Consiliu.

Ba chiar mai mult, un șef de la BNM sugerează că statul ar trebui să se înţeleagă cu noii acţionari, pentru că, altfel, banca va avea probleme!!!

De fapt, sugestia este în plin consens cu ultimatumul unui acţionar minoritar: Guvernul să nu mai încerce să dicteze regulile de joc.

Ar putea spune aceasta un amărât minoritar fără „krâșă”?

Frumos compromis, nu-i așa? Guvernul să nu mai încerce să dicteze regulile de joc! Pentru că, altfel, „у банка будут проблемы”.

Sau totuși este șantaj?

Oricum s-ar numi, scopul este clar – preluarea pachetului de control al BEM. Iar metodele le cunoaștem deja… Întrebarea totuși rămâne: Ce facem cu ţara?

Acceptăm ca statul să fie furat și șantajat de propriii funcţionari?

Trecem capitala la Căușeni sau totuși sancţionăm judecători?!

7

Avem sau nu avem atac raider la Banca de Economii?

Cu ceva timp în urmă, premierul Vladimir Filat a revenit asupra subiectului atacurilor raider asupra sistemului bancar din Republica Moldova. În cadrul ședinţei Executivului din 25 aprilie, acesta a atenţionat asupra unei noi tentative de preluare ostilă a Băncii de Economii SA (BE), menţionând, totodată, că persoanele implicate în atacurile de tip raider din vara anului trecut nu au fost pedepsite: “Sunt dezamăgit de modul în care instituţiile de drept au gestionat dosarele legate de atacul raider asupra Agroindbank. Până în prezent nu au fost identificaţi și pedepsiţi responsabilii acestor tentative de însușire frauduloasă a acţiunilor acestor bănci”, a punctat șeful Executivului.

Banca de Economii este singura instituţie bancară în care statul deţine pachetul majoritar de acţiuni, având o cotă de 56 de procente.

Amintim că, în 2011, companiile Rietel Limited și Lectom LTD au intrat în posesia a 18,54 la sută din acţiunile Băncii de Economii, preluând ilegal cotele deţinute de companiile „Zilena Com” SRL și „Minerva”. Ulterior, pachetul de acţiuni a fost divizat în părţi egale și transferat către patru firme din Federaţia Rusă, printr-o ordonanţă a Judecătoriei Economice de Circumscripţie Chișinău. În luna februarie a acestui an, încercarea de a organiza o adunare a acţionarilor la care să fie ales un nou consiliu de administrare a băncii a eșuat. Reprezentanţii acţionarilor minoritari au acuzat atunci reprezentanţii Ministerului de Finanţe de faptul că ar bloca intenţionat Adunarea Generală a acţionarilor.

Aceștia au atenţionat BE că riscă să se confrunte cu probleme grave din cauza managementului defectuos. Ministerul și-a motivat absenţa prin faptul că acţionarii minoritari se află în litigiu cu banca.

Guvernul, acţionarul majoritar al BEM, a convocat o adunare repetată pe data de 12 aprilie.

Banca Naţională nu a recunoscut dreptul acţionarilor minoritari de a participa la respectiva adunare, suspendând dreptul noilor proprietari de a utiliza pachetul de 18,54% de acţiuni. În cadrul adunării, a fost ales un nou Consiliu de Administraţie, format din cinci membri.

Pe data de 13 aprilie, acţionarii minoritari au convocat și ei o adunare repetată în cadrul căreia a fost ales un alt Consiliu de Administraţie. Reprezentanţii statului au declarat că

respectivul consiliu este ilegal, pentru că la adunare nu au fost invitaţi reprezentanţii acţionarului majoritar.

Ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a declarat pentru Publika TV că nu au fost respectate mai multe proceduri prevăzute de lege, între care cele ce ţin de alegerea președintelui adunării, de procedura de vot etc. Statul a contestat deciziile aprobate în cadrul adunării convocate de acţionarii minoritari în judecată, dar instanţa a întârziat să dea verdictul.

“Această adunare, din 13 aprilie, a fost atacată de către acţionarul majoritar, de către stat, cu patru zile înainte, în instanţa de judecată. Și nu o să mă credeţi, până în ziua de azi, nu este nici o decizie de judecată. Când atacă în judecată unii acţionari, decizia se ia în trei ore și, în dimineaţă, apare și titlul executoriu. Când în judecată se adresează statul, decizia durează mult timp, după ce evenimentul expiră”, s-a plâns Veaceslav Negruţă.

Revenind la îngrijorările premierului Filat legate de atacul raider asupra Băncii de Economii, ar trebui să menţionăm că președintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, a reacţionat cu promptitudine la doleanţele șefului său de partid și a cerut să fie audiaţi, în ședinţa Parlamentului din 26 aprilie, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, și guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu.

Acestora le-au fost solicitate informaţii cu privire la situaţia din cadrul Băncii de Economii.

Ministrul Finanţelor a confirmat în faţa legislatorilor că se încearcă preluarea ilegală a unui pachet de acţiuni la BE, precizând că statul ar urma să finalizeze procesul de numire a membrilor în Consiliul de

Administrare. El a mai precizat că pe data de 30 aprilie ar urma să aibă loc Adunarea Generală a acţionarilor Băncii de Economii la care să fie audiat și raportul de activitate pentru anul 2011.

Lucrurile au luat însă o cu totul altă întorsătură după adunarea acţionarilor din 30 aprilie.

Banca Naţională a Moldovei a recunoscut drepturile noilor proprietari asupra celor peste 18 procente de acţiuni, chiar dacă anterior le-a suspendat dreptul de a utiliza acest pachet.

Potrivit PublikaTV, viceministrului Finanţelor, Victor Barbăneagră, a precizat că în cadrul Adunării Generale a acţionarilor Băncii de Economii nu au fost examinate problema componenţei Consiliului de Administraţie și nici constatările Curţii de Conturi cu privire la prejudicierea Bugetului de Stat de către Banca de Economii cu peste 17 milioane de lei.

“Când se va întruni Consiliul de administrare, vor fi examinate toate aceste chestiuni. Activitatea băncii a mers conform indicatorilor planificaţi, este un trend de creștere, este înregistrat profit impozabil de 28 de milioane pe parcursul anului 2011, activitatea financiară este chiar mult mai bună decât în 2010”, a precizat Barbăneagră.

Banca Naţională le-a solicitat acţionarilor să înceteze disputele, pentru că acestea prejudiciază imaginea și activitatea băncii. BNM a explicat de ce și-a retras avizul prin care a fost blocat dreptul de vot al noilor

Victor CIOBANU

acţionari. “Toate procedurile legale de înregistrare a cotelor de participare în capitalul BE au fost finisate pe parcursul ultimelor trei săptămâni, astfel încât, pe 27 aprilie, BNM a anunţat BE, acţionarii și instituţiile statului despre anularea deciziei noastre anterioare de suspendare a dreptului de vot al acţionarilor minoritari”, a declarat Dorin Drăguţanu, guvernator BNM. Precizăm încă o dată că anume tranzacţia prin care cele peste 18 procente de acţiuni ale Băncii de Economii S.A. au fost transmise altor proprietari a fost calificată de către șeful Executivului drept atac raider. Între timp, după cum informează Jurnal de Chișinău, Companiile „Zilena Com” SRL și FPC „Minerva” SRL, ambele societăţi acţionare ale Băncii de Economii, care au constituit una din ţintele atacurilor de tip raider, au cerut ajutorul instituţiilor statului pentru stoparea atacului la care sunt supuse.

Potrivit publicaţiei, directorii întreprinderilor au expediat o scrisoare către Guvern, Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Finanţelor și către Comisia Naţională a Pieţei Financiare în care dezvăluie schema prin care cele două companii au fost expropriate de pachetelor de acţiuni deţinute la BE, acuzând, totodată, instituţiile statului de faptul că nu au reacționat la timp și nu au oprit atacurile. „Legat de aceste aspecte, reamintim instituțiilor statului că în vara anului 2011, Companiile „Zilena Com” SRL și FPC „Minerva” SRL, ambele societăți acţionare ale „Băncii de Economii” SA, au constituit una din ţintele atacurilor de tip raider îndreptate împotriva acţionarilor mai multor instituţii financiare, realizate prin mijloace și acţiuni ilegale, cu sprijinul judecătorilor din instanţe de judecată de drept comun, în speţă, Judecătorul Gheorghe Marchitan din cadrul Judecătoriei Căușeni și Judecătorul Garri Bivol din cadrul Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău.

Astfel, prin ordonanţa Judecătoriei Căușeni din 16 mai 2011, emisă și executată în secret, Companiile „Zilena Com” SRL și FPC „Minerva” SRL au fost expropriate în mod abuziv de pachetele de acţiuni deţinute în

„Banca de Economii” SA în mărime de 8,52% (SRL „Zilena Com”) și de 9,97% (FPC „Minerva” SRL), Registratorul Independent „Registru-F” înscriind la 12.07.2011 în Registrul acţionarilor „Băncii de Economii” SA dreptul de proprietate asupra pachetelor de acţiuni menţionate pe numele Companiei „Rietel Limited”, se menţionează în declaraţia celor doi directori, publicată de JDC. Aceștia mai precizează că la baza ordonanţei au fost puse copiile unor contracte false de împrumut și cauţiune, potrivit cărora un oarecare Daţco Sergiu din satul Valea-Verde, Căușeni (un tânăr de numai 26 de ani, vânzător de pește într-o piaţă agricolă, dar pretins multimilionar la datorii) ar fi împrumutat de la societatea offshore „Rietel Limited”, reprezentată de Daţco Alexandr, suma de 7 milioane de dolari americani, iar Zilena Com SRL, FPC Minerva SRL, Bondari Stela, Grosu Nicolae și Grosu Silvia ar fi garantat rambursarea împrumutului, dobânzilor, penalităţilor cu acţiunile deţinute în cadrul „Băncii de Economii” SA și cu cotele din capitalul social al societăţilor garante.

Directorii „Zilena Com” și „Minerva” acuză instituţiile abilitate ale statului de faptul că nu au reacţionat la timp la sesizările lor, iar CCCEC ar fi întreprins chiar acţiuni de intimidare a personalului „Zilena Com”. „Antrenarea continuă a acţionarilor Băncii de Economii SRL „Zilena Com” și FPC „Minerva” în asemenea dispute, supunerea lor permanentă la atacuri de tip mafiot este în mod evident la îndemâna și în beneficiul cuiva, procesul fiind menţinut în disperare de cauză. Suntem siguri că demascarea oficială a acestor beneficiari din interiorul Republicii Moldova nu are nici o șansă în imediata perspectivă. Aceasta va veni, foarte curând, din exterior, din partea organelor de drept ale statelor civilizate, acolo unde criminalii își dosesc identităţile și proprietăţile jefuite”, se mai spune în declaraţia respectivă.

Prin urmare, conflictul nu este nici pe departe epuizat, în ciuda îndemnurilor făcute de reprezentantul Băncii Naţionale. Și nici nu pare să fie ultimul.

FLUX

Care sunt factorii care împiedică circulaţia elitelor, promovarea tinerilor în partidele politice şi cum pot fi aceştia depăşiţi?

A face democraţie pare un lucru simplu. Mai ales în societatea din Republica Moldova. Toată lumea știe ce presupune un stat de drept, de vreme ce toată lumea știe a face politică și democraţie.

La piaţă, în autobuz, la volan, în baruri, pe stradă, la biserică, în biblioteci, la cozile din faţa băncilor, pe plajă, la mare (lista poate continua…) auzi cum se discută legi, cum se simulează procesul administrativ, cum se dau aprecieri, cum se critică…

Este și asta un fel de politică, dar de tip informal, ce-i drept, care nu e prea eficientă. De ce? Pentru că lipsește un lucru în aparenţă minor, dar care e decisiv: IMPLICAREA. Cu toţii aspirăm, avem idealuri măreţe, credem că viaţa este o repetiţie generală, vrem să schimbăm realitatea în care trăim, însă uităm cu desăvârșire că e nevoie de implicare, de contribuţia noastră concretă la construcţia adevăratei democraţii.

Realitatea estompată de astăzi ne pune faţă în faţă cu absenteismul populaţiei (mă voi referi aici, în special, la gradul de implicare al tinerilor și al elitelor).

În noile democraţii din lume, rolul tinerilor în politică este decisiv. „Orice politică de succes trebuie să știe că investiţiile în resursele umane tinere reprezintă o strategie-cheie”, se stipulează într-o strategie pentru politici de tineret. Este adevărat că tinerii, conform tradiţiei, trebuie să joace un rol primordial în procesul schimbărilor democratice în orice ţară în tranziţie. Marile revoluţii și schimbări democratice din ţările spaţiului postcomunist au fost realizate tot de noua generaţie a acestor ţări.

Apatia tinerilor basarabeni este determinată de mai multe circumstanţe (le voi oglindi un pic mai jos). Aceștia nu vor să ia atitudine faţă de anumite aspecte negative din societate.

Observăm că foarte mulţi evită să-și asume responsabilităţi civice.

Mă întreb ce fel de democraţie funcţională vrem să avem, dacă tinerii nu se impun? Un lucru este sigur – tinerii de la noi nu trebuie să aștepte momentul oportun de a se manifesta, de a impune clasei politice de la noi propriile lor aspirații. ACUM este momentul necesar, și acest „acum” va fi actual și în viitorul apropiat, precum și în cel îndepărtat. Personal sunt întristată de pasivitatea tinerilor când vine vorba de politică. Aceștia trebuie să-și impună deziderate, să se înscrie în organizaţii neguvernamentale sau politice, în funcţie de interesele pe care le au, să fie categorici atunci când văd nedreptate. Ei trebuie să înţeleagă că au calităţi unice, net superioare celor caracteristice generaţiei mai în

vârstă. Aceasta din urmă mai trăiește încă cu trecutul. Au sprijinit sau chiar au tolerat vechiul regim, pentru că nu au văzut altă cale de a i se opune. Prin contrast, tineri politicieni au posibilitatea de a manifesta o atitudine mai promptă în calea stopării unui regim nedemocratic (nu e și cazul evenimentelor din 7 aprilie 2009).

Spiritul protestatar, educaţia, libertatea de a alege și de a-și exprima opinia sunt uneltele lor și ele trebuie folosite. Dacă e să vorbesc de experienţa personală, atunci pot spune că m-am implicat într-o organizaţie politică de tineret pentru că știu că de mine este nevoie și pentru că conștientizez necesitatea schimbării. Aici am cunoscut oameni care au devenit modele pentru mine, care mă ajută să cresc continuu. În sânul familiei mele politice învăţăm să fim proactivi, să descurcăm probleme complicate, să formulăm revendicări categorice faţă de autorităţi când este cazul. Învăţăm să discernem dedesubturile vieţii politice, să influenţăm benefic lucrurile, să ne asumăm responsabilităţi pe care să le onorăm, să trăim, să gândim și să acţionăm în spiritul servirii binelui comun. Acesta este, de fapt, modelul liderului care servește sau care îi servește pe alţii (concept pe care-l întâlnim la Greenleaf).

Din păcate, mulţi tineri din Republica Moldova nu conștientizează beneficiile oportunităţilor de a se afla în centrul evenimentelor, de a le influenţa. Poate absenteismul lor este cauzat de lipsa informaţiei sănătoase.

Paradoxal în secolul tehnologiilor,

însă adevărat. Totodată, ei nu sunt motivaţi sau cred doar că nu reușesc, având o groază de activităţi ce le ocupă timpul (ceea ce nu este deloc adevărat). Putem reuși să facem mai multe lucruri bine dacă știm să ne gestionăm corect timpul. Însă nu doar tinerii se fac „vinovaţi” de cultivarea acestei apatii. Există mai mulţi factori care determină situaţia respectivă. Deseori, contextul în care cresc și se dezvoltă primează. În Republica Moldova, majoritatea tinerilor au o viziune pesimistă asupra viitorului. Aceasta este cauzată și de guvernare. De aici apare și dezinteresul total pentru politică, atunci când tinerii văd lipsa de competenţă și de profesionalism a guvernanţilor. Ei nu văd nici o speranţă de a trăi mai bine acasă și aleg o cale mult mai facilă de a se debarasa de probleme și nevoi: emigrarea, și nicidecum implicarea.

Aș vrea să mai relev aici și lacunele sistemului nostru de învăţământ. În cadrul acestuia se ignoră total formarea unei culturi politice în rândurile elevilor. Adolescentul părăsește băncile școlii într-o stare de „infantilizare” accentuată. După cum analiza și Ovidiu Hurduzeu, „elevii sunt învăţaţi să răspundă doar la stimuli (imagini, obiecte și dorinţe) dintr-un mediu artificial, controlat”. Tânărul se simte incapabil să dezvolte în mod spontan relaţii umane cu „ceilalţi” și să înţeleagă în mod critic fenomenele sociale, politice, economice în ansamblul lor.

Secolul tehnologiilor și al consumismului îi face ca să fie indiferenţi faţă de ceea ce se întâmplă în afară.

Ei își formează propriul sistem de referinţă, preferă să trăiască în ambalaje.

Poate este și vina organizaţiilor politice care, de cele mai multe ori, se mobilizează doar în ajunul campaniilor electorale. Tinerii doresc să vadă care sunt perspectivele afilierii la un astfel de grup, doresc să aibă sentimentul apartenenţei la acesta, să socializeze, să-și manifeste capacităţile de lideri.

Nu exclud nici vina politicii promovate, care este una incorectă. Este posibil ca prin absenteism, tinerii să-și manifeste revolta faţă de politica pe care o fac partidele. În cazul elitelor sunt câţiva factori care împiedică circulaţia lor în partide și „justifică” într-un fel neimplicarea lor în viaţa politică.

Cu părere de rău, politica de astăzi este, de cele mai multe ori, realitatea tehnică a „sondajelor de opinii” și a „campaniilor de imagine”. Doctrinele politice, golite de conţinut, au devenit interșanjabile. Nu contează doctrina (mesajul), contează „consultanţii”, „experţii” care dirijează campaniile electorale. Și deseori, elitele înţeleg subtextul unei astfel de politici cinice și nu doresc să se amestece în treburi „murdare”. Mai bine își asumă rolul de spectator la acest teatru al democraţiei, mai bine huiduiesc sau aplaudă, dacă este cazul.

O altă „scuză”, dar care nu justifică deloc apatia lor, este lipsa culturii politice, ca și în cazul tinerilor, ca și în cazul tuturor oamenilor. Elitele, de rând cu cetăţenii simpli, evită să se

„înregimenteze” într-un partid politic (Atenţie!: care NU există doar în campanii electorale și care NU furnizează bani pentru a atrage mediocrităţile).

Ele evită să-și asume responsabilităţi, să-și dezvolte caracterul. Nivelarea valorilor, conformismul, fuga de răspundere, evitarea riscului, cinismul, mentalitatea de grup - sunt câţiva dintre factorii care nu ocolesc nici elitele.

Oameni cu un talent deosebit, cu realizări, cu medalii și diplome de merit, cu semne în piept, așa-numitele elite, se prăbușesc atunci când ating un anume nivel al succesului. Ameţesc de propria importanţă, sunt individualiști. Trăind cu trecutul, își amintesc în permanenţă de lucrurile măreţe pe care le-au făcut și se plâng că munca lor nu este apreciată la justa valoare.

Cunoscutul expert în leadership J. C. Maxwell ne învaţă că, de fapt, nu contează cât de multe realizări ai avut în trecut. Trecutul este un lucru mort și nu putem câștiga nici un impuls să ne mișcăm înspre ziua de mâine, dacă târâm trecutul în spatele nostru. Este necesar să ne concentrăm asupra viitorului, căci viitorul nu e ceea ce a fost („The future isn’t what is use to be.”).

Or, elitele se comportă exact invers.

Au atins culmi importante, dar le lipsește un caracter viguros care să îi susţină să fie și în continuare dinamici, să încerce să soluţioneze problemele din comunităţile lor. Din cauza complexului propriei importanţe, aceștia refuză să se alăture unui partid politic, dacă nu i se oferă din start o funcţie, cel puţin vizibilă, sau dacă nu au parte

de un stimul serios, de cele mai multe ori, acesta fiind banul (o spun cu aceeași părere de rău). Caracterul elitist nu mai are nici o valoare în acest caz.

E devalorizat.

Societatea este pestriţă și schimbările în bine nu vor surveni decât în cazul în care se va face un efort personal. Sunt bune și strategiile, și politicile de tineret, și proiectele care promovează necesitatea participării active a fiecăruia dintre noi, și lecţiile care ni se oferă gratis, și campaniile de informare și de sensibilizare, și legile adoptate în Parlament, și… Însă, atâta timp cât, repet, nu se va face un efort personal, cât nu se va ieși din acest cerc vicios al lenei și al evitării de a avea responsabilităţi, nu se va realiza nimic. Campaniile de informare și sensibilizare vor avea un efect nul. De fapt, în cazul nostru este mai mult o chestiune de mentalitate postsovietică care încă nu a fost înlăturată.

Fiecare dintre noi trebuie să creadă în ideea că putem trăi bine la noi acasă, că nu avem nevoie de o societate de emigranţi. Este necesar să ai combustia necesară pentru a face faţă provocărilor, pentru A VREA și A FACE. În rest, totul vine de la sine. Mesajul e optimist pentru că știu că orice iniţiativă a celui ce are o atitudine pozitivă, este din start un succes. E nevoie să nu contemplăm realitatea, ci să acţionăm direct și fără rezerve.

Lucia CUJBĂ, preşedintele Organizaţiei de Tineret a PPCD „Noua Generaţie”

8

4 MAI 2012

EDI|IA DE VINERI

Cultur=

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

CALEIDOSCOP

PROFIL: NICANOR BABĂRĂ

4 mai

PROFESORUL UMANISMULUI ŞI ROMÂNISMULUI

Evenimente 1471: Războiul celor două roze: Bătălia de la Tewkesbury: Eduard al IV-lea învinge armata familiei Lancaster și îl omoară pe Eduard, Prinţ de Wales 1646: Apare, la Iași, „Cartea românească de învăţătură de la prăvilele împărătești și de la alte giudeţe”, primul cod de legi tipărit în limba română 1675: Regele Charles al II-lea al Angliei ordonă construirea Observatorului Regal Greenwich 1814: Napoleon I este exilat pentru 100 de zile pe insula Elba 1738: Papa Clement al XII-lea a publicat constituţia „In Eminenti” prin care condamnă Francmasoneria 1904: Începe construcţia Canalului Panama 1904: Inginerul James Royce și Sir Charles Stewart Rolls au pus bazele companiei Rolls-Royce, producătoare de mașini de excelenţă. Din 1998, numele de marcă Rolls-Royce a fost achiziţionat de către BMW 1904: A fost înfiinţată echipa germană de fotbal Schalke 04 1919: A fost declanșată Mișcarea 4 Mai, antifeudală și antiimperialistă. Ziua Tineretului Chinez 1930: Poliţia britanică îl arestează pe Mahatma Gandhi 1949: A fost semnat acordul americano-sovietic (acordul Jessup–Malik), care a pus capăt blocadei Berlinului 1953: Ernest Hemingway câștigă premiul Pulitzer pentru „Bătrânul și marea” 1959: Are loc prima ceremonie a premiilor Grammy 1965: A fost fondat Teatrul „Ion Creangă” din București 1994: A fost semnat, de către Israel și OEP (Cairo), acordul privind autonomia palestiniană în Gaza și Ierihon 1997: Beatificarea lui Cefelino Jimenez Malla, cunoscut sub numele de El Pele, primul ţigan martir din istoria Bisericii 1998: Primul colocviu comun dintre Uniunea Europei Occidentale (UEO) și Alianţa Nord-Atlantică, organizat din iniţiativa Adunării Parlamentare a UEO. Colocviul a avut ca principal obiectiv relansarea procesului de definire în cadrul NATO a Identităţii Europene de Apărare (IDE) (Madrid, 4–6) 1999: Parlamentul bulgar aprobă solicitarea NATO privind survolarea teritoriului ţării de către avioane ale Alianţei, în cursul operaţiunilor împotriva Iugoslaviei 2003: A fost dezvelit, la Târgu Mureș, primul monument din România ridicat în memoria victimelor Holocaustului 2004: Spaniolul Rodrigo Rato a fost ales director general al Fondului Monetar Internaţional 2008: Peste 134.000 de persoane ucise sau dispărute de ciclonul Nargis în Myanmar, cel mai mare dezastru natural de la Cutremurul din Oceanul Indian din 2004

Nașteri 1008: Regele Henric I al Franţei (d. 1060) 1770: François Gérard, pictor și desenator francez (d. 1837) 1776: Johan Fridrich Herbart, filosof, psiholog și pedagog german (d. 1841) 1837: Theodor Rosetti, publicist și om politic român (d. 1932) 1856: Theodor Speranţia, scriitor și folclorist român (d. 1929) 1888: Aurel Costescu-Duca, bariton român (d.

1955) 1899: Fritz von Opel, industriaș și sportiv german 1914: Maria Felix, actriţă spaniolă (d. 2002) 1921: Mircea Basarab, compozitor și dirijor român (d. 1995) 1922: Vlad Mușătescu, scriitor român (d. 1999) 1926: Geta Brătescu, artistă plastică româncă 1928: Leon Baconsky, traducător, istoric și critic literar 1929: Audrey Hepburn, actriţă de origine belgiană (d. 1993) 1931: Ghenadi Rojdestvenski, dirijor rus 1934: Leonid Heifet, regizor rus 1939: Amos Oz, scriitor israelian 1950: Anghel Iordănescu, fotbalist, antrenor și politician român 1955: Mihaela Runceanu, solistă româncă de muzică ușoară (d. 1989) 1964: Vitalie Ciobanu, scriitor 1987: Jorge Lorenzo, motociclist profesionist spaniol

Decese 1873: David Livingstone, misionar și explorator scoţian (n. 1813) 1955: George Enescu, compozitor, violonist, pianist și dirijor român (n. 1881) 1980: Iosip Broz Tito, om politic și de stat, președintele Iugoslaviei între 1953 și 1980 (n. 1892) 1949: Avionul în care se afla echipa italiană de fotbal Torino care se întorcea de la Lisabona s-a lovit de zidurile unei biserici la Superga. Nu au existat supravieţuitori. În acea vreme Torino era cea mai bună echipă din Italia. Mai erau câteva etape, iar Torino era pe primul loc. Ei au fost declaraţi campioni. Asta a însemnat moartea unei generaţii de aur.

Un ilustru înaintaș afirma: fiecare basarabean merită a fi eroul unei cărţi. Inclusiv subiectul unui roman detectivist, continua altcineva.

Opinia respectivă reflectă un mare adevăr.

Mai mult chiar. Unele romane ar fi umbrite de tragismul și gloria destinului multor conaţionali, care au supravieţuit – aidoma unor mucenici – calvarul lagărului comunist.

Din pleiada unui viitor erou de roman face parte și destinul neordinar al profesorului universitar Nicanor Babără – descendent din comuna Sofia, judeţul Soroca.

Actualmente, dumnealui consemnează frumosul jubileu de șapte decenii. Este un destin unical și singular, poate fi o enigmă acoperită de numeroase mistere pentru ultrapragmaticii timpului.

Profesorul jubiliar a început activitatea pedagogică la Tiraspol. În decembrie 1965 este angajat la USM, fiind invitat de rector în calitate de asistent, apoi devine lector (1968), lector superior (1989), conferenţiar (1993) și, în 1999, profesor universitar. Începând cu anul 1965 și până în prezent, cu excepţia anilor 19721989, când este forţat să plece de la universitate, a activat ca profesor de limbă engleză, rusă, română și educator la școlile din Chișinău, Lozova, Băcioi, ţine în faţa studenţilor cursurile normative: introducere în filologia limbilor germanice, fonetica (comparativ-contrastivă), citirea analitică, lexicul, gramatica, lectura.

Pe parcursul anilor a publicat 259 de lucrări: în limba română (163), engleză (42), rusă (44), franceză (2), ucraineană (8), inclusiv peste hotare – 32, redactează și recenzează 38 de manuale, programe, lucrări monografice... Rezultatele investigaţiilor știinţifice rezidă în stabilirea naturii fonetice și a statutului fonologic al diftongilor și monoftongilor limbii române în baza röentgenocinematogramelor și a oscilogramelor; a descris dinamica articulatorie a acestor sunete compuse și parametrii lor acustici în baza oscilogramelor; a stabilit caracteristica articulatorie comparată a diftongilor în limba română și engleză, evidenţiind similitudinile și deosebirile lor; a alcătuit un set de drilluri fonetice contrastive pentru predarea limbii engleze în școala naţională, contribuind la perfecţionarea didacticii limbii engleze în republică. Conform opiniei specialiștilor, multe aspecte știinţifice investigate de către dl N. Babără poartă un carac-

Studiul dlui N. Babără este rezultatul unei munci de trei decenii.

Lucrările sale știinţifice publicate au fost recenzate și înalt apreciate de savanţi, specialiști în materie de prestigiu din Moscova (V. Vasiliev și Z. Zubkova, doctori habilitaţi, profesori universitari), din St. Petersburg (L. Verbiţkaia, doctor habilitat, profesor universitar), din Kazani (Z. Z. Gatiatulina, doctor în filologie, conferenţiar), din Cernăuţi (V. Leviţchi, doctor habilitat, profesor universitar, G. Bostan, doctor habilitat în filologie, profesor universitar). Lucrările dlui N. Babără sunt cunoscute la Iași și București, în Georgia, Belarus, Kazahstan. Aș menţiona că lucrarea Domniei sale este de cercetare, natura, caracteristicile (parametrii) și descrierea diftongilor românești, aparţinând în exclusivitate autorului, este de sinteză în partea sa engleză.

Anatol Ciobanu, doctor habilitat, profesor universitar, membrucorespondent al AȘ din Moldova: La Consiliul știinţific specializat de pe lângă Universitatea de Stat din Moldova, al cărui președinte am onoarea să fiu, discutarea lucrării dlui N. Babără a fost constructivă, vorbitorii fiind specialiști foarte competenţi. Aș vrea să spun că dl Nicanor Babără este un specialist format, nu un novice în materie.

Mă bucur foarte mult că, în sfârșit, avem și noi un doctor habilitat, un profesor, specialist în engleză.

Raimond Piotrovski, doctor habilitat, profesor universitar, academician, Moscova: Complexul lucrărilor știinţifice ale dlui N. Babără are o mare valoare atât în plan teoretic (problematica contrastivă și istorico-dialectică), cât și în plan practic (predarea limbii române și logopedia). Impunătorul material experimental, acumulat cu deosebită rigurozitate, neîndoielnic, va fi utilizat și de către alţi savanţi la rezolvarea problemelor discutabile ale foneticii și fonologiei.

Aurelia Dosca, doctor în filologie, cercetător știinţific la ULIM și la Universitatea din Lucerna, Elveţia: De la susţinerea preliminară a tezei de doctorat (30 octombrie 2006, am fost ghidată doar de Măria Sa, profesorul Babără Nicanor, care m-a ajutat enorm la îmbunătăţirea conţinutului și aspectului grafic

de anatomie, este și aici un punct de vedere ascuns. Deși calea dialectică spre cunoaștere presupune explorarea de la simplu la compus, de la elementar la complex ș.a.m.d., nu întotdeauna cunoștinţele elementare într-o disciplină știinţifică sunt de mare anvergură. Datele statistice au demonstrat că și medicii cu cunoștinţe slabe au salvat vieţi omenești. În orice afirmaţie există o doză de adevăr și de fals. Totuși, în lingvistică ca și în medicină, elementarul își spune cuvântul. Iar decizia finală, domnule profesor, este: Pregătirea fonetică este conditio sine qua non pentru orice cadru didactic.

Paradoxul vremurilor noastre în istorie este că avem mai multe cunoștinţe, dar mai puţină judecată; mai mulţi experţi și totuși, mai multe probleme; mai multă medicină, dar mai puţină sănătate. Am învăţat să ne câștigăm existenţa, dar nu cum să ne facem o viaţă. Am adăugat ani vieţii și nu viaţă anilor. Dumneavoastră însă, sunteţi expertul care a propus soluţii adecvate problemelor lingvistice; sunteţi veșnicul academician care adună și cunoștinţe, și experienţe, și judecăţi; sunteţi medicul care tratează prin trezirea interesului și motivarea pentru studierea și cercetarea continuă; aţi dat suflu unei vieţi în mediul academic din Republica Moldova; aţi adăugat viaţă anilor tuturor cărora le-aţi ghidat activitatea de studiere, cercetare și dezvoltare. Se vorbește mult despre fericire, sănătate și noroc!

Ele, de fapt, constituie triada vieţii umane. Dar triada nu e completă, dacă nu e ornamentată și lateral. În dreapta ei, să se mai atașeze succesele încoronate pe tărâmul profesional! În partea opusă – realizările fructuoase adunate zi de zi în sanctuarul magic al vieţii personale!

Culorile eclatante să vi se înfăţișeze permanent și să vă ajute la ocolirea dificultăţilor metafizice! Conștiinţă culturală de tip enciclopedic, exemplu de mobilitate spirituală, somitate prin excelenţă, membru al unei elite intelectuale excepţional de valoroasă, Domnule Profesor, mă închin profund pentru făurirea valorilor multiple, pentru cărţile de viaţă dăruite, pentru însufleţirea neobosită acordată, pentru imaginile adunate și închegate din fărâmele experienţei Dumneavoastră – toate acestea soldându-se cu un efect delicat – sugerând generaţiilor în ascensiune să sfideze limitele raţionale ale știinţei… Dumneavoastră aţi demonstrat că fiecare scop atins este un moment de fericire.

Destinul profesorului universitar Nicanor Babără strălucește în cerul românismului, i-a pecetluit vocaţia și soarta, el fiind una din rădăcinile cu sevele dătătoare de viaţă. La alegerea specialităţii a contribuit regretatul profesor și scriitor Victor Banaru, prieten de idei. Fiind la Moscova, Victor Banaru i-a adresat colegului său următorul mesaj de adio (scris

cu caractere latine): „Ţine capul sus și nu uita de grijile poporului tău. Mult mai e de făcut pentru a-l face să vadă viaţa așa cum este” (08.12.1963).

Domnul profesor descinde dintr-o familie „suspectă”. Apoi în fișa de angajare la serviciu în cadrul universităţii a indicat la capitolul limbile vorbite – româna. De aici s-a declanșat teroarea împotriva dumnealui, a fost etichetat ca naţionalist, persoană suspectă... „Cele rele să se spele, cele bune să se-adune!” - conchide în același stil filozofic salvator Nicanor Babără.

După izgonirea din universitate, s-a adresat directorului școlii nr.

56 din municipiul Chișinău să fie primit la serviciu. Acesta, fiind veteran de război, l-a întrebat: cauza izgonirii au fost fetele? – Nu! – urmă răspunsul. – Alcoolul? – Nu! – Rămâne că naţionalismul? – Da? – răspunse prompt, sincer, direct Nicanor Babără. – Atunci scrie chiar acum cerere? – a decis fulgerător directorul.

Tatăl profesorului - Mihail Babără, născut în 1905, a vieţuit sub patru regimuri și la cei 96 de ani mărturisea testamentar fiului: totuși, cel mai de preţ în viaţa asta – cum n-ar fie ea de paradoxală – este omenia, cumsecădenia... Și-i povestește fiului exemple pilduitoare-confirmătoare, care anulează irevocabil și basmele despre faptul că românii băteau, iar rușii miluiau...

Biografia dramatică a profesorului confirmă teza clasică: veritabilii intelectuali muncesc în surdină pentru binele poporului său fără

a cerși onoruri și recompense.

Pentru luciditatea și nobleţea dumisale a plătit întreaga viaţă cu vârf și îndesat, suportând tăvălugul socializator implacabil.

Va fi o revelaţie lucrarea pe care o scrie mai mulţi ani domnul profesor cu titlul „O viaţă trăită amar, dar dulce”, unde „amarul” vor fi cei care mereu l-au marginalizat, discreditat, înjosit și umilit, iar „dulcele” este adresat camarazilor idealurilor sale sacre.

Adeverinţa din 24 septembrie 1990, eliberată domnului Nicanor Babără (mun. Chișinău, str. I. Vieru, 12), este ca un al doilea certificat de naștere: „Prin decizia Plenarei Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova din 24 septembrie 1990 (nr. 5u-34/90), condamnarea Colegiului judiciar al Judecătoriei Supreme în dosarul nr. 2-68 din 4 august 1972, inclusiv deciziile judecătorești ce au urmat au fost anulate după suspendarea dosarului. În legătură cu anularea deciziei judecătorești ilegale referitor la cet. Nicanor Babără, care a pătimit nevinovat din motive politice 16 ani, el este reabilitat integral.” Însă calvarul dumnealui continuă până în prezent. În special, el derulează în cadrul universitar, unde a fost și mai este marginalizat în toate activităţile posibile și imposibile de către șefimea triadei catedră-decanat-rectorat.

Grigore GRIGORESCU, pentru FLUX

Leo BUTNARU

„Impresii europene” la Chişinău cu prilejul Zilei Naţionale a Poloniei

DESPRE SCRIITORI ŞI AVIOANE

Expoziţia „Impresii europene” este organizată în colaborare cu Ambasada Republicii Polone la Chișinău și Muzeul Caricaturii din Polonia și este prilejuită de Ziua Naţională a Poloniei. Expoziţia cuprinde 75 de lucrări realizate de caricaturiști polonezi: Marek Raczkowski, Andrzej Mleczko, Julian Bohdanowicz, Henryk Sawka, Jacek Gawłowski, Janusz Stanny, Małgorzata Lazarek, Grzegorz Szumowski, Zbigniew Jujka, Jacek Frankowski, Paweł Kuczyński, Edward Lutczyn.

Caricatura poloneză întotdeauna a fost apreciată la cel mai înalt nivel. În ziarele și revistele poloneze, caricatura este deseori plasată pe prima pagină și acesta este primul lucru care atrage atenţia cititorului. Caricaturile sunt reacţia momentană a societăţii la evenimentele care au loc și uneori sunt mult mai “grăitoare” decât articolele scrise, deci nu este de mirare că autori ca Andrzej Mleczko, Marek Raczkowski, Henryk Sawka ș. a. se

bucură de o popularitate imensă în ţară și peste hotare. Lucrările caricaturiștilor polonezi, cât și ale celor străini se păstrează la Muzeul Caricaturii din Varșovia, deschis în 1978 și a cărui colecţie în prezent cuprinde 20 000 de opere.

Stil grafic echivalent pamfletului scris, caricatura poate fi considerată un gen al artelor plastice care își trăiește cu precădere existenţa în paginile publicaţiilor. Caricatura ironizează în forme directe, simbolice sau metaforice, cu text ori fără cuvinte, aspecte și mentalităţi sociale, persoane de notorietate sau indivizi oarecare. Caricatura amuză majoritatea, dar îi și irită pe alţii, oricum, de cele mai multe ori creează reacţii de receptare și nu trece neobservată. Caricatura se distinge și ea prin câteva specii distincte: caricatura de satiră, de gag (cu text sau fără), caricatura portretistică, caricatura de metaforă sau simbol (prin excelenţă fără cuvinte), banda desenată sau comixul, rareori colajul.

Pe lângă aceste forme mai întâlnim caricatura de „șevalet”, cu o lucrătură mai laborioasă destinată sălilor de expoziţii sau saloanelor de umor.

Marek Raczkoski Expoziţia a fost lansată ieri, 3 mai, și va fi deschisă publicului larg până 3 iunie 2012.

PESTE AŞTEPTĂRI

„Prometeul” lui Brâncuşi s-a vândut cu peste 12 mln. USD, doborând toate recordurile

România: Ziua naţională a inimii China: Ziua tineretului

G`ndul s=pt=m`nii Lucian Blaga

Victor Banaru, doctor habilitat, profesor universitar, consultant știinţific:

al tezei de doctorat, la elaborarea cartotecii cu fișierul bibliografic înregistrat în teză, punându-mi la dispoziţie propria-i bibliotecă titanică care înregistrează sute de volume, colecţii rare, lucrări de arhivă, note originale... Autoreferatul tezei de doctorat a fost supus unui număr de trei redactări consecutive, efectuate de doctori în știinţe, lingviști, scriitori de notorietate din Republica Moldova, propuși la fel de Măria Sa. Pentru a înlesni cunoașterea tezei de către forurile academice internaţionale competente, profesorul m-a prezentat și experţilor din Ucraina, organizând, cu acest prilej, o călătorie în scopuri știinţifice la Universitatea Naţională din Kiev ,,Taras Ševčenko” (octombrie 2007). La 14 decembrie 2007, profesorul Babără Nicanor a deschis, în premieră în Republica Moldova, ședinţa Consiliului știinţific specializat ad-hoc D 30.10.02.04 – 02* la specialitatea 10.02.04 – Limbi germanice (limba germană), din cadrul Universităţii de Stat din Moldova, pentru susţinerea tezei mele de doctorat, dumnealui exercitând funcţia de Președinte al Consiliului. Nu a mai avut ţara până atunci un asemenea Consiliu, și nici Președinte!!! Ca un veritabil lingvist, exersat în toate sferele acestui domeniu (fonetică, lexicologie, semantică, gramatică, traducere, terminologie etc.), profesorul și-a început discursul cu unele citate, pe care eu, pretendentă la titlul de ,,doctor în filologie”, pe atunci, urma să le comentez și să le raportez la cercetarea mea…

I-am înţeles perfect punctul de vedere: cum nu aș fi întors clepsidra, de sus în jos sau invers, timpul curgea și nu era posibilitate de a răsfoi vreo sursă; trebuia să fac o bună conexiune a fiecărui domeniu lingvistic cu fonetica. Am argumentat totuși importanţa primordială a principiilor fonetice chiar și în traducere, terminologie, didactică, deși cercetarea mea nu avea tangenţe cu fonetica. Chiar în lingvistică, nivelul de jos, adică piedestalul unei limbi, îl constituie nivelul fonematic. La constituirea lingvisticii știinţifice au fost înaintate două principii, care, la fel, sunt fonetice: 1) ,,arbitrarul semnului lingvistic” (învelișul sonor al cuvintelor nu e determinat de sensul pe care îl exprimă), 2) regularitatea schimbărilor lingvistice și descoperirea regulilor de corespondenţă între sunetele limbilor înrudite (corespondenţă fonetică). Apoi, studierea amănunţită a modului de producere a sunetelor (fonetica articulatorie sau genetică) și a calităţilor acustice ale lor (fonetica acustică) a arătat că același cuvânt nu e pronunţat exact la fel de doi vorbitori și că nici măcar același vorbitor nu pronunţă în același mod de două ori un anumit cuvânt (fonetica funcţională). Iar referitor la incompetenţa unui profesor fără o pregătire fonetică, care este identică cu cea a medicului căruia îi lipsesc cunoștinţele elementare

VERNISAJ

Sărbători

„Prostul cel mai prost e prostul alterat de filosofie”.

ter de pionierat. Drept confirmare vom cita abrevierile unor distinși specialiști în domeniu:

“Prometeu” (Prométhée), un cap turnat în bronz de Constantin Brâncuși în 1911, s-a vândut miercuri seara pentru suma de 12.682.000 de dolari la New York, într-o licitaţie de artă impresionistă și modernă organizată de Sotheby’s.

Sculptura lui Brâncuși, având forma unui cap înclinat și o dimensiune de 17,7 centimetri, a fost turnată într-o ediţie de patru bronzuri similare în 1911, provenind în prezent “dintr-o importantă colecţie privată din Europa”, potrivit catalogului Sotheby’s.

Preţul de pornire a fost de 4,75 milioane de dolari, dar a urcat rapid depășind 10 milioane în doar câteva minute, pentru a ajunge până la preţul final de 11,25 milioane (12.682.500 incluzând comisionul de 12% încasat de casa de licitaţie și taxa de vânzarecumpărare în New York).

Suma a depășit cu mult estimarea iniţială a organizatorilor, care situau

preţul operei sculptorului român între 6 și 8 milioane de dolari.

Licitaţia organizată la New York a stabilit și un record absolut - cea mai mare sumă plătită pentru o operă de artă la o licitaţie, 119,9 milioane pentru “Strigătul” lui Edvard Munch.

Un alt obiect de Brâncuși, de mai mică valoare - “Furca de tors” (Quenouille 1923), sculptură din lemn - este scos la vânzare în cea de-a doua zi a licitaţiei, joi, având estimat un preţ de vânzare cuprins între 80.000 și 120.000 de dolari.

(file de jurnal)

31.I.1985 Anatol Ciocanu povestește că, la Ialta, în ziua în care Nicolai Costenco a terminat de tradus „Odiseea” (sau „Iliada”?), expediază prin poștă la Chișinău un exemplar din munca sa. Anatol îl întreabă de ce face asta, odată ce, ca mâine, însăși el, traducătorul, pornește spre casă. „Traducerea trebuie să ajungă, iar cu mine, în avion, cine știe ce se poate întâmpla. Știi doar, am mai păţit-o o dată…”, răspunse Costenco. Într-adevăr, undeva pe lângă Norilsk, după Cercul Polar, în anii săi de deportare post-Gulag, distinsul poet se salvase ca prin minune în urma prăbușirii unui avion (An-2). Povestea că zburau pe timp de ceaţă. În avion să fi fost vreo zece călători.

Era cam frig, și Costenco se dăduse spre coada avionului, unde se oploșise și o femeie ce avea în braţe un copil. Aici părea să fie mai cald.

Apoi Costenco se trezi abia în salonul unui spital, unde află că avionul se izbise într-un pisc montan. În timpul izbiturii feroce, partea din urmă, coada, se desprinse, căzând aparte cu cei trei călători ce se oploșiseră mai la cald – femeia, copilul și Nicolai Costenco. Astfel, dânșii se salvaseră, pe când ceilalţi călători și membrii echipajului se stinseră din viaţă.

Gândindu-mă la cazul cu manuscrisul trimis prin poștă, îmi zic că Nicolai Costenco avusese convingerea că realizase o muncă enormă, necesară și cu destule calităţi artistice.

28.XI.1985 Aflându-se la Moscova, poetul Gheorghe Vodă dă de o fasole în buzunărașul jiletcii.

Telefonează acasă. Nina Mocreac-Vodă, soţia sa, îl înștiinţează că a aflat de la nepoţica lor, Anișoara (4 anișori), că anume ea i-a plasat-o în buzunăraș.

– Ca un fel de talisman? – întreabă Vodă.

Soţia râde, apoi: – Iart-o, dar a zis că, de cade cumva avionul, din bunel să crească fasole.

FLUX EDI|IA DE VINERI

4 MAI 2012

FiatLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

9

La casa părintească din Costiceni a lui Ion Vatamanu Pe 1 mai 1937 a văzut lumina zilei la Costiceni, un sat din nordul Bucovinei aflat nu departe de Hotin, un astru care a contribuit din plin la strălucirea neamului nostru, Ion Vatamanu.

Poet valoros și publicist de marcă, fondator, alături de Leonida Lari, a primei publicaţii cu grafie latină din Republica Moldova, revista „Glasul”, chimist de renume, cu doctorat obţinut la universitatea din Lvov, Ion Vatamanu a fost și un patriot adevărat, un luptător până la sacrificiu pentru demnitatea vitregitului său popor.

Cu gândul la Ion Vatamanu ne-am îndreptat către locul de naștere a poetului și am întâlnit-o pe mama sa, doamna Maria Vatamanu, aflată la venerabila vârstă de nouăzeci și patru de ani.

Uitând de povara anilor, doamna Maria trebăluiește singură în ograda, grădina și casa

pe care le ţine curate ca pe un pahar. Este obișnuită să-i treacă pragul pelerini din tot spaţiul românesc și chiar la intrarea în casă, pe un holișor, are un mic colţ cu tabloul fiului său, operele sale literare și drapelul tricolor cu stema Republicii Moldova.

Invariabil, firul discuţiilor cu

mama poetului ajunge la ilustrul său fiu. Ne mărturisește că, în copilărie, micul Ion a fost deosebit de cuminte. A avut relaţii foarte bune cu tatăl vitreg, după dispariţia tragică a tatălui său. Era de mic atras către învăţătură și făcea orice sacrificiu pentru a putea învăţa. După absolvirea școlii din sat, a urmat studiile medii la Vancicăuţi. Nu se plângea niciodată de naveta obositoare sau de lipsurile din perioada de după război și se trezea mereu foarte de dimineaţă pentru a nu întârzia la cursuri.

Bătrâna nu-i poate înţelege pe copiii de astăzi care-și șantajează părinţii, cerând tot felul de lucruri pentru a învăţa. Fiul său nu a făcut în toată perioada studiilor nici un fel de pretenţii și pentru el trimiterea la școală era văzută ca o răsplată pentru munca făcută alături

de ceilalţi membri ai familiei și comportamentul său întotdeauna deosebit de corect și îndatoritor faţă de cei din jur.

Totodată, mama Maria este critică la adresa femeilor care

acum își părăsesc copiii și bătrânii din familiile lor și pleacă pentru a îngriji copiii și bătrânii străinilor. Ea este de părere că banii câștigaţi acolo nu compensează conturarea unei stări de înstrăinare între membrii de familie plecaţi și cei rămași acasă.

Revenind la ilustrul său fiu, ne mărturisește că în vremea studenţiei era în stare să citească nopţi la rând cărţile necesare studiului chimiei și tot noaptea a zămislit și primele sale poezii. Am întrebat-o cum de a fost poetul atras de chimie și ne-a spus că dumneaei a fost gestionară la un magazin cu produse de fierărie, unde erau și produse chimice, care stârneau curiozitatea viitorului doctor în chimie. Presupune că acest lucru i-a călăuzit drumul fiului către această știinţă exactă.

După 1989 poetul s-a angajat cu mult curaj în lupta pentru dobândirea drepturilor legitime ale neamului său. De câte ori venea acasă era supravegheat de oamenii regimului sovietic, care făceau tot posibilul să nu se declanșeze și în regiunea Cernăuţi evenimente asemănătoare celor din Republica Moldova și România.

Inima poetului făcea tot mai greu faţă tumultului din acea perioadă. După preinfarct mama l-a sfătuit să renunţe la activitatea politică, atât de obositoare și plină de neprevăzut și dezamăgiri. Ion Vatamanu i-a spus: „Mamă, omul tot trebuie să moară cândva, însă, cât trăiește, trebuie să lupte din toate puterile pentru o credinţă pe care o are și să nu-și irosească viaţa în zadar.”

Cu licărul lacrimilor între gene, povestește că nimic nu l-a putut împiedica să-și continue neabătut drumul. Ea își amintește cum, în preziua morţii, poetul primise niște vești deloc bune de la președintele Snegur și presupune că acestea i-au provocat decesul.

La vârsta pe care o are, trecerea în lumea celor drepţi n-o sperie de vreme ce are atâţia oameni dragi cu care se va întâlni acolo. Nu așteaptă de la nimeni nimic și este foarte mul-

Campania „Masa Bucuriei” ne-a adus mai aproape de bătrânii singuratici Mitropolia Basarabiei, prin intermediul „Diaconiei”, a organizat, în perioada 26 martie - 14 aprilie, campania de Paști „Masa Bucuriei”. Scopul campaniei a fost ameliorarea situaţiei bătrânilor singuratici prin asigurarea alimentaţiei acestora. Acţiunea este la cea de-a treia ediţie și a promovat solidaritatea socială între generaţii, se arată într-un comunicat remis presei de Misiunea Socială a Mitropoliei Basarabiei „Diaconia”.

Principalele activităţi din cadrul campaniei au constituit: colecta de produse alimentare și fonduri în reţelele de magazine Fourchette, Everest și Fagur (Orhei), unde au fost amenajate boxe speciale pentru donaţii, precum și lecţiile de solidaritate prin care liceenii și studenţii au fost familiarizaţi cu problemele bătrânilor singuratici și cu posibilităţile de susţinere a acestora. Localităţile implicate în campanie au fost: mun. Chișinău, or.

Orhei, or. Cahul și s. Coșcalia, r-nul Căușeni.

Pe parcursul celor 3 săptămâni, 70 de volun-

tari au transmis îndemnul de a fi alături de bătrânii rămași singuri pe lume.

Datorită oamenilor de bună-credinţă care au răspuns acestui apel, a fost colectată suma de 16 200 de lei și o cantitate de cca. 1 500 de kg de produse alimentare. În preajma Sfintelor Sărbători de Paști, produsele alimentare și fondurile au ajuns la cantinele sociale: „Sf. Maria Magdalena” din s.

Roșu (Cahul) și „Sf. Ilie” din or. Leova, unde zilnic iau masa câte 20 de bătrâni, iar alţi 220 de bătrâni singuratici din: Chișinău, Orhei, Cahul, Coșcalia (r-nul Căușeni), Leova, Cania

(r-nul Cantemir), Fetești (r-nul Edineţ), Roșu (r-nul Cahul) au beneficiat de pachete alimentare.

Igor Belei, directorul Misiunii Sociale „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei: „Dincolo de ajutoarele umanitare pe care le-a oferit fiecare prin donaţia sa de bunuri materiale și financiare, „Masa Bucuriei” a fost o manifestare a filantropiei, a iubirii de aproape. „Diaconia”, ca instrument social al Bisericii, i-a oferit fiecăruia posibilitatea de a-și manifesta solidaritatea și

ţumită că este vizitată mai des de nepoatele de la Chișinău decât sunt unele bunici cu nepoate în sat. Regretă că nu are rude apropiate în sat, iar ultimele prietene de vârste apropiate au plecat, una la copii și cealaltă pe drumul fără de întoarcere.

Analizează cu multă luciditate și bun-simţ problemele lumii ce o înconjoară și, în ciuda vârstei, uimește prin limpezimea gândului izvorât dintr-o conștiinţă curată. La despărţire, fiindcă îi adusesem o antologie ce include versuri ale fiului său, doamna Maria Vatamanu s-a simţit datoare să-mi dăruiască o carte a acestuia cu versuri pentru copii. Ca nu cumva să rămână datoare, în ciuda protestelor mele, a adăugat și două mere sănătoase din livada proprie, din care se vede școala de peste drum, care, din 1997, poartă numele poetului.

Așa cum orice apă curgătoare are un izvor și omul are transmis genetic de părinţii săi matca gândirii sale ulterioare, de la al cărei cod nu se va abate toată viaţa. Ferice de Ion Vatamanu că a avut o asemenea mamă, care a știut să crească un om adevărat și să-l călăuzească întru înveșnicirea spirituală a neamului nostru.

Iuliu Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

ASOCIAfIA JURIbTILOR CREbTINͲDEMOCRAfI

oferĉ urmĉtoarele servicii juridice: Ͳ consultaƜii juridice Ͳ întocmirea actelor juridice Ͳ înregistrarea asociaƜiilor obƔteƔti Ͳ reprezentarea în instituƜiile statului Ͳ asistenƜĉ juridicĉ în accidentele auto preƔedinte: Radu BuƔilĉ persoanĉ de contact: Alexandru Pârlog

dragostea faţă de cei care sunt nevoiţi să înfrunte în singurătate greutăţile zilei de azi – bătrânii solitari. Am evaluat și monitorizat public fiecare etapă din campanie: procesul de colectare și distribuire a donaţiilor, oferindu-le încredere oamenilor care au donat că darurile pe care le-au făcut au ajuns la destinaţie. De aceea, suntem siguri că această iniţiativă pascală va lua amploare în anii următori și, în numele beneficiarilor campaniei, le mulţumim tuturor celor care n-au rămas indiferenţi la apelul nostru și au transmis o parte din bucuria mesei de sărbătoare celor care trăiesc în întuneric și sărăcie.”

Campania „Masa Bucu-

riei” s-a desfășurat cu binecuvântarea ÎPS Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, cu acordul Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova și al managerilor instituţiilor de învăţământ, precum și datorită partenerilor: Moldova 1, Radio Moldova, magazinelor Fourchette, Everest, Shopping MallDova și Fagur, cu susţinere Caritas Viena (Austria) și Caritas Ambrosiana (Italia).

Lecţiile de solidaritate au avut loc în instituţiile de învăţământ: Liceele „Spiru Haret”, „Gaudeamus” și „Ginta Latină” din Chișinău, Universitate Liberă Internaţională din Moldova, Colegiul Pedagogic și Liceul „Onisifor Ghibu” din Orhei, Colegiul Industrial-Pedagogic, Liceul Teoretic „M. Eminescu”, Liceul Teoretic „Ioan Vodă” și Liceul Teoretic „I. Creangă” din Cahul, precum și în gimnaziul din satul Coșcalia. „Diaconia” este structura socială a Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română), care activează pe întreg teritoriul Republicii Moldova din anul 2001, în calitate de organizaţie non-profit. Organizaţia este membru al Federaţiei „Filantropia” și al Alianţei ONG-urilor active în domeniul Protecţiei Sociale a Copilului și Familiei.

tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505 eͲmail: ajcdbusila@gmail.com site: www.juristi.md adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. ChiƔinĉu CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

P E L E R I N A J E 2012

UCRAINA Circuit ortodox Kiev-Cernigov 12 – 14 mai 2012 (3 zile / 3 nopŖi)

Grup: 7/18 pers. PreŖ: 70-80 eur/pers. Plecarea: Vineri, 11 mai, ora 19. Sosirea: MarŖi, 15 mai, ora 6.

Ziua 1, Sâmbćtć, 12 mai KIEV: Lavra Pecersk: Catedrala Adormirii Maicii Domnului, Peûterele cu sfinte moaûte, Muzeul Cernobâl, Catedrala Sf.Sofia, Bis.Sf.Ap.Andrei, Kreûceatik. Cazare: Kiev.

Ziua 2, Duminicć, 13 mai CERNIGOV: Catedrala Schimbćrii la FaŖć, Moaûtele Sf.Teodosie Ŗi Lavrentie a Cernigovului, Mćn.Sf.Treime, Mćn.EleŖk cu peûterele Sf.Antonie, Mćn.Sf.Treime din Kitaevo, Plimbare cu vaporul pe râul Nipru, program liber în oraû. Cazare: Kiev Ziua 3, Luni, 14 mai KIEV: PorŖile de Aur, Catedrala Sf.Mihail, Mćn Goloseevo.

OLTENIA, MUNTENIA ûi ARDEAL Transfćgćrćûanul ûi Valea Oltului 26–28 mai 2012 (3 zile / 4 nopŖi)

Grup:18/7 pers. PreŖ: 100/110 eur/pers. Plecarea: Vineri, 25 mai, ora 19. Sosirea: MarŖi, 29 mai, ora 6.

Ziua 1, Sâmbćtć, 26 mai Mćn.Dealu: Sf.Liturghie, Mormântul domnitorului Mihai Viteazul, Târgoviûte: Curtea Domneascć, Turnul Chindiei, Mćn.Viforâta, Cazare: Curtea de Argeû.

Ziua 2, Duminicć, 27 mai Mćn.Curtea de Argeû: Sf.Liturghie, Moaûtele Sf.Filofteia, Fântâna meûterului Manole, TRANSFĆGĆRĆúANUL: Lacurile Vidraru ûi Bâlea, Mćn.Brâncoveanu-Sâmbćta de Sus: mormintele lui Antonie Plćmćdealć ûi arhim.Teofil Pćrćian, izvorul pćr.Arsenie Boca. Cazare: Mćn.Brâncoveanu.

Ziua 3, Luni, 28 mai Poiana Braûov: urcare/coborćre cu telecabina în munŖi, Cetatea Râûnov sau Casterlul Bran, Braûov: Biserica Sf.Nicolae, Prima ûcoalć româneascć, PiaŖa Sfatului, Biserica Neagrć, Borzeûti: Acasć la útefan cel Mare ûi Sfânt, muzeul, biserica, monumentul.

ISRAEL Pelerinaj în ŕara Sfântć 31 mai–7 iunie 2012 (7 zile / 8 nopŖi)ȱ

Grup: 30/20 pers. PreŖ: 700/750 eur-/pers. (toate taxele incluse) Plecarea: Joi, 31 mai, ora 17. Sosirea: Joi, 7 iunie, ora 12. Deplasarea spre Bucureûti cu microbuzul.

BUCUREúTI (Aeroportul Henri Coandć): RO 155 ora 06.00 - TEL AVIV ora 09.35 TEL AVIV (Aeroportul Ben Gurion ): RO 154 ora 00.45 - BUCUREúTI ora 03.45 Tel Aviv-Haifa-Caesarea-Mt.Tabor–Cana Galilei–Nazareth Iordan - Mt. Fericirilor – Tabgha - Capernaum – Ierihon - Qumran – Marea Moartć - Hozeva – Ierusalim – Betleeem - Jaffaȱ (+373.22) 33.13.10, 59.78.36 www.emaus.md

ª(+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 office@emaus.md

10

4 MAI 2012

GHIDUL ALIMENTELOR Ţelina

Cercetătorii de la Universitatea din Chicago au descoperit că în ţelină se conţine o substanţă numită 3-butiftadină, care scade tensiunea arterială prin relaxarea musculaturii vaselor sangvine, relaxare care face posibilă dilatarea acestora, permiţând sângelui să circule cu mai multă ușurinţă.

Datorită conţinutului bogat în vitamine, minerale și diferiţi acizi, ţelina consumată ca atare sau în salate, este un tonic eficient al sistemului nervos, un bun remineralizant. Efectul tonic și regenerant al ţelinei este bine cunoscut și folosit în medicina populară, fapt explicabil prin stimularea glandelor suprarenale. Pe lângă aceste calităţi terapeutice, ţelina are un gust deosebit, fiind o adevărată sursă de vitamine și sănătate. Ţelina are proprietăţi diuretice, rădăcina fiind utilă în afecţiunile renale, precum și cardiacilor cu edeme, prin efectul declorurant pe care îl are. Fiind diuretică și epurativă, este excelentă în curele de slăbire. Și în bucătărie ţelina are o utilizare largă, se folosesc și rădăcina, și frunzele, și seminţele (acestea sunt folosite ca și condimente), datorită aromei puternice.

Beneficii: * Antidiabetic Ţelina are proprietăţi hipoglicemice, de aceea este recomandată bolnavilor de diabet.

* Probleme intestinale Ceaiul de frunze de ţelină și decoctul din rădăcină are efecte diuretice și laxative, datorită conţinutului de potasiu și sodiu – minerale recunoscute pentru meritul pe care-l au în echilibrarea balanţei fluidelor din organism.

* Afecţiuni oftalmice Câteva picături de ceai de ţelina aplicate la colţul ochiului ajută la tratarea afecţiunilor.

* Bogată sursă de vitamina C Ţelina ajută la întărirea sistemului imunitar prin conţinutul de vitamina C, reduce simptomele răcelilor și diminuează severitatea afecţiunilor inflamatorii precum astmul sau osteoartrita. De asemenea, vitamina C ajută la menţinerea sănătăţii cardiovasculare.

Capricii culinare Salată Cobb

Ingrediente: PENTRU SALATĂ: 6 felii de kaizer, 2 salate mici, tocate, 4 tije de ţelină Apio, piept și pulpă (rămase de la o friptură de pui), cu pielea îndepărtată și carnea mărunţită, 75g de brânză fărâmiţată, 2 ouă fierte tari, tăiate pe jumătate, pâine crocantă (opţional) PENTRU DRESSING: 4 linguri ulei de măsline, 2 linguri oţet din vin alb, 1 lingură muștar de Dijon, 1-2 linguriţe de miere lichidă, 2 cepe verzi tocate mărunt Mod de preparare: Se prăjește kaizerul până devine crocant și se pătrunde, apoi se toacă în bucăţi mari. Pentru a prepara dressingul, se amestecă toate ingredientele cu 1 lingură de apă, sare și piper. Se folosește salata tocată și celery ca bază, apoi se pun deasupra kaizerul, carnea de pui, brânza și ouăle fierte; se stropește cu dressing. Se servește cu pâine, după preferinţe.

Sfeclă marinată cu brânză de capră la grătar Ingrediente: 6 linguri ulei de măsline, plus extra, pentru uns, 3 linguri oţet de

Expresia “un măr pe zi ţine doctorul departe” a fost iniţial un slogan de marketing visat de producătorii americani de mere la începutul secolului XX. Fructele lor erau transformate în cidru, dar după ce băutura a fost interzisă în timpul Prohibiţiei, au încercat să promoveze merele ca fiind bune de mâncat, scrie Daily Mail.

Ţelina este recunoscută ca având capacitatea de a scădea tensiunea arterială, datorita unei substanţe din compoziţie – ftalide – care ajută la relaxarea mușchilor din jurul arterelor și relaxarea vaselor sanguine.

Neajunsuri: Ţelina e responsabilă pentru una din cele mai agresive alergii, persoanele alergice la această legumă putând manifesta șoc anafilactic.

și 1 ardei iute tocat mărunt. Se prăjesc 2 fileuri de ton într-o tigaie încinsă câte 20 de secunde pe fiecare parte, apoi se tăvălesc prin 2 linguri seminţe de susan prăjite și se lasă deoparte 5 minute. Se adaugă 4 cepe verzi tocate, 1 mână frunze de coriandru și 1/3 castravete, fără seminţe și tăiat în fâșii. Se taie fileurile în fâșii. Se servesc cu salată, alături de un bol cu sosul pregătit.

Aripioare picante Buffalo cu sos de brânză

Ton prăjit cu susan Ingrediente: 2 linguri sos de soia, 1 linguriţă ulei de susan, sucul de la 1 lămâie, 1 ardei iute, tocat mărunt, 2 fileuri de ton, 2 linguri seminţe de susan prăjite, 4 cepe verzi tocate, 1 mână frunze de coriandru, 1/3 castravete Mod de preparare: Se prepară un sos amestecând 2 linguri de sos de soia, 1 linguriţă ulei de susan, sucul de la 1 lămâie

Ingrediente: 4 linguri de unt, 5 linguri de sos foarte picant, 1 lingură de oţet alb, 900g aripioare de pui, sare, piper, făină, pentru presărat, ulei de floarea-soarelui, pentru prăjit, tulpini de ţelină Apio, pentru servit PENTRU SOSUL DE BRÂNZĂ: 85g de brânză, fărâmiţată, 150ml de lapte bătut, 150ml de smântână, 1 căţel de usturoi, zdrobit, ¼ linguriţă boia de ardei dulce Mod de preparare: Se topesc încet, întro cratiţă medie, untul, sosul iute și oţetul.

Se răstoarnă într-un bol mare. Se amestecă toate ingredientele pentru sosul de

brânză cu un vârf de sare. Se acoperă și se lasă la rece. Se îndepărtează vârfurile aripioarelor și se taie fiecare aripioară în jumătate, din articulaţie. Se răstoarnă aripioarele într-un bol. Se adaugă sare și piper și suficientă făină încât să se acopere bine fiecare aripioară. Se încing patru linguri de ulei într-o tigaie mare și se prăjesc aripioarele (dacă nu ai o tigaie suficient de mare, prăjește-le în două tranșe).

Se prăjesc amestecând frecvent, până când se fac bine și devin rumene pe toate părţile. Când sunt gata, se răstoarnă peste sosul picant de unt și se amestecă bine.

Se servesc pe un platou, cu extra topping de sos de unt, cu sosul de brânză și tulpinile de ţelină Apio alături.

Prăjituri calde cu mere şi scorţişoară Ingrediente: 200g de făină, 1 lingură praf de copt, 1 lingură de zahăr fin, 1 ou, 275ml de lapte, 4 mere decojite și tăiate în bucăţi mari, 1 lingură de unt, 1 lingură de zahăr, 1 linguriţă de scorţișoară, crème fraiche, pentru servire

În ultima perioadă, s-a spus despre mere că ar conţine prea mult zahăr, medicii stomatologi avertizând că ar cauza carii dentare. Merele sunt însă o sursă bună de fibre. Există două tipuri: primul este insolubil, stimulează digestia și eliminarea toxinelor.

Fibrele solubile, al doilea tip, se găsesc în mere și se dizolvă în stomac formând un gel vâscos.

Acest gel încetinește viteza de absorbţie a zahărului în sânge, ţinând nivelul de energie ridicat.

Adulţii ar trebui să consume 18 grame de fibre pe zi, un măr de mărime medie având 3 grame. Mai multe studii care au cercetat proprietăţile merelor de a scădea colesterolul recomandă consumarea

a două mere pe zi pentru a obţine un efect benefic. Atingând nivelul zilnic recomandat de fibre, scade riscul apariţiei cancerului colorectal. În timp ce dietele care conţin ai mult de 80 de grame de carne pe zi cresc apariţia unui astfel de cancer, o dietă bogată în fibre anulează acest risc. Coaja, care conţine fibre insolubile, are cea mai mare concentraţie de flavonoide și polifenoli, care întăresc imunitatea organismului.

Un măr Ribston Pippin are mai multă vitamina C decât o jumătate de kilogram de mere Golden Delicious. Dacă se face suc dintrun măr nu se pierd foarte multe vitamine, însă se împuţinează fibrele. Oţetul de cidru de mere a fost mult timp folosit ca medicament și s-a demonstrat știinţific

Mod de preparare: 200g de făină, 1 lingură praf de copt și 1 lingură de zahăr fin, apoi se adaugă 1 ou și 275ml de lapte, până când se obţine un aluat gros. Între timp, se prăjesc 4 mere decojite și tăiate în bucăţi mari într-o lingură de unt, 1 lingură de zahăr și 1 linguriţă de scorţișoară până când se înmoaie, apoi se păstrează calde. Se topește mai mult unt într-o tigaie nonaderentă, în care se așază aluat cu lingura. Atunci când apar mici găuri pe suprafaţa lor, se întorc pe cealaltă parte și se prăjesc până se rumenesc pe fiecare parte. Se servesc cu câte o lingură de crème fraiche.

PASIUNEA TA Orhideea, floarea bijuterie A fost și rămâne cel mai inspirat cadou la ocazii speciale. Mai ales atunci când avem de-a face cu o persoană fină, pretenţioasă sau când vrem să facem cea mai bună impresie.

că poate reduce nivelul zahărului din sânge și ajută la pierderea în greutate, probabil prin reducerea poftei de mâncare.

Fructele și legumele conţin vitamine, minerale, fitochimicale și puţine calorii, medicii recomandând ca acestea să se consume de cinci ori pe zi. Este indicat să se mănânce mai multe legume pe zi pentru că sunt bogate în micronutrienţi și conţin mai puţin zahăr decât fructele. Sunt recomandate legume diferite, chiar un “curcubeu”, pentru că fiecare pigment corespunde unei fotochimicale diferite.

O cumperi pentru cineva la care ţii? Ai primit-o de la cineva care ţine la tine? Oricum, trebuie „livrată cu instrucţiuni de folosire”. Ca să aibă viaţă lungă și fericită. Așadar...

Trateaz-o cum îi cere rangul În general, orhideele sunt iubitoare de lumină, dar soarele arzător al verii e prea mult pentru ele. Așa că ideal este să le așezi lângă o fereastră ce dă spre est sau vest (valabil pentru cele mai multe orhidee). Ferestrele cu expunere spre sud sunt bune mai ales iarna. Căldura este, și ea, importantă pentru înflorire. În mare, orhideea acceptă temperaturi de 10-15° C noaptea și 27° C ziua. Și înflorește mai târziu sau deloc, dacă aceste “baremuri” sunt depășite. Apa în exces o face să putrezească. Orhideele vor apă abundentă, dar pe perioade scurte. Trucul nostru: alternează perioadele de umiditate cu cele de secetă și vei avea orhidee frumoase. Fertilizează, pe perioada de vegetaţie, de două ori pe lună. De obicei, iarna sunt în repaus, dar cele cu flori trebuie fertilizate și în acest sezon.

ONCIDIUM Se impune încet, dar sigur, în colecţiile iubitorilor de orhidee.

Deși este îndrăgostită de lumină, nu agreează soarele care o “bate” direct, vara. Se udă cu „doze” constante de apă și se pulverizează cu moderaţie iarna.

Tratamente de primăvară pentru frumuseţea ta!

Cel mai important proces pe care trebuie să îl urmăm în lunile de primăvară este să creștem nivelul de hidratare al tenului prin îngrijire adecvată la domiciliu, și ideal, însoţită de tratamente adecvate la salon.

Cum procedăm?

Relativ puține persoane apelează la tapet când vine vorba de amenajarea unei camere, preferând alte finisaje precum vopseaua sau lemnul. Lipsa de inspirație sau de informație pot fi considerați inamicii acestui „material”, care are multe de spus sau, mai bine zis, de arătat.

Tapetul este atât de „flexibil” în sensul că îți oferă o paletă vastă de utilizări; practic acesta poate fi aplicat pe orice suprafață, nu numai pe pereți. În plus, este ușor de aplicat și întreținut, iar efectul pe care îl are asupra aspectului unei camere este pe măsura așteptărilor.

vin roșu, 1 linguriţă de zahăr, 1 linguriţă de frunze de cimbru, 4 sfecle, curăţate și tăiate în felii subţiri, 200g de brânză de capră, tăiată în felii, 4 mâini de rucola, sare, piper Mod de preparare: Amestecă uleiul, oţetul, zahărul și cimbrul într-un castron și asezonează cu sare și piper. Adaugă sfecla tăiată felii și lasă la marinat cel puţin o oră sau chiar peste noapte, dacă vrei. Încinge o tigaie tip grill cu puţin de ulei de măsline, asezonează feliile de brânză și punele la prăjit 2-3 minute, până ce sunt aurii și se topesc. Scoate sfecla din marinadă și împarte-o pe patru farfurii. Pune deasupra rucola, o bucată de brânză, picură marinadă de ulei și oţet și servește.

De ce se spune că “un măr pe zi ţine doctorul departe”

* Presiunea arterială

Deși tapetul nu este un nume necunoscut pentru mulți dintre noi, el este destul de „străin” caselor noastre.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

MAGIE }N BUC+T+RIE

Ţelina conţine vitaminele A, B1,B2, E, C, PP și diferite săruri minerale. Se folosește în catar pulmonar, răgușeală, retenţie urinară, boli renale, astenie, surmenaj, diabet zaharat, gută, reumatism, impotenţă, frigiditate, icter, obezitate. Ajută la creșterea rezistenţei organismului, mai posedând și proprietăţi laxative și diuretice. În principiu, ţelina se întrebuinţează pentru condimentarea diferitor preparate din carne, dar are și multe alte calităţi medicinale.

Tapetul personalizat – un finisaj aparte

EDI|IA DE VINERI

Diverse

Întotdeauna va trebui să începem prin realizarea unei ușoare exfolieri, dar la începutul primăverii frecvenţa exfolierilor realizate la domiciliu este scăzută, pentru a nu irita pielea deja sensibilizată de condiţiile agresive din lunile de iarnă.

1. Exfolierea la domiciliu o putem realiza cu un produs de gommage care este adecvat tenurilor mai rezistente sau cu un produs de peeling enzimatic care este potrivit pentru toate tipurile de ten, inclusiv pe cel acneic, sensibil, sau pe cel afectat de cuperoză.

• Produsul de gommage este cel care, într-o bază cremoasă sau sub formă de gel, conţine particule abrazive mai mari sau mai mici. Acest produs se aplică pe faţa umezită în prealabil și cu vârful degetelor se vor realiza mișcări circulare.

Astfel, acele particule abrazive vor realiza un ușor peeling mecanic, îndepărtând celulele moarte de la suprafaţa stratului cornos al epidermei. Mișcările trebuie să fie ușoare, realizate timp de

aproximativ trei minute, fiind foarte atente să nu ne agresăm pielea.

• Peeling-ul enzimatic conţine enzime extrase din fructe care, aplicat pe faţa umedă, va desface legăturile dintre corneocite. Produsul va fi lăsat să acţioneze 5-7 minute și apoi va fi șters de pe faţă.

Odată cu produsul se va îndepărta și un strat de celule moarte.

Ambele tipuri de exfolieri, în afară de faptul că ne vor îmbunătăţi aspectul pielii imediat, vor asigura și o bună penetrare a produselor hidratante folosite ulterior.

2. După exfoliere, care se face săptămânal, vom aplica o mască hidratantă adaptată tipului de ten.

• Să nu uităm că exista măști pentru ten gras, ten cu acnee, ten mixt, care au doar principii activi de hidratare și care nu sunt comedogenice (conţinutul în lipide este foarte scăzut și se folosesc doar grăsimi cu greutate moleculară mică).

• Măștile hidratante care se adresează tenului normal, uscat sau matur au și un procent de substanţe lipidice care vor realiza un film protector la suprafaţa pielii și vor pătrunde în profunzimea epidermei, crescându-i astfel rezistenţa la factorii de mediu.

• O atenţie specială trebuie acordată tenului sensibil pentru care se folosesc produse (măști, creme) speciale cu in-

gredienţi activi antiinflamatori, trofice vasculare, pe lângă cei de hidratare. La acest tip de ten putem folosi doar peeling enzimatic, în vederea curăţării prealabile a pielii.

• Există măști hidratante care merg pentru toate tipurile de ten, dar trebuie să fim atente la specificaţiile produsului.

3. În afară de această hidratare săptămânală, menită să atenueze efectele iernii și să ne pregătească pentru zilele de plajă care vor veni, devine obligatorie folosirea dimineaţa a unei creme de

hidratare adaptată tipului de ten și cu factor de protecţie cel puţin 20, pentru a preîntâmpina apariţia defectelor de pigmentare.

Seara, după demachiere este recomandat să folosim o cremă mai puternică, nutritivă/emolientă sau antirid, după tipul de ten și vârstă.

4. Vizitele la salonul de înfrumuseţare se fac o dată la 3-4 săptămâni și acolo putem apela la o multitudine de tratamente adecvate stării tenului nostru: • tratamente superhidratante, ca, de exemplu, impregnările cu colagen, care ne vor feri de efectul de fotoaging al radiaţiilor solare; • tratamente speciale pentru ten sensibil, menite să scadă reactivitatea acestui tip de piele; • tratamente cu produse care au conţinut ridicat în antioxidanţi, pentru a mări rezistenţa tenului la factorii externi.

Să nu uităm că odată cu venirea primăverii a trecut vremea peeling-urilor puternice, deoarece prin expunerea la soare, ne va predispune la apariţia defectelor de pigmentare. Așadar, acestea nu sunt recomandate.

Fiecare femeie își dorește un ten luminos, curat, strălucitor. Aceste caracteristici se obţin doar printr-o disciplină clară a modului de îngrijire a pielii în funcţie de particularităţile tenului.

VANDA După ce i-au trecut florile, Vanda va trece printr-o perioadă de repaus ușor. Atunci vei întrerupe udările pentru două săptămâni. Ţine cont de faptul că are nevoie de diferenţe de temperatură de 5-6°C între zi și noapte, pentru a se forma florile.

CIMBIDIUM Este o orhidee ușor de cultivat, în comparaţie cu alte “rude” ale ei. Trebuie udată constant și are nevoie de multă lumină tot anul, dar în verile caniculare se recomandă să fie ușor umbrită.

Te răsfaţă cu flori aproape două luni pe an.

Unica.ro

Salonbeautyart.ro

Tendinţe în bijuterii în vara 2012 Modelele de tapet sunt atât de vii, dinamice și colorate, încât încăperea va fi inundată de energie și bunădispoziție.

De asemenea, sunt modele alb&negru, iar imprimeurile variază de la natura, animale&păsari, peisaje urbane, detalii culinare, accente vintage sau florale, într-o mulțime de texturi și mărimi în funcție de necesitățile fiecăruia. În plus, vă puteți crea propriul tapet.

De exemplu, o fotografie personală poate fi mărită și transformată într-un finisaj inedit pentru pereți.

Casamea.ro

designeri în exprimarea creativă. Și pentru că marile viziuni artistice se exprimă în bijuterie prin îndemânarea unor meșteșugari talentaţi, însăși acest meșteșug devine elementul principal al creaţiilor pentru această perioadă.

Perle

Analizând creaţiile designerilor, precum și lansările unor mari case de bijuterii, am reușit să creionăm câteva dintre tendinţele acestei veri în materie de bijuterii.

Aurul, pentru că vorbim aici de bijuterii adevărate, rămâne metalul preferat de către

Perlele, în culori pale, de diverse forme și mărimi, se înscriu în tendinţele acestui sezon. Fie că le alegeţi în forme neregulate, în combinaţii cu aur ori în șiraguri lungi, simple, veţi fi cu siguranţă în linia recomandată pentru bijuteriile anului 2012.

Pandante supradimensionate Pandantele supradimensionate sunt ușor de asortat și pot completa cu ușurinţă rochiile cu decolteu și nu numai.

Sunt, în general, pandante de dimensiuni mari, cu pietre în tăietura fantezie, purtate pe lanţuri lungi, care coboară mai jos de piept și sunt elementul central al oricărei ţinute.

coloristic, cum ar fi beriliul, variaţii de quartz, citrinul sau chihlimbarul, sunt o combinaţie reușită a sezonului.

Chihlimbarul

Turcoazul este o piatră naturală destul de rară și este una dintre recomandările acestui sezon. În diferite forme și dimensiuni, bijuteriile realizează un adevărat spectacol unic prin culoarea unică a acestei pietre, indiferent că este montată în aur alb sau galben.

Chihlimbarul, o formă de rășină de conifere fosilizată de-a lungul a câteva sute de mii de ani, este una dintre preferatele anului 2012.

Auriu Culoarea bogată și plină de strălucire a aurului galben a fost prezentă din plin în colecţia de primăvară a lui Roberto Cavalli. Prelucrate în forme fine, delicate, care să nu incomodeze la purtare, bijuteriile din aur de culoare cât mai apropiată de cea nativă sunt elemente de mare impact vizual. De asemenea, asociate aurului galben, pietrele din același spectru

Turcoaz

Broșele pentru rochii Originalitatea broșei, felul în care aceasta “comunica” cu rochia și poziţionarea ei, sunt toate elemente care, exploatate cu grijă, pot atrage priviri de apreciere, focalizate pe talie, pe piept, acolo unde ai curajul să aplici o astfel de broșă.

Piatra lunii Este una dinte pietrele care a lipsit din colecţiile de bijuterii ale ultimilor ani, dar care revine, în diverse nuanţe. Albul milky este o culoare ușoară, de vară.

Crucifixe În fine, să menţionăm aici și accesoriul care este o constantă în mainstreamul fashion de câţiva zeci de ani. În diferite forme, dimensiuni, interpretări stilistice și cromatice, crucifixele reprezintă o alternativă atât ca bijuterie de zi cu zi, cât și pentru o ţinută de eveniment.

Kudika.ro

FLUX

EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7

Luni MAI

6.00, 7.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008). 9.40 Documentar. “Global 3000”. 10.35 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk show (reluare). 12.00 Vedete la bis! 13.10, 18.30 Serial.

“NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”.

13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Trei crai de la răsărit”. Spectacol al Teatrului “B.P.Hașdeu”.

16.05 Săptămâna sportivă. 16.35 Magazinele UEFA. 17.15 Respiro. Program muzical. 17.30 Handbal. Campionatul RM. Transmisiune în direct. 18.15, 0.45, 3.50 Filler. De Ziua Europei.

19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Templul muzicii.

23.00, 0.10 Film. “AI ÎNCREDERE ÎN BĂRBAȚI” (SUA, 2005). 1.00 TVMi. 3.50 Filler. În familia europeană. 5.10 Profil de savant. V.Anestiadi.

5.25 Accente economice.

07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Chef cu Nae și Vasile 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Recital 19.30 Saga: afacere de familie.

Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 05:30 Cristina Show – Invitați: actorii din “Lola” (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forța destinului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forța destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile ProTv щ Ce se întâmplă, doctore? щ Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Ce vrăji mai fac fetele (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo Tv (r) 14:45 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4231 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Pariu cu viaţa, ep.27, 28, anul II 00:30 Serial: Dexter, ep.4, an 6 01:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Serial: Pariu cu viaţa (r) 03:15 Apropo Tv (r) 04:00 Serviciul Român de Comedie (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Новости 06:10 “Юрий Сенкевич. Вечный с транник” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Армейский магазин” 10:00 Новости 10:10 Евгений Матвеев, Зинаида Кириенко в фильме “Любовь земная” 11:40 “Primele știri” (rom) 11:50 Василий Лановой, Георгий Юматов, Алина Покровская в фильме “Офицеры” 13:40 Торжественная церемония вступления в должность Президента Российской Федерации В.В. Путина 14:30 Новости (с субтитрами) 14:45 “Primele știri” (rom) 14:55 “Жуков”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 “Жуков”. Окончание 19:15 Многосерийный фильм “Диверсант” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:35 “Primele știri” (rus) 00:45 Приключенческий фильм “Мерседес” уходит от погони” 02:00 Майкл Дуглас, Мелани Гриффит в фильме “Свет во тьме” 04:05 “Prima Oră” (R)

8

4 MAI 2012

Programe TV Marţi MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Euromaxx”. 6.40 Respiro. Program muzical.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

9.40 Documentar. “Grădina Maicii Domnului”.

10.25 Filler. De Ziua Europei. 10.30 Omul de lângă... 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice. 12.30 Magazinele Euro 2012. 13.10 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 13.35 Anul Doina și Ion AldeaTeodorovici. Constelația talentelor. Spectacol muzical. 15.35 Picături de “Dor”. Cântă Ștefan Pertrache. 16.00 Ring Star. Concurs muzical.

17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 18.00 Gagauz ogea. 18.30 Documentar.

“Planeta albastră”. 19.00 MESAGER (rom.)

19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 TVC. Emisiune de umor. 23.30, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinței. 3.50 Music Mania. 5.10 Dimensiuni europene. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping (r) (AP) (romance) 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forța destinului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forța destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv щ Ce se întâmplă, doctore? щ Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Lois și Clark, ep.13,14 anul II 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4232 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Dexter, ep.5, an 6 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 MasterChef (r) 03:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Apropo Tv (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Новости 06:10 Премьера. Великая война. “Агентурная разведка” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Евгений Матвеев, Ольга Остроумова в фильме “Судьба” 10:00 Новости 10:10 Фильм “Судьба”. Продолжение 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:20 Сергей Маковецкий в фильме “Поп” 14:25 “Песни Победы. День Победы” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 “Жуков”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 “Василий Лановой. И страсть, и слезы, и любовь” 19:15 Многосерийный фильм “Диверсант” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 “Мульт личности” 23:00 Премьера. Великая война. “Война на море” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 Вахтанг Кикабидзе в комедии “Не горюй!” 01:45 “Prima Oră” (R) 03:40 “VIP Confidențe” (R) 04:30 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 16.35, 5.10 Serial.

9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.30, 6.30 Reporter.

11.10 Presă și putere. 12.15, 18.00, 0.55 Serial.

“DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.40 Serial. “A DOUA VIAȚĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 2.25 Serial.

“PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.50 Teleenciclopedia. 22.30 “Fabrica de staruri-3”.

Concert. 4.20 Prim plan. 6.10 TVR 55. 6.55 Imnul României.

7.00 Jurnal matinal.

8 . 0 0 Zo o show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30 Serial.

9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00 Reporter.

Buletin informațional. 11.10 Cu ochii’n patru.

12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAȚĂ”. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:58 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:09 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 10:36 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:03 VISITE LIBRE 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 «10» 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:35 LA LÉGENDE D’ALAIN MIMOUN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 MA TERRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:26 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 MIRADOR 2 20:20 MIRADOR 2 21:04 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:01 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 FRANÇOIS 1ER 2:26 DÉDICACE 2:36 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 LE SILENCE DE L’EPERVIER

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 5:58 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 CONTINENT NOIR 10:06 FLASH INFO 10:08 RECETTES DE CHEFS 10:33 COQUELICOT & CANAPÉ 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 «10» 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:35 THIERRY MARX, LE CHEF & LA 5E SAVEUR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIRADOR 2 15:51 MIRADOR 2 16:37 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ÇA COMMENCE AUJOURD’HUI 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 J’ÉTAIS À NUREMBERG 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:58 THALASSA 2:52 LE POINT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 360° - GÉO

9

Miercuri MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Filler. Wagner. 6.50, 10.25 Filler. De Ziua Europei.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

10.30 Documentar. “Euromaxx”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45, 1.05 Cinemateca universală. 13.10, 18.30 Serial documentar. “Planeta albastră”. 13.40, 1.20 Templul muzicii. 14.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 15.55 Magazinul copiilor. 16.25 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligență.

18.00 Russkii mir. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55 Moldova în direct.

21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franța, 2008).

22.20 Documentar. “Reunificarea Europei: două decenii de edificare”. 23.10, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 TVMi. 3.50 Filler. În familia europeană. 5.10 Documentar. “Grădina Maicii Domnului”.

07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial.

Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Plasa de stele 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forța destinului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinați (Sortilegio) (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forța destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv щCe se întâmplă, doctore? щOmul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Lois și Clark (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Serial: Viaţa în Africa, ep.3,4 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4233 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:15 Fotbal Finala Europa League: Athletic Bilbao - Atletico Madrid 23:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Fotbal Finala Europa League: Athletic Bilbao - Atletico Madrid (r) 03:00 După 20 de ani (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 05:00 Новости 05:10 “День Победы”. Праздничный канал 07:00 “Prima Oră” 09:00 Москва. Красная площадь. Парад, посвященный Дню Победы 10:00 Новости (с субтитрами) 10:10 Владислав Галкин, Владимир Меньшов, Михаил Ефремов в многосерийном фильме “Диверсант. Конец войны” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 “Диверсант. Конец войны”. Продолжение 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Диверсант. Конец войны”. Продолжение 17:55 “Светлой памяти павших в борьбе против фашизма”. Минута молчания 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 “Диверсант. Конец войны”. Окончание 20:05 “Песни Победы. День Победы” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Легендарное кино в цвете. “В бой идут одни старики” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 Премьера. Великая война. “Битва за воздух” 01:05 Кирилл Лавров, Анатолий Папанов в фильме “Живые и мертвые” 04:15 “Prima Oră” (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30, 5.10 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005).

11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter.

Buletin informațional. 11.10 Prim plan. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAȚĂ”. 14.00, 18.55, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 4.20 Jurnal plus. 6.10 TVR 55.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:57 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 «10» 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 13:35 VU SUR TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MAUVAIS GARÇON 16:30 FLASH INFO 16:35 À PEINE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 LA COUR DES GRANDS 20:23 LA COUR DES GRANDS 21:12 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DOCUMENTAIRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 MIRADOR 2 1:42 MIRADOR 2 2:31 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 360° - GÉO

10

Joi MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Russkii mir. 6.40 Picături de “Dor”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ”. 9.40, 17.15 Serial. “AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.30 Natura în obiectiv.

11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie.

13.10, 18.30 Serial documentar. “Planeta albastră”. 13.40 Gagauz ogea. 14.10, 15.55 Filler. De Ziua Europei. 14.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 16.05 Documentar. “Pe vremurile în care egiptenii navigau pe Marea Roșie”. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Filler.

Wagner. 23.10, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 TVMi. 1.20 La noi în sat. 3.50 Music Mania. 5.05 Muzică și natura.

07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forța destinului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forța destinului (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Viaţa în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Fotbal Finala Europa League: Athletic Bilbao - Atletico Madrid (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4234 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Las Fierbinţi, ep.10 21:30 Film: In lupta cu timpul 23:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.10 02:00 Știrile Pro Tv (r) 03:00 MasterChef (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Добрый день” 13:30 “Криминальные хроники” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:20 Премьера. “Между нами, девочками” 17:05 “Среда обитания”. “Аромат соблазна” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. Александр Домогаров, Елена Дробышева в многосерийном фильме “Моя вторая половинка” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости 01:00 Премьера. Великая война. “Битва за Германию” 01:50 Джек Леммон, Уолтер Маттау в фильме “В открытом море” 03:30 “Prima Oră” (R) 05:20 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8.00 Zoo show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30, 5.10 Serial.

9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 România deșteaptă. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008).

13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAȚĂ”. 14.00, 18.50, 3.20 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.10 TVR 55. 4.20 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 ALLER SIMPLE 5:58 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:10 L’ÉPICERIE 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:04 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:33 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 RECETTES DE CHEFS 13:39 BYE BYE LA SUISSE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA COUR DES GRANDS 15:52 LA COUR DES GRANDS 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 J’ÉTAIS À NUREMBERG 21:09 FLASH INFO 21:14 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 TROIS VIES ET UNE SEULE MORT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:52 THIERRY MARX, LE CHEF & LA 5E SAVEUR 2:50 QUESTIONS À LA UNE 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 360° - GÉO

11

Vineri MAI

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial.

“AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”. 10.00 Serial.

“A DOUA ȘANSĂ”. 10.30, 5.25 Vector european.

11.00 Moldova în direct. 11.55 Filler. De Ziua Europei. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Serial documentar. “Planeta albastră”. 13.35 Russkii mir. 14.05 Documentar. “Pe vremurile în care egiptenii navigau pe Marea Roșie”. 15.00, 1.30 Portrete în timp. Igor Țurcanu, compozitor.

15.30 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.).

19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk show. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

22.20 Fii tânăr! 23.05 Andrei Doga, omul din umbra stelelor. 23.35, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.20 TVMi. 3.50 La curțile dorului. 5.10 Medalion muzical.

07.00 Serial. Saga: afacere de familie. Columbia 2004 08.00 Serial. Lale. Turcia 2010 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Te pui cu blondele. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Saga: afacere de familie. Columbia 2004 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Burlacul 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 07:45 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:15 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:45 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 11:45 Teleshopping 12:15 Film serial: Forța destinului (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:15 Rețeta de acasă 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forța destinului (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 07:00 Știrile Pro Tv щ Ce se întâmplă, doctore? щ Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Crimele din Midsomer: Secrete vechi, victime noi (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Furtuna neagra 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4235 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 00:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:30 Happy Hour (r) 02:30 Film: Furtuna neagră (r) 04:00 Românii au talent (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 “Контрольная закупка” 09:45 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Добрый день” 13:30 “Криминальные хроники” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:20 Премьера. “Между нами, девочками” 17:05 “Среда обитания”. “Берегись автомобиля” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:35 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:50 “Время” 22:25 Премьера. Александр Домогаров, Елена Дробышева в многосерийном фильме “Моя вторая половинка” 00:05 “Primele știri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости 01:00 Премьера. Великая война. “Война с Японией” 01:55 Елена Корикова, Дмитрий Щербина в фильме “Барышня-крестьянка” 03:40 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R) 7.00 Jurnal matinal.

8 . 0 0 Zo o show. 8.30, 10.15, 14.30, 17.00, 23.30, 5.15 Serial. 9.25 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 20.00, 0.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 11.10 Bebe magia. 11.40 Ca la carte. 12.15, 18.00, 0.25 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 20.30, 1.10 Serial. “A DOUA VIAȚĂ”. 14.00, 18.55, 3.25 Jurnalul TVR. 15.25, 21.30, 1.55 Serial.

“PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 16.45, 22.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 2.45, 6.15 TVR 55. 4.25 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 VISITE LIBRE 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:09 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:35 CÔTÉ JARDIN 11:01 FLASH INFO 11:04 ALLER SIMPLE 11:33 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:37 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 J’ÉTAIS À NUREMBERG 16:40 FLASH INFO 16:44 EN DIRECT DE NOTRE PASSÉ 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 DOCUMENTAIRE 21:05 21E SIÈCLE 21:31 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 MIRADOR 2 22:47 MIRADOR 2 23:32 LES NOUVEAUX PARADIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 UNE ENFANCE VOLEE : L’AFFAIRE FINALY 2:34 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 360° - GÉO

12

Sâmbătă MAI

13

11

Duminică MAI

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”.

7.45 Documentar. “Arts 21”. 8.10 Vedete la bis. 9.15 Documentar. “Descoperirile antichității”. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Program muzical. 12.00 A.P. Cehov. “Unchiul Vanea”. Spectacol TV. 13.40 Handbal.

Campionatul RM. “Olimpus 85” - “V.Taucci”.

Transmisiune în direct. În pauză: Filler. De Ziua Europei. 15.00 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 15.30 Magazinele Euro 2012.

16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Art-Club-Afișa (rus.)

17.50 Discriminarea pe înțelesul tuturor.

18.05 Erudit-cafe. 18.50 Filler. De Ziua Europei. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25, 22.20 Film. “OAMENI INTELIGENȚI” (SUA, 2008). 23.20 Armonii de primăvară. Program de muzică clasică. 0.15 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.30 Andrei Doga, omul din umbra stelelor. 2.15 TVC. Emisiune de umor. 3.25 Recital. “Alex Calancea Band”. 5.10 Baștina.

Magazin agricol.

6.00, 21.00, 0.10, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Descoperirile antichității”. 7.00 Cinemateca universală.

7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Templul muzicii. 8.40 Documentar. “Euromaxx”.

9.10 Documentar. “Drumeții”. 9.35 Desene animate. “Ruy, micul cavaler”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligență.

11.30, 4.10 La datorie. 12.00, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. “Fotografia realistă”. 13.30 Armonii de primăvară.

Program muzical. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 15.00 Film. “OAMENI INTELIGENȚI” (SUA, 2008). 16.30 La mulți ani! Dedicații muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric.

18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”.

19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.20 Film.

“REȚEAUA” (SUA). 0.25 Documentar. “25 de zile în Europa”. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 5.00 “Eurovision 2012”. Preselecția națională.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Burlacul 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La altidudine. Reluare 12.15 Te pui cu blondele 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză.

Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:30 Rețeta de acasă (r) 08:00 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Forța destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forța destinului (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film seriale: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 07:00 Știrile Pro Tv щ Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Rezumat Europa League 14:00 Film: Ce zi minunată!

15:30 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Teroare nevăzută 22:30 Film: Dispariţia 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:45 Film: Teroare nevăzută (r) 02:15 Film: Dispariţia (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Телеканал “Доброе утро” 09:00 Новости 09:05 Телеканал “Доброе утро” 09:35 “Контрольная закупка” 10:00 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 Новости 12:20 “Добрый день” 13:30 “Криминальные хроники” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:20 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16:10 Премьера. “Между нами, девочками” 16:55 “Жди меня” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:40 “Поле чудес” 19:45 “DA sau NU” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 Agenda “Fabricii de Staruri” 21:35 “Время” 22:10 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 23:20 “ДОстояние РЕспублики: Илья Резник” 01:20 Премьера. Киану Ривз в комедии “Криминальная фишка от Генри” 03:00 “DA sau NU” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R) 04:25 “Жди меня” (R) 7.00 Ca la carte. 7.40 Tezaur folcloric. 9.00 - 13.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.20 Bebe magia. 14.00, 18.55, 2.45 Jurnal TVR. 14.30, 22.00 “Fabrica de staruri-3”. Agendă. 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fii milionar?”. Joc TV. 17.00 Tema săptămânii. 18.00 Teleenciclopedia. 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informațional. 20.30 Serial. 23.00 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 1.00 O dată-n viață. 3.45 Reportajele jurnalului. 4.10 Viața satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 360° - GÉO 6:28 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:26 RAYMOND 10:32 RAYMOND 10:39 LÉONARD 10:47 LES P’TITS DIABLES 10:59 LES P’TITS DIABLES 11:10 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:32 FALÒ 13:58 À TABLE ! 14:23 QUOI DE NEUF DOC ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 15:56 LES ÉTOILES FILANTES 16:18 LES ÉTOILES FILANTES 16:40 FLASH INFO 17:00 FLASH INFO 17:11 RUGBY - TOP 14 18:01 FLASH INFO 18:09 RUGBY - TOP 14 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:06 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:57 CHABADA 1:45 NOUVO 2:00 NOUGARO, À TOMBEAU OUVERT ET À GUICHETS FERMÉS 3:02 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 L’ACADÉMIE DU FOOT

06:15 Film seriale: Iubire blestemată (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Rețeta de acasă 08:00 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Suflet vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Forța destinului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Predestinați (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr.

14) 17:30 Film serial: Sub cerul în flăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Suflet vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Forța destinului (AP) (romance) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial: Predestinați (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile ProTv Ce se întâmplă, doctore ? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Ce zi minunată! (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Teleshopping 14:15 MasterChef (r) 16:00 Serial: Pariu cu viaţa (r) 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Medalionul 22:30 Film: Prizonieri în paradis 00:30 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 ApropoTv (r) 01:30 Film: Asasinul mafiei (r) 03:15 Film: Prizonieri în paradis (r) 05:00 România, te iubesc! (r) 05:45 După 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новос ти 06:10 “Гении и злодеи” 06:55 Сергей Юрский в фильме “Республика ШКИД” 08:40 “Служу Отчизне!” 09:05 “Смешарики. ПИН-код” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidențe” 13:15 Сьюзен Сарандон в фильме “Обратная сторона полуночи” 16:15 Премьера. Сергей Безруков, Леонид Ярмольник в фильме “Реальная сказка” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:25 “Fabrica de Staruri”, Ediţie Internaţională 23:25 Воскресное “Время”. Информационноаналитическая программа 00:25 “Прожекторперисхилтон” 01:00 “Yesterday live” 01:55 Риз Уизерспун в триллере “Лучшие планы” 03:30 “Replica” (R) 04:50 “Vrei să fii Milionar?” (R) 05:40 «Sinteza săptămânii” (rom) (R) 7.00 Bebe magia.

7.25 Să mă aștepți... 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 18.55, 3.30 Jurnal TVR. 14.30 “Fabrica de staruri-3”. Agendă.

15.00 Zoo Show. 15.25, 22.30 O dată-n viață. 17.20, 0.50 Zona euro. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informațional. 20.30 Serial. 2.35 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 4.35 Universul Credinței. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:30 360° - GÉO 6:29 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:29 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:55 REFLETS SUD 8:47 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:19 WOOFY 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:39 LÉONARD 10:48 LES P’TITS DIABLES 10:59 LES P’TITS DIABLES 11:10 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:34 TACTIK 11:59 FLASH INFO 12:04 SCIENCE OU FICTION 12:35 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:06 JOUR DE RUGBY 14:00 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 ARTISANS DU CHANGEMENT 20:55 FLASH INFO 20:58 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LOULOU 23:44 EN BOÎTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 TROIS VIES ET UNE SEULE MORT 2:57 KIOSQUE 3:52 TV5MONDE LE JOURNAL 4:17 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

CMYK

12

4 MAI 2012

EDI|IA DE VINERI

Siesta

PREMII

GENERAŢIA 2002

Nicoleta Iftodi: „Fur vreo trei-patru ore de somn şi iau o nouă zi de la capăt” Inspirată de orice rază de soare, Nicoleta Iftodi este îndrăgostită de literatură, de poezie și de viaţă. În căutare de noi dimensiuni, tânăra reușește să se facă remarcată în orice mediu și în orice echipă. Asta pentru că este inteligentă, muncește cu râvnă și nu este reticentă la schimbări. Olimpică, laureată a numeroase concursuri și competiţii naţionale, Nicoleta nu este satisfăcută niciodată de realizările curente pentru că este conștientă că un învingător mai are multe de învăţat. Și în echipa Noii Generaţii s-a integrat cu succes, aducând de fiecare dată idei noi și propuneri originale.

- Nicoleta, recent ai avut parte de mai multe realizări și succese. Ești laureata Olimpiadei naţionale la Limba română și la cea de Limbă franceză. Cum ai reușit această performanţă? Presupun că ai avut multe nopţi albe.

- Să știţi că și nopţile albe au și ele un farmec aparte. Este grozav să admiri metamorfozele lunii pe cerul înstelat, adesea ele fiind mult mai spectaculoase decât cele descrise de autorii unor opere celebre. Și totuși, pentru a te bucura de laurii succesului este nevoie de multă perseverenţă, cutezanţă și chiar insistenţă. Am studiat extraordinar de mult pentru a mă pregăti pentru aceste două olimpiade, în special pentru cea de limbă și literatură română. Numai în ultimele două săptămâni, cât am avut frecvenţă liberă la liceu, am studiat peste 30 de titluri, exersând prin alcătuirea a 6 eseuri destul de riguroase, plus patrucinci interpretări de texte poetice.

Pentru mine a fost o experienţă extraordinară pe care, cu siguranţă, o voi repeta și anul viitor. Sunt convinsă că fără scopuri și multă insistenţă nu ai cum reuși în viaţă, iar eu nu-mi doresc altceva decât să transform visele mele și ale celor care mă înconjoară în realitate.

Astfel, motto-ul meu este: „Per aspera ad astra!”

- Știu că aceste realizări nu sunt primele. Te străduiești foarte mult în acest sens. Ai obţinut și alte premii importante, nu?

Ce te motivează să muncești cu atâta râvnă?

- Motivaţia ... cred eu, este ceva ce vine din interior, fiind influenţată și de curenţii exteriori. Pur și simplu, îmi place să fiu implicată, să fiu într-o permanentă interacţiune cu alţii, cu oameni valoroși. O „pasiune” de a mea este să fac voluntariat, deși pare oarecum banal într-un secol al profiturilor. Sunt convinsă că cineva are nevoie de zâmbetul și atenţia mea și atunci de ce nu le-aș oferi cu cea mai mare dragoste. În ultimul timp dau preferinţă activităţilor știinţifice, cercetărilor. Am participat, în acest sens, la multe conferinţe. Chiar cea mai recentă activitate în acest domeniu a fost conferinţa republicană „Spre viitor”. Acolo m-am prezentat cu teza „Problemele tinerilor din

Republica Moldova și soluţiile lor.

Implicarea ONG-urilor în acest sens”. M-am pregătit temeinic și am ocupat locul I. Pentru anul acesta am pregătit două lucrări cu care sper să am succese. Este vorba de o teză la limba și literatura română – „Criza omului contemporan la Marin Sorescu” și o altă lucrare „Cultura politică a tinerilor din Republica Moldova”.

- Ești liceană. Unde îţi faci studiile?

- Am decis să-mi continui studiile la Liceul Academiei de Știinţe a Moldovei, pentru că am simţit eu că interesele mele coincid cu principiile pe care le promovează această instituţie. În plus, profesorii sunt deschiși spre colaborare. Se creează un mediu academic optim pentru cercetări și aprofundări în domeniile preferate.

- Este complicat ca să fii înmatriculat la liceul respectiv?

Intuiesc că nu oricine reușește să-și facă studiile acolo.

- Nu este ceva ieșit din comun.

Poate este ceva neobișnuit pentru Moldova, deși în foarte multe instituţii din străinătate se practică acest sistem. Pentru a fi admis nu se cer decât cunoștinţe solide și seriozitate din partea aplicanţilor.

Desigur, admiterea se face în baza a trei teste (IQ de cultură generală și un test la una dintre disciplinele profilului selectat), pentru a se crea condiţii egale și corecte fiecărui elev. Știm cu toţii cât de „veridice” sunt examenele de absolvire a gimnaziului...

- Ţi-ai făcut mulţi prieteni? Cum sunt tinerii de la Liceul Academiei de Știinţe?

- O, da! Am descoperit persoane minunate, care știu într-adevăr ce doresc de la viaţă și știu cum să obţină aceasta. Sunt tineri obișnuiţi care știu să lucreze eficient și calitativ, știu să-și organizeze timpul astfel încât să se bucure și de succese, dar și să se distreze.

- Reușești să faci faţă regimului solicitant?

- Eu cred că este un regim normal pentru timpurile grăbite în care trăim. Am mai zis: ador viteza, adrenalina, tot ceea ce implică lucru în echipă și scopuri nobile. În fiecare zi merg ori la o ședinţă, ori

la un training, apoi îmi pregătesc temele pentru acasă, fac sport, lucrez la mai multe lucrări odată, scriu și poezii, discut cu prietenii, citesc cărţi bune, îmi zic rugăciunea „de noapte”, fur vreo trei-patru ore de somn și iau o nouă zi de la capăt.

Trebuie doar să intri în ritm și-apoi lucrurile vin de la sine. Nu este doar experienţa mea, e și cea a lui Eliade și a altor oameni care au dorit să facă faţă chietudinii existenţiale.

- Mai știu că ești împătimită după lecturi bune. Care cărţi, după tine, merită a fi citite?

Opera căror scriitori îţi place s-o citești? Ce ne-ai recomanda?

- La acest capitol aș putea vorbi mult de tot. Îmi place Mircea Eliade. Este bine să fie citit integral.

Romanul „19 trandafiri” este chiar fantastic. Mateiu Caragiale – Craii de la Curtea-veche, Marin Preda – Cel mai iubit dintre pământeni, sunt alte două lucrări importante.

De asemenea, v-aș sugera să citiţi integral opera lui Lucian Blaga, Marin Sorescu, Nichita Stănescu. E minunată! Din literatura universală îmi place Franz Kafka – Castelul, Metamorfoza; Marcel Proust - În căutarea timpului pierdut; Gabriel Garcia Marquez - Toamna patriarhului ș.a. Desigur, nu îi treceţi cu vederea pe Noica, Kant, Hegel, Schopenhauer, Nietzsche.

Totuși, Blaga, Eliade și Kafka rămân preferaţii mei.

- Meditezi și prin intermediul poeziei. Ce înseamnă ea pentru tine? Este o formă de a fi?

- E starea de agregare în care miam stabilit proprietăţile spirituale.

Este și Eul în care-mi îmbrac ideile, pentru a putea hoinări mai ușor cu ele prin ghetourile sensurilor.

Poezia pe care o citesc este rolul cu care mă confund, iar poezia pe care o scriu sunt eu.

- Te-ai gândit vreodată că ai putea scoate o carte cu creaţia ta? Poate deja ai niște planuri în domeniul acesta.

- M-am gândit, dar cred că încă este prea devreme. Cel puţin nu în următorii 2 ani. Să editezi o carte cu lucrări știinţifice sumare este una, dar o carte cu poezii, eseuri, proze e o clonă a autorului, o imagine exactă a creatorului. Eu îmi doresc o apariţie serioasă în acest sens, o lansare care nu se face așa, brusc, fără consecinţe de lungă durată. Va veni și timpul. Sunt încă într-o continuă căutare de stil, de experienţe, de dimensiuni.

- Dacă ar fi să-i mulţumești unui om care a stat la baza formării tale, care a fost lângă tine și care te-a susţinut în permanenţă, cine ar fi acela? Ai un mentor spiritual?

- Sunt mulţi oameni cărora aș putea să le mulţumesc, să-mi exprim gratitudinea și tot respectul meu.

Mulţumesc profesorilor mei din gimnaziu pentru colaborarea fructuoasă pe care am avut-o, în special dnelor Larisa Chirilenco (profesoară de l. și lit. română) și Silvia Didilică (profesoară de l. franceză). De asemenea, fac o adâncă plecăciune în faţa actualilor mei profesori care mă susţin și-mi ghidează căutările. Un mentor spiritual...? Am descoperit un om cu suflet mare, care-mi este chiar exemplu și mă susţine extraordinar de mult în acţiunile mele, mai ales în ceea ce ţine de domeniul literar. O colaborare care va rămâne, cred eu, nu doar la nivel de liceu.

Mulţumesc din toată inima dnei Tamara Cristei, profesoara mea de limbă și literatură română.

- În ce proiecte te-ai mai implicat? Știu că au fost multe. Te întreb pentru că unii la vârsta ta nici nu-și dau seama ce și câte pot face pentru a se dezvolta, pentru a crește.

- Nu cred că este cazul să-mi public CV-ul acum. Sunt foarte multe activităţi. Încerc să enumăr doar câteva: formator al proiectului ”Tinerii pentru drepturile lor” de CNTM ; agent al schimbării – proiectul ”Dance4life”, studentă la „Școala de STATE-BUILDING” (IDRAD)… Pe lângă acestea, public poezii, proză în diverse ziare. Mai sunt și reporter la revista „Fără TABU”. Recent am devenit membru al echipei „Semnal Junior” de la Radio Moldova. Nu obosesc pentru că îmi place. Și iată așa – zi de zi.

Consider că niciodată nu e prea devreme sau prea târziu de a face ceva pozitiv.

- De ceva timp ai început să participi la realizarea unei emisiuni de la Radio Moldova.

Despre ce este vorba?

- Jurnalismul radio și chiar TV este un vis de-al meu din copilărie.

Iată că pe jumătate s-a realizat. Am încercat câte puţin din drept, politică, economie, jurnalism, filologie.

Sper, într-un final, să-mi aleg o profesie potrivită în care să mă dedic, să realizez lucruri frumoase. Îmi place foarte mult lucrul în echipa emisiunii „Semnal Junior”.

Este interesant să te deplasezi în teritoriu, să analizezi lucrurile și să faci reportaje. Sunt diferite medii cu care poţi interacţiona: sondaje de opinie, interviuri cu persoane publice (chiar am avut posibilitatea să vorbesc cu redactorul-șef al editurii Știinţa), discuţii cu copilași de la gimnazii internat ș.a. Dar și să faci scenariul unei emisiuni, să o prezinţi este o încercare grozavă.

Voi menţine și în continuare legătura cu TRM, pentru că a comunica este o artă care nu se epuizează nicicând.

FLUX

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

- Ești originară din satul Cazangic, Leova. Ce înseamnă pentru tine locul de baștină?

- Eu nu uit nici un moment frumos din viaţa mea, care mi s-a întâmplat. La Cazangic am prins setea de înălţimi, dragostea de oameni, simţul unei acute datorii faţă de ceilalţi, de aceea acesta rămâne micul meu paradis, în care stă ascunsă casa părintească și familia mea. Cam așa mi-aș exprima sentimentul meu faţă de locurile natale: Acasă, dorul de baștină ne cheamă La cuibul cald, la casa părintească. Și dacă mai rămânem încă oameni Să facem satul nostru să-nflorească.

- Ce ai reușit să înveţi de la ei?

- Iată că despre aceasta chiar aș putea scrie o carte. În primul rând, tendinţa de a opta pentru binele comun, solidaritatea, buna dispoziţie și creativitatea. Suntem tineri, suntem o forţă. Doar împreună pentru binele comunităţii.

- Cum ai cunoscut tinerii din Noua Generaţie? Care a fost primul contact cu echipa de la PPCD? - Eram în clasa a VIII-a și am fost la Conferinţa anuală PPCD cu un profesor de-al meu, la invitaţia lui. Apoi am aflat că și alţi tineri cunoscuţi activează aici. Venind în Chișinău mi s-a propus să fiu membru al Biroului permanent municipal. Îmi place spiritul de echipă de aici, felul de a se organiza al acestei formaţiuni. Chiar am întâlnit tineri competenţi, care își doresc o schimbare pozitivă pentru ţărișoara lor și pentru aceasta îi voi admira mereu.

- Dacă ar fi să adresezi un mesaj tinerilor din Republica Moldova, ce le-ai spune?

- Împreună, cu propriile forţe, ne putem construi un viitor la noi acasă. Suntem tineri, efervescenţi, plini de idei și avem dreptul de a reacţiona prompt la tot ceea ce se petrece în jurul nostru. Vom depăși și crizele economice, și controversele politice atunci când vom constata: ”Tinerii participă – comunitatea se dezvoltă”. Moldova are nevoie de noi. Așa să ne ajute Dumnezeu!

- Care sunt planurile tale în materie de studii? Te-ai gândit ce facultate vrei să faci?

- Dificilă întrebare. Parcă mi-ar plăcea să fac și una, și alta. Sper să mă decid măcar la anul. Vreau să fac ceva flexibil, pentru că ceea ce-i constant mă plictisește la un moment dat. Nu știu. Cu siguranţă că indiferent de opţiunea pe care o voi alege, voi continua să scriu, să public, fiind inspirată de orice rază de soare.

- Mulţumim. Multă cutezanţă!

Lucia CUJBĂ, FLUX

Un elev din Moldova a obţinut medalia de argint la Olimpiada Internaţională de Chimie Este prima medalie în cadrul unei olimpiade internaţionale din acest an, iar învingătorul este Serafim Buiucli, elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic „N.M. Spătarul” din Chișinău.

Olimpiada Internaţională de Chimie „D. Mendeleev” s-a desfășurat în orașul Astana din Kazahstan, în perioada 23-30 aprilie, informează serviciul de presă al Ministerului Educației. Competiţia a întrunit 112 participanţi din 18 ţări.

De rând cu Serafim Buiucli, din lotul olimpic al republicii au mai făcut parte: Adriana Gârlă, cl. XII-a, Liceul Teoretic „M. Eminescu”, Bălţi; Dan Luchianiuc, cl.

XI-a, Liceul Teoretic „M. Eminescu”, Bălţi; Laura-Iuliana Munteanu, cl. XI-a, Liceul Teoretic Prometeu-Prim, Chișinău.

Olimpiada Internaţională „D. Mendeleev” este prima competiţie la chimie unde au participat și elevi din Republica Moldova. În 2011, olimpicii moldoveni au participat la 11 olimpiade internaţionale și regionale, la disciplinele: matematică, fizică, chimie, știinţe, informatică, ecologie și limbă și literatură română. Ei au reușit să obţină 29 de medalii (inclusiv: de argint - 8, de bronz - 21), 6 menţiuni de onoare, precum și 2 premii II, 3 premii III, 6 premii speciale și 8 diplome de mențiune în cadrul Olimpiadei Internaționale la Limba și Literatura Română.

Pe parcursul a două decenii, elevii din învăţământul preuniversitar din Republica Moldova au participat la multiple olimpiade și concursuri internaţionale la disciplinele de studii și au obţinut 40 de medalii de aur, 80 de argint, 218 de bronz, circa 60 de diplome de menţiune, precum și numeroase premii de înalt grad.

4–11 mai Berbec

Sub efectul săptămânii trecute, poţi fi într-o dispoziţie bună, cam cu capul în nori, dar senin în toate privinţele. Ești inspirat și vrei să devii mai generos.

Taur Lipsa finanţelor se poate transforma într-o armă pe care o folosești contra celor care gândesc diferit de tine.

Gemeni Chiar dacă nu poţi controla tot ce se petrece în jur, ai destule motive de bucurie, iar speranţa reapare în sufletul tău și îţi va bucura deopotrivă familia.

Rac Ai putea fi surprins de gesturile sau de propunerile unor prieteni ori rude. Rezervaţi de obicei, aceștia lasă jena și se bucură de dorinţele împlinite.

Leu Te eliberezi de toate frământările interioare, uiţi de ele și te concentrezi pe treburile importante. E nevoie de tine, de calităţile tale.

Fecioară Eviţi să spui ce gândești și se vede. Asta îi va pune pe gânduri pe superiori sau pe colegi. Să nu spui unele lucruri e o strategie pe care ai mai adoptat-o.

CONTROVERSE

Balanţă

Conflictul între Armenia şi Azerbaidjan iese în faţă la ediţia Eurovision din acest an Pregătirile pentru concursul Eurovision au ajuns pe ultima sută de metri. Motto-ul ales de Azerbaidjan pentru ediţia din acest an este “Light you fire” (“Aprinde focul din tine”), știut fiind faptul că Azerbaidjan a fost cunoscut timp de secole ca “Ţinutul Focului”, informează un comunicat.

“Investiţiile statului Azerbaidjan în această competiţie promit un spectacol de zile mari la care au fost invitate să participe toate ţările cu tradiţia acestui concurs. Azerbaidjanul organizează acest spectacol cu gândul de a-l transforma în cea mai mare și impresionantă sărbătoare culturală europeană”, a declarat Horia Gârbea, președintele Asociaţiei Scriitorilor din București, autor al cărţii “Azerbaidjan The Living Flame”.

Conform datelor oficiale, publicate pe site-ul dedicat evenimentului, concursul va reuni 43 de ţări care au confirmat oficial participarea în luna mai la Eurovision. Armenia este în acest moment singura ţară care și-a anunţat public intenţia de a nu participa în acest concurs, cu toate că, la nivel naţional, a desfășurat selecţia pentru desemnarea unui reprezentant.

“Tactica Armeniei este una pur politică și încearcă să camufleze un secol de atrocităţi comise împotriva civililor azeri. Acuzele Armeniei legate de manifestarea de către Azerbaidjan a unui comportament ostil nu au nici o legătură cu spiritul și intenţiile ce definesc acest eveniment. Până acum, s-a putut lesne observa faptul că Azerbaidjan a fost împotriva oricăror încercări de a amesteca politicul în cadrul concursului Eurovision. Totodată, nimeni nu poate nega faptul că atât pentru Azerbaidjan, cât și pentru toţi oamenii politici,

influenţa culturală a acestui eveniment ar fi putut fi folosit drept un prilej de a promova înţelegerea în cazul regiunii Caucazului de Sud”, precizează dl Anar Shukurov, diplomat în cadrul Ambasadei Republicii Azerbaidjan.

Urmare a deciziei Armeniei de a nu participa la Eurovision, European Broadcasting Union a afirmat că aceste hotărâri “depășesc atribuţiile sale și că statul Azerbaidjan promite un eveniment fără incidente”.

Zilele trecute, președintele Armeniei a interzis trupei câștigătoare a selecţiei naţionale să participe la ediţia din acest an a Eurovisionului. Într-o intervenţie la televiziunea publică armeană, producătorul trupei a declarat că nu împărtășește opinia președintelui Serj Sargsian.

Cât privește retragerea Armeniei din concursul “Eurovision 2012” : “Azerbaidjan crede cu tărie că aceste retrageri unilaterale, cu scopul de a transmite

Pui prea mult preţ pe vorbe și din acest motiv trăiești dezamăgiri false, dar și bucuriile tale au o doză de iluzie, pentru că vin din imaginaţia ta.

Scorpion Dincolo de bucuria pe care o trăiești de câteva zile, știi că rolul care ţi-a fost încredinţat trebuie dus la bun sfârșit. Reușești să te stăpânești bine.

Săgetător Dacă asculţi ce vor apropiaţii, vei ajunge la o înţelegere cu ei. Nu vor apărea probleme, dimpotrivă, ai putea trăi un sentiment de ușurare.

Capricorn Privești cu încredere spre viitor pentru că știi că greul a trecut, iar ce vine nu poate fi mai complicat decât ce a fost. Îţi prinde bine să te consideri pregătit.

Vărsător Încerci să împaci prudenţa cu dorinţa de a te elibera de preocupările de zi cu zi.

Ambele tendinţe fac parte din educaţia obligatorie a unei fiinţe echilibrate.

Peşti semnale greșite, nu pot umbri capacitatea ţării gazdă de a garanta tuturor vizitatorilor o ședere plăcută în Baku, părăsind Azerbaidjanul plini de admi-

CMYK

raţie, voie bună și amintiri de neuitat pe care le vor preţui mereu”, conchide Anar Shukurov, diplomat în cadrul Ambasadei Republicii Azerbaidjan.

Ai un rol foarte bine definit în relaţiile de parteneriat, ceilalţi așteaptă de la tine idei, propuneri și planuri de viitor cât mai inteligente și mai ieșite din comun.