Ziarul Flux, Ed. 25 (950)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 4 iulie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 4.07.2014 STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Mc. Iulian din Tars și Afrodisie Maxima zilei Cei mai mulţi oameni au o capacitate aproape infinită de a lua lucrurile de bune.

Aldous Huxley

1 EURO..............................19.2326 1 Dolar american ............. 14.0883 1 Leu românesc ................. 4.3824 1 Rublă rusească ............... 0.4120 Timpul probabil: 4.07.2014

5.07.2014

Noros, 16 28 0C

Noros, 13 26 0C

EDI|IA DE VINERI

2

PAGINA

ACTUAL

Valeriu Lazăr, înlocuit cu finul lui Plahotniuc

4

PAGINA

JUSTIŢIE

www.moldova-suverana.md

Reformarea Procuraturii sau mimarea reformelor?

8

PAGINA

SCANDALOS

Fondat în 1995 z Nr. 25 (950)

PAGINA

EXTERNE

Cel mai grav scandal din istoria recentă a Poloniei înghite, rând pe rând, miniştri

Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei (pensionari)

Dezastrul de la bacalaureat şi moţiunile comuniştilor Examenele de bacalaureat, din rău în mai rău.

Rezultatele preliminare ale sesiunii din acest an, prezentate în cadrul unei conferinţe de presă de către ministrul Educaţiei, Maia Sandu, arată și mai prost decât cele din anul trecut. Astfel, rata medie de promovare a bacalaureatului este de 44%. În sesiunea din 2013, rata a fost de 58 la sută. Totuși, ministrul speră că situaţia va arăta ceva mai bine după sesiunea suplimentară, deoarece 54 la sută dintre restanţieri au luat note sub media de promovare la o singură disciplină.

Continuare în pag. 2

XXX

9

FLUX

S PECIAL

Pomana săracilor şi salariile şefilor Nicolas Sarkozy a fost pus sub acuzare. Fostul preşedinte francez, în vizorul justiţiei şi în lumina reflectoarelor

GPF

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

ABONAREA 2014

(citiţi pag. 3)

Veşti proaste de la economişti.

Situaţia economică se XXX (citiţi pag. 5) înrăutăţeşte

Clubul Universităţii Populare ca platformă de dezbatere publică Așa cum ne-a obișnuit deja de câţiva ani încoace, Iurie Roșca a reușit să materializeze o nouă iniţiativă. După o serie întreagă de activităţi cu caracter academic și cultural, ce s-au succedat la Universitatea Populară, după lansarea unui șir de volume, în ziua de vineri, 27 iunie, sala acestei instituţii a găzduit personalităţi marcante ale vieţii publice din ţară, reuniţi în cadrul Clubului Universităţii Populare.

Ideea organizării acestui club îi aparţine cunoscutului jurist Pavel Midrigan, care o formulase la 30 mai, cu prilejul lansării ultimei cărţi semnate de Iurie Roșca – “Căderea din URSS în UE”. Zis și făcut. Tema primei dezbateri publice a coincis cu semnarea Acordului de Asociere cu UE, care s-a constituit pentru unii într-un prilej de jubilaţie, pentru alţii – în unul de mahnă, iar pentru cei adunaţi la sediul Universităţii Populare a fost o ocazie de analiză și reflecţie profundă.

Tema dezbătută a fost „Efectele semnării Acordului de asociere și a Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană asupra Republicii Moldova” .

Dar înainte de a trece în revistă opiniile exprimate în cadrul acelei reuniuni, vă prezentăm mai

jos câteva puncte de reper formulate de Iurie Roșca asupra acestui nou proiect.

Clubul UP este un grup social informal ce întrunește persoane care împărtășesc valorile creștine, tradiţionale și conservatoare. Membrii lui reprezintă mediul academic, oameni de cultură, reprezentanţi ai clerului și laicatului, juriști, economiști, sociologi, cadre didactice, oameni de afaceri, politologi, jurnaliști și alte categorii sociale. Aceștia pot fi atât persoane neafiliate politic, cât și membri ai unor partide politice.

Clubul UP reprezintă o platformă de comunicare și dezbateri pe marginea unor subiecte de interes major pentru societate. În cadrul ședinţelor clubului au loc activităţi de ordin știinţific, cultural, artistic, editorial, educaţional și mediatic, orientate spre fortificarea unui puternic curent de opinie tradiţionalist, conservator, axat pe valorile familiei, pe sentimentul patriotismului, pe ideea naţională ca forţă unificatoare pentru oameni de diverse naţionalităţi și confesiuni.

Clubul UP practică invitarea unor personalităţi academice, clericale și culturale din ţară și din străinătate în calitate de oaspeţi de onoare, care vor ţine lecţii academice, prezentări publice și discursuri

tematice vizând chestiuni de interes naţional și internaţional.

Clubul UP se întrunește în sediul Universităţii Populare, situat în municipiul Chișinău, str. Corobceanu, 17. În cazul unor evenimente ce necesită spaţii mai largi, ședinţele acestuia pot avea loc în alte edificii.

XXX

(citiţi pag. 6-7)

FLUX

2

Actual 4 IULIE 2014

Valeriu Lazăr, înlocuit cu finul lui Plahotniuc Știrea despre plecarea lui Valeriu Lazăr de la Ministerul Economiei, strecurată în presă pe la începutul săptămânii „din surse din interiorul partidului”, a fost confirmată miercuri, 2 iulie, chiar de fostul ministru. El a precizat că este „o decizie personală”, dictată de dorinţa de a face o schimbare, după 20 de ani de activitate la minister. Locul lui la cârma instituţiei a fost ocupat de vicepreședintele Partidului Democrat și, până recent, vicepreședinte al Parlamentului, Andrian Candu. Tot el și finul de cununie al prim-vicepreședintelui PD, Vlad Plahotniuc.

Valeriu Lazăr a ţinut să infirme speculaţiile cu privire la eventuale conflicte pe care le-ar avea cu colegii de partid sau în Guvern. Precizând că astfel de zvonuri ar fi fost lansate intenţionat, pentru a se interpreta într-un anumit fel plecarea sa de la minister.

Dacă ne referim la „speculaţii”, s-a afirmat, de exemplu, că demisia lui Valeriu Lazăr ar avea legătură cu implicarea acestuia în tranzacţia de la Banca de Economii a Moldovei, când în urma unei emisii închise de acţiuni, statul a pierdut pachetul de control la singura instituţie bancară la care era acţionar majoritar, precum și în concesionarea Aeroportului Internaţional Chișinău de către o companie rusească. „Aceste două decizii, la direct legate de ministrul Economiei, sunt percepute negativ în societatea moldovenească. În ajunul campaniei electorale, în noul parlament va fi mai bine dacă la postul de ministru va fi o altă figură, care nu are legătură cu aceste decizii ale ministerului”, ar fi declarat „surse sigure” pentru agenţia Infotag.

Cu puţin timp în urmă, reprezentanţii asociaţiilor de agricultori i-au cerut și ei demisia lui Lazăr, după ce ministrul i-a învinuit de partizanat politic. Însă pretenţiile producători-

lor agricoli au fost mai multe, inclusiv tergiversarea semnării Strategiei de dezvoltare a agriculturii, din anumite interese personale și partinice.

Chiar dacă Valeriu Lazăr a declarat că decizia privind demisia este una personală și a fost luată „ceva mai înainte”, „speculaţiile” nu par totuși lipsite de temei. Pentru că democraţii dau de mai mult timp impresia că își „curăţă rândurile”. În preajma alegerilor parlamentare, mai mulţi fruntași „cu probleme” au fost scoși din avanscenă, pentru a nu

păta imaginea imaculată a formaţiunii. Curăţenia generală în Partidul Democrat a început cu plecarea lui Vladimir Plahotniuc din Parlament, pentru ca acesta să se poată dedica, total și până la capăt, grijilor de partid. Valeriu Guma, dat în căutare internaţională de statul român, a plecat și din Parlament, și din partid, deși anterior fusese apărat cu ardoare de către colegii săi din fracţiunea parlamentară. Decizia de retragere a lui Guma a fost „fundamentată” de vicepreședintele PD, Andrian Candu, cel care acum i-a luat locul lui Lazăr la Ministerul de Economie. Și, menţionam și anterior, anume Candu, împreună cu nașul său de cununie Vlad Plahotniuc, par să fie responsabilii de curăţenia electorală din partid.

Să mai amintim că Plahotniuc a fost și iniţiatorul excluderii din PD a patru deputaţi democraţi din Adu-

narea Populară a Găgăuziei, pentru participarea acestora la referendumul ilegal din 2 februarie. Și asta după ce în ajun, președintele PD, Marian Lupu, afirma într-un interviu că, în opinia lui, deputaţii din Parlamentul Găgăuziei nu au încălcat nicio normă legală atunci când au votat pentru organizarea referendumului. Și că formaţiunea nu îi va sancţiona în niciun fel pe reprezentanţii săi din Adunarea Populară, deoarece aceștia au fost aleși în calitate de candidaţi independenţi, iar organizaţia PDM de la Comrat se bucură de autonomie în cadrul formaţiunii, aceasta fiind una dintre condiţiile aderării. Și pentru ca să ne dedăm și noi la unele „speculaţii”, am putea constata că numirea lui Andrian Candu în funcţia de ministru al Economiei arată odată în plus că Plahotniuc își consolidează categoric poziţia în cadrul formaţiunii. Dar capătă și noi pârghii de influenţă în cadrul Guvernului. Pentru că, evident, acesta are

mai multă încredere în Candu decât în Lazăr, care este, mai degrabă, un apropiat al lui Marian Lupu.

Deocamdată, totul pare să fie cu happy end. Fostul ministru i-a predat cu toată dragostea „ștafeta” noului ministru, acesta fiind confirmat în funcţie cât s-a putut de repede.

De asemenea, Lazăr a promis că va fi alături de Candu și-i va acorda tot sprijinul.

Nici fotoliul de vicepreședinte al Parlamentului nu va sta gol prea multă vreme. Ieri, pentru ocuparea funcţiei respective a fost propus fostul deputat comunist, care s-a convertit la democraţie acum aproximativ un an, Sergiu Sârbu. Foștii săi colegi de partid afirmau la momentul plecării acestuia din PCRM că tot Plahotniuc a fost cel care l-a ajutat să-și descopere vocaţia de democrat.

Dar câte speculaţii nu se fac și câte nu spun gurile rele.

Ioana FLOREA, FLUX

Dezastrul de la bacalaureat şi moţiunile comuniştilor Urmare din pag. 1 Sesiunea suplimentară de examen va fi organizată în perioada 16-23 iulie 2014, iar rezultatele finale ale bacalaureatului 2014 vor fi făcute publice după respectiva sesiune.

De altfel, rezultatele puteau fi și mai proaste, deoarece iniţial se prevedea că elevul va obţine nota de trecere în cazul în care va rezolva nu mai puţin de 30 la sută din test. Ulterior, pragul de promovabilitate a fost redus până la 25%.

Potrivit acelorași date preliminare, 1.189 de candidaţi au obţinut medii mai mari de 8, iar 161 au media la bacalaureat mai mare de 9. Un singur elev are zece pe linie.

Datele s-ar putea modifica însă după examinarea contestărilor.

Cei mai mulţi candidaţi au avut dificultăţi la susţinerea testelor de matematică și fizică, iar cele mai bune rezultate au fost înregistrate la istorie și la limba română.

Maia Sandu consideră că, parţial, rezultatul dezastruos se explică prin faptul că peste 22 % dintre cei 27.597 de candidaţi din această sesiune sunt restanţieri din anii precedenţi.

De altfel, ministrul Educaţiei a remarcat că în actuala se-

siune de bacalaureat a scăzut drastic numărul tentativelor de fraudare a examenului.

Astfel, în anul curent au fost înregistrate 161 de cazuri, comparativ cu 1.133 în anul 2013. Totodată, 46 de lucrări au fost anulate, pentru că răspunsurile la teste au coincis cu cele afișate pe site-uri de socializare. Prin urmare, peste 200 de absolvenţi au ratat șansa de a obţine diploma de bacalaureat în acest an. Ei vor avea dreptul la o nouă încercare abia în 2015.

Ministrul Educaţiei consideră că numărul celor care merg astăzi la liceu este prea mare, mulţi dintre aceștia nu au potenţialul necesar pentru a urma astfel de studii.

Maia Sandu recunoaște că există probleme de calitate a studiilor, probleme de calitate a cadrelor didactice, de management a instituţiilor. „Dar avem și o problemă a alegerii. Se pare că dintre cei care merg astăzi la liceu, nu toţi au potenţial academic și, în multe cazuri, acești tineri nici nu sunt bine informaţi atunci când fac această alegere. Pentru moment, ne propunem să dezvoltăm școala profesională-tehnică, să o facem mai atractivă. Lumea trebuie să înţeleagă că această școală este suficient de bună sau poate fi suficient

de bună, încât să poţi obţine un loc de muncă bine plătit”, a declarat ministrul.

Zilele acestea, mai multă lume a lăudat-o pe ministrul Maia Sandu pentru faptul că înăsprirea condiţiilor de desfășurare a BAC-ului și măsurile luate împotriva fraudării examenelor au dat rezultat. Și am văzut, în sfârșit, situaţia reală din învăţământ. Adică, am văzut că sistemul educaţional este la pământ. Dar oare asta să fie singura funcţie a instituţiei de resort? Ce a făcut ministrul pentru îmbunătăţirea calităţii studiilor, pentru sporirea calificării profesorilor?

Din cauza proastei remunerări, domeniul devine tot mai puţin atractiv pentru cadrele tinere bine pregătite. Profesorii buni, în lipsa unor salarii decente din care să-și poată întreţine familiile, să poată crește profesional, părăsesc școlile, în căutarea unor alte surse de existenţă.

Din aceste motive, în multe instituţii de învăţământ din ţară nu sunt profesori care să predea principalele discipline de studiu. Așa-zisa reorganizare a lăsat satele fără școli. Zeci de instituţii au fost închise în ultimi ani. Doar în anul 2012, de exemplu, 57 de unităţi de învăţământ au fost

închise, iar 61 reorganizate. În unele școli și chiar licee, după reorganizare, clasele sunt supraîncărcate, uneori numărul elevilor fiind de peste 40. Cum ar trebui să-și împartă timpul un învăţător, pentru a reuși să le acorde atenţia cuvenită tuturor elevilor? De unde să aibă cunoștinţe temeinice niște elevi care nu au avut profesori calificaţi care să-i înveţe?

Prin urmare, de aici ar trebui să înceapă lupta pentru calitatea studiilor, nu doar de la instalarea camerelor de supraveghere și a detectoarelor de metale.

Rezultatele de la bacalaureat i-au nemulţumit și pe

deputaţii comuniști, care au depus o moţiune simplă împotriva ministrului Educaţiei, Maia Sandu. În textul moţiunii se menţionează, între altele: „Rezultatele sesiunii de bază a examenului de bacalaureat din acest an reprezintă o catastrofă, un dezastru naţional. Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, rata celor care nu au susţinut examenele de absolvire a atins nivelul de 56%. Ceea ce înseamnă că mai mult de 15 mii de elevi în acest an vor rămâne în incertitudine, fără diplome de bacalaureat.

Considerăm că aceste rezultate denotă eșecul politicilor

din domeniul educaţiei, promovate de către guvernare, domeniu de responsabilitate al Ministerului Educaţiei și nemijlocit al ministrului Maia Sandu”.

Săptămâna trecută, comuniștii au mai depus o moţiune simplă împotriva ministrului de Interne, Dorin Recean.

Majoritatea parlamentară consideră că acestea nu sunt decât acţiuni de imagine cu scopuri electorale.

Doar că cineva trebuie să răspundă totuși pentru ceea ce se întâmplă în sistemul nostru educaţional. Și nu doar aici. Poate, atunci, niște demisii de onoare?

FLUX

Politic

4 IULIE 2014

3

FLUX

Pomana săracilor şi salariile şefilor Ministrul Muncii și Protecţiei Sociale, Valentina Buliga, a exemplificat că un profesor care are un salariu de aproximativ 3000 de lei va primi, din toamnă, 3600 de lei. Amintim că profesorii au cerut în cadrul protestelor de astă-primăvară salarii mai mari cu 50 la sută. În opinia unor experţi, această decizie populistă a Guvernului, în ajun de alegeri, nu are acoperire financiară. Însă și așa, ce valoare au aceste majorări în condiţiile în care preţurile cresc constant, iar salariul nu le asigură cadrelor didactice un minim necesar pentru o existenţă decentă? Și ce sunt aceste salarii pe lângă remunerările de zeci de mii de lei pe lună de care beneficiază șefii unor întreprinderi de stat.

Un raport al Ministerului Economiei arată că managerii mai multor instituţii cu capital majoritar de stat au avut anul trecut salarii lunare de aproape 100.000 de lei, în condiţiile în care unele dintre aceste întreprinderi înregistrează pierderi și au datorii de milioane de lei. Din datele prezentate putem conchide că veniturile acestor șefi aproape că nu depind de performanţele înregistrate.

Ba dimpotrivă, în unele cazuri salariile au crescut în timp ce profiturile întreprinderilor s-au diminuat de câteva ori în ultima perioadă.

Potrivit raportului, de cea mai grasă remunerare a beneficiat anul

Ajunul alegerilor este perioada în care guvernarea își demonstrează insistent și zgomotos grija faţă de popor. Și nu doar în vorbe mari despre vectorul european, viitorul luminos și Moldova fără sărăcie și fără corupţie, ci și prin acordarea unor mici beneficii, pentru o miză extrem de mare.

Acum câteva zile, Executivul a aprobat majorări salariale și acordarea unor premii pentru mai multe categorii de angajaţi. Începând cu 1 septembrie 2014, salariile lucrătorilor din învăţământ vor fi cu 20 la sută mai mari. De asemenea, cadrele didactice vor beneficia în luna august de un premiu anual, în valoarea unui salariu de funcţie. Pentru angajaţii din instituţiile preșcolare a fost propusă o majorare de 32 la sută.

Tot cu 20% vor crește și salariile lucrătorilor din muzee, teatre, uniuni de creaţie, case de cultură etc.

Guvernul a aprobat și majorarea plafonului pensiei de la 1300 până la 1500 de lei. În acest scop, din bugetul pentru anul 2014 vor fi alocaţi 300 de milioane de lei. Vor crește, chiar și de câteva ori, alocaţiile lunare suplimentare la pensii. Iar salariul minim va spori, începând cu 1 octombrie, de la 900 la 1000 de lei.

Tabel elaborat de ziarul Adevărul în baza raportului Ministerului Economiei

trecut șefa S.A. Aeroport Catering, Elena Ciobanu. Venitul lunar al acesteia a fost de peste 80 de mii de lei, ajungând astfel să însumeze pe parcursul anului trecut aproape un milion de lei. În timp ce eforturile managerului au fost răsplătite cu generozitate, compania a înregistrat pierderi de aproape 3,7 milioane de lei și a acumulat datorii de 7,5 milioane de lei.

La mică distanţă, urmează Sorin Stati, directorul Î.S. MoldATSA, care a avut anul trecut un salariu lunar de aproape 49 de mii de lei și un venit total de peste 800 de mii de lei. Întreprinderea are, în schimb, datorii de 6,2 milioane de lei.

Locul trei în clasamentul celor mai bine plătiţi administratori ai întreprinderilor de stat i-a revenit șefei S.A. Tutun-CTC, Ala Sârbu, care a încasat anul trecut peste 667 de mii de lei sau aproximativ 55 de mii de lei pe lună Directorul SA „Moldtelecom”, Vitalie Iurcu, a fost remunerat anul trecut cu aproape 661 de mii de lei, în timp ce întreprinderea a acumulat datorii de peste 1,18 miliarde de lei, iar profiturile au scăzut constant în ultimii ani.

Andrei Brunchi, șeful întreprinderii de stat specializată în executarea lucrărilor de explozie (INMEX), a avut în 2013 un venit de aproximativ 550 de mii de lei.

Directorul Institutului de Tehnică Agricolă Mecagro, Ion Hăbășescu, a încasat anul trecut aproape 543 de mii de lei.

Șefa de la AGEPI, Lilia Bolocan, a avut în 2013 un salariu total de aproximativ 531 de mii de lei.

Un venit de peste jumătate de milion de lei a ajuns și în buzunarul lui Vladimir Bogorad, directorul SA Institutul de cercetări știinţifice RifAcvaaparat.

Directorul CET-2, Anatolii Lichii, a ridicat în 2013 un salariu total de aproape 487 de mii de lei, în timp ce întreprinderea are cea mai mare datorie, care atinge 2,05 miliarde de lei și pierderi de 19,5 milioane de lei.

Salarii grase au încasat și alţi manageri despre care ar fi dificil să afirmi că au gestionat așa cum se cuvine instituţia. De exemplu, directorul ÎS Moldelectrica, Ghenadie Dimov, a avut anul trecut un venit salarial total de aproape 432 de mii de lei. În schimb, întreprinderea condusă de el a înregistrat pierderi de peste 123 de milioane de lei.

Aceste remunerări includ salariul de funcţie, dar și sporuri lunare, indemnizaţii pentru concediile anuale, premii etc. Ziarul Adevărul relevă că, în cazul șefei companiei Aeroport Catering, din cei 962.000 de lei încasaţi, doar 20% reprezintă salariul de funcţie, restul fiind prime: „De exemplu, directoarea a fost premiată cu 337.000 de lei pentru „performanţele înregistrate”, alte 169.000 i-au fost date drept ajutor material, la care s-a adăugat încă o primă de 177.000 de lei. Și asta deși întreprinderea cu capital de stat a înregistrat anul trecut pierderi de 3,7 milioane de lei, comparativ cu profitul de 1,4

Universitatea Populară oferă: Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17 Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri: •

traininguri

•

seminare

•

mese rotunde

•

prezentări

•

conferinţe de presă corporative etc.

•

evenimente

•

zile de naştere

Servicii suplimentare: •

Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

•

Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.

Reduceri pentru arenda de lungă durată.

Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

milioane de lei în 2012”. Aproximativ același raport poate fi urmărit și în cazul altor șefi ai companiilor de stat.

Prin urmare, să comparăm, un salariu „majorat” de 3600 de lei pe care-l va primi profesorul și premiile de sute de mii de lei, pe lângă un salariu gras, de care beneficiază un șef cu „performanţe” de la o întreprindere de stat. Un calcul simplu arată că un profesor nu câștigă nici în doi ani cât încasează unii șefi de la stat într-o lună. Și pentru ca tabloul să fie complet, amintim că tot recent o veste îmbucurătoare a venit și de la FISC. Anul acesta, în Republica Moldova au fost înregistrate 231 de persoane care au obţinut în 2013 venituri anuale de peste un milion de lei, cu șapte mai mult decât în anul precedent. Asta în cazul în care toată lumea a fost cu veniturile la vedere. Altfel, putem presupune că numărul milionarilor este mult mai mare, la fel ca și a milioanelor.

Totodată, nu ar trebui să uităm și de averile „impresionante” ale deputaţilor, miniștrilor și altor înalţi funcţionari (atât cât au fost declarate) care au reușit să se pricopsească în anii în care s-au aflat la putere (în cea mai săracă ţară din Europa) cu palate de milioane, cu mașini luxoase și cu conturi grase în bănci. Prin urmare, rămâne întrebarea, în ce măsură vor reuși să impresioneze populaţia aceste pomeni electorale ale guvernării profund europene?

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Finan\e 4 IULIE 2014

Guvernatorul BNM a explicat de ce s-a devalorizat leul. Experţii îl contrazic Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a fost chemat marţi, 1 iulie, la Comisia parlamentară Economie, Buget și Finanţe, pentru a da explicaţii cu privire la deprecierea fără precedent a leului. Potrivit acestuia, unul dintre motivele principale este deficitul de valută străină pe piaţa moldovenească.

Cererea de pe piaţă este încă foarte mare și depășește cu mult oferta.

De la începutul anului, pe piaţa valutară din Moldova s-a atestat un deficit de 210 milioane, a explicat guvernatorul.

Pentru a asigura piaţa cu suficiente lichidităţi și a susţine funcţionalitatea acesteia, de la începutul anului BNM a vândut 120 de milioane de dolari, a mai adăugat el.

Alte motive care au dus la devalorizarea leului faţă de principalele valute de referinţe, menţionate de Drăguţanu, sunt diminuarea volumului exporturilor cu aproape 2% în ianuarie-aprilie curent, scăderea remitenţelor, criza din Ucraina, menţinerea puterii euro faţă de dolar. „Factorii principali care vor influenţa piaţa valutară și cursul leului faţă de dolar în trimestrul următor sunt evoluţiile exportului, creșterea remiterilor și restabilirea ofertei de valută străină din partea persoanelor fizice”, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale.

Dorin Drăguţanu a mai subliniat că, în pofida devalorizării leului, inflaţia este mai mică decât anul trecut. Ceea ce ar însemna că pre-

ţurile nu vor crește proporţional cu devalorizarea valutei naţionale. Potrivit prognozelor, a mai precizat el, ritmul de creștere a preţurilor va fi, în general, lent și va rămâne în limita de 5%.

Președintele Comisiei parlamentare Economie, Buget și Finanţe, Veaceslav Ioniţă, l-a susţinut pe Drăguţanu, apreciind că BNM a întreprins toate măsurile care se impuneau pentru stabilizarea leului.

Totodată, în opinia lui, din devalorizarea leului au de câștigat exportatorii și beneficiarii de remitenţe. În schimb, socialistul Igor Dodon a criticat prestaţia guvernatorului. În opinia lui, Drăguţanu nu prea are de ce-și face griji, pentru că doar salariul pe care-l ridică acesta lunar este de 78 de mii de lei. Dodon a cerut iarăși demiterea șefului BNM, însă propunerea nu a fost supusă votului, pentru că, a declarat Veaceslav Ioniţă, o astfel de iniţiativă este deja pe masa spicherului Igor Corman.

Pe de altă parte, analistul economic Gheorghe Costandachi consideră că situaţia reală pe piaţa valutară este alta decât cea prezentată de guvernatorul BNM. El afirmă întrun articol publicat pe blogul său, costandachi.eu, că acesta a minţit atunci când a afirmat că una din cauzele devalorizării leului este nivelul scăzut de transferuri de peste hotarele ţării de la cei ce muncesc acolo.

Chiar datele prezentate într-un tabel de Banca Naţională a Moldovei îl contrazic. Aceste date arată că în perioada ianuarie-mai 2014, volumul transferurilor de la cetăţenii care muncesc peste hotare a fost în creștere cu 4% sau cu aproape 22 de milioane de dolari mai mult faţă

de perioada similară din anul 2013. „Aceasta a majorat volumul de monedă străină pe piaţa valutară și nu l-a redus, după cum spune guvernatorul BNM”, conchide analistul.

De asemenea, Costandachi arată că nu au suport real și sunt neprofesioniste afirmaţiile precum că reducerea exportului ar fi dus la creșterea deficitului de monedă străină pe piaţa valutară din Moldova. Și fluctuaţiile cursului de schimb a leului au caracter speculativ: „Aceasta se mai confirmă și prin faptul că leul s-a devalorizat foarte mult și faţă de așa valute regionale cum sunt leul românesc (RON) și rubla rusească (RUR). În ultima perioadă, cursul leului faţă de RON s-a depreciat cu aproximativ 27%, iar faţă de RUR cu aproximativ 22%. Constatăm că cursul leului faţă de aceste monede regionale mai mulţi ani la rând a fost stabil (anii 1997-2012), iar în prezent, ca prin minune, acestea au trezit mare interes. Prin aceasta se

explică natura speculativă a devalorizării leului”. În opinia lui, speculaţiile sunt provocate de cartelul bancar format de 5 bănci comerciale din Moldova, controlate de unii oameni bogaţi. „Presupunerea că Drăguţanu a pierdut controlul asupra situaţiei pe piaţa valutară se explică foarte ușor.

Pe parcursul unui an de zile leul s-a devalorizat, flotând în unele perioade, însă cu tendinţă clară de creștere. În toată această perioadă, BNM a

aranjat lucrurile în așa fel, ca cei care cumpără valută străină în volume mari să o poată din nou vinde la curs convenabil, ca mai apoi să provoace cursul mai mare ca să o cumpere din nou la un curs mai mare pentru a obţine venituri din speculaţia cu cele 4 valute: EUR, USD, RON și RUR”, mai scrie Costandachi. Întâmplător sau nu, chiar în ziua următoare, după audierea guvernatorului la comisia de profil, deprecierea leului în raport cu moneda unică europeană a înregistrat un nou record. Banca Naţională a stabilit pentru miercuri, 2 iulie, o rată de schimb de 19,28 de lei pentru un euro, cu 13 bani mai mult decât în ziua precedentă.

Amintim că în luna februarie, guvernatorul BNM susţinea că devalorizarea drastică a valutei naţionale este determinată de factori sezonieri și că situaţia se va remedia în vară. Și parcă vara a venit demult.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Când guvernatorii sunt varză, pierdem curechiul*

Banca centrală – un patefon stricat De peste un an de zile, la fiecare câteva săptămâni, cursul de schimb valutar ţine locul primelor titluri din buletinele de știri.

Așa stând lucrurile, este firesc să suspectezi Banca Naţională ori că duce o politică premeditată de depreciere treptată a monedei naţionale faţă de principalele valute de referinţă (mai multe voci spun că leul este supraapreciat nefondat) și nu dorește

să recunoască deschis acest lucru, ori că face jocul unor grupuri de interese (iarăși cum sugerează mai multe voci de prin târg), ori că Banca Naţională a scăpat de sub control stabilitatea monedei naţionale, ceea ce ar demonstra indirect, pe alocuri, lipsă de profesionalism. Dar cum nu am niciun argument să afirm că managementul BNM este neprofesionist, pun această supoziţie pe seama unei impresii de moment (pe care banca centrală nu dorește sau nu este interesată să o combată) și care a apărut, mai degrabă, din lipsa unor informaţii, dar care, la sigur, circulă prin bucătăria financiară de pe bulevardul Grigorie Vieru din capitală și pe care bancherii-șefi le ţin bine dosite de ochii lumii. În schimb, ne servesc gogoși de serviciu, care aduc și ele un adevăr, dar nu ne descoperă esenţialul: cu cererea și oferta de valută de pe piaţă, cu evoluţiile pe pieţele externe, cu dreptul de a interveni pe piaţă, că „jocul săltăreţ” al cursului nu va afecta preţurile și că inflaţia

se va menţine în coridorul de 5% la finele anului, plus/minus 1,5 puncte procentuale.

Un întreg arsenal de a vorbi mult și de a spune puţine.

Dacă, în ultimul an și jumătate, aţi auzit un alt mesaj de la BNM, va rog, să mă informaţi și pe mine.

Până una alta, vă asigur că așa o să ne mai „liniștească” încă doi ani de acum încolo.

Prin urmare, stimaţi colegi ziariști, nu vă mai chinuiţi să mai luaţi interviuri și să chemaţi în conferinţe de presă șefii de la BNM, pur și simplu utilizaţi răspunsurile lor de acum un an, jumătate de an sau o lună și, vă asigur, nu o să greșiţi cu nimic. Banca centrală, ca un patefon stricat, repetă același mesaj cu orice ocazie, iar leul își continuă drumul lui, adică se depreciază constant. În aceste circumstanţe, ce să crezi despre cei din BNM (plătiţi din banii noștri ca să aibă grijă de banii noștri)? De ce să nu-i înjure lumea, daca ei spun una și, în realitate, se întâmplă cu totul altceva?

Salariul se transformă în maculatură de buzunar Să analizăm doar două din mesajele transmise în ultimul timp de BNM. BNM: Pe parcursul lunilor de vară, cursul de schimb își va reveni.

Realitatea: Leul continuă să se deprecieze cu pași rapizi.

BNM: Preţurile nu vor fi afectate de deprecierea leului.

Realitatea: Petroliștii deja au anunţat că în următoarele zile vor opera majorări de preţuri, inclusiv ca urmare a deprecierii leului. Adică spirala a început să se rotească.

Dar să aducem și un exemplu ce demonstrează clar că preţurile nu pot sta pe loc atunci când leul, de peste un an, este prins într-un proces permanent de depreciere. În anul 2013, preţul mediu de achiziţie a gazelor naturale de la Gazprom s-a redus cu 3,7%, până la nivelul de 379,6 USD pentru o mie de metri cubi.

Pare a fi o tendinţă îmbucurătoare, cu o mică excepţie însă, exprimat în lei moldovenești preţul de import a crescut, de fapt, cu 0,9%. Și în general, dragi concetăţeni, nu aveţi impresia că de la lună la lună în magazine se cam schimbă preţurile?

Concluzia: în statistici ochim drept în ţintă – 5% inflaţie la finele anului, iar în buzunare, de la lună la lună, salariul își pierde din putere și își păstrează doar o singură calitate, cea de maculatură.

Cineva mă poate acuza că am pus un titlu cam… „îndrăzneţ”. Poate, dar să facem mai întâi un exerciţiu de imaginaţie. Ce ar spune lumea despre o persoană care, timp de jumătate de an, ar repeta cu insistenţă că afară-i soare în timp ce, de fapt, plouă? Cel

puţin, că-i varză! Ce să credem atunci despre BNM, care ne spune una, dar se întâmplă alta? Cel puţin… *Curechi (regionalism. varză) – argou utilizat cu sensul de bani (din rusescul „kapusta”).

Anatol CÂŞLARU Sursa: vox.publika.md

Economic 4 IULIE 2014

5

FLUX

Veşti proaste de la economişti.

Situaţia economică se înrăutăţeşte Situația economică se înrăutățește continuu pe parcursul anului curent, constată experţii în ultima ediţie a analizei lunare „Realitatea Economică” realizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Conform așteptărilor noastre, menționate în edițiile precedente, economia moldovenească încetinește constant pe fondul vulnerabilităților interne, incertitudinii politice, dar în special, a situației economice nefaste din spațiul CSI, explică autorii studiului.

Astfel, Indicele Compozit Anticipator, calculat lunar de Expert-Grup, marchează un declin pentru a patra lună consecutiv, acumulând în luna mai 2014 doar 91,1 puncte (94,6 puncte în aprilie și 100,4 puncte în martie curent). Diminuarea constantă a indicelui denotă persistența anumitor riscuri majore care ar putea compromite creșterea economică pe parcursul anului curent.

Potrivit analizei, se atestă o înrăutățire lentă a majorității parametrilor macroeconomici. În particular, exporturile au rămas volatile, înregistrând în lunile ianuarie-aprilie 2014 un declin de 1,9% faţă de anul precedent, acesta fiind condiționat de reducerea livrărilor spre Federația Rusă (-33,8% comparativ cu 2013), Ucraina (-9,1%) și Turcia (-27).

Constrângerile externe s-au transpus și asupra situației interne.

Consumul intern a continuat să încetinească pe parcursul anului curent, fapt confirmat de decelerarea

creșterii banilor în circulație de la 32,3% în luna ianuarie a acestui an la 27,9% în luna mai, faţă de anul precedent. Totodată, Activitatea de creditare a rămas volatilă: rata de creștere a creditelor noi a căzut de la 56,2% în ianuarie 2014 la -0,1% în luna mai, comparativ cu situaţia din 2013. Diminuarea atât de bruscă a accesului la creditele bancare a avut loc pe fondul creșterii marjei bancare: diferența dintre rata medie a creditelor și depozitelor a constituit 6,2 puncte procentuale în luna mai a acestui an, fiind mult mai înaltă față de mai 2013 (4,5 p.p.). Prin urmare, una din cauzele majore ale restricționării accesului la credite ține de aversiunea mai pronunțată a băncilor față de riscuri, care s-a accentuat pe fondul recentelor fluctuații economice și politice din interiorul țării și din regiune.

Drept rezultat al constrângerilor economice interne și externe, Produsul Intern Brut a avansat în primul trimestru cu doar 3,6% comparativ cu perioada respectivă din 2013, în termeni reali, decelerând brusc de la 11,2%, în trimestrul patru 2013.

Veniturile populației sunt afectate de creșterea prețurilor, se arată în „Realitatea Economică”. Salariul real

și-a redus considerabil ritmurile de creștere. Pe de altă parte, transferurile de peste hotare și-au revenit și au reluat creșterea. Salariul real și-a micșorat ritmurile de creștere faţă de anul precedent de la 4,9% în ianuarie 2014 la 1,3% în aprilie.

Majorarea cheltuielilor bugetare a devansat sporirea veniturilor. Ca rezultat, deficitul bugetar a crescut rapid. În ianuarie-martie 2014 și ianuarie-aprilie, creșterea veniturilor bugetare a fost aproape similară cu cea a cheltuielilor publice. Totuși, în luna mai cheltuielile s-a majorat cu 11,8%, iar încasările – cu 10,8%. În consecință, în mai 2014 deficitul bugetar a sporit cu 47,7% faţă de anul precedent. În particular, se observă încetinirea veniturilor, fapt ce creează anumite riscuri pentru finanțele publice.

Rata inflației și-a temperat creșterea, se mai arată în analiza Expert Grup. Totuși, deprecierea monedei naționale pune presiuni asupra prețurilor. Rata inflației a constituit 4,7% în mai 2014 și a fost mai mică decât nivelul înregistrat în luna aprilie, când IPC a crescut cu 5,8% comparativ cu anul precedent. În mai 2014, deprecierea leului moldovenesc față de dolarul american a

fost de 10,7% comparativ cu 2013.

De altfel, tot în luna mai s-a atestat cea mai mare depreciere a leului față de EUR din ultimii 4 ani, ieftinirea constituind 17,1%, faţă de anul precedent.

Exporturile au cunoscut o ușoară înviorare, iar reducerea importurilor s-a accentuat, se mai arată în „Realitatea Economică”. Exportul spre UE a crescut în aprilie curent cu 7,4% comparativ cu anul trecut, iar livrările spre alte state s-au majorat cu 7,5%. Pe de altă parte, exportul spre CSI s-a diminuat în aprilie cu 10,7%, iar Importul a scăzut cu 8,8% faţă de anul precedent.

Referindu-se la principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova, autorii analizei menţionează că economia UE cunoaște o revenire stabilă. Rusia și Ucraina, în pofida unor rezultate bune înregistrate în ultimul trimestru al anului 2013, continuă să întâmpine dificultăți.

Astfel, Ucraina a început anul destul de prost: PIB-ul țării s-a redus cu 1,1% faţă de anul precedent, chiar dacă în trimestrul patru al anului trecut s-a înregistrat o creștere de 3,3%. Rusia a avansat cu 0,9% în primul trimestru din 2014, o creștere mică comparativ cu majorarea cu

2% faţă de anul precedent atestată în trimestrul patru din anul precedent.

Experţii au remarcat și faptul că încetinirea creșterii economice a început pe fondul unei baze de comparație relativ joasă: în primul trimestru al anului 2013, PIB-ul a crescut cu doar 3,5% faţă de anul precedent, avansul principal fiind observat anume începând cu a doua jumătate a anului. Prin urmare, pe lângă constrângerile economice interne și externe, un alt factor care va contribui la încetinirea creșterii economice din perioada imediat următoare va fi creșterea rapidă a bazei de comparație. Astfel, în contextul în care PIB-ul a avansat cu 6,1% în trimestrul doi 2013, cu 12,9% – în trimestrul trei și cu 11,2% – în trimestrul patru, menținerea unui asemenea ritm de creștere va fi destul de dificilă, dacă nu chiar imposibilă.

Suplimentar, creșterea economică din următoarele luni urmează a fi compromisă de incertitudinea politică asociată cu proximitatea alegerilor parlamentare și cu riscurile economice din CSI. FLUX Sursa: expert-grup.org

Discuţii aprinse la Curtea de Conturi despre banii distribuiţi de CNAM spitalelor pentru proiectele de dezvoltare. „Nu există echitate” Curtea de Conturi a examinat ieri datele auditului asupra raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013. Membrii Curţii de Conturi au fost deranjaţi cel mai mult de activitatea comisiei mixte din cadrul CNAM, care examinează și aprobă bugetele pentru proiectele investiţionale depuse de spitale.

Nemulţumirile ţin de faptul că spitalele republicane au beneficiat de cea mai mare sumă de bani, fără a exista o argumentare clară pentru asta.

Raportorul Curţii de Conturi, Iurie Ispas, a menţionat în cadrul ședinţei că în 2013 au fost alocaţi mai mulţi bani pentru proiectele investiţionale depuse de spitale decât erau prevăzuţi și că acest lucru se repetă, în pofida recomandărilor auditorilor Curţii din anii precedenţi. „În 2013 au fost acceptate proiecte în valoare de 327 de milioane de lei pentru 109 proiecte investiţionale. Am recomandat și în anii precedenţi ca aprobarea proiectelor să se facă în limita resurselor disponibile. 21 de spitale și-au depus proiectele, astfel că 45 la sută din întreaga sumă a fost alocată pentru spitalele republicane, 900 de mii de lei pentru spitalele munici-

pale, iar pentru 74 de spitale raionale – 108 milioane. Este o inechitate, precum și faptul că majoritatea membrilor din această comisie sunt funcţionari de la Ministerul Sănătăţii.

Numai CNAM, conform regulamentelor, are dreptul exclusiv de gestionare a fondurilor CNAM”, a precizat Ispas.

Membrii Curţii de Conturi au făcut imediat și o asociere dintre faptul că ministrul

Sănătăţii, Andrei Usatâi, este președintele acestei comisii mixte și finanţarea spitalelor republicane cu mari discrepanţe financiare dintre cele municipale și raionale. „Ne cam dăm noi seama, dar am vrea să auzim și ce are de spus ministrul”, a cerut explicaţii unul dintre membrii Curţii. Pentru că ministrul nu era în sală, Mihai Ciocanu, viceministrul Sănătăţii, a dat explicaţii. „S-au suprapus mai multe proiecte, cel de la Spitalul Republican și cel legat de noul bloc de la Urgenţă. Ambele sunt proiecte importante și trebuiau realizate, pentru că aveam și o obligaţie de la donatorii externi. Trebuia undeva să plasăm acele echipamente pe care le-am procurat”, a explicat Ciocanu.

Nemulţumirile ţin și de faptul că nu există criterii clare de stabilire a proiectelor prioritare pentru sistemul

de sănătate, astfel că nu este argumentată decizia de a accepta sau respinge anumite proiecte.

O altă problemă este că CNAM nu are capacitatea de a verifica dacă spitalele care au câștigat banii pentru proiectele depuse le și finalizează, ceea ce poate genera alte riscuri. „Aceste proiecte sunt de durată, iar managerii spita-

lelor nu sunt gata pentru o realizare rapidă a lor. Există și un risc de neîndeplinire, de aceea vom efectua mai multe modificări pentru a intensifica controalele, dar vom modifica și contractele astfel încât să fie indicate sumele exacte, ca să excludem toate interpretările”, a adăugat Mircea Buga, directorul CNAM. Irina PAPUC Sursa: e-sanatate.md

FLUX

6

Eveniment 4 IULIE 2014

Republica Moldova nu este pregătită să se integreze efectiv nici în Est, nici în Vest Pavel MIDRIGAN MIDRIGAN::

Nu este exclus că ni se va impune să vindem pământurile noastre unor persoane fizice și juridice străine

Decanul Facultăţii Relaţii Internaţionale la Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „C. Stere”, doctorul în știinţe politice Pavel Midrigan menționează că semnarea Acordului de asociere face parte dintrun plan prin care Uniunea Europeană își protejează interesele proprii. Midrigan ne atenționează că una dintre consecințe ar putea fi adoptarea unei legislații care să permită vinderea terenurilor arabile la străini.

Diferența dintre o formațiune politică și un club de discuții este că clubul nu-și propune sarcini sau scopuri partizane, ci, pur și simplu, este un schimb de opinii, păreri. Cu atât mai mult cu cât de fiecare dată constatăm ca anumite lucruri nu le cunoaștem sau le cunoaștem destul de superficial și întotdeauna este interesant de a asculta personalități din alte domenii, cu alte viziuni, chiar dacă nu suntem întotdeauna de acord cu aceștia. Venind încoace, n-am observat în oraș o mare sărbătoare. Poate că încă e devreme, abia se înserează, dar atâtea pregătiri și atâta monopolizare a opiniei publice în legătură cu evenimentul de astăzi, cu semnarea acordului, încât se părea că am urcat cu toții într-o navă și mai-mai să nu zburăm undeva. În această perioadă de pregătire pentru semnare am văzut și la televiziune, în presă, mai multe opinii pro și contra. Cum ne va influența acordul? Cine îl va implementa? Care vor fi consecințele lui? Cred că este un subiect destul de amplu și numai timpul ne va demonstra dacă vom putea realiza, dacă vom reuși să ne implicăm și dacă într-adevăr acesta va fi benefic.

Evident că ne întrebăm dacă există o altă cale, dacă poate fi altceva, o altă alternativă? Fiindcă douăzeci și ceva de ani tot batem pasul pe loc. Au venit unii la putere, apoi alții, iar noi, cum s-a mai spus, nu am mai găsit o cale proprie de prosperitate, de statornicie, de a deveni un stat de drept. Tot mergem dintr-o parte în alta. Întrebarea este, dacă mergeam tot așa, mai aveam o cale undeva?

Evident că Republica Moldova trebuia să se decidă încotro să meargă mai departe. Deoarece cu propriile forțe nu prea avem șanse, ce am avut până în ’90 aproape că s-a vânturat.

Adică nu s-a vânturat, a trecut în buzunarele unora. S-au făcut gospodari.

Ați văzut că numărul de milionari

crește în fiecare an. Deci, prea puțin s-au gândit la viitorul statului nostru.

Cred că majoritatea dintre cetățeni și chiar dintre specialiști nu au examinat până la urmă acest document care a fost semnat. Eu m-am pronunţat de mai multe ori și am spus că acesta nu a fost planul Republicii Moldova, ci a fost mai mult planul Uniunii Europene, care urmărea cu totul alte scopuri decât cele vehiculate în propaganda oficială. Și anume: de a se proteja, de a-și realiza și lărgi interesele vitale. Mai este și alt aspect pe care noi îl numim geopolitica. Am intrat și noi în aceasta vrând-nevrând. Astăzi avem un fapt împlinit. Prin urmare, nu văd nici ceva tragic, nici ceva care să trezească euforie. Prefer să judecăm la rece, să vedem toate aspectele. Însă două-trei aspecte cu posibile consecințe destul de grave o să le menționez.

Primul: odată cu liberalizarea regimului de vize, satele noastre devin tot mai pustii. Și nu exclud că această circumstanță va contribui la plecarea și mai masivă a populației în afara țării. Eu m-am întâlnit cu un coleg care lucra la procuratură și acum este la pensie și-l întreb: „Ce pensie ai?” Zice: „Șapte mii de lei”. „Te felicit, dar știi că eu nu prea am mare dorință să muncesc ca să plătesc pensia ta. Nu că te invidiez, pur și simplu prea mulți și-au făcut pensii bune, dar cine să lucreze pentru aceste pensii este o mare întrebare”. Deci, depopularea Republicii Moldova. Nu este exclus că, dacă acum avem 3,6 milioane de locuitori, peste vreo 10 ani să rămânem cu puţin peste 2 milioane. Dar acest lucru nu deranjează pe nimeni. Dacă pe acest teritoriu vor fi mai puțini oameni, nu va fi nimic grav pentru cei care au planificat acest program. Și al doilea aspect. Nu este exclus că o să ni se impună să facem modificări în legislația respectivă privitor la posibilitatea vânzării pământului străinilor, atât persoanelor juridice, cât și fizice. Iată de aici ar putea începe un nou program „Pământ” – „Pământ-2”.

Multe state așteaptă acest lucru, pentru că pentru cineva vreo câteva miliarde de dolari nu-i mare problemă și ei ar putea să cumpere într-un timp destul de restrâns toate pământurile noastre bogate ca pe urmă să le folosească. Oamenii de la țară vor deveni, în mare parte, proletari și va rezulta o degradare a satelor. Deja mai mulți ani la rând urmărim cu toţii această degradare și vedem că, în multe cazuri, nici nu are cine locui și nici cine lucra în aceste localități.

Elena GORELOVA GORELOVA::

Guvernul a întors spatele producătorilor autohtoni și populaţiei

Doctorul în științe economice Elena Gorelova remarcă neîncrederea și circumspecția cu care tratează cetățenii semnarea acestor acorduri și faptul că documentele respective vor lovi dur în nucleul economiei moldovenești, adică în agricultură și în industria alimentară. Dna Gorelova ne amintește avertismentul Federației Ruse cu privire la impunerea taxelor vamale pentru exportul mărfurilor moldovenești în Rusia și țările Uniunii Vamale.

Eu n-o să vă împovărez cu raționamente de ordin economic. Astăzi e o zi însemnată și cel mai interesant lucru este că, vizionând canalele noastre de televiziune și cele rusești, mi-am făcut impresia că azi e o zi de sărbătoare doar pentru conducerea noastră. Vă spun sincer. N-am simțit același spirit de sărbătoare la alții. Desigur că în societate au fost întotdeauna și sunt și astăzi oponenți înverșunați ai cursului de integrare europeană și adepți înflăcărați ai acestui curs. Dacă e să dăm la o parte aceste grupuri, atunci pe mine mă îngrijorează faptul că masa principală de oameni are o atitudine foarte și foarte circumspectă față de semnarea acestor acorduri.

Personal îmi pun următoarea întrebare: De ce oamenii simpli, businessmenii care discută undeva aceste lucruri, de ce sunt atât de circumspecți? Doar când omului îi este clar totul, când i-au explicat totul așa cum se cuvine, când el știe exact ce va fi cu businessul lui, cu familia lui, ce va fi cu pensia lui, cu pământul lui, atunci el merge în întâmpinare, vine cu anumite acțiuni. Dar la noi oamenii au o atitudine foarte pasivă, foarte circumspectă, pentru că în toți acești ani de pregătire pentru semnarea acestor documente, Guvernul nu i-a dat un răspuns clar nimănui. Nu le-a răspuns nici economiștilor, pentru că și eu i-am întrebat. Nimeni n-a obținut un răspuns plauzibil la această întrebare. Guvernul uneori spune că, da, vom avea probleme când vom deschide piața noastră. Probleme în anumite sectoare ale economiei. Posibil în sfera agriculturii și a industriei alimentare. Acesta este nucleul structural al economiei noastre. Adică, chiar și cei de la Guvern înțeleg că Acordul va lovi în nucleul structural al economiei, și, în primul rând, în aceiași oameni de la țară, care sunt legați de veniturile lor de la pământ.

Următorul lucru. Dacă Guvernul uneori spune că nu tuturor le va fi bine, că pentru unele sectoare, pentru anumite businessuri va fi rău, atunci într-o societate normală Guvernul pregătește un pachet de măsuri de susținere. Eu nu știu, poate dumneavoastră ați auzit ca Executivul să fi

pregătit vreun pachet de astfel de măsuri? Nu, acest lucru nu s-a întâmplat. Nici în agricultură, nici în industria alimentară Guvernul nu a elaborat și nu a propus niciun fel de măsuri de susținere. A apărut foarte repede un plan voluminos de acțiuni pentru implementarea Acordului, adică de introducere în legislația și în practica noastră a normelor Uniunii Europene, iar producătorilor și populației proprii, Guvernul le-a întors spatele. Reiese că Guvernul și-a luat responsabilitatea pentru aceste lucruri și va merge de unul singur pe această cale.

Următoarea chestiune. La care alte întrebări nu ne răspunde Guvernul?

Federația Rusă, în persoana viceministrului Afacerilor Externe și a altor funcționari sus-puși, de nenumărate ori a vorbit și a propus și Ucrainei, și Republicii Moldova să recurgă la consultații. Eu ca economist vă spun că există temei pentru a face aceste consultări. Pentru că vor fi probleme. Deja ne-au avertizat că vor fi probleme. Guvernul nu reacționează în niciun fel.

Au avut loc anumite consultări de rutină, dar rezultatele acestora nu sunt cunoscute; eu cred că toate acestea n-au fost decât niște discuții de formă.

Ce poate urma? Ce mă îngrijorează?

Eu nu voi discuta aici despre anumite schimbări globale, despre schimbări structurale negative care pot apărea etc. Ce se poate întâmpla?

Primul lucru este cel despre care a vorbit Federația Rusă, introducerea taxelor vamale pentru mărfurile pe care le exportăm în Federația Rusă și nu doar acolo, dar și în țările Uniunii Vamale, adică Belarus, unde transportăm inclusiv vinurile noastre, Kazahstan și Kirghizia, Tadjikistan și Armenia.

Acesta este grupul de țări care, începând de anul viitor, ar putea să ne impună taxe vamale. În această situație, noi rămânem fără aceste exporturi, pentru că piața Uniunii Europene nu

compensează exportul acestor produse. Niciodată nu a compensat și nu compensează, eu vă spun acest lucru în calitatea mea de economist care cunoaște bine fluxurile comerciale, cum circulă ele, ce pierderi am avut de suportat în anii 2006-2007 din cauza embargoului la vinuri. Pur și simplu, ca să înțelegeți mai bine, actualmente producția de vinuri în Republica Moldova constituie 40 de procente din nivelul producției de vinuri din anul 2005. Asemenea pierderi avem. Guvernul a uitat acest lucru. Anul trecut, încă până la parafarea Acordului, ce a fost? Amintiți-vă, în toamnă au depistat debutilftalat, adică au efectuat un control dur al vinurilor noastre, au constatat că normele erau depășite comparativ cu standardele Federației Ruse. Drept consecință, livrările de vinuri nu au fost reluate nici astăzi.

Anul trecut, Rospotrebnadzor și Roshoznadzor ne-au întors loturi de prune, mere și struguri; am avut și asemenea situații, e drept, erau loturi mici, dar ele au fost întoarse în țară.

Potrivit totalurilor din acest an, perioada ianuarie-aprilie, ultimele date statistice (vreau pur și simplu să confirm cu cifre afirmațiile mele) arată că exporturile noastre în Federația Rusă s-au redus cu 34 de procente sau cu 78 de milioane de dolari, exportul nostru în Uniunea Europeană s-a mărit cu 19 procente, în dolari asta înseamnă plus 65 de milioane. Adică, cu Rusia minus 78, cu UE – plus 65: în rezultat – minus; exportul în general s-a micșorat cu 32 de procente. Pe mine mă îngrijorează acest lucru. Nu pentru că eu îi simpatizez pe unii și nu-i simpatizez pe alții; pe mine acest lucru mă îngrijorează în calitatea mea de economist care este preocupat de ce se poate întâmpla în perspectiva apropiată. Repet, ne așteaptă introducerea taxelor vamale la export nu doar în Federația Rusă, dar și în toate țările Uniunii Vamale și

Eveniment 4 IULIE 2014

înăsprirea controlului sanitar și veterinar. Suntem noi oare pregătiți pentru acest lucru? Nu. Piața europeană va compensa oare aceste pierderi? Ea nu va compensa imediat aceste pierderi, pentru că pentru a pătrunde pe această piață e nevoie și de timp, și de bani, și de pregătire; nu doar pregătirea businessului propriu-zis, dar și a instituțiilor de stat. În încheiere vreau să vă spun ceva, ca să înțelegeți corect poziția mea. Eu consider (și am vorbit despre acest lucru de mai multe ori) că Republica Moldova, cu acea politică economică și socială care s-a constituit în ultimii ani, nu se poate integra efectiv nici în Vest, nici în Est; ea nu este pregătită pentru acest lucru. De aceea, eu cred că acum se face o mare greșeală și consecințele le va suporta populația, businessmenii, cei care formează bugetul nostru de stat și bunăstarea noastră.

Valeriu GURBULEA GURBULEA,, ex-procuror general:

Politicienii au inventat o nouă substanţă psihotropă denumită „integrare europeană”

Eu nu sunt un adversar al Uniunii Europene. Consider că în pofida faptului că Europa are multiple schelete în dulapurile sale, și istorice, dacă ne amintim de inchiziția europeană, dar și mai noi, dacă ne amintim de epoca colonialismului și neocolonialismului, totuși civilizația europeană a fost și rămâne o mare civilizație, care conține multiple standarde în diferite domenii, care pot fi și merită să fie preluate de către țările aflate în așanumita perioadă de tranziție, cum o numesc unii specialiști atât în domeniul economiei, cât și în alte domenii.

Dar totuși, vorba veche, Platon îmi e prieten, dar adevărul îmi e mai drag.

Trăim într-o lume complicată, o lume a standardelor duble și a tehnologiilor informaționale. Și, iată, profitând de această situație, de starea în care se află economia Republicii Moldova, un element al clasei politice a elaborat o nouă substanță psihotropă sub denumirea de „integrare europeană”. De ce o numesc substanță psihotropă? Pentru că ea nu a fost dată ca o doctrină, ca un concept și ca un plan de acțiuni în care societatea ar vedea foarte clar care sunt avantajele Uniunii Europene. Eu nu zic că Uniunea Europeană nu are avantaje. Desigur că le are. Fiecare dintre noi le cunoaște și le acceptă ca model de dezvoltare. Dar totul s-a făcut în așa fel, prin generarea atâtor mituri, încât cei mai mari producători de mituri din lume, grecii antici, sunt niște copii naivi în comparație cu această multitudine de mituri generate în legătură cu perspectivele integrării europene a Republicii Moldova.

Primul mit este că popoarele țărilor care s-au integrat recent sau sunt pe calea integrării europene s-au îmbulzit la porțile acestei Uniunii mai ceva ca fanii fotbalului în timpul Campionatului Mondial din Brazilia. Nu este

așa și antevorbitorii mei au menționat că nu prea s-au observat sărbători și hore în oraș în legătură cu semnarea Acordului de asociere. Este vorba și de modul însuși în care a fost semnat acest acord, de faptul că nu a fost supus unei discuții publice, inclusiv poate și la nivel de referendum. Putem crede sau nu în rezultatele sondajelor de opinie, dar în condițiile în care mai mult de jumătate din populația Republicii Moldova, potrivit acestor sondaje, sunt eurosceptici sau sunt adversarii integrării europene, apare întrebarea: De ce se insistă pe această integrare, dacă populației RM nu i s-a lămurit foarte clar care sunt avantajele integrării europene, care sunt perspectivele integrării europene, în condițiile în care o parte din populație respinge destul de activ această cale?

Al doilea mit care mie personal îmi displace este faptul că, chipurile, simpla asociere la Uniunea Europeană generează imediat prosperitate. Noi cunoaștem care este nivelul de prosperitate în Țările Baltice, în România, în Bulgaria; nu prea se observă prosperitate în ultimii 5-7 ani. Părerea mea este că în aceste țări prosperă doar cei care au acces la fondurile publice, inclusiv fondurile europene. Majoritatea populației a prosperat mai puţin pe parcursul acestor ani.

Alt mit care, de asemenea, nu corespunde realității este faptul că în țările Uniunii Europene este un nivel destul de redus al criminalității și al corupției.

Am avut multe discuții cu colegii mei europeni care mi s-au plâns pe o serie de fenomene infracționale extrem de periculoase, inclusiv criminalitatea violentă, traficul și consumul de droguri, prostituția și traficul de ființe umane, niște fenomene infracționale care, cu părere de rău, în ultimul timp iau amploare și în Republica Moldova.

Cât despre nivelul corupției, vedeți că scandalurile de corupție au început să afecteze chiar și casele regale, generând abdicări de la tron în Europa.

Ca să nu mai vorbim de scandaluri de corupție la nivel foarte înalt cu fostul cancelar german Helmut Kohl, fostul primar de Paris și președinte al Franței, Jacques Chirac.

Un alt mit care, după părerea mea, nu corespunde nici pe departe realității este faptul că libera circulație a mărfurilor și a persoanelor va fi un beneficiu pentru Republica Moldova.

Abolirea regimului de vize și deplasarea liberă a cetățenilor Republicii Moldova în țările Uniunii Europene.

Nimeni dintre politicieni, adepți ai integrării europene, nu le-a lămurit cetățenilor Republicii Moldova că, în urma abolirii regimului de vize, de fapt cetățenii noștri vor călători fără vize doar în calitate de turiști, vor avea un asemenea statut în țările membre. Nu știu din ce cauză majoritatea cetățenilor Republicii Moldova crede că ei vor putea fi angajați, plasați în câmpul muncii în țările Uniunii Europene, având un statut de salariat legal. Și iată aici următorul mit referitor la atractivitatea pieței de muncă în Uniunea Europeană. Cunoaștem cu toţii care sunt problemele pe piața muncii

din UE, cât este de greu să te angajezi la o muncă calificată în țările comunitare. Pentru noi, din punctul meu de vedere, perspectiva este de a genera noi categorii de gastarbeiteri în țările UE, iar abolirea regimului de vize nu ne va apropia deloc de piața legală a locurilor de muncă în Europa.

Liberul schimb. Nu sunt economist, dar urmăresc statisticile și cred că pentru nimeni nu este un secret că Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de bunuri și servicii. Piața comunitară este o piața suprasaturată. Ei importă doar resurse energetice și diferite categorii de materie primă și mărfuri speciale, pe care Republica Moldova nu le produce și nici nu le va produce în viitorul apropiat. Chiar dacă admitem că în câțiva ani, Republica Moldova își va standardiza producția de mărfuri și servicii, asta încă nu înseamnă că ea va deveni competitivă în realitate pe piețele europene.

O problemă și mai importantă este și aceea că însăși prezența în RM a fondurilor europene generează nu doar o eficientizare, dar și o utilizare ilegală a acestor fonduri. În sală se află fostul director al Căilor Ferate din Republica Moldova, dl Miron Găgăuz. Cred că mai bine decât dumnealui nu ne va explica nimeni cum de s-a reușit repararea unui tren în România cu 2,2 milioane de euro, în condițiile în care un tren nou, european, costa 2,5 milioane de euro.

Recent, am urmărit în presă scandalul cu privire la un tender câștigat de o firmă pentru repararea bd. Ștefan cel Mare, str. Alecsandri și bd. Negruzzi.

Toate în ansamblu nu au mai mult de zece kilometri. Știți care este prețul acestei licitații? 11 milioane de euro.

Raportat la un kilometru pătrat: peste un milion de euro costă, în medie, repararea unui drum cu patru benzi, adică, de fapt, costul unui kilometru de autostradă (autoband) în Europa. Autoband de câmpie, nu vorbesc de munți, că acolo sunt alte costuri. Deci, prețul este de un milion de euro și el include lucrările de proiectare, geodezie, pregătirea pânzei drumurilor și lucrările de asfaltare. Unii specialiști estimează lucrările de asfaltare la circa 40 de procente din costul total al unui kilometru.

Respectiv, un kilometru de drum reparat în Chișinău nu poate costa mai mult de 400-500 de mii de euro. Nu mai vorbim de calitatea acestor drumuri, care, în scurt timp, se transformă în valurile Mării Negre. S-a întâmplat cu strada Alba Iulia și cu alte drumuri.

Am discutat cu mulți oficiali europeni anume în materie de standardizare, de armonizare a legislației Republicii Moldova cu standardele europene. Și mi s-a spus: nu veți avea niciodată o posibilitate reală de apropiere de Uniunea Europeană fără atingerea acestor standarde. Cu toate acestea, europenii au închis ochii și au urgentat integrarea europeană a Republicii Moldova în pofida eșecului general al reformelor: și a celor în sfera justiției, și la Ministerul de Interne, și în alte domeniii în care se dorea contracararea corupției, a deturnării de fonduri publice. După ce am vorbit despre

aceste lucruri, suntem îndreptățiți să ne putem următoarele întrebări: Care este viitorul Republicii Moldova, după semnarea Acordului? Este, oare, țara noastră utilizată în jocurile geopolitice ale cuiva sau într-adevăr etapa următoare a procesului de integrare europeană va aduce prosperitate Republicii Moldova?

Jurnalistul Mihail LUPAȘCU LUPAȘCU::

Am impresia că sistemul birocratic sovietic s-a mutat în Uniunea Europeană, apoi a renăscut în Moldova

În ultima lună și jumătate, în virtutea unor circumstanțe, sunt nevoit să călătoresc din Chișinău în localitățile rurale și înapoi. În timpul fiecărei călătorii de acest fel văd la marginea drumului oameni de vârstă medie și în etate care stau cu căldări, cu lăzi, vânzând fie cireșe, fie vișine sau zmeură. Tot pe margine de drum pasc vite, capre, cai, și atunci îmi pun întrebarea: Ce va fi cu acești oameni după semnarea Acordului? Deoarece, după cum știm cu toții, normele comunității europene nu presupun posibilitatea gospodăriei naturale sau a supraviețuirii naturale, în condițiile în care în sat practic este imposibil să supraviețuiești altfel decât în baza gospodăriei naturale. Recent am aflat că, potrivit normelor Uniunii Europene, pentru crearea condițiilor necesare la întreținerea vitelor cornute mari este nevoie de 3 000 de euro pe cap de vită. Dacă nu ai condițiile necesare, nu poți ține o vacă. În localitatea în care merg, cunoscuții mei au două vaci.

Sunt oameni în vârstă, a mai venit la ei și fiica după ani lungi de pribegie prin Europa și Rusia; a scuipat pe toate și a venit să stea cu părinții. Aceste două vaci le permit să supraviețuiască. În legătură cu semnarea Acordului, acestor oameni li se va cere să amenajeze două locuri cu condițiile necesare pentru întreținerea a două vaci, în sumă de 6 000 de euro. Desigur că familia aceasta nu are asemenea bani.

Mă întreb, ce va fi mai departe? Li se va cere să renunțe la întreținerea vacilor; ei în mod sigur nu vor accepta, pentru că laptele și brânza de vaci sunt

7

FLUX

printre sursele lor principale de venit.

Deci, vor fi constrânși să facă acest lucru. Cum? Vor fi create echipe, organe represive, care vor lua de la oameni aceste căldări cu vișine și zmeură, le vor nimici vitele? În general, această situaţie poate provoca un asemenea haos social și instabilitate de care nu am mai văzut de la începutul anilor ’90. Și asta doar pentru că cuiva de sus i-a trebuit să raporteze că a îndeplinit obiectivele cincinalului. În ultimul timp, am senzația că acel sistem birocratic sovietic putregăit, pe care l-am văzut cu toții la sfârșitul anilor ’80, s-a mutat în Uniunea Europeană, apoi a renăscut și s-a regenerat în ultimii cinci ani și la noi, în Moldova, conviețuind într-o îmbrățișare netradițională cu birocrația europeană.

Ce se va naște din această împreunare se va vedea. Deși nu ar trebui să facem tragedie din ceea ce s-a întâmplat: istoria ne demonstrează că în politicile sociale nu sunt procese ireversibile.

Totul depinde de măsura în care autoorganizarea, solidaritatea noastră și înțelegerea riscurilor la care ne expunem ne vor determina să acționăm pentru a evita aceste pericole.

Juristul Ghenadie VACULOVSCHI VACULOVSCHI::

Integrarea ridică mai multe semne de întrebare cu privire la identitatea noastră În ultimii ani s-a înrădăcinat o modă exprimată prin cuvinte, cum ar fi: preluare, integrare, adaptare, racordare etc. Așa se fac în Moldova reformele – preluăm, împrumutăm, ne integrăm și ne adaptăm la altceva decât este neapărat al nostru și potrivit nouă. Această asociere ridică mai multe semne de întrebare, ca, de altfel, și alte procese premergătoare. Aceste întrebări se referă la influenţa integrării asupra identităţii noastre. Modelul economic pe care îl construiesc autorităţile moldovenești, cu îndrumare din partea unor cercuri din exterior și fără a avea un plan naţional acceptat de cetăţeni, la ce va conduce? Cum va transforma economia viaţa noastră? Cum vrem noi să ne trăim viaţa ca popor și ca persoane aparte? Vrem ca irosirea anilor și puterii să urmărească o urcare vertiginoasă în topul celor mai de elită consumatori de mărfuri care nu ne sunt

neapărat trebuincioase? Sau poate că ar fi cazul să dedicăm mai mult timp din viaţa noastră preocupărilor pentru suflet și pentru aproapele nostru? Eu cred că în RM încă nu au fost puse în mod corect întrebările fundamentale, care reclamă răspunsuri pertinente, înainte de a se purcede la reforme, preluări, integrări și alinieri. Sunt convins că Clubul Universității Populare are potenţialul necesar pentru a formula întrebările de bază la care trebuie să răspundă societatea noastră.

După aceste două etape va avea rost și reflecţia privind construcţia statului, economiei ţării, sistemului social etc.

Pagină realizată de Igor PÂNZARU, FLUX

(Continuare în numărul următor.)

FLUX

8

Scandalos 4 IULIE 2014

Nicolas Sarkozy a fost pus sub acuzare. Fostul preşedinte francez, în vizorul justiţiei şi în lumina reflectoarelor După 18 ore de la reţinerea sa, fostul președinte Nicolas Sarkozy a fost pus sub acuzare, în noaptea de marţi spre miercuri, 2 iulie, pentru corupţie activă, trafic de influenţă și tăinuire a încălcării secretului profesional. Și avocatul său, Thierry Herzog, și un înalt magistrat de la Curtea de Casaţie, Gilbert Azibert, au fost puși sub acuzare, relatează presa franceză.

Fostul lider de la Elysee este cercetat în stare de libertate Reţinerea lui Nicolas Sarkozy a reprezentat o măsură coercitivă inedită pentru un fost șef de stat francez.

El deja fusese pus sub acuzare și în afacerea „Bettencourt”, dar în acest dosar a beneficiat de neînceperea urmăririi penale.

Justiţia franceză încearcă să determine dacă Nicolas Sarkozy, prin avocatul său Thierry Herzog, a încercat să obţină informaţii secrete într-o decizie așteptată a Curţii de Casaţie în afacerea Bettencourt. În schimb, el i-ar fi promis lui Gilbert Azibert un post de prestigiu la Monaco.

Sarkozy ar fi încercat astfel să afle informaţii despre ancheta în care este cercetat pentru că ar fi primit ilegal sume uriașe de bani în campania electorală din 2007. Printre donatori de atunci s-ar fi aflat și dictatorul libian Muammar Gaddafi. Dacă va fi găsit vinovat, Nicolas Sarkoyz poate primi 10 ani de închisoare și un milion de euro amendă.

Cazul campaniei finanţate din Libia a luat amploare în 2011, când fiul fostului dictator libian Muammar Gaddafi, Saif al Gaddafi, într-un interviu pentru postul de televiziune Euronews, îi cerea lui Nicolas Sarkozy să dea înapoi banii poporului libian. „Mai întâi Sarkozy ar trebui să dea înapoi banii pe care i-a primit din Libia pentru a-și finanţa campania

electorală. Dă-ne înapoi banii, avem toate datele transferurilor bancare și suntem gata să le facem publice!” ameninţat Saif al Gaddaf Fiul fostului dictator nu a mai apucat să facă publice datele, fiind, la rândul lui, arestat pentru reprimarea violentă a manifestanţilor care cereau îndepărtarea de la putere a tatălui său, însă declaraţia sa a stârnit curiozitatea procurorilor francezi și după mai multe luni de investigaţii fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost chemat să dea explicaţii. S-a prezentat de bunăvoie la Parchetul din Nanterre pentru a fi interogat. Anul trecut, anchetatorii au obţinut permisiunea fără precedent de a intercepta telefoanele fostului președinte, în cadrul investigaţiei legate de cele 50 de milioane de euro, pe care se presupune

că Nicolas Sarkozy le-ar fi primit de la fostul dictator libian Muammar Gaddafi. La scurt timp, procurorii șiau dat seama că fostul șef al statului folosea un număr secret de telefon, înregistrat pe numele altei persoane, pentru a discuta cu avocatul său despre mersul anchetei.

Astfel, procurorii au aflat cine mai era implicat în acest caz și au demarat cercetările pentru acuzaţia de trafic de influenţă.

Problemele judiciare ale lui Sarkozy Nu este prima dată când fostul lider francez intră în vizorul anchetatorilor. Numele său apare în alte cinci anchete legate de trafic de influenţă sau folosirea ilegală a fondurilor publice. Cea mai răsunătoare dintre aceste anchete, legată tot de finanţarea campaniei sale electorale, afacerea Bettencourt, în care a fost pus sub acuzare pentru corupţie. Anchetatorii îl suspectau că a profitat de starea fragilă de sănătate a moștenitoarei imperiului L’Oreal, Liliane Bettencourt, în vârstă de 90 de ani, și ar fi primit de la ea aproa-

a determinat justiţia să lanseze o anchetă, pe 26 februarie, pentru trafic de influenţă și încălcarea secretului anchetei. Sarkozy este suspectat că a încercat să obţină informaţii despre o procedură care-l viza, de la un magistrat de rang înalt, în schimbul promisiunii unei intervenţii pentru un post „de prestigiu” la Monaco.

Fostul șef al statului francez a fost reţinut preventiv în acest caz marţi, iar avocatul său a fost reţinut de luni, alături de doi magistraţi de rang înalt.

ARBITRAJ FAVORABIL LUI TAPIE

Sarkozy, cu Gaddafi.

Băsescu, cu Bercea Sarkozy a fost arestat marţi dimineaţă, 1 iulie, de procurorii anticorupţie. Fostul președinte se alătură altor trei magistraţi și avocaţi reţinuţi în dosarul de trafic de influenţă.

Grupul se organizase pentru a-l proteja pe fostul președinte francez de investigaţia extrem de periculoasă care viza finanţarea campaniei lui electorale din 2007 de către dictatorul libian Muammar Gaddafi.

Sarkozy a scăpat de mărturia directă a lui Gaddafi, punându-se în fruntea cruciadei pentru democratizarea Libiei care a avut ca deznodământ uciderea dictatorului. Ancheta însă și-a urmat cursul la Paris și fără cel mai incomod martor.

La București, clanul Băsescu a obţinut finanţări substanţiale din partea comunităţilor de romi. Băsescu a mers la Costești în 2009 să fie alături de liderii ţiganilor, prilej de a se cunoaște direct cu Bercea Mondial. A început un lanţ al iubirii în care clanul Bercea cotiza și Băseștii încasau. Când clanul Bercea a cerut la schimb o ușurare a pedepsei și a detenţiei, Băseștii l-au dus cu vorba. Ca să i se închidă gura a fost condamnat la aproape zece ani de pușcărie. Bercea trăiește, Băsescu Mircea este în arest, Traian este imun la lege, momentan.

Asemănări și diferenţe între micul și marele Paris.

Sursa: jurnalul.ro

pe 4 milioane de euro ca donaţii în timpul campaniei prezidenţiale din 2007.

AFP, preluată de Mediafax, prezintă cele șase dosare în care apare numele lui Nicolas Sarkozy:

BYGMALION, O „AFACERE CU CONTURI DE CAMPANIE”?

Judecători specializaţi în domeniul financiar anchetează de la 27 iunie deturnări de fonduri în cursul campaniei prezidenţiale a lui Nicolas Sarkozy din 2012. Cheltuielile care depășesc plafonul legal autorizat ar fi fost imputate de către firma Bygmalion partidului UMP al fostului președinte și nu conturilor de campanie ale acestuia.

ACUZAŢII DE FINANŢARE DIN LIBIA Judecători anchetează de la începutul lui aprilie 2013 acuzaţii privind finanţarea campaniei prezidenţiale din 2007 a lui Sarkozy de către regimul fostului dictator libian Muammar Gaddafi. Unii dintre foștii demnitari libieni au invocat această finanţare, fără să furnizeze elemente de probă, alţii au dezminţit.

PRESUPUS TRAFIC DE INFLUENŢĂ Într-o anchetă asupra dosarului libian, o conversaţie telefonică purtată de către Sarkozy și avocatul său

Acest arbitraj a condus la o sentinţă prin care Bernard Tapie a primit suma de 403 milioane de euro, în iulie 2008, în cadrul soluţionării unui litigiu cu Banca Crédit Lyonnais privind revânzarea firmei Addidas.

Magistraţii suspectează că este vorba despre un „simulacru de arbitraj” în vederea favorizării omului de afaceri, cu o undă verde din partea Executivului. Cinci persoane au fost inculpate pentru „escrocherie în grup organizat”, inclusiv Bernard Tapie, unul dintre judecătorii-arbitru și fostul director de Cabinet de la Ministerul Economiei.

SONDAJE DE LA PALATUL ÉLYSEE Un judecător anchetează natura contractelor încheiate – fără licitaţie – între Palatul Élysée și nouă institute de sondare a opiniei publice, în mandatul de cinci al lui Nicolas Sarkozy (2007-2013), prin societatea Publifact, aparţinând unui consilier al președintelui, Patrick Buisson.

MITINGUL DE LA TOULON O anchetă pentru deturnare de fonduri publice a fost deschisă în octombrie 2013 de către Parchetul din Paris asupra finanţării unui miting al lui Nicolas Sarkozy la Toulon (sud), la sfârșitul lui 2011. Acest miting nu a fost înscris la capitolul de cheltuieli din campanie.

Nicolas Sarkozy, în lumina reflectoarelor Nicolas Sarkozy a fost frecvent în lumina reflectoarelor. Împins nu neapărat de talentul politic, ci de gafele lui, deloc puţine, sau de personalitatea și orgoliul său. De la atracţia pentru obiecte strălucitoare, care i-a adus și porecla de „președintele Bling Bling”, până la declaraţii deplasate, personalitatea lui Sarkozy

rămâne una aparte. Este liderul de la Elyse a cărui popularitate a fost în mare măsură roasă de situaţiile penibile în care s-a pus singur.

Deși se trage din familia unui mic nobil maghiar, Nicolas Sarkozy nu își poate reprima pasiunea pentru obiecte strălucitoare. În timpul vizitei pe care a făcut-o la București, acum șase ani, a fost atras de stiloul președintelui Traian Băsescu. Cu un aer natural, a băgat în buzunar obiectul.

Imaginile au făcut înconjurul lumii La fel ca cele care îl arătau la summitul G8 din 2007. Jurnaliștii spuneau atunci că liderul de Elysee nu ar fi băut doar apă înainte de conferinţă.

Nicholas Sarkozy a reușit să își înfurie chiar și alegătorii. În timpul unei vizite în Alsacia a declarat că se află în Germania în condiţiile în care zona a fost recuperată de francezi de la germani după Primul Război Mondial.

Pe de altă parte, femeile frumoase l-au impresionat dintotdeauna pe liderul de la Elysee. O demonstrează niște imagini care au circulat intens, în care Sarkozy își îndreaptă atenţia mai mult asupra unei domnișoare, decât asupra președinţilor american și rus.

De altfel, primul său mariaj a fost distrus de pasiunea pentru un fost fotomodel Cécilia Ciganer-Albéniz (stră-strănepoata compozitorului Isaac Albéniz și al cărei tată avea origini basarabene). Nici această căsătorie nu a durat foarte mult: cuplul s-a despărţit în octombrie 2007, pentru ca o lună mai târziu, președintele francez să apară în public cu un alt fotomodel, Carla Bruni, cu care s-a și căsătorit în 2008.

Cei doi au o fetiţă pe nume Giulia, a cărei frumuseţe l-a eclipsat puţin pe Nicolas Sarkozy. A spus-o chiar Barack Obama: „Giulia a moștenit, mai degrabă, aspectul fizic al mamei decât al tatălui, ceea ce cred că este un lucru bun”.

Iar dacă toate aceste lucruri au stârnit amuzamentul unora, foarte mulţi francezi au fost nemulţumiţi de politica dusă de Sarkozy. A simţit asta pe propria piele, în 2011, când a fost bruscat de un bărbat. A fost nevoie de intervenţia agenţilor de pază ca să scape din mâinile individului furios.

Sursa: digi24.ro

Externe 4 IULIE 2014

9

FLUX

Cel mai grav scandal din istoria recentă a Poloniei înghite, rând pe rând, miniştri Miniștrii polonezi și șefii unora dintre cele mai mari companii sunt înghiţiţi, rând pe rând, de scandalul înregistrărilor publicate de o influentă revistă care riscă să destabilizeze grav guvernul celei mai mari și mai stabile economii din Europa de Est, să îl înstrăineze de populaţie și să avarieze relaţiile ţării cu partenerii strategici într-o perioadă în care Polonia și-a asumat un rol central în conflictul dintre Occident și Rusia.

Unii observatori pun scandalul în seama Rusiei, cei mai mulţi analiști cred că este vorba de o luptă pentru putere politică, iar guvernul acuză un grup de crimă organizată, se arată într-o analiză publicată de Ziarul Financiar. Într-una din înregistrări, un personaj identificat de revista Wprost ca fiind ministrul de Externe, Radoslaw Sikorski, îi descrie altei persoane, fostului ministru de Finanţe, Jacek Rostowski, relaţiile dintre Statele Unite și Polonia drept „de nimic” și „vătămătoare”, deoarece dau polonezilor o „falsă senzaţie de siguranţă”. „Vom avea un conflict cu Germania sau cu Rusia și tot vom crede că totul este în regulă”, spune cel despre care Wprost scrie că este Sikorski.

Ministrul explică, de asemenea, că polonezii nu au nici mândrie și nici încredere în sine și că suferă de un complex social pe care-l denumește „murzynskosc”. Termenul derivă din cuvântul „murzyn”, care descrie o persoană închisă la culoare și pe cineva care muncește pentru altcineva, scrie agenţia Thomson Reuters.

Comentariile ar putea păta reputaţia unui oficial văzut ca posibil înlocuitor al doamnei Ashton la șefia diplomaţiei UE și a unei ţări care se mândrește cu relaţiile apropiate cu SUA, notează Financial Times.

Ministrul polonez de Externe promovează o reacţie puternică a Occidentului la acţiunile Rusiei din Ucraina și a cerut Washingtonului să consolideze prezenţa NATO în Europa de Est și în Polonia. Discuţia cu Rostowski a avut loc anul acesta, dar înainte de izbucnirea crizei din Ucraina.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe a explicat că înregistrarea publicată a fost ruptă din contextul unei conversaţii despre cum ar fi arătat relaţiile dintre Polonia și SUA dacă partidul din opoziţie Lege și Justiţie ar fi rămas la putere. Într-o altă înregistrare, Andrzej Parafianowicz, fost viceministru de Finanţe, iar acum unul dintre directorii executivi ai producătorului de gaze naturale PGNiG, companie de stat, s-a oferit să intervină într-o anchetă de evaziune fiscală pentru a o ajuta pe soţia fostului ministru al Transporturilor, Slawomir Nowak.

PGNiG l-a suspendat pe Parafianowicz pentru „clarificări”. În alte înregistrări apar Pawel Gras, consilier al premierului Donald Tusk, Jacek Krawiec, CEO-ul celei mai mari companii de rafinare din Polonia PKN Orlen, miliardarul Jan Kulczyk, ministrul Trezoreriei, Wlodzimierz Karpinski, și adjunctul său Zdzislaw Gawlik.

Radoslaw Sikorski

Procurori de sacrificiu Scena politică poloneză se clatină de când Wprost a publicat pe 14 iunie înregistrarea unei discuţii între guvernatorul bă ncii centrale Marek Belka și ministrul de Interne, Bartlomiej Sienkiewicz, în care bancherul condiţionează introducerea unor măsuri de stimulare economică și ajutarea guvernului să câștige alegerile de demitere a ministrului de Finanţe de atunci. Ministrul respectiv a fost înlocuit.

Wprost susţine că primește înregistrările de la un „om de afaceri” și că nu va publica detalii care privesc viaţa privată a protagoniștilor.

Procurorii au dat ordin Agenţiei pentru Securitate Internă să percheziţioneze birourile Wprost în căutarea înregistrărilor. Rezultatul acţiunii sunt imagini televizate înfăţișând agenţi ai instituţiei încercând, fără succes, să confiște cu forţa un laptop al redactorului-șef Slawomir Latkowski, care au dus la acuzaţii că guvernul încearcă să intimideze presa.

Donald Tusk Viceministrul Justiţiei, Michal Krolikowski, a descris intervenţia ca fiind „o rușine”. Procurorul general Andrzej Seremet a declarat că este gata să renunţe la funcţie dacă aceasta va detensiona situaţia.

Tusk și-a apărat până acum miniștrii susţinând că aceștia nu au încălcat legea și că ceea ce s-a discutat a fost în privat. El s-a distanţat de acţiunile poliţiei, precizând că procurorul general este independent politic.

Opoziţia a cerut alegeri anticipate.

Jurnalistul polonez Hubert Koziel consideră că în declanșarea acestei crize ar trebui căutată „mâna Rusiei”. El explică într-un interviu pentru Epoch Times cum „rușii încearcă să slăbească poziţia lui Tusk, așa cum au subminat guvernul progerman al lui Boiko Borisov în Bulgaria”. În opinia sa, președintele filorus Komorowski, artizanul resetării relaţiei polono-ruse, ar putea beneficia de această criză politică.

Totodată, el critică guvernului Tusk și arată cauzele care au dus la declanșarea crizei: „Această criză politică a fost cauzată de încrederea exagera-

tă în ei înșiși, lăcomia și stupiditatea surprinzătoare a politicienilor din establishmentul aflat la putere. Ei credeau că pot spune și face orice fără consecinţe. Au crezut că vor guverna pentru totdeauna, vor păcăli pe toată lumea și vor evita să fie pedepsiţi chiar și pentru cele mai nerușinate fapte. Dar au uitat că au dușmani în interiorul și în afara partidului aflat la guvernare Platforma Civică”. Întrebat despre afirmaţiile „în termeni vulgari” ale ministrului de Externe, Radek Sikorski, cu privire la relaţiile dintre Statele Unite și Polonia, Hubert Koziel a opinat că politica externă a administraţiei Obama este o mare dezamăgire pentru mulţi oameni din Polonia. „Resetarea” cu Rusia, răcirea relaţiilor cu ţările CEE înaintea crizei cu Ucraina, lipsa de beneficii financiare pentru că ne-am trimis trupele în Irak și Afganistan – toţi acești factori au contat în acest sens. În plus, încă avem nevoie de vize când ne ducem în SUA”, mai afirmă ziaristul polonez în interviul pentru Epoch Times.

FLUX

Criza bancară din Bulgaria ascunde neîncrederea populaţiei în bănci, autorităţi şi politicieni Bulgaria este o ţară cu o disciplină bugetară de invidiat chiar și pentru un stat din zona euro, iar băncile bulgărești sunt bine capitalizate, după cum asigură Comisia Europeană și autorităţile, dar cu toate acestea sistemul bancar s-a zdruncinat puternic zilele trecute, lovit dur nu de vreo problemă structurală, ci de panica populaţiei care s-a grăbit să-și retragă depozitele, semn că aceasta nu are încredere în bănci și autorităţi și că se așteaptă la ce-i mai rău.

Bulgarii au continuat ieri să-și retragă economiile de la First Investment Bank chiar și după ce guvernul a intervenit cu o linie de credit de 1,7 miliarde de euro, aprobată de CE, pentru a ajuta băncile drenate de lichidităţi de clienţii panicaţi, după ce chiar executivul european a spus

că sistemul bancar este bine capitalizat, iar președintele ţării a asigurat că depozitele sunt protejate de stat. „Sunt aici pentru că îmi aduc aminte ce s-a întâmplat acum 20 de ani. Am încredere în președinte, dar cred că el a fost înșelat de bancheri”, spune o femeie de 60 de ani, făcând referire la criza financiară din 1996-1997 care a cauzat hiperinflaţie și prăbușirea a 14 bănci.

Clienţii First Investment Bank, una dintre cele mai mari bănci din Bulgaria, au retras într-o singură zi, vineri, aproape 400 de milioane de euro. Atunci acţiunile companiei s-au prăbușit cu aproape 30%.

Oamenii au fost speriaţi mai întâi de naţionalizarea Corporate Commercial Bank, o bancă cu afaceri dubioase cu legături strânse cu politicienii, apoi de un bombardament prin semeseuri și mesaje postate pe platforme precum Facebook și Youtu-

be cum că First Investment Bank este pe punctul de a se prăbuși – un atac organizat asupra sistemului bancar cu scopul de a destabiliza ţara, după cum a explicat banca centrală.

Ancheta declanșată de autorităţi a dus la arestarea mai multor persoane, unele dintre acestea cu datorii mari la bănci, potrivit presei bulgare.

Unul dintre arestaţi este un fost oficial guvernamental cu un cazier bogat.

First Investment Bank și Corporate Commercial Bank

sunt cele mai mari bănci cu capital local din Bulgaria. Sistemul bancar este controlat în proporţie de 85% de jucători străini precum UniCredit și Raiffeisen Bank.

Amintiri dureroase Criza din 1996-1997 este vie în memoria bulgarilor. Atunci sistemul bancar a ajuns în pragul colapsului. Băncile rămăseseră fără lichidităţi, iar guvernul fără resursele necesare pentru a le salva. În această situaţie s-a ajuns

după ce guvernul a folosit băncile pentru a oferi credite ieftine și cu condiţii laxe companiilor de stat neprofitabile.

De asemenea, pentru că beneficiau, la rândul lor, de finanţare ieftină, băncile comerciale au extins masiv creditarea pentru sectorul privat, adesea în condiţii dubioase. Creditarea oferită de băncile comerciale sectorului nefinanciar ajunsese la niveluri nemaivăzute în vreun stat european în tranziţie.

Bulgaria a trecut peste criză înăsprind supravegherea asupra băncilor și reglementările prudenţiale și reducând creditarea bancară. De asemenea, o moștenire a acelei crize este ancorarea monedei naţionale, leva, de marca germană și apoi de euro. Doar așa leva a putut fi stabilizată, iar inflaţia ţinută sub control.

Acum, în contextul actualei crize, președintele va dizolva parlamentul pe 6 august și va numi un premier interimar în așteptarea alegerilor anti-

cipate programate pentru 5 octombrie, scrie BBC. Actualul guvern este în funcţie de doar un an, iar premierul Plamen Oreșarski și-a anunţat demisia pentru că partidul său a fost zdrobit în alegerile europarlamentare de partidul fostului premier Boyko Borissov, care acum caută să fie reales. Borissov a demisionat, la rândul său, din funcţia de premier în iarna anului trecut „oripilat” de violenţa cu care forţele de ordine aflate sub controlul guvernului au răspuns demonstranţilor ieșiţi în stradă pentru a protesta contra creșterii peste noapte a facturilor la utilităţi și contra corupţiei din clasa politică. Borissov descrie acum situaţia sistemului bancar ca fiind catastrofală. „Când ministrul de Finanţe spune că băncile sunt stabile, pe limba bulgarilor aceasta înseamnă dezastru iminent”, a afirmat politicianul la un post de televiziune.

Sursa: Ziarul Financiar

FLUX

10

Interviu 4 IULIE 2014

ÎPS HIEROTHEOS VLACHOS:

„Este îngrozitor să fii tânăr, să ai chef de muncă, să ai diplome, să fii talentat şi să nu ai unde să lucrezi!”

Mitropolitul grec Hierotheos Vlachos este una dintre personalităţile proeminente ale Ortodoxiei contemporane. S-a născut în Ioannina (Grecia) în 1945 și a absolvit școala teologică de la Universitatea din Salonic. În anul 1971 a fost hirotonit ieromonah, slujind în mitropoliile Edesei, Peli și Almopia, Thiva și Levadia și în Arhiepiscopia Atenei, ca predicator și îndrumător al tinerilor.

Din anul 1995 este Mitropolit de Nafpaktos și Aghios Vlasios, o eparhie foarte veche. A scris mai multe cărţi, traduse în diferite limbi, cu tematică teologică, eclezială, socială, care au la bază învăţătura Sfinţilor Părinţi.

Având în vedere că locuiește într-o ţară creștină care a aderat la Uniunea Europeană în anul 1981 și care face parte din spațiul Schengen din anul 1992 vă propunem un interviu cu Înalt Preasfinţia Sa tradus de Oana Paraipan. Credem că acest material va fi interesant, util și relevant pentru cititorii noștri, deoarece prezintă o altă faţă a realităţilor europene – șomajul.

- Înalt Preasfinţite, perioada curentă este caracterizată ca fiind una dintre cele mai grele din ultimii ani, atât din punct de vedere al traiului, cât și din punct de vedere al valorilor morale. Criza economică, sărăcie, reduceri (de salarii)… toate acestea duc mii de familii la disperare. Mulţi spun că statul grec se prăbușește. Așadar, ce ne-ar mai putea salva?

- Nu știu dacă este cea mai grea perioadă din ultimii ani, pentru că noi, cei cu vârste mai înaintate, am trecut și prin alte greutăţi. Când eram în școala generală și liceu, situaţia economică a familiei mele era cumplită. Am studiat la Facultatea de Teologie lucrând în același timp, pentru că nu primeam niciun ajutor bănesc de acasă. Părinţii mei erau foarte buni creștini, ne iubeau, dar nu aveau posibilităţi materiale pentru a mă întreţine în școală. Am trecut însă, peste toate aceste greutăţi și dau slavă lui Dumnezeu. De asemenea, bătrâni și tineri am trecut prin războaie, suferinţe, foamete, conflicte interne, dictaturi etc. În orice caz, poporul nostru are multă rezistenţă duhovnicească, are credinţă în Dumnezeu, răbdare, știe să se roage, să se încreadă în Biserică și să meargă la Biserică, să nădăjduiască în dragostea lui Dumnezeu. În sfârșit, tot ceea ce se întâmplă în ultimii ani este o lepădare de Dumnezeu, de Biserică și tradiţii, o viaţă secularizată, raportată la bunăstare și senzualism. Ne-am învăţat să trăim în belșug, de aceea ne pare rău acum, că am pierdut unele plăceri materiale. Dar, în cele din urmă, se pare că toată această bunăstare economică era fictivă, era o „ bășică”, care s-a spart, era o viaţă bogată susţinută pe împrumuturi. Întreaga această atitudine a fost eronată.

Desigur, astăzi suferă mulţi, pentru că trăiesc la limita sărăciei. Aţi descris-o bine în prezentarea dumneavoastră. Micșorarea salariilor constituie o mare problemă, deoarece familiștii nu își pot ajuta copiii să ducă o viaţă decentă și să studieze. Însă cea mai mare problemă o constituie șomajul oamenilor tineri.

Este îngrozitor să fii tânăr, să ai chef de muncă, să ai diplome, să fii talentat și să nu ai unde să lucrezi! În această perioadă dificilă ne va ajuta credinţa în Dumnezeu, răbdarea, stăpânirea de sine și, desigur, ne poate ajuta Biserica cu toată forţa de care dispune.

- De ceva vreme se aude că Biserica nu s-a ridicat la înălţimea vremurilor ca să dea o mână de ajutor celor defavorizaţi, al căror număr crește fulgerător din cauza crizei de astăzi. Având în vedere că săracul nu are nevoie numai de mâncare… Care este părerea dumneavoastră?

- Această afirmaţie nu e corectă, chiar dacă este susţinută de câţiva. Biserica, prin structura ei organizatorică, funcţionează ca o comunitate terapeutică, interesată de sănătatea duhovnicească și sufletească a oamenilor, dar și de nevoile lor financiare. Este cea mai mare instituţie filantropico-socială a ţării noastre. Din diferite cărți, dar și din diversele date pe care Sfântul Sinod le deţine, se pare că Biserica dispune de aproximativ 750 de instituţii care oferă ajutor oamenilor, anul trecut cheltuindu-se suma vizibilă și înregistrată de o sută de milioane de euro pentru lucrări de asistenţă socială și filantropie. Acţiunea trebuie să fie dezvoltată în zilele noastre, pentru a-i ajuta mai mult pe oameni.

Desigur, această lucrare filantropică trebuie văzută prin intermediul a două premise: Prima: Biserica nu este Ministerul Protecţiei Sociale, nu acesta este primul și ultimul ei scop. Statul, așanumit de drept, este autorizat să se intereseze de nevoile economice ale oamenilor și rău că nu o fac cum trebuie. Oamenii nu vor milostenie, ci dreptate, vor locuri de muncă, ca săși scoată pâinea cea de toate zilele prin sudoarea lor. Nu este posibil ca statul să-și decline responsabilităţile, lăsându-le pe seama altor organizaţii și Bisericii.

A doua: scopul fundamental al Bisericii este de susţinere duhovnicească a oamenilor. Aţi spus-o foarte bine în afirmaţia dumneavoastră: „Săracul nu are nevoie doar de mâncare”. Hristos a zis: „Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4,4). Astfel, Biserica trebuie să ofere hrană spirituală oamenilor care flămânzesc și însetează de dreptatea lui Dumnezeu, de pacea lăuntrică, de libertatea duhovnicească, de descoperirea sensului în viaţă și de raportarea responsabilă la moarte. Acestea sunt asa-numitele întrebări existenţiale care îi preocupă pe oamenii de toate vârstele, și anume: ce este viaţa, ce este moartea, de ce și cum vom trăi, cum vom muri? Astăzi se dezvoltă filozofia existenţială și psihologia existenţială pentru a întâmpina aceste întrebări. Însă Biserica prin teologia, cultul și slujirea ei pastorală poate ajuta în mod eficient în această problemă pe bogaţi și săraci, pe lucrători și șomeri, pe cei ce au sau nu situaţie materială bună. Întristarea și deznădejdea lovește peste tot și toate categoriile de oameni. Hristos a venit în lume pentru a învinge moartea, diavolul și păcatul. Este mesajul propovăduit de Biserică și viaţa pe care ea o oferă oamenilor. Întrucât omul este alcătuit din suflet și trup, Biserica se interesează de amândouă, însă, mai întâi de toate, de chestiunea duhovnicească.

Noi, în orice caz, trebuie să învăţăm să cerem statului ceea ce poate să ne dea, și Bisericii ceea ce poate să ne ofere și să nu confundăm competenţele, adică să cerem statului ceea ce poate să ne dea Biserica, și Bisericii ceea ce trebuie să primim de la stat.

Fără Dumnezeu, toate sunt permise - „Criza” valorilor morale, credeţi că a contribuit în mod hotărâtor la problemele de tot felul, cu care grecul este invitat să se confrunte?

- Desigur că așa-numitele „valori morale” au provocat criza, pentru că o viaţă fără „valori morale” și principii sfârșește în dictoanele: „moartea ta este viaţa mea”, „fără Dumnezeu, toate sunt permise”. Atunci se produce o imoralitate, un oportunism, o depreciere a celorlalţi și, în final, o alienare a noastră. Când omul devine prizonier al unei idei – imaginare și inumane – strecoară în viaţa lui să-

mânţa distrugerii, așa cum a arătat Dostoievski în toate lucrările sale.

Supraomul lui Nietzsche, care, printre altele, era posedat de ideea că „Dumnezeu a murit” și de principiile dorinţei necrutăţoare de putere, a vieţii fără moralitate, a indiferenţei la durerea altora, a condus la cel de-al doilea teribil război mondial și la baia nebună de sânge, vărsată asupra întregii umanităţi. Sub fiecare tragedie se ascunde o ideologie inumană, o „moralitate” feroce. Cred însă că pentru noi, creștinii, problemele de astăzi nu le constituie chestiunea valorilor morale, ci refuzul de a păzi poruncile lui Hristos, care se referă la simplitate, la sărăcia cea după Dumnezeu, la iubirea faţă de Dumnezeu și aproapele, la izbăvirea de mamona. În sfârșit, problema care a rezultat și va rezulta mereu este lipsa ascezei. În Biserică nu vorbim doar de moralitate – temei al deontologiei filosofice –, ci și de asceză. Dacă toţi am învăţa să ne limităm la cele necesare pentru viaţa noastră, dacă am învăţa să facem ca viaţa noastră să depindă nu de ceea ce are, ci de ceea ce este, dacă am da importanţă interiorului nostru și am desfiinţa golul existenţial din lăuntrul nostru, atunci am rezolva și toate celelalte probleme exterioare, care ne preocupă.

Astfel, îndepărtarea de principiile de bază ale tradiţiei noastre ne-a condus aici. Cel puţin să ne venim în fire, să ne pocăim, să ne schimbăm mintea, adică să ne întoarcem mintea la Dumnezeu și să repetăm rugăciunea Sfântului Grigorie Palama: „Luminează-mi întunericul”.

- Oamenii care vă vizitează, ce fel de probleme vă prezintă? Ce anume îi „chinuie” mai mult și ce îi sfătuiţi să facă?

- Biserica ca întotdeauna este singurul refugiu – „refugiul moral” – în momentele plăcute și neplăcute din viaţa noastră. Avem din copilărie relaţia noastră personală cu Biserica.

Semănăm, cum spunea un aghiorit, cu niște copii mici care, jucându-se toată ziua afară cu pământ, se murdăresc, și atunci când se înserează și îi strigă mama lor, intră în casă să se liniștească, să se spele, să mănânce și să se odihnească. Aceasta este Biserica noastră, este îmbrăţișarea părintească chiar și pentru copiii ei cei mai neascultători, este familia și casa noastră părintească.

Este mama noastră duhovnicească, care ne dă viaţă; ajunge numai să nu rupem cordonul ombilical, care ne unește. Când toți ne-au dezamăgit, ne-au rănit, ne-au supărat, Biserica ne încălzește și ne mângâie. În aceste vremuri dificile, mulţi oameni vin la spovedanie în sfintele biserici. Își deschid inimile și își spun durerea. Uneori plâng și protestează, ca niște copii răniţi, care atunci când o întâlnesc pe mama lor, îi cad în braţe și plâng, ba chiar izbucnesc împotriva ei, ca și cum ea ar fi responsabilă pentru toate prin câte trec. Iar noi, ca o mamă răbdătoare, le adresăm cuvinte de înduplecare, pentru că omul îndurerat atunci vrea o mângâiere, un cuvânt tandru, o voce mângâietoare, ajutându-i, pe urmă, pe cât este posibil, și în problemele lor sociale.

Desigur, pe oamenii din ziua de azi îi chinuie șomajul și lipsa celor necesare pentru a-și întreţine familia. Însă mai mult îi chinuie indiferenţa celorlalţi, a celor ce au situaţie materială bună și nu gestionează corespunzător bunurile comune, pentru care răspund, ca și lipsa de interes faţă de verificarea situaţiei financiare a ţării. De ce guvernatorilor nu le pasă de economia ţării, de ce nu sunt sinceri cu oamenii, de ce consimt să fie golite instituţiile de asigurări sociale ale ţării? Cum este posibil ca statul să încaseze de la oameni taxe de 54 de miliarde de euro, care, în fond, sunt rambursabili, și din aceștia să dea 47 de miliarde de euro pentru dobânzile pe care le datorează, așa încât noi să trăim numai cu 7 miliarde de euro? Cine este responsabil pentru acest dezastru? De ce au golit fondurile de asigurări?

Cine se face responsabil de asta?

Aceasta și multe altele spun. Noi, în orice caz, încercăm să redresăm oamenii sufletește și duhovnicește, încercăm să le dăm un sens vieţii, să îi facem să conștientizeze că nevoile lor de bază sunt, mai ales, duhovnicești, că pe acestea le caută, de fapt, chiar dacă nu-și dau seama. Desigur, facem tot ce putem, pentru a le alina durerea cauzată de sărăcia economică. Încercăm să organizăm enoriile și societăţile filantropice creștine, ca să ajutăm. Îi sfătuiesc pe familiști să gătească câteva porţii de mâncare în plus, pentru a le veni în ajutor celor nevoiași. Este și asta ceva!

Igor PÂNZARU, FLUX

Cultur= 4 IULIE 2014

20.VII.1993

22.VII.1993 Ieri, ziua înmormântării lui Nicolai Costenco.

Dis-de-dimineaţă îmi telefonează telejurnalista Silvia Hodorogea: cine ar putea vorbi despre poetul ce se îndreaptă spre malul Styxului? Îl recomand pe cineva, însă tocmai acesta s-a dovedit a fi la ne-înălţime, însă repar greșeala, recomandându-l, deja „documentat”, pe Aureliu Busuioc, care a și venit la mine în birou (vreo câţiva ani a slujit și el în acest spaţiu), spunându-mi că a scris două pagini despre Costenco, intitulate „Prinţul”; se teme să nu fie lacrimogene, sentimentale. Mi le citește. Din contră, le găsesc bărbate și bine scrise. După ce le-a imprimat, Silvia îmi spune că am avut dreptate în ceea ce privește „valorile”: unele/ unii dintre colegi au vorbit dezlânat și mult prea întins, fără simţul măsurii. Dumitru Ciobanu și ministrul Educaţiei, Nicolae Mătcaș, acesta folosind obsesiv cuvântul „moldovenesc” și acolo unde nu era cazul… Patrioţi în două iţe.

Nu știu dacă a făcut bine A. Busuioc, răspândind din coleg în coleg părerea că: „Nu i-ar fi trebuit lui Costenco preot… Cu religia el a avut relaţii speciale…În 1936 (39?) a deflorat-o în biserică pe domnișoara Elena (?) Bradu…”. Cică, ei doi, tinerii, au rămas tăinuiţi până s-a închis biserica, apoi… Cine știe?...

Gh. Oprea povestește că a călătorit odată la Alma-Ata, Kazahstan, împreună cu Glebus Sainciuc și Sergiu Cuciuc. Momentul forte: întro seară trebuiau să meargă la o recepţie. Pornesc, însă lui Sainciuc îi vine, cu ceva întârziere, scânteia revelaţiei… „Păi, staţi să-mi iau pantofii cei noi!” Cotrobăiește prin imensele sale geamantane pentru măști și, în sfârșit, scoate pantofii, în ei cu tot cu… calupurile de lemn!

Imaginaţi-vă ce greutate în plus – două calupuri de lemn tare – a tăbârcit maestrul, pedant în cazuri extreme, pentru că nimeni nu ar putea spune că e un îngrijit-fante. Ce grijă de om tipicar – să nu i se deformeze cumva pantofii pe care, poate, îi încalţă o dată la cinci ani!

Atunci, la Alma-Ata, au fost puse la încercare delicateţea și serviabilitatea maestrului Sainciuc. Sergiu Cuciuc pune în patul maestrului ceva bulendre, le acoperă cu pătura, în loc de cap punând masca sa, a lui Cuciuc, pe care o adusese pentru spectacol însuși Sainciucautorul. Maestrul se reţine pe undeva și, pentru ca să nu-l trezească pe Gheorghe Oprea, cu care împărţea camera de hotel, nu aprinde lumina. Dar vede, simte că ar fi cineva în patul său; ba chiar e însuţi Cuciuc – în întunericul camerei, masca nu-și dezvălui ne-naturaleţea. Și Sainciuc îl atinge, îl zgâlţâie ușor pe Oprea: „Dormi?... Iartă-mă că te-am trezit… Dar de ce doarme Cuciuc în patul meu?”

Oprea, în înţelegere cu președintele de atunci al UAP, care era Cuciuc, zice: „Ei, s-a cam pilit și n-a mai ajuns în cameră”.

Sainciuc, delicat, ca să nu-și deranjeze șeful, coboară la recepţie, întrebând în ce cameră e cazat Cuciuc, pentru a se culca acolo, odată ce președintele îi ocupase patul. Află. Urcă. Bate la ușă. Îi deschide… Cuciuc! Maestrul – derutat.

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

FOTOGRAFIA DE PE CRUCE

Conac urban al familiei Donici

(Pagini de jurnal)

S-a stins și muntele de viaţă și cuvânt Nicolai Costenco. Azi dimineaţă, pe la ora șapte, s-a sculat și și-a făcut toaleta, după care a intrat în odaia sa, așteptând până e gata ceaiul special pe care i-l prepara doamna Mășuţa. Povestește Gheorghe Vodă (vecini cu apartamentele): „Și, la un moment dat, auzim un glas sfâșietor: «Coolea!». Nina, soţia, zice: «E al doamnei Maria!»”.

Mășuţa lui nenea Colea intrase să-l invite la ceai… Pe faţa proaspăt spălată, în ochii bătrânului poet – negrul antracit al morţii… În decembrie, ar fi împlinit 80 de ani.

Alexei Mare de la Cluj mă întreabă: „Dar unde e peștele cel mic?”. Eu trebuie să înţeleg că e vorba de Arcadie Suceveanu, care are poemul „Peștele cel mare”, despre URSS ce a tot înghiţit „peștii mici”, popoarele înrobite.

11

„Parcă dormeai în patul meu… Când ai reușit să revii în cameră?” Un happy end cu „Ha-ha-ha!” naţional-bășcălios, dezlănţuit în depărtatul…

Tată al merelor, precum se traduce Alma-Ata. Operatorul de cinema Valentin Belonogov pleacă cu alţi colegi într-un sat la filmări. Filmează. Între timp, înserează. Și cam vine pofta de un pahar de vin. Întreabă. Sunt îndreptaţi spre gospodăria unul sătean. Ajung. Plătesc primele rânduri de pahare. Dar se mai cere. Ce să facă ei, care se văd strâmtoraţi din partea banilor? Îl întreabă pe moș dacă acesta nu are chef să fie filmat. Moșul zice că nu, nu vrea, însă dânșii, dacă doresc, ar putea să-i facă un bine.

Ce anume? Acuși, aflaţi în câteva clipe. Moșul se întoarce din casă între degete cu o fotografie „microscopică”, ștearsă, e-he-he, făcută cam cu vreo șaizeci de ani în urmă, în juneţile sale de flăcău abia ieșit la hora satului. Și ce poţi înţelege de pe sfârcul acela de poză? Doleanţa bătrânului: să mi-o măriţi, să am amintire clară din tinereţe. Decizia cineaștilor mânaţi de sete: „Păi, bade, lasă pe noi! Bine, facem și, data viitoare, când venim iar cu filmările, mai spre toamnă, că așa ni-i anotimpul conform scenariului, ţi-aducem mândreţea de fotografie”. Bucuros, moșul pune vin mult la bătaie…

Bu-u-un! Trec 2-3 luni. Cineaștii pornesc din nou spre locul în care se desfășura acţiunea, în același sat, unde filmaseră și băuse vinul moșului, bun și mult. Filmează. Seara, obosiţi, își amintesc de vinul moșului. Dar cum să intri tu în curtea gospodarului, odată ce i-ai promis că faci poza și n-ai făcut-o? Tristeţe, dezolare, precum mai totdeauna în cazul oamenilor cu bani puţini, dar cerinţe mari. Un oarecare ins din echipă însă zice, înseninat: „Belonogov, pe pata aia de hârtie nu se mai înţelegea niciun fel de chip, așa că moșul nu mai ţine minte când a fost și cum arăta”. Și care era ideea? Simplă. Oricine ar avea la îndemână o poză de a sa, făcută acum un an, doi, poză de tânăr nu prea orășenizat la chip, să o de’ncoa! Bu-u-n… Dar dacă moșul se dumirește? „Pe naiba se dumirește, fii serios…

Moșul a uitat și ce a mâncat aseară, mite să ţină minte cum arăta el acum vreo șaizeci de ani…”

Ca și foamea, setea dă pe de-a dreptul. Cineaștii îndrăznesc să se înfăţișeze din nou la bătrânul cu vinul bun. Moșul – bucuros, domnule! Ia fotografia, se minunează, se uimește, se fălește că, vedeţi dumneavoastră, ce flăcău am fost eu la vremea mea. Cineaștii îl laudă și ei, reușind cu greu să-și reţină hohotele. Vine vinul. Se închină. Fotografia trece iar și iar din mână în mână. Tinereţea moșului – lăudată, admirată…

Dar, ca să nu mă întind prea de tot la scris: peste un timp, în primăvară, cineaștii revin în satul respectiv. Revin și la poarta moșului.

Iese cineva și, aflând ce caută, le răspunde: „Ei, Dumnezeu să-l ierte, a murit cam vreo două luni în urmă”… Cineva din grupă cutează a se interesa de fotografia ce făcuse bucurie și vâlvă, „pe care – am mărit-o noi”. „A-a! Da, da, zice cel din curte, fotografia ceia i-am pus-o pe cruce la cimitir…”

Acum imaginaţi-vă starea de spirit a celui care își jertfise fotografia pentru litrul de vin, care află unde-i stă chipul: veghează mormântul moșului și se înfăţișează lumii satului care – ce mai! – a uitat, a uitat cum arătau bătrânii în tinereţile lor… Câte se uită, câte se uită…

4.VIII. 1993 Zile de vipie. Sau de vipere ale arșiţei. La USM – pustiu. Au evadat cu toţii în concedii legale și voluntare. Care și încotro.

M. Cimpoi își tot pune pe soclu figura, autonomizându-și-o, delimitându-se de ceilalţi, pentru ca astfel să fie mai vizibil. La rubrica „Viaţa US” din „LA” ticluiește el însuși informaţii despre propriile sale eroisme în activitatea-i de conducere non-stop a vidului umplut de cooperatiști. O mostră de egoism nesăţios, poate involuntară. Ca într-o sâmbătă, avem întâlnire la US… Dar să transcriu informaţia pe care, vede-se, duminică, Cimpoi i-o încredinţează cuiva pentru „LA”; informaţie despre nesăţiosul său sine. Așadar: „Mihai Cimpoi, președintele US, a avut o întâlnire cu Philippe Rossillon, se-

cretarul general al Uniunii Latine”. Dar nu doar atât, gravitatea fiind în sporire: „în cadrul căreia a fost ascultată (probabil: discutată – n.m.) problema participării la manifestările culturale internaţionale organizate de această instituţie a scriitorilor moldoveni”. Să vezi grabă! Corect: „participării scriitorilor moldoveni”… Altfel iese că Uniunea Latină (instituţia) e a… scriitorilor moldoveni.

Ei bine, citesc această autoelogiere pe care și-o face colegul și izbucnesc sincer într-un „Haha-ha!” Să vedeţi că nici eroarea cu „ascultarea problemei” nu merge. Cimpoi ascultă (nu discută), dar nu înţelege mare lucru. La un moment dat, translatoarea încetase să mai traducă, Cimpoi, cu emfază și tăcere de înţelept, dădea din cap ca un cal ce se apără de muște, dar eu cam știu ce franceză cunoaște șefu’: cam ioc! Așa că secretarul general a spus ce a spus, șefu’ a cădelniţat ce a cădelniţat din cap, grăbindu-se să expedieze informaţia despre sine pe strada Sfatul Ţării nr. 2. Deci, fac eu „Ha-ha-ha!” și mă prind la gâdiliciul bancului. Dar dacă prinde? îmi zic. Să vedem gradul de prostie. Și ticluiesc ad hoc o erată, care a și apărut în „LA” ieri. Iat-o (ce stil, ce gravitate, ce importanţă!) Bufonerie care, să vezi, prinde în Chișinăul nostru plin de gâze, vipie și rigorism transpirat, dar la cravată în pofida dlui Celsius. Iată ce și cum explică „LA”, pe prima pagină, cu litere boboase: „Din vina purtătorului de cuvânt al Uniunii Scriitorilor din Moldova (Ha, ha! Care purtător de cuvânt, domnilor?! Bluf, bluf, bluf!!! – n.m.) una din informaţiile de la rubrica „Viaţa US” din numărul precedent al săptămânalului nostru a fost incompletă. (Atenţie la ce urmează! – n.m) În baza dreptului diplomatic internaţional (Oho! De sus, domnule, de sus o iei! Dar care drept diplomatic internaţional? Fi-fi! – n.m.) ţinem a face următoarea precizare…”. În continuare urmează numele și funcţiile (importante, ce mai!) ale celor care au mai fost prezenţi la acea întâlnire de „ascultare”, însă pe care Cimpoi „i-a suflat” ca pe niște fire de praf din preajma voluminoasei sale figuri. Să rămână, să figureze numai ei, Cimpoi, și gata! Ha-ha! Iar ultima persoană importantă căreia i s-a făcut dreptate în… baza „dreptului diplomatic internaţional” a fost bietul domn Ion Vieru, care, în acea sâmbătă, a ars cu președintele o beţie soră cu moartea.

Mihai Statnâi se pregătește de o expoziţie la galeria bucureșteană „Avanpost” (împreună cu Elena Bontea și Vasile Cojocaru). Îl ajut să potrivească denumirile pânzelor. Povestește mult și cu pasiune amintiri din copilăria sa din Ghelovăţ (Beleavinţ). Sobru și serios, îmi juruiește un tablou.

Cimpoi ne expediază mesaje de la Vatra Dornei. Trec pe la pictorul Vasile Cojocaru – a fost în turneu prin Nordul Moldovei, de la care iau plicul cu indicaţii, răvașe și materiale de critică literară pentru Zilele Blaga. O scrisoare e pentru Raisa Lungu. Cimpoi ne roagă să i-o expediem prin curier acasă sau la spital, de se află acolo. Știu că R. L. l-a atacat în ce privește părtinirea sa faţă de unii scriitori (nici pe departe cei mai nevoiași) pentru care solicită instanţelor, oficialităţilor, pensii viagere. De… probabil, Cimpoi îi explică ce-i explică doamnei… Mă rog, ca orice om aflat la reeditarea campaniei electorale pentru postul pe care îl deţine: să fie blând, înţelegător, bun cu cât mai mulţi. La urma urmei e dreptul său. Numai că, orice ai spune, oricât ai vrea să nu observi, în orice campanie electorală este ceva imund… E greu să eviţi escrocheria, când te vrei și mâine ceea ce ai fost ieri, ce ești azi (dacă ai fost și ești bine acolo, unde ţintești din nou). În casă la Gh. Ci., unde mai era și Arcadie Suceveanu, Cimpoi spune: „Gata, s-a destrămat echipa noastră”. Se referea la intervenţia mea întru apărarea Editurii US. Rău intenţionat, mereu asmuţat de alde MIC – IV – GhV, șefu’ se lansase în învinuiri la adresa lui Ioan Mânăscurtă și a lui Tudor Marin. Poveste veche… Cu floare la ureche… Eu nu i-am dat dreptate lui Mihai.

Mă rog, creditul de încredere a scăzut reciproc. Ar fi și plicticos să mai lucrezi cu M. C. alţi doi-trei ani. E cazul să mai schimbăm anturajul, registrul sufletesc, preocupările.

Monument de arhitectură de însemnătate naţională, amplasat pe strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 35 (colţ cu strada 31 August 1989)

Primele informaţii documentare cu privire la proprietatea imobiliară datează din 1863, când aparţinea secretarului de colegiu Aristotel Londis. În 1867, această proprietate a fost cumpărată de soţia porucicului în rezervă Iulia Vichentievna Ianușevski, care în 1869 a construit o casă cu subsol, autorul proiectului fiind arhitectul urban Alexandru Osipovici Bernardazzi. La începutul lui 1870, casa a fost vândută Elenei St. Casso, devenită soţia lui Gheorghii Nic. Donici, consilier de stat, efectiv care a rămas proprietara casei până în 1897. În 1878, după încheierea războiului ruso-turc, în subsolul ei s-a aflat în captivitate Osman-pașa, fostul comandant al armatei otomane, ce se predase iniţial la Plevna. În anii ’80 ai secolului trecut, clădirea a fost amplificată. În 1897 casa avea 12 încăperi cu dependinţe. În 1901, proprietar era atestat Mihail Katakazi, deputat al Adunării deputaţilor nobilimii basarabene, în 1916 – familia Anghel. În perioada interbelică, clădirea a servit drept sediu al Băncii Naţionale. Actualmente este sediul Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Știinţe.

Este o clădire construită la colţul cartierului, ridicată pe un plan unghiular, într-un parter pe un demisol, cu faţadele aliniate la liniile roșii ale străzilor Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni și 31 August 1989. Paramentul faţadelor este tencuit neted, contrastând cu demisolul, căptușit cu piatră spartă. Faţada principală este orientată spre strada 31 August 1989, care include intrarea principală. Compoziţia acestei faţade este asimetrică, alcătuită din șase axe, cinci de ferestre și una

a intrării de onoare, amplasată lateral spre dreapta. Ferestrele sunt în arc în plin cintru, conturate cu o arhivoltă din ciubuc răsucit, sprijinite pe mici console. Accentul compoziţional revine intrării în casă, care are loc printrun rezalit cu fronton triunghiular, la care este angajat porticul cu aspect de portal oriental, cu golul ușii în arc în plin cintru. Holul intrării este iluminat de o fereastră circulară, urcarea la cota parterului se efectuează prin trepte interioare.

Faţada laterală avea iniţial o compoziţie simetrică, alcătuită din cinci axe, cu un rezalit central, cu colţurile întărite prin lesene. Axa de simetrie era subliniată de un grup din trei ferestre în arc în plin cintru, care se deosebesc de ferestrele din părţile laterale prin arhivolta alcătuită din bolţari. Faţada a fost alungită de-a lungul străzii cu o nouă porţiune, alcătuită din cinci axe, constituite din ferestre mai înguste, toate în arc în plin cintru, a căror arhivoltă prezintă aceeași soluţie cu bolţari reluată de la casa iniţială. Partea nouă este separată de partea veche printr-o arcadă cu o fereastră în centru și două firide laterale, despărţite prin două coloane ale ordinului doric. Casa veche se deosebește și prin registrul inferior din bosaje „diamant”, mărginit sus prin plita de pervaz a ferestrelor și jos – de brâul de deasupra demisolului. În axa ferestrelor se află orificiile îngemănate ale aerisirii demisolului, care, încadrate în carouri, se evidenţiază pe fundalul facturii aspre, imitate din lemn și în porţiunea nouă a casei. Deasupra ferestrelor, în friza netedă de sub cornișă, se află ferestrele triplate ale aerisirii podului. Cornișa casei, ca și cornișa portalului intrării, este proeminentă, susţinută de arcuri în console, dispuse dens, doar atât cât ţine clădirea din prima fază.

FLUX

12

Cultur= 4 IULIE 2014

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

Nesfinţii sfinţi şi alte povestiri Librăria „Geanta cu cărți”, în colaborare cu Universitatea Populară, prezintă cartea arhimandritului Tihon (Șevkunov) „Nesfinții sfinți și alte povestiri”, tradusă din limba rusă de Cristea Florentina și tipărită în cadrul Colecției Pronia Divină la editura Egumenița. În anul 2012, „Nesfinții sfinți” a câștigat Premiul naţional „Cartea anului” în Rusia, concurând cu alte peste 1000 de cărți și serii de cărți. Potrivit rapoartelor mass-media, a fost cea mai vândută carte în anul 2012, fiind retipărită de șase ori și ajungând la un tiraj de 1.100.000 de exemplare. A fost tradusă în engleză, greacă, sârbă, română și în alte limbi. „Odată, într-o seară caldă de septembrie, câțiva frați începători ai Mănăstirii Pecerska din Pskov, pe atunci încă foarte tineri, furișându-ne pe coridoare și galerii, printre vechile ziduri mănăstirești, am ajuns undeva sus pe un deal, deasupra livezii și a unor lanuri, unde ne-am așezat confortabil.

Stând de vorbă, am început să ne amintim cum a ajuns fiecare dintre noi la mănăstire. Și cu cât ne ascultam mai mult unul pe altul, cu atât mai mult ne minunam.

Era anul 1984. Noi eram doar cinci. Patru crescusem în familii necredincioase și nici al cincilea, care era fiu de preot, nu avusese despre cei care pleacă la mănăstire niște concepții prea diferite de ale noastre, care erau pur sovietice. Cu un an în urmă eram convinși că în vremea noastră merg la mănăstire ori oameni fanatici, ori oameni disperați, neîmpliniți în viață. Numai aceștia! Și, în plus, victimele iubirii neîmpărtășite.

Dar, uitându-ne unul la altul, am văzut cu totul altceva. Cel mai tânăr dintre noi împlinise optsprezece ani, iar cel mai în vârstă douăzeci și șase. Toți eram niște tineri sănătoși, puternici și simpatici. Unul terminase cu brio facultatea de matematică din cadrul universității, altul, în ciuda vârstei lui, devenise pictor renumit în Leningrad. Altul petrecuse prima parte a vieții lui la New-York, unde lucra tatăl său, și venise la mănăstire în al treilea an de facultate. Cel mai tânăr, fiul de preot, un sculptor talentat, doar terminase studiile la școala de artă. Iar eu, de asemenea, nu demult terminasem facultatea de scenaristică la VGIK. În general, cariera profesională a fiecăruia promitea să devină foarte înfloritoare pentru noi cei ce eram tineri atunci.

De ce dar veniserăm la mănăstire și doream din tot sufletul să rămânem pentru

totdeauna aici? Răspunsul la această întrebare îl știam prea bine. Pentru că fiecăruia dintre noi I se revelase o lume minunată, care nu poate fi asemănată cu nimic. Și această lume era mult mai atrăgătoare decât cea în care petrecuserăm până atunci…”

Despre această lume minunată, în care oamenii trăiesc după cu totul alte legi decât în viața obișnuită, ne relatează arhimandritul Tihon (Șevkunov) în cele circa 60 de povestiri ale cărții „Nesfinții sfinți”, dintre care vom menționa „Zece zile la mănăstire. Primele ascultări”, „Primejdiosul părinte Natanail”, „Peșterile”, „Cum am plecat noi la mănăstire”, „Adevărata povestire a maicii Eufrosinia înregistrată de mine la magnetofon și tipărită cu doar câteva mici corecturi”, „Soacra mareșalului Jukov”, „Fiica mitropolitului”, „Exorcizările”, „Despre încălcarea regulamentului bisericesc sau cum am încălcat Postul Mare eu și prințul Zurab Ceavceavadze”, Viața, întâmplările minunate și moartea ieromonahului Rafail – „Piatra care a strigat”, „Cum își bea părintele Rafail ceaiul” ș.a. „Nesfinții sfinți și alte povestiri” de arhimandritul Tihon (Șevkunov) și alte cărți cu tematică ortodoxă ale unor cunoscute edituri din România, inclusiv cele ale ieromo-

nahului Savatie Baștovoi, pot fi găsite la librăria-atelier „Geanta cu cărți” din Chișinău, strada Corobceanu, 17.

Igor PÂNZARU, FLUX

Cum au reuşit marii lideri ai secolului XX să câştige simpatia a milioane de oameni De la Margaret Thatcher la Mahatma Gandhi, cartea „Minţi conducătoare. Istorii de viaţă ale liderilor mondiali”, apărută recent la Editura Trei, dezvăluie poveștile de viaţă și filosofiile abordate de opt conducători foarte populari, care au reușit să se impună ca lideri internaţionali prin strategii diferite de la un caz la altul.

Volumul „Minţi conducătoare.

Istorii de viaţă ale liderilor mondiali“, scris de Howard Gardner, profesor de psihologie la Universitatea Harvard, prezintă modalităţile prin care un individ ajunge să fie lider, relatând poveștile de viaţă ale mai multor conducători ai secolului XX, provenind din domenii diferite – politică, religie, știinţă etc. Cartea vorbește despre: Margaret Thatcher, Martin Kuther King Jr., Jean Monnet, Mahatma Gandhi, Margaret Mead, J. Robert Oppenheimer, George C. Marshall și Papa Ioan al XXIII-lea.

Ca o concluzie comună tuturor acestor studii de caz, sunt evidenţiate șase trăsături constante ale liderilor: povestea, auditoriul, organizaţia, întruparea poveștii, leadershipul direct și indirect, competenţa expertă. Autorul volumului, Howard Gardner, deţine titlul de Profesor John H. și Elisabeth A. Hobbs, predând cursuri de Cogniţie și Educaţie la Harvard Graduate School of Education. Este, de asemenea, profesor de psihologie la Universitatea Harvard și director al Harvard Project Zero. În 1981 a beneficiat de o bursă a Fundaţiei MacArthur, iar în 2011 a primit premiul Prinţului de Austria pentru Știinţe Sociale. A scris peste 20 de cărţi, printre care și revoluţionara „Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences“.

Margaret Thatcher „În termeni generali, Thatcher confirmă tiparul liderilor viitori care se văd încă de timpuriu drept mâna sorţii și care manifestă o capacitate de a-i contesta pe cei aflaţi în poziţii de autoritate. Se cuvine să remarcăm totuși că, fiind femeie într-o lume a bărbaţilor, Thatcher trebuia să facă o echilibristică delicată între provocare și subminare distructivă.

Ea nu și-a revelat decât treptat personalitatea ambiţios-competitivă în faţa celorlalţi – și, poate, chiar faţă de ea însăși“, spune autorul referitor la cea care a fost supranumită Doamna de Fier.

Tot despre Margaret Thatcher, scriitorul Julian Barnes afirmă: „În ochii celui cu vederi liberale, ai snobului, ai metropolitanului și ai cosmopolitului, ea avea o mentalitate îngust-limitată, de mic prăvăliaș...

Dar pentru cei care o susţineau, era cineva care vorbește pe șleau și gândește limpede și departe în viitor, cineva care întruchipează virtutea pragmatismului autonom, a omului care stă pe picioarele lui, a patriotului care a văzut că trăiam de mult prea multă vreme pe datorie, din timp împrumutat și bani împrumutaţi“.

Ca o concluzie cu privire la stilul de conducere al lui Margaret Thatcher, cetăţenii sunt dispuși să-și sacrifice drepturile și priorităţile personale, cel puţin temporar, pentru a avea siguranţa unui dram de stabilitate și a absenţei haosului economic. Thatcher a avut putinţa să profite de o asemenea atmosferă de criză, pentru o vreme, dar aceasta s-a disipat în final, iar eficacitatea Doamnei de

Fier a luat sfârșit. Generaţiile care urmează vor fi însă mai în măsură să-și judece la justa lor valoare contribuţia ca lider naţional și lider mondial.

Jean Monnet “Ceea ce îl deosebea pe Monnet de alţii care ar fi putut vorbi despre conceptul abstract al „unei singure Europe” sau al „unei singure lumi” era faptul că, fără să cadă în grandomanie, el a muncit neobosit și obsesiv zeci de ani pentru ca acea idee

să se vadă transformată în realitate și să progreseze chiar mai departe decât ar fi prezis chiar și cel mai visător optimist. Cum spunea chiar el odată: „Întotdeauna există un vis în orice lucru întreprins, dar dacă visul durează o zi devine realitate“.

Mahatma Gandhi Martin Luther King Jr. spunea despre Gandhi că a furnizat „singurele metode recomandabile moral și practic la care au acces cei oprimaţi în lupta lor pentru libertate“. Totodată, Albert Einstein a explicat stilul unic de a conduce al lui Gandhi:

„El a demonstrat că se poate reuni o mulţime redutabilă de susţinători, nu doar prin jocul viclean al obișnuitelor manevre și șmecherii politicianiste, ci și prin exemplul inteligent al unui mod superior moral de a trăi. În vremurile noastre de flagrantă decadenţă morală, el a fost singurul bărbat de stat adevărat care să militeze pentru o relaţie umană mai înaltă în sfera politică... Generaţiilor care urmează... cu greu le va veni să creadă că un asemenea om, în carne și oase, a pășit vreodată pe acest pământ“.

Sursa: adevarul.ro

Programe 4 IULIE 2014

7

Luni IULIE

6.05, 7.00, 8.00, 21.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15 Serial. „AGRODOLCE”. 6.45 „Cântec, dor și omenie”. Program muzical. 7.10, 8.15, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10- 17.00 Revizie tehnică. 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 17.45 „Bâza, bâzâita”. Poveste muzicală. 18.25 Reporter de gardă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Dor. Program musical 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Portrete în timp. Eugen Cioclea. 22.50 Cultura azi. 23.35 Documentar. „Berlin, 1885. Partajarea Africii”. 1.10 Documentar. „Drumeţii”. 1.40 Documentar. „Să nu ne răzbunaţi. Deţinuţii politici din Basarabia”. 4.30 La noi în sat. 5.10 Știri pozitive. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PROTV Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Diva cu greutate (r) 11:00 Serial: Hawthorne, ep.9 și 10, an 1 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4747 15:00 Film: Fete rele (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Frumoasa și bestia 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.13, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Андрей Соколов, Дарья Мороз, Виктория Толстоганова в многосерийном фильме „Департамент” 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Красавица”. Многосерийный фильм 01:05 Ночные новости 01:15 Премьера. Джеймс Франко в фильме „Восстание планеты обезьян” 02:50 „Prima Oră” (R) 06:00 Новости. 06:35 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 51 серия 08:00 Новости. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 1 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 51 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный. Россия 2013 1 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 „Autostrada”. 23:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 51 серия 23:55 Час суда с Павлом Астаховым. 00:40 Știri. 01:05 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 TÉLÉTOURISME 5:55 PASSE-MOI LES JUMELLES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:36 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:05 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:30 ÉPICERIE FINE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:14 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:38 LES ANNEES FRANCOFOLLES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 COMME UN CHEF ! 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 BOULEVARD DU PALAIS 21:04 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 1919-1939 : LA DROLE DE PAIX 23:32 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBA l0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 TROIS HOMMES ET UN COUFFIN 2:41 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 3:35 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

8

Marţi IULIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.40, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.30 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 11.00 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 11.30 World stories - lumea în reportaje. 12.00 Documentar. „Să nu ne răzbunaţi.

Foametea din Basarabia”. 12.30 Accente economice. 13.10 La noi în sat. 13.45 Documentar. „Xinjant”. 14.40 ARTelier. 15.05 Documentar. „O zi perfectă de pământ”. 16.00 Documentar. „Colecţia design”.

17.50 „Eterna primăvară”. Augustina Florea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” din Bălţi. 20.30 Documentar. „Global 3000”. 21.25 Hai la fotbal! Program de divertisment. 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 22.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 1.10 Documentar. „Misterul codului de viaţă al urșilor Panda”. 1.40 Documentar. „Unde se nasc fluturii”. 4.30 Ion Gagim. Concert aniversar.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Misterele din Avalon, partea a II a 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4748 15:00 Film: Rocket Gibraltar 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Lupta cu demonii 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.14, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55„Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Департамент”. Многосерийный фильм 14:20 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 День семьи, любви и верности. Праздничный концерт 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Андрей Соколов, Дарья Мороз, Виктория Толстоганова в многосерийном фильме „Департамент” 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Красавица”. Многосерийный фильм 01:05 Ночные новости 01:15 Ума Турман в лирической комедии „Правда о кошках и собаках” 02:45 „Prima Oră” (R) 06:00 Știri. 06:35 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 52 серия 08:00 Știri. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 2 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 52 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный. Россия 2013 2 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 52 серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri.

00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:31 VIOLON DINGUE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:38 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 UN P’TIT GARS DE MÉNILMONTANT 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AVEUX 22:50 AVEUX 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 DEVOIR D’ENQUÊTE 2:52 PARTIR AUTREMENT 3:45 TV5MONDE LE JOURNA l4:07 DOCUMENTAIRE

9

Miercuri IULIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15, 1.40 Gagauz ogea. 6.45, 2.10 Internetul - securitate și riscuri. 7.10, 8.15, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 9.35 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. 11.35 Documentar. „Global 3000”. 12.00 Natura în obiectiv. 12.30 Documentar. „În Beijing”. 13.10 Cultura azi. 13.50 Documentar. „Berlin, 1885. Partajarea Africii”. 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Русский мир. 17.50 „Eterna primăvară”. Augustina Florea. 18.40 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Festivalul „Ia Mania”. 21.25 Hai la fotbal! Program de divertisment. 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 22.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 1.10 Documentar. „Arts 21”. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

13 10

FLUX Joi IULIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ȘTIRI. 6.15, 1.30 Русский мир. 6.45 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 9.35 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. 11.35 Documentar. „Arts 21”. 12.00 O seară în familie. 13.10 Documentar. „Soluţia Monsanito”. 15.00 Tezaur.

15.15 Erudit-cafe. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Videoteca copiilor.

17.50 Viaţa noastră privată pe WEB. 18.00 Teodor Zgureanu la 75 de ani. Serată de creaţie. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 „Norocul meu, cântecul meu”. Ian Raiburg. Spectacol muzical. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Reporter de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Europa în concert. 0.00 Film.„VETERINARUL” (Italia, 2005). 2.00 Documentar. „Ansamblul construcţiilor de lut”. 4.30 Festivalul Internaţional de Arte „Plai natal”.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Rocket Gibraltar (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4749 15:00 Film: Liceenii 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Vacanţă cu familia Johnson 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.15, an 2 (ultimul episod) 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și nelinistit (r) 11:00 Serviţi, vă rog! (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4750 15:00 Film: Frumuseţe 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Reacţie în lanţ 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Chuck, episodul 1, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55„Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Департамент”. Многосерийный фильм 14:20 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Андрей Соколов, Дарья Мороз, Виктория Толстоганова в многосерийном фильме „Департамент” 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Красавица”. Многосерийный фильм 01:05 Ночные новости 01:15 Романтическая комедия „500 дней лета” 02:45 „Prima Oră” (R)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55„Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Департамент”. Многосерийный фильм 14:20 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Андрей Соколов, Дарья Мороз, Виктория Толстоганова в многосерийном фильме „Департамент” 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Красавица”. Многосерийный фильм 01:05 Ночные новости 01:15 Джонни Депп, Вайнона Райдер в фильме „Эдвард руки-ножницы” 02:55 „Prima Oră” (R)

06:00 Știri. 06:35 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 53 серия 08:00 Știri. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 3 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 53 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный. Россия 2013 3 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 53 серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri.

00:30 Program de divertisment.

06:00 Știri. 06:35 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 54 серия 08:00 Știri. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 4 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 54 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный. Россия 2013 4 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 54 серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri.

00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:31 LA TÉLÉ DE A @ Z 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:38 LES ALPES VUES DU CIE l14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 MAGAZINE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 LA SMALA S’EN MÊLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMME UN CHEF ! 23:33 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBA l0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LES LIMIERS 1:55 LES LIMIERS 2:43 LES VOIX HUMAINES 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:31 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 6:01 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 HEP TAXI ! 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 L’ÉPICERIE 13:38 LES GARDIENS DE LA MÉMOIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MAUVAIS KARMA 15:31 MAUVAIS KARMA 15:59 MAUVAIS KARMA 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 LES LIMIERS 20:32 LES LIMIERS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 J’ENRAGE DE SON ABSENCE 23:38 PREMIERS PAS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 DIVERTISSEMENT 2:37 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

14

FLUX 11

Programe 4 IULIE 2014

Vineri

12

IULIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15 Europa în concert. 7.10, 8.15, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус).

9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.40, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.10 Documentar. „Soluţia Monsanito”. 12.00 Destine de colecţie. 12.25 Documentar. „Athleta Christi”. 13.10 Dumitru Matcovschi „Tata”. Spectacol al Teatrului Naţional„Mihai Eminescu”. 14.40 Documentar. „Jules Dassin, biografia unui puști newyrkey”. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.50 Discriminarea și drepturile omului la locul de muncă. 18.00 Teodor Zgureanu la 75 de ani. Serată de creaţie. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 „Norocul meu, cântecul meu”.

Ian Raiburg. Spectacol muzical. 21.30 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Film. „VETERINARUL” (Italia, 2005). 0.50 Legendele muzicii.

1.00 World stories - lumea în reportaje. 1.30 Documentar. „Euromaxx”.

5.25 Documentar. „Mauzoleul primului împărat”.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului primul episod, sezon 2 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serviţi, vă rog! (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Antrenament de lux 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 Fotbal Supercupa României: Steaua - Astra 23:00 Film: Regele asasinilor 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Film: Regele asasinilor (r) 04:30 Fabricat în Moldova emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30„Департамент”. Многосерийный фильм 14:20 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Поле чудес” 19:55 „Точь-в-точь” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Точь-в-точь”. Продолжение 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 Международный музыкальный фестиваль „Белые ночи СанктПетербурга”. День 1-й 02:00 Джон Кенди в комедии „Поймет лишь одинокий” 03:40 Валерий Золотухин, Ирина Алферова в фильме „Человек с аккордеоном” 06:00 Știri. 06:35 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 55 серия 08:00 Știri. 08:50 След. Детектив. Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 55 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом Астаховым. 17:20 Понять простить. 18:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 55 серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:31 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:33 JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:31 NEW YORK NEW YORK 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:13 À LA DI STASIO 13:38 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES LIMIERS 15:57 LES LIMIERS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LES CHAMPIGNONS POURRONT-ILS SAUVER LE MONDE ? 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 ÉCHAPPÉES BELLES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BOULEVARD DU PALAIS 23:29 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBA l0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 2:00 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă IULIE

6.05, 21.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „La drum”. 7.15 Film în desen animat. „Regina soarelui”. 8.30 Domnului să ne rugăm!

Transmisiune în direct cu ocazia sărbătorii „Sfinţii Apostoli Petru și Pavel”. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Spiridon Vangheli s-a întors acasă.

11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 În Premieră. Prezentarea filmelor de D.Olărescu în colaborare cu P.Ungureanu „Poarta începutului și „Vierii”. 13.00 Știri pozitive. 13.20 Parteneriate pentru fiecare copil.

13.40 Chișinăul de ieri și de azi. 14.00 „Muzica salvează viaţa”. Concert de caritate. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Dor. In memoriam.

V.Dânga. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.45 Dialog social. 18.05 „Cântec, dor și omenie”. Program muzical. 18.15 Eruditcafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie.

20.50 2014- anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Hai la fotbal! Program de divertisment. 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club.

22.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 1.10 Portrete în timp. Eugen Cioclea. 1.40 „Eterna primăvară”. Augustina Florea. 2.30 D.Matcovschi.„Tata”. Spectacol. 4.30 Ian Raiburg. Spectacol muzical. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soţ de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Antrenament de lux (r) 12:00 Serial: Diva cu greutate, ep.2, sezon 1 13:00 Știrile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Serviţi, vă rog! (r) 15:15 Film: Regina balului 17:00 Film: Paznicul muntelui de aur 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Las Fierbinţi, sezon 4 22:45 Film: Master and Commander: La capătul Pământului 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Film: Master and Commander: La capătul Pământului (r) 05:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 Андрей Болтнев в детективе „В полосе прибоя” 07:35 Приключенческий фильм „Черный снег 2” 09:05 „Играй, гармонь любимая!” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Сосо Павлиашвили. „Ждет тебя грузин...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 „Народная медицина” 14:10 Надежда Румянцева, Юрий Белов, Юрий Никулин в комедии „Неподдающиеся” 15:35 „Вышка” 17:25 Василий Шукшин в фильме „Калина красная” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 Фильм „Калина красная”. Продолжение 19:30 „Две звезды” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 Международный музыкальный фестиваль „Белые ночи Санкт-Петербурга”. День 2-й 01:15 Джейн Фонда в комедии „С девяти до пяти” 03:00 Владимир Высоцкий, Маргарита Терехова в фильме „Четвертый” 04:10 Ирина Купченко, Леонид Кулагин в фильме „Дворянское гнездо” 6:00 Știri. 6:30 Program de divertisment. 7:00 Știri. 7:30 Program de divertisment. 8:00 Știri. 8:25 Program de divertisment. 9:40 Понять простить. 10:40 Невидимки. Детектив. Россия 2010 13:45 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:20 Большая разница.

21:20 Невидимки. Детектив. Россия 2010 0:00 Новости. 0:20 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 LE BEAU VÉLO DE RAVE l6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:24 PARDONNEZ-MOI 7:49 LIBRE ÉCHANGE 9:01 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:27 TV5MONDE LE JOURNA l9:39 MATIÈRE GRISE 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:53 YAKARI 11:06 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 ARTZOOKA !

12:00 ALORS ON CHANGE ! 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:32 OSEZ UNE AUTRE VIE 14:00 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN ÉTÉ EN FRANCE 15:59 UN HÔTEL À LA MAISON 17:00 LA TÉLÉ DE A @ Z 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:37 FORT BOYARD 21:28 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:03 FAUSSES INNOCENCES 2:37 D6BELS ON STAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

13

Duminică IULIE

6.05, 19.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Euromaxx”. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Portrete în timp. 8.40 Dialog social.

9.00 Documentar. „Colecţia design”. 9.30 World stories - lumea în reportaje. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii.

11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Castelele Europei”. 13.45 Evantai folcloric. 14.25 Tezaur. 14.45 Campionatul Mondial de Fotbal 2014 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 „Norocul meu, cântecul meu”. Ian Raiburg. 18.30 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 18.40 Medalion muzical. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Hai la fotbal! Program de divertisment. 20.20 Festivalul de închidere a Campionatului Mondial de Fotbal 2014.

20.35 Fotbal non-stop. 21.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014.

Finală. În pauză: Fan Club. 0.00 Internetul - securitate și riscuri. 0.10 Documentar. „La drum!”. 0.50 Erudit-cafe. 1.30 Concert de caritate.

3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soţ de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Regina balului (r) 12:00 Serial: Diva cu greutate, ep.3, sezon 1 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Serviţi, vă rog! (r) 15:15 Film: Paznicul muntelui de aur (r) 17:00 Film: Brigada pestriţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Greu de ucis 2 23:15 Film: Jocuri periculoase 3: Diamante neșlefuite 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Film: Jocuri periculoase 3: Diamante neșlefuite (r) 04:30 Fabricat în Moldova emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 „Михаил Пуговкин. Главный герой второго плана” 07:00 Приключенческий фильм „Черный снег 2” 08:30 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. „По следам великих русских путешественников” 13:15 „Моя родословная” 13:55 „Мода времен Леонида Брежнева” 14:55 „Что? Где? Когда?” 15:50 „Универcальный артист” 17:30 „Минута славы” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:55 Международный музыкальный фестиваль „Белые ночи Санкт-Петербурга”. Финал 02:15 Фильм Марка Захарова „Формула любви” 03:40 Петр Щербаков в фильме „Аэропорт со служебного входа” 6:00 Новости. 6:30 Program de divertisment. 7:00 Новости. 7:30 Program de divertisment. 8:00 Новости. 8:25 Понять простить.

10:00 “Autostrada”. 10:30 Большая разница. 11:25 Невидимки. Детектив. Россия 2010 14:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:20 Невидимки. Детектив. Россия 2010 23:00 Большая разница. 0:00 Новости. 0:20 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:18 TERRIENNES 7:28 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 EINSTEIN 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:53 YAKARI 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 TACTIK 12:00 RIDING ZONE 13:03 FLASH INFO 13:06 PARTIR AUTREMENT 14:00 NEW YORK NEW YORK 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE GRAND TOUR 17:00 UN AIR DE FAMILLE 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ 19:38 NUS & CULOTTÉS 20:31 LES FEMMES SE l21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES FUGITIFS 23:28 POUR LE MEILLEUR 23:43 CHRONIQUE DE L’ENNUI 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 J’ENRAGE DE SON ABSENCE 2:36 LES CHAMPIGNONS POURRONT-ILS SAUVER LE MONDE ? 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

4-11 iulie Berbec Excelaţi în privinţa abilităţilor de comunicare. Fiţi prudent, deoarece sunteţi expus unor accidente la locul de muncă, din cauza oboselii. Cu un farmec personal vă veţi face, fără să vreţi, gelos partenerul de viaţă.

Taur Imediat cum apare o problemă la serviciu, veniţi cu soluţii rapide și eficiente, spre uimirea colegilor. Cei care lucrează în domeniul cercetării sau în IT vor face o descoperire care le va aduce o mărire de salariu.

Gemeni Veţi avea o săptămână încărcată. Partea bună va fi că veţi întâlni oameni noi și veţi stabili contacte interesante. Dacă așteptaţi de ceva vreme să găsiţi un partener de cuplu, dorinţa vi se va împlini.

Rac Deși aveţi mult de lucru la serviciu, gândul la concediu vă distrage adeseori și nu reușiţi să vă concentraţi. Încercaţi totuși să nu luaţi parte la micile bârfe ale colegilor și să vă urmăriţi obiectivele.

Leu Nu prea vă stă gândul la muncă și visaţi la vacanţe. Veţi primi vești bune în legătură cu unele demersuri pe care le-aţi făcut în urmă cu câteva luni. În weekend, veţi organiza o petrecere pentru prieteni.

Fecioară Fiţi atent la achiziţiile pe care le faceţi în acest interval, s-ar putea să cumpăraţi obiecte care nu merită banii. În relaţia de cuplu, partenerul este prea vorbăreţ și vă obosește, după zilele grele la serviciu.

Balanţă Veţi munci cu mult spor la serviciu și veţi cunoaște, în urma unor întâlniri, câteva persoane care împărtășesc aceleași valori și viziuni asupra viitorului ca și voi. Dacă sunteţi celibatar, veţi întâlni sufletul-pereche.

Scorpion O persoană cu care aţi avut relaţii excelente în trecut revine în viaţa voastră, după mult timp. La serviciu, nu reușiţi încă să luaţi concediu, însă veţi întâlni câteva persoane care vă vor influenţa favorabil cariera.

Săgetător Vă așteaptă schimbări bruște de dispoziţie, când stările de euforie sunt urmate de momente inexplicabile de tristeţe. Cu toate acestea, la serviciu veţi reuși să vă îndepliniţi cu profesionalism toate îndatoririle.

Capricorn Chiar dacă trebuie să ţineţi locul colegilor plecaţi în concediu, sunteţi plin de energie și entuziasm și veţi reuși să terminaţi sarcinile de serviciu la timp. Este o săptămână marcată de simţul umorului și optimism.

Vărsător Veţi avea parte de câștiguri financiare neașteptate, în urma unor colaborări și contracte suplimentare. La serviciu, sunteţi un coleg de încredere și, mai mult decât atât, ieșiţi în evidenţă prin simţul umorului.

Peşti Unii dintre voi își vor lua concediu, alţii vor face planuri de vacanţă. Nu aveţi chef de muncă în această perioadă. Dacă v-aţi îndrăgostit de curând, aveţi atâtea lucruri de spus persoanei iubite.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 750 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse 4 IULIE 2014

FARMACIA NATURII Caisele – protecţie pentru ochi cu vitamine din belşug!

Nu degeaba sâmburii de caisă au forma unei inimi.

Potrivit numeroaselor studii știinţifice în acest domeniu, caisele și uleiul extras din sâmburii ei preţioși pot proteja inima și celelalte organe vitale de numeroase afecţiuni, iar conţinutul bogat în nutrienţi, vitamine și minerale face din acest fruct zemos și parfumat o adevărată fântână a tinereţii și sănătăţii.

Vitamine și minerale din belșug!

Caisele crude sunt surse preţioase de vitamine, minerale și substanţe nutritive cu rol extrem de benefic asupra organismului, printre acestea amintind potasiul, fosforul, calciul, riboflavina, fierul, vitamina A, magneziul, zincul, betacarotenul și vitamina C, precum și seleniu, mangan, tiamină, cupru, folaţi, vitamina B6, acid pantotenic și colină.

Beneficii pentru sănătate Fibrele conţinute de caise asigură un bun tranzit intestinal și are ușor efect laxativ, prevenind tulburările digestive și constipaţia cronică, precum și apariţia ulcerului.

Conţinutul crescut de betacaroten este foarte important deoarece scade nivelul de colesterol rău din sânge și protejează astfel inima, vitamina A menţine o vedere bună și puterile sale antioxidante protejează de acţiunea radicalilor liberi care pot afecta ţesuturile și celulele corpului.

Un studiu interesant publicat în Archives of Ophtalmology arată chiar că persoanele care consumă des cantităţi mari de fructe și legume bogate în antioxidanţi precum vitamina A, C , E și carotenoide au un risc mai mic de a dezvolta cataracta și alte afecţiuni degenerative oculare.

Caisele consumate în mod frecvent ajută la eliminarea toxinelor din organism, combat astenia și stările depresive, stopează pierderile de memorie datorită conţinutului ridicat de fosfor, tratează insomnia și luptă împotriva infecţiilor din organism.

Mineralele și vitaminele sunt, de asemenea, indicate în protecţia și îmbunătăţirea sănătăţii ochilor, iar vitamina C conţinută de caise întărește sistemul imunitar și ne ferește de infecţii și viroze respiratorii.

Caisele conţin licopen, compus fitochimic care previne instalarea anumitor forme de cancer, printre care și cancerul de prostată, și asigură o bună funcţionare a sistemului cardiovascular.

FLUX

STUDIU

Uitatul la televizor îţi scurtează viaţa?

Adulţii care se uită la televizor cel puţin trei ore pe zi sunt expuși unui risc dublu de moarte prematură, în raport cu cei care petrec mai puţin timp în faţa micului ecran, conform unui studiu apărut în revista American Heart Association.

«Privitul la televizor constituie unul dintre principalele comportamente sedentare ale modului nostru de viaţă (...). Rezultatele noastre merg în aceeași direcţie ca studiile precedente, care indică o legătură între timpul petrecut în faţa televizorului și mortalitate», a declarat Miguel Martinez-Gonzalez, coordonatorul studiului și profesor de sănătate publică la Universitatea Navarra din orașul spaniol Pamplona.

Cercetătorii au studiat 13.284 de adulţi spanioli sănătoși, cu o vârstă

medie de 37 de ani, dintre care 60% femei, cu studii superioare, pentru a stabili o legătură între trei tipuri de comportamente sedentare și riscul de mortalitate. Aceste comportamente au fost privitul la televizor, petrecerea timpului în faţa calculatorului și condusul mașinii.

Participanţii la studiu au fost urmăriţi, în medie, timp de 8,2 ani.

Autorii studiului au constatat 97 de decese, dintre care 19 au fost cauzate de boli cardiovasculare, 46 de cancer și 32 de alte cauze.

Dublarea riscului de mortalitate s-a menţinut după ce a fost luat în calcul un ansamblu de alţi factori, asociaţi, de asemenea, cu o mortalitate mai ridicată, au precizat oamenii de știinţă. În schimb, oamenii de știinţă nu au găsit nicio corelaţie semnificativă între timpul petrecut în faţa calcu-

latorului sau cel petrecut la volan și riscul crescut de mortalitate prematură.

Cercetătorii au estimat, în același timp, că sunt necesare alte studii pentru a confirma legăturile potenţiale între timpul petrecut zilnic pe un calculator și timpul petrecut la volan și rata mortalităţii, pentru a determina mecanismele biologice care ar putea să le explice.

«Odată cu îmbătrânirea populaţiei, sedentarismul va crește, mai ales din cauza timpului petrecut în faţa televizorului, fenomen care va spori problemele de sănătate asociate cu vârsta», a explicat Miguel MartinezGonzalez.

«Rezultatele studiului nostru indică faptul că adulţii ar trebui să fie mai activi, să evite perioadele lungi de sedentarism și să își limiteze timpul petrecut în faţa televizorului

BOALA DIN STICLA DE SUC

Unele SUCURI "PRĂJESC" NEURONII, altele PROVOACĂ PSORIAZIS În pofida «asigurărilor» comerciale vizavi de conţinutul redus de zahăr din băuturile «light», medicii nutriţioniști contrazic reclamele. Ei spun că, dimpotrivă, băuturile de acest gen sunt pline de aditivi extrem de periculoși care fac ravagii la nivelul creierului. Cât privește băuturile «naturale», acestea ascund o serie de îndulcitori și aditivi care pot influenţa sănătatea stomacului, a danturii și a ficatului.

Rafturile magazinelor sunt «pline ochi» de sucuri care mai de care mai atrăgătoare pentru ochiul cumpărătorului, care, nu de puţine ori, face greșeala de a pune în coșul de cumpărături un produs pe a cărui etichetă nu își aruncă niciodată privirea, scrie cugetliber.ro. Un gest simplu, dar care ar putea să îi coste scump la sănătate, susţin specialiștii, care atrag atenţia asupra substanţelor extrem de nocive pentru organism.

Monoglutamatul de sodiu, conţinut de băuturile light, este o substanţă care s-a dovedit că «prăjește neuronii»,

adică distruge sistemul nervos central al consumatorului, fără ca acesta să aibă habar. Și lista substanţelor care fac ravagii în organism și care sunt conţinute de băuturile fără zahăr nu se oprește aici. Ele mai conţin aspartam, ciclamat, substanţe care sunt cancerigene și care dereglează puternic sistemul hormonal. De aici apare menstruaţia precoce în cazul adolescentelor sau Alzheimerul la persoane foarte tinere.

Pe lângă toate acestea, uriașa capcană în care cad părinţii este aceea că, dacă nu le dau copiilor decât «un pahar pe zi» aceștia nu devin dependenţi de aceste substanţe.

Cu ambalaje care promit cele mai savuroase licori de fructe, „sucurile naturale» trec de cele mai multe ori pe lângă fructe, dar au, în schimb, un conţinut ridicat de aditivi și îndulcitori extrem de periculoși. Deși sunt comercializate sub titulatura de sucuri naturale, acestea conţin îndulcitori sintetici ce pot produce, spre exemplu, boli precum lupus sau psoriazis.

Singurele produse mai sigure sunt cele pasteurizate, prin acest proces fiind prelungit termenul de consum.

Începutul sezonului estival presupune și primele sesiuni de bronzare și prin urmare, un nou costum de baie aproape că se impune.

Chiar dacă, de cele mai multe ori, siluetele sunt încadrate în clasicele tipare: silueta clepsidră, măr, pară etc., este cert că fiecare corp are identitatea sa și nu putem vorbi doar despre 3 categorii. De aceea, este important să îţi analizezi bine corpul pentru a observa particularităţile sale și pentru a face alegerea perfectă ce nu doar că

îţi va ascunde imperfecţiunile, ci mai ales îţi va scoate în evidenţă atuurile fizice. Începem cu partea de sus a corpului. Dacă ai sânii mici și îţi dorești un plus în această zonă, sutienul de baie cu push-up este varianta ideală. O altă opţiune este sutienul cu volane sau cu franjuri, ce vor da amploare în zona pieptului.

Dacă ai bustul mare și nevoie de susținere suplimentară, mergi pe un costum de baie cu sutienul clasic, cu balene și cu bretele late.

Poţi miza și pe sutienul tip balconette.

Umerii laţi pot fi ușor mascaţi de un costum de baie asimetric în partea de sus. Fie că alegi un model în 2 piese sau unul întreg, optează pentru varianta cu bretea doar pe un umăr. În aceeași idee, dacă ai un corp atletic, fără vreo zona accentuată

între o oră și două ore pe zi», a avertizat profesorul spaniol.

Potrivit American Heart Association, este nevoie de cel puţin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână – sau de cel puţin 75 de minute de exerciţii fizice susţinute – pentru a avea o stare de sănătate optimă.

Mediafax.ro

HOME DECO Fii creativ şi eco: descoperă noi modalităţi de folosire a tapetului Ca regulă generală, tapetul are rol decorativ, fiind capabil să înfrumuseţeze un spaţiu anost sau să repare micile imperfecţiuni lăsate de timp asupra lucrurilor din casa noastră.

Orice proiect care implică finisarea pereţilor cu tapet va duce automat la pierderi de material care pot fi însă valorificate într-un mod creativ și/ sau funcţional.

Romaniatv.net

Cum să îţi alegi costumul de baie potrivit în funcţie de conformaţia corpului

Beneficii pentru frumuseţe Caisele sunt bogate în vitamina A, excelentă pentru pielea noastră!

Această vitamină ne pregătește pielea pentru soare și o protejează de agresiunile zilnice în mod natural.

Pentru cele care doresc să-și facă o mască de frumuseţe pentru ten: 3 caise zdrobite, o lingură de smântână proaspătă sau iaurt natural și puţin suc de lămâie. Se lasă să acţioneze 20 de minute. În plus, uleiul extras din sâmburii de caise ajută la prevenirea ridurilor, hidratează intens pielea uscată și este absorbit rapid în piele, fără a lăsa o peliculă grasă la suprafaţa pielii.

Csid.ro

15

în mod deosebit, costumul de baie cel mai potrivit este cel în două piese, cu sutienul tip „bandeau”, iar slipul poate fi atât clasic, cât și genul boyshort.

Acest tip de slip trebuie însă evitat de cele cu șoldurile late sau cu picioarele mai scurte, întrucât nu va face decât să accentueze aceste zone. În general, siluetele rubensiene ar trebui să meargă pe varianta costumului întreg.

Evită dungile orizontale și imprimeurile și alege în schimb costume uni, închise la culoare. La polul diametral opus se află cele ce își doresc amploare în diferite zone ale corpului.

Un posterior plat va fi avantajat de un slip cu imprimeu sau cu volane. Un model încreţit este la fel de oportun în acest caz.

Aproape orice suprafaţă poate fi acoperita cu tapet. Astfel, obiecte micuţe din casă capătă o nouă înfăţișare. De exemplu, cutiile de carton simple, cum ar fi cele de pantofi, pot fi „îmbrăcate” în bucăţi de tapet. În felul acesta, ele devin accesorii inedite, și nu doar spaţii de depozitare.

De asemenea, de ce să cumperi tablouri, când le poţi crea chiar tu!

Alege rame albe pentru a scoate în evidenţă și mai bine imprimeurile tapetului și aplică-le în orice interior îţi dorești.

Masa veche din bucătărie sau sufragerie poate fi recondiţionată prin aplicarea tapetului pe blatul acesteia. Pentru protecţie, dar și mai multă strălucire, este recomandat să acoperiţi întreaga suprafaţă cu sticlă. În dormitor, comoda veche de 5 ani merită o reîmprospătare. Tot ceea ce trebuie să faceţi este să personalizaţi sertarele cu un model contrastant de tapet. Același lucru poate fi implementat și în cazul tabliei de pat. Cu puţină îndemânare puteţi acoperi și o tablie de pat curbată.

One.ro

Casamea.ro

FLUX

16

Magazin 4 IULIE 2014

Castelul Făgăraş, pe locul doi în topul celor mai frumoase castele din lume Publicaţia americană „Huffington Post” a realizat un top 10 al celor mai frumoase castele din lume, iar Castelul Făgăraș din România este situat pe locul doi în acest clasament. În topul publicat de editorii americani se află castele din Europa, dar și din SUA sau Canada. Iată care sunt cele mai frumoase dintre ele, conform ”Huffington Post”: 1. Castelul Neuschwanstein din Germania Considerat unul dintre locurile cu cele mai romantice priveliști din lume, Castelul Neuschwanstein din Germania este un castel în stil romantic-renascentist, aflat în Hohenschwangau încă din 1892, când a fost ridicat de idealistul Ludovic al II-lea al Bavariei.

2. Castelul Făgăraș din România Situată chiar în inima României, fortăreaţa Făgăraș din orașul cu același nume reprezintă unul dintre cele mai mari și bine păstrate complexe feudale de tip castel din Europa de Est. Fără îndoială, cel mai vizitat loc din oraș, castelul a fost odată pivotul sistemului de putere din regiune.

De-a lungul secolului al XVII-lea, cetatea a fost extinsă continuu, reflectând prosperitatea crescândă a unui centru care își exercita controlul peste o mare parte din Transilvania și centrul României.

3. Castelul Durham din Anglia Structurile originale ale Castelului Durham au fost ridicate de William Cuceritorul spre sfârșitul secolului al XI-lea. Astăzi, castelul face parte din patrimoniul UNESCO și este celebru pentru istoria și frumuseţea arhitecturală de necontestat.

4. Castelul Blarney din Irlanda Una dintre cele mai vizitate așezări din sudul Irlandei, castelul datează dinainte de anul 1200. În vârful castelului se află „Piatra Blarney”, pe care turiștii o sărută pentru a obţine, potrivit legendelor, „darul elocvenţei”.

5. Castelul Edinburgh din Scoţia Originile istorice al castelului de piatră din Edinburgh sunt învăluite în mister. Deși este pomenit pentru prima dată în câteva poeme din secolul al VI-lea, el a devenit un centru al puterii monarhice abia în secolul al XII-lea.

6. Hotelul Fairmont Le Château Frontenac din Canada Hotelul Fairmont Le Château Frontenac, construit spre sfârșitul secolului al XIX-lea, este locul care oferă una dintre cele mai frumoase priveliști asupra orașului Quebec.

7. Castelul Cardiff din Ţara Galilor

9. Castelul Heidelberg din Germania

Situat în inima orașului Cardiff, această fortăreaţă este unul dintre cele mai importante monumente ale Ţării Galilor.

Vizitatorii Castelului Heidelberg, situat pe dealurile din BadenWürttemberg, se pot plimba printre ruine și pot admira grădinile desăvârșite din curtea castelului, dar și colecţiile impresionante de artă sau comori din epoca de aur a castelului.

8. Château de Villandry din Franţa De la construcţia sa, în perioada renascentistă, pe holurile Castelului Château de Villandry din Franţa au trecut numeroase personalităţi istorice europene. Castelul este celebru și pentru grădinile cu flori și labirinturile vii care îl înconjoară.

10. Castelul Hearst din California Castelul, construit de William Randolph Hearst, are 56 de dormitoare, 61 de săli de baie și 19 sufragerii.

Sursa: adevarul.ro

TOPUL celor mai scumpe filme din istorie De-a lungul anilor, la Hollywood s-au realizat filme memorabile, văzute de milioane de oameni, dar pentru realizarea acestora s-au cheltuit sume uriașe. De-a lungul ultimilor ani s-a încercat stabilirea celor mai scumpe filme realizate vreodată, iar la mijlocul anului 2014 s-a reușit realizarea unei liste comune. În mod surprinzător, la unele dintre aceste titluri nu se aștepta nimeni.

1. Piraţii din Caraibe – La capătul lumii: 341,8 milioane de dolari Cea mai scumpă producţie realizată până acum la Hollywood este cel de-al treilea film din seria Piraţii din Caraibe, cu Johnny Deep în rolul principal, interpretându-l pe Căpitanul Jack Sparrow. Potrivit unei liste organizate de lefigaro.fr, filmul a costat 341,8 milioane de dolari.

2. Cleopatra – 339,5 milioane de dolari Cleopatra, filmul realizat în 1963, cu Elisabeth Taylor în rolul principal, este considerat al doilea cel mai scump film din istorie. Specialiștii au calculat la suma investită în producerea acestui film rata inflaţiei și au stabilit că raportat la valoarea din 2014 a banilor, în pelicula

realizată de Joseph L. Mankiewicz s-au investit 339,5 milioane de dolari.

6. Harry Potter și Prinţul Semipur – 275,3 milioane de dolari

3. Titanic – 294,3 milioane de dolari

Unul dintre filmele din seria Harry Potter, cea mai citită carte din ultimii ani, a reușit să intre în topul celor mai scumpe producţii de al Hollywood. Cel de-al șaselea film din serie a costat cel mai mult, producătorii plătind peste 275 de milioane de dolari pentru a-l realiza.

Top trei cele mai scumpe filme din istorie este completat de Titanicul lui James Cameron. Realizat în 1997, producerea filmului despre scufundarea vasului de croazieră a costat aproximativ 300 de milioane de dolari. Suma a fost uriașă, dar și încasările care au venit după lansarea în cinematografe a peliculei cu Leonardo DiCaprio și Kate Winslet a adunat milioane de spectatori în cinematografe.

4. Omul-păianjen 3/ Spider-Man 3 – 293,9 milioane de dolari Pe locul patru în clasament se află cel de-al treilea film din seria Spiderman.

Acesta este și cel mai scump film realizat de Marvel Studios.

Făcut după povestea celui mai iubit personaj de benzi desenate, Spiderman 3 nu a făcut rabat de la bani atunci când a venit vorba de punerea în scenă a poveștii lui Peter Parker.

5. O poveste încâlcită/ Tangled – 281,7 milioane de dolari În mod surprinzător, în topul celor mai scumpe filme se află și o animaţie. Tangled – O poveste încâlcită, povestea prinţesei Rapunzel, a costat studiourile Walt Disney nu mai puţin de 281,7 milioane de dolari. Suma este colosală pentru o animaţie, dar realizatorii filmului au lucrat cinci ani la realizarea sa și au dorit ca totul să fie deosebit de ceea ce s-a văzut până în acel moment.

7. Lumea apelor/ Waterworld – 271,3 milioane de dolari Waterworld, filmul în care Kevin Costner a făcut un rol memorabil, a costat, la rândul lui, foarte mult. Realizat în 1995, filmul este al doilea cel mai scump film făcut în anii ‚90, iar banii investiţi nu au fost în zadar, deoarece a reprezentat un succes și pentru box-office-uri.

8. Piraţii din Caraibe: Cufărul Omului Mort – 263,7 milioane de dolari Locul opt în topul celor mai scumpe filme este ocupat de un nou film din seria Piraţii din Caraibe. Pirates Of The Caraibean - Death Men Chest, cel de-al doilea film al seriei realizate de Disney cu Johnny Deep în rolul principal a

costat peste 260 de milioane de dolari. Interesant este faptul că acest film a fost realizat în același timp cu Piraţii din Caraibe – La capătul lumii, diferenţa de preţ dintre ele fiind însă de aproape 100 de milioane de dolari în favoarea celui de-al treilea.

9. Avatar – 261 milioane de dolari Avatar, cel mai mare succes de box-office înregistrat vreodată în istoria cinematografiei, este abia pe locul nouă în ceea ce privește sumele investite în realizarea sa. Ultima producţie a lui James Cameron a devenit titlul de cel mai profitabil film în funcţie de câștigurile înregistrate la nivel global.

10. Hobbitul: O călătorie neașteptată/ The Hobbit: An Unexpected Journey – 257,2 milioane de dolari Printre cele mai impresionante și spectaculoase filme realizate în anii 2000 a fost trilogia Stăpânul Inelelor.

Niciunul dintre filmele realizare după cele mai cunoscute cărţi ale lui J.R.R. Tolkien nu a intrat în topul celor mai scumpe producţii din lume, în schimb, primul film din seria The Hobbit a devenit al zecelea cel mai scump film din lume.

Sursa: ziuanews.ro