Ziarul Flux, Ed. 32 (957)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 5 septembrie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 5.09.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ Sf. Mc. Lupu și Irineu Ep.; Cuv. Calinic Patriarhul (Odovania Praznicu- 1 EURO..............................18.5731 1 Dolar american ............. 14.1471 lui Adormirii Maicii Domnului) 1 Leu românesc ................. 4.2199 Maxima zilei 1 Rublă rusească ............... 0.3827 În vremuri dominate de Timpul probabil: minciună universală, a spune 5.09.2014 6.09.2014 adevărul devine un act revoluţionar.

Soare, Soare, George Orwell 11 27 0C 11 26 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 32 (957)

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

20,00 lei

60,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei

48,00 lei

Tiraspolul a refuzat iarăşi să participe la negocierile în formatul 5+2 de la Viena

Alegeri „americane” la democraţi

4

PAGINA

GEOPOLITIC

„Bătrâna doamnă” la război: NATO despre un conflict cu potenţial extrem

6

PAGINA

ECONOMIC

De ce gazul românesc nu a trecut Prutul?

7

PAGINA

SOCIAL

Tiraspolul și-a reconfirmat decizia de a nu participa la următoarea rundă de negocieri în formatul „5+2” pentru reglementarea situației din Transnistria.

Negocieri ce erau programate să aibă loc la Viena, în perioada 11-12 septembrie. Anunţul a fost făcut ieri de așa-zisul ministru de externe al autoproclamatei republici transnistrene,

Nina Ștanski, la finalul unei întrevederi cu vicepremierul Eugen Carpov, reprezentantul politic al Chișinăului în procesul de negocieri, care a avut loc la sediul Misiunii OSCE de la Tiraspol. „Transnistria nu a confirmat participarea sa la următoarea rundă de negocieri”, a spus Ștanski, motivând această decizie prin „politica neprietenoasă a Chișinăului, care a reluat practica persecutării penale a oficialilor din Transnistria”.

OPINIE: Încercuirea Rusiei cu noi baze militare NATO determină luarea de măsuri simetrice din partea Moscovei Intenţia NATO de a-și extinde și fortifica prezenţa în spaţiul excomunist arată fără putinţă de tăgadă că Occidentul nu consideră că „războiul rece” s-a încheiat odată cu dispariţia URSS, a declarat pentru News-Moldova politicianul Iurie Roșca.

Eşecurile parteneriatelor publicprivate în sănătate. Bolnavii de cancer rămân cu promisiuni neîndeplinite

8

PAGINA

EXTERNE

Aeronavele de luptă ale NATO vin în România

Continuare în pag. 5

Armistiţiu ori confuzie diplomatică?

Miercuri, 3 septembrie, președinţia ucraineană a făcut un anunţ privind încetarea permanentă a focului în sudestul Ucrainei, care trebuia să dea impresia unei înţelegeri între Rusia și Ucraina.

După o convorbire telefonică între președintele ucrainean Petro Poroșenko și omologul său rus, Vladimir Putin, s-a spus că cei doi lideri au ajuns la un acord privind un armistiţiu permanent în estul separatist al Ucrainei, potrivit AGERPRES. XXX (citiţi pag. 9)

După cum a precizat Ștanski, doar în acest an a fost dispusă anchetarea a peste 15 „înalți funcționari” transnistreni, „printre care șeful de guvern, o serie de miniștri și șefi de raion”. Ea a calificat această „politică a Republicii Moldova” drept una neprietenoasă, menţionând că aceste acțiuni duc la blocarea negocierilor. Într-un comunicat al Biroului pentru reintegrare se menţionează că Chișinăul regretă această abordare,

Eugen Carpov subliniind că doar prin platformele de dialog existente pot fi soluţionate problemele procesului de reglementare transnistreană.

Anul acesta, negocierile în format 5+2 (Chișinău, Tiraspol, OSCE, Rusia, Ucraina și observatori din partea SUA și UE) au fost amânate deja de trei ori. Observatorii explică acest lucru prin pozițiile divergente ale părților.

FLUX

MOLDOVA AŞTEAPTĂ AJUTOR DE LA EUROPA

Europenii sunt sfătuiţi să mănânce mai multe fructe şi legume După aproximativ o lună de la aprobarea proiectului de hotărâre prin care Guvernul se angaja să compenseze pierderile suportate de agricultori în urma embargoului impus de Federaţia Rusă, Executivul a aprobat, în cele din urmă, Regulamentul privind modul de acordare a sprijinului financiar producătorilor de fructe și legume. Regulamentul stabilește cerinţele faţă de persoanele care pot solicita acordarea sprijinului financiar, categoriile de produse pentru care se acordă sprijinul și procedura de repartizare a resurselor financiare.

Suma totală alocată în acest scop este de 146 de milioane de lei.

Continuare în pag. 7

FLUX

2

Actual

5 SEPTEMBRIE 2014

Alegeri „americane” la democraţi Acum aproximativ o lună, prim-vicepreședintele democraţilor Vlad Plahotniuc promitea alegeri „ca în America” pe plaiul nostru mioritic. Adică, alegeri interne pentru întocmirea listei partidului la parlamentare. În cadrul ședinţei Biroului Permanent Municipal al filialei Chișinău, acesta anunţa că lista electorală a Partidului Democrat pentru alegerile din toamnă va fi formată în baza unei selecţii realizate de membrii formaţiunii, candidaţii la funcţia de deputat urmând să fie aleși prin vot direct.

Aceste alegeri interne sunt o premieră pentru Republica Moldova, dar reprezintă o metodă folosită cu succes în SUA și alte state cu democraţii avansate, ne lumina atunci Plahotniuc.

“Fiecare dintre dumneavoastră are șanse să obțină un loc eligibil pe lista PDM pentru parlamentare, dacă vă veți convinge colegii să vă voteze. Acei candidați care se bucură de respect între membrii și simpatizanții partidului au cele mai mari șanse să fie votați și să obțină un loc bun pe listă”, și-a asigurat el colegii de partid. Și minunea chiar se va produce.

Despre aceasta a anunţat șeful formaţiunii, Marian Lupu, miercuri, 3 septembrie, în cadrul unui briefing.

Potrivit acestuia, decizia privind organizarea alegerilor deschise a fost luată marți seara, prin votul unanim al Consiliului Executiv al partidului.

Premiera se anunţă a fi una de importanţă epocală, șeful democraţilor declarând, patetic și solemn, că acest demers va fi un pas spre reformarea sistemului politic. „Până acum, clasa politică nu a ascultat de dorința exprimată de cetățeni, care au vrut să aleagă deputați în Parla-

ment prin vot direct, fie el uninominal sau mixt. Dar noi știm foarte bine că oamenii așteaptă de la politicieni nu cuvinte, ci fapte, lucruri concrete. Iată de ce PDM începe astăzi din interior această reformă. PDM respectă ceea ce au cerut oamenii și, așa cum este absolut corect, noi le dăm cetățenilor posibilitatea să aleagă candidații Partidului Democrat”, a menţionat Lupu, chemând „toți membrii, simpatizanții și prietenii Partidului Democrat” să participe la acest vot deschis și să aleagă candidații pentru forul legislativ.

Alegerile deschise vor avea loc pe 28 septembrie, la sediile PDM din țară, iar la ele vor putea participa toți cetățenii cu drept de vot din Republica Moldova, „indiferent dacă sunt sau nu sunt membri ai Partidului Democrat”, a precizat Lupu. Iar pentru a fi mai convingător, el i-a asigurat pe acești cetăţeni că PDM este „un partid care ține cu oamenii, care ține cont de ceea ce aceștia doresc”.

Mai puţin impresionaţi de evenimentul unic care urmează să se producă în ţara noastră, comuniștii i-au suspectat pe democraţi că ar pune la cale fraudarea alegerilor, prin această iniţiativă fiind dat startul

Cunoscutul poet, publicist și traducător Boris Marian excelează de mai multe decenii în literatura noastră și ca un redutabil autor satiric.

Dânsul ne-a oferit pentru numărul de astăzi o primă epigramă, care îl vizează pe un comentator politic omniprezent în spațiul public. Sperăm că simţul umorului și spiritul autocritic să le îngăduie celor vizaţi de satirele lui Boris Marian să îi primească săgeţile literare cu bunăvoinţă.

Iurie ROŞCA

EPIGRAMĂ Lui Anatol Ţăranu, fost istoric foarte sovietic, rusoliub și ateu înfocat, iar actualmente ANTI – toate cele pomenite, politolog al curţii guvernatoare, în slujba căreia nu-și închide zi și noapte gura.

Nu-i canal și nu e undă, Unde el n-ar fi prezent.

Bâlbâiala lui abundă Dintr-o minte rea și scundă, Cu un cam străin accent.

Plicticos, dar plin de sine Și de spirit antirus, Minte el la fel de bine Ca și când hulea românii Și slujea la PCUS. Boris MARIAN, fost deţinut politic, 1 mai 2014

procesului de falsificare a alegerilor parlamentare. „Partidul Democrat a anunţat că intenţionează să-și convoace adepţii la 28 septembrie sub pretextul desemnării candidaţilor pentru listele parlamentare, prezentând acest pas drept o noutate politică... Însă intenţia democraţilor este simplă: crearea unor liste a potenţialilor alegători ai PD, plata pentru semnătură a câte 200-300 de lei și promisiunea de a plăti dublu în cazul în care aceștia vor vota pentru democraţi în scrutinul parlamentar din 30 noiembrie”, se afirmă într-un comunicat al staff-ului republican al PCRM. „Noutatea” anunţată este, de fapt, în spiritul Partidului Democrat, a cărui îndeletnicire permanentă și crez politic a fost întotdeauna „cumpă-

rarea voturilor, utilizarea resurselor administrative și falsificarea rezultatului alegerilor”, se mai menţionează în comunicatul formaţiunii.

PCRM acuză democraţii de faptul că întreaga lor activitate politică urmărește un singur scop – coruperea politică: „Cumpărarea deputaţilor, a consilierilor locali, dar și a alegătorilor, sunt principalele instrumente utilizate de această formaţiune.

Partidul Democrat a transformat procesul politic într-o licitaţie, care exclude ideile, ideologia, morala și responsabilitatea faţă de alegător”.

Parcă pregătit pentru astfel de situaţii, Marian Lupu a declarat într-o ediţie specială la Publika TV că nu exclude faptul că alegerile primare s-ar putea solda cu „multiple provocări” din partea oponenților politici ai Partidului Democrat. Însă

formațiunea este decisă „să-și asume aceste riscuri” și este pregătită să le facă faţă și să asigure un proces electoral echitabil și transparent.

Referindu-se la acuzaţiile PCRM, centrul de presă al PDM a ripostat într-un comunicat că această reacţie este tipică pentru formațiunea „bazată pe dictatura internă de partid și de la care au plecat toți cei competenți în formularea mesajelor. Reacția PCRM demonstrează că acest partid a intrat în panică, pentru că mulți dintre foștii lor simpatizanți ar putea participa la alegerile deschise, pe care PDM le organizează în 28 septembrie”.

PDM, care este „un partid serios, preocupat de lucruri importante pentru țară”, i-a cerut cu fermitate Partidului Comuniștilor „să-și retragă aceste insinuări” prin care i-a jignit „pe toţi oamenii din Republica Moldova”, suspectându-i că ar fi „coruptibili, că sunt gata să-și vândă pentru câțiva lei demnitatea, votul și conștiința civică...”.

Acestea fiind spuse, Partidul Democrat așteaptă ca PCRM să-și ceară în mod public scuze de la cetăţenii pe care i-a ofensat. „Moldovenii vor ști cum să-și apere demnitatea lor de oameni onești, chiar dacă comuniștii nu-și vor lua de seamă”, au avertizat democraţii.

Rămâne să vedem dacă se vor îmbulzi cetăţenii să dea o mână de ajutor la întocmirea listei electorale a democraţilor. Și avem toată încrederea că pe această listă se vor regăsi, negreșit, fruntașii formaţiunii „care ţin cu oamenii” și se zbat pentru a le îndeplini dorinţele.

FLUX

Tendinţă: delegitimarea sistemului politic şi radicalizarea luptei politice Republica Moldova nu dispune de cercuri de experţi care ar fi capabili să facă o analiză și prognoză a tendinţelor generale în domeniul social și politic, de genul think-tankurilor din Occident. Însă unele tendinţe se pot observa cu ochiul liber, prin analiza datelor deschise. În câţiva ani, Republica Moldova se poate confrunta cu una dintre cele mai mari crize de sistem, care ar duce fie la instaurarea unui regim autoritar, fie la dispariţia statului.

E vorba de delegitimarea progresivă a autorităţii statului și a tuturor componentelor sistemului politic și vulnerabilizarea mecanismelor și instituţiilor democratice. Aici ar trebui să adăugăm și compromiterea, demoralizarea și delegitimarea structurilor de forţă, după evenimentele din aprilie 2009. În primul rând, să atragem atenţia la scăderea încrederii în instituţiile centrale și partidele politice, care reprezintă fundamentul modelului democraţiei liberale. Dacă e să ne conducem de datele „Barometrului Opiniei Publice” din aprilie 2014, 72% din populaţie nu are încredere în Guvern. În Parlament, organul legislativ și reprezentativ suprem al ţării, nu au încredere 72%. În justiţie nu au încredere 75% din populaţie. În partidele politice nu au încredere 79%. În poliţie nu au încredere 66% din populaţie. Singurele instituţii care mai au o doză de credibilitate rămân

a fi: Biserica, Armata și Primăria. În al doilea rând, să atragem atenţia la faptul că rata participării la scrutinele electorale s-a aflat mereu în scădere în ultimii 20 de ani. În anul 1994, la primele alegeri în Parlamentul Republicii Moldova pe liste de partid, au participat 79,31% din cetăţenii cu drept de vot. În 1998 – 69,12%, în 2001 – 67,52%, în 2005 – 64,84%, iar în 2009 – 57,55%. Dacă această tendinţă se va păstra, ne-am putea aștepta ca la alegerile din acest an, rata participării să fie între 52 și 55%, iar în 2019 – 50 sau mai jos de 50%. Adică, la un moment dat, populaţia ar putea să refuze să mai participe la alegeri și să susţină vreun partid politic, făcând imposibilă funcţionarea sistemului democraţiei parlamentare. În astfel de momente, o mai mare valoare ar avea pistolul, decât buletinul de vot.

Ce se va întâmpla peste un ciclu electoral sau două e greu de spus, însă experienţa istorică ne spune că în condiţiile unei delegitimări a puterii, cele mai favorizate devin grupările cu mesaje și viziuni radicale. Violenţele din aprilie 2009, care au urmat unui scrutin parlamentar cu cea mai mică rată de participare din istoria Republicii Moldova, reprezintă unul din exemplele radicalizării luptei politice pe măsura apropierii ratei participării de

limita de 50%. În statul vecin, Ucraina, are loc un proces similar al delegitimării. Oarecum, acest proces ne amintește de anii 20-30 ai secolului trecut, când în majoritatea statelor din Europa s-a resimţit criza legitimităţii sistemului democraţiei liberare, care a fost urmată de venirea la putere a forţelor autoritariste.

Depolitizarea și pasivitatea maselor este însoţită de radicalizarea segmentelor care sunt nevoite să recurgă la metode mult mai radicale pentru păstrarea sau cucerirea puterii politice. Populaţia devine tot mai apatică la tehnicile de manipulare, iar acest lucru va determina grupările politice să intre într-o confruntare directă pentru putere, ocolind mijloacele legale și mecanismele democratice. Așadar, alegerile din 30 noiembrie 2014 vor trebui să confirme sau să infirme această tendinţă.

Octavian RACU

Politic

5 SEPTEMBRIE 2014

3

FLUX

Ion Păduraru a aflat că justiţia moldovenească este controlată de sectorul bancar. Noi ştiam mai de demult Mai multe instituţii de presă au difuzat zilele acestea opiniile secretarului general al Aparatului președintelui republicii și fost ministru al Justiţiei, Ion Păduraru, cu privire la justiţia din Republica Moldova. Acesta pare să fi avut de curând mai multe revelaţii, inclusiv că justiţia moldovenească ar fi controlată de sectorul bancar. În cadrul unei emisiuni la postul de televiziune „Noroc TV”, el a afirmat că sectorul privat și, în special, cel bancar folosește judecătorii moldoveni, contra unor remunerări fabuloase, pentru a atinge anumite interese, potrivit IPN. Păduraru a descris o „schemă criminală” de spălare a 18 miliarde de dolari proveniţi din Rusia, în care au fost folosiţi magistraţi de la judecătoriile Căușeni și Chișinău.

Până a ne referi însă la cele relatate de fostul ministru al Justiţiei, ţinem să aducem câteva secvenţe din investigaţia „Spălătoria rusească”: Moscova-Riga via Chișinău”, realizată de jurnaliști din mai multe ţări și publicată de portalul www.rise.md, care dezvăluie o amplă operațiune de spălare a banilor în spațiul ex-sovietic, inclusiv Republica Moldova. „Cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est l-a implicat pe un văr de-al lui Vladimir Putin, ofițeri FSB, firme rusești, companii off-shore, bănci din Rusia, Letonia și Moldova, judecători moldoveni, agenți proxy și figuri importante ale lumii interlope.

Republica Moldova, o țară prinsă între aspirațiile sale de aderare la Uniunea Europeană și istoria ei cu legături strânse cu Rusia, a fost folosită pentru a asigura atât protecția juridică împotriva autorităților prin sistemul judiciar al țării, cât și ca un mijloc de a injecta ilegal bani în sistemele financiare din UE. Pe parcursul anilor 2010-2014, organizații criminale și politicienii

corupți din Rusia au transferat 20 de miliarde USD din fonduri murdare prin acest complex de „spălătorie”, format din zeci de companii off-shore, bănci, credite false și agenți proxy. Ulterior, procesul era „legalizat” de către judecători din R. Moldova, iar banii spălați erau răspândiți în întreaga Europă”, arată jurnaliștii.

Potrivit lor, „Spălătoria de bani” care a tranzitat Moldova a avut misiunea de a crea iluzia unor activități de afaceri pentru a justifica sursa de bani, susținută de o instanță de judecată care semna ordonanțe judecătorești pentru a legaliza banii murdari.

Autorii investigaţiei afirmă că în „spălătoria rusească” au fost implicați peste 20 de judecători de la 15 instanțe de judecată din Republica Moldova, care au avut rolul de legalizare a banilor, pronunțând, la solicitarea unui lanț de companii off-shore, peste 50 de ordonanțe judecătorești privind încasarea în mod solidar a unor datorii fictive, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde USD. „Aceasta este o sumă uimitoare pentru o țară cum este Republica Moldova, care a avut un PIB sub 8,5 miliarde USD în 2013”, constată cu stupoare autorii.

Dar să revenim la declaraţiile lui Ion Păduraru, care a precizat că magistraţii moldoveni au emis decizii prin care unele întreprinderi din Federaţia Rusă au fost impuse să restituie unor cetăţeni moldoveni, aleși la întâmplare, sume importante de bani. „Sunt sigur că nicio întreprindere mare rusească nu va executa o decizie luată măcar și de zece judecători moldoveni privind cedarea unor sume de ordinul a milioane de dolari. Este clar că magistraţii noștri au fost folosiţi în scheme criminale. De asemenea, apare întrebarea, oare acești judecători nu și-au pus

Schema de operare a reţelei de spălare a banilor. Foto rise.md întrebarea cum acești simpli moldoveni au ajuns creditori ai unor importante întreprinderi din Rusia, de unde au luat acești oameni câte trei-patru sute de milioane de dolari?” s-a întrebat consternat fostul ministru al Justiţiei.

Totodată, el s-a arătat indignat de faptul că acești magistraţi n-au fost cel puţin demiși, nemaivorbind de faptul că ei ar fi trebuit cercetaţi penal. Păduraru a opinat că vina în acest sens o poartă Consiliul Superior al Magistraturii.

Este straniu că Ion Păduraru pare scandalizat de această situaţie și de lipsa de reacţie din partea instituţiilor statului. Despre aceste operaţiuni dubioase și despre faptul că Republica Moldova a ajuns o „spălătorie” de bani a Rusiei se vorbește de mai mult timp. Despre schema de spălare a 18,5 miliarde de dolari relata acum câteva lini și publicaţia Kommersant, iar președintele Curții Supreme de Justiție din Republica Moldova, Mihai Poalelungi, a explicat cum a ieșit această schemă la iveală. Mai mult decât atât, Pro-

curatura Anticorupție a deschis un dosar penal în acest sens. Doar că, se pare, nimeni nu a fost acuzat, deocamdată. În acest context, ne mirăm de ce nu-l pune pe gânduri pe secretarul general al Apăratului președintelui Timofti lipsa de reacţie a șefului statului? Mai ales că președintele vine exact din acest sistem și îi cunoaște dedesubturile mai bine decât oricine altul? Prin urmare, suntem în drept să ne întrebăm, ce a făcut președintele ţării, Nicolae Timofti, pentru realizarea unei reforme reale a sistemului judecătoresc, pentru scoaterea din sistem a magistraţilor implicaţi în tot solul de scheme ilegale? Ce a făcut pentru ca să nu mai vorbim astăzi despre tot soiul de cazuri strigătoare la cer ca despre un fapt divers? Ce altceva, în afară de faptul că a cerut salarii mai mari pentru judecători și că i-a răsplătit cu înalte distincţii de stat, chiar și pe unii cu o reputaţie mai puţin impecabilă, implicaţi în cazuri scandaloase ori acuzaţi că au admis ilegalităţi?

Alexandru STEGARESCU, FLUX

Negruţa: Cu o gaură de 8,5 miliarde de lei în buget, guvernarea lasă impresia că vrea să plece în opoziţie Gaura din bugetul Republicii Moldova se apropie de cifra de 8,5 miliarde de lei. Cifra este similară celei din 2009, când actuala guvernare a preluat puterea, constată fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa. Prin urmare, nimic nu s-a schimbat în acești ani. „Se fac (între)văzute și rezultatele bugetare din 2014.

Vedem o gaură la încasarea veniturilor, chiar dacă deprecierea leului a ajutat enorm ca această gaură să fie relativ mică, de doar 800 de milioane de lei. Pe de altă parte, avem și partea de cheltuieli neexecutată, conform prevederilor pentru perioada de la începutul anului, cu suma de aproape 5 miliarde de lei. Avem și

un deficit de casă raportat de 0,9 miliarde”, scrie pe blogul său ex-ministrul.

Negruţa face o estimare în bază de angajamente bugetare pentru 2014, descriind „adevărata situaţie la moment”.

Astfel, neîncasările până la sfârșit de an, cu cele 800 de milioane până acum, vor fi de aproximativ 1,5 miliarde de lei. În mare parte din cauza modificărilor la politica fiscală (ţigări, autoturisme, iertări de obligaţiuni fiscale) și neajustarea respectivă a Legii bugetului 2014. Dar și din cauza încetinirii activităţilor economice și comerciale. O stagnare economică (creștere economică zero) este probabilă pentru anul 2014.

Pe de altă parte, neexecutarea părţii de cheltuieli va fi în creștere din cauza insuficienţei de mijloace financiare, atât la venituri, cât și ca sur-

se de finanţare a deficitului, deoarece în bugetul 2014 nu sunt estimate și indicate corect sumele angajamentelor noi asumate (sunt subestimate) pe parcursul anului 2014. Iar noi angajamente tot vin și vin. Fără surse de acoperire. Astfel, este mare probabilitatea unei sume de angajamente neonorate în 2014 la nivel de aproximativ 5 miliarde de lei.

Cât privește deficitul de casă al bugetului, adică cel care va avea acoperire financiară, el nu va depăși limitele stabilite în bugetul 2014 – aproximativ 2 miliarde de lei, estimează Veaceslav Negruţa. „Astfel, la deficitul de casă de 2 miliarde vom adăuga gaura la venituri de 1,5 miliarde și gaura la cheltuieli de 5 miliarde. Ne apropiem de cifra de 8,5 miliarde de lei”, conchide ex-ministrul Finanţelor.

Totodată, fostul șef de la Finanţe vede similitudini cu situaţia din 2009 nu doar în ceea ce privește gaura de 8,5 miliarde de lei din buget. În opinia lui, la fel ca și atunci, apar prea multe angajamente financiare fără surse de finanţare. Campania electorală amplifică această tendinţă.

În al doilea rând, sunt aplicate ajustări în politica fiscală în interesul anumitor grupuri de interese, dar în detrimentul stabilităţii financiare la nivel macroeconomic.

De asemenea, ca și în 2009, nu sunt întreprinși pași pentru asigurarea pachetului financiar necesar a fi pus la

dispoziţia Guvernului, imediat după alegeri, pentru a nu admite eventuale blocaje financiare ulterior.

Toate acestea, concluzionează Negruţa, lasă impresia că actuala guvernare se gătește să plece în opoziţie. „Din experienţa de după septembrie 2009, astfel de găuri se acoperă prin câteva intervenţii „chirurgicale”. Dureroase. Dar ele puteau fi evitate. Acum, în 2014. Atunci, în 2009, erau inevitabile”, mai scrie fostul ministru. În opinia lui, guvernarea pare să fi renunţat să mai schimbe lucrurile „și face tot ca opoziţia să transforme ziua de 30 noiembrie într-o zi în care să se pună la îndoială tot ce s-a lucrat din 2009 încoace.

Exact cum a făcut guvernarea de atunci, din 2009. Un pas (greu) înainte și doi pași (rapizi) înapoi. Gaura crește!”.

FLUX

FLUX

4

Geopolitic

5 SEPTEMBRIE 2014

„BĂTRÂNA DOAMNĂ” LA RĂZBOI:

NATO despre un conflict cu potenţial extrem După prăbușirea comunismului, NATO a apărut în Europa Occidentală ca o anomalie. Alianţă strict defensivă, creată în 1949 împotriva Uniunii Sovietice și a ţărilor comuniste din Est, peste 40 de ani nu a mai corespuns statutului și menirii sale iniţiale. Pericolul agresiunii dispăruse, Armata Roșie nu apucase să invadeze Vestul, nici să restabilească „ordinea” în fostele ţări satelite. Mai mult, între 1989 și 1992 s-a retras din Germania de Est, Polonia, Cehoslovacia și Ungaria. „Maurul” NATO își făcuse pe deplin datoria, putea să părăsească scena. Dar liderii organizaţiei au decis altceva. În ciuda asigurărilor date în 1990 de fostul secretar de Stat american, James Baker, lui Mihail Gorbaciov în timpul negocierilor privind reunificarea Germaniei („alianţa nu va înainta niciun inch către Est”), administraţia Clinton a abandonat politica sferelor de influenţă în favoarea unei „strategii avansate”, urmărind extinderea controlului SUA asupra statelor europene individual și a UE în general.

Expansiunea NATO urma să joace un rol central în această politică reevaluată a Americii faţă de Europa și ducea la o nouă confruntare cu Rusia. Și astfel, la o reuniune de la Bruxelles, în ianuarie 1994, s-a hotărât ca NATO să se extindă în Est și să înglobeze ţările foste membre ale pactului de la Varșovia. Susţinătorii acestui punct de vedere au argumentat că, în timp ce pericolul comunismului, într-adevăr, dispăruse, securitatea europeană era pândită de alte primejdii, că a apărut un nou „arc de instabilitate”, de la Marea Neagră, în Orientul Mijlociu.

Dar nu au fost în stare să definească limpede care anume erau acele „alte primejdii” și nici „arcul de instabilitate”, în fapt motivele reale pentru extinderea NATO n-au avut deloc de-a face cu vreo ameninţare militară rusească imediată, pe termen mediu ori lung. Pentru Statele Unite, perspectiva unui NATO lărgit le asigura prezenţa și controlul continuu în Europa. Pentru noii membri ai organizaţiei însemna revanșa faţă de fosta opresiune, prin apartenenţa la un club occidental select. Prin extindere, acoperind toate ţările estice, și-a asumat cumva NATO riscul de a-i proteja pe noii membri? Nici astăzi, după 20 de ani, răspunsul nu este sigur da. În cel mai bun caz, calitatea de membru al NATO avea, mai degrabă, o valoare psihologică, decât una militară.

Totuși, intrarea în NATO și, de pildă, rezultatul alegerilor prezidenţiale de la sfârșitul anului 2004 din România au însemnat pentru această ţară ieșirea din sfera de influenţă politică a

Franţei, a Europei de Vest, în general, unde începuse să graviteze încă din 1990, sub administraţia Ion Iliescu, și intrarea în cea a SUA. Rusia s-a împotrivit extinderii NATO în Est, dar nu a avut pe moment soluţii, ceea ce nu însemna că a acceptat-o. A reacţionat reluând și întărind alianţele cu unele din fostele sale republici, prima Belarus, ţări caucaziene și asiatice, a dovedit că oricând există posibilitatea ca extinderea NATO să se confrunte cu o altă alianţă condusă de Moscova.

„Ce a produs NATO, după ce est-europenii i s-au alăturat? A produs discordie între vest- şi est-europeni”.

Extinderea în continuare a NATO, după ce Războiul Rece a luat sfârșit, a riscat să submineze pacea europeană. Ce a produs NATO, după ce esteuropenii i s-au alăturat? A produs discordie între vest- și est-europeni.

La Praga, la 22 noiembrie 2002, un emisar al Washingtonului, neoconservatorul Bruce Jackson, a iniţiat și executat operaţiunea „Big Bang” – intrarea în bloc a șase ţări est-europene (România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Slovacia), precum și a Sloveniei în organizaţie și, astfel, SUA au obţinut de la ele consensul faţă de viitorul război din Irak, consens refuzat de aproape toată Europa Occidentală. La 5 februarie 2003, același emisar a redactat personal textul declaraţiei „grupului de la Vilnius”, de sprijinire a planurilor americane în Irak, semnată de cele 10 state est-europene noi membre ale NATO (V-10). La vremea respectivă, vest-europenii au protestat faţă de încercarea Statelor Unite de a crea disensiuni între europeni, Vest și Est, au spus că, născut în aprilie 1949, la Washington, NATO a decedat la 5 februarie 2003 în capitala Lituaniei. Iar alţii pur și simplu au

relevat demersul politic fără finalitate al Americii în Europa Răsăriteană după 1991-1993, astfel: „În ultimele decenii, Statele Unite au investit o cantitate considerabilă de energie și de resurse pentru a promova o Europă întregită și liberă, care să poată acţiona ca un partener puternic, unit și să ajute SUA să facă faţă provocărilor venite de dincolo de frontierele Europei. Dacă Europa Răsăriteană se va întoarce la vechile modele de naţionalism și parohialism, iar procesul de integrare va eșua, o mare parte din aceste investiţii se va risipi. Este dezarmant faptul că grupul de la Vilnius, creat în 2000 pentru a promova solidaritatea și cooperarea între viitorii membri ai NATO, a rămas totuși un grup divers, cu tradiţii istorice și culturale diferite și cu niveluri diferite de dezvoltare economică, aflat sub presiunea noii ofensive economice a Rusiei în ţările baltice, Polonia și Ucraina, precum și a intensificării cooperării germano-ruse” (Larrabee, F. Stephen, Danger and Opportunity in Eastern Europe, în „Foreign Affairs”, Nov.-Dec. 2006, New York, pp.117-131). Scria și Timothy Garton Ash, directorul Centrului de Studii Europene de la Universitatea Oxford din Anglia: „În Europa estică a existat, de la început, o opoziţie faţă de războiul din Irak și, chiar dacă au fost unele derapaje de tipul grupului de la Vilnius, pe măsură ce aceste ţări se vor integra mai adânc în Uniunea Europeană, popoarele lor se vor identifica tot mai mult cu Europa, și nu cu America” (autor citat, Free World: America, Europe, and the Surprising Future of the West, Vintage Books, New York, 2005, p. 77).

„La reuniunea NATO de la Bucureşti, de la 2-4 aprilie 2008, Bush a scăpat din mâini frâiele alianţei, Germania a preluat rolul de factor decizional al organizaţiei”.

Pe de altă parte, în anii 2000-08 ai administraţiei Bush jr., Europa Occidentală s-a îndepărtat și mai mult de America. Din pricina ignorării de către Washington a agendei internaţionale existente, o serie de divergenţe mai vechi, cum au fost Protocolul de la Tokyo asupra încălzirii globale, Curtea Internaţională de Justiţie, tratatul pentru limitarea rachetelor antibalistice sau tratatul general pentru experienţele nucleare și convenţia privind armele biologice, s-au adâncit. Mai mult, la reuniunea NATO de la București, de la 2-4 aprilie 2008, Bush a scăpat din mâini frâiele alianţei, Germania a preluat rolul de factor decizional al organizaţiei. Toţi miniștrii de Externe ai statelor mari vest-europene s-au raliat în spatele Angelei Merkel, pentru a împiedica lărgirea alianţei în spaţiul ex-sovietic, iar când hotărârea lor a fost anunţată, Georgia și Ucraina „portocalii” au constatat, uluite, că sprijinul Statelor Unite nu a fost suficient ca să le pună pe calea aderării. Apoi, alegerile prezidenţiale din America, din noiembrie 2008, au oferit o oportunitate pentru un nou început în relaţiile UE-SUA, dar vest-europenii au cerut

insistent formularea unei noi politici externe americane în Europa, iar experţi de peste ocean au considerat că Statele Unite nu vor mai beneficia niciodată de solidaritatea automată a aliaţilor săi occidentali, de care s-a bucurat în vremea Războiului Rece (James Rubin, profesor la departamentul pentru afaceri internaţionale și publice al Universităţii Columbia, din New York). De asemenea, alţii au afirmat că nici 11 septembrie 2001 nu a reușit să aducă o prietenie transatlantică reală, curând după tragicul eveniment de la turnurile gemene din New York 66% dintre vest-europeni, conform unui sondaj al Institutului Pew International din New York, au exprimat opinia că politica Americii în lume a fost o cauză majoră a atacurilor teroriste. La vestea tragediei, europenii vestici au reacţionat cu oroare, tristeţe și simpatie, mulţi au crezut că aceștia se vor alătura Statelor Unite în războiul contra terorii, de fapt ei nu au împărtășit nici temerile, și nici ideea americanilor de a face grabnic ceva. Solidaritatea lor a dispărut, credeau pe atunci specialiști de la Fundaţia Carnegie.

„NATO încearcă din nou „marea cu degetul”, Marea Neagră”.

Dar născută în cel mai violent secol din istorie, în care 188 de milioane de oameni au pierit în conflicte organizate, și ajunsă la senectute într-o lume a globalizării, NATO a încercat și ea să ţină pasul cu vremurile și să se globalizeze, din Scoţia în Afganistan și până în Darfur, în Africa. Mai mult, la reuniunea organizaţiei de la Riga din 2006 s-a propus extinderea organizaţiei dincolo de comunitatea transatlantică, un parteneriat cu Australia, Japonia și Noua Zeelandă, s-a considerat că și alţii – Brazilia, India, Africa de Sud și Coreea de Sud – pot să contribuie la efortul de a răspunde urgenţelor globale. A încercat, apoi, în 2008, să se extindă la 400 de km de Moscova și în Caucaz, dar a cunoscut un eșec sever. Astăzi, într-un „Drang nach Osten” reșapat, cu puţine ore înaintea celui de al 27-lea summit al său, de la Newport, în Marea Britanie, încearcă din nou „marea cu degetul”, Marea Neagră, către aceeași Ucraină și aceeași Georgie, încearcă să spargă rezistenţa și frontierele Rusiei imperiale, vechi de peste jumătate de mileniu. Declaraţiile și gesturile belicoase împotriva Moscovei s-au înteţit. Secretarul general al alianţei, danezul Anders Rasmunssen, dă neobosit târcoale Rusiei, îl invită pe Poroșenko

în Ţara Galilor, este într-o stare de agitaţie suspectă, se mișcă eratic de la Kiev în Islanda, apoi la Oslo, de acolo o clipă acasă, la Copenhaga, înapoi la Bruxelles, de unde dă interviuri la presa britanică și cere, imperativ, „o prezenţă NATO mai vizibilă în Est”, adică cere Washingtonului, într-un ziar din Londra, o prezenţă mai vizibilă în Doneţk, pentru descurajarea Moscovei pe râul Narva, la frontiera cu Estonia, în vederea realinierii Berlinului cu districtul Columbia și statul Virginia, de pe râul Potomac, peste Atlantic(?!) – europeanul normal la cap poate înnebuni, ce să mai spunem de americanii certaţi cu geografia... Prim-ministrul ucrainean Iaţeniuk (Iatsy, după cum îl alintă Tori, adică sponsora lui cu 5 miliarde de dolari, Victoria Nuland a Departamentului de Stat) îi ţine hangul, ba chiar plusează, că Ucraina insistă să intre în UE și NATO, minţi înfierbântate poloneze (sună cunoscut...) și baltice ţin și ele aproape. Traian Băsescu încalcă grosolan documentul constitutiv al NATO din 1949 și cere alianţei să livreze armament Ucrainei.

Nimeni de la Bruxelles și Washington nu-l ceartă, se vede că toţi au luat în serios acolo faptul că nu reprezintă pe nimeni aici. Că este un președinte anulat. În ce privește agenda anunţată a summitului, adevăratele probleme ale NATO 2014, ca și în trecut, vor fi măturate sub covorul roșu, întins în UK pentru mai-marii lumii. În acest punct, probabil vom reveni. Totuși, două fapte sunt astăzi sigure faţă de anii și summiturile trecute. Prima este că la Newport, dezbaterea se va concentra asupra unui conflict cu potenţial extrem, un conflict intraeuropean – vezi primul război mondial și al doilea război mondial. Al doilea că, după 65 de ani de înţelepciune, în care NATO a apărat pacea, iar Rusia nu a făcut război, s-ar cuveni ca următorii 65 de ani părţile să schimbe locurile, adică Rusia să apere pacea, iar NATO să nu facă război. În sfârșit, o știre de ultimă oră. Cu ocazia apariţiei, săptămâna viitoare, a volumului „Noua Ordine” (Penguin Press, New York), Henry Kissinger este vedeta aplaudată a Occidentului, și nu numai. El crede că soluţia lumii de azi este aceeași ca și a lumii de ieri: mai vechiul și verificatul în timp “echilibru al terorii nucleare” rusoamericane. Și așa, aparent din senin, vinerea trecută, fără vreo legătură cu Ucraina sau altceva, Putin a atras atenţia ca nimeni să nu se joace cu Rusia nucleară. Cu siguranţă că el l-a omagiat pe venerabilul secretar de Stat american, cu ocazia lansării ultimei sale cărţi, la 91 de ani.

Radu TOMA Sursa: cotidianul.ro

Geopolitic

5

FLUX Opinie: Încercuirea Rusiei cu noi baze militare NATO determină luarea de măsuri simetrice din partea Moscovei 5 SEPTEMBRIE 2014

Urmare din pag. 1 „Evident, încercuirea Rusiei cu noi baze militare plasate de NATO în proxima vecinătate cu graniţele sale determină luarea de măsuri simetrice din partea Moscovei”, a menţionat Roșca, comentând pentru agenţie articolul publicat de cotidianul german „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, conform căruia, „NATO intenţionează să construiască cinci baze în Europa de Est – în Polonia, România, Lituania, Letonia și Estonia – pentru a contracara ameninţarea rusă”.

Potrivit politicianului, „în contextul înăspririi relaţiilor dintre Rusia și Occident, o guvernare responsabilă a Republicii Moldova ar trebui să valorifice din plin statutul de ţară neutră a ţării noastre”. „Asta ar necesita un cu totul alt tip de diplomaţie, un alt discurs pe

plan internaţional, și anume formularea explicită și univocă a poziţiei Moldovei de neparticipare la marile confruntări geopolitice între Vest și Moscova. Asta cu atât mai mult cu cât suntem singura ţară neutră din regiune, prin urmare n-ar trebui să ne lăsăm atrași în strategiile NATO contra Rusiei”, a continuat Roșca. „Dar – afirmă politicianul – așa cum la ora actuală Republica Moldova se află sub guvernare externă, centrul de comandă aflându-se la Washington și Bruxelles, iar la Chișinău fiind doar niște executanţi docili, ţara noastră riscă să suporte consecinţe și mai grave asupra economiei naţionale, dar și să supună unor riscuri majore unitatea teritorială a ţării”. „Exemplul tragic al Ucrainei ar fi trebuit să impună Chișinăului o politică externă mult mai echilibrată și înţeleaptă, însă raportul de vasalitate

între demnitarii moldoveni și cei occidentali face imposibilă o astfel de abordare”, a concluzionat Iurie Roșca.

Potrivit Frankfurter Allgemeine Zeitung, „cele cinci baze ale NATO vor fi folosite pentru logistică, pentru misiuni de recunoaștere și planificare și

vor avea personal multinaţional permanent cuprins între 300 și 600 de angajaţi în fiecare bază”. În plus, NATO va avea o forţă de reacţie rapidă de 4.000 de persoane, pregătită să se mobilizeze în Est în decurs de două până la șapte zile.

Planul va fi discutat la summitul NATO care începe joi, 4 septembrie, în Marea Britanie și la care, pentru prima dată, va participa și Republica Moldova, în persoana ministrului Apărării, Valeriu Troenco.

Sursa: newsmoldova.md

JOHN MEARSHEIMER:

Politicienii ucraineni care fac jocurile politicii neoconservatoare a SUA şi NATO dau dovadă de o mare nepăsare faţă de interesele Ucrainei Summitul NATO care se desfășoară în zilele de 4 și 5 septembrie în Marea Britanie întrunește șefi de stat și de guvern din 28 de țări membre ale Alianței NordAtlantice, precum și lideri din 33 de țări partenere ale Alianței și din state care participă la misiunea din Afganistan. Aceștia vor discuta, inclusiv, despre crearea unei noi infrastructuri de-a lungul graniței estice a Alianței.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat luni, 1 septembrie, că Alianța Nord-Atlantică va deveni „mai vizibilă” în statele membre din flancul estic prin constituirea unei forțe avansate care să răspundă rapid amenințărilor, dar, pentru a nu încălca actul fondator Rusia-NATO, nu vor fi constituite baze permanente în aceste țări, potrivit AGERPRES. Însă Rasmussen recurge, mai degrabă, un eufemism atunci când vorbește despre „forţe avansate”. Șeful NATO a fost mai explicit la sfârșitul lunii august, declarând într-un interviu pentru The Guardian și alte cinci ziare europene că Alianţa va trimite forte armate în baze noi din estul Europei pentru a contracara ameninţările Rusiei. Rasmussen nu a dezvăluit numele ţărilor care vor găzdui bazele, dar informaţia vine pe fondul cererilor explicite din partea României, Poloniei și ţărilor baltice ca NATO să-și mute efectivele din Vestul Europei în Est, potrivit HotNews.ro. Întrebat dacă este vorba de trimiteri permanente de trupe sub „steagul” NATO în Europa de Est, Rasmussen a confirmat. „Pe scurt răspunsul este DA. Pentru a nu exista neînţelegeri folosim însă fraza ”atât timp cât este necesar”. Aliaţii noștri din Est vor fi

mulţumiţi când vor vedea ce conţine planul de acţiune pe care îl pregătim”, a spus el.

De notat că ţări ca Franţa, Italia și Spania se opun creării de noi baze NATO în estul Europei.

Planurile legate de consolidarea și modernizarea forțelor de reacție ale NATO au suscitat îngrijorări în Rusia, care a privit cum Alianța Nord-Atlantică s-a apropiat gradual de granițele sale vestice de la debutul crizei ucrainene, notează RIA Novosti. În acest context, este interesantă opinia unuia dintre cei mai reputaţi teoreticieni americani contemporani ai relaţiilor internaţionale, profesorul John Mearsheimer de la Universitatea din Chicago. În articolul său Why the Ukraine Crisis Is the West’s Fault, apărut recent în revista Foreign Affairs, el se referă atât la criza ucraineană, cât și la extinderea NATO către graniţele Rusiei. Mearsheimer declară frontal că, în contradicţie cu versiunea vehiculată de propaganda curentă din Occident, cea mai mare parte a responsabilităţii pentru criza din Ucraina revine SUA și aliaţilor săi europeni: „the United States and its European allies share most of the responsibility for the crisis”, se arată întrun material publicat de Argumente și Fapte în care este citat articolul lui Mearsheimer.

Ceea ce a declanșat criza nu este „lăcomia imperială” a lui Putin, așa cum se afirmă frecvent, ci tentativa SUA și NATO de a transforma Ucraina într-un cap de pod strategic antirusesc. Este evident că Rusia nu putea asista calm la transformarea Crimeii în bază militară și navală antirusească, așa cum s-ar fi întâmplat dacă regimul virulent antirusesc de la Kiev, devenit aliat al NATO, ar fi putut controla complet situaţia din Crimeea.

John Mearsheimer atrage atenţia că transformarea Crimeii în cap de pod militar anti-Rusia ar putea fi comparată cu transformarea Mexicului sau Canadei în cap de pod antiamerican. Evident, SUA n-ar accepta niciodată acest lucru și ar reacţiona violent, așa cum au reacţionat în 1962 la tentativa sovietică de a transforma Cuba în bază de rachete îndreptate spre SUA, se mai spune în articol.

Mearsheimer observă că reacţia Moscovei nu este determinată de imperialismul putinian, ci de cerinţe geostrategice normale pentru

orice mare putere; Rusia nu poate accepta instalarea unui focar militar inamic la graniţele sale, așa cum nu ar accepta nici SUA un asemenea focar. Este o lecţie elementară de geopolitică aceea că orice putere încearcă să își protejeze vecinătatea.

Bineînţeles, Occidentul pretinde că extinderea NATO spre Est, până la graniţele Rusiei, nu vizează anihilarea militară a acesteia, nu ameninţă statul rusesc, ci urmărește alte obiective. Dar, evident, acest lucru e greu de crezut, fiind vorba de asigurări pur verbale, de retorică, și nu de fapte, iar în cele din urmă, Rusia are dreptul de a defini ce anume constituie o ameninţare la graniţele sale, opinează Mearsheimer. La fel ar face și SUA: dacă China ar construi baze militare în Mexic, asigurându-i pe americani că nu îi ameninţă pe ei, cu siguranţă că guvernul SUA nu ar sta liniștit, bazându-se pe această asigurare „liniștitoare”.

Unul dintre cei mai celebri teoreticieni americani ai politicii externe a SUA, George

Kennan, a semnalat din 1998 eroarea tragică a împingerii forţei militare occidentale spre Rusia, și a prevăzut perfect că aceasta va conduce la conflict, amintește profesorul John Mearsheimer.

De remarcat că George Kennan, unul dintre cei mai importanţi specialiști americani în probleme rusești, inventatorul politicii de „îngrădire” (containment) urmate de SUA faţă de URSS timp de decenii, spune deschis că extinderea NATO spre Est a fost gratuită, deoarece nimeni nu ameninţa pe nimeni, și deci nu era obiectiv nevoie de o atare extindere.

Zadarnic se încearcă acreditarea ideii că Putin ar fi iraţional sau orbit de ambiţii imperiale. Cursul agresiv al politicii de extindere a NATO era de la început predestinat să provoace reacţia rușilor, așa cum Kennan a prevestit, iar această reacţie nu e deloc iraţională, ci strategic logică, spune specialistul american, citat de Argumente și Fapte.

Mearsheimer denunţă mitul unor vechi planuri agresive putiniene: de fapt, acţiunea din Crimeea a fost bruscă, și a venit ca reacţie la lovitura de stat sprijinită de SUA de la Kiev (din februarie 2014), nu ca materializare a unor strategii agresive anterioare ale rușilor.

El condamnă, în fond, refuzul politicienilor occidentali de a recunoaște că politica lui Putin este dictată de interese legitime de securitate.

Această orbire (voită?) poate duce însă la consecinţe grave. Teoreticianul american prevede că rușii nu vor ceda

nici la sancţiuni economice, nici la alte presiuni – ceea ce este perfect normal, dacă interesele lor de securitate sunt legitime.

Contrar actualului curs al politicii SUA și NATO, Mearsheimer propune detensionarea situaţiei prin acceptarea Ucrainei și Georgiei ca state neutre, nici subordonate Moscovei, dar nici aliate ale NATO. Americanii pot să se teamă că o atare schimbare de curs ar afecta imaginea puterii SUA, dar autorul american crede că riscurile nemodificării acestui curs sunt și mai mari. În cele din urmă, politicienii ucraineni care fac jocurile politicii neoconservatoare a SUA și NATO dau dovadă de o mare nepăsare faţă de interesele Ucrainei, atenţionează reputatul profesor de la Chicago.

John Mearsheimer sugerează că sursa orientării greșite a politicii SUA și NATO faţă de Rusia este abandonarea realismului politic și îmbrăţișarea unui liberalism internaţionalist ce aspiră la extinderea democraţiei în lume. Ar fi bine să fie așa sau să fie numai atât. Există însă indicii clare că ar fi vorba de alte cauze: pur și simplu, superputerea hegemonică și alianţa pe care ea o dirijează urmăresc să fructifice superioritatea militară și economică pe care o au. Iar această ambiţie este extrem de periculoasă: au mai avuto și alţii, iar rezultatele (spre exemplu în sec. XX) au fost catastrofale, avertizează autorii articolului din Argumente și Fapte.

FLUX

FLUX

6

Economic

5 SEPTEMBRIE 2014

De ce gazul românesc nu a trecut Prutul?

La o săptămână după inaugurarea oficială a gazoductului Iași-Ungheni, „prima moleculă de gaz” din România așa și nu a intrat în sistemul de transport și distribuţie a gazelor din Republica Moldova.

Când vom primi gaze româneşti „Din România nu am primit niciun metru cub de gaze. Doar atât vă pot spune”, ne-a declarat sec Iurie Dolghier, directorul Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz, creată special de Guvernul Republicii Moldova ca să asigure transportarea gazelor naturale importate prin intermediul conductei Iași-Ungheni.

Managerul a refuzat să dezvăluie motivele tergiversării, dar a sugerat să ne adresăm la Guvern. De acolo însă tăcere. Viceministrul Economiei, Valeriu Triboi, responsabil pentru sectorul energetic, nu răspunde la apelurile telefonice; Mariana Botezatu, șefa direcţiei generale securitate și eficienţă energetică, este în concediu, iar restul persoanelor refuză să ofere detalii la acest subiect.

Potrivit unor surse din carul Guvernului, ar exista unele probleme tehnice și organizatorice, care în cu-

rând vor fi soluţionate și atunci se va începe importul de gaze românești. „Aveţi puţină răbdare”, ne-a cerut sursa, fără a preciza un termen oarecare.

Fără licenţă şi fără tarife În același timp, Vestmoldtransgaz nu are nici măcar licenţă de activitate pe piaţa gazelor. „La finele lunii august, întreprinderea a depus o cerere pentru eliberarea licenţei, care urmează să o examinăm în 15 zile”, a precizat Tatiana Vieru, responsabilă în Departamentul Juridic și Licenţiere din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Alexandru Mija, șeful Departamentului analize economice și tarife din cadrul ANRE, susţine că întreprinderea ar urma să solicite și stabilirea unor tarife pentru transportul gazelor. „Deocamdată, au fost și s-au interesat ce documente și calcule urmează să prezinte pentru ca Agenţia să poată stabili tariful”, a spus Alexandru Mija. În același timp, Vestmoldtransgaz are de rezolvat și alte probleme. De exemplu, trebuie să facă angajări de personal, care să poată administra atât segmentul de 11 kilometri de gazoduct de pe teritoriul Moldovei, cât și staţia de măsurare. Din cauză că Guvernul a întârziat cu câteva luni cu decizia de fondare a companiei, și, mai ales, din cauza lipsei de specia-

liști, în următoarele două luni staţia de măsurare va fi gestionată de specialiști din România. În plus, nu a fost soluţionată o altă chestiune importantă, cea a accesului la consumatori. Or, în raionul Ungheni, care va beneficia de gazele din România, consumatorii sunt deserviţi de întreprinderea Ungheni-Gaz din cadrul Moldovagaz, care, cu siguranţă, nu va accepta să piardă clienţii.

Este adevărat că pe 22 august 2014, Consiliul de administraţie al ANRE a aprobat Regulamentul privind procedura de schimbare a furnizorului de gaze naturale de către consumatorii finali. Directorul ANRE, Sergiu Ciobanu, a menţionat în mod special că aprobarea Regulamentului este importantă „din perspectiva începerii livrărilor de gaze din România, din data de 27 august 2014, odată cu punerea în funcţiune a gazoductului Iași-Ungheni” și creează premisele necesare asigurării concurenţei pe piaţa gazelor naturale.

Documentul, care încă nu a intrat în vigoare, prevede că consumatorul final poate încheia contract de furnizare a gazelor naturale cu orice furnizor, inclusiv din străinătate. În același timp, Regulamentul stipulează că pentru schimbarea furnizorului, „consumatorul este obligat să notifice, în termen de 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru rezilierea contractului de furnizare a gazelor naturale”.

Prea mult PR strică Altfel spus, până când se vor stabili tarifele, până vor apărea primii consumatori și se vor încheia contracte va mai trece o lună-două și, practic, ajungem în prag de iarnă, fără alternativă la Gazprom.

Analistul Oazu Nantoi vede în toate aceste probleme încă o demonstraţie a faptului că la noi se face mult PR și mai puţină muncă. „Inaugurarea acestui gazoduct este doar prima etapă. Important este să nu ne oprim aici și să trecem rapid la realizarea celei de-a doua etape: construcţia unei conducte până la Chișinău, astfel în-

cât la gazele din România să poată avea acces toată ţara”, a afirmat Oazu Nantoi.

Economistul Alexandru Fala estimează că dacă va fi voinţă politică și resurse financiare, în doi-trei ani s-ar putea de realizat și cea de-a doua etapă. „Ţinând cont însă de faptul că realizarea proiectului de construcţie a gazoductului Iași-Ungheni a durat circa patru ani, putem presupune că a doua etapă ar putea fi realizată cel mai devreme până în anul 2020”, a precizat expertul.

Partenerii de dezvoltare ne vor ajuta Vicepremierul Andrian Candu este mult mai optimist și dă asigurări că în doi ani, gazul românesc ar putea ajunge în întreaga ţară. „Dacă nu am trăi într-o lume mai nesigură datorită la ceea ce se întâmplă în regiune, un astfel de proiect, o astfel de construcţie, ar fi trebuit să se facă în vreo trei-patru ani de zile. Numai documentaţia tehnică, proiecte, studii de ecologie, studiile economice durează în jur de un an și jumătate, după care construcţia. Noi aproape că am tăiat la jumătate toate termenele și oricum durează procesul. Studiul de prefezabilitate, probabil, este gata pe la mijlocul sau sfârșitul lunii octombrie, după aceea urmează un

Moldovenii şi-au construit mai puţine case în 2014 Volumul construcţiilor de locuinţe s-a diminuat cu circa 10% în prima jumătate a acestui an. Peste 60 la sută din totalul locuinţelor date în folosinţă în Republica Moldova au fost construite în municipiul Chișinău. Dar și aici volumul a fost cu 20 la sută mai mic faţă de perioada de referinţă din anul precedent.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-iunie 2014 au fost date în folosinţă 1099 de apartamente noi cu suprafaţa totală de 126,5 mii m2. Comparativ cu perioada respectivă a anului precedent, acest indicator a fost în descreștere cu 9,1%.

Din contul mijloacelor proprii ale populaţiei, în ianuarie-iunie 2014 au fost date în folosinţă 704 case de locuit individuale cu suprafaţa totală de 95,5 mii m2, constituind 75,5% din suprafaţa totală a locuinţelor date în folosinţă în total pe ţară. Acest număr este în descreștere cu 21,7% faţă de realizările din ianuarie-iunie 2013.

Distribuţia după mediul de rezidenţă arată că, din volumul total al locuinţelor, în mediul urban au fost date în folosinţă 785 de apartamente cu suprafaţa totală de 88,8 mii m² sau 70,2% din total, fiind în descreștere cu 7,8% faţă de nivelul înregistrat în ianuarie-iunie 2013. Comparativ cu ianuarie-iunie 2013, cota-

parte a locuinţelor date în folosinţă în mediul rural s-a micșorat cu un punct procentual.

Distribuţia în profil regional arată că cel mai mare volum al construcţiilor de locuinţe s-a înregistrat în municipiul Chișinău, unde au fost date în folosinţă 680 de apartamente noi cu suprafaţa totală de 79,2 mii m2 (62,6% din volumul total al locuinţelor date în folosinţă în total pe ţară), în descreștere cu 20,5 la sută faţă de perioada respectivă a anului precedent.

FLUX

studiu de fezabilitate care va dura, probabil, până în primăvara anului 2015. Și abia atunci va începe construcţia nemijlocită a conductei de gaz până la Chișinău sau, mai bine zis, până la nodul de la Strășeni”, a declarat ministrul Economiei într-un interviu pentru Europa Liberă.

Candu susţine că banii nu ar fi o problemă. „În primul rând, partenerii noștri de dezvoltare ne vor ajuta.

Vom găsi soluţii și pe interior, la nivel de buget”, a mai spus oficialul.

Se caută 220 de milioane de euro Estimările anterioare ale Ministerului Economiei arătau un necesar de circa 70 de milioane de euro pentru construcţia conductei de gaz Ungheni-Chișinău.

România însă trebuie să aloce o sumă de două ori mai mare, circa 150 de milioane de euro, conform estimărilor Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului român al Economiei: 40 de milioane de euro pentru staţia de comprimare Onești și 110 milioane de euro pentru conducta Leţcani-Gheraești-Onești.

La începutul acestui an, Ministerul Economiei de la București estima că a doua etapă ar putea fi finalizată cel târziu în primul trimestru al anului 2017.

Sursa: mold-street.com

7

Social

5 SEPTEMBRIE 2014

FLUX

MOLDOVA AŞTEAPTĂ AJUTOR DE LA EUROPA

Europenii sunt sfătuiţi să mănânce mai multe fructe şi legume Guvernul face paşi întârziaţi, fragmentari şi incoerenţi

Urmare din pag. 1 Deși Guvernul vorbește despre un sprijin financiar acordat producătorilor de fructe și legume, în realitate, potrivit documentului, statul va oferi compensaţii doar pentru comercializarea prunelor și a merelor (soiuri de vară). Chiar dacă anterior au fost promise compensaţii și pentru producătorilor de roșii și castraveţi – câte 0,8 lei pentru kilogramul de aceste legume.

Compensaţii, doar pentru mere şi prune Într-un comunicat al Executivului se menţionează că volumul de producţie pentru care se va acorda ajutorul financiar constituie cca 100 de mii de tone, dintre care 60 de mii de tone de mere și 40 de mii de tone de prune. Pentru compensarea pierderilor suportate de agricultori, statul va acorda câte 1,5 lei pentru fiecare kilogram de mere comercializat, iar la prune – 1,2 lei per kilogram. „De acest suport vor beneficia producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care activează legal în calitate de întreprinzători în domeniu și vor prezenta acte confirmative privind comercializarea producţiei către unităţile de procesare. Se vor oferi compensații pentru prunele comercializare până la 15 septembrie 2014 și merele vândute până la 30 septembrie. Ajutorul financiar va fi acordat prin intermediul Agenţiei pentru Intervenţii și Plăţi pentru Agricultură”, precizează Guvernul.

Potrivit publicaţiei ECONOMIST, regulamentul de acordare a compensaţiilor era gata la finele lui august. Însă suma ajutorului financiar care urma să fie acordat ajunsese deja la 194 de milioane de lei, faţă de143,2 milioane cât se preconizase iniţial. „Se pare că suma majorată de 194 de milioane de lei nu a fost pe placul Ministerului Finanţelor, care încearcă să ţină în mâini pornirile generoase și cu iz de populism ale miniștrilor din actualul Guvern care pun presiune pe bugetul statului și așa secătuit în acest an electoral. În acest sens, ministerul condus de Anatol Arapu a avizat negativ proiectul respectiv”, se afirmă în analiza realizată de ECONOMIST. Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul Arapu menţiona că este o problemă dificilă pentru Guvern identificarea surselor și compensarea acestor cheltuieli care nu au fost prevăzute iniţial în bugetul de stat: „S-au făcut niște inter-

venţii în negocierile cu Banca Mondială, cu alţi donatori pentru a găsi sursele reale și nu doar niște surse interne nesigure. Probabil că vor fi surse din exterior, care ne vor ajuta să acordăm ceea ce a promis Guvernul sectorului agrar”.

Embargoul rusesc va costa Europa 5 miliarde de euro pe an Între timp, Guvernul a anunţat că Banca Mondială ne va oferi un împrumut de 120 de mii de euro pentru dezvoltarea livezilor în cadrul Proiectului „Livezile Moldovei”.

De asemenea, la o recentă întrevedere cu comisarul pentru Extindere și Politică Europeană de Vecinătate, Štefan Füle, premierul Iurie Leancă a solicitat acordarea unor compensaţii pentru producătorii de struguri tehnici din Republica Moldova, afectaţi de embargoul rusesc. Füle a menţionat că Uniunea Europeană ar putea acorda un nou ajutor financiar agricultorilor moldoveni.

Dup ce, de la 1 august curent, Comisia Europeană a dublat contingentele negociate în cadrul Acordului de liber schimb la exportul unor fructe moldovenești pe piaţa comunitară, iar acum se vehiculează că Uniunea Europeană ar fi dispusă să dubleze, pentru a doua oară, aceste contingente. Întrebarea este cât de multe facilităţi ar putea să le acorde Uniunea Europeană horticultorilor moldoveni și cât de generoase ar putea fi ajutoarele financiare promise, din moment ce ea însăși suportă pierderi enorme în urma embar-

goului impus de Rusia asupra importurilor de alimente din Europa, ca răspuns la sancțiunile economice aplicate de UE în legătură cu situația din Ucraina. Într-un raport care le-a fost prezentat miercuri, la Bruxelles, comisarilor europeni, se estimează că aceste costuri s-ar putea ridica pentru Uniunea Europeană la 5 miliarde de euro pe an, după cum informează Reuters, citată de AGERPRES. Marii exportatori de fructe și legume, precum Polonia și Olanda, resimt deja impactul embargoului, și Comisia Europeană caută modalități de a-i despăgubi pe fermieri sau de a găsi noi piețe de desfacere a produselor alimentare, se menţionează în document.

Anterior, ministrul german al Agriculturii, Christian Schmidt, a avertizat că agricultorii europeni afectați de embargoul rusesc nu vor putea fi despăgubiți în totalitate pentru produsele lor nevândute. „Despăgubire în sensul de sprijin, da. Însă despăgubire în sensul de a plăti pentru fiecare măr care nu este livrat Rusiei asta nu se poate”, a declarat Christian Schmidt într-un interviu acordat postului public de radio din Germania Deutschlandfunk.

Drept „soluţie”, ministrul german al Agriculturii le-a recomandat europenilor să mănânce mai multe fructe și legume.

De fapt, cam asta ne recomandă și nouă autorităţile. Însă câte fructe, legume, struguri, zahăr, conserve vom fi în stare să consumăm? Deocamdată, hotărârea Guvernului privind compensaţiile vizează un număr foarte restrâns de producători agricoli.

Președintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, atenţiona zilele acestea într-un interviu pentru Europa Liberă că, deși se întreprind anumite acţiuni, acești pași sunt întârziaţi, fragmentari și incoerenţi: „Eu m-am așteptat că după 21 iulie, luând în consideraţie că s-a creat o situaţie extraordinară în ramură, mai ales în condiţiile politizării excesive a acestei probleme, va fi creat un staff pe lângă prim-ministru, care va coordona minim o dată în săptămână, convocând agricultorii din asociaţii, fabricile de conserve, băncile, ca să discutăm care sunt problemele, cum se alocă compensaţiile, cum se eliberează certificatele de forţă majoră, cum lucrează fabricile, dacă ele nu majorează preţurile. Cu părere de rău, acest lucru nu s-a întâmplat…” .

Continuă discuţiile viticultorilor și vinificatorilor cu autorităţile privind acordarea compensaţiilor pentru procurarea strugurilor industriali. Vinificatorii afirmă că ar putea să procure și să prelucreze mai mulţi struguri, pentru a susţine viticultorii, însă aceștia se întreabă ce vor face apoi cu produsul gata, în lipsa pieţei de desfacere, când stocurile de vinuri deja existente sunt și așa mari. În afară de aceasta, vinificatorii sunt dispuși să procure strugurii industriali la preţul de aproximativ un leu și jumătate, pe când producătorii de struguri solicită un preţ de trei lei pentru un kilogram, pentru ca să-și poată acoperi cheltuielile.

Probleme serioase există și în industria zahărului. Chiar dacă anul acesta se așteaptă o recoltă deosebit de bogată de sfeclă de zahăr, ce permite anticiparea unei producţii de aproximativ 170 de mii de tone de zahăr, producătorii nu văd un prilej prea mare de bucurie pentru că, afirmă ei, nu au unde să-și vândă marfa. După ce Federaţia Rusă a stabilit o taxă vamală de 340 de dolari per tonă de zahăr, acesta a devenit necompetitiv pe piaţa respectivă. Iar cota de circa 37 de mii de tone de zahăr care poate fi exportat pe piața comunitară nu rezolvă problema surplusului. De asemenea, și preţul de export al zahărului în UE este foarte mic.

Autorităţile promit să rezolve toate aceste probleme, însă deocamdată, ele au doar tendinţa de a se acumula. Iar producătorii par să-și piardă deja răbdarea.

Ioana FLOREA, FLUX

EŞECURILE PARTENERIATELOR PUBLIC-PRIVATE ÎN SĂNĂTATE

Bolnavii de cancer rămân cu promisiuni neîndeplinite Unele au pornit greșit, iar altele se implementează cu greu. Este vorba despre parteneriatele public-private, iniţiate de Ministerul Sănătăţii.

Dacă două tentative au pornit cu scandal și dosare penale, înnoirea echipamentelor și serviciile inovative promise pentru bolnavii de cancer rămân promisiuni, deocamdată, neîndeplinite.

Ministerul Sănătăţii a încheiat, la sfârșitul anului trecut, un contract de asistenţă tehnică cu un consultant al Băncii Mondiale. Acesta urma să elaboreze lunar rapoarte strategice pentru implementarea parteneriatelor public-private în Republica Moldova. Consultantul a fost remunerat cu peste 8 mii de dolari, iar contractul a încetat în luna iunie a acestui an.

Totuși, despre faptul că PPP în medicină au pornit pe o direcţie greși-

tă vorbește și cel mai recent raport al Curţii de Conturi. În document se precizează că agentul economic care a câștigat licitaţia pentru implementarea PPP în servicii de imagistică la Spitalul Clinic Republican a suportat cheltuieli suplimentare pentru montarea utilajului imagistic. Acest lucru s-a întâmplat din cauza realizării unui studiu de fezabilitate de proastă calitate, se menţionează în raport. În același timp, Corporaţia Financiară Internaţională s-a implicat superficial, adică a întocmit doar contractul și a organizat licitaţia. Totuși, aceasta a încasat 250 de mii de dolari pentru aceste servicii. Auditul consideră că cheltuielile suplimentare suportate de câștigătorul licitaţiei se vor regăsi în preţurile pe care le vor achita ulterior bolnavii.

Totodată, în raport se precizează că autorităţile nu s-au gândit la alte detalii importante atunci când au iniţiat procedura de implementare a PPP în radioterapie la Institutul Oncologic. Lucrurile bat acum pasul pe loc din cauza că n-a fost luat în calcul faptul că serviciile oncologice sunt suportate din contul statului,

de aceea surse de profit nu există, iar agentul economic ar trebui, logic, să-și recupereze cheltuielile din servicii contra plată.

Alexandru Cerbu, șeful Direcţiei Planificare Strategică a Ministerului Sănătăţii, confirmă că în cazul PPP în radioterapie, lucrurile se mișcă greu. „Mai avem încă foarte mult de lucru.

Se lucrează la caietul de sarcini, la proiectul de contract. Este o echipă mixtă care face un volum mare de lucru, dar mai este”, a spus Cerbu, evitând să utilizeze termeni. Într-un raport al său, Corporaţia Financiară Internaţională precizează că pentru a evita blocajul veniturilor către agentul economic care va implementa PPP la Institutul Oncologic s-a găsit o soluţie de compromis: să fie modificate prin Hotărâre de Guvern tarifele, astfel „ca să fie reflectate corect preţurile de operare”. În același raport se menţionează că PPP în imagistică de la Spitalul Clinic Republican ar fi trebuit să fie unul de succes. Astfel, CFI anunţa în raportul său că compania câștigătoare va face investiţii în valoare de 7 milioane de dolari, iar anual va

înregistra un număr de 100 de mii de pacienţi. Din veniturile acestuia, agentul ar trebui să aloce spitalului 5 la sută, ceea ce ar constitui 50 de mii de dolari pe an.

Tarifele pentru serviciile de radioterapie au fost într-adevăr propuse spre modificare acum un an, când Ministerul Sănătăţii cerea ca o cură de tratament prin radioterapie, timp de șase zile, să coste 8.000 de lei,

iar o singură ședinţă cu accelerator pentru stereotactică fracţională – peste o mie de lei.

Experţii Curţii de Conturi recomandă Ministerului Sănătăţii să soluţioneze situaţiile incerte care pot duce la compromiterea PPP-ului în sănătate.

Irina PAPUC Sursa: e-sanatate.md

FLUX

8

Externe

5 SEPTEMBRIE 2014

OMUL CARE A SCOS POLONIA DIN COMUNISM AVERTIZEAZĂ: Înarmarea Ucrainei riscă să conducă la un conflict nuclear Rusia–NATO Acordarea unui ajutor militar european Ucrainei ar putea să conducă la un conflict nuclear între Rusia și NATO, a apreciat marţi, 2 septembrie, laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Lech Walesa, relatează AFP.

„Asta ar putea să conducă la un război nuclear”, le-a răspuns liderul istoric al Sindicatului polonez Solidaritatea unor jurnaliști care l-au întrebat dacă, în opinia sa, ar fi necesar ca Uniunea Europeană (UE) să trimită arme Ucrainei pentru a se apăra împotriva rebeliunii proruse și agresiunii rusești. „UE știe foarte bine că Rusia dispune de arme nucleare. NATO are, de asemenea (arme nucleare). Trebuie, atunci, să se distrugă reciproc?” le-a răspuns el, la un forum economic anual al Europei Centrale și de Est, la Krynica, în sudul Poloniei. „Din acest motiv, UE continuă să îndemne: nu mai faceţi pe nebunii! (...). Din acest motiv nu intervine mai puternic”, a apreciat Walesa. Șefii de stat și de guverne ai statelor membre UE au decis sâmbătă să impună Rusiei noi sancţiuni – atât economice, cât și individuale –, în cazul în care Moscova nu-și schimbă comportamentul în Ucraina, în urma unor informaţii cu privire la participarea directă a unor trupe rusești în confruntări armate în estul Ucrainei.

Sursa: mediafax.ro

Adevăratul occidentalism Celor care îndrăznim să punem la îndoială justeţea și eficienţa politicii americane, care observăm anumite evoluţii negative la nivelul Uniunii Europene și care se întâmplă să găsim explicaţii raţionale pentru acţiunile Rusiei, ni se aplică facil calificativul de antioccidentali. Evident, este mai la îndemână să expediezi lucrurile printr-o etichetare decât să argumentezi la obiect, explicând unde greșește preopinentul. Am spune că e nota specifică a „comentariului” de la noi. Numai că în cazul de faţă nu intervine exclusiv o eludare retorică a problemei, este vorba despre o mistificare de fond, întrucât suntem acuzaţi nu pentru ceea ce suntem, ci de ceva ce nu suntem. De fapt, atunci când criticăm Occidentul o facem tocmai din perspectiva valorilor sale, pe care acesta nu le mai susţine suficient sau chiar abdică de la ele.

Occidentul nu reprezintă pur și simplu un reper geografic, nici măcar o alianţă politico-militară.

Este mai ales un model cultural, o formulă de raportare la existenţă, având ca elemente definitorii exerciţiul raţiunii și examenul critic, respectul pentru individualitatea umană, caracterul reprezentativ al puterii și acceptarea diversităţii, pluralismul. Individul este valorizat deoarece are capacitatea să aleagă raţional între bine și rău. Puterea reprezentativă corespunde capacităţii individului de a decide conștient în legătură cu interesele sale.

Pluralismul apare ca efect practic al exercitării liberului arbitru de către indivizii cu interese multiple, și, totodată, ca o garanţie a prezervării libertăţii împotriva conformismului opiniei publice, despre care avertiza cu perspicacitate Alexis de Tocqueville.

Dacă dezavuăm exclusivismul intelectual neoconservator sau constrângerile „corectitudinii politice” nu o facem pentru a le opune gândirea totalitară a unei oarecare „societăţi închise”, ci spiritul critic, îndoiala metodică și discuţia mereu deschisă. Nicio opinie nu poate fi ipostaziată ca adevăr absolut, ce exclude legitimitatea sau dreptul la exprimare al altor puncte de vedere, în maniera califului Omar în faţa Bibliotecii din Alexandria.

Nu trebuie să înlocuim idolii marxism-leninismului cu aceia ai vulgatei hayekiano-friedmaniene. Cu atât mai puţin dacă e vorba despre

fantoșe mediatice precum Gabriel Liiceanu, care cerea la un moment dat să nu mai apară la televizor criticii intervenţiei nord-atlantice din Iugoslavia sau mai celebrul Bernard-Henri Lévy – cenzorul de serviciu al conformităţii mainstream și histrion improvizat de butaforie, care se fotografiază în Franţa pretinzând că se află în Kievul cuprins de febra Maidan-ului.

Atunci când respingem capitalismul multinaţionalelor, demantelarea statului social în Europa, intruziunile distructive ale Fondului Monetar Internaţional sau consumerismul, nu o facem deoarece ne încearcă nostalgii colectiviste moștenite de prin stepele asiatice. Apreciem însă că supramunca actuală, extinsă inclusiv la nivelul „gulerelor albe” din corporaţii, contravine tocmai afirmării individului uman, diferit de animal prin aceea că accede la cultură și loisir. Supramunca nu-i mai lasă timp pentru așa ceva, îl transformă în vită utilă, iar consumerismul îl reduce la condiţia de rumegător al bunurilor de prestigiu, care înlocuiește reflecţia proprie asupra necesarului cu mesajul publicitar. Ce găsiţi atât de occidental, sub aspectul precizării de sine a personalităţii, în atitudinea turiștilor care pozează la Cannes mașinile de lux ale șeicilor, mărturisindu-și astfel admiraţia pentru un mod de viaţă străin, în care autoritatea holistă și nu omul constituie măsura lucrurilor?

Faptul că nu credem în semnifi-

caţia democratică a intervenţiilor militare occidentale din Afghanistan, Irak sau Libia nu înseamnă că susţinem fundamentalismul islamic sau dictaturile sultaniste. Considerăm că exercitarea arbitrară a „dreptului de ingerinţă” servește în realitate unor interese economice, că provoacă mai multe victime decât regimurile pe care le înlocuiește și, cel mai important aspect, că infirmă însuși caracterul reprezentativ al puterii, care presupune acordul populaţiei faţă de sistemul de guvernare. Reprezentativitatea nu se traduce obligatoriu în termeni democratici. Oricât de nedemocratică, puterea talibanilor era mai reprezentativă, adică mai în acord cu opţiunile afghanilor, decât conducerea aservită americanilor a lui Hamid Karzai. Sprijinul popular pe care-l primește mișcarea de rezistenţă confirmă acest fapt. Intervenţiile externe nu sunt excluse, însă numai în situaţii limită, cum ar fi masacrarea populaţiei pașnice, și numai în cadrul legalităţii internaţionale.

Există comunităţi cărora democraţia parlamentară nu le spune mare lucru, deoarece nu valorizează individul și reprezentarea politică a voinţei lui; comunităţi retractile faţă de modul de viaţă occidental, pe care și-l asumă eventual numai în componenta sa știinţifico-tehnică, pentru a se înarma sau a rezista în competiţia economică mondială. Este, de pildă, cazul Chinei, în parte al Rusiei și al Turciei, ca să nu mai amintim

de ţări musulmane precum Iranul și Irakul, în care solidarităţile familial-confesionale și paternalismul prevalează în raport cu individul și formula instituţională deliberativă.

Nu agreăm nici statutul femeii potrivit legii islamice, nici obișnuinţa muncii cvasiservile din Asia de sudest, cu atât mai puţin iconoclasmul talibanilor îndreptat asupra statuilor lui Buddha. Credem totuși că introducerea prin forţă a modului de viaţă occidental echivalează cu încălcarea pluralismului. Acceptarea diversităţii nu este ușoară, ea implică autolimitarea, coexistenţa tensionată cu tradiţii de neînţeles ori de-a dreptul revoltătoare pentru mintea occidentală, însă firești în alte culturi. În reciprocitate, emigranţii care aleg să trăiască în Occident sunt datori să respecte regulile de aici, fără să-și impună invaziv normele comportamentale din zonele de provenienţă.

Jihadiștii intoleranţi care atacă Occidentul procedează consecvenţi cu ei înșiși, dar occidentalii exclusiviști și care pretind uniformizarea lumii după chipul lor își contrazic propriile valori și identitatea. Îndrăznim să afirmăm, așadar, că abia prin demersul critic pe care-l practicăm ne manifestăm ca occidentaliști autentici, nu susţinând stupid sau interesat negarea de sine a unei civilizaţii, doar pentru că impulsul nihilist vine din Vest.

Alexandru MAMINA Sursa: argumentesifapte.ro

Aeronavele de luptă ale NATO vin în România Președintele României,Traian Băsescu, a declarat miercuri, 3 septembrie, că Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat prezenţa aeronavelor de luptă ale NATO pe aeroporturile din România.

Iată câteva dintre declaraţiile președintelui Băsescu: - Am avut astăzi o ședinţă CSAT. S-a discutat despre prezenţa unor aeronave de luptă ale statelor NATO pe teritoriul României, prin rotaţie. Este vorba de aeronave care fac parte din sistemul integrat de apărare al NATO și care, alături de aviaţia română, vor asigura poliţia aeriană. Dincolo de avioanele de luptă, pe teritoriul ţării vor putea staţiona și 200 de militari – piloţi, mecanici, personal de întreţinere.

- A fost adoptată această hotărâre în CSAT, vom comunica la NATO aprobarea noastră.

- Un alt punct a fost legat de posibila participare ca stat coordonator în proiectul fondului NATO de sprijin pentru Ucraina în domeniul apărării cibernetice. Programul pe care dorim să ni-l asumăm e legat de apărarea cibernetică a Ucrainei.

- Am observat că foarte mulţi analiști militari, nemilitari, specialiști în fabricarea pâinii au făcut predicții asupra a ceea ce se va întâmpla pentru România la summitul NATO. - România, ca toate statele membre, ţine cont de două documente fundamentale: CFE, armamentele convenţionale în Europa, nivelul pe care fiecare parte și-l asumă, și trebuie să ţinem cont dacă mai vrem sau nu să avem un parteneriat cu Federaţia Rusă, NATO–Rusia.

Aici e un punct de discuţie, în acest documente statele NATO se angajează să nu instaleze baze militare permanente mari la graniţa de est a NATO. - Obiectivele noastre, generate în primul rând de evenimentele din Ucraina și de ce a arătat președintele Putin în

acţiunea Rusiei, acţiune care a ajuns la limite care frizează iraţionalul, atâta timp cât nu respectăm acordurile internaţionale, graniţele statelor, nu mai putem vorbi de raţional, atunci intervine iraţionalul.

- România solicită generic consolidarea flancului estic al Alianţei, nu doar nord-estic, asta înseamnă și introducerea României în sistemele permanente de alertă, de capabilităţi de reacţie. În acest sens, dincolo de realizarea capabilităţilor pentru consolidarea întregului flanc estic, sunt modalităţi diverse de a se atinge aceste obiective. Poate voi vorbi mai pe larg după summit.

- În același timp, solicităm creșterea nivelului de interoperabilitate a forţelor armate ale României cu ale altor state membre, forţele terestre, aeriene și navale, cu accent deosebit a forţelor navale ale României cu forţele navale ale altor state membre, având în vedere forţa deosebită a flotei Rusiei de la Marea Neagră. Prezenţa acestei flote ne generează îngrijorări.

- Nu suntem dezinteresaţi, dimpotrivă, suntem interesaţi ca pe teritoriul României să existe structuri de comandă, nu la nivel mare, dar aceste structuri trebuie să existe.

- Punctul nostru de vedere e că fiecare stat trebuie să aibă capacitatea de a face faţă unor astfel de provocări, dar când asupra lui se fac presiuni cu armate regulate la graniţe, un sprijin direct pentru omuleţii verzi din Ucraina, atunci intervenţia NATO este obligatorie.

- Un stat mai mic nu poate face faţă unui război puternic generat de omuleţi verzi, să spunem, și presiuni cu armate ostentativ masate la graniţă, și care direct sau indirect constituie un sprijin major pentru insurgenţă.

- Speram într-o definire și înţelegere a aplicării art. 5 într-o astfel de situaţie, e un nou tip de război care e de succes în statele slabe, unde corupţia afectează fibra funcţionării instituţiilor, care își neglijează forţele armate și de securitate. În statele puternice nu vor reuși niciodată.

- Așteptăm ca summitul să confirme progresele sistemului de apărare antirachetă al NATO. Deocamdată, sistemul e în baza unei înţelegeri bilaterale România–SUA, radarul e în Turcia.

Am vrea ca la acest summit să se reconfirme continuarea procesului privind scutul antirachetă. Așteptam de la summit consemnarea importanţei strategice a Mării Negre.

- În opinia României, urmare și a evoluţiilor din Ucraina, nu se mai poate evita sublinierea importanţei strategice a Mării Negre, nu numai prin prisma cercului de foc generat de con-

flictele îngheţate controlate de la Moscova. E clar că Marea Neagră e înconjurată de un cerc de conflicte îngheţate care pot fi acţionate pe rând sau toate odată de la Moscova. E nevoie de obligaţia statelor NATO de a lua notă de importanţa Mării Negre.

- Am dori ca Republica Moldova să fie introdusă pe lista beneficiarilor iniţiativei de consolidare a capacităţilor de apărare. Nu înseamnă ca Moldova intră în NATO, dar armata Moldovei poate face exerciţii comune cu statele membre.

FLUX, după money.ro

Externe

5 SEPTEMBRIE 2014

9

FLUX

Armistiţiu ori confuzie diplomatică?

Miercuri, 3 septembrie, președinţia ucraineană a făcut un anunţ privind încetarea permanentă a focului în sud-estul Ucrainei, care trebuia să dea impresia unei înţelegeri între Rusia și Ucraina.

După o convorbire telefonică între președintele ucrainean Petro Poroșenko, și omologul său rus, Vladimir Putin, s-a spus că cei doi lideri au ajuns la un acord privind un armistiţiu permanent în estul separatist al Ucrainei, potrivit AGERPRES. În scurt timp însă, a venit o reacţie oficială din partea Kremlinului în care se afirma că Rusia nu poate decide un armistiţiu în Ucraina, nefiind implicată în conflict. „Putin și Poroșenko au discutat despre măsuri care ar fi favorabile unui armistiţiu între rebeli și forţele ucrainene. Rusia nu poate negocia concret un armistiţiu, deoarece nu este parte implicată în conflict”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia RIA Novosti. El a mai menţionat că „punctele de vedere ale celor doi președinţi privind mijloacele de ieșire din această criză gravă corespund în mare parte”.

Ulterior, Kievul și-a „corectat” declarația despre „armistițiul permanent” Rusia–Ucraina, arătând că există consens cu privire la pașii care trebuie făcuţi pentru rezolvarea conflictului militar din Est. „Președinții Ucrainei și Rusiei au avut o convorbire telefonică în cursul căreia s-au înțeles asupra unui regim de încetare a focului și asupra măsurilor care pot contribui la instaurarea păcii”, a nuanţat serviciul de presă al președinției ucrainene, citat de Interfax-Ukraina.

Ceva mai târziu, președintele rus Vladimir Putin a prezentat un plan de pace în șapte puncte, prin care ar putea fi reglementat conflictul din estul Ucrainei, relatează BBC News Online, citat de Mediafax: - Armata ucraineană și rebelii trebuie să înceteze „operaţiunile ofensive active”; - Trupele ucrainene trebuie să se retragă la o distanţă de la care nu mai pot bombarda zonele locuite; - Monitorizare internaţională privind respectarea armistiţiului; - Încetarea folosirii avioanelor militare împotriva civililor; - Schimb de prizonieri fără condiţii prealabile; - Coridor umanitar pentru refugiaţi și livrarea de ajutoare; - Refacerea infrastructurii distruse.

Putin a mai declarat că speră ca un „acord final” între Kiev și rebelii proruși să fie încheiat vineri (astăzi, n. red.). „Cred că un acord final între auto-

rităţile ucrainene și sud-estul Ucrainei ar putea fi găsit și încheiat la 5 septembrie, în cursul unei reuniuni a grupului de contact” privind reglementarea conflictului din fosta republică sovietică, a declarat Putin, citat de agenţia RIA Novosti. În opinia directorului Institutului de Știinţe Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu, declaraţia părţii ucrainene privind armistiţiul ar fi fost o capcană pentru Federaţia Rusă, din care aceasta a ieșit cu abilitate. „Ucraina își dă seama că timpul nu trece în favoarea ei și că trebuie să găsească un mecanism de acomodare cu Rusia. Am senzaţia că aceste semnale le-a primit și de la unii parteneri europeni.

Declaraţia legată de armistiţiu – diplomatic era o capcană pentru Federaţia Rusă – Federaţia Rusă nu recunoaște că e implicată militar, deci nu poate să facă armistiţiu. Rușii nu cad în astfel de capcane. Ei le pun. Diplomaţia lor e prea sofisticată și tehnicizată ca să facă asemenea gafe”, a declarat Dungaciu pentru DIGI24.

Potrivit unor surse care citează strategi NATO, raportul de forțe dintre trupele ucrainene și separatiștii proruși este dezechilibrat în detrimentul Kievului.

Dacă până de curând aceștia apreciau că forțele ucrainene și-au întărit poziția în fața separatiștilor, acum ei consideră că disputa militară din estul Ucrainei este decisă în favoarea separatiștilor.

Colonialiştii „europeni” nu-i acceptă pe greci printre ei!

Cei ce preiau cu detașare sau resemnare realitatea rânduielilor de tip centru-periferie din cadrul UE, încercând a se face chiar a nu le vedea, au mai primit un pumn direct în faţă exact din partea celor cărora le spun „partenerii noștri europeni”, pe când aceștia îi tratează ca pe niște vasali, dacă nu, pur și simplu, ca servitori. În urma deciziei fără echivoc a corifeilor din centru, care, în ciuda disensiunilor dintre ei înșiși, se înţeleg de minune când e vorba de statutul periferiilor, Grecia a fost forţată să înceapă a-și retrage băncile (prin vânzare sau chiar demolare) din periferiile vecine (anume de prin ţările balcanice, inclusiv România). Cu alte cuvinte, adevăraţii colonialiști din centrul UE au stabilit că nu mai pot tolera printre ei colonialiști intruși de la periferii, punând capăt unei rătăciri democratice de câţiva ani. În euforia generată de extinderea spre Est a UE, grecii, profitând de această euforie și folosindu-și dibăcia comercială dintotdeauna, au preluat poziţii economice în zona periferiilor limitrofe lor. Sectorul bancar a fost o piesă importantă, căci grecii în alte industrii nu prea dispuneau de pârghii. Au găsit, vorba lui Caragiale, și ei faliţii lor în acest sector, alde România, Bulgaria, Serbia.

A venit însă curând așa-zisa criză și lucrurile au fost aduse rapid pe făgașul nealterat centru-periferie. S-a spus că, în încercarea de a-și finanţa ieșirea de la periferie, grecii s-au îndatorat masiv. Nu te poţi însă îndatora decât dacă este cineva să te împrumute. De fapt, băncile private germane și franceze au împrumutat disproporţionat statul grec, știind că oricum statul german și statul francez le vor asigura spatele. Și, încă o dată de fapt, acesta era, în fond, scenariul! La scadenţă, statul german și statul francez, alături de alte state din centrul UE, au

intervenit! Dar nu pentru a salva statul grec, ci pentru a salva băncile proprii. Iar, în contul sumelor îndreptate chipurile spre Grecia, aceasta a fost obligată pentru rambursare să-și vândă mobila din casă. Neexistând prea multă mobilă, vânzările ajung, în cele din urmă, la insule. Asta-i piesa! Asta-i soarta periferiilor! Și, până la ultimele dintre insule, colonialiștii adevăraţi din UE au decis ca, înainte de toate, rătăcirea bancară colonială grecească să fie lichidată!

Pentru un român, ideea de a apela la o bancă spre a contracta un credit este ruinătoare, deoarece băncile existente în ţara lui – cam toate străine – practică un colonialism cămătăresc deplin, cu cele mai mari marje de dobânzi din lume, justificate neobrăzat pe seama riscului de ţară! Băncile grecești s-au înregimentat și ele în aceste marje de dobânzi: aceeași cămătăreală la creditele acordate, aceeași bătaie de joc la onorarea depozitelor! Așa că nicio pagubă că sunt alungate din România.

Aici este vorba însă de altceva. De ce băncile grecești să n-aibă dreptul de a ne cămătări și băncile austriece să aibă?! În numele căror criterii?! Când este vorba de teșchereaua lor, colonialiștii abandonează ipocrizia și își dau arama pe faţă!

Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

Generalii Alianței Nord-Atlantice s-au reunit săptămâna trecută pentru o analiză a situației din Ucraina. „Din punct de vedere militar, conflictul este deja pierdut de Kiev”, ar fi spus unul dintre generali, potrivit Der Spiegel, citat de DC News. În timp ce președinţia ucraineană vorbea despre un consens între Rusia și Ucraina în privinţa pașilor care trebuie făcuţi pentru rezolvarea conflictului militar din Est, premierul Arseni Iaţeniuk declara, tot miercuri, într-o reuniune a Guvernului de la Kiev, că Ucraina va începe construirea unui zid la granița cu Rusia: „Lansăm operaţiunea Zidul, care are în vedere construirea unui zid real la graniţa dintre Ucraina și Federaţia Rusă”.

Totodată, Iaţeniuk consideră că Kievul are nevoie de o nouă doctrină de apărare în care Rusia să fie definită drept stat-agresor care amenință integritatea teritorială a Ucrainei.

Executivul ucrainean a aprobat miercuri un proiect de lege ce propune renunțarea la statutul de țară nealiniată pe care Ucraina îl are în prezent și reluarea procesului de aderare la NATO, a informat premierul Arseni Iațeniuk, citat de RIA Novosti, informează AGERPRES. Premierul Iaţeniuk a mai anunţat, de asemenea, că a decis construirea de noi reactoare în Ucraina pentru creșterea producției de electricitate prin centralele nucleare, precizând că acordurile necesare în acest sens vor fi semnate până la sfârșitul acestui an.

FLUX

Pentru prima dată, o femeie va conduce BBC Rona Fairhead, fost președinte al grupului „Financial Times”, a fost desemnată ca viitor președinte al BBC Trust, consiliul de administrație al televiziunii publice britanice, devenind astfel prima femeie care va ocupa acest important post, anunță Reuters și EFE. În vârstă de 53 de ani și cu o vastă experiență în conducerea unor multinaționale, Rona Fairhead a fost recomandată de ministrul britanic al Culturi, Sajid Javid, pentru a succede lui Christopher Patten, care, la 70 de ani, s-a retras în luna mai, din motive de sănătate, de la conducerea British Broadcasting Corporation (BBC).

Confirmarea în funcția de la BBC se va face după ce Rona Fairhead va participa, la 9 septembrie, la o audiere în Comisia parlamentară pentru Cultură, Mass-media și Sport din parlament. „BBC este o importantă instituție britanică, plină de oameni talentați și mă simt onorată să devin președinte al BBC Trust”, a declarat Rona Fairhead, subliniind că este conștientă de dimensiunea ”uriașă a postului”.

Cea care a fost implicată și în conducerea băncii HSBC și a companiei Pepsi Cola, preia președinția BBC într-o perioadă de transformări și reduceri bugetare, doi ani înainte de expirarea acordului cu guvernul în baza căruia fiecare gospodărie din Marea Britanică în care se funcționează un televizor plătește o taxă anuală de 145 de lire (183 de euro), suma rezultată fiind principala sursă de finanțare a BBC. Sursa: agerpres.ro

10

FLUX

Spiritualitate 5 SEPTEMBRIE 2014

Declinul FAMILIEI, declinul EUROPEI Tema de azi ne-a fost inspirată de un dosar publicat în luna iulie în ziarul britanic The Guardian: “Marriage falls out of favor for young Europeans as austerity and apathy bite” (“Căsătoria scade în popularitate la tinerii europeni afectaţi de austeritate și apatie”). Îl puteţi citi aici. Subtitlul e la fel de sumbru: experţii pun vina pe schimbările economice și culturale pentru numărul scăzut al nunţilor (“Experts blame economic and cultural changes for decline în weddings”).

Din 2006 am atenţionat mereu că experimentele sociale moderne privind căsătoria și familia promovate în numele “drepturilor omului” vor duce inevitabil la declinul instituţiei căsătoriei și familiei. Din nefericire, am avut dreptate. Tot mai frecvente sunt știrile, studiile și sondajele de opinie care confirmă ceea ce atât noi, cât și alţii am prezis cu ani în urmă. Începând cu 1989, societatea a început să experimenteze cu “parteneriatele civile”, în anul acela Danemarca legalizând pentru prima dată în istorie concubinajul heterosexual și homosexual. Parteneriatele civile au dat astfel oportunitatea tinerilor să opteze pentru un cadru de convieţuire socială străin căsătoriei, și au făcut-o. Începând cu 2002, societatea a început să experimenteze cu “căsătoriile” unisex, Canada devenind prima ţară din lume care să le legalizeze și să le declare un “drept al omului”. Olanda a făcut la fel, Belgia la fel, Scandinavia (cu excepţia Finlandei) la fel, așa cum după ele au făcut și alte ţări europene, ultimele fiind Marea Britanie și Franța socialistă în 2013. Și tot din 2002, oameni de bunăcredinţă, organizaţii pro-familie și pro-viaţa din Europa și restul lumii au început să atenţioneze că legiferarea structurilor sociale paralele căsătoriei și familiei naturale va avea consecinţe negative și de lungă durată pentru societatea occidentală. Noi ne-am alăturat acestor voci în 2006. Argumentele noastre și ale altora în favoarea prudenţei au fost respinse, cei care le-au propus fiind etichetaţi ca “bigoţi”, “intoleranţi”, “depășiţi” sau “nu în pas cu istoria”.

Iată însă că tot mai multe articole și studii apar, atât în Europa occidentală, cât și în Statele Unite, care indică o tendinţă foarte îngrijorătoare: numărul persoanelor căsătorite este în scădere, numărul tinerilor care se căsătoresc e în scădere, numărul copiilor născuţi și crescuţi în familii monoparentale e în creștere, cheltuielile publice pentru sprijinul lor sunt în creștere, și confidenţa tineri-

lor în cea mai importantă instituţie socială, familia și căsătoria, a ajuns la o limită minimă nemaîntâlnită până acuma. Despre ce e vorba?

The Guardian ne informează Conform articolului din Guardian, apatia tinerilor europeni faţă de căsătorie și familie este îngrijorător de ridicată. Majoritatea tinerilor europeni nu vor să audă de familie ori căsătorie. Articolul descrie în mod special apatia faţă de căsătorie și familie a tinerilor din Italia, Franţa, Polonia, Spania și Grecia. În Italia anului 2013 au fost încheiate mai puţin de 200.000 de căsătorii, numărul cel mai scăzut din ultimii 100 de ani. În ultimii zece ani, numărul căsătoriilor a scăzut cu 24% și cu 50% în raport cu 1965. În 2013, rata căsătoriilor italiene a fost de 3,3 la 1000 de persoane. În 2003 era de 4,6 la 1000 de persoane. Experţii italieni atribuie declinul numărului noilor căsătoriţi schimbărilor “culturale” care au avut loc în Italia ultimelor decade. Tinerii au devenit mai puţin interesaţi în religie și tradiţie și mulţi preferă să trăiască în concubinaj decât căsătoriţi. Motivaţia economică însă e și ea prezentă, tinerii spunând că nu au o situaţie financiară propice pentru formarea unei familii ori să facă copii. Din această cauză, mulţi tineri locuiesc cu părinţii lor. Statisticile europene arată că aproape jumătate dintre tinerii europeni între 18 și 30 de ani încă locuiesc cu părinţii lor. Lipsa căsătoriilor înseamnă lipsa copiilor și declinul demografic al Europei. În Spania, vârsta medie a bărbaţilor care încă se căsătoresc este de 37,2 ani, cu aproape 10 ani mai ridicată decât în anii 80. Gândirea seculară devine și ea tot mai influentă la tinerii spanioli, mulţi respingând căsătoria pentru că e o instituţie “patriarhală” incompatibilă cu egalitatea între sexe și libertatea sexuală. În Franța, indică sociologii francezi, un factor care a cauzat scăderea numărului căsătoriilor a fost

legalizarea parteneriatelor civile.

Numite “pacs” (adică “pacte civil de solidarite”), ele sunt foarte populare la tinerii francezi. Au fost introduse în 1999, iar în 2013 tot la trei căsătorii tradiţionale s-au încheiat două parteneriate civile (pacs). Doar o “fracţiune” a celor care formează “pacs” ulterior se căsătoresc. Cei care formează parteneriate civile resping căsătoria tradiţională pentru că nu sunt interesaţi în obligaţiile și responsabilităţile aferente căsătoriei tradiţionale: monogamia, viaţa de cuplu, loialitatea. Parteneriatele civile sunt suficiente pentru scopul principal și aproape exclusiv al partenerilor: impozitele pe cuplu sunt mai mici decât pe persoanele necăsătorite.

Situaţia e la fel de sinistră și în Grecia, informează sociologii greci.

Mai mult de 60% dintre tinerii greci sunt fără slujbe, cea mai ridicată rată de șomaj în rândul tinerilor din Uniunea Europeană. O altă cauză a declinului căsătoriei este mentalitatea nouă a tinerilor care preferă o viaţă fără obligaţii ori responsabilităţi pentru o altă persoană în viaţa lor, cum ar fi soţul ori soţia, ori responsabilitatea de a aduce pe lume și crește copii. Și Polonia catolică și tradițională a fost afectata de trendul european anticăsătorie. Anul trecut, numărul căsătoriilor în Polonia a fost cel mai redus din 1945 încoace. În Polonia, 43% dintre tinerii între 25 și 34 de ani încă locuiesc cu părinţii lor. Asta, remarcă un sociolog polonez, reflectă atitudinea tinerilor polonezi: “independenţa fără responsabilitate”.

Consecinţele sunt palpabile: numărul copiilor născuţi de tinerele necăsătorite e de 21% din totalul copiilor născuţi în Polonia anul trecut. Un lucru surprinzător, adaugă The Guardian, considerând că 95% dintre polonezi sunt catolici. Pentru mulţi tineri polonezi, căsătoria nu mai e un “obiectiv de viaţă”.

La fel şi în Australia Dezintegrarea familiei cauzează pierderi economiei australiene de peste 14 miliarde de dolari anual.

Acestea sunt fonduri publice alocate pentru cheltuielile de judecată și asistenţă socială pentru familiile dezintegrate. Anual, statul australian plătește, în medie, 1.100 de dolari fiecărei familii în criză. Suma aceasta

implică consiliere ori plata chiriilor.

Recent, statul australian a anunţat că va demara o politică socială de prevenire a crizelor în familii ori a dezintegrării lor, inclusiv strategii pentru diminuarea ratei divorţului.

Fiecare divorţ cauzează o pierdere de 100.000 de dolari, o sumă care crește exponenţial considerând că anual 50.000 de australieni divorţează. În plus, statul australian intenţionează să emită bonuri de 200 de dolari anual pentru consiliere premaritală fiecărui cuplu care intenţionează să se căsătorească.

Declinul căsătoriilor în America Ironic, tot pe 25 iulie, revista americană Time a publicat și ea un dosar privind declinul căsătoriilor în America, în special în rândul tinerilor. Un sondaj de opinie efectuat la 1000 de tineri născuţi după 1980 reflectă confuzia privind căsătoria și viaţa de familie, pe de o parte, cât și măsura în care au fost afectaţi în gândirea lor privind căsătoria de teoriile “moderne” privind instituţia căsătoriei pe care le învaţă în școală. 43% dintre ei cred că e potrivit ca înainte de căsătorie cuplul să primească o licenţă de “convieţuire” de 2 ani, după care să decidă dacă vor sau nu să se căsătorească. 33% cred că e potrivit ca licenţele de căsătorie să fie emise pe perioade specifice de timp, și limitate în timp, asemenea împrumuturilor din bancă: pe 5, 7, 10 sau 30 de ani, după care termenii căsătoriei pot fi “renegociaţi”. 21% cred că soluţia ar fi ca după 8 ani, soţilor să li se permită să-și aleagă un nou soţ, fără consecinţe. 10% cred că societatea

Universitatea Populară oferă: Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17 Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:

• • • •

traininguri mese rotunde conferinţe de presă corporative etc.

• seminare • prezentări • evenimente

zile de naştere

Servicii suplimentare:

•

Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

•

Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.

Reduceri pentru arenda de lungă durată.

Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

ar trebui să le acorde dreptul la “parteneri multipli” pe durata căsătoriei. În fine, 40% cred că e oportună abolirea căsătoriilor “pe viaţă”.

Consecinţe Oare știu acești tineri ce pericole îi așteaptă? Ori consecinţele acestor idei dacă sunt puse în aplicare? Fără îndoială, evoluţiile recente în doctrina și gândirea socială a Europei și Americii sunt, în primul rând, de blamat pentru declinul căsătoriei în Europa și America. Este lucrul acesta unul bun? Nicio persoană raţională nu poate spune că este. Fără familii și căsătorie, o societate degenerează, mai devreme sau mai târziu, în haos social. Instituţia familiei creează și menţine ordinea socială în societate.

De ani de zile suntem, pur și simplu, bombardaţi cu noţiunea de familii multiple, adică că există “mai multe și variate forme de familie”.

Ideea asta poate fi fluturată fără sfârșit, dar realitatea nu poate fi ignorată, pentru că e doar una: nu toate “formele de familie” sunt, în realitate, egale și nu toate au același impact social. Căsătoriile între persoane de același sex nu au nicio utilitate socială. La fel parteneriatele civile. Nici căsătoriile homosexuale, nici parteneriatele civile nu duc la coeziunea socială generată de căsătoria tradiţională. Singura “formă de familie” dovedită utilă societăţii de-a lungul mileniilor a fost, este și va rămâne familia naturală constituită dintr-un bărbat și o femeie și copii.

Alianţa Familiilor din România Sursa: frontpres.ro

Cultur=

5 SEPTEMBRIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

CARTEA, EDITURA ŞI CĂŢEAUA

Clădirea fostei Conduceri guberniale

(Pagini de jurnal)

26.IV.1994 Ce-am mai văzut la București? Vizită de colaborare la editura „Junior”, branșă deviată/ derivată din editura „Ion Creangă”. Director – dna Margareta Nicolau-Plămădeală, nepoata Preasfinţiei Sale Antonie Plămădeală. Doamnă delicată, prevenitoare. Tratăm condiţiile unor coeditări, prima din ele fiind un basm al celebrei Aristid Lindgren.

8.IV.1994 Mă caută Arcadie Suceveanu. Motivul: dorește să mă vadă dl Gabriel Bacovia. Ne întâlnim. Fiul marelui George Bacovia a venit la editura „Hyperion” în eventualitatea semnării unui contract pentru un volum selectiv din creaţia părintelui său. Unde e cazat? „În familia dumneaei…” Dumneaei, însoţitoarea lui, este cineva care, acum câţiva ani, ocupase forţat apartamentul care ne fusese repartizat nouă. Ţâu ne-a ajutat să evităm procesul judiciar, portărelul etc., dându-i dispoziţie dlui Iacob să ne repartizeze un alt spaţiu locativ, la alegere (amplasamentul blocului; la Ciocana). Oricum, deja aveam ordin de repartiţie în acel apartament de pe Șoseaua Poltava (actualmente Balcanică); iese că Gabriel e găzduit și… de noi. În troleibuz mă întâlnesc cu Vlad Ciobanu de la care aflu că, de fapt, eventualitatea contractului e necesară pentru aplanarea unui tărăboi, pe care Bacovia-junior l-a ridicat din cauza că „Hyperion” editase acum un timp o selecţie din creaţia tatălui său, dar fără a-i fi plătit fiului drepturile de moștenitor. Ce să-i faci?...

Pentru că la noi, la „EUS”, am publicat placheta „O ţară tristă, plină de humor”, în colecţia „Poezii de duminică”, dar, deocamdată, nu suntem pipăiţi la buzunarele contabilicești…

Apropo, cu Ioan Mânăscurtă facem vizite pe la unele bănci, căutând înţelegere și susţinere, firește – financiară. La „Moldindconbank”, cunoscutul meu, dl director Anatol Ţurcanu. Tratăm și cu cine mai credeţi? – cu dna Olga, soţia colegului nostru Nicolae Bileţchi.

Ieri, la „Agroindbank”, cu alţi domni de ispravă, care ne avansează bani pentru unele comenzi, inclusiv – pentru benzile de împachetat… bancnote! Cu toate că în circulaţie, deocamdată, sunt doar bancnote de 1-10-20 de lei, noi am tipărit și benzi pentru bancnote de 50 și 100 de lei. He, he! devalorizarea are a se dezvălui de aici încolo, iar noi, întristaţi, suntem printre primii care cunosc această taină.

Aseară, la „Actualităţi” TVR, s-a dat reportajul despre inaugurarea la sediul USR, Casa Vernescu, a unui club de bridge. Și la ceremonia deschiderii, și la masa de joc îl văd pe prietenul Laurenţiu Ulici. La partidă – cam încruntat, vede-se că îi mergea cam prost. Azi îi telefonez, mă interesez și de zvonul dacă pleacă, precum se spune, atașat cultural la Paris. Nu, nu pleacă.

Ce face revista „Luceafărul”? Poate că în zece zile reapare. Să dea Domnul…

Ti, ti, ti… O reminiscenţă, sunt sigur – involuntară, la Ioanid Romanesu din Attilio Bertolucci. Italianul scrisese în „Portamicon te” (Ia-mă cu tine): „pe șoldul tău de femeie ce pășește/ cum ar face dragoste” („Poeţi italieni din secolul XX”, antologie de M. Mincu, p. 236), iar Romanescu zice: „femeia trece pe stradă mișcându-se ca în actul sexual” (așa ceva). Dar poate că nu e nicio reminiscenţă, ci doar… o evidenţă-coincidenţă de… viziune…

24.IV.1994 Pe 13 aprilie, după-amiază, pornim cu Ioan Mânăscurtă spre București. Transportul de carte pentru „Uranus” – „Ciuma albă” de Frank Herbert și ghidul „Engleza de-a gata”, plus „Spunerea de sine” a subsemnatului (2 250 de exemplare) și 2,5 tone de hârtie pentru Călin Husar. Noi, cu limuzina, – înainte, TIR-ul urmează să vină ceva mai târziu. Pe la ora 20 ajungem la Focșani și decidem să mânem aici. Un telefon lui Traian Olteanu. Ne cazăm la hotelul „Unirea”, unde peste puţin timp vine colegul Florin Muscalu, apoi, la intervale de timp, sosesc Dumitru Pricop, Cristea și Soreanu-Șoricău. Deschideri de inimi și vase cu vin sau tărie de Vrancea. Dis-

cuţii prelungite hăt până în zori. A doua zi, pe 14, după o ciorbă de burtă, pe la ora ce avea și ea cifra zilei în care ne aflam, pornim spre București. Cazare la hotelul „Turist”. Cam trist.

Celălalt hotel din imediata apropiere, „Parc”, fusese asaltat de participanţi la fel de fel de simpozioane. Iar Ioncică, directorul de la „Uranus”, s-a arătat a fi perfid, primind marfa, însă în loc să achite suma de bani, prezintă o notificare mincinoasă, adusă prin filieră dubioasă, din care reiese că „Ciuma albă” deja a inundat piaţa de carte bucureșteană. Ce să-i faci – bucureștenii, unii – cu har de coţcar…

Vizite, vreo 2-3, la Ministerul Culturii. Ne primește și Mihai Ungheanu, care, orice s-ar spune, creează o impresie agreabilă. Pe când un Văduva-Poenaru, un Anghel Dumbrăveanu, un Florin Costinescu etc. te duc cu gândul la deșertăciune și la imitarea unei munci oarecare, în fond asta nefiind altceva decât leneșă mișcare în gol… Bugetul încă nu a fost aprobat. Ajutor pentru cultura din stânga Prutului?

Ei, fraţilor, vedeţi și voi în ce situaţie suntem și noi… Unde mai pui că nu ne sunt clare tâmpeniile politice comise la Chișinău… Așa, un fel de a se spăla pe mâini…

La Văduva-Poenaru în birou (fosta casă „Scânteia”) se află mobila care îi aparţinuse lui Brătianu. Masivă, în relief dur, neagră… Prin Văduva-Poenaru ajungem și la „Arcadia”, unde îl întâlnim pe dl Iordache, pictor, caricaturist, dar, de 3 săptămâni, aflat în postul de locţiitor de director. Ins plictisit, cu înjurătură birjărească, neîncrezător în niciun fel de „Arcadie”. Chiar când eram la el în birou, îi telefonează cineva dintre creditori, bucurându-l cu vestea că mastodontul „Arcadia” se află pe lista de faliment a guvernului. Pe când noi speram că difuzarea de carte produsă la Chișinău prin această filieră bucureșteană, guvernamentală, va rezolva… va… Ca și Ministerul Culturii, nici ăștia nu sunt în stare barem să-ţi ofere o diurnă leșinată.

Până la urmă, apare și dl director al „Acadiei”, Bârnea. Impresie de birocrat – școală însușită perfect pe timpul odiosului – vorbăreţ, pozeur, vânturător de aproximaţii de orice fel, care numai fapte concrete nu pot ajunge. Și totuși, la această moară a deșertăciunilor, „Arcadia”, cea cu depozitele ticsite de cărţi și foarte îndatorată editorilor, avem a-l cunoaște pe un domn de toată isprava – Aurel Liviu Neţoiu, directorul general al editurii „Colosseum”, care în adevăr pare a fi colosală, dat fiind că lansează lunar cam 156 de titluri de carte.

Inginer de formaţie, dl Neţoiu, la numai 31 de ani ai săi, ajunge a fi (aproape) un magnat al cărţii. Mai conduce alte 5 edituri. Are investiţii și în Franţa. Ne ivită la editură – un apartament desul de spaţios, procurat recent, situat pe Calea Moșilor, 113 C, nu departe de kilometru 0, adică – chiar în centrul Bucureștilor, pe lângă hotelul „Modern”, unde – cum să uit?! – am locuit în timpul primei mele călătorii în Ţară, în august-septembrie 1987. Când intrăm într-o cameră din stânga, 2-3 bărbaţi sunt preocupaţi cu punerea în ordine a unor numeroase pachete de bani. Pe biroul dlui Neţoiu – volume tipărite în Occident, dintre care urmează să fie selectate cele pe care le va traduce editura „Colosseum”. Lunar, dl Neţoiu ne-ar putea oferi pentru tipărire 3-4 cărţi. Deocamdată, nu știm dacă vom fi în stare să facem faţă comenzilor. În harababura chișinăuiană nu e sigur că poţi respecta caietele de sarcini – calitate, termen de predare etc.

Invitaţi de dl director, prânzim la restaurantul „Pescarul”, vizavi de Teatrul Naţional. Generos, patronul-editor ne invită într-un magazin, pe al cărui zid, remarc, se află placa memorială ce spune că aici, circa 40 de ani, până în 1935, a locuit celebrul om de teatru Nottara. Primesc cadou o cravată și un ac de cravată care costă – pardon – mai mult decât un salariu mediu în R. Moldova.

Un caz hazliu. Sâmbătă, 16 aprilie, dimineaţa, mergeam spre editura „Știinţa și tehnica”, la dl Albescu, să tratăm problemele eventualei colaborări. La colţul aripei stângi a Casei Presei Libere, un domn ni se adresează – foarte amabil – să-l ajutăm să-și scoată mașina ce nimerise cu roţile într-un șănţuleţ. A parcat-o nefericit și iată că nu o poate scoate doar cu forţa motorului, fiind necesari și vreo doi bărbaţi-putere.

De, eu și cu Ioan, flăcăi săritori la nevoie, ne în-

dreptăm spre domn și mașină. Însă în faţă, cu vădită agresivitate, ne sare o căţea destul de grasă și burduhănoasă, cu niște colţi barosani, mai cât ţâţele sale umflate înainte de fătare.

Noi credem că e vreo javră de pripas, dintre care întâlnești foarte multe prin parcurile bucureștene, încercând s-o punem pe fugă. Ba să iau un bulgăre, ba bat din picior, ba mătăhăiesc din mâini, ba strig – dar, aiurea! Javra insistă, dă spre picioarele noastre. Ce să faci, domnule?

A-ha! Iată și dezlegarea: bietul conducător auto căzut la ananghie ne informează: „Așa este ea, nu lasă pe nimeni să se apropie de mașină”.

Cum, stimabile? E căţeaua dumitale? Și dacă ea nu lasă pe nimeni să se apropie de nenorocita-ţi mașină pe care a-i parcat-o atât de tâmpit, încât n-o poţi readuce pe calea cea bună, dacă javra nu lasă pe nimeni să se apropie, cum ai vrea dumneata să-ţi împingem tomobilul? Noi să împingem, iar javra să ne înhaţe, periodic, de buci, ca să avem spor la izbitură?!

Ciudate fiinţe, și șoferul, și căţeaua lui colţoasă. Îi lăsăm în plata Domnului, el mătăhăind dintr-o lesă în care nicidecum nu vrea să-și vâre capul urâţenia aia grasă și colţoasă…

Serile, pe așezate, la „Lăptăria lui Enache”, local amenajat de Călin Husar, la etajul 3-4, în holul-mansardă al Teatrului Naţional. Afluenţă de public pestriţ, dar neexaltat. Se cântă jazz. În una din seri, un specimen destul de bun – Fainberg. Duminică seara însă, un aproape eșec, oarecum neprevăzut: John Răducanu nu pare să încânte publicul. Destul de desuet deja, vetust, pare a-și consuma ultimele acadele ale legendei sale de cândva. Orchestră din câţiva tineri disparaţi; dezacorduri, gafe pe care le poate sesiza chiar și un profan în ale jazzului.

Mimică deocheată până la maimuţăreală. Plecăm și noi odată cu primele retrageri de public.

Nu știm cât a rezistat Răducanu.

La „Lăptărie…” îl cunosc pe Mihai Oroveanu, artist foto de prestigiu, actualmente directorul oficiului naţional pentru documentare și expoziţii de artă, aflat în aceeași clădire cu TNB. De fapt, spaţiul „Lăptăriei…” este închiriat de la respectivul oficiu. Chiria – circa 2 milioane de lei lunar. Amabil, dl Oroveanu ne face o excursie prin domeniile sale. Ne oferă cataloage, calendare, seturi de reproduceri ale operelor de artă. Un birou în care ţine fișiere Dora, consoarta/ văduva lui Nichita Stănescu, – am văzut-o și pe ea la „Lăptărie…” pe durata unei seri-dimineţi în compania a doi bărbaţi, unul dintre ei – destul de aburit, debitând licenţiozităţi. Dora însă avea o ţinută decentă.

Pe 21 aprilie, la librăria „Luceafărul” de la parterul USM a avut loc lansarea antologiei de poezie basarabeană în limba macedoneană „Zlatna lajiţa” (Linguriţa de aur), apărută la editura „Cultura” din Skopje. Prezenţi – Dumitru M. Ion, Dimitar Bașevski, directorul editurii, Branko Ţvetkovski, Kata Romenova și încă un poet macedonean, al cărui nume îmi scapă.

Lipsă de civilizaţie și bădărănie: abia sosiţi la USM, în ajun, oaspeţii se pomenesc încolţiţi de Mihail Ion Ciubotaru și de Ion Vieru – că cine, adică, a alcătuit antologia? De ce nu sunt prezenţi și dânșii în ea? Că cine e autorul cutare sau cutare? Ce stupoare… În „Dacia literară” nr. 12 (1/ 1994), Constantin Ciopraga recenzează „Iluzia necesară” și „Arhivele Golgotei” sub genericul „Poeţi basarabeni: Leo Butnaru – Arcadie Suceveanu”. Zice despre transferul fiinţei mele în cuvânt: „Dacă e să găsim nota definitorie a poetului, acesta, un imaginativ rafinat, trebuie invocată îndată mobilitatea, sceneria dezinvoltă, convertirea savuroasă a cotidianului în aventură intelectuală”; „O anumită fugă de istoricitate, ca la Blaga, o reculegere de carte răsăriteană – acestea stimulează la Leo Butnaru starea de crono-reverie”, etc., etc.

Iar în „Jurnal de Vrancea” nr. 20/ 1994, răuvoitorii mei vor găsi câteva cuvinte, care le vor spori cantitatea de fiere și dimensiunea pietrelor din rinichi: „…este de departe un glas inconfundabil al creaţiei poetice românești.

Este greu de crezut că se va putea vorbi despre actul creator de pe ambele maluri ale Prutului fără Leo Butnaru”. Se mai spune acolo și despre metaforele „cu care Leo Butnaru vine să întregească zestrea culturală românească”.

Sediul fostei Cârmuiri Guberniale a Basarabiei și a Prezenţei funcţionarilor guvernului, situat în strada Mihail Kogălniceanu, 63 A, B, C (colţ cu str. Pușkin), este un monument de arhitectură, artă și istorie de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe.

În 1903, secţia de Construcţii a Cârmuirii Guberniale a confirmat proiectul și devizul de cheltuieli pentru construcţia propriului sediu, care avea din partea străzii Kogălniceanu trei etaje cu subsol, iar din partea străzii Pușkin – două etaje cu subsol. Proiectul a fost prezentat de subcolonelul V. Ivaniţky, supravegherea tehnică a fost realizată de arhitectul orașului Mitrofan Elladi, construcţia – de căpitanul Petru Gheidenrih. Din partea străzii Pușkin, la clădire era alipită o atenansă în două niveluri. Construcţia a fost finisată în 1904. În anii interbelici, în clădire s-a aflat imprimeria Chișinăului, în 1940 în clădire s-a aflat Inspectoratul Urban de Poliţie. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, clădirea a fost puternic deteriorată, fiind reconstruită în primii ani de după război. Structura spaţială s-a păstrat doar în linii generale, arhitectura faţadelor clădirii fiind modificată, cu introducerea simbolurilor comuniste și statale în relief în intervalele dintre ferestrele de la etajul trei pe faţada principală. Actualmente este sediul Institutului de cercetări știinţifice și proiectări tehnologice în industria alimentară.

Clădirea este amplasată la colţul cartierului, mărginit de străzile str. M. Kogălniceanu și str. A. Pușkin, are un plan unghiular, cu colţul orientat spre intersecţia străzilor sub forma unui rezalit. Intrarea de onoare este dinspre strada Pușkin, iar în curte – din strada M. Kogălniceanu, printr-un gang. Compoziţia planimetrică este supusă dominaţiei culoarului central, care străbate în lungime aripa de-a lungul străzii Pușkin, de o partea și alta a căruia se află cabinete.

Circulaţia verticală are loc pe o singură scară, amplasată în axa intrării, mărginită de baluștri scunzi și masivi, construiţi din beton, ca și bara care le acoperă.

Tavanul este cu chesoane, corespunzătoare sistemului de acoperire din plite de beton armat.

Paramentul faţadelor este din zidărie aparentă, căptușită cu piatră de calcar. Faţada orientată spre strada Pușkin are trei rezalite, două laterale și unul central, prin care are loc intrarea, soluţionată sub forma unui portic cu patru coloane, deasupra căruia era amenajat un balcon. Rezalitele laterale sunt încununate de frontoane triunghiulare, pe fundalul unor atice plate. În partea superioară a pereţilor, o cornișă masivă, susţinută de modilioane, era dominată de un parapet din piatră, format din baluștri și atice deasupra rezalitelor, toate de factură neoclasică.

Faţada orientată spre strada Reni (M. Kogălniceanu) are aceeași compoziţie arhitecturală, ritmată de rezalite, cu excepţia rezalitului central, în locul căruia a fost plasată o pereche de ferestre înguste. Rezalitul, orientat spre intersecţia străzilor, era dominat de o cupolă parabolică (dispărută), care împodobea silueta clădirii și servea drept accent urbanistic.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Magazin

5 SEPTEMBRIE 2014

BIOGRAFIE IMPERIALĂ:

Cartea despre viaţa împăratului Hirohito are 12.000 de pagini şi a fost scrisă în 24 de ani Rezultatele şcolare, subiect tabu

Peste 24 de ani de muncă și 12.000 de pagini împărţite în 61 de volume au fost necesare pentru a termina biografia defunctului împărat nipon Hirohito.

Primele exemplare vor fi disponibile în librăriile din Japonia în 2015, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Lucrarea, realizată de Agenţia Casei Imperiale, trece în revistă domnia lui Hirohito (1901-1989), cunoscut postum drept împăratul Showa, și include episoade istorice delicate, precum intrarea ţării în cel de-al Doilea Război Mondial sau perioada postbelică. Suveranii actuali, Akihi-

to și Michiko, au participat la revizuirea lucrării și au completat ultimele capitole, după cum a informat reprezentantul agenţiei menţionate, Noriyuki Kazaoka.

MOMENT ISTORIC: Premiul „LEUL DE AUR” a fost acordat pentru prima dată unui DOCUMENTARIST Părintele documentarului modern, Frederick Wiseman, a primit premiul „Leul de Aur” pentru întreaga sa carieră în cadrul celei de-a 71-a ediţii a Festivalului de la Veneţia. Wiseman va rămâne în istorie și drept primul documentarist căruia i s-a acordat acest premiu.

Compilarea de informaţii necesare pentru redactarea biografiei a început în 1990 și urma să se încheie în termen de 16 ani, dar acest termen limită a trebuit amânat de două ori. Lucrarea se bazează pe principiul «transparenţei», potrivit Agenţiei Palatului Imperial, care a dorit să facă uitate criticile pe care le-a primit la publicarea biografiei predecesorului lui Hirohito, împăratul Taisho (1879-1926), care a fost cenzurată pe alocuri. Și totuși, agenţia imperială a decis să nu includă în biografia lui Hirohito informaţiile despre rezultatele sale școlare sau despre istoricul său medical. În alcătuirea biografiei au fost consultate nu mai puţin de 3.000 de surse, printre care și jurnale ţinute de asistenţi ai împăratului, documente despre vizitele lui Hirohito în

alte ţări și interviuri cu 50 de angajaţi de la Palatul Imperial.

112 oameni au muncit peste 24 de ani Circa 112 angajaţi ai agenţiei au lucrat la compilarea informaţiilor și la redactarea lucrării, a cărei elabo-

rare a costat 200 de milioane de yeni (1,46 milioane de euro), fără a pune la socoteală costurile de personal.

Agenţia Palatului Imperial intenţionează să publice primul volum al biografiei în martie 2015, iar celelalte volume vor fi publicate pe parcursul a cinci ani.

Sursa: evz.ro

Şapte curiozităţi ale limbii române 1. Oficial, cu o lungime de 44 de litere, cel mai lung cuvânt din limba română se află pe locul 3 în topul celor mai lungi cuvinte din Europa. Pe primul loc se află un cuvânt german cu o lungime de 79 de litere, iar pe locul 2 un cuvânt turcesc cu o lungime de 70 de litere, ambele fiind cuvinte compuse, în timp ce cuvântul românesc este unul tehnic). Neoficial mai există alte două cuvinte mai lungi (un cuvânt în islandeză, cu o lungime de 64 de litere, și un cuvânt finlandez, cu o lungime de 61 de litere), însă acestea nu sunt incluse în dicționare, fiind, mai degrabă, glume lingvistice.

2. Limba română este singura limbă europeană în care se poate face o propoziție completă, formată din 5 cuvinte care conțin doar vocale: “Oaia aia e a ei”.

3. Cel mai lung cuvânt care conține doar vocale: uiuiu.

4. Cel mai lung cuvânt care conține o singură consoană: acioaiei.

5. Cel mai lung cuvânt care începe și se termină cu o vocală și în rest conține doar consoane: înspre.

6. Cel mai lung cuvânt care denumește o localitate din România: Streisângeorgiu.

7. Cel mai scurt cuvânt care denumește o localitate: Ip. Și, în final, câteva palindromuri amuzante (grupuri de cuvinte sau cuvinte care pot fi citite de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga fără să-și piardă sensul): Ele ne seduc cu desenele; Era sa pozez o pasare; Elisa va lasa Toyota sa la Vasile; Era o tipa rapitoare.

Sursa: webcultura.ro

De ce în alfabetul ebraic şi cel arab se scrie de la dreapta la stânga?

Vinerea trecută, Festivalul de la Veneţia s-a aflat la a 71-a ediţie, iar marele premiu „Leu de Aur” a fost acordat documentaristului Frederick Wiseman, autor al unor titluri precum „Titicut Follies” (1967), „Welfare” (1975) și „Public Housing” (1997).

Regizorul american, în vârstă de 84 de ani, mai deţine patru premii Emmy, a regizat „The Last Letter”, după romanul „Viaţă și destin” al lui Vasili Grossman, și cea mai recentă creaţie a sa este „National Gallery” (2014), pe care a prezentat-o la ultima ediţie a Festivalul de la Cannes. „Totdeauna am încercat să fac filme cu o structură dramatică, aplicând modelul filmului de ficţiune documentarului”, a explicat Wiseman.

Producător și distribuitor al creaţiei sale, Wiseman și-a motivat opţiunea spunând că „este cel mai bun mod pentru a nu fi păcălit” și a apreciat că acum, datorită internetului, totul este mai ușor. „Leul de Aur” pentru întreaga carieră este premiul „Expoziţiei Internaţionale de Artă cinematografică de la Veneţia” destinat acelor personalităţi din domeniul cinematografiei care s-au distins în mod deosebit în DOMENIUL LOR DE ACTIVITATE. Sursa: ziuanews.ro

Cu toţii suntem cumva miraţi când descoperim că în scrierea arabică și cea ebraică se scrie și se citește de la dreapta la stânga. Cu toate acestea, și în limbile și alfabetele altor culturi și civilizaţii se folosește același fel de scriere. În limbile și scrierile etruscă, pahlavi, avesta, feniciană, siriacă, lidiană, aramaică sau în vechile limbi turcice se scria și se citea la fel. În total 28 de limbi și alfabete din prezent folosesc aceeași ordine a scrisului și cititului. Care să fie cauzele?

Atât alfabetul ebraic, cât și cel arab provin din străvechile forme de scriere proto-canaanite, în care se scria de la dreapta la stânga. Limbile proto-canaanite erau scrise uneori într-o formă hibridă, denumită Boustrophedon, în care paragrafele scrise de la dreapta la stânga alternau cu

cele scrise de la stânga la dreapta. Se pare că acest lucru era mai ușor pentru scribul care le scria și care astfel își putea odihni mai bine mâna, dar nu era la fel de ușor pentru cel care urma să citească.

Scrierea de la dreapta la stânga s-a edificat și a ajuns să fie singura formă de scriere în perioada de cristalizare și omogenizare a poporului evreu în perioada Antichităţii și are probabil legătură cu poruncile din Tora care fac diferenţă clară între folosirea mâinii stângi pentru activităţi „necurate” și a celei drepte pentru cele „curate”.

Ori scrierea textelor sacre era o activitate cum nu se poate mai importantă.

Cum cultura, scrierea și religia arabă sunt strâns înrudite și provin parţial din cele ebraice, Islamul fiind în esenţa ei tot o religie abrahamică, alfabetul și scrierea arabă au moștenit încă din vechime de la cel ebraic, obiceiul scrierii și citirii de la dreapta la stânga.

Sursa: descopera.ro

Programe 5 SEPTEMBRIE 2014

8

Luni SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00 Ediţie specială. Rolul justiţiei constituţionale în protecţia valorilor statului de drept. Transmisiune în direct. 11.00 Bună seara!

Talk-show. 12.00 Reporter de gardă. 12.30, 17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 13.10, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.25 Desene animate.„Legenda lui Zorro”. 15.20 „1989”. 16.20 Săptămâna sportivă. 17.00 ȘTIRI (рус). 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Portrete în timp. Alexei Leahu. 21.35 Fotbal.

Moldova - Muntenegru. În pauză: ȘTIRI (рус). 23.30 Aniversări.

Ion Druţă. 0.55 Cinemateca universală. 4.30 La noi în sat. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Tipul cel nou (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4790 15:00 Film: Ce n-a văzut Parisul!

17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile PROTV 23:05 Film: Terra Nova, ep 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:10 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Брак по завещанию. Танцы на углях”. Многосерийный фильм 16:25 Премьера. „Время покажет” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 Премьера. „Учителя”. Многосерийный фильм 00:30 „Primele știri” (rus) 00:45 Ночные новости 01:00 Комедия „Приятели из Беверли Хиллз” 02:30 „Prima Oră” (R) 04:05 „В наше время” 06:00 Новости. 06:15 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50 Новый старый дом. Комедия. Россия 2013 1 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым.

17:15 Понять простить. 18:15 Новый старый дом. Комедия. Россия 2013 1 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 „Autostrada”. 23:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:55 Час суда с Павлом Астаховым. 00:40 Știri.

01:05 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:59 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN 10:34 LE JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:33 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 DESTINATION WEEK-END 13:38 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES CARNETS DE JULIE GRAND FORMAT 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:44 BOULEVARD DU PALAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ÉCHAPPÉES BELLES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 DE GUERRE LASSE 3:00 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TEMPS PRÉSENT

9

Marţi SEPTEMBRIE

10

Miercuri SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.40, 17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.10, 3.10 Documentar. „Balada pădurii: munţii Tinlin”. 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 17.45, 0.20 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.20 Documentar. „New York. Confidenţial”. 15.05 Documentar. „360 grade GEO: Ultimii cow-boy din Toscana”. 16.00, 5.30 Dor. Ion Surceanu și Yan Raiburg. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”.

22.20 Dialog social. 22.40 În premieră. 3.10 „1989”.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15, 3.30 Gagauz ogea. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.15 Videoteca copiilor. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45, 0.40 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.20 Constantin Moscovici.

Melodiile sufletului. 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor.

16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”.

22.20 Film. „REGĂSIREA”. 0.10 În ritm de dans. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante (r) 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Ce n-a văzut Parisul (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4791 15:00 Film: A 19-a soție 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Războiul minţii 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Film: Terra Nova ep.6 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Учителя”. Многосерийный фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Брак по завещанию. Танцы на углях”. Многосерийный фильм 16:25 Премьера. „Время покажет” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 Премьера. „Учителя”. Многосерийный фильм 00:30 „Primele știri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:20 Ночные новости 01:35 Дмитрий Певцов в боевике „Мафия бессмертна” 03:05 „Prima Oră” (R) 06:00 Știri. 06:25 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 Новый старый дом. Комедия. Россия 2013 2 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Новый старый дом. Комедия. Россия 2013 2 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:23 LES VINGT CHEFSD’OEUVRE DE LA NATURE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREBORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:38 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:42 DOCUMENTAIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 APPARENCES 22:46 APPARENCES 23:31 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 FAUT PAS RÊVER 2:53 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:10 PÊCHE MON PETIT PONEY

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: A 19-a soție (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4792 15:00 Film: Blestemul din Las Vegas 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: 12 încercări 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Terra Nova ep.7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Учителя”. Многосерийный фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Брак по завещанию. Танцы на углях”. Многосерийный фильм 16:25 Премьера. „Время покажет” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00„Primele știri” (rom) 21:40„Время” 22:30 Премьера. „Учителя”. Многосерийный фильм 00:30 „Primele știri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:20 Ночные новости 01:35 Армен Джигарханян, Вячеслав Невинный, Тамара Акулова в фильме „Трое на шоссе” 03:00 „Prima Oră” (R) 06:00 Știri. 06:25 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 Прощание. Мелодрама. Россия 2013 1 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости.

14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор.

16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить.

18:15 Прощание. Мелодрама. Россия 2013 1 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:24 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 À LA DI STASIO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:30 CURIEUX BÉGIN 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 MAGAZINE 13:37 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE / MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:41 15 JOURS AILLEURS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DANS L’ENFER DU PÔLE, BABOUCHKA 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA FAMILLE KATZ 1:43 LA FAMILLE KATZ 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 LES LIMIERS

13 11

FLUX Joi SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Русский мир. 6.45 Profil de savant.

7.10, 1.20 Bună dimineaţa! 8.15 Domnului să ne rugăm! Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Serial. „AGRODOLCE”. 10.30 Accente economice. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie.

13.10, 17.45, 0.10 Cine vine la noi? Program de divertisment.

14.20 Festivalul „La izvorul Osoiencelor”. Partea III. 15.10 Eruditcafe. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Documentar. „Elena Erușevschi.

Floare tristă”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Desene animate.„Frumoasa adormită”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Reporter de gardă. 22.45„Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Chișinău Youth Orchestra și A.Conunov.

Program muzical. 2.15 Film. „REGĂSIREA”. 5.30 Русский мир.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Blestemul din Las Vegas (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4793 15:00 Film: Zborul 93 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Ăla micu’ 22:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 23:05 Film: Terra Nova ep.8 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Учителя”. Многосерийный фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Брак по завещанию. Танцы на углях”. Многосерийный фильм 16:25 Премьера. „Время покажет” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 Премьера. „Учителя”. Многосерийный фильм 00:30 „Primele știri” (rus) 00:45„Вечерний Ургант” 01:20 Ночные новости 01:35 Анастасия Заворотнюк, Сергей Астахов в фильме „Жених по объявлению” 03:15 „Prima Oră” (R) 06:00 Știri. 06:25 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 Прощание. Мелодрама. Россия 2013 2 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости.

14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Прощание. Мелодрама. Россия 2013 2 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым.

00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:32 L’ÉPICERIE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:05 FLASH INFO 13:07 HEP TAXI ! 13:37 CRIMES D’AMOUR À KABOUL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 FORTIER 15:50 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:40 MAGAZINE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MY LITTLE PRINCESS 23:44 À PEU DE CHOSE PRÈS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:51 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:46 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE / MISE AU POINT 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 LES LIMIERS

FLUX 12

14

Cultur=

5 SEPTEMBRIE 2014

Vineri

13

SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.05 ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Elena Erușevschi. Floare tristă”. 6.45 Tezaur. 7.10, 1.20, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”.

9.45, 17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.40 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Destine de colecţie. 12.30 Moldovenii de pretutindeni. 13.10, 17.45, 1.15 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.20 Festivalul „La izvorul Osoiencelor”. Partea IV. 15.30 Ne distrăm cu „Do-re-mi”. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talkshow. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Fii tânăr! 23.15 Festivalul Internaţional de Operă și Balet „Maria Bieșu”. Opera „Don Quijote” de L.Minkus. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Zborul 93 (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4794 15:00 Film: Crescandu-l pe Waylon 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Legiunea 22:45 Film: Gamer - Jocul supravieţuirii 00:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Учителя”. Многосерийный фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Брак по завещанию. Танцы на углях”. Многосерийный фильм 16:25 Премьера. „Время покажет” 17:10 „Жди меня” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 „ДОстояние Республики” 00:55 „Primele știri” (rus) 01:10 „Вечерний Ургант” 02:00 „Городские пижоны”. „Айртон Сенна” 03:40 Полина Кутепова в фильме „Настя” 05:05 „Игорь Костолевский. И это все о нем” 06:00 Știri. 06:25 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 След. Детектив. Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор.

16:35 Час суда с Павлом Астаховым. 17:20 Понять простить.

18:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:39 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:02 DESTINATION WEEK-END 11:32 À LA DI STASIO 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 À LA VIE, À LA MODE 13:38 LE JARDIN, UNE ÉCOLE DE LA VIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA FAMILLE KATZ 15:49 LA FAMILLE KATZ 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:39 ÉPICERIE FINE 20:06 LES CARNETS DE JULIE 21:03 ACOUSTIC 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BOULEVARD DU PALAIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 UNE CIBLE DANS LE DOS 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES LIMIERS

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă SEPTEMBRIE

6.05, 21.00, 0.50 ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Euromaxx”. 7.10 „Nora”. Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălţi.

8.00 „Ploaia de stele”. Concurs municipal al tinerilor talente.

9.05 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 În ritm de dans. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou.

12.00 În premieră. 13.30, 2.30 Acorduri majore pentru Europa.

Program muzical. 15.00 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989 din istoria Europei și RM. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Documentar. „Arts 21” 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Dor. Ion Surucean la 65 de ani. 22.20 Festivalul Internaţional de Operă și Balet „Maria Bieșu”. Opera „Balul mascat” de G.Verdi.

1.00 Fii tânăr! 4.30 Bună seara! Talk-show. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

14

Duminică SEPTEMBRIE

6.05, 21.00, 1.20 ȘTIRI. 6.15 Documentar. „360 grade GEO: Galicia, pescarii în pericol”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Portrete în timp. 8.40 Dialog social. 9.00 Un pas spre sănătate.

9.30 Documentar. „Valeria Dascăl. Între două pasiuni”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Focus. Magazin TV. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „New York. Confidenţial”. 13.45 Profil de savant. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 „Cântecul e toată viaţa mea”.

Diana Văluţă. Spectacol muzical. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Retrospectiva Festivalului Internaţional de Operă și Balet „Maria Bieșu”.

21.20 Fotbal non-stop. 22.20 Festivalul Intenaţional de Operă și Balet „Maria Bieșu”. Opera „Dama de pică” de P. Ceaikovski. 1.30 Erudit-cafe. 2.15 Constantin Moscovici. Melodiile sufletului. 3.00 Focus. Magazin TV. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante (sfârșitul serialului) 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Dezvăluiri din lumea telenovelelor 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Toate pânzele sus, ep 7 11:15 Videoclipuri 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Doamna Winterbourne 15:00 Film: Julie și Julia 17:15 Film: Conflict în familie 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Parker 23:00 Film: Prieteni cu copii 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Film: Prieteni cu copii (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Toate pânzele sus, ep.8 11:15 Film: Doamna Winterbourne (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Julie și Julia (r) 15:00 Film: Conflict în familie (r) 17:15 Film: John Tucker trebuie să moară 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 20:45 Film: X-men de la Origini: Wolverine 22:45 Film: Bilet de răscumpărare 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Știrile PROTV (r) 02:30 Film: Bilet de răscumpărare (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 Николай Мерзликин в детективе „Суровые километры” 07:40 Фильм „Друг мой, Колька!” 09:05 „Играй, гармонь любимая!” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30„Смак” 11:05 Премьера.„Владимир Спиваков. Жизнь на кончиках пальцев” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:00 „В наше время” 14:20 Евгений Стычкин, Павел Майков, Сергей Газаров в приключенческом фильме„Золото„Глории” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Золото „Глории”. Продолжение 18:30 Премьера сезона. „Ледниковый период” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45 „Что? Где? Когда?” 01:00 Комедия Владимира Меньшова „Ширлимырли” 03:15 Сигурни Уивер в триллере „Свидетель” 04:50 Нина Сазонова в фильме „Моя улица”

06:00 Новости 06:10 „Дмитрий Харатьян. „По воле рока так случилось…” 07:00 Дмитрий Харатьян в фильме „Розыгрыш” 08:35 „Служу Отчизне!” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45„Пока все дома” 11:30„Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. „Ирина Роднина. Женщина с характером” 13:15 „Среда обитания” 14:10 „Точь-в-точь” 16:40 Премьера. „Большие гонки” 17:55 Премьера сезона. „Черно-белое” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20 „Клуб Веселых и Находчивых”. Летний кубок в Сочи 01:40 „Политика” 02:35 Фильм Карена Шахназарова „Белый тигр”

6:00 Știri. 6:30 Program de divertisment. 7:00 Știri. 7:30 Program de divertisment. 8:00 Știri. 8:25 Program de divertisment. 9:40 Понять простить. 10:40 Невидимки. Детектив. Россия 2010 13:45 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:15 Большая разница. 21:15 Невидимки. Детектив. Россия 2010 0:00 Новости. 0:15 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:26 LE BEAU VÉLO DE RAVEL 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE+Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:33 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:53 YAKARI 11:05 MARCELINO 11:30 HELVETICUS 11:35 ARTZOOKA ! 12:03 7 JOURS SUR LA PLANETE 12:30 TOUT LE MONDE DEHORS 13:00 FLASH INFO 13:02 FALÒ 13:30 ÉPICERIE FINE 13:59 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 MIDI EN FRANCE 16:04 DESCENTE EN CUISINE 17:00 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:39 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’ÉTÉ INDIEN 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 SIGNATURE 1:55 SIGNATURE 2:55 D6BELS ON STAGE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 LE POINT

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

6:00 Новости. 6:15 Program de divertisment. 7:00 Новости. 7:15 Program de divertisment. 8:00 Новости. 8:20 Понять простить.

9:30 Magazin UEFA Champions League. 10:00 „Autostrada”.

10:30 Большая разница. 11:25 Невидимки. Детектив. Россия 2010 14:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:15 Невидимки. Детектив. Россия 2010 23:00 Большая разница.

0:00 Новости. 0:15 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L›INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:25 WARI 7:54 REFLETS SUD 8:46 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:07 T›CHOUPI À L›ÉCOLE 10:14 T›CHOUPI À L›ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:33 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:53 YAKARI 11:07 MARCELINO 11:30 HELVETICUS 11:34 TACTIK 12:00 PAROLES DE CLIP 12:09 JOUR DE RUGBY 13:00 FLASH INFO 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:45 UN AIR DE FAMILLE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64› LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L›INVITÉ 19:38 AFRIQUE, LE DEFI VERT 20:37 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 RIENS DU TOUT 23:35 L›ARGENT DES AUTRES 23:47 LE PETIT SAC À L›AUBE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L›INVITÉ 1:00 MY LITTLE PRINCESS 2:43 BOWLING KILLERS 2:53 FOOT! 3:22 FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

5-12 septembrie Berbec Viața ta amoroasă este plină de suișuri și coborâșuri pentru că, deși ești dispus(ă) să faci compromisuri, accepți foarte greu rutina. Te chinui să faci un efort suplimentar, dar frustrarea nu întârzie să apară.

Taur A venit momentul să îți reevaluezi propria viață. Simți nevoia să îți plănuiești viitorul, să te gândești la ceea ce îți poate aduce ziua de mâine și, mai ales, dorești să îți redefinești prioritățile.

Gemeni Te simți mai încrezător. Nimic nu te poate opri să îți dorești, nimic nu te poate opri să acționezi. La serviciu, taskurile pe care le ai de îndeplinit sunt destul de ușoare. Deși săptămâna nu începe tocmai bine, se va termina excelent.

Rac În sfârșit reușești să dai la o parte personalitatea ta rezervată și să fii mult mai receptiv(ă) la tot ceea ce este în jurul tău. Ești în căutare de emoții puternice! Toate acțiunile tale sunt pozitive și constructive.

Leu Ai parte de unele emoții foarte puternice. Relația în care ești are parte de un mare impuls și simți din nou că trăiești. La serviciu este de preferat să accepți atât opiniile pro, cât și cele contra, deoarece pot aduce noi schimbări.

Fecioară Toate privirile sunt îndreptate către tine și cei din jur vor să petreacă cât mai mult timp în compania ta. Deții controlul asupra propriei vieți și acest lucru te face să te simți împlinit(ă).

Balanţă Simți că îți trăiești viața din plin și dorești să împarți acest sentiment cu jumătatea ta. Armonia și stabilitatea sunt două lucruri care sunt prezente mai mult ca oricând.

Scorpion Ești persoana care nu se mulțumește cu puțin și de aceea o să devii ușor filosofic(ă). Vei reuși să ignori problemele pe care le ai și să te axezi pe tot ceea ce este frumos în viața ta.

Săgetător Realizezi ca reacțiile tale sunt destul de exagerate. Încearcă să inițiezi o discuție serioasă cu partenerul de viață pentru a reuși să îți faci o idee mai exactă despre ceea ce se întâmpla între voi.

Capricorn Simți că meriți tot ceea ce este mai bun. Cu toate acestea ai grijă la încrederea în sine, pentru că la birou poate fi interpretat ca fiind, de fapt, arogant(ă). Ai mare grijă la ceea ce transmiți celor din jur.

Vărsător Ai o dispoziție excelentă. Simți armonia care te înconjoară, armonia din relația pe care o ai. La serviciu ești absolut genial(ă). Inspirația, creativitatea și imaginația nu lipsesc din meniul tău.

Peşti Cauți noi metode pentru a sparge rutina pe care o resimți. Chiar dacă și la serviciu lucrurile parcă par a fi blocate, reușești să detensionezi atmosfera datorită abilității tale de a comunica. O să faci orice pentru ca dispoziția ta să fie una pozitivă.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 932 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

5 SEPTEMBRIE 2014

FARMACIA NATURII Beneficiile uimitoare ale strugurilor

Se pare că resveratrolul, care se găsește din belșug în sortimentele de culoare roșie, cu efect antioxidant, declanșează producerea unui hormon numit adiponectină, care protejează vasele de sânge împotriva inflamaţiilor, crește toleranţa la glucoză, îmbunătăţește funcţia de producere a insulinei și împiedică instalarea sindromului metabolic și a afecţiunilor cardiace.

Strugurii sunt, după portocale, cele mai cultivate fructe de pe pământ. Nici nu e de mirare, întrucât beneficiile lor sunt imense!

Atât pentru sănătate, cât și pentru frumuseţe, strugurii sunt niște fructe cu adevărat remarcabile!

Problemele digestive, soluţionate Strugurii sunt foarte bogaţi în fibre și minerale, drept pentru care sunt un veritabil laxativ.

Datorită acestui lucru, ei au proprietăţi puternic purificatoare, diuretice și depurative, fiind recomandaţi în special persoanelor care suferă de constipaţie și balonare sau celor care vor să urmeze o cură de detoxifiere.

Energie cât încape Strugurii fac parte din categoria celor mai energetice fructe, având un aport de 72 kcal/100g, aproape cât smochinele, dar mai puţin decât bananele. Conţinutul bogat în glucide este foarte bine asimilat de organism, mulţumită prezenţei vitaminei B, ceea ce duce la o funcţionare corectă a sistemului muscular și nervos.

Strugurii sunt așadar un furnizor important de tonus, având mari adepţi printre copii și sportivi.

Buni pentru inimă și ficat Strugurii stimulează funcţionarea ficatului și, totodată, sunt buni și pentru inimă. Mulţumită polifenolilor, strugurii negri protejează inima și previn formarea cheagurilor de sânge.

Așa că, dacă treci printr-o perioadă de surmenaj, dacă vrei să îţi detoxifici organismul, dacă vrei să îţi întărești sistemul imunitar, dacă ai nevoie de un randament fizic și intelectual mai bun, în caz de astenie, convalescenţă, poţi apela cu încredere la o cură de struguri!

O precizare importantă: strugurii trebuie consumaţi cu tot cu coajă pentru a avea efectele terapeutice scontate. Oricât vi s-ar părea de amăruie, înecăcioasă ori neplăcută la gust, acceptaţi ideea că trebuie să mestecaţi bine și să înghiţiţi această coajă. De ce?

Pentru că în coajă și în micul strat gelatinos dintre ea și pulpa fructului se află cele mai valoroase substanţe sub aspect terapeutic.

Csid.ro

15

FLUX

STUDIU

Creierul poate fi antrenat să prefere o dietă sănătoasă Creierul uman poate fi antrenat să prefere o dietă bazată pe alimente sănătoase, sărace în calorii, în detrimentul mâncărurilor de tip fast-food, conform unui studiu al cercetătorilor britanici, informează dailymail. co.uk.

Cercetătorii cred că este posibilă crearea unei diete care să poată anula dependenţa de alimente nesănătoase și să crească preferinţa pentru o hrană sănătoasă. Anterior, specialiștii considerau că efectele unei alimentaţii nesănătoase prelungite asupra creierului, în termeni de dependenţă, sunt foarte greu de anulat.

«Nu ne începem viaţa cu o poftă de cartofi prăjiţi și respingând din prima alimente precum pastele din făină integrală», a spus autoarea studiului, Susan Roberts, profesor la Universitatea Tufts din Marea Britanie. «Aceste preferinţe se instalează în timp, ca răspuns la alimentaţia

constantă nesănătoasă», a explicat Roberts.

Oamenii de știinţă au bănuit de mult timp că, odată create, circuitele cerebrale responsabile de dependenţa de alimentaţia nesănătoasă pot fi foarte greu sau imposibil de inversat, ceea ce le face pe persoanele cu probleme de greutate să ducă o viaţă în care se luptă să reziste tentaţiilor alimentare nesănătoase.

Studiul, publicat în revista Nutrition & Diabetes, a fost realizat folosind sesiuni de rezonanţă magnetică nucleară asupra creierului, în special asupra zonei asociate cu mecanismul recompenselor, în cazul a 13 femei și bărbaţi obezi și supraponderali. Opt dintre participanţi erau incluși și într-un program de scădere în greutate, conceput de cercetătorii de la Universitatea Tufts, iar ceilalţi cinci au fost folosiţi drept grup de control. Tuturor le-a fost scanat creierul prin rezonanţă magnetică nucleară, la începutul și la sfârșitul perioadei de șase luni cât a durat studiul.

După cele șase luni, creierul celor implicaţi în programul de slăbire

a prezentat schimbări în regiunile unde se află centrul recompenselor, asociat cu învăţarea și cu dependenţele. Zona cerebrală în cauză a devenit mult mai sensibilă când venea vorba despre alimente sănătoase, sărace în calorii, în timp ce sensibilitatea la alimentele nesănătoase a scăzut.

«Programul de slăbire (creat de Universitatea Tufts, n.r.) este conceput special pentru a schimba modul în care oamenii reacţionează la diferite alimente, iar studiul nostru

Tărâţele de grâu – un LEAC MIRACULOS și IEFTIN pentru zeci de boli S-a demonstrat că tărâţele de grâu conţin substanţe care atacă alimentele ajunse în stomac, făcând astfel digestia rapidă și ușoară.

Acestea se vor lua în cantitate cât mai mare, dar numai măcinate foarte fin cu râșniţa de cafea. Este indicat să nu se pună în alimente care au temperaturi mai mari ca temperatura corpului. Se vor putea lua însă cu apă, lapte, ceai sau

ca atare. Se pot lua înainte de masă sau după, indiferent în ce perioada a zilei.

Cel mai bine însă este să se ia de mai multe ori pe zi, în 5-6 prize.

Dacă se consumă suficiente tărâţe de grâu, bine măcinate, organismului nu-i mai lipsește decât calciul, care se poate lua din iaurt și câteva legume și fructe crude.

Tărâţele de grâu conţin

vitamine: beta-carotene, B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, E (alfa-tocoferol, beta-tocoferol); aminoacizi, aminoacizi grași esenţiali, carbohidraţi și minerale.

Proprietăţi medicinale: antimicrobian, antiinflamator, reglează digestia, emolient în special pentru stomac și intestine, laxativ, nutritiv, reconfortant, remineralizant, tonic general.

Jurnalul.ro

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL Totul despre animal print-ul de toamnă

Mediafax.ro

FRUMUSEŢE Mâinile tale. Cum să le transformi dacă nu prea eşti mulţumită de ele Mâinile se numără printre cele mai ignorate părţi ale corpului tău. Așa apare îmbătrânirea prematură, pielea ridată și crăpată, venele proeminente și unghiile casante.

Dacă te-ai hotărât totuși să le oferi atenţia pe care o merită, iată cum îţi poţi îngriji mâinile ca la carte pentru a le reda tinereţea!

Spală-te pe mâini frecvent, dar cu cap

Adevărul este că există o fascinaţie continuă ce planează în jurul animal print-ului. Indiferent de sezon, indiferent de stil, indiferent de culoare, acesta a devenit o constantă a ultimilor ani, fiind prezent mereu în propunerile sezoniere.

Sezonul ce tocmai debutează, toamnă/ iarnă 2014-2015 nu face excepţie de la regulă și vine în forţă cu propuneri inedite ce au în centru piese animal print. Cele mai adorate imprimeuri inspirate din lumea animalelor vin în această perioadă într-o bogată diversitate cromatică, cu diferite dimensiuni, dar și combinaţii de texturi, astfel încât să îţi poţi alege piesa perfectă pentru tine. În mod evident sălbatic, cu un aer jucăuș și pe alocuri insinuant, animal print-ul face o declaraţie de stil în toamna aceasta. Nu vei da greș nici dacă optezi pentru o piesă statement, nici dacă alegi un outfil integral în animal print, cum ar fi un costum cu pantaloni și sacou sau o rochie mixată cu niște pantofi în aceeași notă. În sezonul actual vei beneficia de absolut orice piesă vestimentară sau accesoriu în varianta animal print. Imprimeu leopard, zebră, snake-skin, toate sunt disponibile, atât în cromatica lor tradiţională, cât și derivate în alte nuanţe, neobișnuite.

Sacoul animal print este un item recomandabil. Îndrăzneţ, este combinaţia perfectă între sobru, prin croiala jachetei, și inedit. O ţinută all-black în rest, compusă dintr-o pereche de pantaloni ţigaretă, un t-shirt negru lejer și o pereche de stiletto din piele întoar-

arată că voluntarii care au participat la acest program au prezentat o dorinţă crescândă pentru o dietă sănătoasă și o scădere a apetitului pentru alimente nesănătoase. Combinarea acestor două efecte este, probabil, cheia menţinerii greutăţii sub control. Din tot ce știm noi, este pentru prima dată când se demonstrează existenţa acestui mecanism reversibil», a declarat Sai Krupa Das, profesor la Universitatea Tufts, implicat în cercetare.

Pentru a te feri de probleme de sănătate, este esenţial să îţi speli mâinile cât mai des cu putinţă. Însă nu oricum, ci cu apă cel mult călduţă, cât și cu săpunuri atent alese care nu îţi usucă pielea, favorizând îmbătrânirea sa accelerată.

Apa excesiv de fierbinte înlătură uleiurile naturale secretate de piele care îţi hidratează mâinile și le menţin elasticitatea. La fel se întâmplă și cu săpunurile dure, care, pe lângă stratul de celule moarte și impurităţile acumulate la suprafaţa pielii, îndepărtează și stratul de uleiuri hidratante. În aceeași idee, uită de spălatul vaselor cu mâinile goale – pentru a nu lăsa apa fierbinte să îţi usuce pielea, folosește întotdeauna mănuși protectoare.

Aplică frecvent creme hidratante

să neagră sunt completarea ideală pentru o apariţie cu stil.

O pereche de pantaloni la dungă, până la gleznă, sunt la fel de eficienţi, mai ales dacă îi porţi cu o pereche de sandale înalte – cât vremea încă îţi permite – și cu item-uri nude în rest. Sunt chic, nonconformiști și foarte trendy.

Dacă însă un trench animal print, o jachetă sau o salopetă îţi par prea mult, nu îţi rămâne decât varianta optimă a unei perechi uber cool de pantofi – niște slipperși animal print din velur sunt ideali – sau o poșetă. Întrucât animal print-ul este considerat deja un clasic, daca îl folosești ca detaliu, ţinuta ta poate fi foarte originală: poţi opta pentru culori vii (roșu, verde) sau pentru completări din alte print-uri, cel floral fiind cel mai la îndemână.

One.ro

Cremele hidratante sunt cele mai bune prietene ale mâinilor sănătoase, tinere și suple. Ţine mereu la îndemână produse cu un conţinut mare de glicerină, spre exemplu, renumită pentru proprietăţile sale hidratante, dar și cu SPF ridicat, de cel puţin 30. În timpul verii, dar nu doar atunci, cremele cu SPF te vor proteja atât de boli periculoase, precum cancerul de piele, cât și de îmbătrânirea prematură, favorizată de expunerea la soare.

Oferă-le mâinilor tale un tratament regesc Pe lângă aplicarea constantă de creme hidratante, special concepute pentru pielea delicată a mâinilor, nu uita să le oferi acestora, periodic, un tratament regesc cu uleiuri. Spre exemplu, uleiul de măsline călduţ este excelent ca tratament pentru unghii, dar, în același timp, poate hrăni în profunzime și pielea mâinilor.

Nu în ultimul rând, ar trebui să știi că și gomajul este mai mult decât indicat pentru a asigura tinereţea mâinilor tale. Tot ce trebuie să faci este să îţi masezi mâinile ușor cu zahăr, tărâţe sau orice produs destinat exfolierii pe care îl ai la îndemână, după care să aplici un strat generos fie de cremă hidratantă, fie de ulei de corp. Înfășoară-ţi mâinile într-o folie de plastic (precum cele alimentare) și lasă crema/uleiul să acţioneze cel puţin 5-10 minute. Rezultatul? Mâini fine și catifelate!

Eva.ro

FLUX

16

Interviu

5 SEPTEMBRIE 2014

MARIA TULGARA:

În Germania voi găsi universitatea potrivită pentru mine Maria Tulgara este o tânără perseverentă și permanent în mișcare. Caută mereu să înveţe, să-și dezvolte capacităţile și abilităţile. Acum ea este în Germania, prin intermediul unui program de mobilitate pentru liceeni. A ales această țară pentru că își dorește să facă studii de calitate.

- Maria, ești unul dintre tinerii promițători ai Republicii Moldova. Studiezi la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” și, pe lângă asta, ai mai multe activități extrașcolare. Care este mobilul tău interior?

- De mic copil, părinții mei au încercat să mă stimuleze și să mă convingă de faptul că trebuie să-mi petrec timpul cât mai util. Tot datorită părinților am înțeles că trebuie să mă dezvolt mereu, să nu mă opresc din creștere, să îmi propun noi obiective pe care, mai apoi, să le ating. Astfel, încă de la vârsta de șase ani, am început să învăț limba engleză și să studiez vioara la Școala de muzică „Eugen Doga”. În toți acești ani de studii am avut multe activități extrașcolare care, cred eu, au fost un bun exercițiu pentru dezvoltarea capacităților mele. Am încheiat studiile la școala de muzică prin clasa a șaptea, însă după aceasta am studiat într-o clasă cu profil muzicalcoral până în clasa a noua. Paralel, studiam și la școala de matematică „Icar”, unde, în fiecare sâmbătă, timp de 3 ore, învățam ceva diferit decât la lecțiile de matematică din școală.

Această activitate mi-a permis să-

mi dezvolt gândirea logică și să mă pregătesc de următoarele olimpiade. Sunt pasionată de pictură și de croșetare. Am urmat și astfel de cursuri. În tot acest timp, am încercat să am grijă de sănătatea și de starea mea fizică. Fac și sport, am luat lecții de tenis și am fost membră a unui club de volei. Am urmat și o școală de modeling „World model book”, unde am învățat ce înseamnă un mod de viață sănătos.

- Care sunt criteriile pentru a candida?

- Un elev poate să studieze întro altă țară doar în clasa a 10-a sau a 11-a. Pe lângă aceasta, el trebuie să obțină rezultate destul de bune la școală. Elevul trebuie să demonstreze că este activ, prietenos, creativ, perspicace, pregătit psihic pentru o astfel de schimbare. El trebuie să fie descurcăreț și să dea dovadă de o bună educație.

- Ai văzut deja liceul, colegii de clasă? Este un grup multinațional?

- Acum ești în Germania. Ce faci acolo?

- În Germania voi sta un an.

Aici voi absolvi clasa a 11-a, voi trai într-o familie germană și mă voi încadra în stilul de viață german. Sunt aici de o săptămână deja. Particip la câteva traininguri ce mă vor ajuta să cunosc stilul de viață german.

- Ai putea să ne spui mai multe despre oportunitatea de a studia în Germania?

- Am obținut această oportunitate datorită organizației YFU (Youth for understanding). Scopul acesteia este să le ofere elevilor din clasele liceale șansa de a studia, timp de un an, într-o altă țară. Elevii care doresc să obțină o astfel de experiență urmează să fie examinați, iar cei care corespund cerințelor și demonstrează că dețin capacitățile necesare, au această șansă. Acești elevi pot să obțină o astfel de experiență nu doar în Germania, dar și în multe alte țări din Europa, Asia, America de Sud și de Nord.

- Acum elevii sunt încă în vacanță, așa că nu am avut ocazia să-i cunosc. Nu știu dacă voi avea colegi de naționalități diferite, dar, ţinând cont de faptul că am cunoscut mulți tineri aici, a căror țară natală nu e Germania, mă aștept să cunosc și un grup de elevi multinațional. Am vizitat însă școala unde voi învăţa și pot să spun că este o școală modernă, ce oferă elevilor toate posibilitățile de a se dezvolta.

- Cum crezi că va influența această mobilitate asupra studiilor pe care îți dorești să le faci?

- Eu consider că acest pas este cel mai mare pe care l-am făcut până acum. Acest an în care voi fi departe

de casă și de familia mea mă va face să văd tot ce se întâmplă în jurul meu dintr-o altă perspectivă.

Voi acumula mult mai multe cunoștințe, voi deveni mai independentă, mai matură, voi învăța sămi rezolv problemele de una singură și voi deveni mai organizată. Consider că toată munca pe care o voi depune aici mă va face să avansez mult mai repede decât aș face-o în Moldova. Pe lângă toate, la finele anului, voi vorbi limba germană mult mai bine.

- În ceea ce privește limba lui Goethe. Se zice că o viață e prea scurtă pentru a învăța germana. În cazul tău cum a fost? La ce nivel ești?

- Limba germană nu este ușor de însușit. Dar nici imposibil. Gramatica, deși pare complicată, este foarte logică. De aceea, necesită mai mult efort la început. Ceea ce generează mai multe dificultăți la învățarea limbii este însușirea vocabularului foarte bogat. Eu învăț germana de 3 ani deja. Am învățat-o doar la cursurile de limbi străine din Chișinău. Și chiar dacă în ultimul an am urmat cursuri intensive, întâmpin dificultăți serioase atunci când doresc să mă exprim. În plus, aici lumea vorbește foarte repede și, uneori, mă aflu în situația când îl rog pe interlocutorul meu neamț să repete ce a spus, însă mai rar.

- Studiile universitare tot în Germania îți propui să le urmezi?

- Încă nu sunt sigură ce vreau să studiez. Știu că vreau să urmez o universitate cât mai bună, care sămi ofere condiții bune de a învăța, dar și posibilitatea de a aplica aceste cunoștințe. Eu consider că în Germania pot găsi, cu siguranță, universitatea potrivită pentru mine.

- Prin ce crezi că se deosebește sistemul de învățământ german de cel de la noi?

- Încă nu am reușit să cunosc aceste diferențe dintre sistemul de învățământ de la noi și cel german.

Din cele auzite, sistemul german de învățământ oferă mai multe șanse elevilor să studieze anume disciplinele care îi interesează și este încurajat învățământul vocațional. De asemenea, ei se bazează mai mult pe învățarea practică, decât pe cea teoretică.

- Ce i-ai sfătui pe tinerii din Moldova?

- I-aș sfătui să profite de timpul pe care îl au, de energia ce o dețin și să o investească în ceva util. Să nu fie pasivi, să își propună un scop și să tindă să și-l împlinească.

- Maria, îți mulțumim și așteptăm să ne împărtășești din experiența ta.

- Și eu vă mulțumesc și vă doresc mult succes în munca care o depuneți.

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX

Misterul cărţii pe care nu o poate citi nimeni Manuscrisul Voynich, descris ca cel mai misterios manuscript, datează din secolul al XVlea și a fost scris, probabil, în nordul Italiei. Este numit astfel după Wilfrid Michael Voynich, cel care l-a cumpărat în 1912. Manuscrisul are forma unei cărți ilustrate cu 232 de pagini, iar textul este scris cu litere și cuvinte neidentificate, însă fără corecturi sau tăieri.

În schimb, desenele sunt executate cu mai puțină strădanie. Ele reprezintă plante, animale, oameni și teme astronomice.

Cu toate eforturile depuse pentru descifrarea sa, manuscrisul nu a putut fi înțeles nici până în ziua de astăzi. Manuscrisul se păstrează în biblioteca Beinecke Rare Book and Manuscript Library de la Yale University din New Haven. Nu degeaba a fost declarat cel mai misterios manuscris. Este scris într-un alfabet necunoscut, conține desene ale unor plante necunoscute, semne zodiacale complexe, siluete feminine scăldându-se în bazine diforme.

Voynich a descoperit manuscrisul într-un castel din sudul Romei. Între paginile manuscrisului s-a găsit o scri-

soare, la fel de misterioasă, datată Praga 19 august 1666, scrisă de Johannes Marcus Marci și adresată lui Athanasisus Kircher. Marci susținea că documentul ar fi aparținut regelui Rudolf al II-lea de Habsburg (1552-1612), care îl achiziționase în speranța că ar obține misterul transformării plumbului sau a oricărui alt metal în aur. În scrisoare se menționează că manuscrisul ar fi putut fi opera lui Robert Bacon, renumit filosof și alchimist. Însemnările de la curtea regelui confirmă faptul că regele a achiziționat un astfel de document de la un vânzător necunoscut. Imaginile din manuscris lasă impresia că documentul este unul cu scop farmaceutic, servind probabil ca scop în medicina timpurie.

Poate fi luată în considerare și varianta alchimiei, deoarece s-a considerat că informațiile oferite în manuscris duc la transformarea metalelor în aur sau la descoperirea Pietrei Filosofale.

Mulți cred că documentul conține instrucțiuni lăsate de civilizații extraterestre. Documentul este asigurat astăzi pentru un milion de dolari.

Andeas Schinner susține că manuscrisul a fost generat printr-un proces aleator de silabe decât prin codificarea cuvintelor. În 2009, în urma radiodatării cu carbon s-a confirmat că manuscrisul datează din anii 1404-1438.

S-au efectuat studii statistice asupra frecvenței șabloanelor silabelor în manuscris. Poate mai mult sau mai puțin surprinzător, aces-

tea erau poziționate într-o ordine complet aleatorie, sugerând tot mai mult ipoteza că acele cuvinte nu înseamnă nimic, neavând nimic în comun cu nicio limbă vorbită.

Schinner a folosit o analiză

software și a arătat că textul a fost produs printr-o metodă complet stocastică, una în care silabele au fost alese pentru a da aparența unui limbaj.

Sursa: efemeride.ro