Ziarul Flux, Ed. 45 (970)

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 5.12.2014

Sf. Ap. Filimon, Onisim și Arhip; Sf. Mc. Cecilia

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Când un om curajos ia atitudine, coloana vertebrală a celorlalţi se înţepenește.

Billy Graham

1 EURO..............................18.6492 1 Dolar american ............. 15.9762 1 Leu românesc ................. 4.0034 1 Rublă rusească ............... 0.2182 Timpul probabil: 5.12.2014

6.12.2014

Noros, -5 -1 0C

Noros, -3 0 0C

PAGINA

ACTUAL

Republica Moldova – zero progres în combaterea corupţiei

5

OPINII

PAGINA

A-politice//Greaţa

8

PAGINA

EXTERNE

Franţa a devenit primul stat occidental din UE care recunoaşte Palestina

9

PAGINA

EXTERNE

Fondat în 1995 z Nr. 45 (970)

Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Aceiaşi eroi, aceeaşi piesă.

Noua AIE începe negocierile Cele trei partide cu pretenţii proeuropene care au acces în Legislativ, PL, PLDM și PDM, au hotărât, ieri, să pună de o nouă Alianţă. Liderii formaţiunii au decis în cadrul unei întrevederi să constituie majoritatea parlamentară și să creeze grupurile de experţi care vor lucra la elaborarea programului de guvernare a noii coaliţii pentru următorii patru ani.

Continuare în pag. 3

Desfiinţarea sistemului de partide prin atomizare XXX

(citiţi pag. 2)

Trei străini în Executivul ucrainean XXX

Scandal diplomatic SUA–Ungaria

ABONAREA 2015

FLUX

S PECIAL

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

GPF

FLUX

VINERI, 5 decembrie 2014

(citiţi pag. 9)

Rusia renunţă la South Stream şi se reorientează către (citiţi pag. 7) Turcia XXX

Cazul BEM. Cine, când şi pentru cine a pregătit lovitura de graţie?

XXX

(citiţi pag. 6)

„Necuratul scos pe uşă afară va reveni prin geam” sau cazul Renato Usatâi XXX

(citiţi pag. 4)

FLUX

2

Actual

5 DECEMBRIE 2014

Desfiinţarea sistemului de partide prin atomizare

Suntem martorii trecerii la o nouă etapă în evoluția sistemului de partide în Republica Moldova, dar și în țările din imediata noastră vecinătate.

Este vorba despre pulverizarea partidelor mari, cu rădăcini adânci, care mai reprezintă un garant al stabilității sistemului politic existent. O astfel de tendință poate fi urmărită în Ucraina, în Republica Moldova, dar și în România, unde „partidele tradiționale” sunt supuse unui atac intern și extern, însoțit de lozincile luptei „cu corupția” sau luptei cu „trecutul comunist”. După două decenii de încercări nereușite de a înlocui partidele mari, cu rădăcini în trecutul socialist, cu alte partide mari, din rândul intelectualității liberale, factorii externi au adoptat o altă tactică: fărâmițarea întregului sistem de partide.

Aparent, această tendință ar avea efecte pozitive, întrucât ar oferi o posibilitate pentru reformarea radicală a întregii clase politice și reconstrucția statului după principii noi. Însă moneda are și o altă față: lipsa unui centru dur sporește riscurile instabilităților și crizelor politice. Dezechilibrarea sistemului este urmată de frământări îndelungate, până la cristalizarea unor jucători politici puternici, pe principiul selecției naturale. Există doar o singură condiție: capacitatea de dialog între actorii politici și lipsa unor factor externi, care ar fi interesați în menținerea permanentă a unor jucători mici, lipsiți de orice capacitate de a lua decizii politice autonome, decisive pentru politica internă și externă, fără a fi supuși influențelor din afară. Fără conștientizarea și asumarea intereselor naționale, fără o capacitate de dialog cu oponenții politici, clasa politică moldovenească nu va fi capabilă să depășească această criză.

E mai ușor să dirijezi și să joci cu 7 partide, dintre care niciunul nu are posibilitatea de a influența viața politică, fără a se coaliza cu alte 3-4 formațiuni, decât să mizezi pe 2-3 lideri politici, conectați la anumite grupuri de interese monolite. Pulverizarea partidelor tradiționale și înlocuirea lor cu o multitudine de „partide de buzunar” este echivalentă cu lichidarea întregului sistem de partide. Un astfel de stat devine incapabil să mai funcționeze fără un protectorat extern. Pe tabla de șah a spațiului politic apar mai mulți jucători, iar partidele de șah care se joacă devin anevoioase, fără sorţi de a reuși să fie dus la bun sfârșit vreun proiect.

E un proces similar demonopolizării în sfera economică și delăsării vieții politice pe seama unui „laissez-faire” politic. În condițiile imposibilității de a avea o temelie politică

puternică, niciun guvern nu va putea rezista fără o masivă susținere din afară. În situaţia unei guvernări externe, metoda atomizării vieții politice și slăbirea tuturor actorilor politici, ar putea avea efectul scontat pe un anumit termen. Cu toate acestea, un astfel de model suportă și niște riscuri majore: țara devine mult mai vulnera-

bilă la schimbările pe plan internațional, iar orice schimbare survenită în relațiile dintre marile puteri regionale și mondiale ar putea provoca conflicte locale majore sau instaurarea unor regimuri autoritare, pe fonul inexistenței unor instituții politice durabile și a unei administrații centrale puternice.

Octavian RACU

Republica Moldova – zero progres în combaterea corupţiei Chiar dacă guvernanţii ne asigură că fac reforme și luptă de zor cu corupţia, în realitate Republica Moldova a rămas la fel de coruptă ca și până acum, iar pe parcursul ultimului an, ţara noastră nu a înregistrat progrese în acest sens. Potrivit studiului Indicele Perceperii Corupţiei 2014 (IPC), lansat miercuri, 3 decembrie, la Berlin, de Transparency International, Moldova a înregistrat în 2014 un scor al IPC de 35 de puncte, plasându-se pe locul 105 din 175 de state incluse în clasament, alături de Bolivia, Mexic și Niger. Pentru comparaţie, în 2013 scorul IPC a fost același, Republica Moldova fiind pe locul 102 din 177 de ţări. „Indicele de Percepere a Corupţiei 2014 arată că dezvoltarea economică este imposibilă, iar eforturile de combatere a corupţiei devin sterile atunci când liderii politici și funcţionarii de rang înalt abuzează de putere pentru a profita de fonduri publice în interese personale”, a declarat în cadrul lansării Jose Ugaz, președintele Transparency International. Într-un comunicat al Transparency International Moldova se menţionează că în ultima perioadă au fost adoptate mai multe legi anticorupţie menite să asigure independenţa judecătorilor și să înfăptuiască testarea integrităţii agenţilor publici. A fost introdusă o componenţă nouă de infracţiune – îmbogăţirea ilicită, care va permite confiscarea extinsă a averilor dobândite prin acte de corupţie. Au fost majorate sancţiunile

pentru fapte de corupţie și extinsă până la 15 ani interdicţia de a ocupa funcţii publice pentru cei condamnaţi pentru corupţie. De asemenea, a fost iniţiată revizuirea cadrului legal privind declararea averii și a intereselor personale și activitatea Comisiei Naţionale de Integritate. Însă în pofida acestor încercări de ameliorare a cadrului legal, populaţia nu a simţit îmbunătăţiri radicale în prevenirea și combaterea corupţiei, inclusiv din cauza informării insuficiente de către guvernanţi privind derularea reformelor. Totodată, întârzie aplicarea în practică a actelor legale anticorupţie adoptate deja, iar reforma în sectorul justiţiei încă întâmpină rezistenţă din partea reprezentanţilor acestui sector. Chiar dacă recomandările GRECO (Grupul de state împotriva corupţiei a Consi-

liului Europei) privind transparenţa partidelor politice și a campaniilor electorale au fost dezbătute pe larg cu societatea civilă și Comisia de la Veneţia, totuși aprobarea acestora a fost amânată pe o perioadă nede-

terminată. Cum, de altfel, este tergiversată și reforma organelor Procuraturii. Nici învinuirile de corupţie lansate de elitele politice nu au avut finalitate.

IPC este un indice agregat care re-

flectă nivelul perceperii corupţiei în diferite ţări ale lumii. La calcularea acestui indice se iau în considerare opiniile experţilor privind corupţia în sectorul public, indicele fiind apreciat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie. Astfel, IPC 2014 are la bază 12 studii efectuate de instituţii internaţionale notorii, dintre care 8 au fost folosite în cazul Moldovei.

România se clasează pe locul 69, cu un scor de 43 de puncte (ca și anul trecut), la egalitate cu Brazilia, Bulgaria, Grecia, Italia, Senegal și Swaziland. În fruntea clasamentului IPC 2014 se situează Danemarca, cu un scor de 92 de puncte, Noua Zeelandă – cu 91 de puncte și Finlanda – cu 89 de puncte. La polul opus se află Coreea de Nord și Somalia, cu 8 puncte fiecare. Corupţia a crescut în China, Turcia și alte ţări cu o creștere economică puternică, avertizează organizaţia nonguvernamentală. Mai mult de două treimi din cele 175 de ţări incluse în clasamentul IPC 2014 au un scor mai mic de 50 de puncte, ceea ce indică asupra existenţei unor probleme în prevenirea și combaterea fenomenului corupţiei. Media IPC pentru ţările UE este de 64 de puncte, iar pentru ţările CSI – 29 de puncte.

FLUX

Politic

5 DECEMBRIE 2014

3

FLUX

Aceiaşi eroi, aceeaşi piesă.

Noua AIE începe negocierile Urmare din pag. 1 Ce vor discuta aceste grupuri de experţi contează însă mai puţin.

Pentru că miza cea mare este formarea noului Cabinet de Miniștri, altfel spus, împărţirea ministerelor și a altor instituţii de stat. Anume funcţiile vor fi negociate la sânge de către șefii celor trei partide, pentru asta se vor da lupte și se vor trage sfori, nu pentru „viitorul european” ori pentru „suveranitate, independenţă și statalitate”. Spunem asta pentru că știm eroii și le cunoaștem năravurile.

Putem doar să sperăm că în cadrul actualelor negocieri, Marian Lupu va evita să mai vorbească despre valori și principii, că Mihai Ghimpu nu va mai pretinde pârghii și își va lăsa așii acasă, iar Vladimir Filat nu va mai încerca să afle cine este politicianul nr.1 în ţară.

Fără îndoială, sloganele și declaraţiile de intenţie formulate în cadrul campaniei electorale nu vor constitui impedimente majore în cadrul acestor discuţii. Declaraţiile și promisiunile de aceea și se fac în campanie, ca să fie uitate după. Cum ar fi, bunăoară, „Moldova fără sărăcie”, „Schimbarea până la capăt” și altele.

Din primele declaraţii pe care le-au făcut șefii celor trei formaţiuni îndată după comunicarea rezultatelor scrutinului, ne putem da seama că acestea vor putea fi „armonizate” cu un pic de efort.

Fără pretenţii şi condiţii Astfel, șeful PLDM, Vladimir Filat, declara cu patos: „Trebuie să dăm asigurări că vom oferi un Guvern proeuropean, care să asigure parcursul european al ţării. Avem nevoie de mai multă viteză și, mai ales, responsabilitate”. Iar pentru asta, a spus el, va face coaliţie cu Partidul Democrat și (chiar) cu Partidul Liberal.

Ceea ce trebuie reţinut din discursul liberal-democratului este că ar putea să negocieze orice, în afară de „viitorul european și procesul de integrare europeană a Republicii Moldova”. Filat și-a întărit această aserţiune prin nu mai puţin patetica promisiune că nu vine cu alte condiţii „la etapa actuală”, pentru că „nu funcţiile contează acum”. Însă cât de curând vom ajunge și la etapa la care vor conta.

Marian Lupu, și el cu gândul la viitoarea coaliţie, a formulat totuși câteva condiţii, însă deloc materiale. Doar izvorâte din sentimente patriotice și grijă pentru ţară. Astfel, sumar, condiţiile democraţilor sunt: Suveranitate, independenţă și statalitatea ţării, neutralitatea, neadmiterea divizării pe criterii etnice și altele de acest gen.

Mai mult decât cooperant s-a arătat și Mihai Ghimpu, care ne-a chemat pe parcursul campaniei electorale să mergem cu PL în NATO. Acesta a dat ascultare îndemnului șefului PD la „înţelepciune și flexibilitate” și a dat asigurări că este gata să renunţe, „temporar”, la acest obiectiv, „dacă Rusia își retrage armata”. Însă bănuim că liberalii vor renunţa și în cazul în care armata rusă rămâne tot acolo unde este acum.

Sentimente şi resentimente În pofida acestei disponibilităţi pentru cooperare și a dezinteresului afișat, negocierile (cele reale, nu cele de faţadă) vor fi anevoioase, pentru că fiecare speră să obţină mai mult decât i se cuvine și fiecare poartă câte o piatră în sân.

Mihai Ghimpu a rămas, până la urmă, cu oareșice resentimente, pe care le-a sonorizat în discursul său inaugural, și anume că foștii săi colegi de coaliţie (acum și actuali) „au făcut totul ca PL să nu crească”. Să mulţumească Domnului și nouă, că altfel nu mai aveau acum acest rezultat, a decretat Ghimpu ca un avertisment. Și cât de greu îi va fi liberalului săși calce pe inimă, dacă doar în septembrie el se jura că „nu va mai repeta greșelile din 2009” (și din 2010?) și nu se va mai așeza în niciun caz la masa negocierilor alături de Vladimir Filat, pentru că nu mai vrea „să se fure bănci și aeroportul”. Iată însă că trebuie să se așeze, pentru că „votul a hotărât”.

Liberalii au mai formulat câteva obiective pentru viitoarea guvernare, unul dintre ele fiind modificarea Constituţiei. Și aici credem că vor găsi susţinere din partea aliaţilor. Mai greu va fi cu lozinca „Dorin Chirtoacă – prim-ministru”. De fapt, nu greu, ci imposibil. Prin urmare, această dorinţă a lui Ghimpu de a-l încadra în câmpul muncii pe nepotul Dorin va fi trecută cu vederea.

Cine va conduce Guvernul?

Dar ce să vorbim acum de Chirtoacă, dacă chiar Filat și-a văzut spulberat visul de a reveni în fotoliul de prim-ministru, după ce partidul pe care-l conduce nu a mai repetat scorul înregistrat în alegerile anticipate din 2010. În ciuda tonului sigur pe care l-a afișat șeful PLDM după alegeri, nici el nu va fi cel care va bea șampania, pentru că ar trebui să se întâmple o minune mai mare decât accederea lui Dodon în Parlament cu peste 20 la sută, pentru ca Filat să mai ajungă premier.

Mai mult decât atât, s-ar putea ca Partidul Democrat să pretindă această funcţie, chiar dacă premierul Leancă părea să fie agreat de toate părţile. Se știe însă că Plahot-

niuc îl vrea pe finul Andrian Candu, actualul ministru al Economiei, în fruntea Guvernului.

Iar democraţii vor ști să obţină ceea ce vor, chiar dacă acum nu mai au posibilitatea, ca acum patru ani, să negocieze la două capete, pentru că pe stânga nu există un partid care ar fi obţinut un rezultat comparabil cu cel pe care l-au avut comuniștii la alegerile precedente. Iar o alianţă PD, PSRM, PCRM ar fi greu de imaginat. Însă acum și diferenţa de mandate dintre PD și PLDM este mai mică, iar șeful democraţilor a accentuat repetat că în actualul scrutin, Partidul Democrat este singura formaţiune din fosta coaliţie care a crescut. Prin urmare, este în drept și să pretindă mai mult.

Astfel, avantajul de câteva mandate nu le va fi de prea mult folos

liberal-democraţilor în disputa pentru ministere și portofolii. Pentru că democraţii vor fi sprijiniţi la nevoie de Ghimpu, care nu are niciun motiv să uite șicanele pe care i le-a făcut MAI-ul controlat de Filat primarului Chirtoacă, nici faptul că i-a „reformat” partidul pentru a-l scoate de la guvernare.

Luptele între „fraţi” nu se vor da doar pentru funcţia de prim-ministru. Există și ministere de mare interes care vor pune probleme la partajare. Cu siguranţă, având acum mai puţine mandate de deputat, liberal-democraţii ar putea rămâne fără unul sau două dintre cele șapte ministere pe care le au acum. Liberalii ar putea să pretindă, de exemplu, la cel de Interne, pentru a face „ordine” pe acolo. Rămâne de văzut și dacă își vor cere înapoi Ministerul Transporturilor, care este acum la democraţi. Și ar mai fi o problemă la mijloc, aparent, fără soluţie. Dacă PD și PLDM vor împărţi funcţiile de premier și de spicher, indiferent care și la cine va ajunge, ce li se va da liberalilor, adică lui Ghimpu. Să nu ne imaginăm că acesta a încetat să mai creadă că ar merita niște funcţii, după ce a „cedat” totul acum patru ani. Și dacă ne amintim bine, bătrânul liberal pretindea că postul de procuror general i-ar veni mănușă.

Sunt aceiaşi şi sunt la fel Există și alte instituţii pentru care potentaţii zilei s-ar putea da unii pe alţii „cu capul de asfalt”. O întrebare ar fi dacă va mai controla Filat Vama.

Sau dacă vor rămâne în continuare

pe mâna lui Plahotniuc Moldtelecom, Registru, Agenţia Antimonopol și altele. Pentru că ar fi naiv să credem că dacă actualii-vechii guvernanţi s-au pocăit și ne-au spus că vor învăţa din propriile greșeli (ar fi prea simplu să fie doar greșeli) ori că europenii i-au îndemnat să dea dovadă de transparenţă și să nu mai recurgă la înţelegeri secrete, aceștia vor renunţa să-și mai subordoneze Procuratura, Centrul Anticorupţie, Comisia de Integritate și alte instituţii importante. Și dacă vor dori să ofere anumite structuri, cum ar fi Comisia Electorală Centrală ori Curtea de Conturi, de exemplu, opoziţiei, așa cum recomandau anterior organismele internaţionale. Dar să nu ne facem iluzii și să nu ne dorim prea mult.

Cu ceva timp în urmă, președintele de onoare al democraţilor Dumitru Diacov se lamenta resemnat că dacă va trebui, se va negocia și cu Ghimpu, preferând, probabil, ca acesta să nu treacă pragul electoral: „Dacă va trebui să negociem cu Ghimpu, vom negocia, nu avem încotro, deși este mai complicat, pentru că Ghimpu e cam gălăgios, mie personal nu-mi place că el se consideră curat, iar pe restul murdari”. El este ca și toţi ceilalţi, a decretat el cu convingere. Și acest lucru pare esenţial. Ei sunt aceiași și toţi sunt la fel. Deci, există o șansă minimă că lucrurile vor evolua altfel decât până acum. Prin urmare, dacă ieri ni s-a spus că grupurile de lucru își încep activitatea, înseamnă că pe undeva, prin tenebre, liderii au început deja împărţeala comândului.

Ioana FLOREA, FLUX

Universitatea Populară oferă: Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17 Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri: • traininguri • seminare • mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente corporative etc.

• zile de naştere Servicii suplimentare: • Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Date de contact: tel. 022-23-27-11; Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, zile ocupate. director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com Reduceri pentru arenda de lungă durată.

FLUX

4

Opinii

5 DECEMBRIE 2014

„Necuratul scos pe uşă afară va reveni prin geam” sau cazul Renato Usatâi Așa cum se știe, partidului lui Renato Usatâi i s-a retras, pe ultima sută de metri ai campaniei electorale, dreptul de a candida în alegerile parlamentare din RM din 30 noiembrie 2014. Dacă nu ar fi fost această interdicţie, partidul lui Usatâi ar fi ajuns în Parlament, așa cum îi prevesteau toate sondajele, iar configuraţia locurilor în viitorul Legislativ ar fi putut fi cu totul alta decât este acum. În acest scurt articol, voi încerca să înţeleg cauzele popularităţii surprinzătoare a lui Renato Usatâi și a partidului său.

Cu câteva zile înainte de alegeri, a apărut un film-investigaţie realizat de echipa de la RISE România – R. Moldova, în care R. Usatâi apare în postura unei persoane implicate în scheme criminale și mafiote de spălare de bani, atacuri raider, comenzi de asasinate, corupţie de proporţii înalte etc. Conform ultimului sondaj BOP, IPP, partidul lui Renato Usatâi („Patria-Rodina”) ar fi trebuit să obţină în alegeri în jur de 8% din voturi, ceea ce e o cifră enormă pentru un personaj controversat, cu o prestaţie politică mediocră, dar foarte generos în finanţarea concertelor cu vedete de lux și în campanii de binefacere.

Renato Usatâi nu folosește instrumente inedite pentru a-și cuceri popularitatea: toate partidele din Republica Moldova s-au afirmat, în funcţie de posibilităţile financiare ale fiecăruia, prin show-uri mediatice, concerte în PMAN și campanii de binefacere. Discursul său justiţiar adresat concurenţilor săi electorali („tăţ’ așa zîș politicieni o să ajungă la pușcărie după șe-a ajiunji Renato Usatâi în parlament…”) i-a crescut cu siguranţă autoritatea. Imaginea sa de „băiet de a’ nostru”, cu dare de mână, cu un discurs semijustiţiar, semicriminal – direct, aproape violent și cu un puternic accent suburban i-a amplificat cu siguranţă „charisma” în rândurile unui segment de popula-

ţie care nu se regăsește în discursul politicienilor mainstream din RM. Fără îndoială, Renato Usatâi nu este de departe politicianul de care are acum nevoie Republica Moldova pentru a ieși din criză. Filmul făcut de echipa Rise nu a făcut decât să dea credibilitate unor bănuieli existente în privinţa carierei reale a acestei personalităţi. Câteva lucruri, aparent secundare, care apar la iveală în acest film ar trebui puse în contextul prestaţiei sale din această campanie electorală, culminând cu decizia CEC de retragere a Partidului „Patria” din procesul electoral.

Primul lucru surprinzător în acest caz este popularitatea crescândă a lui Usatâi, în ciuda noutăţii apariţiei lui în scena politică moldoveană și în ciuda strategiei lui deloc inovatoare de a și-o câștiga (prin concerte cu vedete și campanii de caritate). Care este așadar cheia popularităţii acestui personaj cunoscut de dată recentă și, în plus, tot mai controversat?

Explicaţia acestei „charisme” nu stă în meritul intrinsec al personajului. Am mai spus-o: acesta nu are în aparenţă nimic din datele unui politician de succes: nici discurs, nici reputaţie, nu dă nici impresia unor competenţe deosebite, nimic – un personaj destul de șters, cam bădăran de felul său pentru un politician mediu (chiar și la noi) și, în plus, bâcsit de bani de o provenienţă dubioasă.

Dezlegarea misterului popularităţii lui Usatâi rezidă în eșecul răsunător al guvernării 2009-2014 (și

de dinainte) în a asigura oamenilor percepţia unei guvernări corecte, de bună-credinţă, interesată de bunăstarea populaţiei (nu doar a politicienilor înșiși). Pe fundalul cazurilor de corupţie, trafic de influenţă și delapidare de fonduri la nivel înalt, apărute în presă în legătură cu guvernarea 2009-2014, discursul justiţiar al lui Usatâi („o să-i bag pi tăţ la pușcărie”) și promisiunea unei guvernări autoritare de tipul lui Lukașenko întăresc în sânul alegătorilor speranţa de restabilire a unei „ordini” pierdute odată cu căderea URSS, pe scurtătură, pe căi autoritare, ocolind mecanismul birocratic, scindat între un stat de drept în gestaţie și multiplele sfere informale de influenţă.

Puterea reală de influenţă a lui Usatâii, nefiind la guvernare, dar uzând de pârghii instituţionale (justiţia moldovenească), susţinerea din partea Moscovei (prin personaje de talia lui Rogozin și de oameni de afaceri apropiaţi Kremlinului) și discursul său favorabil minorităţii rusofone și apropierii de Uniunea Vamală, toate acestea puse cap-coadă nu fac decât să-i confirme „autoritatea” cu care acest personaj se proclamă învestit. Un alt candidat „justiţiar” – Sergiu Mocanu (și partidul său „AntiMafie”) pare mult mai puţin dotat la capitolul capacitate de influenţă. În plus, acesta nu are un discurs foarte clar din punct de vedere identitar și geopolitic (singurul său program este, se pare, „jos oligarhii”, mesaj nu prea credibil odată ce este finanţat tot de niște oameni de afaceri, care aspiră și ei la „treuca” guvernării).

Formula succesului lui Renato Usatâi nu constă deci în originalitatea campaniei, pe fiecare element în parte al acesteia, nici pe meritele sale intrinseci, ci în agregarea elementelor din care Usatâi și-a construit campania: concerte cu vedete de lux, spectacole de caritate, discurs justiţiar faţă de guvernanţii actuali, orientare promoscovită și pro-Uniunea Vamală, toate acestea consolidate de o putere reală de influenţă, datorită capacităţii lui Usatâi de a uza de pârghii informale de influenţă instituţionale (în cadrul unui sistem coruptibil, controlat, în fond, de liderii partidelor de la

guvernare) și de susţinerea tot mai evidentă a Moscovei. Dar factorul decisiv în această formulă de succes îl oferă golul de legitimitate creat de discreditarea partidelor și personalităţilor politice de la guvernare. În concluzie, Renato Usatâi este un politician devenit popular peste noapte nu datorită meritelor sale, ci pe fundalul prestaţiei slabe a guvernării AIE (1 și 2), a neîncrederii și decepţiei ridicate în rândul populaţiei și a acuzaţiilor grave de implicare a liderilor acestei guvernări în afaceri ilicite (uzând de instrumente și resurse publice). Partidul lui Usatâi a fost interzis, dar locul său va putea fi preluat oricând, în orice moment de criză (care ar putea să revină în viitorul apropiat). Dacă forţele venite acum la guvernare vor dori să evite confruntarea cu un asemenea partid și personalitate publică, scoaterea din cursă a acestuia sau închiderea sa la pușcărie ar fi ineficientă și contraproductivă (necuratul scos pe ușă afară va reveni în scurt timp prin geam), pe lângă problemele de legitimitate democratică pe care asemenea măsuri represive le-ar putea pune.

Pentru a diminua atractivitatea populară a unor asemenea persona-

je și a unor asemenea forţe politice (populiste, autoritare și cu reputaţie interlopă), viitoarea guvernare va trebui: 1) să fie corectă în actul său de guvernare faţă de populaţie și alegători, de la început până la capătul procesului de guvernare; 2) să-și concentreze capacităţile spre o administrare eficientă în folosul majorităţii populaţiei RM (nu al unor interese private); 3) să construiască un sistem judiciar corect și autonom, capabil să monitorizeze echidistant activităţile sociale și economice din RM; 4) în fine, să articuleze un discurs și niște politici inteligente și integratoare vizavi de grupurile etnolingvistice din RM și faţă de orientările identitare și simpatiile geopolitice importante din societatea moldovenească, creând un cadru politic, civic și identitar coerent și incluziv pentru întreaga populaţie a Republicii Moldova.

Petru NEGURĂ Sursa: platzforma.md http://www.platzforma.md/ dracul-scos-pe-usa-afara-vareveni-prin-geam-sau-cazulrenato-usatii/

Peisaj după alegeri

Strigătele, sloganurile și promisiunile electorale au încetat. S-a așternut liniștea. E posibil să mai existe nemulţumiri după anunţarea rezultatelor definitive, dar vacarmul electoral asurzitor s-a stins. S-a terminat coborârea în popor și apropierea de nevoile oamenilor.

Politicienii revin în dimensiunea lor oarecum paralelă.

Cum va fi peisajul de după alegeri? Se va deosebi radical de ceea ce am avut anterior? Mă tem că în plan structural nu se va schimba mai nimic. Când vorbesc de planul structural mă refer la felul în care politicienii și cinovnicii autohtoni își înţeleg menirea propriei profesii, la modul concret în care își exercită puterea.

Eu iată ce vreau să spun. Tranziţia aberantă-nemiloasă a început aici la sfârșitul anilor ’80, iar peste o lună vom păși deja în anul 2015! Prin urmare, ne-am bălăcit prea multă vreme în mocirla decăderii morale. A venit demult timpul să schimbăm macazul.

Dacă guvernanţii proiectaţi duminică pe piscurile puterii nu-și vor modifica nici acum obișnuinţele, mă tem că nu mai ajungem în lumea civilizată nici peste un secol. Dacă nici acum nu vor fi învinse corupţia-mișmașul-cu-

mătrismul, degeaba mai avem alegeri libere. Și de fapt, există un singur indiciu clar care ne poate convinge că lucrurile se mișcă întro direcţie bună. Acest indiciu e băgarea în pușcărie a oamenilor cu funcţii importante care au furat ca-n codru, care au dat și au luat mită, care au făcut trafic de influenţă. Dacă nici acum nimeni dintre acești titani ai tranziţiei nu va ajunge după gratii, putem să ne luăm adio de la reforme și primenire. Aștept, pe durata anului 2015, trezirea din hibernare a justiţiei moldovenești, aștept arestarea sus-pomeniţilor titani.

Adică aștept o utopie, aștept ceea ce nu se va întâmpla niciodată. Dar orice om trebuie să aibă un vis, nu-i așa?

Iulian CIOCAN Sursa: europalibera.org

Opinii

5 DECEMBRIE 2014

A-POLITICE APOLITICE//Greaţa //Greaţa Are Grigore Vieru un catren pe care lumea îl consideră un fel de Ars poetica, un fel de crez artistic: „Noros, ori clar ca o amiază,/ Eu sunt poetu-acestui neam/ Și-atunci când lira îmi vibrează,/ Și-atunci când cântece nu am”.

Sincer, mie nu-mi place această obligativitate: să scrii, dintr-un fel de datorie sacră, chiar și atunci când nu ai inspiraţie.

Cam asta se întâmplă cu mine azi: nu mai am „cântece”. Dar scriu pentru ca să demonstrez ceea ce afirmam acum câteva săptămâni: există viaţă și după alegeri! Pe de altă parte, tocmai acum pot să scriu liber, liniștit, sincer, fără să fiu suspectat că fac jocul cuiva.

Timpul adevărului Cunosc această situaţie din spaţiul care îmi este mai familial: cel literar.

E de ajuns să-ţi expui niște obiecţii faţă de un op mai puţin inspirat sau chiar de-a dreptul prost, că îţi sare în cap tot stafful autorului: ce ai, domnule, cu omul? E inutil să spui că te-ai referit la carte și nu la om. Ţi se răspunde cu înjurături, etichete și atac la persoană. Sau ţi se recunoaște – în cel mai bun caz – adevărul replicilor, dar ţi se spune că nu e cazul să le spui.

Așa era și în electorală. Toţi știau că avem de a face adesea cu niște impostori, ticăloși sau criminali, după caz, dar toţi te somau să taci, că nu e timpul să divulgi acest secret de stat: se poate folosi de acest adevăr dușmanul etern și compromiţi parcursul glorios al ţării spre culmile civilizaţiei.

Dar dacă nu e timpul în campania electorală (care este, cum ziceam cu altă ocazie, un moment al adevărului), atunci când oare e timpul?

Ar fi nostim să spunem adevărul abia acum. Să dăm publicităţii tot ce se cunoaște despre „concurenţii electorali” (de stânga, de dreapta, fără deosebire) și în vreo lună de zile să avem deschise dosare pentru fiecare al doilea deputat, ori, cel puţin, pentru grangurii mai mășcaţi. Fiţi pe pace, nu se va întâmpla! Pentru că tocmai ei sunt – deja cu voia noastră – cei cu pâinea și cuţitul, cu poliţia și justiţia. Și nici măcar nu le putem reproșa nimic: i-a ales poporul. Timpul adevărului s-a strecurat invizibil pe

alături de noi, de dragul „viitorului luminos”.

„Mă ţin de nas şi merg la vot” „Mă ţin de nas și merg la vot”, scrie (îndeamnă!) pe blogul său o cunoscută ziaristă. „Azi votaţi-i,/ de mâine înjuraţi-i!” – își rimează îndemnul, pe o reţea de socializare, un tânăr poet. „Ieși mâine la vot, dă Moldovei un șut în fund”, glumește oarecum metaforic-sofisticat altcineva. „Scriu cu greaţă acest editorial.

Pentru că vreau să cer concetăţenilor noștri proeuropeni […] să meargă duminică la vot și să dea cu greaţă creditul lor de încredere unor partide proeuropene care nu le merită votul” – scrie un istoric-politolog. „Celor care s-au dezamăgit de actuala și precedenta guvernare le dau dreptate. […] Nu vă plac ăștia? Păi, nici nouă. Avem multe pretenţii la ei.

Dar e unica variantă. Să continuăm drumul nostru european. Spre civilizaţie și bunăstare. Iar pe parcurs – ne vom lămuri și cu cei care acum nu ne plac…” – scrie un comentator politic. „Chiar dacă votăm împotriva cuiva, chiar dacă nu suntem entuziasmaţi de alegerea noastră, noi votăm pentru niște valori spre care mergem fie cu curaj, fie din inerţie” – nuanţează situaţia un blogger.

Aș putea să continui, dar mă opresc aici. Puteţi să marcaţi citatele și să le introducem ca pe cuvinte de acces pe motoarele de căutare, ca să vă convingeţi că autorii lor există.

Dar nu ei contează: așa gândeam toţi, dezamăgiţi profund de clasa politică, dar responsabili pentru soarta ţării.

Despre „votăm răul cel mic” nu mai zic nimic, lumea nici măcar nu mai percepe sensul cuvântului „rău”, îl consideră familiar. E un fel de marcă naţională. Micile trădări, micile

ticăloșii, micile imperfecţiuni, micile slăbiciuni umane, micile păcate, micile gafe, micile infracţiuni, micile furturi, micile nepăsări, micile servicii ilegale sau criminale, micile concesii… – toate fac din noi un mic monstru incurabil, de care se va feri toată lumea.

Nu văd remediul terapeutic pentru noi. Poate doar o dureroasă intervenţie chirurgicală.

E necesară deratizarea, deparazitarea și aerisirea spaţiului public.

Ideal ar fi să se constituie o adevărată societate civilă, independentă de politic.

Dar asta ţine de domeniul visului.

Trebuie să ne delimităm spaţiul nostru, public sau particular, în care să reducem imixtiunile politice. Exact așa cum delimităm spaţiul siguranţei personale. Aplicând un fel de „Metoda Sartre”.

Un grup reprezentând „societatea civilă”, recunoscând că ţara o conduc mafioţii, propune… să-i alegem încă o dată. Cică ei (mafioţii) ne vor duce în Europa, iar Europa le va pune cătușe (!). Autorii acestei „soluţii” ne au de proști pe noi ori pe guvernanţi?

Ori cineva i-a prostit în asemenea hal chiar pe ei? În fine, un grup de organizaţii solide, reprezentând și ele „societatea civilă”, ne îndeamnă să ieșim la vot… pentru că așa trebuie: „Noi, reprezentanţii societăţii civile, nu avem iluzii privind calitatea clasei politice din Republica Moldova și ne-am asumat responsabilitatea s-o penalizăm public ori de câte ori au fost încălcate angajamentele europene ale guvernanţilor. Totodată, este evident că numai formarea operativă, după scrutinul din 30 noiembrie, a unei coaliţii care și-ar asuma univoc angajamentul de a guverna ţara în conformitate cu prevederile Acordului de Asociere cu UE ne va permite să păstrăm stabilitatea internă și să purcedem calm la munca de zi cu zi de implementare a standardelor europene în toate sferele vieţii”. Acesta este efortul intelectual și civic maxim, înţeleg eu.

Bine, noi „suntem în temă”, știm ce se întâmplă. Dar ce-o fi gândit lumea despre noi? Ce-i cu ţara asta, ce-i cu tipii ăștia, cărora li-i greaţă și

totuși merg la vot, ţinându-se de nas și votându-și călăii? Masochism civic și politic.

Forţarea perspectivei optimiste Un semn bun, după mine, e prăbușirea mitului cu sperietoarea „referendumului” lui Dodon. L-a speculat nu numai liderul socialist sau patronii lui de la Moscova, ci și guvernanţii noștri, cerșindu-ne necondiţionat voturile „pentru Europa”. Până și ajutorul pe care i l-a acordat justiţia noastră selectivă, eliminându-l pe aventurierul Usatâi, nu l-a ajutat să ia majoritatea, nici măcar împreună cu „eurocomuniștii” lui Voronin.

Au dispărut alegătorii fideli. Multă lume a ezitat între a alege pe cineva sau pe altul. E un început de normalitate: pentru a învinge, trebuie să-ţi cucerești alegătorul. Sigur că nu prin siluirea acestuia ori prin specularea cu pericolul extern. Dar tendinţa (încercarea de a convinge alegătorul) e salutară. Până și cele mai odioase personaje, în timp ce își gâtuiau adversarii, zâmbeau mieros electoratului, îl ademeneau cu acte „filantropice”.

Un alt semn bun, dintr-un context mai complex, e ceea ce s-ar numi… libertatea de a fi român. Până și partidul condus de cel care „din punct de vedere politic” vorbește „limba moldovenească” a pledat pentru alegerea unui candidat (fie și de stânga) la președinţia României. Iar vizita, fie și neoficială, a lui Klaus Iohannis la Chișinău (anticipată de votul masiv al basarabenilor pentru un președinte modern, european) a fost de un firesc… promiţător al unei normalităţi. Acum, că avem un model, poate se mișcă ceva și în mintea noastră cea de pe urmă.

Cel mai rău lucru pe care îl pot face

5

FLUX

moldovenii este să se pună pe… așteptatul paradisului european. Europa ne-o construim singuri. Fiecare pe cont propriu. Miza pe niște politicieni pe care i-ai votat cu greaţă este improductivă. Șansele depind numai de noi.

Final cu Sartre Jean-Paul Sartre, care debutase în 1934 cu romanul Greaţa, refuzase Premiul Nobel, motivând că nu vrea să fie asociat în nici un fel cu vreo instituţie. I-aș numi gestul „depolitizare personală absolută”. În finalul romanului lui Sartre, eroul, pentru care libertatea și singurătatea sunt indispensabile, se gândește că soluţia cea mai bună e să scrie o istorie.

Un fel de altă istorie.

Cam asta ar trebui să facă fiecare dintre noi: să-și construiască viaţa așa cum găsește de cuviinţă. Limitând imixtiunea politicului în viaţa particulară. Reducând sfera lui de influenţă. Ţinându-ne cât mai departe de politicieni. Făcând tot ce e posibil ca să depindem cât mai puţin de ei.

Nu lingușindu-i, ci ignorându-i.

Rămâi în relaţii bune cu ei, ca oameni. Dar fără a te lăsa influenţat de ei. Fără a-i sluji.

P.S. Urmăream reacţiile oamenilor în timpul numărării voturilor. Perspectivele arătând trist, toţi își mâncau mâinile că nu au făcut suficient de mult pentru a convinge lumea să voteze pentru partidele „proeuropene”. Și nimeni nu i-a blestemat niciodată pe cei care au gestionat defectuos treburile publice. De ce ne-am mira că ne vor conduce și în continuare aceleași clanuri? Poporul este suveranul absolut, el decide cine să-i fie stăpânul.

Mircea V. CIOBANU Sursa: jurnal.md

Comuniştii nu recunosc rezultatele alegerilor şi cer demisia preşedintelui CEC

Partidul Comuniștilor, marele perdant al alegerilor parlamentare din 30 noiembrie, nu-și va accepta cu resemnare înfrângerea. Șeful PCRM, Vladimir Voronin, a anunțat, marţi, 2 decembrie, că va ataca rezultatele alegerilor la Curtea Constituțională. Totodată, va cere să fie demiși membrii Comisiei Electorale Centrale și să fie tras la răspundere președintele CEC, Iurie Ciocan.

Voronin a precizat că organul electoral central nu a exclus din cursa electorală Partidul Comunist Reformator, deși a existat o decizie a Curţii de Apel privind suspendarea deciziei Ministerului Justiţiei de înregistrare a respectivei formaţiuni. Hotărârea Curţii a fost motivată de faptul că simbolica PCR, „ciocanul, spicul de grâu și steaua” sunt asemănătoare simbolicii Partidului Comuniștilor (PCRM) – „secera, ciocanul și cartea”. „Este o farsă fără precedent comportamentul CEC. Să nu execuţi decizia finală a Curţii de Apel, în care ţară poate să se facă așa ceva?” s-a indignat Voronin.

Comuniștii consideră, și au dreptate probabil, că au fost lipsiţi de aproape șase la sută din voturi, faţă de cele 17,48% acumulate, care au ajuns, prin confuzie, la partidulclonă creat în mod intenţionat în acest scop.

Iar acest tertip pus la cale de guvernare, ca și retragerea partidului lui Renato Usatâi

din cursă, le-a asigurat majoritatea așa-ziselor partide proeuropene. „De fapt, duminică noi nu am avut alegeri, ci un referendum la care am decis pe care dimensiune trebuie să se dezvolte Republica Moldova. Noi nu credem că acest Parlament va fi funcțional și suntem predispuși ca în zilele următoare să luăm decizia și să ne pregătim pentru noile alegeri parlamentare”, a mai adăugat liderul PCRM. Amintim că, în ajunul alegerilor, șeful Delegației EU la Chișinău, Pirkka Tapiola, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu neexecutarea deciziei Curţii de Apel, precizând că „subiectul a fost discutat de către ambasadorii tuturor statelor membre ale UE la Chișinău”. „Este o chestiune ce ține de statul de drept și de implementarea deciziilor judecătorești”, a spus Pirkka Tapiola într-un interviu pentru INFOTAG. Autorităţile însă s-au sinchisit prea puţin de îngrijorările ambasadorilor.

De altfel, se pare că Bruxellesul ar fi agreat o alianţă postelectorală mai largă din care ar face parte și PCRM, care a renunţat în ultima perioadă la retorica antieuropeană, după ce anterior s-a debarasat de unii membri de partid cu vederi mai radicale.

Ce-i drept, șeful comuniștilor a declinat categoric posibilitatea unei astfel de coaliţii, afirmând că: „Nu putem să facem coaliție cu cei care au fost 5 ani la guvernare. Compromis între victimă și călău nu poate exista”.

Mai ales că, a presupus Voronin, peste un an ar putea avea loc alegeri anticipate.

Ieri, președintele Partidului Comuniștilor a avut o întrevedere oficială cu șeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola, în cadrul căreia cei doi au discutat inclusiv despre rezultatele alegerilor parlamentare din 30 noiembrie. Deocamdată, nu cunoaștem la ce concluzii au ajuns.

FLUX

FLUX

6

Economic

5 DECEMBRIE 2014

Cazul BEM. Cine, când şi pentru cine a pregătit lovitura de graţie? În dimineaţa de 1 decembrie, noutăţile așteptate de la Comisia Electorală Centrală au fost trecute cumva pe planul doi, pentru că atenţia publicului buimăcit încă după scrutin a fost captată de guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, care a anunţat că Banca de Economii a revenit în proprietatea statului.

Conducerea BEM a fost suspendată, fiind instituită o administrare specială, după o decizie a Curţii Supreme de Justiţie în acest sens, care a fost luată joi, 27 noiembrie. „Noi am stabilit încă de joi seara detaliile, după ce am făcut anumite proceduri. Banca de Economii a revenit sub controlul statului încă joia trecută. Acum este important că statul deține 56,13 % din capitalul BEM. Astfel, vă anunț că în acest moment, statul deține pachetul majoritar la BEM. Este o procedură firească ce are drept scop protejarea BEM”, a explicat Drăguţanu.

Totodată, guvernatorul BNM a precizat că la moment, procedurile de preluare a administraţiei BEM sunt în derulare. Administrarea specială a fost instituită și la Banca Socială, deoarece între cele două instituţii bancare au avut loc anumite tranzacţii.

Mai mult decât atât, Dorin Drăguţanu a avertizat că în timpul apropiat, Banca de Economii ar putea fi supusă unor ample verificări, care ar putea implica și anumite instituţii de drept. „Vreau să vă anunţ că am dispus inițierea unor verificări ample. În urma acestor verificări, vom stabili dacă este cazul să sesizăm instituțiile de drept. Dincolo de stabilitatea Băncii de Economii, ne interesează cum a fost gestionată banca în ultimul an”, a punctat guvernatorul.

O decizie optimă, opina anterior guvernatorul Amintim că statul a pierdut controlul asupra BEM după ce Guvernul a decis să nu participe la emisia su-

plimentară de acţiuni care s-a desfășurat între 7 și 29 august 2013, în urma căreia capitalul statutar al băncii a fost majorat cu 80,249 milioane de lei. Statul, care până atunci deţinea pachetul majoritar de 56 la sută din acţiuni, a rămas cu un pachet de blocaj de 33,3 la sută.

La vremea respectivă, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, și ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, au susţinut că cedarea pachetului de control deţinut de stat la BEM a fost soluţia optimă, dacă nu chiar singura posibilă, pentru redresarea situaţiei de la instituţia bancară. Statul nu a dispus de mijloacele financiare necesare pentru recapitalizarea BEM, în timp ce acţionarii minoritari au venit cu propunerea de acordare a unui credit concesional băncii și s-au angajat să răscumpere creditele neperformante, a explicat Arapu.

Guvernatorul BNM a menţionat că au existat și alţi pretendenţi la pachetul de acţiuni de la BEM, însă numai compania cu capital străin „Sisteme Informaţionale Integrate” a întrunit toate condiţiile legale. În situaţia în care „aceste cereri nu au fost perfectate în conformitate cu normele în vigoare, ele au fost restituite fără a fi examinate”, a precizat Drăguţanu. În același timp, înalţii funcţionari și-au declinat orice responsabilitate, menţionând că această soluţie a fost una dintre cele trei recomandate de Comisia parlamentară care a investigat situaţia de la BEM, iar Guvernul a ţinut cont de aceste recomandări.

Amintim că alte două variante de depășire a situaţiei de la Banca de Economii, propuse de comisie în data de 11 iunie 2013, au fost naţionalizarea și majorarea capitalului statutar al debitorilor băncii.

Mai multe recomandări şi doar o singură posibilitate?

Toate cele trei recomandări au fost acceptate unanim de către parlamentari, inclusiv de cei din opoziţie. Însă Comisia pentru desfășurarea concursurilor comerciale și investiţionale în vederea privatizării proprietăţii statului a ales anume varianta cedării pachetului de control și a propus realizarea unei emisiuni suplimentare închise de acţiuni a Băncii de Economii, la care statul nu a participat,

menţinându-și doar pachetul de blocaj de 33,3%.

Deși autorităţile au declarat că soluţia aleasă a fost una optimă, au existat și alte recomandări din partea unor organisme financiare internaţionale. Astfel, Abdoulaye Seck, reprezentantul Băncii Mondiale în Republica Moldova, a dezvăluit atunci că instituţia respectivă i-a recomandat Guvernului moldovean să ia parte la capitalizarea BEM și să nu cedeze cele aproximativ 23 la sută din acţiuni, până la privatizarea băncii: „Am recomandat Guvernului, care mai era pe atunci acţionar majoritar la Banca de Economii, să întreprindă măsurile necesare, împreună cu Banca Naţională, pentru

majorarea capitalului social la BEM. Am recomandat, de asemenea, Executivului să ia parte la capitalizare, până la redresarea situaţiei financiare a instituţiei și abia apoi să o pregătească pentru privatizare”.

Oficialul a mai precizat că a venit încă în luna martie cu recomandări către BEM și Guvern, în vederea aflării unei soluţii bune pentru protejarea intereselor deponenţilor.

Revenire sau povară?

După declaraţia de luni a guvernatorului BNM, fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, s-a arătat destul de alarmat, cerându-i șefului statului să convoace Consiliul Suprem de Securitate în problema Băncii de Economii. Comentând pe blogul său această situaţie, Negruţă constată că așa-zisa revenire a băncii în proprietatea statului înseamnă, de fapt, o enormă povară. În scrisoarea adresată președintelui Timofti, ex-ministrul opinează că viciile de procedură admise la momentul când statul a pierdut controlul asupra BEM au făcut parte dintrun scenariu pregătit din timp, pentru ca, în funcţie de conjunctură, CSJ să poată lua o anumită decizie. „Respectiv, cred că cineva a pregătit din timp o lovitură de graţie pentru altcineva, ambii fiind parte a scenariului iniţial”, a concluzionat Negruţă. „Dacă e să gândim logic, de ce BNM n-a impus administrare specială înainte de decizia CSJ? Sau altfel, de ce decizia CSJ a fost mai întâi și doar apoi administrare specială impusă de BNM? Doar BNM avea suficiente motive să facă asta cu mult mai

înainte, chiar înainte de campania electorală. Iar decizia CSJ se vede de la o poștă că e „boţită” în grabă și conţine multe lacune. Sigur, dacă ele mai contează pentru cineva.

Dacă BNM impunea administrare specială, ca prim pas, acţionarii care au intrat în posesia băncii, iniţial în 2011, prin atac raider, și, mai apoi, în august 2013, după acea „capitalizare” fără participarea statului, erau consideraţi cei care au administrat prost și ineficient BEM, iar gaura de aproximativ 11 miliarde de lei era responsabilitatea lor. Cu toate consecinţele pe care le revin”, argumentează Veaceslav Negruţă. În modul în care s-a procedat însă, noi, ca ţară, am avea o mare problemă: „acei noi veniţi/aduși acţionari în 2011 și în 2013 pot ataca în instanţă internaţională și pot avea pretenţii și pot cere despăgubiri de la stat, de la Republica Moldova, că le-a naţionalizat proprietăţile contrar voinţei lor. Dacă era invers, iniţial decizia BNM, apoi decizia CSJ – nu puteau fi pretenţii și recompense pentru „investiţia” pierdută”, a mai explicat fostul demnitar.

Cineva şi-a făcut alte planuri în legătură cu BEM Aceleași îngrijorări le împărtășește și expertul Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă, care consideră că această decizie a CSJ este utilizată în calitate de pretext, „pentru că e una nu numai legată de modul în care interacționează anumite cercuri

influente, dar vizează și țara de origine a acestor acționari, și anume Federația Rusă. Pentru că este, evident, un gest care va supăra cercurile de influență din Federația Rusă care au participat la această achiziție de emisie suplimentară”. Într-un interviu pentru Europa Liberă, el admite că soluționarea acestui caz ar fi fost așteptată cu mult înaintea alegerilor, „pentru a fi un factor suplimentar, un instrument de agitație politică, dar a fost valorificat practic în ultima zi lucrătoare înainte de alegeri și nu a avut efectul scontat. Cert e că problemele cu aceste cercuri de influență vor continua. Poziția Federației Ruse va fi, probabil, una „supărată”, dar este o decizie asumată de noua guvernare.

Cât și de unele cercuri de influență care au fost lezate sau presate în ultima perioadă sau chiar deposedate de mai multe active”.

Expertul consideră că banca este în pericol și că ar exista planuri de reprivatizare sau revânzare a acesteia: „Banca este în pericol. Pentru că, după cum spuneam, problema lichidităților în anul 2013 a fost soluționată nu prin emisia suplimentară și pierderea cotei statului, ci prin faptul că cineva, nu se știe cine, a împrumutat circa 600 de milioane de lei, care este o soluție temporară pentru Banca de Economii și aceste înțelegeri făceau parte din transmiterea acestei proprietăți. Dar eu nu văd niciun sens pentru stat să dețină această cotă în Banca de Economii, pentru că odată cu deținerea cotei, va deține și problemele legate de gestiunea acestei bănci. Ea ar putea fi privatizată unei bănci cu renume din sistemul bancar internațional.

Dar bănuiesc și presupun că există alte planuri de reprivatizare sau revânzare a acestei cote către altcineva. Și e ceva ce noi cred că vom afla foarte curând”.

Ar mai fi niște întrebări în legătură cu avertismentul guvernatorului Drăguţanu de a iniţia „ample verificări” și de a sesiza instituţiile de drept. Impresia este că el a fost adresat direct liderilor PLDM, pentru că anume aceștia au condus Guvernul care a derulat tranzacţiile de la BEM. Avertismentul ar putea avea însă un scop pur profilactic, menit să facă PLDM-ul mai cooperant în cadrul negocierilor pentru un nou Executiv.

Ioana FLOREA, FLUX

Important 5 DECEMBRIE 2014

7

FLUX

Postcomunismul, virajul colonial (III) Merită remarcat că, în avântul lor colonialist, „eliberatorii economici” din Vest n-au manifestat nici urmă de răbdare, deși nimeni nu le lua piaţa. Și au făcut un lucru similar cu tăierea propriei crăci de sub picioare. Vestul n-a folosit decât într-o mică măsură, pentru extracţia de sevă economică din Est, investiţii – ceea ce ar fi creat aici locuri de muncă, dezvoltare și produse cărora Vestul să le ofere debușee într-o complementaritate economică pe

termen lung – ci bănci. Acestea au fost înzestrate cu bani pentru achiziţii întru acapararea pieţei bancare estice și creditare spre crearea artificială de consum. Capitalul bancar occidental a extras profituri uriașe într-o perioadă scurtă, dar astfel a lichidat și bruma de economisire din Est și potenţialul de dezvoltare pe termen lung al acestuia. Și curând, Vestul însuși, atacat și de criza declanșată de operaţiunile de tip cazino în care se implicaseră la ele acasă aceleași bănci, a pus capăt finanţării Estului pentru consum și l-a aruncat poate pentru decenii într-o lâncezeală care este exact contrară interesului vestic de a se baza pe Est în competiţia cu Asia. Cei din centrul

Europei care apucaseră perioada iniţială din postcomunism, în care Vestul a folosit instrumentul clasic investiţional, s-au ales cu ceva și au fost implicaţi în angrenajul occidental, devenind un fel de ateliere în sistemul centru-periferie. Cei din Est – în frunte cu România și Bulgaria – aflaţi în mărginime, care au prins în plin doar perioada instrumentului bancar al expansionismului vestic, au ajuns colonii în cel mai de jos stadiu, acela de anexă de consum, cu perspective de dezvoltare complet închise. România este un exemplu copleșitor: aceeași subdezvoltare, aceeași poziţionare în coada Europei, prăbușire la jumătate a locurilor de muncă, niciun segment de piaţă

sub control autohton, nicio poziţie strategică în mâna românilor, nicio pârghie de dezvoltare la dispoziţie.

Pentru România, anii scurși de la căderea comunismului – puţini la număr la scară istorică – au constituit perioada celei mai teribile aserviri economice de tip colonial, necunoscută vreodată prin amploare, profunzime și viteză. Caracterul aproape excepţional derivă din faptul că această „colonializare” s-a înfăptuit fără războaie sau ocupaţii de către forţe de intervenţie străine. Cei care au bunul-simţ de a nu nega statutul actual de colonie al României, deși ezită să-l denumească așa, dar vor să absolve de vreo vină puterile colonialiste occidentale plasează

Rusia renunţă la South Stream şi se reorientează către Turcia

nu va fi realizat”, a subliniat președintele rus.

Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Austria, Bulgaria, Ungaria și Slovenia.

Comisia a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legislaţia Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia gazelor naturale.

Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care urma să construiască gazoductul. Ceilalţi acţionari erau grupul italian Eni, cu o participaţie de 20%, EDF din Franţa și Wintershall din Germania, fiecare cu o participaţie de câte 15%.

După anunţul făcut de Putin, și directorul grupului rus Gazprom, Alexei Miller, a confirmat că a pus cruce proiectului de gazoduct South Stream. „Proiectul este închis. Asta este”, a declarat Miller reporterilor. Șeful Gazprom a mai adăugat că conducta de gaz care va pleca din Rusia, va tranzita Turcia și se va opri la granița Greciei. Viitoarea conductă va asigura accesul Rusiei la piețele Europei de Sud. Ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, a precizat că viitoarea conductă va avea un punct special de racordare la granița turco-elenă, deschis pentru racordarea tuturor țărilor sud-europene, potrivit RussiaToday.ro Abandonarea de către Rusia a proiectului gazoductului South Stream confirmă necesitatea diversificării surselor de aprovizionare ale Uniunii Europene, a transmis marți Comisia Europeană, informează AFP. „Decizia Rusiei de a opri proiectul South Stream și modul în care aceasta a fost luată confirmă cât de importantă este pentru Europa diversificarea surselor de aprovizionare”, a declarat vicepreședinta Comi-

Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

Arhitect: există riscul să admirăm Chişinăul istoric doar de pe fotografiile de epocă

Aflat într-o vizită în Turcia la începutul acestei săptămâni, președintele rus Vladimir Putin a anunţat că ţara sa renunţă la proiectul South Stream.

El a afirmat că, în locul South Stream, Rusia se va orienta spre livrarea de gaz către Turcia, prin intermediul unei alte conducte care traversează Marea Neagră.

Astfel, Gazprom va construi, alături de compania Boru Hatlari Ile Petrol Tasima din Turcia, un gazoduct capabil să livreze 63 de miliarde de metri cubi de gaz dinspre Rusia spre Turcia, relatează Bloomberg, citat de Mediafax.

Gazprom va putea folosi însă o parte din investiţiile făcute deja pentru South Stream, a declarat Alexei Miller, directorul general al gigantului rus. Acesta a precizat că aproximativ 14 miliarde de metri cubi de gaz, adică 20% din capacitate, vor fi livrate Turciei, al doilea cel mai mare client european al Gazprom, după Germania, restul fiind trimis către ţările din Balcani.

Gazprom a cheltuit 487 de miliarde de ruble (9,4 miliarde dolari) în ultimii trei ani pentru proiectul South Stream și pentru renovarea conductelor de pe teritoriul Rusiei, care urmau să fie conectate la South Stream.

De asemenea, Rusia va crește livrările cu 3 miliarde de metri cubi pe an către Turcia, oferind statului condus de Erdogan și o reducere de 6% a preţului începând cu 1 ianuarie.

Construirea gazoductului South Stream ar fi oferit concernului rus Gazprom o rută directă, pe sub Marea Neagră, care să ocolească Ucraina, pentru furnizarea de gaz către ţările din sudul și centrul Europei.

Uniunea Europeană s-a opus acestui plan, întrucât avantajul Ucrainei faţă de Rusia ar fi dispărut. În acest context, renunţarea la proiectul de 45 de miliarde de dolari reprezintă cel mai recent semn al faptului că legăturile economice dintre Rusia și Europa rămân tensionate, în condiţiile în care criza din Ucraina continuă.

Luni, 1 decembrie, la finalul întâlnirii dintre Putin și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care a avut loc la Ankara, liderul de la Kremlin a declarat că Rusia nu poate continua realizarea proiectului de gazoduct ruso-italian South Stream din cauza opoziţiei Bulgariei. „Consider că poziţia Comisiei Europene nu a fost constructivă. Dacă Europa nu dorește realizarea acestui proiect, atunci el

anatema doar asupra clasei politice românești, care n-a fost capabilă săși administreze și gestioneze cum se cuvine ţara, inclusiv vânzându-o pe nimic altora. Acestora trebuie să li se spună răspicat că economia României a intrat în colimatorul forţelor colonialiste occidentale numai atunci când au decis acestea (practic de la începutul anilor 2000) și nu când a dorit clasa politică românească și că acţiunea de acaparare economică a României a fost declanșată și desfășurată bine ticluit, fără posibilităţi de opţiune, sub condiţionările admiterii ţării în NATO și UE.

siei responsabilă cu bugetul, bulgăroaica Kristalina Georgieva, la o zi după anunțul făcut de președintele rus Vladimir Putin.

Efectele renunţării la South Stream asupra Moldovei Renunţarea la South Stream va avea efect și pentru Republica Moldova, care-și va prelungi astfel statutul de ţară de tranzit a gazului rusesc. Potrivit mold-street. com, în cazul realizării proiectului South Stream, tranzitul de gaze prin Moldova spre statele din Balcani s-ar fi redus în jumătate deja către 2017, iar către anul 2020 ar fi ajuns la cota zero.

Pentru Ucraina, pierderile anuale, în cazul realizării South Stream, erau estimate la circa două miliarde de dolari, iar pentru Republica Moldova – la aproximativ 50-60 de milioane.

Pe de altă parte, referindu-se la impactul pe care l-ar putea avea decizia Moscovei asupra ţării noastre, fostul director ANRE, Victor Parlicov, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că autorităţile noastre nu mai au mult timp ca să mai meargă pe proiecte simbolice de genul Iași-Ungheni, pentru că problema necesită o rezolvare cardinală. „Asta – a menţionat expertul – înseamnă, în primul rând, discuţii la nivel diplomatic, iar ulterior până la nivel tehnic să fie realizat proiectul de asigurare a posibilităţilor tehnice de pompare a gazului prin gazoductele de tranzit care merg din Rusia, Ucraina, Moldova, România, Belarus, Turcia și Grecia în regim revers, deci din Turcia și Grecia înspre Ucraina.” „Dacă până acum puteam spune că nu va avea loc South Stream-ul, nu trebuie să ne facem griji, putem să facem proiecte simbol de genul Iași-Ungheni, să ne concentrăm pe simboluri și pe monumente, acum trebuie să ne apucăm de lucru. Pentru că, de altfel, în 2018 ne trezim cu condiţii impuse unilateral și puţine puteri de a negocia”, a punctat Parlicov.

FLUX

Chișinăul este un oraș frumos, chiar dacă unii contestă acest lucru. Doar că frumuseţea capitalei noastre este umbrită de o serie de abateri grave de la regulile urbanismului și arhitecturii, a declarat specialistul în urbanism și arhitectură, Sergiu Popovici, pentru News-Moldova.

Până la „primarii Moldovei independente” Chișinăul s-a dezvoltat cu respectarea strictă a normelor urbanistice. Fiecare element al orașului își avea rostul său în peisajul general, exista o adevărată armonie. Proporţiile, de asemenea, erau respectate, susţine Sergiu Popovici.

Potrivit arhitectului, la ora actuală fiecare proprietar de teren sau de construcţie face orice vrea în Chișinău, fără a ţine cont de specificul sectoarelor. Marea tragedie este că această tendinţă se manifestă tocmai în partea istorică a Chișinăului, care este o mare comoară pe care autorităţile nu vor sau nu sunt în stare cel puţin să o conserve. „Este necesară luarea de măsuri urgente pentru a stopa distrugerea orașului istoric, sunt necesare multe alte măsuri. Dar autorităţile parcă ar fi din altă lume.

Deși totul este absolut clar, se procedează contrar logicii și bunului-simţ. Aceasta deoarece toţi caută să profite de unele oportunităţi pe care le oferă capitala, dar prea puţini sunt cei care înţeleg cât este de importantă participarea tuturor la conservarea valorii istorice a Chișinăului, precum și la dezvoltarea lui continuă, corectă, frumoasă și creativă, dar, mai ales, conformă cu vocaţia și specificul municipiului Chișinău. Este nevoie de o strategie clară pentru dezvoltarea Chișinăului. În caz contrar există riscul ca această bijuterie a noastră să mai poată fi admirată doar de pe fotografiile de epocă”, a punctat Sergiu Popovici.

FLUX

FLUX

8

Externe

5 DECEMBRIE 2014

HERMAN VAN ROMPUY va primi aproape un milion de euro din partea UE

Franţa a devenit primul stat occidental din UE care recunoaşte Palestina

Suma de 730.000 de euro reprezintă prima de plecare și pensia, pe care le va primi fostul șef al Consiliului European, până în 2017, scrie publicația britanică „The Telegraph”, citată de evz.ro.

Herman Van Rompuy va avea dreptul să primească acești bani fără a face nimic, fondurile fiind alocate din bugetul plătit de contribuabilii UE, subliniază autorul articolului, care amintește că Rompuy și-a încheiat, la 1 decembrie, mandatul de „președinte al Europei”.

Ex-președintele va primi 168.000 de euro pe an, 55% din salariul său de bază, până în decembrie 2017, ca sprijin pentru reintegrarea sa în viața „de după” birocrația instituțiilor europene.

De asemenea, Van Rompuy va mai încasa și o primă de 26.500 de euro, iar la vârsta de 67 de ani va primi o pensie pe viață din partea UE, în valoare de 65.600 de euro anual, ceea ce va face ca el să câștige, de fapt, în următorii trei ani, peste 700.000 de euro. „Alocația de tranziție” nu presupune ca Rompuy să presteze nicio muncă, iar banii vor intra sub incidența noilor taxe reduse ale UE, mult mai mici decât cele din țara sa natală, Belgia.

Potrivit unui oficial european, condiţiile acordării pensiilor și indemnizaţiilor sunt stabilite de toate statele membre ale Uniunii, printr-o decizie a Consiliului European, notează Mediafax.

Aceste prime sunt definite ca „prețul pentru independența totală” pe care oficialii UE trebuie să o primească. În următoarele 18 luni de la încheierea mandatului de președinte al Consiliului European, Van Rompuy trebuie să ceară permisiunea înainte de a accepta să lucreze în altă parte.

Această regulă are ca scop prevenirea unor situaţii de conflict de interese.

FLUX

Parlamentarii francezi au votat, marţi, 2 decembrie, pentru recunoașterea statului „Palestina”, Franţa fiind astfel a doua țară occidentală care recunoaște acest stat, după Suedia, dar fiind primul stat occidental din UE, menţionează ziuanews.ro Membrii Adunării Naţionale, Camera inferioară a Parlamentului Franţei, s-au pronunţat cu o largă majoritate în favoarea recunoașterii statului „Palestina”, în scopul

Fostul preşedinte Hosni Mubarak, achitat de un tribunal egiptean Un tribunal din Egipt l-a achitat, sâmbăta trecută, pe fostul președinte Hosni Mubarak de acuzaţia de complicitate la crimă în cazul manifestanţilor uciși în timpul protestelor care au dus la răsturnarea sa de la putere în 2011, informează romania-actualitati.ro.

Mubarak, care a condus ţara timp de trei decenii, a fost achitat și într-un dosar de corupţie legat de exporturile de gaze în Israel.

Potrivit BBC, sala de judecată a răsunat de urale la citirea sentinţei.

Fostul președinte egiptean rămâne însă în închisoare pentru o pedeapsă de trei ani pentru deturnare de fonduri publice.

Instanţa i-a achitat și pe cei șapte foști responsabili ai serviciilor de securitate, judecaţi împreună cu Mubarak pentru reprimarea revoltei populare în care au murit peste 800 de oameni.

Acuzaţiile împotriva fiilor lui Mubarak, Alaa și Gamal, au fost, de asemenea, abandonate, din cauza prescrierii faptelor.

Pe de altă parte, circa două mii de persoane au protestat la Cairo față de achitarea fostului președinte Hosni Mubarak. Poliția a folosit tunuri de apă și gaze lacrimogene pentru a dispersa

declarat de „a obţine o soluţionare definitivă” a conflictului israelianopalestinian.

Deputaţii francezi s-au pronunţat cu 339 de voturi în favoarea recunoașterii statului palestinian; 151 de parlamentari au votat împotrivă, iar 16 s-au abţinut de la vot.

Rezoluţia are o valoare simbolică, fără a implica angajamente pentru Guvernul de la Paris. Însă după cum menţionează Al Jazeera, votul de marţi ar putea să crească presiunea politică internă asupra guvernului francez, de a fi mai activ în privinţa statului palestinian.

Votul deputaţilor francezi în favoarea recunoașterii „Palestinei” va îndepărta „perspectivele de a se

ajunge la un acord de pace”, a reacţionat Ambasada Israelului din Paris, citată de AFP, potrivit Mediafax. „Acest vot transmite un mesaj greșit liderilor și popoarelor din regiune”, a adăugat Ambasada Israelului.

De cealaltă parte, autoritatea Palestiniană a salutat votul Adunării Naţionale din Franţa în favoarea recunoașterii „Palestinei”, îndemnând Guvernul de la Paris să adopte aceeași atitudine. „Mulţumim poporului francez și cerem Guvernului de la Paris să transpună în practică decizia Parlamentului”, a reacţionat Hanane Ashraui, membră a conducerii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei.

FLUX

Putin: Sistemul global antirachetă este o ameninţare Crearea unui sistem global de apărare antirachetă este „o ameninţare pentru toată lumea”, care „oferă iluzia invincibilităţii”, a declarat ieri președintele rus Vladimir Putin în discursul său anual privind starea naţiunii, susţinut în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, relatează Moscow Times, citată de gandul.info.

manifestanții. Cel puțin două persoane au murit, iar alte nouă au fost rănite în aceste confruntări, potrivit Reuters.

Procurorul general al Egiptului a decis să facă apel împotriva exonerării lui Mubarak de acuzațiile de complicitate la uciderea a sute de manifestanți în timpul revoltei din 2011, a anunțat marți, 2 decembrie, Parchetul, notează AGERPRES. „Procurorul general a decis să facă apel în fața Curții de Casație” împotriva deciziei tribunalului din Cairo care l-a exonerat sâmbătă pe Mubarak, a precizat Parchetul într-un comunicat.

Curtea de Casație, cea mai înaltă jurisdicție de drept penal din Egipt, poate acum fie să confirme verdictul, fie să-l anuleze. În cazul unei anulări, ea însăși ar urma să examineze cazul, în conformitate cu legislația egipteană.

În opinia președintelui rus, cea mai sensibilă problemă în ceea ce privește securitatea internaţională a fost decizia Statelor Unite „de a abandona Tratatul de apărare împotriva rachetelor balistice în 2002”.

Desfășurarea scutului antirachetă reprezintă o ameninţare chiar pentru Statele Unite și pentru ţările europene care au acceptat să îl găzduiască, a menţionat Putin, citat de Russia Today în pagina online.

Scutul antirachetă „constituie o ameninţare nu doar pentru securitatea Rusiei, ci pentru întreaga lume, în vederea unei posibile destabilizări a echilibrului strategic al puterilor. Consider că este periculos chiar și pentru SUA, deoarece creează o iluzie periculoasă a invulnerabilităţii și consolidează tendinţa deciziilor unilaterale, adesea eronate”, a adăugat el.

Putin a adăugat că, deși nu vrea să se angajeze într-o nouă cursă a înarmării, Rusia își va asigura apărarea chiar și în „condiţiile (globale) actuale”.

Fiecare națiune are dreptul inalienabil la propria cale de dezvoltare, inclusiv Ucraina, a mai declarat în discursul său președintele rus Vladimir Putin.

Economia Ucrainei are nevoie de ajutor pentru aplicarea reformelor, dar partenerii din Occident nu se grăbesc să facă aceasta, a afirmat liderul de la Kremlin.

Criza din Ucraina nu este decât un pretext pentru a impune sancţiuni Rusiei, occidentalii doresc de mult timp să frâneze marșul Rusiei, a mai declarat Putin în cadrul discursul, potrivit AFP, citată de economica.net.

Președintele rus a mai afirmat că Rusia nu vrea să abandoneze relaţiile cu Statele Unite și Europa, dar încearcă, de asemenea, să dezvolte legături cu America Latină și Asia de Est.

FLUX

FLUX

Externe

5 DECEMBRIE 2014

9

FLUX

Trei străini în Executivul ucrainean Rada Supremă de la Kiev a votat marţi, 2 decembrie, componenţa noului Guvern al Ucrainei condus de premierul Arseni Iaţeniuk.

Printre cei 19 miniștri se numără și trei străini, care au primit chiar marţi dimineaţă cetăţenia ucraineană, printr-un decret semnat de președintele Petro Poroșenko.

Astfel, în fotoliul de ministru al Finanţelor a fost desemnată americanca Natalia Jaresko. Șef la Economie va fi lituanianul Aivaras Abramavicius, iar georgianul Aleksandr Kvitașvili va ocupa funcţia de ministru al Sănătăţii. În noul Guvern există și câţiva demnitari care și-au păstrat funcţiile. Vorbim aici de ministrul Apărării, Stepan Poltorak, și cel de Externe, Pavlo Klimkin.

Decizia a fost adoptată cu 288 de voturi pentru și unul împotrivă.

Natalie Jaresko este o americancă de origine ucraineană care a lucrat

pentru Departamentul de Stat al SUA. De asemenea, ea este cofondator și director al fondului de investiţii Horizon Capital care operează în Ucraina, Republica Moldova și Belarus, potrivit capital.ro Letonul Aivaras Abramavicius este manager al fondului de investiții suedez East Capital la Riga, iar Aleksander Kvitașvili a fost ministru al Sănătății în Georgia.

Rusia a reacţionat la aceste numiri, afirmând că instalarea unor cetăţeni străini în fruntea unor ministere din Ucraina este „o dovadă clară” a ingerinţelor externe. „Această decizie arată că independenţa Ucrainei este foarte limitată”, a declarat președintele Comitetului pentru probleme CSI și relaţii cu diaspora din cadrul Dumei de Stat din Rusia, Leonid Sluţki, citat de agenţia Tass. În opinia lui Sluţki, toate numirile în funcţii de stat „se fac după ordinele coordonatorilor occidentali”. „Iniţial, vicepreședintele (american Joe) Biden i-a dat sfaturi (candi-

datului la postul de premier Arseni) Iaţeniuk, iar mai apoi autorităţile de la Kiev au început să doneze cetăţenie ucraineană pentru intrarea

Scandal diplomatic SUA–Ungaria Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Budapesta a fost convocat miercuri, 3 decembrie, la Ministerul ungar de Externe, după ce senatorul republican John McCain l-a făcut pe premierul Viktor Orban „dictator neofascist”, potrivit Reuters.

John McCain a făcut această afirmaţie marţi, în Senatul american, când a criticat decizia Administraţiei Obama de a o desemna ambasador la Budapesta pe Colleen Bell, o producătoare de telenovele fără experienţă în domeniul diplomatic. „Nu sunt împotriva numirilor politice… Înţeleg regulile jocului, dar aici avem o naţiune care este pe punctul de a-și ceda suveranitatea unui dictator neofascist ce are relaţii bune cu Vladimir Putin, iar noi o trimitem ambasador pe producătoarea (serialului) The Bold and The Beautiful”, a declarat senatorul McCain, potrivit Mediafax. În replică, șeful diplomaţiei ungare Peter Szijjarto i-a cerut senatorului McCain să respecte opţiunile alegătorilor ungari și să nu-și formuleze opiniile despre politica internă ungară doar pe baza articolelor din presă.

Ministerul ungar al Afacerilor Externe a respins miercuri aceste acuzaţii, calificându-le drept „nefondate”, și a denunţat afirmaţiile lui McCain ca fiind „inacceptabile”. „Guvernul ungar consideră acest lucru inacceptabil și respinge cu fermitate comentariile senatorului John McCain referitoare la premierul ungar și la relaţiile dintre Ungaria și Rusia”, a declarat secretarul de stat Levente Magyar, într-un comunicat. În timpul votului pentru confirmarea lui Bell, marţi, Senatul a aprobat într-un final nominalizarea sa în func-

în noul Guvern. Este clar cine sunt marionetele și cine sunt păpușarii”, a adăugat el.

Sluţki și-a exprimat regretul că

„președintele Poroșenko nu a găsit în ţara sa persoane potrivite pentru funcţii în Guvern”.

FLUX

Anchetă de proporţii în Germania împotriva EADS Procurorii din Munchen au percheziţionat firma subsidiara Airbus, fosta EADS, după ce au apărut suspiciuni că oficialii companiei ar fi mituit autorităţi din România și Arabia Saudită pentru a obţine contracte în valoare de trei miliarde de euro, informează protv.ro.

ţia de ambasador la Budapesta, cu 52 de voturi pentru și 42 împotrivă. Postul de ambasador al SUA la Budapesta este vacant din iulie 2013.

Relaţiile dintre SUA și Ungaria trec prin momente tensionate în ultima perioadă. Diplomaţia americană a deplâns o „evoluţie negativă” a Ungariei, o ţară membră a NATO, și a declarat indezirabili în SUA șase oficiali ungari suspectaţi de corupţie, printre care și șefa Fiscului.

Președintele Barack Obama a nominalizat-o în noiembrie 2013 pe Colleen Bradley Bell, o producătoare de televiziune de la Los Angeles, pentru funcţia de ambasador al Statelor Unite în Ungaria. Bell lucrează din 2010 ca producătoare pentru Bell-Phillip Television Productions Inc.

Rezultatele anchetei ar putea fi folosite și în dosarul DNA de la București.

Filiala din Germania a EADS a fost percheziţionată de procurorii de la Parchetul din Munchen. Primele documente au fost ridicate încă de luna trecută, iar presa germană a anunţat miercuri, 3 decembrie, că există suspiciuni de corupţie legate de mai multe contracte încheiate de gigantul european în Arabia Saudită și România. Valoarea afacerilor ajunge la trei miliarde de euro.

DNA din România a pus și ea umărul la ancheta procurorilor din Munchen. Printr-o comisie rogatorie, procurorii români au trimis o serie de documente din mega dosarul de corupţie EADS. Oficialii români nu dau însă, deocamdată, nicio informaţie despre acest caz.

FLUX

Accident la o centrală nucleară din Ucraina Autorităţile ucrainene au anunţat miercuri, 3 decembrie, că un accident s-a produs săptămâna trecută la o centrală nucleară din sud-estul Ucrainei, fără a prezenta vreo ameninţare privind emisii de materii radioactive sau pentru securitatea regiunii. „Nu există nicio ameninţare. Incidentul s-a produs la cel de-al treilea reactor al centralei nucleare din Zaporojia, la sistemul electric. Nu are nicio legătură cu reactorul. Este vorba despre un scurtcircuit”, a informat ministrul ucrainean al Ener-

giei, Volodimir Demcișin, citat de Mediafax.

Scurtcircuitul s-a produs vinerea trecută, provocând întreruperea electricităţii în regiunea învecinată. „Nu există emisii (radioactive) și nici probleme cu reactorul. Incidentul nu este în niciun fel asociat cu reactorul. Toate eforturile sunt concentrate pe repararea sistemului”, a precizat Demcișin, anunţând că centrala va reveni la o funcţionare deplină vineri.

Un comunicat publicat pe site-ul centralei a indicat anterior că reactorul numărul 3 a fost deconectat de la reţea până pe 5 decembrie și că nivelul radiaţiilor din jurul centralei este „neschimbat”.

Centralele nucleare reprezintă 44 la sută din producţia energetică a Ucrainei, potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice.

Avaria de la Centrala nucleară din Zaporojie nu reprezintă o ameninţare pentru Moldova, afirmă reprezentanţi ai autorităţilor de mediu, citaţi de PublikaTV. „În acest caz nu s-a produs nicio scurgere de materie radioactivă, deci, nu putem vorbi despre un accident nuclear propriu-zis. E posibil să aibă loc o poluare la nivel local, dar cred că în următoarele zile o să aflăm că și la nivel local nu a existat o depășire a normelor în vigoare”, a precizat viceministrul Mediului, Dorin Dușciac.

În România, contractul semnat cu EADS pentru securizarea frontierelor este secretizat. De aici și suspiciunile procurorilor anticorupţie. „În același dosar care vizează și licențele Microsoft sunt verificate și contractele denumite de presă EADS”, a spus Laura Codruţa Kovesi, procurorul-șef DNA, citat de digi24.ro.

Dosarul EADS vizează mai mulţi foști miniștri și oameni de afaceri, cercetaţi deja în dosarul Microsoft. Procurorii DNA au anunţat în luna iulie că au deschis o anchetă referitoare la contractul încheiat prin atribuire directă între Ministerul de Interne și firma germană EADS. Afacerea a fost parafată pentru 650 de milioane de euro, însă nu erau detaliate soluţiile tehnice, echipamentele și serviciile ce urmau să fie livrate. Ulterior, valoarea contractului ar fi fost majorată cu 200 de milioane de euro. În urmă cu doar o lună, ediţia germană „Huffington Post”’ dezvăluia sub semnătura unui jurnalist român că iniţiatorii acestui contract ar fi fost Ioan Rus, Ion Ţiriac, Elena Udrea și câţiva oficiali cu notorietate din Germania, cum ar fi Gerhard Schroeder, Bodo Hornbach și Klaus Mangold. Cu toţii au negat orice implicare.

FLUX

FLUX

FLUX

10

România

5 DECEMBRIE 2014

Atunci când a examinat ceea ce s-a petrecut în jurul anului 2008, unul dintre cei mai buni istorici ai zilelor noastre nu a ezitat să vorbească de „marea degenerare” (vezi Niall Ferguson, The Great Degeneration.

How Institutions Decay and Economies Die, Allan Lane, London, 2012). La noi, nu a avut loc așa ceva, căci ce să mai „degenereze”?

Să revenim însă la datele atestate documentar. În 2004, România era după privatizări de mari unităţi făcute fără exigenţe economice, după retrocedări ce au speculat lacunele legislaţiei, cu o democraţie în care se credea că distribuirea pungilor ţine locul dezbaterii și cu corupţie în progres. Prin guvernele Isărescu și Năstase, ţara încheiase capitolele de negociere a aderării la Uniunea Europeană, deschisă în 1999, și avea, din 1996, promisiunea președintelui american și susţinerea franceză pentru a intra în NATO. Climatul creat de atacul teroriștilor islamici asupra New York-ului și Washington-ului a grăbit intrarea, ca și pentru multe alte ţări.

Nu este cazul să evocăm ceea ce s-a petrecut în decada următoare.

Mai important este ceea ce rămâne în urma ei. Dacă facem comparaţie cu pașii altora și luăm în seamă oportunităţile, au fost, se poate spune, ani irosiţi. România a atins cel mai jos procent de lucrători, probabil din epoca ei modernă.

Salvarea, în multe privinţe, a venit oarecum indirect, de la cea mai întinsă emigraţie înregistrată vreodată. Investiţiile externe, vitale în raport cu firavul potenţial indigen de capitalizare, au rămas modeste.

Proiectele de infrastructură s-au târât, iar rezultatele sunt cele ale unei administraţii neputincioase. Veniturile au stagnat în mediocritate. Educaţia și sănătatea s-au prăbușit în dezorientare. Nici un proiect major nu a fost lansat. După câţiva ani de la recensământ, nu se știe nici măcar câţi cetăţeni are statul. Proliferarea celor mai slab pregătiţi în roluri de decizie a înflorit. Nicio dezbatere crucială nu a avut loc. Corupţia s-a extins spre vârf și în lărgime, chiar sub deviza „luptei contra corupţiei”. Învrăjbirea din societate s-a adâncit – bugetari contra privaţi, tineri contra mai puţin tineri, activi contra pensionari etc. –, fiind încurajată de o administrare stearpă. Prezenţa externă – dincolo de autoflatări mediatizate – a fost mimetică și propriu-zis nu avea cum să conteze.

Din această situaţie se pleacă în aceste zile. Pentru un nou început, pe care formula „stop, și de la capăt!” îl anunţă, se pot trage învăţăminte din tranziţia românească, din

reformele altor ţări, din istorie. Dar dacă este ca România să izbutească acum, atunci va trebui asumată lecţia decadei ce se încheie. Despre ce este vorba? În definitiv, situaţia în care suntem s-a creat mergându-se pe o rută pavată de anumite fapte: decidenţi slab pregătiţi; politică înţeleasă rudimentar; desconsiderarea moralei și a culturii; îmbrăţișarea unei „drepte” pe care nimeni nu o mai practică; amăgirea cu poze în politica externă.

Nu este vorba de a căuta acum nod în papură. Nu este vorba nici de vitejii la urmă, căci astfel de evaluări am exprimat, la rândul meu, pe parcurs (detaliat în Andrei Marga, România actuală. Diagnoză, Eikon, Cluj-Napoca, 2011). Nu este vorba de a imputa rateurile dinadins doar unei părţi, căci, așa cum s-a putut vedea în ultimii ani, regimul și-a împrumutat trăsăturile până și unor oponenţi afișaţi. Este vorba doar de luciditate și de privirea cu răspundere în ceea ce este.

Ocolit cu neîncredere de oameni de valoare, regimul ce se încheie a apelat la cine a putut. Au devenit decidenţi, de care depindeau domenii întregi, unii care fuseseră marginalizaţi în 1997, căci nu știau să facă reforma, alţii pentru că puseseră osul la victoria formală, alţii pentru că nu concep să nu apuce ceva, alţii pentru a nu se mai lăsa loc liber – aproape toţi conduși de ideea că în viaţa publică vorbele și driblingurile sunt de ajuns. Regimul s-a dotat în faţă cu inși de mâna a doua, a treia sau mai rău. Când se va face, precum în alte ţări, analiza pregătirii efective a celor care au luat decizii (căci, la noi, diplomele au ajuns să nu mai spună mare lucru!), va fi o surpriză să se vadă cum s-au croit mersul lucrurilor și, de fapt, soarta oamenilor.

Dar chiar regimul a adus o optică proprie. Pentru a înlătura rivali ceva mai valoroși din propriile rânduri, s-au pus în joc devize și mai costisitoare: „să nu mai fie persoane din vechile guvernări”, „să fie tineri”, „să fie de ai noștri, dacă se poate copii, soţiile, nepoatele etc.”. În vreme ce alte ţări își foloseau cu grijă competenţele și energiile, regimul opera o segregare. Aceasta o relua în fapt pe

Lecţia anilor irosiţi cea de după 1948 și nu avea cum să ducă la alte rezultate decât propagandistice.

Oriunde întâlneai reflecţia asupra situaţiei, se puneau întrebări. „De ce ţara voastră, care are atâţia oameni pricepuţi, preferă demnitari atât de nepregătiţi?”. „Cum se explică amploarea amatorismului?”. Nu va fi un nou început dacă nu se restabilește importanţa valorii persoanelor. La un inventar, toate sunt importante – și opţiunea politică și militantismul, desigur. Dar atunci când este vorba nu de funcţionarea partidelor, ci de organizarea unei societăţi și, mai ales, de performanţele ei pe pieţele globalizate, nu contează nici afinitatea politică, nici vârsta, nici biografia, nici proptelele, ci pur și simplu priceperea și devoţiunea. Altfel

spus, va fi de făcut o vastă corectură de direcţie – anume, deschiderea spre cetăţeni și cetăţenii efectiv pregătiţi, ca parte a normalizării stărilor de lucruri. România nu are cum să iasă din marasmul ultimei decade fără a normaliza, de la început, selectarea decidenţilor. În anii ’90, angajarea în politica naţională mai presupunea ceva de genul unui program scris, a cărui realizare să fie verificabilă. Nu contau doar abilitatea de a trage sforile în spatele scenei și trucurile campaniilor electorale. Proiectele scrise nu numai că au fost părăsite sub pretextul acţiunilor „concrete”, dar s-a îmbrăţișat înţelegerea politicii ca bătălie oarbă a persoanelor. În plus, s-a dezvoltat convingerea că „așa este politica”, pe care până și unii oponenţi au ajuns să o împărtășească. În vreme ce alte ţări s-au îngrijit de propășire prin politici chibzuite și concepute cu asistenţă specializată și cu răspundere, România a apucat direcţia unei „politici de vorbe” și de nesfârșite ciondăneli, în detrimentul muncii serioase.

Această politică va trebui curmată fără întârziere. Va trebui acceptat că forţa priceperii precedă puterea reală și că mai importantă decât ocuparea de funcţii este competenţa funcţiilor. În faţa a orice altceva, trebuie puse regândirea problemelor și soluţiile noi, care au șansa aducerii de rezultate. Politica vizează, prin definiţie, accesul la decizii, dar, în mod normal, acesta se câștigă durabil și cu rezultate certe de capetele care văd mai larg și mai adânc. S-a văzut, confuzionarea valorilor paralizează ușor corpul politic și face ca apatia să nu fie departe.

Sunt de pus în valoare, în orice caz, persoane care au analize proprii verificate (la distanţă de oralitatea veleitară ce abundă în jur) și cunosc ţara, persoane care nu au cauţionat politici eronate și știu ce înseamnă

un ideal. Calibrul profesional și civic al persoanelor condiţionează mai mult decât orice transformările democratice.

S-a ajuns să se creadă că schimbarea opiniei de pe o zi pe alta, instrumentarea instituţiilor statului, promovarea în roluri a rudelor și acoliţilor etc. sunt politică. Sau că sintagmele „eu decid că...”, „eu îmi doresc…” ţin de democraţie. Cine amintește că „statul modern este organizat pe baze morale” riscă să fie taxat. În vreme ce, în alte societăţi, s-a înaintat spre aducerea sub control civic a acţiunii decidenţilor, România a luat-o pe calea desconsiderării a ceea ce nu slujește darwiniana luptă pentru căpătuire. „Aranjamentul a bătut, într-adevăr, regulamentul”.

Regimul și-a atras de la început o mână de titraţi, care au devenit ochiul curţii. Fiecare din această alianţă s-a folosit de cealaltă parte.

S-a creat titratul finanţat să elaboreze rapoarte și articole convenabile și, la nevoie, să lovească oponenţii, înăuntru și în afara ţării, prin reţele obscure. Lovirea lui Adrian Marino rămâne emblematică. Dincoace de toate, însă, nici regimul nu s-a infestat de scrupule culturale în urma acestei alianţe, nici opere veritabile ieșite din noul mecenat nu se văd. În schimb, a proliferat categoria intelectualilor fără operă, care dau sentinţe de șuetă într-o parte sau alta, mărind confuzia deja endemică și subminând orice pas înainte.

Regimul a invocat cultura, dar dispreţul gramaticii spune aproape totul. Cultura nu este ceva doar de etalat la ocazii, ca ornament. În mod normal, cultura este felul de a gândi, evalua și acţiona. S-a văzut iarăși, prin efecte, că sectarismul nu duce departe și că interesul public este servit abia de deschiderea fără reţineri a culturii spre societate, înăuntrul unui pluralism al viziunilor.

Se confirmă din nou, pe de altă parte, că mijloacele folosite la demantelarea socialismului oriental nu dau rezultate (cum au observat perspicace O’Donnell și Schmitter) atunci când este vorba de articularea unei democraţii. Un astfel de scop nu scuză nicidecum orice mijloc.

Regimul se laudă cât de „la dreapta” a fost. În fapt, însă, nimeni în ţările comparabile nu revendică o astfel de „dreaptă” – dreapta trecerii peste noapte de la „socialiști”, la „populari”, ce ia legile ca instrumente îndreptate contra oponenţilor, confecţionează partide în culise și desconsideră valoarea, o dreaptă care, la drept vorbind, nu are de partea ei multe exemple, în afara, orice s-ar spune, celor din funeștii ani treizeci.

România are nevoie, în fapt, de o matură politică de centru. Etichetele „stânga”-„dreapta” se pot folosi dacă li se dă conotaţie precisă. Altfel, îndepărtează discuţia de ceea ce este nemijlocit de făcut în România – o cuprinzătoare punere în mișcare a energiilor și resurselor prin democratizare. Desfigurata democraţie a ultimului deceniu nu se vindecă decât prin democraţie pur și simplu, o democraţie curată.

Au început să devină publice memoriile ultimilor ani (vezi, doar ca un exemplu, Hillary Clinton, Hard Choices, Simon and Schuster, New Yok, 2014), în care, pe sute de pagini, nu este vreun cuvânt despre gonflaţii jucători internaţionali de la noi. În fapt, România nu s-a valorificat în deceniul ce se încheie, nici măcar atât cât permite ponderea ei geopolitică.

Iar când se vor deschide înregistrările se va vedea faţa care abia se bănuie a pretinsei manifestări externe. Alianţele benefice în care a intrat România în anii nouăzeci ar fi avut nevoie și la noi de minţi luminate care să le pună în lucru în beneficiul românilor. „Politica de vorbe” dinăuntrul ţării a avut însă corespondentul în „politica externă de poze”. Nu numai că și în exterior priceperea a fost înlocuită cu descurcarea și conceperea cu găselniţa, dar regimul nu a avut nici măcar gândul de a face din politica externă ceea ce ar trebui să fie: o acţiune care sprijină eforturile unei ţări ce are nevoie ca de aer de dezvoltare, modernizare și înfruntare cu succes a globalizării. Este timpul ca veleitarul „eu știu deja mai bine decât...” să fie înlocuit cu efortul de analiză competentă și de profilare creativă a ţării în societatea globală a timpului nostru.

Andrei MARGA Sursa: cotidianul.ro

Cultur=

5 DECEMBRIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

REFACEREA TRUPULUI SUFERIND AL CULTURII

Conacul urban Zoti

(Pagini de jurnal)

12.I.1995 Dialogul cu Mircea Ciobanu a ieșit cam mare, ar trebui să mai reduc din el. În varianta finală, probabil nu vor intra lucruri ce ies de sub cloșca urii, precum e și următorul pasaj, „salvat”, deci, și atestat doar aici, deoarece, de obicei, eu nimicesc maculatoarele, manuscrisele. Zice intervievatul, care avusese multe dificultăţi, cât fusese director la editura „Cartea Românească”, dificultăţi de care e responsabil, firește, și Ministerul Culturii: „Iar dacă Dumnezeu îmi va da posibilitatea, poate că am să-l trag în judecată pe Marin Sorescu, la propriu, pentru crimă împotriva spiritualităţii românești. Pe el, pe dl Tomuș, pe dl Ungheanu și pe mulţi alţii. Dar să știţi, nu într-o sală de judecată.

E vremea să-mi adun puterile. Mă voi gândi o zi și la ei. În ziua aceea am să le fac procesul”. (Să aibă oare dreptate M. C.?) Întreb: „Dar dacă dă Domnul să se schimbe condiţiile spre bine, v-aţi întoarce la editură?

Mircea Ciobanu: „M-aș întoarce la o editură în care, ieșind pe hol, nu mi-ar da posibilitatea să văd aceleași chipuri de odinioară. Vreau să se refacă trupul suferind al culturii românești. Dar el se va reface fără acești oameni, fără Sorescu, fără Ungheanu, fără Tomuș și fără toţi cei care și-au închipuit că adevărata cultură se face pornind de la politică”. (Nu, nu, făr Sorescu, Tomuș… Nu, nu…)

Hai să încercăm a ne amuza la începutul anului, pentru că, cine știe, la sfârșitul lui am putea avea motive să plângem. Iar motivul de amuzament s-ar referi tot la finele acestui an, care e, calendaristic, al porcului și, prin urmare, pentru a-l comenta, după ce va trece, s-ar potrivi un exemplu, pe care Camus îl aduce în „Caiete”: „Peer Gynt le povestește concetăţenilor săi că diavolul a făgăduit mulţimii că va imita întocmai grohăitul porcului. Diavolul apare și se execută. Dar la ieșirea de la spectacol, ereticii pun lucrurile la punct.

Unii găseau că vocea e prea piţigăiată, ceilalţi că e prea studiată. Toţi regretau exagerările de efect și totuși, guiţările auzite erau ale unui godac pe care diavolul îl ţinea sub mantie și-l ciupea”.

Așadar, vom comenta cum a guiţat anul 1995… Deocamdată, la începutul lui, porcul sapă cu râtul tranșee…

Moment ludic. Dacă noţiunea de azil nu ar proveni de la latinescul asylum (loc de salvare), ci de la azi, am putea zice că pe lângă azi-l mai există și ieri-l (salvare în ziua de ieri) și mâine-l (în ziua de mâine). Evident, putem vorbi și de alaltăieri-l…

Mărturiseam mai demult că sunt, posibil, pe poteca ce m-ar reinstala complet în credinţă, readucându-mă la Divinitate, dându-mi o certitudine în prezenţa Ei. Însă, ori că mă mișc prea încet spre împlinire și obţinere de certitudine, ori că avea totuși dreptate Melville, scriind despre continua incertitudine sacră ce ţine mereu în suspensie oamenii și popoarele.

Dar nici această suspensie nu trebuie să ne facă să cedăm în sufletul nostru mai mult loc îndoielilor, decât sentimentelor de posibilă atingere a certitudinii…

Tot întru elucidarea unei stări atât de vagi, peste câteva pasaje de alt ordin, Camus reţine gândul lui Hawthore despre – cum să-i zicem? – doctrina, concepţia aceluiași Melville: „Nu credea și nici nu se putea mulţumi cu necredinţa”.

Apoi să vezi cum se leagă lucrurile: până acum o oră, am recitit, cum fac totdeauna înainte de dactilografiere, manuscrisul dialogului cu Octavian Paler (vreo 80 de pagini! L-a depășit până și pe bietul, acum, Ioan Alexandru. Vor ieși circa 38-40 de pagini dactilografiate, 2 coli editoriale); deci, la un moment dat, dl Paler afirmă următoarele: „Eu nu ascund că, într-un fel, maestrul meu de conștiinţă este Camus, în scrisul căruia nu am descoperit niciun fals niciodată și asta reprezintă dovada că arta este ceva foarte serios, foarte grav, foarte dramatic și foarte tragic, uneori, în faţa căreia trebuie să venim cât

mai lipsiţi de prejudecăţi și de vanităţi. Stupide, în ultimă instanţă”.

Eu, apropiindu-mă de finalul „Caietelor”, la această recitire a lor după 20 de ani, aș avea, de asemenea, să spun ceva despre Camus. Nu-l consider maestrul meu, însă într-o bună parte îmi regăsesc atitudinile faţă de viaţă și artă în concepţiile sale. Repet, deloc integral. Dar le regăsesc. Când mă gândeam doar că trebuie să găsesc dispoziţie-timp ca să recitesc „Caietele”, mai că simţeam în intimitatea mea un freamăt de mister; cu adevărat, simţeam o învolburare tainică.

Dar acum trebuie să recunosc cu sinceritate că, parţial, după recitire, încerc și puţină dezamăgire.

Eram pregătit pentru mai mult, însă, cel puţin în acest moment, sunt sigur că o altă recitire a „Caietelor” nu-mi voi mai propune-o. Pare-se, am înţeles din ele ce a fost de înţeles (cât sunt eu în stare să o fac), am stors toată savuroasa acreală a lămâilor sau cojilor de lămâi ale existenţialismului, care s-au putut găsi prin florilegiul de note și citate din acest volum de 26 de coli de tipar. (A mai fost și bucuria de a „colabora” și cu alte două personalităţi: traducerea îi aparţine lui Modest Morariu, iar lector de carte a fost Mircea Ivănescu.)

Oricum, dacă nu chiar dezamăgire, încerc o stare de blândă înceţoșare a conștiinţei, dacă e cazul să apreciez decalajul dintre ceea ce așteptam de la respectiva recitire și ceea ce mi-a oferit ea. Dar, sigur, trebuie să recitesc cât mai multe din lucrările lui Camus, chiar dacă ele ar putea fi la cote emotive și instructive pe care mi le-a oferitneoferit „Caietele”.

Așadar, parţial, m-aș putea considera un camusian. Dar foarte parţial. Oricum, cu mult mai mult decât ceea ce înseamnă un cititor, chiar foarte bun; doar un cititor al lui Camus. În câteva săptămâni de mari jertfe, prin împotrivire barbarilor bandiţi din Kremlin, poporul cecen a devenit celebru. Și martir. Celebru pentru toate celelalte popoare, mult mai numeroase, dar tot pe atât de lașe. Și chiar dacă bandiţii îl vor învinge, poporul cecen va rămâne ca un simbol al demnităţii și neîngenuncherii. Secolul nostru se încheie cu un luminos simbol reflectat într-o oglindă de sânge. Și cu o lecţie incredibilă și cu destule lovituri date peste râtul hidos al imperialiștilor. Nu cred ca rușii să-și mai poată reveni vreodată din rușinea în care se bălăcesc încă. Nu cred să-i ocolească nici blestemul Celui de Sus. Cocina rămâne cocină… Pfu! Albert Camus: „…niciodată n-am văzut foarte bine în mine însumi. Dar totdeauna am urmat instinctiv o stea invizibilă.

Există în mine o anarhie, o dezordine îngrozitoare. Creaţia mă costă chinuri cumplite, căci e vorba de o anumită ordine și toată fiinţa mea refuză ordinea. Dar fără ea aș muri risipit”. În dialogul cu Octavian Paler avem un mic moment de discordie egal cu buna înţelegere. Eu zic că Daudet ar fi lansat, la 1884, noţiunea de intelectual, iar distinsul meu convorbitor afirmă că respectiva noţiune vine de la Zola, când acesta, la 1894, îl apăra pe Dreyfus. Ei bine, să nu mai întrebăm cine are dreptate, odată ce Camus notează în „Caiete”: „Noţiunea (și realitatea) de intelectual datează din secolul al XVIII-lea” (p. 391), adică din o mie șapte sute și cine mai știe cât, care e cu totul altceva faţă de 1884 sau 1894… Încă nu știu dacă aș fi un adept al postmodernismului, din considerentul că nimeni nu știe cu certitudine (și cu dovezi), dacă există sau ba o atare direcţie în literatura contemporană. Și nu știu în ce măsură reușesc ca stilul meu să fie rafinat, ales, emotiv prin doza de inteligenţă pe care o poate ordona copios-armonios, însă zău că m-aș declara un adept și un profesator al… post-aticismului.

Delacroix spunea despre talentul original: „timiditate și uscăciune la început, largheţe și neglijenţă în detalii la sfârșit”. (De ce nu? Aș putea cădea sub incidenţa acestei judecăţi.)

Nu este de acuzat cel care a spus: patria mea este limba română, dacă ar recunoaște că, în 1950, Albert Camus scria în „Caiete”: „Da, am o patrie: limba franceză”.

12.II.1995 La Adunarea generală a scriitorilor din România (3-4 februarie) îl reîntâlnesc pe Adam Puslojić. Îmi arată pălăria „sa” neagră: „E darul pe care mi l-a făcut Geo Bogza”. Într-adevăr, parcă l-aș fi văzut, într-o poză, pe maestrul Bogza purtând exact această pălărie cu borurile cam pleoștite.

Motivele prezenţei lui Adam la București sunt mai multe, însă, în ordinea priorităţilor, cred că e așteptarea deciziei de a fi primit în rândul membrilor Academiei Române. „Dacă nu sunt acceptat acum, nu mai consimt să se revină altă dată la candidatura mea”, zice româno-sârbul, care, face ce face, și iar vorbește despre Nichita Stănescu.

Alt motiv: peste câteva zile, împreună cu Srîba Ignatovijć, lansează la sediul USR volumul triplu al revistei de literatură „Savremenik” (Contemporanul, fără – ideea europeană), dedicat integral literaturii române. Printre cei 60 de poeţi am fost ales și eu. „Bătrâne, te-am inclus tocmai cu trei poeme. Numai tu și încă doi autori sunteţi prezentaţi atât de amplu. Ca un clasic!”, face explozivo-volubilo-gesticulano Adam. Îmi mai dedică un poem, pe care îl scrie ad hoc în restaurantul de la parterul USR, de faţă cu Anghel Dumbrăveanu, Mariana Ștefănescu, traducătoarea, Vasile Spinei, Virgil Mihaiu ș. a. Prozopoemul se numește „Bufniţa mă privește. Lui Leo Butnaru” și este acesta: „Așa a fost în gară un zeu în genunchi, îmbrăcat în restul cămășii de la Belgrad.

Unde am fost eu, atunci îmbrăcat sau gol de tot, îmbrăcat în Dumnezeu, gol în mama mea.

Rămân aici, la tine, bătrâne Enkidu.

București, azi,5.II.1995, Adam Puslojić”. În poemul cu două versuri de excepţie – „îmbrăcat în Dumnezeu,/ gol în mama mea” – se referă la cămașa lui Nichita Stănescu, pe care acesta, sosind la Chișinău, i-a dăruit-o taximetristei care l-a adus la hotelul „Codru”. Iar titlul „Bufniţa mă privește” este sugerat de un portret, pe care Nichita i l-a făcut lui Adam în vara anului 1976, înainte de a veni la Chișinău, în faţa acelui portret desenând și o bufniţă care privește în ochii prietenului româno-sârb.

Al motiv al aflării lui Adam la București. Tot zilele acestea el va lansa la librăria „Sadoveanu” volumul său de versuri, scris direct în românește, „Plâng, nu plâng”, din care îmi dă trei poeme pentru a le publica în Interriverania.

(Ba nu, am greșit: portretul i-a fost făcut după ce Stănescu vizitase Chișinăul, deoarece, citesc dedicaţia pe care mi-o face Adam pe exemplarul xeroxat al portretului: „Fratelui nostru Leo Butnaru – un eu, Adam, privit de noi, Nichita! Atunci, după vizita celebră a lui la Chișinău! Bufniţa mă privește!” Apropo, îmi vorbește despre materialul lui Serafim Saka publicat în „Contrafort” nr. 23, dedicat, parţial, lui Nichita. Vorbe bune.) Îmi spune că ar vrea să traducă o selecţie din poezia basarabeană. Urează să tratăm problemele legate de sosirea sa la Chișinău, cazare, program, găsind de cuviinţă de a-i contacta pe Mihai Cimpoi și Arcadie Suceveanu, ca să cunoască și ei oferta. Se discută în principiu. Urmează ca, împreună cu Arcadie, să adunăm versurile din care Adam să-și facă selecţia. Nu o antologie, ci un florilegiu. Poate că sosește în aprilie sau mai.

Adam s-a arătat oarecum dezamăgit de reacţia ne-explozivă a lui Cimpoi la disponibilitatea sa de a veni la Chișinău pentru proiectata selecţie de poezie. Poate că Mihai era cam obosit sau de unde Adam e mereu predispus de a emite și de a recepţiona gesturi largi, sonore, cu care l-a alintat Nichita… Cine știe…

Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Alexandru cel Bun, 38 (colţ cu str. Armenească) Este un important element urbanistic și monument al istoriei arhitecturii, tip de clădire caracteristic pentru arhitectura urbană aristocratică de la jumătatea secolului al XIX-

lea. Proprietar originar era Mihail Constantin Zoti, deputat al Dumei în anii ’80 ai secolului al XIX-lea, grec după origine, activist al comunităţii grecești din Chișinău. Conacul său figura în actele notariale în anii 1852–1865. În 1940 era arendat de o Școală primară, astăzi este sediul Centrului educaţional pentru copii. Clădirea a suferit în anii celui de al Doilea Război Mondial.

Conacul este așezat în zona de jos a străzii, într-un front compact, ocupând o parcelă de la capătul unui cartier, mărginită de străzile Armenească și strada Octavian Goga. În componenţa proprietăţii imobiliare intrau 4 construcţii.

Clădirea principală este casa de locuit cu două niveluri, amplasată la colţul cartierului, mărginită de străzile Alexandru cel Bun și Armenească. Faţadele, în urma reconstrucţiei postbelice, au pierdut din decoraţia plastică iniţială, eclectică, cu elemente de baroc: ritm egal al ferestrelor, lesene între ferestre, la parter decorate cu bosaje, la etaj – cu caneluri. Nivelurile sunt despărţite de un cordon cu decor în meandru, ferestrele au ancadramente și panouri. Partea superioară a pereţilor este finisată printr-o cornișă cu denticule.

Golurile ferestrelor de la parter sunt umbrite de frontoane decorative, la etaj – de formă curbă. De-a lungul străzii Armenească a fost alipită o aripă într-un singur nivel, cu un decor simplu.

O altă casă de locuit este construită în mijlocul curţii, în spatele căreia, spre est, a fost plantată grădina. Ea este unită, prin construcţii cu caracter gospodăresc (grajdul și remiza pentru trăsuri), cu a treia clădire, aliniată la linia roșie a străzii Alexandru cel Bun. Faţada are un ritm egal al ferestrelor, cornișe simple cu denticule, elemente reluate din arhitectura conacului, dar executate fără eleganţa prototipului.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Cultur=

5 DECEMBRIE 2014

NOTE DE PRIVITOR

Stări

Ce fac în clipele de faţă. Scriam și în jurnal: transcriu un interviu luat mai demult lui Bogdan Creţu (vorbim acolo despre rostul studiilor superioare într-o vreme când prosperă acefalii lipsiţi de scrupule și despre plictisul amabil al Bucureștiului apropo de Basarabia) și, intermitent, mă uit pe Iepurii nu mor. Mă uit mult în urma atâtor altora. Dar nu mă simt deloc frustrat: o carte te găsește când crede ea de cuviinţă. Cărţile au în sensul acesta un fler aparte, un soi de instinct de-al lor, livresc, și știu, pe obscure căi de celuloză, când trebuie să apară – și adesea să se instaleze! – în viaţa ta.

Scris, deci, și citit în duminica asta ploioasă, cu laptopul pe genunchi, asediat din toate părţile de-un ogheal (termenul e de la mâca, Dumnezeu s-o odihnească) gros; cu căștile pe urechi (ascult Gherila, na!) și sorbind, din cana

impozantă de alături, câte o înghiţitură de cafea. Așa pot să treacă și o mie de ani, nu-mi pasă. Scris, citit, cafea sunt piesele din care poţi meșteri cât ai zice pește o capsulă atemporală. Ce figură o să facă veacurile ce vin când ne vor descoperi, sub straturi succesive de amintiri, scriind în continuare, febril, și citind cu aceeași fascinaţie… * Cu ce m-am procopsit: un semn de carte de la Savatie Baștovoi, ieromonahul de geniu (nu săriţi că știu demult să-mi adecvez determinativele, plus că vă puteţi edifica și înșivă, cetind).

Las pentru vremuri mai faste povestea conjuncturii și descrierea circumstanţelor (care cere – vă rog să mă credeţi – mână de ceasornicar și răbdare din aia, benedictină, amănuntele, unul mai insolit decât altul, prisosind: o ambianţă de basm, impregnată de o caldă și cumva familiară arhaicitate; mergeţi la Geanta cu cărţi, o librărie cum nu s-a mai văzut, ca să vă convingeţi). Ce spun, deocamdată, este că semnul mi-a picat din prima tronc la inimă și, de cum l-am căpătat, mare minune, lectori dumneavoastră, mai abitir m-a încercat gustul dulcii zăbave. Am umblat așa, un pic ţanţoș, ca un copil căruia mama i-a cumpărat în fine jucăria râvnită, cu semnul în Cronicile incomode, deschizându-le ostentativ în troleu, să mă pizmuiască frecătorii de iphone. Mă rog, s-ar zice, un semn de carte, o manufactură acolo, ce mare lucru. Păi, trebuie că e mare de vreme

ce catalizează ardoarea lecturii și îi restituie până și celui hârșit starea aceea febrilă, când poţi da gata – împotriva tuturor necazurilor – câte o carte pe zi.

Un semn de carte, așadar, cu efect terapeutic, bun de pus în farmacii ca leac în contra indolenţei și, totodată, ca stimulent de curiozitate și reflexie… * Nu mai știu pe unde ar putea fi. Și nici de unde o am. Voi fi cumpărat-o într-o vară, prin optzecii secolului trecut, când revenisem în vacanţă, de la Reni, unde, într-un mod batjocoritor, era un magazin de carte românească?

Sau, cine știe, de pe undeva din capitală… Nu mai contează. Fapt e că Prefaţa de atunci a lui Caraion mi-ar fi prins acum teribil de bine. Mă refer la ediţia din optzecii secolului trecut a poemelor lui Arghezi, în două volume, cu prefaţa, spuneam, absolut savuroasă, a eseistului. Prefaţă în care evoca, între altele, și câteva gafe antologice, ba ce spun eu! – homerice, din alea care fac destin și distorsionează definitiv perspectivele. O caut și revin poate cu citatele inerente, ca să vă demonstrez că se întâmplă și pe la case mai mari.

Să vă demonstrez, de fapt (și să încerc astfel să mai îmblânzesc și din propria conștiinţă), că a gafa e firesc, e dialectic, că boroboaţa ortografică ori punctuaţională face parte dintr-o strategie ontologică, că e o cireașă pervertită de pe tort într-o lume care altfel te-ar plictisi de moarte…

Ghenadie NICU, pentru FLUX

Filmul „Brâncuşi din eternitate”, eligibil pentru o nominalizare la Globul de Aur Lungmetrajul „Brâncuși din eternitate”, de Adrian Popovici, se numără printre cele 53 de producţii cinematografice din întreaga lume considerate eligibile pentru o nominalizare la premiile Globul de Aur 2015, la categoria „cel mai bun film într-o limbă străină”.

Dacă anul acesta Academia americană a anunţat un număr record de 83 de lungmetraje, reprezentând tot atâtea ţări ale lumii, intrate în cursa pentru Oscarul categoriei „cel mai bun film într-o limbă străină alta decât engleza”, unde reprezentantul României a fost desemnat „Câinele japonez”, de Tudor Cristian Jurgiu, la gala Globul de Aur 2015 sunt eligibile pentru nominalizare în secţiunea similară

doar 53 de pelicule, iar ţara noastră este reprezentată de „Brâncuși din eternitate”, o producţie Artis Film România, în regia lui Adrian Popovici. În ceea ce privește gala Globurilor de Aur, trofee decernate de Asociaţia Presei Străine de la Hollywood (Hollywood Foreign Press Association/ HFPA), condiţiile impuse producţiilor și coproducţiilor intrate în cursa pentru nominalizare sunt ca

G`ndul s=pt=m`nii Eu mă aflu acum foarte aproape de Dumnezeu, şi nu îmi mai trebuie decât să întind o mână spre El, ca să îl pipăi!... Îl voi aştepta pe bunul Dumnezeu în Atelierul meu...

Constantin BRÂNCUŞI

cel puţin 51% din dialoguri să fie într-o altă limbă decât engleza, ca filmele să fi fost lansate în ţara sau ţările de origine între 1 noiembrie 2013 și 31 decembrie 2014 și să fi avut parte de o proiecţie oficială pentru membrii votanţi HFPA. Pot intra în competiţie și producţii americane vorbite în limbi străine, iar participarea fiecărei ţări în această categorie nu este limitată la un singur titlu pe an așa cum se întâmplă la Oscaruri.

Filmul lui Adrian Popovici intră în competiţie cu alte 52 de lungmetraje, multe fiind semnate de regizori renumiţi, precum Zhang Yimou, Paolo Virzì, Pawel Pawlikowski, Andrei Zviaghinţev, Jean-Pierre și Luc Dardenne, Roman Polanksi, Claude Lelouch, Kornél Mundruczó și Nuri Bilge Ceylan.

Nominalizările pentru Globurile de Aur vor fi anunţate pe 11 decembrie, iar gala de decernare a premiilor va avea loc pe 11 ianuarie 2015.

Trei perioade de timp, trei povești, trei planuri și trei personaje construiesc intriga filmului „Brâncuși din eternitate”, care zugrăvește personalitatea marelui sculptor de origine română Constantin Brâncuși. Povestea principa-

lă este cea despre Brâncuși în perioada lui de maturitate fizică și creativă. Este perioada care urmează sosirii lui la Paris, perioada prieteniei cu Amedeo Modigliani, dar și a

relaţiei cu Martha, unul dintre modelele lui, poate chiar modelul lui preferat. A doua poveste este cea a lui Marin Etu, un student la Arte plastice, în București, în perioada instau-

rării regimului comunist. Din cauza unor critici aduse unora dintre membrii Academiei Române care au refuzat moștenirea pe care Brâncuși ar fi vrut s-o lase statului român, el este condamnat la 13 ani de detenţie. După ce este eliberat, Securitatea îl obligă să falsifice multe din lucrările lui Brâncuși. A treia poveste îl are în centrul ei pe Milarepa, un mare învăţat ce a trăit în secolul al XII-lea în Tibet. Milarepa e evocat de multe ori de Brâncuși, mare admirator al învăţăturilor sale, dar și de Marin Etu, care, în timpul detenţiei, datorită unui coleg de celulă, ajunge să afle multe despre viaţa lui Milarepa. Acesta este liantul dintre sculptorul Brâncuși și falsificatorul Marin Etu. Rolurile principale sunt interpretate de Ioan Andrei Ionescu (Constantin Brâncuși), Iulia Verdeș (Martha), Alexandru Potocean (Marin Etu) și Claudiu Bleonţ (Milarepa).

Adrian Popovici a transpus pe ecran un scenariu scris de regretatul Radu Aneste Petrescu, Ioan Cărmăzan și Pascal Ilie Virgil. Filmul este produs de Cornelia Paloș și regizorul Adrian Popovici, care semnează și muzica, alături de Vladi Cnejevici.

Sursa: adevarul.ro

Programe 5 DECEMBRIE 2014

8

Luni DECEMBRIE

6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Magazinul copiilor.

10.50 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu (reluare). 11.55, 18.00, 2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Desene animate. „Alba ca Zăpada și cei șapte pitici”. 14.10 Palatul Național „Nicolae Sulac” la 40 de ani. Concert festiv. 15.45 Profil de savant. 16.00 Reporter de gardă. 16.25, 17.15 Handbal. „Olimpus-85” (USEFS) – „Zntu-Zas” (Zaporojie, Ucraina).

Transmisiune în direct. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 ARTelier. 22.20 Săptămâna sportivă. 23.05 Muzica compozitorilor moldoveni. 0.00 Film. „MANOLETE” (Spania, 2008). 1.35 „... pe-ai Țării umeri dalbi...”

Spectacol. 2.35 Știri pozitive. 4.35 La noi în sat. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

9

Marţi DECEMBRIE

6.15 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 4.35 ARTelier. 9.45, 23.30 Настоящее время.

10.15 Accente economice. 10.45 Baștina. Magazin agricol. 11.30 Videoteca copiilor. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 La noi în sat. 13.55 Documentar. „Global 3000”. 14.50 Săptămâna sportivă.

15.35 Documentar. „360 grade GEO: uleiul de argan, aurul alb al Marocului”. 16.30 Gagauz ogea. 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 22.20 În premieră. 23.20 Legendele muzicii. 0.00 Film. „UN ALT ÎNCEPUT” (SUA, 2005). 1.45 Săptămâna sportivă. 2.30 World Stories-lumea în reportaje. 5.05 Muzica compozitorilor moldoveni.

5.30 Vectorul European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Concert 12.55 Market 9000. md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Slujba biblică apostolică și profetică 19.00 Serial 20.00 Muzică 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4879 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul case (r)

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4880 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul case (r)

07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.7, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.60 15:15 Film: Raţiune și simţire, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef, ed.20 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.8, an 5 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafirul negru, ep.61 15:15 Film: Raţiune și simţire, partea a II a 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.21 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.9, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă (r) 01:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 03:30 Apropo TV (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50„Мужское / Женское” 17:00„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Соблазн”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 „Познер” 02:05 Ночные новости 02:20 Премьера. Любовь Толкалина, Дмитрий Марьянов в лирической комедии „Как выйти замуж за миллионера-2” 03:05 „Prima Oră” (R) 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:10 Час суда с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 История о нас. Комедийная мелодрама. США 1999 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:40 Бэтмен. Фантастический боевик. США 1989 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 12 серия 00:30 След. Детектив. Россия 2012 01:30 Știri.

02:00 Бэтмен. Фантастический боевик. США 1989 03:55 Matinal.

05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 12 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 ÉPICERIE FINE 10:33 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:33 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:59 UN GARS, UN CHEF !

12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:38 À TOI POUR TOUJOURS : LA PETITE HISTOIRE DU MARIAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:53 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:35 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:06 FLASH INFO 18:08 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 ENQUÊTES RÉSERVÉES 20:30 ENQUÊTES RÉSERVÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:03 ÉCHAPPÉES BELLES 23:32 LES ANIMAUX STARS DES ZOOS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 UN ÉTÉ INOUBLIABLE 2:21 ANAÏS 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Соблазн”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Соблазн”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „Структура момента” 02:15 Премьера. Любовь Толкалина, Дмитрий Марьянов в лирической комедии „Как выйти замуж за миллионера-2” 03:00 „Prima Oră” (R) 06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Ис тория о нас. Комедийная мелодрама. США 1999 11:00 Știri. 11:10 История о нас. Комедийная мелодрама. США 1999 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Долгий поцелуй на ночь.Боевик. США 1996 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 13 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL “Juventus Torino – Atletico Madrid „. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:45 Сериал 01:30 Новости. 02:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 02:50 Откровенный разговор. 03:40 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 13 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:27 LITTORAL 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:33 JARDINS KRÉOLS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:38 TOUS À SKI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ENQUÊTES RÉSERVÉES 15:52 ENQUÊTES RÉSERVÉES 16:40 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 BARACK OBAMA, AU COEUR DE LA MAISON BLANCHE 20:35 BARACK OBAMA, AU COEUR DE LA MAISON BLANCHE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9 23:31 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 MAGAZINE 2:38 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

10

Miercuri DECEMBRIE

13 11

FLUX Joi DECEMBRIE

6.05 Gagauz ogea. 6.40 Profil de savant.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața!

7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Natura în obiectiv. 10.50, 4.30 Moldova în direct. 11.55, 3.00 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 1.10 O seară în familie. 14.15 Palatul Național „Nicolae Sulac” la 40 de ani. Concert festiv. 15.45 Fii tânăr! 16.30 Русский мир.

18.00 Dosar Public. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.30 Gala Premiilor ONU în domeniul Drepturilor Omului. Transmisiune de la Palatul Republicii. 20.30 „Tot cu dansul mă mângâi”. Ansambluri de dans popular din RM. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.20 Avangaraj. 0.00 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 1.10 O seară în familie. 2.10 Cuvintele credinței. 5.30 Accente economice.

6.05 Русский мир. 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Vectorul European. 10.50, 4.30 Gala Premiilor ONU. 11.50 Dosar Public. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Cultura azi. 13.55 „... pe-ai Țării umeri dalbi...” Spectacol. 14.55, 1.50 În premieră.

15.55 Părinți și copii. 16.30 Documentar. „Euromaxx”. 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.20 Tamara Ciobanu: 100 de ani de la naștere. Concert festiv. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 1.05 „Tot cu dansul mă mângâi”. Ansambluri de dans popular din RM. 1.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.30 În ritm de dans.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Slujba biblică apostolică și profetică 19.00 Serial 20.00 Muzică 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4881 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul case (r)

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4882 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul case (r)

07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.9, an 5 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafirul negru, ep.62 15:00 Film: Singurul supravieţuitor, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Visuri la cheie, ed.5 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.10, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă (r) 01:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.10, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.63 15:00 Film: Singurul supravieţuitor, partea a II a 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Ninja: Răzbunarea 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.11, an 2 00:30 O seară perfectă (r) 01:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Соблазн”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Соблазн”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „Политика” 02:20 Премьера. Любовь Толкалина, Дмитрий Марьянов в лирической комедии „Как выйти замуж за миллионера-2” 03:05 „Prima Oră” (R)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Соблазн”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Соблазн”. Многосерийный фильм 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „На ночь глядя” 02:15 Премьера. Любовь Толкалина, Дмитрий Марьянов в лирической комедии „Как выйти замуж за миллионера-2” 03:00 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Долгий поцелуй на ночь.Боевик. США 1996 11:00 Știri. 11:10 Долгий поцелуй на ночь.Боевик. США 1996 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Жутко громко и запредельно близко. Драма. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 14 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL “Barcelona – Paris Saint-Germain „. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:45 Сериал 01:30 Новости. 02:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 02:50 Откровенный разговор. 03:40 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 14 серия

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Жутко громко и запредельно близко. Драма. США 2011 11:00 Știri. 11:10 Жутко громко и запредельно близко. Драма. США 2011 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1996 17:40 Постель из роз. Мелодрама. США 1996 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Бэтмен возвращается. Фэнтези. США 1992 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 15 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Бэтмен возвращается. Фэнтези. США 1992 04:00 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 15 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:27 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:32 ÉPICERIE FINE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 JARDINS KRÉOLS 13:37 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 ÉCHAPPÉES BELLES 16:40 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE / MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 MYSTÈRE AU MOULIN ROUGE 21:15 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 LE GRAND TOUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:58 JUSQU’AU BOUT DU MONDE 2:30 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 L’ASSIETTE BRÉSILIENNE 13:38 LA DIFFÉRENCE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 FORTIER 15:48 FORTIER 16:39 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 SIGNÉ MIREILLE DUMAS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LA FAUTE À FIDEL 23:36 CHÂTEAU MOUTON ROTHSCHILD 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:37 200 MILLIONS DE CRITIQUES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO

FLUX 12

14

Programe 5 DECEMBRIE 2014

Vineri

13

DECEMBRIE

6.05 Muzica compozitorilor moldoveni. 6.25 Documentar. „Arts 21”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Destine de colecție. 10.50, 4.30 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Avangaraj. 14.20 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.40 Erudit-cafe.

15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Documentar. „Almanah cinematografic”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Povestea. 20.00 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 21.55 Stil nou. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Tot cu dansul mă mângâi”. Ansambluri de dans popular din RM. 0.00 Film. „BELLE EPOQUE” (Spania, 1992). 1.45 Documentar.„Lumea după Anish Kapour”. 2.40 Tezaur.

5.35 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4883 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul case (r) 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.11, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.64 15:00 Film: Părinte înainte de vreme 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Vocea României, ed.14 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă (r) 02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Соблазн”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:15 „Время” 21:45 „Moldova are Talent 2” 23:35 „ДОстояние Республики” 01:55 „Primele știri” (rus) 02:05 „Вечерний Ургант” 02:50 „Городские пижоны”. Премьера. „Как Чарли Чаплин стал бродягой” 03:50 Стив Мартин, Дэнни Гловер в фильме „Большой каньон” 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Постель из роз. Мелодрама. США 1996 11:00 Știri. 11:10 Постель из роз. Мелодрама. США 1996 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости.

14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1996 17:40 Мосты округа Мэдисон. Мелодрама. США 1995 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35 Анализируй то. Криминальная комедия. США 2002 22:50 Unitatea de Gardă.

23:00 Știri. 23:30 Анализируй то. Криминальная комедия. США 2002 (продолжение) 00:40 Сериал 02:10 Новости. 02:40 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 03:25 Știri. 03:55 Matinal. 05:40 Сериал 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:25 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:39 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 11:34 AL DENTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 À LA VIE, À LA MODE 13:37 360° - GÉO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 JUSQU’AU BOUT DU MONDE 16:40 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:41 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 20:30 LES CARNETS DE JULIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 ENQUÊTES RÉSERVÉES 22:49 ENQUÊTES RÉSERVÉES 23:39 LES PEUPLES DES MONTAGNES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 COMME SI C’ÉTAIT HIER 0:33 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 LES NUITS D’ALICE 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă DECEMBRIE

6.05 Documentar. „Lumea după Anish Kapour”. 7.00 Legendele muzicii. 7.10 Desene animate. „Alba ca Zăpada și cei șapte pitici”.

8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 9.00 Domnului să ne rugăm! Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău cu prilejul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei. 10.00 Știință și inovare.

10.30 Un pas spre sănătate. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Festivalul-concurs„Tamara Ciobanu”. Gala laureaților. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive. 13.25 Formația„Millenium”. Concert. 15.10 Chișinăul de ieri și de azi. 15.25 Chișinăul de ieri și de azi. 15.40 Acordul de Asociere de la „A” la „Z”. 16.00 Documentar. „Eurobox”. 16.30 Documentar. „Bijuterii arhitecturale”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25, 5.30 Dor. Program muzical. 22.20 Film. „TIMPURI SCHIMB+TOARE” (Franța, 2006). 0.00 Fii tânăr! 0.45 Avangaraj. 1.50 Serial. „SIMULATORII”. 4.30 Bună seara! Talk show.

07.00 Desene animate 09.00 Slujba biblică apostolică și profetică 09.30 Film artistic 11.00 Teleshopping 11.15 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30Market 9000. md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Concert 18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Emisiune muzicală.

Melodia ta 20.00 Descoperă formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Muzică 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.35 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Film indian 05.30 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Serial: Terra nostra (r) 06:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Clona 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:30 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4884 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Regina inimilor 20:30 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul case (r) 07:00 Știrile PRO TV – Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Videoclipuri 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:15 Teleshopping 13:30 Film: Matusa Madea în acțiune, partea a II a 14:45 Vocea României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Singur acasă 2: Pierdut în New York 23:15 Film: Aurul negru 01:45 O seară perfectă (r) 02:45 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 03:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:00 Новости 06:15 Комедия „Зубная фея 2” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Милла Йовович. Русская душой” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Идеальный ремонт” 13:35 „И все таки я люблю…” Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 „И все таки я люблю…” Многосерийный фильм. Продолжение 16:55 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Ледниковый период” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45 „Что? Где? Когда?” 00:55 „Primele știri” (rus) 01:05 Егор Бероев, Екатерина Вилкова, Виктор Раков в фильме „Рейдер” 02:40 Сьюзан Сарандон, Голди Хоун в комедии „Сестрички Бэнгер” 04:10 Артур Смольянинов, Валерий Приемыхов в фильме „Кто, если не мы” 6:30 Новости. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 „Autostrada”. 10:00 История дельфина. Семейный. США 2011 12:15 Мосты округа Мэдисон. Мелодрама. США 1995 14:00 Новости. 14:10 Мосты округа Мэдисон. Мелодрама. США 1995 (продолжение) 14:45 Телохранитель. Боевик, Драма. США 1992 17:00 Știri. 17:10 Анализируй то. Криминальная комедия. США 2002 19:05 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Вести недели. 21:00 Жена путешественника во времени. Фантастика. США 2008 23:00 Știri. 23:30 След. Детектив. Россия 2012 1:10 Вести недели. 2:00 „Autostrada”. 2:55 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 5:40 Сериал 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:28 MEDITERRANEO 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE-Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRIGADE ANIMO 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:44 LA PETITE GÉANTE 10:56 LA PETITE GÉANTE 11:08 LANFEUST QUEST 11:31 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 11:42 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:30 PARDONNEZ-MOI 14:00 36,9° 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 17:00 MAGAZINE 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 L’INVITÉ 19:34 TERRIENNES 19:39 MAGAZINE 21:28 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 HIER ENCORE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

14

Duminică DECEMBRIE

6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. „360 grade GEO: călugării budiști din Kalmâkia”. 7.15 Cuvintele Credinței.

8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 Recital. Nicu Alifantis. 13.40 Chișinăul de ieri și de azi.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Documentar. „Bijuterii arhitecturale”. 15.30, 19.55 „Secunda care sunt eu”. Maria Mocanu. Serată omagială. 16.30 World Stories-lumea în reportaje.

17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 21.25, 5.35 Descriptio Moldaviae. 22.20 Film. „ARTA SEDUCȚIEI” (SUA, 2003).

23.55 Erudit-cafe. 0.40 Film. „BELLE EPOQUE” (Spania, 1992). 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 09.00 Slujba biblică apostolică și profetică 09.30 Muzică 10.00 La altitudinale.

Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Emisiune muzicală.

Melodia ta 20.00 Descoperă formula sănătății 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Market 9000.md 21.00 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:00 Serial: Terra nostra (r) 06:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Clona (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:30 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4885 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Regina inimilor 20:30 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul case (r) 07:00 Știrile PRO TV – Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Nebunia zeilor 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 MasterChef (r) 16:00 Visuri la cheie (r) 18:00 Romania, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Casino Royale 00:00 Film: Oamenii viitorului 01:45 O seară perfectă (r) 02:45 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 03:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:00 Новости 06:15 „Виталий Соломин. Между Ватсоном и Зимней вишней” 07:20 „Армейский магазин” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 „Пока все дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Теория заговора” 13:30 „Черно-белое” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Алиса Фрейндлих, Лариса Гузеева, Никита Михалков в фильме „Жестокий романс” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Replica” 20:00 „DA sau NU” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20 „Большие гонки”. Финал 01:00 „Primele știri” (rus) 01:15 „Толстой. Воскресенье” 02:10 „Нерассказанная история США”. Фильм Оливера Стоуна 03:10 Премьера. „Великое ограбление поезда”. Часть 2-я 6:30 Știri. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 Știri. 9:30 Magazin UEFA Champions League. 10:00 Istorii incredibile. 10:30 След. Детектив. Россия 2012 11:40 Телохранитель. Боевик, Драма. США 1992 14:00 Новости. 14:10 История дельфина. Семейный. США 2011 16:20 Жена путешественника во времени. Фантастика. США 2008 17:00 Știri. 17:10 Жена путешественника во времени. Фантастика. США 2008 19:00 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:35 Гран Торино. Драма. США, Германия 2008 23:00 Știri. 23:30 Сериал 0:40 Новости. 1:10 Гран Торино. Драма. США, Германия 2008 3:20 Știri. 3:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 05:40 Сериал 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:25 WARI 7:55 REFLETS SUD 8:52 ET SI...

VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRIGADE ANIMO 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:44 LA PETITE GÉANTE 10:56 LA PETITE GÉANTE 11:08 LANFEUST QUEST 11:31 TACTIK 12:01 RIDING ZONE 12:30 PROGRAMME COURT 12:48 QUOI DE NEUF DOC ? 13:00 FLASH INFO 13:02 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 MAGAZINE 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 L’INVITÉ 19:40 PARIS, UNE HISTOIRE CAPITALE 20:35 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LA DILETTANTE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:56 LA FAUTE À FIDEL 2:31 MONSIEUR L’HERMITTE 2:53 FOOT! 3:22 FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

5-12 decembrie Berbec Deși toate gândurile te duc înspre viitorul carierei tale, în adâncul sufletului visezi la vacanţe, relaxare și un loc de muncă ce te-ar face, mai degrabă, fericită, decât bogată.

Taur Familia poate fi o sursă de fericire acum, mai ales că urmează să primești și o veste bună. Ai șansa să îţi găsești un loc de muncă bun, ce te poate satisface și din punct de vedere financiar.

Gemeni Relaţiile cu cei din jur te ajută să câștigi mai multă încredere în tine. Urmează un sfârșit de săptămână distractiv. Totuși, nu amesteca treburile personale cu cele de la muncă.

Rac Ar trebui să ai mai multă grijă de sănătatea ta, pentru că în ultima vreme te-ai lăsat un pic pe plan secund. Astrele te încurajează să găsești soluţii simple și bune pentru a te întoarce la forma fizică de altădată.

Leu Alinierea planetară îţi aduce mult romantism și distracţie cu cei dragi. Ai și probleme de rezolvat, însă stresul se disipează atunci când petreci timpul cu cineva pe care îl iubești.

Fecioară Îţi dorești să mai petreci timpul cu familia ta și chiar s-ar putea să ai parte de câţiva oaspeţi de departe, ce vor rămâne alături de tine o perioadă. S-ar putea să faci planuri, liste și să te apuci de pregătiri.

Balanţă Comunici sănătos cu cei din jurul tău și reușești să te faci înţeleasă. E o bună oportunitate să arăţi lumii întregi de ce ești în stare și dacă folosești instrumentele potrivite vei avea și mult succes.

Scorpion Marte e în sectorul comunicării, iar asta înseamnă că îţi vei dori să spui niște lucruri pe care le ţii în tine de prea multă vreme. Ar putea fi un moment bun, însă ai grijă cum transmiţi mesajul.

Săgetător Te simţi în elementul tău. Cineva îţi va cere ajutorul pentru a pune în aplicare o idee bună. Cât despre finanţe, ar trebui să-ţi faci un plan pentru lunile ce urmează, pentru că sunt destul de costisitoare.

Capricorn Analizează-ţi un pic evoluţia și fă-ţi un plan de bătaie pentru viitorul apropiat. Prioritizează obiectivele și ţine-te de treabă pentru succes garantat!

Vărsător Timpul e perfect să-ţi extinzi orizonturile sociale și să cunoști cât mai mulţi oameni noi. Săptămâna viitoare ar putea apărea și ocazia să te îndrăgostești.

Peşti Dacă te gândești de ceva vreme să încerci ceva nou din punctul de vedere al locului de muncă, atunci poţi face asta chiar în această săptămână, întrucât astrele îţi sunt alături.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1425 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

5 DECEMBRIE 2014

FARMACIA NATURII Rodia, beneficii extraordinare

Garbo.ro

FLUX

Mămăliga, o alternativă sănătoasă cu mai puţine calorii decât pâinea!

Mămăliga este, fără doar și poate, unul dintre simbolurile naţionale ale românilor și un aliment nelipsit de pe mesele noastre atât de sărbători, cât și în perioadele de post.

Rodia este unul din cele mai puternice fructe antioxidante, în compoziţia ei găsindu-se de trei ori mai mulţi antioxidanţi decât în vinul roșu sau în ceaiul verde. Rodia conţine antioxidanţi puternici precum polifenoli, tanini și antocianini, esenţiali pentru sănătatea inimii și a organismului.

Este o sursă grozavă de vitamine și minerale. Rodia conţine vitamina A, vitamina B5, vitamina C și E, vitamina K, acid folic, dar și minerale importante pentru organism precum calciu, potasiu, magneziu, fier. În același timp, antioxidanţii conţinuţi de rodie împiedică apariţia procesului de îmbătrânire prematură. Prin urmare, rodia este recomandată chiar și în tratarea bolii Alzheimer.

Rodia are proprietăţi antiinflamatorii și, din acest motiv, protejează împotriva astmului, a durerilor în gât, a diareei și a altor boli.

Rodia este un fruct minunat de care pot beneficia femeile însărcinate. Este bogată în acid folic, vitamină esenţială în diviziunea celulară și indispensabilă în procesul de dezvoltare a fătului. Întărește sistemul imunitar și are proprietăţi anticancer. Rodia este un aliment extraordinar, eficient împotriva cancerului de sân, a cancerului de prostată și a celui de piele.

Scade nivelul de colesterol rău din sânge (LDL) și crește nivelul de HDL (colesterol bun) din organism, reducând riscurile altor factori cardiaci. Astfel, rodia poate contribui la vindecarea și prevenirea bolilor cardiovasculare, dar și a diabetului și a artritei. Totodată, consumul constant de rodie împiedică depunerile de colesterol de pe artere.

Reduce și menţine în cote normale tensiunea arterială și îmbunătăţește circulaţia sângelui la inimă.

Sucul de rodie crește apetitul, astfel încât poate fi folosit cu succes în cazul copiilor, pentru stimularea apetitului.

Previne apariţia ateroscleroziei și are efecte benefice în tratarea acestei boli. Într-un studiu efectuat asupra unor pacienţi cu ateroscleroză și cărora li s-a administrat suc de rodie, s-a observat că plăcile de aterom au fost reduce cu 30% comparativ cu alte sucuri.

Contribuie la detoxifierea și la eliminarea toxinelor din organism.

Graţie conţinutului său ridicat de vitamina C (o singură rodie conţine 40% din doza zilnică de vitamina C recomandată), rodia contribuie la întărirea sistemului imunitar.

Protejează împotriva depresiei și a osteoporozei.

Rodia conţine o cantitate semnificativă de fibre care ajută la o bună funcţionare a sistemului digestiv și la reglarea digestiei.

15

Porumbul este bogat în acizi grași nesaturați (85-90%), conține multe hidrocarburi, amidon, albumine, foarte multe vitamine din grupa B, vitamina E, vitamina K, fier, fosfor, magneziu, zinc, potasiu și fibre.

Chiar dacă prin fierbere își pierde din substanțele nutritive, peste 60% dintre acestea se păstrează.

Are efect împotriva stresului, fiind bogat în vitaminele din grupa B, mai ales în vitamina B1, care acționează asupra funcționării sistemului nervos, a mușchilor, a inimii și asupra producției de globule roșii. Prin conținutul de vitamina E, ne protejează împotriva artritei, scade nivelul colesterolului reducând astfel riscul de ateroscleroză și, implicit, de infarct. Ajută și la procesul de reînnoire al celulelor. Mai mult, făina de porumb conține și potasiu,

necesar pentru buna funcționare a mușchilor și a inimii.

Gastrita hiperacidă și ulcerul sunt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pâine, mălaiul având, pe lângă efectul de reducere a acidității, și o acțiune ușor calmantă, sedativă.

Carbohidrații cuprinși în porumb dau energie și nu permit depunerea grăsimii. Un consum moderat poate duce chiar la scăderea în greutate.

Datorită bogăției în fibre, porumbul reglează tranzitul intestinal. Este și un bun diuretic și, consumat în mod regulat, poate preveni retenția de apă în organism.

Specialiștii germani în biologie celulară vegetală de la Universitatea din Köln au descoperit recent prezența în boabele de porumb a unor substanțe derivate ale acizilor arahidic și palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului. Substanțele cu pricina sunt, din punct de vedere chimic, acizi grași, ceto-acizi, rezultați din oxidarea acidului palmitic și arahidic.

Consumul de mămăligă reglează concentrația de glucoză în sânge, fiind de folos diabeticilor. Mămăliga este adjuvant în detoxifierea organismului și curățirea intestinelor.

Efectul detoxifiant al substanțelor din porumb ușurează efortul ficatului de neutralizare a substanțelor toxice, reducând considerabil riscul la insuficiențe și ciroze hepatice.

Porumbul nu conține gluten, deci poate fi consumat și de cei cu intoleranță sau boală celiacă și înlocuiește cu succes orezul, grâul și alte cereale cu gluten. Ajută în prevenirea cancerului la plămâni datorită conținutului mare de beta-cryptoxanthin. Protejează vederea, dato-

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL

Rochia tricotată – cel mai bun partener al iernii În sezonul rece, outfit-urile se adaptează firesc temperaturii exterioare.

Stilul vestimentar se menţine, dar se metamorfozează pentru a-ţi asigura confortul și în cele mai friguroase zile. Rochia tricotată este unul din atu-urile principale pe care le ai la îndemână în această perioadă.

Pentru că nu vrem sub nicio formă să renunţăm la piesele noastre preferate pe timp de iarnă și să ne „izolăm” în pantaloni pe tot parcursul sezonului, cel mai înţelept este să profităm de tendinţele momentului, ce promovează tricotajele sub orice formă, pentru a crea outfitul dorit.

Dacă avem pulovere, fuste, până și pantaloni, de ce nu am apela la rochia tricotată pentru ţinutele de zi?

Rochia tricotată este must have-ul sezonului rece, iar modelele pe care le ai la dispoziţie în această perioadă îţi vor satisface negreșit gusturile.

Propunerile actuale ating absolut toate formele și, prin urmare, oricine își poate găsi rochia ideală.

Texturile sunt de la cele mai groase la tricotaje foarte subţiri, fine. Ochiurile tricotate sunt fie foarte fine, fine de dimensiuni mari, ce conferă o

oarecare transparenţă rochiei.

Vei găsi deopotrivă rochii vesele, cu printuri specifice sezonului de iarnă – desene cu fulgi de nea, oameni de zăpadă, reni, dar, în egală măsură, și rochii sobre, cu un design ce urmează fidel linia corpului.

Astfel, pentru cele ce vor să poarte o rochie tricotată la birou, de exemplu, o rochie pix este ideală.

Poart-o cu o pereche de cizme clasice, cu toc mediu sau înalt, iar pe deasupra poţi adăuga și o jachetă sau o vestă tip sacou, dintr-o textură mai rigidă.

Rochiile în stilul anilor ’60 sunt foarte în vogă sezonul acesta, iar tu poţi găsi o adaptare tricotată a acesteia. Îţi recomandăm să o porţi cu o pereche de stilettos cu toc mic, însoţite de un dres negru opac 100%.

Dacă preferi stilul comfy-sport, atunci o rochie tricotată stil pulover supradimensionat este perfectă pentru tine. O poţi purta cu cizme joase, fie ele overknee sau clasice, cu bocanci sau cu cizme îmblănite. Este varianta ideală pentru ţinutele relaxate de weekend și are avantajul că o poţi combina oricând cu o pereche de colanţi sau de pantaloni skinny pentru a o utiliza drept bluză.

One.ro

rită zeaxantinei pe care o conține.

Ajută la menținerea capacităților cognitive și încetinește procesul de îmbătrânire a creierului cu până la 10%, datorită conținutului mare de tiamine. Ajută la întărirea sistemului imunitar și la prevenirea cancerului de colon. Influențează în bine starea de spirit. Vindecă răceala prin conținutul de vitamina A. Femeile gravide își pot asigura doza necesară de acid folic.

Doctorulzilei.ro

CUM TRATEZI BUZELE USCATE ŞI CRĂPATE De îndată ce intrăm în sezonul rece, începem să auzim din ce în ce mai multe persoane din jurul nostru că se plâng de buzele uscate și crăpate. Cu toate acestea, nu e deloc dificil să tratezi această problemă… Uite ce poţi face pentru ca buzele tale să nu se mai usuce, să nu se mai crape și, implicit, să eviţi durerea și usturimea!

Exfoliază-ţi buzele Toată lumea știe că în sezonul rece este foarte important să folosim un balsam hrănitor și protector pentru buze. Dar pentru ca balsamul să aibă efectul dorit, e necesar ca buzele să fie exfoliate în prealabil. Iar această operaţiune e simplă – atunci când te speli pe dinţi, folosește periuţa de dinţi pentru a-ţi masa delicat buzele și pentru a îndepărta pielea uscată. Durează 30 de secunde, iar efectul e garantat!

Folosește un balsam de bună calitate Dincolo de ruj sau de gloss, e necesar să folosești un balsam cu vitamine, hrănitor, care să hidrateze buzele, nu să le coloreze. Pune accent pe acest lucru, dacă vrei ca buzele tale să fie frumoase și să nu te mai confrunţi cu crăpături și usturimi.

Nu-ţi mai umezi buzele cu limba Atunci când buzele ţi se usucă din cauza frigului, aplică balsam. Dacă le umezești cu limba nu faci altceva decât să le usuci și mai rău. Probabil că îţi va lua ceva până te vei obișnui cu acest lucru, dar vei remarca diferenţa!

Nu-ţi mai rupe pieliţele de pe buze Dacă rupi acele pieliţe uscate, nu faci altceva decât să afectezi și mai tare buza și să îi provoci sângerări. Iar durerea și usturimea se vor accentua atunci când vei ieși afară, în frig. Dacă îţi exfoliezi și îţi hidratezi corect buzele, vor dispărea și acele pieliţe enervante.

Unica.ro

FLUX

16

Magazin

5 DECEMBRIE 2014

De la dagherotip la selfie: Istorie a fotografiei la muzeul mexican MODO Muzeul MODO din Mexic a inaugurat miercuri, 3 decembrie, o expoziție a istoriei fotografiei în care sunt prezentate de la fețele rigide ale primelor portrete, la fotografii îndrăznețe selfie, sau de la primele aparate foto istorice, la cele mai revoluționare camere digitale, relatează EFE, citată de AGERPRES. Cu ajutorul celor 900 de imagini, 150 de camere și 500 de accesorii și obiecte, expoziția intitulată „175 ani

de obiecte fotografice, de la dagherotip la selfie” propune o retrospectivă a artei fotografice comparând diferitele tehnologii care s-au succedat de-a lungul timpului, a declarat la conferința de presă Antonio Soto, responsabilul expoziției, alături de Eugenia Macías.

Expoziția este marcată de la început până la capăt de două nume: cel al lui Louis Daguerre, care a dat startul acestei arte cu primul aparat foto din lemn, și al lui Steve Jobs, al cărui nume este legat de explozia telefoanelor inteligente.

Una din întrebările pe care le ridică această expoziție este ce se va

Detalii despre ciudatul Mecanism Antikythera, considerat cel mai vechi calculator din lume Un studiu recent oferă detalii neașteptate despre Mecanismul Antikythera, considerat cel mai vechi calendar astronomic și strămoșul calculatorului analog.

Descoperit pe o epavă în largul coastelor Greciei, în anul 1901, ciudatul obiect a fost datat ca având o vechime de peste 2.000 de ani.

Cu ajutorul lui, grecii puteau calcula cu precizie eclipsele, mișcarea planetelor și puteau stabili datele la care erau organizate Jocurile Olimpice.

Acum, Christian Carman, istoric la Universitatea Quilmes din Argentina, și fizicianul James Evans de la Universitatea Puget Sound din SUA au analizat în detaliu fragmente din acest dispozitiv.

Astfel, ei au aflat că mecanismul a funcţionat prima dată cu o sută de ani înainte de data calculată iniţial. Mai exact, calculatorul fusese pornit pe 12 mai 205 î.e.n.

Cercetătorii au aflat acest lucru comparând mișcările mecanismului cu documentele babiloniene care înregistrau eclipsele.

Deocamdată, nimeni nu știe cine și când a construit acest dispozitiv.

Cert este că mecanismul este mult mai avansat pentru perioada din care datează.

Un alt detaliu interesant aflat în urma acestui studiu este că mecanismul nu se bazează pe trigonometria grecească, așa cum credeau iniţial experţii.

Primele inscripţii datează din jurul anilor 100-150 î.e.n., perioadă în care trigonometria grecească nu exista. Este posibil ca tehnologia să se fi bazat pe alte matematici, probabil pe cea babiloniană, cred cercetătorii.

Sursa: descopera.ro

face în viitor cu toate aceste imagini care se produc, cum vor fi păstrate sau expuse și cum se construiește memoria individuală și cea socială, notează organizatorii. Fotojurnalismul, căruia i se dedică una din secțiile expoziției, este unul din domeniile care trebuie să țină cel mai mult seama de acest aspect.

Expoziția, deschisă până la 31 martie, se prezintă ca „interactivă” vizitatorilor, cărora li se cere să împărtășească pe rețelele de socializare fotografiile realizate de ei în timpul parcurgerii exponatelor și pozele care le-au marcat anul 2014.

FLUX

Expo Frida Kahlo la New York Grădina și atelierul artistei mexicane Frida Kahlo vor fi recreate în grădina botanică din New York, în 2015, cu prilejul unei rare expoziţii consacrate artistei și legăturii sale cu natura, potrivit jurnalul.ro.

Expoziţia “Frida Kahlo: Art, Garden, Life” va fi prima în peste 25 de ani dedicată exclusiv pictoriţei Frida Kahlo la New York. Programată în perioada 16 mai - 1 noiembrie 2015, expoziţia va fi dedicată “angajamentului pictoriţei cu natura în ţara sa natală”. Vizitatorii vor putea descoperi o versiune regândită a studioului și grădinii sale din locuinţa artistei – “Casa Azul” din cartierul Coyoacan al capitalei Mexico City. Casa era renumită pentru coloristica sa, fiind vopsită complet în albastru cobalt.

Expoziţia va cuprinde deopotrivă pânze și desene ale artistei, decedată la 13 iulie 1954 la vârsta de 47 de ani, după zeci de ani de suferinţă ca urmare a accidentului de autobuz din 17 septembrie 1925, în urma căruia a fost supusă unor numeroase intervenţii chirurgicale. A rămas celebră în special pentru autoportretele pe care le-a realizat și pentru modul cum a integrat natura în picturile sale.

Includerea de plante și elemente ale naturii în opera lui Kahlo poate fi observată pe parcursul întregii sale cariere, dar perioada cea mai intensă din acest punct de vedere este cea a anilor 1940

și 1950, când sănătatea sa s-a deteriorat, iar artista era tot mai des obligată să stea acasă, menţionează gandul.info.

Expoziţia din 2015 de la New York, îngrijită de specialista în artă mexicană Adriana Zavala, „va celebra energia și sofisticarea culturii mexicane” și va oferi o privire „în profunzime a operei lui Kahlo”, a declarat Gregory Long, reprezentant al Grădinii Botanice.

Frida Kahlo, al cărei talent nu a fost recunoscut decât după moartea sa, face astăzi parte dintre artiștii latino-americani cel mai bine cotaţi. În 2006, pictura sa “Roots” (1943) a fost vândută la licitaţie pentru suma de 5,6 milioane de dolari. În ultimii ani, operele lui Kahlo au fost din ce în ce mai căutate de muzee de top. Chipul Fridei Kahlo apare pe bancnota mexicană de 500 de peso, iar povestea sa a fost subiectul unui film biografic premiat cu Oscar, în 2002.

Detroit, oraşul aflat în cel mai mare faliment din istoria SUA O înregistrare video filmată cu ajutorul dronei arată zone abandonate din Detroit, fabricile, teatrele și străzile pustii ilustrând declinul economic și starea de faliment a orașului american.

Videoclipul, filmat de John Marton și produs de Devan Joseph, conţine imagini cu fabrica Packard Automotive, Teatrul Eastown și fabrica Fisher Body, scrie Business Insider.

Primăria orașului Detroit a cerut în iulie anul trecut

protecţia sub legea falimentului în SUA, solicitarea fiind acceptată în decembrie de tribunal. Acesta este cel mai mare faliment al unei municipalităţi din istoria Statelor Unite, datoriile fiind estimate la 18-20 de miliarde de dolari.

Ca urmare a declinului economic, în oraș se află zeci de mii de clădiri și terenuri abandonate.

Administratorul Detroit în procesul de faliment, Kevyn Orr, se așteaptă ca orașul să iasă din faliment spre sfârșitul verii sau în toamna acestui an.

Sursa: mediafax.ro

FLUX