Ziarul Flux, Ed. 8 (981)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 6 martie 2015 8 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 6.03.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ Cuv. Timotei; Sf. Eustaţie, 1 EURO..............................21.0686 Ep. Antiohiei 1 Dolar american ............. 19.0675 Maxima zilei 1 Leu românesc ................. 4.7399 1 Rublă rusească ............... 0.3101 Caracterul nu se poate dezvolta în liniște și pace. Numai Timpul probabil: prin încercare și suferinţă se 6.03.2015 7.03.2015 poate întări sufletul, însufleţi ambiţia și atinge succesul.

Noros, Noros, Helen Adams Keller -1 6 0C -1 8 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

CV-ul premierului, subiect de studiu şi de bancuri în Parlament

3

PAGINA

SCANDALOS

Cum a fost furată populaţia de milioane de lei şi cine sunt beneficiarii jafului

4

PAGINA

ECONOMIC

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 8 (981)

ABONAREA 2015

FLUX Poşta Moldovei

PAGINA

EXTERNE

Kievul aşteaptă arme letale de la Washington. Europa se mai opune

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Comisia de anchetă pentru elucidarea situaţiei de pe piaţa financiar-bancară îşi prelungeşte activitatea Parlamentul a extins ieri perioada de activitate a Comisiei speciale de anchetă privind situaţia din sistemul financiarbancar. Președintele comisiei, Marcel Răducanu, a mai solicitat încă 15 zile pentru continuarea audierilor și examinarea documentelor prezentate de mai multe instituţii abilitate, în vederea elaborării unui raport final.

zentate informaţiile solicitate”, a acuzat acesta.

Dodon a mai declarat că Banca Naţională nu prezintă hotărârile secrete adoptate de Guvern și Consiliul de Administraţie al Băncii de Economii.

Doar se mimează investigarea situaţiei de pe piaţa valutară și cazurile celor trei bănci cu probleme, a opinat deputatul.

În replică, șeful comisiei a precizat că toate materialele solicitate au fost prezentate, doar că niciun membru al comisiei nu s-a apropiat să ia cunoștinţă de ele.

Comisia de anchetă a fost creată la 19 februarie, urmând să prezinte un raport privind situaţia de pe piaţa financiar-bancară în timp de 15 zile.

FLUX

„Ţinând cont de complexitatea materialelor care urmează a fi examinate, este necesară o perioadă suplimentară”, a explicat acesta.

Pe de altă parte, deputatul socialist Igor Dodon, membru al comisiei respective, și-a exprimat dezacordul cu solicitarea lui Răducanu și a criticat dur activitatea comisiei speciale. În opinia lui, activitatea acesteia este tergiversată intenţionat. „Este straniu că în 15 zile nu au fost pre-

IURIE ROŞCA

JEAN PARVULESCO, întoarcerea acasă

Preţuri mai mari la principalele produse agricole

6

EDI|IA DE VINERI

După mai bine de un sfert de veac de la căderea comunismului și tot atâta vreme de recuperări masive a unei multitudini de autori trecuţi la index sub vechiul regim, filozoful, geopoliticianul, prozatorul și poetul Jean Parvulesco rămâne practic necunoscut în România, iar în Republica Moldova nici atât. Nicio carte din cele peste treizeci de volume încă nu a fost tradusă în limba română. Această personalitate fascinantă, misterioasă, vulcanică s-a afirmat din plin la Paris, fiind apreciată ca una dintre cele mai strălucite minţi vizionare ale secolului. Recuperarea ei cât mai grabnică și mai complexă reprezintă o necesitate stringentă pentru mediile intelectuale care râvnesc să pătrundă realitatea dincolo de aparenţe, să desprindă semnificaţiile spirituale, transistorice și metaistorice ale evenimentelor.

Astăzi iniţiem efortul de introducere în circuitul public din Republica Moldova a acestei figuri de excepţie. De acum încolo, săptămânalul „Flux” și portalul www.flux. md vor publica o serie de materiale dedicate lui Jean Parvulesco, precum și texte aparţinând marelui exilat de la Paris. Efortul nostru este înlesnit de evenimentul ce s-a ţinut recent în capitala României, la care am avut onoarea să fiu prezent. Am avut grijă să înregistrez principalele luări de cuvânt, precum și să le cer vorbitorilor să-mi expedieze textele propriilor intervenţii.

Informăm că în zilele de 28 februarie și 1 martie, în sala de conferinţe Crystal Palace din București, la iniţiativa RussiaToday.Ro, a avut loc colocviul dedicat personalităţii marelui filozof mistic român Jean Parvulesco.

Printre vorbitorii de bază au fost Constantin Parvulesco (Italia), Stanislas Parvulesco (Franţa), Laurent James (Franţa), Arnaud de l’Estoile (Franţa), Alex Wyeth (Elveţia), Claudio Mutti (Italia), Natalia Melentyieva (Rusia) și Aleksandr Dughin (Rusia) – via Skype.

În calitate de moderatori ai colocviului au fost dr. Vlad Sauciuc, Dragoș Dumitriu, Dan Mușetoiu. Pe durata celor două zile, Vlad Sauciuc a făcut efortul să traducă pentru public intervenţiile rostite în franceză și engleză. În prima zi a colocviului, după câteva cuvinte de salut și de precizare făcute de organizatori, cel care a evocat opera și personalitatea gânditorului de origine română a fost fiul acestuia, Constantin Parvulesco, care și-a ţinut discursul în limba franceză. Prezentăm în continuare versiunea tradusă a intervenţiei sale, nu înainte însă de a oferi câteva informaţii, preluate de la RussiaToday.Ro, despre acesta.

XXX

(citiţi pag. 5)

Economia Moldovei se îndreaptă spre recesiune

Economia moldovenească încetinește continuu, iar în lipsa unor reforme structurale vizibile, aceasta ar putea intra în recesiune în 2015. Indicele Compozit Anticipator, calculat lunar de Expert-Grup, este în scădere pentru a treia lună consecutiv, această dinamică denotând continuarea presiunilor negative asupra economiei naţionale.

Continuare în pag. 2

FLUX

2

Actual

6 MARTIE 2015

Gaz mai ieftin din România, dar nu şi pentru consumatori După mai multe amânări, săptămâna aceasta a fost pus în funcţiune gazoductul Iași–Ungheni.

Potrivit contractului, în 2015 România va livra ţării noastre peste un milion de metri cubi de gaze, la preţul de 1010 lei românești pentru mia de metri cubi, adică în jur de 255 de dolari. În opinia viceministrului Economiei,Valeriu Triboi, continuarea acestui proiect, realizat cu susţinerea financiară a Uniunii Europene, va permite, în final, diversificarea surselor de asigurare a pieţei energetice a ţării, dar și reducerea preţului la gaze pentru consumatorul final.

Deocamdată însă, tariful pentru consumatorii care vor primi gaz românesc prin conducta Iași–Ungheni nu se va modifica, chiar dacă acesta este cu aproximativ 20 la sută mai ieftin decât cel livrat de Gazprom.

Acest lucru a fost precizat de Valeriu Triboi în cadrul ceremoniei de lansare oficială a livrării gazului din România.

Astfel, chiar dacă preţul de achi-

ziţie a gazului românesc este mai mic, consumatorii persoane fizice vor achita în continuare 6223 de lei pentru mia de metri cubi, la fel ca și pentru gazul livrat de Gazprom prin reţeaua „Moldova-Gaz” și care costă în prezent 311 dolari, potrivit NewsMoldova. „Tariful pentru consumatorul final nu va modificat la moment, din cauza volumului mic importat prin această conductă, aproximativ un procent în mixul total de gaze. Consumatorii vor plăti același tarif ca și pentru gazul primit de la „MoldovaGaz”, a declarat Triboi.

Viceministrul a mai afirmat că până în anul 2017, când se preconizează finalizarea construcţiei conductei Ungheni–Chișinău, nu vor fi semnate contracte cu niciun consumator. „Nu se semnează contracte, totul rămâne așa cum este. Din 2017, când va fi finalizat gazoductul Ungheni–Chișinău, atunci vor fi reîncheiate alte contracte”, a spus Triboi.

Potrivit unor estimări preliminare, extinderea gazoductului la Chișinău ar mai necesita o investiţie de 110150 de milioane de euro.

Conform viceministrului, România va livra anual Moldovei în jur de 1 milion de metri cubi de gaze, volum

PLDM, PD şi PCRM, împotriva amendamentului care interzice înregistrarea instituţiilor media în zone off-shore Parlamentul a votat ieri, în lectura a doua, un proiect de lege care va obliga instituţiile mass-media să dezvăluie numele proprietarilor săi reali. Însă deputaţii din coaliţia minoritară PLDM-PD, dar și cei din PCRM, nu au susţinut amendamentul propus de legislatorul PL, Corina Fusu, de a indica expres în Codul Audiovizualului că întreprinderile înregistrate în zonele off-shore nu pot fi proprietari de instituţii de presă, pentru a proteja acest domeniu, potrivit jurnal.md.

Deputatul PL a accentuat că opinia publică trebuie să cunoască nu doar cine sunt proprietarii instituţiilor de presă, dar și din ce surse sunt finanţate acestea. „Domeniul audiovizualului este la fel de important ca cel bancar. Sistemul bancar este protejat prin aceeași interdicţie pe care propun să o acceptăm și pentru domeniul audiovizualului. Este important să cunoaștem nu doar numele proprietarilor, dar și sursa de bani care alimentează o televiziune sau alta”, a declarat Corina Fusu. „Sper că sunteţi sinceri când vorbiţi de proprietarii beneficiari ai instituţiilor media, pentru că legea așa cum e propusă este doar o vorbăraie”, a adăugat și liberalul Valeriu Munteanu.

Amendamentul a fost susţinut însă doar de 38 de deputaţi, cei din PLDM, PD și PCRM abţinându-se de la vot. „Foarte des deviem de la scopul iniţiativei. Scopul este de a oferi transparenţă astfel ca să cunoaștem beneficiarul final. Acesta este scopul pe care trebuie să-l urmărim. Nu trebuie să urmărim restricţii. Din contra, avem nevoie de investiţii”, a menţionat deputatul PLDM, Vlad Filat. „Termenul de zonă off-shore nu este unul juridic. Este o literatură curată. Nu este clar pentru nimeni. Nu are niciun sens să includem un astfel de termen”, a opinat deputatul PCRM, Oleg Reidman.

Sursa precizează că proiectul de lege este iniţiat de PLDM și a fost aprobat în prima lectură de Parlament în vara anului trecut. Atunci, mai mulţi deputaţi s-au arătat sceptici, declarând că modificările se vor face doar pe hârtie, astfel încât proprietarii instituţiilor de presă vor avea în continuare posibilitatea să rămână în umbră, iar problemele precum monopolul pe piaţa de publicitate vor persista.

FLUX

mic în comparaţie cu consumul ţării, care ajunge într-un an la 1,2 miliarde de metri cubi. „Nu avem, deocamdată, posibilităţi tehnice ca să importăm mai mult gaz prin conducta Iași–Ungheni”, a declarat Triboi.

Viceministrul a mai precizat că pe teritoriul Moldovei, gazul importat din România va fi livrat prin reţeaua ce aparţine întreprinderii „MoldovaGaz”.

ANRE a stabilit pentru Î.S. „Vestmoldtransgaz”, compania care va asigura transportarea gazelor prin intermediul gazoductului Iași–Ungheni, un tarif pentru serviciul de transport de 20,90 lei pentru mia de metri cub, precizează bani.md.

Deocamdată, vor fi în jur de 10 mii 350 de beneficiari ai gazului românesc, din 19 sate ale raionului Ungheni și două localităţi din raionul Nisporeni.

Miercuri, 4 martie, în cadrul unei întrevederi la București cu ministrul Afacerilor Externe, Natalia Gherman, premierul României, Victor Ponta, a salutat demararea livrărilor de gaze naturale prin gazoductul Iași–Ungheni, menţionând că acesta este un prim pas pentru diversificarea căilor de aprovizionare a Republicii Moldova cu gaze naturale și

consolidarea securităţii energetice a ţării.

Pe de altă parte, consilierul ministrului Energiei din România, Tudor Popescu, a declarat pentru postul TV Money Channel că adoptarea deciziei de livrare a gazelor ieftine în Republica Moldova nu s-a făcut cu respectarea prevederilor legale, existând astfel riscul unei anchete penale. „Începutul livrării de gaze este, mai degrabă, o decizie politică. Este adevărat că în acest sens există și un interes naţional, dar decizia trebu-

ia să fie adoptată în corespundere cu toate prevederile legislaţiei. De exemplu, ea trebuia să fie discutată și la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT)”, a specificat consilierul, citat de mold-street.com.

Acesta a făcut trimitere la un caz de acum câţiva ani de livrare a gazelor ieftine pentru niște întreprinderi din România, care face acum obiectul unei anchete DNA, doi foști miniștri ai Economiei, Varujan Vozganian și Adriean Videanu, fiind urmăriţi penal.

FLUX

CV-ul premierului, subiect de studiu şi de bancuri în Parlament Un nou scandal legat de numele premierului Chiril Gaburici a ajuns ieri subiect de discuţii, dar și de bancuri în Parlament. O investigaţie realizată de Ziarul de Gardă cu referire la CV-ul prim-ministrului arată că acesta nu a reușit să susţină bacalaureatul în perioada în care a studiat la Colegiul Republican de Microelectronică și Tehnică de Calcul (CRMTC), iar diploma de absolvire a studiilor superioare a obţinut-o la secţia fără frecvenţă a Universităţii Slavone din Republica Moldova.

Surse din cadrul CRMTC au precizat pentru publicaţie că acesta a studiat la colegiul în cauză în perioada 1992-1995 și a participat la examenele de bacalaureat, dar că nu i-a fost eliberată diploma de BAC. Motivul ar fi că nu a susţinut toate examenele.

Directorul executiv al Universităţii Slavone, Andrei Babenco, a refuzat să spună în baza căror documente a fost înmatriculat Gaburici la respectiva instituţie de învăţământ. Însă rectorul Tatiana Mlecico a confirmat că actualul premier a venit la Universitate de la ASEM și și-a încheiat studiile aici în 2004.

Rămâne la fel de neclar în baza a ce acte a fost înmatriculat Gaburici la Academia de Studii Economice și de ce nu și-a finalizat aici studiile. Rectorul ASEM, Grigore Belostecinic, a confirmat că premierul a învăţat o perioadă scurtă în cadrul instituţiei, dar nu a dat detalii, pe motiv că ar fi vorba de date cu caracter personal.

Deputatul liberal Valeriu Munteanu a cerut ieri să fie audiată în Parlament ministrul Educaţiei, Maia Sandu, pentru a clarifica situaţia.

„Să ne spună dacă a fost sau nu exmatriculat Chiril Gaburici de la Colegiul de Microelectronică și Tehnică de Calcul, dacă are diplomă de bacalaureat, dacă a fost exmatriculat de la ASEM și dacă este valabilă diploma de studii pe care a obţinut-o la Universitatea Slavonă”, a solicitat Munteanu.

Precizăm că Universitatea Slavonă a fost fondată în 1997, însă până în decembrie 2003 a activat în baza unei licenţe provizorii, potrivit informaţiei prezentate de ministerul de resort.

Guvernul a reacţionat și a precizat în cadrul unui comunicat de presă că CV-ul prim-ministrului Chiril Gaburici conţine toate datele relevante despre studiile obţinute de acesta. „Cu referire la examenele de bacalaureat, precizăm că în perioada respectivă, acestea nu erau obligatorii pentru a fi admis în instituţiile de învăţământ superior. Mai mult ca atât, cea mai mare parte a candidaţilor era admisă la studii în baza atestatului și a examenelor de admitere”, se mai arată în document. În ceea ce privește activitatea „uneia dintre instituţiile de învăţământ în care și-a făcut studiile prim-ministrul”, serviciul de presă al Guvernului recomandă ca astfel de întrebări să fie adresate instituţiei vizate.

Acum despre bancuri și despre haz de necaz. Deputatul socialist Igor Dodon a sugerat că ministrul Educaţiei ar trebui să-l oblige pe noul său șef de la Guvern să susţină BAC-ul și doar apoi să experimenteze pe seama copiilor, notează deschide.md.

Iar deputatul liberal Anatol Șalaru a scris următoarele pe o reţea de socializare: „Nu contează faptul că a fost un pic repetent și un pic exmatriculat. Ceea ce contează e că trebuie să fie mai prost decât Șăfu. Că de nu…, vezi ce a păţit Leancă”. Șalaru se mai întreabă dacă cei de la Bruxelles știu că guvernarea de la Chișinău le trimite un repetent pentru negocieri.

FLUX

Scandalos 6 MARTIE 2015

3

FLUX

Cum a fost furată populaţia de milioane de lei şi cine sunt beneficiarii jafului Fluctuaţia cursului valutar continuă. În pofida promisiunilor făcute de autorităţi, leul moldovenesc pierde iarăși teren în raport cu principalele valute de referinţă, după o scurtă perioadă de apreciere.

După acordarea votului de încredere pentru Guvernul Gaburici, guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, anunţa victorios că leul își va întări poziţiile, iar piaţa valutară se va stabiliza. „Ceea ce se întâmplă pe piaţa valutară este o reacţie excesivă a participanţilor de pe piaţă. Intervenţiile pe care le efectuăm dau deja rezultate”, afirma acesta.

La fel de optimist se arăta și premierul Chiril Gaburici, însă întărirea monedei naţionale nu a durat prea mult.

Statul a „aspirat” rezervele populaţiei Părerile guvernatorului privind „reacţiile excesive” nu par să fie împărtășite de experţii financiari. Aceștia consideră că fluctuaţiile mari de pe piaţa valutară au fost provocate artificial, mai întâi prin crearea unui deficit de valută străină, iar apoi de lei. Panica a fost intensificată de ieftinirea și apoi scumpirea valutei naţionale, iar populaţia a fost sărăcită cu sute de milioane de lei prin operaţiunile de schimb valutar.

Deprecierea masivă a leului moldovenesc a atras după sine majorări substanţiale de preţuri, care devalorizează și mai mult veniturile și așa mizere ale populaţiei. Chiar dacă între timp valuta naţională s-a mai apreciat, preţurile cu siguranţă nu vor reveni la cele iniţiale, cel puţin, nu în ritmul cu care au crescut.

Referindu-se la perioada de prăbușire a valutei naţionale, fostul

ministru de Finanţe, Veaceslav Negruţă, a scris pe blogul său că au fost „3 zile negre” în care cineva s-a îmbogăţit pe seama cetăţenilor Republicii Moldova: „Cine face și aplică așa inginerii are mare tărie de caracter și pârghii suficiente pentru a rămâne neobservat. Încă acum o lună spuneam: 3 pași care vor fi aplicaţi: crăcănarea cursului, coordonarea brutală (același curs la toţi), și trei – „nu avem lei”.

Bravo BNM! Încă o misiune realizată cu succes. Unii își socotesc veniturile, iar consumatorii, adică populaţia – rezervele rămase. Dacă au mai rămas. Cum zicea guvernatorul? „A venit momentul când trebuie de scos rezervele și economiile din saltele”? Aspirator, nu stat! Dar cum rămâne cu pierderile și falimentul unor afaceri și domenii care urmează? Cum rămâne cu salariile și pensiile devalorizate, chiar dacă unele erau proaspăt majorate?”

BEM a obţinut cele mai mari profituri din diferenţele de curs de schimb valutar Expertul economic Stanislav Madan vorbește și el despre beneficiarii evoluţiilor de pe piaţa valutară.

Evident, nu este vorba de populaţia care privește neputincioasă cum scade puterea de cumpărare a leului. „Băncile comerciale câștigă constant din diferenţele de curs de schimb valutar, însă la creșterea oscilaţiilor valutare, în cazul dat, a nivelului de depreciere a monedei naţionale, veniturile generate pentru bănci se majorează simţitor”, scrie Madan pe blogul său, menţionând că anul 2014, când leul a pierdut aproape 20% în faţa dolarului, este o bună dovadă în acest sens. „Astfel, în anul 2014, băncile moldovenești au raportat câștiguri din diferenţele de curs de schimb în valoare de 753,2 milioane de lei sau în creștere cu 21,8% faţă de perioada similară a anului precedent. Surprinzător sau nu, cele mai multe profituri din cursul de schimb au fost obţinute de… Banca de Economii, cu un total de 145,4 milioane de lei sau aproape ¼ din total (23,4%)”, precizează Madan.

Analizând diferenţa dintre rezultatele anuale și cele raportate în primele 10 luni ale anului 2014, expertul relevă că în lunile noiembrie și decembrie, băncile locale au reușit să genereze 35,5% din rezultatul anual înregistrat de sector. „Din nou surprinzător sau nu, dar cea mai activă în această perioadă a fost… Banca de Economii, care în perioada dată a acontat venituri din cursul de schimb de 136,6 milioane de lei”, arată Stanislav Madan.

Astfel, expertul deduce că anume această bancă a fost cel mai mare purtător de cerere de valută, care a dezechilibrat în cele din urmă piaţa valutară și a condiţionat devalorizarea și mai accelerată a leului.

Conducerea BNM şi creditele cu dobândă de 0,5% Vorbind despre jaful la care a fost supusă populaţia, de modul pervers în care a fost deposedată de puţinele rezerve pe care le-a avut, nu putem să nu remarcăm cinismul și lipsa de scrupule a autorităţilor. Vă

amintim că guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a pus o parte din vina pentru haosul de pe piaţa valutară pe seama celor care ţin valuta „la saltea” și a îndemnat populaţia să-și mai limiteze consumul. Culmea este că acest demnitar, care are impresia că oamenii de rând, pensionarii cu pensii de nici o mie de lei, stau cu fundul pe saltelele burdușite cu dolari și consumă în exces, ridică lunar un salariu de aproximativ 75 de mii de lei pentru munca grea și extrem de rezultativă pe care o depune. Însă salariul exorbitant (pentru cea mai săracă ţară din Europa) este floare la ureche pe lângă faptul că guvernatorul, dar și alţi înalţi funcţionari de la BNM beneficiază la discreţie de credite preferenţiale cu o dobândă incredibilă de 0,5%. O investigaţie a Centrului de Investigaţii Jurnalistice arată că în februarie 2011, Drăguţanu a luat un credit de 840 de mii de lei, și nu de la o bancă comercială, ci chiar de la BNM, instituţie pe care o conduce. „Creditul pe care oficialul l-a obţinut este indicat și în declaraţiile cu privire la venituri și proprietăţi pe care acesta le-a depus, în ultimii ani, la Comisia Naţională de Integritate (CNI), în ele însă fiind ascunsă denumirea instituţiei care le-a oferit.

Dar din declaraţii aflăm că creditul, care trebuie rambursat până în octombrie 2016, are o rată a dobânzii extrem de atractivă și nemaiîntâlnită pe piaţă, de doar 0,5%. Cu alte cuvinte, familia Drăguţanu plătește cu aproximativ 20 de mii de lei mai mult peste suma pe care a contractat-o de la BNM, în condiţiile în care, muritorii de rând, pentru un credit asemănător, obţinut de la băncile comerciale, ar trebui să plătească în plus vreo 600 de mii de lei peste suma împrumutată, respectiv, nu mai puţin de 1,4 milioane de lei, dacă facem calculele raportându-ne la o rată anuală a dobânzii de 15%”, se arată în investigaţie.

Soţia guvernatorului este fondatoarea a cinci SRL-uri, cu afaceri în mai multe domenii. Firma „Anodilia” SRL, de exemplu, a câștigat, doar în 2013, trei contracte cu instituţiile statului pentru organizarea unor evenimente, în valoare de sute de mii de lei.

Autorii investigaţiei arată că și Emma Tăbârţă, care deţine funcţia de viceguvernatoare încă din 2008, a obţinut, la fel ca șeful său, Dorin Drăguţanu, în 2010, un credit preferenţial de 2 milioane de lei, cu aceeași dobândă de doar 0,5%, de la BNM. Banii urmează a fi rambursaţi timp de 15 ani, respectiv, până în 2025.

Casa guvernatorului BNM

Când vrei să ştergi urmele, creezi o comisie Acum, ca să nu pară că guvernării chiar nu-i pasă de ceea ce se întâmplă cu sistemul bancar, la 19 februarie a fost creată o comisie parlamentară de anchetă care să studieze situaţia din domeniu și să identifice persoanele vinovate, care „s-au îmbogăţit pe seama cetăţenilor”. Comisia s-a întrunit deja de câteva ori și chiar a adresat Băncii Naţionale un set de 30 de întrebări ce vizează atât deprecierea leului moldovenesc, cât și situaţia de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, potrivit șefului comisiei, Marcel Răducan.

Același fost ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, este de părere că respectiva comisie nu are cum să-și îndeplinească obiectivele propuse. În primul rând pentru că, deși iniţial era vorba despre o comisie pentru examinarea situaţiei în sistemul bancar, în opinia lui, obiectivul oficial al acesteia a fost restrâns, în cele din urmă, la piaţa valutară. „Întâmplător oare?”, se întreabă Negruţa. „Este clar că această comisie nu este altceva decât o misiune de curăţare politică a ultimelor evenimente. Respectiv, comisia ar putea avea misiunea doar de a identifica un eventual ţap ispășitor, iar ideologii acestor evenimente vor rămâne în umbră și protejaţi. Exact ca în cazul comisiei Reidman din 2013, un caz care merită un studiu separat”, scrie fostul ministru pe blogul său.

Referindu-se la componenţa comisiei, acesta afirmă că din cei 9 membri, cel puţin 5 nu au dreptul „nici moral, nici de alt gen să fie prezenţi în comisie, din cauza unor interese directe sau indirecte în sistemul bancar și evenimentelor întâmplate în ultimii zece ani”, precum și din cauza aflării „în relaţii de rubedenie (luaţi aminte: nași și fini, de cununie sau de botez, – superlativul relaţiilor de rudenie în Republica Moldova)”, mai menţionează Negruţa.

El analizează fiecare membru al comisiei în parte și arată motivele care, în opinia lui, nu-i recomandă pe aceștia să facă parte din aceasta.

Schemă nouă, aceiaşi actori Nu crede în eficienţa și bunele intenţii ale comisiei create de Legislativ nici fostul șef al Comisiei parlamentare economie, buget și finanţe, Veaceslav Ioniţă.

„Ancheta merge, banii se fură. O nouă schemă, aceiași actori”, scrie acesta pe blogul personal. „Avem comisie de anchetă în Parlament, companie internaţională care investighează cazul, CNA, Procuratură și toată societatea cu ochii pe ei.

Vă întrebaţi, poate, ce fac „eroii noștri”?

FURĂ!!!” susţine ex-parlamentarul.

Făcând trimitere la două scheme pe care le-a dezvăluit acum câteva luni, prin care au fost furate mai multe miliarde de lei de la BEM („CNA, care cu certitudine deţine cu mult mai multă informaţie, a deCredit interbancar Banca de

Banca

Economii

Socială

Alreda-Pro SRL

Dastinger LLP Offshore Company (Portofelul din care banii se duc unde trebuie...)

Alreda-ProSRL

CARAVITA Co

clarat public că este vorba de 27 de miliarde de lei!!!”), Ioniţă afirmă că actorii s-au perfecţionat. Potrivit ultimului document în posesia căruia a intrat și care „este cu data de 3 martie 2015”, fostul parlamentar afirmă că actuala schemă este „un mixaj” dintre cele două anterioare. „Deci, la prima etapă, banii din BEM pleacă la Banca Socială sub formă de credit interbancar. Apoi, sub formă de credit compromis ajung la o companie privată, Alreda-Pro SRL. Iar de acolo banii pleacă direct într-o companie offshore (Dastinger LLP).

Această companie offshore este un fel de portmoneu, unde se adună banii furaţi de la noi toţi. În cele din urmă, pleacă unde dorește stăpânul. În cazul nostru, prin intermediul aceleiași companii, Alreda-Pro SRL, banii au venit direct la Caravita CO, companie afiliată mult stimatului Vlad Filat”, afirmă fostul membru PLDM. Suma nu este prea mare, comparativ cu miliardele vehiculate până în prezent, recunoaște Ioniţă. Dar aceasta vorbește despre tendinţe și starea de spirit. Iar acestea nu sunt deloc încurajatoare.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Economic 6 MARTIE 2015

Justiţia intervine masiv, dar oricum tardiv şi selectiv

O problemă se poate spune complet nouă care va bate la ușa președintelui Iohannis o constituie consecinţele intrării masive în acţiune a justiţiei din România. Aceasta are o problemă în economie: furtul abominabil, care datează de ani de zile și s-a amplificat cu timpul. Pentru a da o dimensiune fenomenului, se poate arăta că transferul de la stat către privat a economiei – transformare de esenţă în trecerea de la comunism la capitalism – s-a

realizat în proporţie de cel puţin 80% prin furt, printr-o gamă întreagă de instrumente, dintre care foarte puţine reprezintă jaf material în sine, iar cele mai multe sunt montaje și malversaţiuni financiare din arsenalul retrocedărilor frauduloase, al subevaluării activelor când statul este vânzător și supraevaluării activelor când statul este cumpărător. Deci, un teren integralist pentru justiţie! Din păcate, justiţia – pentru a nu fugi de cuvinte – n-a „deranjat” acest proces. Acum, după ani și ani, parcă se trezește și intră masiv în acţiune. Începe acum să facă ceea ce trebuia să facă de cel puţin 10-15 ani. Se află în vizor spre investigare un „teren” de circa 40-50 de miliarde de euro în termeni anuali!

Din imensul prejudiciu adus ţării, justiţia n-a reușit până acum decât recuperări derizorii. Deoarece, chiar și în acţiunea în forţă din

Preţuri mai mari la principalele produse agricole În 2014, preţul mediu de vânzare a produselor agricole s-a majorat cu aproximativ șapte la sută, comparativ cu anul precedent.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, preţul mediu la produsele vegetale comercializate de întreprinderile agricole în Moldova a crescut cu 4,7%, iar la produsele animaliere – cu 14,8%. În ceea ce ţine de produsele vegetale, cel mai mult au sporit preţurile la floarea-soarelui – cu 14,3%, culturile cerealiere și leguminoase – cu 8,6% (în special la grâu – cu 7,7%, porumb – cu 12,4%), legume – cu 9,1%, cartofi – cu 1,9%.

Creșterea preţului producătorului, în special la cereale, au determinat o majorare substanţială a preţurilor la produsele animaliere. Astfel, la vite și păsări în masă vie preţurile au crescut în medie cu 15,5% (porcine – cu 15,4%, păsări – cu 16,2%), ouăle s-au scumpit în 2014 cu 13%, iar laptele – cu 9,0%.

Totodată, s-au redus preţurile de vânzare la fructe și pomușoare – cu 23,8%, la struguri – cu 10,7% și la bovine – cu 5,4%.

FLUX

Economia Moldovei se îndreaptă spre recesiune Urmare din pag. 1 Înrăutăţirea situaţiei economice din ultima perioadă este determinată atât de factori din partea cererii, cât și din partea ofertei, fapt ce necesită un spectru larg de măsuri de politică economică. Presiunile din partea ofertei derivă din reducerea exporturilor spre UE și, în special, spre CSI (-38,7% în decembrie trecut). Involuţiile respective au fost cauzate de condiţiile economice dificile din regiune, care au determinat răcirea cererii externe pentru produsele moldovenești, precum și de restricţiile comerciale aplicate de către Federaţia Rusă.

Regresul s-a produs în pofida deprecierii monedei naţionale din aceeași perioadă, care, cel puţin teoretic, ar fi trebuit să impulsioneze exporturile și să susţină fenomenul de substituţie a produselor de import cu cele autohtone. Potrivit experţilor, acest fapt confirmă, pe de o parte, dependenţa acută a economiei moldovenești de importuri, și pe de altă parte, poziţiile fragile ale exportatorilor moldoveni pe pieţele externe.

Presiunile din partea cererii s-au materializat în reducerea transferurilor din străinătate cu 30,8% în decembrie 2014, faţă de anul precedent, preponderent din Federaţia Rusă, stagnarea volumului banilor în circulaţie și reducerea cu 2,2% a volumului serviciilor cu plată prestate populaţiei în aceeași perioadă. Încetinirea activităţii economice, cuplată cu cererea sporită de valută cauzată de o serie de tranzacţii suspecte, dar și nervozitatea sporită a populaţiei, au condiţionat deprecierea substanţială a monedei naţionale. Deși tendinţa de depreciere a leului a început încă în 2011, aceasta s-a accelerat în trimestrul IV al anului trecut, se mai arată în analiza efectuată de Expert-Grup. În 2015, această tendinţă a atins cotaţii periculoase din cauza cererii sporite de valută din partea populaţiei și agenţilor economici bazată pe anticiparea unei deprecieri și mai puternice în viitor. Astfel, de la începutul anului curent, leul moldovenesc s-a depreciat cu circa 25% faţă de dolarul SUA. FLUX

ultimul timp, n-a ajuns la marii prejudiciatori, iar în cazul unor personaje sonore s-a limitat la cauze de rangul 14: personajul vânduse ţara și a fost „luat” pentru niște termopane! Cea mai tulburătoare disfuncţie este că, în timp ce capitalul străin a ajuns de departe principalul evazionist fiscal, este, probabil ca nou stăpân al României, ocolit de justiţie care se poartă cu acesta precum cu un bibelou de porţelan.

Nimeni nu știe de fapt ce consecinţe concrete va avea, pe plan imediat și pe termen lung, intervenţia masivă, dar deocamdată selectivă și oricum tardivă, a justiţiei în acest hăţiș economic infracţional. Pornind de la faptul obiectiv că „mai bine mai târziu decât niciodată”, există desigur un tronson puternic de consecinţe pozitive, ceea ce se va concretiza în anumite recuperări din prejudiciile trecutului și poate mai ales în descurajări ale infrac-

ţionalităţii viitoare. Totuși, nu sunt de ignorat consecinţele să le zicem colaterale, respectiv reacţii de dezangajare – fugă de răspundere, evitarea preluării de responsabilităţi, ocolirea funcţiilor – care pot duce la blocaje în administraţie, îndeosebi la nivel local, dar și la nivel central. Este foarte posibil ca, pe termen scurt, consecinţele pe linie de blocaj să apuce să cântărească mai greu până ce vor ajunge să fie resimţite consecinţele pozitive.

Fără să vrea, toate aceste probleme se vor strânge pe masa președintelui. Cu atât mai mult cu cât, ca fenomen nou, nu există instituţional nimeni care să fie împuternicit și pregătit să gestioneze în echilibru asemenea probleme.

Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

Infracţionalitatea a crescut de 1,3 ori în ultimii cinci ani Situaţia infracţională s-a înrăutăţit constant pe parcursul ultimilor ani. Acest lucru, recunoscut anterior de Ion Bodrug, șeful Inspectoratului General de Poliţie, este confirmat și de datele statistice. Astfel, comparativ cu anul 2010, nivelul infracţionalităţii a crescut de 1,3 ori.

Conform datelor prezentate de Ministerul Afacerilor Interne, în anul 2014, pe teritoriul republicii au fost înregistrate 41,8 mii de infracţiuni, ceea ce constituie o creștere de aproape zece la sută comparativ cu anul precedent. Rata infracţionalităţii constituie 117 infracţiuni la 10 mii de locuitori, faţă de 94 de infracţiuni în anul 2010.

Cea mai mare rată a infracţionalităţii se înregistrează în localităţile urbane, mai ales în municipiul Chișinău – 186 de infracţiuni la 10 mii de locuitori, ceea ce depășește nivelul mediu pe ţară de 1,6 ori. Un nivel mai înalt al infracţionalităţii se atestă în UTA Găgăuzia și regiunea de Sud a ţării. În zonele Nord și Centru, rata infracţionalităţii este ceva mai redusă.

Din totalul infracţiunilor înregistrate, 19,4% (8090 de cazuri) sunt din categoria celor excepţional de grave, deosebit de grave și grave, inclusiv 3,3% (1376 de cazuri) revin infracţiunilor excepţional de grave și deosebit de grave.

La 10 mii de locuitori, în medie revin 22,7 infracţiuni grave, cele mai multe fiind înregistrate tot în municipiul Chișinău (40 de cazuri la 10 mii de locuitori).

Pe parcursul anului 2014, fiecare a opta infracţiune a fost săvârșită în locuri publice. Au fost înregistrate 54 de cazuri săvârșite cu aplicarea armelor de foc, a explozivelor și grenadelor, inclusiv 6 cazuri de omor, 16 cazuri de vătămări intenţionate, 13 cazuri de huliganism și 4 cazuri de tâlhării.

Cele mai multe infracţiuni (18,3%)

au fost comise de persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie.

Totodată, de către minori sau cu participarea acestora au fost comise 1,2 mii de infracţiuni sau 2,8% din totalul infracţiunilor înregistrate. Comparativ cu anul precedent, se remarcă o creștere cu 2% a infracţiunilor săvârșite de minori, și anume a infracţiunilor cu caracter sexual, contra patrimoniului și a celor legate de droguri. În anul 2014 a crescut de 1,3 ori numărul infracţiunilor economice, precum evaziunea fiscală și contrabanda. În structura infracţiunilor înregistrate, fiecare a doua infracţiune este comisă contra patrimoniului (52,4%), după care urmează infracţiunile în domeniul transporturilor (14,4%), infracţiunile contra familiei și minorilor (5,8%) și infracţiunile contra securităţii și a ordinii publice (4,3%). În urma infracţiunilor săvârșite pe parcursul anului 2014 au decedat 663 de persoane sau cu 35 de persoane mai puţin comparativ cu anul 2013.

Numai în rezultatul infracţiunilor grave au decedat 281 de persoane. Principalele cauze de deces au fost accidentele rutiere (34,2%), omorurile (19,9%) și vătămările intenţionate (16,3%).

Potrivit șeful Inspectoratului General de Poliţie, creșterea infracţiona-

lităţii a fost condiţionată de sporirea nesemnificativă a încălcărilor și infracţiunilor de gravitate medie, în timp ce numărul celor grave și deosebit de grave a scăzut în anul 2014.

Pe de altă parte însă, mai multe crime grave comise în anii precedenţi au rămas până astăzi nedescoperite.

Este și cazul celor doi tineri omorâţi la Durlești, acum patru ani. Deși oamenii legii au declarat în repetate rânduri că asasinul este practic prins, deși au fost reţinute mai multe persoane, ancheta nu a fost finalizată nici până astăzi. La fel ca și în cazul dublului asasinat de pe traseul Chișinău-Ialoveni din septembrie 2010.

Nu au ajuns după gratii nici autorii exploziei din iunie 2011, în care a murit omul de afaceri, președinte al Federaţiei Naţionale de Tenis, Igor Ţurcanu, chiar dacă la un moment dat a existat și un învinuit.

Nedescoperit a rămas și cazul directorului companiei Basarab-Vin, Igor Basarab, omorât într-un parc din Capitală, în ianuarie 2010.

Printre cele mai recente cazuri este și cel al fostului deputat PLDM, Ion Butmalai, iar poliția încă nu poate să spună cu exactitate dacă a fost vorba de suicid ori de crimă.

FLUX

Geopolitic 6 MARTIE 2015

5

FLUX

JEAN PARVULESCO, ÎNTOARCEREA ACASĂ

Constantin Parvulesco: „Lumina interioară ca semn al providenţei” filozofie. Începe să întâlnească exponenţii intelectualităţii franceze. Va avea primele contacte, mai ales cu oameni din zona cinematografiei, pe care le va păstra de-a lungul întregii sale vieţi. Știm că mai apoi a avut o întâlnire fundamentală la Paris.

Vorbesc de mama mea. S-a căsătorit cu ea, a avut trei copii, dar, din păcate, destinul a decis să frângă acest vis frumos. În perioada când Jean Parvulesco se afla în Spania în calitate de activist în sânul OAS1, el a fost în contact cu românii din exil în epoca lui Franco, precum Faust Bradescu, Horia Sima și alţi câţiva, dar și cu ofiţeri francezi din OAS. În acea perioadă,

În acest moment vă voi povesti o anecdotă, care arată întreaga complexitate a lui Jean Parvulesco. Mai întâi aș vrea să vă spun că această anecdotă mi-a fost povestită de către cineva căruia nu-i plăcea de Jean Parvulesco, deci nu putem crede că este vorba despre o minciună. La sfârșitul colaborării sale cu Tshombe, el ia o valiză de diamante și încearcă să fugă. La frontieră este prins de trupele lui Tshombe, dar printr-un hazard extraordinar nu este executat imediat. După care Tshombe a zis: „Uite, tu mi-ai făcut atâtea servicii, îţi datorez viaţa, pleacă, vom vedea ce vom face cu tine, dar nu te vom împușca chiar acum”. Se pomenește în închisoare. Și acolo, undeva pe o coastă în dreptul orașului unde Parvulesco era închis, apare în larg o navă a armatei franceze. Jean Parvulesco cheamă gardianul și-i

mama mea a murit, lăsând în urmă trei copii mici și un soţ distrus. Această întâmplare va fi una fundamentală, deoarece în întreaga sa operă vom regăsi figura acestei femei, pe care a iubit-o și pe care, cu toate mijloacele posibile, inclusiv prin mijloace ezoterice, a încercat să o regăsească. În acel moment, viaţa lui a luat o turnură mult mai activă, fiindcă ea coincide cu expulzarea membrilor organizaţiei OAS din Madrid, aceștia fiind mutaţi pe insulele Canare. Începând cu acel moment avem o oarecare necunoaștere a existenţei sale. Îi regăsim urmele alături de Dominique de Roux. Împreună cu Dominique de Roux îl vom regăsi în Africa, unde are ocazia de a-l întâlni și a lucra împreună cu Jonas Savimbi din Angola. Mi-a povestit personal că în această perioadă a avut contacte cu Raul Castro. Știm, de asemenea, că a avut contacte cu Moise Tshombe.

Așa cum spunea el însuși, a fost instructor militar pe lângă trupele lui Moise Tshombe.

spune: „Domnule, atenţie! Pe această navă sunt niște ofiţeri ai serviciilor secrete franceze, care vin să mă caute. Dacă nu mă eliberaţi, ei vor bombarda orașul, vor ataca cazarma și vă vor masacra pe toţi”. Șeful închisorii este anunţat imediat.

El trimite o persoană pe navă ca să întrebe dacă cineva îl cunoaște pe Jean Parvulesco. Și întâmplarea face că pe acea navă tocmai era unchiul meu, Jacques Sirven2, care își făcea serviciul militar la marină. Auzind despre cine vorbește cel sosit, el zice: „Jean Parvulesco?

Da, este tatăl nepotului meu.

Ce s-a întâmplat? A, e încarcerat? Dar trebuie să îl eliberaţi!

Sigur că da, am venit aici pentru asta”. Și așa, fără a avea nicio idee asupra situaţiei reale, Jacques Sirven a făcut ca Parvulesco să fie eliberat din închisoare. Asta pentru ca să vă spun că întreaga lui biografie de activist e presărată cu astfel de anecdote. A reușit mereu să scape cu bine, cu ajutorul unei providenţe divine. Și această

Mai întâi aș vrea să vă spun că însuși faptul că eu, care sunt fiu de român, fiu al unui mare poet și scriitor român, vorbesc limba franceză, este un exemplu al românităţii în exil, al dramei pe care tatăl meu a trăit-o în sens invers. Pentru că el, fiind român, a scris în limba franceză.

Aș face un scurt rezumat din istoria biografică a tatălui meu, care este interesant nu doar sub aspectul omului Jean Parvulesco, ci și pentru că aduce o serie de lămuriri asupra operei sale. Știm că Jean Parvulesco s-a născut în România. Precizez asta, deoarece într-un interviu și un film pe care l-a făcut la televiziunea franceză el spune că e născut în Franţa, în biserica Notre Dame de Lisieux. Dar atunci când i se spune: „Dar, domnule Parvulesco, Dumneavoastră nu spuneţi adevărul”, el răspunde: „Eu niciodată nu spun adevărul. Adevărul e dincolo de noi”. Așadar, este doar un exemplu ce caracterizează personalitatea omului, a cărui memorie vrem să o cinstim astăzi. Și-a petrecut tinereţea întro familie de militari de carieră, și-a făcut primii ani de studii la un liceu militar, a avut o tinereţe turbulentă. Iar atunci când au venit anii dramatici, care au zdrobit România, anii 194748, el a hotărât să-și părăsească ţara. A traversat Dunărea înot, ajungând în Iugoslavia.

A fost arestat de sârbi și așa a survenit o primă confruntare fundamentală. El relatează în una dintre primele sale lucrări biografice, numită „Raport secret către nunţiatură”, o serie de elemente biografice privind trecerea prin Iugoslavia. Și este foarte probabil ca înclinaţia sa spre ezoteric și fundamentele sale mistice să dateze din perioada acestor experienţe, pe care le-a avut în lagărul de reeducare iugoslav. Acolo el și-a pierdut dinţii, dar a găsit lumina interioară. Trecerea foarte aproape de moarte, cu care specialiștii în practicile totalitariste sunt obișnuiţi, l-a făcut să scape, așa cum spune el însuși, de mai multe simulacre de execuţie. Ultimul, cel care trebuia să fie ultimul, a fost întrerupt prin intervenţia salvatoare a unei patrule de ofiţeri francezi, potrivit biografiei sale. Așadar, el reușește să scape din lagărul iugoslav, se regăsește la Viena, apoi la Trieste, iar de la Trieste în Europa liberă pe atunci. Se hotărăște să ajungă la Paris, care devenise pentru mulţi intelectuali români Patria ideală.

La Paris întâlnește mai mulţi alţi exilaţi, dar mai ales o persoană ce va avea o importanţă considerabilă în destinul său, regizorul Eric Rohmer, care îl primește, îl cazează, îl ajută să-și înceapă studiile. Și, întradevăr, el își va face studiile în

prezenţă a providenţei divine (era conștient de ea) a marcat, de asemenea, integritatea operei sale.

Când s-a întors la Paris (există un eveniment despre care vorbește în cărţile sale), revine în locurile unde și-a întâlnit pentru prima dată soţia și, potrivit propriilor sale cuvinte, el primește fulgerul lui Apolo, conștiinţa unei realizări ezoterice sau spirituale, care plasează viaţa sa într-un alt plan. Și cu această viaţă, acum intrată într-un alt plan, va avea contacte și posibilităţi de întâlnire cu oameni extrem de diferiţi, dar cu toţii foarte importanţi, cum ar fi Raymond Abellio, în principal, anturajul tuturor cercurilor ezoterice franceze. Vorbim aici de toată partea secretă a partidelor politice, de toate organizaţiile paralele, dintre care unele sunt evocate în povestea cu Rennes-le-Château, precum Prioratul de Sion și teoria supravieţuirii, a succesiunii liniei regale merovingiene, care își așteaptă reînvierea la sfârșitul timpurilor.

Din momentul în care Jean Parvulesco revine la Paris, el practic încetează să se mai deplaseze fizic din acel loc. Și totuși, trebuie să notăm că în perioada aceasta, el se află un an sau doi la Roma, unde leagă o prietenie cu Julius Evola. La Roma este în contact cu Borghese și Ganni Tini, care erau adepţi activi ai teoriei haosului și ai destabilizării Italiei. Din fericire, reușește să scape și din această zonă și revine la Paris.

Aici el va fonda, împreună cu prietenii săi români, editura Edition de l’Herne. Este, de asemenea, printre iniţiatorii editurii L’Age d’Homme, participă la primele numere ale revistei „L”Elements”, la „Noua Dreaptă”, împreună cu Alain de Benoist. Și-a păstrat prietenii serioase și fidele în mediile activiștilor de extremă dreaptă și a continuat să fie apreciat și iubit de mediul cinematografic al Noului Val. Prin intermediul lui Eric Rohmer va continua să îl frecventeze pe Jean-Luc Godard, actori ca Gérard Depardieu, Alain Delon, care au băut mult alături de Jean.

După această poveste la Paris, anii săi din urmă sunt relativ cunoscuţi. A înfiinţat prima revistă de geopolitică, care se numea „De la Atlantic la Pacific”, a scris articole în revista „Combat” (Lupta), care au valoare de actualitate și acum. A petrecut un moment important la Geneva împreună cu Dominique de Roux. După trecerea sa prin Geneva a scris două romane și a făcut încă doi copii. Trebuie să vă spun că s-a recăsătorit, după ce a fost multă vreme

Constantin Parvulesco este fiul lui Jean Parvulesco și al Contesei Véronique Sénac de Meilhan, născut la Madrid pe data de 10 mai 1960.

A urmat Școala de Cadeţi din Sorèze, unde a obţinut o specializare militară ca parașutist în trupe de comando, apoi a lucrat ca analist militar la statul major al Primului Corp de Armată din Baden-Baden. A studiat știinţele religioase la Școala practică de înalte studii de la Sorbona, Paris, și a obţinut un master în comunicare la Ircom, în Angers (Universitatea Catolică).

Este scriitor, istoric, reporter special, fotograf și conferenţiar.

A susţinut cronicile „Arta de a trăi” și „Istorie și Orologii” în mai multe reviste din Franţa, Elveţia și Luxemburg.

A publicat 52 de cărţi, printre care: „Transsiberianul”, „Orient Express”, „Cafenele literare”, „Sumo”, „Geisha”, „Samurai și Kamikaze”, „Messerschmitt”, „Porsche”, „Gondolele”, „Zei și Trabucuri”, „Beretta 92”, „Motocicleţe rusești”, „Ceasuri militare”, „Secretul Apărării”, „Parașutiștii” etc.

A condus o delegaţie a ordinului de Malta în România, în timpul revoluţiei din 1989. Ca reporter special, a traversat Europa și Rusia de la Paris la Novosibirsk și a mers pe urmele lui Che Guevara de la Buenos Aires prin Anzi până la Machu-Pichu și Lima via Valparaiso. A participat la expediţii etnoarheologice în Honduras și Nicaragua. Constantin Parvulesco este Ambasador al Regatului Araucaniei și Patagoniei, fiind înnobilat duce de Villarica de către ASR prinţul Araucaniei și Patagoniei. Este, de asemenea, Comandor de Paris al Ordinului Militar și Ospitalier Sfântul Lazăr de Ierusalim, Baliv Mare Cruce al Ordinului Nobil Regal Steaua Sudului, decorat cu Marea Cruce de Onoare de San Téotonio, Comandor al ordinului Coroana de Oţel și Cavaler al Ordinului Vulturului din Georgia. văduv, cu Margaritte, care mai trăiește și azi în localitatea Tour, împreună cu unul dintre cei doi copii ai lor, Veronique.

V-am dat o schiţă biografică și aș vrea să vă mai dau câteva lămuriri despre personalitatea lui Jean Parvulesco. Dacă e să-l privim în poze, el poate apărea ca un om sever. Însă oamenii care l-au întâlnit au fost marcaţi de amestecul de străfulgerări ale intuiţiilor sale și de omenia sa imediată, care îl putea face să se emoţioneze, să zicem, până și de parfumul unor mici. Așadar, printre particularităţile personalităţii lui Jean Parvulesco, după părerea mea, cea mai fascinantă este că în viaţa sa a putut să lege contacte și prietenii în medii extrem de diferite, cu oameni având opinii extrem de diferite. El a putut să fie alături de oamenii de la AOS, anti-gaulliști care erau gata să îl omoare pe Charles de Gaulle, și cu oamenii din serviciul care era însărcinat să îl protejeze pe

acesta. Zic asta pentru a putea spune că convingerile sale politice și spirituale profunde erau dincolo de contingenţele imediate. El avea cu adevărat o viziune, politică și, mai ales, geopolitică, deasupra oricăror limite de partid. Ceea ce, e drept, i-a adus și numeroși dușmani.

Voi încheia aici și vă mulţumesc pentru atenţie.

Constantin PARVULESCO

___________________ 1 Organizaţia Armată Secretă. A fost creată de către ofiţeri francezi pentru a-l debarca pe Generalul de Gaulle și a prelua puterea. Multiple tentative de asasinat, acţiuni armate etc. Jean Parvulesco a fost profesor la școala de comandos „Delta” sub comanda Dr. Perez la Madrid, mai apoi la Las Palmas. Precizare ulterioară a lui Constantin Parvulesco, făcută la rugămintea mea.

2 Jacques Sirven este fiul lui George Sirven, consul al Franţei asasinat în Chili în 1943, și al Madelenei, născută Charpy de Maréchal de Luciane, fiica du Généralui, care a condus misiunea militară în Polonia în 1936.

FLUX

6

Externe 6 MARTIE 2015

Kievul aşteaptă arme letale de la Washington. Europa se mai opune Vicepreședintele Parlamentului ucrainean, Andrei Parubii, a anunţat miercuri, 4 martie, pentru postul de televiziune 5 Kanal că reprezentanţi ai Kievului și Washingtonului au început discuţiile privind livrarea de armament Ucrainei, relatează Interfax. „În prezent, purtăm discuţii la nivel tehnic cu privire la (...) tipurile de arme neletale ce vor fi livrate în curând Ucrainei”, a afirmat vicepreședintele Parlamentului ucrainean, potrivit Mediafax.

Andrei Parubii a anunţat că în cadrul vizitei pe care a efectuat-o recent în Statele Unite s-a întâlnit cu oficiali de rang înalt de la Pentagon și membri ai Consiliului de Securitate, precum și cu adjunctul secretarului de Stat pentru Afaceri Europene, Victoria Nuland. El a dezvăluit, totodată, că a prezentat o listă cu arme necesare Ucrainei. Potrivit lui, lista conţine atât arme letale, cât și neletale. Și fostul președinte georgian Mi-

hail Saakașvili, numit recent consilier al președintelui ucrainean Petro Poroșenko pe probleme de politică externă, a susţinut miercuri, în cadrul unor audieri în Congresul SUA, cauza înarmării Ucrainei, conform AGERPRES. Vorbind în faţa Comisiei pentru Relaţii Externe din Senatul american, Saakașvili a precizat, după cum relatează postul Radio Svoboda, că Ucraina are nevoie acum de arme grele, mai ales de arme antitanc, pentru a face faţă „ofensivei” Rusiei. „Dacă aceste arme nu vor exista, nu va mai exista nici Ucraina”, a afirmat Saakașvili. El a respins argumentul că SUA trebuie să-și coordoneze poziţia în această privinţă cu cea a Europei, apreciind, între altele, că este puţin probabil ca Germania să fie de acord cu furnizarea de armament Ucrainei.

Adjunctul secretarului american de stat pentru afaceri europene, Victoria Nuland, a precizat în timpul audierii în faţa unei comisii din Congresul american că președintele Barack Obama încă examinează această chestiune cu responsabili din domeniul securităţii naţionale.

Totuși, Victoria Nuland a recunoscut faptul că Ucraina a încercat să

Parlamentul Sloveniei a legalizat căsătoriile între persoane de acelaşi sex

Parlamentul sloven a adoptat marţi, 3 martie, o lege care autorizează căsătoriile între persoanele de același sex, devenind astfel al 11-lea stat al Uniunii Europene care legalizează aceste căsătorii, relatează Euronews, citată de Mediafax.

La nivel mondial, Slovenia va deveni cel de-al 21-lea stat care legalizează aceste căsătorii.

Parlamentarii au adoptat legea cu 51 de voturi pentru și 28 împotrivă. Ei au votat, de asemenea, în favoarea legalizării adopţiei de către cuplurile formate din persoane de același sex. Legea urmează să fie semnată de președintele ţării, înainte de a intra în vigoare.

Propusă de partidul de opoziţie Stânga Unită (ZL), legea a primit sprijinul partidului premierului Miro Cerar.

Opoziţia de centru-dreapta a votat împotrivă, declarând că sunt ameninţate valorile familiale tradiţionale.

Legea a fost criticată de mai multe grupări civile, relatează televiziunea publică slovenă, potrivit hotnews. ro. Cele două partide de opoziţie care s-au pronunţat împotriva adoptării legii au anunţat deja că vor începe să strângă semnături în vederea organizării unui referendum. Pentru anularea legii, ele au însă nevoie de o cincime din totalul de 1,7 milioane de alegători sloveni, respectiv 340 de mii de persoane. În timpul sesiunii, aproximativ 2000 de persoane au protestat în faţa Parlamentului. Manifestanţii au anunţat că vor semna o petiţie pentru organizarea unui referendum care să împiedice intrarea în vigoare a legii.

FLUX

achiziţioneze arme din alte state, însă acestea au solicitat avizul Washingtonului înainte de a decide dacă vor efectua astfel de livrări.

Mai mulţi senatori americani au cerut, în repetate rânduri, furnizarea de armament Kievului, în timp ce Franţa, Finlanda, Italia și Germania se opun.

Conflictul din estul Ucrainei împiedică respectarea a numeroase acorduri politice și militare între Moscova și Berlin, a afirmat miercuri ministrul german de Externe, FrankWalter Steinmeier, relatează site-ul de știri Sputnik, citat de Mediafax.

Potrivit șefului diplomaţiei germane, situaţia din estul Ucrainei, afectat de un conflict între Kiev și separatiștii proruși, prejudiciază, de asemenea, politica internaţională în domeniul dezarmării. „Cei care nu ţin cont de faptul că disputa din estul Ucrainei ne împiedică să respectăm înţelegerile politice, dar și acordurile în domeniul apărării semnate cu Rusia, nu înţeleg pericolul reprezentat de acest conflict, inclusiv pentru politica de dezarmare”, a anunţat Steinmeier în Bundestag.

Ministrul german a declarat că „nu poate promite” că soluţionarea con-

flictului ucrainean va antrena o retragere imediată a armelor nucleare strategice din Europa.

Pe de altă parte, Rusia consideră că doar o reformă constituţională poate instaura definitiv pacea în Ucraina. Reforma constituţională este singura modalitate de a instaura definitiv pacea în Ucraina, a apreciat miercuri președintele Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamen-

tului rus), Serghei Narâșkin, relatează agenţia de stat Tass, în pagina electronică. „Noi considerăm că reforma constituţională este singura modalitate de a instaura definitiv pacea, de a restabili încrederea în autorităţile ucrainene”, a mai afirmat Narâșkin într-o intervenţie la postul de televiziune Rossia 24.

FLUX

Netanyahu, discurs controversat de la tribuna Congresului SUA: „Duşmanul duşmanului îţi este tot duşman” Premierul israelian Benjamin Netanyahu a susţinut, marţi, 3 martie, cel de-al treilea discurs în Congresul american din cariera sa, performanţă egalată doar de Winston Churchill. Totuși, prezenţa la Washington a șefului guvernului de la Ierusalim a iscat o mare controversă.

El a sosit în Statele Unite la invitaţia liderilor republicani ai Congresului, nu la cea a președintelui Barack Obama. Liderul de la Casa Albă a criticat prezenţa lui Benjamin Netanyahu în Congres, pentru că are loc cu două săptămâni înaintea alegerilor parlamentare din Israel.

Premierul israelian Netanyahu a declarat de la tribuna Congresului american că acordul negociat de SUA cu Iranul este un pas greșit. El a caracterizat acordul în domeniul nuclear drept ,,Bad Deal’’ (târg prost), scrie jurnalul.ro.

Pasaje din discursul liderului israelian au fost aplaudate cu ovaţii de membri ai Congresului în care republicanii sunt majoritari. O declaraţie din tabăra democraţilor este tranșantă: OASPETELE NOSTRU A JIGNIT INTELIGENŢA STATELOR UNITE, a spus Nancy Pelosi. „Iranul și grupul terorist Stat Islamic sunt în competiţie pentru coroana islamului militant radical. Unii se numesc Republica Islamică. Ceilalţi își spun Statul Islamic. Ambele entităţi vor să instaureze un imperiu islamist, iniţial în Orientul Mijlociu, apoi în întreaga lume. Doar că au disensiuni între ei despre cine va fi liderul acelui imperiu”, a declarat Netanyahu în faţa Congresului american, conform Mediafax. „În acest mortal joc al tronurilor nu există loc pentru America sau pentru Israel, nu

ar exista pace pentru creștini, evrei sau musulmani, căci nu împărtășesc acest crez islamic de tip medieval, nu ar fi drepturi pentru femei, nu ar fi libertate pentru nimeni. În acest context, în privinţa Iranului și a grupului Stat Islamic, dușmanul dușmanului îţi este tot dușman”, a mai afirmat Netayahu.

Iranul concurează cu grupul terorist Stat Islamic pentru dominarea Orientului Mijlociu, iar un regim islamist care ar avea arme nucleare ar fi cea mai mare ameninţare la adresa Israelului și a întregii lumi, a avertizat premierul isaelian în Congresul SUA: „Regimul iranian este chiar mai periculos decât cel nazist, fiind o ameninţare pentru pacea întregii lumi. Iranul concurează cu grupul terorist Stat Islamic pentru dominarea Orientului Mijlociu. Cel mai mare pericol pentru întreaga lume ar fi un regim terorist islamist dotat cu arme nucleare. A învinge organizaţia teroristă Stat Islamic, dar a lăsa Iranul să fabrice arme nucleare ar fi câștigarea unei lupte, dar pierderea războiului”, a insistat Netanyahu, cerând Statelor Unite să blocheze presupusele eforturi ale Teheranului de a fabrica arme nucleare.

Iranul și marile puteri din grupul P5+1 (SUA, China, Rusia, Marea Britanie, Franţa și Germania) poartă negocieri pe tema programului nuclear iranian. Israelul și Occidentul suspectează Iranul că încearcă să fabrice arme nucleare sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul islamist de la Teheran respinge acuzaţiile, potrivit digi24.ro.

Pe de altă parte, președintele Barack Obama a opinat marți că în discursul său, Benjamin Nentayahu nu a spus nimic nou și nu a prezentat o alternativă viabilă la proiectul de acord privind domeniul nuclear iranian. „Știu că discursul meu a fost subiectul unei mari controverse. Regret nespus faptul că unii au perceput prezenţa mea aici drept o acţiune politică. Aceasta nu a fost intenţia mea, niciodată. Vreau să vă mulţumesc, democraţi și republicani, pentru sprijinul comun pentru Israel, an după an, deceniu după deceniu”, a declarat premierul israelian în Congres, salutând, de asemenea, sprijinul acordat Israelului de către președinţii americani, de la Harry Truman până la Barack Obama. În Israel, discursul premierului a fost recepţionat diferit, în funcţie de formaţiunile aflate în campania electorală pentru alegerile din 17 martie. Unele opinii critică acest discurs, care va conduce la răcirea relaţiilor cu SUA, potrivit cotidianului New York Times.

FLUX

Programe 6 MARTIE 2015

LUNI, 9 MARTIE 6.05 Baștina. Magazin agricol.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate.„Sandocan”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Magazinul copiilor. 10.50„Bună seara!” Talk show (reluare). 11.55, 17.55, 4.35 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.10 În lumea asta sunt femei... 14.10 Miniserial. „SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 15.00 Documentar pentru copii. „Să devii o stea”. 16.00 În ritm de dans. 16.30 Reporter de gardă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 ARTelier. 22.40 Săptămâna sportivă. 23.25 “Ritmuri de primăvară”. Concert susţinut de clubul dans sportiv „Codreanca” și interpreţi de muzică ușoară. 1.25 “Mărţișor 2015”.

Concert simfonic. 2.55 Chișinăul de ieri și de azi. 3.10 La noi în sat. 5.30 Natura în obiectiv.

MARŢI, 10 MARTIE 6.05 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate.„Sandocan”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Accente economice. 11.35 Videoteca copiilor. 11.55, Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 La noi în sat. 14.50 Săptămâna sportivă. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: Guadelupa, cel mai bun rom din lume”. 16.30 Gagauz ogea. 18.00 „Hora primăverii”. Spectacol de închidere a Festivalului Internaţional de Muzică „Mărţișor 2015”. Transmisiune în direct de la Palatul Naţional „N. Sulac”. În pauză: MESAGER. 21.25 Dialog social.

21.45 Medalion muzical. 22.40 Seară de creaţie cu... „Frunze de dor” alături de Ion Druţă. 0.50 Film. „PLUTONIERUL ROCCA”.

2.30 Documentar. „Bijuterii arhitecturale”. 4.00 MESAGER. 4.35 Documentar. „Merce Cunningham”. 5.30 Știinţă și inovare.

MIERCURI, 11 MARTIE 6.05 Gagauz ogea. 6.35 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Natura în obiectiv. 10.50 Documentar. „Merce Cunningham”. 11.45, 15.00 Seară de creaţie cu...„Frunze de dor” alături de Ion Druţă. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 3.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.00 O seară în familie. 16.05 Documentar.„Bijuterii arhitecturale”. 16.30 Русский мир. 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25„Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Medalion muzical. 22.40 Futsal.

Cupa Moldovei. Finală. 0.00 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

5.30 Accente economice.

JOI, 12 MARTIE 6.05 Русский мир. 6.35 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 22.05 Настоящее время.

10.15, 5.30 Vectorul European. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”.

14.05 Cultura azi. 14.50 „Mărţișorul copiilor”. 15.50 Părinţi și copii. 16.30 Свiтанок. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-lot „5” din „35”.

21.25 Reporter de gardă. 22.40 Documentar.„Mahler, în„tempo moderat”. 23.40 Film. „LEONE” (Italia). Episodul 2. 1.15 „Mai de taină ca misterul, doar femeia poate fi...”.

VINERI, 13 MARTIE 6.05 Portrete în timp. Liviu Damian. 6.40 Documentar. „Shift viaţa în era digitală”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa!

7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Destine de colecţie. 10.45 Medalion muzical. 11.00, 2.55 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.25 Știri pozitive. 14.45 Erudit-cafe.

15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Portrete în timp. Spiru Haret. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55„Bună seara!”

Talk show cu Mircea Surdu. 21.25 Stil nou. 22.40 Fii tânăr! 23.25 Film. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.05 Documentar. „Mahler, în „tempo moderat”. 5.35 Reporter de gardă.

SÂMBĂTĂ, 14 MARTIE

LUNI, 9 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4964 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MARŢI, 10 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă(r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4965 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MIERCURI, 11 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4966 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

JOI, 12 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4967 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

VINERI, 13 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4968 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

SÂMBĂTĂ, 14 MARTIE

6.05 Documentar. „Fotografia experimentală din anii ‚20”. 6.30 Identitate Basarabia. 7.05 Documentar pentru copii. „Să devii o stea”. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal.

10.00 Știinţă și inovare. 10.30 „De pe plaiurile românești”. Program muzical. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Portrete în timp. 12.30 Documentar. „Arts 21”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive. 13.35 Aniversări. Petru Cărare. 14.35, 22.20 Mihai Dolgan. „Cântă un artist”. Concert. 16.05 Miniserial. „SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус).

17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Dor. 23.50 Serial. „TAXIMETRISTA” (Italia). Episodul 1. 1.30 Fii tânăr! 2.15 Film. „LEONE” (Italia). Episodul 2. 4.30 „Bună seara!” Talk show cu Mircea Surdu.

06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.13, an 2 ( sfârșitul seriei a II a) 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Teen Mom, ep.109, sezon 1 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

DUMINICĂ, 15 MARTIE

DUMINICĂ, 15 MARTIE

6.05 Documentar.„Shift - viaţa în era digitală”. 6.20 Documentar. „360 grade GEO: Pe aripile Condorului Anzilor”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal.

10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Documentar. „Fotografia experimentală din anii‚20”. 13.45 Moment poetic. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 “Ritmuri de primăvară”.

Concert. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50, 22.20 „File de calendar”.

Petre Neamţu la 65 de ani. 21.25 Identitate Basarabia. 23.30 Serial. „TAXIMETRISTA” (Italia). 1.05 Erudit-cafe. 1.50 Film. „PLUTONIERUL ROCCA”. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

5.35 Știri pozitive.

05:45 Serial: Dragoste de viaţă 06:45 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.1, an 3 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Teen Mom, ep.110, sezon 1 (sfârșitul primei serii) 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

LUNI, 9 MARTIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor, prima ediţie 22:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici! Ediţie specială 23:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:05 Serial: CSI: New York ep.15, an 8 01:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.1, sezon 7 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O Seară perfectă (r) 03:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MARŢI, 10 MARTIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Trandafirul negru (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Vine CHEFul! prima ediţie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.16, an 8 00:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.2 sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MIERCURI, 11 MARTIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (best of) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Trandafirul negru (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinţi ep.1, sezon 7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.17, an 8 00:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.3, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

JOI, 12 MARTIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (best of) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Trandafirul negru (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinţi ep.2, sezon 7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.18, an 8 00:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.4,sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

VINERI, 13 MARTIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (best of) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Trandafirul negru (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:00 Filmul PRO 23:30 Film: Wall Street: Banii sunt făcuţi să circule 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O Seară perfectă (r) 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 14 MARTIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Toamna bobocilor 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 14:20 Vine CHEFul! (r) 15:00 Film: Un bacșiș de două milioane de dolari 17:00 Filmul Pro (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranţa State 20:45 Ferma vedetelor 22:15 Film: Resident Evil: Viaţa de apoi 00:30 Știrile ProTv cu Speranţa State (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranţa State (r)

DUMINICĂ, 15 MARTIE 07:00 Știrile PRO TV – Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Un bacșiș de două milioane de dolari (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Bingo 16:15 Film: Eddie 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranţa State 20:45 Film: Curierul 22:45 Film: Înmormântare cu peripeţii 00:15 Știrile ProTv cu Speranţa State (r) 01:00 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranţa State (r)

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

ПОНЕДЕЛЬНИК, 9 МАРТА 06:00 Новости 06:10 „Николай Рыбников. Парень с Заречной улицы” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 „Здоровье” 10:00 Новости 10:10 Teleshopping 10:25 Надежда Румянцева, Николай Рыбников в комедии „Девчата” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 К юбилею актрисы. Лариса Голубкина, Юрий Яковлев в фильме „Гусарская баллада” 14:05 К 35-летию любимого фильма. Премьера. „Москва слезам не верит”. Рождение легенды”15:00„Primele știri”(rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Вера Алентова, Алексей Баталов в фильме „Москва слезам не верит” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 „Точь-в-точь” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время”. Информационноаналитическая программа 22:50 Премьера. Елизавета Боярская, Дарья Мороз, Александр Лазарев в многосерийном фильме „Долгий путь домой” 00:45 „Primele știri” (rus)

ВТОРНИК, 10 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:20 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Долгий путь домой”. Многосерийный фильм 14:45 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:40 „Контрольная закупка” 16:05 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Жди меня” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Елизавета Боярская, Дарья Мороз, Александр Лазарев в многосерийном фильме„Долгий путь домой”00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант”

СРЕДА, 11 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:20 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Долгий путь домой”. Многосерийный фильм 14:45 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:40 „Контрольная закупка” 16:05 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00„Давай поженимся!”20:00„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:45„Время” 22:20 Премьера. Елизавета Боярская, Дарья Мороз, Александр Лазарев в многосерийном фильме„Долгий путь домой”00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант”

ЧЕТВЕРГ, 12 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:20 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Долгий путь домой”. Многосерийный фильм 14:45 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:40 „Контрольная закупка” 16:05 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00„Давай поженимся!”20:00„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:45„Время” 22:20 Премьера. Елизавета Боярская, Дарья Мороз, Александр Лазарев в многосерийном фильме„Долгий путь домой”00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:10 Премьера. „Григорий Горин. „Живите долго”

ПЯТНИЦА, 13 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:20 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Долгий путь домой”. Многосерийный фильм 14:45 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:40 „Контрольная закупка” 16:05 „Мужское / Женское” 17:00 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00„Давай поженимся!”20:00„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:40„Время” 22:15 „ДОстояние Республики” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 01:05 Премьера. Доминик Купер в фильме „Флеминг” 02:35 „Prima Oră” (R) 04:40 „Мужское / Женское”

СУББОТА, 14 МАРТА 06:00 Новости 06:10 „В наше время” 06:55 К юбилею актера. Сергей Юрский в комедии „Золотой теленок”. Часть 1-я 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Юрий Яковлев. Последняя пристань” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 „Идеальный ремонт” 13:05 Премьера. „Страна на „колесах” 14:00 Виктория Исакова, Павел Трубинер в многосерийном фильме „Любовь с оружием” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Любовь с оружием”. Продолжение 16:05 „Григорий Горин. „Живите долго” 17:00 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30„Угадай мелодию” 19:10„Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:20„Время” 21:45 Премьера сезона. „Танцуй!” 00:00 Комедия Владимира Меньшова „Ширли-Мырли”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 15 МАРТА 06:00 Новости 06:10„Короли смеха”. Леонид Енгибаров 06:35 К юбилею актера. Сергей Юрский в комедии„Золотой теленок”. Часть 2-я 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 „Теория заговора” 13:10 К юбилею актера. „Сергей Юрский. „Я пришел в кино как клоун” 14:05 Виктория Исакова, Павел Трубинер в многосерийном фильме „Любовь с оружием” 15:00„Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 „Любовь с оружием”. Продолжение 16:00 Коллекция Первого канала 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Коллекция Первого канала 19:00„Replica”20:00„Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:15 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:25 Премьера. Светлана Ходченкова, Максим Матвеев в комедии „Любит не любит”

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

7

FLUX

ПОНЕДЕЛЬНИК, 9 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineţii. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Титаник. Драма. США 1997 14:00 Новости. 14:35 Титаник. Драма. США 1997 (продолжение) 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Ночь в музее. Фэнтези. США 2006 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Кости. Детектив. США 2005 00:30 Ночь в музее. Фэнтези. США 2006 02:35 Știri. 03:05 Час суда с Павлом Астаховым. 03:55 Știrile dimineţii. 05:40 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 10 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineţii. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Кости. Детектив. США 2005 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL “ Real Madrid CF- FC Schalke 04 „. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:30 Откровенный разговор. 01:30 Дело Астахова. 02:20 Новости. 02:55 Час суда с Павлом Астаховым. 03:45 Știrile dimineţii. 05:30 Дело Астахова.

СРЕДА, 11 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineţii. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri.

11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Кости. Детектив. США 2005 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL “ FC Bayern MunichFC Shakhtar Donetsk „. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:30 Откровенный разговор. 01:30 Дело Астахова. 02:20 Новости. 02:55 Час суда с Павлом Астаховым.

03:45 Știrile dimineţii. 05:30 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 12 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineţii. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Дьявол носит «Prada». Драма. США 2006 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Кости. Детектив. США 2005 00:30 Дьявол носит «Prada». Драма. США 2006 02:35 Știri. 03:05 Час суда с Павлом Астаховым. 03:55 Știrile dimineţii. 05:40 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 13 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineţii. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 Люди Икс: Последняя битва. Фантастика. Канада, США 2006 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Кости. Детектив. США 2005 00:30 Откровенный разговор. 01:30 Час суда с Павлом Астаховым. 02:30 Știri. 03:00 Час суда с Павлом Астаховым.

03:55 Știrile dimineţii. 05:40 Дело Астахова.

СУББОТА, 14 МАРТА 6:30 Новости. 7:00 Дело Астахова. 8:00 Откровенный разговор. 9:00 „Autostrada”. 10:00 Откровенный разговор.

10:50 Друзья. Комедия. США 1996 13:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 14:00 Новости. 14:30 Обмани меня. Детектив. США 2009 17:00 Știri. 17:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 18:00 Люди Икс: Последняя битва. Фантастика. Канада, США 2006 20:00 Новости. 20:40 Перси Джексон и похититель молний. Фэнтези. США 2010 23:00 Știri. 23:30 Мост. Детектив. Швеция 2011 00:40 Știri. 1:10 Дело Астахова.

2:00„Autostrada”. 2:55 Новости. 3:45 Откровенный разговор.

5:25 Мост. Детектив. Швеция 2011

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 15 МАРТА 6:30 Știri. 7:00 Дело Астахова. 8:00 Откровенный разговор.

9:00 Magazin UEFA Champions League. 9:30 Откровенный разговор. 11:05 Друзья. Комедия. США 1996 13:15 Кости. Детектив. США 2005 14:00 Новости. 14:30 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 18:00 Перси Джексон и похититель молний. Фэнтези. США 2010 20:00 Новости. 20:30 День независимости. Фантастика. США 1996 23:00 Știri. 23:30 Мост. Детектив. Швеция 2011 0:40 Știri. 1:10 Дело Астахова. 1:55 Откровенный разговор.

2:45 Știri. 3:15 Откровенный разговор. 4:55 Știri. 5:25 Мост. Детектив. Швеция 2011

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 198 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

FLUX

8

Cultur=

6 MARTIE 2015

Leo BUTNARU

ADOLESCENTUL ŞI LESA BULDOGULUI (Pagini de jurnal) două texte, unul din ele intitulându-se „China merge încotro i-e voia”. Mda, i-e! Apoi ce lingeri de mână și alte organe, când vorbește despre ne-kagebistul Ion-președintele (Iliescu)! O-hoho! Autorul trebuie să se mai reîntoarcă în vreo clasă-două din școala medie…

22.VII.1995 La premiera cărţii lui Serafim Saka & Ko (scriu cu simpatie) au participat și coautorii ei – domnii Crihan, Pirogan, Usatiuc, Gușilă, Holban…

Citind „Basarabia în Gulag”, eram pe o undă încă neîntreruptă – chiar în dimineaţa acelei zile terminasem lectura „Arta refugii” a lui Paul Goma.

M-am gândit și la „20 de ani în Siberia” a doamnei ţărance Aniţa Nandriș din Mahala, Cernăuţi, pe care acum un an mi-o oferise la Sibiu doctorul Nandriș și pe care la puţin timp am parcurs-o dintr-o grea și dureroasă răsuflare.

Pe la 13-14 ani, scriam informaţii elementarissime la ziarul raional din Sângerei. Dar nu puteam concepe că un vestit, fo-o-a-arte vestit scriitor să ticluiască infantilisme de genul: „China respectă România. România îi este dragă.

(Sic! De unde cunoaște aceste lucruri… intime?

– n.m.) Cine a văzut felul (doi, trei? – n.m.) în care a fost primită delegaţia oficială română, condusă de premierul Nicolae Văcăroiu, s-a convins de acest lucru. Premierul chinez Le Peng s-a pronunţat pentru o aprofundare și o permanentizare a relaţiilor politice, economice, culturale și, desigur, pentru investiţii reciproce, accentuând că agenţii economici privaţi constituie azi principala legătură între cele două ţări” etc. Așa ne informează dânsul, căzând în sub-jurnalism. Însă într-un alt text amatoricesc, de data aceasta scos pe prima pagină, informatorul îi zice unui sărbătorit: „Ai împlinit 60 de ani, frate Ilie. Nu-i nimic, i-am împlinit și eu”. Deci, ziaristul nostru are… peste 60 de ani, ziaristul rudimentar nu-i altul decât cel ma-a-re, ma-a-re de tot!... Iar atare sub-nivelare a scrisului este o ofensă adusă atât literaturii, cât și publicisticii românești. Ah! Cum se mai amuzau Serafim Saka și Ioan Mânăscurtă, citind cu glas mare, expresiv, mostrele din cele

3.VIII.1995 Ieri, o după-amiază prelungită până spre ora 22, jertfită – ca din senin – unei revizii drastice, chiar crunte într-un top enorm de mii – cred – de fișe. Câteva sute din ele – aut! M-am despărţit râzând de trecutul unor superficialităţi sau vechituri (de receptare). Dar am și sistematizat tematic alte sute de prefabricate teoretice, detalii eseistice, jurnalistice, care, sigur, vor avea șansa să-mi acorde niște… șanse la regizarea unor pagini de mâine.

5.VIII.1995 Din fișele… reutilizabile, pe care nu le-am aruncat pe vânt sau în conducta de gunoi (a vorbăriei lumii), în burlanul ca un pix uriaș golit de kilograme multe de pastă cu care se scrie ceea ce se tot scrie în vremurile noastre, în special aberaţii politice. – Mă rog, concluzii foarte subiective și nici cât e negru în vârful pixului obligatorii…

Așadar, transcriu de pe o fișă că Sfânta Veronica, oblăduitoarea pictorilor, a ţinut de relicvă năframa cu chipul lui Hristos aplicat pe pânza ce absorbise tonalitatea alb-gălbuie a transpiraţiei emanate în răspasul chinurilor de martir. (Și ce mai fac cu fișa? O boţesc în palmă, aruncând-o la coș, probabil, astfel comiţând un sacrilegiu, vorba fiind de o fărâmă de hârtie pe care fuseseră transcrise mărturii despre suferinţa Divinului întru divinitate? Poate că această constatare a mea diminuează gravitatea sacrilegiului…)

Un suicid cutremurător al unui tânăr de 18 ani care locuia cu părinţii la scara dintre noi și Dumbrăveni. Vag, astfel am înţeles că s-au petrecut tragedia. Prietena sa, seara, ieșise să-și plimbe buldogul. Hălăduiau în trei, el „aderând”, ca de

obicei, la amica sa și la patrupedul ei prieten.

Ea lăsă liber dulăul, băiatul luă lesa, pentru ca aceasta să nu împovăreze mâna gingașă a adoratei sale, să nu-i incomodeze gesturile suave, desenate graţios în spaţiu. Își lămureau anumite situaţii confuze care – vai! – apar atât de des în relaţiile dintre adolescenţi neexperimentaţi, sensibili până la o nebună gelozie, declanșată din te miri ce; nerăbdători și extrem de suspicioși. Discuţia se tensionă tot mai mult, degradând într-o ceartă isterică. Ea, superba, atinsă rău de insistenţele și vorbele lui, îi strigă răspicat că nu-l mai iubește, să n-o mai caute, să nu!... – apoi se întoarse brusc și plecă, strigându-și de aiurea patrupedul prieten al omului. …Nu mai știu peste cât timp, băiatul a fost descoperit atârnând în lesa buldogului, prinsă de creanga unui cais înclinat, deloc înalt, de sub blocul nr. 1 de pe strada Igor Vieru.

(Eu unul am dedus locul a doua zi după tragedie, când, sub acel zarzăr oblic, am văzut un borcan cu apă cu un buchet sau două de flori în el. Iar pe 1 august, când ieșisem să merg la sărbătorirea celor 60 de ani ai lui I. U., un scurt șuvoi de ploaie mă făcuse să mă adăpostesc sub cornișa acelui bloc nr. 1, lângă acel pom înclinat sub care – aveam să deduc prin cea mai simplă relaţionare logică – în ajun, seara, se spânzurase de blestemata lesă acel tânăr neexperimentat, neconsolat, cuprins năvalnic de extrema deznădejde a momentului; a momentului pe care nu avusese răbdarea să aștepte să treacă; acel Werther nostalgic din cartierul Ciocana al Chișinăului, atât de bogat în verdeaţă de pădure și de diverși pomi…

Altă fișă: Cine să fi numit piesa lui Shakespeare „Macbeth” o „Crimă și pedeapsă”, cum ar fi scriso Dostoievski la 1600? (Numai că la acea vreme rușii erau doar niște… avant-textieri, neavând încă literatură propriu-zis.)

Comentariul „la fișă” deconspiră, implicit, și una din lecturile mele la zi: „Măștile adevărului poetic” de Șt. Augustin Doinaș, volum apărut acum trei ani la „CR”.

Un arheolog britanic spune că a descoperit casa în care a crescut Iisus. Cum arăta locuinţa O structură modestă din piatră și mortar, amplasată la mijlocul pantei unui deal, ar putea fi casa în care Iisus și-a petrecut primii ani din viaţă. Potrivit unui arheolog britanic, acea casă datează din secolul I e.n. și a fost descoperită pe baza unui text străvechi, datând din anul 670 e.n., care vorbește despre o clădire din Nazaret în care fecioara Maria și Iosif l-au crescut pe Iisus, informează dailymail.co.uk, citată de Mediafax.

Profesorul Ken Dark afirmă că acel text – „De Locis Sanctis” –, scris de călugărul irlandez Adomnan, precizează faptul că Iisus a crescut într-o casă aflată între două morminte și lângă o biserică.

Textul respectiv, care are la bază relatările făcute în timpul unui pelerinaj la Nazaret de episcopul franciscan Arculf, vorbește despre o biserică „în care, odată, se afla căminul în care Iisus a fost crescut în primii lui ani de viaţă”. În epoca bizantină și, din nou, în secolul al XII-lea, pe vremea

cruciadelor, ruinele casei au fost încorporate în structura unei biserici – sugerând că acea locuinţă are o mare importanţă și că trebuia să fie protejată, afirmă același arheolog britanic, profesor la Universitatea Reading.

Casa era amplasată la mijlocul pantei unui deal calcaros, avea mai multe camere și o scară din lemn.

Una dintre ușile originale de la intrare a supravieţuit până în zilele noastre, ca și o porţiune din pavajul din calcar al camerei principale. În articolul său, publicat în Biblical Archaeological Review, profesorul Ken Dark spune că, deși nu deţine nicio dovadă concretă, nu există niciun motiv întemeiat care să îl determine să creadă că acea structură nu a fost casa lui Iisus.

„Este aceasta casa în care a crescut Iisus? Este imposibil de stabilit din punct de vedere arheologic. Pe de altă parte însă, nu există niciun temei arheologic pentru a respinge această posibilitate”, scrie Dark în articolul său, potrivit rei.ro.

Cercetătorul britanic a studiat ruinele, care se află în partea nordică a Israelului, din anul 2006.

Casa a fost descoperită din întâmplare de un grup de călugăriţe dintr-o veche mănăstire, în 1880. Importanţa descoperirii a fost imediat recunoscută, iar autorităţile au ordonat efectuarea unor săpături. Preotul iezuit Henri Senes a efectuat o nouă serie de săpături în 1936.

Din 2006, arheologii coordo-

naţi de profesorul Ken Dark au descoperit în acel perimetru fragmente de vase de gătit, un fus și artefacte din calcar. Obiectele din calcar sugerează faptul că în acea casă a locuit o familie evreiască, întrucât evreii considerau că piatra de var nu poate fi impură.

Profesorul britanic, specialist în arheologia creștină din secolul I e.n., spune că acea construcţie, despre care el crede că ar fi casa în care a crescut Iisus, corespunde însemnărilor făcute de călugărul Adomnan.

Casa se află mai jos de mănăstirea Surorile din Nazaret, care se află peste drum de Biserica Buna Vestire.

Textul scris de călugărul Adomnan descrie două biserici din Nazaret, iar una dintre ele este chiar Biserica Buna Vestire. „Cealaltă (biserică, n.r.) se afla în apropiere și a fost construită lângă o grotă în care se aflau un izvor și rămășiţele a două morminte”, spune arheologul britanic.

Mănăstirea Surorile din Nazaret se potrivește acelei descrieri, deoarece arheologii au găsit dovezi care atestă prezenţa în acel perimetru a unei biserici bizantine, care avea o cișmea și două morminte în cripta sa principală.

FLUX

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI Casă de raport în stil neoromânesc Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Maria Cebotari, 61. Casa datează din anii interbelici ai secolului al XX-lea, datare rezultată din analiza arhitecturii – stil neoromânesc cu reminiscenţe ale unor forme ale stilului eclectic.

Imobilul este amplasat la colţul cartierului, are un plan unghiular, cu două faţade principale cu soluţii decorative variate. Este într-un singur nivel, dar din cauza căderii de relief, este ridicat pe un soclu înalt, spre intrări conducând scări cu balustradă din piatră.

Soluţia planimetrică corespunde la două apartamente separate, care se remarcă printr-un confort înalt, fiecare cu o intrare separată, una din direcţia străzii Maria Cebotari și alta din partea străzii Columna. Încăperile sunt diferenţiate după mărime, în funcție de destinaţia funcţională – 2-3 dormitoare, un culoar central și câte un salon, iluminat de o fereastră mai mare. Bucătăria și instalaţiile sanitare, parte a planimetriei fiecărei locuinţe, sunt grupate lângă intrarea secundară din partea curţii. Locuinţa este dotată cu un beci cu intrarea numai din interiorul unui apartament, probabil, al proprietarului.

Soluţia spaţial-volumetrică a casei este pitorească, graţie configuraţiei în plan a edificiului, cu ieșindurile saloanelor și retragerile intrărilor principale, care creează un joc de lumină și umbre, dominat de volumul masiv al acoperișului din olane roșii, în pante și cu penetraţii. Decorul plastic al faţadelor se rezumă la lesene, o friză în partea superioară a pereţilor, un brâu sub pervazul ferestrelor, care înconjoară perimetral clădirea, cu panouri asemănătoare după forme cu golurile din balustrada scărilor exterioare. Faţadele au și unele diferenţe – la faţada orientată spre strada Columna, golul intrării este în arc în plin cintru, tocul ușii conturat cu o torsadă, forma ancadramentelor este un simplu chenar plat, iar la faţada orientată spre strada Maria Cebotari, o plintă conturează partea superioară a ferestrelor și a ușii de formă rectangulară.

Sursa: monument.sit.md