Ziarul Flux, Ed. 41 (966)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 7 noiembrie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 7.11.2014

Sf. Mc. Marchian și Martirie; Sf. Tavita

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei „Cărţile au aceiași dușmani ca și oamenii: focul, apa, dihăniile, timpul și propriul conţinut.”

Paul Valery

1 EURO..............................18.5984 1 Dolar american ............. 14.8555 1 Leu românesc ................. 4.2013 1 Rublă rusească ............... 0.3241 Timpul probabil: 7.11.2014

8.11.2014

Soare, 10 17 0C

Soare, 8 19 0C

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 41 (966)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

20,00 lei

60,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei

48,00 lei

DR. NORBERT NEUHAUS:

2

PAGINA

ACTUAL

Cetăţenii blamează guvernarea pentru dezastrul din ţară şi îşi îndreaptă speranţele către Planul Roşca

5

PAGINA

SCANDALOS

ASOCIAŢIA „CONTRA CORUPŢIEI”: Poliţiştii protejează afacerile cu droguri în Republica Moldova

6

PAGINA

FLAGRANT

Majoritatea ţigărilor care ajung în România din ţara noastră sunt de contrabandă. Imaginaţia contrabandiştilor nu are limite

8

PAGINA

EXTERNE

Alegeri SUA: Republicanii au câştigat scrutinul şi preiau controlul asupra Senatului

Republica Moldova are şansa să facă ceva comparabil cu miracolul economic german Interviu cu expertul în economie, administraţie publică şi dezvoltare regională din Germania, Dr. Norbert Neuhaus XXX

(citiţi pag. 3) VICTOR CIOBANU:

„Învăţăturile şi învăţămintele creştine sunt cele de la care trebuie să pornească orice politică în stat” Europa Liberă continuă să propună aspecte din platformele concurenţilor electorali care să ajute votantul să ia o decizie corectă în ziua alegerilor. În aceste alegeri parlamentare, PPCD este numărul 2 în buletinul de vot. Pe lista electorală sunt 63 de bărbaţi și 21 de femei. Pe primele cinci locuri sunt: Iurie Roșca, Victor Ciobanu, Dinu Țurcanu, Igor Ciuru și Radu Bușilă. De data aceasta, PPCD vine cu un nou simbol electoral, un cerc alb pe un fundal kaki cu o sabie în mijloc și cu inscripţia „Planul Roșca”.

Programul formaţiunii începe cu un capitol numit „Credinţa ca factor de coeziune”. Liderul partidului, Victor Ciobanu, explică de ce au insistat pe acest capitol.

Continuare în pag. 5

Cine ţi-o mai lua mărgele, să se deşire ca ele… XXX (citiţi pag. 2)

Cum percepe MAI problema traficului şi consumului de droguri

Pentru ministrul de Interne al Republicii Moldova, anul 2014 a fost un an „dificil”. Neputând să ignore în continuare semnalele venite din partea societăţii civile privind creșterea alarmantă a traficului și consumului de droguri în Republica Moldova, ministrul a fost nevoit să dispună organizarea unei operaţiuni în toată ţara – operaţiunea „î”. Aceasta, deși nu rezolvă nici pe departe problemele de fond, a fost percepută de majoritatea cetăţenilor drept un spectacol bine regizat. Adevărul este că „prada” cu care se laudă la televiziune poliţia reprezintă un biet mizilic în comparaţie cu tonele de stupefiante care reușesc să ajungă pe teritoriul ţării noastre.

Continuare în pag. 4

FLUX

2

Actual

7 NOIEMBRIE 2014

Cetăţenii blamează guvernarea pentru dezastrul din ţară şi îşi îndreaptă speranţele către Planul Roşca Echipele mobile ale Partidului Popular Creștin Democrat continuă să viziteze localităţile din ţară. Exponenţii PPCD discută cu cetăţenii în pieţe, la câmp, pe străzile orașelor și satelor din Moldova. În această săptămână, candidaţii PPCD au vizitat UTA Găgăuzia, raioanele Fălești, Florești, Nisporeni, Cimișlia, Basarabeasca, Șoldănești, Rezina, Hâncești.

Oamenii sunt profund dezamăgiţi și nemulţumiţi de situaţia economică, de condiţiile de muncă, de imposibilitatea de a-și găsi un serviciu onorabil, în preajma familiei. Nivelul de trai foarte redus, regresul economic evident, nedreptăţile și abuzurile pe care le comit cei de la putere, îmbogăţirea lor continuă, în timp ce ţara se sufocă în sărăcie și disperare, sunt doar o parte dintre aspectele invocate cu indignare de cetăţeni la întâlnirile cu Iurie Roșca și echipa sa.

Potrivit serviciului de presă al Partidului Popular Creștin Democrat, oamenii blamează această guvernare, care, timp de cinci ani, s-a ocupat doar de cheltuirea banilor luaţi cu împrumut de la diferite instituţii creditare internaţionale. Niciun cetăţean nu a putut să spună măcar ceva despre realizările acestei guvernări făcute pe bază de resurse interne și prin încurajarea solidarizării oamenilor de afaceri, a specialiștilor, experţilor, meșterilor, altor persoane cu viziuni și cu idei creative în vederea soluţionării măcar a unei probleme dintre multele pe care le avem.

Unii oameni chiar au opinat că timp de cinci ani, ţara a fost guvernată de niște grupări care ne-au adus noi probleme, în loc să mai înlăture dintre cele existente.

Una dintre „isprăvile” conducerii liberal-democrate, ce trezește multe reacţii negative în societate, este așa-zisa Lege pentru asigurarea egalităţii. Mai mulţi oameni au remarcat caracterul diabolic, imoral și anticreștin al acestei „opere” legislative.

Un alt subiect, despre care se discută practic la orice întâlnire, este dezastrul din agricultură. Chiar și acei oameni care sunt antrenaţi în alte domenii se arată oripilaţi de rezultatele semnării Acordului de asociere cu UE.

Totodată, candidaţii PPCD au remarcat, în repetate rânduri, faptul că multe speranţe ale oamenilor se îndreaptă spre Planul Roșca. Ei își doresc un stat puternic, o conducere dreaptă, o guvernare care să aibă grijă de cetăţean și să se ocupe în mod prioritar de dezvoltarea ţării.

Anume programul creștin-democraţilor răspunde acestor așteptări, afirmă cei care au lecturat documentul, în care văd singurul proiect de ţară valabil pentru Republica Moldova.

Vicepreședintele PPCD, Igor Ciuru, a declarat, în acest context, că aflarea permanentă a candidaţilor PPCD în localităţi este importantă și „prin faptul că doar așa oamenii au ocazia să cunoască cu adevărat cine suntem, cu ce viziune vrem să conducem ţara, cum să ne construim relaţiile cu vecinii și, mai ales, cum trebuie organizată Republica Moldova în interior”. Potrivit lui Ciuru, „în situaţia în care PPCD activează în condiţii de blocaj mediatic, discuţia cu cetăţeanul la locul lui de muncă,

în stradă sau în piaţă rămâne cea mai eficientă metodă pentru noi de a ne face cunoscuţi. Din păcate, grupările de la putere au acaparat aproape toate posturile de radio și televiziune, iar în programele de știri se face o propagandă intensă exclusiv în favoarea celor care controlează aceste instrumente massmedia, fără a-i oferi omului posibilitatea să facă o alegere liberă între toate ofertele electorale”, a mai spus creștin-democratul.

FLUX

Cine ţi-o mai lua mărgele, să se deşire ca ele…

Moto: „I-am dăruit diamante, iar ea m-a trădat” Mihai Ghimpu se poate simţi răzbunat. Și pentru „diamantele” dăruite fără rost Anei Guţu. Și pentru nerecunoștinţa celor pe care i-a ajutat „cu bani”, atunci când nu au avut ce mânca. Și pentru trădarea celor pe care „i-a făcut miniștri”, aducându-i în politică de la „muște și pătlăgele”.

La vremea când cei șapte deputaţi revoluţionari din Partidul Liberal au vrut să-l „reformeze” pe Ghimpu, acesta i-a anatemizat: „Ați trădat partidul. Nu aveți loc pe pământ”. Și iată că profeţiile bătrânului liberal au cam început să se îndeplinească. Adică, nu chiar direct, dar cel puţin partidul pe care și l-au creat reformaţii, a încetat să nu-i mai încapă.

Trădarea trădării Stimaţii foști colegi „trădători, îngâmfaţi, rătăciţi, filateliști”, cum i-a numit Ghimpu, eroii salvatori ai cursului european, cum s-au autointitulat ei înșiși, rămași acum fără un alt scop măreţ în faţă și cu speranţele de a ajunge în viitorul Parlament spulberate, s-au împrăștiat

ca mărgelele atunci când se rupe șiragul.

Mișcările tectonice au început mai de demult, însă cutremurul s-a produs odată cu demararea campaniei electorale.

După multe frământări, negocieri, tratative secrete și mai la vedere, PLR a decis să se avânte în campania electorală pe cont propriu. Dar fără copreședintele Ana Guţu pe listă, care a declarat că se retrage de bună voie. În bunele tradiţii ale acestei formaţiuni, un grup de reformaţi s-a răzvrătit iarăși, pentru că a simţit iz de trădare și pactizare cu oligarhii.

Nouă la număr de data aceasta, ei au acuzat echipa de conducere a PLR de lipsă de viziune și incapacitate de a crea o mișcare de „demnitate naţională de promovare a liberalismului și a reformelor reale”.

Pe un ton patetic, ei au avertizat că un even-

tual eșec la alegerile din 30 noiembrie ar fi un fiasco pentru partid și ar duce nu doar la dispersarea susținătorilor din teritoriu, dar și, culmea!, la o dezamăgire pentru votanții proeuropeni.

Astfel, evaluând că partidul nu are șanse să treacă pragul electoral de 6%, ceea ce va duce la risipirea „voturilor proeuropene” și va reduce șansele formării unei majorități proeuropene în viitorul Legislativ, respectivii membri „activi” ai partidului au apelat la sentimentele patriotice ale lui Ion Hadârcă, solicitând retragerea PLR din cursa electorală. Și dacă-i trădare, apoi să știm și noi despre asta. În replică la respectivul apel, conducerea formaţiunii a acuzat-o pe copreședinta PLR de faptul că a trădat „așteptările și încrederea electoratului, întreaga echipă, structurile teritoriale și simpatizanții partidului”.

Menţionând că „subiectul și opiniile Anei Guțu nu mai sunt de actualitate electorală pentru noi”, conducerea PLR a sugerat că cei care recurg la astfel de acțiuni, „demonstrează că poartă mesajele unor alte partide politice”.

Dar să nu le arătăm cu degetul.

Continuare în pag. 5

Interviu

7 NOIEMBRIE 2014

3

FLUX

DR. NORBERT NEUHAUS:

Republica Moldova are şansa să facă ceva comparabil cu miracolul economic german Interviu cu expertul în economie, administraţie publică şi dezvoltare regională din Germania, Dr. Norbert Neuhaus - Domnule Norbert Neuhaus, dumneavoastră veniţi în Moldova începând cu anul 2000. Încă în acel an aţi spus că Republica Moldova seamănă mult cu Germania de după al Doilea Război Mondial, diferenţa fiind aceea că ţara din care veniţi a fost cu mult mai distrusă, avea datoria să plătească despăgubiri de război, iar fondurile primite pentru refacere au fost mult mai mici decât banii pe care i-am primit noi. Ce puteţi să ne spuneţi acum, la o distanţă de aproape 15 ani, despre felul în care a evoluat Republica Moldova?

- Venind spre Chișinău, în avion mi-am amintit de sentimentele mele din 2000, când am văzut această ţară pentru prima dată. Mi-am amintit de visele ce le-am avut atunci, în 2000, când am văzut potenţialul acestei ţări. Atunci mi-am imaginat la ce nivel de dezvoltare ar putea să ajungă Republica Moldova în 10-15 ani, dacă va fi pus în valoare ceea ce are ţara.

Uitându-mă la situaţia de azi, mă văd nevoit să vă spun că sunt deziluzionat. Constat cu regret că ţara voastră a avut până acum doar guvernări lipsite de viziune, dar și de capacitatea de a consolida forţele societăţii în vederea îmbunătăţirii nivelului de trai.

Se pare că au lipsit aproape cu desăvârșire politicile de dezvoltare care

se impun în mod obiectiv. Priorităţile naţionale au fost neglijate, iar intereselor personale sau de grup le-a fost acordată prioritate. În 15 ani s-ar fi putut face foarte mult. O arată exemplul Republicii Germane. Noi în perioada 1950-1965, prin efortul consolidat al oamenilor și autorităţilor, am făcut atunci un salt enorm, chiar dacă ţara fusese distrusă de război. Nouă ne-a reușit „miracolul economic german” nu pentru că am fi avut mai multe resurse sau posibilităţi decât moldovenii. Noi ne-am unit pentru a ne reface ţara și am reușit.

Dar unde este miracolul economic moldovenesc? Regiunea de unde vin, de la Trier, a fost una foarte asemănătoare cu Republica Moldova; o regiune agricolă și viticolă foarte slab industrializată, care a fost ani de zile cea mai săracă dintre regiunile vestice ale Germaniei. Dar printrun efort de 25 de ani am reușit să urcăm de la cei mai modești indicatori social-economici la o situaţie peste media generală pe ţară. Ne-a reușit graţie cointeresării investitorilor locali, iar în anii 2008-2009, când toată lumea s-a confruntat cu o mare criză, regiunea noastră nu a simţit acest regres. Asta deoarece am avut un plan local de dezvoltare prin care i-am putut interesa pe investitori să ne fie solidari.

Astăzi, în opinia mea, RM are nevoie de un Master-plan de dezvoltare regională, de unul pentru infrastructură, un Master-plan în domeniul energetic și încă unul pentru favorizarea ideilor inovative. Unul dintre avantajele Moldovei la nivel în regiunea în care vă aflaţi este faptul că sunteţi unica ţară din Europa unde există cinci limbi materne de importanţă regională. Acesta este un potenţial foarte mare. Dacă veţi reuși să-l combinaţi cu o infrastructură de acces la internet, avansată,

Universitatea Populară oferă: Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17 Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri: • traininguri • seminare • mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente corporative etc.

• zile de naştere Servicii suplimentare: • Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Date de contact: tel. 022-23-27-11; Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, zile ocupate. director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com Reduceri pentru arenda de lungă durată.

în toată ţara, aveţi posibilitatea să oferiţi servicii internaţionale de aici, din fiecare sătuc din Moldova. Dar pentru aceasta aveţi nevoie de o strategie, de un proiect de ţară prin care să opriţi exodul tineretului bine pregătit, care astăzi pleacă din raioane la Chișinău, iar mai apoi peste hotare.

- Și la ce exemplu european credeţi că ar putea să privească Republica Moldova?

- Luxemburgul poate fi în acest sens un model pertinent. Este cea mai mică ţară din Uniunea Europeană, dar are, de exemplu, cei mai mulţi sateliţi comerciali plasaţi pe orbita planetei noastre. Există acolo un sat în care lucrează câţiva specialiști foarte bine pregătiţi, cu salarii foarte mari, care dirijează sateliţii din spaţiu. Dar domeniile în care și Moldova poate să-și găsească o nișă foarte profitabilă sunt foarte multe.

Trebuie, pur și simplu, să vă puneţi în valoare creativitatea.

- Ce neajunsuri de sistem ar trebui să fie remarcate în primul rând, când este vorba despre Republica Moldova?

- În Moldova nu există o atmosferă creativă, unde iniţiativa este favorizată. De exemplu, în orașul Lvov din Ucraina iau naștere toate ideile cele mai noi și mai interesante; astăzi, dacă vorbim despre procesul inovativ din Ucraina, trebuie să remarcăm faptul că primele lucruri se fac la Lvov. După aceea, ideile respective sunt multiplicate în toată Ucraina.

Lvovul s-a transformat într-o avangardă a creativităţii. Și RM trebuie și poate să devină un avangardist în generarea de idei, soluţii etc.

- Una dintre problemele interne, care generează multă instabilitate și tensiuni, este aceea că unele forţe politice ne împing spre Vest, iar altele spre Est. Cum, în opinia Dumneavoastră, ar trebui să procedeze autorităţile moldovene în relaţiile cu Vestul și cu Estul?

- Guvernul RM trebuie să valorifice la maximum statutul constituţional de neutralitate permanentă, pentru a evita situaţiile în care Republica Moldova s-ar putea pomeni în postura de dușman al unor actori internaţionali. A nu fi dușmanul nimănui, ci partenerul tuturor, este o însușire pe care ţara voastră ar trebui să și-o consolideze definitiv. În opinia mea, Moldova are o vocaţie specifică. Moldova poate fi un pod dintre Vest și Est, iar din această calitate a sa ar putea să câștige enorm de mult atât ca expresie economică, dar și diplomatică, tehnologică, de securitate naţională. Repet, din ţara voastră poate fi deservită, în limbile materne ale cetăţenilor moldoveni – româna, rusa, ucraineana, bulgara, găgăuza foarte asemănătoare cu turca, o piaţă de circa 350 de milioane de oameni. Republica Moldova ar trebui să profite de suveranitatea sa pentru a dezvolta niște vectori sectoriali de servicii internaţionale prin legi cadru care sunt interesante pentru diferite întreprinderi. Voi aţi putea să fiţi puntea de legătură comercială între oamenii de afaceri din diferite ţări. Aveţi, așa cum am mai spus, avantajul celor cinci limbi, dar și capacitatea unică de a-i înţelege pe oamenii de diferite culturi. Capacităţile moldovenilor nu se limitează doar la calitatea de a fi interpreţi la nivel lingvistic, ci și culturali.

- Ce sfat aţi avea Dumneavoastră, ca expert în economie, dar și ca cetăţean al Germaniei, pentru tinerii din Republica Moldova care sunt tentaţi să plece din ţară în căutarea unei vieţi mai bune în altă parte?

- Implicaţi-vă în crearea unui spaţiu în care creativitatea, ideile, iniţiativa, vor fi puse în valoare. Aici, în Moldova, viaţa este mai interesantă pentru o persoană creativă. Voi, spre deosebire de europenii din Vest, aveţi ocazia să participaţi la edificarea unei ţări. În Uniunea Europeană deja totul este făcut. Dar aici, în ţara voastră, puteţi face multe lucruri noi, poate chiar mai bune decât în altă parte, inclusiv în UE. Dar prima și cea mai importantă condiţie este să fiţi solidari și să vă implicaţi în asigurarea unui spaţiu propice pentru oameni creativi. Totul pornește de la viziune și de la creativitate. Dar viziunea voastră ar trebui să cadreze cu identitatea voastră culturală și spirituală, cu rostul de a fi al Moldovei, cu vocaţia ţării.

- Domnule Norbert Neuhaus, vă mulţumim mult pentru acest interviu!

- Vă mulţumesc și eu! Sper ca în următoarea perioadă să reușiţi să faceţi ceva comparabil cu miracolul economic german!

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

FLUX

4

Scandalos 7 NOIEMBRIE 2014

Cum percepe MAI problema traficului şi consumului de droguri Urmare din pag. 1 Vreau să vă reamintesc că, la moment, în Republica Moldova sunt peste 10.000 de dependenţi de heroină, care consumă, în total, aproximativ 6 kilograme de drog pe zi!

De obicei, dintr-un gram de heroină se fac cinci porţii, adică „cecuri”. Un „cec” costă 400 de lei, iar un gram 2.000 de lei. Aceasta înseamnă că 6 kilograme de heroină consumate zilnic de moldoveni ridică profitul traficanţilor la 12.000.000 de lei, ceea ce constituie echivalentul a 650.000 de euro!

Chiar dacă nu deţin suficiente probe în acest sens, este clar pentru oricine faptul că comercializarea acestor cantităţi uriașe de droguri nu se poate desfășura fără complicitatea poliţiei și doar un eventual cutremur în cadrul Ministerului de Interne ar putea demola eșafodul pe care corupţia și criminalitatea organizată l-au construit cu mare grijă de-a lungul ultimilor ani. Dacă ministrul

de Interne este cu adevărat hotărât să stopeze traficul și consumul de droguri în ţara noastră, va trebui să aibă curajul de a desfășura operaţiuni de anvergură chiar în cadrul ministerului pe care îl conduce. Nu am însă niciun temei să crede că-l va avea. În primul rând, fiecare ministru are deasupra lui un șef care ori știe de toate neregulile, ori participă și el la acestea. În al doilea rând, am constatat cât de adâncă este prăpastia dintre funcţionarii Ministerului de Interne și societatea civilă. Este inexplicabil faptul că, în materie de prevenire și intervenţie, reprezentanţii Ministerului de Interne nu sprijină (măcar verbal) activităţile ONG-urilor care activează în cadrul aceluiași domeniu pentru realizarea unui scop comun. Așadar, este legitim să ne întrebăm: dacă anul 2014 nu ar fi fost un an electoral, oare ar fi dat dovadă de atâta zel Direcţia Antidrog a Ministerului de Interne? Ce l-a împiedicat pe domnul ministru

să înceapă combaterea acestui fenomen mai demult și să nu-i lase pe traficanţii de droguri să-și sporească averile murdare și să-și consolideze puterea obţinută prin mijloace ilegale? Un răspuns posibil ar fi că nici acest minister nu a fost preocupat niciodată de reformele structurale în domeniile pe care le administrează. În fond, toate relele pleacă de la complicitatea întru corupţie și fărădelege dintre poliţie, justiţie și politicieni. Aceeași complicitate care explică, poate, de ce atâţia ani de zile combaterea traficului și consumului de droguri nu a fost decât un slogan și, probabil, așa va rămâne încă multă vreme.

La final, aș vrea să vă spun că mi se rupe inima când călătoresc prin raioanele ţării noastre, unde copiii consumă alcool și droguri, ca urmare a sărăciei, corupţiei și indiferenţei autorităţilor statului. De aceea, vreau să declar toleranţă zero faţă

de problema drogurilor, pentru că nu putem accepta abuzul de droguri ca parte a vieţii noastre cotidiene.

Nu sunt nici poliţist, nici judecător, nici politician, dar sunt la fel de în-

grijorat ca toţi părinţii pentru soarta generaţiei tinere, pentru viitorul Republicii Moldova.

Zaharia ZANOSIEV, preşedintele Centrului Internaţional Antidrog

EXPERT-GRUP:

ASOCIAŢIA „CONTRA CORUPŢIEI”:

Proliferarea narcomaniei este una dintre cele mai îngrijorătoare tendinţe din ultimele două decenii

Poliţiștii protejează afacerile cu droguri în Republica Moldova

Calitatea capitalului uman este afectată de nivelul precar al sănătăţii populaţiei, avertizează autorii Raportului de Stare a Țării 2014, realizat de Expert-Grup ea fiind influenţată negativ de involuţiile din sectorul sănătăţii.

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Există unele boli și tulburări care, negestionate în timp util, pot, pur și simplu, să submineze pe termen lung calitatea capitalului uman. Iar alcoolismul și narcomania sunt două asemenea flageluri care, de multe ori, sunt trecute cu vederea atunci când este analizată starea capitalului uman al ţării, sunt de părere autorii studiului.

Speranţa de viaţă la naștere este una dintre cele În cazul alcoolismului, parcă se conturează o mai mici din regiune, fiind cauzată de un mod de anumită tendinţă pozitivă în ultimele două deviaţă nesănătos, dar și de accesul restrâns la servi- cenii, legată de o prevalenţă în ușoară scădere, cii medicale de calitate. Totodată, situaţia econo- însă aceasta rămâne încă foarte înaltă. Angajatomică și socială nefastă menţine la cote alarmante rii, mai ales în regiuni, se plâng de faptul că alcoincidenţa bolilor generate de factori sociali (HIV, olismul este una dintre cele mai dificile bariere în tuberculoza), precum și rata alcoolismului. În ul- calea educării unei culturi moderne a muncii. tima perioadă, a crescut însă îngrijorător de mult În cazul narcomaniei însă, situaţia este de-a nivelul narcomaniei, se mai arată în raportul Ex- dreptul îngrijorătoare, deoarece se constată creșpert-Grup. terea vertiginoasă a numărului de bolnavi aflaţi în Deși, deocamdată, mai degrabă, neglijată, pro- evidenţa instituţiilor curativ-profilactice. Și dacă liferarea narcomaniei este una dintre cele mai acum un deceniu narcomania era, mai degrabă, îngrijorătoare tendinţe din ultimele două decenii asociată cu ideea unui comportament deviant în care riscă să submineze, împreună cu alcoolismul, grupul tinerilor, acum acest flagel ocupă și alte tentativele Guvernului și firmelor de a promova o grupe de vârstă, inclusiv a populaţiei economic cultură modernă a muncii. active.

Potrivit experţilor, Bolnavi aflaţi în evidenţă în instituţiile politica de stat de descurajare a viciilor – fucurativ-profilactice, la 100 000 de locuitori matului, alcoolismului, narcomaniei – trebuie è £ £ să devină mult mai ac è ȋ Ȍ 1400 350 tivă, iar elitele politice trebuie să acorde maxi1380 300 mum de suport acestor 1360 acţiuni. În 2013-2014, 250 eforturile Guvernului în 1340 200 domeniul politicilor an1300 tifumat nu au avut spri1300 150 jinul necesar din partea Parlamentului.

1280 În special, se impu100 1260 ne ţintirea mai bună în cadrul acestor politici a 50 1240 categoriilor de populaţie care sunt cele mai vulne1220 0 rabile în faţa viciilor menţionate – copiii și tinerii, pentru că anume aceștia Surse: BNS, Banca de Date, Indicatorul „Morbiditatea populației sunt purtătorii viitorului prin tulburări narcologice după persoane cu morbidități, capital uman al ţării.

ani, indicatori și boli”.

FLUX

Reprezentanţii Asociaţiei „Contra Corupţiei” afirmă că în Republica Moldova, afacerile cu droguri sunt protejate de oamenii legii. Ei au prezentat cazul unui bărbat care a fost dat în urmărire generală după ce a fost implicat într-o schemă de cultivare și comercializare a substanţelor narcotice, iniţial, „afacerea” fiind acoperită inclusiv de poliţiști. În cadrul unei conferinţe de presă la agenţia „INFOTAG”, președintele Asociaţiei, Vladimir Maiduc, a prezentat în detalii cazul cetăţeanul Vitalie Czine, care a fost cooptat de niște persoane străine pentru a cultiva canabis în Moldova. Potrivit spuselor lui Czine, el ar fi anunţat șeful biroului SIS din Strășeni, Dorin Gore, care, la rândul său, l-a informat pe șeful Inspectoratului Naţional de Investigaţii, Vadim Răileanu.

Vitalie Czine i-ar fi contactat și pe alţi angajaţi ai Inspectoratului Naţional de Investigaţii, dar și pe poliţistul de sector din Bucovăţ, Dumitru Postolachi, iar aceștia i-ar fi promis că îi vor proteja „afacerea”.

Czine a primit 50 de mii de euro din care a construit șapte sere în comuna Bucovăţ, raionul Strășeni, conform celor mai noi tehnologii. Seminţele au fost aduse din Olanda, fiind plantate în total 1,8 mii plante de canabis. Potrivit membrilor Asociaţiei, în urma comercializării canabisului urma să fie obţinut un venit de circa 500 de mii de dolari.

Despre această activitate ilegală au aflat superiorii din cadrul Inspectoratului de Po-

liţie Strășeni, care l-au informat pe viceministrul de Interne, Veaceslav Ceban, care a dispus efectuarea unor percheziţii la domiciliul lui Vitalie Czine.

Czine s-a adresat angajaţilor de la Inspectoratul Naţional de Investigaţii pentru protecţia promisă, însă aceștia i-au recomandat să ia vina asupra sa.

Fostul viceministru de Interne, Ghenadie Cosovan, a menţionat în cadrul conferinţei că acest caz este unul extrem de grav, având în vedere că au fost implicaţi și oamenii legii. „Republica Moldova s-a transformat întro ţară de consum de droguri grele, cum ar fi heroina, cocaina etc. În cadrul MAI au apărut unele subdiviziuni care prezintă pericol pentru societate. Acestea nu emană siguranţă, dar tutelează criminalii”, a afirmat Cosovan, precizând că, de obicei, cazurile legate de droguri nu au finalitate. „Banii acumulaţi din traficul de droguri constituie un articol deosebit de important în suplinirea bugetului tenebru al crimei organizate. Din aceste surse are loc cumpărarea deputaţilor, a reprezentanţilor organelor de drept. În loc să fie stârpită, crima organizată înflorește în RM”, a mai spus fostul viceministru.

Juristul Pavel Midrigan a menţionat că societatea trebuie să prevină astfel de cazuri și să determine organele de drept să-și facă meseria. „Autorităţile vorbesc de pericole externe, dar avem un pericol real în interiorul ţării. Birocraţia internă este în strânsă legătură cu lumea criminală”, a afirmat Midrigan.

FLUX

5

Politic

7 NOIEMBRIE 2014

FLUX

VICTOR CIOBANU:

„Învăţăturile şi învăţămintele creştine sunt cele de la care trebuie să pornească orice politică în stat” pania electorală își are rolul său. Ele trebuie să meargă paralel și să fie complementare.

Urmare din pag. 1 - Republica Moldova este, practic, singura ţară europeană care este atât de omogenă sub aspect creștin. Toate etniile care convieţuiesc aici au ca bază factorul religios, și acest lucru poate servi drept factor de coeziune pentru ţara noastră. Noi avem nevoie de unitate naţională pentru a ne consolida eforturile întru dezvoltarea Republicii Moldova.

Din păcate, dezbinările pe criterii istorice și lingvistice care s-au perpetuat în ultimii 25 de ani nu au ajutat Republica Moldova să iasă din această criză. Ea a fost întotdeauna divizată pe criteriul Est-Vest. Dar niciodată nu s-a pus ca bază unitatea naţională, și anume factorul de credinţă, ortodoxă, în special.

- Cum se comportă feţele bisericești din Republica Moldova, inclusiv în campania electorală?

- Eu nu cred că trebuie să punem accentul pe feţele bisericești, dar pe spiritul și valorile creștine care stau la baza factorului psihologic și sufletesc al fiecărui cetăţean din Republica Moldova. Vorbim mai mult ca

despre o stare de spirit care ne leagă și ca o etnopsihologie a oamenilor care locuiesc în Republica Moldova.

- Ar fi o diferenţă între un îndrumător moral și agitator electoral, dacă ne referim și la rolul bisericii în campania electorală?

- Din câte cunosc, toate feţele bisericești au primit, practic, ordinul să nu facă campanie electorală. Mă refer la slujitorii bisericii. Și, cu siguranţă, aceste lucruri nu trebuie amestecate. Biserica își are rolul său în cadrul societăţii. Statul cu cam-

- Aţi amintit și dumneavoastră că Moldova este un stat laic. Din programul Partidului Popular Creștin Democrat „principiul simfoniei dintre cele două autorităţi, spirituală și politică, trebuie să reprezinte acel echilibru necesar în relaţia dintre biserică și stat”. Cine ţine cont de acest lucru?

- Din păcate, actuala guvernare, dar și celelalte care s-au perindat, nu prea au ţinut cont de aspectul valorilor moral-creștine. Dimpotrivă, au mers împotriva voinţei Domnului, anume cu adoptarea acelei legi privind egalitatea de șanse, și nu numai. Cred că guvernanţii trebuie să se raporteze la valorile moral-creștine și atunci când adoptă anumite legi sau promovează anumite politici în Republica Moldova. Anume învăţăturile și învăţămintele creștine sunt cele de la care trebuie să pornească orice politică în stat.

- De ce faceţi trimitere că anume creștinismul răsăritean reprezintă

matricea spirituală ce coboară în rădăcinile istorice?

- Pentru că, din păcate, valorile creștine au cam decăzut în partea din Occident. Și mulţi prieteni de-ai noștri, inclusiv din Uniunea Europeană, spun că salvarea creștină a Europei rezidă anume în ţările din Est. Și de aici se poate produce o revoluţie spirituală, o revoluţie creștină care să ajute ca valorile creștine, care au stat chiar la formarea Uniunii Europene, să revină pe făgașul politicii promovate de Bruxelles.

- Dar nu vi se pare că uneori valorile bisericești sunt utilizate de diferiţi actori, inclusiv politici, pentru a manipula opinia publică?

- Ba da, îi vedem pe actorii politici mai des la biserici doar de sărbătorile mari, de Paști și Crăciun, cu niște lumânări de un metru, stând în faţa altarului și nefăcând altceva decât campanie electorală. Din păcate, nu vedem promovarea valorilor creștine în politicile și în treburile statului pe care îl administrează.

Sursa: europalibera.org

Cine ţi-o mai lua mărgele, să se deşire ca ele…

Urmare din pag. 2 Ce-i drept, până a se ajunge la această discordie și ruptură, s-au mai tras niște sfori prin culise, s-au mai purtat și niscaiva tratative, doar-doar se va reuși să rămână și lupul sătul, și oaia întreagă. Secretos cum este, Hadârcă a scăpat totuși câteva vorbe despre negocierile purtate cu Iurie Leancă pentru constituirea unui bloc electoral cu actualul premier în frunte. Fără știrea lui Filat, evident. La rândul său, șeful PLDM le-a propus reformatorilor, prin gura Anei Guţu, câteva locuri eligibile pe lista formaţiunii. Bineînţeles, nu prea multe. Iar echipa lui Hadârcă a avut bănuiala că ar putea fi trași pe sfoară. Și nu băgăm mâna în foc că nu au avut dreptate. Astfel că propunerea a fost declinată, iar liberalii reformatori au declarat solemn că nu se vor lăsa băgaţi „în buzunarul cuiva”. În cele din urmă, Ana Guţu, care obișnuiește să-și expună pe blog gândurile cele mai intime, a concluzionat că echipa PLR ar fi fost subjugată de un grup de oligarhi. La fel ca și vizionarul său fost șef de partid cândva, liberala cu diamante face previziuni sinistre și prognozează că PLR „va dispărea în neant după alegeri”.

Aşteptându-l pe Godot Neîmpăcata reformatoare a mai atins zilele acestea un punct sensibil, afirmând că membrii formaţiunii au tot fost duși de nas cu promisiunea că ex-premierul Ion Sturza va veni în PLR. Potrivit Anei Guţu, „încă actualii” săi colegi de partid nu au întreprins nimic pe parcursul acestui an, decât doar l-au tot așteptat pe Godot, adică pe Ion Sturza. „Pentru PLR, așteptarea lui Ion Sturza a fost letală”, concluzionează Guţu, care bănuim că o fi și mare consumatoare de umor negru.

Groparul partidului are și un nume. Ana Guţu a dezvăluit că cel care a purtat negocieri cu omul de afaceri a fost Oleg Bodrug. „Bodrug se întâlnea cu Sturza, își scriau, însă se creează impresia că negocieri adevărate nici nu au fost, deoarece eu o dată m-am întâl-

nit cu el, în toamna 2013, și mi-a spus că nu are intenţii să intre în politică. Bodrug a fost cel care ne-a dat speranţe, ne spunea că negociază și că totul va fi bine”, a afirmat ea în cadrul unei emisiuni televizate. Mai mult decât atât, liberala reformatoare a precizat că anume Bodrug și Hadârcă i-au sugerat să spună în cadrul unei emisiuni că Sturza va veni, punând-o astfel „într-o situaţie incomodă”.

Ion Hadârcă mai crede și acum că Ion Sturza pute fi „locomotiva” care i-ar fi dus spre victorie pe reformatori, doar că, afirmă el, cineva l-a „împiedicat” pe omul de afaceri să revină în politica moldovenească. „Cineva a stat în calea lui”, a declarat resemnat președintele PLR. Nu știm dacă fostul premier bănuia ce rol i s-a atribuit și câte patimi va isca. Dar avem însă vaga bănuială că distinsa doamnă trișează un pic. Pentru că anume ea a alimentat cel mai mult și mai insistent speranţele reformatorilor care-l așteptau pe „Godot”. Ana Guţu a continuat să vorbească despre venirea lui Ion Sturza în familia unită a reformaţilor, poate chiar și la cârma partidului, chiar și atunci când acesta a precizat, răspicat și repetat, că nu revine în politică și că nu pretinde la șefia vreunui partid sau la un loc pe listele electorale.

Însă nici atunci Ana Guţu nu s-a lăsat bătută, încercând să interpreteze unele afirmaţii ale fostului premier și explicând că mesajele acestuia cu privire la nedorinţa de implicare în politică ar fi doar o stratagemă menită să-i liniștească pe unii care sunt îngrijorați de revenirea lui Ion Sturza pe scena politică.

PLR a jucat un rol istoric, dar spectacolul s-a terminat Dincolo de faptul dacă PLR a fost creat pentru a slăbi poziţiile partidului condus de Mihai Ghimpu și a-l scoate pe acesta de la guvernare, sau dacă liberalii reformaţi și-au jertfit confortul politic pe altarul cursului european, acesta are toate șansele, vorba Anei Guţu, să dispară în „neant”. Mai ales că este ajutat și de „partenerii” de la guvernare, care trag cu sârg de reformatori. Astfel, dacă unii s-ar mulţumi cu un loc pe lista electorală a PLDM, o bună parte dintre peleriști au început să migreze, dezinteresat și exclusiv din porniri patriotice, către democraţi.

Unul dintre ei, fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuţa, plecat ceva mai devreme, cu mult zgomot și declaraţii răsunătoare din PLR, a aderat acum câteva zile la Partidul Democrat. Decizia a fost luată după o discuţie cu

șeful democraţilor, Marian Lupu, „despre viitorul politicilor militare și de apărare în Republica Moldova”. Marinuţa s-a lăsat sedus, fără regrete, de „echipa de profesioniști” cu viziuni proeuropene și prodemocratice a lui Lupu și Plahotniuc.

Probabil, animaţi de aceleași idealuri proeuropene au fost și alţi 20 de reprezentanţi ai Partidului Liberal Reformator care au părăsit ceva mai devreme formaţiunea și au aderat la PD. Da, și i-au dat ascultare lui Marian Lupu, care a chemat partidele fără șanse de câștig la alegerile din noiembrie să se alăture echipei democraţilor. Și știţi cum e cu cântecele de sirenă.

Cea mai proaspătă dezertare din PLR este a lui Octavian Bodișteanu, ministrul Tineretului și Sportului, care a luat această decizie „dificilă” pentru a-și putea duce la bun sfârșit mandatul de ministru, dar și pentru „a nu participa la anumite jocuri și pentru a nu fi supus anumitor presiuni politice”.

Bodișteanu a mai declarat că echipa PLR a jucat un rol istoric în salvarea cursului proeuropean. Doar că spectacolul a luat sfârșit. Lamentabil.

Ioana FLOREA, FLUX

6 Majoritatea ţigărilor care ajung în România din ţara noastră sunt de contrabandă. Imaginaţia contrabandiştilor nu are limite FLUX

Flagrant

7 NOIEMBRIE 2014

Poliţiștii de frontieră din Vaslui, coordonaţi de procurorii DIICOT, au neutralizat recent un grup infracţional, constituit de cetăţeni moldoveni, care au pus la punct o schemă de contrabandă cu ţigări cu ajutorul unor aparate de zbor de mici dimensiuni. Aceștia parașutau încărcături cu ţigări din motodeltaplane, care zboară la altitudini relativ reduse și nu pot fi detectate de radare.

Potrivit procurorilor, activitatea grupării era bine organizată și planificată în cele mai mici detalii. Astfel, membrii grupării se deplasau din timp în România, pentru a recunoaște locul unde urmau să fie parașutate coletele. Ei intrau în ţara vecină prin punctul de trecere a frontierei Albiţa, separat, cu autovehicule diferite, pentru a nu putea fi stabilite eventuale legături între ei. De asemenea, membrii grupării foloseau aparate telefonice special achiziţionate pentru ziua când desfășurau operaţiunea de contrabandă. În noaptea de 29/30 octombrie 2014, un aparat de zbor tip deltaplan a survolat de două ori teritoriul României, la intervale scurte de timp, fiind parașutate în zona comunei Viișoara, judeţul Vaslui, un număr de 4 colete în care se aflau, în total, 7969 de pachete cu ţigări, de diferite mărci, cu timbru fiscal al Republicii Moldova.

Doi dintre membrii grupării, ambii cetăţeni moldoveni, care aveau rolul de a prelua coletele parașutate, au fost depistaţi de către poliţiștii de frontieră români, fiind reţinuţi pentru săvârșirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat și introducerea în ţară a ţigărilor de contrabandă.

Poliţiștii de frontieră moldoveni au identificat posesorul motodeltaplanului, suspectat că ar fi complice la comiterea infracţiunii de contrabandă. Acesta ar fi un cetăţean al orașului Comrat, care, potrivit sursei, intenţiona să înstrăineze de urgenţă aparatul de zbor. În urma unor percheziţii la domiciliul suspectului, au fost ridicate un aparat de zbor de tip deltaplan, fără acte de provenienţă și înregistrare, cartele SIM ale operatorilor autohtoni și români, înscrisuri ce atestă cumpărarea în cantităţi deosebit de mari a produselor de tutungerie etc.

De ce se depreciază valuta naţională?

De la începutul anului, pe piaţa valutară din Moldova s-a înregistrat o depreciere a leului moldovenesc faţă de dolar de 13,7%, iar faţă de euro cu 3,4%. Totodată, în această perioadă euro s-a depreciat faţă de dolar cu 9%, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguţan, conform News-Moldova.

Deprecierea leului în raport cu dolarul american înregistrată în ultimele zile în Moldova este explicată de guvernator prin „ajustarea naturală la ceea ce se întâmplă pe piaţa regională din punct de vedere politic, financiar, economic”. „Nu putem pretinde că în RM în această conjunctură internaţională totul este bine”, a spus Drăguţan. „BNM intenţionează în perioada următoare să urmărească atent cererea și oferta de pe piaţa valutară și să intervină atunci când este nevoie cu suma necesară pentru a calma spiritele. În același timp, nu intenţionăm să irosim rezervele valutare pentru a combate ceea ce se întâmplă pe piaţa ucraineană și rusă”, a continuat guvernatorul BNM. Anterior, și directorul Departamentului operaţii valutare și relații externe al Băncii Naţionale a Moldovei, Lucia Hadîrcă, afirma că deprecierea leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA a fost condiţionată de un șir de factori interni și externi, unul dintre care este întărirea dolarului faţă de alte valute pe pieţele externe, pe fondul unei dinamici pozitive a economiei americane.

Un alt factor este situaţia geopolitică din regiune, în special din Rusia și Ucraina, în care rubla și grivna s-au devalorizat considerabil, a mai declarat ea, după cum relatează NOI.md.

Totodată, încă un factor de depreciere a leului este situaţia creată pe piaţa valutară internă a Moldovei, în cadrul căreia se înregistrează o ofertă scăzută de valută din partea persoanelor fizice și cererea sporită de dolari din partea persoanelor juridice.

Comentând cursul de schimb al leului moldovenesc în raport cu dolarul american, reprezentantul BNM a menţionat că valutele naţionale din ţările din regiune s-au depreciat faţă de dolarul american într-o măsură mult mai mare decât leul moldovenesc. Spre exemplu, dacă de la începutul anului leul s-a depreciat cu 13,4 la sută, atunci grivna ucraineană – cu peste 50 la sută, iar rubla rusească – cu 29 la sută.

BNM a afișat ieri un curs de schimb de 14,86 lei pentru un dolar și de 18,54 lei faţă de euro.

FLUX

Potrivit Poliţiei de Frontieră, pe cauza dată se desfășoară acţiuni procesual penale și măsuri de investigaţii în vederea stabilirii tuturor circumstanţelor și identificării complicilor la comiterea infracţiunii.

Un studiu al companiei de consultanţă KPMG relevă că în România, comerţul ilegal cu ţigări a crescut anul trecut cu 15%, circa 2,9 miliarde de ţigarete fiind vândute pe piaţa neagră. Dacă aceste ţigarete ar fi fost cumpărate în mod legal, România ar fi încasat suplimentar la bugetul de stat circa 311 milioane de euro, estimează analiștii KPMG, conform dailybusiness.ro.

Intrările de ţigarete pe piaţa românească au crescut cu 13% anul trecut, la 3,27 miliarde de ţigarete.

Avansul a fost alimentat în principal de ţigaretele ieftine fabricate cu singurul scop de a fi traficate cu etichetare de duty free, care au înregistrat

o creștere de circa 2,5 ori, la 1,12 miliarde ţigarete.

Fenomenul este alimentat de diferenţele mari de preţuri dintre România și ţările vecine care nu sunt membre UE, precum Republica Moldova, Ucraina, Serbia.

Cea mai importantă sursă externă este Republica Moldova, chiar dacă s-a înregistrat o scădere cu 20 la sută faţă de 2012, la 760 de milioane de ţigarete. Și intrările din Ucraina au consemnat un declin considerabil, de 88%, la doar 70 de milioane de ţigarete.

Valoarea medie a unui pachet de ţigări în ţara noastră este de aproape trei ori mai mare decât pe piaţa românească. Valoarea ţigărilor de contrabandă și contrafăcute livrate ilicit pe piaţa din România a constituit circa 400 de milioane de euro, cifra egalând exportul legal de mărfuri, conform mold-street.com.

La comercializarea acestor ţigări, venitul ajunge însă la un miliard de euro pe an. Diferenţa, care este în mare parte profitul traficanţilor, ajunge la 600 de milioane de euro.

Mai puţin de 1% din ţigările care sunt aduse din Moldova și Serbia reprezintă importuri legale. Restul sunt catalogate drept ţigări de contrabandă și reprezintă 40% din volumul total al pieţei negre din România.

Potrivit studiului realizat de KPMG, una din fiecare zece ţigarete consumate în UE anul trecut provine de pe piaţa neagră. Dintre acestea, 33% sunt “illicit whites” (un tip emergent de ţigarete ilegale, fabricate cu singurul scop de a fi traficate). Astfel, pierderile statelor membre UE cauzate de comerţul ilegal cu ţigarete s-au ridicat la aproximativ 10,9 miliarde de euro.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Republica Moldova rămâne lider la sărăcie Sloganul electoral din campania trecută, „Moldova fără sărăcie”, nu a dat rezultate. Ba dimpotrivă, situaţia la acest capitol doar s-a înrăutăţit în ultimii ani.

Astfel, Republica Moldova a ajuns, practic, cea mai săracă ţară din Europa. Într-un top al prosperităţii pe 2014, ţara noastră se situează în coada clasamentului.

Potrivit unui studiu al institutului britanic Legatum, mai prost decât noi la capitolul sărăcie stau doar Bosnia și Herţegovina. Iar la capitolul economie, suntem chiar pe ultima poziţie din top dintre statele europene.

Studiul ia în calcul opt capitole: economie, antreprenoriat, guvernare, educaţie, libertăţile individului, sănătate, siguranţă și securitate, capital social. Per total din 142 de state ale lumii, Republica Moldova ocupă locul 89 la categoria prosperitate. Stăm prost și la capitolul guvernare, unde ocupăm locul 102, libertăți personale – locul 107 și capital social – locul 102. Cel mai mic scor însă ţara noastră îl înregistrează la nivelul economiei – 125, conform jurnaltv.md.

Studiul Legatum Institute vizează și alte aspecte, cum ar fi corupţia la nivel de business și guvernare.

Astfel, potrivit raportului, 86,4 la sută dintre moldoveni cred că acest fenomen este pe larg răspândit în ţara noastră.

România ocupă locul 60 în acest top al prosperităţii, în coborâre cu cinci poziţii faţă de anul trecut, fiind depășită de statele vecine Bulgaria și Ungaria, precum și de ţări ca Mongolia, Kazahstan, Uzbekistan sau Belize, potrivit incont.ro.

Este cea mai slabă clasare a României din 2009, de când institutul Legatum efectuează acest studiu, cu excepţia anului 2012, când a ocupat aceeași poziţie ca și acum.

România se află în clasamentul prosperităţii sub mai multe ţări din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Slovenia (24), Cehia (29), Polonia (31), Slovacia (35), Ungaria (39), Bulgaria (48) și Croaţia (50).

De asemenea, România este devansată de Trinidad Tobago (43), Thailanda (51), Mongolia (52), Belarus (53), Kazahstan (55), Vietnam (56), Uzbekistan (57), Belize (58) și Grecia (59). Ucraina se situează pe locul 63 în acest top, iar Rusia – pe locul 68.

Pe primul loc în topul prosperităţii, pentru al șaselea an consecutiv, se clasează Norvegia, fiind urmată de Elveţia, Noua Zeelandă, Danemarca, Canada, Suedia, Australia, Finlanda, Olanda și Marea Britanie.

Ultimele patru poziţii sunt ocupate de Republica Centrafricană, Ciad, Congo și Burundi. În ultimii ani, nivelul de prosperitate al ţării noastre a degradat constant: dacă în 2011 ne aflam pe locul 79, în 2012 am coborât pe 84, iar în ultimii doi ani, RM se află pe locul 89.

FLUX

7

Social

7 NOIEMBRIE 2014

Poliţa de asigurare medicală se va scumpi substanţial în 2015 Poliţa de asigurare medicală se va scumpi cu aproximativ 800 de lei în 2015 și va costa 4 860 de lei, după cum prevede proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul viitor elaborat de Ministerul Sănătăţii. Mărimea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală se preconizează a fi majorată de la 8% la 9%, care vor fi achitate în părţi egale de către angajat și angajator.

Ministerul Sănătăţii justifică necesitatea majorării primei prin creșterea permanentă a volumului serviciilor medicale prestate. „Se mărește complexitatea cazurilor tratate, numărul vizitelor la medicul-specialist, numărul investigaţiilor în cadrul serviciilor medicale de înaltă performanţă, numărul solicitărilor de asistenţă medicală urgentă, numărul de vizite în cadrul îngrijirilor medicale la domiciliu”, se arată în nota informativă care însoţește proiectul de lege.

De asemenea, conform explicaţiilor Ministerului Sănătăţii, în anul 2015 urmează a fi efectuate servicii medicale noi, care necesită consumabile costisitoare. Este vorba despre acordarea asistenţei medicale stomatologice copiilor cu vârsta de până la 12 ani în volum deplin, cu excepţia protezării și restaurării dentare; acoperirea cheltuielilor pentru exoprotezele și implanturile mamare, necesare pentru reabilitarea pacientelor cu tumori maligne, acoperirea cheltuielilor pentru protezele individuale și consumabilele necesare pentru reabilitarea chirurgicală și protetică a pacienţilor cu tumori maligne ale capului, gâtului și ale aparatului locomotor, chirurgia endovasculară, tratamentul invaziv al infarctului miocardic și altele. În proiect este păstrată norma reducerii primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală cu 50 și 75 la sută pentru cei care vor procura poliţa de asigurare medicală în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a legii.

Pentru anul 2015, este prognozată majorarea veniturilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală cu 656 766 mii de lei sau 13,9% și a cheltuielilor cu 556 766 mii de lei sau 11,5%.

Sindicatele nu sunt de acord cu posibila majorare a contribuţiilor pentru poliţa de asigurare medicală și cer retragerea proiectului respectiv. În caz contrar, sindicaliștii vor recurge la acţiuni de protest, avertizează aceștia într-un memoriu pe care l-au transmis Ministerului Sănătăţii.

FLUX

FLUX

Tendinţe îngrijorătoare în finanţarea campaniei electorale Asociaţia Promo-LEX a lansat ieri al treilea raport al Efortului de Monitorizare a Alegerilor Parlamentare din 30 noiembrie 2014. Documentul cuprinde atât constatări generalizate cu caracter electoral transmise de către observatorii din teritoriu în perioada 16 octombrie – 5 noiembrie 2014, cât și aspecte de finanţare a campaniei electorale. Analiza finanţării campaniei electorale este realizată pe baza rapoartelor financiare ale partidelor, prezentate la CEC începând cu data de 10 octombrie 2014 suprapuse și comparate cu constatările observatorilor din teritoriu.

Observatorii Promo-LEX au semnalat existenta unor tendinţe îngrijorătoare în ceea ce privește finanţarea campaniei electorale. Astfel, în raport se menţionează că 743 de cetăţeni au contribuit la fondurile de campanie ale partidelor, cu suma totală de peste 29 de milioane de lei. Totodată, niciun concurent electoral nu a raportat săptămânal veniturile în publicaţii de circulaţie republicană.

Un singur concurent electoral (PCRM) a virat în fondul electoral mijloace din contul partidului. Iar trei din 15 concurenţi electorali (PL, PFP, PDA) au prezentat rapoarte fi-

nanciare cu zero venituri și cheltuieli. În raport se mai arată că 85,2% din cheltuieli au fost alocate pentru publicitate și circa 13% pentru cheltuieli de transport. De fapt, doar 3 din 15 concurenţi electorali (PP „Patria”, PSRM și MPA) au reflectat în rapoartele financiare cheltuieli de transport, deși întreprind zilnic numeroase deplasări în teritoriu.

De asemenea, niciun concurent electoral nu a raportat cheltuielile în ceea ce privește locaţiunea încăperilor, retribuirea muncii, recompense și serviciile de întreţinere a sediilor permanente, chiar dacă observatorii Promo-LEX din teritoriu constată utilizarea a cel puţin 226 de sedii.

Conform rapoartelor financiare prezentate, plafonul de 55 de mili-

oane de lei stabilit de către CEC nu a fost atins de niciun concurent electoral. Un singur concurent a ajuns la 18,47% din maximul fixat de CEC. Ca și în primele două rapoarte de monitorizare, observatorii PromoLEX au atenţionat că sunt utilizate în continuare resursele administrative, iar concurenţii implicaţi în campanie încearcă să cumpere voturile alegătorilor prin oferirea de cadouri electorale.

Referindu-se la reflectarea campaniei electorale în mass-media, în raport se menţionează că doar patru dintre concurenţii electorali sunt predominant subiectul articolelor preluate de instituţiile de presă locale și regionale.

FLUX

Promisiuni pentru sănătate. Ce au promis şi ce au reuşit să schimbe partidele în ultimii patru ani publică; 2 centre de transfuzie a sângelui și mai multe staţii de asistenţă medicală urgentă. La capitolul realizări se mai menționează promovarea autonomiei în cadrul asistenței medicale primare, completarea categoriilor asigurate de către Guvern și introducerea screening-urilor pentru maladiile cardiovasculare și oncologice.

Au promis salarii mai mari pentru medici, medicamente și polițe medicale mai ieftine pentru unii moldoveni. Anii au trecut, mandatul s-a scurs, iar aceste idei așa și au rămas niște promisiuni neonorate.

Cele mai multe promisiuni au fost sonorizate de către Partidul Democrat și cel Liberal Democrat. Promisiunile electorale ținteau exact acolo unde pe moldoveni îi doare – medicamentele vor fi mai ieftine, polița la fel, serviciile medicale vor fi și ele mai accesibile și mai calitative. Toate acestea au fost rostite acum patru ani. Acum, în toiul altei campanii electorale unde se face uz până la refuz de alte făgăduieli, putem compara între ceea ce am fi putut avea și ceea ce avem de fapt. Într-o analiză publicată pe platforma promis.md, un produs al asociației ADEPT, sunt relevate promisiunile electorale, dar și realizările partidelor care s-au aflat la guvernare în ultimii patru ani. Astfel, cu cele mai multe, dar nu și tocmai realiste promisiuni s-a lansat Partidul Democrat. Încercând să convingă că merită voturile alegătorilor, membrii acestei formațiuni au promis polițe mai ieftine pentru tinerii de până la 30 de ani, majorări esențiale de salarii pentru lucrătorii medicali, dar și modernizarea infrastructurii instituțiilor medicale. Acestea așa și au rămas la capitolul restanțe. Totuși, una dintre realizările acestui partid, atrag atenția autorii analizei, este asigurarea facilităților pentru unele grupuri de moldoveni și aici vorbim despre asigurarea cu poliță medicală a celor care au în grija lor o persoană cu dizabilități, precum și asigurarea serviciilor medicale gratuite în baza poliței pentru mamele care îngrijesc copii de până la trei ani și care nu sunt încadrate în câmpul muncii. Și Partidul Liberal s-a întrecut la promisiuni.

Restanţe în sistemul de sănătate

Unele au fost realizate, cum ar fi îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru medicii de familie, prin renovarea a 25 la sută dintre toate centrele de sănătate, relansarea serviciului de urgență aerian, chiar dacă aceasta din urmă este o reușită pe jumătate. „Cu toate acestea, au fost înregistrate progrese nesatisfăcătoare în promovarea și dezvoltarea sistemelor private de asigurare medicală și mărirea salariilor personalului din sistemul de sănătate, care este doar proporţional cu mărirea indicelui preţurilor de consum și a inflaţiei”, se arată în analiză.

Realizări în domeniul sănătăţii Printre cele mai mari realizări se numără creșterea nivelului de finanțare pentru ocrotirea sănătății din bugetul public de stat și din

fondul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. În același timp, volumul asistenței externe a ajuns la 91 de milioane de dolari.

La reușite mai este trecută și micșorarea prețurilor la medicamente, chiar dacă vorbim de o reducere ușoară a acestora – în 2011 preţurile la medicamente s-au micșorat în comparaţie cu 2010, dar începând cu 2012 acestea au început a crește conform următorului ritm: 2012: +1.4%; 2013: +4.2%, iar în primele 8 luni ale 2014: +4.2%. În perioada respectivă au fost reparate mai multe instituții medicale, aceasta fiind la fel o promisiune electorală. Astfel, au fost reparate 8 spitale republicane, inclusiv printr-un parteneriat public-privat; 3 spitale municipale; 15 spitale raionale, inclusiv unul printr-un parteneriat public privat; peste 60 de centre de sănătate din zona rurală; 11 centre de sănătate

Deocamdată, diferențele dintre zonele rurale și urbane privind direcţionarea investiţiilor rămân foarte mari, în defavoarea mediului rural, desigur. Mai mult, investițiile din fondul de dezvoltare al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină pentru orașe sunt în creștere.

Partidele aflate la guvernare n-au reușit niciun progres în restructurarea reţelei de spitale publice, fiind comasate doar două spitale în unul. În plus, în defavoarea realizării acestei activităţi din programul de guvernare, la începutul anului 2013 Parlamentul a suspendat mai multe acte normative ale Ministerului Sănătăţii ce vizau reorganizarea unor spitale aflate în capitală. Parlamentul a decis că mai întâi este nevoie de un document strategic de reformare, iar Ministerul Sănătății așa și nu l-a prezentat, deși s-a angajat să o facă.

Patru ani au trecut, iar salariile medicilor au fost majorate nesemnificativ. În 2013 și 2014, leafa medicilor s-a mărit cu câte 21 la sută și constituie 4,873 lei. Ea rămâne a fi însă de două ori mai mică decât salariul din domeniile activităţilor financiare, de asigurări și a tehnologiilor informaţionale.

O altă promisiune neonorată rămâne salarizarea rezidenților. Chiar dacă există o Hotărâre de Guvern și un ordin al Ministerului Sănătății, lucrurile nu s-au schimbat. Doar o mică parte dintre aceștia își pot ridica banii promiși.

Autor: Irina PAPUC Sursa: e-sanatate.md

FLUX

8

Externe

7 NOIEMBRIE 2014

ALEGERI SUA:

Republicanii au câştigat scrutinul şi preiau controlul asupra Senatului Republicanii au câștigat marţi, 4 noiembrie, alegerile legislative parţiale de la jumătatea mandatului în SUA, preluând controlul asupra Senatului și confirmându-și majoritatea în Camera Reprezentanţilor, întro victorie care exprimă dezavuarea faţă de președintele Barack Obama și aliaţii săi democraţi, relatează France Presse, citată de Agerpres.

Adversarii președintelui americani controlează în prezent în întregime Congresul, ceea ce îi plasează în poziţia de a dicta agenda parlamentară pentru ultimii doi ani ai lui Barack Obama la Casa Albă.

Priorităţile vor fi economice, susţineau ei înaintea alegerilor. Zeci de legi „procreștere” sunt pregătite pentru a autoriza construcţia oleoductului Keystone XL între Canada și Golful Mexicului pentru a încuraja producţia de gaze naturale, pentru a ajuta micile întreprinderi și pentru a reduce birocraţia. „Această experienţă de intervenţie prea mare a statului a durat suficient. Este timpul să schimbăm direcţia! Este timpul să repunem ţara

pe calea cea bună!” a anunţat după propria sa realegere senatorul republican Mitch McConnell, care în calitate de lider al majorităţii în Senat încarnează opoziţia faţă de Obama.

După ce au recucerit Camera Reprezentanţilor în 2010, republicanii au revenit acum la putere în Senat, trecând de la 45 la cel puţin 51 de locuri din cele 100, potrivit televiziunilor americane. O alegere senatorială rămâne în suspans în Louisiana, unde un al doilea tur va avea loc în 6 decembrie.

Dar alegerile au căpătat forma unui avertisment trimis americanilor obosiţi de patru ani de război în tranșeele parlamentare. Nicio reformă de amploare nu a fost adoptată de Congresul divizat, în special, asupra imigraţiei, care rămâne un dosar fierbinte, cu peste 11 milioane de persoane fără acte în regulă instalate în SUA. Sondajele la ieșirea de la urne arată un electorat dezabuzat: 79% din persoanele care au votat dezaprobă activitatea Congresului și două treimi estimează că ţara se îndreaptă spre o direcţie greșită. Mai puţin de unul din trei americani se declară satisfăcut de administraţia lui Barack Obama, cifră echivalentă pentru conducătorii Partidului Republican în Congres, potrivit CNN. Doar 22% cred că viitoarea generaţie de americani va trăi mai bine decât generaţia actuală.

SONDAJ-ŞOC ÎN FRANŢA:

Le Pen îl zdrobeşte pe Francois Hollande Liderul partidului de extremă-dreapta Frontul Naţional, Marine Le Pen, este de două ori mai popular în Franţa decât președintele în funcţie, socialistul Francois Hollande.

Doar 14% dintre alegătorii intervievaţi de institutul Ifop au spus că ar vota cu Hollande dacă săptămâna aceasta s-ar organiza alegeri prezidenţiale, în timp ce 29% ar pune ștampila pe Le Pen. Mult peste Hollande se află și fostul președinte Nicolas Sarkozy (centru-dreapta), pe care l-ar alege 26% dintre cei chestionaţi, conform Newsweek, citat de dcnews.ro.

Sarkozy și-a anunţat intenţia de a candida împotriva lui Hollande la alegerile prezidenţiale din septembrie 2017.

Marine Le Pen continuă creșterea spectaculoasă la capitolele intenţie de vot și încredere, pe fondul nemulţumirii electoratului faţă de politicile stângii. Rezultatele de luni, 3 noiembrie, consemnează o creștere de 10% din 2012 până în prezent.

Sondajul Ifop o plasează pe Le Pen cu un avantaj minor în faţa rivalului său Alain Juppe, liderul partidului de centru-dreapta UMP. 28% dintre respondenţi au declarat că ar vota cu Juppe dacă el, și nu Sarkozy, va fi candidatul UMP. Popularitatea lui Juppe cunoaște o creștere surprinzătoare pentru un politician condamnat pentru corupţie în 2004.

Mai mult, sondajul Ifop spune că Hollande n-ar putea să ajungă nici măcar în turul al doilea al prezidenţialelor, având o intenţie de vot mai scăzută decât cea a colegilor socialiști Manuel Valls și Arnaud Montebourg. „Este absolut fără precedent ca un președinte în funcţie să fie o minoritate în propria tabără. Vedem cum mai puţin de jumătate dintre votanţii socialiștii l-ar prefera la următoarele alegeri prezidenţiale”, spune Frederic Dabi, directorul adjunct al Ifop.

FLUX

Barack Obama, care nu s-a pronunţat marţi, i-a invitat pe responsabilii Congresului la Casa Albă vineri, potrivit purtătorului său de cuvânt.

Noul Congres își va începe mandatul în 3 ianuarie, iar până atunci actualii aleși își vor continua activitatea.

Președintele își va încheia astfel mandatul cu partidul advers controlând cele două camere ale Congresului, așa cum au fost în această situaţie înaintea lui George W.Bush, Bill Clinton, George Bush și Ronald Reagan. Alegerile de la jumătatea mandatului au căpătat în mod tradiţional

forma unor voturi sancţiuni împotriva partidului la putere în Casa Albă.

Nici reducerea șomajului la 5,9%, cel mai scăzut nivel în ultimii șase ani, nici creșterea robustă a PIB-ului, plus 3,5% în trimestrul al treilea, nici reforma sistemului de sănătate nu par să fi adus credit președintelui democrat.

Acumularea controverselor și scandalurilor (dezvăluirile asupra agenţiei de spionaj NSA, orientarea politică a fiscului, disfuncţionalităţile din spitalele militare, afluxul imigranţilor clandestini la frontiera mexicană,

contaminarea infirmierelor americane de Ebola) și crizele din străinătate (Ucraina, Siria) nu au făcut decât să întărească percepţia unei absenţe de „leadership” la Casa Albă.

Rămâne de văzut ce vor face republicanii cu majoritatea lor. Responsabilii partidului sunt conștienţi că Barack Obama își păstrează dreptul la veto și că nu va promulga legi care să-i demoleze marile proiecte în lucru ale mandatului său, începând cu reforma sistemului de sănătate, Obamacare.

FLUX, după Agerpres

Germania ameninţă Marea Britanie: Ori renunţă la politicile antiimigraţioniste, ori părăseşte UE Planurile premierului conservator David Cameron de a limita numărul de imigranţi care vin din spaţiul Uniunii Europene în Marea Britanie au nemulţumit-o pe cancelarul german Angela Merkel, care ar fi afirmat că în această eventualitate „nu va mai face eforturi să ţină Marea Britanie în UE”, spun surse din Berlin, citate de Der Spiegel și The Independent.

Politicile antiimigraţioniste ale Londrei îi vizează, în special, pe românii și bulgarii care își caută locuri de muncă în regat, dar îi ocolește pe străinii musulmani, care creează adevărate enclave islamiste în marile orașe britanice. Într-o discuţie între cei doi politicieni, Merkel i-ar fi spus lui Cameron că Marea Britanie a ajuns într-un „punct fără întoarcere” în relaţia cu Uniunea Europeană, fapt care nu mai poate fi trecut cu vederea de Germania, scrie Jurnalul Naţional. „Marii Britanii îi revine datoria să clarifice rolul pe care dorește să îl joace în viitorul Uniunii Europene.

Nu este o problemă bilaterală între Germania și Marea Britanie, ci este o problemă între Marea Britanie și toţi partenerii săi europeni”, a explicat luni, 3 noiembrie, purtătorul de cuvânt al cancelarului Angela Merkel, Steffen Seibert, confirmând informaţiile publicate anterior de Der Spiegel.

Germania își dorește ca Marea Britanie să rămână în cadrul blocului comunitar, dar Merkel a făcut foarte clar faptul că „principiul general al libertăţii de mișcare în interiorul Uniunii Europene nu este negociabil”, a afirmat el într-o conferinţă de presă la Berlin, citat de Agerpres.

Pe fondul unor presiuni crescânde din partea Partidului pentru Independenţa Marii Britanii (UKIP) în perspectiva alegerilor naţionale din mai 2015, dar și partea propriilor aleși conservatori, David Cameron pregătește o declaraţie în care va solicita reformarea pieţei muncii în interiorul Uniunii. Surse din guvernul lui Cameron spun că Marea Britania ia în calcul limitarea numărului de asigurări sociale (fără de care nu se poate munci legal) care pot fi acordate imigranţilor.

Măsura a fost criticată, luna trecută, de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a spus că o astfel de practică ar fi incompatibilă cu principiul libertăţii de mișcare, care este un fundament „esenţial” al UE. Pe de altă parte, Cameron a promis că, dacă va câștiga alegerile de anul viitor, va organiza un referendum în Marea Britanie în care cetăţenii sunt îndemnaţi să aleagă dacă vor să părăsească Uniunea Europeană sau nu. Cameron a adăugat că își dorește ca Marea Britanie să rămână în UE, însă numai în cazul în care au loc reforme ale Uniunii.

Sursa: FrontPress.ro

9

Externe

7 NOIEMBRIE 2014

FLUX

NOU SCANDAL INTITULAT „LUXLEAKS”:

Acorduri fiscale secrete între Luxemburg şi 340 de multinaţionale Acorduri fiscale secrete între Luxemburg și 340 de multinaţionale, printre care Apple, Amazon, Ikea, Pepsi sau Axa, pentru a-și reduce la minim impozitele, au fost dezvăluite ieri de 40 de media internaţionale care se bazează pe documente obţinute de Consorţiul internaţional al jurnaliștilor de investigaţie (ICIJ), relatează AFP. Aceste acorduri, încheiate între 2002 și 2010, înseamnă miliarde de euro de încasări pierdute pentru statele unde aceste companii realizează beneficii, potrivit ICIJ și media partenere, printre care Le Monde, The Guardian, Süddeutsche Zeitung și Asahi Shimbun.

ICIJ a dezvăluit în ianuarie plasamente ale demnitarilor chinezi în paradisuri fiscale. În ancheta sa de șase luni, intitulată „Luxembourg Leaks” sau „LuxLeaks”, ICIJ a avut acces la 28.000 de pagini de documente de „tax ruling”, care arată cum marile companii „se bazează pe Luxemburg și regulile sale fiscale suple, dar și pe deficienţele de reglementare internaţionale, pentru a transfera profituri pentru ca acestea ori să nu fie impozitate, ori să fie impozitate foarte puţin”, scrie Le Monde.

Practica așa-numită „tax ruling”, care este legală, permite unei companii să se intereseze în avans cum va fi tratată de administraţia fiscală a unei ţări și să obţină anumite garanţii juridice.

Grupurile implicate – printre care sunt menţionate Apple, Amazon, Verizon, AIG, Heinz, Pepsi sau Ikea – realizează astfel miliarde de euro de economii anual datorită creării unei filiale, a unui holding sau a mutării unui sediu social pe teritoriul Marelui Ducat. Evident, acestea au avut drept scop să plătească impozite cât mai mici posibil, notează AFP. Grupurile franceze Axa și Credit agricole apar „în datele furnizate de PwC”, cabinetul de audit și de consiliere PricewaterhouseCoopers (PwC) care a întocmit între 2002 și 2010 documentele obţinute de ICIJ, „dar la un nivel mai scăzut”, potrivit Le Monde. „Ei profită de un mediu favorabil gestionării fondurilor de investiţii”, a adăugat cotidianul.

PwC a redactat aceste documente „și a negociat termenii cu administraţia luxemburgheză”, precizează Le Monde. „Luxemburgul păstrează aceste acorduri fiscale secrete” și „nu le notifică partenerilor europeni”, deși este „pus la curent, în fapt, de aceste multinaţionale, cu privire la strategia lor de evitare a impozitării”, adaugă cotidianul. În Australia, analiza detaliată a documentelor făcute publice de ICIJ a început deja, a anunţat ieri Chris Jordan, înalt responsabil al administraţiei fiscale. Practic, se verifică ce companii plătesc exact impozitele datorate pentru profitul pe care îl obţin în urma activităţii prestate.

The Guardian estimează că „aceste dezvăluiri vor fi jenante pentru noul președinte al Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, care a fost premier al Luxemburgului între 1995 și 2013”, respectiv perioada în care acor-

Gorbaciov va apăra poziţia lui Putin la întâlnirea cu Merkel Ultimul lider sovietic Mihail Gorbaciov a anunţat ieri că va apăra poziţia lui Vladimir Putin în criza ucraineană și va denunţa „ingerinţa” americană, la o întâlnire cu Angela Merkel, cu ocazia ceremoniilor de comemorare a căderii Zidului Berlinului, relatează AFP, citată de Mediafax. „Voi lua ferm apărarea Rusiei și a președintelui Vladimir Putin” la forumul politic programat pentru duminică, 9 noiembrie, în cadrul acestui eveniment, a declarat Gorbaciov pentru agenţia rusă Interfax. „Sunt convins că Putin apără astăzi mai bine decât oricine interesele Rusiei. În politica sa, există, desigur, motive de critici. Dar eu nu vreau să fac aceasta și nu vreau ca altcineva să o facă”, a adăugat el.

Germania marchează duminică 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului, iar cu această ocazie este prevăzută o ceremonie la care sunt așteptaţi să participe Angela Merkel, Mihail Gorbaciov, președintele Parlamentului European, Martin Schulz, și fostul lider al sindicatului polonez Solidaritatea, Lech Walesa. Întrevederea intervine în condiţiile în care Rusia și Occidentul se confruntă cu cea mai gravă criză de la sfârșitul Războiului Rece, pe fondul conflictului din Ucraina. „Rusia a creat (după dispariţia URSS) noi relaţii și noi structuri de cooperare. Totul era bine, dar aceasta nu a fost pe placul tuturor din Statele Unite”, a mai afirmat Gorbaciov. „Statele Unite au alte planuri, au nevoie de un alt context, care să le permită să se amestece peste tot. Dacă este bine sau rău, nu îi privește.

Ceea ce îi interesează este să se implice”, a menţionat Gorbaciov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. „Sunt ferm convins că problema Ucrainei este doar un pretext folosit de Statele Unite pentru a se amesteca” în afacerile altor ţări, a conchis el.

Foști consilieri ai lui Gorbaciov și-au exprimat recent dezamăgirea în legătură cu ceea ce ei consideră drept o „trădare” a occidentalilor, în special din cauza promisiunii nerespectate de a nu continua extinderea NATO către fostele ţări din blocul de Est. FLUX

durile menţionate de ICIJ au fost semnate.

CE a deschis în iunie patru anchete asupra practicii fiscale „tax ruling”, care vizează state membre. O anchetă vizează Irlanda și se referă la acordurile încheiate între administraţia fiscală și gigantul american al internetului Apple, suspectat că a beneficiat de un tratament favorabil contrar regulilor europene pentru concurenţă.

O a doua anchetă are în vedere suspiciuni de avantaje fiscale acordate de Olanda lanţului Starbucks, în timp ce a treia vizează acordurile încheiate de Luxemburg cu „Fiat Finance and Trade”, care furnizează servicii de management financiar grupului de automobile Fiat. Ultima dintre aceste anchete, deschisă în octombrie, vizează Gibraltarul. În ediţia ziarului „Le Monde” din 29 octombrie, ministrul luxemburghez de Finanţe, Pierre Gramegna, a apărat practica de „tax ruling”. Aceasta „face parte din patrimoniul nostru și vrem să o perpetuăm, respectând regulile”. „Menţinerea unei anumite competitivităţi, loiale, între state în domeniul fiscal este indispensabilă”, a adăugat ministrul din Marele Ducat.

La rândul său, OCDE a publicat în septembrie recomandări adresate statelor G20 împotriva „optimizării fiscale”, care constă în stra-

tegii sofisticate și cel mai adesea legale, care permit multinaţionalelor să plătească impozite cât mai mici posibil.

OCDE militează pentru restabilirea „suveranităţii fiscale”, care presupune că beneficiile trebuie să fie taxate unde sunt realizate, notează AFP Sursa: agerpres.ro

Cum vrea să recupereze Ucraina regiunile din estul ţării Ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, declara marţi, 4 noiembrie, într-un interviu pentru cotidianul german Bild, că autorităţile de la Kiev intenţionează să „recupereze” regiunile din estul ţării, după alegerile separatiștilor de duminică. „Câteva regiuni din estul Ucrainei se află, de fapt, sub controlul teroriștilor proruși și trupelor rusești. Dar ele sunt regiuni ucrainene, iar noi le vom recupera”, a dat el asigurări, confirmând înăsprirea tonului de către președintele ucrainean Petro Poroșenko, luni, notează Mediafax. Șeful diplomaţiei ucrainene nu a făcut nicio precizare cu privire la o eventuală ofensivă militară, după ce ultimele înaintări ale trupelor guvernamentale, la sfârșitul lui august, s-au soldat cu înfrângeri usturătoare. După ce s-a aflat pe punctul de a înăbuși rebeliunea, armata ucraineană s-a lovit – afirmă Kievul și Occidentul – de susţinerea separatiștilor de către trupe ale armatei rusești, acuzaţii respinse de către Moscova.

Așa cum a făcut Poroșenko luni, Klimkin a catalogat scrutinul de duminică – pe care Occidentul l-a

condamnat, iar Rusia l-a recunoscut – drept o „încălcare majoră” a Protocolului de la Minsk, încheiat pe 5 septembrie între Kiev și separatiști cu participarea Moscovei și OSCE. Serviciul de stat pentru protecţia frontierelor a anunţat ieri că Ucraina a impus controlul pașapoartelor la frontiera cu estul separatist. Orice cetăţean ucrainean sau străin va trebui să prezinte de acum pașaportul pentru a intra în zona aflată sub controlul separatiștilor sau pentru a o părăsi, a informat serviciul într-un comunicat.

Această măsură vizează să izoleze și mai mult acest teritoriu, după șapte luni de conflict armat, soldat cu peste 4.000 de morţi.

Străinii care au intrat în est pe la frontiera ruso-ucraineană aflată sub controlul separatiștilor nu vor mai putea pătrunde în restul ţării, a precizat serviciul.

Această decizie intervine la o zi după ce Kievul a anunţat că întrerupe finanţarea bugetară pentru acest teritoriu.

Ucraina a înăsprit tonul după alegerile organizate de separatiști duminică. Președintele ucrainean Petro Poroșenko a declarat marţi că puterea centrală rămâne atașată planului de pace, dar că va adopta o serie de măsuri pentru a se apăra și a izola teritoriile controlate de rebeli.

FLUX

FLUX

10

România

7 NOIEMBRIE 2014

Protocolul mumificării

Traian Băsescu nici nu a părăsit bine un palat, Cotroceni, și îl vrea pe celălalt, de fost președinte. Evident, care i se cuvine, după cum prevede legea. Pe vremuri, dacă ne amintim bine, Traian Băsescu nu a plecat dintr-o locuinţă de protocol, care i se oferise în calitate de ministru, decât foarte greu. E limpede, omul acesta nu mai înţelege sub nicio formă viaţa decât prin logica profitului maxim. Locuinţele de protocol au devenit un accesoriu mult prea la îndemâna unor largi categorii de funcţionari guvernamentali. În aproximativul noţional, ele reprezintă un capitol din formele patrimoniului comunist. Funcţionarul longeviv al statului român actual nu mai are nicio percepţie a reformei și nici a ideii de reprezentare reală a acesteia. El crede că totul i se cuvine, că este un personaj excepţional, că își poate permite absolut orice abuz. Fără aceste manifestări ale parvenitismului el nu mai există. Din abuz în abuz, omul politic român și-a constituit o autoritate de neegalat, extrem de eficientă!

Cât mai mult protocol, implicând un ritual amintind de epoca de piatră, face din funcţia publică un loc infracţional din orice punct de vedere al democraţiei. Consolidarea protocolului, incluzând și coloanele oficiale tot mai prezente, cu mult peste cele ale Salvării și Pompierilor, se face în distrugerea normalităţii climatului social. Omul politic român are o putere pe care psihiatria, dacă i s-ar solicita avizul în cazul unui simplu cetăţean, ar declara-o maladie destul de gravă, obligând la un tratament obligatoriu. Acest protocol, aflat în discuţie, generează întregi

spaţii de manifestare aberaţiilor sub care se manifestă corupţia. Toţi funcţionarii, de la un nivel în sus, visează imunităţi, permisivităţi de tot felul, avantaje peste avantaje. Sunt singurele idealuri ale omului politic din România, realizabile în totalitate. Un inventar al patrimoniului public care intră sub raza protocolului de stat, și care trebuie făcut, ar arăta imensa gaură dată bugetului public de statul însuși. Societatea nu mai poate înţelege, din motive diverse, că favorurile sunt incriminate de aproape orice modalitate de coexistenţă. Dictatura comunistă a lăsat la

dispoziţia profitorilor aceeași mentalitate prin care, în anii ‘50, oamenii erau scoși din case și în locul lor intrau hoardele de politruci, rudele celor de acum. Atunci a început constituirea fondului locativ aflat la dispoziţie până astăzi.

Palatele aflate la dispoziţia oficialilor români sunt încă un teribil punct nevralgic al reformei. Adăugat cheltuielilor imense pentru deplasări, locaţii externe, vacanţe, nepotismului și nevestismului etc., ne putem apropia de încă o latură a imposibilităţii schimbărilor. Funcţionarii statului au ajuns în situaţia de a-și face singuri regulile, inclusiv schema de personal. Ambasade, ministere pot fi declarate fundaţii finanţate de stat. Contribuind din plin la distrugerea climatului public, arogându-și o autoritate împrumutată din psihologia lui N. Ceaușescu, protocolul de stat este folosit la consolidarea unei mafii cu toate verigile de funcţionare. Degradarea instituţională statală generează o decădere în mediul independent, unde lucrurile ar trebui să fie altfel. Oriunde ai căuta o breșă de normalitate în România, nu o poţi găsi. Când unii, când alţii, dintre actorii activi pe scena socială, se întrec în paralizarea celor care nu fac parte din structurile de management ale mortificării.

Aș spune că, tot mai accentuat, România se reinstalează într-o dictatură perpetuă, acesta fiind singurul rezultat al alegerilor și al mișcărilor cu pretenţii politice. Lupta pentru putere este singura ofertă a știinţelor politice în România, de regăsit în majoritatea intervenţiilor multor improvizaţi aparţinând cu angajament

Cât de mult contează cu cine votăm?

Prinși în febra campaniei electorale și bombardaţi cu mesaje mobilizatoare de genul “Tu decizi viitorul ţării!” riscăm să nu mai vedem pădurea din cauza copacilor. Chiar contează cine ne conduce?

Pe termen scurt, nu prea, să ne relaxăm. Ca ritm anual de creștere (sau scădere), PIB-ul nostru se sincronizează cu PIB-ul ţărilor vecine.

De ce? Pentru că dinamica economiilor sărace, inclusiv a noastră, este imprimată de evoluţia economiilor dezvoltate. Cum ar zice socialiștii, avem binomul Centru-Periferie. Explicaţia este simplă: de la Centru vin banii! Atunci când în ţară intră capital, se fac investiţii, cresc veniturile, consumăm mai mult; dacă nu ne mai vin bani din exterior, atunci rămânem nemâncaţi. Exagerez, dar aţi prins ideea, economia României este dependentă de capitalul extern (gândiţi-vă de unde au băncile bani să dea credite) și, cumva, acest lucru este inevitabil și chiar dezirabil. O economie săracă are nevoie de capital pentru a-și crește productivitatea, de aceea investiţiile străine sunt binevenite. Problemele apar, desigur, atunci când în loc de investiţii străine primim fluxuri speculative, adică atunci când importăm inflaţia altora; atunci nu se creează locuri de muncă, atunci banii se risipesc și batem pasul pe loc. Dar asta este viaţa, nu stăm acum să facem teoria chibritului.

Trebuie să stăm cu mâna întinsă la băncile occidentale? – veţi întreba. Nu, nu e musai. Dacă economia României ar fi un paradis fiscal sau măcar dacă am duce o politică responsabilă de cultivare a capitalismului autentic prin impozite mici și birocraţie redusă, atunci acumularea internă de capital ar crește. Dar așa ceva probabil nu se va întâmpla, politica responsabilă nu este “rentabilă”, credeţi-mă pe cuvânt, nu stăm acum să explicăm.

Dar ce am spus mai sus nu înseamnă totuși că nu contează cu cine votăm. Ba da, contează, pe termen lung contează chiar foarte mult, dovadă România și Polonia care au plecat de la același nivel de trai în urmă cu un sfert de secol și acum le separă vreo 8000 de dolari pe cap de locuitor. Asta este, n-am avut noroc să fim guvernaţi ca polonezii.

Concluzia? Contează cu cine votaţi, dar asta nu trebuie să înfierbânte minţile nimănui. Schimbările bruște se produc extrem de rar.

Rar schimbăm cu adevărat meniul, uneori avem parte de o mâncare puţin diferită, de cele mai multe ori (ne) alegem (cu) aceeași ciorbă reîncălzită. E nevoie de mai multe guverne succesive care să implementeze politici sănătoase pentru a crește substanţial nivelul de trai. Alegerile prezidenţiale nu înseamnă mare brânză câtă vreme, cum ar spune un amic de-al meu de la Filosofie, societăţii românești îi lipsește un consens constituţional elementar favorabil dezvoltării.

Bogdan GLAVAN Sursa: Logica economica

fostelor structuri comuniste. Instaurând o sălbăticie de junglă, prin impunerea unor figuri detestabile, clasa politică speră ca prin acest circ să triumfe la nesfârșit. Bazându-se pe ampla legalizare a abuzului, constituţională și legislativă, pe o imunitate parlamentară și nu numai, demnă de o ripostă publică de tip revoluţionar, această clasă politică instituie o nouă și tacită luptă de clasă. Riscurile opoziţiei sunt enorme, invocându-se principiul majorităţii, de parcă diagnosticul unui bolnav ar fi pus în piaţa publică.

Președintele încă în exerciţiu al României, ţinând cont de situaţia momentului, când asupra tuturor partidelor plutesc nori apocaliptici, ar fi trebuit să declare stare de urgenţă, amânând cu câteva luni alegerile. Nu este deloc exclus ca, după aceste alegeri, să avem anticipate generale. Posibilitatea constituirii

unor noi nuclee politice cu oameni care nu au făcut până în prezent politică pare să aibă, în sfârșit, un moment revelatoriu. Dacă nu se va întâmpla așa ceva, va fi încă un episod din filmul știut.

Traian Băsescu dorește, în continuare, același protocol zero. Din palatul lui N. Ceaușescu dorește să se mute în casele activiștilor fostului Comitet Central. Aceasta este singura moștenire a regimului pe care l-a guvernat. Obrăznicia, tupeul, intriga, abuzul. Ar fi putut, în ultimul moment, să arate o minimă disponibilitate spre normalitate. Limitarea drastică a avantajelor se impune, începând cu președintele și până la ultimul beneficiar. Avantajele actuale oferite demnitarilor, președinţilor și ex-președinţilor arată prăpastia dintre societate și aleșii săi.

Ioan VIERU Sursa: cotidianul.ro

Cultur=

7 NOIEMBRIE 2014

Acum, cu Sfânta Carte pe masă, recitind „Epistola către Efeseni a Sf. Apostol Pavel”, găsesc în ea ca și cum referinţe la gloata noastră de intelectuali și, sper, scriitori subtili, curioși, care, cu intim tremur de emoţie, cutreieram măreţia de prea-adâncă odinioară a Efesului. Așadar, oarecum extrase niţel adaptat la ceea ce vor să exprime citatele despre noi, artiști și pelerini (vreo 38 la număr, români); ele sunt următoarele: Cap. 2/ 19 – „Deci, dar, nu mai sunteţi străini și locuitori vremelnici, ci sunteţi împreună cetăţeni cu sfinţii și casnici ai lui Dumnezeu”. [Noi, adică, ne-am fi putut simţi, retro-imaginativ-afectiv, concetăţeni cu anticii efeseni și casnici de-ai zeiţei Artemis, de-ai lui Dionysos, de-ai celor care frecventau biblioteca, teatrul; de-ai celor care stăteau în spital (căci a fost aici și o bolniţă)].

Iar scriitorul care, de regulă, se referă la Ego și Alter Ego își poate apropia de înţelegere și de condiţie îndemnul Apostolului Pavel: „Să vă dăruiască, după bogăţia slavei sale, ca să fiţi puternic întăriţi, prin Duhul Său, în omul dinăuntru” (Cap. 3/16.). O! acolo, la Efes, omul dinăuntru se sufocă de emoţie la gândul și simţul anticilor, deoarece orașul-stat Ephesas (gr.) a fost fondat încă hăt în sec. XI î. Hr. de ionieni pe locul unei așezări a carienilor (când o mai fi fost să-și întemeieze aceștia localitatea!).

Astfel, precum spuneam, oarecum adaptat sensibil, de data aceasta la vocaţia scriitorului, vocaţie provenind de la latinescul vocatus, ce înseamnă chemare, aducem următorul citat: „…să umblaţi cu vrednicie, după chemarea cu care aţi fost chemaţi” (Cap. 4/ 1.). Acest episod ar fi răsunat deosebit la Delfi, în preajma Parnasului, în amfiteatrul în care, plasat numai (!) într-un singur loc special (era indicat printr-un semn anume), dacă vorbeai, vocea îţi răsuna în propriul interior, ca într-un uriaș spaţiu de rezonanţă. Ce senzaţie stranie, de mister inexplicabil! Eu „m-am verificat” de trei ori, prima dată, ţin minte, spunând versuri din Virgiliu: „Aurea prima sata est aetas, quae vindice nullo…”; clamam în latină, pentru ca să fiu mai aproape de greci. Sus, la stadium (stadion), s-au luat la întrecere alergare Ioan T. Morar (iniţiatorul) cu lunganul, deșiratul Florin Iaru, care a sosit pe locul… doi. Apoi altă generaţie: Octavian Paler cu mai tânărul Andrei Burac, unul la 68, celălalt la 56 de ani, dar alergând… convingător!

Un alt pasaj, 4-7, l-aș transcrie (dislocândul din context creștin și plasându-l în contextul politeismului elen) astfel, ca rostit, să zicem, de Oracolul lui Apollo acolo, pe pantele Parnasului, la Delfi: Iar fiecăruia dintre noi i s-a dat harul după măsura darului Muzei.

Cred că putea avea semnificaţie ilustrativ-instructivă, aplicată la condiţia noastră de hălăduitori printre ruine și obsesii homeriene și următorul extras (4-14): „Ca să nu mai fim copii duși de valuri, purtaţi încolo și încoace de orice vânt al învăţăturii, prin înșelăciunea oamenilor, prin vicleșugul lor, spre uneltirea rătăcirii”.

Nu că aș adapta cu tot dinadinsul textul apostolic la umila noastră aflare acolo, la Efes, însă veneam cu toţii de pe valuri, de pe corabie, pe culmea orașului-cetate de altădată, dinspre nord, pe lângă fostul arsenal, unde mai că te disloca vântul puternic; la intrarea în complexul turistic neguţătorii propuneau marfă felurită, unul dintre colegii noștri (Doamne, iartă-mă, de greșesc) a profitat de neatenţia meseriașului-negustor, sustrăgându-i o piată-două semipreţioase, prefăcându-se că le pune la loc, în cutia cu foarte multe alte pietre pentru coliere. L-a privat, cred, pe turc și de un inel de argint (prost), punându-l pe deget să-l măsoare și cam pe deget „uitându-l”, pentru că în acea îmbulzeală de turiști-cumpărători nu mai poţi supraveghea pe oricine, în special dacă acesta e un armeano-român sau invers… Turcii par a avea încredere în străini, dacă îi văd coborând din autocare luxoase. Nu prea au cerșetori.

Nu știu cum stau cu furturile, dar, se pare, mult mai bine decât la noi; adică, nu se șterpelește fără nerușinare făţișă. Și un alt detaliu care ne-ar putea cât de cât edifica asupra problemei onestităţii: la intrarea în Moscheea Albastră, vizitatorii își lasă zecile lor de perechi de încălţări luxoase pe care, am remarcat,

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

RĂSCUMPĂRÂND TIMPUL

Clădirea Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, fost Muzeu zooagricol şi a meşteşugurilor populare

(Pagini de jurnal)

11.XII.1994

11

nu o are în grijă nimeni. Și nu cred să se fi întâmplat cazuri de deposedare a picioarelor turistice de comodele sau constrângătoarele lor încălţări.

Deci, să citim în continuare din Epistola către Efeseni, aducându-i sensurile spre trăirea și revelaţia pe care le poţi avea tu, vizitator de peste secole, acolo, pe unde a pășit în sec. I d.H. Apostolul, adică acum 1 900 de ani (Pavel a fost executat la porţile Romei în anul 67 e.n.); evanghelistul a scris (4-22): „Să vă dezbrăcaţi de vieţuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi…”. Într-adevăr, pe un anumit timp, cel de aflare acolo, la Efes, Pergam, Delfi sau pe Acropole, conștiinţa și inconștienţa adâncimii de secole te transformă, te „dezbracă” de tine însuţi, cel de astăzi, „de omul cel vechi”, pentru a te transfera sau autotransfera, imaginativ-informaţional, cultural-istoricește, tocmai spre cei mai vechi decât toţi, spre oamenii antichităţii, spre și printre… colegii noștri din fabuloasele vremuri, colegi care, precum… noi, veneau la Izvorul Poeţilor, acolo, la Delfi, pe o treaptă (nivel alpin) al Parnasului, să bea din apa care, cică, îţi sporește harul. Apoi se mai zice că, de sus, de pe stâncă, în acel izvor a fost aruncat și ucis un mare creator al verbului legendarelor vremuri (nu care cumva Esop?). Din preajma izvorului, Octavian Paler, alţii, luau drept amintire câte o rămurea cu câteva măsline coapte pe ea, dar amare, pentru că doar atunci când sunt murate ele își pierd amăreala oarecum veninoasă. Alţii luau câte o frunză-două de laur. Eu am desprins o frunză de salcâm, ca să o prind, strâns, între degetele mari și podul palmei, după care, trăgând aer în plămâni, să fac, ștrengărește, să vibreze frunza a cântec de cocoșel tomnatic sau a cotcodăcit de puică. De, fiecare cu seriozitatea sau frivolitatea sa în faţa zeilor! Oricum, eu rămâneam în perimetrul artei, dând, creator, acel „cu-cu-ri-gu” din frunză de salcâm, spre culmile sau defileurile Parnasului. De ce aș minţi că mereu am fost prea grav, prea sobru acolo, în templele vestalelor și ale legendelor? Că doar zice și Apostolul în epistola sa către Efeseni (4-25): „Pentru aceea, lepădaţi minciuna, grăiţi adevărul fiecare cu aproapele său, căci unul altuia suntem mădulare”.

Iar dacă adevăr vorbi sfântul, pentru înainteînvăţătură, nu pot să nu amintesc aici și de neplăcutul episod pe care noi, grupul de scriitori români (firește, nu am fost cu toţii participanţi „activi” la episod), l-am teatralizat, involuntar, la intrarea în muzeul din Delfi, unde se află, de altfel, și renumitul Omphalos. Cearta se aprinse din cauza că unii constatară că, să vezi, grupul nu are un anumit șef, care să trateze unele chestiuni organizatorice, cum ar fi – plătim noi, ca scriitori și ziariști ce suntem, taxa în dolari pentru vizitare sau suntem scutiţi de ea? (Cei care aveau legitimaţiile de presă, inclusiv eu, aveam a economisi vreo 20-30 $.). Cum și unde ne adunăm, dacă grupul se dispersează și fiecare o ia razna prin… antichitate, prin seducătorul Delfi? Etc. Era oarecum vizat, indirect, Laurenţiu Ulici, că s-ar eschiva, chipurile, de la îndatoririle sale. „Domnule, ziceau unii, ești șef de Uniune, fii și aici!” Laurenţiu însă para, spunând că aici, la poalele Parnasului, el e egalul tuturor celorlalţi, nu e șef.

Problemele dirijorale și le-a asumat, și vreau să spun – nu fără seriozitate, gravitate, chiar pedanterie și ușor aplomb, eficient, – Ion Mircea.

Ardelenii au un spirit gospodăresc mai accentuat, ceea ce am remarcat și în cazul colegului Ion Pop, care, orice ar fi făcut, excludea „a lehametele”, ludicul, bășcălia. Avea pe chip expresia unui birocratism… colegial, dar intransigent, care, recunosc, mie, uneori, îmi displăcea.

Ei, dar aceasta – ca divertisment. Până la urmă, grupul nostru a rămas compact, am colindat, uniţi, cuprinderile delfice, am comentat, ne-am amuzat. Florin Iaru a fost rugat să recite un recent, dar deja ajuns celebru concetti al său și, odată ce spuse că se jenează de doamnele Mălăncioiu, Babeţi și Bitel, se opri-propti în loc pe terasa pe care coboram și-i zise tare, răsunător, răspicat poemul: „În creierul meu o femeie suge p…!” Poftim, olimpianism… Pentru că noi suntem diverși, dar și mai diverși în diverse situaţiuni. A-a! să nu uităm și de poemul lui Florin pe care l-a improvizat la seara de poezie română acolo, pe vapor. S-a prezentat ca un Moș Crăciun al șperţarilor, cu un enorm sac negru din plastic, în care zângăneau sticle goale. În faţa a vreo două sute de spectatori prezenţi la seara noastră, a prins a scoate din sac sticlă după sticlă, și le-a tot scos, câteva zeci, spunând în engleză cam astea (eu unul la capitolul

britanic stau prost, dar astea le-am înţeles); deci, arătând spre sticlele goale, Iaru zise: „Acesta este poemul meu și eu voi muri în poemul meu”. Clovneria lui ingenioasă avu efect, confraţii de aiurea au râs și au aplaudat.

Ce să mai rememorez despre ai noștri? Dacă un ucrainean s-a rătăcit și a ajuns la Istanbul, doi colegi de-ai noștri, Radu G. Ţeposu și Marius Ghica, întârziind prin Smirna/ Izmir, au rămas niţel de vapor, fiind aduși la bord cu șalupa. E-he, frate, ce proces au prins unii să le intenteze! Păi cum de v-aţi permis voi să nu fiţi ordonaţi și să ne faceţi delegaţia demnă de oprobriu? Pentru că și așa se vorbește că unii dintre noi beau mult, că joacă poker, că se culcă cel mai târziu, spre dimineaţă, că!... Ieși ceva asemănător mahalagismului bucureștean, simile celui care avea să se declanșeze la Delfi… Alţii mergeau mai departe, speriindu-i pe puţin întârziaţii colegi, că pentru șalupă vor trebui să plătească dolari grei. (Și ai fi putut crede asta, deoarece acei care sufereau de rău de mare, pentru un apel la medic, pentru o injecţie trebuiau să plătească 25-30 de dolari.)

Dar s-a trecut cu bine și asta. Și altele. Pentru că – ce coincidenţă la capitolele relatărilor mele!

– zice Apostolul Pavel în continuare (4-26): „Mâniaţi-vă și nu greșiţi; soarele să nu apună peste mânia voastră”. Sau 4-27: „Nici nu daţi loc diavolului”.

Bineînţeles, cineva ar zice că eu dirijez, regizez aceste paralelisme ale pildelor evanghelice cu păcătoasa noastră aflare în călătoria de neuitat, dar sper să fiu crezut că unele coincidenţe sunt absolut în afara contribuţiei mele.

Uite, aici mă întreb: Oare ce o fi scriind domnul Paler în jurnalul dumisale? Scria des, chiar și în public, pe navă, în aglomeraţie, în autobuz, printre ruinele antichităţii pe care le vizitam. După ce am încheiat interviul/ dialogul nostru în cabina pe care venerabilul coleg o împărţea, la nivelul de jos, cu Sorin Preda, l-am întrebat dacă urcă sus sau rămâne, zise: „Mai rămân să-mi mai completez jurnalul”, la care eu, cu respectiva doză de autoironie, am spus că, mai știi, mă pomenesc trecut printre alte nume ce vor fi reţinute de egografia maestrului. Dar să știţi că problema a cam luat amploare, la un astfel de dialog despre fixarea în Jurnal dându-i curs și Ioan T. Morar, care îl ruga pe dl Paler să-i spună în ce revistă va publica fragmentele respective, pentru ca el, Morar, să fie la curent, să le citească…

(La acest moment, adică ceva mai sus, am fost întrerupt de un apel telefonic: Rodica Iuncu îmi solicită o colaborare pentru ziarul „Mesagerul”, unde s-a angajat recent. Îmi propune să ţin o rubrică, texte concise, 11,5 pagini dactilografiate, onorariu… onorabil, periodicitatea urmând să o decid eu… Rodica pleacă la București să-și întâmpine fiica ce-i vine de la Londra, unde beneficiază, pe durata unui an, de o bursă de studiu. Altceva: de la Lidia Panfil-Mânăscurtă aflu că progenitura pisicii noastre, Vasiliţa, nu-și mai poate imagina existenţa ei cotidiană fără să poarte pălărioară și fustiţă. Când are nevoie să-și facă treburile firești, miaună să fie dezbrăcată de fustiţă. He, ce motivmijloc de-a afla când trebuie să iei măsurile de rigoare, dacă dorești să dresezi vreun animăluș, vorba lui Mircea, mezinul lui Mânăscurtă.)

Apoi acolo, la Efes sau Pergam, Acropole sau Delfi, de ce nu s-ar fi potrivit excelent spusa Apostolului (5-8): „Altădată eraţi întuneric, iar acum sunteţi lumină… umblaţi ca fii ai luminii…”? Că doar ne luminam în sinea noastră, în conștiinţa noastră, cei care aveam doar vagi cunoștinţe despre antichitate și Socrate (ce tandem!), însă cărora abia peste ani și ani ni s-a oferit ca ofrandă posibilitatea de a simţi palpabil această străvechime, nemijlocit și măreţ. Și puteam să fim atenţi acolo, printre… superbele și mult spunătoarele ruine, colonade, statui etc. la alt sfat al Sfântului Apostol Pavel (5-16): „Deci, luaţi seama cu grijă cum umblaţi, nu ca niște neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi.

Răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt”.

O! tocmai că răscumpăram vremea, fiecare cum și cât era în stare să facă asta. Răscumpăram miracolul de care ne-a ţinut la depărtare, izolaţi, comunismul, sărăcia; comunismul cu toate atributele sale diavolești: securitate, ideologie execrabilă, sârmă ghimpată. Iar zilele rele sunt, firește, acolo (aici), la noi, de unde am plecat și unde ne vom reîntoarce după acel 24 noiembrie.

Cam acesta ar fi și genericul acestor note disparate despre călătoria mea și a colegilor mei: Răscumpărând timpul.

Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Mihai Kogălniceanu, 82 A.

Muzeul a fost fondat de Zemstvă în 1889, în baza exponatelor expoziţiilor agronomice și de artizanat, organizate în Chișinău. Primul sediu al Muzeului a fost în clădirea Upravei Zemstvei, pe strada Leova (actuală Șciusev). La începutul secolului al XX-lea, spaţiul a devenit neîncăpător pentru exponatele acumulate și F. Osterman, primul custode al Muzeului, s-a adresat Zemstvei cu propunerea de a lărgi spaţiul muzeal. Zemstva, în frunte cu baronul A. F. Stuart, a susţinut această idee, propunând pentru construcţia Muzeului o parte a cartierului ocupat de Upărava Zemstvei, sectorul viran mărginit de străzile Meșanskaia (Sfatul Ţării) și Reni (Kogălniceanu).

Sediul Muzeului a fost proiectat de arhitectul V. N. Ţâganco, supravegherea tehnică era realizată de către Poluianovski, realizarea – Gr. Lavrov. Construcţia Muzeului a fost terminată în 1905, inaugurarea a avut loc în iunie 1906.

Imobilul este primul edificiu construit pentru sediu muzeal. În scopul organizării unor spaţii ample, s-a apelat la arhitectura islamică, în varianta Ţărilor Magribului. Structura spaţial volumetrică este simetrică în raport cu două axe, reciproc perpendiculare, în locul intersecţiei fiind amplasat un volum dominant prin parametri și înălţime, la care din ambele părţi sunt alipite câte un pavilion amplu. Clădirea este amplasată cu o mică retragere de la linia roșie ridicată pe un demisol înalt, care, din cauza căderii reliefului, este utilizat numai în partea curţii interioare. Decoraţia plastică a interioarelor este deosebit de valoroasă, fiind utilizate vitralii policrome în spiritul artei orientale, care acoperă din interior lanternoul, elemente turnate din fontă a balconului perimetral – trepte, colonete, îngrădire, din stucatură au fost modelate stalactite la baza plafonului, elemente decorative care sub forme de bandouri împodobesc partea superioară a pereţilor etc., ornamente epigrafice în stil naskh. Faţada este simetrică, cu dominarea pavilionului central, dotat cu lumină superioară printr-un lanternou din tavan.

Decoraţia plastică a faţadelor este în aceeași cheie stilistică cu a interioarelor – panouri policrome din maiolică, care conturează părţile componente, denticule la coronament, ferestre cu partea superioară în potcoavă etc. În componenţa incintei intră și zidul din piatră cu grilaje din fier cu design artistic.

Sursa: monument.sit.md

Pe teritoriul Muzeului se află un pavilion construit din lemn, pentru orchestră la manifestările artistice ale Muzeului. A fost construit în 1887, arhitect A.I. Bernardazzi.

FLUX

12

Cultur=

7 NOIEMBRIE 2014

Oare cum arată voie rapide, pe care Pompidou a creat-o cu patruzeci de ani în urmă de-a lungul Senei? Dă un search pe Net, parcă îl aud pe cineva descurajându-mi începutul de reverie. Într-adevăr. Dar pe mine mă interesează anume vederea ce se revelează din ferestrele criticului: punctul exact de plecare te poate ajuta să înţelegi mai bine eșafodajul ulterior. Mă refer la editorialul lui Nicolae Manolescu din nr. 17 pe anul curent al României Literare, De ce nu și un fitness intelectual?

Criticul face acolo niște observaţii de netăgăduit bun-simţ, pe care însă circumstanţele lecturii le relativizează pe neprins de veste, descoperindu-le și o latură, cum să spun?, oarecum ingenuă. Îngăduiţi-mi să rezum puţin pentru a mă face explicit. E vorba de trepidaţia sportivă a străzii, închisă circulaţiei rutiere, cum spune criticul, și vuind de ovaţiile privitorilor.

Chestie, aceasta, cam deranjantă, deși n-o spune nicăieri direct. Dar se poate înţelege din scrupulul cu care consemnează pe cei 40000 de maratoniști, ca și alergarea „mai modestă, dar la fel de zgomotoasă” din ziua în care își redacta textul. Ghilimelele cu care își prevede calificativul „originale”, atribuit unor probe de

BAC din anul curent în Franţa, cum ar fi surful, intră și ele, pe cât simt, în economia acestui rictus vag sau doar foarte bine ţinut în lesă și în contraponderea căruia criticul așază prompt, spre a-și prezerva imaginea, mărturisirea că e pasionat de rugby (cine ar fi admis?!), snooker și șah. Bănuiala că ai de a face totuși cu o formă complicată erudit a unei obișnuite iritaţii îţi vine și de la paranteza că francezii, tocmai ei, au o singură revistă de șah și confundă snooker-ul cu biliardul, astfel încât

Scriitoarea Lydie Salvayre, laureată a Premiului Goncourt 2014 Scriitoarea Lydie Salvayre a fost recompensată, miercuri, 5 noiembrie, cu premiul Goncourt pe 2014 - cel mai prestigios trofeu literar francez –, pentru volumul său „Pas pleurer”, lansat la editura Seuil, informează AFP, citată de MEDIAFAX. Romanul „Pas pleurer” a fost ales cu cinci voturi contra patru obţinute de scriitorul algerian Kamel Daoud, autorul volumului „Meursault contre-enquête”.

Volumul „Pas Pleurer” vorbește despre războiul civil din Spania și este scris pe „două voci” – una revoltată a scriitorului Georges Bernanos, un martor direct al conflictului, și una tonică, a mamei naratoarei, care, la 75 de ani după, și-a șters totul din memorie, cu excepţia unor momente frumoase de atunci.

Lydie Salvayre s-a născut în 1948, din părinţi spanioli, republicani exilaţi în sudul Franţei la sfârșitul războiului civil din Spania. Franceza nu este limba sa maternă, pe care a descoperit-o și cu care s-a familiarizat prin intermediul literaturii. După ce a absolvit cursurile Facultăţii de Litere din Toulouse, s-a înscris la Facultatea de medicină, în 1969, ulterior specializându-se în psihiatrie.

Lydie Salvayre a început să scrie la sfârșitul anilor 1970, publicându-și iniţial textele în reviste literare din Aix-en-Provence și Marsiliam, la începutul anilor 1980. După mai multe selecţii pentru diverse premii literare, volumul „La Compagnie” a primit Prix Novembre și a fost ales cea mai bună carte a anului de revista literară Lire, în 1997. Scriitoarea a mai primit premiul François Billetdoux, pentru romanul „B.W”. Volumele sale au fost traduse în peste 20 de limbi străine, iar unele au fost adaptate pentru scena de teatru.

FLUX

NOTE DE PRIVITOR

Despre fitnessul intelectual şi fitnessul propriu-zis „nu transmit la televizor nici măcar campionatul mondial”. În fine, atitudinea se precizează: făcând jogging, cu mic, cu mare, de câteva ori pe săptămână („Uite, chiar acum, doi bătrânei își dau ultima suflare alergând pe malul Senei, în ritmul crosiștilor sau ce-or fi ei pe voie rapide”), urmașii lui Proust nu se dovedesc nici cu temele la zi, nici tocmai consecvenţi: „Naţionala de rugby a Franţei joacă de la o vreme ţurca”.

Nu m-aș întreba dacă era neapărat nevoie de o notă ca asta (subtextuală totuși); în definitiv, de pe malurile Senei se vede mai bine.

Mă întreb doar cât e de judicios să discriminezi între trasul de fiare la sală și ceea ce Nicolae Manolescu numește fitness intelectual. „Francezii, spune criticul, și nu numai ei, au uitat dictonul mens sana in corpore sano. Și se preocupă exclusiv

de corp”; și se întreabă de ce este obligat o dată pe an să-și facă analizele, „dar nicio reglementare nu prevede teste de înţelegere, de vorbire sau de memorie”. Astea, evident, în ideea că lucrurile ar fi diferite radical, nu convergente, cum cred eu, ca unul care se mai ţine de jogging.

Dar nu contează prea mult: se poate polemiza. Eu n-aș vedea în preocuparea fie și exclusivă de corp (pe care criticul o impută francezilor) în mod necesar o dezinteresare sau, horribile dictu, chiar o desconsiderare a imponderabilelor. O să invoc drept dovadă o observaţie personală. Nimic rasist, nimic etnic, avertizez, doar ceva la îndemâna oricui are ochi să vadă și minte să compare. Stau de ceva timp la Bălţi, fieful șovin de la noi, și ce m-a izbit la un moment dat? Tineretul rus, cât am întâlnit, e vădit mai bine legat decât

semenii basarabeni. Sunt mai înalţi și au, cum să spun?, o altă expresie facială, mai nuanţată. Pe tinerii ruși nu i-am prea văzut fumând, ai noștri fumează pe-un capăt. Primii trag de fiare, cum spune Nicolae Manolescu, ori în sac, dintre ultimii în sălile de forţă, ce păcat, nu prea întâlnești.

Chestiunea e de principiu. Felul cum arătăm, în media noastră statistică, spune o grămadă de lucruri în ordine social-economică și culturală. Și pași în adâncul aparenţelor se pot face, fiindcă diferenţele de aspect sunt, în definitiv, o inegalitate în sens ontologic. Se vede și după fizicul nostru în ce condiţii trăim, cum gândim și, da, cam câtă cultură avem. La fitnessul sui-generis ajungi după un prealabil fitness intelectual. Asta i-aș replica marelui critic.

Ghenadie NICU, pentru FLUX

145 de ani de la naşterea savantului Nicolae Paulescu, primul care a descoperit insulina Nicolae Constantin Paulescu s-a născut la data de 30 octombrie 1869, în București și a decedat la 19 iulie 1931, în orașul natal.

Ce l-a făcut cunoscut a fost, în primul rând, faptul că a contribuit la descoperirea hormonului antidiabetic eliberat de pancreas, numit, ulterior, insulină. „Pancreina”, care a fost brevetată de dr.

Paulescu, în aprilie 1922, era un extract apos al omogenizatului tisular de pancreas bovin, purificat parţial prin adăugare de acid clorhidric și sodă caustică. Administrând acest preparat bolnavilor săi numai sub formă de clismă, nu a avut niciun efect asupra glicemiei. În schimb, în 1916, Nicolae Paulescu a izolat substanţa, pe care a numit-o pancreină (azi considerată a fi insulină), și a injectat extractul său în venele jugulare ale unor câini diabetici. Astfel, și-a dat seama că glicemia lor patologică a revenit, temporar, la normal.

Nicolae Paulescu a studiat medicina la Paris și a lucrat o perioadă în spitalele pariziene, însă în anul 1900 revine în ţară, unde este numit profesor de Fiziologie la Facultatea de Medicină și director al Clinicii de Medicină internă de la spitalul St. Vincent de Paul din București.

Prelegerea cu care își deschide, în anul 1902, cursul de Fiziologie se numește „Generaţia spontanee și darwinismul în faţa metodei experimentale”. În anul 1905, ţine trei lecţii faimoase:„Finalitatea în biologie”, „Materialismul”, „Suflet și Dumnezeu”. În concepţia prof. Paulescu, exprimată în cadrul unuia dintre cursurile ţinute la facultatea de medicină despre rolul spitalului, ca așezământ de tămăduire a suferinţelor și despre medic, ca slujitor al oamenilor, medicul are de îndeplinit o slujbă sacră. Pornind de la pasajul Evangheliei după Matei, capitolul XXV, 36-40, „Bolnav am fost și M-aţi cercetat… Întrucât aţi făcut unuia dintr-acești fraţi ai Mei, mai mici, Mie Mi-aţi făcut”, dr.

Paulescu face următoarea afirmaţie: „Dumnezeu vrea ca iubirea pe care i-o datorează oamenii să se reverse asupra bolnavilor să-

raci. Toţi oamenii, buni sau răi, virtuoși sau vicioși, conaţionali sau nu, primesc în spital aceleași îngrijiri, fără să se ţină seama de meritele sau nemernicia lor…”.

Ucenicii prof. Paulescu primeau o educaţie profund creștină: „Când veţi intra în vreun spital, dezbrăcaţi-vă de patimile de cupiditate și de orgoliu, lepădaţi-vă și de trândăvie și daţi-vă cu totul bolnavilor, cărora să le fiţi recunoscători dacă, îngrijindu-i, vă vor permite să vă instruiţi. (…) Urmând preceptele carităţii, îngrijiţi pe bolnavul mizerabil, nu ca pe un om, nu ca pe un frate care suferă, ci ca pe Însuși Dumnezeu…”.

Aurel Abramovici, unul dintre foștii săi studenţi, vorbea cu admiraţie despre savantul român care a descoperit insulina: „Ca profesor, Paulescu era o figură covârșitoare. Lecţiile lui de fiziologie erau extrem de impresionante. Care dintre noi nu a fost cuprins de emoţie atunci când, în faţa unei studenţimi atente și iubite, evoca existenţa dumnezeirii, a acelei forţe supreme în care el credea cu o convingere neclintită? Viaţa lui, pe care o petrecea mare parte în laborator, a fost o perseverentă și dezinteresată cercetare a adevărului și o străduinţă continuă și neobosită pentru alinarea durerilor omenirii. În aceasta punea el tot sufletul, pentru că o considera suprema ţintă a vieţii lui”.

Nicolae Paulescu a fost un medic care și-a iubit vocaţia și pacienţii, de care se îngrijea cu multă atenţie, atât trupește, cât și sufletește. Într-o zi, i-a fost adus la cabinet un bolnav sărac, plin de păduchi. Laborantul cabinetului s-a plâns, la vederea mizeriei pe care o lăsase în urmă, cel aflat în suferinţă: „Și acesta fu cu păduchi!” După ce profesorul i-a prescris bolnavului reţeta, împreună cu banii necesari pentru procurarea medicamentelor și l-a condus până la ușă, l-a certat dur pe angajatul său: „Ia mai taci din gură! Și nu te apuca ca un năuc să spui cuiva… să nu-l umilești. Cine știe de unde i-a luat?… Bietul om… Parcă a vrut el să-i ia?!”

Nicolae Paulescu era de părere că doar morala creștină deţine remediul patimilor care întemniţează sufletele oamenilor: „Medicul trebuie să fie, în același timp, un savant care iubește din tot sufletul știinţa medicală, adică știinţa omului; să fie o fiinţă care se jertfește pentru alţii, până la moarte; în sfârșit, să fie un apostol al omenirii, sau, mai bine zis, un apostol al moralei…

Prin profesia sa, medicul devine prietenul și confidentul celor ce suferă, fie ei bogaţi sau săraci, tineri sau bătrâni, care-l ascultă și se supun prescripţiilor lui. Or, cum un medic instruit cunoaște instinctele – și, prin urmare, patimile – îi este ușor ca, prin grai și prin exemplu, să lumineze omenirea și să-i îndrume educaţia socială care combate aceste patimi”.

Deși contemporanii săi darwiniști păreau imbatabili, totuși dr. Nicolae Paulescu a avut mereu argumente știinţifice plauzibile, care îi întăreau afirmaţiile: „Viaţa este efectul a două cauze imateriale: una, cauza secundară sau sufletul, unică pentru fiecare fiinţă vieţuitoare; alta, cauza primară sau Dumnezeu, unică pentru totalitatea fiinţelor vieţuitoare.

A demonstra existenţa unei cauze prime a vieţii, imateriale, unice și infinit înţelepte – iată limita sublimă la care ajunge fiziologia.

Această primă cauză este Dumnezeu. Omul de știinţă nu se poate mulţumi deci să zică: „Credo in Deum” (Cred în Dumnezeu). El trebuie să afirme: „Scio Deum esse“ (Știu că Dumnezeu există)”.

Sursa: activenews.ro

Programe 7 NOIEMBRIE 2014

10

Luni NOIEMBRIE

11

Marţi NOIEMBRIE

12

Miercuri NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.25, 17.15 Desene animate.

«Legenda lui Zorro». 10.00, 23.30 Emisiune consacrată minorităţilor naţionale. 10.30 Știință și inovare. 11.00 Reporter de gardă. 11.25, 2.20 World Stories - lumea în reportaje. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.25 «Suflet din sufletul lumii». Spectacol muzical. 15.10 Desene animate.

«Alba ca zăpada». 16.05 Centrul de Sănătate Publică Chișinău – 70 de ani în slujba sănătății. 16.30 Accente economice. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Săptămâna sportivă. 23.10 Orchestra de muzică populară «Barbu Lăutaru». 0.00 Film. «ÎMPUȘCĂTURI PE BROADWAY» (SUA). 1.35 Fii tânăr! 2.50 Legendele muzicii. 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.15 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.25, 17.15 Desene animate. «Legenda lui Zorro».

10.00, 23.30 Emisiune consacrată minorităţilor naţionale. 10.30 Baștina.

Magazin agricol. 11.20 Accente economice. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.25 Natura în obiectiv. 13.55 Documentar. «La drum». 14.30 Ansamblul «Frunza nucului». Program muzical. 14.50, 1.45 Săptămâna sportivă.

15.35 Documentar. «360 grade GEO: Guadelupa, cel mai bun rom din lume». 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral.

22.25 Profil de savant. Profesorul Maria Gonceariuc. 22.40 Electorala 2014. Votul tău. 22.50 Evantai folcloric. 0.00 Film. «GREENBERG» (SUA, 2009). 2.30 Identitate Basarabia. 4.30 «1989». Toamna Națiunilor. 5.30 Știință și inovare.

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Unda Bugeacului. 6.40 Profil de savant. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.25, 17.15 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 10.00, 0.00 Emisiune consacrată minorităţilor naţionale. 10.30 Vectorul European. 11.00 Evantai folcloric. 11.40 Știri pozitive. 11.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 14.00 Documentar.

«Drumeții». 14.35 Fii tânăr! 15.25 «1989». Toamna Națiunilor. 16.30 Ruskii dom. 18.00, 22.35 Spectacol omagial dedicat celor 75 de ani de la nașterea lui Dumitru Matcovschi. Transmisiune în direct. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014.

Tribuna concurentului electoral. 22.25 Electorala 2014. Votul tău (rus).

0.00 Documentar. «La drum». 1.00 Cinemateca universală. 1.20 ARTelier. 1.50 Serial. «SIMULATORII» (Argentina). 2.45 O seară în familie.

4.30 Cuvintele credinței. 5.15 Știri pozitive. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă(r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4851 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4852 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4853 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshoping 10:15 La Maruţă (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.15, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.41 15:00 Film: Amintiri șterse 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.14 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.6, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshoping 10:15 La Maruţă (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.16, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.42 15:00 Film: Căsnicia, o afacere perfectă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.15 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.7, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshoping 10:15 La Maruţă (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.17, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.43 15:00 Film: Autostrada destinelor 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Visuri la cheie, ed.3 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.8, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Кирилл Сафонов в многосерийном фильме „Улыбка пересмешника” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Познер” 01:30 Премьера. „Нерассказанная история США”. Фильм Оливера Стоуна 02:25 Премьера. Александр Гордон, Екатерина Вуличенко в многосерийном фильме „Умник” 03:15 „Prima Oră” (R)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Кирилл Сафонов в многосерийном фильме „Улыбка пересмешника” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35„Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25„Структура момента” 02:15 Премьера. Александр Гордон, Екатерина Вуличенко в многосерийном фильме „Умник” 03:05 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 11:00 Știri. 11:10 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Час пик. Комедийный боевик. США 1998 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Гарри Поттер и философский камень. Фэнтези. Великобритания 2001 23:00 Știri. 23:30 Гарри Поттер и философский камень. Фэнтези. Великобритания 2001 (продолжение) 00:00 Unitatea de Gardă. 00:10 00:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 01:30 Știri. 02:00 Откровенный разговор.

02:50 Час суда с Павлом Астаховым. 03:35 Știri. 04:05 Matinal. 05:50

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Час пик. Комедийный боевик. США 1998 11:00 Știri. 11:10 Час пик. Комедийный боевик. США 1998 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Гарри Поттер и философский камень. Фэнтези. Великобритания 2001 17:00 Știri. 17:10 Гарри Поттер и философский камень. Фэнтези. Великобритания 2001 (продолжение) 17:40 Друзья. Комедия. США 1995 18:05 Час пик. Комедийный боевик. США 2001 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Гарри Поттер и Тайная комната. Фэнтези. США, Великобритания 2002 23:00 Știri. 23:30 Гарри Поттер и Тайная комната. Фэнтези. США, Великобритания 2002 (продолжение) 00:00 Unitatea de Gardă. 00:10 00:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

01:30 Știri. 02:00 Откровенный разговор. 02:50 Час суда с Павлом Астаховым. 03:35 Știri. 04:05 Matinal. 05:50

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN 10:34 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE !

EXPRESS 11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:30 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 ALORS ON CHANGE ! 13:38 JACKIE SANS KENNEDY 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 JE VOUS AI COMPRIS ! DE GAULLE 1958-1962 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38 CEUX DE 14 20:29 CEUX DE 14 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:01 ÉCHAPPÉES BELLES 23:31 PORTRAITS / AUTOPORTRAITS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:01 PICKPOCKET 2:19 LE CONSEILLER 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 TEMPS PRÉSENT

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:27 LITTORAL 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:39 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 SECRETS DE LA GRANDE MURAILLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 CEUX DE 14 15:52 CEUX DE 14 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS 20:34 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MAGAZINE 0:53 MÉTÉO 2:40 LE POINT 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:01 DES CAMIONS ET DES HOMMES

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50„Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Кирилл Сафонов в многосерийном фильме„Улыбка пересмешника” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „Политика” 02:15 Премьера. Александр Гордон, Екатерина Вуличенко в многосерийном фильме „Умник” 03:05 „Prima Oră” (R) 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Час пик. Комедийный боевик. США 2001 11:00 Știri. 11:10 Час пик. Комедийный боевик. США 2001 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Гарри Поттер и Тайная комната. Фэнтези. США, Великобритания 2002 17:00 Știri. 17:10 Гарри Поттер и Тайная комната. Фэнтези. США, Великобритания 2002 (продолжение) 17:40 Друзья. Комедия. США 1995 18:05 Час пик. Комедийный боевик. США 2007 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Гарри Поттер и узник Азкабана. Фэнтези. США, Великобритания 2004 23:00 Știri. 23:30 Гарри Поттер и узник Азкабана. Фэнтези. США, Великобритания 2004 (продолжение) 00:00 Unitatea de Gardă. 00:10 00:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 01:30 Știri. 02:00 Откровенный разговор. 02:50 Час суда с Павлом Астаховым. 03:35 Știri. 04:05 Matinal. 05:50 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:27 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 CURIEUX BÉGIN 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 VISITE LIBRE 13:37 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 UN SOUPÇON D’INNOCENCE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LE GRAND TOUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:59 ODYSSEUS 1:44 ODYSSEUS 2:30 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 3:59 DES CAMIONS ET DES HOMMES

13 13

FLUX Joi NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Ruskii dom. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.25, 17.15 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 10.00, 23.30 Emisiune consacrată minorităţilor naţionale. 10.30 O seară în familie. 11.35 Videoteca copiilor. 12.00 Youth Orchestra. Program muzical. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 14.00, 1.30 Documentar.

«Centralele nucleare, dezafectare imposibilă?». 15.25 Moldovenii de pretutindeni. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Documentar. «Arts 21». 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.30 Super-loto «5» din «35». 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Reporter de gardă. 22.45 Cultura azi. 0.00 Serial. «SIMULATORII». 1.00 Art-club (rus). 2.50 Legendele muzicii. 4.30 Avangaraj. 5.30 Vectorul European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4854 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshoping 10:15 La Maruţă (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.18, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.44 15:00 Film: Totul pentru fetele mele 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Las Fierbinţi ep.13 (ultimul episod) 21:45 Film: Legiunea 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Legiunea (continuare) 00:15 Serial: Fringe, ep.9, sezon 5 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Кирилл Сафонов в многосерийном фильме „Улыбка пересмешника” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 Премьера. „Бунт Енисея. Родные берега” 02:15 Премьера. Александр Гордон, Екатерина Вуличенко в многосерийном фильме „Умник” 03:05 „Prima Oră” (R) 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Час пик. Комедийный боевик. США 2007 11:00 Știri. 11:10 Час пик. Комедийный боевик. США 2007 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Гарри Поттер и узник Азкабана. Фэнтези. США, Великобритания 2004 17:00 Știri. 17:10 Гарри Поттер и узник Азкабана. Фэнтези. США, Великобритания 2004 (продолжение) 17:40 Друзья. Комедия. США 1995 18:05 Напряги извилины. Комедийный боевик. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Гарри Поттер и Орден Феникса. Фэнтези. США, Великобритания 2007 23:00 Știri. 23:30 Гарри Поттер и Орден Феникса. Фэнтези. США, Великобритания 2007 (продолжение) 00:00 Unitatea de Gardă. 00:10 00:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 01:30 Știri. 02:00 Откровенный разговор.

02:50 Час суда с Павлом Астаховым. 03:35 Știri. 04:05 Matinal. 06:00 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 HEP TAXI ! 13:38 THÉ POUR TOUS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 FORTIER 15:47 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38 UN JOUR, UN DESTIN 21:16 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LES FRAGMENTS D’ANTONIN 23:27 DÉLICATE GRAVITÉ 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:49 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:41 MISE AU POINT 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 DES CAMIONS ET DES HOMMES

FLUX 14

14

Programe 7 NOIEMBRIE 2014

Vineri

15

NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.10 Documentar. «La drum». 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.25, 17.15 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 10.00, 23.30 Emisiune consacrată minorităţilor naţionale.

10.30 Dor. Program muzical. 11.00 Cultura azi. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.25 Documentar. «Euromaxx». 14.25 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 14.45 Erudit-cafe. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25, 0.00 Gala boxului profesionist la Chișinău.

Turneu internațional. Transmisiune în direct. 0.20 Film. «PLUTONIERUL ROCCA» (Italia). 1.50 În premieră. 2.50 Program muzical. 4.30 În premieră.

«Ion Ungureanu. Spectacolul vieții mele». 5.35 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Produs autohton 22.10 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4855 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshoping 10:15 La Maruţă (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.19, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.45 15:00 Film: Scandalul majoretelor 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.10 23:45 Film: O fiică nouă 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:15 „Время” 21:45 „Moldova are Talent 2” 23:35 „ДОстояние Республики” 01:45 „Primele știri” (rus) 01:55 „Вечерний Ургант” 02:40 Ролан Быков, Александра Захарова в детективе „Серые волки” 04:25 Леонид Филатов в фильме „Город Зеро” 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Напряги извилины. Комедийный боевик. США 2008 11:00 Știri. 11:10 Напряги извилины. Комедийный боевик. США 2008 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

14:00 Новости. 14:35 Гарри Поттер и Орден Феникса. Фэнтези. США, Великобритания 2007 17:00 Știri. 17:10 Гарри Поттер и Орден Феникса. Фэнтези. США, Великобритания 2007 (продолжение) 17:40 Друзья. Комедия. США 1995 18:05 Всегда говори «ДА». Комедия. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35 Кобра. Боевик. США 1986 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кобра. Боевик. США 1986 (продолжение) 00:20 01:05 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 02:00 Новости. 02:30 Откровенный разговор. 03:20 Știri.

03:50 Matinal. 05:40 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:26 EN VOYAGE !

EXPRESS 5:40 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 11:32 AL DENTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 MAGAZINE 13:39 VOYAGES AU BOUT DE LA NUIT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ODYSSEUS 15:47 ODYSSEUS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 20:29 LES CARNETS DE JULIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 CEUX DE 14 22:51 CEUX DE 14 23:44 GEOPOLITIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 LA VIE DEVANT SOI 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 DES CAMIONS ET DES HOMMES

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 10.00, 12.55, 13.10, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.10 Documentar. «Global 3000». 6.35 Identitate Basarabia. 7.05 Desene animate. «Alba ca zăpada și cei șapte pitici». 8.00, 8.35, 9.20 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Un pas spre sănătate. 11.05 Casa mea. 11.30 Stil nou.

12.00 Documentar. «Paul Smith, creator de modă pentru bărbați». 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.20 Rugby. Campionatul European pe națiuni. Preliminarii.

Moldova - Polonia. Transmisiune în direct. În pauză: Știri pozitive. 15.00, 4.30 «Cântecul e toată viața mea». Diana Văluță. Spectacol muzical. Partea I. 16.00 Documentar. «Eurobox». 16.30, 3.35 Tinere talente. Selecțiuni de la festivalul «Maria Drăgan». 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus).

17.50 Noi și lumea. Interviu cu Philip Batson, ambasadorul Marii Britanii în RM. 18.10, 4.00 MESAGER. 18.45 Fotbal. Preliminariile Campionatul European 2016. Moldova – Liechtenstein. Transmisiune în direct de pe stadionul «Zimbru». În pauză: Electorala 2014. 21.25 Desene de colecție.

22.25 Film. «DANSURI LA LUGHASA» (Irlanda, 1998). 0.00 Fii tânăr! 0.50 Avangaraj. 1.50 Serial. «SIMULATORII».

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Concert 18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.30 Serial 19.30 Serial 20.25 Market 9000. md 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Muzică 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.35 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Film indian 05.30 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4856 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshoping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Visuri la cheie (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:30 Teleshoping 13:45 MasterChef (r) 15:45 Vocea României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranţa State 20:45 Film: 2012 00:00 Film: Legea puterii 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Știrile ProTv cu Speranţa State (r) 03:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranţa State (r) 06:00 Новости 06:10 „Игорь Ливанов. С чистого листа” 07:00 Марк Бернес в детективе „Дело № 306” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Людмила Гурченко. Дочкиматери” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости (с субтитрами) 12:35 „Идеальный ремонт” 13:35 „И все-таки я люблю…” Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „И все-таки я люблю…” Многосерийный фильм. Продолжение 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10„Ледниковый период” 21:00„Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 Комедия Леонида Гайдая „Бриллиантовая рука” 01:20 „Primele știri” (rus) 01:35 Комедия „Секса много не бывает” 03:15 „Анна Нетребко. „И тут выхожу я!”

6:30 Новости. 7:00 Кит Киттредж: Загадка американской девочки. Семейный. США 2008 9:00 „Autostrada”. 10:00 Вам письмо. Мелодрама. США 1998 12:15 Доктор Голливуд. Мелодрама. США 1991 14:00 Новости. 14:10 Бэтмен и Робин. Фэнтези. США 1997 15:55 Кобра. Боевик. США 1986 17:00 Știri. 17:10 Кобра. Боевик. США 1986 18:00 Эта дурацкая любовь. Комедийная мелодрама. США 2011 20:00 Вести недели. 21:00 Властелин колец: Братство кольца. Фэнтези. США 2001 23:00 Știri. 23:30 Властелин колец: Братство кольца. Фэнтези. США 2001 (продолжение) 0:40 Вести недели. 1:30„Autostrada”. 2:30 Știri. 3:05 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 3:55 Откровенный разговор.

4:50 Доктор Голливуд. Мелодрама. США 1991 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:28 MEDITERRANEO 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE-Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:13 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:20 BRIGADE ANIMO 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 LA PETITE GÉANTE 10:53 LA PETITE GÉANTE 11:07 LANFEUST QUEST 11:32 L’OREILLE DES KIDS LES SCIENCES 11:46 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:29 PARDONNEZ-MOI 14:00 36,9° 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 16:59 MAGAZINE 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 TERRIENNES 19:31 L’INVITÉ 19:39 MAGAZINE 21:25 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 BAS LES COEURS 2:32 ACOUSTIC 3:00 STARS PARADE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:01 LE POINT

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

16

Duminică NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Legendele muzicii. 6.20 Documentar.

«360 grade GEO: Condorul Anzilor». 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00, 8.35, 9.20 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.05 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 11.55 Moldovenii de pretutindeni. 12.25 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.25 Documentar. «Euromaxx». 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur.

15.00, 1.00 «Cântecul e toată viața mea». Diana Văluță. Spectacol muzical.

Partea II. 16.00 În ritm de dans. 16.30 World Stories - lumea în reportaje.

17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 19.00 MESAGER. 19.45, 22.25 Prin muzică în Europa. 21.25, 5.30 Identitate Basarabia. 22.25 Film. «UN NOU ÎNCEPUT» (SUA, 2009). 2.00 Serial. «PLUTONIERUL ROCCA» (Italia). 3.30 Casa mea.

4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Market 9000.md 21.00 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4857 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshoping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: În căutarea semnelor: Tărâmul întunericului 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshoping 13:20 Apropo Tv 14:15 MasterChef (r) 16:00 Film: Robosapiens 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranţa State 20:45 Film: Percy Jackson și Olimpienii: Hoţul Fulgerului 23:00 Film: Omen: Profetia 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Știrile ProTv cu Speranţa State (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranţa State (r) 06:00 Новости 06:15 Василий Лановой, Ирина Скобцева в фильме „Пятьдесят на пятьдесят” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 „Пока все дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости (с субтитрами) 12:45 „ДОстояние РЕспублики: Виктор Резников” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 „Черно-белое” 16:20 „Большие гонки” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Своими глазами” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20 „Театр Эстрады” 01:20 „Primele știri” (rus) 01:35 „Толстой. Воскресенье” 02:30 Премьера. „Нерассказанная история США”. Фильм Оливера Стоуна 03:30 Андрей Ростоцкий, Владимир Меньшов в приключенческом фильме „Перехват” 6:30 Știri. 7:00 Эта дурацкая любовь. Комедийная мелодрама. США 2011 9:00 Desene animate. 9:30 Magazin UEFA Champions League. 10:30 Бэтмен и Робин. Фэнтези. США 1997 13:00 Властелин колец: Братство кольца. Фэнтези. США 2001 14:00 Новости. 14:10 Властелин колец: Братство кольца. Фэнтези. США 2001 (продолжение) 17:00 Știri. 17:10 Властелин колец: Братство кольца. Фэнтези. США 2001 (продолжение) 17:45 Вам письмо. Мелодрама. США 1998 20:00 Новости. 20:35 Последний самурай. Боевик, история. США 2003 23:00 Știri. 23:30 Последний самурай. Боевик, история. США 2003 0:20 След. Детектив. Россия 2012 1:10 Новости. 1:40 Кит Киттредж: Загадка американской девочки. Семейный. США 2008 3:20 Știri. 3:50 Последний самурай. Боевик, история. США 2003 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 ARTISANS DU CHANGEMENT 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:25 WARI 7:55 REFLETS SUD 8:46 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:13 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:20 BRIGADE ANIMO 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 LA PETITE GÉANTE 10:53 LA PETITE GÉANTE 11:07 LANFEUST QUEST 11:32 TACTIK 12:00 TOUR DU FASO 2014 12:52 QUOI DE NEUF DOC ? 13:00 FLASH INFO 13:02 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:33 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:23 MÉTÉO 19:27 L’INVITÉ 19:36 VOYAGES AU BOUT DE LA NUIT 20:31 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 UNE AFFAIRE DE FEMMES 23:45 PORTRAITS DE MAÎTRESSES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 LES FRAGMENTS D’ANTONIN 2:27 SUPPORTER 2:37 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

7-14 noiembrie Berbec Săptămâna nu este una dintre cele mai plăcute. Se arată stresantă și plină de emoții negative.

Deși mai multe oportunități romantice ți se arată, preferi partenerii cu simțul umorului.

Taur O relație importantă pentru tine va ajunge într-un punct critic, în special la mijlocul săptămânii.

Asta nu înseamnă un sfârșit, ci, din contră, există șansa ca punctul critic să însemne emoții puternice bune.

Gemeni Este cazul să faci câteva schimbări în viața ta. Te poți simți ca și cum preșul ți-a fost tras de sub picioare, însă îți revii repede.

Rac Vei interacționa cu numeroase persoane și ai putea fi uimită de sentimentele puternice pe care le simți, parcă dintr-o dată. Stai departe de tentații, dacă nu vrei să strici relații vechi, frumoase.

Leu Te simți în formă, însă familia ta ar avea cu totul altceva de zis.

Ascultă sfaturile de la un prieten drag, pentru că te vor ajuta pe viitor. Confruntă-te cu tot ce îți iese în cale și vei avea numai succese.

Fecioară Caută metode să te mai desprinzi de stresul cotidian, pentru că îți poate afecta starea de sănătate. Anumite informații pe care le afli săptămâna aceasta ar putea fi vitale și îți vor deschide ochii către viitorul tău.

Balanţă Simți nevoia să îți îmbunătățești garderoba sau locuința și îți dorești foarte mult să mergi la cumpărături. Scapă de lucrurile vechi și achiziționează-ți altele noi, însă nu uita să pui și o sumă limită de cheltuială!

Scorpion Vei fi în elementul tău. Te simți bine și plină de energie, dar vei avea și momente ușor dramatice, în special în apropierea zilei de joi. E important să gândești ce ai de gând să zici înainte să zici, altfel ți-ai putea face probleme.

Săgetător Preferi să stai în tăcere și să analizezi toate informațiile înainte să-ți exprimi un punct de vedere. Nu rămâne prinsă asupra subiectelor care nu sunt importante.

Capricorn Cel mai mult te interesează viața socială și chiar ai șansa să cunoști oameni noi sau să îți ”combini” cercurile de prieteni. Atenție la persoanele care par să vrea mai mult din relația cu tine, s-ar putea să aibă scopuri ascunse.

Vărsător Te gândești foarte mult la cariera ta și chiar ai putea avea o idee mai bună asupra direcției pe care vrei s-o iei în continuare.

Peşti Ideea de a-ți transforma viața cu totul este foarte atractivă pentru tine zilele acestea, dar s-ar putea să visezi prea mult cu ochii deschiși, iar țelurile tale să fie prea greu sau imposibil de obținut. Rămâi cu picioarele pe pământ!

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1315 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

7 NOIEMBRIE 2014

FARMACIA NATURII CĂTINA Ce conţine cătina? În primul rând, culoarea portocalie ne indică încă de la început că este foarte bogată în betacaroten, precursorul vitaminei A. Cătina mai este bogată în enzime, proteine, ceruri, substanţe activatoare ale imunităţii, vitamine și minerale din belșug.

Cum și la ce folosim cătina?

Pentru că are un gust acrișor și astringent, multe persoane nu agreează să consume cătina ca atare. Așadar, puteţi pune câteva fructe de cătină într-o salată cu fructe dulci și aromate. Le mai puteţi folosi în ceai, în dulceaţă, dar și într-o combinaţie foarte apreciată: cătină cu miere.

Pentru a obţine un adevărat elixir, puteţi să adăugaţi și propolis în combinaţia de cătină cu miere.

La ce este bună cătina?

Cătina este bună atât ca “uz intern”, cât și sub formă de ulei ori în frumuseţe.

Consumând cătină, vă bucuraţi de o imunitate crescută, nu degeaba natura a lăsat să culegem cătina înaintea sezonului rece – tocmai pentru a ne pregăti să înfruntăm bolile de sezon. Cătina mai este indicată pentru scăderea colesterolului rău, putând fi consumată și de cei care suferă de ficat gras.

Bogată în vitamine și substanţe activatoare, cătina mai este denumită și “ginsengul românesc” tocmai pentru că activează funcţiile creierului și stimulează libidoul. Consumată în sezonul cu “zile scurte și nopţi lungi”, adică atunci când funcţiile creierului sunt influenţate de vreme și avem nevoie de alimente cu efecte energizante, cătina previne inclusiv depresia și combate astenia de toamnă.

Cătina mai prezintă puternice proprietăţi antioxidante, protejând inima și vasele și luptând, totodată, împotriva cancerului.

Cătina și uleiul de cătină în uz extern Cătina este recomandată în cremele pentru ten sau piele, având un puternic efect de întinerire și energizare a zonelor cutanate ce par afectate de trecerea timpului.

La nivelul părului, cătina accelerează creșterea părului și previne căderea acestuia. Poate fi folosită cu succes în alopecie. Se amesteca ulei de cătină cu câteva bobiţe de cătină zdrobite, cu o linguriţă de vitamina A uleioasă și una de vitamina E cosmetică, 10 picături de lămâie, o linguriţă de miere și masca este gata! Se masează energic scalpul până se înroșește, apoi se lasă masca să acţioneze o oră. Această mască se folosește de 3 ori pe săptămână.

Uleiul de cătină ori preparatele din cătină mai prezintă efect cicatrizant și regenerator, fiind indicate în tratarea vergeturilor “tinere” (cele roz), în psoriazis sau zone cutanate expuse traumatizării (incluziv zona coatelor, călcâielor sau zonele cu piele groasă). Evitaţi totuși contactul cu rănile deschise (sângerânde).

Kudika.ro

15

FLUX

STUDIU

De ce este periculos să usuci rufele în casă O cercetare a experţilor de la Mackintosh School of Architecture a demonstrat că uscarea rufelor în casă poate provoca apariţia astmului, rinitei alergice și a mai multor tipuri de alergii. Acest lucru este cauzat de umezeală.

Un studiu realizat recent de specialiștii de la Mackintosh School of Architecture a relevat faptul că uscarea rufelor în casă, și nu în aer liber, ar putea cauza probleme serioase de sănătate. Asta pentru că ele provoacă o umiditate ridicată, ce crește riscul apariţiei astumului, rinitei alergice și a altor tipuri de alergii, relatează BBC.

Experţii din Glasgow au făcut cercetări în 100 de case, descoperind că locuitorii din 87% dintre acestea obișnuiau să își usuce în interior rufele proaspăt spălate. „Mergând în casele oamenilor, am aflat că își uscau rufele în sufragerie sau în dormitor”, a explicat cercetătoarea Rosalie Menon. „Unii își decorau, pur și simplu, casa, fără să fie conștienţi că ele pot elimina chiar și doi litri de apă în aer”, a adăugat ea. În plus, în 75% dintre locuinţe, nivelul de umiditate din aer era atât de ridicat încât exista riscul apariţiei acarienilor. În 25% dintre case, era probabilă apariţia unui tip de mucegai care provoacă infecţii severe la plămâni.

Drept urmare, Mackintosh School of Architecture au cerut

constructorilor ca în viitor să includă în proiectele de locuinţe și spaţii special amenajate pentru uscarea rufelor.

Apa de gură şi periuţele scumpe nu au niciun efect Ce trebuie să faci, de fapt, ca să nu-ţi pierzi dinţii Un specialist britanic în stomatologie afirmă că efectele bolilor gingivale au fost mult exagerate, în scopul de a spori vânzările de apă de gură și periuţe de dinţi cu design special.

Dar aceste produse nu sunt neapărat necesare; spălatul regulat pe dinţi, alimentaţia sănătoasă și evitarea fumatului sunt cele mai eficiente mijloace de îngrijire a dinţilor.

Paul Batchelor, conferenţiar în cadrul University College London, a declarat recent că periodontita – o boală a gingiilor frecvent întâlnită – este o componentă normală a procesului de îmbătrânire și că sângerările gingivale în timpul periajului nu înseamnă neapărat că persoanei respective îi vor cădea în scurt timp toţi dinţii.

Este o exagerare, a spus el. Dacă o persoană nu se spală regulat pe dinţi, va avea o tendinţă spre inflamaţii și sângerări ale gingiilor, dar acestea nu vor avea impactul sever și rapid arătat în reclame. Acest fel de „a crea o problemă” în mintea utilizatorilor este un mijloc de a-i convinge să cumpere mai multe produse scumpe de îngrijire a dinţilor

și tratamente stomatologice costisitoare.

Doar 10% dintre persoane au nevoie de tratamente pentru boli gingivale, iar dentiștii ar trebui să se concentreze asupra celor care fumează și au o alimentaţie proastă. Desigur, sângerările gingivale nu trebuie ignorate, a adăugat el, deoarece indică faptul că persoana respectivă nu se spală corect pe dinţi, ceea ce poate duce la apariţia cariilor.

Spălarea regulată cu o pastă de dinţi ce conţine fluor este cea mai bună metodă de a preveni cariile, care reprezintă o problemă mult mai serioasă, a spus el. Iar tratamentele stomatologice costisitoare împotriva periodontitei vor avea prea puţin efect dacă oamenii nu au grijă regulat de dinţii lor, a afirmat expertul într-un articol publicat în British Dental Journal. În cazurile mai grave de periodontită, se poate recurge la tratamente stomatologice adecvate, realizate de profesioniști, pentru a preveni pierderea dinţilor, a explicat Frances Hughes, specialist în domeniul periodontitei la King’s College London Doctorulzilei.ro

Cum porţi eşarfa în sezonul rece 2014 (I) Moda confirmă încă o dată importanţa de necontestat pe care o au accesoriile în peisajul stilistic imaginat de către designerii momentului. Este și cazul eșarfei, accesoriul elegant și de bază în peisajul tomnatic, ridicat la rang de vedetă sezonul acesta, datorită noilor sale interpretări și stilizări. Iată, așadar, cum trebuie să porţi eșarfa în toamna lui 2014:

Poartă eșarfa prinsă cu o curea în talie Ca o declaraţie de stil, eșarfa prinsă cu o curea la nivelul taliei este cel mai râvnit și surprinzător mod de a încorpora acest accesoriu în ţinuta ta. Eșarfa trebuie să fie lungă și cu imprimeuri în concordanţă cu cromatica generală a outfitului ales și o regăsim cel mai bine ilustrată în colecţia Burberry pentru sezonul de toamnă/iarnă 2014-2015.

Christopher Bailey, directorul artistic de la Burberry, ne îndeamnă să purtăm eșarfa deasupra rochiei sau chiar a paltonului, pe după gât, iar partea din faţă să fie prinsă în talie cu o centură.

Eșarfa purtată parte peste parte

Alege să porţi eșarfa pe umeri

Ca o confirmare a faptului că simplitatea va fi mereu la modă, casele de modă Prada și Marc Jacobs au pus în scenă pentru acest sezon eșarfa cravată sau „the tie-scarf”.

Lungă și subţire, de lăţimea unei cravate masculine, acest tip de eșarfă poate fi purtată cel mai bine petrecută parte peste parte, aruncând nonșalant una din părţi pe spate.

O eșarfă XXL poate fi purtată pe umeri. O poţi lăsa să cada lejer, îi poţi face nod sau o poţi înfășura în jurul umerilor, dar în așa fel încât să cadă natural pe lângă coate. Optează pentru modele groase, lână sau cașmir, și cu o cromatică în armonie cu restul ţinutei.

(Va urma.)

Divahair.ro

„Aceste spaţii ar trebui să fie încălzite separat și ventilate”, a precizat Menon, în cele din urmă.

Gandul.info

Laptele, cel mai bun prieten al frumuseţii Consumul regulat de lapte este o recomandare medicală pentru dieta zilnică.

Trebuie să știi că pe lângă beneficiile pentru sănătate, laptele este un ajutor excelent pentru tratamentele de înfrumuseţare.

Laptele este foarte bun pentru curăţarea tenului. Înmoaie o bucată de vată sau un disc demachiant în lapte proaspăt și șterge întreaga faţă. Clătește-te apoi cu apă curată și încearcă să repeţi acest proces în fiecare zi, pentru a curăţa porii și pentru a avea un ten mai curat.

Aplică lapte proaspăt pe faţa și pe gâtul tău. Lasă-l să se usuce timp de 10 minute. După aceea, clătește-te cu apă. Acest proces îţi va catifela pielea în mai puţin de câteva minute. Într-o ceașcă amestecă două linguri de lapte proaspăt, o lingură de miere și o lingură de zeamă de lămâie. Amestecă până obţii o cremă omogenă și aplic-o pe pielea curăţată în prealabil. Lasă acest amestec să se usuce timp de 10 minute. Pielea ta rămâne mai catifelată și mult mai curată.

Dacă vrei ca tenul tău să fie cu o nuanţă mai deschis, amestecă puţin lapte cu făină albă și aplică acest amestec pe tenul tău. Acidul lactic din lapte va acţiona ca un înălbitor asupra pigmenţilor pielii tale.

Dacă vrei să mai scapi de riduri și să ai o faţă mai strălucitoare, fă o pastă prin pisarea unei jumătăţi de banane și adăugarea a câtorva linguri de lapte. După ce te-ai spălat pe faţă, aplică această cremă și las-o să acţioneze timp de 15 minute, după care clătește-te cu apă.

Evzmonden.ro

FLUX

16

Magazin

7 NOIEMBRIE 2014

Destinaţia turistică: Fântâna Cadânei din Lipnic Cinci secole în urmă, prin 1469/1470, Ștefan cel Mare câștiga o bătălie mare împotriva tătarilor de pe Volga ai Hanului Mamac, pe lângă Lipnic, un sat din nordul Moldovei. Istoria spune că bătălia a început de lângă Fântâna Cadânei, învăluită și ea în misterul unei legende frumoase, veche de secole.

Potrivit legendei, numele fântânei vine de la o fată frumoasă, care, fiind urmărită de un turc ce încerca s-o ducă în haremul său, a sărit întro fântână de lângă Lipnic.

Fântâna datează încă dinaintea bătăliei de la Lipnic (fiind, astfel, cel puţin din secolul XV). A fost reconstruită de câteva ori, iar în 1970 capătă statutul de monument protejat. Ultima renovare a fântânii s-a realizat în 1989, informează fantanacadanei.wordpress.com.

La 545 de ani distanţă de la bătălia în care Ștefan cel Mare i-a înfrânt pe invadatorii tătari, fântâna legen-

dară, aflată în preajma satului, a fost restaurată din donaţiile oamenilor.

Cu suportul și ajutorul a zeci de susţinători, ea a căpătat o altă înfăţișare. Cioplită în piatră de Cosăuţi, cu o cumpănă din lemn și un zid decorativ de protecţie, împrejmuită de dealuri și lacuri, Fântâna Cadânei își așteaptă vizitatorii. „Călătorule, bine ai venit la o fântână învăluită în tradiţie și mister” – acesta este mesajul care îi întâmpină pe cei care vin să vadă monumentul istoric, meleagurile ce aduc aminte despre bătălia lui Ștefan și să-și imagineze scenele de luptă purtate aici.

Pe 27 septembrie, la inaugurarea complexului istoric Fântâna Cadânei, comunitatea locală a demonstrat cât de important este acest

Cimitirul Vesel de la Săpânţa, promovat într-un documentar la TV5 Monde Cimitirul Vesel din localitatea Săpânţa, judeţul Maramureș, faimos pentru crucile viu colorate pe care sunt scrise epitafuri insolite, este prezentat într-un documentar care a fost difuzat duminică, 2 noiembrie, de televiziunea francofonă TV5 Monde, informează MEDIAFAX. Sub titlul „Roumanie, les récits d’un cimetière” („România, poveștile unui cimitir”, n.r.), documentarul prezintă viaţa unor locuitori ai comunei Săpânţa, care par să aibă o relaţie specială cu moartea.

Filmul începe prin prezentarea Maramureșului, o regiune din nordul României, la graniţa cu Ucraina. „Această regiune este ţara bisericilor și a operelor de artă sculptate în lemn”, se spune în introducerea acestui documentar.

Această producţie continuă cu prezentarea unor localnici, între care o femeie de 85 de ani, care așteaptă cu seninătate momentul marii treceri, precizând că nu știe cât mai are de trăit, însă este deja „pregătită”.

proiect pentru toată zona și cât de așteptată a fost iniţiativa de restaurare a monumentului. Implicarea autorităţilor locale, în special a primăriei în organizarea evenimentului, este un exemplu demn de urmat pentru oricine își dorește să schimbe la faţă această ţară.

Lipnicenii au întâmpinat oaspeţii în straie naţionale, cu pâine și sare, cântece interpretate de ansamblurile folclorice locale, buciumuri, un recital tematic din partea copiilor și o înscenare spectaculoasă cu Ștefan cel Mare și oștenii săi veniţi la fântână să-și potolească setea.

Iniţiativa de restaurare a monumentului istoric a venit de la un grup de tineri care împărtășesc „aceeași pasiune pentru istoria și tradiţiile

neamului”. Proiectul de renovare a fântânii a urmărit mai multe scopuri, inclusiv „să creeze o destinaţie istorică unică în măsură să aducă mai aproape spiritul locului și valorile naţionale, să restaureze fântâna existentă potrivit cerinţelor de autenticitate, să promoveze fântâna ca parte a circuitului turistic în zonă, care, de asemenea, include, printre altele, mori de vânt, mori de apă, biserici din lemn, conace boierești, case-muzeu și peisaje naturale, să dea un exemplu de reabilitare a monumentelor, având în vedere că monumentele în Republica Moldova sunt într-o stare de permanentă degradare și să ofere comunităţii posibilitatea de a se implica”.

FLUX

Manuscrise gastronomice inedite, descoperite la Arhivele Naţionale din Sfântu Gheorghe Două manuscrise gastronomice datând din anii 1737 și 1740 au fost descoperite printre documentele aflate în fondul Arhivelor Naţionale din Sfântu Gheorghe. Unul dintre acestea, intitulat Cărticica micului bucătar, a fost expus la sediul instituţiei și cuprinde câteva zeci de reţete inedite, cum ar fi supă cu lămâie, căpșuni sau cânepă, chiftele cu melci sau raci, cârnaţi cu carne de viţel sau știucă și migdale.

„La Săpânţa, un sat ortodox din România, locuitorii au o relaţie puţin specială cu moartea. Familiile economisesc bani de-a lungul anilor pentru a putea să comande o cruce de lemn artistului Dumitru Pop. Sculptura trebuie să fie bogat ornată și să ilustreze viaţa celui dispărut”, se spune în acest documentar, care poate fi vizionat și pe site-ul tv5mondeplus.com.

Realizat de Vincent Froehly, acest documentar îi invită, totodată, pe cei care îl vizionează să viziteze acest „cimitir vesel” și să admire această „operă de artă”.

Filmul este o coproducţie Germania–Franţa, din 2013.

Cele câteva sute de cruci cu epitafuri din Cimitirul Vesel de la Săpânţa sunt sculptate în lemn de stejar, după metoda artistului popular Stan Ioan Pătraș, cel care, timp de 50 de ani, începând cu 1931, s-a dedicat sculptării crucilor din cimitir. După decesul acestuia, în 1977, opera sa a fost continuată de ucenicul său, artistul Dumitru Pop Tincu.

Cimitirul Vesel din Săpânţa a devenit renumit prin textele scrise în memoria celor decedaţi, imaginile sculptate și culorile strălucitoare de pe crucile din acesta. Epitafurile de pe crucile din acest cimitir variază între lejer și amuzant, între sensuri profunde și universale, în care decedaţii îi vorbesc direct privitorului.

Bâziac Eniko Iren, specialist în cadrul Direcţiei Arhivelor Naţionale Covasna, a declarat pentru AGERPRES că a descoperit aceste reţetare în fondul familiei Apor, unul dintre cele mai bogate și valoroase din patrimoniul instituţiei. „Puţină lume știe că noi deţinem aici un tezaur extraordinar, deţinem fondul Apor, care are o întindere de șase secole și totalizează circa 30 de metri liniari de documente (...) Sunt pergamente foarte valoroase, diplome nobiliare, privilegii imperiale și regale, un fond absolut impresionant (...)

Documentele în sine sunt niște hârtii moarte, dar în ele există poveste”, a declarat Bâziac Eniko Iren.

Ea a menţionat că nu a reușit să identifice autorul „Cărţii micului bucătar”, dar e evident că persoana care a scris-o a călătorit foarte mult. „În istoria Ardealului există o adevărată tradiţie și artă gastronomică. (...) În general, marile familii nobiliare aveau câte un reţetar secret. De obicei, reţetarul era ţinut de doamna casei, pentru că orice familie nobiliară care se respecta dorea să iasă în evidenţă și să surprindă cu ceva deosebit, inedit și dacă se poate cu lucruri cât mai rafinate. (...) Nu pot să afirm clar cine l-a scris, doamna casei sau altă persoană, dar din câte am văzut parcurgând reţetele respective mi-am dat seama că persoana care le-a scris a călătorit foarte mult la viaţa ei, a călătorit foarte mult și a strâns reţete peste reţete.

Sunt cele mai inedite supe, peste 30 de reţete de preparat vânatul, opt feluri de a prepara capul de vită, 34 de reţete de cârnaţi, zeci de reţete de torturi. (...) Sunt foarte interesante, dar nu sunt o creaţie originală, e ceva adus, în această cărticică uitată de lume găsim gastronomie italiană, franceză, olandeză etc.”, a mai spus specialista.

Reţetarele sunt scrise în germană și maghiară și sunt destul de greu de descifrat din cauza vechimii, prin urmare ar necesita timp și efort pentru a putea fi traduse și reunite într-o adevărată carte de bucate. Bâziac Eniko Iren a amintit că cele mai vechi cărţi de bucate apărute în centrul Europei „Cartea de bucate a principelui Transilvaniei”, datată în jurul anului 1630, și „Cartea de bucate a Annei Bornemissza”, din anul 1680.

FLUX

FLUX