Ziarul Flux, Ed. 28 (953)

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 8.08.2014

Sf. Mc. Ermolae; Sf. Mc. Paraschevi Maxima zilei Activitatea duce la mai multe împliniri decât prudenţa.

Vauvenargues

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.4701 1 Dolar american ............. 13.8079 1 Leu românesc ................. 4.1571 1 Rublă rusească ............... 0.3810 Timpul probabil: 8.08.2014

9.08.2014

Soare, 18 33 0C

Soare, 19 33 0C

GPF

FLUX

VINERI, 8 august 2014

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 28 (953)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei (pensionari)

PPCD ca alternativă reală actualei guvernări 2

PAGINA

ACTUAL

Consecvenţa lui Iurie Roşca şi paradoxurile politicii moldoveneşti

5

PAGINA

SOCIAL

Creştin-democraţii şi-au făcut publică decizia de a participa la viitoarea campanie electorală Marţi, 5 august, PPCD a convocat o conferinţă de presă în cadrul căreia și-a anunţat decizia de a participa la viitoarele alegeri parlamentare din 30 noiembrie 2014. În deschiderea conferinţei, Victor Ciobanu, președinte PPCD, a informat jurnaliștii că recenta ședinţă a Consiliului Naţional al formaţiunii a dezbătut situaţia politică din ţară și a hotărât să se angajeze în cursa electorală.

Continuare în pag. 3

Pacienţii din Moldova plătesc sume fabuloase pentru tratamentul „gratuit” al infarctului miocardic

6

PAGINA

GEOPOLITIC

Vor mânca polonezii merele moldovenilor?

Producătorii agricoli din ţară protestează, iar acţiunile acestora riscă să ia amploare în următoarea perioadă.

Cu recolta pe dealuri și cu perspective tot mai incerte, după ce Federaţia Rusă a interzis recent importul de fructe și conserve moldovenești, aceștia acuză statul că i-a lăsat singuri în faţa problemelor.

Sectorul vinicol se îndreaptă către o criză profundă. Autorităţile par să nu observe aceasta

Continuare în pag. 5

Teoria Lumii Multipolare: efortul Ideii şi a Voinţei împotriva paradigmei liberale şi occidento-centrismului

9

PAGINA

EXTERNE

Pagubele războiului din Fâşia Gaza sunt între patru şi şase miliarde de dolari

Fostul deputat şi viceministru al Justiţiei, Gheorghe Susarenco, a plecat la Domnul Marţi, 5 august, s-a stins din viaţă fostul viceministru al Justiţiei, Gheorghe Susarenco, în urma unui atac de cord.

Născut la 30 iulie 1956 în satul Sadova, raionul Călărași, el a fost unul dintre cei mai apreciați juriști din Republica Moldova. De-a lungul timpului, Gheorghe Susarenco a deţinut funcţiile de judecător al Curţii Constituţionale și de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. În perioada 2004-2005 a deținut funcţia de viceprimar al municipiului Chișinău, iar în 2005-2009 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

A fost un aprig luptător cu corupţia din justiţie și un promotor convins al reformelor în sistemul judiciar.

Gheorghe Susarenco a fost înmormântat ieri la Cimitirul Central din capitală. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Companiile vinicole își evaluează pierderile suportate în urma interzicerii importului de vinuri moldovenești în Federaţia Rusă. În cadrul unei mese rotunde organizate de Oficiul Național al Viei și Vinului, mai mulţi vinificatori au atenţionat că, fără un suport adecvat din partea Guvernului, a sectorului bancar, unul dintre sectoarele de bază ale economiei naţionale ar putea fi, practic, distrus. Un studiu elaborat de expertul Andrei Crigan și prezentat la respectiva întrunire arată că numai în 2013, vinăriile au ratat venituri de peste 18,3 milioane de dolari din cauza embargoului rusesc.

Continuare în pag. 4

2 Consecvenţa lui Iurie Roşca şi paradoxurile politicii moldoveneşti FLUX

„…unde sunt doi sau trei, adunaţi în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor” (Matei 18, 20) Etapa I-a – Frontul Popular din Moldova 1989-90 – Lupta pentru Biserică, limbă și alfabet, anihilarea agenţilor de influenţă externă din cadrul instituţiilor de stat.

(Dușmanii lui Iurie Roșca – nomenclatura sovietică.)

Etapa a II-a – de la FPM la PPCD 1994-1999 – Lupta pentru identitatea naţională și lupta contra corupţiei.

2000-2004 – Lupta contra comunismului în toate structurile statului.

2005-2009 – Lupta pentru fortificarea și consolidarea instituţiilor statului în contextul schimbărilor geopolitice (tactica soft-power). Perioada diplomaţiei asimetrice.

(Dușmanii lui Iurie Roșca – nomenclatura sovietică (Lucinschi, Voronin, Diacov, Sangheli, Ciubuc) și copiii acestora, deveniţi, între timp, adepţii religiei liberal-troţkiste, nomenclatura eurofilă (Filat, Sturza, Lupu, Urechean ș.a.).)

Etapa a III-a – Perioada de reevaluare 2009-2012 – Lupta pentru revenirea la tradiţie, Ortodoxie și pentru consolidarea internă a societăţii în contextul colapsului dreptului internaţional și a noilor provocări. Lupta contra uzurpării puterii de stat. Re-

Actual

8 AUGUST 2014

nunţarea la tactica soft-power. Bătălia ideilor și conceptelor, în urma căreia este conturat tot mai clar profilul dușmanului naţional – liberalismul democrat de factură troţkistă.

Etapa a IV-a – Relansarea 2013-2014 – Lupta contra lumii moderne, contra cancerului social – a vechilor paradigme – contra comunismului și a liberalismului, contra determinismului materialist din toate domeniile vieţii sociale.

Lupta pentru moralitate, credinţă, adevăr și pentru un loc demn sub soare a ţării noastre în contextul viitoarelor procese geopolitice.

(Dușmanii lui Iurie Roșca – aceeași nomenclatură sovietică din gașca lui Diacov, Lucinschi și aceiași plozi ai lor – nomenclatura neotroţkistă de factură eurofilă.)

Pe parcursul întregii perioade de existenţă a RM, dar și de activitate politică a lui Iurie Roșca, putem observa consecvenţa cu care a acţionat în interesul ţării și a poporului, aplicând diferite tactici, în funcţie de schimbările timpului. De asemenea, observăm că de la începutul existenţei RM și a activităţii lui politice până în prezent, dușmanii îi rămân aceiași, și nu contează că anterior vorbeau moldovenește, iar astăzi românește, sau că mai ieri pledau pentru URSS, iar astăzi pentru UE, că mai ieri erau ateiști, iar astăzi ţin lumânări aprinse în biserici – au rămas aceleași persoane și aceleași interese.

Chiar dacă vectorul politicii externe și retorica primelor două etape este diferită de vectorul și retorica celor

Începe lupta mare. Iurie Roşca începe primul bătălia politică!

Unul dintre cei mai curajoși politicieni și non-conformist în același timp, Iurie Roșca, ne readuce aminte că PPCD este un partid care ar putea reveni în Parlament.

O opţiune politică care merită luată în serios. De ce nu? Șansele sunt egale în condiţiile în care actuala guvernare înregistrează un antirating. Partide care se discreditează și nu mai au nicio șansă în scurt timp să mai obţină încrederea oamenilor.

Trebuie să recunoaștem că Iurie Roșca are curajul pe care puţini l-ar fi avut dintre politicienii moldoveni.

Nu mă refer doar la perioada de la începutul anilor 1990 încoace. Este omul care a crescut efectiv un electorat bazat pe anumite valori.

A fost unul dintre politicieni care a renunţat la anumite principii mai puţin sănătoase și a încercat să-și promoveze ideile prin negociere.

Mulţi l-au declarat trădător sau omul care s-a „sinucis”, puţini însă înţeleg că e un politician constructiv, atunci când este cazul. Pe Roșca l-a sancţionat nu poporul, dar Marile Puteri.

Este un actor politic care îmbină nu doar abilităţi politice, dar și pe cele de bun organizator, intelectual.

PPCD a fost mereu partidul bazat pe o idee, pe un anumit conţinut și nu a corupt alegătorul. Ceea ce este foarte important.

O idee care s-a dovedit a fi sănătoasă, atunci când a ales să se facă aliat cu PCRM, pentru a crea premise de a implementa anumite programe. Să nu uitam: cu PCRM atunci s-au aliniat toţi, și Diacov, și Băsescu, și Saakașvili.

Rămâne să vedem care va fi totuși mesajul acestui partid în contextul în care PL și PLR lasă senzaţia că speculează pe seama ideii naţionale și o transformă în una străină pentru moldoveni.

Sper și sunt convins că mesajul naţional al celor care se declară români în Republica Moldova va lua o altă formă, cu mult mai modernă decât cea promovată de unele grupări care vor ca Republica Moldova să dispară de pe harta lumii. Iar odată cu asta, platforma disputelor politice să se mute pe un alt segment decât cel al identităţii și limbii naţionale.

Iurie Roșca începe primul bătălia politică, omul ăsta are multă demnitate și dușmanii politici au mult de lucrat la denigrarea lui.

Nicolae PASCARU Sursa: voxpublika.md

de pe urmă – acestea nu pot reprezenta decât capacitatea uluitoare a lui Iurie Roșca de adaptare la mediul agresiv al politicii internaţionale în interesul politicii interne a Statului.

Desigur, au fost făcute și greșeli, dar nu greșește doar un om mort. Să învăţăm din propriile greșeli! Ștefan cel Mare a practicat diplomaţia asimetrică atunci când se alia când cu un imperiu, când cu altul, mereu fiind urmărit interesul ţării și al credinţei strămoșești, chiar de a fost nevoit să sufere și înfrângeri rușinoase. Să urmăm exemplul Domnitorului, să luăm SABIA dreptăţii în mână și să știm să ne apărăm bucata noastră de pământ. Pentru ca să nu stea nimeni cu capul plecat în faţa nimănui. Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede!

– spune o veche zicală.

Unii camarazi, din naivitate, din prostie, din frustrări, din incapacitate intelectuală de a se adapta schimbărilor dramatice a contextului internaţional și din simplă sminteală, acceptă să devină portavoce și chiar armă a dușmanilor trecuţi și actuali contra camarazilor. Acest fapt regretabil trebuie să devină doar un argument în plus în necesitatea fortificării capacităţilor noastre de adaptare continuă la mediul politic agresiv și să aplicăm mereu tactici de luptă politică care să asigure dăinuirea neamului, chiar dacă riscăm să nu fim înţeleși de mai multă lume, mai ales că opinia publică este manipulată din greu prin tehnologiile moderne în cadrul războaielor informa-

ţionale. Da, politica e paradoxală și adesea șocantă – așa e orice război.

Cu elan patriotic netrecător, cu dragoste pentru Ortodoxie și pentru Ţara noastră, cu iubire pentru Limba mamelor noastre și a străbunilor

noștri, știu că viitorul e în mâinile noastre. Axa de valori DumnezeuNeam-Familie-Persoană nu poate fi învinsă. Viitorul va fi așa cum ni-l dorim!

Cezar SALAGOR

Şeful statului şi sacul cu medalii Cu aproximativ două săptămâni în urmă, președintele Timofti ajunsese iarăși de poveste. Într-o situaţie extrem de complicată, cu embargouri, tensiuni în ţară și conflict armat la frontieră, șeful statului nu a găsit nimic mai bun de făcut decât să împartă cu generozitate înalte distincţii de stat deputaţilor, miniștrilor și altor demnitari de stat din sânul puterii, care au trudit din greu la realizarea obiectivului de asociere cu Uniunea Europeană. Ordinele și medaliile au fost acordate la propunerea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, precum și a partidelor din Coaliţia pentru Guvernare Pro-Europeană.

Astfel, 50 de reprezentanţi ai coaliţiei de la guvernare au fost decoraţi „în semn de înaltă apreciere a contribuţiei la promovarea reformelor bazate pe valorile și standardele europene, pentru merite deosebite în asigurarea negocierii, semnării și ratificării Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, aportul la liberalizarea regimului de vize cu statele membre ale UE și ale spaţiului Schengen și activitate intensă în vederea sporirii prestigiului ţării pe plan internaţional”. Nimeni nu a fost trecut cu vederea, nici corupţii, nici raiderii, nici mafioţii (cel puţin așa s-au numit de-a lungul timpului între ei cei care s-au învrednicit de înalta apreciere a președintelui ţării).

De „Ordinul Republicii”, cea mai înaltă distincţie în stat, care se acordă pentru merite excepţionale întru binele Patriei și al omenirii, s-au învrednicit ex-primvicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, fostul spicher Marian Lupu și actualul, Igor Corman, deputatul liberal-reformator Ana Guţu, premierul Iurie Leancă, ministrul de Externe, Natalia Gherman, deputatul liberal-democrat Valeriu Streleţ, dar și secretarul general al Aparatului președintelui, Ion Păduraru.

De menţionat că ex-premierul Vladimir Filat și-a luat înalta distincţie ceva mai devreme, la sfârșitul anului trecut, tot „în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite în promovarea valorilor democratice, pentru contribuţie substanţială la aprofundarea dialogului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană” și, probabil, în semn de consolare pentru demiterea sa din funcţie pentru fapte de corupţie.

Decizia șefului statului a provocat un soi de consternare chiar și printre cei mai aprigi susţinători ai actualilor potentaţi. Nemaivorbind de cei care manifestă pentru aceștia mai puţină simpatie.

După ce a fost criticat dur gestul președintelui, după ce s-a spus că locul multora dintre cei decoraţi este la pușcărie, trei dintre cei distinși au renunţat la medalii.

S-ar putea ca exemplul lor să fie urmat și de alţii în timpul următor, pentru că astfel de gesturi sunt apreciate de public și dau bine la imagine. Unii au spus însă că distincţiile nici nu se cer, nici nu se refuză, așa că să le poarte sănătoși.

Cel mai important este că președintele Timofti nu regretă nimic și nu se lasă intimidat de critici. Înghesuit zilele acestea de presă, el nu a părut deloc deranjat.

Pentru că pe șeful statului rar ce îl poate deranja și îl scoate din echilibrul cu propria persoană.

FLUX

Politic

8 AUGUST 2014

3

FLUX

PPCD ca alternativă reală actualei guvernări Creştin-democraţii şi-au făcut publică decizia de a participa la viitoarea campanie electorală Urmare din pag. 1 El a specificat că Republica Moldova are nevoie de o guvernare puternică, de o mână forte, care va avea curajul să dea o bătălie totală clanurilor care și-au subordonat-o. De asemenea, Ciobanu a menţionat că PPCD îl va propune primul pe lista electorală pe Iurie Roșca, membru al Biroului formaţiunii. Președintele PPCD a ţinut să accentueze că lista electorală va include atât membri de partid, cât și personalităţi fără afiliere politică. PPCD se prezintă în faţa opiniei publice în calitate de ALTERNATIVĂ actualei guvernări. În continuare a luat cuvântul Iurie Roșca. Prezentăm mai jos principalele teze din intervenţia sa:

banilor publici, preluarea controlului asupra marilor afaceri sunt singurele lor preocupări.

Reţeaua de televiziuni aflată la cheremul acelorași oligarhi, prezintă integrarea europeană ca pe o grandioasă izbândă istorică. Însă „povestea de succes”, promisă de guvernanţi, s-a transformat în una de coșmar.

Criza economică a atins proporţii dezastruoase. Mediul de afaceri este călcat în picioare, iar moldovenii continuă să părăsească cu sutele de mii ţara în căutarea unei bucăţi de pâine.

Semnarea Acordului de asociere și a celui de liber schimb cu UE transformă ţara într-o colonie economică a corporaţiilor transnaţionale. Moldova a ajuns sub guvernare externă. Birocraţia europeană exercită întreaga putere în stat prin intermediul vasalilor săi de la Chișinău.

Guvernarea neoliberală sfidează în mod făţiș statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Ea s-a angajat deschis de partea cercurilor de influenţă occidentale în „războiul rece” contra Rusiei. Ţara noastră a pierdut deja piaţa rusească, iar UE nu va putea compensa pierderile uriașe ale producătorilor autohtoni. În legătură cu criza din Ucraina, regimul de la Chișinău s-a solidarizat deschis cu cel de la Kiev. Și asta în timp ce se impunea un apel la pace și la rezolvarea conflictului la masa de negocieri.

Prin adoptarea scandaloasei legi despre egalitatea șanselor, regimul a dat o lovitură puternică tradiţiei noas-

Stimaţi prieteni, Au trecut cinci ani de la instalarea la guvernare a actualei coaliţii. În acest răstimp, chiar și cei care au avut așteptări majore s-au dezamăgit total.

Cei care s-au cocoţat în vârfurile piramidei statale au venit pe valul zilei de 7 aprilie 2009. Anume tentativa de lovitură de stat din acea zi a fost folosită drept mit fondator de către aventurierii ajunși la putere.

Lunga poveste cu alegerea șefului statului, cu repetarea alegerilor parlamentare, cu referendumuri eșuate și, în sfârșit, cu alegerea nelegitimă a lui Nicolae Timofti în calitate de președinte al ţării s-a soldat cu uzurparea puterii de stat.

Puterea de stat a fost acaparată de o mână de șarlatani, care o exercită în interes propriu și în detrimentul poporului. Privatizările abuzive, deturnarea

tre creștine, moralei publice și bunului-simţ. Lor nu le pasă de propriul popor. Singura lor grijă este să fie neteziţi pe cap de către patronii lor europeni și americani.

Puterea în exerciţiu a dezbinat societatea, provocând o destabilizare politică de proporţii și subminând unitatea teritorială a ţării.

Așadar, viitoarele alegeri parlamentare sunt o șansă unică pentru ieșirea din impas. Iar PPCD reprezintă o ALTERNATIVĂ reală actualei guvernări.

Printre principalele teze ale programului electoral al PPCD se vor regăsi următoarele: • La baza Ideii Naţionale trebuie

să stea Ortodoxia, principalul factor de coeziune între cetăţenii de toate etniile.

• Ţara trebuie să-și întemeieze efortul de renaștere economică pe principiile protecţionismului. La baza suveranităţii politice a ţării trebuie să stea suveranitatea ei economică.

• Se impune apărarea pieţei interne de invazia mărfurilor și a capitalului străin, precum și stimularea oamenilor de afaceri autohtoni prin pârghii fiscale, creditare și vamale.

• Este vitală stimularea prin mijloace economice a reîntoarcerii gasterbaiterilor moldoveni acasă.

• Singura garanţie de prosperare o poate oferi doar reindustrializarea economiei naţionale.

• Prioritatea strategică a ţării constă în redeschiderea pieţelor din spaţiul CSI. • Interesul naţional dictează afirmarea pe plan internaţional a statutului de neutralitate permanentă.

• Relaţiile Moldovei atât cu Vestul, cât și cu Estul trebuie să fie de parteneriat, nu de vasalitate.

• Vom face dreptate prin urmărirea penală și pedepsirea tuturor celor care se fac vinovaţi de crimele din 7 aprilie 2009, de uzurparea puterii de stat, de acapararea averilor pe căi nelegitime. În încheiere, Iurie Roșca a ţinut să accentueze următoarele: „Precizez încă o dată: pe lista electorală a PPCD vor fi nu doar membrii partidului nostru. Ea este deschisă pentru oameni din orice partid sau fără apartenenţă de partid, care sunt animaţi de sentimente patriotice și vor să pună umărul la renașterea ţării.

Partidul Popular Creștin Democrat face apel către toţi cetăţenii la unitate și la acţiune solidară.

Vă chem să ne unim cu toţii într-un efort de eliberare a Moldovei de sub jugul actualei guvernări.

Dumnezeu să binecuvânteze Republica Moldova!”

FLUX

Universitatea Populară oferă: Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17 Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri: •

traininguri

•

seminare

•

mese rotunde

•

prezentări

•

conferinţe de presă corporative etc.

•

evenimente

•

zile de naştere

Servicii suplimentare: •

Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

•

Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.

Reduceri pentru arenda de lungă durată.

Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

FLUX

4

Economic 8 AUGUST 2014

Sectorul vinicol se ĂŽndreaptă către o criză profundă. AutoritÄƒĹŁile par să nu observe aceasta Urmare din pag. 1 Analiza a fost efectuată ĂŽn baza datelor colectate de la 18 companii vinicole din Republica Moldova, cele mai expuse pe piaČ›a rusă, care concentrează circa 80 la sută din cantitÄƒČ›ile de vinuri exportate pe această piaČ›Äƒ.

Chiar dacă autoritÄƒĹŁile au tot afirmat că acest ultim embargo nu va avea consecinĹŁe la fel de dramatice ca Č™i cel din 2006, pentru că ĂŽntre timp au fost diversificate pieĹŁele de desfacere pentru vinurile moldoveneČ™ti, studiul arată că ĂŽn primele trei luni ale anului 2014, toate exporturile de băuturi alcoolice s-au diminuat cu 28%. Totodată, exporturile către ĹŁÄƒrile CSI s-au redus ĂŽn această perioadă de două ori.

Cifra de afaceri a ĂŽntreprinderilor vinicole a scăzut cu un sfert Aceste scăderi au fost influenĹŁate atât de interdicĹŁiile impuse de FederaĹŁia Rusă, cât Č™i de reducerea de două ori a livrărilor către Ucraina. ĂŽn consecinČ›Äƒ, vinificatorii din Republica Moldova au ĂŽnregistrat ĂŽn primele trei luni ale anului 2014 vânzări totale de aproximativ 429 de milioane de lei, ceea ce reprezintă doar puĹŁin peste 75 la sută din cifra de afaceri a anului trecut.

Autorul studiului arată că, după embargoul din 2006, vinificatorii au depus eforturi considerabile de a penetra, cu forČ›e proprii, noi pieČ›e.

Acest fapt, cumulat cu redeschiderea pieČ›ei ruse, a făcut ca ĂŽn ultimii ani exporturile moldoveneČ™ti de vinuri să revină pe un trend ascendent. ĂŽnsă ĂŽn toamna anului 2013, planurile multor companii vinicole au fost date peste cap. Lovitura aplicată ramurii vinicole a fost cu atât mai dureroasă, cu cât, potrivit mai multor operatori de pe piaČ›Äƒ, aceČ™tia ĂŽncepuseră să ĂŽnregistreze succese importante pe piaČ›a rusă prin penetrarea de segmente cu valoare adăugată mai mare Č™i sporirea cantitÄƒČ›ilor livrate.

Astfel, ĂŽn anul 2013, ĂŽn lipsa embargoului, vinăriile ar fi putut avea ĂŽn Rusia livrări efective de circa 52,6 milioane de dolari. Prin urmare, veniturile ratate estimate se cifrează la circa 18,3 milioane doar ĂŽn 2013.

Crigan menĹŁionează că embargoul rusesc a picat ĂŽntr-un moment de conjunctură defavorabilă Č™i pe alte pieČ›e tradiČ›ionale, cum ar fi situaČ›ia conflictuală din Ucraina, restricČ›iile valutare din Belarus, care duc la returnarea cu mari ĂŽntârzieri a contravalorii exporturilor livrate, Č™i deprecierea bruscă a monedei naČ›ionale din Kazahstan.

„Expunerea ca Č™i cotă a vânzărilor pe piaČ›a rusă a companiilor locale a variat de la 20 la 95%, astfel impactul pentru afacerile lor este semnificativ. Recuperarea investiČ›iilor ca rezultat al celui de-al doilea embargo este pusă ĂŽn pericol, inclusiv persistă riscul scoaterii din circuitul productiv a plantaČ›iilor ĂŽnfiinČ›ate, datorită lipsei de resurse financiare pentru prelucrarea acestoraâ€?, se arată ĂŽn analiză.

Companiile vinicole, cu datorii de 1,730 de miliarde de dolari la bănci Embargoul a ĂŽnceput să se resimtă semnificativ prin ĂŽnrăutÄƒČ›irea situaČ›iei financiare Č™i creČ™terea substanČ›ială a presiunii creditelor contractate anterior. Companiile vinicole au ĂŽnregistrat, ĂŽn primul trimestru al anului curent, un sold al datoriilor la bănci de 1,730 de miliarde de dolari.

Datele de la cele 18 companii cercetate ĂŽn contextul studiului, care ĂŽn anii 2012 Č™i 2013 au asigurat circa 50.5%, respectiv 44.7% din valoarea exporturilor de vinuri ale Republicii Moldova, arată că acestea se confruntă cu probleme financiare majore legate de imobilizările mari ĂŽn stocuri Č™i creanČ›e, dar Č™i de achitarea cu furnizorii. Aceste vinării sunt la fel de expuse Č™i pe partea de presiune a creditelor, lor revenindu-le circa 63.6% din soldul creditelor bancare pe termen lung. De altfel, veniturile ratate estimate de cele 18 companii depÄƒČ™esc cifra de 15 milioane de dolari sau 82% din pierderile estimate pentru 2013.

ExigenČ›ele ĂŽn creČ™tere ale furnizorilor faČ›Äƒ de vinificatori, ĂŽn condiČ›iile ĂŽn care imobilizările ĂŽn stocuri Č™i creanČ›e rămân constant ridicate, de cele mai mult ori din motive obiective, creează o sensibilitate extrem de ridicată a nivelului de lichiditate la modificarea vânzărilor. O scădere mai semnificativă a vânzărilor, care se prefigurează deja drept urmare a celui de-al doilea embargo, potrivit expertului, ar putea cauza blocaje financiare iminente la o bună parte din vinării.

După embargoul din 2006, expunerea sistemului bancar pe vinificaČ›ie a scăzut considerabil, se mai menĹŁionează ĂŽn studiu. La sfârČ™itul anului 2013, această cotă s-a redus de la 15.4 la 4.8% (circa 2 miliarde de lei). ĂŽn anii 2007-2010, managerii companiilor vinicole au fost nevoiĹŁi să depună eforturi considerabile pentru a administra creditele contractate. Acest proces a fost extrem de complicat, ĂŽntrucât autoritÄƒĹŁile nu au ĂŽntreprins nimic ĂŽn

Dinamica Cifrei de Afaceri, Profitului Brut și Profitului Net, mil. MDL

vederea acordării unor facilitÄƒČ›i sau a asistenĹŁei la restructurarea creditelor. „Embargoul duce inevitabil la creČ™terea presiunii creditelor pe vinificatori, care cel mai bine se reflectă prin creČ™terea ratei creditelor neperformante (NPL). După embargoul impus ĂŽn septembrie 2013, administrarea neperformantelor ĂŽn vinificaČ›ie devine problematică.

Doar pe parcursul primului trimestru al anului curent, NPL pe vinificaČ›ie a crescut cu peste 5 puncte procentuale faČ›Äƒ de sfârČ™itul anului trecut, până la circa 17%. Spre comparaČ›ie, rata neperformantelor pe total economie la finalul trimestrului unu era de 13%â€?, explică autorul.

După anul 2009, vinăriile au depus eforturi importante pentru a ĂŽmbunătÄƒČ›i capacitatea de rambursare a creditelor, fapt ce a dus la scăderea creditelor neperformante.

TotuČ™i, după restricČ›ionarea accesului la pieČ›e, rata NPL denotă semnale clare de ĂŽngreunare a rambursării creditelor de către vinării. Fapt ce necesită o administrare atentă a situaČ›iei din partea statului Č™i băncilor comerciale.

Analiza situaĹŁiei de la companiile vinicole arată că a sporit accesul la finanČ›Äƒri pe termen lung, ĂŽn special ĂŽn ultimii 3 ani, ponderea creditelor acordate cu termen mai mare de 5 ani atingând 35.5% ĂŽn 2013, faČ›Äƒ de 2.3% ĂŽn 2005. „Creditele Č™i ĂŽmprumuturile pe termen lung au crescut substanČ›ial, ĂŽn special ĂŽn ultimii 2 ani, ĂŽn timp ce comparativ cu anul 2005 obligaČ›iile financiare pe termen scurt practic s-au ĂŽnjumătÄƒČ›it. Unul din rezultatele nefaste ale embargoului conturat Č™i ĂŽn ultimii ani este că industria de vinificaČ›ie tot mai mult a ajuns să finanČ›eze activitÄƒČ›ile curente din contul datoriilor pe termen lung.

Această evoluČ›ie se explică atât prin imobilizările financiare mari, dar Č™i de accesul ĂŽngrădit la finanČ›Äƒri avantajoase pe termen scurt. La scăderea vânzărilor, presiunea acestor obligaČ›ii pe termen lung devine extrem de apăsătoare Č™i riscă să ducă companiile ĂŽntr-un colaps financiarâ€?, consideră expertul economic Andrei Crigan.

Vinăriile ĂŽnglodate ĂŽn datorii, fără niciun ajutor din partea statului Din evoluČ›ia ultimilor ani se observă că resursele ĂŽmprumutate sunt vitale pentru vinării ĂŽn asigurarea echilibrului de ĂŽncasări Č™i plÄƒČ›i.

Rezultatele operaČ›ionale negative atestate frecvent ca urmare a imobilizărilor ĂŽn creanČ›e Č™i stocuri obligă companiile să apeleze la resurse ĂŽmprumutate.

Fluxurile financiare cumulate ale vinificatorilor pentru anii 20062013 arată un minus de 373.5 mil.

MDL ĂŽn activitÄƒČ›ile operaČ›ionale, care poate fi pus inclusiv pe seama unor plÄƒČ›i cumulate ale dobânzilor ĂŽn valoare de 1.1 miliarde de lei. Per total, rezultatul negativ al activitÄƒČ›ii operaČ›ionale a fost compensat prin fluxul net superior de credite Č™i ĂŽmprumuturi, care s-a cifrat la 472.8 milioane de lei ĂŽn perioada de referinČ›Äƒ. ĂŽn acest context, vinificatorii consideră că identificarea soluČ›iilor de redresare a stării de lucruri Č›ine, ĂŽn primul rând, de implicarea plenară a statului, aceČ™tia propunând crearea unui grup de lucru care să analizeze detaliat Č™i competent situaČ›ia din sector.

ParticipanĹŁii la masa rotundă au acuzat că măsurile ĂŽntreprinse anterior de autoritÄƒĹŁi au fost ineficiente Č™i au atenĹŁionat că se impun de urgenĹŁÄƒ paČ™i concreĹŁi care să salveze sectorul.

Grigore Sonic, reprezentantul AsociaČ›iei Producătorilor Č™i Exportatorilor de Vinuri din Republica Moldova, a menĹŁionat că, ĂŽn urma embargourilor, cel mai mult au avut de suferit ĂŽntreprinderile mari, care au făcut investiĹŁii serioase ĂŽn utilaje Č™i ĂŽn alte direcĹŁii. „Fondul „Filiera Vinuluiâ€?, creat pentru susĹŁinerea vinificaČ›iei, arată că timp de doi sau trei ani de când a fost fondat, mai mult de 50 la sută din resurse nu sunt valorificate.

Eu cred că aceste fonduri trebuie redirecĹŁionate pentru restructurarea creditelor existente Č™i, ĂŽn mare măsură, pentru acele credite care au fost luate până ĂŽn 2006 pentru plantarea viĹŁei-de-vie, pentru modernizarea ramurii etc.â€?, a opinat Sonic. ĂŽn opinia directorului Oficiului NaČ›ional al Viei Č™i Vinului, Dumitru Munteanu, studiul arată clar că tendinĹŁa este una negativă, chiar dacă la moment problema embargoului ĂŽncă nu poate fi apreciată ĂŽn toată complexitatea Č™i amploarea sa.

Trendul demonstrează clar că intrăm ĂŽntr-o criză foarte profundă,

Exporturile de Vin din struguri proaspeti efectuate de RM, mil. USD (datele BNM)

#

# #

#

iar fără un suport adecvat din partea statului, a sectorului bancar, sectorul vinicol ar putea fi distrus ĂŽn totalitate, a avertizat Munteanu.

Cum ar putea ďŹ redresată situaĹŁia?

Pentru atenuarea efectelor embargoului, dar Č™i pentru redresarea situaČ›iei ĂŽn domeniu, autorul studioului a propus un Č™ir de măsuri cu implicaČ›ii financiare directe, ĂŽntre care: Achitarea contribuČ›iei restante a statului ĂŽn fondul ONVV pentru 2013 Č™i 2014; Crearea unui Fond pentru restructurarea creditelor vinificatorilor obČ›inute de la băncile comerciale locale; Instituirea unui Fond de Compensare a pierderilor vinificatorilor de pe urma instituirii embargoului rusesc; Crearea AgenČ›iei (Fondului) pentru Garantarea Exporturilor; SubvenČ›ionarea dobânzilor la creditele accesate de vinificatori, inclusiv pentru investiČ›ii ĂŽn infrastructura postrecoltare Č™i procesare; SubvenČ›ionarea investiČ›iilor efectuate de vinificatori ĂŽn infrastructura postrecoltare Č™i procesare, precum Č™i a celor legate de ĂŽntreĹŁinerea plantaČ›iilor (chimicale, combustibil etc.) sau scutirea acestor importuri de toate impozitele Č™i taxele aferente (taxe vamale, accize, TVA); SubvenČ›ionarea vânzărilor de vin ĂŽn sticlă către alte direcČ›ii decât statele CSI; Relaxarea condiČ›iilor de creditare a proiectului â€?Filiera Vinuluiâ€? Č™i altele.

Printre măsurile cu implicaČ›ii financiare indirecte au fost propuse promovarea consumului de vin autohton pe piaČ›a internă Č™i abolirea restricČ›iilor legate de publicitatea acestuia, fiind introduse, concomitent, restricČ›ii la promovarea Č™i consumul altor băuturi alcoolice. De asemenea, ar fi necesară introducerea unui moratoriu asupra ĂŽnstrăinării activelor vinificatorilor gajate la băncile comerciale, cu excepČ›ia vânzării acestor active către alČ›i vinificatori activi Č™i doar ca patrimoniu unic.

Ar fi binevenită Č™i adoptarea unor măsuri care să ducă la anularea taxelor de intrare ĂŽn reČ›elele de comerČ› Č™i restaurante, impunerea comercializării de către aceČ™tia a vinului cu un adaos comercial de maximum 100% Č™i existenČ›a unui sortiment de minimum 10 producători autohtoni.

Ioana FLOREA, FLUX

5

Social

8 AUGUST 2014

FLUX

Vor mânca polonezii merele moldovenilor?

Urmare din pag. 1 Embargoul rusesc i-a luat pe nepregătite pe guvernanţi, la fel cum îi iau prin surprindere ninsorile căzute în miez de iarnă. Aceștia au tot trâmbiţat despre ipoteticele beneficii ale acordurilor semnate cu UE, despre pieţele vestice care ne așteaptă cu braţele deschise, dar nu au mișcat un deget pentru a atenua impactul negativ al acestui proces, lăsându-i pe producători să se descurce cum îi duce capul.

Ce au întreprins autorităţile, în afară de chemările la patriotism și îndemnurile de a mânca la greu fructe autohtone?

Prim-ministrul Iurie Leancă, într-o discuţie cu producătorii și exportatorii de fructe și legume, dar și cu cei din industria de prelucrare, le-a promis tot sprijinul din partea statului.

El a menţionat că vor fi intensificate discuţiile cu statele vecine pentru a promova exportul produselor moldovenești. Dar nu a explicat de ce nu au fost căutate aceste noi pieţe de desfacere mai devreme, pentru a minimaliza pierderile suportate de producători.

O soluţie imediată la situaţia creată, în opinia premierului, ar fi alocarea a 20 de milioane de lei, pentru a oferi câte un măr pe zi copiilor, elevilor din grădiniţe și școli, din taberele de odihnă, dar și tinerilor din Armata Naţională. Suma dată nu va soluţiona nici pe departe problema. Mai rămâne de văzut cum se vor face aceste achiziţii și dacă beneficiarii nu vor fi selectaţi cumva tot pe criterii de apartenenţă politică ori apropiere de clanurile de la conducere.

Iurie Leancă le-a mai spus producătorilor agricoli că Acordul privind

Zonă de liber schimb cu UE va fi pus în aplicare începând cu 1 septembrie, adică, mai devreme cu o lună decât se preconiza iniţial. „Aceasta înseamnă că, până la 1 septembrie, trebuie să vă ajutăm să fiţi gata să puteţi vinde mere, struguri în Polonia și România. Totodată, avem înţelegeri cu mai multe reţele comerciale din Europa unde ar putea să fie comercializate produsele noastre, inclusiv vinurile, și vom extinde această listă”, a promis premierul.

Ne întrebăm însă, cât de realizabilă este această intenţie, în contextul în care Polonia, de exemplu, a cerut compensaţii de la Uniunea Europeană după ce Rusia a interzis importurile de fructe și legume poloneze?

De ce ar procura mere moldovenești cel mai mare exportator de mere din Europa, care este Polonia?

Pe de altă parte, rectorul Universităţii Agrare de Stat din Moldova, Gheorghe Cimpoieș, a declarat pentru IPN că numai 20 la sută din fructele moldovenești pot fi exportate pe piaţa UE. Doar acest procentaj corespunde calităţii și standardelor europene. În rest, pentru cele 80%, producătorii agricoli trebuie să investească în tehnologii pentru a le putea vinde în UE. Pentru a întruni cerinţele pieţei europene, este nevoie de investiţii serioase, deoarece tehnologiile sunt foarte costisitoare, a apreciat Cimpoieș. În acest context defavorabil pentru producătorii agricoli din ţară, pe data de 22 august urmează să fie semnat Acordul de liber schimb cu Turcia, în condiţiile în care pieţele din Moldova și așa sunt invadate de produse turcești, mai ales, de legume și fructe.

Colaboratorul știinţific superior al Institutului de Cercetări Economice din cadrul Academiei de Știinţe a Moldovei, Mihail Poisic, este de părere că, după semnarea Acordului de comerţ liber, aprofundat și cuprinzător cu UE, semnarea unui acord similar cu Turcia este o lovitură de graţie pentru producţia autohtonă. El a declarat pentru NOI.md că nimeni în Turcia nu așteaptă producţia tradiţională moldovenească, iar o comparaţie între potenţialul de comerţ extern al Moldovei și Turciei nu este nici pe departe în favoarea noastră.

Mai mult decât atât, Turcia pare să fi primit un cadou nesperat și din partea Rusiei. După ce a anunţat că va interzice importurile de produse agroalimentare din ţările care i-au impus sancţiuni economice, Moscova a decis să suplimenteze cantităţile de fructe și legume importate din Turcia. Astfel, în timp ce producătorii moldoveni sunt în căutare de noi pieţe de desfacere, cea tradiţională, blamată de politicienii noștri proeuropeni, pare să fie deja ocupată de concurenţi.

La fel de complicată este și situaţia în care s-au pomenit procesatorii de fructe și legume, după ce serviciul sanitar rus a interzis, la 19 iulie, importurile de conserve de legume și fructe din Republica Moldova.

Recent, fabrica de conserve din Criuleni și-a sistat activitatea, pentru prima dată în cei 26 de ani de activitate, iar cei 300 de angajaţi au fost trimiși în concediu forţat.

Directorul fabricii, Ilia Vaindrug, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că, la moment, comercializarea producţiei în ţările UE, practic, este imposibilă.

„Noi am încercat să exportăm mazăre verde în Germania, dar din cauza preţului mare, conservele noastre sunt necompetitive. În Germania, pe raftul comercial, o cutie de conserve costă 30 de eurocenţi, iar noi avem acest preţ chiar la fabrică. Motivul îl constituie subvenţiile, fermierul german primește 500 de euro la un hectar de teren agricol, apoi alte 30% din subvenţii i se oferă întreprinderii de procesare”, a relatat managerul, citat de Infotag.

Vaindrug a mai menţionat că „mereu s-au dus războaie pentru pieţele de desfacere, iar moldovenii le-au dăruit piaţa altora”.

Opinia a fost susţinută și de alţi reprezentanţi ai întreprinderilor de fabricare a conservelor. Potrivit membrilor Asociaţiei „SperanţaCon”, procesatorii au fost lipsiţi de o piaţă de desfacere a produselor cu o capacitate de 200 de milioane de lei anual, din cauza embargoului.

Deocamdată, șeful Guvernului le promite fermierilor și procesatorilor compensaţii, dar nu se știe în ce mărime și cine vor beneficia de acestea.

De asemenea, Executivul va continua să identifice noi pieţe de desfacere pentru fructele și conservele moldovenești, ceea ce în condiţiile actuale pare o misiune aproape imposibilă. Cel puţin, pentru asta este nevoie de efort, dar și de timp.

Pe de altă parte, șeful de partid al premierului, Vladimir Filat, ne-a îndemnat zilele acestea să ne solidarizăm, să susţinem producătorii autohtoni și să dezaprobăm embargoul impus de Rusia. Nu-i vorbă, dacă trebuie, dezaprobăm și susţinem, și ne solidarizăm, că așa se face în campanii electorale. Doar că toate acestea ar putea fi mai puţin convingătoare pentru cei care astăzi au ieșit la proteste, nemulţumiţi de inactivitatea și de acţiunile nechibzuite ale guvernanţilor.

Ioana FLOREA, FLUX

Pacienţii din Moldova plătesc sume fabuloase pentru tratamentul „gratuit” al infarctului miocardic Cât costă tratamentul infarctului miocardic acut (IMA) în instituţiile medicale din Moldova? Atât medicii, cât și autorităţile răspund că acesta este gratuit pentru persoanele care au asigurare medicală. În realitate, pacienţii sunt nevoiţi să cheltuie mii de lei atunci când ajung la spital cu o astfel de problemă. Scot bani din buzunar atât pentru investigaţii, cât și pentru tratament și recuperare, așa încât costul total al acestor servicii medicale depășește 47 de mii de lei, arată datele studiului „Performanţa sistemelor de sănătate din Europa de Sud-Est”.

Potrivit cercetării, pentru investigaţiile medicale pacienţii plătesc între 200 și 3 mii de lei. Medicii raportează acești bani ca fiind plăţi formale.

Asta pentru că, uneori, doctorii redirecţionează pacienţii către instituţiile medicale private pentru efectuarea unor investigaţii, din cauză că în spitalul public nu dispun de tot utilajul necesar. „Plăţile formale pentru servicii medicale și medicamente nu sunt justificate. Pentru persoanele asigurate acestea sunt incluse în Programul Unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, iar persoanele neasigurate, în caz de IMA, beneficiază de asistenţă medicală gratuită, inclusiv spitalicească, până la stabilizare și excluderea pericolului vital”, precizează autorii cercetării.

Tot medicii recunosc că la etapa de diagnosticare, pacienţii cu infarct miocardic acut achită și plăţi neformale în valoare de 50-1000 de lei.

Acești bani sunt oferiţi personalului medical din spitalul unde pacientul este internat. „Totodată, din raportările pacienţilor și ale medicilor ajungem la concluzia că dacă pacientul nu plătește suplimentar, el nu este tratat corespunzător și calitativ, iar atitudinea personalului medical lasă de dorit”, se mai arată în studiul publicat în luna aprilie a acestui an.

Autorii studiului mai precizează că pentru unele tipuri de investigaţii, de exemplu coronarografia, pacienţii au menţionat că au plătit sume de până la 7.000 de lei. Doar pentru diagnosticarea infarctului miocardic acut, ceea ce presupune efectuarea investigaţiilor indicate de către medic, pacienţii moldoveni scot din buzunar până la 10.000 de lei. Mai mult, în unele instituţii medicale, pacienţii au afirmat că au fost nevoiţi să plătească așa-numita „taxă de internare”, care este de 250 de lei. „În cazul anumitor instituţii spitalicești, Institutul de Cardiologie (instituţie de nivel republican), pacienţii și rudele acestora raportează existenţa „taxelor de internare” în valoare de 250 de lei. Pacienţii cu infarct miocardic acut și rudele acestora raportează că tratamentul spitalicesc este parţial gratuit și că există plăţi directe cu caracter formal și neformal. Plăţile directe vizează toate verigile de acordare a asistenţei spitalicești – investigaţii, tratament (chirurgical), medici, asistente medica-

le și infirmiere în scopul oferirii unor îngrijiri corespunzătoare”, precizează autorii studiului.

De cealaltă parte, administraţia Institutului de Cardiologie infirmă aceste date și spune că pacienţii asiguraţi nu plătesc niciun leu pentru investigaţii, tratament sau internare. „La noi în spital nimeni nu plătește nimic, atâta timp cât dispune de poliţă de asigurare medicală. La noi nu există nicio taxă pentru internare.

Suntem o instituţie publică, de aceea prestăm servicii gratuite persoanelor asigurate. Nu cred că cineva din personalul spitalului își permite să ia bani de la pacient. De când muncesc aici nu am avut nicio plângere pe motiv de mită”, a declarat Alexandru Carauș, vicedirector la Institutul de Cardiologie.

Același studiu privind performanţa sistemelor de sănătate din Europa de Sud-Est arată că moldovenii oferă plăţi formale și neformale și pentru tratament. Sumele, în acest caz, variază între 500 și 2.000 de lei.

Totuși, cei mai mulţi bani, pacienţii cu infarct miocardic acut sunt nevoiţi să-i dea pentru tratamentul chirurgical. În acest caz, medicii și pacienţii raportează plăţi formale în valoare de până la 30.000 de lei. Pe lângă această sumă, pacienţii trebuie să-și cumpere singuri dispozitivele medicale necesare, precum stenturile coronariene (un dispozitiv introdus în arteră pentru a o lărgi și asigura fluxul de sânge în organism).

Pe lângă zecile de mii de lei achitaţi pentru investigaţii și tratament, moldovenii care au avut ghinionul să facă infarct miocardic acut trebuie să plătească mii de lei și personalului medical – asistenţi medicali, infirmieri, medici. Plăţile neformale oferite în total personalului medical variază între 100 și 3.000 de lei. Potrivit studiului, aceste plăţi sunt condiţionate de către personalul medical. Astfel, dacă nu plătești, nici nu ești tratat sau îngrijit corespunzător.

Lista plăţilor cheltuielilor pacienţilor cu infarct miocardic acut continuă. La etapa postspitalizare, pacienţii raportează plăţi chiar și pentru medicamentele prescrise, care, în majoritatea absolută a cazurilor, sunt parţial compensate. Astfel, există necesitatea de a plăti suplimentar sume între 100 și 1.400 de lei lunar.

Studiul „Performanţa sistemelor de sănătate din Europa de Sud-Est” analizează performanţa sistemelor de sănătate publică din Europa de Sud-Est, punând accentul pe nevoile pacienţilor în raport cu cinci probleme de sănătate – infarctul miocardic, atacul cerebral, cancerul, accidentele și diabetul. Studiul este de tip calitativ și a fost realizat în opt ţări. Cercetarea a fost publicată în luna aprilie a acestui an.

Potrivit statisticilor, în Republica Moldova fiecare a patra persoană cu infarct miocardic acut decedează în spital.

Sorina DAVID Sursa: e-sanatate.md

FLUX

6

Geopolitic 8 AUGUST 2014

Teoria Lumii Multipolare: efortul Ideii şi a Voinţei împotriva paradigmei liberale şi occidento-centrismului La 25 iulie, la Universitatea Populară a avut loc prezentarea cărţii profesorului Aleksandr Dughin „Teoria lumii multipolare”. Cartea a ieșit recent de sub tipar în limbile română și rusă, traducerea aparţinându-i lui Iurie Roșca, tot el fiind și autorul Prefeţei, intitulate „Multipolaritatea ca replică imperiului global în viziunea unui gânditor din Orientul Ortodox”. La eveniment au participat membri ai clubului Universităţii Populare, cadre universitare, politologi, economiști, juriști, comentatori politici, oameni de afaceri, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, jurnaliști. Aleksandr Dughin a participat la dezbateri prin skype, lansarea fiind transmisă on-line pe http://www.privesc.eu/Arhiva/45263/ Prezentarea-cartii-lui-Alexandr-Dughin--Teoria-LumiiMultipolare--in-traducerea-lui-Iurie-Rosca

ignoranţei cu care ne confruntăm astăzi încetul cu încetul s-ar surpa.

Din acest punct de vedere, Iurie Roșca a făcut foarte multe.

Lucrarea-compendiu „Teoria lumii multipolare” a lui Aleksandr Dughin, în care ne sunt prezentate ideile fundamentale ale teoriilor acestui gânditor rus, reprezintă un mare câștig pentru noi. De fapt, doar un cerc îngust de oameni, care sunt profesioniști într-un domeniu, pot citi și înţelege opere sociologice sau filozofice voluminoase. În cazul nostru, compendiul „Teoria lumii multipolare” oferă unui număr mare de oameni posibilitatea de a lua cunoștinţă la

Iurie ROȘCA ROȘCA::

„Teoria lumii multipolare propune o concepţie de reorganizare a arhitecturii internaţionale” Astăzi avem un prilej frumos de a lua în discuţie această carte, care a fost publicată acum câteva zile și a apărut în două limbi: română și rusă. Este vorba despre „Teoria lumii multipolare”, semnată de profesorul Aleksandr Dughin, pe care noi, cititorii din Republica Moldova, l-am mai cunoscut prin intermediul cărţii „A patra teorie politică”. Această lucrare, pe care v-o prezint atenţiei domniilor voastre, am considerat-o complementară primei lucrări apărute în RM. Dacă „A patra teorie politică” se axează mai mult pe idei și concepte politice, cea de-a doua vine cu o concepţie de reorganizare a arhitecturii internaţionale. Mă bucur să menţionez că prima carte, care a apărut la Chișinău și care nu se mai găsea demult în librăriile din Rusia, a ajuns pe piaţa Federaţiei Ruse, dar și pe piaţa din România.

Sper că și această carte, pe care o prezentăm astăzi, să urmeze același traseu.

Așa cum am menţionat și în Prefaţă, în ultimii ani, datorită cărţilor sale, activităţii universitare, televiziunii și Internetului, Dughin a devenit extrem de cunoscut. Unii împărtășesc opiniile lui, alţii le contestă. Dar, practic, nu există nimeni care l-ar trata cu indiferenţă. Cert este însă că această personalitate extraordinară marchează puternic momentul pe care îl trăim. Forţa lui intelectuală alimentează puternic noul val al gândirii conservatoare. Anume acest curent de opinie capătă un contur din ce în ce mai clar și în Republica Moldova. Oamenii sunt în căutarea unor interpretări coerente, complexe și solide a realităţilor zbuciumate pe care le trăim. Într-o societate devastată de grave nedreptăţi, măcinată de conflicte și marcată de spectacolul mediatic plin de știri senzaţionale, showuri și cultură de masă, Aleksandr Dughin are darul să refacă pânza realităţii. Fiind o natură pasională, el își afirmă cu vigoare vocaţia de savant aflat în miezul marilor

confruntări ale epocii. Dughin este perfect conștient de faptul că istoria este mișcată înainte de două lucruri fundamentale: Ideea și Voinţa. Sau, altfel zis, de oameni care posedă o viziune clară și un caracter puternic. Opera lui nu reprezintă o colecţie de abstracţiuni știinţifice. Ea este expresia unui crez de generaţie. Oamenii de anvergura lui sunt conștienţi de misiunea pe care și-o asumă. Tocmai de aceea, ei reușesc să deslușească ceea ce putem numi sensul istoriei.

Iulia SEMIONOVA SEMIONOVA::

„Şi rusofilii, şi românofilii sunt atraşi pe orbita unei lumi unipolare” În primul rând vreau să-i mulţumesc dlui Roșca pentru că adună aici oameni care citesc, care gândesc, oameni bine instruiţi.

Un asemenea aflux de oameni de calitate poate fi întâlnit rar de tot în orașul nostru și, în general, în societatea noastră. Pe parcursul unui an suntem la a cincea lansare de acest fel și aș vrea să subliniez că dl Roșca editează nu doar cărţile sale, el prezintă cititorilor noștri lucrările altor gânditori, în particular ale lui Aleksandr Dughin. Dacă fiecare om cărturar, de creaţie, ar organiza o dată pe an acţiuni de acest gen, dacă le-ar promova în societate, atunci societatea noastră s-ar schimba. Iar acel perete al

modul general cu concepţiile lui Dughin. Eu cred că această lucrare trebuie promovată în universităţi, în biblioteci, în mediul academic, deoarece ea este plină de idei foarte interesante.

Ieri, după ce am primit cartea, am mers acasă și am citit până la miezul nopţii, chiar mi-am și notat tezele principale. În timpul lecturii, deseori mă opream ca să reflectez asupra celor parcurse. Vreau să subliniez că foarte multe dintre lucrurile despre care vorbește Dughin în cartea sa se referă în mod direct la ceea prin ce am trecut noi, la realităţile postsovietice din Moldova.

De fapt, Iurie Roșca în Prefaţa sa a extrapolat concepţia lui Dughin pe realităţile din societatea noastră.

Cartea vorbește despre lucruri și probleme pe care le știm bine cu toţii, dar care rămân, deocamdată, nerezolvate: este vorba de diviza-

rea societăţii. În legătură cu destinul istoric al ţării noastre, dar și în virtutea așezării geografice a Moldovei, o parte a societăţii privește spre Est, iar altă parte – spre Vest, o parte a societăţii suferă de rusofobie, alta – de românofobie, iar cea de-a treia parte, în genere, nu știe cui să se alăture și umblă dincoloîncoace. Când citeam această carte, mi-a venit în gând că, posibil, aceste procese de divizare socială din ţara noastră sunt legate de faptul că noi cu toţii, și rusofilii, și românofilii, suntem atrași pe orbita unei lumi unipolare, în care trăim acum. Dl Roșca spunea în Prefaţă că Ortodoxia poate deveni un fundament al consensului în societatea noastră, iar Dughin afirmă că pentru a schimba societatea e nevoie de Idee și de Voinţă: aceste lucruri sunt adevărate. Dar ca om practic, care nu vin din cercurile academice, eu cugetam cum totuși putem realiza aceste deziderate.

Pentru că în ceea ce privește Ortodoxia, noi avem multe biserici, dar puţină credinţă. În ceea ce privește tradiţiile, ele practic se transformă în show-uri, se pune accentul pe latura demonstrativă. În ceea ce privește ideea – din păcate, noi nu avem o idee comună, pentru că, spre deosebire de oamenii din Uniunea Sovietică, de care deseori râdem, noi nu avem simţul patriotismului. Cu regret, noi am încetat să mai fim o naţiune, noi am devenit o adunare de indivizi.

Faptul că lucrarea a apărut în forma în care a apărut și poate fi citită și de studenţi, și de profesori, și de oameni care, pur și simplu, se interesează de geopolitică este foarte important, pentru că eu cred că „picătura roade stânca” și mitul despre hegemonia Occidentului trebuie demascat. Mitul care spune că lumea este unipolară și noi toţi trebuie să ne supunem acelorași standarde trebuie spulberat, inclusiv prin asemenea cărţi. Poate că aceste standarde sunt bune, dar ele ni se altoiesc incorect. Noi suntem diferiţi. Când ni se impun artificial anumite lucruri și noi le acceptăm, atunci se dezvoltă o tumoare și intervenţiile chirurgicale în astfel de situaţii sunt foarte neplăcute.

Eu sunt o fire optimistă și cred că atunci când apar asemenea cărţi și astfel de acţiuni, oamenii încep săși schimbe gândirea și să se întrebe: „Încotro ne îndreptăm? E bine ceea ce facem?”.

Valeriu GURBULEA GURBULEA::

„Lumea actuală este ca un turneu absurd de şah cu un singur şahist şi mai mulţi actori de formă pe rol de pioni” Pentru majoritatea dintre cei prezenţi este bine cunoscută perioada „războiului rece” și a „cortinei de fier”. Desigur, în viziunea multora dintre noi aceasta era epoca răului absolut: într-adevăr, era o perioadă de cursă a înarmărilor, de retorică dură în lupta ideologică înverșunată între două mari supraputeri. Dar eu aș vrea să subliniez, totodată, că în acest timp au fost stabilite principiile dreptului internaţional, în acea vreme a căzut sistemul colonialist, a fost un timp în care multe ţări ale lumii și-au dobândit independenţa și suveranitatea. Nu putem să nu remarcăm că a fost o perioadă de dezvoltare vertiginoasă a știinţei și tehnicii, și, ceea ce este nu mai puţin important, de dezvoltare a valorilor spirituale. În sfârșit, oricât de banal ar părea, aceasta a fost o perioadă de pace în întreaga lume. Chiar dacă pare paradoxal, dar anume în perioada „războiului rece” pacea din întreaga lume a fost mai stabilă ca niciodată. Dar treptat lumea a devenit unipolară, a devenit asemenea unei table mare de șah, cum spune Zbigniew Brzezinski. Eu aș zice că lumea a devenit asemenea unui turneu absurd de șah, la care participă un singur mare șahist, care s-a autoproclamat drept superputere, iar celorlalţi li s-a pregătit rolul figurilor de șah, de regulă, pioni. Și doar cei care sunt mai aproape de acest veșnic șahist pot obţine rolul unor figuri mai grele. Ca din cutia Pandorei ne-au invadat noi „valori”, de regulă, revoluţii de catifea, pe care eu le-aș numi revoluţii colorate din cauza abundenţei de sânge care a fost vărsat în timpul acestor așa-zise „revoluţii pașnice”. Este vremea amestecului brutal în treburile unor state, ba chiar a unor regiuni și chiar a intervenţiilor militare. Să ne amintim, de exemplu, de evenimentele „primăverii arabe”. Și, ceea ce este mai important, este vremea dublelor standarde.

Ce rost a avut să se construiască un sistem perfect al dreptului internaţional, dacă acesta nu este aplicat în practică.

Lumea de azi a devenit într-adevăr mai complicată. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Ucraina, uitaţi-vă la „maidanul pașnic”, la „triumful valorilor democratice”. Moldova, din punctul meu de vedere, nu este o excepţie. Ea se apropie pas cu pas de centrul acestor evenimente, de centrul acestei mașini geopolitice de tocat carne. Din păcate, această mașină de tocat nu ia în considerare valorile tradiţionale, valorile religioase ale unor ţări și popoare.

Are loc o anihilare brutală și oarbă a tradiţiilor naţionale, a valorilor naţionale. Deja plutește în aer ideea unui Stat Mondial, a unui Gu-

Geopolitic 8 AUGUST 2014

vern Mondial, în care nu vor exista nici ţări, nici popoare, nici tradiţii, nici valori clasice. Uitaţi-vă cu câtă agresiune și vehemenţă sunt atacate chiar și valorile noastre creștin-ortodoxe și cu ce fel de valori sunt înlocuite! Desigur, niciun imperiu nu este veșnic, despre asta ne vorbește istoria, despre aceasta ne vorbește și prorocul Daniel în prorocirile sale. Lumea se întreabă, cât va dura actualul imperiu și ce va veni în locul lui. Aici aș remarca importanţa și necesitatea lucrării lui Dughin „Teoria lumii multipolare”, pentru că ea nu are doar valoare cognitivă. Este o lucrare utilă, pentru că viziunea lui Dughin asupra viitorului lumii, a viitorului arhitecturii relaţiilor internaţionale este cu adevărat importantă. Și este important să se înţeleagă acest concept în interiorul societăţii noastre moldovenești, care este caracterizată de absenţa ideii naţionale. Noi ne aflăm demult într-un război civil politic, observăm acest război politic încrâncenat și pe forumuri, și în presă. Nu mai știm cât va continua această confruntare, ce naște haos și instabilitate, generează crize și sporește numărul scepticilor. Personal, în lucrarea lui Dughin mi-a plăcut ideea despre locul statului naţional în sistemul lumii multipolare. Deja tot mai multe voci se pronunţă în favoarea ideii lumii multipolare ca viitoare construcţie a lumii. Aici autorul remarcă faptul că în sistemul lumii multipolare, un rol foarte important i se acordă statului naţional cu tradiţiile, specificul naţional și valorile sale. Nu mai puţin importantă este ideea autorului despre viitorul Europei de Est și cred că este bine ca și noi să înţelegem care este locul ţării noastre în contextul noilor realităţi. De asemenea, aș menţiona efortul dlui Roșca, cel care a tradus această carte în limba română pentru acea parte a societăţii care nu posedă limba rusă. Cred că pentru toţi cititorii va fi interesant să cunoască viziunea gânditorului Dughin asupra viitorului Europei din perspectiva unei lumi multipolare.

Ghenadie VACULOVSCHI VACULOVSCHI::

„Dughin impune omul să gândească ieşind din clişeele sale” Profesorul Aleksandr Dughin, autorul atâtor cărţi valoroase și profunde, pe lângă faptul că îi fascinează pe mulţi, mai și deranjează pe tot atâţia oameni. Asta pentru că Dughin îl determină pe om să gândească ieșind din clișeele sale, îl pune în faţa unor realităţi care depășesc stereotipurile de gândire. Prin aceasta, el incomodează. „Teoria lumii multipolare” este o lucrare care atacă propaganda meschină, cea care ne presează să gândim așa cum le este convenabil mai-marilor lumii. Exemplul Ucrainei ne demonstrează foarte bine ce înseamnă o campanie propagandistică extrem de murdară și ce efecte poate avea asupra unui popor cu atâtea componente etnice cum este poporul ucrainean.

Cărţile lui Dughin sunt adresate, în primul rând, elitelor intelectuale morale și mai puţin profitorilor care trag foloase din circumstanţe geopolitice care macină popoare întregi, dezbinându-le și semănând între oameni ură și dezastru.

Iar faptul că viziunile lui Aleksandr Dughin sunt o adevărată provo-

care pentru elitele intelectuale se vede clar și din exemplul Republicii Moldova, unde cu efortul lui Iurie Roșca au fost traduse deja două lucrări pentru a oferi o alternativă ideilor inspirate din propaganda oficială. Eu cred că unul dintre efectele majore ale publicării acestor cărţi ar fi provocarea unui dialog sincer între liderii politici și de opinie din Republica Moldova și din Federaţia Rusă. Asta este necesar pentru a evita crize și conflicte în relaţiile noastre bilaterale, care nu ar trebui să degradeze în măsura în care le putem vedea astăzi într-o ţară vecină. De asta zic eu

După cum se știe, a înţelege esenţa problemei înseamnă a o rezolva pe jumătate, iar Dughin ne oferă o înţelegere clară a problemei. El ne spune pe șleau că nu trebuie să avem iluzii cu privire la faptul că ar exista mai multe centre ale puterii: există un singur centru al puterii și el este amplasat în imperiul anglo-saxon sau civilizaţia occidentală, fiecare îl denumește cum vrea. Acest imperiu se baza anterior pe forţa armată, iar acum se bazează pe puterea mass-media. În orice caz, acești oameni merg înainte, iar ceilalţi se ţin pe urmele lor. Potrivit doc-

ginea unui dușman. Ei au nevoie de construirea unei lumi unipolare ca proces, nu ca rezultat final.

Asta pentru că ei, în definitiv, riscă să calce încă o dată pe aceeași greblă, așa cum au făcut-o atunci când exista sistemul metropolăcolonie; atunci locuitorii coloniilor își îndreptau furia spre metropolă – „acolo se află dușmanul”. Ulterior a fost realizată o decolonizare formală, care a mutat ţinta dușmanului din metropolă spre elitele locale.

Adică, dacă strategii și beneficiarii lumii unipolare se vor ciocni de rezultatul eforturilor lor, ei se vor întoarce la dilema lumii coloniale: furia popoarelor se va întoarce împotriva lor. De aceea, eu cred că și pentru hegemoni sau conducătorii acestei lumi, dar și pentru cei care sunt conduși, adică pentru celelalte popoare, „Teoria lumii multipolare” oferă o formulă de coexistenţă și o soluţie de ieșire dintr-o situaţie complicată. Personal, nu văd o altă alternativă.

Profesorul Aleksandr DUGHIN (intervenţie prin skype):

că ar fi bine ca, în cadrul unor asemenea lansări de carte, în discuţii să se implice mai mult oameni din mediul academic de la Chișinău, Moscova și – de ce nu? – de la București.

Denis SIMOV SIMOV::

„Oamenii şi popoarele sunt provocate să se duşmănească din cauza apartenenţei lor naţionale, religioase şi de alt gen” Am citit această lucrare cu deosebit interes și atenţie, pentru că autorul a analizat foarte multe teorii, informaţii și concepte valoroase ale unor gânditori proeminenţi. Cred că „Teoria lumii multipolare” merită toată atenţia noastră, deoarece ea schiţează un tablou real, veridic al realităţilor în care trăim astăzi. Controlul minţilor umane de către mass-media și capitalurile care stau în spatele acestora îi ţin pe oameni în captivitate ideologică, îi menţin în incertitudine, într-un stres permanent și în confuzie. De dimineaţă până seara, presa le toarnă oamenilor în suflet și în minte sânge, violenţă, frică. Oamenii sunt speriaţi în permanenţă cu știri despre războaie, atacuri teroriste, catastrofe aviatice, inundaţii, drame teribile, care îi ţin în anxietate. Omul nu mai are timp și nici starea psihică adecvată pentru a aprecia cum se cuvine ceea ce se întâmplă în jurul său. Iar elitele intelectuale nu formulează pentru popor ideea naţională nici aici, în Moldova, nici în alte ţări. În Rusia abia a început formarea unei idei naţionale, care ar putea fi, de exemplu, ideea eurasiatică, despre care scrie Dughin. În Moldova, cu regret, lipsește ideea naţională, o idee care ar uni oameni din tabere diferite: proEst și pro-Vest. Acum avem nevoie foarte mult de o idee naţională clară, precisă, pentru că oamenii au obosit de confruntările permanente care divizează și antagonizează societatea.

trinei anglo-saxonilor, pentru ca elitele popoarelor străine să ajungă să se unească, să discute, să creeze formaţiuni civilizaţionale se pune mereu în aplicare teoria „haosului dirijat”. Adică, oamenii și popoarele sunt provocate să se hărţuiască din cauza apartenenţei lor naţionale, religioase sau de alt gen. Oamenii sunt manipulaţi și li se spune, de exemplu, că explozia a fost provocată de suniţi într-un cartier de șiiţi. Asta se face pentru a provoca ura și setea de răzbunare a unora împotriva altora. Presa mereu indică cine este vinovatul

Dragi prieteni, vă mulţumesc pentru faptul că aţi venit la Universitatea Populară a lui Iurie Roșca la lansarea cărţii „Teoria lumii multipolare”. Traducerea cărţii în limba română de către prietenul și confratele meu de idei din Moldova, Iurie Roșca, constituie un eveniment foarte important.

Astăzi toată lumea vorbește despre multipolaritate. Auzim discuţii despre multipolaritate, acum acest termen este folosit de experţi, comentatori, politicieni, personalităţi publice. Și totuși, apare întrebarea, ce este multipolaritatea, ce înţelegem prin acest termen, care este conţinutul acestei noţiuni și cum este legată multipolaritatea cu alte teorii, cu alte modele ale lumii. Da, multipolaritatea este con-

într-o situaţie sau alta, deși, de cele mai multe ori, presa însăși este un participant activ al actelor teroriste. Pentru că dacă despre un atac terorist nu se vorbește, nu se scrie, nu se arată la televizor, el nu are niciun rost. Este regretabil, dar presa de multe ori nu face decât să toarne gaz pe foc, și așa cum în Occident presa este în totalitate controlată, putem presupune că, deseori, făptașii unei crime și cei care o mediatizează intens lucrează mână în mână într-un scenariu regizat de un singur stăpân.

Aș menţiona că hegemonia anglo-saxonă nu se poate extinde la nesfârșit, planeta are limite geografice. Bine, să admitem că au înghiţit Rusia, au înghiţit China, mai departe ce urmează? Mai departe ideologii și arhitecţii lumii unipolare nu știu ce să facă, din această cauză au nevoie să creeze ima-

trapusă unipolarităţii, dar nu doar ei, nu doar lumii unipolare. Unipolaritatea, bipolaritatea, sistemul de la Westfalia presupun tipuri diferite de organizare la scară globală. Și iată, pentru a descrie cum va arăta lumea după căderea inevitabilă a unipolarităţii, este bine să reţinem că lumea multipolară nu este ceva ce ar fi existat anterior, este ceea ce ar putea să existe.

Este vorba de o ordine mondială absolut nouă, este o nouă teorie, un nou echilibru de forţe și, prin urmare, este necesară o cu totul altă abordare atât din perspectiva teoriei relaţiilor internaţionale, cât și din perspectiva analizei geopolitice. Toate acestea sunt expuse în cartea mea. Lucrarea este scrisă într-o manieră absolut imparţială, de o ţinută strict academică, fără nicio apreciere de ordin moral. Este vorba de o introducere

7

FLUX

în această teorie, de construcţia acestui model.

Aș dori să accentuez un aspect extrem de important: multipolaritatea presupune un dialog între diferite civilizaţii. Occidentul cunoaște civilizaţia la singular.

Civilizaţia vest-europeană, americană, atlantică pentru Occident este însăși Civilizaţia cu majusculă. Pentru omul occidental, în virtutea experienţei istorice, practicii coloniale și rasismului cultural caracteristic Occidentului, există doar o singură civilizaţie, cea occidentală. Și din această perspectivă, întreaga lume este divizată în „zona civilizaţiei”, „zona barbariei” și „zona sălbăticiei”. Noi, dragi prieteni, aparţinem, din punctul de vedere al lumii occidentale, „zonei barbariei”. Ne-am afla într-o lume insuficient de civilizată, ceva mai bună decât sălbaticii, dar mai rea decât zona oamenilor vest-europeni. Și asta nu pentru că cineva nu ne-ar iubi, ci este vorba de un model de raionare a lumii, asta e ceva ce ar trebui să fie acceptat ca atare. Anume așa funcţionează lumea unipolară: există civilizaţia la singular. Tocmai de aceea, globalismul, ideea atragerii tuturor popoarelor și culturilor într-un singur cazan nu este altceva decât o proiecţie lărgită a unei singure civilizaţii.

Pentru a fundamenta teoria lumii multipolare, trebuie să se procedeze încă din capul locului altfel: este necesar să recunoaștem că există nu doar o singură civilizaţie, ci o multitudine de civilizaţii.

Iar lumea multipolară trebuie să fie construită ţinându-se cont de multitudinea civilizaţiilor, de dialogul dintre acestea. Vasăzică, este vorba nu de un monolog al unei singure civilizaţii proiectat asupra tuturor celorlalţi, ci de un adevărat dialog între mai multe civilizaţii.

Adică, o situaţie în care fiecare civilizaţie își exprimă propriul punct de vedere asupra oricărei probleme, de ordin antropologic, sociologic, politologic, economic, religios. Fiecare civilizaţie are propria reprezentare asupra întregii lumi, a cosmosului etc. Occidentul însă, în special cel din Timpurile noi, vede propriul cosmos ca fiind unic, considerându-se universal. Anume în asta constă premisa de bază a caracterului universal al culturii universale, care rezultă în unipolaritate ca expresie strategică a acesteia. Respectiv, teoria lumii multipolare se bazează pe antiteză, pe axioma multitudinii civilizaţiilor, a multitudinii lumilor. Pornind de aici, este avansată teza că fiecare civilizaţie trebuie să dispună de propria expresie geopolitică.

FLUX

(Continuare în numărul următor.)

FLUX

8

Externe 8 AUGUST 2014

Sfârşitul României moderne Statul român „democratic” se mai ţine într-un fir de aţă. „Firul de aţă” nu e nici NATO și nici UE, cum ne tot procitesc „bursierii”, oengiștii, „acoperiţii” diverselor puteri străine toleraţi de atâţia ani din interese inavuabile, din trădare groasă, din slăbiciune și din prostie, dintr-un eșec istoric.

Firul de aţă care mai ţine încă legată la un loc România este brâul Munţilor Carpaţi, care-i încurcă încă, militar și strategic, și pe unii, și pe alţii, și pe ceilalţi. Codru-i încă frate cu românul. Dar, deși munţii noștri aur poartă, e bine știut că noi cerșim din poartă-n poartă.

Frumoasa idee poetică „România”, născută în capul marelui romantic care a fost Nicolae Bălcescu, e pe cale să-și dea obștescul sfârșit. Vi-l mai amintiţi pe Bălcescu (probabil, împreună cu prietenul său Alecu Russo), cel din „Cântarea României”?

Iată-l: „3. Care e mai mândră decât tine între toate ţările semănate de Domnul pe pământ? Care alta se împodobește în zilele de vară cu flori mai frumoase, cu grâne mai bogate?

4. Verzi sunt dealurile tale, frumoase pădurile și dumbrăvile spânzurate de coastele dealurilor, limpede și senin cerul tău; munţii se înalţă trufași în văzduh; râurile, ca brâie pestriţe, ocolesc câmpurile; nopţile tale încântă auzul, ziua farmecă văzutul... Pentru ce zâmbetul tău e așa de amar, mândra mea ţară?...

5. Pe câmpiile Tenechiei răsărit-au florile?... Nu au răsărit florile, sunt turmele multe și frumoase ce pasc văile tale; soarele înrodește brazda; mâna Domnului te-a bucurat cu bunuri felurite, cu pomete și cu flori, cu avuţie și cu frumuseţe... Pentru ce gemi și ţipi, ţară bogată?...

6. Dunărea bătrână, biruită de părinţii tăi, îţi sărută poala și îţi aduce avuţii din ţinuturile de unde soarele răsare și de unde soarele apune; vulturul din văzduh caută la tine ca la pământul său de naștere; râurile cele frumoase și spumegoase, pâraiele cele repezi și sălbatice caută neîncetat lauda ta... O, ţară falnică ca nici una, pentru ce faţa ţi-e îmbrobodită?

7. Nu ești frumoasă, nu ești înavuţită?... N-ai feciori mulţi care te iubesc? N-ai cartea de vitejie a trecutului și viitorul înaintea ta... pentru ce curg lacrimile tale?...”

Ne este prea puţin cunoscută viaţa înaintașilor noștri daci, deși mulţi dintre noi am vrea să știm mai multe despre ei. Până mai ieri ne era greu de înţeles dezastrul fanariot, mizeria adâncă și generală în care s-au scufundat teritoriile românești sub domniile fanariote. Întreg secolul al XVIII-lea nu a lăsat aproape deloc, oricât ne-am zbate să demonstrăm contrariul, urme de cultură laică apte de a fi comparate cu cele din Europa de Vest. Și, cu excepţia nenorociţilor domnitori trimiși de la Stambul și a

Polonia a cerut Uniunii Europene compensaţii pentru interdicţiile de import de fructe şi legume impuse de Rusia Ministrul polonez al Agriculturii, Marek Sawicki, a cerut Comisiei Europene compensaţii pentru ţara sa după ce Rusia a decis să interzică importurile de fructe și legume poloneze, decizie considerată de Varșovia ca reacţie la sancţiunile occidentale contra Moscovei, relatează The Warsaw Voice.

Potrivit ministerului, răspunsul Rusiei ar putea aduce Poloniei pierderi de 500 de milioane de euro.

Presa poloneză a indicat că Rusia ar putea pregăti și interdicţii privind importurile de carne de pui și vită din Polonia.

Pe de altă parte, autoritățile rusești susţin că au descoperit bacterii periculoase în aceste produse.

Sawicki a descris embargoul rusesc ca fiind „o represiune politică drept răspuns la restricţiile impuse Rusiei de UE”.

Sawicki „vrea să prevină situaţia în care cultivatorii polonezi de fructe și legume sunt principalele victime ale restricţiilor economice ale UE și SUA contra Rusiei”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

Polonia a ales să fie vârful de lance al ofensivei diplomatice a Europei de Vest contra Rusiei. Polonia a exportat anul trecut în Rusia fructe și legume de 336 de milioane de euro.

Sursa: b1.ro

câtorva nume de generali măcelari ai acestora, nu ne-au rămas din anii fanarioţi nume de oameni de ispravă. Cum au putut cădea teritoriile românești într-o asemenea gaură neagră a istoriei? Iată că numai după 25 de ani de tranziţie, de la comunism și ocupaţie sovietică (rusească) la haosul democratic de inspiraţie occidentală, începem să înţelegem prin experienţă directă, pe pielea noastră, secolul fanariot românesc.

Bătălia pentru bastonul prezidenţial și pentru scaunul de la Cotroceni, pentru Marele Cașcaval, scoate la suprafaţă tot putregaiul fosforescent al ultimilor 25 de ani, un sfert de secol. Închinaţi de diverse obedienţe, păpuși găunoase manipulate de sforari necunoscuţi, bine ascunși, pușcăriabili de diverse grade, tâmpiţi, dar foarte obraznici, se înghesuie să-i bage în seamă poporul nefericit, greu încercat, de la care așteaptă votul „democratic”, dar, mai ales, să-i bage în seamă Sforarul Principal. Pentru că de el depinde totul. Și, deși nu este necunoscut, el nu poate fi numit. Cei mai gălăgioși sunt spălătorii de cadavre politice de pe multiplele televiziuni anume fabricate pentru a ameţi și prosti bietul popor. Aceleași maimuţe se mută de pe un canal pe altul, de la un partid la altul, și sunt cu atât mai agresive cu cât sunt mai bine tocmite și mai lipsite de vreo judecată personală.

Zilele trecute, prim-ministrul britanic David Cameron, în urma studiului elaborat de o comisie a Parlamentului britanic, a atras atenţia că ţările membre NATO vecine cu Rusia nu sunt la adăpost de un atac din partea Rusiei (“[It is] also unacceptable because if we stood back and did nothing tomorrow they would be destabilising countries in the Baltic states, destabilising Romania, the neighbours of Russia will start

to feel the pressure of what Putin is doing.”). În același timp, Rusia e înghesuită, agresată cu sancţiuni economice, financiare, politice ce amintesc de iresponsabilitatea tratatelor care au îngenuncheat Germania după primul război mondial, generatoare de Hitler și de al doilea război mondial. Vladimir Putin, puternicul ţar al Rusiei, anunţa, tot zilele trecute, că Rusia nu va mai importa arme, ci le va fabrica pe toate și în mare număr acasă. Ce va face cu aceste arme „made in Russia”, produse pe stoc și în mari cantităţi, nu e greu de imaginat decât pentru o clasă politică europeană de cea mai slabă calitate, care nu mai vede nimic de multă vreme dincolo de burta ei mare și nasul ei mincinos.

Dar, dacă politicienii din marile ţări europene nu mai sunt în niciun fel comparabili cu părinţii și cu bunicii lor, ce să mai spunem despre cloaca politică românească? Să mai amintim doar câteva versete din „Cântarea României” a lui Nicolae Bălcescu (și a lui Alecu Russo), căci forţa lor biblică se potrivește teribil

cu clipa de faţă și, aproape cu certitudine, cu clipele ce ne așteaptă: „Dacă dușmanul vostru va cere legăminte rușinoase de la voi, atuncea mai bine muriţi prin sabia lui, decât să fiţi privitori împilării și ticăloșiei ţării voastre. Domnul părinţilor voștri însă se va îndura de lacrimile slugilor sale și va ridica dintre voi pe cineva, care va așeza iarăși pe urmașii voștri în volnicia și puterea de mai înainte. (Cronică moldovenească) 1. Domnul Dumnezeul părinţilor noștri înduratu-s-a de lacrimile tale, norod nemângâiat, înduratu-s-a de durerea plămânilor tale, ţara mea?...

Nu este îndestul de smerită, îndestul de sfâșiată? Văduvă de feciorii cei viteji, plângi fără încetare pe mormintele lor, precum plâng și jelesc femeile despletite pe sicriul mut al soţilor!

2. Neamurile auziră ţipătul chinuirii tale; pământul se mișcă. Dumnezeu numai să nu-l fi auzit?... Răzbunătorul prevestit nu s-a născut oare?”

Petru ROMOŞAN Sursa: cotidianul.ro

Academicianul Dinu Giurescu: „Când vinzi resursele minerale, ştergi o ţară de pe harta lumii” Academicianul Dinu C. Giurescu, un neobosit luptător pentru interesele naţionale românești, consideră că statul român se apropie de o dezintegrare. Afirmaţia se bazează pe analiza cunoscutului istoric, aducând ca argument cedarea pe nimic a resurselor naturale și a vânzării acţiunilor statului român din companii strategice. Iată gândurile academicianului Giurescu: „Când vinzi resursele minerale, practic falimentezi o ţară și o ștergi de pe harta lumii. O asemenea vânzare este, alături de regionalizare, cea mai dură lovitură dată integrităţii statului român. În condiţiile actuale mai ales, când globalizarea și-a dovedit din plin limitele, când fiecare ţară își conservă resursele ca o temelie a existenţei statale, președintele, guvernul și majoritatea parlamentară a României, vor să dea aproape de pomană bogăţiile ţării. Ce se ascunde în spatele acestor lucruri, lăsăm pe fiecare din dvs. să judecaţi. În ce stare gravă se găsește ţara, pe ce mâini a intrat, când personaje importante se transformă în misiţi pentru prăpădirea bogăţiilor României? Ce viitor mai poate avea un asemenea stat?

La acestea se adaugă așa-zisele privatizări în procente de 10-15-20%: Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, 3 filiale ale companiei Electrica, Tarom, Salrom, Aeroportul București, deocamdată procentele sunt modeste, dar suficiente pentru a extinde așa-zisele privatizări.

În perspectivă, forţele active ale înstrăinării se repede și pe alte resurse (vezi Poșta Română, CEC, fondurile de pensii), adică toate acele componente care, în fond, ţin de siguranţa naţională.

Considerând atare realităţi, dacă ele se dezvoltă în continuare, putem vedea viitorul României. El este acela al unei colonii. Definiţia coloniei: teritoriu ocupat și administrat de o naţiune străină și care este dependent de aceasta pe plan politic, economic, cultural etc. (Dicţionarul Enciclopedic, vol. I, A-C, Editura Enciclopedică, 1993). În această definiţie, naţiunea se înlocuiește cu finanţele internaţionale, inclusiv cu Fondul Monetar Internaţional, cu monopolurile și companiile internaţionale etc.”.

Radu TUDOR, sursa: frontpress.ro

9

Externe

8 AUGUST 2014

FLUX

Pagubele războiului din Fâşia Gaza sunt între patru şi şase miliarde de dolari Războiul din Fâșia Gaza a cauzat pagube cuprinse între patru și șase miliarde de dolari, a anunţat marţi, 5 august, ministrul palestinian adjunct al Economiei, Tayssir Amro, potrivit căruia ţările donatoare urmează să se reunească în Norvegia în septembrie.

Tayssir Amro a explicat pentru AFP că această cifră nu ia în calcul decât „pagubele directe asupra economiei din Fâșia Gaza și ar putea crește odată ce vor fi adăugate consecinţele indirecte asupra populaţiei”, notează mediafax.ro.

Un calcul mai exact se va face în momentul reinstalării liniștii în enclava palestiniană, suprapopulată și aflată sub blocadă, unde aproape 1.900 de persoane au fost ucise, iar aproape 500.000 strămutate, a spus el.

Amro nu a oferit mai multe detalii în legătură cu reuniunea ţărilor donatoare.

Israelul și mișcarea palestiniană Hamas, care controlează Fâșia Gaza,

respectau marţi un armistiţiu de 72 de ore obţinut datorită medierii Egiptului și Statelor Unite. Trupele israeliene s-au retras după 29 de zile de ofensivă aeriană, apoi terestră. În afară de sutele de case distruse, de o săptămână, unica centrală electrică din Fâșia Gaza a încetat să funcţioneze după un bombardament israelian.

Enclava palestiniană, afectată din 2006 de o blocadă impusă de Israel, suferă de lipsă cronică de apă și are probleme importante de aprovizionare cu electricitate.

În acest context, întreruperile de curent sunt frecvente, între 8 și 12 ore în fiecare zi, afectând spitale, școli, unităţi comerciale, uzine de tratare a apei și pe cei 1,8 milioane de locuitori.

Majoritatea israelienilor consideră că „nimeni” nu a câștigat războiul dintre statul evreu și Hamas, după armistiţiul de 72 de ore, care a intrat în vigoare marţi, arată un sondaj de opinie publicat miercuri.

La întrebarea: „în urma armistiţiului, cum calificaţi, în acest stadiu, rezultatele operaţiunii Limită de

Președintele Bulgariei a dizolvat Parlamentul şi a anunţat alegeri anticipate Președintele bulgar Rosen Plevneliev a dizolvat miercuri, 6 august, prin decret, Adunarea Națională, a anunțat organizarea de alegeri parlamentare anticipate la 5 octombrie și a numit un guvern interimar condus de profesorul de drept constituțional Gheorghi Bliznașki, relatează BTA și Xinhua.

Conform Constituției bulgare, principala sarcină a guvernului interimar va fi organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

Marți, președintele bulgar a afirmat că guvernul de tranziție este unul format din experți și persoane neutre și că acesta va avea ocazia să ia o serie de măsuri importante pentru Bulgaria: semnarea Acordului de Parteneriat cu Comisia Europeană (CE) pentru 2014-2020, demararea procedurii de alăturare la Mecanismul european de supraveghere bancară și semnarea Programului Bulgaria-NATO 2020. Noul guvern ar urma să înființeze și un consiliu pentru energie.

Protecţie?” lansată la 8 iulie, 51 la sută dintre israelienii intervievaţi au răspuns că niciuna dintre părţi nu l-a câștigat.

Sondajul arată, de asemenea, că 56 la sută dintre israelieni consideră că obiectivele fixate de Guvern – distrugerea tunelurilor între Fâșia Gaza și teritoriul israelian și aducerea unor lovituri puternice mișcării Hamas – nu au fost atinse decât „parţial”.

Totodată, 77 la sută dintre israelieni consideră „excelent” sau „bun” modul în care premierul Benjamin

Netanyahu a condus operaţiunea „Limită de Protecţie”. În timpul acestei operaţiuni, armata israeliană a suferit cele mai grele pierderi de la războiul împotriva mișcării libaneze Hezbollah din vara lui 2006, cu 64 de militari uciși. Trei civili au murit, de asemenea, în cele 29 de zile ale ofensivei aeriene și terestre care s-a soldat cu aproximativ 1.900 de morţi palestinieni, majoritatea civili. Aproape 400 dintre aceștia sunt copii, potrivit UNICEF. Alți circa 10.000 de palestinieni au fost răniţi.

FLUX

MINISTRUL LITUANIAN AL SĂNĂTĂŢII:

Eutanasia ar putea fi o opţiune pentru cei săraci MOTTO: “Nu voi prescrie niciodată o substanță cu efecte mortale, chiar dacă mi se cere, și nici nu voi da vreun sfat în această privință.”

(Jurământul lui Hipocrate)

Cabinetul interimar a înlocuit guvernul condus de Partidul Socialist Bulgar (BSP) și de premierul Plamen Oreșarki, care a venit la putere în luna mai după un scrutin anticipat determinat de protestele la nivel național împotriva facturilor mari la electricitate și încălzire.

La putere puțin peste un an, Oreșarski a demisionat la 23 iulie, după ce Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, membră a coaliției de guvernământ, a cerut organizarea de alegeri anticipate.

Bulgaria se confruntă și cu cea mai gravă criză bancară din 1990, după ce banca comercială KTB (Corporate Commercial Bank), cea de-a patra ca mărime, a fost lovită de o retragere de depozite în iunie.

Învestit la începutul lunii iulie în guvern, noul ministru lituanian al Sănătății, Rimantė Šalaševičiūtė, a stârnit deja valuri de controverse printr-o declarație în care susține legalizarea eutanasiei. Noul ministru este de părere că eutanasia ar fi o soluție pentru cei săraci, care nu-și permit îngrijire paliativă.

Fără să facă propuneri specifice, ministrul Sănătății a declarat reprezentanților presei că Lituania nu a fost un stat cu un sistem de ajutor social gratuit în care îngrijirea paliativă să fie disponibilă pentru toți cetățenii săi, astfel încât eutanasia ar putea fi o opțiune viabilă pentru bolnavii care nu doresc să-i chinuiască pe cei apropiați cu suferința lor.

De asemenea, noul ministru a mai adus în discuție și ideea eutanasierii copiilor, argumentând că această opțiune a fost aprobată pentru copiii belgieni în urma unor dezbateri publice îndelungate. Ideea vehiculată de noul ministru este că ar putea fi o opțiune care ar putea fi considerată potrivită în Lituania, după ce ar fi supusă dezbaterilor publice, la fel ca în Belgia.

Ministrul Šalaševičiūtė va avea de susținut o bătălie dură în campania sa de promovare a eutanasiei în rândul populației lituaniene. Mulți doctori și Biserica Catolică se opun acestei idei. Doctorul Andrius Narbekovas, care este și preot și medic, în același timp, dar și membru al comisiei de bioetică a Ministerului Sănătății, a declarat că: „Ministrul Sănătății ar trebui să protejeze sănătatea și viața, în loc să caute metode pentru a lua viața cuiva. Se poate că această variantă este… profitabilă și nu implică costuri… dar o societate democrată ar trebui să înțeleagă foarte clar că trebuie să avem grijă de cei bolnavi, nu să-i ucidem”.

Sursa: agerpres.ro

Sursa: Bio Edge (traducerea: gandeste.org)

FLUX

10

Spiritualitate 8 AUGUST 2014

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

Cu durere şi dragoste pentru omul contemporan Librăria „Geanta cu cărți”, în colaborare cu Universitatea Populară, prezintă cartea Cuviosului Paisie Aghioritul „Cu durere și dragoste pentru omul contemporan”, tradusă din greacă de ieroschimonahul Ștefan Nuțescu și tipărită la editura Evanghelismos.

Cartea „Cu durere și dragoste pentru omul contemporan” constituie primul volum al seriei „Cuvinte Duhovnicești ale Cuviosului Paisie Aghioritul”, conceput ca o discuție dintre ucenic și stareț pe diferite teme, cum ar fi păcatul, nedreptatea, blestemul, înțelepciunea lui Dumnezeu, raționalismul în epoca noastră, învățământul ș.a. Este alcătuită din patru părți: Păcatul și diavolul, Civilizația contemporană, Duhul lui Dumnezeu și Duhul lumii și Biserica în epoca noastră.

Din însemnarea biografică aflăm despre autor următoarele: „Fericitul Stareț Paisie, în lume Arsenie Eznipidis, s-a născut la 25 iulie 1924

în Farasa Capadociei. A pustnicit în Sfântul Munte, apoi la Mănăstirea Stomiu din Konița și la Sinai. A trăit ascuns, s-a dăruit în întregime lui Dumnezeu, iar El l-a arătat și l-a dăruit întregii lumi. A îndrumat, a mângâiat, a tămăduit, a odihnit mulțimea oamenilor care alergau la el. Sufletul lui sfințit revărsa dragoste dumnezeiască, iar chipul său cuvios iradia Harul dumnezeiesc.

Toată ziua aduna neobosit durerea omenească și împrăștia mângâierea dumnezeiască”.

Pentru a ne face o părere despre carte am selectat un fragment din capitolul „Civilizația contemporană”, în care părintele vorbește despre lucrarea care se face în liniște și cu rugăciune. „- Părinte, oare nu este mai bine ca un lucru să fie făcut pe îndelete, ca să ne putem câștiga liniștea?

- Da, fiindcă atunci când lucrează cineva cu liniște își păstrează pacea și își sfințește întreaga zi. Din păcate, n-am înțeles că atunci când lucrăm ceva prea repede dobândim nervozitate, iar lucrarea care se face cu ner-

vozitate nu este sfințită. Scopul nostru nu trebuie să fie a face multe și să fim într-o continuă neliniște. Căci aceasta este o stare diavolească.

Lucrul de mână care se face în liniște și cu rugăciune se sfințește și sfințește și pe cei care îl folosesc.

Atunci are sens obiceiul ca mirenii să ceară lucrul de mână de la monahi ca binecuvântare. În timp ce lucrul făcut cu grabă și nervozitate transmite această stare diavolească și celorlalți. Treaba grăbită, făcută cu neliniște, este caracteristica oamenilor celor mai lumești. Sufletele tulburate care lucrează transmit tulburare prin lucrul lor de mână, iar nu binecuvântare. Dacă ați ști cât de mult influențează starea omului lucrul de mână pe care îl face, chiar și lemnul unor obiecte făcute de el! Înfricoșător lucru! Rezultatul muncii omului este pe potriva stării în care se află atunci când o face. Dacă este nervos, se mânie și înjură, ceea ce face nu va avea binecuvântare, iar de cântă, de rostește Rugăciunea, se sfințește lucrul său. Unul este lucru diavolesc, iar celălalt dumnezeiesc.

Dacă vă purtați cu evlavie și lucrați cu rugăciune, vă veți sfinți mereu și toate se vor sfinți. Atunci când cineva are mintea la Dumnezeu, i se sfințește lucrul său, rucodelia sa.

Dacă, de pildă, fac o cutie și rostesc și Rugăciunea, mă rog și, în același timp, lucrez spre slava lui Dumnezeu. Scopul meu nu este să fac cutii și să le fac repede, ca să fac multe și să fiu mereu neliniștit. Aceasta este o stare demonică. Nu pentru aceasta am venit la mănăstire. Am venit ca să ne sfințim și să sfințim ceea ce facem.

Aceasta este pricina pentru care uneori te simți ca o funcționară zeloasă în îndatoririle tale, pentru că atunci când alergi să-ți pui în rânduială treburile, uiți să-L iei și pe Hristos cu tine. În schimb, dacă pornești cu rugăciunea, te vei simți ca o slujitoare a lui Hristos. De aceea, bagă și rugăciunea în lucrul tău, ca să vă sfințiți și tu, și lucrul tău. Știi cum binecuvântează atunci Dumnezeu și câte bunătăți și binecuvântări trimite?”

Cartea „Cu durere și dragoste pentru omul contemporan” și celelalte volume din seria „Cuvinte

Duhovnicești ale Cuviosului Paisie Aghioritul” – „Trezire duhovnicească” (vol. 2), „Nevoință duhovnicească” (vol. 3), „Viața de familie” (vol. 4), „Patimi și virtuți” (vol. 5), precum și alte cărți cu tematică ortodoxă ale unor cunoscute edituri din România, inclusiv cele ale ieromonahului Savatie Baștovoi, pot fi găsite la librăria-atelier „Geanta cu cărți” din Chișinău, strada Corobceanu, 17.

Igor PÂNZARU, FLUX

CEDO respinge căsătoriile homosexuale Pe 16 iulie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (“CEDO”) a refuzat să recunoască un drept la căsătorii homosexuale în Convenția Europeană a Drepturilor Omului (“Convenție”). Cu sediul la Strasbourg, CEDO interpretează Convenția, ea fiind adoptată în 1949. Țările care subscriu la Convenție formează Consiliul Europei. În prezent, 47 de țări europene sunt membre în Consiliul Europei. România a aderat în 1993, ultima țară care a aderat fiind Montenegro, în 2007.

Decizia din 16 iulie Decizia CEDO e foarte importantă și relevantă, și, de asemenea, încurajatoare pentru cei care cred și promovează căsătoria și familia naturală, alcătuită din bărbat și femeie.

Cazul a început în Finlanda, în iulie 2007, când un bărbat, căsătorit cu o femeie din 1996, dar care se identifica ca femeie, a solicitat autorităților finlandeze să-i acorde noi acte de identitate care să-l identifice ca fiind femeie. Autoritățile i-au respins cererea. În 2009, însă, bărbatul și-a schimbat sexul biologic în femeie. Din 2002 avea un copil din căsătorie, dar legislația finlandeză nu permitea, nici atunci și nici azi, căsătorii între persoane de același sex. În timp, cazul a ajuns la CEDO. Pe 16 iulie, Marea Cameră CEDO (așanumita “Grand Chamber”) a emis Decizia finală, de 17 la 3, respingând cazul. A fost respins din mai multe motive. În primul rând, legislația finlandeză în vigoare instituie căsătoria naturală bărbat-femeie. În al doilea rând, CEDO a reafirmat, așa cum deja a făcut-o de mai multe ori, că, în prezent, Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu poate fi interpretată ca impunând o obligație asupra state-

lor membre să permită căsătorii între persoane de același sex (Paragraful 71: “The Court reiterates its case-law according to which Article 8 of the Convention cannot be interpreted as imposing an obligation on Contracting States to grant same-sex couples access to marriage”). Observând că, la ora actuală, doar zece (10) țări din Consiliul Europei acordă homosexualilor dreptul la căsătorie, CEDO, de asemenea, concluzionează că “nu se poate spune că există vreun consens european privind permisibilitatea căsătoriilor de același sex” (“it cannot be said that there exists any European consensus on allowing same sex marriages”) (Paragraful 74). În plus, CEDO a respins noțiunea că ar exista un drept la căsătorii homosexuale conferit de Articolul 12 al Convenției, conform căruia “bărbații și femeile ajunși la vârsta căsătoriei au dreptul să se căsătorească și să formeze o familie, în conformitate cu legile naționale care guvernează exercitarea acestui drept”. Din nou, CEDO reafirmă, în Paragraful 96, că “articolul 12 nu poate fi interpretat să impună o obligație asupra Statelor Contractante să permită acces la căsătorie cuplurilor de același sex” (“Article 12 cannot be construed as imposing an obligation

on the Contracting States to grant access to marriage to same-sex couples”). Dimportiva, Articolul 12, continuă Decizia CEDO, “conferă dreptul fundamental al unui bărbat și al femeii să se căsătorească și să formeze o familie” (“secures the fundamental right of a man and woman to marry and to found a family”).

Implicaţii pentru România Implicațiile acestui caz pentru România și țările membre în Consiliul Europei sunt imense. În primul rând, România poate revizui după plac Articolul 48 din Constituție, să definească căsătoria bărbat-femeie. Deciziile CEDO nu îi stau în cale. În al doilea rând, CEDO reafirmă că, în absența unui consens european privind căsătoriile homosexuale, CEDO trebuie să acorde o mare marjă de apreciere statelor membre privind legislațiile interne în domeniul căsătoriei și vieții de familie (Paragraful 75). Întrebarea deci este: când sau dacă va ajunge Consiliul Europei, în timp, la “consensul” menționat de CEDO privind căsătoriile homosexuale?

Când toate cele 47 de state membre le vor legaliza? Ori jumătate dintre ele? Ori majoritatea dintre ele? Greu de spus. Decizia nu spune. La moment doar zece (10) state din Consiliul Europei au legalizat căsătoriile homosexuale. Până la 47 mai sunt multe și se pare că doar puține țări europene au mai rămas care, probabil, le vor legaliza în următorii câțiva ani, printre ele, posibil, Finlanda, și cam atât.

Cert este că odată ce CEDO decretează existența unui

“consens” european privind dreptul la căsătorii homosexuale, nicio țară din Consiliul Europei nu le va mai putea interzice.

Partea încurajatoare însă este că tot mai multe țări din Europa de Est și de Sud interzic căsătoriile homosexuale prin legislație internă ori constituție. România a făcut-o în 2009 în noul Cod Civil. Croația a adoptat, în 2013, un amendament constituțional care definește căsătoria tradițională; și Slovacia a făcut la fel anul acesta.

Constituția Germaniei și ea definește căsătoria naturală și nu e de așteptat ca ea să fie schimbată curând, să permită căsătoriile homosexuale.

Georgia și Macedonia pregătesc și ele amendamente constituționale de interzicere a căsătoriilor homosexuale.

Care e miza pentru România și mișcarea pro-familie europeană? Să prevenim atingerea acelui “consens” despre care vorbește Decizia CEDO. Toți vecinii României definesc căsătoria naturală în constituție: Serbia, Bulgaria, Moldova, Ungaria, Slovacia, Ucraina. Cum de numai noi încă rămânem o excepție?

Majoritatea covârșitoare a cetățenilor României, fără deosebire de apartenență politică, religioasă ori etnică, doresc definirea căsătoriei naturale în Constituție. Nădăjduim ca autoritățile României să ia aminte și să demareze acțiunile necesare. Căsătoria și familia sunt fundamentul societății. Țările care deja au legalizat căsătoriile homosexuale cunosc un declin al familiei și al culturii familiei nemaiîntâlnit în istorie. Iar confuzia sexuală în rândul tinerilor este în creștere. Fără căsătorie și familie societatea și civilizația, pur și simplu, nu pot dăinui.

Intervenţii și terminologie În 2013, AFR a încercat să intervină în cazul de față, dar fără succes. Pe de altă parte, Marea Cameră i-a permis Amnesty International să intervină cu statut de amicus curiae.

Amnesty International a sprijinit poziția transsexualului, afirmând, greșit, că dreptul internațional recunoaște un drept la nediscriminare pe bază de orientare sexuală (Paragraful 54). Poziția Amnesty International nu surprinde.

De câțiva ani, Amnesty International a devenit un vârf de lance pentru promovarea agendei homosexuale la nivel internațional, criticând țările care nu fac “progres” în acest domeniu.

Decizia ne informează și asupra unor termeni noi.

Revoluția sexuală contemporană a divizat ființele umane în heterosexuale și homosexuale. Mai înainte, ele erau clasificate, din perspectiva sexualității, tot în două grupuri: ființe umane cu un comportament sexual normal, și ființe umane cu un comportament sexual anormal, printre altele pedofilia, incestul, pederastia, homosexualitatea ori zoofilia. Așa erau clasificate ființele umane încă în lumea clasică și în antichitate. În 2014, revoluția transgenderistă împarte ființele umane în două categorii adiționale diferite: transsexualii (adică ființele umane care se identifică după sexul dobândit prin proceduri medicale), și cissexualii (adică ființele umane care se identifică după sexul biologic dobândit la naștere) (Paragrafele 105 și 106). Asta complică și terminologia căsătoriei. Dacă există căsătorii heterosexuale (adică cele tradiționale ori naturale), există și “căsătorii” homosexuale și “căsătorii” transsexuale. După cum se vede, confuzia continuă să se amplifice.

Decizia CEDO în cazul Hamalainen v. Finland e disponibilă în engleză și franceză.

Versiunea engleză poate fi citită aici: http://hudoc.echr. coe.int/sites/fra/pages/search.aspx?i=001-145768 Sursa: alianta-familiilor.ro

Cultur=

8 AUGUST 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

FĂRĂ A SE SPECIFICA: POET DIN CHIŞINĂU

Vila urbană a familiei Nazarov

(Pagini de jurnal)

5.XI.1993 O meditaţie din romanul lui Toni Morrison „Ochiul cel mai albastru” (1970): „Iubirea nu poate fi niciodată mai bună decât cel care iubește. Oamenii răi iubesc cu răutate, oameni violenţi iubesc cu violenţă, oamenii slabi iubesc cu slăbiciune, oamenii proști iubesc prostește, dar iubirea unui om liber nu este niciodată sigură. Nu există dar pentru cei iubiţi.

Singur cel ce iubește se află în posesia darului iubirii sale. Cel iubit este supus forţei, neutralizat, prins în strălucirea de gheaţă din ochiul lăuntric al celui ce iubește”. Câteva fraze doar, ce conving că sunt scrise de un mare autor. Câteva fraze care te fac să crezi cu adevărat că Toni Morrison a meritat Premiul Nobel.

7.XI.1993 Br-r-r-r! Adu-ţi aminte ce s-a întâmplat în această zi a anului 1917…

De la Sergiu Adam, care ne invită la Zilele Bacovia la Bacău, aflu că Dan Mănucă îmi va aduce o revistă germană, în care sunt inserate și traduceri din versurile mele.

Uite, atunci când dialogam cu Florin Iaru, nu-mi venise în minte să-l întreb, dacă este ceva comun între titlul unei cărţi de poezie a lui Dorin Tudoran, „Cântec de trecut Akheronul”, și cel al unei cărţi de-a lui Iaru, „Cântece de trecut strada”. Vreo replică ceva, implicită?

1.XI.1993 Înţeleg că anumite versuri de-ale mele, ce se vor înainte de toate poezie, apoi altceva, pot fi definite prin ceea ce Walter Fromm numea subiectivitate angajată. Poetul este propriul său angajat.

Din cele citite – și rămase – versuri: „îmbătrânirea a încetat să mai fie ceva care/ Li se întâmplă doar altora”; „…Poetul e-un crescător de lei/ Cu care își ucide himerele de noapte” (Rolf Bossert).

30.XI.1993 Ce trândăvie autojurnalieră: timp de trei săptămâni să nu trec nimic aici… Evenimente? Călătoria la Bacău, familiarele nouă Zile Bacovia. I. Ungureanu, V. Beșleagă, M. Cimpoi, V. Spinei, I. Zegrea de la Cernăuţi. Realizez un alt interviu cu Fănuș Neagu – la insistenţa bunului nostru prieten Sergiu Adam, pentru „Ateneu”. Prezenţi încă – Dan Mănucă (îmi înmânează solemn, sobru-nemţește, revista „Südostdeutsche Vierteljahres Blätter”, editată la München, în care sunt inserate două poeme de-ale mele în traducerea lui Horst Fassel).

De la Focșani – Traian Olteanu, Florin Muscalu.

Gheorghe Tomozei ș.a.

Recenzii la „Iluzia necesară” în „România literară” (A. Christi) și „Literatorul” (T. Codreanu). În „România literară” mi s-a publicat poemul „De la roentgen la iniţiativă”. Apoi, în „Contemporanul” (nr. 43), o pagină de versuri, după care, în două numere ale acestei reviste (46, 47) – interviul pe care mi l-a solicitat A. Christi.

Călătorie la Negureni de Sfinţii Arhangheli Gavriil și Mihail. Două zile – ostatici ai crizei de benzină: lume-negură, transport foarte puţin. În fine, iese bine.

Ieri, la US, vine Viorel Ciubotaru, prim-consilier al lui Snegur. Agonia organizaţiei scriitoricești care nu va mai fi susţinută de la bugetul de stat. Diversiuni și, din când în când, vagi promisiuni.

Snegur e un președinte mofturos, ranchiunos, vindicativ, dar aproape lipsit de putere decizională: la trântirea ușilor, Parlamentul care a plecat i-a făcut un cadou – niciun decret prezidenţial nu are legitimitate, dacă nu e semnat și de prim-ministrul tuciuriu Sangheli.

Iar bietul popor este ostaticul acestor doi comuniști înveteraţi care joacă cazaciocul (aici merge cacofonia) la zilele slavone în Republica Moldova. Ce lașitate! Ce trădare! Ce chiţcăit de pigmei…

Prietenii mei, delatorii D–V–M și compania, au grijă să lanseze zvonuri peste Prut. Asta e: atâta pot – atâtea fac, handicapaţii de ei…

Expediez prin fax interviul cu nenea Fane.

Adam îmi spune că Donea l-a citit (a fost primit prin faxul de la Consiliul Culturii, unde Costică e șef) și i s-a părut extraordinar (de interesant, se vede). Cine știe… (ca s-o dau în modestie, dar și în rimă). Adevărul este însă că am mai împlinit cuprinsul unui volum de interviuri. Să ne amintim câţiva protagoniști: Cezar Baltag, Marin Mincu, Ioanid Romanescu, Florin Iaru, Ioan Alexandru, C. D. Zeletin, Fănuș Neagu, Aureliu Busuioc etc. De ce nu o nouă carte de dialoguri? Poate până în februarie anul viitor apare „Spunerea de sine”. După care vedem ce facem cu volumul care, deocamdată, nu are un titlu.

De ieri, mi-am trecut cartea de muncă la Editura Uniunii Scriitorilor (director artistic).

Au trecut 3 anii. Pe 4 decembrie 1990 eram transferat de la Colegiul pentru Traduceri „Dialog” în funcţie de vicepreședinte al USM, post pe care l-am acceptat cu tergiversări, cu tratative, fără mare entuziasm. Deci, nu regret că mă despart de Cimpoi, care devine tot mai autoadulator. S-a lăsat preluat de tentaculele grupusculului care, acum vreo doi ani, pe banii lui Iliescu, înjghebase „uniunea scriitoricească de alternativă”, „Frăţia”, care, bineînţeles, urmărea destrămarea USM. Însă, după ce au fituit banii, „frăţia” li s-a destrămat…

22.XII.1993 Pe 14 decembrie, generoșii și gentilii editori de la „Princeps” mă invită la o lansare de carte – Iluzia necesară – în cadrul Zilelor Dosoftei la Iași (300 de ani de la trecerea în Panteon a cărturarului). Evenimentul are loc chiar la Casa Dosoftei, la ora 18, cartea fiind prezentată de Ioan Holban și Ioanid Romanescu. Apelez la obiectivitatea benzii magnetice, de pe care transcriu discursurile criticului literar și pe cel al poetului.

Ion Holban: „Acum doi ani, secretarul revistei «Nistru», actuala «Basarabie», m-a contactat și m-a rugat să fac o recenzie, o considerare permanentă dacă vreţi, în această revistă.

Neavând acces la alfabetul chirilic, poeziile din vreo 12 volume, printre care era și unul al lui Leo Butnaru, le-am descifrat literă cu literă. Închid paranteza și spun că poezia din Basarabia a fost receptată în România, după 1990, distorsionat. Întâi de toate, am avut surpriza să constatăm, pe de o parte, o poezie care avea o destinaţie socială precisă, avea un mesaj foarte direct social-politic, mesaj care nouă ne-a sunat mereu desuet, permanent, ca la ’48… Aceasta însă a fost o receptare superficială, foarte grăbită. Poate și din cauza, e drept, absenţei cărţilor cu caractere latine…

Dat fiind impactul cu televizorul, s-a crezut că literatura din Basarabia e una de scos lumea în stradă, de a face revoluţie cu fiecare poem care se scrie, cu fiecare scriitor care apare la tribună. S-a și modelat într-un anumit fel un chip de scriitor care este al maselor, care trebuie să fie numaidecât în fruntea lor. Sigur că aicea s-au grupat anumite motivaţii, motive istorice pe care le știm foarte bine. Însă acum ne este greu să apreciem, chiar și pe termen scurt, evoluţia literaturii, a poeziei, în special.

Acum cinci ani eram siguri, sau așa ni se părea – că suntem siguri: evoluţia părea știută, scenariul era ușor de ghicit… În ce-l privește pe Leo Butnaru, am spus, i-am citit poezia și cu caractere chirilice, pentru criticul din România încadrarea sa ar fi simplă, în sensul că poezia sa vine pe o casetă bine cunoscută de publicul românesc. Este un poet care, cel puţin la prima lectură, merge cu generaţia ’80, este complet diferit de ceea ce știam, de aceea am și făcut acel prim impact al poeziei din Basarabia, în sensul că nu scrie poezia cu care ne-a obișnuit televizorul, radioul, presa, în general. Este, pur și simplu, o poezie foarte românească. Dacă vă amintiţi, Cornel Ungureanu, pentru proză, a încercat să descopere niște modele ale literaturii române în literaturile est-europene și sud-vest europene. S-a învârtit cât s-a învâr-

tit prin fosta Iugoslavie, prin Ungaria, prin Bulgaria și, până la urmă, începând de acolo, a terminat tot la Dostoievski… Ceea ce a fost surprinzător pentru mine e faptul că acești scriitori, dintre care face parte Leo Butnaru, nu sunt influenţaţi aproape deloc de literatura rusă. Îmi vine foarte greu să găsesc filiaţii de suprafaţă… Scriitorii în cauză au lecturi foarte solide din literatura română, în așa fel încât încadrarea, repet, pentru o anumită parte din acești poeţi, și pentru Leo Butnaru în mod special, vine foarte ușor de făcut în casetele pe care noi le cunoaștem din istoria literaturii române. Mergând chiar de la temele poetice.

De pildă, această temă a palimpsestului cu care-și începe Leo Butnaru cartea, «Antieseu» se intitulează primul poem, e temă a palimpsestului care deschide discret spre teme medievale. Această temă medievală cred că tinde să devină apanajul poeziei moldovene. Această temă la Leo Butnaru s-ar pune sub o carapace de ironie și de ludic, care-i este specifică, de altfel, promoţiei ’80, căreia i se înscrie. Fac însă o paranteză, vă rog să mi-o iertaţi iarăși: Leo Butnaru poate fi încadrat în orice istorie literară fără a se specifica: poet din Chișinău sau poet din Basarabia, cum ne-am obișnuit noi așa, într-un mod forţat s-o facem. Este un poet român și atât, trăitor în Chișinău… Revenind, aș spune că am întâlnit, iarăși cu surpriză, anumite lexeme pe care poezia română nu le-a descoperit ca poetice, care aparţin, să spunem așa, unui strat lingvistic special moldovenesc.

De pildă, cuvântul acesta, anume, care poate să deranjeze uneori în limbajul curent, iarăși televizionist sau radiofonic, dar în poezie, cooptat, este chiar poetic: „Ultimul nor/ anume asemănător unui creier…”. Aș remarca, de asemenea, percutanţa planului imagistic și căutarea metaforei-șoc, care este iarăși specifică acestei promoţii literare ’80. Mie o definiţie ca: „Bolta – subţire flacără de spirit” mi-a plăcut foarte mult, între altele; sunt multe în carte.

Ce mai constat, de asemenea, este un limbaj foarte direct. În poezie, în general, în jurul anilor ’70, s-a spus că mesajul (mesajul s-a pus între ghilimele) și ideologia operei literare sunt apanajul unei alte categorii: de cercetare; ea s-a dus către sociologia literaturii… Mesajul acesta foarte direct este iarăși specific generaţiei ’80. Eu l-am citit pe Leo Butnaru, cum i-aș fi citit pe Florin Iaru, pe Ion Stratan, pe Magda Ghica, pe Lucian Vasiliu, pe Nichita Danilov, pe oricare poet din această generaţie – făcând abstracţie că el este trăitor în Chișinău. Și eu zic că tratamentul acesta trebuie să-l aplicăm în mod sistematic, cu toate suferinţele, uneori inevitabile, și cu toate fericirile, aș zice eu, – iarăși inevitabile. În orice caz, cred că e unica problemă de a trata această chestiune care pentru noi este spinoasă, pentru că dacă ar exista, și a existat, precis, o cameră obscură a literaturii române, și aceasta era formată din fondul special, fostul fond secret, din literatura exilului și exilul românesc numără măcar 60 de nume importante, în ungherul cel mai întunecos este literatura română din Basarabia… Cred că Patria lui Leo Butnaru este chiar literatura română, ca să mă folosesc și eu de o binecunoscută sintagmă. Și cred că gestul pe care-l face editura «Princeps» – nu trebuie considerat neapărat reparator sau un termen din ăștia care poate da alte conotaţii – este un gest firesc de publicare a unui scriitor român, care putea fi oricare alt poet din România sau trăitor în oricare altă parte a lumii, scriitor de limbă română. Cred că Leo Butnaru se încadrează perfect în siajul acesta al poeziei române contemporane. Cred că el scrie o poezie care poate fi apreciată valoric de primul rang… Și domnii de la «Princeps» nu au făcut altceva decât să-i ajute unui nume, unei opere să circule în spaţiul lor firesc – aceasta este semnificaţia, în opinia mea, din alt punct de vedere, a apariţiei cărţii lui Leo Butnaru”.

După lansarea cărţii – o agapă amicală.

Ioandid, dnii Baghiu și Moisuc. Vine și soţia dlui Bagiu cu piciul ce aduce cu el un motan siamez uriaș. Povestea din vară/ toamnă, când vroia să ia pisica noastră albă la Iași.

Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură din municipiul Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe. A fost construit, probabil, prin anii ’80 ai sec. trecut, în stil eclectic, cu elemente rococo.

Primele informaţii documentare referitoare la proprietatea imobiliară datează din 1900, când de la fraţii Ivan și Nicolai Stepanovici Lebedev ajunge în proprietatea negustorului Iacob Nazarov. În 1940, proprietară este atestată Hana Epștein. Casa a suferit în timpul războiului, fiind refăcută în 1948.

Clădirea se află la colţul cartierului, aliniată la liniile roșii ale străzilor Mitropolit Gavriil BănulescuBodoni și bulevardul Columna. Este construită din piatră, tencuită, într-un etaj, ridicată pe un demisol înalt, utilizabil, cu intrare din partea curţii, prin faţada posterioară. Faţada principală alungită, cu 12 axe de goluri, este orientată spre strada Columna. Are o compoziţie simetrică, cu o disimetrie din cauza includerii, în dreapta casei, a unui spaţiu interior, luminat printr-un gol de fereastră tripartită. De o parte și alta a intrării principale sunt grupate câte două grupe a câte două goluri de ferestre, cu o bogată decoraţie plastică, realizată în zidărie de piatră, tencuită alb, despărţite prin zidăria sub forma lesenelor din cărămidă roșie din Odesa. Intrarea principală în casă este evidenţiată printr-un portic plat, mărginită de doi pilaștri, cu o loggie adâncită, la care urcă mai multe trepte. Acoperirea loggiei este în arc în plin cintru, cu cheia de boltă în formă de cartuș, cu arhivolta sprijinită pe două coloane zvelte cu capiteluri ale ordinului compozit. Ferestrele din grupul alcătuit din câte două goluri sunt rectangulare, înscrise într-un arc în plin cintru, fiecare din timpane fiind completat cu câte o scoică, orientată cu intradosul spre exterior, sub aspectul de concă.

Planimetria casei este soluţionată cu amplasarea odăilor în anfiladă circulară. Intrarea principală conduce într-un hol pătrat, de unde se accede direct în odăi și într-un culoar care servește de legătură cu odăile aflate în dreapta – dormitoarele, curtea și terasa laterală. În partea stângă se află trei încăperi spaţioase, reprezentând odăile de primire ale casei.

Faţada laterală are două grupe de ferestre îngemănate, despărţite printr-o lesenă din piatră, tencuită alb, care contrastează cu peretele construit în cărămidă roșie. În partea superioară a pereţilor este o friză cu modilioane. În interioare se păstrau tavanele cu decoraţie plastică în stuc, sobele din cahle, lemnăria, toate executate în spiritul eclecticii.

Acoperișul este în patru pante, cu o penetrare de mansardă în partea centrală, cu un acoperiș din metal în forma trunchiului de piramidă, formă acoperită cu solzi din fier.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Externe 8 AUGUST 2014

CRIZA DIN UCRAINA: Peste 700.000 de oameni au plecat în Rusia din cauza conflictului (UNHCR)

Circa 730.000 de persoane au plecat anul acesta din Ucraina în Rusia din cauza luptelor din estul ucrainean, a anunțat marți, 5 august, directorul pentru Europa al Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), Vincent Cochetel, informează Reuters.

Această cifră indică un exod mult mai amplu decât cele 168.000 de persoane care au părăsit Ucraina și s-au înscris la Serviciul rus pentru imigrație. În plus, alte 117.000 de persoane sunt strămutate, adică deplasate în interiorul Ucrainei, cifră care crește cu 1200 pe zi, a menționat responsabilul ONU. UNHCR precizează că nu au fost incluși în acest calcul cei care trec granița în mod normal în scopuri comerciale sau turistice, a adăugat Vincent Cochetel.

Sursa: agerpres.ro

Edmund PHELPS:

Cultura corporatistă, nu capitalismul, este de vină pentru inegalitate Creșterea letargică, crearea lentă de locuri de muncă, nemulţumirea generală privind locul de muncă – așa arată viaţa într-o lume occidentală care pare să fi pierdut obiceiul de a inova, scrie într-o opinie publicată în Financial Times economistul Edmund Phelps, laureat al Premiului Nobel pentru Economie.

După o reducere majoră a dinamismului în anii ’60, ritmul de creștere al productivităţii a început să scadă aproape în toate statele occidentale, s-a înjumătăţit în SUA în anii 1970 și

a ajuns mai mult sau mai puţin aproape de stagnare în Franţa, Germania și Marea Britanie la sfârșitul anilor ‘90. Pierderea dinamismului productivităţii a mărit prăpastia inegalităţii, pentru că scăderea productivităţii afectează mai mult angajaţii cu mijloace mai modeste decât îi lovește pe cei cu stare.

Dezvoltarea de produse noi consumă multă muncă și capital. La fel și componentele necesare pentru realizarea acestor produse. Aceste locuri de muncă dispar atunci când inovaţia bate pasul pe loc. Dar sunt voci sonore care spun că problema importantă este inegalitatea. În Europa se estimează că un sfert din averea privată este deţinută de 1% din cei mai bogaţi oameni, iar în SUA 1% din cei mai bogaţi deţin o treime din averea privată.

Phelps spune în schimb că vinovată de pierderea inovaţiei, care stă în spatele încetinirii

productivităţii, este răspândirea valorilor corporatiste, în special solidaritatea, siguranţa și stabilitatea. Politicienii au introdus reglementări care înăbușă competiţia – au patronat grupuri de interese, direcţionând contracte mai avantajoase către ele. Politicienii au împiedicat inovaţia sau au redus stimulentele pentru cei dornici să inoveze. Având mai puţine motive să se teamă de competiţie, companiile sunt încuraja-

te să își majoreze adaosul comercial și profitul. Acest lucru duce la majorarea preţurilor acţiunilor și face ca oamenii bogaţi să devină și mai bogaţi.

Materialismul îi determină pe șefii companiilor să facă orice pentru a mări preţul acţiunilor, iar pe managerii de fonduri să le ceară directorilor să își atingă ţintele de câștiguri. Acest lucru înăbușă inovaţia și stimulează inechitatea distribuţiei averii.

Sursa: Ziarului Financiar

Hiroshima şi Nagasaki, 69 de ani de la bombardamentele americane Ziua de 6 august 1945 a rămas în istorie drept ziua care a schimbat sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial prin utilizarea primei bombe nucleare. Deși la nivel european războiul se sfârșise, SUA și Japonia încă se mai aflau în stare de război, iar utilizarea celor două bombe atomice de la începutul lunii august au schimbat datele problemei, au șocat lumea și au produs un număr imens de victime.

La 6 august 1945, bomba atomică “Little Boy” a fost aruncată de către SUA deasupra orașului japonez Hiroshima, bomba având o lungime de 4,5 metri lungime și o greutate de 4,5 tone.

Bomba gigantică a explodat la 575 de metri deasupra centrului orașului, generând un suflu cu o temperatură de 300.000 de grade Celsius timp de 0.0001 secunde.

Toate clădirile situate pe o rază de 1,8 km au fost vaporizate, la fel și toate locuințele din lemn situate la o distanță de până în 2,2 km.

Ultimatum Apariţia avionului n-a speculat factorul surprindere. Dimpotrivă, aliaţii au procedat „fair play” cu inamicul, trimiţându-i la 26 iulie 1945 un ultimatum, conceput la conferinţa de la Potsdam. Ultimatumul fusese redactat de Truman, Atlee și Jiang Jieshi, aprobat în secret și de Stalin.

Textul era simplu, dar categoric:

„Somăm guvernul să ordone capitularea necondiţionată a tuturor forţelor armate și să ofere garanţiile necesare că acţionează cu bună credinţă. În caz contrar, întreaga Japonie va fi transformată în ruine”.

Este puţin probabil că cineva și-ar fi închipuit că Japonia va ceda la asemenea provocare, cu atât mai mult, cu cât informaţiile pe care le-ar fi putut avea despre nimicitoarea armă secretă nu puteau fi decât foarte vagi. Japonia n-a reacţionat.

Ca urmare, 11 zile mai târziu, la ora 7.30 ora locală, în orașul Hiroshima a sunat alarma aeriană. Orașul nu prea cunoscuse bombardamente în timpul războiului, iar populaţia s-a îndreptat relativ calmă spre adăposturi, ca la un exerciţiu de rutină.

Dezastrul La puţin după ora 8.00, deasupra orașului a apărut un bombardier B-29, singur. Cine a trăit anii războiului, știe că bombardamentele nu erau opera unui avion izolat. Nici faptul că, de la o oarecare distanţă, mai zburau încă două bombardiere identice, nu spunea mare lucru.

Rolul lor nu era de a bombarda.

Era să repereze și să înregistreze efectele primului b o m b a rd a m e n t atomic din lume.

Toate trei se găseau la 9.000 de metri înălţime – foarte mare pentru acele timpuri.

Lansată în cădere liberă de la cei 9.000 de metri, bomba a explodat la o înălţime de 600 metri, conform calculelor, deasupra centrului orașului. Efectul a fost apocaliptic, orașul fiind practic ras de pe suprafaţa pământului.

Peste 75.000 persoane au murit pe loc, alte 50.000 în zilele care au urmat și încă circa 125.000 în perioada următoare, îndeosebi ca rezultat al radiaţiilor. Numărul exact al victimelor nu s-a identificat nici până astăzi, dar se știe că, din cele 90.000 de clădiri au fost total distruse 62.000, iar pe o rază de 500 de metri de sub locul exploziei, n-a rămas nicio fiinţă vie.

Nagasaki Bombardamentul de la Hiroshima a fost urmat de cel de la Nagasaki, pe 9 august, care a făcut peste 70.000 de morți. În seara de 9 august, premierul Suzuki convoacă Conferinţa Naţio-

nală, cu acordul împăratului, în adăpostul antiaerian din Palat, aflat la 15 metri sub pământ.

Atunci s-a pus pentru prima oară problema de a răspunde ultimatumului, cu alte cuvinte de a capitula.

Membrii guvernului au șovăit, generalii s-au împotrivit și, până noaptea târziu, nu s-a luat nicio hotărâre.

Hotărârea, prin care nu s-a luat o decizie, a fost comunicată împăratului Hirohito, care a tăiat nodul gordian în termeni simpli: „Continuarea războiului ar însemna distrugerea naţiunii”. Cu aceste cuvinte, s-a încheiat ultimul capitol al celui de-al doilea război mondial.

Deși părerile erau împărţite, deși sentimentele japoneze faţă de pa-

trie sunt greu de explicat, hotărârea împăratului nu putea fi și nu poate fi comentată.

Singura replică au dat-o câţiva generali, care, fără să conteste hotărârea imperială, au acceptat-o, exprimându-și durerea prin gestul de harakii, împlinit chiar în sălile palatului.

FLUX

Programe 8 AUGUST 2014

11

Luni AUGUST

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.45 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.15 Serial. «ANCHETA FAMILIEI» (Italia, 2005). Episodul 1.

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Reporter de gardă. 10.45 «Prietenii muzicii». Muzica compozitorului Primous Fountain în interpretarea Orchestrei Simfonice a Companiei “Teleradio-Moldova”, dirijor Gh. Mustea. 12.30 Art-club (rus). 13.10, 17.45, 2.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.35 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 15.30 Film. «MOARA» («Telefilm-Chișinău»).

16.35 World Stories - lumea în reportaje. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Din fondul TVM. «Cu noi la teatru». Vitalie Rusu. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Cultura azi. 23.05 Serial. «ANCHETA FAMILIEI» (Italia, 2005). Episodul 1. 0.55 Film. «MARTOR FĂRĂ VOIE» (SUA, 2006). 4.30 La noi în sat. 5.10 Știri pozitive. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Clona (r) 01:45 Serial: Lara 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Acasă în bucătărie (r) 04:45 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Maeștrii iluzionismului 11:30 Film: În slujba dreptății, partea a II a 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4770 15:00 Film: Ostaticul (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Paradisul pierdut 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Zeii Arenei, ep.5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 „Поле чудес” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:15 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25 „След” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Городские пижоны”. Премьера. „Гоморра” 02:05 Джин Хэкмен в фильме „Добро пожаловать в Музпорт” 03:50 „В наше время” 06:00 Новости. 06:35 Program de divertisment. 07:00 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50 сериал Бесценная любовь. Мелодрама. Россия 2013 1 серия 09:50 Понять простить. 11:30 сериал След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор.

16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 сериал Бесценная любовь. Мелодрама. Россия 2013 1 серия 19:10 сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 „Autostrada”. 23:00 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:55 Час суда с Павлом Астаховым. 00:40 Știri. 01:05 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 PASSE-MOI LES JUMELLES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH INFO 10:33 GARDEN PARTY 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:31 ÉPICERIE FINE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:13 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 TRÉSORS DES BIBLIOTHÈQUES D’ILE-DE-FRANCE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 COMME UN CHEF ! 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 BOULEVARD DU PALAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AFRIQUE(S), UNE AUTRE HISTOIRE DU XXE SIECLE 23:33 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LES GRANDS DUCS 2:19 POUR TON BIEN 2:41 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 4:30 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL

12

Marţi AUGUST

13

Miercuri AUGUST

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.40 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.15 Serial. «ANCHETA FAMILIEI». 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. «Enciclopedia lumii vii». 10.30, 5.30 Din fondul TVM. «Cu noi la teatru». Vitalie Rusu. 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.15 Monospectacol cu participarea actorului Vitalie Rusu. 14.50 Documentar. «Castelele Europei». 15.35 Documentar.

«360 grade GEO: călugării budiști din Kalmâkia». 16.30 Gagauz ogea.

17.45, 1.25 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Anatol Vițu. “Viață, tare dragă îmi ești”. Partea I. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Dialog social. 22.40 În premieră. «Rondo” de D. Levițchi. 23.50 Serial. «ANCHETA FAMILIEI».

2.35 Festivalul «Nicolae Glib”. Partea 1. 4.30 Ora stelelor.

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.40 ȘTIRI. 6.15, 23.50 Gagauz ogea. 6.45 Shift – viața în era digitală. 7.15 Serial. «ANCHETA FAMILIEI».

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Natura în obiectiv. 11.00, 4.30 Anatol Vițu. «Viață, tare dragă îmi ești”. Partea I. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45, 2.00 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 14.20 Știri pozitive. 14.40 «Ultima șansă”.

Spectacol al Teatrului Național «V. Alecsandri» din Bălți. 15.40 TVC – umor studențesc. 16.30 Ruskii dom. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Anatol Vițu. «Viață, tare dragă îmi ești”. Partea 2.

21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 “Acorduri majore pentru Europa”.

Program musical. 0.20 Serial. «ANCHETA FAMILIEI». 3.10 Festivalul «Nicolae Glib”. Partea 2. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Clona (r) 01:45 Serial: Războiul sexelor ep.1,2,3 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Acasă în bucătărie (r) 04:45 Serial: Războiul sexelor (r)

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Clona (r) 01:45 Serial: Războiul sexelor 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Acasă în bucătărie (r) 04:45 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Frații, partea a II a 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4771 15:00 Film: Impactul, partea a II a 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Glonț în cap 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Zeii Arenei, ep.6 (ultimul) 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Impactul (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4772 15:00 Film: Iubirea vieții mele 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: O săptămână nebună ep.1, 2 sezonul 1 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.1 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 „Пусть говорят” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 „Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35„Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25„След” 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:45 Футбол. Суперкубок UEFA. Реал Мадрид - Севилья. Прямая трансляция 23:55„Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм 01:40 „Primele știri” (rus) 01:50 Кирилл Пирогов, Полина Кутепова, Олег Басилашвили в фильме „Орел и решка” 03:15 Андрей Петров, Мария Полицеймако, Владимир Стеклов в фильме „Вам что, наша власть не нравится!?”

06:00 Știri. 06:35 Program de divertisment. 07:00 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 сериал Бесценная любовь. Мелодрама. Россия 2013 2 серия 09:50 Понять простить. 11:30 сериал След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор.

16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 сериал Бесценная любовь. Мелодрама. Россия 2013 2 серия 19:10 сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES VINGT CHEFSD’OEUVRE DE LA NATURE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH INFO 10:35 JARDINS 11:05 TÉLÉTOURISME 11:31 VIOLON DINGUE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:38 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 OPÉRATION CASABLANCA 21:04 PREMIER MATIN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 AVEUX 22:48 AVEUX 23:36 ACOUSTIC 0:03 LE JOURNAL DE LA RTS 0:30 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:48 L’INVITÉ 1:00 ZONE D’OMBRE 2:03 PARDONNEZ-MOI 2:37 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 4:30 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL

05:00 Телеканал„Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 „Пусть говорят” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 „Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25 „След” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Городские пижоны”. Премьера. „Гоморра” 02:05 Игорь Костолевский, Анастасия Вертинская, Михаил Козаков, Светлана Крючкова в фильме „Безымянная звезда” 04:10 „В наше время” 06:00 Știri. 06:35 Program de divertisment. 07:00 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 сериал Бесценная любовь. Мелодрама. Россия 2013 3 серия 09:50 Понять простить. 11:30 сериал След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым.

17:15 Понять простить. 18:15 сериал Бесценная любовь. Мелодрама. Россия 2013 3 серия 19:10 сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым.

00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:32 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:27 LA TÉLÉ DE A @ Z 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:39 BIENVENUE AUX PÂQUIS ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LES COULISSES DE L’ÉVÉNEMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 LES VOIES IMPÉNÉTRABLES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMME UN CHEF ! 23:33 PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LES DAMES 3:02 LES VOIX HUMAINES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 4:29 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL

13 14

FLUX Joi AUGUST

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.45 ȘTIRI. 6.15, 0.55 Ruskii dom. 6.45 Tezaur. 7.15 Serial.

«ANCHETA FAMILIEI». 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Documentar. «Jules Dassin, biografia unui puști newyorkez». 11.05 Legendele muzicii.

11.15 Anatol Vițu. “Viață, tare dragă îmi ești”. Partea 2. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45, 1.25 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.20 Târgul meșterilor olari. 15.20 Erudit-cafe. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Documentar. «Arts 21». 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 «O rugăciune pentru Moldova. Chilia Cucuvino». Episoadele 1, 2. 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial.

«AGRODOLCE». 22.20 Reporter de gardă. 22.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 23.05 Serial. «ANCHETA FAMILIEI». 2.35 «Acorduri majore pentru Europa”. Program musical. 4.25 «La prispa cu doruri multe”. Maria Stoianov și formația «Ștefan Vodă”. Spectacol muzical.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Clona (r) 01:45 Serial: Războiul sexelor 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Acasă în bucătărie (r) 04:45 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Iubirea vieții mele (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4773 15:00 Film: Simfonia iubirii 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Dublu 22:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал„Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 „Пусть говорят” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 „Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25 „След” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Городские пижоны”. Премьера. „Гоморра” 02:05 Фильм Оливера Стоуна „Уолл-стрит” 04:00 „Донатас Банионис. Бархатный сезон” 06:00 Știri. 06:35 Program de divertisment. 07:00 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 сериал Бесценная любовь. Мелодрама. Россия 2013 4 серия 09:50 Понять простить. 11:30 сериал След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым.

17:15 Понять простить. 18:15 сериал Бесценная любовь. Мелодрама. Россия 2013 4 серия 19:10 сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым.

00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH INFO 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:28 HEP TAXI ! 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:42 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:10 L’ÉPICERIE 13:35 DE BIG APPLE À GREEN APPLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MAUVAIS KARMA 15:47 NI PLUS NI MOI 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 LES DAMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BERNARD BOVET, LE VIEIL HOMME À LA CAMÉRA 23:44 RÉTENTION 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 TIKEN JAH FAKOLY À ODIENNÉ 2:37 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES ARTISANS DU REBUT GLOBAL 4:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

FLUX 15

14

Programe 8 AUGUST 2014

Vineri

16

AUGUST

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.45 ȘTIRI. 6.15 Documentar. «Unde se nasc fluturii». 7.15 Serial. «ANCHETA FAMILIEI». 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Documentar. «Arts 21». 10.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 11.05, 19.55, 2.35 Documentar. «O rugăciune pentru Moldova. Chilia Cucuvino».

12.00 Dor. Mihai Munteanu, Artist al Poporului. 12.30 Moldovenii de pretutindeni. 13.10, 17.45, 1.25 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.25 Documentar. «Jules Dassin, biografia unui puști newyorkez». 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. «ANCHETA FAMILIEI». 0.55 World stories - lumea în reportaje. 4.30 «Mi-e dor de tine”. V. Dragomir. Spectacol muzical.

5.30 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Muzică 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Clona (r) 01:45 Serial: Războiul sexelor 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Acasă în bucătărie (r) 04:45 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Simfonia iubirii (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4774 15:00 Film: Roxanne 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Speed - Cursa infernalăon the edge of their seats. (20th 23:00 Film: Asasinul 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:45 Film: Asasinul (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 „Пусть говорят” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 „Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25 „След” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Поле чудес” 19:55 „Точь-в-точь” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Точь-в-точь”. Продолжение 00:10 „Primele știri” (rus) 00:25„Городские пижоны”. Премьера.„Сэлинджер” 02:25 Лучший кинороман Сидни Шелдона„Обратная сторона полуночи” 06:00 Știri. 06:35 Program de divertisment. 07:00 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 сериал След. Детектив. Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 сериал След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить.

14:45 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом Астаховым.

17:20 Понять простить. 18:20 сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:44 EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH INFO 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:29 NEW YORK - NEW YORK 11:57 DANS LA PEAU D’UN CHEF 11:57 FLASH INFO 12:39 PLUS BELLE LA VIE 13:05 FLASH INFO 13:10 À LA DI STASIO 13:38 ZOG ET LES RIVIERES DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 LES DAMES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:01 FLASH INFO 18:04 OUAGA PARADISO 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 ÉCHAPPÉES BELLES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BOULEVARD DU PALAIS 23:32 PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:01 INTERDITS D’ENFANTS 2:36 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 4:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă AUGUST

6.05, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15 «Ultima șansă”. Spectacol al Teatrului Național «V. Alecsandri» din Bălți. 7.15, 2.00 Festivalul-concurs național al interpreților fluierari și al formațiilor de fluierași «Nistrule cu apă lină». Selecțiuni. 8.15 Documentar. «La drum!». 9.05 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 10.00 Videoteca copiilor. 10.15 Documentar. «Unde se nasc fluturii». 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Ora stelelor. 13.00 Știri pozitive.

13.20 Eterna chemare a plasticianului Theodor Buzu. 14.15 Film.

«DOR DE VIS» (SUA, 2005). 16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.25 Festivalul folcloric al obiceiurilor și tradițiilor populare «La umbra stejarului”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 În ritm de dans. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Dor. Leonid Moșanu, Artist al Poporului. 22.20 Film. «CU IUBIREA LA PSIHIATRU» (SUA, 2005). 0.15 Fii tânăr!

1.00 În premieră. 3.00 Legendele muzicii. 3.10, 4.30 Documentar.

«Civilizația chineză». 5.30 Fanfara “Dumbrava”. Program musical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Clona (r) 01:45 Serial: Războiul sexelor 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Acasă în bucătărie (r) 04:45 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Diva cu greutate, ep.12, sezon 1 11:00 Film: Roxanne (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Masterchef - Proba celebrității (r) 15:30 Film: Răzbunarea dragonului negru 17:15 Film: Aventuri în parcul de distracţii 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Las Fierbinți, sezon 4 23:00 Film: Legenda dragonului roșu 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:15 Film: Legenda dragonului roșu (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:35 Любовь Соколова, Екатерина Васильева в фильме „Во бору брусника” 09:05 „Играй, гармонь любимая!” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Валерия. От разлуки до любви” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 „Песни для любимых” 15:00 Комедия Леонида Гайдая „Спортлото-82” 16:35 Ирина Муравьева, Александр Абдулов в фильме „Карнавал” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 „Карнавал”. Продолжение 19:30 „Две звезды” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45 „КВН”. Премьер-лига 01:10 Приключенческий фильм „Исчезающая точка” 02:45 Александр Абдулов в комедии „Страховой агент” 03:50 Фильм „Песни моря” 06:00 Știri. 6:30 Program de divertisment. 7:00 Știri. 7:30 Program de divertisment. 8:00 Știri. 8:25 Program de divertisment. 9:40 Понять простить. 10:40 сериал Невидимки. Детектив. Россия 2010 13:45 сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:20 Большая разница. 21:20 сериал Невидимки. Детектив. Россия 2010 0:00 Новости. 0:20 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE BEAU VÉLO DE RAVEL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 PARDONNEZ-MOI 8:00 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MATIERE GRISE DOC (26’) 2014/RTBF 10:05 FLASH INFO 10:07 CAJOU 10:14 CAJOU 10:21 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 MARCELINO 11:30 HELVETICUS 11:36 ARTZOOKA ! 12:00 ALORS ON CHANGE ! 12:30 TOUT LE MONDE DEHORS 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:37 OSER UNE AUTRE VIE 14:00 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN ÉTÉ EN FRANCE 15:59 DESCENTE EN CUISINE 16:56 LA TÉLÉ DE A @ Z 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:38 FORT BOYARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 TEMPÊTES 2:31 D6BELS ON STAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 4:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

17

Duminică AUGUST

6.05, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15 Eterna chemare a plasticianului Theodor Buzu. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.05, 11.35 Documentar. «La drum!». 8.40 Dialog social. 9.00 Documentar. «360 grade GEO: Letiția și lupii ei». 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. «New York. Confidențial». 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00, 19.50 Eugen Doga.

Concert extraordinar. Iași. 16.30 World stories - lumea în reportaje.

17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric.

18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Ora stelelor. 21.25 Fotbal non-stop. 22.20 Film. «DOR DE VIS» (SUA, 2005). 0.15 Erudit-cafe. 1.00 Film. «CU IUBIREA LA PSIHIATRU» (SUA, 2005). 2.45 Legendele muzicii.

2.55 Festivalul folcloric al obiceiurilor și tradițiilor populare «La umbra stejarului”. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. 07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Clona (r) 01:45 Serial: Războiul sexelor 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Acasă în bucătărie (r) 04:45 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Diva cu greutate, ep.13 , sezon 1 (ultimul) 11:00 Film: Răzbunarea dragonului negru (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Masterchef - Proba celebrității (r) 15:15 Film: Aventuri în parcul de distracţii (r) 17:00 Film: Air America 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Codul lui Da Vinci 23:45 Film: Tranzacția 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Las Fierbinți, sezon 4 (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:25 Николай Рыбников, Алла Ларионова в фильме „Седьмое небо” 06:00 Новости 06:10 Фильм „Седьмое небо”. Продолжение 07:05 Елена Яковлева в фильме „Шальная баба” 08:35 „Служу Отчизне!” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:15 „По следам великих русских путешественников” 14:20 „Что? Где? Когда?” 15:30 „Среда обитания” 16:25 „Про доброе старое кино” 17:25 „Минута славы” 19:00 „Куб” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 Премьера. „ДОстояние РЕспублики: Расул Гамзатов” 00:10 „Повтори!” Пародийное шоу 02:05 Уитни Хьюстон в фильме „В ожидании выдоха” 06:00 Новости. 6:30 Program de divertisment. 7:00 Новости.

7:30 Program de divertisment. 8:00 Новости. 8:25 Понять простить. 10:00 „Autostrada”. 10:30 Большая разница. 11:25 сериал Невидимки. Детектив. Россия 2010 14:20 сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:20 сериал Невидимки. Детектив. Россия 2010 23:00 Большая разница.

0:00 Новости. 0:20 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 DE BIG APPLE À GREEN APPLE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:25 WARI 8:01 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:07 CAJOU 10:14 CAJOU 10:21 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 MARCELINO 11:30 HELVETICUS 11:34 TACTIK 12:00 PAROLES DE CLIP 12:07 JOUR DE RUGBY 13:00 FLASH INFO 13:05 PARTIR AUTREMENT 13:58 NEW YORK - NEW YORK 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES & DES AILES 17:00 UN AIR DE FAMILLE 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ 19:38 ZOG ET LES RIVIERES DU CIEL 20:32 DEVANT L’OBJECTIF, TONY FRANK 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 TOUT FEU TOUT FLAMME 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 BERNARD BOVET, LE VIEIL HOMME À LA CAMÉRA 2:38 RÉTENTION 2:54 FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 4:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

8-15 august Berbec Ce schimbare! Provocările vieţii te incită. Ieși din cochilie, vei simţi nevoia de un spaţiu mai larg și de mai multă libertate. Vei spune adio obiceiurilor de a conferi siguranţă tuturor acţiunilor tale cotidiene.

Taur Te vei simţi depășit(ă) de evenimente și fără energie. Amintește-ţi că schimbările bruște de stare de spirit sunt periculoase numai dacă le negi și că nu este nimic în neregulă dacă te simţi melancolic(ă).

Gemeni Vor apărea unele mici surprize plăcute. Vei deveni deschis(ă) spre viitoare oportunităţi sentimentale. Simţi nevoia să faci lucruri noi, apar oportunităţi de călătorie, poate împreună cu un prieten drag, poate împreună cu o persoană iubită.

Rac Vei avea tendinţa să fii mai preocupat(ă) de afaceri. Trebuie să te asiguri că ai stabilit o bună ierarhie a priorităţilor. Ai nevoie de dragoste și respect și doar astfel vei putea să-ţi concretizezi visurile.

Leu În timp ce te bucuri de compania cuiva nu vrei ca această persoană să-și facă o părere greșită. Dragostea aduce după ea recompense și nu ai nevoie să blochezi sentimentele care ies la suprafaţă.

Fecioară Ești bucuros(ă) că ţi s-a acordat încredere, dar ești conștient(ă) că nu meriţi acest lucru. O relaţie specială înflorește acum, după ce ai rezolvat câteva nelămuriri, dar trebuie să-ţi controlezi reacţiile.

Balanţă Primești vești bune în legătură cu o afacere. Profită de ocazie pentru a face faţă concurenţei care nu este întotdeauna loială. Vei ști în mod intuitiv ce atitudine trebuie să adopţi.

Neliniștile legate de slujbă se risipesc.

Scorpion Îţi regăsești moralul. Un nou element îţi iluminează viaţa. Vei ieși cu brio dintr-o situaţie complicată. Vei suporta o perioadă dificilă graţie optimismului care te caracterizează. Meriţi recompensa pe care ţi-o dă viaţa.

Săgetător Perioada plină de stres și angoase a trecut, vei avea parte de calm. Este bine să eviţi excitantele precum cafeaua, tutunul sau alcoolul. Trebuie să permiţi sistemului tău nervos să se regenereze și să se relaxeze.

Capricorn Ești dinamic(ă), sigur de tine, iar fizicul și psihicul funcţionează la cei mai înalţi parametri. În plus, astrele sunt favorabile pe plan profesional. Vei găsi în drumul tău sprijinul necesar pentru a progresa.

Vărsător Nu ezita să utilizezi puterea de convingere pentru a obţine ceea ce vrei, chiar dacă este vorba despre o persoană importantă. Este momentul ideal pentru a cere o favoare pentru că îţi va fi de ajutor.

Peşti Este un moment ideal pentru a-ţi face cunoscută bucuria. Comunici celor apropiaţi o decizie pe care ai luat-o în urmă cu mult timp. Nu trebuie să-ţi pară rău, poţi chiar să te feliciţi în mod sincer.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 798 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

8 AUGUST 2014

FARMACIA NATURII Busuiocul, plantă aromatică cu multiple avantaje pentru sănătate

Busuiocul este cunoscut pentru efectele sale antispastice, îndeosebi asupra aparatului digestiv. Este recomandat femeilor însărcinate și care alăptează, pentru proprietățile sale galactogene (care stimulează secreția de lapte). Bogat în vitaminele A și C, în calciu și fosfor, are o acțiune antioxidantă care contribuie la încetinirea îmbătrânirii celulare.

Uscat, busuiocul furnizează și vitamina K, esențială în procesul de coagulare a sângelui.

Este cunoscut și ca antiinflamator, antibacterian și antiseptic.

Aplicat pe piele, poate alunga țânțarii. În plus, îi calmează pe cei neliniștiți, stresați sau care suferă de insomnii.

La fel ca alte plante aromatice – coriandrul, de exemplu –, busuiocul nu trebuie fiert multă vreme fiindcă se înnegrește și devine amar.

Ca să își păstreze cât mai bine savoarea, este recomandabil să fie consumat crud – frunze sau tocat – sau să fie adăugat în mâncare chiar la sfârșitul preparării termice.

Femeia.ro

FLUX

STUDIU

Dulciurile, alcoolul şi mâncarea prea sărată scad productivitatea Anumite alimente au consecințe dezastruoase asupra activității cerebrale, iar nutriționiștii recomandă consumul lor în cantități cât se poate de mici. Printre cele care ucid lent inteligența se numără dulciurile, scrie references.be.

Busuiocul se numără printre cele mai apreciate plante aromatice, care prezintă și multe avantaje pentru sănătate.

15

Zahărul nu dăunează doar siluetei, ci și creierului. Pe termen lung, consumul de dulciuri creează probleme de natură neurologică, alterează memoria și capacitatea de învățare.

Un al doilea element neindicat este alcoolul, care afectează, în primul rând, ficatul. Consumul de alcool în exces produce pe termen lung confuzie mentală și tulburări de memorie.

Este afectată și memoria de lucru: memorarea unui nume, a unui număr de telefon sau a unei adrese pentru o acțiune imediată devine mai grea.

Alimentele fast-food, al treilea aliment menționat de references.be, modifică substanțele chimice din creier și provoacă simptome legate de depresie și anxietate, arată un studiu recent, realizat de cercetători de la Universitatea din Montreal (Canada).

Acest tip de alimente foarte grase sca-

de producția de dopamină, substanță responsabilă de starea de bine și de sentimentul de fericire. Dopamina întărește și funcțiile cognitive, capacitatea de învățare, motivația și memoria. Și alimentele prăjite contribuie la scăderea productivității. Ele conțin produse chimice, aditivi, intensificatori de gust care distrug lent celulele nervoase ale creierului.

Mâncărurile preparate sunt mereu mai grase și mai sărate decât cele pregătite acasă. În plus, conțin mulți aditivi, coloranți și conservanți, toate cu impact semnificativ asupra sistemului nervos. Conținutul acestor alimente poate crește și riscul unor boli degenerative, ca Alzheimer.

Alte alimente nerecomandate pentru creșterea productivității sunt cele prea sărate, sarea având un impact negativ asupra presiunii arteriale și crescând riscul de boli cardiace. Studii științifice au arătat că un consum prea mare de sare poate afecta funcțiile cognitive și împiedica procesele de gândire.

Carnea prelucrată nu este nici ea bună pentru cine vrea să aibă o productivitate crescută. Proteinele sunt

primordiale pentru menținerea unei sănătăți bune, iar în carne se găsesc cele mai multe proteine de calitate.

Trebuie însă evitată carnea prelucrată (cârnați, mezeluri), care, contrar proteinelor naturale ce ajută la întărirea sistemului nervos, îl slăbesc. Pentru aportul de proteine se recomandă peștele proaspăt (ton sau somon), produsele lactate, nucile și semințele încolțite.

BIROUL CHIRURGULUI GENERAL AL SUA AVERTIZEAZĂ

Nu vă bronzaţi și salvaţi-vă pielea!

Cei care vor să se bronzeze în această vară ar trebui să se oprească - să caute umbra, să poarte o pălărie și să apeleze la cremele de protecție - dar indiferent ce ar face, să se țină departe de saloanele de bronzat, avertizează biroul chirurgului general al SUA, preluat de USA Today. Într-un raport lansat recent de chirurgul general, cancerul de piele este o „problemă majoră de sănătate publică”, iar expunerea excesivă la raze ultraviolete, în saloanele de bronzat sau la soare, este o cauză majoră a acestui tip de cancer.

Avertizarea survine la doar două luni după ce o agenție americană responsabilă cu reglementarea în domeniul medical, Food and Drug Administration, a anunțat că va solicita în curând ca lămpile și paturile de bronzat să fie prevăzute cu etichete care să recomande ca acestea să nu fie folosite de persoane mai tinere de 18 ani.

Potrivit noului raport, numărul de cazuri de cancer de piele, spre deosebire de alte tipuri de cancer, continuă să

crească în SUA. Aproape 5 milioane de persoane din Statele Unite sunt tratate pentru cancer de piele în fiecare an, la un cost de 8,1 miliarde de dolari. Aproximativ 63.000 de cazuri sunt cazuri de melanom (cea mai gravă formă), iar 6.000 dintre acestea sunt legate direct de bronzatul la salon.

Răcoritoarele îndulcite afectează considerabil capacitatea de memorare a copiilor. Este tema unui amplu articol publicat în Le Point, ediţia online, bazat pe un studiu de ultimă oră al cercetătorilor de la Universitatea California de Sud. Obezitate, diabet, hipertensiune, creșterea riscului de infarct... Și lista studiilor care semnalează necazurile provocate de răcoritoarele carbogazoase și alte băuturi se completează continuu cu noi și noi cercetări.

Recent, cercetătorii de la Universitatea California de Sud evidenţiau legătura dintre acestă băuturi și memorie. “Rezultatele noastre arată că, în exces, consumul băuturilor îndulcite înainte de maturizare interferează cu capacitatea creierului nostru de a funcţiona normal și a-și aminti informaţii esenţiale din mediul nostru, explica recent autorul referent al acestui studiu, doctorul Scott Kanoski, în cadrul unei conferinţe de presă. Cercetătorii se tem, de asemenea, că urmările consumului de băuturi îndulcite în copilărie și adolescenţă se văd mai târ-

ziu în capacitatea de memorare a adulţilor. Studiul vizează toate tipurile de băuturi îndulcite, de la cele carbogazoase la sucurile de mere îndulcite până la limonade. Testele efectuate în laborator au indicat afectarea capacităţii de învăţare și memorare la rozătoarele tinere. Pe lângă acest declin, s-a stabilit că băuturile îndulcite sunt cauza inflamării hipocampului, regiune esenţială din creier pentru funcţia memoriei, care este foarte sensibilă la factorii de

Agerpres.ro

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL Cum purtăm salopetele vara aceasta Atenţie, avem o nouă piesă vestimentară preferată! Salopeta.

mediu, printre care alimentaţia. Hipocampul joacă un rol cheie în formarea amintirilor, organizarea și stocarea informaţiilor, în stabilirea legăturii dintre memoria emoţiilor și simţuri. În timp ce consumul de zahăr la copii ar trebui să fie de trei linguriţe pe zi, în realitate, el este mult mai mare: în SUA, de zece ori (34 de linguriţe), în Franţa, de 3-4 ori. O doză de 33 cl conţine zece linguriţe de zahăr. Inclusiv băuturile light sunt periculoase din acest punct de vedere. De altfel, au fost aduse dovezi că riscul de diabet, în cazul femeilor care consumă frecvent bături light, este mai mare comparativ cu riscul celor care se delectează zilnic cu bături îndulcite clasice.

American Heart Association consideră că acest tip de băuturi ar fi responsabile de 180.000 de decese anual, la nivel global, iar eforturile autorităţilor de a stopa acest flagel nu fac faţă loby-ului producătorilor. Exemplul primarului New York-ului este pilduitor. El s-a luptat să fie interzise băuturile XXL și să promoveze proiectul de taxare a acestora. Dar rezultatele sunt departe de a fi cele așteptate.

E cazul să îţi eliberezi puţin garderoba, să lași de o parte rochiile maxi, și să alegi piese vestimentare care îţi pun în valoare bronzul ciocolatiu. Cu toate că am intrat în ultima lună din vară, nu ne putem gândi absolut deloc la outfituri monotone, care să anticipeze toamna, de aceea preferăm să lăsăm imaginaţia să zburde... cel puţin cât încă mai este vreme pentru așa ceva!

Atenţie, avem o nouă piesă vestimentară preferată! Salopeta sau, mai exact, playsuit-ul. Perfectă pentru zilele călduroase de vară în care sintagma less is more se aplică în totalitate... cel puţin atunci când vine vorba de elemente vestimentare cât mai lejere. Vestea bună este că îl putem purta oriunde, pentru că printr-o accesorizare corectă el poate fi de impact atât la un pool party, cât și la o plimbare relaxantă în weekend.

Materialul, printurile și modelul rămân la alegerea ta!

Jurnalul.ro

Glamourmagazine.ro

Antena3.ro

Răcoritoarele slăbesc memoria copiilor American Heart Association face responsabile aceste băuturi de foarte multe decese.

Trebuie evitați și îndulcitorii artificiali. Cine vrea să aibă o siluetă de invidiat crede că produsele light sunt o idee bună. Acestea înlocuiesc zahărul cu îndulcitori artificiali care conțin mai puține calorii, dar care pot avea efecte nefaste asupra sănătății. Consumat în cantități mari, aspartamul încetinește funcțiile creierului și scade capacitatea de învățare, încheie references.be.

FLUX

16

Magazin

8 AUGUST 2014

Peştera labirint din Dobrogea.

Misterul oraşului subpământean! În Dobrogea, la numai câţiva kilometri de Mangalia, se află un loc extrem de atractiv pentru speologi, arheologi, istorici, dar și pentru iubitorii de mistere. De Peștera Limanu se leagă atât descoperiri știinţifice cu caracter de unicat mondial, cât și legende străvechi, fundamentate pe realităţi istorice confirmate. Au trecut așadar peste două mii de ani de când știm că acest labirint subpământean era cunoscut și utilizat de localnici, totuși se pare că el mai are încă destul de multe enigme nedescifrate.

Păcatele proconsulului Crassus Reputatul arheolog și istoric bucureștean dr. Vasile Boroneant a explorat în amănunţime Peștera Limanu, ghidându-se și după o foarte valoroasă relatare din „Istoria romană” a lui Dio Cassius. Acesta scrie despre expediţia în Moesia Inferior a proconsulului Marcus Licinius Crassus, în anii 29-28 î.Hr., împotriva geto-dacilor conduși de Dapyx și în sprijinul interesat al altui conducător local, Roles; interesat, deoarece scopul principal al romanilor era acela de a pune stăpânire pe întreaga Dobroge. Deși Dapyx a rezistat un timp „într-un loc întărit”, el a fost trădat și, după victoria lui Crassus,

romanii s-au îndreptat spre peștera Keiris (sau Keiras). Aceasta, afirmă Dio Cassius, era „atât de vastă și de puternică încât, după cum spun legendele, până și titanii se refugiaseră aici, după înfrângerea suferită din partea zeilor”. În galeriile peșterii, localnicii „își căraseră avuţiile mai de preţ și toate turmele. După ce descoperi toate gurile peșterii, ieșiri întortocheate și greu de găsit, Crassus le zidi, și, în acest fel, îi sili pe refugiaţi să se predea, pe calea înfometării”.

Oraşul subpământean Fapta extrem de crudă a necruţătorului proconsul ne aduce peste timp și informaţii despre magnifica peșteră, care este, aproape sigur, cea de la Limanu, numită și peștera de la

Caracicala ori „de la Icoane”. Icoane reprezentate, de fapt, de desene realizate pe tavan și pereţi, descoperite de V. Boroneant în 1971, artă de factură rupestră. Ulterior, s-a constatat că labirintul subteran are în compunere o vastă reţea de coridoare cu pereţii și tavanele cioplite drept, săli și galerii naturale sau săpate de oameni, consolidate cu coloane de piatră. La distanţe diferite, există firide pentru opaiţuri, iar „legăturile dintre coridoare au fost marcate cu semne al căror tâlc era cunoscut doar de locuitorii de atunci ai peșterii, servind ca puncte de orientare”, afirmă dl Boroneant. În partea de nord, există două camere cu altare, alte sectoare având clădite chiar și ziduri, iar un spaţiu se presupune că putea servi ca ascunzătoare secretă ori ca mormânt.

Toate spațiile locuite beneficiau de un sistem de aerisire bine realizat. În ce privește desenele, simbolurile și semnele de orientare, acestea sunt foarte diverse, acoperă ca datare o perioadă mare, până în secolul XI d.Hr. și înfățișează figuri de oameni (fiecare având mâna dreaptă terminată cu o stranie pată neagră), de animale, de păsări. La circa 35 de me-

DESCOPERIRE EPOCALĂ ÎN CHINA

Arheologii au găsit o adevărată comoară într-un mausoleu vechi de peste 2.000 de ani

tri de la intrare se află și un bloc de piatră pe care sunt gravate trei figuri umane, reprezentare parțial distrusă.

Un unicat terestru În memoria localnicilor se păstrează informaţia că o galerie a Peșterii Limanu ar ajunge departe, dincolo de graniţa cu Bulgaria. Oricum, nu sunt mulţi cei ce s-ar aventura în adâncurile ei, întrucât riscul de a te pierde în labirint e foarte mare, numeroase coridoare semănând între

ele până la identitate. Pe de altă parte, speologii sunt foarte interesaţi de ea, fiind verificat faptul că Peștera Limanu face parte dintr-o vastă reţea de galerii subterane, prin care se drenează apele provenite din plăcile de calcare. Din acest sistem face parte și Peștera Movile, situată la numai 3 km de Limanu, care a făcut senzaţie în întreaga lume. Aici s-a descoperit singurul ecosistem subteran chemo-autotrof de pe planetă.

Sursa: efemeride.ro

Primul festival EtnoBalcanic din Moldova

Arheologii din China anunţă descoperirea unui mausoleu vechi de 2.100 de ani, care conţine încă o parte din comorile cu care fusese îngropat regele.

Complexul funerar aparţine regelui Liu Fei, care a murit în anul 128 î.e.n. și care a domnit în regatul Jiangdu, care pe atunci era parte a unui mare imperiu.

Mausoleul a fost descoperit în regiunea Xuyi din Jiangsu. Deși a fost jefuit, arheologii au mai găsit aici o adevărată comoară: peste 10.000 de artefacte, piese de aur, argint, bronz și jad.

De asemenea, au mai găsit multe care de luptă în mărime naturală, alături de unele mai mici.

Complexul funerar include 3 morminte principale, 11 morminte secundare, 2 puţuri pentru care și cai și 2 puţuri pentru depozitarea armelor.

Există și ruinele unui zid care înconjura acest complex, care avea o lungime de 490 de metri.

Mausoleul a fost excavat în perioada 20092011, deoarece vestigiile arheologice erau puse în pericol de săpăturile la o carieră din apropiere.

Camera funerară a regelui Liu Fei are 35 de metri lungime și 26 de metri lăţime.

Arheologii au mai găsit o bucătărie special amenajată pentru rege și alimente de care să se bucure acesta în viaţa de apoi: resturi de fructe, carne, seminţe și scoici.

Din păcate, sicriul regelui a fost distrus în timpul unui jaf, iar trupul lui a dispărut. În al doilea mormânt principal, arheologii au găsit un sicriu de jad intact, acesta fiind singurul artefact de acest fel rămas intact.

După moartea lui Liu Fei, fiul său, Liu Jian, s-a răsculat împotriva împăratului și a fost înfrânt.

Scriitorii din acea epocă au relatat și despre orgiile sexuale pe care le practica Liu Jian, care ar fi petrecut o noapte alături de 10 femei într-un cort amplasat chiar deasupra mormântului tatălui său.

Importanta descoperire arheologică a fost publicată în revista Chinese Archaeology.

Sursa: descopera.ro

Festivalul Etno-Balcanic se va desfășura în zilele de 16 și 17 august la Complexul Etno-Cultural VATRA și promite un show incendiar cu muzică răsunătoare din Balcani. Participanţii la eveniment vor putea lua cunoștinţă de tot ceea ce înseamnă cultură balcanică prin intermediul unor concerte, spectacole și expoziţii tipice acestei culturi.

Artiști de la noi din ţară, dar și din România, Ucraina, Serbia vor urca pe scena complexului pentru a da tonul sărbătorii și pentru a oferi posibilitate oaspeţilor să asculte muzică autentică de calitate. Printre invitaţi se vor număra Argatu’, AD-HOC, Subcarpaţii, Fanfara Zece Prăjini/Shukar din România, Šidski Trubači (Serbia), Toporkestra, Ucraina, Ansamblul Dor Basarabean din Ismail, Ucraina, precum și mai mulţi interpreţi și formaţii din Republica Moldova: DinaRatri, Inna Bondari, Tharmis, Plăieșii și alţii.

De asemenea, pe teritoriul complexului vor fi deschise pentru vizitatori expoziţii ale etniilor balcanice ce locuiesc în Republica Moldova, cunoscând astfel, tradiţiile și cultura lor păstrată din moși strămoși. În afară de concertele susţinute de invitaţi, programul festivalului mai include proiecţii de film, Fire show, master-class-uri cu

meșteșugari, târguri de artizanat, show gastronomic, un program special pentru copii.

Participanţii vor găsi aici o zonă de camping cu specific rural și o grădină Zoo. În cadrul Festivalului Etno-Balcanic vor veni cu un program artistic și reprezentanţii minorităţilor etnice. Romii, ucrainenii, rușii, găgăuzii, bulgarii, polonezii, dar și reprezentanţii altor etnii, vor prezenta meșteșuguri, broderie, port popular, programe de muzică și dans și vor face demonstraţii culinare.

Nelipsită va fi și mâncarea la ceaun, cafeaua la nisip, ţuica, gulașul, dar și alte gustări din bucătăria balcanică.

Preţul biletului pentru o zi este de 50 de lei și 80 de lei pentru două zile. În ziua evenimentului, biletele vor fi comercializate și la intrarea Complexului. Accesul publicului la festival se va permite începând cu ora 11:00.

Complexul va pune la dispoziţie o zonă de camping și poate da în chirie câteva zeci de corturi pentru 2-15 persoane la un preţ accesibil. Numărul acestora fiind însă limitat, cel mai bine este ca doritorii de a rămâne la festival peste noapte să vină cu corturi personale.

Pentru a ajunge la Complex, în zilele festivalului va fi organizat și poate fi luat transport special, din sectorul Sculeni al Capitalei.

Microbuzele vor circula tur-retur, iar preţul biletului va fi de 25 de lei.

FLUX