Ziarul Flux, Ed. 37 (962)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 10 octombrie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 10.10.2014

Sf. Mc. Calistrat

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Democraţia și libertatea adevărată, mai înainte de toate, cer moralitate.

Ion Heliade Rădulescu

1 EURO..............................18.8141 1 Dolar american ............. 14.7429 1 Leu românesc ................. 4.2732 1 Rublă rusească ............... 0.3694 Timpul probabil: 10.10.2014

11.10.2014

Soare, 7 20 0C

Soare, 7 20 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

ACTUAL

PAGINA

PAGINA

ECONOMIC

Piaţa petrolului din Moldova, controlată de străini şi politicieni

8

PAGINA

GEOPOLITIC

Pacea în Est. Şi în România

9

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 37 (962)

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

20,00 lei

60,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei

48,00 lei

PAGINA

EXTERNE

Producătorii agricoli nu sunt mulţumiţi nici de modul în care Guvernul a decis să le acorde compensaţii, nici de preţurile pe care le oferă fabricile de procesare.

Totodată, ei afirmă că, deși li s-a promis că de la 1 septembrie vor putea exporta liber în Uniunea Europeană, există mai multe impedimente care nu le permite să facă acest lucru. Astfel, ei se declară în culmea disperării, pentru că nu-și pot realiza producţia nici pe piaţa internă, nici pe cea externă.

Producătorii de fructe au acuzat că nu au fost consultaţi la elaborarea regulamentului de acordare a compensaţiilor și au cerut modificarea acestuia. Agricultorii suportă pierderi considerabile, în condiţiile în care procesatorii achiziţionează merele, de exemplu, la preţul de doar 50 de bani pentru un kilogram. În același timp, sutele de fermieri care au livrat fructe fabricilor de procesare la un preţ derizoriu, riscă să nu mai primească niciun fel de compensaţii.

Continuare în pag. 2

Planul Roşca – o viziune strategică asupra viitorului ţării XXX

Experţi: Virusul Ebola ar putea ajunge în Franţa şi Marea Britanie până la sfârşitul lunii octombrie PAGINA

OPINIE

Despre experţi, ostaşi de hârtie şi sacralizarea statu-quoului

Ignoraţi de stat după ce nu mai au bani pentru poliţa medicală

(citiţi pag. 4-5)

Pe cine a trădat Leancă atunci când a căzut la pace cu Filat?

10

GPF

ABONAREA 2014

Organizaţiile de fermieri ameninţă cu proteste: „Am fost duşi în eroare. O piaţă a fost închisă, iar acces la alte pieţe nu avem”

Lupul paznic la oi

7

EDI|IA DE VINERI

După stabilirea listei candidaţilor PLDM la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, „problema liderului” din cadrul formaţiunii pare să nu mai fie de actualitate. Șeful partidului, Vladimir Filat, și-a ocupat locul binemeritat din capul listei, premierul Iurie Leancă a fost plasat pe poziţia secundă, fiindu-i acceptată, în schimb, lista de candidaţi cu care, se zice, a venit la ședinţa Consiliului Naţional Politic.

Continuare în pag. 3

Sistemul de asigurări în medicină a devenit obligatoriu acum 10 ani. Deși a fost instituit pentru a garanta cetăţenilor acces echitabil la asistenţa medicală, acesta încă nu și-a demonstrat pe deplin eficienţa. Cazul lui Vladimir Duplinschi, șomerul băgat la închisoare după ce s-a opus sistemului și a refuzat să plătească amenda, pentru că nu și-a cumpărat poliţa medicală, i-a făcut pe mulţi să tragă o singură concluzie: Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) este o instituţie care strânge bani, dar nu oferă nici drepturi egale, nici calitatea serviciilor pe care oamenii sunt obligaţi să le achite. Cei care se împotrivesc riscă să ajungă la „închisoarea datornicilor”. Compania se judecă acum cu alte 118 persoane care au datorii la Fondul de asigurării obligatorii de asistenţă medicală, se menţionează într-un material al Centrului de Investigaţii Jurnalistice.

Continuare în pag. 6

FLUX

2

Actual

10 OCTOMBRIE 2014

Organizaţiile de fermieri ameninţă cu proteste: „Am fost duşi în eroare. O piaţă a fost închisă, iar acces la alte pieţe nu avem” Urmare din pag. 1 Asigurările cum că vor putea exporta mai multe fructe pe piaţa europeană, după ce a fost pierdută cea tradiţională din Est, nu au fost decât un bluf, o încercare de a tempera spiritele. În primul rând, Uniunea Europeană solicită soiuri de mere pe care producătorii noștri nu le au.

Apoi, producătorii moldoveni sunt nevoiţi în continuare să prezinte garanţii bancare pentru întreaga producţie exportată, care se pot ridica la mii de euro. În cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc miercuri, 8 octombrie, la agenţia „INFOTAG”, producătorul de fructe din raionul Orhei, Alexei Ivanov, a menţionat că situaţia este alarmantă, iar în nordul și centrul republicii, unde sunt livezi bogate de mere, fructele stau pe jos.

„Anul trecut am comercializat merele la întreprinderile de procesare cu 2 lei, iar în acest an cu 0,5 lei, adică la un preţ de patru ori mai ieftin. Acum apare întrebarea logică: preţul sucului în magazinele noastre s-a micșorat tot de patru ori?

Sau este o înţelegere dintre Guvern și întreprinderile procesatoare, sau este altceva la mijloc, dar nu este posibil ca merele pentru procesare să fie comercializate cu 50 de bani, în condiţiile în care preţul de cost este de 1,5-2 lei. Am fost într-o deplasare la Ocniţa și oamenii spun sincer că mai bine hrănesc vitele cu mere decât să le dea la procesare. Eu înţeleg că suntem în economia de piaţă, dar este și o limită a bunului-simţ”, a declarat Ivanov.

Directorul întreprinderii „Agro-product” din rn. Briceni,

Vlad Gamureac, a menţionat că în pofida promisiunilor autorităţilor, în prezent nu este comercializată nici 1-2% din toată producţia de mere. „Ni s-a spus că de la 1 septembrie vom exporta liber în UE. În practică, situaţia este diametral opusă. Am încercat să vindem mere pe piaţa din Ro-

Lupul paznic la oi Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), cei care trebuie să verifice veridicitatea declaraţiilor de avere și de interese ale persoanelor cu funcţii importante în stat, deţin chiar ei venituri și bunuri nedeclarate. Cel puţin, la această concluzie a ajuns comisia parlamentară specială de control a declaraţiilor cu privire la venituri și proprietate ale președintelui și membrilor CNI, care a constatat numeroase încălcări din partea acestora.

Comisia parlamentară, din a cărei componenţă au făcut parte deputaţii PLDM, Iurie Apostolachi și Agache Anghel, liberalul reformator, Vadim Cojocaru, și ex-democratul Iurie Bolboceanu, au verificat declaraţiile președintelui CNI, Anatol Donciu, vicepreședintelui Victor Strătilă, precum și a membrilor comisiei Leonid Morari, Vera Lupu și Dumitru Prijmireanu.

Astfel, potrivit comisiei, Anatol Donciu nu a declarat un automobil „VAZ”, dreptul de folosinţă asupra a două automobile de model „Mercedes” și „BMW”, un card bancar cu 17,6 mii de lei, precum și un teren de șase ari.

Vicepreședintele CNI, Victor Strătilă, nu a declarat o mașină de model „Mazda”, fabricată în 1990 și reînmatriculată în 2013, în declaraţia de avere a funcţionarului fiind scris că automobilul a fost vândut. Și ceilalţi membri CNI au „uitat” la completarea declaraţiilor de existenţa unor automobile, conturi bancare și terenuri.

Vera Lupu nu a trecut în declaraţia de avere un automobil de model „VAZ”, unul de model „Hyundai” și o „Toyota Camry” din 2007, pentru care deţine drept de folosinţă. Membrii comisiei au stabilit că Vera Lupu i-a vândut fiicei sale mașina de model „Hyundai”, cu 76 de mii de lei.

Dumitru Prijmireanu nu a declarat o mașină „VAZ”, produsă în 1984 și reînmatriculată în 2013, un cont bancar deschis pe numele soţiei, cu peste 21 de mii de lei, și un card bancar cu peste nouă mii de lei.

Leonid Morari nu a declarat un automobil „VAZ” și un „Audi”, un card bancar cu circa zece mii de lei. În pofida abaterilor depistate, comisia parlamentară specială nu a constatat incompatibilitatea de funcţie a membrilor CNI, decât doar în cazul lui Leonid Morari, care, la momentul controlului, figura ca administrator al companiei de prestare a serviciilor de audit Audit-Service. În raportul comisiei se mai menţionează că s-au depistat cazuri în care Donciu și alţi membri ai CNI au modelat eventuala transmitere a activelor lor unor rude și prieteni.

Deputaţii au propus Parlamentului să opereze modificări și completări la mai multe legi, inclusiv Legea cu privire la CNI, privind salarizarea funcţionarilor publici, aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice și privind secretul de stat, pentru a preveni astfel de nereguli pe viitor.

Amintim că Anatol Donciu a ajuns în centrul unui scandal legat de tăinuirea averii chiar la numirea sa în funcţia de președinte al CNI de către Parlament, la 25 octombrie 2012.

Potrivit unei investigaţii realizate de „Ziarul de Gardă”, Anatol Donciu, care a lucrat anterior doar în sistemul bugetar, avea în proprietate o casă situată în sectorul Centru al capitalei, estimată la aproximativ cinci milioane de lei. Mai mul decât atât, imobilul nu fusese înregistrat la Oficiul Cadastral, deși locuia acolo deja de câţiva ani, ceea ce înseamnă că nu a achitat nici taxele cuvenite către stat.

FLUX

mânia, care ne este mai aproape. Am exportat câteva camioane în România, dar regulile UE cer importatorului de acolo să prezinte o garanţie bancară de 7 mii de euro pentru un camion de mere care costă 5 mii de euro. Ni s-a spus foarte clar „frate, frate, dar brânza e cu bani”. Nu se exportă nimic în

România, am fost duși în eroare. O piaţă a fost închisă, iar acces la alte pieţe nu avem”, a spus indignat Vlad Gamureac, precizând că producătorii de fructe sunt disperaţi și în prag de faliment.

Potrivit directorului adjunct al Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova AGROinform, Iurie Hurmuzachi, în acest an recolta de mere este foarte bogată, iar producătorii au reușit să sporească substanţial și competitivitatea producţiei, dar deja nu mai este piaţă de desfacere. „Este un cerc vicios din care nu vom putea ieși fără ajutorul autorităţilor. S-ar părea că agricultorii doar cer de la autorităţi, dar noi suntem cei care asigurăm locuri de muncă și venituri la buget, respectiv, avem nevoie de susţinere”, a spus Hurmuzachi.

Președintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a menţionat că în prezent, cantitatea de mere livrată la întreprinderile de procesare depășește de două ori cantitatea care urmează să fie subvenţionată de Guvern, care a alocat în acest sens 138 mil. de lei. „Acest lucru creează o stare de incertitudine în rândul agricultorilor și pune la îndoială corectitudinea procesului de alocare a compensaţiilor”, a atenţionat Slusari.

Producătorii agricoli au declarat că ei nu doresc proteste, ci vor ca problemele lor să fie rezolvate în mod civilizat, așteptând în acest sens propuneri concrete și viabile din partea autorităţilor. Pentru aceasta, ei le mai oferă un răgaz de două săptămâni.

FLUX

Criza de la Lukoil se extinde.

Scandalul ar putea trece Prutul?

Reprezentantul Lukoil dă de înţeles că autorităţile vamale și companii din Republica Moldova ar putea fi implicate în evaziunea fiscală de 230 de milioane de euro de la rafinăria Petrotel, aflată în vizorul procurorilor din România.

Scandalul din jurul afacerilor Lukoil pe piaţa locală se extinde. Procurorii, care suspectează mai multe firme ale rușilor, inclusiv rafinăria Petrotel, de evaziune fiscală, au impus sechestru asigurător asupra stocurilor de ţiţei și produse petroliere ale rafinăriei. În replică, reprezentanţii Lukoil au anunţat închiderea rafinăriei, iar urmarea ar putea fi trimiterea în șomaj a cel puţin 500 de oameni, angajaţi ai rafinăriei, informează Ziarul Financiar. În scandal s-a implicat chiar și premierul român Victor Ponta, care a subliniat importanţa Lukoil în economie, cu circa 3.500 de angajaţi și relaţii comerciale cu companii de stat precum Oltchim, Oil Terminal și Conpet. Totuși, el a insistat că nu dorește să amestece Guvernul în munca procurorilor.

Andrey Bogdanov, directorul general al rafinăriei Petrotel Lukoil, este urmărit penal și cercetat sub control judiciar pentru evaziune fiscală și spălare de bani, în dosarul în care compania rusă este suspectată de provocarea unui prejudiciu de 230 de milioane de euro.

Totuși, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești a dispus marţi, 7 octombrie, ridicarea sechestrului asupra conturilor și bunurilor Petrotel Lukoil, fiind înlocuit cu sechestru asupra altor bunuri puse la dispoziţie de companie, „pentru a da posibilitatea S.C. PETROTEL LUKOIL S.A. Ploiești să își desfășoare activitatea curentă în condiţii de normalitate cu terţii și să plătească drepturile salariale și contribuţiile la bugetul de stat”, au precizat procurorii.

Vladimir Nekrasov, prim-vicepreședinte al grupului Lukoil, responsabil de activitatea de rafinare și marketing, a venit miercuri la București, unde s-a întâlnit cu procurorul responsabil de dosarul în care rafinăria și alte firme ale grupului rus sunt acuzate de evaziune fiscală și spălare de bani.

Vicepreședintele Lukoil a atenţionat că sechestrul asigurător dispus de procurori se întinde asupra stocurilor minime de ţiţei și produse finite pe care compania este obligată să le constituie, conform legii, clădirile și instalaţiile rafinăriei, cât și creanţele acesteia la lanţul de benzinării Lukoil. „În momentul de faţă sunt blocate stocurile strategice pe care trebuie să le păstrăm conform legii, este vorba de petrol brut și 60.000 tone de motorină și benzină. Sub sechestru sunt și întreg patrimoniul rafinăriei și debitele Lukoil România către Petrotel. Am ajuns la o înţelegere cu procurorul în privinţa revizuirii acestor măsuri”, a spus Nekrasov.

Vladimir Nekrasov a mai afirmat într-o conferinţă de presă ţinută miercuri la rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploiești că s-a întâlnit cu procurorii care se ocupă de caz și că în urma negocierilor cu aceștia a ajuns la un compromis.

Acest „compromis” făcut între Lukoil și procurorii care instrumentează cazul va fi transmis mai departe la Moscova, unde se va lua decizia dacă rafinăria va fi sau nu repornită.

Rușii ameninţă că ar putea închide complet rafinăria dacă managementul de la Moscova nu este de acord cu noile condiţii.

Reprezentantul Lukoil a mai precizat că prejudiciul de

230 de milioane de euro pe care compania l-ar fi adus bugetului de stat prin evaziune fiscală și spălare de bani ar fi rezultat prin acţiuni de export care, de fapt, nu au fost efectuate, adică nu au fost plătite accizele și TVA-ul. „Noi nu am efectuat singuri aceste operaţiuni, ci am vândut către companii care livrau produsele în Republica Moldova. Vorbim fie de o eroare a vămilor, fie de neseriozitatea partenerilor”, a punctat Nekrasov.

Pe de altă parte, Lukoil Moldova s-ar putea pomeni în pragul unui deficit de carburanţi ca urmare a intenţiei rușilor din România de a sista activitatea rafinăriei Petrotel, informează portalul de știri deschide.md. „Sistarea activităţii rafinăriei din România ar putea crea probleme companiei și ne-am putea pomeni în pragul unui deficit de carburanţi în condiţiile în care Lukoil Moldova importă 90-95% din necesarul de carburanţi din România”, a declarat pentru deschide.md Feiruz Isaev, președintele Lukoil pentru Republica Moldova și Ucraina.

Experţii susţin însă că închiderea rafinăriei Petrotel nu este o problemă. Companiile petroliere din Republica Moldova, inclusiv Lukoil, pot importa carburanţi de la rafinăria Burgas a companiei Lukoil din Bulgaria, consideră aceștia.

Efectele închiderii Petrotel ar putea fi resimţite totuși și pe piaţa moldovenească, se arată într-o analiză mold-street.com. Or, circa 40% din benzina și motorina importată în ţară provenea de la rafinăria Lukoil din România.

Cele mai mari importuri le efectua compania Lukoil-Moldova, care asigură circa o treime din necesarul de carburanţi. Totodată, și alţi agenţi economici din Moldova efectuau importuri direct de la rafinăria Petrotel.

Specialiștii susţin că, chiar dacă în România există alte două mari rafinării Petrobrazi (Petrom) și Petromidia (Rompetrol-Kazmunaygaz), doar companiile locale din cadrul acestor grupuri pot cumpăra direct produse petroliere. Restul firmelor moldovenești pot contracta carburanţi doar prin intermediul reprezentanţelor Petrom și Rompetrol în Moldova, mai susţine sursa.

Mai menţionăm că acum câteva zile, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a sancţionat Lukoil Moldova pentru că nu a respectat prevederile Metodologiei de calcul și stabilire a preţurilor la produsele petroliere.

FLUX

Politic

10 OCTOMBRIE 2014

3

FLUX

Pe cine a trădat Leancă atunci când a căzut la pace cu Filat?

Urmare din pag. 1 Pe parcursul mai multor luni, presa, analiștii, au încercat să surprindă și să scoată la lumină orice semn de rivalitate dintre cei doi lideri liberaldemocraţi, au căutat argumente și au prezentat „probe” că schisma există.

Reală sau nu, concurenţa dintre expremierul și șeful PLDM, Vladimir Filat, și actualul premier, Iurie Leancă, a fost îndelung cultivată și exacerbată.

Comentatori de prin ograda cu trandafiri a democraţilor nu au contenit cu laudele la adresa actualului premier, care vrea și poate să schimbe situaţia din ţară, care, spre deosebire de fostul, se bucură de toată încrederea partenerilor occidentali, dar și a propriilor cetăţeni și, prin urmare, este musai să fie pus în capul listei PLDM. Pentru că altfel partidul se va duce „la fund”, va pierde dramatic din sprijinul electoratului (și de ce i-ar durea capul pe acești „trompetiști” de prin taberele adverse pentru scorul electoral al peledemiștilor?).

Mai mult decât atât, toţi acești analiști politici, bloggeri și comentatori au sugerat insistent că PLDM trebuie „săși schimbe liderul”, locomotiva. Pentru că Filat are o imagine negativă, care se transferă asupra partidului și îl duce spre „catastrofă”.

La rândul său, Filat s-a străduit din răsputeri să demonstreze că el este „șăfu” în continuare, că poporul îl iubește și că este în stare să ţină în mâini „frâiele partidului”. A convocat o ditamai întrunire în PMAN, sub flamuri europene, chit că pentru a aduce miile de oameni în piaţă au fost utilizate la capacitate maximă toate resursele administrative. Dar ce contează? Pentru Filat era important să le demonstreze rivalilor săi că poate să adune acești oameni în piaţă și că el personal, nu altcineva din partid, se bucură de „susţinerea puternică” a maselor. Șeful PLDM a participat (până la un timp) alături de premierul Leancă pe la tot felul de inaugurări și dări în exploatare, arătând că este și partea lui de merit (covârșitoare) în toate aceste realizări, dar și pentru a sugera că între ei doi domnește pacea și armonia. „Cu domnul Leancă ne cunoaștem de suficient timp. Împreună am lansat mai multe acțiuni care sunt departe de interesele personale. Avem și maturitatea necesară pentru a asigura unitatea, dar și mobilizarea necesară a partidului pentru a obține voturi”,

dădea asigurări șeful PLDM în cadrul unei emisiuni televizate.

Testul blocului electoral În ciuda acestor declaraţii, tensiunile și contradicţiile dintre cei doi nu au putut fi întotdeauna bine camuflate.

Mai ales, legate de presiunile care s-au făcut asupra PLDM pentru constituirea unui bloc electoral al partidelor din actuala guvernare pentru alegerile din noiembrie.

Vladimir Filat a exprimat de la bun început o poziţie clară în această privinţă, precizând că PLDM va merge separat în alegeri, însă este important să nu existe „agresiune” între respectivele formaţiuni politice.

“La alegeri, noi trebuie să obținem rezultate care se măsoară în mandate, de aceea vom merge separat”, a punctat el. Filat a făcut trimitere la anumite „măsurători” care demonstrează că în sumă, aceste partide pot să aducă „un rezultat mult mai bun” decât dacă ar participa la scrutin într-un bloc electoral.

Iurie Leancă, dimpotrivă, s-a arătat favorabil formării unui bloc electoral. Ce-i drept, acesta nu a formulat o opţiune tranșantă, vorbind în stil „diplomatic”, ba despre necesitatea unei coaliţii electorale, cu o singură listă, ba despre unitate „după alegeri”, pentru că „blocul, până la urmă, e o formulă, o formă foarte complexă de parteneriat politic”.

El a vorbit, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, despre „nevoia de a găsi o formulă și de a formaliza într-un mod anumit cum mergem în alegeri, pentru a reduce la minimum riscul apariţiei unui astfel de conflict.

Este firesc ca fiecare partid democratic să-și dorească să obţină un scor cât mai bun în alegeri, dar aceasta nu trebuie să se facă cu preţul revenirii comuniștilor la putere, a unui partid revanșat. Fiindcă atunci degeaba mai ia fiecare partid un scor mare”. Întâmplător sau nu, Leancă a susţinut, mai degrabă, punctul de vedere al democraţilor, care s-au declarat, în repetate rânduri, favorabili creării unui bloc electoral, decât al șefului său de partid. De aici și speculaţiile (întemeiate?) că Leancă ar fi fost sedus de farmecele dușmanului de moarte al lui Filat, Vladimir Plahotniuc.

Nu încape îndoială că pentru democraţi ar fi fost preferabil să meargă

în alegeri în cadrul unui bloc comun, deoarece perspectivele formaţiunii nu arată prea bine în sondajele de opinie (bănuim că în cele destinate uzului intern cifrele sunt și mai dezolante). Și aceasta în pofida acţiunilor întreprinse în ultima perioadă – de la sacii cu cartofi și alte daruri, până la turneul electoral cu miniștri prin ţară și simulacrul de alegeri interne.

Dezvăluiri din culise Și mai interesaţi de constituirea unui bloc erau liberalii reformatori, scoși de Filat de sub aripa lui Mihai Ghimpu și lăsaţi acum de izbeliște.

Partidul condus de Ion Hadârcă nu are nicio șansă să ajungă de unul singur în viitorul Parlament, mizând până în ultima clipă pe faptul că va fi luat în cârcă, în cadrul unui bloc.

Decepţionat peste măsură și sincer până peste poate, președintele PLR, Ion Hadârcă, a făcut zilele acestea dezvăluiri despre negocierile care s-au purtat cu Iurie Leancă pentru constituirea unui bloc electoral, cu el în frunte. De ce nu a ieșit pasienţa vom afla, probabil, mai târziu, cu ocazia altor dezvăluiri. Ceea ce știm cu siguranţă este că Leancă a cedat sau, mai degrabă, a ajuns la o înţelegere cu Filat. Spre nemulţumirea celor care au așteptat o scindare de proporţii în PLDM. Ceea ce a fost dispus să le dea Filat liberalilor reformaţi, au fost câteva locuri pe lista electorală a PLDM. Probabil, nu prea multe și nu chiar în capul listei. Tot de la Hadârcă am aflat că oferta a fost făcută prin intermediul Anei Guţu, însă a fost respinsă de formaţiune, pentru că PLR ar fi vrut să meargă la alegeri în bloc, dar cu listă proprie. Astfel că nici Ana Guţu nu s-a mai regăsit pe lista PLR. Și cum să nu ne amintim aici de AMN-ul lui Serafim Urechean, care, după ce a fost pus pe brânci de Filat, a fuzionat benevol „prin absorbţie” cu PLDM. Nu doar „suporterii” din afară ai PLDM au fost dezamăgiţi de faptul că Leancă a acceptat târgul cu Filat și nu a insistat să fie „numărul unu” în PLDM, ci, se pare, mai multe persoane din interiorul partidului. De exemplu, actuali deputaţi care nu se mai regăsesc pe lista electorală a formaţiunii. Deputatul liberal-democrat Simion Furdui afirma săptămâna trecută că Iurie Leancă ar fi venit la ședința Consiliului Politic Național cu un șir de condiţii, ameninţând că părăsește partidul, în cazul în care acestea nu sunt accepta-

te. Spre marele său regret, ele au fost acceptate. De asemenea, el a confirmat existenţa unei „scindări” în PLDM. Și dacă ţinem cont și de „dezvăluirile” lui Hadârcă despre negocierile care s-au purtat cu Leancă, trebuie să înţelegem că în formaţiunea condusă de Filat era așteptată un soi de rebeliune.

Cine a dorit scindarea PLDM-ului?

Mai voalat, așa cum îi stă bine unui diplomat, despre anumite „tulburări” și idei de schimbare vorbea cu puţin timp în urmă chiar premierul. În cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, Iurie Leancă afirma că PLDM „trebuie să demonstreze capacitatea de o anumită schimbare, de ajustare la realitățile noi, la așteptările oamenilor, la provocările noi și prin aceste schimbări, prin aceste ajustări, prin această capacitate de a demonstra că suntem pe potriva acestor așteptări ale oamenilor, pe potriva acestor probleme foarte complexe…”.

Premierul promitea să-și spună cuvântul și în privinţa aspiranţilor la un loc pe lista electorală a PLDM, care sunt vizaţi în dosare penale sau acuzaţi de corupţie: „Pentru mine contează și cine e primul, și cine e pe locurile 30 sau 40”.

Despre aceea că apele în partidul lui Filat nu erau tocmai liniștite vorbește și faptul că deputaţii liberal-democraţi au fost puși să semneze, acum aproxi-

mativ o lună, o declaraţie de fidelitate și de dragoste faţă de partid. Aceștia și-au reconfirmat „atașamentul pentru valorile și obiectivele PLDM” și au declarat că își vor exercita mandatul de ales al poporului „în componenţa fracţiunii parlamentare din care fac parte”.

Această declaraţie amintește de „jurământul” deputaţilor comuniști de acum câţiva ani prin care s-au obligat să-și folosească mandatul „în strictă conformitate cu deciziile colective ale Partidului Comuniștilor”. Nu mai zicem acum pe unde sunt semnatarii acelui angajament. De altfel, și membrii alianţei de guvernare (foste) se obligaseră, prin acordul semnat de cei trei lideri, să se respecte reciproc. Și am văzut cum s-au respectat.

Să lăsăm însă divagaţiile și să revenim la realitate. Constatăm, prin urmare, că rebeliunea, scindarea din PLDM nu s-a produs. Presupunem, pentru că nu a mai vrut Leancă. Sau pentru că l-a convins Filat ori altcineva.

Cei care i-au cântat până acum osanale premierului Leancă, singurul capabil să propășească atât ţara, cât și partidul, îi cântă acum prohodul. Îi „deplâng” cariera ratată de lider politic și îi demonstrează cu argumente imbatabile că nu are nicio șansă să mai ajungă premier după viitoarele alegeri. Pentru că „i-a trădat” pe cei care au avut încredere în el. Iar trădarea nu se iartă.

Ioana FLOREA, FLUX

NOTE DE PRIVITOR

Zoologia de partid Am revăzut zilele astea niște imagini cărora, mai înainte, nu le-am acordat mare importanţă. Mi s-au părut nostime, unele, altele, cum se întâmplă în cazuri din astea (îndată spun despre ce este vorba), pur și simplu, stupide. Adică nimic mai mult, la o primă și chiar secundă impresie. Între timp, vorba unui cunoscut critic, s-au produs modificări: imaginile cu pricina, peste care s-au așternut zilele câtorva ani, nu-mi mai compar nici nostime, nici stupide, ca odinioară.

Nu știu de ce la început le-am găsit așa, dacă azi mă înfiorează prin grotescul lor. Nimic ieșit din comun, aparent. Și totuși, o lugubră (nu exage-

rez) impresie se face simţită. Dar să mă explic odată. Este vorba de o sumă de imagini, digitale, făcute la un anume zaiafet. De fapt, era un chef pe linie de partid, cum scrie la carte. Totul avea loc în curtea unui înstărit (amicul lui X, finul lui Y, cum se aude) de la marginea unei localităţi.

(Imprecizia e de nevoie, se înţelege de ce!)

Deci curte. Dar nu în accepţia pe care o aveţi, de mic teren împrejmuit și aglomerat cu tot felul de acareturi. Accepţia aceasta, atunci m-am convins, e pe cale de a cădea într-o iremediabilă desuetudine. „Curtea” rivaliza, ca arie, cu un teren de fotbal; avea, în fund, un mic scuar; pe dreapta, cum intri, un iaz cu evidente pretenţii de lac și, într-un ţarc, situat în partea opusă (cu miză de simetrie, cum ar veni), ce credeţi?

Păi, niște căprioare get-beget, cum numai la Discovery dacă am mai văzut! Cât despre casa propriu-zisă, ar fi mai bine să tac, pentru că altfel ar merita descrisă crenel cu crenel, până la acoperișul într-o sumedenie de ape. Drăcească și suprarealistă mixtură de stiluri (dar și de mofturi de nouveau riche)! Nu mă abţin să parafrazez: spune-mi ce casă ai, ca să-ţi replic cine ești,

exact. În totul (și după calcule de amator), vreo trei-patru sute de mii (de euro, firește). O sumă de speriat. Nu mă întreb, naiv, de unde a făcut omul rost de atâta bănet, nici câte scrupule va fi strivit, ca să-și dureze palatul (oare cum i-ar fi arătat „ograda”, dacă în faza de proiectare ar fi avut sub ochi, să zicem, imaginea din survol a Schönbrunn-ului?). Cred că ar fi naiv și să întreb cum s-au adunat acolo, în seara aceea de toamnă, câteva sute de oameni, bărbaţi și femei, cu vârste între douăzeci și... cam șaizeci și ceva de ani. Se încheia o campanie (una dintre multele cu care ne pedepsim p’acilea), activul de partid trebuia, într-un fel, răsplătit pentru abnegaţie, devotament etc. (bla-bla-ul se cunoaște). Iată o oală pantagruelică, plină ochi cu frigărui. Colo, într-un foișor, niște damigene pântecoase: ţuică ori vin, negreșit. Un colţ de masă împănat cu sarmale, răcituri, verdeţuri. În plan secund, un clit uriaș de plăcinte. Există și zone mai de rafinament, cu icre negre și măsline, cu scrumbii și lămâi feliate tot una și una. Apoi inși toastând, inși dând pe gât păhărelul, inși prinși în horă sau dansând perechi. Fălci mestecând, ochi tulburi,

dame privind deocheat către convivi. Secvenţele de apogeu ar fi trebuit să le contemplaţi înșivă: e teribil ce face din om sentimentul datoriei împlinite! Testele de personalitate sunt o naivă tăbliţă pe lângă ce revelează ocazii din astea de a mânca și bea pe socoteală de partid. Se debutează, de regulă, în ipostază umană, dar se încheie, previzibil, în condiţie porcină...

Lugubrul însă nu vine de aici, desigur. Oameni cu chef am mai întâlnit, ca și femei, de altfel. Ţin minte bine perioada aceea: zile pline de incertitudine, dar și de interminabile privaţiuni. Aţi văzut profesori de școală cerșind la pensionare? Eu am văzut: tabloul nu se poate expedia în câteva cuvinte. Dincolo de imaginile nesfârșitei curţi, unde tocmai se îmbuiba activul, existau oameni care făceau realmente foame. Aici, cum am arătat, se consuma pe rupte. Nicio faţă pe care să poţi citi măcar simulacrul unei jene strict omenești. Sau (cer prea mult, evident) bătaia abia schiţată a unei remușcări. Pe mulţi îi cunoscusem mai înainte: nu păreau să aibă o marjă atât de mare pentru zoologic.

Ghenadie NICU, pentru ELUX

FLUX

4

Politic

10 OCTOMBRIE 2014

Planul Roşca – o viziune strategică asupra viitorului ţării Continuăm publicarea platformei electorale a Partidului Popular Creștin Democrat, lansată de formaţiune pe data de 1 octombrie.

Forţa statului se sprijină pe organele de forţă Pentru a combate corupţia și crima organizată, pentru a menţine ordinea publică și a asigura apărarea fiecărui cetăţean avem nevoie de organe de forţă viguroase în care să activeze oameni competenţi și responsabili.

Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii și Securitate, ai Centrului Naţional Anticorupţie, ai Procuraturii, ca și ofiţerii și soldaţii Armatei Naţionale, trebuie să se bucure de întreaga susţinere a statului. Oamenii în uniforme, care sunt gata să-și riște viaţa pentru ţară și pentru fiecare cetăţean, trebuie să aibă parte de salarii onorabile și de garanţii sociale deosebite.

PPCD este decis să restabilească drepturile angajaţilor organelor de forţă de a beneficia de locuinţe din contul statului, iar în lipsa acestora, de indemnizaţii pentru achitarea gazdei. PPCD va insista asupra dotării tuturor structurilor organelor de forţă cu mijloace tehnice moderne pentru a face faţă tuturor problemelor și provocărilor. Stârpirea corupţiei din aceste instituţii și promovarea unor persoane oneste și competente va constitui una dintre priorităţile de bază ale PPCD. O conducere puternică, o „mână de fier”, un guvern care să restabilească autoritatea statului are nevoie de caractere puternice și de adevăraţi patrioţi în sânul organelor de forţă.

Prin bărbaţii demni de respect și admiraţie, braţul viguros al statului va asigura supremaţia legii și triumful dreptăţii.

Restabilirea independenţei justiţiei La ora actuală, Consiliul Superior al Magistraturii nu mai este un organ capabil să garanteze independenţa autorităţii judecătorești și nici nu poate să asigure în mod efectiv autoadministrarea judecătorească.

După accederea la putere, actuala coaliţie a revizuit legislaţia în domeniu și a subordonat politic întregul sistem judecătoresc.

Un număr considerabil de judecători, în loc să se ghideze de lege,

execută comandamente politice sau iau decizii în funcţie de mita ce li se oferă. Corupţia a pătruns adânc tocmai în sânul autorităţii menite să efectueze justiţia. Astfel, justiţia a încetat să mai activeze în condiţiile unui stat de drept autentic.

Ca parte a justiţiei, Procuratura, de asemenea, a fost subordonată grupărilor oligarhice care controlează puterea de stat. Pentru a reforma această instituţie se impune schimbarea procedurii de numire a Procurorului General, asigurarea stabilităţii acestuia în funcţie pe durata mandatului, precum și garantarea independenţei procurorilor în gestionarea dosarelor, de la iniţierea urmăririi penale până la prezentarea dosarului respectiv în instanţa de judecată.

Viitoarea guvernare are datoria să restabilească ordinea constituţională, independenţa justiţiei și să asigure funcţionarea acesteia în interesul fiecărui cetăţean.

Reforma constituţională • Pentru evitarea noilor crize politice și blocaje instituţionale este necesară simplificarea procedurii de alegere a Președintelui. Articolul 78 din Constituţie urmează să prevadă trei etape de alegere a șefului statului. Prima tentativă de alegere trebuie să prevadă acumularea unui număr minim de trei cincimi din totalul deputaţilor aleși (61), a doua – un minim de cincizeci și unu de voturi din totalul celor 101, iar a treia – un minim de 26 de mandate din cel puţin 51 de deputaţi.

• Alineatul (1) al articolului 98 din Constituţie, ce stabilește modul de desemnare a candidaturii Primului ministru, urmează să fie completat în sensul evitării arbitrariului Președintelui în cadrul acestui exerciţiu, precum și în vederea scoaterii în prim-plan a voinţei Parlamentului. Norma în vigoare la ora actuală „După consultarea fracţiunilor parlamentare, Președintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru”, urmează să fie completată astfel: „Președintele este obligat să desemneze candidatura propusă de majoritatea parlamentară”.

Aceste modificări sunt îndreptate

spre reducerea atribuţiilor șefului statului în favoarea Parlamentului și a Guvernului. Realizarea lor ar elimina riscul unor tentative ale Președintelui de a-și subordona forul legiuitor și executivul.

Descentralizarea puterii de stat şi autonomia locală Succesiunea la guvernare din 2009 nu a fost urmată de o reformă a administraţiei publice locale. Actuala guvernare a menţinut verticala puterii, blocând descentralizarea administraţiei de stat.

Majoritatea absolută a veniturilor publice se acumulează la Bugetul de stat în detrimentul bugetelor locale, iar transferurile în teritoriu se efectuează în baza unor criterii de partid, care nu ţin cont de principiul echităţii distribuţiei fondurilor publice către colectivităţile locale.

• Se impune descentralizarea puterii de stat prin delegarea unor competenţe suplimentare autorităţilor publice locale și lărgirea bazei fiscale a acestora.

• La baza transferurilor financiare pentru structurile puterii locale trebuie să stea criteriul numărului de populaţie în fiecare unitate administrativ-teritorială de nivelul întâi și doi, precum și principiul continuităţii în finanţarea unor proiecte strategice sau finalizarea unor obiective de infrastructură.

• Este necesară elaborarea și punerea în aplicare a unui plan naţional de dezvoltare regională, bazat pe principiul subsidiarităţii. Dezvoltarea regională trebuie să ţină cont de specificul, necesităţile și potenţialul economic al fiecărei regiuni.

Viitoarele alegeri locale din 2015 urmează să se desfășoare în condiţiile unei legislaţii care să facă posibilă punerea în aplicare a principiului autoguvernării colectivităţilor locale.

Patriotism economic În ultimii ani s-a creat un model caricatural și tragic al economiei naţionale. Acesta arată în mod izbitor ce rol i se rezervă Moldovei în economia regională și globală – cel de exportator de braţe de muncă ieftine și de importator de mărfuri și capitaluri străine.

Odată cu obţinerea independenţei, ţara noastră a fost invadată de o armată de consultanţi și experţi occidentali, care au impus modelul economic neoliberal ca singura cale de dezvoltare. Această teorie economică a devenit una dominantă și obligatorie în exercitarea actului guvernamental, a pătruns în platformele partidelor politice, în sistemul de învăţământ și în instituţiile de cercetare. Dogmele marxiste au fost substituite cu cele liberale, ele fiind prezentate ca soluţii magice de reașezare economică a ţării. Politica bazată anume pe această teorie este promovată de toate instituţiile internaţionale, FMI, Banca Mondială, Uniunea Europeană, prezentate ca „parteneri de dezvoltare”. La baza acestei concepţii stă individualismul egoist, concentrarea de bunuri și capital în mâinile câtorva grupuri financiare locale și cedarea actului decizional în economie unor centre de comandă din exterior. Însuși procesul de globalizare este prezentat ca fiind unul obiectiv și echitabil, ca legitate istorică universală. Capitalismul monetarist, speculativ, cămătăresc, promovat cu insistenţă în Republica Moldova, reprezintă cauza adevărată a dezastrului social-economic în care s-a pomenit societatea noastră. Din perspectiva centrelor imperiale de la Washington și Bruxelles, ţării noastre i se rezervă postura de periferie subdezvoltată.

Pentru a ieși din acest cerc vicios al prăbușirii economice, sociale și demografice, trebuie să renunţăm neîntârziat la ideologia fundamentalismului de piaţă și să-i redăm statului funcţiile regulatoare în administrarea proceselor economice. În locul individualismului de origine anglo-saxonă la baza dezvoltării economice a ţării trebuie să stea ideile de bine comun, solidaritate naţională și economia socială de piaţă.

A venit momentul să conștientizăm nevoia de a respinge reperele false, care joacă preţ de peste două decenii rolul de instrumente de dezinformare, ce comportă un potenţial distructiv enorm.

Republica Moldova are nevoie de un model de dezvoltare economică care să decurgă din tradiţia noastră istorică, din particularităţile civilizaţionale, din profilul identitar religios de societate ce aparţine Creștinismului Ortodox. Economia nu este o știinţă autonomă, precum nici aplicarea ei în practică nu trebuie privită ca o activitate de sine stătătoare. Ea derivă din concepte de ordin cultural, politic și ideologic.

Economia naţională poate deveni una prosperă doar în măsura în care decidenţii politici vor ţine cont de factorul geopolitic. Aflându-se în epicentrul confruntărilor crescânde între Occident și Rusia, Republica Moldova își poate rezolva problemele economice doar prin afirmarea pe plan internaţional a statului său de ţară neutră. Poziţia echidistantă faţă de marile puteri și declinarea diplomatică a ofertelor de ordin geopolitic și economic din exterior reprezintă varianta optimă pentru refacerea ţării. Ţara noastră este invitată să adere la unul dintre cele două „spaţii vamale largi” – Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală. Spectrul politic este spart în două tabere beligerante. Ele caută să seducă alegătorul prin „soluţii salvatoare” de contopire a economiei naţionale cu una dintre cele două entităţi. Defectul ambelor abordări rezidă în faptul că acestea sunt inspirate din exterior și nu izvorăsc din interesul naţional. Astfel de soluţii ar putea fi valabile doar pentru economii cu o pondere comparabilă, în timp ce ponderea economiei Moldovei este net inferioară atât celei din Uniunea Europeană, cât și celei din Uniunea Vamală. Prin urmare, în ambele cazuri suntem condamnaţi la statutul de periferie economică a uneia dintre cele două pieţe imense.

Renunţarea într-o perspectivă apropiată la o politică economică independentă, cedarea actului decizional unor centre de conducere din exterior înseamnă condamnarea ţării la subdezvoltare economică cronică. Acceptarea unui astfel de statut presupune dominaţia capitalurilor și mărfurilor străine, insecuritate socială, sărăcie, depopulare masivă și continuă a ţării. Atunci când unei economii sărace i se cere să intre direct în competiţie cu companiile străine mult mai avansate, de fapt se programează falimentul companiilor naţionale și, implicit, ruinarea ireversibilă a economiei ţării.

După semnarea acordului de asociere la UE, care deja a provocat pierderea pieţei Federaţiei Ruse, ultima lovitură mortală ce i se pregătește ţării noastre este deschiderea pieţei funciare pentru investitorii străini. Această măsură este condiţia obligatorie, impusă de birocraţia europeană unor ţări ca Republica Moldova. Dacă actuala alianţă de guvernare va rămâne la putere și după alegerile din 30 noiembrie, ţăranii noștri vor deveni gastarbeiteri în propria ţară, vor fi argaţi pe moșiile unor străini.

5

Politic

10 OCTOMBRIE 2014 Între cele două căi asupra cărora insistă guvernarea de dreapta, pe de o parte, și opoziţia de stânga, pe de altă parte, Republica Moldova trebuie să aleagă CALEA A TREIA, CALEA INDEPENDENŢEI ECONOMICE. Avem nevoie de o autarhie economică relativă, care impune o detașare parţială și provizorie de la procesele integraţioniste în cazul ambelor spaţii economice. Fiind cea mai săracă ţară din Europa și având o pondere minimă în economia globală, Republica Moldova trebuie să obţină un statut economic special în dialogul său cu marile entităţi economice. El presupune aplicarea unor măsuri de ordin protecţionist, cum ar fi protejarea pieţei interne, oferirea de credite preferenţiale, a subvenţiilor și facilităţilor fiscale pentru o serie de genuri de activităţi economice autohtone. Regulile de liber schimb, impuse de Organizaţia Mondială a Comerţului și de recentele acorduri economice cu UE și Turcia, trebuie renegociate.

Republica Moldova trebuie să negocieze anumite preferinţe comerciale la export în schimbul unor aranjamente politice reciproc avantajoase. Așa cum Uniunea Europeană și Uniunea Vamală reprezintă entităţi geopolitice aflate în concurenţă, șansele ţării noastre de a-și negocia condiţii preferenţiale pentru comerţul său exterior sunt considerabile. Varianta optimă ar repre-

zenta-o extinderea pe ambele pieţe. În acest sens, politicile noastre protecţioniste nu se pot materializa fără înţelegerea și susţinerea din partea a cel puţin una dintre cele două puteri regionale. Și dacă Uniunea Europeană și-a spus deja cuvântul prin acordurile de asociere și de liber schimb, rezervându-ne rolul de colonie economică a marilor corporaţii transnaţionale, Uniunea Vamală reprezintă o piaţă recuperabilă pentru producătorii noștri. Tocmai de aceea se impune o ofensivă diplomatică energică și pozitivă în direcţia Moscovei. Asta pentru că spaţiul răsăritean este mult prea suficient ca să absoarbă mărfurile noastre. În acest context, confruntarea diplomatică și economică între Rusia și Occident ar putea reprezenta o oportunitate strategică pentru Republica Moldova în sensul recuceririi pieţei de desfacere din Est. Singura șansă de a valorifica această oportunitate se bazează pe statutul de neutralitate permanentă a ţării noastre, ce presupune abţinerea de la orice gesturi neprietenești faţă de marile puteri aflate în conflict. Adică, Moldova nu trebuie să fie parte a ciocnirilor geopolitice între Occident și Rusia.

Republica Moldova trebuie să abandoneze neîntârziat politica falimentară de contractare a creditelor externe, dacă acestea limitează in-

dependenţa economică a ţării. Politica de dezvoltare durabilă trebuie să se bazeze pe reindustrializare, pe austeritate bugetară, pe reforma radicală a sistemului bancar, pe descentralizare administrativă și economică, pe instrumente vamale, fiscale și creditare în avantajul producătorului autohton. Principiile economiei sociale de piaţă, solidarităţii, subsidiarităţii și binelui comun vor sta la baza dezvoltării ţării.

Suveranitatea economică a ţării este principala garanţie a suveranităţii ei politice și a asigurării unui nivel de trai decent tuturor cetăţenilor. Graniţele economice ale statului trebuie să coincidă cu cele politice. Principalul garant al suveranităţii economice și al funcţionării pieţei trebuie să fie un guvern puternic. Pentru a-și îndeplini rolul esenţial în relaţia sa cu piaţa, guvernul trebuie să-și exercite jurisdicţia asupra economiei statului său. Acesta trebuie să fie în stare să stabilească în mod independent regulile interne ale economiei, fără a se vedea obligat să se justifice în faţa unor guverne sau instituţii străine că anumite reguli constituie sau nu bariere în calea comerţului și investiţiilor din exterior. Stabilirea unor frâne economice la graniţă poate și trebuie să asigure un avantaj investiţiilor locale. În mod evident, instituirea anumitor bariere și a unor mecanisme de susţinere, cum sunt taxele vamale și subvenţiile, ar permite companiilor autohtone să acumuleze noi capacităţi prin procurarea de tehnologii înalte, perfecţionarea managementului și a personalului. Asta le-ar ajuta să alimenteze piaţa internă cu suficiente produse de înaltă calitate și să devină mai competitive pe plan internaţional. Se impune o campanie naţională, sprijinită de guvern, de promovare a mărfurilor autohtone, având sloganuri de tipul: „Suntem patrioţi, cumpărăm produse „FABRICAT ÎN MOLDOVA!”, ceea ce ar putea contribui în mod substanţial la sporirea solidarităţii sociale.

Concepţia de autodeterminare economică este expresia patriotismului economic. De la patriotismul perioadei de emancipare naţională, care a divizat societatea noastră, astăzi trebuie să avansăm spre îmbrăţișarea patriotismului economic.

Acesta reprezintă un factor de unitate naţională. De această dată, linia de divizare va trece între poporul Republicii Moldova și grupările oligarhice; confruntarea se va desfășura între o guvernare puternică și marele capital de sorginte criminală.

Antagonismul între oligarhi, pe de o parte, și businessul mic și mijlociu, pe de altă parte, trebuie să fie rezolvat de Guvern. Întrucât marile grupuri de afaceri au concrescut cu statul, competiţia pe piaţă a devenit practic imposibilă, ceea ce blochează dezvoltarea economică în ansamblu. În acest conflict major dintre „rechinii” lumii afacerilor și întreprinzătorii mici și mijlocii, statul trebuie să se alieze cu ultimii. Un sector prosper și dinamic al businessului mic și mijlociu poate fi doar produsul unui stat puternic, care să impună reguli dure. O autoritate statală puternică va avea misiunea să creeze clasa medie. În caz contrar, Republica Moldova va rămâne o democraţie imitativă, o parodie a modelului occidental, dominată de marele capital de origine tenebroasă. Problema se pune în mod radical: un „stat captiv” la cheremul oligarhilor sau un stat puternic în serviciul poporului.

FLUX

Măsuri-cheie în politica economică a PPCD: PPCD: • renegocierea acordurilor de asociere și de liber schimb cu UE; • negocierea unor acorduri de comerţ asimetric cu Uniunea Europeană și Uniunea Vamală care să limiteze importurile și să stimuleze exporturile; • crearea unei bănci de stat care să ofere credite preferenţiale agenţilor economici autohtoni; • toate operaţiunile bancare efectuate de către instituţiile publice, de întreprinderile de stat, precum și de plăţile pentru serviciile comunale, serviciile publice locale, notariale, de avocat, judecătorești, ale executorilor judecătorești și altele de acest gen se vor efectua doar prin intermediul băncii de stat; • reducerea dobânzilor până la nivelul care să asigure atât profitabilitate rezonabilă pentru proprietarii băncilor, cât și accesibilitatea creditelor pentru întreprinzătorii autohtoni; • eliberarea licenţelor de activitate în sectorul bancar doar cetăţenilor Republicii Moldova; • limitarea cotei de participare a unui cetăţean la capitalul social al băncilor în vederea neadmiterii instituirii de monopoluri și cârdășii de cartel; • încurajarea descentralizării activităţii bancare, crearea unor instituţii financiare regionale cooperatiste, orientate spre dezvoltarea sectorului de producere din regiuni; • interzicerea exportului profiturilor obţinute din activităţi bancare și încurajarea direcţionării acestora în sfera de producere, în proiecte sociale și de infrastructură; • lichidarea unor bănci care periclitează securitatea financiară a ţării; • simplificarea regimului de impozitare și reducerea poverii fiscale asupra companiilor naţionale;

• stimularea întreprinderilor mici și mijlocii prin instrumente creditare și fiscale; • oferirea de avantaje la plata impozitelor pentru companiile care activează în teritoriu și contribuie la crearea de noi locuri de muncă și la consolidarea bugetelor locale; • interzicerea activităţii companiilor din zonele off-shore în economia naţională; • revenirea la impozitul zero pentru capitalul reinvestit; • crearea de oportunităţi fiscale și de alt ordin pentru remitenţele investite în activităţi economice; • menţinerea interdicţiei de vânzare a terenurilor agricole cetăţenilor altor state, inclusiv prin persoane terţe și a companiilor intermediare și înăsprirea pedepselor pentru astfel de fapte; • stimularea parteneriatului satoraș prin crearea infrastructurii necesare desfacerii producţiei agricole în orașe și centre raionale; • elaborarea și punerea în aplicare a unui program de stat de protecţie a producătorului agricol autohton prin limitarea accesului mărfurilor

•

•

• •

•

• •

străine și asigurarea pieţei interne cu producţie locală; reducerea importurilor de mărfuri de origine agricolă doar la citrice și alte produse ce nu pot fi cultivate în ţară; admiterea la achiziţiile publice doar a companiilor cu capital autohton, cu excepţia cazurilor când este vorba de mărfuri ce nu sunt produse în ţară; lansarea unui program naţional de reindustrializare; trecerea operaţiunilor de schimb valutar din sectorul privat în competenţa statului, ceea ce va consolida capacitatea financiară a ţării.

Guvernul va utiliza resursele valutare provenite din remitenţe în interes public și va exclude speculaţiile financiare nejustificate; interzicerea jocurilor de noroc pe întreg teritoriul ţării, întrucât acestea reprezintă o schemă de spălare a banilor și sunt un viciu social care distruge moral societatea, afectând grav un număr considerabil de cetăţeni și familiile acestora; descurajarea economiei tenebre; combaterea contrabandei.

(Va urma.)

Universitatea Populară oferă: Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17 Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri: • traininguri • seminare • mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente corporative etc.

• zile de naştere Servicii suplimentare: • Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Date de contact: tel. 022-23-27-11; Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, zile ocupate. director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com Reduceri pentru arenda de lungă durată.

FLUX

6

Social

10 OCTOMBRIE 2014

Ignoraţi de stat după ce nu mai au bani pentru poliţa medicală Urmare din pag. 1 Deși recunosc că este o situaţie regretabilă, reprezentanții CNAM susţin „că nu trebuie de neglijat executarea la timp și corespunzător a tuturor obligaţiilor stabilite prin lege”. „Iar în cazul achitării primelor de asigurare către Fondul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală avem și obligaţia morală ca prin onorarea obligaţiilor să facem posibilă acoperirea serviciilor medicale pentru cei care au nevoie de acestea”, se arată într-un răspuns al companiei către Centrul de Investigaţii Jurnalistice.

Concediată de angajator şi uitată de stat Sistemul de asigurări obligatorii în medicină nu este suficient de rodat ca să asigure drepturile persoanelor care, după ce achită cotizaţiile, din anumite motive, rămân fără locul de muncă sau sunt trimiși în concediu forţat. În consecinţă, acești contribuabili nu mai pot beneficia de gratuităţile garantate de poliţa medicală. Este și cazul Marianei A., o tânără funcţionară din Chișinău, concediată dintr-o structură municipală. La câteva zile după ce și-a pierdut locul de muncă, din cauza stresului, femeia a fost nevoită să se adreseze la medic. La policlinica de sector a aflat că nu mai poate beneficia de gratuităţi pentru că poliţa medicală și-a pierdut valabilitatea din ziua disponibilizării. Drept consecință, tânăra s-a văzut nevoită să plătească pentru toate serviciile medicale care i-au fost acordate. „După concediere am rămas practic fără drepturi. Te simţi umilită, discriminată, abandonată de stat când ajungi în asemenea situaţii”, mărturisește tânăra.

Reprezentanţii CNAM, deși promit de câţiva ani să înainteze propuneri pentru a modifica legislaţia, recomandă cetăţenilor ajunși în astfel de situaţii să se înregistreze la Agenţia pentru ocuparea forței de muncă și să obţină statut de șo-

mer, care oferă și dreptul temporar de a beneficia de asigurările în medicină.

Principiul solidarităţii, valabil doar pe hârtie Avocata Violeta Gașiţoi, care apără interesele unor cetăţeni ajunși în litigiu cu Fondul de asigurări în medicină, spune că metoda dezactivării imediate a poliţei medicale și lipsirea de drepturi este una excesiv de drastică. În aceste situaţii, persoanele care au depus ani la rând contribuţii, fără să fi beneficiat de acest fond de solidaritate, sunt dezavantajate și discriminate în momentul în care, din anumite motive, nu mai pot plăti. „Sistemul de asigurări în medicină este conceput tocmai pentru a răspunde la necesitățile persoanelor care au nevoie de aceste servicii. Persoana începe să achite prima de asigurare imediat ce este angajată la serviciu și imediat ce angajatorul o concediază, poliţa devine inactivă. În această parte, legea este una disproporţionată și nicidecum nu este în favoarea salariatului, ci în favoarea companiei de asigurări, adică a statului. Foarte des avem cazuri în care cetăţenii au achitat cotizaţii timp de 3-5 ani și nu au beneficiat de asistenţă medicală. Iar când persoana este concediată, apar probleme de sănătate, întrucât nu mai este asigurată, trebuie să achite toate serviciile. Tocmai în situaţia când oamenii ajung să aibă cel mai mult nevoie de servicii medicale, statul îi lasă pe cont propriu”, comentează avocata.

Violeta Gașiţoi este de părere că anume în această situaţie ar trebui să funcţioneze principiul solidarităţii pe care este bazată asigurarea obligatorie în medicină. „Сonstatăm că acest principiu al solidarităţii este doar pe hârtie, pentru că în practică el nu se aplică”, continuă avocata.

Ea consideră că statul trebuie să prevadă o perioadă de valabilitate a poliţei medicale de cel puţin șase luni după concediere. O altă soluţie,

în opinia avocatei, ar fi introducerea unui fond cumulativ din contul cotizaţiilor, așa ca fiecare persoană care a contribuit să poată folosi o anumită sumă pentru situaţii de criză, care nu pot fi prevăzute.

Și muncitorii sezonieri sunt nedreptăţiţi Breșele din legislaţie nu permit nici celor care lucrează sezonier să beneficieze de gratuităţile poliţei medicale pe perioada în care nu sunt angajaţi, deși o bună parte din an aceștia achită cotizaţiile. În această situaţie s-a pomenit Procopie Romanciuc din satul Căţeleni, raionul Hâncești, care este fochist la grădiniţa din localitate. El are poliță de asigurare doar în perioada rece a anului, cât este angajat. Bărbatul, care suferă de diabet și mai multe maladii asociate, este privat de gratuităţile poliţei medicale în lunile în care nu are salariu.

De cealaltă parte, CNAM spune că oamenii trebuie să cumpere poliță de asigurare pentru lunile în care nu sunt angajați oficial. „Cetăţeanul care este angajat pe o perioadă anume în timpul anului, trebuie să procure poliţa de asigurare

pentru lunile în care nu este antrenat în câmpul muncii”, se arată într-un răspuns oferit de CNAM la solicitarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Totuși, reprezentanţii companiei recunosc că există mai multe carenţe în sistemul de asigurări în sănătate care nu acoperă toate situaţiile în care ajung contribuabilii. De exemplu, una din propunerile de modificare a legislaţiei înaintate de CNAM Legislativului vizează drepturile salariaţilor care au rămas pe drumuri ca urmare a destrămării societăţii comerciale sau instituţiei la care fuseseră angajaţi. După modelul ţărilor europene, s-a propus ca ei să poată beneficia de gratuităţile pe care le oferă poliţa de asigurare în sănătate încă timp de două luni, după ce angajatorul a intrat în insolvabilitate.

Contribuţiile la sistemul de asigurări în sănătate în Republica Moldova reprezintă opt la sută din venitul lunar al salariatului și sunt achitate în proporţie de 50 la 50 de către angajator și contribuabil. Costul poliţei de asigurare medicală valabilă un an pentru persoanele neangajate aproape că s-a dublat în ultimii trei ani și este de 4056 de lei, adică echivalentul a 305 dolari.

FLUX

Chişinăul şi regiunile – două economii paralele Economia Republicii Moldova este puternic polarizată, cu persistente dezechilibre regionale. Discrepanţele dintre capitală și restul ţării sunt enorme și echivalează, practic, cu existenţa a două economii paralele, se arată în studiul „Dezvoltarea regională și două realități paralele”, efectuat de Expert-Grup. Acesta analizează, în baza datelor statistice disponibile, ultimele tendințe și evoluții în dezvoltarea regională a Republicii Moldova.

Pentru ţara noastră, una din marile provocări de dezvoltare durabilă este repartizarea neuniformă a veniturilor pe regiuni, fiind excesiv concentrate în puținii poli de creștere economică. Stabilizarea și lansarea economică de la începutul anilor 2000 a readus în vizorul autorităților problema respectivă și a dus la stabilirea unui cadru normativ și instituțional de dezvoltare regională. Dar pentru identificarea tendințelor de dezvoltare și ajustarea politicilor respective este necesar de analizat tendințele de dezvoltare în regiuni și identificarea factorilor de creștere economică. Însă la noi stabilirea cadrului de politici nu a fost însoțită de componenta analitică și statistică. Iar lipsa datelor statistice și analizelor subminează eficiența politicilor și le reduc la un proces „miop” și conjunctural, fără a aborda factorii fundamentali de dezvoltare.

Autorul studiului, Iurie Morcotâlo, menţionează că economia Republicii Moldova se caracterizează prin mai multe dezechilibre, inclusiv spațiale, care nu au putut fi soluționate în ultimele decenii. Principala discrepanță în aspect teritorial este concentrarea excesivă a activităților economice în municipiul Chișinău, fiind urmat cu un mare decalaj de municipiul Bălți.

Datele analizate arată că doar capitala ţării are un avantaj comparativ și este specializată în aspect industrial

și cel al serviciilor, pe când restul regiunilor sunt specializate în agricultură.

Per ansamblu, în Republica Moldova există două realități economice paralele: pentru întreaga țară, cu excepția capitalei, economia este una preponderent agrară, în timp ce în Chișinău și, parțial, Bălţi, aceasta este mai mult axată pe servicii și industria prelucrătoare, concluzionează expertul.

Există discrepanțele enorme și în ceea ce privește produsul regional brut. Conform estimărilor, în anul 2012 în municipiul Chișinău erau concentrate 47,5% din PIB la nivel naţional, în Bălţi – circa 6,1%, urmat de UTA Găgăuzia – cu 3,8%.

Industria este sectorul cu una dintre cele mai mari concentraţii geografice, aflată în continuă creștere. Ponderea municipiului Chișinău în producţia manufacturată a crescut în perioada 2008-2012 de la 53% la 59,1%. Municipiul Bălţi deţine o pondere sectorială de 10,4%. În ultimul deceniu, din cauza dezindustrializării ţării, nu a avut loc o convergenţă în sectorul respectiv la nivel naţional, producţia fabricată fiind concentrată într-un număr mic de regiuni. În profil regional, situaţia din sectorul agricol este cu mult mai omogenă decât în sectorul industrial. Datele prezentate relevă o discrepanţă relativ minoră între raioanele ţării. Variaţii mai semnificative au loc doar în

anii de secetă (ex. 2007 și 2012), când raioanele de sud sunt afectate cel mai mult. Acest fapt dezvăluie dependenţa continuă a sectorului agricol de vicisitudinile climaterice și cu impact direct asupra productivității în aspect regional.

Investiţiile, atât publice cât și private, care joacă rolul crucial în diminuarea dezechilibrelor regionale, au o repartizare geografică extrem de neuniformă și nu manifestă nicio tendinţă de convergenţă. Dimpotrivă, dinamica investiţională în termeni absoluţi la nivel naţional demonstrează o marcantă divergenţă, în mare parte din cauza creșterii semnificative a ponderii municipiului Chișinău, care a crescut continuu din 2007 de la 12,6% până la 62% în 2012. Dacă analizăm media pe 2009-2012 a ponderii investiţiilor din bugetul de stat, pe lângă Chișinău, cei mai mari recipienţi sunt Hâncești (6,28%), Orhei (4,60%), UTA Găgăuzia (3,90%), Cimișlia (3,50%), municipiul Bălţi (3,40%) și Strășeni (2,63%). Astfel, doar aceste șase unităţi teritorial-administrative au primit împreună aproximativ 25% din totalul investiţiilor din buget.

Investiţiile private sunt repartizate și mai neuniform decât cele publice și manifestă aceeași tendinţă de divergenţă la scară naţională. Principalul catalizator al diferenței este municipiul Chișinău, care a continuat să atragă cea mai mare parte a investițiilor, mărindu-și cota de la 56,7%, în anul 2005, până la circa 70%, în 2012.

Concluzia expertului este că economia Republicii Moldova rămâne a fi una puternic polarizată și cu persistente dezechilibre regionale. Principalul pol de concentrație regională a populaţiei, a PIB-ului, a producţiei industriale și de servicii, precum și a

Dinamica coeficientului de variaţie pentru investiţiile în active materiale pe termen lung finanţate din Bugetul de Stat Total Invest MD

Total Invest fara Ch

Invest/capita MD

4 3.5 3 2.5 2 1.5 1 0.5 0 2005

2006

2007

2008

investiţiilor din toate sursele rămâne să fie capitala Republicii Moldova – municipiul Chișinău.

Elaborarea și implementarea cadrului de dezvoltare regională, până în prezent nu a avut un impact semnificativ asupra egalării potențialului economic între regiuni. Dimpotrivă, în ultimii ani au început să se manifeste unele evoluţii alarmante de divergenţă între regiuni. Practic, se configurează unele tendinţe contradictorii în dezvoltarea regională. Astfel, dacă excludem capitala, atunci investiţiile publice sunt preponderent concentrate în zona centrală, campionul fiind raionul Hâncești, iar investiţiile private – în nordul republicii (Bălţi și Drochia). În așa mod, asistăm la un paradox al dezvoltării regionale, când investiţiile publice nu sunt distribuite nici pe principiul echităţii (cei mai săraci primesc cel mai mult), nici pe principiul prioritizării raioanelor cu cele mai multe investiţii private, ca să

2009

2010

2011

2012

creeze un efect de sinergie și difuzie pentru raioanele învecinate. Înrădăcinarea discrepanţelor regionale riscă să bulverseze creșterea durabilă a Republicii Moldova. Pentru minimizarea acestor riscuri și temperarea ultimelor evoluţii de divergenţă regională, este necesară intensificarea procesului de implementare a politicilor regionale, precum și includerea anumitor ajustări. În opinia expertului, printre domeniile prioritare se numără elaborarea și definitivarea statisticii regionale complexe, care să corespundă celor mai înalte standarde internaţionale; fortificarea și lărgirea capacităţilor de autofinanţare a autorităţilor publice locale (APL); intensificarea procesului de reformare și fortificarea cadrului instituţional la nivel de APL; efectuarea unor reforme structurale, și anume, prioritizarea celor mai dinamice sectoare – industria prelucrătoare și de servicii.

FLUX

Economic

10 OCTOMBRIE 2014

7

FLUX

Piaţa petrolului din Moldova, controlată de străini şi politicieni Cea mai mare parte a pieţei produselor petroliere din Republica Moldova este controlată de companiile străine, care deţin circa 85% din vânzări În ultimele zile, Guvernul, presa, experţii discută intens despre faptul cât de corecte sau incorecte sunt preţurile la benzină și motorină în ţara noastră. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) chiar a lăsat compania Dominic fără licenţă, pentru că a admis abateri grave de la Metodologia de calculare și aplicare a preţurilor la produsele petroliere, în perioada 2011-2013. Totodată, gigantul Lukoil s-a ales cu o prescripţie din partea ANRE.

Peste 85% din piaţă, la cheremul străinilor Problema este veche de zeci de ani și reapare în permanenţă atunci când are loc o majorare a preţurilor la carburanţi și în perioada campaniilor electorale. În pofida unor declaraţii și decizii ale autorităţilor, situaţia nu s-a schimbat radical și nici nu are cum să se modifice în condiţiile în care cea mai mare parte a pieţei petroliere se află sub controlul unor giganţi petrolieri regionali și chiar mondiali, iar companiile locale sunt înghesuite și, practic, pe cale de dispariţie.

O analiză sumară a pieţei arată că aici se învârt anual peste un miliard de dolari, 85% din care sunt împărţiţi între cinci mari companii străine. Restul le revine câtorva companii controlate de politicieni și oameni de afaceri locali.

Cine sunt şi cui aparţin giganţii petrolieri Cea mai mare companie petrolieră de pe piaţă este Lukoil Moldova, controlată de gigantul rus Lukoil prin subsidiara din Olanda – Lukoil Europe Holdings B.V. Compania asigură circa o treime din importurile de produse petroliere și deţine o reţea de 102 benzinării, cinci baze petroliere și un terminal de gaz lichefiat.

Pe lângă acestea, staţiile de alimentare au în posesie baruri, magazine și spălătorii auto. În anul 2012, Lukoil Moldova a avut vânzări de 3,6 miliarde de lei, fiind a treia companie ca mărime de pe piaţa Republicii Moldova, după Moldovagaz și Gaz Natural Fenosa.

A doua companie petrolieră ca mărime este Petrom Moldova, subsidiara grupului austriac OMW-Petrom, pe seama căreia revine o cotă de 18-20% pe piaţa petrolieră. Compania are o reţea de 100 de benzinării, multe din care sunt luate în arendă de la firme controlate de politicieni locali, inclusiv de la Vlad Plahotniuc și Mihai Ghimpu.

O companie străină dă dovadă de transparenţă Al treilea operator este Tirex-Petrol, singura companie care își publică rapoartele anuale și dă dovadă de transparenţă în activitatea ei. Tirex-Petrol deţine 101 benzinării, câteva baze petroliere și este controlată de compania elveţiană Mabanaft Moldova GmbH, care face parte din holdingul petrolier german Marqurad&Bahls AG. În anul 2013, compania a avut o cifră de afaceri de 1,73 miliarde de lei și un profit de 23,2 milioane de lei.

Anul trecut, compania a fost obiectul unei tentative de preluare frauduloasă, care s-a derulat cu mascaţi și procese în instanţă. Întreprinderea a

rezistat datorită prezenţei acţionarilor germani.

Chiar dacă are o reţea mai mică de benzinării, Rompetrol-Moldova practic a ajuns-o la capitolul cifră de afaceri pe Tirex-Petrol. În special graţie importurilor și vânzărilor angro de benzină și motorină. Compania controlată de gigantul kazah Kazmunyagaz are o reţea de peste 60 de benzinării și vânzări anuale de circa 1,5 miliarde de lei.

Administraţia firmei este sigură că în acest an va depăși Tirex-Petrol și Rompetrol, va deveni astfel a treia companie ca mărime de pe piaţă.

Azerii au promis rafinărie Ultima companie din top cinci este Bemol Retail, controlată prin intermediul Easeur Holding BV din Olanda de doi oameni de afaceri azeri, inclusiv un fost ministru al Economiei.

Bemol Retail deţine o reţea de peste 50 de benzinării, iar în anul 2012 a avut o cifră de afaceri de 970 de milioane de lei. În cadrul grupului controlat de Easeur Holding mai intră și Bemol Trading, care se ocupă de importul carburanţilor, dar și Bemol Refinery, firmă ce urma să construiască și să administreze o rafinărie petrolieră.

Pe piaţă se vorbește că în prezent, compania are dificultăţi, iar următoarea „victimă” aleasă de ANRE pentru controale și sancţiuni este anume Bemol Retail.

Cine sunt operatorii locali Cea mai mare companie autohtonă din anii 2011-2012, Parstar Petrol, controlată de trei oameni de afaceri apropiaţi de Partidul Liberal, a fost lichidată însă la începutul anului trecut.

Pe ruinele Parstar a apărut firma Get Premium, fondată de Veaceslav Ceban, unul din foștii proprietari ai Parstar și care este și partener de afaceri cu Mihai Ghimpu la compania Eurosim, ce deţine o benzinărie la „Porţile Orașului”, transmisă în arendă la Petrom Moldova.

Printre cele mai mari companii locale, a căror cotă de piaţă ajunge maximum la 2-3% se numără Vero-Nadina din Nisporeni, controlată de Mariana Grigoraș, Avante din Chișinău, proprietate a lui Grigore Chiriac și familiei sale, dar și Gloria-Qvarc din Edineţ, ce aparţine deputatului democrat Oleg Sârbu.

Compania Dominic, controlată de omul de afaceri Vladimir Frenc și care a rămas fără licenţă la importul și comercializarea gazelor lichefiate, deţine circa 25% din piaţa GPL, dar cota totală pe piaţa petrolieră este de 2-3%.

Avem petrol şi rafinărie Pe piaţă activează și o rafinărie, la Comrat, care este controlată de compania Valiexchimp și a fost inaugurată acum șase ani pe teritoriul unui fost depozit de produse petroliere, care ajunsese o ruină. Deși mică, uzina este o unitate de producţie modernă.

Investitorii au avut nevoie de circa

15 milioane de dolari pentru a pune pe roate această afacere și pentru a o dezvolta. Cu o capacitate de peste 50.000 de tone pe an, aceasta rămâne, deocamdată, singura întreprindere de profil care funcţionează în ţara noastră. Din cauza preţului mare de import, mica rafinărie lucrează pe baza petrolului extras din zăcământul de la Văleni, Cahul, și produce doar păcură și motorină – până la 10.000 tone pe an. „Am putea produce și benzină, dar ţiţeiul moldovenesc nu e bun pentru a fabrica acest tip de combustibil”, explică Vlad Boghii, directorul rafinăriei.

O nouă lovitură pentru micii operatori În același timp, specialiștii susţin că intenţia autorităţilor de a aplica o nouă Metodologie de stabilire și aplicare a preţurilor la produsele petroliere ar putea distruge și ultimele companii locale. Aceasta pentru că va face nerentabil comerţul angro, respectiv companiile mici nu vor putea cumpăra produse petroliere de la importatorii locali. Totodată, pentru a putea importa combustibili, vor avea nevoie de licenţă, care costă 260.000 de lei, în plus vor avea nevoie să deţină și depozite mari, ceea ce necesită cheltuieli majore.

Sursa: mold-street.com

Codul educaţiei va intra în vigoare la începutul lunii viitoare Președintele ţării, Nicolae Timofti, a promulgat, la sfârșitul săptămânii trecute, Codul educației, actul normativ-legislativ care vine să înlocuiască Legea învățământului adoptată în anul 1995. Documentul va intra în vigoare după 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Documentul elaborat de Ministerul Educației reprezintă legea fundamentală în domeniul învățământului de toate nivelurile, care reglementează funcționarea și raporturile juridice din sistemul educațional național.

Potrivit organului de resort, Codul educației are câteva obiective de bază: instituirea unui sistem eficient de asigurare, monitorizare și evaluare a calității în educație, asigurarea legăturii cu piața muncii, dezvoltarea, sprijinirea și motivarea cadrelor didactice pentru asigurarea educației de calitate, promovarea învățării pe tot parcursul vieții, reconsiderarea sistemului de învățământ din perspectiva

serviciilor educaționale de calitate și cost-eficiente.

Printre elementele importante care se conţin în document am putea nominaliza următoarele: Creșterea duratei învățământului obligatoriu până la vârsta de 18 ani, începând cu anul 2018; Crearea unor structuri noi de evaluare și asigurare a calității studiilor pe diferite trepte, cum ar fi Inspectoratul Școlar Național și Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional; Asigurarea drepturilor și garanțiilor sociale pentru cadrele didactice, inclusiv dreptul la salariu de debut în

activitatea didactică, egal cu salariul mediu pe economie prognozat, precum și facilități pentru cadrele didactice care activează în mediul rural; Consolidarea autonomiei instituțiilor de învățământ, dar și a responsabilității publice a acestora, prin crearea unor organe colective de conducere și administrare; Schimbarea sistemului de notare în învățământul pri-

mar prin utilizarea descriptorilor, notele urmând să fie înlocuite cu niște calificative.

Codul educației a fost elaborat în urma unui amplu proces participativ care a inclus beneficiari ai sistemului educațional, experți în domeniu, reprezentanți ai mediului academic și ai celui de afaceri, reprezentanți ai instituțiilor mass-media și publicul larg. În total, în acest scop au fost

desfășurate peste 40 de dezbateri publice, a precizat ministerul.

Totodată, experţii atenţionau anterior că noul Cod al educaţiei va fi greu de aplicat.

De asemenea, acesta ar putea crea premise pentru corupţie și pentru litigii în instanţele de judecată.

Experţii Centrului de Analiză și Prevenire a Corupţiei (CAPC) au menţionat, între altele, că acesta nu conţine o analiză economico-financiară. Or, promovarea unui proiect de lege fără o analiză economică, nu aduce niciun beneficiu procesului de legiferare. În opinia lor, Codul conţine și unele prevederi confuze, contradictorii. Astfel, este stipulat ca învățământul să fie obligatoriu până la vârsta de 18 ani, fiind inclus în învățământul obligatoriu învățământul liceal sau învăţământul profesional tehnic.

Norma pare să fie una nefuncţională și poartă un caracter mai mult declarativ, pentru că nu sunt indicate consecinţele nerespectării respectivelor prevederi, existând astfel riscul ca acestea să nu poată fi aplicate în practică.

Nu este pe deplin reglementată modalitatea de constituire a Inspectoratului Școlar Naţional, relațiile de subordonare a acestuia cu ministerul, domeniul și aria de activitate, funcțiile, atribuțiile, patrimoniul și sursele de finanțare etc.

De asemenea, Codul educaţiei prevede că instituţia de învăţământ poate da în arendă unele bunuri, de preferinţă în scopuri educaţionale. Însă nu este prevăzut clar care sunt excepţiile, astfel că unele spaţii ar putea fie date în concesiune pentru activităţi comerciale, ceea ce este inadmisibil, notează experţii.

FLUX

FLUX

8

Geopolitic

10 OCTOMBRIE 2014

Pacea în Est. Şi în România Se poate constata, în ultima vreme, că s-au înteţit comentariile și prezicerile unor experţi, câţiva dintre ei serioși, despre iminenţa izbucnirii celui de al treilea război mondial.

Epidemia, veche de doi ani, de conflicte deschise în aproape toată lumea islamică („primăvara arabă“, Gaza) n-a putut fi oprită și a trecut Mediterana și Marea Neagră în Europa, leagănul și cimitirul marilor conflagraţii I și II, iar asta îi face pe cei menţionaţi să creadă că este doar o chestiune de timp să devină o pandemie – un alt război global.

Ei spun că această apocalipsă iminentă a sistemului de relaţii internaţionale este confirmată, în primul rând, de prezenţa deschisă sau în umbră, în toate aceste conflicte, a marilor actori internaţionali 2014 – hegemonul America, Rusia, Marea Britanie, Canada și Australia de lângă Her Majesty the Queen, Israelul, Franţa, mai degrabă în Africa, tot mai mult China, cu capul mai ridicat Japonia, India în curs de militarizare, Polonia guralivă, iepurașii chercheliţi (Serghei Mihalkov) Estonia, Letonia și Lituania, întrebând „unde este ursul, să-l facem praf”, și, în sfârșit, venerabila NATO, astăzi fără obiectul iniţial al muncii (fosta URSS și fosta Armată Roșie), dar resuscitată, scoasă din șomaj și plecată să cucerească inimile oamenilor din Est, prin democraţie, libertate și securitate, nu ca fosta Germanie a lui Hitler, plecată și ea în Est, să cucerească tot inimile oamenilor, la necesitate prin absolut oricare alte mijloace. Și, în centrul acestei situaţii gata să scape de sub control, se află un om.

Președintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama. Toate drumurile duc la el. Cel mai periculos dintre ele este drumul către pacea în Europa, căci, dacă nu va fi pace în Europa, nu va fi pace nicăieri, iar profeţia cu al

treilea război mondial se va împlini.

Problema nr. 1 a lui Obama este că se confruntă cu “ulii” ai războiului nu în lume, ci în propria sa casă, și că durii partidului republican, în Congresul SUA, în media americană și internaţională, la faţa locului la Kiev, Varșovia, București etc. au făcut din Ucraina și estul european aproape un „casus belli” și au întins coarda peste o linie roșie neatinsă de 70 de ani. Și iarăși, o altă parte proastă a lucrurilor este că Obama, un om statornic al păcii, trebuie, uneori, să vorbească limba durilor, să liniștească angoasele „complexului militar-industrial” (Dwight Eisenhower) vechi de 52 de ani și încă extrem de puternic, dar, în același timp, trebuie să continue să apere pacea. Situaţia este încordată, așa cum a dovedit, nu de mult, ultima vizită-fulger, de o zi, a președintelui în Est, în Estonia, unde senatorul McCain & Co. au mutat noua „linie a frontului”. Acolo, Obama a spus că art. 5 din tratatul NATO este „limpede precum cristalul. Un atac asupra unui stat membru al alianţei este un atac asupra tuturor”. Limpede precum cristalul, dar tot la fel de limpede este și istoria relaţiilor internaţionale, a Europei, a relaţiilor americano-sovietice/ruse și, în ultimă instanţă, a păcii mondiale, din 1945 încoace. La

Tallinn, Obama a dat garanţii depline celei mai mici ţări din Europa de Est, dar niciunul dintre predecesorii săi la Casa Albă nu a făcut așa ceva, din 1945 și până la căderea comunismului, nu pentru Estonia, dar nici pentru toată Europa Răsăriteană luată împreună. În acea jumătate de secol, America a spus rușilor: linia roșie este în mijlocul Germaniei, treceţi Elba, și vom lupta – pe atunci nimeni nu-l pomenea și n-auzise de râul Narva, frontiera dintre Rusia și Estonia. Apoi, fostul mare președinte american Truman, în 1949, nu a încercat să spargă blocada Berlinului, instituită de sovietici, a învins Moscova cu un pod aerian legendar, singurul de care s-a temut Stalin, pe vremea când ignora până și “diviziile de îngeri” ale Vaticanului. Pe urmă, președintele Eisenhower, în 1956, nu a salvat Revoluţia din Ungaria, deși, în acele săptămâni, la Budapesta și pretutindeni a circulat insistent zvonul că americanii vor interveni.

Apoi, Kennedy nu a mișcat un deget când Hrușciov a construit, în inima Europei, Zidul Berlinului, dar a fost gata să facă război nuclear atunci când sovieticii au instalat rachete la 80 km de Florida (criza cubaneză, 1962). Președintele L.B. Johnson a procedat la fel ca predecesorul lui, JFK, a stat cu braţele încrucișate pe piept când pactul de la Varșovia a invadat Cehoslovacia, în 1968. De ce s-a întâmplat așa? S-a întâmplat așa pentru că toţi acei președinţi americani enumeraţi adineauri n-au crezut că trebuie să lupte cu arme atomice împotriva Rusiei pentru vreuna dintre ţările est-europene, punct. În acele decenii, când lipsirea de libertate a oamenilor din Est a fost, mai mult decât astăzi, o problemă și importantă, și dureroasă, liderii Americii nu au considerat-o mai importantă și mai dureroasă decât un război nuclear. Deci, în aceste condiţii istorice, realiste, la Tallinn, Obama, un viitor mare președinte american, a afirmat ce a afirmat nu

pentru liniștirea estonienilor și a altor baltici, ci a „durilor” de acasă, și pentru a tempera, pe cât posibil, electoratul conservator din ţara sa înaintea alegerilor la Congresul SUA, de la 4 noiembrie apropiat.

Prin 1994, americanul George Kennan definea decizia extinderii NATO în Europa de Est ca „o greșeală grosolană, de proporţii epice”.

George Kennan a fost un diplomat, politolog, istoric și consilier al președintelui Truman, a fost părintele „politicii de stăvilire” a fostei Uniuni Sovietice în vremea Războiului Rece.

A fost creatorul „realpolitik”-ului american, ambasador la Moscova și Belgrad, respectat de ruși și apreciat de Council on Foreign Relations drept „cel mai influent diplomat al secolului XX”.

Apoi, scria „New York Times” la 5 septembrie curent: „Americanii nuși fac niciun fel de iluzii că Ucraina ar

avea vreo prioritate faţă de un război cu Rusia”. „New York Times” este un ziar foarte cu picioarele pe pământ. Și este un mare ziar din zilele noastre, probabil cel mai mare. În sfârșit, în 1946 field mareșalul Bernard Montgomery primea de la regele George al VI-lea al Regatului Unit al Marii Britanii titlul nobiliar de viconte de Alamein, locul celebrei bătălii din nordul Africii, unde învinsese „Afrika Korps” – armata și tancurile lui Hitler. Peste ani, spunea bătrânul soldat, învingătorul lui Rommel, un alt feld mareșal celebru, german, că „Există două reguli ale războiului: (1) nu invada China și (2) nu invada Rusia”.

Cam asta e cu pacea în Est. Și în România. Ce au spus George, NYT-u’ și soldatul Monty. Restu-s prostii.

Radu TOMA Sursa: cotidianul.ro

25 de ani de la manifestaţia care a dus la căderea Zidului Berlinului Germania a marcat ieri 25 de ani de la manifestația care a inițiat o succesiune de mișcări ce aveau să conducă o lună mai târziu la căderea Zidului Berlinului, relatează AFP într-o rememorare a acelor evenimente. În dimineața zilei de 9 octombrie 1989, la Leipzig, puterea comunistă din fosta Republică Democrată Germană (RDG) credea că prevăzuse tot; armata era mobilizată, cu blindate și tunuri cu apă, spitalele stocaseră sânge, iar presa occidentală era blocată în Berlinul de Vest. Poliția politică STASI se aștepta atunci la o manifestație cu circa 30.000 de participanți.

Dar ordinele președintelui Erich Honecker erau clare: și această manifestație trebuia

reprimată la fel cum fusese cea din săptămâna anterioară, la care au luat parte 10.000 de protestatari. Însă după tradiționalul serviciu religios cu rugăciuni pentru pace de la biserica Sfântul Nicolae, numărul celor adunați la periferia Leipzig-ului a ajuns la 60.000 sau poate 70.000.

Purtând lumânări aprinse, ei scandau lozinci precum „Fără violență” ori „Noi suntem poporul”, deși fiecare manifestant era conștient de riscurile la care se expune, nu doar de pericolul arestării, ci și de cel al unor posibile probleme la serviciu sau de exmatriculare de la facultate, în cazul studenților. Pericolele erau cu atât mai previzibile cu cât în luna iulie Erich Honeker felicitase călduros China pentru reprimarea manifestațiilor din Piața Tienanmen. Șocate de amploarea manifestației, autoritățile

nu au reacționat, iar Armata Roșie a rămas în cazărmi. „Se așteptau la orice, mai puțin la lumânări și rugăciuni”, explică lipsa de reacție Christian Fuhrer, emblematicul pastor de la biserica Sfântul Nicolae, decedat anul acesta în luna iunie.

Pe data de 27 iunie 1989, ministrul ungar de Externe, Gyula Horn, și omologul său austriac, Alois Mock, au tă-

iat împreună o secțiune din gardul cu sârmă ghimpată de la granița dintre țările lor, marcând astfel simbolic spargerea Cortinei de Fier care separase până atunci Europa în două blocuri politico-militare.

Ulterior au apărut în RDG manifestații de amploare redusă ce s-au tot multiplicat până în luna octombrie. În aceste condiții, ideea deschiderii Zidului începuse să

fie luată în calcul și de liderii Partidului Comunist est-german (SED), care estimau că ar fi mai bine să piardă trei sau patru milioane de cetățeni reticenți la binefacerile comunismului, decât să continue o dispută fără sfârșit, explică Rainer Eppelmann, un alt pastor est-german, astăzi responsabil al unei fundații dedicate cercetării dictaturii comuniste. Însă evenimentele s-au precipitat, și pe 18 octombrie Honecker a fost nevoit să demisioneze. Pe 9 noiembrie, Gunter Schabowski, purtător de cuvânt al SED, a anunțat că cetățenii est-germani au primit dreptul de a călători în străinătate. „9 octombrie (...) a fost începutul sfârșitului”, punctează Rainer Eppelmann, mărturisind că atunci est-germanii încă nu se gândeau la reunificarea ce avea să fie oficializată un an mai târziu.

Actualul președinte al Germaniei reunificate, Joachim Gauck, care la acea vreme era un pastor apărător al drepturilor omului în celălalt capăt al RDG, la Rostock, a ales acum să aniverseze căderea Zidului Berlinului pe 9 octombrie la Leipzig, nu pe 9 noiembrie în capitală. El i-a invitat la ceremoniile comemorative de ieri pe omologii săi polonez, ungar, ceh și slovac.

Primul moment solemn a fost la sala de concerte Gewandhaus, unde dirijorul Kurt Masur a încercat săși folosească celebritatea internațională pentru a deveni mediator. Apoi un serviciu religios asemeni celui de pe 9 octombrie 1989 a fost oficiat la biserica Sfântul Nicolae, iar odată cu căderea serii, zeci de mii de oameni, având cu ei lumânări aprinse, au refăcut traseul manifestației care a grăbit istoria secolului XX. Sursa: AGERPRES

9 FLUX AMJ către Nuland: Verificaţi implicarea lui Gitenstein în cazurile Microsoft şi Fondul Proprietatea Externe

10 OCTOMBRIE 2014

AMJ îi cere subsecretarului de stat american pentru Afaceri Eurasiatice să cerceteze implicarea fostului ambasador SUA, Mark Gitenstein, în cazurile Microsoft și Fondul Proprietatea: “O astfel de imixtiune în afaceri private în scopul favorizării unuia sau mai multor resortisanți americani ridică multe semne de întrebare cu privire la rațiunea depășirii liniei fine de demarcație dintre activitatea de ambasador și cea de lobbist”.

Asociația pentru Monitorizarea Justiției îi cere subsecretarului de stat american pentru Afaceri Eurasiatice, Victoria Nuland, să cerceteze implicarea fostului ambasador al SUA la București, Mark Gitenstein, în cazurile Microsoft și Fondul Proprietatea. Solicitarea AMJ vine după ce recent Victoria Nuland a criticat, în termeni extrem de duri, lideri din Europa de Est, despre care a afirmat că ar proteja politicieni corupți.

Concret, AMJ precizează, într-o scrisoare deschisă către Victoria Nuland, că un caz similar Microsoft este Fondul Proprietatea. Asociația îi transmite Victoriei Nuland că fostul ambasador SUA, Mark Gitenstein, a condus, în mod activ și transpartinic, activitatea de lobby în favoarea Franklin Templeton Investement Management Limited Londra, pentru ca aceasta să preia conducerea Fondului Proprietatea și să administreze activele acestuia, între care se

afla la momentul preluării o cotă de 20% din capitalul companiilor energetice ale României. De asemenea, AMJ amintește că, după terminarea mandatului de ambasador, Mark Gitenstein a fost numit în conducerea Fondului Proprietatea.

AMJ îi cere oficialului american să verifice și implicarea lui Mark Gitenstein în cazul Microsoft, având în vedere că, din informațiile existente, modul de operare al companiei americane în România se baza exclusiv pe coruperea înalților funcționari.

Iată scrisoarea AMJ către Victoria Nuland: „Stimată doamnă Nuland, Asociația pentru Monitorizarea Justiției salută poziția dvs. prin care incriminați corupția și derapajele sistemelor democratice și solicitați clasei politice să respecte principiile fundamentale ale statului de drept și societatea civilă. Considerăm că reacția dvs. este îndreptățită și întemeiată și credem că singurul mod prin care conducătorii politici ai statelor pot să se bucure de legitimitate este prin polarizarea întregii activități în slujba națiunii și a bunăstării acesteia. Mesajul dvs. ne permite să vă supunem atenției recentul scandal de corupție care zguduie România și care demonstrează că, de multe ori, corupția este un fenomen la nașterea și perpetuarea căruia contribuie și participanți externi, unii aparținând unor state cu reală și veche democrație, cum este cazul statelor din Vestul Europei sau al Statelor Unite ale Americii. Această tendință este cu atât mai periculoasă deoarece astfel de persoane se bucură de influență, resurse și

putere de penetrare mult mai mare decât a actorilor interni și, totodată, am putea spune de imunitate jurisdicțională. De aceea sperăm că discursul dvs. a avut în vedere și recentul scandal de corupție în centrul căruia se găsește compania Microsoft, împreună cu alte două companii de origine americană, Compaq și HP. Un alt caz similar având implicate societăți și resortisanți americani este cel asupra căruia AMJ a mai atras atenția și anterior – Fondul Proprietatea. Și în acest caz, ca și la Microsoft, oficiali ai SUA, respectiv dl Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA, a condus, în mod activ și transpartinic, activitatea de lobby în favoarea Franklin Templeton Investement Management Limited Londra, pentru ca aceasta să preia conducerea Fondului Proprietatea și să administreze activele acestuia, între care se afla la momentul preluării o cotă de 20% din capitalul companiilor energetice ale României. Chiar și după ce instanțele de judecată au anulat în mod irevocabil hotărârea de numire a companiei Franklin

Templeton ca administrator al Fondului Proprietatea, Ambasada SUA, prin Mark Gitenstein, a continuat să susțină public poziția Franklin Templeton, cerând astfel autorităților să ignore hotărârile judecătorești pronunțate și să impună pe cale administrativă o persoană juridică la conducerea unei societăți înființate pentru despăgubirea proprietarilor deposedați abuziv de regimul comunist și susținând-o apoi în demersurile acesteia de înstrăinare a activelor Fondului Proprietatea la prețuri sub prețul pieței și transferul acestor active către alte societăți din grupul Franklin Templeton.

O astfel de imixtiune în afaceri private în scopul favorizării unuia sau mai multor resortisanți americani urmată de numirea domnului Mark Gitenstein în conducerea Fondului Proprietatea după terminarea mandatului de ambasador, ridică multe semne de întrebare cu privire la rațiunea depășirii liniei fine de demarcație dintre activitatea de ambasador și cea de lobbist, prin raportare și la implicarea activă a

domnului Gitenstein în promovarea intereselor Microsoft, dat fiind faptul că ultimele dezvăluiri arată că modul de operare al companiei americane în România se baza exclusiv pe coruperea înalților funcționari și asocierea cu grupurile de interese absconse care au beneficiat de-a lungul timpului de banii vărsați din bugetul României. Sperând că o astfel de activitate a fost inițiativa personală a domnului Gitenstein și pentru elucidarea oricăror împrejurări și conflicte de interese, vă solicităm să vă sesizați în acest caz și să cercetați implicarea pe care a avut-o dl Mark Gitenstein în cazurile Microsoft și Fondul Proprietatea, pentru a evita ca imaginea pe care SUA și-a construit-o în timp să fie umbrită de acte de corupție chiar din interior, săvârșite de reprezentanți ai SUA sau a unor companii americane în conlucrare transpartinică și transfrontalieră cu membrii clasei politice și grupările subterane ale economiei românești”.

Sursa: Lumea Justiţiei

EXPERŢI:

Virusul Ebola ar putea ajunge în Franţa și Marea Britanie până la sfârșitul lunii octombrie Cinci persoane au fost internate deja la spitalul Carlos III din Madrid, după descoperirea, luni, 6 octombrie, în Spania, a primului caz de infectare cu virusul Ebola, a anunţat presa locală, citând surse medicale.

Potrivit cotidianului El Pais, este vorba despre o infirmieră care a intrat în contact cu asistenta medicală infectată cu virusul Ebola. Infirmiera a fost internată ca măsură de precauţie, a declarat sursa citată, precizând că aceasta prezintă o febră ușoară. În afară de asistenta medicală, alte trei persoane se află sub observaţie în spitalul din nordul Madridului: o altă infirmieră, un inginer, în cazul căruia testele iniţiale au ieșit negative, și soţul bolnavei, care prezintă un „risc ridicat” de îmbolnăvire.

Asistenta medicală din Spania bolnavă de Ebola a lucrat la un spitalul unde, în august și septembrie, au decedat doi

misionari repatriaţi din Africa infectaţi cu Ebola.

Probabil că civilizaţia occidentală se confruntă cu o nouă sfidare, consideră experţii, virusul Ebola ameninţând să se răspândească în Europa și America.

La sfârșitul lunii octombrie, virusul se va răspândi în Franţa cu o probabilitate de 75% și 50% în Marea Britanie, a anunţat un grup de specialiști de la Universitatea Northeastern din Boston, care, sub conducerea profesorului Alex Vespiniani, a încercat să modeleze răspândirea Febrei Ebola în Africa de Vest și ieșirea ei în afara graniţelor continentului. Mulţi experţi au considerat opinia colegilor americani foarte pesimistă. Cu toate acestea, ei sunt obligaţi să recunoască faptul că starea epidemiologică se înrăutăţește, iar numărul victimelor crește vertiginos, notează Vocea Rusiei. Iată opinia virologului Aleksandr Butenko: „Din momentul primei descrieri a Febrei Ebola în Zair în anul 1976 și până în anul

2014, în toate ţările din Africa s-au înregistrat aproximativ 2 mii de cazuri. Iar din martie și până în octombrie anul curent deja peste 6 mii de cazuri.

Una din principalele cauze ale unei asemenea răspândiri este creșterea fluxurilor de migraţie. O altă cauză este crearea în locul junglelor a unor plantaţii, de exemplu de pomi fructiferi, ce atrag liliecii, care sunt purtători ai virusului”.

Dacă nu vor fi luate măsurile necesare, în luna februarie a anului 2015 virusul poate afecta aproape 1,5 milioane de oameni, anticipează spe-

cialiștii. Teoretic este vorba despre aproape un milion de victime. În același timp, toate prognozele pornesc de la aceea că virusul nu va suferi mutaţii. În ce privește Europa, aici în decurs de 6 luni numărul victimelor poate crește până la 40 de mii de oameni.

Concluziile experţilor au în vedere o funcţionare a traficului aerian la capacitate maximă. În cazul în care companiile aeriene și-ar reduce cursele cu 80% către regiunile afectate, riscul ca virusul Ebola să ajungă în Franţa ar fi de 25%, iar pentru Marea Britanie de 15%.

„Este cu adevărat o loterie”, a declarat Derek Gatherer, expert virusolog de la Universitatea Lancaster, citat de Mediafax.

Franţa se află printre statele care ar putea fi afectate în perioada următoare de virusul Ebola datorită zborurilor frecvente din Guineea, Sierra Leone și Liberia, care includ vorbitori de limbă franceză, iar în ce privește Mare Britanie, aeroportul Heathrow este un important nod aerian pentru curse către alte destinaţii din lume. Atât Marea Britanie, cât și Franţa au avut câte un caz – cetăţeni întorși în ţară bolnavi de Ebola și care apoi s-au vindecat. Studiul oamenilor de știinţă sugerează că mai mulţi oameni pot aduce boala în Europa fără să știe că sunt infectaţi.

Pentru Belgia este previzionat un risc de 40% ca virusul să ajungă pe teritoriul său, în timp ce Elveţia și Spania prezintă un risc mai scăzut, de 14% fiecare, potrivit studiului, publicat în revista „PLoS Current Outbreak”’.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu a impus restricţii de călătorie către statele afectate și a încurajat companiile aeriene să își menţină cursele către zonele respective.

De la izbucnirea epidemiei în luna martie în Africa de Vest, aceasta s-a soldat cu 3.865 de morţi din 8.033 de cazuri înregistrate în cinci ţări (Sierra Leone, Guineea, Liberia, Nigeria, Senegal) și SUA, arată un nou bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din 5 octombrie curent.

Deocamdată, nu există un vaccin eficient împotriva Febrei Ebola. De aceea, oamenii de știinţă au propus să fie limitată legătura cu ţările cuprinse de epidemie. În conformitate cu această logică, unicul și cel mai eficient mijloc împotriva răspândirii virusului este izolarea totală, ceea ce contravine esenţei globalizării. Cu alte cuvinte, Ebola pune în pericol tendinţa generală care stabilește dezvoltarea civilizaţiei, mai notează Vocea Rusiei.

FLUX

FLUX

10

Opinie

10 OCTOMBRIE 2014

Kafka reloaded. Despre experţi, ostaşi de hârtie şi sacralizarea statu-quoului

Lipsa alternativei sau sacralizarea statu-quoului? „Lucrul cel mai grav care se petrece azi este îndoctrinarea sistematică, politico-mediatică, cu privire tocmai la lipsa de alternativă. E o nouă formă de fatalism social, produs prin inculcarea ideii că era „natural” să ajungem aici după ce am fost ceea ce am fost”, spunea zilele acestea sociologul Mihai Dinu Gheorghiu.

Perfect adevărat.

Ceea ce observă bine Mihai Dinu Gheorghiu e faptul că armate de jurnaliști, intelectuali și diverși specialiști sunt puși astăzi să ne facă „din vorbe”, să producă discurs și ideologie care au ca scop „sacralizarea statu-quoului”. Însă puterea „ostașilor de hârtie”, a acelora care produc discurs ca să legitimeze acest statu-quo, e dată de o putere reală, cu “mușchi” politici și economici reali: instituţii private și de stat, finanţe, poliţie, armate etc. Nu e loc pentru alternativă și schimbare, pentru vis și utopie, căci darwinismul social a învins definitiv și irevocabil. Realitatea nu e în construcţie, ci s-a încheiat, crezul a fost finalizat la „ultimul conciliu ecumenic” al G7 (8 sau 20) de mulţi ani, dogmele au fost instituite definitiv. Cine nu se subordonează acestor dogme sfinte și alienabile este damnat și declarat eretic.

Iar „lumea perfectă” în care trăim nu lasă loc niciunei forme de erezie.

Poveşti cu experţi Există în această imensă armată a „ostașilor de hârtie” o „castă specială”, numită „experţi”, care lucrează în diverse ONG-uri, think tank-uri, guverne de tot felul și care sunt implicaţi în 1001 de proiecte cu „rol civilizatoriu”, care vor să „democratizeze”, să „integreze”, să „europenizeze” prin câteva scheme simple și mult limbaj de lemn. Și nu mă refer aici la acei specialiști care chiar cunosc domenii concrete tehnice, sociale etc. și la proiectele, puţine, din păcate, care au efecte concrete. Marea parte a proiectelor „civilizatorii și democratizante” lasă în urmă, din păcate, doar multă propagandă și rapoarte interminabile scrise într-o limbă de lemn de rit nou. În ultimii 15 ani, am văzut atâtea astfel de „proiecte” și de „experţi”, știu atâtea povești reale, încât s-ar aduna de o carte fără mare efort.

Câteva lucruri m-au frapat la toată mașinăria asta de „proiecte ideologice”. Mai întâi, asemănarea incredibilă a experţilor de modă nouă cu cea a politrucilor de școală veche.

Dincolo de limbaj, costume-uniforme, stilistica modificată și de schim-

barea peisajului, funcţia lor este identică: ei trebuie să dea sens și să legitimeze puterea hegemonică. Doi: un anumit tip de ideologie a depolitizării și a scoaterii din joc a elementului politic, cu transferarea lui în zona expertizei. Problemele cu adevărat importante și semnificative, cele care contează, trebuie să le rezolve experţii. Politica, în viziunea acestora, devine o chestiune de expertiză, nu o luptă, nu întrebări și răspunsuri, nu dialog, nu negociere, iar democraţia nu are nicio legătură cu reprezentativitatea, ci cu expertiza. Acești „noi preoţi” au secretele „bunei guvernări” și vin să ne dea soluţia magică. Și trei: incredibil de mult cum seamănă acest amplu proces „de civilizare și democratizare” cu tradiţionalul mecanism occidental al colonizării.

Firește că mecanismul s-a îmbunătăţit, stilistica a căpătat forme „nonviolente”, glamouroase. Însă fondul a rămas, în principiu, același.

Ca să vă daţi seama, va trebui odată și odată cineva să ia la bani mărunţi toate aceste proiecte, ca să analizeze unde se duce grosul fondurilor.

Ar trebui analizat în ce măsură acest import mimetic lasă urme sociale și ce urme lasă? Din observaţiile pe care le-am făcut eu în ultimii 15 ani, și am cunoscut tare multă lume în domeniu, aș face fugitiv și aleatoriu următoarele constatări. Doar câteva.

• Cel mai bine sunt plătiţi „experţii europeni”. (De cei din zona finanţelor nu vorbesc: acolo e Sfânta Sfintelor.) Marea parte a banilor merg la experţii occidentali veniţi în misiune nobilă în Est. Un expert mediu este plătit cam de 7-10 ori mai mult decât un „aborigen”. Asta era în faza de pionierat.

• Munca grea în cadrul proiectelor de acest tip era însă făcută de „aborigeni” foarte bine pregătiţi. Adică un expert lua pe 2-3 zile de muncă cât ia un „aborigen” într-o lună în care face, de fapt, 90% din munca proiectului.

• În mare parte, „aborigenii” nu erau mai slab calificaţi decât „angajatorii” lor. Firește, ei nu aveau „expertiza”, know-kow-ul, skill-urile, nu au învăţat suficient de bine jargonul, adică noul limbaj de lemn, și mai ales, nu aveau sistemul de relaţii. Da, și în UE, în acest sector funcţionează foarte bine sistemul de relaţii, grup închis, circuitul banilor „în castă” etc.

Ca să devină „expert”, unui „aborigen” bine instruit nu-i trebuie mai mult de câteva luni pentru a-și însuși „jargonul” și „schemele”, dar asta nu se va întâmpla în prima fază.

• Când zic „aborigen” mă refer la angajaţii care fac munca grea, foarte bine calificaţi, dar care nu au funcţii de decizii în sistem. Aici, „experţii europeni” construiesc o mică „elită intermediară”, loială și devotată, între „aborigeni” și „aristocraţia de la centru”. Acest grup va avea un rol foarte important. Povestea asta îmi aduce aminte de „occidentalul alb” care cucerește vârfurile munţilor faimoși. Noi aflăm din știri numai numele lui, poza lui zâmbitoare și faţa arsă de soare care înfige steagul

pe culmile piscului proaspăt cucerit.

Niciodată însă nu vom afla despre sutele de șerpași care-i duc echipamentul, care costă, de altfel, cât salariul pe 3 ani al acestui amărât șerpaș, prost îmbrăcat și hrănit.

• Însă toată această mașinărie a fost instituită în prima fază a invaziei de „experţi străini” și „proiecte UE”. A venit aderarea la UE, au început să se schimbe unele lucruri. Evident că acest model adus pe tărâm românesc a căpătat forme specifice. În ultima perioadă, mai ales după aderarea la UE, în România s-a creat o adevărată „burghezie a experţilor UE” care este strâns legată de structurile de putere, instituţiile statului și care fac ca circuitul banilor și resurselor să fie mult mai bine controlat și ghidat. Chiar putem spune că „aristocraţia experţilor” de modă veche a fost înlocuită de „burghezia experţilor” de modă nouă, care au construit și adaptat mecanismele UE la modelul RO, făcându-l mult mai performant în interese proprii.

E cam pe modelul marilor corpora-

se enorme pentru capitalismul anilor 1990-2010. Epoca comunistă a produs infrastructură, resurse umane (și avea nu doar resurse minerale ca Africa) etc. și a devenit un regim/ sistem donor pentru ce avea să se întâmple după. Căderea comunismului a devenit o perfectă perfuzie pentru regimul capitalist care și-a trăit a nu mai știu câta tinereţe.

Iniţial, în naivitatea mea, credeam că toată această mașinărie de tocat bani pe un fum propagandistic foarte neclar gen „democratizarea”, „europenizarea”, „acquis-ul comunitar” se datorează unei birocraţii europene-occidentală incompetente și necunoscătoare a Estului. Astăzi nu mai cred asta. Repet: dacă cineva va fi curios să afle cum și unde s-au tocat milioane de euro, vom avea mari surprize. Marea parte a banilor, într-o primă fază, s-a întors înapoi în ţările bogate prin plăţile făcute către experţii de la centru și prin întreţinerea acestora. O altă parte s-au dus pe consum și au lăsat urme puţine. De fapt, întreaga mași-

ţii: de ce să te complici să mituiești nominal niște politicieni când poţi cumpăra grupul dominant sau subordona instituţii și schimba legi și reguli care îţi facilitează monopoluri? Aici iarăși nu avem studii sau dacă ele există, nu sunt publice. Dar ar fi foarte interesant de văzut circuitul banilor, genealogia acestor grupuri și cum se schimbă ele, cum sunt cuplate cu grupurile de putere etc.

• Întotdeauna m-am întrebat de ce nu ne-am transformat în Africa după căderea comunismului, ci am devenit un soi de „lumea a doua”, o periferie „suportabilă” a capitalului.

Părerea mea este că regimul comunist, cu toate aberaţiile lui și prostiile făcute, chiar dacă nu a reușit să reducă decalajul prea mult faţă de statele dezvoltate, a reușit totuși să producă o populaţie destul de bine educată, adaptată condiţiilor de muncă capitaliste, cu o infrastructură destul de avansată a condiţiilor economice ale anilor '70-'90, și mai ales, cu o clasă administrativă și tehnică bine instruită: de la ingineri, la medici, de la matematicieni la agronomi, juriști, fizicieni etc. care dispuneau de tot instrumentarul intelectual și managerial pentru a se adapta perfect vremurilor noi. Investiţiile imense făcute în anii '60-'70 în educaţie, sănătate, infrastructură au produs ceea ce avea să devină resur-

nărie este structurată sau produsă, în vederea întreţinerii acestei pături „de gulere albe”, o elită numită tehnocrată. În realitate, au fost întreţinuţi un număr imens de experţi sau comisari care nu sunt decât niște politruci care au ca scop producerea de discurs și propagandă care să legitimeze și să menţină statu-quoul actualei puteri hegemonice. În urma lor rămân, cum am spus, tone de rapoarte scrise într-o limbă de lemn și folositoare nimănui. Însă în timp ce ei produc aceste fumigene și efecte speciale, „băieţii cu mușchi” schimbă cu adevărat faţa acestei ţări: privatizări fără limită, monopoluri, energii, infrastructură, produc legi care să-și protejeze poziţiile și proprietăţile. Toate aceste lucruri care produc structural inegalitate și sărăcie se petrec la umbra troicii (FMI-BCE-CE) care veghează la somnul nostru liniștit. Asupra acestor lucruri nu prea veţi auzi revolte din partea intelighenţiei noastre și a întregii armate de „ostași de hârtie”. „Tăcerea lor e asurzitoare” asupra acestor teme? De ce? Pentru că nimeni nu vrea să renunţe, să-și riște poziţia și accesul la resurse oferite de actuala putere hegemonică.

Avem nevoie însă de proiecte?

DA, dar de proiecte care lasă în urmă instituţii, oameni instruiţi și infrastructură.

Şi despre expertul nostru de serviciu De fapt, toată această poveste mi-am reamintit-o pentru că am observat cum în ultima vreme o armată de experţi au invadat Republica Moldova și Ucraina. România a descoperit că are și ea „estul ei sălbatic” care poate fi muls. Unii dintre ei nici nu știau până mai ieri de existenţa acestui spaţiu, nu aveau minime cunoștinţe despre ce și cum funcţionează lucrurile acolo, dar dacă bani sunt, putem oferi „expertiză” pe orice. Tipul de expertiză „copy paste”: știm schemele, jargonul, iar „aborigeni” ieftini și bine instruiţi care să ducă greul sunt destui. Întâmplarea face că acum câteva zile să primesc un email de la un cunoscut ziarist rus, bun amic, de la Asociaţia ziariștilor de limbă rusă din Moldova. Mă anunţă că niște „experţi români” au produs un studiu pe tema “Pluralismul mass-mediei în Republica Moldova: oportunitate și realitate” (comandat de Fundaţia Soros-Moldova). Zic, foarte bine, mă bucur că fac „și ai mei” ceva pentru RM. Însă tonul mesajului amicului meu era unul supărat, chiar revoltat.

De ce? Pentru că „experţii noștri” au „studiat” pluralismul mass-mediei din RM fie de la biroul din București, fie din cele 2 hoteluri și localuri ale expaţilor din centrul Chișinăului, unde își servesc tradiţional mesele.

Iritarea jurnalistului rus era firească: cum e posibil să faci un studiu în care să analizezi pluralismul massmediei de la Chișinău și în rândul celor intervievaţi să nu fie niciun rus și reprezentant al presei ruse? E greu de imaginat o astfel de performanţă profesională! Că ne place sau nu, mass-media rusă ocupă un loc important în ecuaţia de „dincolo de Prut”. Din raport aflăm „de la o parte intervievată” că presa rusă „ar fi coloana a 5-a a Rusiei”? Chiar toţi de-a valma? Oare nu ar fi corect să aflăm și de la ei ce cred? Care sunt problemele lor? Cum se justifică această lipsa? Sunt totuși cetăţeni ai RM. Să fie doar incompetenţă sau și rea-voinţă? Oricum ar fi, e o scăpare gravă și „pluralismul” se cam termină la titlu. E adevărat că la capitolul pluralism, în raport, avem intervievat și un găgăuz care semnează „anonim”.

Studiul era semnat, de cine altul decât de cel care mă ameninţa săptămâna trecută cu ceva proces pentru că am citat din Alina Mungiu-Pipidi, care critica „noul oportunism” al tinerilor „experţi” cuplaţi bine la stat, indiferent de culoarea politică de la putere. E vorba de „expertul nostru de serviciu” pe Est, Cristian Ghinea.

Se mai întâmplă, însă cu ocazia asta îl anunţ că în RM există și presă de limbă rusă, și populaţie de limbă rusă și mulţi oameni competenţi pe ambele părţi ale baricadei care pot fi „folosiţi” pentru a afla cum stăm cu pluralismul dincolo de Prut. Când o parte importantă dispare, este exclusă din ecuaţie, nu mai putem vorbi de „pluralism” și „realitate”, ci, mai degrabă, de „oportunitate”, ca să cităm din titlu.

Vasile ERNU Sursa: criticatac.ro

Cultur=

10 OCTOMBRIE 2014

La Galaţi, împreună cu colegul Nicolae Leahu. De la Radu Moţoc aflăm despre părintele-arhimandrit Pandele, cu atingeri de inimă basarabene, stareţul reînfiinţatei mănăstiri gălăţene Mitoc.

6.VIII.1994 Cu dnii Moţoc, Pădure, directorul economic al Combinatului Siderurgic, traversăm Dunărea cu bacul, ajungând în Dobrogea. Satul Două-și-triști (23) august. O turmă de capre – cea mai numeroasă alcătuire de atare patrupede văzută de mine vreodată. Pe stânga – cetatea romană (cu substraturi getice) Dinogeţia, sec.

III e. n.

Mănăstirea Cocoșu, apoi cealaltă mănăstire – Celic Dere (Pârâul de Oţel) și o a treia, Saon. În prima și a treia, bisericile în îndelungat timp de consolidare. Sunt primele mănăstiri dobrogene vizitate, despre care, până azi, nu aveam știre.

Revenim la Cocoșu, unde prânzim. Pelerinaj de enoriași, azi fiind Schimbarea la Faţă.

Pe albul chiliilor monahale sunt aplicate, din tablă neagră, literele unor versete din Biblie.

La masă, în trapeză, împreună cu stareţul mănăstirii Gherontie Ștefan, originar din Fălticeni. Fără scrupule morale deosebite; a pierdut vocea aproape total. Zice că-i presupuneau un cancer. Slavă Domnului, chiar și analizele din șira spinării au demonstrat că nu-l are. „M-au controlat până și de sifilis”, zice arhimandritul, adăugând: „Mamă-sa pe gheaţă”. Mai apoi, după masă, la un whisky, spune și un banc cu falusul. De, știe părintele ce știe.

(Paranteza e pentru a aminti că în cartea de impresii de la Mănăstirea Celic Dere, inscripţia noastră e despărţită doar de o altă inscripţie, de cea a Leonidei Lari, care vizitase locașul pe 13 iulie a. c. Nu i-am citit impresiile și cred că nu am făcut tocmai bine.)

Așadar, rămăsesem la mai lungile taclale cu părintele arhimandrit la sticla de whisky.

Apare și doctorul de gradul I Chiriac de la Târgoviște. E pensionar. Se vede că se cunoaște bine cu stareţul. Și musafirul e moldovean, de la Bacău. Până în 1944, a făcut seminarul, apoi o școală de cântăreţi. Apoi a terminat medicina, profesând chirurgia.

[Altă paranteză: arhimandritul Ștefan citește impresiile pe care le-am lăsat în cartea oaspeţilor. Șmecherește, în loc de „cuvioșii slujitori (ai locașului)” citește: „cucoșii slujitori”, zâmbind în barbă.] În drum spre Dunăre, îi rog pe dnii Moţoc și Pădure să trecem pe la Dinogeţia. Nu ne abatem decât un kilometru de la drumul de bază.

La cetate, ne întâmpină paznicul care ne dă pe mâna profesorului Barnea, cel ce conduce cu cercetările arheologice. Ziduri, castru, casa comandantului, turnuri în formă de potcoavă. În perimetrul fostei cetăţi, menţionate încă de Ptolemeu, – și urmele unei bazilici bizantine. Impresionant. Ca și la Olvia (Oceakov), la gurile Niprului, acum circa 10 ani.

Concluzie după spusele profesorului Barnea: săpăturile sunt conservate din cauza lipsei fondurilor bănești și a braţelor de muncă.

Ad hoc, inginerul Moţoc propune ca Asociaţia pro Basarabia și Bucovina să caute finanţe, pentru a asigura aici prezenţa a 10 studenţi basarabeni care, timp de o lună, ar dori să participe la săpăturile arheologice. Să dea Domnul ca, până la anul, prin iulie, când trebuie să vină echipa, să nu fie uitată această iniţiativă înţeleaptă. La despărţire, îi spun dlui profesor: „Pentru ca să entuziasmaţi studenţii basarabeni, să le spuneţi că faceţi niște fortificaţii contra rușilor”. Înnegurata vorbă de duh își are totuși și un efect de destindere.

Pe la ora 21.30, „aureolaţi” de roiuri de ţânţari, trecem Dunărea spre Galaţi.

Note răzleţe: Dinogeţia e situată la 2-3 kilometri de localitatea Gărvan, 11 km de Galaţi,

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

BILET ÎN CIRCUIT

Complexul fostului spital evreiesc

(Pagini de jurnal)

5.VIII.1994

11

la vărsarea Siretului. Deci, nu departe de Giurgiulești.

Mănăstirea Celic Dere a fost fondată de călugărul basarabean Atanasie Lisavenco.

Măicuţa care ne era ghid – cu ochi albaștri și păr negru. La mănăstire e de la 18 ani.

7.VIII.1994 Dimineaţă la 10.00, ne întâlnim cu dl Moţoc în Parcul Eminescu. Mergem în vizită la dl Chiril Baroneţchi, președintele APBB. Pe masa medicului octogenar, fost șef la TEB, un manuscris: „Amintirile unui medic”. Dl Moţoc ne spune că a fost solicitat să scrie prefaţa. Medicul e de origine transpruteană. Până la război, a fost medic la Nădușina/ Târnova. Vorbim de multe. Whisky, cafea, urări de bine și reîntâlnire.

Prânzim la dl Radu Moţoc. Trei bărbaţi – pregătim o masă voievodală, stropită cu un Cotnar savuros. În apartament – lucruri și lucrări de pictură vechi, moștenire a unei familii de intelectuali.

Autograful lui Al. O. Teodoreanu pentru părinţii lui Radu. Moţoc e din spiţa celebrului neam despre care scrie Negruzzi.

De la Galaţi – la București (avem un traseu finanţat de organizaţiile „Pro Basarabia și Bucovina” din ţară; eu și cu Nicolae Leahu – ca scriitori premiaţi în acest an, la Chișinău). O escală de vreo 4 ore. Bagajele – la camera de păstrare, iar noi, duminica, o luăm spre Casa Vernescu. Însă berea o bem în Piaţa Amzei, totuși. Îi telefonez lui Călin Husar de la „Lăptăria lui Enache” (Teatrul Naţional). Acolo, din nou bere, o gustare. Apoi – tiu, tiu! cu trenul nr. 15 spre Timișoara.

Dar, până la plecare, un caz în București.

Lângă restaurantul „Pescarul” aparatele de telefon nu returnează fisa de 50 de lei. Ce să fie?

Eu, detectivul, la două aparate, în deschizătura unde trebuie să revină moneda nefolosită, trăgând de „mădularele” de fier, descopăr câte o cârpă de pluș ticsită acolo! Moale, dom’le!

Scot cârpele, cad monedele ce se opriseră deasupra „călușului” de catifea! Cei care vroiau să telefoneze și nu reușeau, credeau că-i înșală aparatele, însă vreun Mitică-șmecherul, bagabondul, a inventat chestia cu călușul de pluș, pe care, scoţându-l periodic, se alege cu zeci de monede de câte 50 de bani. Ah! Bucureștiul cu diverse taine, multe din ele – mărunte, de 50 de bani…

Pentru prima oară în viaţă, călătoresc cu un „bilet în circuit”. Avantajele: e mai ieftin. Însă noi, „străinii” pruto-nistreni, nu putem beneficia de scadenţe, adică de un atare bilet. Iar dl Moţoc aflase ieșirea din situaţie: la fiecare staţie, facem întrerupere, confirmând-o la șeful gării. De câte 3 zile pauza. Iese… în circuit niţel șmecher.

Biletul în circuit îmi amintește de 4 martie 1977. Până în clipa declanșării dezastruosului cutremur, citeam din cartea de reportaje a Veronicăi Porumbacu, intitulată chiar așa: „Bilet în circuit”. Iar când prinse a se zgudui casa (eram la etajul 3, românește) de pe Șoseaua Hâncești, 22 A, cartea îmi căzu din mână! Eu îl înșfăcai pe Vasilică, Zinovia – pe Angela (fratele și sora ei veniţi la noi pe ospeţe de la Pereni, Rezina) și o zbughirăm în jos pe scări.

A treia zi după nenorocire, am aflat că Veronica Porumbacu, Mihai Gafiţa, A. E. Baconsky și Alexandru Ivasiuc (erau împreună) muriseră sub ruinele Bucureștiului… Astăzi, am trecut pe străzile care au renăscut. Au renăscut fără cei care s-au stins în seara de 4 martie 1977…

Las aici niște litere cam ameţite: o caligrafie oarecum chinuită de clătinarea impulsivă a acceleratului. Controlorul ne cere sporul de viteză. Îl avem. Dl Moţoc cunoaște ce înseamnă o organizare impecabilă.

Așadar, scuturat drăcește de trenul în viteză, de am impresia că aș locui, câteva ore, întrun compresor imens, fie și ca cel de la pomparea apei acolo, la Dunăre, la Capidava. Îmi amintesc ce i s-a întâmplat amicului Ioan Mânăscurtă (mi-a povestit) care călătorea împreună cu Aurel Scobiolă spre Moscova, în tren.

După ușurarea damigenei, după vorbă lungă

și curiozitatea de a afla ce mai au prin unele sticle cu eticheta berzei albe pe ele, colegii, cum era și firesc, s-au culcat, să se mai odihnească. Ca mai june ce era, Mânăscurtă se cocoţă pe cușeta de sus. Iar la o izbitură de tren, plus o nefericită întoarcere pe cealaltă parte, organismul tânărului scriitor se prăbușește cam de la doi metri înălţime, cu bufnitura de rigoare, pe dușumeaua compartimentului. Ca prin somn, Scobioală zice: „Bre Ioane, parcă așa se coboară omul de pe poliţă?”…

Apropo, bucăţile de urșinic cu care, hoţește, fuseseră înfundate telefoanele publice din București pentru a capta dobânzi monetare, erau de aceeași culoare – maro – cu bucata de catifea cu care eu îmi fac lustru la pantofi.

Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Columna, 150.

Spitalul evreiesc a fost fondat înainte de 1812, în 1843 a primit statut oficial. Începând din anii ’70 ai secolului al XIX-lea au fost elaborate proiectele clădirilor stabilimentului curativ. Spitalul este alcătuit din mai multe clădiri, amplasate liber, pavilionar, pe un teritoriu vast. Clădirile au fost construite eșalonat, din anii ’80 ai secolului al XIX-lea până la începutul secolului al XX-lea.

8.VIII.1994 O zi de luni repezită sau care doar ne repede, cu piciorul stâng, pe înţelesul lumii așa stând lucrurile: ajunși la Timișoara, o începem cu un fiasco, sperăm – provizoriu: scriu aceste rânduri după 5 ore de la sosire (la 7.00).

Nu ne-a întâmpinat nimeni, nu ne-a așteptat nimeni. Dl Costea Migai și dna Vera Pop de la ASPBB sunt de negăsit (deocamdată?).

Trecem pe la revista „Orizont”, cu gândul să-i aflăm acolo pe Cornel Ungureanu sau Mircea Mihăieș. E prea devreme. Îi telefonez dlui Moţoc la Galaţi, înfăţișându-i situaţia „aflării noastre pe drumuri/ străzi timișorene”. Sfatul: apelaţi la Mitropolie. Apelăm, telefonic. Răspuns: „Nu putem să vă cazăm, am desfiinţat căminul”. Bu-u-un!...

Intermezzo: revenim la Gara TimișoaraNord. O cafea, o pepsi, o ţigară, o… o… Totul e la litera „O”(f), însă fără semnul exclamării, semn că nu suntem complet dezarmaţi. Nicolae Leahu ţine, e rezistent la nedumeriri. Și la Timișoara – muzică leșietico-lăutărească, zisă de o voce de semicastrat (dacă e un el, i s-a scos un testicul; ei – un ovar…); acompaniament la un acordeon răblăgit, scăpat, vede-se, cam des pe jos de ţiganul ce pirotește pe la petreceri.

La telefon, îl găsim, în fine, pe Mihăieș. Îl așteaptă pe Ungureanu, „care deţine și cheile, și banii”. Mai revenim cu telefoane, din vreme în vreme. Acum e ora 12.00. În fine, am fost primiţi și cazaţi la Mitropolie.

La Timișoara ne-am întâlnit cu Adrian Dinu Rachieru, cu care am mers pe la casa universitarilor, unde ne-am reţinut la o agapă îndelungată. O domnișoară ce pleacă în munţi, cu auto-stopul, avea un rucsac nou, pe care, la un moment dat, ne roagă să-l botezăm, adică – să-i punem un nume. În fine, toată lumea convine că e bine să se numească „Rucsacul Leo”, ceea ce și este inscripţionat ad hoc pe pânza lui aspră. Totul petrecându-se lejer (chiar dacă e aproape vipie), estival.

19.VIII. 1994 Găvozdiţi cu Nicolae într-un „Trabant” – suntem totuși doi bărbaţi destul de bine legaţi, ca să ne simţim cât de cât confortabil în astfel de vehicul, ajungem la mănăstirea Sâmbăta de Jos, unde, de la Mitropolie, se dăduse veste să fim primiţi creștinește. Pe drum, ni se povestește despre ororile generalului ungur Bukov, care a distrus multe lăcașe creștine. La faţa locului, citim informaţia: „În anul 1785, la cererea administraţiei catolice și la insistenţa episcopului greco-catolic Grigorie Maior, curtea de la Viena trimite pe generalul Preiss, care dărâmă mănăstirea Sâmbăta de Sus. Astfel încât chiliile au fost distruse complet, iar biserica a fost adusă în stare de ruină. Timp de aproape 140 de ani complexul monastic rămâne pustiu, până în 1920…”.

Complexul monastic e reconstruit complet. În curtea largă a mănăstirii întrebăm de un călugăr în etate unde am găsi stareţul mănăstirii. El se oferă să ne conducă.

Apoi vizităm complexul monastic. Ni se arată și locul de veci pe care și l-a hotărât ÎPS Antonie Plămădeală. Basarabeanul va fi înmormântat în Ardeal.

Literul A. În 1892 a fost reconstruit pavilionul principal cu 2,5 niveluri, autor Ţ. Ghingher. Arhitectura este eclectică cu detalii neoclasice. Faţada principală are o compoziţie simetrică, cu trei rezalite, amplasate în axa de simetrie și lateral, încununate de frontoane triunghiulare. În unul din ele este soluţionată intrarea din partea străzii. Aici se aflau ambulatoriul, palatele bolnavilor și locuinţele medicilor. Parterul are paramentul în bosaje orizontale.

Literul D. Clădire cu destinaţia funcţională și datare incertă. Posibil era bucătăria, cum este utilizată și astăzi. Arhitectura este în spiritul orientării stilistice moderne.

Literul G. Construcţie cu destinaţie gospodărească, amplasată în partea de nord. Deasupra se afla uscătoria pentru rufe, cu orificiile zăbrelite cu verigi din lemn.

Literele E, M și I. Pavilioane construite între anii 1897 și 1898, azilurile pentru bătrâni și bătrâne, și corpul pentru bolnavii de boli contagioase. Literul E, fără elemente de decor plastic, este construit cu o retragere de la linia roșie a străzii. Literele M și I erau construite separat, ridicate pe demisoluri. După cea de a doua conflagraţie mondială au fost unite printr-un corp nou de clădire.

Literul L. Clădirea administraţiei, farmaciei și laboratoarele, este construită în anii 1889-1890.

Sunt aliniate la linia roșie a străzii Columna. Are un corp alungit în plan unghiular, cu o galerie deschisă cu stâlpi de lemn, amplasată în colţul faţadei posterioare. Faţada principală este întrun etaj, dinspre curte obţine un parter înalt, din cauza căderii de relief. Planimetric conţine două organisme funcţionale diferite, fiecare cu intrare separată (una a fost astupată) prin rezalite cu frontoane pe fundal de atic. Arhitectura este eclectică.

Literul K. Pavilionul de chirurgie, construit în 1887-1901. Este construit în două etaje, amplasat cu o retragere de la linia roșie a străzii. Planul este cu trei rezalite la faţada posterioară, unde, din cauza căderii de relief, demisolul a obţinut aspect de parter. Faţada dinspre stradă are o compoziţie simetrică, cu trei rezalite. Colţurile rezalitelor sunt întărite de pilaștri cu caneluri ale ordinului ionic, pereţii în partea superioară au o friză, netedă, paramentul – bosaje orizontale.

Arhitectura clădirii este în spirit neoclasic.

Literul V. Secţia de maternitate, lângă secţia de chirurgie.

Literul Z. Clădirea pentru sala de festivităţi, într-un singur etaj, ridicată în cărămidă roșie, amplasată în colţul de nord-est al teritoriului stabilimentului, terminată în 1906.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Cultur=

10 OCTOMBRIE 2014

Iuri Liubimov: o figură la intersecţia teatrului cu istoria Moartea lui Liubimov marchează sfârşitul unei ere Iuri Liubimov, regizor care a dominat teatrul rus timp de jumătate de secol și al cărui stil novator a influenţat o generaţie întreagă de artiști, a murit duminică, 5 octombrie, la vârsta de 97 de ani, în urma unei crize cardiace.

Cunoscut pentru piesele sale novatorii și o inventivitate vizuală care i-a adus o reputaţie internaţională, Liubimov a fost fondatorul Teatrului Taganka din Moscova, în 1964, teatru pe care l-a condus timp de 50 de ani și din care a făcut un simbol al rezistenţei în faţa cenzurii și dictaturii sovietice, menţionează AGERPRES. De-a lungul carierei sale, Liubimov a lucrat cu grei ai culturii ruse, inclusiv cu regizorul Vsevolod Meierhold, cu compozitorul Dmitri Șostakovici, scriitorul Boris Pasternak și actorul Vladimir Vâsoţki. În 2011, Liubimov a plecat din Teatrul Taganka, după unele neînţelegeri cu trupa, însă a continuat să lucreze în cadrul altor proiecte. În 2013, el a montat pentru scena Teatrului Bolșoi o nouă versiune a operei lui Borodin, „Cneazul Igor”.

Președintele rus Vladimir Putin, pe care Iuri Liubimov l-a criticat din cauza războiului din Cecenia, a transmis condoleanţe familiei și apropiaţilor regizorului. „Cu greu se va putea stabili rolul lui Iuri Liubimov în dezvoltarea teatrului contemporan rus”, a declarat Putin, prin intermediul purtătorului său de cuvânt.

Născut în 1917, Iuri Liubimov și-a început cariera ca actor și a fost înrolat într-o trupă de teatru a NKVD (viitorul KGB), care dădea spectacole pe front în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. June prim în filmele de propagandă sovietice, el a jucat un rol major în dezgheţul artistic al perioadei Hrușciov și al destalinizării, de la începutul anilor ’60. În 1963, primul lui spectacol, „Omul cel bun din Sâciuan” după Bertold Brecht, a entuziasmat Moscova. Teatrul său din piaţa Taganka a devenit repede o scenă emblematică a dezgheţului și o insulă a relativei libertăţi în timpul stagnării din perioada lui Leonid I. Brejnev, notează Cotidianul. În 1984, pe când se afla la Londra pentru a monta un spectacol după „Crimă și pedeapsă” de Dostoievski, a dat un interviu în care a criticat regimul comunist, protestând faţă de interzicerea montării piesei „Boris Godunov” de Aleksandr Pușkin. Ca urmare, i-a fost ridicată cetăţenia de către conducerea de atunci a Uniunii Sovietice, fiind obligat să rămână în Occident și muncind îndeosebi în Europa, SUA și Japonia. Până la urmă, ca și Aleksandr Soljeniţân, a revenit la Moscova după șase ani de exil, în plină perestroika a lui Gorbaciov, continuând să monteze piese ce redau rezistenţa individului în faţa sistemului. „Nu este vorba doar de moartea unui om, este sfârșitul unei ere”, a spus scriitorul rus Edvard Radzinski, într-o declaraţie pentru televiziunea de stat rusă, citează Mediafax.

Iuri Liubimov a jucat în 37 de piese de teatru și 17 pelicule. A montat peste o sută de piese de teatru și operă. „Oamenii au încercat să îmi pună eticheta de «teatru politic». Dar este greșit. Am avut o viziunea estetică, am vrut să extind paleta folosită – ce nuanţe pot fi adăugate în lucrul cu spaţiul și stilul”, a declarat Iuri Liubimov, într-un interviu acordat publicaţiei The Moscow Times în 2012.

FLUX

Dispărut la începutul acestei săptămâni, celebrul actor și regizor rus Iuri Liubimov, creatorul Teatrului de avangardă „Taganka”, pe care l-a condus timp de 30 de ani, a fost – se poate spune fără reţinere – o figură la propriu a istoriei Rusiei secolului XX. Figură excentrică, la maturitate în permanentă opoziţie cu autorităţile sovietice, chiar dacă nu un disident declarat, Liubimov și-a apărat cu dinţii activitatea sa și a trupei sale, hărţuită permanent de culturnicii Kremlinului în anii 1960-1980.

Cu umorul lui special, Liubimov spunea în 2007, la o întâlnire cu presa la Wilson Center, în Statele Unite, „cred că [Brejnev] vroia să mă facă să pun piese în scenă doar pentru a le putea interzice. Fiecare rând era supravegheat pentru un eventual înţeles dublu: «De ce taci?» întreba publicul unul din actori. «Strigă!»

Aha, Liubimov critică pasivitatea rusă.” Și, amintea el, până și Hamlet, cu Vladimir Vâsoţki în rolul principal, i-a creat probleme; și, imitându-l pe Leonid Brejnev, Liubimov spunea: „Ce este asta, «a fi sau a nu fi?» Am luat de mult o decizie la întrebarea asta!”.

Monografiile despre activitatea regizorului menţionează trei scrisori adresate lui Brejnev: prima în 1968, când liderul de partid l-a confirmat în postul de director, în 1978, după ce fusese expus unei campanii de defăimare în Pravda, și în 1981, când a făcut o ultimă încercare de a pune în scenă spectacolul Vâsoţky. Între 1964 și 1983, semnalează Birgit Beumers, autoarea monografiei Iuri Liubimov la Teatrul Taganka 1964-1994, patru dintre producţiile lui au fost interzise: Tusea, Protejaţivă feţele, Vâsoţky, și Boris Godunov.

Alte proiecte nu au primit aprobarea nici pentru a intra în repetiţii, cum s-a întâmplat cu Sinuciderea de Robert Erdman și Posedaţii, după Dostoievski. Atât cât i-a stat în putere, Liubimov s-a opus cu abilitate numeroaselor ingerinţe ale autorităţilor comuniste. „Arta este diferită – încerca el să-i convingă pe dogmatici – fiindcă problemele ei nu pot fi rezolvate în mod colectiv; ea poate trăi doar pe baze individuale”.

Venirea lui Iuri Andropov, fostul șef al KGB-ului, la putere în noiembrie 1982, a pus o presiune suplimentară asupra regizorului și a teatrului Taganka. O anecdotă afirmă că Andropov i-ar fi mulţumit personal după ce Liubimov i-a descurajat copiii să urmeze regia de teatru. Înainte de a pleca la Londra, în vara anului 1983, unde fusese invitat să pună în scenă Crimă și pedeapsă, regizorul a trimis încă o scrisoare pe adresa liderului de la Kremlin, insistând asupra politicii păgubitoare a aparatului de partid în cultură.

La Londra, regizorul dădea un interviu fulminant unui corespon-

dent al cotidianului Times, repetând aceleași lucruri și dând de înţeles că va evada din sistem. Ambasadorul sovietic la Londra îl ameninţa imediat cu cuvintele „crima este evidentă și pedeapsa va urma”. Pedeapsa a întârziat însă pe fundalul bolii lui Iuri Andropov și, cu viza prelungită din motive de sănătate pe timp de

o lună, Liubimov pleca la Bologna pentru a pune în scenă Tristan și Isolda. În ianuarie 1984, la Londra, i se conferea premiul teatral cel mai important din Marea Britanie, London Evening Standard Award, pentru cea mai bună punere în scenă a anului 1983.

Aproape imediat după moartea lui Iuri Andropov (survenită la 9 februarie 1984), „pedeapsa” Moscovei era trâmbiţată de șeful aministraţiei Kremlinului: Iuri Liubimov era demis

din funcţia de director artistic al Tagankăi pentru „absenţă îndelungată de la locul de muncă” și era exclus din partid pe motiv că... nu și-a plătit cotizaţia anuală. În cele din urmă, la 26 iulie 1984, regimul Cernenko îl priva de cetăţenia sovietică, făcând ireversibilă decizia regizorului de a rămâne în Occident. Iuri Liubimov se alătura astfel grupului de personalităţi, parte a ceea ce un ziarist

occidental numea „auto-lobotomia culturală” rusă; între ei, scriitorii Aleksandr Soljeniţân, Vladimir Voinovici, muzicienii Mstislav Rostropovici și Maxim Șostakovici, regizorul Andrei Tarkovski, balerinii Rudolf Nureev și Mihail Barișnikov.

Relaţia regizorului cu lumea occidentală a fost una ambiguă, marcată de temperamentul său provocator, ca și de necunoștinţa limbii engleze și necesitatea de a-și dirija actorii prin intermediul unui interpret. Succesele scenice au alternat cu scandaluri, unul din primele fiind cauzat de plecarea unor mari cântăreţi, Edita Gruberova și Piero Capuccilli, dintr-un spectacol cu Rigoletto de Verdi, la Festivalul Maiul Muzical de la Florenţa. Manechine mari, puse pe scenă, înfăţișând figurile lui Stalin, Hitler și Mussolini, alături de un teatru de păpuși, Rigoletto îmbrăcat în clown și pus să imite mersul lui Charlie Chaplin, Gilda/Gruberova așezată într-un balansoar alături de Ducele de Mantua, au stârnit numeroase reacţii adverse în 1984.

Iuri Liubimov avea să se întoarcă în Rusia pe fundalul perestroikăi lui Gorbaciov, după ce toţi cei 160 de membri ai companiei Taganka au semnat o petiţie solicitând permisiunea de întoarcere a lui. La sfârșitul lui decembrie 1986, săptămânalul Der Spiegel relata că Raisa Gorbaciov ar fi intervenit personal, după o vizită la Taganka, pentru reabilitarea regizorului. Acesta cerea, de la New York, unde pusese în scenă cu succes la Arena Theatre, Crimă și pedeapsă,

și la Opera din Chicago, Lulu al lui Alban Berg, ca legea sovietică să fie modificată, iar artiștilor reveniţi să li se garanteze libertatea de mișcare.

Reîntoarcerea la Taganka avea să se petreacă însă abia în 1989, anul prăbușirii regimului comunist în Europa Centrală și Răsăriteană…

Victor ESKENASY Sursa: europalibera.org

Programe

10 OCTOMBRIE 2014

13

Luni OCTOMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.10, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 9.55 Magazinul copiilor. 10.25 Videoteca copiilor. 10.45 World Stories - lumea în reportaje. 11.15 Știinţă și inovare. 11.45, 17.45, 2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 13.25 Film. „TORNADA”. Episodul 1. 14.55 Desene animate. „Legenda lui Zorro”.

16.00 Art-club (рус). 16.30 Reporter de gardă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Platforma electorală. 20.05 Accente economice. 20.35 Moment poetic. 21.30 Acordul de Asociere RM-UE. Interviu cu Piter Burian, vicepremierul de Externe al Slovaciei (рус).

22.25 Fotbal non-stop. 23.10 Box. Turneu internaţional. 23.40 Film. „PROMISIUNI PERICULOASE”. 1.20 Fii tânăr! 2.10 Din fondul TVM. Olga Ciolacu. 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Complicea (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4823 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.21, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.21 15:00 Film: Bestial (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: În mintea criminalului ep.12 , sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:40 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50„Мужское / Женское” 17:00„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Сергей Маховиков, Дарья Мороз, Николай Добрынин, Олеся Судзиловская в многосерийном фильме „Дом с лилиями” 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 „Познер” 02:10 Ночные новости 02:25„Городские пижоны”. Премьера. Джон Войт в многосерийном фильме „Рэй Донован” 03:15 „Prima Oră” (R) 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1994 10:00 Фильм 11:00 Știri. 11:10 Фильм 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Откровенный разговор. 14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом Астаховым. 15:25 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri.

17:10 Друзья. Комедия. США 1994 17:40 Кит Киттредж: Загадка американской девочки.Семейный. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Особое мнение. 20:40 Артур. Идеальный миллионер. Комедия. США 2011 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2011 9 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Артур. Идеальный миллионер. Комедия. США 2011 03:45 Matinal. 05:45 В поле зрения. Детектив. США 2011 9 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN 10:33 LE JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:00 FLASH INFO 11:06 EN VOYAGE ! 11:31 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:10 ALORS ON CHANGE ! 13:36 FOUCAULT CONTRE LUI-MÊME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES PLUS BEAUX GÂTEAUX DU MONDE 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:41 CHÉRIF 20:32 CHÉRIF 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ÉCHAPPÉES BELLES 23:33 PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 YEMA 2:32 30 MINUTES PAR JOUR 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TEMPS PRÉSENT

14

Marţi OCTOMBRIE

6.05, 10.00, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.15 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.10, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 8.15 Domnului să ne rugăm. Liturghia la „Acoperământul Maicii Domnului”. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.15, 17.15 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 10.45 Tinere talente. 11.20 Accente economice. 11.50, 17.45, 2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 13.25 Documentar. „Almanah cinematografic”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 Fotbal non-stop. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: frumoasele Siberiei”.

16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014.

Platforma electorală. 20.35 Chișinăul de ieri și de azi. 21.30 Dialog social. 22.25 În premieră. Prezentarea filmului „Rugă, poveste moldovenească” de S.Tonu. 23.25 ȘTIRI EXTERNE (рус). 23.55 Festivalul „Regina Vioară”. Selecţiuni. 1.20 Film. „MEȘTERUL MANOLE”. 4.30 „1989”. 5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000. md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4824 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.22 , an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.22 15:00 Film: Paravanul de fum 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef ed.8 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.13, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Сергей Маховиков, Дарья Мороз, Николай Добрынин, Олеся Судзиловская в многосерийном фильме „Дом с лилиями” 00:25„Primele știri” (rus) 00:40„Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 Премьера. „Структура момента” 02:25 „Городские пижоны”. Премьера. Джон Войт в многосерийном фильме „Рэй Донован” 03:15 „Prima Oră” (R) 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1994 10:00 Кит Киттредж: Загадка американской девочки.Семейный. США 2008 11:00 Știri. 11:10 Кит Киттредж: Загадка американской девочки.Семейный. США 2008 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Откровенный разговор. 14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом Астаховым. 15:25 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 17:40 Вечно молодой.Фантастика. США 1992 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Особое мнение. 20:40 Любовь по правилам и без. Мелодрама. США 2003 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2011 10 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Любовь по правилам и без. Мелодрама. США 2003 03:45 Matinal. 05:45 В поле зрения. Детектив. США 2011 10 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 LITTORAL 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:14 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:43 MANGE, CUISINE, AIME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 CHÉRIF 15:52 CHÉRIF 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:40 BRASSERIE DU CARDINAL - LE GOÛT AMER DU CAPITALISME 21:00 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9 23:31 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 THALASSA / FAUT PAS RÊVER 2:42 LE POINT 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

15

Miercuri OCTOMBRIE

13 16

FLUX Joi OCTOMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Gagauz ogea. 6.40 Legendele muzicii. 6.55, 7.05, 7.35, 8.10, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 10.00, 23.25 ȘTIRI EXTERNE (рус).

10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Evantai folcloric. 11.50, 17.45, 2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.00 Documentar. „La drum”. 14.35 Fii tânăr! 15.25 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989 în istoria Europei și RM. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Platforma electorală. 20.05 Teatrul Românesc la București și Chișinău. 21.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.25 Avangaraj. 23.55 Serial.„SIMULATORII” (Argentina). 0.45 Cinemateca universală. 1.00 O seară în familie. 2.00 Cuvintele Credinţei. 4.30 Documentar. „Grecia - insula Folegandros”. 5.30 Accente economice.

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.15, 13.25 Свiтанок. 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.10, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 10.00, 23.25 ȘTIRI EXTERNE (рус). 10.30 „Plăieșii”. Program muzical. 10.50 O seară în familie.

11.50, 17.45, 2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.00 Fabrica de steluţe „Artshow”. 15.10 Documentar. „Global 3000”.

15.40 Videoteca copiilor. 16.00 Părinţi și copii. 16.30, 0.45 Cu noi la teatru. Mihail Caftanat. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014.

Platforma electorală. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.30 Reporter de gardă. 22.25 Documentar. „Prison valley, industria penitenciară”.

23.55 Serial. „SIMULATORII”. 0.45 Art-club (рус). 1.15 Documentar. „Acceptare”. 1.55 Avangaraj. 4.30 Documentar. „Fluviul Yangtze”.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4825 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4826 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.23, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.23 15:00 Film: Călătorie periculoasă, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Lunetistul 2: Răzbunarea 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.14, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.24, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.24 15:00 Film: Calatorie periculoasa, partea a II a 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Las Fierbinți ep.5, 6 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.15, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:45 I like IT (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Сергей Маховиков, Дарья Мороз, Николай Добрынин, Олеся Судзиловская в многосерийном фильме „Дом с лилиями” 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 Премьера. „К 200-летию М. Ю. Лермонтова. „Еще минута, я упал...” 01:35 Ночные новости 01:50 „Городские пижоны”. Премьера. Джон Войт в многосерийном фильме „Рэй Донован” 02:40 „Prima Oră” (R) 04:20 „Контрольная закупка”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45„Дом с лилиями”. Многосерийный фильм 15:00„Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Сергей Маховиков, Дарья Мороз, Николай Добрынин, Олеся Судзиловская в многосерийном фильме „Дом с лилиями” 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „На ночь глядя” 02:15 „Городские пижоны”. Премьера. Джон Войт в многосерийном фильме„Рэй Донован” 03:05„Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1994 10:00 Вечно молодой.Фантастика. США 1992 11:00 Știri. 11:10 Вечно молодой.Фантастика. США 1992 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Откровенный разговор.

14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом Астаховым. 15:25 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 17:40 Взрыв из прошлого. Фантастика. США 1998 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Особое мнение. 20:40 Заражение.Фантастика. США 2011 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2011 11 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Заражение.Фантастика. США 2011 03:45 Matinal. 05:45 В поле зрения. Детектив. США 2011 11 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:27 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 CURIEUX BÉGIN 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:11 VISITE LIBRE 13:37 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 INDISCRÉTIONS 21:14 SUR MESURES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES AVENTURIERS DU TERROIR 23:33 PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 1:48 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 2:38 TEMPS PRÉSENT 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 DOCUMENTAIRE

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1994 10:00 Взрыв из прошлого. Фантастика. США 1998 11:00 Știri. 11:10 Взрыв из прошлого. Фантастика. США 1998 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Откровенный разговор.

14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом Астаховым. 15:25 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 17:40 Майкл. Фэнтези. США 1999 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Особое мнение. 20:40 Плезантвиль. Фэнтези. США 1998 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2011 12 серия 00:15 Сериал 01:00 Плезантвиль. Фэнтези. США 1998 01:30 Știri. 01:55 Плезантвиль. Фэнтези. США 1998 (продолжение) 03:45 Matinal. 05:45 В поле зрения. Детектив. США 2011 12 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:26 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:29 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:09 HEP TAXI ! 13:37 DU CÔTÉ DES MÉDECINS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 FORTIER 15:48 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 UN JOUR, UN DESTIN 21:16 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE BOULET 23:46 IL FAUT QU’ON PARLE ! 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:48 MISE AU POINT 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCUMENTAIRE

FLUX 17

14

Programe

10 OCTOMBRIE 2014

Vineri

18

OCTOMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.10 Documentar. „Euromaxx”. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.10, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Documentar. „Descoperă Europa ta”. 10.00, 23.05 ȘTIRI EXTERNE (рус). 10.30, 4.30 Dor. Program muzical.

11.00 Teatrul Românesc la București și Chișinău. 11.50, 17.45, 2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 13.25, 5.00 Portrete în timp. Emil Nicula. 14.00 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.25 „Plăieșii”. Program muzical. 14.45 Erudit-cafe. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Platforma electorală. 20.05 Centrul de Sănătate Publică Chișinău – 70 de ani în slujba sănătăţii. 20.35 Cinemateca universală. 22.25 Fii tânăr! 23.35 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 0.35 Documentar. „Euromaxx”. 1.05 În premieră. 2.05 Documentar. „Domnitza Lanitou Kavounidou”. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4827 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.25, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.25 15:00 Film: Daltry Calhoun: tată fără voie 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea Romaniei, ed.6 23:00 Film: Fețe în mulțime 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:15 „Время” 21:45 „Moldova are Talent 2” 23:35 „ДОстояние Республики” 01:50 „Primele știri” (rus) 02:05 „Вечерний Ургант” 02:50 „Городские пижоны”. Премьера. „Хью Лори играет блюз” 03:40 Вахтанг Кикабидзе, Фрунзик Мкртчян, Евгений Леонов в фильме „Мимино”

Sâmbătă OCTOMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.10 Documentar.„360 grade GEO: Sardinia, despre oameni și cai”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00, 8.35, 9.20 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 11.55, 1.25 Moldovenii de pretutindeni.

12.25 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.25 Tinere talente. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film. „TORNADA”. Episodul 2. 16.30 World Stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”.

19.00 MESAGER. 19.40, 22.25 „Petale de dor”. Spectacol muzical cu interpreta Eryka. 20.35 Chișinăul de ieri și de azi. 21.25, 5.30 Identitate Basarabia. 23.25 Film. „CREMEN PERFECTO” (Spania - Italia, 2004). 1.05 Erudit-cafe. 2.00 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 3.30 Casa mea.

4.15 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000. md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4828 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Daltry Calhoun: tată fără voie (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 MasterChef (r) 15:15 Film: Winn-Dixie 17:00 Vocea României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Invadarea lumii: Bătălia Los Angeles 23:15 Film: Teleportati în adolescență 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:00 Новости 06:15 „Гении и злодеи” 06:45 Владислав Дворжецкий, Георгий Вицин, Олег Даль в фильме„Земля Санникова” 08:25„Играй, гармонь любимая!” 09:00„Умницы и умники” 09:45„Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Михаил Козаков. „Разве я не гениален?!” К 80-летию 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости (с субтитрами) 12:35 „Идеальный ремонт” 13:45 „Грач”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Грач”. Продолжение 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Ледниковый период” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45 Премьера. Наоми Уоттс в фильме „Диана: История любви” 01:40 „Primele știri” (rus) 01:55 Премьера. Одри Тоту в фильме Мишеля Гондри „Пена дней” 03:55 Майкл Китон в комедии „Опасный Джонни” 05:20 „Контрольная закупка” 6:30 Новос ти. 7:00 Ис тория дельфина. Семейный. США 2011 9:00 „Autostrada”. 10:00 Тупой и еще тупее. Комедия. США 1994 12:05 Город ангелов. Фэнтези. Германия США 1998 14:00 Новости.

14:15 Мэверик. Приключенческий боевик. США 1994 16:15 Любовь с уведомлением. Комедийная мелодрама. США 2002 17:00 Știri.

17:10 Любовь с уведомлением. Комедийная мелодрама. США 2002 (продолжение) 18:05 Мой ангел-хранитель. Драма. США 2009 20:00 Вести недели. 21:00 Зеленый Фонарь. Фантастический боевик. США 2011 23:00 Știri. 23:30 Мост. Детектив. Швеция 2011 8 серия 0:40 Вести недели. 1:30 „Autostrada”. 2:30 Știri. 3:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 3:50 Час суда с Павлом Астаховым. 4:40 Știri.

5:10 Мост. Детектив. Швеция 2011 8 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:27 EN VOYAGE ! 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:31 AL DENTE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:10 UN AN SUR LE FIL 13:39 LA TRADITION FAIT RECETTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:52 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:40 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 20:34 LES CARNETS DE JULIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CHÉRIF 22:51 CHÉRIF 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 BRASSENS, LA MAUVAISE RÉPUTATION 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 MEDITERRANEO 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE-Zapping 10:05 FLASH INFO 10:08 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:07 MARCELINO 11:32 ARTZOOKA ! 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:31 PARDONNEZ-MOI 14:04 36,9° 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 17:00 UN AN SUR LE FIL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:39 THALASSA / FAUT PAS RÊVER 21:25 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 QUI SERA LE PROCHAIN GRAND PÂTISSIER ? 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 SUITE NOIRE 1:57 SUITE NOIRE 2:58 D6BELS ON STAGE 3:48 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 LE POINT

ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

OCTOMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Documentar. „Dreptul de a naște”. 7.05 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 8.00, 9.10 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Un pas spre sănătate. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00, 13.45 Prin muzică în Europa. 13.20 Știri pozitive. 15.00 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989 în istoria Europei și RM. 16.00 Documentar. „Eurobox”. 16.30 Documentar. „Arts 21”. 17.00, 23.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans.

17.50 Dialog social. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 O seară în familie.

21.25 Destine de colecţie. 22.25 Film. „DINCOLO DE LIMITE” (SUA, 2011). 0.05 Fii tânăr! 0.50 Legendele muzicii. 1.00 Avangaraj. 2.00 Serial. „SIMULATORII”. 3.40 „Plăieșii”. Program muzical. 4.30 Documentar. „Prison valley, industria penitenciară”. 5.30 Destine de colecţie.

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1994 10:00 Майкл.Фэнтези. США 1999 11:00 Știri. 11:10 Майкл.Фэнтези. США 1999 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Откровенный разговор. 14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом Астаховым. 15:25 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 17:40 Маска.Комедия. США 1994 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Особое мнение. 20:40 „Autostrada”. 21:40 Любовь с уведомлением. Комедийная мелодрама. США 2002 23:00 Știri. 23:30 Любовь с уведомлением. Комедийная мелодрама. США 2002 (продолжение) 0:00 Unitatea de Gardă. 00:10 Мост. Детектив. Швеция 2011 7 серия 01:20 Сериал 02:10 Новости.

02:40 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 03:25 Știri. 03:50 Matinal.

05:30 Мост. Детектив. Швеция 2011 7 серия

GRUPUL DE PRESĂ FLUX

19

Duminică

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4829 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: WinnDixie (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 MasterChef (r) 16:00 Film: Julie si Julia 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Salt 22:45 Film: Jaful de pe Baker Street 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:00 Новости 06:15 „Народная медицина” 07:15 Вячеслав Тихонов, Людмила Гурченко в фильме „Сердце бьется вновь…” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 „Пока все дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости (с субтитрами) 12:35 „Istorii Americane” 13:00 К 80-летию Михаила Козакова. Олег Меньшиков, Леонид Броневой, Анатолий Равикович, Инна Ульянова в комедии „Покровские ворота” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Комедия „Покровские ворота”. Продолжение 15:35 „Черно-белое” 16:35 „Большие гонки” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Своими глазами” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20 Премьера сезона. „Театр Эстрады” 01:35 „Primele știri” (rus) 01:50 „Толстой. Воскресенье” 02:40 Анастасия Вертинская, Игорь Костолевский в фильме Михаила Козакова „Безымянная звезда” 6:30 Știri. 7:00 Мой ангел-хранитель. Драма. США 2009 9:00 Desene animate. 9:30 Magazin UEFA Champions League. 10:00 История дельфина. Семейный. США 2011 12:05 Зеленый Фонарь. Фантастический боевик. США 2011 14:00 Новости. 14:15 Тупой и еще тупее. Комедия. США 1994 16:05 Город ангелов. Фэнтези. Германия США 1998 17:00 Știri. 17:10 Город ангелов. Фэнтези. Германия США 1998 (продолжение) 18:00 Мэверик. Приключенческий боевик. США 1994 20:00 Новости. 20:30 Двойной КОПец. Комедийный боевик. США 2010 23:00 Știri. 23:30 Мост. Детектив. Швеция 2011 9 серия 0:40 Новости. 1:10 Двойной КОПец. Комедийный боевик. США 2010 3:15 Новости. 3:45 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 4:35 Час суда с Павлом Астаховым.

5:25 Мост. Детектив. Швеция 2011 9 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:25 WARI 7:55 REFLETS SUD 8:45 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:08 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:07 MARCELINO 11:32 TACTIK 12:00 RIDING ZONE 12:52 QUOI DE NEUF DOC ? 13:00 FLASH INFO 13:02 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 L’INVITÉ 19:33 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:40 VOYAGES AU BOUT DE LA NUIT 20:30 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’INVITÉE 23:48 LE PEUPLE DE MYLONESSE, PLEURONS LA REINE NAPHUS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LE BOULET 2:43 IL FAUT QU’ON PARLE ! 2:53 FOOT! 3:22 FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

10-17 octombrie Berbec Pe tine te va afecta cel mai mult eclipsa lunară de săptămâna aceasta, atât la serviciu, cât și în relațiile personale. Ține-ți impulsivitatea în frâu și încearcă s-o folosești constructiv și nu distructiv.

Taur Din cauza amalgamului de energii pe care îl vei simți, îți va fi ceva mai greu ca de obicei să te concentrezi asupra lucrurilor importante.

Ia pauze și încearcă să te relaxezi cât mai mult – te va ajuta cu mica problemă.

Gemeni Simți nevoia să te răzvrătești împotriva a tot ce ți se pare neplăcut, însă unele acțiuni negândite înainte îți pot face mai mult rău decât bine. Ține-ți în frâu pornirile și fă doar mici schimbări care vor avea rezultate pozitive.

Rac Ambițiile pe termen lung în carieră nu se potrivesc cu cele familiale ale momentului și din nou te vei găsi în situația în care este nevoie să faci o alegere importantă.

Leu Stai foarte bine la capitolul încredere în sine și din acest motiv vei ieși fără probleme din zona de confort – fie să încerci lucruri noi, fie să cunoști oameni noi. Poți face câteva schimbări care îți vor îmbunătăți viața.

Fecioară Ai mare grijă cum îți cheltuiești banii, pentru că ai tendința să cumperi obiecte care nu îți sunt de folos. Păstrează-ți toate chitanțele și bonurile în cazul în care este necesar să returnezi din cumpărături.

Balanţă Sentimentele și emoțiile par să nu mai aibă loc în tine, dar acest lucru te va ajuta să îți dai seama de cum stau lucrurile cu adevărat. S-ar putea să fie nevoie să iei decizii importante, ce pot duce la o schimbare radicală în viața ta.

Scorpion Vei fi distrasă de la muncă, de vină fiind tot eclipsa. Cu toate acestea, îți va oferi șansa să vezi lucrurile într-o lumină nouă, însă asta nu înseamnă să reacționezi din impuls, ci să gândești totul la rece, înainte să iei o decizie.

Săgetător Ai șanse mari să cunoști o persoană de sex opus care să îți distragă atenția de la tot ce faci – ai putea să te îndrăgostești lulea și totuși dacă începi o relație, să nu ajungă acolo unde ți-ai dori, așa că ai grijă!

Capricorn Trebuie să găsești echilibrul perfect între familie, serviciu și timp personal, iar decizia pe care o iei ar trebui să fie una bună și corectă pentru toată lumea. Asta nu înseamnă să te sacrifici pentru binele celor din jur.

Vărsător Dacă în ultima vreme ai încercat să ții doar pentru tine anumite lucruri, săptămâna aceasta le vei spune fără să te gândești de două ori înainte. Nu uita însă, că oamenii din jurul tău au sentimente pe care le-ai putea răni.

Peşti Dorința de a cumpăra cât mai multe lucruri s-ar putea să coste mai mult decât îți permiți. Ca să nu îți faci datorii de care nu ai nevoie acum, așteaptă să mai strângi câțiva bănuți.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1179 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

10 OCTOMBRIE 2014

BĂUTURA-MINUNE Ce poate face ceaiul verde?

Ceaiul verde scade colesterolul, îmbunătățește circulația sângelui și protejează împotriva bolilor de inimă și, recent, cercetătorii au descoperit că poate ajuta la dezvoltarea unor medicamente împotriva cancerului.

O substanță extrasă din această băutură-minune poate combate boala, potrivit specialiștilor de la Institute of Bioengineering and Nanotechnology, Singapore.

Ceaiul verde este o sursă importantă de catehine, printre care EGCG (Epigallocatechin Gallate).

Cercetătorii cred că efectul anticancerigen al ceaiului se datorează acestora.

Dr Joo Eun Chung și colegii săi au demonstrat că proteina anticancerigenă Herceptin poate fi combinată cu EGCG pentru a forma un medicament eficient împotriva cancerului. Cercetătorii au injectat o combinație de EGCG și Herceptin șoarecilor de laborator și au descoperit că aceasta a împiedicat creșterea tumorilor.

Doctorulzilei.ro

15

STUDIU

Îngrijorarea, gelozia şi nervozitatea pot creşte riscul de Alzheimer la femei Femeile de vârstă medie neliniștite, geloase și cu o stare de spirit instabilă au un risc crescut de a suferi peste ani de Alzheimer, potrivit unui studiu apărut săptămâna trecută în revista online «Neurology», publicație a Academiei Americane de Neurologie, informează agenția Xinhua.

Studiul a urmărit evoluția a 800 de femei cu vârste cuprinse între 38 și 46 de ani, dintre care 19% au fost afectate mai târziu de demență.

Toate persoanele analizate au fost supuse unor teste de memorie și de personalitate, care să indice dacă sunt extrovertite sau introvertite.

Totodată, s-a urmărit nivelul de nervozitate al femeilor respective.

Acestea au fost întrebate dacă au trecut printr-o perioadă de stres în viața lor, marcată de stări de iritabilitate, tensiune, nervozitate, frică, anxietate sau tulburări de somn, care să fi durat cel puțin o lună de zile,

în legătură cu activitatea lor profesională, probleme de sănătate sau situația familială.

Răspunsurile au fost clasificate de la zero la cinci, cele cu «0» însemnând că subiectul nu a avut nicio perioadă de stres, iar cele cu «5» indicând că acesta se confruntase cu un stres constant în ultimii cinci ani.

Femeile care au dat răspunsuri cotate de la «3» la «5» sunt considerate a fi în primejdie, notează Xinhua.

Studiul indică faptul că femeile cu cele mai mari punctaje la testele de nevroză au avut un risc dublu de a dezvolta demență, comparativ cu cele care au avut scoruri mici la aceste teste, însă această legătură depindea de starea de stres acumulată pe termen lung.

Faptul că o femeie este retrasă sau sociabilă nu pare să influențeze, în sine, riscul de a dezvolta demență, ci doar asociat cu alte circumstanțe.

Astfel, s-a observat că femeile retrase care au trecut și prin unele dificultăți ușoare au avut un risc mai mare de a suferi mai târziu de Alzheimer. Un total de 16 dintre cele 63 de femei care s-au confruntat cu ușoare

dificultăți și erau retrase au dezvoltat mai târziu boala Alzheimer, adică 25%. Prin comparație, doar opt din cele 64 care au trecut prin dificultăți ușoare, dar erau extrovertite, au avut aceeași suferință peste ani, adică doar 13%.

«Cele mai multe cercetări în legătură cu boala Alzheimer au fost consacrate unor factori cum sunt educația, inima și factorii de risc din

Curăţenia de toamnă în trusa ta de îngrijire Știai că produsele de înfrumuseţare care au depășit termenul de valabilitate îţi pot afecta sănătatea? Descoperă la ce pericole te expui dacă le folosești pe cele expirate și la ce interval trebuie să faci curat printre «cosmeticalele» tale.

Ca să nu mai vorbim despre farduri, care, odată intrate în contact cu pleoapele, provoacă iritaţii și pot chiar afecta vederea...

Dezavantajele produselor din cutiuţe Toate produsele care se vând în cutiuţe, cum ar fi cremele de ochi, au o viaţă mai scurtă decât cele depozitate în tuburi. De ce? Prin contact manual direct, consumatorul contaminează respectivul produs cu diferite bacterii.

De aceea, este bine să-ţi cumperi un aplicator special pentru a împiedica această contaminare ori să te folosești fie de beţișoare curate de urechi, fie de dischete demachiante.

Frumuseţea dăunează sănătăţii?!

Spre deosebire de alimente, cosmeticele expirate nu au reacţii adverse foarte rapide asupra pielii sau sănătăţii și, de aceea, multe femei nu le iau în seamă. Cu toate astea, pot fi contaminate cu bacterii, pe care apoi le transferă în piele. Cum îţi dai seama ce să arunci? În primul rând, trebuie să citești termenul de garanţie de pe ambalaj sau, în cazul în care crezi că produsul nu a fost depozitat corespunzător, să verifici dacă și-a modificat mirosul sau consistenţa.

Ce afecţiuni provoacă Rimelul vechi poate dezvolta bacterii care duc la apariţia conjunctivitei, o boală manifestată prin înro-

Cum îi porți: Nu îi păstra pentru ocazii deosebite; pot fi la fel de bine integrați în ținute simple, de zi, dacă alegi bluze uni sau cămăși din denim.

Alege o pereche de pantofi fără toc, cu o ușoară tentă masculină sau pentru pantofii cu toc mediu.

Agerpres.ro

Crăiţele, plante multicolore de toamnă În sezonul rece, crăițele constituie cea mai populară sursă de culoare din grădinile noastre. Întâlnite în nuanțe de galben, roșu și portocaliu, acestea se întâlnesc mai ales în grădinile din zonele rurale, unde formează borduri atractive.

Când verifici cosmeticele șirea și umflarea ochilor. Rujul expirat poate usca și irita buzele, în timp ce pensulele murdare reprezintă spaţiul ideal pentru înmulţirea miroorganismelor care provoacă infecţii, eczeme și alte boli ale pielii.

Clickpentrufemei.ro

Balerinii sunt cei mai potriviți pentru acest gen de pantaloni!

La ora actuală sunt cunoscute peste 30 de specii de crăițe. Cele mai des întâlnite sunt «Tagetes erecta». Crăița are o creștere viguroasă, o tulpină înaltă de 50-100 cm, ramificată în partea superioară, frunze de culoare verde închis și flori mari, ce înfloresc din iulie până în octombrie. Chiar dacă au o înfățișare delicată, aceste plante emană un miros înțepător, ce are menirea să țină departe paraziții.

Crăițele nu solicita condiții deosebite pentru o dezvoltare optimă. Ele cresc în soluri obișnuite de grădină, dar bine drenate. Udarea pe timp secetos se recomandă a fi făcută moderat. Pentru obținerea florilor mai de timpuriu, este recomandată însămânțarea în lădițe sau chiar direct în ghivece, în luna martie.

Cel mai bine le priește o poziționare însorită, dar și în condiții de semiumbră, înflorirea poate decurge mulțumitor. Pentru plantarea pe balcoane și terase sunt indicate speciile cu port mai redus.

Bewoman.ro

Gradinamea.ro

Pantalonii. Ce modele se poartă?

Pantalonii cu imprimeu

sânge, traumatismele craniene, istoria familiei și genetica», a spus autorul studiului, Lena Johannsson de la Universitatea din Gothenburg (Suedia). Noul studiu a confirmat că «personalitatea poate influența riscul individual de a dezvolta demență, prin efectul său asupra comportamentului, stilului de viață sau a reacțiilor la stres», a spus Johannsson.

Este indicat să faci curăţenie în trusa de machiaj cel puţin o dată pe lună. Aruncă produsele care par expirate sau pe cele care au ambalajul spart ori crăpat. Capacele lipsă trebuie mereu înlocuite.

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL

Pentru că vremea începe să se răcească, acum este momentul potrivit să faci o mică investiție în niște pantaloni noi. Alege ce ți se potrivește!

FLUX

unul mai lejer (mai larg), dacă preferi ținutele casual/elegante.

Pentru partea de sus încearcă bluze cu imprimeuri geometrice sau romantice; ambele funcționează la fel de bine. În picioare? Ghete până la gleznă!

Pantalonii „Palazzo” (foarte largi) Cum îi porți: În funcție de culoare, încearcă să găsești o bluză sau o cămașă care să vină în completarea lor, din punct de vedere cromatic.

Nici imprimeurile feminine nu sunt rele! În picioare, alege încălțări plate sau cu un mic toc, daca ești minionă.

Pantalonii din imitație de piele

Pantalonii “țigaretă”

Cum îi porți: Poți opta pentru un model ceva mai strâns pe picior, dacă ești genul sportiv, sau pentru

Cum îi porți: Încearcă un top ceva mai simplu, la care să poți adăuga și un sacou sau un cardigan drăguț.

Dacă vrei să dai personalitate ținutei, alege un imprimeu „animal” (leopard…), pentru tricotajul ales.

FLUX

16

Magazin

10 OCTOMBRIE 2014

Premiile Nobel, pe ultima sută de metri Ieri a devenit cunoscut numele deţinătorului Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2014. Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de știinţe din Suedia i-a acordat premiul scriitorului francez Patrick Modiano, „pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înţeles destine umane și a dezvăluit universul ţărilor aflate sub ocupaţie”, după cum precizează comunicatul oficial.

Lista nominalizărilor din acest an a cuprins numele a 210 personalități din lumea literaturii, poeți, nuveliști și romancieri, printre care și regele folkului protestatar american, Bob Dylan, poetul sirian Adonis, poeta și romanciera canadiană Margaret Atwood, scriitorul britanic de origine indiană Salman Rushdie, romancierul australian Peter Handke și scriitorul român Mircea Cărtărescu, informează AGERPRES. Printre marii favoriți au figurat nume precum scriitorul japonez Haruki Murakami, scriitorul de origine kenyană Ngugi wa Thiong’o, jurnalista belarusă Svetlana Alexievich, scriitorul american Philip Roth, dar și francezul Patrick Modiano.

Miercuri, 8 octombrie, Comitetul Nobel a acordat premiul pentru chimie, unul dintre deţinătorii acestuia fiind Stefan W. Hell, cetăţean german de origine română, născut la Arad, membru de onoare al Academiei Române din anul 2012.

Prezentăm mai jos o serie de informaţii insolite despre laureaţii Premiului Nobel, potrivit site-ului Fundaţiei Nobel, nobelprize.org.

Record Nobel: 278 de candidaţi – acesta este numărul de nume propuse în 2014 la Premiul Nobel pentru Pace, o cifră record pentru această distincţie. Cu excepţia laureaţilor, numele candidaţilor vor fi dezvăluite abia peste 50 de ani.

Refuz Nobel: Doi laureaţi au refuzat distincţia – francezul Jean-Paul Sartre a refuzat premiul pentru literatură

în 1964, iar premierul vietnamez Le Duc Tho a refuzat să împartă premiul pentru pace, în 1973, cu secretarul de stat american Henry Kissinger. În plus, Adolf Hitler a interzis unui număr de trei laureaţi germani să primească premiul – Richard Kuhn (chimie, 1938), Adolf Butenandt (chimie, 1939) și Gerhard Domagk (medicină, 1939) –, iar guvernul sovietic l-a obligat pe Boris Pasternak să refuze premiul pentru literatură în 1958.

Laureaţi Nobel încarceraţi: Trei laureaţi se aflau la închisoare în momentul în care premiul a fost anunţat: pacifistul și jurnalistul german Carl von Ossietzky (1935), opozanta birmană Aung San Suu Kyi (1991) și disidentul chinez Liu Xiaobo (2010). Aung San Suu Kyi a mers pe 16 iunie 2012 la Oslo unde a putut să își prezinte, în cele din urmă, discursul de acceptare

În calitate de retrospectivă, vă propunem o scurtă istorie a premiilor Nobel în fapte și cifre, reprodusă de MEDIAFAX Premiile Nobel au recompensat, între 1901 și 2013, un număr de 847 de persoane, a căror vârstă medie este de 59 de ani, și 25 de organizaţii. Însă cine este cel mai vârstnic laureat al Premiului Nobel? Dar cel mai tânăr? Câte femei au primit acest premiu?

Patrick Modiano

INDONEZIA:

O serie de picturi rupestre vechi de 40.000 de ani rescriu istoria artei O serie de picturi rupestre preistorice vechi de cel puţin 40.000 de ani, reprezentări zoomorfe dar și contururi ale unor mâini, care au fost descoperite în șapte peșteri aflate pe insula indoneziană Sulawesi, au potenţialul de a rescrie istoria artei, conform unui material publicat de Reuters.

O echipă de oameni de știinţă a anunţat miercuri, 8 octombrie, că aceste desene rupestre au o vechime de aproximativ 40.000 de ani, vârstă comparabilă cu cele mai vechi forme de exprimare artistică descoperite în Europa, continent despre care se credea că reprezintă leagănul artei. „Se credea că Europa Occidentală este epicentrul unei explozii simbolice a primelor îndeletnici artistice, așa cum sunt picturile rupestre și alte forme de artă figurativă, acum aproximativ 40.000 de ani”, explică expertul în datare Maxime Aubert de la Universitatea australiană Griffith.

Faptul că oamenii preistorici din Sulawesi aveau aceleași îndeletniciri artistice cu semenii lor europeni indică faptul că arta rupestră s-a dezvoltat independent și simultan în mai multe zone ale planetei, conform arheologului Thomas Sutikna de la Universitatea australiană Wollongong. „Arta pe piatră este unul dintre indicatorii capacităţii de exprimare abstracte a oamenilor din trecutul îndepărtat, zorii a ceea ce azi considerăm drept o caracteristică a omului modern”, a mai adăugat Sutikna.

Studiul s-a concentrat asupra a 14 desene rupestre: 12 contururi ale unor mâini și două reprezentări zoomorfe (de animale), dintre care una a unei babiruse și cealaltă a unui porc.

Aceste reprezentări sunt desenate pe pereţii

din calcar ai peșterilor din apropiere de Maros, în sudul insulei Sulawesi aflată la est de Borneo.

Majoritatea acestor reprezentări au fost realizate cu un pigment ocru roșu. Aceste desene rupestre sunt cunoscute de mai multe decenii, dar vârsta lor nu a fost determinată până la acest studiu. Unii experţi estimau că ar avea o vechime ce nu depășește 10.000 de ani.

Oamenii de știinţă au apelat la o metodă de datare pe baza descompunerii radioactive a cantităţilor infime de uraniu recoltate din unele depuneri minerale formate pe aceste desene.

Cea mai veche dintre picturile rupestre din Sulawesi, un contur al unei mâini ce a fost desenat în urmă cu cel puţin 40.000 de ani, are o vârstă comparabilă cu cea a celei mai vechi forme de artă figurativă cunoscută până în prezent, un punct roșu de pe situl paleoistoric El Castillo din Spania.

Vârsta desenelor zoomorfe din celebrele peșteri Chauvet și Lascaux din Franţa este cu mult mai mică, între 17.000 și 30.000 de ani.

Spre exemplu, cea mai „tânără” reprezentare zoomorfă din peșterile de pe insula Sulawesi are cel puţin 35.000 de ani vechime.

Acest studiu este publicat în ultimul număr al revistei Nature.

Sursa: agerpres.ro

a Premiului Nobel, la peste 20 de ani după atribuirea acestuia.

Cei mai vârstnici laureaţi Nobel: La 90 ani, americanul de origine rusă Leonid Hurwicz, câștigător al Premiului pentru Economie în 2007, a devenit cel mai în vârstă laureat în momentul atribuirii Premiului Nobel. Decedat în iunie 2008, el a mai trăit doar câteva luni după ce a primit acest premiu. În ceea ce le privește pe femei, romanciera britanică Doris Lessing este cea mai în vârstă laureată Nobel. Scriitoarea avea 87 de ani în momentul în care a fost recompensată cu Nobelul pentru Literatură în același an (2007). A murit în noiembrie 2013.

Cei mai tineri laureaţi Nobel: La 25 de ani, britanicul Lawrence Bragg a devenit, în 1915, cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel – Premiul pentru Fizică –, pe care l-a împărţit cu tatăl său William.

Nobel în familie: Istoria familiei franceze Curie se confundă cu aceea a premiilor Nobel. În 1903, soţii Pierre și Marie Curie au fost recompensaţi cu Nobelul pentru Fizică. În 1911, Marie Curie (născută Skolodowska), prima femeie premiată cu Nobel, a fost din nou laureată, dar într-o altă disciplină – chimie –, devenind singura femeie de două ori câștigătoare a premiului. În 1935, fiica ei Irène Juliot-Curie și soţul ei Frédéric Juliot au primit, la rândul lor, Premiul Nobel pentru Chimie.

Sora mai mică a lui Irène, Eve Curie, s-a căsătorit cu Henry Richardson Labouisse, care, în calitate de director al UNICEF, a primit în numele acestei agenţii din cadrul ONU Premiul Nobel pentru Pace în 1965.

Nobel și femeile: 44 de femei, inclusiv Marie Curie de două ori, alături

de 803 bărbaţi, au fost laureaţi ai Premiului Nobel de la înfiinţarea acestuia în 1901. Abia în 2009, Premiul Nobel pentru Economie a fost atribuit unei femei – americanca Elinor Ostrom. În fizică, doar două femei – alături de 191 de bărbaţi – au fost recompensate, însă niciuna după anul 1963.

Nobel și cele mai apreciate domenii: Cei mai mulţi laureaţi Nobel pentru literatură scriu proză. În fizică, cel mai recompensat domeniu este cel al particulelor. În chimie – biochimia; în medicină – genetica are un avans; în economie – macroeconomia.

Limbile și Nobel: Engleza ocupă prima poziţie în topul limbilor folosite de cei mai mulţi scriitori care au primit Nobelul pentru Literatură, cu 27 de laureaţi, urmată de franceză și germană (ambele cu 13 laureaţi), spaniolă (11 laureaţi), suedeză (șapte laureaţi), italiană (șase laureaţi), rusă (cinci laureaţi), poloneză (patru laureaţi), norvegiană și daneză (ambele cu trei laureaţi), greacă și japoneză (ambele cu doi laureaţi). Araba, chineza și chiar occitana, printre alte limbi, sunt, la rândul lor, reprezentate în acest top.

FLUX

Muncitorii de la Autostrada Transilvania au descoperit o necropolă cu 56 de morminte vechi de peste 2.000 de ani O necropolă celtică de incineraţie, cu 56 de morminte, care ar putea data din perioada cuprinsă între sfârșitul secolului IV î. Hr. și secolul al III-lea î. Hr., a fost descoperită în timpul unor cercetări arheologice la Autostrada Transilvania, la o adâncime de un metru sub pământ.

Arheologul Sorin Cociș, șeful echipei de cercetare arheologică, a declarat, marţi, 7 octombrie, corespondentului MEDIAFAX, că mormintele identificate aparţin unor luptători care aveau asupra lor arme – săbii, cuţite, fragmente de scut, dar s-au descoperit și brăţări din bronz și argint, vase ceramice, precum și urne funerare. ”Odată cu demararea lucrărilor de construcţie la Autostrada Transilvania, în acest an, a început și cercetarea preventivă în zona Viștea, comuna Gârbău, judeţul Cluj, unde urmează să fie executat un nod de legătură cu drumul naţional ClujNapoca - Zalău. În urma investigaţiei arheologice, desfășurată pe o suprafaţă de 1,8 hectare, a fost identificată o necropolă celtică de incineraţie, care cuprinde 56 de morminte cu un bogat inventar. Sunt morminte de luptători, am descoperit săbii, cuţite, fragmente de scut, dar și brăţări din bronz și argint, vase ceramice, precum și urne funerare și oase calcinate”, a afirmat arheologul Sorin Cociș.

El a spus că aceasta este prima astfel de necropolă celtică descoperită în judeţul Cluj și printre cele mai bogate din România. Cronologic, pe baza datelor preliminare, cimitirul poate fi încadrat între sfârșitul secolului IV î. Hr. și secolul al III-lea î. Hr.

Potrivit acestuia, mormintele au fost descoperite la adâncimea de aproximativ un metru sub pământ, iar acestea se extind și în afara zonei afectate de ampriza autostrăzii, ”numărul mormintelor fiind cu siguranţă mai mare decât cel cunoscut până acum”. ”Din păcate, nu pot fi recuperare toate mormintele pentru că zona care ar trebui cercetată este mai mare, ar trebui să ne extindem cu încă un hectar, dar terenul respectiv nu este expropriat. Ar fi prima necropolă celtică integrală din România dacă s-ar continua cercetările”, a precizat arheologul clujean.

Sorin Cociș a adăugat că vestigiile descoperite vor fi restaurate și expuse, ulterior, la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.

Lucrările au început în 10 septembrie și se vor încheia săptămâna viitoare.

Cercetarea arheologică este asigurată de către o echipă de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei, Academia Română, filiala Cluj-Napoca, din care fac parte Sorin Cociș, Adrian Ursuţiu, Vlad Lăzărescu, Ferencz Szabolcs, Roxana Elena Stancescu și Cristea Ștefana, Muzeul Judeţean Arad - Florin Mărginean, Victor Sava, și reprezentanţii unei firme private.

FLUX