Ziarul Flux, Ed. 26 (951)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 11 iulie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 11.07.2014

Aduc. moașt. Sf. Dr. și Făcăt. de minuni Chir și Ioan; Sf. Mc. Papia Maxima zilei “Natura reîncepe mereu aceleași lucruri, anii, zilele, ceasurile; așa se creează un fel de infinit și de eternitate.”

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................19.1179 1 Dolar american ............. 14.0423 1 Leu românesc ................. 4.3509 1 Rublă rusească ............... 0.4121 Timpul probabil: 11.07.2014

12.07.2014

Noros,

Noros,

Pascal 19 30 0C 16 30 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Taxe ilegale la Piaţa Centrală din capitală

4

PAGINA

GEOPOLITIC

South Stream sau Moldova în faţa unui test serios de securitate energetică

6

PAGINA

EVENIMENT

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 26 (951)

8

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei (pensionari)

Majoritatea parlamentară a votat ieri, în prima lectură, Codul Educaţiei. Documentul a fost prezentat în plen de ministrul Educaţiei, Maia Sandu, iar adoptarea lui a fost precedată de dezbateri aprinse. Opoziţia comunistă s-a pronunţat împotriva proiectului.

Dezideratul principal al noii legi a învăţământului, potrivit ministrului, este că educația trebuie să devină o prioritate națională în Republica Moldova. „Noul Cod Educaţional se bazează pe principiile de dezvoltare durabilă a sistemului educaţional. Acest Cod are următoarele obiective: asigurarea relevanţei studiilor la toate nivelurile și promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii; asigurarea legăturii cu piaţa muncii; monitorizarea și evaluarea calităţii în educaţie, dezvoltarea, sprijinirea și motivarea cadrelor didactice pentru asigurarea educaţiei de calitate”, a menţionat ministrul Educaţiei.

Potrivit noii legi, învăţământul va fi obligatoriu până la vârsta de 18 ani. De asemenea, este prevăzută angajarea prin concurs a cadrelor didactice, dar și evaluarea periodică a acestora, precum și a programelor de studii.

Dacă majoritatea parlamentară și deputaţii liberali au lăudat proiectul, fracţiunea PCRM și unii aleși neafiliaţi au acuzat ministerul de resort de populism electoral. Comuniștii au întrebat, de ce proiectul

EXTERNE

XXX

Eduard Şevardnadze, omul din spatele căderii Cortinei de Fier

ABONAREA 2014

Codul Educaţiei, adoptat de Parlament în prima lectură

Republica Moldova nu este pregătită să se integreze efectiv nici în Est, nici în Vest (2) PAGINA

GPF

EDI|IA DE VINERI

(citiţi pag. 2)

Despre curajul ex-ministrului Marinuţă şi dauna „propriilor analize”

a ajuns în Parlament tocmai acum, înainte de alegeri, deși acesta este discutat de mai mulţi ani.

Ministrul a replicat că reformele prevăzute în cod nu sunt nici pe departe populiste, ci dimpotrivă,

PLDM, un partid frate cu glia

XXX

(citiţi pag. 5)

ele sunt dificile și pot provoca rezistenţă. Legea urmează să fie aprobată în trei lecturi, lectura finală fiind programată până la sfârșitul acestei sesiuni.

FLUX

Euroiluzii Cele mai periculoase iluzii sunt acelea care imobilizează și dau speranţe deșarte.

Ele nu doar că nu produc nimic, ci chiar stagnează orice schimbare pozitivă și, în cele din urmă, pot provoca o demoralizare totală și degenerare, atunci când speranţele nu se mai adeveresc. Așa s-a întâmplat, spre exemplu, cu visul liberalizării vieţii politice după cădere URSS, care, în viziunea majorităţii cetăţenilor, trebuia să fie urmat de prosperitate la nivelul vieţii din Occident. În unele momente, am reușit să depășim în democratizare Vestul, am aderat la toate organizaţiile internaţionale posibile, am semnat tot ce ni s-a propus, am efectuat reforme structurale la insistenţa „partenerilor externi”, însă standardele de viaţă nu s-au ridicat, ci dimpotrivă, au degenerat și mai mult. De ce se întâmplă toate aceste lucruri?

Continuare în pag. 3

FLUX

2

Actual

11 IULIE 2014

PLDM, un partid frate cu glia Suntem o ţară profund agrară, prin urmare, politicienii noștri nu au cum să nu fie înfrăţiţi și ei cu glia. Chemarea pământului devine insuportabil de intensă, mai ales în perioadele electorale, când aceștia, ţărani din talpă, lasă birouri, lasă treburi de stat, renunţă la vizitele peste hotare și pogoară pe câmpurile patriei, să asculte foșnetul spicelor, să admire rodul pământului. Și evident, să ne arate nouă, tuturor, că ei sunt una cu poporul, că le împărtășesc grijile și le știu păsurile, că se pricep la toate și că, ce mai atâta vorbă, doar cu ei avem șanse de prosperare.

Mai-marii zilei își arată preocupările pentru muncile câmpului în imagini grăitoare de care abundă reţelele de socializare, dar și comunicatele oficiale ale unor instituţii de stat. Excelează la acest capitol liberal-democraţii, iar „tradiţia” se trage încă de la fostul premier și șef PLDM,

Vladimir Filat, care, pe când avea de condus o ţară, a pozat ori de câte ori a avut ocazia, ba într-o combină la seceratul grâului, ba privind cu legitimă mândrie la pătlăgica autohtonă, ba admirând ca un cunoscător borcanul de murături. Premierul nostru bun la toate mergea să vadă cu ochii lui cum sunt crescuţi porcii, să drămăluiască cu propriile mâini găinile, să aprecieze, ca un cunoscător, dacă sunt bune de adunat boabele de grâu.

Obiceiul i-a rămas și acum, mai ales că, în calitate de simplu șef de partid, este mai greu să te menţii în atenţia publicului. Astfel că vizitele „de lucru” pe la șantiere, întreprin-

deri, ferme se ţin lanţ, fiind reflectate copios pe reţelele de socializare, în numeroasele poze pe care și le face alături de oameni simpli, din popor. Al nostru Vlad Filat constată cu satisfacţie, în cadrul acestor vizite, că avem întreprinderi care dau producţie bună, că toată ţara „este un șantier”, că agricultorii au adunat o roadă bogată, care este pusă „la borcan”.

Apucăturile de nomenclaturist sovietic de a inspecta colhozurile și sovhozurile au fost preluate și de succesorul lui Filat. Actualul primministru, Iurie Leancă, nu a rezistat tentaţiei și s-a aburcat voinicește, ca un Făt-Frumos din poveste, nu în

șaua calului, ci în cabina unei combine, de unde a admirat lanurile întinse și bogate. Iar această recoltă bogată, fără îndoială, nu avea cum să crească fără munca sa plină de abnegaţie și fără îndrumarea partidului din care face parte.

Acum că nici ceilalţi fruntași peledemiști nu vor să rămână pe dinafara procesului de înfrăţire cu glia.

Cu pălăria pe-o ureche și cu gândul la alegerile din toamnă, Valeriu Streleţ și-a tras și el câteva poze printre spicele de grâu, postând alături de acestea și un text, producţie proprie, plin de o încărcătură emoţională aparte: „ M-am convins astăzi că și în Republica Moldova se poate

face agricultură performantă, bine tehnologizată, după standardele europene. Am văzut și am „simțit” o excelentă recoltă de grâu de înaltă calitate (circa 6 tone per hectar), într-o regiune care până nu demult se considera defavorizată. Așa că o spun cu fermitate chiar și pentru cei mai aprigi critici, cinici, sarcastici și sceptici: Înainte Moldova!”

Departe de noi gândul de a fi cinici ori sarcastici. Noi chiar ne bucurăm sincer și așteptăm alte poze, de la culesul cartofilor, sfeclei de zahăr și a altor culturi agricole. Pentru că până în toamnă vor fi destule.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Taxe ilegale la Piaţa Centrală din capitală Administraţia Pieţei Centrale din capitală percepe plăţi neoficiale de la comercianţii care-și vând aici marfa, se afirmă într-un comunicat al Centrului Naţional Anticorupţie. Conducerea întreprinderii municipale va fi citată de CNA și procurorii anticorupţie pentru audieri în dosarul depășirii atribuţiilor de serviciu prin perceperea de taxe ilegale de la persoanele care închiriază locuri pentru comerţ. Este vorba despre șeful întreprinderii și patru șefi de direcţii, în ale căror birouri au fost găsite mai multe documente, acte contabile, înscrisuri în ciornă, dar și ștampile ale unor agenţi economici. Totodată, vor fi audiaţi selectiv agenţi economici care desfășoară aici activităţi de comerţ.

Miercuri, 9 iulie, ofiţerii CNA și procurorii au desfășurat mai multe acţiuni de urmărire penală la Întreprinderea Municipală Piaţa Centrală, în cadrul unui dosar de corupţie. Astfel, timp de aproape cinci ore, au fost efectuate 13 percheziţii în blocul administrativ al pieţei, dar și la domiciliile unor reprezentanţi ai administraţiei. Potrivit ofițerilor Centrului antico-

rupţie, dosarul a fost deschis acum câteva luni, după ce mai mulţi comercianți s-au plâns de faptul că administrația pieței colectează taxe ilegale. „Au fost ridicate documente și unele obiecte. Nu pot să spun acum care, ca să păstrăm secretul urmăririi penale. Materialele au parvenit în adresa Centrului de la Procuratura municipiului Chișinău, investigaţiile au durat câteva luni,

am încercat să facem și noi măsuri de investigaţie specială, deja trebuie să vedem care vor fi rezultatele”, a declarat șeful Direcției urmărire penală CNA, Bogdan Zumbreanu, pentru PublikaTV. Potrivit datelor preliminare de care dispune CNA, vânzătorii erau obligaţi să achite plăţi neoficiale fără a le reflecta în evidenţa contabilă. Din spusele unor comercianţi, taxele variau în funcţie de locul de amplasare a gheretei sau mesei, precum și de volumul mărfurilor vândute. Astfel, de la un vânzător de citrice s-ar fi perceput lunar, în afara plăţii de arendă, câte 200-300 de euro pentru un loc de comerţ.

Procurorii estimează o sumă lunară de aproximativ 4 000 000 de lei percepută ilegal.

Aceste cifre ar putea, probabil, să explice, de ce oamenii care vor să-și realizeze surplusul de producţie obţinut în propriile gospodării preferă

să vândă în stradă și nu în interiorul pieţei.

Exact cu o zi înainte de descinderea CNA, analistul economic Gheorghe Costandachi posta pe blogul său un articol intitulat „Corupţia și mizeria au pus stăpânire pe Chișinău”, în care se referea și la situaţia de la Piaţa Centrală, pe care a numit-o „simbolul gunoiștii Republicii Moldova”.

„În prezent, Chișinăul a devenit un bazar mare, unde găsești tot ce îți dorești. Toată marfa falsificată este vândută în Piața Centrală. Vinuri, coniacuri, votcă, bere, țigări, de cele mai remarcabile mărci din lume, acolo le găsești practic pe degeaba. Și asta în ochii conducerii primăriei”, scrie analistul.

Conducerea acestei piețe

– mari gunoiști, este coruptă până în măduva oaselor și este numită de Partidul Liberal, punctează Costandachi, adăugând: „Haosul, murdăria și fărădelegea din centrul capitalei nu au mai cunoscut așa proporții în evoluția orașului”. „Piața Centrală produce valoare adăugată de 15-20 de ori mai mare decât se declară oficial.

Pasajele din centrul capitalei sunt pline de buticuri administrate tot de echipa dlui Chirtoacă, iar pentru chirie arendașii achită cote simbolice.

Presupun că diferența dintre cotele reale de arendă a buticurilor și cea declarată se achită în buzunarul cuiva. Însă în buzunarul cui, ar trebuie să ne spună Primarul General, dl Dorin Chirtoacă”, opinează expertul.

Poate că totuși ne va spune Centrul Anticorupţie?

FLUX

3

Politic

11 IULIE 2014

Euroiluzii Urmare din pag. 1 Societatea basarabeană este bolnavă de „visul european”. Ideea „integrării europene” a devenit un substituent al „viitorului luminos” din perioada sovietică, însă există și o diferenţă majoră: comunismul era prezentat ca un rezultat al muncii solidare a întregii societăţi, în timp ce „integrarea europeană” ni se prezintă ca un dar miraculos, care ne va face fericiţi. Doar că nimeni nu spune că odată ce ne vom pomeni în spaţiul european, va trebui să muncim mult mai mult și la un preţ mult mai mic, pentru a face faţă concurenţei economice neloiale. Se insinuează faptul că aflarea în spaţiul european ar însemna în mod automat și „civilizarea” sau „îmbunătăţirea nivelului de trai”. Totuși, cum rămâne cu păturile sărace de la periferiile marilor orașe europene, care locuiesc în ghetouri, împreună cu șobolani și păduchi? Oare cineva este atât de naiv să creadă că am putea fi „mai integraţi” în Europa decât vagabonzii din Londra sau Paris? Trebuie să înţelegem că statutul de vagabond este un maxim pe care îl putem pretinde în cadrul unei „Europe Unite”. Posibilitatea de a căuta prin tomberoane e un mare „privilegiu”, pe care ni l-a oferit Bruxellesul. În acest caz, unde ne este „mândria naţională”, despre care tot timpul ţipă la TV unii „eurofili de profesie”?

Să folosim o scurtă parabolă: imaginaţi-vă că un miliardar cheamă un vagabond în casa lui de lux. Vagabondul e obsedat de ideea că odată ce va păși pragul castelului de lux va deveni și el un bogătaș. Cu toate acestea, miliardarul l-a pus la spălat closetul. Bine, pe de o parte, spălatul closetului este mai bun decât vagabondajul, însă miliardarul îl vede doar la acest nivel.

Dacă vagabondul nu părăsește această casă de lux, în pofida comodităţii și hranei care îi este oferită, el riscă să rămână pentru tot restul vieţii doar un servitor de cea mai joasă speţă. Este adevărat, în stradă viaţa lui ar deveni mai grea, însă prin muncă are o șansă să devină și el un miliardar, pentru că în afara zidurilor castelului, nimeni nu îi determină poziţia socială.

Exact așa e și cazul Moldovei – UE poate doar păstra un statu-quo, dar nu va putea să ne ajute în dezvoltarea economică și politică.

O altă minciună cu care des se manipulează este nivelul de trai și organizarea societăţilor din ţările europene. Bunăstarea, cultura, relaţia dintre oameni din Franţa, Germania sau Olanda se datorează istoriei fiecărei din aceste ţări, nu Uniunii Europene. Uniunea Europeană, deocamdată, nu a produs nimic cu ce s-ar putea lăuda. Nu există o cultură a Uniunii Europene, nu există o bunăstare a Uniunii Europene. Există doar o bunăstare a ţărilor europene care se datorează condiţiilor istorice prielnice în care s-a pomenit fiecare ţară în parte. Deocamdată, Uniunea Europeană (mai exact, birocraţia eurounională cu mentalitate socialistă) a produs doar norme absurde și interdicţii care lovesc în

FLUX Nicolae ROŞCA

HAI, EUROPA! HAI, ASIA! Pamflet apolitic

prosperitatea fiecărui stat-membru și limitează dezvoltarea economică.

Vorbim foarte mult de ieșirea de sub influenţa Moscovei, odată cu „integrarea europeană”, însă uităm că pentru ţările europene, Rusia este mai importantă decât statele periferice. Avem de ales, de fapt, între a negocia direct cu Moscova, exploatând relaţiile create în perioada sovietică, și între a ceda Bruxellesului calitatea de negociator și intermediar. Are cineva iluzia că Berlinul sau Parisul va dialoga cu Moscova în favoarea intereselor noastre?

Integrarea europeană sau eurasiatică nu sunt neapărat fenomene rele sau bune în sine. Totul depinde de modul în care noi putem utiliza aceste procese în promovarea interesele noastre economice. Deocamdată, tot ce înseamnă „integrare” a Republicii Moldova presupune cedarea poziţiilor și intereselor noastre strategice, cât timp nu avem piaţă internă închegată, deschiderea nelimitată. Nicio guvernare nu a avut interesul și voinţa de a crea o pătură puternică de producători autohtoni, care ar folosi liberul schimb pentru o „expansiune economică”. În condiţiile existente în Republica Moldova, Acordul de asociere (care include și Acordul de liber schimb) este un adevărat dezastru, întrucât el favorizează doar importul și oligarhia locală care trăiește de pe urma acestor importuri. A se vedea declaraţia Uniunii Producătorilor de Zahăr, care ne anunţă deja că patru din cele cinci fabrici de zahăr urmează să fie închise, iar zecile de mii de familii vor trebui să plece unde le văd ochii.

Să listăm un pic persoanele influente din stat.

Câţi dintre ei se ocupă cu producţia, încât să fie interesaţi de promovarea unei politici economice adecvate? O bună parte a oligarhiei noastre este implicată în activităţi de import-export și sfera serviciilor. Cum atunci putem avea iluzia că această clasă politică ar avea interesul de a schimba lucrurile spre bine? Actuala clasă politică are doar două interese majore: stimularea emigraţiei, care ar aduce remitenţe, și construcţia supermarketurilor și locurilor de agrement, unde aceste remitenţe ar fi consumate. Se pare că, în următoarele decenii, „dezvoltarea economică” se va mișca doar în această direcţie.

Din timpuri vechi, când s-a produs sincopa, Ne ducem viaţa triști și indispuși, Visând să aderăm la Europa, Dar să-i avem alături și pe ruși...

Se face rând... Imperii, monarhii Se mișcă-n ritm alert de bossanova Și vin bătrâni, vin tineri și copii Să-și ia cetăţenia de Moldova...

Ajunși în Parlament fără menire, Rostim cu disperare manifestul: - Ne vrem în Europa! Vrem Unire! Și nu ne pasă ce vor zice restul!

E forfot mare! E învălmășeală! Și, disperat, se roagă tot ilotul: - Nu mai rămâne loc pentru tocmeală – Să ne conducă Ghimpu și nepotul!

Dar strigă alţii, aprigi de grumaz, (Ei sunt din Est și nu-și trădează Estul): - Ba mergem spre Ural! Spre Caucaz Și nu ne pasă ce vor zice restul.

Vin state mari... Peninsule... Enclave...

Văzând ce noroasă e partida, Cer suzeranitatea naţiei moldave Cinci continente (fără Antarctida).

O deputată castă, dar beţivă, Enunţă cu elan pionieresc: - Moldova-i un proiect de perspectivă, – Mă vor și-n Est... și-n Vest mă preţuiesc...

Se-adună-aici întregul mapamond, Și face coadă lungă la Ungheni; Și cere negrul, cere omul blond Adeverinţele de moldoveni...

De-aceea vă îndemn emancipată: Dacă dorim ca ţara să prospere, Nu ne unim cu nimeni niciodată! – Să vină ei la noi și să adere!

În vamă îi așteaptă cu sfială Ministra Frumuseţii, M. Bucluk, În lenjerie strict naţională Și-i cheamă în partid la Plahotniuc.

Și-n clipa asta dulce și fierbinte, Cuprinsă de un vis sodomian, În mintea deputatei fără minte Se naște un Imperiu Moldovean.

Alăturea apare o stilistă Și cere insistent, dar cu poclon, În manieră strict comsomolistă, Să cotizeze pentru I. Dodon...

Și dominaţi de un elan prolific, Se pun pe loc cu toţii de acord, Întemeind un nou partid politic – „Moldova is saving the world”. *

Dezamăgit, se supără un lord Și-ntreabă sec, cu glasul oţărât: - Moldova is mendicant the world?* Și – pleacă toţi de unde au venit...

Și ţara asta, plină de nevoi, Printre rechini devine o rechină, Încât se cer alăturea de noi Tanzania, Mongolia și China.

Vai, ţara asta-i plină cu intruși Și nu se știe care-s mai păgâni – O jumătate-or fi păgânii ruși, Dar altă jumătate-s cei... latini!

America, trufașă cum o știm, Își ia drapelul cu steluţe Nova Și zic yankeii: - Fraţilor, venim Să aderăm degrabă la Moldova.

De-aceea stăm posaci și indispuși, Ca-n timpul vechi, când s-a produs sincopa: O jumătate mai visând la ruși, Iar restul aspirând la Europa...

Se roagă Putin, sus pe o turelă, Simţind acut că i se trece timpu’: - Accept să stau cu pușca santinelă În piaţă, lângă lespedea lui Ghimpu!

Octavian RACU

Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri: •

traininguri

•

seminare

•

mese rotunde

•

prezentări

•

conferinţe de presă corporative etc.

•

evenimente

•

zile de naştere

Servicii suplimentare: •

Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

•

Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

*Moldova este salvatoarea lumii (engl.) *Moldova este miloaga lumii? (engl.)

P.S.1. La îndemnul câtorva politicieni autohtoni nu am publicat pamfletul înainte de 27 iunie pentru a nu împiedica, după cum au considerat dânșii, semnarea Acordului de Asociere dintre Moldova și UE... Sunt mândru că Acordul a fost semnat, iar aportul meu e aproape decisiv...

P.S.2. Îi informez cu respect pe criticii și analiștii zeloși că opţiunea mea geopolitică poate fi – și chiar este – diferită de cea descrisă în pamflet; însă nu pot să nu constat cu tristeţe că, cel puţin la ora actuală, starea de lucruri din ţară se aseamănă mult cu cea din pamflet...

P.S.3. Orice asemănări de situaţii și nume cu stări sau persoane din realitatea noastră sunt, în mod sigur, simple asemănări. În definitiv, ceea ce aţi citit e un simplu pamflet, nimic mai mult...

Universitatea Populară oferă: Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

aprilie-mai 2014

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.

Reduceri pentru arenda de lungă durată.

Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

FLUX

4

Geopolitic 11 IULIE 2014

South Stream sau Moldova în faţa unui test serios de securitate energetică Construcţia gazoductului „South Stream” urmărește livrarea gazului rusesc în ţările Europei de Sud și Centrale prin bazinul Mării Negre. Proiectul se dezvoltă progresiv, având toate șansele să fie realizat. Sub aspectul configuraţiei geopolitice, această realitate nouă modifică esenţial tabloul fluxurilor de exporturi energetice, precum și ponderea actorilor de pe piaţa gazului.

Republica Moldova la ora actuală este o ţară de tranzit pentru o parte a gazului rusesc exportat în Europa, iar punerea în funcţiune a gazoductului South Stream ar putea lipsi ţara noastră de acest statut specific, care ne oferă anumite avantaje.

Cum să evităm dezavantajele şi să valorificăm avantajele În Republica Moldova se discută mult despre dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de utilizare a energiei alternative. Acest efort este foarte important, dar ar fi o naivitate să se creadă în posibilitatea asigurării complete, prin aceste tehnologii, a necesităţilor energetice ale ţării. Chiar și acele ţări din Uniunea Europeană care au implementat pe larg tehnologii avansate de obţinere și utilizare a energiei alternative continuă să importe cantităţi imense de gaze rusești. Energia eoliană, solară, biomasa etc., pot să devină resurse eficiente pentru gospodării și întreprinderi mici, precum și pentru comunităţile locale. Dar întreprinderile industriale sau alte tipuri de entităţi (cum ar fi, de exemplu, CET-urile), care sunt extrem de importante pentru stabilitatea ţării, au cu totul alt gen de necesităţi în ceea ce privește consumul de resurse energetice.

Republica Moldova este interesată ca livrările de gaze din Rusia să fie stabile, iar preţurile – rezonabile. Pentru aceasta, autorităţile trebuie să poarte un dialog direct și pragmatic cu Moscova. În acest context, ar fi logic ca Moldova să poarte negocieri directe cu Gazprom privind livrările de gaze rusești, fără implicarea Ucrainei, aceasta din urmă fiind doar o ţară de tranzit. Aspectul respectiv este cu atât mai important, cu cât în viitorul previzibil, Moldova va depinde de livrările de gaze din Rusia.

Totodată, ar fi logic să admitem și acel fapt că dacă Rusia va sista livrarea gazului său către Ucraina, atunci livrările gazelor către statele terţe vor deveni problematice.

Gazoductul IaşiUngheni nu are gaze Este cazul să menţionăm și faptul că mult-așteptata dare în exploatare a conductei Iași-Ungheni nu va avea ca efect automat soluţionarea problemei principale – umplerea conductei sau, cu alte cuvinte, „de unde să luăm gazele”? Voi menţiona că în actuala configuraţie, gazoductul respectiv este o realizare mai mult politică decât economică. Acesta nu va face faţă necesităţii de gaze a Moldovei.

Alt aspect mai puţin cunoscut este faptul că gazoductul cu pricina se oprește la Ungheni. Astfel, pe lângă lipsa gazului, conducta respectivă este una de importanţă locală și nu are cum să soluţioneze problema necesităţii aprovizionării cu gaze a întregii repu-

blici. Dacă acesta ar fi fost construit măcar până la Dondușeni, am fi putut vorbi despre o conexiune completă a sistemului nostru de aprovizionare cu gaze.

Pe de altă parte, este evident și acel fapt că România, ea însăși importând gaze din Rusia, nu poate să garanteze umplerea gazoductului Iași-Ungheni din propriile resurse.

Perspectivele tranzitului gazului rusesc prin Moldova La nivel oficial, Moscova nu sugerează că ar intenţiona să renunţe la actuala cale de tranzit prin cele trei ţări (printre care este și Moldova). În acest context, trebuie să luăm în calcul situaţia din Ucraina, deoarece sectorul energetic al RM depinde în mare parte de evoluţiile din Ucraina, de perspectivele exportului gazului rusesc prin South Stream, precum și de o eventuală extindere a Nord Stream.

Cu alte cuvinte, nu este cazul să excludem cel mai prost scenariu. Iar Chișinăul trebuie să-și construiască relaţiile cu Moscova de o manieră care să nu pericliteze securitatea energetică a ţării.

Republica Moldova nu are suficiente resurse energetice proprii Problema principală a Moldovei, în contextul pe care îl avem în vedere, este lipsa propriilor resurse energetice suficiente pentru acoperirea necesităţilor ţării, precum și legătura puternică cu un singur furnizor. Aici este cazul să menţionăm că volumul anual de gaze naturale importate din Rusia și consumate în Moldova este de aproximativ 1,3 miliarde de metri cubi, pentru care ţara noastră achită 370 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Este evident că legătura prea strânsă cu un singur furnizor de gaze este o adevărată provocare pentru ţară. Din această perspectivă, riscul să fim debranșaţi este unul sporit.

Totodată, acesta este și un semnal ce indică asupra necesităţii ca chestiunii gazului să i se acorde atenţia cuvenită, iar diplomaţia noastră să manifeste un activism energic pe marginea acestui subiect în relaţiile externe.

Ucraina şi problema livrărilor reversive La 16 iunie 2014, Ucraina a fost trecută la regimul de achitare în avans a gazelor rusești. Astfel, deja au apărut anumite restricţii, specificul acestora constând în faptul că în ţara vecină va fi

furnizată exact acea cantitate de gaze pentru care aceasta va plăti. În situaţia creată, în conductele de gaze din Ucraina ar putea, în general, să fie pompate exclusiv volumele de tranzit, care vor tranzita și teritoriul RM, asigurând astfel necesarul de gaze al ţării noastre.

Una dintre modalităţile de diversificare a surselor de gaze luate în calcul este reversiunea spre Ucraina dinspre Europa de Vest, pe care ţara vecină intenţionează să o efectueze prin Slovacia, utilizând în acest scop gazoductul Vojany-Ujgorod. Livrarea gazelor prin acest traseu este planificată pentru luna septembrie 2014. Volumul preconizat de gaze ce ar urma să fie pompat prin această conductă este de 27 de milioane de metri cubi anual. Compania ucraineană Naftogaz a și răscumpărat capacităţile de tranzitare ale acesteia până în 2019. Din unele declaraţii făcute de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, ar rezulta că furnizările reversive de gaze rusești către Ucraina nu ar fi contrare înţelegerilor dintre Bratislava și Gazprom. Și acesta este un aspect important.

Totodată, nu mai puţin important este și acel fapt că Rusia nu o singură dată a lăsat să se înţeleagă că este gata să restricţioneze livrările de gaze către acele sisteme de transportare dinspre care vor fi fixate furnizări reversive.

Actualul rol al Moldovei la tranzitarea gazelor Pentru înţelegerea mai largă a rolului Moldovei în acest context, trebuie să menţionăm și faptul că în 2012, volumul total al tranzitului de gaz rusesc prin ţara noastră către statele din Balcani a constituit 19 miliarde 620 de milioane de metri cubi. Astfel, Moldova are și rolul de conector, asigurând livrarea acestui tip de resursă energetică dinspre Răsărit spre Apus. Voi mai adăuga aici că Moldova este și un teritoriu de tranzit al gazelor naturale spre România. Anume din Rusia România își acoperă volumele de gaze care nu-i ajung. Bucureștii au încetat să mai cumpere direct aceste gaze începând cu anul 1990.

Este cazul să amintim și faptul că, anterior, România a refuzat să colaboreze cu Gazprom în vederea construcţiei South Stream. Este evident că, odată cu lansarea gazoductului respectiv, relaţiile româno-ruse în chestiunea gazului vor suferi schimbări. În linii generale, relaţiile dintre cele două state au fost în ultima vreme dificile și tensionate, iar instalarea sistemelor antiaeriene pe teritoriul românesc a condus la o degradare vizibilă a acestor relaţii.

Gazul din Marea Neagră Extragerea gazelor naturale în zona riverană a Mării Negre se află abia în faza de examinare. Este o chestiune de timp. În cadrul acestei faze urmează să fie confirmată sau infirmată rentabilitatea extragerii în această zonă. Abia după aceasta se va putea vorbi despre unele termene privind demararea procesului propriu-zis. Aici voi menţiona faptul că în 2012 a fost forată prima sondă din istoria ţării noastre. Aceasta avea o adâncime de o mie de metri.

Rezultatele investigaţiilor arată în mod evident că o eventuală demarare a extragerii de hidrocarburi din zăcămintele fâșiei riverane ar putea să coincidă cu sfârșitul acestui deceniu.

Gazele de şist în Moldova La fel de ambiguă rămâne a fi și chestiunea explorării gazelor de șist, care până la ora actuală ridică multe semne de întrebare din perspectiva consecinţelor de ordin ecologic. Deocamdată, tehnologiile de extragere a gazelor de șist sunt disponibile numai în SUA, unde s-a produs o adevărată „revoluţie de șist”. Iar în privinţa perspectivelor de extragere în Moldova a gazelor de șist, care ar putea să devină o alternativă pentru gazul pompat prin conductă, trebuie să fim cât se poate de prudenţi și chiar rezervaţi. Extragerea acestuia, la ora actuală, este cel puţin lipsită de o justificare economică. Pentru acest gen de explorări sunt necesare teritorii libere. Iar aici vom menţiona faptul că Europa este una dintre părţile cele mai dens populate din spaţiul eurasiatic, cu o densitate a populaţiei de cinci ori mai mare decât în SUA. Pe de altă parte, și compoziţia geologică a zăcămintelor de șist în Europa cedează categoric celor americane. Acesta este neprielnic pentru explorare, întrucât șistul european este cu mult mai fragmentat, are dimensiuni mult mai mici și se află la adâncimi mult mai mari decât în America de Nord.

Moscova, Kiev, Bruxelles, Washington Relaţiile dificile dintre Kiev și Moscova în problema gazelor, criza ucraineană, precum și presiunile exercitate ale Washingtonului în acest context (care este interesat în menţinerea tensiunilor dintre Rusia și UE), ar putea să împingă autorităţile de la Moscova spre o decizie de schimbare a atitudinii faţă de ţările terţe. Iar un atare deznodământ ar putea să aibă repercusiuni dintre cele mai nefaste asupra securităţii energetice a ţării noastre. Într-un atare context, ar fi logic să admitem o posibilă creștere repetată a preţului la gaze pentru consumatorii interni din Moldova. De aceea, pe fundalul crizei ucrainene, Moldova ar trebui să devină mult mai consecventă în promovarea politicilor de diversificare a surselor de energie.

Surse alternative şi regenerabile de energie Vreau să menţionez că ţara noastră dispune de un mare potenţial în domeniul producerii energiei din surse regenerabile, în special din biomasă, aceasta fiind obţinută din deșeurile agricole, precum sunt paiele de grâu și alte cereale. Însă această direcţie la noi încă nu a fost dezvoltată la un nivel satisfăcător.

Cât privește energia solară, cu certitudine, numărul de zile cu soare în

ţara noastră este semnificativ. În acest sens, mai ales regiunile de sud sunt foarte potrivite, întrucât acolo se înregistrează cel mai înalt nivel de radiaţie solară din toată ţara. Cu toate acestea, numărul de baterii solare instalate în RM rămâne până în prezent nesemnificativ. Anterior în Moldova a cunoscut o răspândire largă utilizarea colectoarelor solare (confecţionate preponderent artizanal). Acestea erau utilizate cu precădere în localităţile rurale la încălzirea apei. Dar este evident și acel fapt că utilizarea energiei solare, dincolo de atractivitatea sa, reprezintă o metodă scumpă de obţinere a energiei, la fel ca energia eoliană. Totodată, sursele respective mai sunt caracterizate și de instabilitate. Ele pot fi luate în considerare pentru viitor, doar ca elemente de diversificare. De aceea, în direcţia respectivă trebuie să se lucreze foarte intens, chiar dacă importul de gaze naturale și de petrol pentru noi sunt inevitabile.

Dileme privind gazul lichefiat O altă sursă de diversificare, deși scumpă și ea, dar pe care nu este cazul să o excludem cu desăvârșire, este posibilitatea de importare a gazului lichefiat. Trebuie să menţionăm că anterior au fost purtate tratative în acest sens cu Ucraina, privind o posibilă construcţie a unui terminal în regiunea Odesa.

Fusese arendată și o uzină flotabilă. Pe atunci se credea că potenţialii exportatori vor fi unele state din Golful Persic (Catar), din Africa de Nord și de Vest (Egipt, Algeria, Nigeria). Dar criza ucraineană a lăsat o amprentă adâncă în geografia diversificării livrărilor de gaz.

Trei concluzii Concluziile care se impun, pornind de la această analiză, sunt evidente. Republica Moldova trebuie să se concentreze pe următoarele sarcini, îndreptate spre fortificarea securităţii energetice: 1) depunerea unor eforturi interne susţinute în vederea dezvoltării și aplicării tehnologiilor de utilizare a energiei alternative și regenerabile; 2) utilizarea tuturor posibilităţilor în sensul diversificării surselor externe de energie; 3) utilizarea la maximum a instrumentelor diplomatice în relaţiile cu Rusia pentru asigurarea pe termen scurt, mediu și lung a stabilităţii importurilor de gaze naturale, necesare pentru anumite tipuri de infrastructuri sociale deosebit de importante, dar și pentru industrie.

Oleana CHINDÂBALIUC, expert în geopolitica resurselor energetice, doctor în ştiinţe politice, cercetător la Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM Sursa: newsmoldova.md

Economic 11 IULIE 2014

5

FLUX

Experţii FMI atenţionează asupra riscurilor sporite din sistemul bancar Existenţa unor deficienţe semnificative în sistemul bancar impune aplicarea unor măsuri hotărâte din partea autorităţilor statului, a avertizat Consiliul de Directori Executivi al FMI. Într-un raport al Consiliului, care a aprobat recent rezultatele consultărilor derulate pe parcursul anului 2014, în baza prevederilor Statutului FMI și a primei monitorizări postprogram pentru Republica Moldova, se arată că riscurile privind stabilitatea sistemului financiar au sporit din cauza unor probleme grave de guvernare corporativă în sistemul bancar.

Potrivit experţilor FMI, deciziile Curții Constituționale, prin care au fost reduse atribuțiile Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și a fost limitată independența și activitatea eficientă a Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), au limitat capacitatea acestor organe de reglementare de a întreprinde măsurile necesare.

Directorii executivi au îndemnat autoritățile să ajungă la un consens și să întreprindă acțiunile necesare în contextul recomandărilor formulate de experții Programului de evaluare a sectorului financiar (FSAP), inclusiv să adopte în regim de urgență actele legislative care să restabilească în deplină măsură atribuțiile de reglementare și supraveghere ale BNM și CNFP. Este necesară consolidarea protecției juridice a membrilor consiliului de administrare și a angajaților, au mai precizat experţii. În afară de aceasta, ei au recomandat cu insistență aplicarea cerințelor privind respectarea standardelor

prudențiale și consolidarea guvernării corporative în sectorul bancar, inclusiv prin asigurarea dezvăluirii informației cu privire la structura acționariatului.

Directorii executivi au subliniat necesitatea menținerii unui nivel înalt de supraveghere a operațiunilor „Băncii de Economii” până la etapa când banca se va conforma pe deplin cerințelor de reglementare stabilite. Eu au mai menționat că băncile care nu se conformează cerințelor de reglementare ar trebui obligate să elaboreze și să implementeze un plan limitat în timp, cu termene concrete privind eliminarea deficiențelor. De asemenea, se impune consolidarea în continuare a cadrului de gestionare a crizelor și a regimului de prevenire și combatere a spălării de bani.

Experţii constată că Moldova a înregistrat rezultate economice bune în anii 2010-2013 și și-a revenit puternic de la contracția cauzată de seceta din 2012. Însă, potrivit lor, activitatea economică în 2014 va fi

caracterizată de o încetinire semnificativă, determinată de evoluția moderată a producției în agricultură și în sectoarele conexe, precum și de activitatea economică mai redusă a principalilor parteneri comerciali ai Moldovei.

Conturile externe se vor deteriora și ele în 2014. Se prognozează creșterea deficitului contului curent până la circa 7,5 la sută din PIB, în urma creșterii mai mici a exporturilor și a scăderii remitențelor. „În contextul programului, Moldova a realizat succese remarcabile în domeniul consolidării bugetar-fiscale, dar ulterior succesele respective au pierdut din teren. Deficitul bugetar general s-a redus în 2013 până la 1,8 la sută din PIB, comparativ cu 6,3 la sută în 2009, dar, dată fiind modificarea politicilor promovate, se prognozează o creștere a deficitului bugetar până la 2,6 la sută în 2014 și 4,6 la sută în 2015. În consecință, se prognozează o tendință de creștere în continuare, pe termen mediu, a nivelului datoriei publice și datoriei garantate de stat, care deja a atins 30 la sută din PIB în 2014”, se mai arată în raportul Consiliului de Directori Executivi al FMI. Experţii au încurajat autoritățile să adopte măsuri pentru reducerea treptată a deficitului bugetar până la un nivel compatibil cu prognoza privind asistența oficială disponibilă pe termen mediu. Ei au accentuat importanța mobilizării potențialului de colectare a veniturilor și a continuării reformelor structurale în

domeniul bugetar-fiscal, inclusiv în ceea ce privește asigurările sociale și descentralizarea bugetară, precum și adoptarea legii cu privire la responsabilitatea bugetară, care să asigure ancorarea fermă a politicilor bugetar-fiscale. În document se subliniază că implementarea consecventă a reformelor structurale este crucială pentru stimularea creșterii economice potențiale și reducerea sărăciei. Iar creșterea productivității și sporirea competitivităţii poate fi asigurată doar prin dezvoltarea mediului de afaceri, sporirea investițiilor în infrastructură și consolidarea acțiunilor privind dezvoltarea resurselor umane.

Experţii nu văd cu ochi buni intenţiile guvernării de a majora pensiile și salariile, aceasta fiind, mai degrabă, o acţiune populistă electorală,

fără o acoperire financiară reală. Salutând „rezultatele economice performante și progresul atins în reducerea sărăciei pe parcursul ultimilor ani” (pentru unii, progresul în reducerea sărăciei este totuși discutabil), directorii executivi atrag atenția că planurile privind majorarea semnificativă a pensiilor și salariilor și acordarea ad-hoc a facilităților fiscale ar putea duce la inversarea situației.

După cum informează PublikaTV, Moldova a pierdut ultima tranșă dintr-un suport financiar de 567 de milioane de dolari acordate de organizaţie. Cele aproximativ 77 de milioane de dolari nu au intrat în vistieria statului, după ce Guvernul a decis introducerea impozitului unic în agricultură, majorarea pensiilor și majorarea salariilor funcţionarilor.

FLUX

Despre curajul ex-ministrului Marinuţă şi dauna „propriilor analize” Liberalii reformaţi au fost loviţi de unde nici nu s-ar fi așteptat. Unul dintre artizanii Partidului Liberal Reformator, ex-ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, și-a acuzat colegii de partid, pentru care banul este „mai presus decât demnitatea și promisiunile”, de faptul că ar fi vândut funcţiile de ministru al Apărării și ministru al Mediului.

Așa cum se obișnuiește deja printre politicieni, declaraţiile respective au fost făcute pe o reţea de socializare, ţinta atacului fiind, în special, membrii conducerii PLR, Ion Hadârcă, Ana Guţu și Oleg Bodrug. „Hai să fim serioși. Plecarea mea din funcţie a fost ONORABILĂ, ca să nu fiu trimis din funcţie, prin sustragerea (sic!) nestatutară a susţinerii politice, așa cum s-a procedat cu domnul Ministru Gheorghe Șalaru. Dar la comanda ȘEFULUI, sustragerea susţinerii politice a membrilor fondatori ai PLR este obligaţiunea actuală a conducerii partidului.

Cu toate că am fost membri fondatori și eu, și domnul Șalaru, la ordinul cuiva din alt partid, în detrimentul viitorului PLR, am fost vânduţi pe bani grei și noi, și ministerele care le-am condus.

Cineva face bani foarte grei. Iar membrii simpli ai PLR sunt doar mioriţe”, susţine Marinuţă.

Ex-ministrul deplânge soarta formaţiunii care ar putea

să degenereze în ceva „foarte mizerabil”: „Păcat. Am început ceva măreţ, dar avem șansele să terminăm ca ceva mizerabil, foarte mizerabil”. Și dacă cineva ar putea avea rezerve în privinţa „începutului măreţ”, sfârșitul mizerabil ar putea fi mai aproape de adevăr. În opinia lui Marinuţă, genii răi ai PLR sunt cei trei fruntași care fac un joc dublu în cadrul partidului. „Cu regret, Hadârcă, Bodrug și Guţu joacă un alt joc decât cel al celor 20.000 de mii de membri ai PLR. Banul pentru ei este mai presus decât demnitatea și promisiunile”, își continuă acuzaţiile fostul ministru, care, se pare, nu este dispus să părăsească formaţiunea. El declară cu mult patetism că, deși îi este rușine că facă parte din acest proiect, nu are încotro: „Eu nu îmi trădez echipa, chiar dacă ea mă trădează pe mine.

Timpul ne este judecător și Dumnezeu să ne ajute pe noi și neamul nostru”.

Conducerea liberalilor reformaţi, surprinsă la culme, a calificat declaraţiile lui Vitalie Marinuţă drept nedemne și calomnioase. În cadrul unei ședinţe a biroului politic al PLR, convocat de urgenţă, fostul ministru a fost chemat să dea socoteală. Într-un comunicat al formaţiunii se menţionează că lui Marinuţă i s-a cerut să-și probeze afirmaţiile din postarea respectivă. Iar bravul ostaș ar fi bătut în retragere și și-ar fi exprimat regretul „pentru situaţia creată și pentru cele întâmplate”.

Vitalie Marinuţă a recunoscut că nu deţine niciun fel de probe, se spune în comunicatul PLR, iar afirmaţiile sale sunt ”subiective, decise în urma propriilor analize” și confirmă gratuitatea celor spuse. „Menţionăm că ulterior demisiei de „onoare” din funcţia de ministru al Apărării, demisie surprinzătoare și necoordonată cu conducerea partidului, Vitalie Marinuţă s-a „autosuspendat” din activitatea politică și a solicitat o pauză care a coincis cu perioada importantă de constituire a organizaţiilor teritoriale”, au mai punctat colegii (deocamdată) de partid ai fostului ministru de la Apărare.

Biroul politic al PLR a condamnat gestul lui Vitalie Marinuţă, pe care l-a considerat drept încălcare disciplinară gravă „prin care se aduc prejudicii imaginii partidului” și a constatat „întreruperea de facto a relaţiei lui Vitalie Marinuţă cu partidul care l-a susţinut și promovat“. Înseamnă această întrerupere „de facto” a relaţiei că Marinuţă a fost dat afară din partid?

Potrivit copreședintelui PLR, Ana Guţu, se pare că nu. Aceasta a declarat pentru Naţional FM că Marinuţă este în continuare vicepreședinte al partidului, și doar congresul formaţiunii este în măsură să-i retragă această calitate. Totodată, ea a opinat că ex-ministrul ar avea ceva frustrări legate de demisie și tocmai aceste frustrări l-au determinat să vină cu aceste ofense grave. Și un alt coleg de-al său de partid, Valeriu Saharneanu, i-a adus critici dure, afirmând pe blogul său că toată munca lui Marinuţă în cadrul formaţiunii „s-a redus la promovarea persoanei sale și nu la construcţia de partid care era extrem de necesară și care muncă a căzut pe umerii altor colegi. Niciuna dintre sarcinile avute pe linie

de partid, fie organizarea filialelor teritoriale de care a fost responsabil, fie pregătirea de congres, nu le-a onorat în niciun fel, ele rămânând breșe lăsate în construcţia partidului”.

Ce l-a determinat totuși pe Marinuţă să facă respectivele afirmaţii, rezultate „în urma propriilor analize”? De care, iată, pare să se fi dezis deja, dacă au înţeles corect colegii săi de partid. Ori propriile analize l-au dat de sminteală, ori Marinuţă este pe cale să se înregimenteze într-o altă formaţiune politică, mai atractivă din punct de vedere electoral.

Însă cel puţin un mulţumit pare să existe în această situaţie. Cu siguranţă, acesta este fostul șef de partid al ex-ministrului, Mihai Ghimpu, care anterior aproape că l-a luat la pumni pe Marinuţă, dar s-a războit dur și cu ceilalţi „trădători” desprinși din PL. „Marinuţă zice acum că ei s-au vândut, dar eu am zis încă de atunci”, a declarat el la un post de televiziune, calificând PLR drept un „partid mort”, care nu are cum să treacă pragul electoral. Și poate acest lucru l-a simţit și Marinuţă?

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

6

Eveniment 11 IULIE 2014

Republica Moldova nu este pregătită să se integreze efectiv nici în Est, nici în Vest (2) Ne-am putea pierde suveranitatea din cauza datoriilor enorme Continuăm publicarea opiniilor membrilor Clubului Universității Populare, exprimate în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Efectele semnării Acordului de asociere și a Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană asupra Republicii Moldova”. Prima ședință a Clubului UP a avut loc la 27 iunie și a fost reflectată în „Flux”, la 4 iulie curent: http://www.flux.md/articole/16338/ , http://www. flux.md/categorii/53/ Olga GONCEAROVA GONCEAROVA::

„În Ţările Baltice, puterea niciodată nu a mers împotriva propriului popor”

pid, fie și pe ultima treaptă...”. Adică, problema nu e Uniunea Europeană și nici standardele ei duble; este vorba de modul în care noi înșine ne potrivim această haină și de politica noastră de a tăcea și a înghiți standardele lor duble. Noi ne-am adunat aici, suntem cu toții deștepți și frumoși, le spunem aproape în cor celor de sus dezacordurile noastre, inclusiv de pe ecranele televizoarelor, dar, vorba proverbului: „Câinii latră, caravana merge înainte”.

Eu iubesc foarte mult Moldova, dar nu-i pot înțelege pe cei care afirmă că trebuie să fim doar cu Uniunea Europeană sau doar cu Comunitatea Statelor Independente. Această poziţie nu este corectă. La urma urmei, lumea este foarte flexibilă și trebuie să avem creieri ca să găsim soluții în cele mai dificile situații. Noi suntem mici și nu vom fi vreodată absolut independenți. Noi nu suntem Elveția și nu ne putem permite acest lucru. De aceea trebuie să chibzuim profund și măcar o singură dată după mulți ani să elaborăm ideea națională care să ne unească. Vorbim de 23 de ani despre necesitatea identificării ideii naționale și rămânem doar cu vorbele.

Igor CĂLDARE CĂLDARE::

„Rusia ne poate cauza pierderi la export în sumă de la 0,7 până la 1 miliard de dolari SUA”

Președintele Adunării Popoarelor din Moldova, Olga Goncearova, doctor în filologie, și-a axat alocuțiunea pe necesitatea de a discuta și a negocia eficient cu reprezentanții Uniunii Europene, ținându-se cont de interesele economice și politice ale cetățenilor Republicii Moldova. Știți, eu nu am niciun fel de pretenții față de Europa. Nici față de comisarii europeni, nici față de Pirkka Tapiola, nici față de Dirk Schuebel. În genere, niciun fel de pretenții nu am. Eu am pretenții față de autoritățile noastre.

Pentru că, dacă vom privi cum s-au desfășurat procesele eurointegratoare în alte țări, atunci vom observa că acolo, inițial, doar 20 de procente din populație opta pentru integrarea europeană. În aceleași Țări Baltice au fost trei referendumuri, în urma cărora s-a ajuns la cifra de 51 de procente și încă nu se știe cum au făcut ca să iasă așa. Dar acolo puterea, indiferent de partidele aflate la guvernare, niciodată nu s-a pronunțat împotriva propriului popor și a propriei țări.

Cehii au spus franc și deschis: „Dacă interziceți cârnăciorii noștri, nu avem de gând să ne integrăm”. Iar estonienii au spus: „Dacă aveți de gând să interziceți pescuitul și conservarea scrumbiei, despre care ne spuneți că e prea mică, dar care, de fapt, este standardul scrumbiei noastre, atunci noi nu vrem să ne integrăm cu voi”. Doar autoritățile noastre spun: „Faceți cu noi tot ce vreți, pentru că noi, înainte de alegeri, vrem să zburăm în Europa, să intrăm cu trenul ra-

Igor Căldare, doctor în economie, consideră că Acordul de asociere este o catastrofă pentru economia noastră și estimează că, într-un an de la începerea implementării lui, va fi distrus „tot ce a mai rămas din industrie”, iar agricultura va fi doborâtă la pământ. Căldare susține că

negociatorul Acordului din partea RM a fost o persoană a cărui agerime lasă de dorit.

Să presupunem că Acordul de asociere va fi ratificat de 28 de parlamente naționale ale țărilor UE. Și atunci ce se va întâmpla cu noi, cu țara noastră, din ianuarie 2015?

Voi începe cu Rusia. În primul rând, trebuie să înțelegem că odată cu documentele votate în cadrul CSI, așanumita comisie interstatală sau MGS, urma să fie semnate și acorduri bilaterale, iar noi avem un acord bilateral doar cu Belarus. Asta ne pune într-o situație foarte incomodă: Rusia poate să introducă toate barierele existente în orice moment. Sunt zeci de bariere, noi vorbim aici de 2-3 bariere, dar, în realitate, ele sunt mult mai

multe. Putem ajunge în situația în care producția noastră va fi de două ori mai scumpă decât cea din alte țări, chiar și din Uniunea Europeană.

Următorul element. Dacă Rusia va introduce aceste bariere, ele ne pot cauza pierderi în sumă de la 0,7 miliarde de dolari SUA până la 1 miliard de dolari din volumul exportului. Având un export anual total de 2,2 miliarde de dolari, noi am putea pierde jumătate sau aproape jumătate. Asta ar fi o adevărată catastrofă.

Noi deja avem un volum de import ce depășește de două ori și jumătate exportul: importăm anual mărfuri și servicii de 5,2 miliarde de dolari și exportăm de doar 2,2 miliarde. Deficitul balanței comerciale este de 3 miliarde de dolari: deci, deja suntem în stare de catastrofă, iar acești bani îi suplinim de la gastarbeiteri. Dar dacă 500-700 de mii de moldoveni își vor pierde locurile de muncă în Rusia ca urmare a semnării acordului, atunci vom ajunge într-un singur an în stare de sărăcie-lucie, pentru că vom exporta mai puțin și nu vom avea bani să facem faţă importurilor, fiind vorba, în primul rând, despre hidrocarburi, a căror preț crește continuu.

Iar acum ceea ce ține de Uniunea Europeană. Aici problema-cheie rezidă în standardele și directivele europene. Fiecare capitol al Acordului se finalizează cu o trimitere la directive.

Iată în ce constă problema: în Uniunea Europeană sunt circa 200 de directive.

Ca să înțelegeți unde vom ajunge cu reglementările și cu standardele. În Uniunea Europeană sunt peste 22 de mii de standarde. În 20 de ani, noi am implementat ceva mai puțin de 1000 de standarde europene ca standarde naționale. Câte sute de ani ne mai trebuie ca să le implementăm pe celelalte? Însă e posibil să implementăm 20 de mii de standarde de care are nevoie economia noastră în 7-10 ani. Dar pentru asta trebuie formate comitete tehnice care vor face derivate tehnice de la standardele europene; vor scoate de acolo pozițiile care ne vor distruge economia, nu le vor accepta mot-a-mot. Aceste cel puțin 10-15 comitete tehnice vor trebui să activeze zi și noapte, timp de 10 ani, fiind vorba de un lucru tehnic extrem de voluminos și care necesită foarte multă minuțiozitate, efort și timp.

Dacă însă vom implementa standardele scriind pur și simplu pe copertă „standard moldovenesc” acolo unde scrie „standard european”, atunci am păţit-o! Pentru că agricultura și rămășițele de industrie nu sunt în stare pentru moment să îndeplinească

cerințele reglementărilor tehnice sau ale directivelor și standardelor europene. Se va produce o degradare în interiorul țării, pentru că n-o să corespundem documentelor normative.

Acum despre consecințe. Așadar, dacă e să operăm cu cifre, nu cu emoții sau caracteristici de ordin general, acest acord, timp de un an de la începerea implementării lui, ne va distruge complet ceea ce a mai rămas din economie și ceea ce a mai rămas din industrie și, evident, va pune la pământ agricultura.

Vă dau un exemplu. Pentru a întreține un hectar de viță-de-vie, timp de un an, e nevoie să fie investite circa 600 de euro. Câți euro primește un agricultor moldovean în calitate de ajutor de la stat? Mai nimic. Iar un agricultor european primește 407 euro pentru un hectar.

Consecințele pentru noi. Deficitul balanței comerciale va crește de la 3 la 4,5 miliarde de dolari. Nu vom avea cu ce să închidem această gaură financiară și este posibil să devenim un stat falimentar. Iar atunci ni se va dicta ce să facem și ce legi să adoptăm. Dl Midrigan a spus că primul lucru care ne așteaptă este vânzarea terenurilor agricole persoanelor fizice străine. Acest risc este adevărat. La prețurile de astăzi, pământul moldovenesc costă cam 3-4 miliarde de dolari. Pentru o companie super mare nu e o problemă. Și consecințele pentru noi ca popor: din producători ne vom transforma în consumatori, însă vom consuma ca și cantitate și calitate de 1,5-2 ori mai puțin față de ceea ce consumăm astăzi. Noi vom consuma în mod preponderent servicii și bunuri materiale din credite, astfel înfundând țara în datorii, iar datoriile vor genera alte efecte mult mai grave. De aceea, pentru noi asta este o catastrofă. Nu se vorbește deschis despre consecințele și viitorul nostru pentru că nimeni nu a calculat aceste consecințe.

Acum vreau să vă deschid o taină foarte mare. Din partea Republicii Moldova tratativele au fost purtate de către Octavian Calmâc, viceministrul Economiei, care este un băiat bun, însă citește și înțelege foarte încet. Vorbesc serios, nu e o glumă, credeți-mă. Am lucrat împreună în cabinete alăturate; Octavian gândește foarte greu, unele lucruri trebuie să i le explici de trei-patru ori. Eu mă enervam până ajungea să înțeleagă un lucru simplu ca bună ziua. Vă închipuiți ce fel de tratative au fost pe marginea acestui Acord?

Ce i s-a dat, aceea a și acceptat!

Denis SIMOV SIMOV::

„Suveranitatea unui stat nu se transmite prin semnarea câtorva hârtii, ea se vinde din cauza unor datorii enorme”

Doctorul în economie Denis Simov abordează semnarea Acordului de asociere din perspectiva luptei geopolitice dintre Moscova și Washington, disputa ţinând, în definitiv, de extinderea blocului NATO. Aș vrea să trec de la detaliile Acordului de asociere cu Uniunea Europeană la cauze, deoarece, înțelegând cauzele lucrurilor care se întâmplă, putem trage și o concluzie corectă. Din punctul meu de vedere, cauza evenimentelor care se produc și a acceptării pripite a Ucrainei și Moldovei în Uniunea Europeană este trecerea la etapa practică a realizării Uniunii Eurasiatice.

La momentul actual, Uniunea Europeană nu dorește ca Moldova și Ucraina să devină membri deplini sau membri asociați. Eu cred că elitele politice ale Uniunii Europene au fost puse în fața faptului hotărât de patronul lor de peste ocean – Statele Unite; pentru nimeni nu este un secret faptul că toate deciziile importante ale Uniunii Europene se iau la semnalul Washingtonului. Eu cred că Uniunii Europene, care se află în perioada de postcriză și trebuie să-și restabilească economia (aici este vorba, în primul rând, de Germania și Franța – locomotivele UE, care, deocamdată, demonstrează creșteri nesemnificative în economie, nemaivorbind de Italia, care este înfundată în datorii), i se mai bagă pe gât, i se mai pun în cârcă Ucraina și Moldova.

Am putut observa cu toții un schimb de replici nostim dintre Uniunea Europeană și SUA atunci când una dintre ele încerca să arunce pe

Eveniment 11 IULIE 2014

umerii celeilalte grija pentru ajutorul Ucrainei; pentru că ei au făcut ce au făcut, dar establishment-ul ucrainean cere să i se semneze un cec: ei trebuie să demonstreze poporului rezultatele, iar bani nu sunt. În definitiv, au decis să pună cheltuielile respective în cârca Uniunii Europene.

De aceea, personal cred că Uniunea Europeană nu știe ce să facă acum nici cu Ucraina, pentru că decizia privind trecerea ei pe orbita UE a fost luată în grabă, nici cu Moldova.

Consider că după semnarea acestui acord, în timpul apropiat nu vor fi făcute niciun fel de acțiuni concrete. Va urma ajustarea legislației și a regulamentelor naționale la cele europene, așa cum s-a făcut și până acum. Asta deși nu ne-a împiedicat nimeni să adoptăm experiența pozitivă ale țărilor lumii fără a ne angaja în niciun fel de uniuni. Nu sunt un eurosceptic, nu sunt nici sceptic al integrării în Uniunea Vamală sau în alte uniuni. Dar consider că există o presiune politică, o presiune ideologică și doctrinară, o presiune a spațiului informațional asupra cetățenilor Republicii Moldova, prin care ni se inoculează ideea că suntem cea mai coruptă țară, că avem un nivel de calificare foarte scăzut, că nu putem face nimic de sine stătător, că mereu trebuie să fim sateliții unei anumite țări. Cred că această ideologie a dat roade și s-a transformat într-o realitate constantă acceptată în mod unanim: „Nu putem face nimic de unii singuri, de aceea trebuie să ne predăm cuiva”.

Eu zic că noi nu trebuie să ne predăm nimănui, avem suficiente resurse intelectuale, iar resurse financiare, de fapt, nu ne trebuie atât de mult pe cât ne trebuie o înțelegere corectă a lucrurilor și o doctrină națională, o idee națională. Iar ideea națională, a cărei necesitate o resimțim deja cu toții, trebuie formulată inclusiv ținându-se cont de ideile expuse la întruniri precum este cea a Clubului Universității Populare. Cred că Clubul UP, alături de alte inițiative sociale sănătoase, ar putea deveni o platformă solidă care să genereze discuții despre doctrina națională. În definitiv, acest document a fost semnat și cred că nu trebuie să ne facem prea multe griji în legătură cu acesta. Trebuie să înțelegem că nu semnarea propriu-zisă ne obligă la ceva serios, dar ceea ce va urma după semnare. Pentru că, ţinând cont de experiența mondială, suveranitatea statului nu se transmite prin semnarea unor hârtii, ea se vinde în fiecare zi în baza unor datorii enorme. Respectiv, influența asupra unor țări se realizează nu prin semnarea unor tratate, cum ar fi tratatul de la Lisabona pentru țările membre UE, ci prin datoriile imense în care au fost împinse țările respective. Este clar că au fost decizii ale elitelor politice și financiare, în urma cărora țările au rămas cu datorii mari și s-au pomenit fără suveranitate. Țărilor Uniunii Europene li se dictează în fiecare zi cum trebuie să se comporte. Doar foarte puține dintre ele, așa cum s-a menționat și aici, au știut să-și protejeze interesele economice. Mie îmi este simpatic premierul Ungariei, Viktor Orban, care, la cererea Uniunii Europene de a majora prețul la energia electrică în legătură cu cutare și cutare lucru, a scăzut prețul cu 6,6 procente, a redus semnificativ prețurile la gaz și a făcut țara mai atractivă pentru investitori. În consecință, multe întreprinderi situate în vecinătate se reamplasează în Ungaria, pentru că acolo resursele energetice sunt mai ieftine. Iată un lider care, fiind presat de prevederile unor documente dificile, semnate cu UE, manifestă bărbăție, forță și inteligență pentru a acționa în interesul țării sale.

Aș mai vrea să menționez câteva aspecte nedorite pentru noi, cei care nu vrem ca țara noastră să se

transforme într-un teritoriu, așa cum a menționat dl Midrigan. Care este scopul luptei geopolitice? Desigur, nu această debandadă economică, ci amplasarea infrastructurii militare NATO. Adică acum și Ucraina, și Moldova vor fi atrase în semnarea tratatului cu Alianța Nord-Atlantică. Cred că în timpul apropiat vom auzi voci ferme în acest sens. Eu cred că anume extinderea NATO este scopul suprem al celor care dau indicații din Washington. Iar în ceea ce privește semnarea Acordului de asociere, rostul semnării lui și a altor documente este de a nu permite ca Ucraina și Moldova să pornească în altă direcție. Ţinând cont de acest punct de vedere, cred că trebuie să avem o atitudine prudentă față de pierderea neutralității noastre, trebuie să fim foarte atenți la împrumuturile externe pe care le luăm, și poate chiar să le limităm prin lege, pentru că datoria externă a crescut nemaipomenit. De asemenea, nu trebuie să permitem companiilor și corporațiilor străine să cumpere terenuri agricole și monopoluri naturale.

Eu cred că dacă vom reuși aceste lucruri, vom putea revedea anumite decizii în beneficiul cetățenilor noștri.

Jurnalista Natalia UZUN UZUN::

„Europa este mai mult decât o etichetă frumoasă, în spatele căreia se ascunde o concurenţă acerbă și dictatul băncilor...”

eveniment istoric. Dar Europa astăzi nu mai este aceeași ca acum zece ani, când ea reprezenta un exemplu atractiv pentru Moldova. Astăzi țările care s-au alipit la Uniunea Europeană pe parcursul acestor zece ani au nostalgii pentru echitatea socială pe care au pierdut-o odată cu extinderea Uniunii Europene, tot așa cum unii dintre noi tânjim pentru beneficiile pierdute pe care le-am avut în Uniunea Sovietică.

Dar în UE are loc, totodată, și un schimb de opinii foarte activ. Noi, de asemenea, trebuie să ne angajăm în acest schimb de opinii cu privire la problemele actuale ale vieții noastre, pentru a împărtăși experiența și cunoștințele noastre, pentru a veni cu ceva necesar și util societății. Trebuie să ajutăm societatea să înțeleagă că UE nu este doar o etichetă frumoasă, în spatele căreia se ascunde o concurență acerbă, dictatul băncilor, degradarea morală, dar și să realizeze că în Uniunea Europeană există oameni care gândesc, oameni care remarcă aceste fenomene și procese negative, care nu doar critică politica actuală a birocrației europene, dar și elaborează la modul serios scenarii ale viitorului lor, inclusiv scenarii destul de dure.

Mai există o problemă care ne preocupă în mod special pe noi, găgăuzii. Autoritățile ne-au dat asigurări că după semnarea Acordului de asociere cu UE, relațiile Moldovei cu Rusia nu se vor înrăutăți în niciun caz. Dar astăzi vedem că Moscova ne avertizează la modul serios asupra sancțiunilor care ar putea fi impuse Moldovei pentru a proteja piața Rusiei și piețele altor țări din Uniunea Vamală. Știm că toate propunerile venite din partea Rusiei de a discuta și a conveni cu privire la problemele stringente nu au fost auzite de autoritățile de la Chișinău, în acest sens practic nu s-a făcut nimic.

În linii mari, în perioada care a precedat semnării Acordului de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană au fost desfășurate mai multe „mese rotunde” și diverse conferințe, ai căror participanți au analizat din toate punctele de vedere acest document și au expus critici întemeiate pe marginea lui. Însă, din păcate, autoritățile nu au luat în considerare opinia societății.

Acum trebuie să continuăm discuțiile la temă, dar să le atribuim mai multă concretețe, deoarece vom fi nevoiți să vorbim nu despre ceea ce ni se poate întâmpla, ci despre ceea ce deja se întâmplă și are un impact negativ asupra unor sau altor aspecte ale vieții noastre. În particular, planul de acțiuni al Guvernului nostru pentru realizarea dispozițiilor prezentului Acord nu pot să nu provoace nedumerire printre experți. Planul respectiv are puncte care prevăd o atenție sporită față de îmbunătățirea situației grupurilor socialmente vulnerabile și măsuri de perfecționare a planificării bugetare. Dar ce fel de măsuri se au în vedere? Diferite mese rotunde, discuții, ședințe, consfătuiri, conferințe ș.a., acțiuni pe care vor trebui să le realizeze organizațiile nonguvernamentale. Prevederi foarte largi. Autorităților locale le este recomandat să lupte pentru promovarea principiilor toleranței, iar Ministerului Justiției – să introducă modificări în legea cu privire la mediere.

Pornind de la cele expuse mai sus, să încercăm să înțelegem ce s-a întâmplat astăzi? Unii spun că e un

Regiunea din care vin trăiește din agricultură. Oamenii noștri se întreabă îngrijorați, ce vor face când nu-și vor mai putea vinde producția din cauza normelor și standardelor Uniunii Europene și după ce țările Uniunii Vamale vor închide piața, deci nu va mai exista cerere nici în Est, nici în Vest? Nimeni nu dă un răspuns clar la aceste întrebări. În mod normal primează economia, pe urmă politica. La noi totul este invers. Nimeni nu știe ce va fi cu economia regiunii găgăuze după semnarea acestui acord. Ar fi bine dacă în cadrul ședințelor Clubului nostru vom putea auzi opinii ale unor economiști, juriști, politicieni competenți cu privire la aceste probleme de o importanță vitală atât pentru Găgăuzia, cât și pentru Moldova în ansamblu.

FLUX

prezintă Uniunea Europeană și Uniunea Vamală, prin ce se aseamănă, prin ce se deosebesc, care sunt principiile lor de bază și așa mai departe. Una dintre greșelile care se repetă în mod constant pe ecranele TV constă în aceea că, chipurile, în Uniunea Vamală toate standardele sunt joase, iar în Uniunea Europeană – înalte. De fapt, și în Rusia, și în Belarus standardele, de exemplu, la produsele alimentare sunt cu mult mai înalte decât în Uniunea Europeană, inclusiv la conținutul de pesticide sau îngrășăminte chimice. De exemplu, prezența debutilftalatului în vinuri nu este admisă în Rusia, dar este acceptată de standardele europene. Din acest motiv, Rusia nu primește vinul nostru, iar Uniunea Europeană permite livrările de vinuri moldovenești pe piețele sale.

Sergiu PANUȘ PANUȘ,, întreprinzător:

„Nimeni nu știe cum ne vom dezvolta mai departe”

Jurnalistul Dmitri CALAC CALAC::

„Autorităţile moldovenești și poporul trăiesc în realităţi absolut diferite”

Nina DIMOGLO DIMOGLO,, liderul Guvernului tinerilor:

„Găgăuzii nu știu ce vor face cu producţia lor când nu o vor mai putea vinde din cauza standardelor europene”

7

Judecând după zarva propagandistică ridicată de autoritățile moldovenești în ajunul semnării Acordului de asociere cu UE, astăzi trebuia să se întâmple o minune. Sau sfârșitul lumii, sau dimpotrivă, nașterea unei lumi noi. De fapt, nu s-a întâmplat nici una, nici alta. Întrebarea care se impune este de ce semnarea acestui acord este percepută atât de diferit de societatea moldovenească? Unii sunt cuprinși de euforie, iar alţii – de un pesimism și un scepticism profund. În opinia mea, problema este că autoritățile Republicii Moldova și poporul moldovenesc trăiesc în realități complet diferite. Prin urmare, consider că principalul obiectiv al Clubului nostru este de a apropia cât de puțin aceste realități. Un eminent lider politic britanic a spus odată că Marea Britanie nu are aliați și dușmani permanenți, ea are doar interese permanente. În Moldova totul este invers. Autoritățile noastre caută în permanenţă și dușmani, și prieteni, fără a ține cont de interesele naționale permanente. În Acordul de asociere semnat astăzi nu este absolut nimic nou, fiindcă el vine să înlocuiască Acordul precedent de parteneriat și cooperare. Din păcate, toate comentariile cu privire la acest acord, pe care le-am auzit în ultima vreme, speculează cu presupuneri, informații inexacte, creează mituri pozitive sau negative ce alimentează societatea moldovenească.

Prin urmare, unul dintre obiectivele Clubului este să demaște aceste mituri, să ajute comunitatea să înțeleagă în mod clar și corect ce re-

Situația businessului autohton nu este rea, ea este, pur și simplu, catastrofală! Pe parcursul ultimilor ani, în Republica Moldova se face o propagandă agresivă a integrării europene, dar nimeni nu poate spune clar ce se întâmplă în economia noastră, în sectorul financiar, cum și ce trebuie să facem pentru a ieși din criză, nimeni nu știe cum ne vom dezvolta mai departe.

Cred că atâta timp cât la Washington sau Bruxelles se decide ce să facem și încotro să mergem, lucrurile nu se vor schimba în bine. Deja de trei ani are loc procesul de cumpărare a terenurilor agricole de către străini. Au fost cumpărate sute de mii de hectare de pământ, care rămân necultivate, în timp ce prețul lor crește.

Acestea sunt investiții în agricultură?

Așa se dezvoltă economia țării? Dacă nu ne vom trezi cu toții și nu vom spune lucrurilor pe nume, nu vom putea schimba nimic în bine. Am lucrat în ultimii cincisprezece ani în cadrul mai multor organizații obștești. Acolo au fost elaborate mai multe propuneri concrete cu privire la ce și cum să facem în Moldova pentru a edifica un stat prosper, dar autoritățile s-au făcut a nu auzi glasul nostru.

Avem nevoie de un dialog cu Guvernul pentru ca poporul să înțeleagă ce se întâmplă în țară, pentru ca oamenii să se implice în treburile țării lor. Pentru că altminteri oamenii fug din Republica Moldova.

Specialiștii părăsesc țara. Astăzi este foarte dificil să găsești profesioniști care să lucreze în diferite proiecte ce se derulează în Republica Moldova, deoarece toți sunt plecați în străinătate, unde au un loc de muncă și un venit decent. Este necesar să aducem oamenii înapoi acasă, să-i convingem că este nevoie de munca lor aici, că fără participarea lor nu vom putea ridica și dezvolta țara. Dacă nu vom face acest lucru, atunci ce rost va avea acest acord? Cum ne vom asocia cu UE fără a ridica economia, fără rezolvarea problemelor noastre sociale, după ce am pierdut toată populația aptă de muncă?

Material pregătit de Igor PÂNZARU, FLUX

FLUX

8

Externe 11 IULIE 2014

Eduard Şevardnadze, omul din spatele căderii Cortinei de Fier În 1985, anul în care Mihail Gorbachev îl numește pe Eduard Șevardnadze ministru de Externe, acesta era un ilustru necunoscut pe scena internaţională. Șevardnadze a murit luni, 7 iulie, la vârsta de 86 de ani, lăsând în urmă o legendă pe care chiar el însuși a alimentat-o: aceea de „eliberator al Europei de Est”. În ciuda lipsei de experienţă pe plan internaţional, acesta a jucat un rol important în reducerea folosirii armelor nucleare, încheind acorduri la cel mai înalt nivel pentru a opri cursa de înarmare nucleară. Pe plan intern, liderul georgian nu a avut același succes, fiind alungat de la putere și acuzat de corupţie.

Eduard Șevardnadze s-a născut la 25 ianuarie 1928, la Mamati, în apropiere de orașul Lanchkhuti, localitate din vestul Georgiei, pe atunci parte din Republica Federală Transcaucaziană, un teritoriu ce cuprindea Georgia, Armenia și Azerbaidjan.

Tatăl său era dascăl și, în același timp, un comunist înflăcărat. În ciuda opoziţiei mamei, în 1946 tânărul Șevardnadze se alătura aripii tinere a Partidului Comunist, avansând rapid în structurile politice. În 1972, acesta avea să ocupe funcţia de lider

al comuniștilor georgieni, deschizându-i noi orizonturi și oportunităţi celui care avea să arunce primul pumn de ţărână pe coșciugul comunismului est-european.

Lupta cu nomenclatura În anii ’70, Șevardnadze a dus o luptă acerbă împotriva birocraţiei, încercând să introducă reforme și idei bazate pe principiile economiei de piaţă. S-a aplecat foarte mult asupra propriului partid, de multe ori confiscând vilele luxoase sau mașinile liderilor comuniști și eliberându-i din funcţie la cea mai mică bănuială de corupţie. Într-adevăr, reformele lui Șevardnadze, consideră mulţi analiști politici, au avut un rol semnificativ, unii sugerând că georgianul a fost iniţiatorul reformei economice în URSS – celebra glasnost – nu Gorbaciov. Ca ministru de Externe, în ultima parte a anilor ’80, acesta a fost martorul unor evenimente extraordinare pe plan internaţional, fiind catalizatorul multor iniţiative ce aveau, mai târziu, să capete conotaţie istorică. În această calitate, Șevardnadze a negociat o serie de reforme în domeniul proliferării armelor nucleare, cel mai important acord fiind cel din 1987, când o serie întreagă de arme nucleare au fost interzise la nivel mondial.

Tot Șevardnadze a iniţiat retragerea trupelor sovietice din Afganistan, jucând, în același timp, și un rol important în obţinerea indepen-

UCRAINA, APROAPE DE FALIMENT: Experţi danezi prognozează prăbuşirea statalităţii Democraţia din Ucraina a eșuat, ţara este aproape de faliment, este de părere publicaţia daneză Jyllands-Postens.

În sprijinul acestei poziţii, cotidianul invocă opinii ale unor experţi. ”Ucraina este aproape falimentară, avem de-a face cu un stat insolvabil, în care puţine mai funcţionează. Să califici Ucraina drept o ”a doua Somalie” poate ar fi prea mult, însă lucrurile merg spre aceasta”, afirmă general-maiorul Karsten Jacob Meller, expert în cadrul Institutului danez de cercetări internaţionale, fost atașat militar la ambasadele Danemarcei la Moscova, Kiev și Minsk.

Opinia lui Meller este împărtășită de Claus Mathiesen de la Academia Militară din Copenhaga. ”Lucrurile se îndreaptă spre un stat nesustenabil. Văd posibilă destrămarea Ucrainei”, a spus Mathiesen.

Potrivit lui Meller, declaraţiile politicienilor occidentali despre situaţia din Ucraina sunt, în majoritatea cazurilor, nefundamentate. ”În Occident, preferăm în special o gândire unilaterală, în alb-negru, când este clar unde este binele și unde este răul. Drept rezultat, prezentăm dorita dezvoltare democratică a Ucrainei drept realitate. Însă realitatea este aceea că în Ucraina se înregistrează cea mai gravă explozie a ”războiului rece””, a spus Meller.

Sursa: economica.net

denţei ţărilor din Europa de Est. Într-un interviu acordat „Adevarul”, în 2009, fostul șef al diplomaţiei sovietice din timpul căderii Cortinei de Fier a vorbit despre evenimentele din ’89. „Nu ne-am gândit la un contracandidat. Bineînţeles, ne gândeam că Ceaușescu va cădea până la urmă, cunoșteam situaţia, știam că populaţia este nemulţumită, fiindcă era dictatura unei singure familii.

Dar nu am avut pe cineva pe care să-l punem în locul lui. Știţi, totul s-a petrecut foarte repede”, a mai spus Șevardnadze, subliniind și că nu a știut nimic despre teroriștii care au tras în România în timpul evenimentelor din decembrie 1989 și că, dacă ar fi știut, acest lucru nu l-ar fi împiedicat să efectueze vizita oficială în România, care a avut loc în ianuarie 1990.

Un promotor al relaţiilor Moscovei cu Occidentul și, în același timp, prieten al secretarului de Stat american James Baker, fostul președinte georgian și-a atras și mulţi dușmani în interiorul Cortinei de Fier.

Demisia sa din decembrie 1990 l-a luat prin surprindere chiar și pe Gorbaciov. Nemulţumit de faptul că „elemente conservatoare” din eșalonul politic rusesc capătă din ce în ce mai multă influenţă în interiorul Kremlinului, demisia sa a fost un avertisment pentru liderul URSS. Într-adevăr, când tancurile intrau în Moscova în vara anului 1990, părea că acesta avusese dreptate.

Puciul nu a avut succes, Șevardnadze întorcându-se în fruntea

diplomaţiei ruse în august 1991, de data aceasta la cârma unui minister ce reprezenta un imperiu căzut.

Preşedintele Georgiei În anii ce au urmat după căderea URSS-ului, ţara sa natală, Georgia, se prăbușea și ea. Un război civil izbucnește și economia e grav afectată de perioada de tranziţie. În primăvara lui ’92, Șevardnadze se întoarce la Tbilisi, după fuga fostului președinte, celebrul scriitor Zviad Gamsakhurdia.

Acesta a reușit să oprească războiul civil și să restaureze ordinea, însă economia a rămas destul de fragilă în urma schimbărilor politice. În 1995, în urma unei încercări de asasinat asupra sa, este ales președinte al Georgiei. Moștenește probleme cu separatiștii din nordul ţării – zonă ce în 2008 avea să fie disputată întrun alt război cu Rusia.

Cariera sa politică a luat sfârșit în 2003, în timpul „revoluţiei trandafirilor”, când presiunea publică

și nemulţumirea faţă de reformele economice lente l-au forţat să-și dea demisia. Câţiva ani mai târziu, întrun interviu pentru canalul britanic BBC, acesta mărturisea că „demisia sa a fost singura soluţie pentru evitarea vărsării de sânge”.

Eduard Șevardnadze a fost o personalitate influentă pe scena politicii internaţionale, de multe ori mai popular decât mulţi alţi lideri sovietici. A devenit o voce influentă în Georgia, însă asta nu l-a împiedicat să se confrunte cu critici și un nou mod de a face politică, unul pe care nu l-a acceptat sau încurajat. Șevardnadze a susţinut, în nenumărate ocazii, că ar fi ajutat la încheierea Războiului Rece și la eliberarea Europei de Est, spiritul său democratic fiind cel mai contestat și, într-un final, lovitura de graţie fiind administrată chiar de cei ce înţelegeau democraţia în termeni diferiţi faţă de viziunea sa asupra spaţiului sovietic.

Sursa: adevarul.ro

ESCALADAREA VIOLENŢEI ÎN FÂŞIA GAZA

Consiliul de Securitate ONU s-a reunit de urgenţă O escaladare dramatică a conflictului dintre Israel și Hamas s-a produs în ultimele zile, când atacurile cu rachete s-au intensificat de ambele părți.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis, miercuri, 9 iulie, că va intensifica atacurile asupra grupării palestiniene Hamas, în Fâșia Gaza, la finalul unei reuniuni cu șefii din Apărare, și a declarat că militanții palestinieni vor plăti scump pentru atacurile cu rachete asupra Israelului, potrivit evz.ro.

Ministerul israelian al Apărării a declarat că au fost lovite circa 160 de obiective în Fâșia Gaza, miercuri dimineață, și au avut loc 150 de atacuri aeriene cu o zi înainte. De asemenea, sistemul israelian de apărare antidrone a interceptat 56 din cele 255 de rachete trase din Gaza în ultimele zile, iar celelalte au căzut în zone nepopulate.

Ministrul israelian al Informațiilor, Yuval Steinitz, a precizat că „ar putea deveni necesară” o operațiune terestră, iar ministrul Apărării, Moshe Ya’alon, a adăugat că operațiunea de securitate contra grupării Hamas „nu se va încheia, cel mai probabil, în zilele următoare”.

Pe de altă parte, potrivit Alray, agenția de presă a mișcării palestiniene Hamas, care deține controlul în enclava palestiniană, șaptezeci și șapte de persoane au fost ucise și alte peste 550 au fost rănite în bombardamentele intense întreprinse de Israel în Fâșia Gaza, relata ieri agenţia DPA, citată de agerpres.ro.

Consiliul de Securitate ONU s-a reunit ieri de urgenţă pe tema situaţiei din Fâșia Gaza. Reuniunea a fost cerută de ambasadorii ţărilor arabe la ONU, în cursul unei întâlniri, miercuri, cu președinţia rwandeză a Consiliului, relatează AFP, citat de mediafax.ro. „I-am solicitat președintelui reunirea Consiliului și tratarea situaţiei grave din Gaza”, a declarat pentru presă ambasadorul kuwaitian Mansour Al-Otaibi, care s-a exprimat în numele grupului arab. El a cerut Consiliului „să contribuie la încetarea agresiunii israeliene și pedepsirii colective a poporului palestinian”.

Adresându-se presei, ambasadorul israelian Ron Prosor a afirmat „că (mișcarea) Hamas a declanșat acest conflict și nu oferă loc pentru alte opţiuni”. Totodată, el a subliniat că armata israeliană „recurge la atacuri precise pentru a evita uciderea civililor”. În cadrul reuniunii, secretarul general ONU, Ban Kimoon, a făcut o prezentare a situaţiei, după care au urmat consultări cu ușile închise între cei 15 membri ai Consiliului.

Secretarul general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, i-a cerut miercuri premierului israelian Benjamin Netanyahu să dea dovadă de reținere și a denunțat numărul tot mai mare de pierderi de vieți în rândul civililor în Fâșia Gaza, relatează AFP, potrivit agerpres.ro. În cadrul unei întâlniri cu presa, el a condamnat din nou ferm „multiplele tiruri de rachete” dinspre Fâșia Gaza spre Israel. ”Aceste atacuri sunt inacceptabile și trebuie să înceteze”, a declarat secretarul general ONU. Evitând să condamne în mod direct raidurile israeliene, Ban Ki-moon a menționat totuși că a discutat telefonic cu Netanyahu pentru a-i „cere să dea dovadă de o maximă reținere și să respecte obligațiile internaționale de a proteja civilii”. „Denunț numărul tot mai mare de pierderi de vieți în rândul civililor din Gaza”, a spus înaltul responsabil.

FLUX

Externe 11 IULIE 2014

NSA a primit în 2010 mandat pentru interceptări în 193 de ţări Agenţia americană pentru Securitatea Naţională (NSA) a primit mandat judiciar, în anul 2010, pentru interceptarea comunicaţiilor a 193 de state și organizaţii internaţionale, inclusiv ale României și Republicii Moldova, conform unor documente secrete obţinute de cotidianul The Washington Post.

Instanţa de supraveghere a serviciilor de informaţii (FISC) a oferit în anul 2010 un mandat judiciar care permite Agenţiei pentru Securitatea Naţională să intercepteze orice tip de comunicaţii de interes pentru Statele Unite.

Practic, instanţa federală specială a oferit mandat pentru interceptarea, în caz de nevoie, a comunicaţiilor tuturor statelor membre ONU, cu excepţia Marii Britanii, Canadei, Australiei și Noii Zeelande (cu care SUA au relaţii privilegiate), precum și ale unor entităţi precum Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană și Organizaţia Internaţională pentru Energie Atomică.

Washington Post a prezentat copia unui document oficial cu caracter secret, furnizată de fostul consultant NSA Edward Snowden, refugiat în Rusia.

Mandatul oferit de FISC nu arată că NSA a interceptat neapărat comunicaţii din toate aceste ţări și entităţi, dar, în caz de necesitate, Agenţia americană poate efectua interceptări în mod legal. „Aceste documente relevă atât scopul potenţial al activităţilor de spionaj, cât și rolul modest pe care instanţele îl au în materie de supraveghere”, acuză Jameel Jaffer, un reprezentant al organizaţiei American Civil Liberties Union.

Agenţia pentru Securitatea Naţională nu a avut o reacţie oficială, dar oficiali NSA au explicat că există totuși numeroase instrumente de verificare a activităţilor de spionaj, care trebuie să primească autorizarea direct de la președintele Statelor Unite.

Sursa: mediafax.ro

FLUX

AGENT DUBLU ÎN GERMANIA:

Contraspionajul german, măsuri fără precedent împotriva SUA, Franţei şi Marii Britanii Culmea ironiei în Germania: SUA spiona comisia parlamentară germană care investiga acţiunile de spionaj ale SUA. Un agent al serviciilor secrete germane a fost arestat, acum o săptămână, suspectat că spiona în favoarea SUA. Un responsabil cu rang înalt din cadrul serviciilor germane de informaţii (BND) confirmă în ediţia de duminică, 6 iulie, a ziarului Frankfurter Allgemeine am Sonntag (FAS) că unul dintre agenţii lor, arestat miercuri, a spionat pentru Statele Unite, relatează AFP, citat de Agerpres. „Toate dovezile arată că a lucrat pentru americani”, a declarat pentru publicaţia germană această sursă cu rang înalt.

După cum a informat presa germană, el și-ar fi propus serviciile, de asemenea, spionajului rus, intrând în contact cu Consulatul Rusiei la Munchen și din acest motiv ar fi fost descoperite acţiunile sale în calitate de agent dublu. În vârstă de 31 de ani, acest colaborator al BND lucra pentru serviciile americane de informaţii de la sfârșitul lui 2012 și ar fi furat peste 200 de documente, scrie FAS. Agentul dublu a primit sarcina de a strânge documente despre comisia parlamentară din Bundestag

MAREA BRITANIE FORŢEAZĂ IAR MÂNA UE:

Vrea să limiteze imigraţia din ţări ca România şi Bulgaria Membri importanţi ai Partidului Conservator din Marea Britanie au pregătit un plan de limitare a imigraţiei din ţările sărace deja membre ale Uniunii Europene, precum România și Bulgaria, sau aspirante la aderare, ca parte a procesului de renegociere a relaţiei Regatului Unit cu blocul comunitar, relatează Daily Mail.

Astfel, ar urma să fie limitat numărul imigranţilor din ţări unde salariile și ajutoarele sociale sunt mult mai mici decât în Marea Britanie. O astfel de măsură, care atentează la principiul de bază al UE privind libertatea de mișcare, ar fi primit susţinere din partea unor membri ai guvernului, notează Daily Mail.

Conservatorii aflaţi la originea propunerii vor ca reforma imigraţiei să se afle în centrul eforturilor de renegociere a relaţiei cu Bruxellesul. Conform propunerii, vor exista “două inele în Europa”, Marea Britanie și alte state din afara zonei euro, precum Danemarca și Suedia, urmând a se angaja într-o integrare mai puternică. Ţările din “celălalt inel” ar urma să se concentreze pe comerţ, iar reglementările în afaceri, legislaţia privind drepturile omului și drepturile la beneficii vor fi reduse radical.

Premierul David Cameron s-a angajat să renegocieze apartenenţa Marii Britanii la UE înaintea unui posibil referendum privind ieșirea din blocul comunitar până la sfârșitul lui 2017. David Cameron se confruntă cu apeluri din partea parlamentarilor conservatori de a prezenta măsurile pe care speră să le obţină în procesul de renegociere.

Unii membri ai Partidului Conservator vor ca el să adopte o poziţie mai dură în privinţa imigraţiei, pentru a reduce ameninţarea reprezentată de partidul UKIP,

9

care investighează operaţiunile de culegere de informaţii desfășurate în Germania de Agenţia Naţională de Securitate a SUA (NSA), potrivit sursei amintite. În context, serviciile de contraspionaj germane au primit o sarcină fără precedent în ultimii 70 de ani, după ce a fost descoperit agentul german care spiona în favoarea Statelor Unite ale Americii.

Germania a anunţat că plănuiește să monitorizeze operaţiunile din domeniul informaţiilor (în engl., intelligence) ale aliaţilor săi, inclusiv cele ale Marii Britanii, Statelor Unite sau Franţei.

Politica de contraspionaj fără precedent a fost a anunţată de ministrul de Interne al cabinetului condus de Merkel, Thomas de Maiziere. El a declarat pentru cotidianul Bild că vrea „monitorizare de 360%” a tuturor operaţiunilor privind colectarea de informaţii derulate pe teritoriul Germaniei.

Anunţul său a venit după ce mai mulţi parlamentari germani au cerut expulzarea agenţilor americani din Germania care l-au folosit pe agentul dublu german pentru a obţine informaţii secrete, în schimbul unor sume de bani.

FLUX, după dcnews.ro

David Cameron a promis „să facă lumină deplină” în cazul actelor de pedofilie Premierul britanic David Cameron a promis, luni, 7 iulie, „să facă lumină deplină” asupra actelor de pedofilie care ar fi fost comise în anii ’80 și ’90 de către membri ai guvernului și deputaţi, după dispariţia misterioasă a dosarelor pe acest subiect.

antieuropean și antiimigraţie, la alegerile generale de anul viitor. David Cameron a evocat în trecut propuneri privind limitarea imigraţiei din ţări care aspiră la aderarea la UE, precum Turcia și Albania, până când economiile lor vor fi aliniate la cea britanică, amintește Agerpres. Însă unii parlamentari conservatori vor ca ideea să fie extinsă și să includă și ţări care sunt deja membre.

Cetăţenii acestor ţări vor avea în continuare permisiunea de a veni în Marea Britanie, însă numărul lor va fi limitat.

La începutul acestui an au existat informaţii privind o divizare a guvernului în privinţa posibilităţii de a include în programul electoral al Partidului Conservator angajamentul de a opri afluxul de lucrători din cele mai sărace ţări europene.

Ministrul de Interne, Theresa May, ar fi unul dintre cei în favoarea limitării numărului de imigranţi din statele deja membre ale UE. Însă criticii pun sub semnul întrebării capacitatea lui David Cameron de a renegocia relaţia Marii Britanii cu UE după ce a eșuat în încercarea de a împiedica numirea lui Jean-Claude Juncker, considerat prea federalist, la președinţia Comisiei Europene.

„Sunt foarte hotărât să se facă lumină deplină asupra acestor acuzaţii și vom cerceta toate pistele pentru a descoperi adevărul cu privire la ceea ce s-a întâmplat”, a declarat David Cameron. „Este important ca poliţia să știe că poate merge oriunde unde ancheta o va conduce”, a dat asigurări premierul britanic.

Apelurile pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovaţi se multiplică de câteva zile, după dispariţia misterioasă a dosarelor pe acest subiect. „Este esenţial ca toată lumea să tragă învăţăminte din ceea ce a fost greșit”, a continuat liderul conservator, a cărui ţară este încă traumatizată de afacerea Jimmy Savile, moderator al BBC decedat în 2011, care este considerat în prezent de Scotland Yard drept „unul dintre cei mai mari infractori sexuali din istoria ţării”.

Ministerul britanic de Interne a recunoscut că 114 dosare referitoare la acuzaţii de abuzuri sexuale contra unor copii între 1979 și 1999 au dispărut.

Dosarele i-au fost transmise în 1983 ministrului de Interne din perioada respectivă, Leon Brittan, de către deputatul laburist Goeffroy Dickens, militant împotriva maltratării copiilor.

Leon Brittan, ministru influent în guvernul lui Margaret Thatcher, s-a apărat luni, dând asigurări că a primit „un pachet cu documente conţinând acuzaţii în legătură cu comportamente sexuale extrem de neadecvate” și că a predat dosarele autorităţilor competente, „potrivit practicii normale”.

Ministrul de Interne, Theresa May, l-a însărcinat luni pe Peter Wanless, președintele Societăţii Naţionale pentru Protecţia Copilului, să efectueze un nou audit asupra raportului din 2013 și asupra modului în care au fost utilizate informaţiile pe care le-a dezvăluit.

De asemenea, ministrul britanic a anunţat deschiderea unei anchete mai generale asupra modului în care instituţiile publice gestionează cazurile de abuzuri asupra unor copii.

Luni dimineaţa, aproximativ 72.000 de persoane au semnat o petiţie privind deschiderea unei anchete naţionale pe marginea acestor suspiciuni.

Sursa: evz.ro

Sursa: mediafax.ro

FLUX

10

Investiga\ie 11 IULIE 2014

Brandurile internaţionale de modă încalcă drepturile de muncă în Moldova Recent, Moldova a intrat iar în atenția presei internaționale: publicația britanică The Guardian a publicat rezultatele unui studiu efectuat de Clean Clothes Campaign, o coaliție de ONG-uri și organizații sindicale din industria textilă, care arată că branduri precum Zara sau Primark încalcă drepturile muncitorilor din industria de confecții din Europa de Est. „În Moldova, săptămâna standard de muncă are 6 zile pentru muncitorii care croiesc haine pentru companii care ar include Primark și Tesco (5 zile pentru muncitorii din alte industrii). Doar una din cele 3 fabrici investigate plătește orele muncite peste program sâmbăta”, scrie The Guardian. „Muncitorii descriu lupta zilnică pentru supraviețuire: ei își cresc propria mâncare, iau credite și pot doar să viseze la concediu, zile libere sau economii din salariu.

Un muncitor moldovean a spus: „Avem noroc că ne creștem propriile legume în sat și vara asta mâncăm. Dar iarna e foarte greu”, mai menționează publicația. În urma studiului și a atenției presei, brandurile vizate încearcă să scape de acuzații. Tesco spune că a încetat să cumpere haine din Moldova acum un an, iar un reprezentant Primark se apără, spunând că firma livrează doar un mic procent din bunuri din țară, dar că va „investiga urgent toate acuzațiile aduse la cunoștința publicului”.

Dar care e situația, exact, în Moldova? Industria confecțiilor este un angajator și exportator major al economiei țării. Din 2001 până în 2008, exportul de confecții s-a triplat, iar aproximativ 80% din sectorul confecțiilor și textilelor confecționează haine (tăiat/cusut/ aranjat). Principalele destinații pentru confecții sunt Italia (35%), România (12%), Marea Britanie (11%), Germania (10%), Rusia (6%) și Polonia (5%). Studiul mai arată că muncitorii aleg să lucreze în sectorul de confecții din lipsa altor oportunități de muncă.

80-90% din haine sunt produse pentru export (Outward Processing Trade/Lohn-System), ceea ce înseamnă că fabricile moldovenești practic asigură doar forță de muncă ieftină pentru un profit relativ

mic – un compromis pe care multe fabrici de confecții sunt nevoite să-l facă pentru a se menține pe piață.

Sistemul Lohn este nociv pentru producția locală: deși asigură locuri de muncă, fabricile produc exclusiv pentru export, nu își dezvoltă brand-uri și cumpărători proprii (locali sau internaționali), care să le asigure un profit sustenabil, și depind aproape în exclusivitate de condițiile cumpărătorului (brandul internațional sub a cărui umbrelă operează), care poate oricând să le dea papucii în favoarea altor piețe de muncă mai ieftine.

Puterea pe care o au brandurile internaționale din producția de îmbrăcăminte în raport cu economiile mai fragile, cum e cea a Moldovei, este evidentă: fabricile sunt forțate să vină cu prețuri cât mai mici, randament de muncă cât mai mare și standarde de protecție a muncii cât mai flexibile – povară care cade, în final, pe umerii ultimei verigi din acest lanț: muncitorul din industria de confecții.

De ce vin investitorii în Moldova?

După o istorie lungă de producere în Asia, în special în Bangladesh, China și India, brandurile se reorientează către piața de muncă ieftină din Europa de Est. Condițiile de muncă îngrozitoare în care muncitorii din Asia fac hainele de firmă sunt deja cunoscute în Vest. Unul din motivele pentru relocarea producției este și cumpărătorul european, care preferă să cumpere o haină cu eticheta „made in Europe” în loc de un obscur „made in Bangladesh” – în special după catastrofa de la Rana Plaza, când o clădire ce adăpostea câteva fabrici de textile dintr-o suburbie a capitalei Bangladeshului, Dhaka, s-a prăbușit și a îngropat în ruinele ei peste 1000 de oameni.

Bettina Musiolek, coautor al studiului, afirmă însă că cercetarea a

demitizat conceptul conform căruia „made in Europe” înseamnă și muncă corectă.

Clean Clothes Campaign a făcut câteva vizite la fabricile de confecții din Moldova care produc în sistemul Lohn pentru branduri precum Naf Naf, Primark, Tesco, Benetton, Versace, Dolce & Gabana, Armani, Max Mara. În urma unor interviuri cu muncitorii, au fost depistate numeroase încălcări sistematice ale drepturilor de muncă: salarii mult sub salariul decent minim, frica răspândită în rândul muncitorilor de a se exprima, munca fără contract sau cu contract care stipulează salariul minim în timp ce restul banilor sunt plătiți neoficial direct muncitorului.

Contractele cu durată determinată de 6 luni sau un an sunt practicate pe larg, majoritatea muncitorilor au contracte cu durată fixă, extinderea cărora depinde de volumul de muncă prestat, munca peste program nu e înregistrată și nici plătită așa cum prevede cadrul legal, munca peste program este regulă, nu excepție în fabrici, iar sărbătorile oficiale nu sunt recunoscute: o muncitoare a indicat că i s-a permis să ia liber doar 2 din cele 15 sărbători oficiale în 2013. În practică, muncitorii primesc o normă lunară pe care trebuie să o îndeplinească și sunt plătiți per bucată. În unele cazuri, dacă muncesc doar timpul legal (40 ore/săptămână), muncitorii pot îndeplini doar 60% din normă și sunt, în general, plătiți sub sau la limita salariului minim de doar 71 de euro pe lună.

Unii muncitori au menționat că pot câștiga în jur de 70 de euro sau mai puțin în cazul în care nu lucrează peste program. Alți muncitori afirmă că dacă muncesc doar orele legale de lucru, pot obțin un salariu de 118-128 euro pe lună, inclusiv bonusuri. „Nimeni nu ne obligă să lucrăm peste program, dar dacă vrem să îndeplinim norma și să mai facem un ban – trebuie s-o facem. Dacă managerul ne spune că trebuie să ieșim la lucru sâmbătă sau de o sărbătoare, trebuie să venim. Uneori, muncitorii cer permisiunea de a rămâne acasă pentru sărbători, însă în aceste cazuri ei trebuie să caute un motiv se-

rios pentru asta, cum ar fi, de exemplu, o problemă de sănătate”, afirmă o muncitoare.

Transportul zilnic spre și dinspre fabrică costă în jur de 25-30% din salariu. Astfel, muncitorului nu-i rămân decât 38-43 de euro pe săptămână pentru cheltuieli personale (în condițiile unei săptămâni de lucru normale de 40 de ore). O dată pe an muncitorii de la unele fabrici pot obține potențiale adaosuri și bonusuri neoficiale de aproximativ 70 de euro. „Dacă lucrezi peste program în fiecare zi, poți face uneori 2800 MDL (151 Euro). Luna trecută, copilul s-a îmbolnăvit și a trebuit să stau acasă.

Am câștigat numai 1800 de lei (97 Euro). Din acești bani, 600 (32 Euro) s-au dus doar pe transport. Nu îmi permit să lucrez peste program pentru că trebuie să prind ultimul autobuz înapoi spre satul meu”, spune o muncitoare. În plus, muncitorii dispun de puține pârghii pentru a-și putea apăra drepturile lor de muncă. Managementul fabricilor mizează, pe de o parte, pe înjosirea sau pedepsirea muncitorilor care refuză să lucreze peste program pentru a încuraja munca suplimentară neplătită și, pe de altă parte, pe recompense acordate muncitorilor ascultători și care muncesc peste program. Drept rezultat, muncitorii care mențin relații bune cu managerul sunt docili și dispuși să lucreze mult peste normele prescrise de Codul Muncii și au șansa să avanseze în comparație cu cei care insistă să lucreze 8 ore pe zi.

Paradoxal, unele muncitoare nu ezită totuși să-și exprime mândria că produc pentru branduri internaționale.

Dar au oare de ce să se bucure? Întrebarea-cheie ar fi: brandurile de modă care contractează firme moldovenești pentru producție în sistemul Lohn contribuie la reducerea sărăciei în Moldova sau se fac responsabile pentru reproducerea ei? Crearea de locuri noi de muncă este benefică doar în condițiile în care munca este prestată cu respectarea drepturilor de muncă și a legilor statului gazdă. În caz contrar, așa cum demonstrează și această cercetare, atât forța de muncă, cât și economia țării sunt în pierdere. În prezent, salariul mediu al muncitorilor intervievați acoperă 21% dintr-un salariu decent minim și 26% din limita de subzistență legală. Dintre indicatorii de sărăcie, muncitorii menționează cel mai des incapacitatea de a plăti facturile comunale, în special, cheltuielile de încălzire

pe perioada rece, care se soldează adesea cu debranșarea încălzirii pentru întregi blocuri de locuit; împrumuturile dese și incapacitatea de a le întoarce; nutriția foarte proastă cu produse de proastă calitate; lipsa vacanțelor, imposibilitatea consumului cu scopuri recreative (ex. masă la restaurant) și neparticiparea la evenimente sociale sau culturale.

Studiul indică și un șir de soluții pentru redresarea situației, care urmează să vină în special de la brandurile internaționale – câștigătorii finali și monopolizatorii puterii în acest puzzle.

Ca prim pas imediat, cumpărătorii globali trebuie să se asigure că muncitorii în Moldova primesc un salariu net (excluzând munca peste program) și bonusuri de minimum 122 euro (60% din salariul mediu pe economie).

Ca pas următor, salariul net ar trebui crescut până la nivelul salariului decent estimat. Alte măsuri pe care brandurile internaționale ar trebui să le implementeze: să respecte legislația privind contractele de muncă, precum normele privind zilele libere și munca peste program (+50% pentru primele 2 ore peste program și rată dublă pentru restul orelor, munca efectuată sâmbăta – max. 120 ore/an), să țină cont de sărbătorile oficiale, să plătească salariul și contribuțiile sociale în mod legal, să elimine munca peste program neplătită, plata per bucată, abuzul contractelor de scurtă durată și furtul concediului plătit al muncitorilor.

Guvernul, prin inspectoratele de muncă are două opțiuni: 1. să nu acționeze în continuare din frica de a nu deranja investitorii sau 2. să își facă datoria. Prima opțiune menține statu-quoul descris mai sus. A doua opțiune, cea dificilă, ar însemna alinierea la o mișcare globală ce adună organizații din societatea civilă și guverne care își propun – deja cu unele succese remarcabile – să pună presiune pe brandurile internaționale de modă pentru a le face responsabile de modul în care fac business în țările în curs de dezvoltare. „Dar brandurile vor merge în altă țară!”– ar putea spune unele voci panicate. Nu neapărat – globul e rotund: cu o comunitate globală puternică (care există și crește), cu piața asiatică discreditată, curând nu vor mai exista ieșiri de serviciu și brandurile vor fi nevoite să respecte legile statelor est-europene în care produc. Deci, ce alegem?

Corina AJDER Sursa: platzforma.md

Cultur= 11 IULIE 2014

6.VIII.1993

8.VIII.1993 Hi, hi! pentru prima oară scriu pe masa de bucătărie (de când suntem în apartamentul de la Ciocana), dându-mi seama că aproape de 8 ani respect un tabiet: cel de-a… cel de a îngenunchea cu coatele doar pe masa mea de scris (de altfel, și ea are aproape 8 ani, procurată încă din vremea când locuiam în garsoniera de pe str. Lomonosov, lângă căminele Universităţii, unde găzduisem cinci ani în studenţia mea).

Deci, am cinat copios, astăzi făcând piaţă serioasă, după strânsul veselei punând pe masă Jurnalul. Probabil, sub copertele lui strivesc și unele fărâmituri foarte mărunte, dacă, presupun, nu am curăţat bine cuvertura. (Trebuia, pur și simplu, scuturată.) În fine, detaliile demne – cine știe?! –… de consemnare ar fi următoarele: Ieri îi ajut pe Andrei și Lenuţa să-și mute mobila (încă împachetată) dintr-o cameră în alta a noului lor apartament – sunt în reparaţii și, în funcţie, de indicaţiile meșterului, fâţâie lemnele nobile dintr-o parte în alta. Acum vreo 3 săptămâni, am făcut prima… dislocare de obiecte strategice în cadrul unei locuinţe omenești confortabile. Unul zice – aici, altul – ba dincoace. Nervi și ţandără sărită de pe limbă și dinţi, ca totdeauna când se pune la cale un cuib nou. Cred că am fost inspirat, făcându-le câteva reprize de destindere psihologică à la „cavalerii râsului” din filmele date de TVR duminica, la „Tranzit, ora 25”. Pentru că ce altceva să faci, când un el și o ea, gospodarii, nu pot împărţi o cârpă de șters podelele, să zicem? Lenuţa zice: „Ambii sunteţi în chiloţi”, noi de fapt fiind în șort, iar constatarea doamnei artiste plastice are altă motivaţie, pe care mi-o dă Andrei. Cică, deunăzi, se înţelesese cu Spiridon Vangheli să se întâlnească la guvern, ca să intre pe la șef și șefuleţi cu problemele (financiare, bineînţeles!) ale PEN-ului. (Ei, în tandem, vor să plece în Spania, la Congresul PEN și au nevoie de valută).

Andrei urcă pe la oarecine, iar când coboară să-l întâlnească pe Vangheli, aude mare hărmălaie în hol, la intrare. Cineva (poliţistul de schimb) zice: „Da’ știu eu că sunteţi mare scriitor, însă nu vă pot permite să intraţi îmbrăcat în chiloţi”.

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

RĂSPUNS ŞI RĂSPUNDERE

Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al zemstvei basarabene

(Pagini de jurnal)

Telefonează de la Constanţa Marin Mincu (e profesor la universitatea de acolo). Bucuros de vești bune. Care anume? „Cele din parlament”.

Da, ieri nu s-a votat intrarea în CSI. N-au ajuns 4 voturi.

Altceva? Mi-a citit versurile. Vorba dumisale: „Mi-au plăcut foarte mult”. Pe dl Mincu îl cred.

Sobru, exigent, uneori distins până la cinism niţel brumat. Nu vin în Ţară? Ar fi bucuros să mă aibă oaspete la cursurile de vară ce ţin, la Constanţa, până pe 20 august. „Mai am câţiva moldoveni”, zice. Se interesează de Cimpoi. A apărut nr. 2 al „Paradigmei” (revistă redactată de Mincu) în care se vorbește și despre cartea șefului.

Chestia cu „Erata” din „LA”, în care dau peste cap grando-ego-mania lui Mihai Cimpoi, prinde… a prinde. Mă întâlnește graficianul Isai Cârmu și, zâmbind larg, cu subtext (cu… submustăţi) mă întreabă: „Completarea ceea din erată se referă și la tine?”. Îi răspund cu aceleași subtexte și sub-mustăţi… Dar egolatrul protagonist s-o fi dumerit?

Alaltăieri, o șuetă împreună cu Mânăscurtă și Dabija. Discuţii pe teme acute, cu coniac mult, la care – văd! – ţine/ rezistă și Nicolae. Nu e greu de imaginat cam ce, pe cine și cât am tot tocat noi…

A, da, ieri telefonează Ioan Adam de la București. Din partea editurii „Eminescu”, veste bună de la directorul Mircea Ciobanu: au fost sponsorizări, 2 milioane de lei, pentru publicarea cărţii lui Cimpoi. Se creează impresia că toată lumea caută bani pentru manuscrisele președintelui: „Hyperion”, „Porto-Franco”, „Eminescu”, alţii. Să fie într-un ceas… – ba, în ceasuri bune! Chiar dacă drumurile ni se vor răzleţi. Voi trece la „EUS” (Editura Uniunii Scriitorilor).

11

Explicaţia: Vangheli, în șort, în șlapi de plajă, se revoltă că nu i se permite să intre la Sangheli, prim-ministrul. Poliţistul nu zice „Pantaloni scurţi”, ci – chiloţi. Scriitorul pentru copii insistă, poliţistul – Hâncul de el – ba! „Nu vă dau voie în chiloţi!” Vangheli ameninţă că o să-i facă bucata; poliţistul – neînduplecat. Așa și nu a fost lăsat să intre în clădirea guvernamentală celebritatea cu pantaloni scurţi Iar pe timpul celălalt, al comuniștilor, fusesem martor la un alt scandal, asemănător, când miliţianul cretinizat, tot acolo, dar atunci – holul CC-ului, se ciondănea cu o doamnă (tovarășă), care vroia să intre la șefime, fiind însă îmbrăcată în pantaloni (lungi). Ca și Vangheli, cel cu pantaloni scurţi, n-a izbutit nici ea, în pantaloni lungi…

13.VIII.1993 Acum patru zile a murit Ion Vatamanu… subit și, posibil, precum în cazul multor artiști de real talent care au, deseori, un regim nictemer, prelungindu-și zile în nopţi, în lungi taclale despre toate ale lumii și artei, – adică, a murit subit și, poate că, oarecum absurd. Precum mulţi artiști de valoare. S-a stins în preajma castelului pe care și-l construia pe dealul de la Valea Morilor. El, bărbat la 56 de ani, ce se gândea? Construiesc eu, prin jertfă, griji și neodihnă, această fortăreaţă, pentru că o mai duc vreo 15-20-25 de ani sau poate chiar 30… E o lecţie repetată a milioana oară (la plural) în lume, dar din care – să vedeţi! – nu tragem învăţămintele necesare sau, dacă le trag unii, ei sunt foarte puţini. Din câte am înţeles, această lecţie a însușit-o înţelepţește Constantin Noica: în casă nu avea nici măcar birou, ci o planșetă pe care o punea pe genunchi ca să scrie. Cărţile, cele mai multe, le împrumuta de la bibliotecă. Deloc excese, deloc vânzoleli inutile întru asigurarea notorietăţii și bunăstării. Da, a fost un filosof; un… ego-filosof.

La înmormântarea lui Vatamanu – lume multă, cortegiu imens. Mormântul – lângă cel al lui Anton Crihan, ex-deputat în „Sfatul Ţării”, care a votat Unirea, la a cărui înmormântare Vatamanu fusese președintele comisiei funerare. He! Și ce-a zis dragul de Ion atunci, după ce se cam încheiase – tot la cafeneaua „Guguţă” – praznicul de pomenire a fostului mare bărbat? A zis, cu niţică doză de umor și autoironie: „Eu, ca președinte al comisiei funerare, consider că ne-am achitat cu misiunea. Eu zic că l-am înmormântat frumos și să dea Domnul să mă îngroape și pe mine la fel”. Astfel că, precum zice românul, parcă n-ar fi vorbit într-un ceas bun… A vorbit întrun ceas foarte grăbit… În ajunul înmormântării, am fost solicitat să rostesc un cuvânt de rămas bun la programul de știri „Mesager” al televiziunii. Știam că deja prin lume se vânturau fel de fel de zvonuri, legende în legătură cu atacul de cord al lui Ion și am găsit, cred, un moment spulberător de versiuni macabre, amintindu-mi cum, acum vreo 8-10 ani, făceam împreună cu Vatamanu o călătorie spre nordul plaiului, ajungând, când reveneam de la Cernăuţi, și până la Costiceni, până la pragul casei sale părintești, de unde dulcea Moldovă și dulcea Bucovină deschid un orizont de munţi și de brazi, iar dincolo, peste Siret, – o salbă de mănăstiri, de dor și de neuitare. În acel îndelungat periplu, căci am parcurs împreună circa o mie de kilometri, ne-am povestit multe unul altuia, la un moment dat Ion Vatamanu amintindu-și de o cumpănă, de o nenorocire pe care avusese să o tragă în tinereţe, când fusese supus unei operaţii complicate la inimă. „Dar acum gata, nu mai simt inima, mă simt bine”, spuse el, bătând cu gest superstiţios în volanul mașinii pe care o conducea…

Cam așa am vorbit, și încă altceva, sugerându-le ascultătorilor nefasta continuitate dintre acea intervenţie pe cord, pe care a suportat-o poetul în tinereţe, și subita curmare a bătăilor de inimă, care se întâmplase pe 9 august 1993.

A doua zi, la funeralii, destul de multe persoane – multe necunoscute – s-au tot apropiat de mine, interesându-se mai amănunţit de operaţia cardiologică din tinereţea lui Ion Vatamanu.

Dumnezeu să-l ierte, odihnească-se în pace…

Căci zicea Serafim Saka: „Vatamanu nu că o viaţă, ci a trăit patru vieţi”. Erau incluse aici și acele escapade nictemer, acele densităţi de emoţii și manifestări într-un ritm necunoscut majorităţii oamenilor, și atât de firesc-nefiresc multor artiști.

Monument de arhitectură și istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe.

14.VIII.1993 Fără voia mea, paginile prezentului jurnal se transformă într-un acatist. Și nu mă pot opune acestei continui libaţii de vin, dar – vezi, Doamne! – și de cerneală întristată, deoarece este vorba de persoane dragi mie. Astfel, aflu din „LA” că s-a stins profesorul Nucanor Jereghie (scrie preotul Ţepordei). Cum să nu-mi aduc aminte de această distinsă persoană? A fost printre primii oameni cu suflet larg pe care i-am cunoscut, în 1987, la București. În casa dlui Arcadie Donose ne-a făcut acele poze memorabile, inclusiv cea cu Matei Vișnec, care, după vreo două săptămâni după aceea, avea să rămână în exil, în Franţa. Dragul de Domn Jereghie fusese atât de amabil, încât hălădui pe undeva pe la periferiile Bucureștiului, pentru ca să ne găsească minunatul album din cinci discuri al Mariei Tănase, pe care ni-l făcu cadou. Era în ziua când la dl Arcadie Donose venise pe ospeţe și marele regizor Ion Popescu-Gopo, însă dl profesor deja plecase și n-am mai avut cine să ne facă poze împreună cu celebrul cineast. Pentru ei doi și pentru toţi ceilalţi oameni dragi – Sit tibi terra levis…

15.VIII.1993 Aurelia-Aura Christi-Potlog s-a întors de la București. Mi-a îndeplinit rugămintea să-i transmită lui Cezar Baltag revista „Basarabia” în care e publicat dialogul nostru. Nimerise tocmai la festinul organizat cu ocazia zilei de naștere a protagonistului „Vieţii românești”. (În dicţionarul lui Marian Popa este indicată ziua de 26 iulie 1937.) Cadoul – chiar revista (Christi neștiind de evenimentul propriu-zis). Vai, se face o lectură colectivă, cu voce tare, a dialogului. Apoi se aleg fragmente, recitindu-se. Un mic spectacol.

Cei prezenţi – entuziasmaţi, cu floarea laudei pe buze. La drept vorbind, ar fi avut motiv să se bucure cu toţii, deoarece, când vorbește de colectivul de la „VR”, Baltag îi pomenește pe toţi, găsind cuvinte foarte frumoase despre fiecare, schiţând, parcă, un microportret colectiv…

Da: în interviu îl întrebam pe Cezar Baltag ce ar însemna o rugăciune adresată Spiritului Suprem. El mi-a răspuns ceea ce mi-a răspuns și a răspuns înţelept, frumos. Eu însă, recunosc, pe atunci nu aveam un răspuns la întrebarea pe care i-o adresasem. Acum, parcă aș presupune unul. O rugăciune este o invocaţie ce se referă în egală măsură la existenţa terestră și la cea de Dincolo a individului. Adică, iartă-mă, Doamne, pentru ca să-mi fie bine și aici, și după venirea mea acolo, la Tine.

Lucruri stranii: primesc un răvaș (de fapt, nu răvaș, ci ceva mai simplu) de la Serafim Belicov.

Procedeu de-a dreptul neobișnuit pentru scriitorii chișinăuieni: avem la îndemână telefonul, și la domiciliu, și la serviciu. Apoi, pare-se, acum câteva zile am dat nas în nas cu Serafim. Până să deschid plicul, fac diverse presupuneri. Deschid: o filă albă, curată și, decupată, o recenzie din „Moldova suverană” (4/ 2, 1990), „Răspuns și răspundere”, în care scrie despre cartea mea de interviuri omonimă. Gestul „mut” al lui Serafim să aibă un anumit subtext? Dacă da, e cel al unui coleg oarecum supărat, crezând, vezi Doamne, că eu aș avea cine știe ce putere acolo, la US, însă nu-mi orientez raza atenţiei/ generozităţii și asupra colegului de generaţie… Iluzii și vânătoare de vânt…

De ce m-aș teme de anumite sincope ce intervin în cursivitatea Jurnalului? Elaborat oricât de amănunţit, un jurnal nu dă totuși întreaga măsură ca esenţă și experienţă de existenţă, ca biografie a celui care scrie.

Despre „Le feu sacré” al lui Du Plessys se vorbește la p. 116 a cărţii lui Marcel Raymond „De la Baudelaire la suprarealism”, apărută în 1970 la ed. „Univers”, lucrare pe care, sunt sigur, a cunoscut-o Cimpoi, împrumutându-i titlul „Focul sacru”, despre care, de altfel, am scris și eu nu mai ţin minte unde.

Zemstva gubernială a Basarabiei a luat în propria gestiune gimnaziul particular pentru fete, fondat în 1864 de către Liubovi Beliugova. În luna martie 1880, Zemstva basarabeană gubernială a achiziţionat un lot de pământ viran, aflat la colţul străzii Guberniale și Podoliei. La 24 mai 1881 a fost pusă piatra de temelie a gimnaziului, iar la 3 august 1882 – construcţia clădirii era terminată. Autorul proiectului și a devizului era G.F. Lonsky, supravegherea era asigurată de arhitectul Kurkovsky.

Clădirea este construită în două etaje, amplasată la colţul cartierului, ridicată pe un plan unghiular, cu faţadele aliniate liniilor roșii. Prin colţul teșit, orientat spre intersecţia străzilor, este organizată intrarea de onoare în clădire, sub forma unui portic din două coloane ale ordinului doric, pe care se sprijină balconul etajului, lărgit lateral de loggia mai îngustă. Loggia de la etaj este mărginită de un portic din patru coloane ale ordinului ionic, proiectat pe fundalul peretelui străpuns de golurile ample în arc în plin cintru, corespunzător cancelariei. Intrarea conduce într-un

vestibul larg, de unde accesul este în două aripi, cu amplasarea claselor de o parte a unui culoar larg, luminat prin ferestrele orientate spre curte. Accesul la etaj se efectua printr-o scară cu trei rampe. Faţadele sunt soluţionate cu aceleași elemente ale decoraţiei plastice: la parter și etaj ferestrele sunt în arc în plin cintru, paramentul parterului este în bosaje, a etajului – neted, pe al cărui fundal se profilează detaliile în spiritul arhitecturii renașterii italiene: pilaștri între ferestre, arhivolte cu muluri, bolţarul central evidenţiat, baluștri sub plita de pervaz. O intrare secundară conducea dinspre str. Pușkin, soluţionată sub forma unui portic, dominat de un balcon la etaj.

La începutul secolului al XX-lea, din partea curţii a fost alipită capela Sf. Nicolae, autor, se presupune, este M. Seroţinski. Accesul are loc de pe palierul scării de acces la etaj, sub capelă fiind un spaţiu folosit în calitate de sală sportivă de iarnă. Interioarele erau luminate prin ferestre largi, pereţii decoraţi cu stucaturi și imaginea îngerilor la colţuri.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Cultur= 11 IULIE 2014

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

Păcatele tinereţii şi sănătatea familiei Librăria „Geanta cu cărți”, în colaborare cu Universitatea Populară prezintă cartea „Păcatele tinereții și sănătatea familiei” de Constantin Zorin, tradusă din rusă de Eugeniu Rogoti și tipărită cu binecuvântarea Preasfințitului Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, de Editura Sophia în cadrul colecției „Psihoterapia ortodoxă”. „Pe fiecare dintre noi glasul conștiinței ne îndeamnă la bine, însă de cele mai multe ori respingem această chemare, ne folosim în mod greșit libertatea, atât spre răul nostru, cât și spre răul celor din jur, – notează autorul în prefața cărții. – Crezând că ne bucurăm de viață, cădem de fapt în capcana nemiloasă a păcatului. Păcatul distruge conștiința, paralizează voința, întunecă sentimentele, murdărește trupul. Păcatul destramă familii, omoară copii în pântecele mamelor, aduce diverse boli”.

Cartea „Păcatele tinereții și sănătatea familiei” este alcătuită din cinci capitole: Oglinda Iubirii, Lângă prăpastia dragostei, Motivele dragostei, Este oare sigur acest „sex” sigur?

Binecuvântează, Doamne, rodul pântecelui și patru addende: Soțul și soția: întrebări și răspunsuri, profilaxia certurilor domestice, Sfân-

tul Apostol Simon Canaaneul – rugător pentru fericirea soților, și Sfânta Cuvioasa Sofia din Suzdal – ajutătoare a celor din nevoi.

Pentru a vă face o idee despre această carte, vă propunem un fragment din capitolul „Lângă prăpastia dragostei”, în care autorul pornește de la înțelepciunea biblică pentru a ajunge la lumea contemporană, în care relațiile intime pun în fața omului o serie de probleme serioase: „...În Biblie se povestește despre povestea a trei tineri, gărzi de corp ale împăratului persan Darius, care au făcut o competiție între ei. Fiecare trebuia să scrie ce consideră a fi cel mai puternic pe pământ. „Să vedem al cui va fi mai tare, iar al cărui cuvânt va fi mai înțelept, aceluia îi va da lui regele Darius daruri mari și laude mari.”

Unul a scris că cel mai tare este vinul, al doilea că este regele, iar al treilea, cel mai înțelept, pe nume Zorobabel, că cele mai tari sunt femeile, iar peste toate mai tare adevărul. Auzind despre această competiție, regele a poruncit ca fiecare dintre tineri să explice opțiunea sa, în prezența tuturor bărbaților de stat. Zorobabel a avut o cuvântare lungă, în care sunt idei deosebite: O, bărbaților!

Drept este că cel mai mare este regele, și

Un tablou de Matisse, furat în urmă cu un deceniu, a fost returnat Venezuelei

O pictură din 1925, realizată de francezul Henri Matisse, a cărei valoare este estimată la 3 milioane de dolari, a fost returnată Venezuelei de Statele Unite ale Americii, la peste un deceniu după ce a fost furată dintr-un muzeu din Caracas.

Autorităţile din Venezuela consideră că tabloul „Odalisca cu pantaloni roșii/ Odalisque a la culotte rouge” a fost furat din Muzeul de artă contemporană din Caracas în 2002, însă dispariţia operei a trecut neobservată o perioadă, deoarece hoţii au pus un fals în locul acesteia. „Tabloul este bine conservat”, a declarat ministrul Culturii din Venezuela, Fidel Barbarito, televiziunii locale, de pe aeroportul din Caracas, unde tabloul, ambalat într-o cutie albă, a sosit în ţară, după ce un tribunal din Florida a autorizat returnarea picturii.

Fidel Barbarito a precizat că tabloul va trece printr-un „proces de aclimatizare” delicat, timp de 72 de ore, și va fi expus din nou în muzeu în aproximativ două săptămâni.

Tabloul a fost recuperat în iulie 2012, într-o operaţiune organizată de FBI într-un hotel din Miami Beach, unde Pedro Marcuello Guzman, un cubanez în vârstă de 48 de ani, a oferit lucrarea poliţistului sub acoperire, pentru suma de 740.000 de dolari, recunoscând că a fost furată.

Muzeul de artă contemporană din Caracas, fostul muzeu Sofia Imber, a cumpărat tabloul de la Marlborough Gallery din New York, în 1981, pentru suma de 400.000 de dolari Sursa: adevarul.ro

mulți sunt oamenii, și tare este vinul! Dar cine îi stăpânește sau cine domnește peste ei? Au nu sunt femeile? Femeile au făcut pe regele și pe tot poporul care stăpânește marea și pământul. Și din ele s-au născut, și acestea au crescut pe cei ce sădesc viile, din care se face vinul. Ele fac îmbrăcămintea oamenilor, și tot ele prilejuiesc mărirea oamenilor, și oamenii nu pot fără de femei. Și de vor aduna aur și argint și tot lucrul frumos, când văd o femeie frumoasă la chip și la frumusețe, pe toate acestea lăsându-le, la ea caută și cu gura căscată privesc la ea, și toți pe ea o aleg mai mult decât aurul și decât argintul și decât tot lucrul frumos. Lasă omul pe tatăl său, care l-a hrănit, și țara sa și se lipește de femeia sa. Și cu femeia sa își dă sufletul și nu-și mai aduce aminte nici de tatăl său, nici de mama sa, nici de țară. Și din acestea se cuvine să știți voi că femeile vă stăpânesc...” „Păcatele tinereții și sănătatea familiei” de Constantin Zorin și alte cărți cu tematică ortodoxă ale unor cunoscute edituri din România, inclusiv cele ale ieromonahului Savatie Baștovoi, pot fi găsite la librăria-atelier „Geanta cu cărți” din Chișinău, strada Corobceanu, 17.

Igor PÂNZARU, FLUX

Două poezii româneşti se regăsesc în Top 50 cele mai frumoase poeme de dragoste din lume Poezii ale scriitoarelor Nina Cassian și Doina Ioanid au fost incluse într-un top internaţional al celor mai frumoase 50 de poeme de dragoste din ultimii 50 de ani, informează publicaţia britanică The Guardian.

Specialiștii în poezie de la Southbank Centre din Londra au selectat din opere scrise în ultimii 50 de ani și nu s-au mai concentrat în realizarea acestui clasament pe opţiunile tradiţionale, precum creaţiile poetei engleze Barrett Browning și cele ale lui William Shakespeare, considerat cel mai mare scriitor al literaturii engleze.

Scriitorii din acest top au fost aleși din 30 de ţări, de la Sfânta Lucia până la Kurdistanul irakian, iar în lista celor mai frumoase poeme a fost inclusă și România, graţie poetelor Nina Cassian și Doina Ioanid.

Astfel, „The Yellow Dog/ Câinele galben”, de Doina Ioanid, și „Lady of Miracles/ Donna miraculata”, de Nina Cassian, se numără printre cele mai frumoase 50 de poezii de dragoste din ultimii 50 de ani.

Poemul „Câinele galben” a apărut în volumul „Ritmuri de îmblânzit aricioaica” (Editura Cartea Românească, București, 2010). „Câinele galben”: „Cu inima în mînă, am mers prin oraș, pășind pe prima zăpadă din anul ăsta. Și inima mea, stropită cu vin și oţet, continua să putrezească în ritmul celor 37 de ani, în timp ce coţofenele se adunau pe umărul toboșarului. Oasele singure nu mă puteau salva. Nici numele tău, Argentina, pământ al făgăduinţei. Numai un câine mare și galben s-a îndurat de mine, a venit spășit

și mi-a mâncat inima, fără grabă. Apoi a plecat, s-a îndepărtat spre orizont ca o imensă floarea-soarelui”. În limba română, poezia Ninei Cassian a apărut cu titlul „Donna miraculata”, în volumul „Ambitus”, publicat în anul 1969, la Editura pentru Literatură. „Donna miraculata”: „De când m-ai părăsit mă fac tot mai frumoasă / ca hoitul luminând în întuneric. / Nu mi se mai observă fragila mea carcasă, / nici ochiul devenit mai fix și sferic, // nici zdreanţa mâinilor pe obiecte, / nici mersul, inutil desfigurat de jind, / - ci doar cruzimea ta pe tâmplele-mi perfecte, / ca nimbul putregaiului sclipind”.

Echipa de la Southbank Centre din Londra a lucrat la clasament în ultimul an, considerând acest top „o adevărată selecţie internaţională și diversă din punct de vedere stilistic” a celor mai bune 50 de poeme din ultimii 50 de ani. În clasament sunt incluși și scriitori tineri, precum poeta Warsan Shire, dar și autori consacraţi, precum Chinua Achebe și Ted Hughes. „A fost greu să fim constrânși noi înșine la (a alege, n.r.) doar 50 de poeme, dar consider că am venit cu o ofertă minunat de bogată și variată a unora dintre cele mai frumoase poezii de dragoste din lume”, a declarat scriitorul James Runcie, care a făcut parte din echipa de selecţie, fiind citat de publicaţia britanică The Guardian.

Poeziile vor fi citite pe 20 iulie, la Londra, la ceea ce specialiștii de la Southbank Centre se așteaptă a fi „un eveniment fără precedent”. În cadrul manifestării, 50 de persoane, de la actori la poeţi, vor recita câte un poem din acest top.

Evenimentul face parte din Festivalul Dragostei (Festival of Love), dar și din Festivalul Internaţional al Poeziei (Poetry International festival), acesta din urmă fiind înfiinţat de Ted Hughes, în 1967.

Sursa: descopera.ro

Programe 11 IULIE 2014

14

Luni IULIE

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.35 - ȘTIRI. 6.15 Medalion muzical. 6.30 Serial. „AGRODOLCE”. 7.15 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Festivitatea de închidere a Campionatului Mondial de Fotbal 2014. 9.25 Fotbal non-stop. 10.40 Campionatul Mondial de Fotbal 2014.

13.10, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 13.40 Reporter de gardă. 14.10 World stories - lumea în reportaje.

14.45 Art-club (рус). 15.15 Știinţă și inovare. 15.45 Film în desen animat. „Regina soarelui”. 17.45, 1.20 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.05 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 „Festivalul Medieval”. Selecţiuni. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Portrete în timp. Ion Mercic, artist plastic. 22.50 Cultura azi. 23.45 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

2.30 Concertul nocturn de vară din Viena. 4.35 Evantai folcloric.

5.20 Legendele muzicii. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000. md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Diva cu greutate (r) 11:00 Film: Brigada pestriţă (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4751 15:00 Film: Vremea dreptăţii 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Bani însângeraţi 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Chuck, episodul 2, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:10 „Ясмин”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Ясмин”. Продолжение 16:20 „За и против” 17:05 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Департамент”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Красавица”. Многосерийный фильм 01:10 Фильм Дэнни Бойла„Пекло” 02:50„Prima Oră” (R) 04:30„Контрольная закупка” 06:00 Новости. 06:35 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 56 серия 08:00 Новости. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 5 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 56 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный. Россия 2013 5 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 „Autostrada”. 23:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 56 серия 23:55 Час суда с Павлом Астаховым. 00:40 Știri. 01:05 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:26 TÉLÉTOURISME 5:52 PASSE-MOI LES JUMELLES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:27 FLASH INFO 10:30 GARDEN PARTY 11:00 DÉFILÉ DU 14 JUILLET 14:00 14 JUILLET INTERVIEW DU PRÉSIDENT DE LA RÉPUBLIQUE FRANÇAISE 15:03 COMME UN CHEF ! 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 BOULEVARD DU PALAIS 21:04 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AVENTURE EN INDOCHINE 1946-1954 23:33 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBA l0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LES COMPÈRES 2:29 TOUT LE MONDE DIT JE T’AIME 2:38 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

15

Marţi IULIE

16

Miercuri IULIE

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.40 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.15 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.20 Moldovenii de pretutindeni. 10.50 Accente economice. 11.20, 3.10 Documentar. „Balada pădurii: munţii Tinlin”. 12.15 Evantai folcloric. 13.10, 17.45, 1.30 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20 Spipridon Vangheli s-a întors acasă. 14.50 Dor. Program muzical. 15.20 Documentar. „Castelele Europei”. 16.05 Documentar. „Colecţia design”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 „Ploaia de stele”.

Concurs municipal al tinerelor talente. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”.

22.20 Dialog social. 22.40 În premieră, 23.50 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 2.40 „Festivalul Medieval”. Selecţiuni. 4.30 Dumitru Matcovschi. „Tata”. Spectacol.

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.20 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 7.10 Cinemateca universală. 7.25 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Cântec, dor și omenie. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 „Ploaia de stele”. Concurs municipal al tinerelor talente. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45, 1.30 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25 Film pentru copii. „VACANȚA LA BUNICI” 15.10 Fii tânăr! 15.55 Magazinul copiilor. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 „Muzica salvează viaţa”. Concert de caritate. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.00 Avangaraj. 23.30 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 2.45 Documentar. „Începutul visului olimpic”. 4.30 Fii tânăr!

5.15 Cinemateca universală. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000. md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii (sfârșitul serialului) 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Vremea dreptăţii (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4752 15:00 Film: Dansând la Harvest Moon 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Solo 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Chuck, episodul 3, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Dansând la Harvest Moon (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4753 15:00 Film: Extemporal la dirigenţie 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Fotbal: Strømsgodset - Steaua 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Chuck, episodul 4, sezon 5 00:00 Fotbal: Strømsgodset - Steaua (r) 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Департамент”. Многосерийный фильм 14:10 „Ясмин”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Продолжение 16:25 „След” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Департамент”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Красавица”. Многосерийный фильм 01:10 Игорь Лифанов, Андрей Федорцов в боевике „Егерь” 02:50 „Prima Oră” (R) 04:30 „Контрольная закупка”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Департамент”. Многосерийный фильм 14:10 „Ясмин”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Продолжение 16:25 „След” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Премьера. „Сергий Радонежский. Заступник Руси” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Департамент”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Красавица”. Многосерийный фильм 01:10 Лидия Федосеева-Шукшина, Сергей Никоненко в фильме „Трын-трава” 02:40 „Prima Oră” (R) 04:20 „Контрольная закупка”

06:00 Știri. 06:35 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 57 серия 08:00 Știri. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 6 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости.

14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 57 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный. Россия 2013 6 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 57 серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

06:00 Știri. 06:35 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 58 серия 08:00 Știri. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 7 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 58 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный. Россия 2013 7 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 58 серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri.

00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 LES VINGT CHEFSD’OEUVRE DE LA NATURE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:08 FOOT DE RUE 10:32 FLASH INFO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 ÉPICERIE FINE 11:31 VIOLON DINGUE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:10 FLASH INFO 13:37 LA VÉRITÉ SUR LES TEMPLIERS 13:38 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 J’ENRAGE DE SON ABSENCE 21:12 PREMIERS PAS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AVEUX 22:50 AVEUX 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 DEVOIR D’ENQUÊTE 2:53 PARTIR AUTREMENT 3:45 TV5MONDE LE JOURNA l4:07 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:32 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:31 LA TÉLÉ DE A @ Z 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:37 LES ALPES VUES DU CIE l14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 MAGAZINE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 LES MAUVAISES TÊTES 21:04 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMME UN CHEF ! 23:34 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBA l0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LES LIMIERS 1:51 LES LIMIERS 2:39 LES VOIX HUMAINES 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

13 17

FLUX Joi IULIE

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Cinemateca universală. 7.10 Legendele muzicii. 7.20 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00„Copiii soarelui”. Program distractiv. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45, 1.30 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.20 „Festivalul Medieval”. Selecţiuni. 14.50, 3.10 Documentar. „Euromaxx”. 15.15 Erudit-cafe. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Sub același cer. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.50, 4.30 „Muzica salvează viaţa”. Concert de caritate.

20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Reporter de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

23.05 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 0.50 Legendele muzicii.

2.40 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Art-club (рус).

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna primul episod 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Extemporal la dirigenţie (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4754 15:00 Film: O mare cumpănă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Pericol în Seattle 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 23:05 Serial: Chuck, episodul 5, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Департамент”. Многосерийный фильм 14:10 „Ясмин”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Продолжение 16:25 „След” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Департамент”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Красавица”. Многосерийный фильм 01:10 Михаил Ульянов, Ия Саввина в фильме „Частная жизнь” 02:45 „Prima Oră” (R) 06:00 Știri. 06:35 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 59 серия 08:00 Știri. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 8 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 59 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым.

17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный. Россия 2013 8 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 59 серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:08 FOOT DE RUE 10:31 FLASH INFO 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 HEP TAXI ! 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 L’ÉPICERIE 13:38 AMBASSADES ET PALAIS DIPLOMATIQUES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MAUVAIS KARMA 15:48 MAUVAIS KARMA 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 LES LIMIERS 20:27 LES LIMIERS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 MINCE ALORS ! 23:39 LES BRIGANDS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 DIVERTISSEMENT 2:50 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:42 TV5MONDE LE JOURNA l4:04 DOCUMENTAIRE

14

FLUX 18

Programe 11 IULIE 2014

Vineri

19

IULIE

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.40 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Sub același cer. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10 Drepturi fundamentale ale cetăţenilor UE puse în joc. 7.20 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Documentar. „Euromaxx”. 10.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.05 Documentar.„Domnitza Lanitou Kavounidou”. 12.00 Dor. Program muzical.

12.30 Moldovenii de pretutindeni. 13.10, 17.45, 1.30 Cine vine la noi.

Program de divertisment. 14.25 Documentar. „La drum!”. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. „Acasă, în Marienfild”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

0.50 Legendele muzicii. 2.40 Documentar. „Apa, aurul albastru”. 3.40 Știri pozitive. 4.30 „Muzica salvează viaţa”. Concert de caritate. 5.35 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică 21.00Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Muzică 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Divertisment: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Divertisment: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: O mare cumpănă (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Eu de ce m-am căsătorit? 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Lumina rece a dimineţii 22:45 Film: Fortăreaţa 2 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 02:30 Film: Fortăreaţa 2 (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Департамент”. Многосерийный фильм 14:10 „Ясмин”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Продолжение 16:25 „След” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Точь-в-точь” 01:10 „Primele știri” (rus) 01:20 „Городские пижоны”. Премьера. „Билли Джоэл. Окно в Россию” 02:35 Фильм „Приключения Форда Ферлейна” 04:10 Комедия „Пропало лето” 06:00 Știri. 06:35 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 60 серия 08:00 Știri. 08:50 След. Детектив. Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить.

14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 60 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом Астаховым. 17:20 Понять простить. 18:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 60 серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:33 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:32 FLASH INFO 10:34 JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:00 FLASH INFO 11:02 DESTINATION WEEK-END 11:31 NEW YORK NEW YORK 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:13 À LA DI STASIO 13:37 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES LIMIERS 15:53 LES LIMIERS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES FEMMES SE l19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 ÉCHAPPÉES BELLES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 BOULEVARD DU PALAIS 23:33 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBA l0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 UN AUTRE MONDE 2:37 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă IULIE

6.05, 21.00, 23.55 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Global 3000”. 6.40 Portrete în timp. 7.05 Film. „MEȘTERUL MANOLE” („TelefilmChișinău”). 8.35 Desene animate. „Patoruzito”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Documentar. „La drum!”. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 În Premieră. 13.00 Știri pozitive. 13.20, 2.25 „Țara asta a uitat de noi”. Spectacol al Teatrului „Satiricus”. 15.00 Festivalul „Ia Mania”. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Dor. Glebus Sainciuc.

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.50 „Cântec, dor și omenie”. Program muzical. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50 2014- anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Destine de colecţie. 22.20 Film. „SFATURI DE VIAȚĂ” (SUA, 2007). 0.05 Fii tânăr! 0.50 Avangaraj. 1.50 Portrete în timp. 4.30 Documentar. „Acasă, în Marienfild”. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soţ de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Eu de ce m-am căsătorit? (r) 12:00 Serial: Diva cu greutate, ep.4, sezon 1 13:00 Știrile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Masterchef - Proba celebrităţii, ep.1 (r) 15:15 Film: Bebeluși geniali 17:00 Film: Cum să dai afară din casă un burlac de 30 de ani 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Las Fierbinţi, sezon 4 22:30 Film: Cabina telefonică 23:45 Film: Te iubesc, Phillip Morris 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 I like IT (r) 03:00 Film: Cabina telefonică (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 Детектив „Без права на ошибку” 07:35 Татьяна Догилева, Юрий Богатырев в фильме „Нежданно-негаданно” 09:05 „Играй, гармонь любимая!” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Александр Ширвиндт. Главная роль” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:25 „Идеальный ремонт” 13:25 Премьера. „Мгновения. Татьяна Лиознова” 14:25 Кино в цвете. Татьяна Доронина, Олег Ефремов в фильме Татьяны Лиозновой „Три тополя на Плющихе” 15:45 Андрей Миронов, Александра Яковлева, Олег Табаков, Николай Караченцов в фильме „Человек с бульвара Капуцинов” 17:25 „Вышка” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Вышка”. Продолжение 19:30 „Две звезды” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30„КВН”. Премьер-лига 01:10 Арнольд Шварценеггер в фильме „Хищник” 02:50 Аль Пачино в комедии „Автора! Автора!” 04:35 Фильм „Сашка” 6:00 Știri. 6:30 Program de divertisment. 7:00 Știri. 7:30 Program de divertisment. 8:00 Știri. 8:25 Program de divertisment. 9:40 Понять простить. 10:40 Невидимки. Детектив. Россия 2010 13:45 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:20 Большая разница.

21:20 Невидимки. Детектив. Россия 2010 0:00 Новости. 0:20 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 LE BEAU VÉLO DE RAVE l6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:24 PARDONNEZ-MOI 7:50 LIBRE ÉCHANGE 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:39 MATIÈRE GRISE 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI A L’ECOLE 10:08 CAJOU 10:14 T’CHOUPI A L’ECOLE 10:15 CAJOU 10:22 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 ARTZOOKA ! 12:00 ALORS ON CHANGE ! 12:33 MA VIE APRÈS LE SPORT 13:01 FLASH INFO 13:02 L’ÉPICERIE 13:32 OSEZ UNE AUTRE VIE 14:00 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN ÉTÉ EN FRANCE 16:00 UN HÔTEL À LA MAISON 17:00 LA TÉLÉ DE A @ Z 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:37 FORT BOYARD 21:27 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LE VILLAGE PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 VITAL DÉSIR 2:38 D6BELS ON STAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

20

Duminică IULIE

6.05, 21.00, 0.20 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Apa, aurul albastru”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Portrete în timp. 8.40 Dialog social. 9.00 Documentar. „Drumeţii”. 9.30 Documentar. „Colecţia design”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Documentar. „Global 3000”. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Castelele Europei”. 13.45 Integrarea romilor în viaţa socială. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Film. „SFATURI DE VIAȚĂ” (SUA, 2007). 16.35, 3.00 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Ora stelelor. 21.20 Săptămâna sportivă. 22.20 „Istoria nu uită, nu iartă...”. 0.30 Erudit-cafe. 1.15 Film. „MEȘTERUL MANOLE”. 2.45 Tezaur. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Destine de colecţie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spunemi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soţ de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Bebeluși geniali (r) 12:00 Serial: Diva cu greutate, ep.5, sezon 1 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 MasterChef - Proba celebrităţii ep.2 15:15 Film: Cum să dai afara din casă un burlac de 30 de ani (r) 17:00 Film: Uite cine vorbește 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Cei trei mușchetari 23:00 Film: Omul invizibil 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Film: Omul invizibil (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 „Карен Шахназаров. „Жизнь коротка!” 07:05 Фильм Карена Шахназарова „Курьер” 08:35 „Служу Отчизне!” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „По Следам великих русских путешественников” 13:10 „Среда обитания” 14:00 „Сергей Безруков. Успех не прощают” 14:55 „Что? Где? Когда?”

15:55 „Универcальный артист” 17:30 „Минута славы” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza saptamanii” (rom) 21:35 „Время” 22:00 Большая премьера. Фильм „Восстание планеты обезьян” 23:50 „Повтори!” Пародийное шоу 01:55 Фильм „Новый старый дом” 03:25 Джин Хэкмен в триллере „Коллективный иск” 6:00 Новости. 6:30 Program de divertisment. 7:00 Новости.

7:30 Program de divertisment. 8:00 Новости. 8:25 Понять простить. 10:00„Autostrada”. 10:30 Большая разница. 11:25 Невидимки. Детектив. Россия 2010 14:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:20 Невидимки. Детектив. Россия 2010 23:00 Большая разница. 0:00 Новости. 0:20 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:18 TERRIENNES 7:28 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI A L’ECOLE 10:08 CAJOU 10:14 T’CHOUPI A L’ECOLE 10:15 CAJOU 10:22 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 TACTIK 12:04 RIDING ZONE 13:02 FLASH INFO 13:04 PARTIR AUTREMENT 14:00 NEW YORK NEW YORK 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE GRAND TOUR 17:00 UN AIR DE FAMILLE 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ 19:37 NUS & CULOTTÉS 20:28 RIO, GRAVITÉ ZÉRO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIABOLO MENTHE 23:38 ARGILE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 MINCE ALORS ! 2:37 LES FEMMES SE l3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

11-18 iulie Berbec Această săptămână va fi una a reușitelor pe toate planurile și, deși veţi efectua ore suplimentare, veţi fi recompensat financiar suficient cât să acceptaţi acest sacrificiu, deoarece vă aflaţi într-un moment ascendent al carierei.

Taur Vă așteaptă schimbări importante în carieră și în viaţa personală. Chiar dacă schimbările bruște vă sperie, nu este cazul să intraţi în panică, este vorba despre o evoluţie firească în carieră și în viaţa privată.

Gemeni În acest interval, s-ar putea să fiţi mutat pe alt post în cadrul aceleiași companii și să fie nevoie să urmaţi un curs de formare profesională. Orice s-ar întâmpla, veţi fi la înălţimea așteptărilor.

Rac Nu reușiţi să vă concentraţi prea bine la serviciu, cert este că nu veţi avea prea mare spor și că veţi funcţiona mai mult pe baza rutinei. Dacă aţi întâlnit o persoană care vă place, nu ezitaţi și luaţi iniţiativa.

Leu Va fi o săptămână încărcată la serviciu, deoarece va trebui să acoperiţi și sarcinile unor colegi aflaţi în concediu. În timpul realizării unui proiect, veţi cunoaște câteva persoane noi, care vă vor ajuta într-un mod neașteptat.

Fecioară Pentru a aduce toate proiectele la zi, veţi face ore suplimentare, astfel încât să vă puteţi planifica vacanţa cu cel puţin o lună înainte. Dacă aveţi experienţă într-un anume domeniu, s-ar putea să fiţi promovat într-un post de formare a noilor veniţi în firmă.

Balanţă Înainte de a vă face planuri de concediu, sunteţi nevoiţi să puneţi ordine în lucruri, înainte ca situaţia să scape de sub control. Renunţaţi la spiritul critic și evitaţi observaţiile negative, mai ales dacă lucraţi în echipă.

Scorpion În acest interval, daţi dovadă de un spirit de observaţie ieșit din comun, iar la serviciu ajutaţi un coleg să îndrepte o greșeală care ar putea afecta munca celorlalţi. Fiţi foarte atenţi cui împrumutaţi bani în viitorul apropiat.

Săgetător Dacă sunteţi în căutarea unei slujbe, aveţi șansa să fiţi chemaţi la interviu și veţi avea succes. Nu ezitaţi să discutaţi deschis pretenţiile voastre salariale.

Capricorn Dacă lucraţi pentru aceeași companie de mai mult timp, vă așteaptă câteva schimbări în bine, care nu exclud o promovare și măriri de salariu. Simţiţi că este momentul să vă faceţi planuri de viitor cu partenerul de cuplu.

Vărsător Sunteţi receptiv la ideile colegilor și lucraţi cu multă hărnicie. Șefii vor aprecia acest lucru și vă vor recompensa. Deși nu sunteţi adeptul gesturilor romantice, dragostea voastră pentru partenerul de viaţă este intensă ca în prima zi.

Peşti Veţi candida pentru alt post, dar, deși competiţia este acerbă, trebuie să vă păstraţi calmul. Persoana iubită este alături de voi și nu știe cum să vă mai intre în voie. Spre mijlocul săptămânii se instalează oboseala.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 750 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse 11 IULIE 2014

FARMACIA NATURII Alimentmedicament – castravetele Bogat în potasiu (105 mg %), fosfor (15 mg %), calciu /11 mg%), vitamina A (21 mg%), C (5-25 mg %), castravetele mai conține sodiu, fier, zinc, iod, vitaminele B1 și B2.

Este indicat în stări subfebrile, intoxicații, colici și iritații intestinale, litiaza renală și vezicală, iritații ale căilor urinare, ale pielii și căilor respiratorii, în diabet zaharat, dureri abdominale, hemoroizi, colibaciloză, tuse. Este un bun detoxifiant sangvin, diuretic, depurativ (contine 95% apă), laxativ, antiinflamator. Împotriva iritațiilor intestinale este indicat mai ales fiert, deoarece crud poate fi indigest.

Sucul de castraveți, la rândul său, este un excelent depurativ, laxativ, antiinflamator și detoxifiant. Extern, este eficace în tonifierea și catifelarea tenului, combaterea ridurilor și a pistruilor.

Mytex.ro

15

FLUX

SĂNĂTATE

Ameninţarea din alimente: hormonii de creştere care produc cancer!

Introduși pe piaţa alimentară pentru dublarea producţiei, hormonii de creștere sunt substanţe care le sunt date animalelor pentru a lua în greutate mult mai repede decât în mod obișnuit. Deși sunt o adevărată „mană cerească" pentru producători, aceștia devin sursă de boli grave pentru consumatori, creând un lanţ de efecte secundare încă de la vârste fragede.

Pubertate precoce, cancer digestiv, cancer de sân, cancer de prostată sau obezitate. Acestea sunt principalele efecte pe care hormonii de creștere din alimentele comercializate pe piaţă le au asupra organismului. „Hormonii de creștere sunt substanţe care au efecte dezastruoase asupra organismului. Procesul utilizării lor este unul speculat la maximum în industria alimentară, atât pentru animale, cât și pentru vegetale. Lovitura e primită în plin de consumatori atunci când în farfuriile lor ajung alimente pline de astfel de substanţe.

Aceștia ajung în cabinetele medicale cu o serie de boli grave: cancer de prostată, cancer de sân, cancer digestiv, obezitate.

În cazul copiilor, intervine pubertatea precoce, apare menstruaţia la vârste foarte mici, apare supraponderabilitatea și poate fi afectată tiroida. Unul dintre hormonii de creștere utilizaţi mai ales la animale este estrogenul, cel care declanșează toate dereglările hormonale la copii și adolescenţi. De aici apare pubertatea precoce, celulita la vârste foarte mici, o creștere rapidă în greutate.

Carnea roșie și laptele integral conţin grăsimi saturate care cresc riscul apariţiei bolilor de inimă", a explicat dr. Cristina Cristache, medic primar chirurg, competenţă în proctologie și nutriţie, București.

„Alimentele au adaos de aditivi care imită gustul natural" Medicul susţine că obiceiul consumatorilor de a-și umple coșul de cumpărături cu mezeluri este la fel de dăunător. Asta pentru că astfel de alimente conţin aditivi alimentari care induc dependenţă. „Unul dintre cei mai utilizaţi aditivi este glutamatul de sodiu, o substanţă care imită perfect gustul condimentelor naturale și care provoacă adicţie.

Acesta este utilizat în alimentele procesate care sunt produse din carne de calitate inferioară. În plus, grăsimea și

pieliţa din care sunt realizate aceste produse conferă doar o falsă senzaţie de saţietate, fără a acoperi valoarea nutriţională de care organismul are nevoie", mai susţine medicul.

Rezistenţa la antibiotice, o altă „provocare" Efectele consumului de alimente ce conţin hormoni de creștere nu se opresc aici. Pe lângă substanţele amintite, carnea poate conţine și antibiotice care nu sunt eliminate din organismul animalelor și care ajung, prin consum, și în organismul uman. „Utilizarea antibioticelor în producţia alimentară dezvoltă rezistenţa

la antibiotice a consumatorilor. Din acest punct de vedere, pericolul cel mai mare este acela că, ajunși în situaţia în care au nevoie de un tratament de acest fel, pacienţii nu mai răspund la el. În acest caz, medicii trebuie să experimenteze mai multe tipuri de tratamente care să ajute la însănătoșire", mai spune medicul.

Pe lista alimentelor care conţin toate aceste substanţe se numără și mâncarea de tip fast-food. Medicul susţine că aceasta nu face altceva decât să îngrașe și să priveze organismul de proteine și glucide sănătoase care să susţină energia organismului.

RTV.net

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL

STUDIU

Ochelarii de soare care ţi se potrivesc cel mai bine

Ce boli rişti să faci chiar dacă arăţi bine

Se știe că ochelarii de soare sunt un accesoriu extrem de util și modern în garderoba fiecărei fashionistă. Îţi vor proteja ochii de razele arzătoare ale soarelui, dar trebuie să ai grijă, de fiecare dată când achiziţionezi o nouă pereche de ochelari, ca aceștia să aibă lentile tratate special contra razelor UV. Ochelarii de soare pot fi purtaţi atât vara, cât și în sezonul rece; de fapt, ori de câte ori apare o rază de soare (ia exemplu de la italieni!).

Vara aceasta poţi să-ţi achiziţionezi ochelari cu fel de fel rame simpatice în culori deosebite.

Alege forma de ochelari care se va potrivi perfect fizionomiei tale și mizează pe culori care să se potrivească tenului tău și mai ales a outfiturilor din garderobă. Ţine cont de o regulă: mărimea ochelarilor trebuie să fie proporţională cu cea a feţei, iar forma lor trebuie să contureze perfect forma feţei.

Iată câteva sfaturi utile în achiziţionarea ramelor perfecte tipologiei tale: • Dacă ai faţa ovală vei putea purta cam toate formele de ochelari. Fie optezi pentru rame supradimensionate în stil vintage ori alegi rame în stil aviator, oricum ar fi vei arăta senzaţional.

• Dacă ai faţa rotundă, trebuie să creezi iluzia că faţa ta este,

de fapt, alungită și îngustă. Astfel, alege formele pătrăţoase ori dreptunghiulare și musai rame supradimensionate.

• Dacă ai forma feţei în formă de inimă, cu frunte și pomeţi ceva mai pronunţaţi faţă de zona bărbiei, atunci trebuie evitaţi ochelarii supradimensionaţi. Optează pentru ramele în formă „cat-eye“ (ochi de pisică).

• Dacă forma feţei tale este pătrată, atunci va trebui să porţi ochelari cu rame rotunde ori ovale. Astfel vei da fizionomiei feţei un efect feminin, iar fruntea și maxilarele vor fi frumos mascate.

• La o faţă alungită trebuie să porţi ochelari cu rame în stil retro care să-ţi scurteze forma feţei.

Cei cu aplicaţii sunt potriviţi unei astfel de fizionomii.

• Dacă ai faţa în formă de diamant (o formă foarte rară de altfel, cu pomeţi foarte pronunţaţi, frunte îngustă și bărbie proeminentă și ușor ascuţită), va trebui să porţi modele care să nu depășească pomeţii.

Ramele ideale pentru tine vor fi cele pătrate și puţin rotunjite la colţuri și ramele ovale, dar și modelul „ochi de pisică“.

ple, amplasate în ghivece înalte, cu finisaje brute, precum betonul aparent. Yucca, Copacul Dragon, Zamioculcas și Dracaena sunt doar câteva exemple de plante potrivite stilului minimalist. Poţi folosi câteva elemente din bambus, ce vor echilibra spaţiul minimalist și îl vor încălzi.

Studiul a fost făcut pe un eșantion de 15.000 de subiecţi, cu vârste cuprinse între 24 și 35 de ani și e primul care confirmă că există o relaţie între gradul de atractivitate și sănătate.

Persoanele care au participat la studiu au fost monitorizate de cercetători încă de când aveau 10 ani. Subiecţii au fost aleși folosind drept etalon o «scară a atractivităţii» care avea următoarele opţiuni de evaluare: foarte atractiv, deloc atractiv, moderat atractiv.

Rezultatele generale ale studiului au demonstrat că există o corelaţie între frumuseţea fizică și riscul de îmbolnăvire. Astfel, riscul de a avea colesterol mărit era mai scăzut cu 13% la bărbaţii care au fost evaluaţi ca fiind foarte atractivi. Riscul de tensiune arterială era mai scăzut cu 20%, riscul de depresie cu 15%, riscul de ADHD cu 23% și riscul de balbism cu 21%. În ceea ce privește femeile, procentele nu au fost cu mult diferite. Astfel, riscul de a avea tensiune arterială ridicată era mai scăzut cu 21% în cazul femeilor frumoase, riscul de a face diabet cu 22%, iar riscul de a suferi de astm era mai scăzut cu 12%.

Rezultatele au mai demonstrat și existenţa unei legături între gradul de atractivitate și apariţia bolilor psihice, mai ales în cazul femeilor. Astfel, în cazul femeilor frumoase riscul de a suferi de depresie era cu 17% mai scăzut decât în cazul femeilor moderat atractive, în timp ce riscul de ADHD era cu 18% mai mic.

De asemenea, studiul a arătat că femeile și bărbaţii mai puţin atrăgători aveau șanse mai mari să nu își găsească un partener și să aibă copii, comparativ cu femeile și bărbaţii care arată bine.

Economistul Nils Braakmann, care a coordonat studiul, a declarat pentru o publicaţie americană că persoanele mai puţin atrăgătoare sunt mai expuse și riscului de fi tratate mai rău la locul de muncă, lucru care sfârșește prin a avea un impact negativ asupra stării lor de sănătate.

Condo.kudika.ro

One.ro

Glamourmagazine.ro

Plante de interior, în funcţie de stilul decorativ al locuinţei Plantele nu ar trebui să lipsească din nicio locuinţă, însă, atunci când le alegi, trebuie să acorzi atenţie mai multor detalii.

Descoperă ce plante poţi alege, în funcţie de stilul decorativ în care este amenajată locuinţa.

Stilul shabby chic începe să se bucure din ce în ce mai mult de popularitate. Acesta se remarcă prin atmosfera primitoare, imprimeurile florale sau de tip patchwork și prin elementele vintage. Florile pe care le întâlnim cel mai des într-un spaţiu shabby chic sunt cele de liliac. În afară sezonului lor, poţi opta pentru lalele sau pentru flori de câmp, albe ori în culori pastelate. Amplasează-le în stropitori metalice vechi sau în carafe vintage. În cazul în care ai locuinţa amenajată într-un stil clasic sau casual, în care elegan-

ţa se îmbină cu confortul, atunci plantele pe care trebuie să le ai sunt hortensiile. Cu aspectul lor extrem de elegant și impunător, îţi vor pune încăperea în valoare. Dacă nu dorești să cumperi hortensii proaspăt tăiate, deși nu sunt plante de interior, le poţi creste și în ghivece.

Dacă ai o locuinţă contemporană, în care materialele moderne, texturile, suprafeţele lucioase și formele fluide, atunci orhideele sunt cele mai potrivite plante.

Ușor de crescut, acestea, prin aspectul lor plăcut, îţi vor echilibra compoziţia și îţi vor înveseli spaţiul.

Spaţiile minimaliste îmbină culorile neutre, liniile drepte, elementele din lemn, beton și suprafeţele lucioase. Într-un asemenea spaţiu, îţi recomandăm să optezi pentru niște plante voluminoase, dar sim-

Persoanele care arată bine au mai puţine șanse să se îmbolnăvească decât persoanele deloc atractive sau moderat atractive, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Cincinnati.

FLUX

16

Interviu 11 IULIE 2014

„…Există un regizor care trăieşte în interiorul meu, un visător care ţese filme…” Îmi place Leontina Vatamanu. O admir ca om și ca profesionist. Iar după filmul „Te iubesc, Ion și Doina” i-am mărturisit sincer că o iubesc pentru felul cum știe ea să muncească, cu dragoste, dăruire, pasiune și multă sensibilitate, ca o dantelăreasă.

Am provocat-o la o discuție, care a avut loc după premiera filmului. Am lăsat deoparte textul, ca să se mai stingă emoțiile filmului, dar ele, împreună cu impresiile și cu furnicăturile acelea de sub piele, încă persistă.

Dacă nu ați avut ocazia, mergeți să vedeți lungmetrajul Leontinei Vatamanu – „Te iubesc, Ion și Doina”, un film documentar frumos ca un film artistic de dragoste, în care regizoarea ne-a prezentat cu muzică și delicatețe doi oameni frumoși și talentați și o singură poveste de iubire, irepetabilă, care mai dăinuie încă.

- Pentru început, o să te rog să-mi spui cât a durat lucrul la filmul „Te iubesc, Ion și Doina” și cum ai reușit să faci rost de materiale pentru această peliculă?

- Am filmat în toamna anului 2013. În paralel adunam informație, vizionam materialele din arhiva familiei, căutam alte materiale inedite. Eu am conceput acest film ca pe o confesiune a Doinei și a lui Ion adresată spectatorului de astăzi. Miam dorit să le fac simțită prezența, să pară vii, să avem senzația că ei înșiși își povestesc viața și o fac acum, aici. Ș-apoi cine ar fi putut fi mai aproape de adevăr decât ei înșiși? De aceea am căutat scrupulos interviurile cu ei, care s-au păstrat la radio și televiziune. Apoi am realizat interviurile cu cei care i-au cunoscut.

Din luna februarie a acestui an am început să montez. A fost mai greu cu retușările, cu sunetul, mai ales cu fragmentele emisiunilor televizate la care participă Doina și Ion, care s-au deteriorat în timp.

mult. Or, Ion și Doina au avut această capacitate de a iubi mai mult. Iar iubirea lor a generat creații sublime și un tandem muzical care se bucură și astăzi de admirația publicului. Dragostea le-a sudat destinele în așa fel, încât și pragul morții l-au pășit împreună. La finalul filmului există un moment pe care eu l-am tratat ca pe o premoniție a morții lor în doi. Atunci când ei pleacă în ultimul lor drum, se aude vocea unui jurnalist care îi întreabă, referindu-se la primul lor accident: „Ion, ce ți-ai dorit tu atunci (după accident) cel mai mult?” iar Ion îi răspunde: „Aveam dureri foarte mari și n-aveam răbdare să vină soția mea la mine”. După cel de-al doilea accident, care a fost fatal, Ion a murit imediat, iar Doina a mai supraviețuit câteva ore, după care și-a dat sufletul, grăbindu-se la Ion, care o aștepta…

care-i duc dorul tatei. Și am încercat să redau acest dor dureros care ni se cuibărește în inimă și care ne apasă după plecarea la cele veșnice a oamenilor dragi. Pe durata muncii mele asupra acestui film am avut multe momente de reflecție asupra vieții și a morții în general, pornind de la destinul personajelor mele.

- Ca profesionist, ce ai descoperit lucrând la acest film?

- Este prima mea lucrare de lungmetraj. Și am montat singură filmul.

Eu mai montasem singură diverse lucrări, dar un film de lungmetraj – nu. Multă lume îmi spunea: „Poate lucrezi cu un editor? O să-ți fie mai simplu să te concentrezi pe regie…".

Dar pentru mine montajul e ca și actul de scriere a unui text. Am în față o coală albă de hârtie unde îmi înșir gândurile, pun semnele de punctuație, tai și adaug. Înainte de a purcede la montaj, eu am o schiță

- Unii dintre ei au fost nevoiți să-și aducă aminte și lucruri dureroase sau să scoată în vileag și anumite dedesubturi, dar toți au fost deschiși și au vorbit cu mult drag de Ion și Doina. Am făcut lista intervievaților împreună cu Cristi și doamna Eugenia Marin, sugerându-le să-mi recomande oamenii care le-au fost aproape în diferite perioade ale vieții: prieteni din copilărie, adolescență, studenție, de la începutul activității lor artistice și de mai pe urmă.

Lista era mult mai lungă, dar o parte din oamenii apropiați Doinei și lui Ion sunt plecați

- Se vede în acest film o atitudine personală, o amprentă delicată, sensibilă …

- Pe mine, în acest film, cel mai mult m-a înduioșat relația lui Ion și Doina, o dragoste în care nu mai avea loc nimeni.

- În film există multe lucruri subtile, dar elocvente cu referire la această iubire, pe care gura târgului a comentat-o diferit, dar care pe mine personal m-a mișcat profund și m-a inspirat. În film există un gând, exprimat de Valeriu Matei, care după mine conține chintesența filmului: în viață are dreptate cel care iubește mai - Demult mi-am dorit să fac un film de dragoste. Și aici a încăput și dragoste, și poezie, și muzică, dar și zbucium, și durere. Felul lor de a fi m-a cucerit. Cunoscându-i, am început să-i respect și mai mult.

Erau niște oameni foarte sinceri și foarte accesibili, deschiși. Viața și muzica lor m-a inspirat.

Dar în altă ordine de idei, am avut libertatea și timpul necesar pentru a structura și a țese acest film așa cum l-am simțit eu. Nimeni nu mi-a impus nimic.

Când am început să lucrez la film, pe mine m-a înduioșat dorul lui Cristi pentru părinții săi, în care, pe undeva m-am regăsit pe mine,

de scenariu, pe care o urmez, dar, de fapt, un documentar se naște la masa de montaj. Pe parcursul montajului am avut câteva momente de blocaj, când nu știam ce să fac cu anumite secvențe și atunci m-am detașat pe o perioadă, după care am revenit la film și l-am structurat altfel. Când lucram, mă gândeam la spectatorul tânăr, care ar trebui să cunoască mai multe lucruri despre creația și aportul lor la cauza națională. Poate pentru unii spectatori, ultimele secvențe ce reflectă perioada de Renaștere Națională par lungi, dar eu intenționat le-am lăsat mai lungi.

De exemplu, momentul cu războiul de la Nistru sau Cerbul de Aur. E bine ca tinerii să știe că a evolua pe atunci pe scena Cerbului de Aur sau în fața soldaților din Transnistria erau niște acte de curaj cu aceeași greutate, iar Doina și Ion au fost niște oameni curajoși și niște deschizători de drumuri și de inimi.

- Este un film profund omenesc, mi-a plăcut că persoanele cu care ai discutat despre Ion și Doina au fost integrate perfect regizoral, i-am perceput ca pe personajecheie într-un film mare. Cum i-ai selectat?

în străinătate. Unii au fost ocupați și, până la urmă, au rămas cei pe care-i vedeți în film. Probabil că ai sesizat că în documentar se vorbește mult despre colaborarea celor doi interpreți cu cineaștii, apariția lor în filmele muzicale ale momentului.

Fiind din breasla cineaștilor, eu am insistat să-i abordez pe regizorii care i-au filmat. Este și domnul Andrei Buruiană, și doamna Elena Iliaș. Pe oamenii ăștia i-am inclus eu în listă…

- În timpul lucrului asupra filmului ai fost în interiorul acestei povești de dragoste. Ce impresie ți-a făcut?

- Știi ce am mai descoperit eu datorită filmului? Eu credeam că Doina a insistat să apară pe scenă, că ea ar fi vrut să se manifeste, dar din mărturisirea apropiaților, a fost invers, de fapt. Inițiativa a venit din partea lui Ion. El a dorit s-o aibă pe Doina alături și în viață, și pe scenă. Și ziceai să vorbim despre dragoste. Ei au știut să formeze un cuplu, dar și un tandem muzical. Să se armonizeze și să se completeze. Cum spunea și Cristi, Doina prețuia foarte mult creația lui Ion și îl ajuta să-și ducă proiectele la bun sfârșit, ceea ce e foarte important pentru un artist, care are nevoie de o muză, dar o muză care să-i aprecieze și să-i valorifice creația. Este important să ai în preajmă un om care crede în tine și te încurajează.

Pe de altă parte, Doina era cea care selecta textele. Ea venea cu o cultură și o sensibilitate formată de mediul în care a crescut și studiile sale filologice. Într-un interviu la radio, cineva îi întreba cum colaborează ei cu scriitorii. Și ei vorbeau despre colaborări și, la un moment dat, Doina zice: „acum lucrăm la niște texte de-ale lui Ion Vatamanu și ne întâlnim cu autorul ca să adaptăm textele la muzica lui Ion”. Am căutat cu înfrigurare acele cântece pe versurile lui Ion Vatamanu și, din păcate, nu le-am găsit. S-au rătăcit sau poate n-au fost finalizate. Viața lor tumultoasă, mereu pe drumuri, în turnee, probabil, le oferea puțin timp pentru creația propriu-zisă. Mă întreb totuși când au reușit să adune atâtea piese antologice, muzică la spectacole, muzică de film, simfonii, dacă în ultima perioadă ei erau prezenți practic la toate manifestările și evenimentele culturale din țară.

Apropo de materialele de arhivă.

Spre surprinderea și decepția mea, am găsit prea puține materiale de arhivă pe peliculă în cinemateca studioului Moldova-Film, ei fiind niște figuri reprezentative pentru perioada de Renaștere Națională. Eu nu înțeleg ce s-a întâmplat cu kilometrii de peliculă filmate atunci, unde la sigur trebuie să existe și Doina, și Ion Aldea-Teodorovici. Eu am găsit doar câteva cadre.

- Dar există posibilitatea ca filmul acesta să fie accesibil și pentru oamenii de la țară?

- Anul acesta nu am făcut festivalul Cronograf, dar facem CRONOGRAF CadRO TUR, o caravană cinematografică care include cincisprezece localități din republică, dar și din vecinătate, în care vom merge cu proiecții de film. Vom prezenta publicului documentarul „Te iubesc, Ion și Doina” și câteva documentare de la secțiunea cadRO a festivalului CRONOGRAF. Sunt foarte curioasă cum vor percepe oamenii de la țară acest film și ce reacții vor fi. Noi vom urmări aceste reacții și în toamnă vom arăta la Chișinău un filmuleț despre această caravană cu proiecții de film.

Liliana POPUŞOI, pentru FLUX

(Continuare în numărul următor.)