Ziarul Flux, Ed. 33 (958)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 12 septembrie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 12.09.2014

Sf. Patriarhi Alexandru, Ioan și Pavel cel Nou ai Constantinopolului

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Puţini oameni sunt capabili să își exprime cu sânge rece opiniile care diferă de prejudecăţile sociale din jurul lor.

Albert Einstein

1 EURO..............................18.4361 1 Dolar american ............. 14.2743 1 Leu românesc ................. 4.1711 1 Rublă rusească ............... 0.3806 Timpul probabil: 12.09.2014

12.09.2014

Soare, 14 28 0C

Soare, 14 29 0C

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 33 (958)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

4

PAGINA

ECONOMIC

GPF

EDI|IA DE VINERI

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

20,00 lei

60,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei

48,00 lei

Ce cale de dezvoltare trebuie să aleagă Republica Moldova Conferinţă de presă a PPCD

Ce scop urmăreşte tranzacţia BEM–Unibank?

6

PAGINA

SCANDALOS

Siveco România, implicată într-o schemă de evaziune fiscală

7

PAGINA

Ieri, Partidul Popular Creștin Democrat a susţinut o conferinţă de presă la care au participat Victor Ciobanu, președinte PPCD, Norbert Neuhaus, doctor în economie (Germania), și Iurie Roșca. În deschidere, Victor Ciobanu a reamintit că PPCD va participa la viitoarele alegeri parlamentare, avându-l pe Roșca în fruntea listei electorale. El a mai precizat că Republica Moldova poate fi scoasă din dezastrul economic și social doar având o guvernare puternică, „o

mână forte” care să dea o lovitură totală clanurilor de tip mafiot aflate la ora actuală la guvernare. Ciobanu a mai precizat că ţara noastră nu

SPIRITUALITATE

trebuie să se aventureze în procese integraţioniste rapide și nechibzuite nici cu Uniunea Europeană, nici cu Uniunea Vamală, ci să-și concen-

Există ori nu există? Patimi pe marginea „găurii” lui Negruţa XXX

(citiţi pag. 5)

IURIE ROŞCA LA CLUBUL DE PRESĂ „REZONANŢA SOCIALĂ” Note de privitor Je-mén-fichisme avec le papillon

10

PAGINA

EXTERNE

Naţionalism economic plus o „mână forte” în serviciul interesului naţional XXX

DUPĂ SUMMITUL NATO 2014

Tir cu rachetă ratat la manevrele NATO din Ucraina, la Marea Neagră

Militarizarea României?

XXX

(citiţi pag. 8)

(citiţi pag. 3)

Statutul incert al loturilor din suburbia oraşelor – pierderi pentru stat şi probleme pentru proprietari XXX (citiţi pag. 6)

treze eforturile în direcţia refacerii economice și restabilirea justiţiei sociale.

Continuare în pag. 2

Ce are turneul electoral al democraţilor cu fabricile de conserve?

Deși, deocamdată, nu a fost dat startul oficial al campaniei pentru alegerile parlamentare din toamnă, partidele, mai ales cele de la putere, au pornit deja cursa. Prima concluzie pe care o putem face este că scrutinul nu va fi nici pe departe corect, în ciuda apelurilor și angajamentelor pe care le fac politicienii. Nu ne vom referi acum la alte modalităţi de viciere și fraudare a alegerilor.

Vom menţiona doar folosirea fără precedent a resurselor administrative de către actorii politici aflaţi astăzi la guvernare. Și, cu siguranţă, nimeni nu va fi tras la răspundere pentru aceste încălcări flagrante.

Continuare în pag. 2

FLUX

2

Actual

12 SEPTEMBRIE 2014

Ce cale de dezvoltare trebuie să aleagă Republica Moldova Urmare din pag. 1 La rândul său, Norbert Neuhaus a menţionat că în ultimii cincisprezece ani vizitează cu regularitate Republica Moldova și a urmărit îndeaproape procesele politice de la noi. El a afirmat că după succesiunea la guvernare din 2009, europenii au așteptat schimbări radicale din partea coaliţiei de guvernământ. Însă, din păcate, în loc de progrese s-au produs regrese și chiar antireforme. Neuhaus a amintit despre reformele realizate cu efortul creștin-democraţilor în perioada anilor 2005-2009, cum ar fi consolidarea

independenţei puterii judecătorești prin scoaterea de sub controlul politic a Consiliului Superior al Magistraturii, asigurarea unei majorităţi a opoziţiei în componenţa Comisiei Electorale Centrale și a Curţii de Conturi, precum și a unei autonomii a Consiliului Coordonator al Audiovizualului. Însă toate aceste reforme au fost anulate în ultimii cinci ani.

El a regretat și faptul că alianţa de guvernământ nu a realizat descentralizarea puterii de stat și asigurarea unei autonomii locale reale prin lărgirea bazei fiscale și crearea unui mecanism transparent și echilibrat de transferuri de la bugetul de stat către entităţile din teritoriu. „Faptul că fiecare succesiune la guvernare produce migraţia masivă a aleșilor locali din partidele pe ale căror liste au fost aleși spre partidele aflate la guvernare demonstrează că actuala guvernare pretins democratică a păstrat verticala puterii de stat și distribuie fondurile publice în teritoriu în funcţie de culoarea politică a aleșilor locali”, a menţionat Norbert Neuhaus. El a mai declarat că Moldova nu trebuie să se avânte nici spre Vest, nici spre Est, ci să-și definească propriile interese naţionale și să înveţe să negocieze competent atât cu partenerii de la Bruxelles, cât și cu cei de la Moscova. „Nimeni din exterior nu va apăra interesele naţionale

Din 30 septembrie, candidaţii se vor putea înscrie la CEC Din 30 septembrie, partidele politice vor putea începe procedura de înregistrare a candidaţilor pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, a declarat Iurie Ciocan, președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), în cadrul unei emisiuni on-line, transmite News-Moldova.

„Procedura de înregistrare a candidaţilor se va încheia cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor”, a precizat Ciocan.

Președintele CEC a mai menţionat că „partidele care nu sunt înregistrate la Ministerul Justiţiei nu se vor putea înscrie în campania electorală”. „Constituţia RM oferă dreptul fiecărui cetăţean să se înscrie în alegeri ca și candidat independent, candidat pe lista vreunui partid sau în blocurile electorale”, a adăugat Ciocan.

Acesta a spus că ordinea în buletinul de vot va fi decisă prin tragerea la sorţi la finele fiecărei zile de depunere a dosarelor la CEC. Guvernul a oferit CEC 52 de milioane de lei pentru campania electorală pentru alegerile din 30 noiembrie.

Potrivit modificărilor la Codul Electoral operate de Parlamentul de legislatura a XIXa, pragul electoral pentru partidele politice a fost majorat până la 6%. Candidaţii independenţi vor putea accede în Legislativ cu cel puţin 2% din voturile alegătorilor, iar blocurile electorale cu 9% sau 11%, în funcţie de numărul de partide din care este format.

FLUX

ale Republicii Moldova, această obligaţie îi revine în totalitate conducerii ţării dumneavoastră”, a conchis Neuhaus. În continuare, Iurie Roșca a susţinut că în urma alegerilor din această toamnă urmează să fie restabilit dreptul poporului la autoguvernare garantat de Constituţie. Asta pentru că la ora actuală, puterea de stat în Republica Moldova este uzurpată, iar potrivit articolului 2 al Legii fundamentale: „Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului”. El a reiterat că regimul instalat după 2009 este unul ilegal, anticonstituţional, antipopular și corupt. „Numele lui adevărat este plutocraţie, adică dominaţia banilor. Republica Moldova este un „stat captiv”, încăput în mâinile câtorva clanuri oligarhice. Întreaga administraţie de stat este subordonată intereselor de tip mafiot a celor care uzurpează puterea”, a precizat Roșca. El a mai afirmat că actuala stare de lucruri a devenit posibilă ca urmare a concentrării masive a unor capitaluri astronomice de sorginte dubioasă, care au produs partide politice clientelare, ce au reușit să preia puterea.

Roșca a adus în atenţia jurnaliștilor faptul că Republica Moldova continuă să fie o ţară monitorizată de Consiliul Europei, adică o ţară

restanţieră la capitolul democraţie funcţională și stat de drept. El a mai spus, de asemenea, că înrăutăţirea relaţiilor politice și economice cu Rusia este o consecinţă directă a politicii actualei guvernări. Pierderile enorme pe care le suferă producătorii agricoli, exportatorii și creditorii acestora nu vor putea fi recompensate de către guvernare, prin urmare nici ţăranii nu-și vor primi remunerarea pentru munca din acest an.

Iurie Roșca a subliniat că Moldova trebuie să-și restabilească suveranitatea de stat și să nu mai admită să fie guvernată din exterior. În acest sens este nevoie să fie valorificat

din plin statutul de ţară neutră, ceea ce presupune neangajarea ţării în confruntările geopolitice dintre marile puteri. „Republica Moldova nu trebuie să se alieze cu Occidentul împotriva Rusiei și nici cu Rusia împotriva Occidentului. Iar pentru asta este nevoie de un discurs diplomatic univoc, care să demonstreze faptul că ţara noastră este un partener corect și loial cu ambele entităţi geopolitice aflate în competiţie. Altminteri, riscurile de a repeta scenariul tragic al Ucrainei sunt maxime”, a mai declarat Roșca.

Vorbitorul a readus în atenţia presei nevoia de a afirma principiul suveranităţii economice, numit și patriotism, și naţionalism economic.

El presupune apărarea pieţei interne în faţa invaziei mărfurilor străine și stimularea businessului autohton prin instrumente vamale, fiscale și creditare. De asemenea, se impune descentralizarea vieţii economice și restabilirea principiului de liberă concurenţă, precum și crearea unor mecanisme de redistribuire largă și echitabilă a proprietăţii private. „Niciun partid din actualul arc guvernamental nu trebuie să se regăsească printre componentele viitoarei guvernări, care va fi formată după alegerile din 30 noiembrie”, a concluzionat Roșca.

Biroul de presă al PPCD

Ce are turneul electoral al democraţilor cu fabricile de conserve?

Urmare din pag. 1 Zilele acestea, Partidul Democrat ne anunţă cu voioșie, prin zeci de comunicate, că “Expresul Vocea Moldovei” străbate ţara în lung și în lat, pentru a se consulta cu cetăţenii și a le explica cum stau lucrurile cu alegerile deschise la democraţi. „Echipa PDM s-a pornit astăzi în turneu în satele și orașele țării, la bordul autocarului denumit „Expresul Vocea Moldovei”. Președintele PDM, Marian Lupu, însoțit de miniștri, deputați și alți zeci de membri ai echipei democrate se vor afla în această perioadă într-un turneu de informare cu privire la alegerea deschisă a candidaților democrați, procedură organizată în premieră în țara noastră de un partid politic”, am fost informaţi acum câteva zile.

Nu ne vom referi la faptul că democraţii, de fapt, dau iama prin electoratul celorlalte partide, inclusiv al partenerilor lor de la guvernare, cu nobila intenţie de a mai prelua din electorat. Îi lăsăm pe ei să se lămurească în această chestiune.

Vom menţiona însă altceva. “Expresul” care a ajuns zilele acestea pe la Hâncești, Orhei, Sângerei, Florești și prin alte atâtea localităţi este burdușit de miniștri care fac, de la înălţimea poziţiei lor de oameni de stat, propagandă de partid.

Pe unde apucă, democraţii mai vizitează câte o întreprindere, mai inaugurează câte o bucată de drum, mai racordează câte o ţeavă de gaz, explicându-le oamenilor că toate acestea se datorează faptului că partidul a avut grijă și a contribuit, și a pus mâna, și le-a dat, și a avut grijă de ei.

Bineînţeles, această tactică nu au adoptato doar democraţii. Fostul premier liberal-democrat Vladimir Filat, de exemplu, merge și el pe la tot felul de inaugurări ca la slujbă. Și se bucură împreună cu oamenii de câte lucruri bune a putut să facă partidul. Al lui, evident.

Dar despre asta am mai vorbit deja. Și, cu siguranţă, miniștrii instalaţi de liberal-democraţi vor fi folosiţi pe post de agenţi electorali.

Pregătirile în acest sens se fac deja. Astfel, la

acţiunea din duminica trecută a PLDM, ministrul de Externe, Natalia Gherman, și cel al Educaţiei, Maia Sandu, și-au anunţat aderarea la formaţiunea condusă de Vladimir Filat. Straniu, dar până acum apartenenţa partinică nu a fost o prioritate pentru cele două ministre.

Problema însă nu este doar că acești șefi de ministere își folosesc funcţiile în interese de partid. Principalul este că tot acest alai de miniștri și viceminiștri admiră întinsurile patriei în timpul orelor de muncă, pentru care sunt remuneraţi de la stat. Și bănuim că mai beneficiază și de diurne de la partid pentru efortul depus.

Să înţelegem că miniștrii nu mai au nicio treabă pe la locurile lor de muncă, dacă timp de o săptămână aceștia îl flanchează pe șeful lor de partid aflat în misiune de lămurire a maselor și de asumare a responsabilităţilor de tot felul. Ieri, de exemplu, am aflat că Lupu s-a angajat, la Cupcini, să fie „promotorul” tuturor fabricilor de conserve din ţară. Și, concomitent, să-i instruiască pe lucrătorii de acolo cum să-i voteze pe democraţi.

Revenind însă la miniștrii plimbăreţi, vom menţiona că ei au tot dreptul să facă propagandă electorală pentru PDM, dar în calitate de membri de partid, nu de înalţi demnitari de stat. Prin urmare, aceștia ori își fac treaba la ministere, ori sunt suspendaţi temporar din funcţie și se reprofilează pe propagandă electorală. Doar că valoarea lor de propagandiști, în cazul de faţă, este dată anume de funcţiile pe care le deţin.

Putem concluziona, deci, că în următoarele luni, nimeni nu va mai fi interesat de problemele stringente ale ţării, de efectele embargoului rusesc, de presupusele găuri din buget, de mișcările de pe piaţa bancară și altele de acest gen. Pentru că toată funcţionărimea va propaga, va inaugura, va promova și va infor-

ma poporul despre extraordinarele realizări ale partidelor din care fac parte. Va fi mobilizată să participe la mitinguri, adunări, concerte și alte acţiuni, un deva fi nevoie de mase care să aplaude și să demonstreze unitatea și forţa acestor partide.

Cât despre scopul propriu-zis al „turneului” în care s-au pornit democraţii, Marian Lupu a declarat că, împreună cu colegii săi, le vor spune oamenilor că „listele PDM pentru alegeri nu vor mai fi făcute în birouri, dar prin decizia fiecărui om”. Însă nu doar atât. Democraţii își mai propun să dea startul unei reforme a clasei politice, reformă care să aibă la bază respectul pentru vocea cetăţenilor și dorinţele exprimate de aceștia.

Vorbe frumoase, dacă nu ar exista însă și o doză de suspiciune că se vor face, pe această cale, încercări de corupere a electoratului.

Despre folosirea abuzivă a resurselor administrative nici nu mai încape vorbă. Pentru că experienţa americană la care făcea trimitere prim-vicepreședintele PD, Vladimir Plahotniuc, nu are nicio treabă cu alegerile interne puse la cale de democraţi. În ceea ce privește lista partidului la parlamentare, nu avem nicio îndoială că pe aceasta vor figura exact cine trebuie. Fără surprize.

Ioana FLOREA, FLUX

Politic

12 SEPTEMBRIE 2014

3

FLUX

Naţionalism economic plus o „mână forte” în serviciul interesului naţional Iurie Roşca la Clubul de presă „Rezonanţa Socială” Ucraina ar putea să se repete și în Republica Moldova”, a specificat vorbitorul. Din această perspectivă, abordările în vogă axate pe opţiunea „ori cu Uniunea Europeană, ori cu Uniunea Vamală (UV)” presupun plierea Republicii Moldova pe proiecte geopolitice sugerate sau impuse din exterior, care divizează societatea noastră în două tabere beligerante ireconciliabile. O astfel de conflictualizare poate aduce dividende politice și avantaje electorale, dar este contraproductivă pentru interesul naţional al ţării.

Afirmarea articulată și consecventă a caracterului neutru al statului nostru poartă, concomitent, atât o încărcătură geopolitică, cât și una economică. „Republica Moldova nu are nevoie de contopirea cu piaţa comună a Uniunii Europene prin Acordul de liber schimb, dar nici de fuziunea fără bariere vamale cu piaţa Uniunii Vamale. Experienţa internaţională confirmă în mod univoc faptul că fuziunea unei economii slabe cu alta puternică este doar în avantajul ultimei și, implicit, în dezavantajul celei dintâi. Tocmai din acest motiv, ţara noastră trebuie să aibă echipe de negociatori competenţi care să insiste asupra unor acorduri de comerţ asimetric atât pe lângă factorii de decizie de la Bruxelles, cât și de la Moscova. Adică, altfel zis, Moldova limitează penetrarea mărfurilor străine pe piaţa internă, dar obţine preferinţe comerciale la exportul produselor sale pe pieţele UE și UV. Negocierea la două capete cu exponenţii a două entităţi geopolitice și economice aflate într-o confruntare acerbă ne oferă șansa ca cel puţin unul dintre potenţialii parteneri să accepte modelul de parteneriat propus de Chișinău. Iar asta ar fi mai mult decât suficient pentru asigurarea producătorilor autohtoni cu o piaţă de desfacere ce dispune de o

Vineri, 5 septembrie, invitatul special al lui Artur Efremov la întâlnirea cu membrii Clubului de presă „Rezonanţa Socială” a fost politicianul și jurnalistul Iurie Roșca.

Evenimentul a fost transmis în direct pe www.privesc.eu și poate fi accesat în arhiva portalului.

Drept prilej pentru această întâlnire cu presa a servit decizia PPCD de a se lansa în viitoarea campanie electorală pentru alegerile parlamentare, avându-l cap de listă pe Iurie Roșca.

Curiozitatea gazetarilor a vizat mai multe aspecte ale vieţii social-politice, precum și elemente ale tacticii electorale a creștin-democraţilor.

Răspunzând la întrebarea despre interesul naţional al Republicii Moldova, protagonistul evenimentului a ţinut să precizeze din capul locului că acesta nu coincide cu interesele naţionale ale niciunei alte ţări sau grupuri de ţări.

Acesta vizează nevoia restabilirii dreptului poporului la autoguvernare în condiţiile în care în ultimii cinci ani coaliţia de guvernământ a cedat actul guvernamental unor centre de influenţă din exterior, ţara noastră pomenindu-se sub o guvernare externă.

Altfel zis, este vorba despre restabilirea suveranităţii statului.

Același interes naţional dictează valorificarea plenară a statutului de ţară neutră pe plan internaţional. Asta presupune o politică externă de neangajare în conflictele dintre marile puteri, în special în condiţiile unor confruntări crescânde între Occident și Federaţia Rusă. „Noi nu trebuie să ne aliniem cu americanii împotriva rușilor, nici cu rușii împotriva americanilor. Altminteri, scenariul tragic din

capacitate de absorbţie imensă”, a mai menţionat Roșca. În context, el a expus concepţia de dezvoltare a ţării, bazată pe principiile protecţionismului economic, ce presupune o serie de bariere vamale pentru invazia mărfurilor și capitalurilor străine pe piaţa internă și stimularea businessului autohton prin instrumente fiscale, creditare și vamale. Ţinând cont de ponderea modestă a economiei naţionale în raport cu cele două economii-gigant ale UE și UV, exporturile noastre nu prezintă o ameninţare pentru securitatea economică a ţărilor respective.

Prin urmare, obţinerea unor astfel de avantaje ţine, întâi de toate, de capacitatea diplomatică a factorilor de decizie de la Chișinău, care trebuie să convingă partenerii externi de corectitudinea ţării noastre pe plan internaţional.

Roșca a precizat că acum un an, mai exact la 23 iulie 2013, a prezentat o lecţie academică în cadrul Academiei de Știinţe a Moldovei cu genericul „Republica Moldova: de la independenţa politică spre independenţa economică” (prezentarea respectivă poate fi găsită în arhiva portalului www.privesc. eu). Lucrarea elaborată de Roșca pornește de la concepţia celebrului economist Friedrich List, care și-a demonstrat viabilitatea pe parcursul unui secol și jumătate atât în cazul Germaniei, cât și a unei serii întregi de ţări din diferite părţi ale lumii. Ea este cunoscută ca suveranitate economică, independenţă economică, patriotism economic și chiar naţionalism economic. Anume acest tip de naţionalism trebuie să îmbrăţișeze societatea noastră pentru a depăși ruina economică, dezastrul social, a stopa migraţia în masă, precum și prăbușirea demografică a societăţii noastre. O astfel de viziune presupune abordări atipice, care

nu au nimic în comun cu proiectele sugerate din exterior și preluate fără discernământ. Și dacă prăbușirea URSS a produs naţionalisme ce divizau societatea noastră pe principii etnice și lingvistice, naţionalismul economic, dimpotrivă, reprezintă un factor unificator pentru toţi membrii societăţii. Instinctul autoconservării colective trebuie să ne ghideze spre practicarea anume a unui astfel de naţionalism.

Iurie Roșca a subliniat că succesul economic al Republicii Moldova depinde în cel mai direct mod de înlăturarea actualei coaliţii de guvernământ de la putere în urma viitoarelor alegeri parlamentare.

O guvernare patriotică ce ar succeda actuala putere va avea dificila sarcină de a da o bătălie totală clanurilor oligarhice care controlează în ultimii ani instituţiile puterii de stat, iar prin intermediul acestora s-a produs subordonarea economiei naţionale unor interese de grup și o concentrare excesivă de capital în mâinile câtorva magnaţi.

Prin urmare, Republica Moldova are nevoie de o mână forte care să descentralizeze economia naţională și să elibereze instituţiile de stat de sub controlul acestor reţele de tip mafiot. Adică statul trebuie să se alieze cu businessul mic și mijlociu în războiul contra pluto-

Universitatea Populară oferă: Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17 Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri: •

traininguri

•

seminare

•

mese rotunde

•

prezentări

•

conferinţe de presă corporative etc.

•

evenimente

•

zile de naştere

Servicii suplimentare: •

Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

•

Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.

Reduceri pentru arenda de lungă durată.

Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

craţiei. Administraţia de stat și mediul politic în ansamblu trebuie să fie separate de mediul de afaceri.

Altminteri, marele capital acumulat prin metode criminale va sufoca în continuare atât instituţiile statului, cât și mediul de afaceri.

Liderul creștin-democrat a declarat că PPCD mizează pe voturile alegătorilor dezamăgiţi de actuala guvernare, precum și pe voturile cetăţenilor care au optat în alegerile precedente pentru partidele de stânga, dar și pe susţinerea din partea celor circa 40% dintre cetăţeni care încă nu și-au determinat opţiunile electorale.

Fiind întrebat despre modul în care ar trebui exercitată puterea, Roșca a susţinut că se impune o guvernare autoritară, precizând că nu este vorba despre restrângerea drepturilor și libertăţilor fundamentale, ci despre autoritatea politică și morală a conducătorilor de prim rang, care trebuie să redea încrederea cetăţenilor în instituţiile statului. Pentru asta nu ar fi nevoie să se opereze modificări în Constituţie. Figura-cheie ar putea fi Președintele republicii sau Primul ministru, care să întruchipeze puterea de stat și să-și asume răspunderea personală pentru restabilirea ordinii în societate și pentru refacerea economică a ţării.

FLUX

FLUX

4

Economic

12 SEPTEMBRIE 2014

Ce scop urmăreşte tranzacţia BEM–Unibank?

Acum câteva zile, în presă a apărut informaţia despre fuzionarea Unibank cu Banca de Economii (BEM). În rezultatul schemei de fuzionare, statul va păstra pachetul său de 33,33% în noua instituţie consolidată. Astfel, consolidarea activelor este, mai degrabă, o noutate pozitivă decât negativă, scria Infomarket.

Ulterior, într-un comunicat al Băncii Naţionale s-a făcut precizarea că BNM examinează cererea Băncii de Economii de cumpărare a 100% din capitalul social al Băncii Comerciale Unibank, dar această tranzacţie nu înseamnă fuzionarea celor două instituţii bancare. Astfel, dacă banca va cumpăra 100% din capitalul social al altei bănci, după obţinerea acordului prealabil al Băncii Naţionale, ambele instituţii vor continua să funcţioneze în calitate de entităţi separate, fiecare având propria conducere și angajamente individuale privind respectarea legislaţiei Moldovei și actelor normative ale BNM. În opinia unor experţi financiari, intenţia BEM de a cumpăra Unibank pare suspectă, în condiţiile în care instituţia nu prea are resurse pentru o astfel de tranzacţie.

Aceștia susţineau că din puţinele date privind tranzacţia care se pregătește, nu este clar de unde vor fi luaţi bani și ce se va întâmpla cu cota statului din capitalul BEM. Unii specialiști sugerau că Banca de Economii se va împrumuta pentru a procura acţiunile Unibank. Mai ales că are în spate și un gigant precum Vneshekonombank din Rusia, nota MoldStreet. „Fără informaţii despre negocieri și clauzele contractelor este dificil să dai aprecieri acestei ope-

raţiuni. Totuși, ţinând cont de modul cum s-au derulat lucrurile în ultimii ani la Banca de Economi putem bănui că, mai degrabă, va fi o tranzacţie pe hârtie”, susţinea Sveatoslav Mihalache, expert financiar la Financial Brains.

Specialistul crede că în urma acestei tranzacţii, statul ar putea să piardă și cota de 33,3% din capitalul Băncii de Economii, ce-i asigură în prezent posibilitatea de a bloca unele decizii ale conducerii instituţiei, mai notează sursa.

Publicaţia Economist apreciază că Unibank nu este o structură financiară mică, deoarece, potrivit rezultatelor financiare de la 1 august, banca ocupă locul 5 din cele 14 instituţii financiare de la noi după mărimea activelor: „În aparenţă putem crede că grupul nou creat va avea un cuvânt greu de spus în sistemul bancar. Activele totale ale celor două bănci constituie 18,7 mld. lei, cele lichide – 8,2 mld. lei, volumul depozitelor va ajunge la 15,5 mld. lei, iar cel al creditelor – la 4,75 mld. lei”.

Pe de altă parte, se arată în analiza din Economist, cele două bănci au datorii de aproape opt miliarde de lei. Astfel, potrivit statisticilor Băncii Naţionale privind activitatea economico-financiară a băncilor moldovenești, la data de 1 august Banca de Economii avea datorii către alte bănci de 2,023 mld. lei, dintre care 1,212 mld. lei – către bănci străine. Iar la Unibank situaţia este și mai precară. „Datoria acesteia faţă de alte bănci este de 5,881 mld. lei, din care 3,742 mld. lei – către băncile străine. De altfel, Unibank este lider absolut la capitolul datorii.

Banca de Economii este pe locul doi, iar locul trei revine Băncii Sociale. Toate cele trei bănci despre care se presupune că sunt controlate de omul de afaceri Ilan Shor au datorii de peste 9,3 mld. lei”, precizează Economist. În cadrul unui briefing susţinut miercuri, 10 septembrie, de către

președintele Consiliului Băncii de Economii, Ilan Shor, acesta a afirmat că scopul urmărit este consolidarea poziţiei BEM și extinderea ei pe piaţa bancară din ţară. Este un pas de perspectivă, a declarat Shor, care va aduce avantaje actualilor clienţi. Totodată, el a dat asigurări că BEM are resursele necesare pentru a face această achiziţie.

Ilan Shor a mai declarat că cota statului nu se va modifica în cazul în care se va produce tranzacţia, dar că va crește, cu siguranţă, valoarea acţiunilor deţinute de acţionarii BEM. „După achiziţionarea Unibank, bilanţul consolidat al activelor va constitui 18 miliarde de lei. Astfel, banca va deveni cea mai mare din R. Moldova”, a afirmat el.

Asemenea tranzacţii sunt frecvente în practica internaţională, iar rezultatele arată o îmbunătăţire a situaţiei de pe piaţa bancară în întregime, a mai menţionat președintele Consiliului BEM. Iar în caz de reușită, această tranzacţie va fi prima de așa amploare în Republica Moldova.

Conducerea BEM a menţionat că acţionarii Unibank și-au dat acordul preventiv în privinţa efectuării tranzacţiei, iar preţul final al acesteia va fi stabilit la bursă.

Anterior, premierul Iurie Leancă

afirmase la postul de televiziune TV 7 că Guvernul, în calitate de acţionar al Băncii de Economii, ar putea bloca procedura de cumpărare a cotei de 100 % din capitalul social al Unibank, în cazul în care Banca Naţională va aviza negativ tranzacţia: „Noi avem dreptul nu doar să ne expunem punctul de vedere asupra aceste tranzacţii, ci și să o blocăm în cazul unui aviz negativ de la Banca Naţională. Dar trebuie să ascultăm iniţial poziţia Băncii Naţionale, care are mandat și mecanismele de a se exprima pe marginea tranzacţiei”.

Leancă a recunoscut, totodată, că a aflat din presă despre intenţia BEM. Și ministrul Economiei, Andrian Candu, a declarat miercuri că, deocamdată, nu s-a decis dacă reprezentanţii statului la Banca de Economii își vor da acceptul pentru tranzacţia BEM-Unibank, potrivit agora.md.

Ministrul a admis că statul ar putea participa la majorarea capitalului Băncii de Economii, astfel încât tranzacţia să poată avea loc. Însă pentru a lua o astfel de decizie vor trebui analizate, mai întâi, rapoartele financiare ale fiecărei bănci implicate, vor fi purtate discuţii cu conducerea acestor instituţii, vor fi analizate care sunt

beneficiile pentru Republica Moldova, a precizat Candu.

Experţii au dubii în ceea ce privește eficienţa tranzacţiei din punctul de vedere al profitabilităţii. Afacerea ar fi convenabilă în cea mai mare măsură acţionarilor de la Unibank, sunt de părere aceștia. Într-un interviu pentru Europa Liberă, analistul financiar Alexandru Savva a apreciat, ca o ipoteză, că acţionarii Unibank au găsit, în felul acesta, o modalitate foarte favorabilă de a-și vinde acţiunile: „Ei și-au procurat cotele printr-o tranzacţie extrem de scandaloasă, care s-a efectuat fără permisiunea BNM, pe motiv că s-au procurat pachete mai mici decât 5% și a fost o tranzacţie mai mult sau mai puţin suspectă, pentru că a existat un singur acţionar care deţinea 100% și a divizat acest pachet în altele mult mai mici, de până la 5%. Tranzacţia de la acel moment a valorat în jurul a peste 200 de milioane de lei. Acum, presupun, va fi ceva mai mult. Deci, acţionarii actuali ai Unibank au găsit o ofertă foarte favorabilă de a-și vinde acţiunile.

Pentru ei este un lucru interesant, dar din punctul de vedere al Băncii de Economii nu-mi pare o variantă atât de optimistă”.

FLUX

Ce pierderi vom suporta în urma embargoului rusesc?

Embargoul introdus de Moscova pentru produsele alimentare importate din Uniunea Europeană va afecta creșterea economică în ţările producătoare, dar și în Rusia, a avertizat marţi, 9 septembrie, Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (BERD), transmite Dow Jones Business News, citată de economica.net. În cazul ţării noastre, restricţiile la import introduse de Rusia vor reduce PIB-ul cu aproximativ 0,9%.

Cele mai afectate de embargoul rusesc sunt ţările baltice, Norvegia, Polonia și Ungaria, deoarece exporturile de alimente deţin ponderea cea mai mare în economiile acestor state, se arată în raport. Potrivit BERD, exporturile de alimente ale ţărilor respective către Rusia sunt cuprinse între 0,13% din PIB în cazul Ungariei și 2,72% din PIB în cazul Lituaniei. România, practic, nu va avea de suferit de pe urma embargoului rusesc, în condiţiile în care ex-

porturile de alimente spre Rusia au o pondere egală cu zero în PIB. Totuși, BERD consideră că efectul negativ al restricţiilor la importul produselor agroalimentare europene va avea un caracter limitat și temporar pentru majoritatea ţărilor sancţionate.

Totodată, instituţia financiară internaţională este de părere că limitarea exporturilor de alimente spre Rusia va conduce la scăderea preţurilor în UE, în condiţiile supraofertei de bunuri,

iar amploarea efectelor va depinde de capacitatea pieţelor locale de a absorbi superoferta, precum și de capacitatea exportatorilor de a găsi noi pieţe de desfacere. BERD nu a oferit însă estimări cu privire la modul în care indicele preţurilor de consum din aceste ţări va fi afectat. Însă și Rusia va fi în pierde-

re, pentru că interdicţiile la import pe care le-a introdus îi va afecta canalele stabile de import a produselor alimentare, verificate în timp, fapt ce va duce la creșterea preţurilor de import și, respectiv, a inflaţiei. Estimările BERD arată că inflaţia în Rusia va spori cu 2%, peste nivelul actual și așa ridicat, de 7,5%.

Referindu-se la situaţia Republicii Moldova, una din cele mai sărace ţări din Europa, experţii BERD arată că actualmente interdicţiile se referă la fructe, legume, conserve din fructe și legume, carne procesată și vinuri. Dat fiind faptul că sectorul agricol deţine o cotă de aproximativ 40 la sută din PIB, iar circa 80% din exporturile de fructe erau direcţionate către piaţa din Federaţia Rusă, estimările prealabile indică o reducere cu circa 0,9 la sută a PIB-ul Moldovei în urma embargoului rusesc.

Potrivit MoldStreet, pierderile cauzate de interdicţiile introduse de Rusia se vor ridica, astfel, la un miliard de lei, dacă ţinem cont de faptul că prognozele Guvernului arată că în acest an, PIB-ul Republicii Moldova va ajunge la aproximativ 108 miliarde de lei.

Până în prezent, conform datelor Ministerului Agricul-

turii, în urma embargoului impus de Rusia acum un an, exporturile de vinuri s-au redus cu circa o treime, iar pierderile de la diminuarea exporturilor se ridică la circa 78 de milioane de dolari, s-au 1,1 miliard de lei, mai arată sursa.

Doar în prima jumătate a acestui an, livrările de vinuri și coniacuri peste hotare s-au diminuat cu o treime.

La această scădere a contribuit și criza din Ucraina, deoarece această ţară era principala piaţă de desfacere a coniacului moldovenesc.

Amintim că la începutul lunii trecute, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret prin care au fost interzise importurile de produse agricole și alimentare provenite din ţările care au impus sancţiuni Rusiei în contextul crizei din Ucraina.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Economic

12 SEPTEMBRIE 2014

5

FLUX

Există ori nu există? Patimi pe marginea „găurii” lui Negruţa „Gaura neagră” descoperită de fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, în bugetul ţării a iscat numeroase discuţii, reacţii, dar și nemulţumiri printre foștii săi colegi de partid. Amintim că săptămâna trecută, exministrul a postat o analiză pe blogul său în care arăta că în bugetul Republicii Moldova ar exista o gaură care se apropie de cifra de 8,5 miliarde de lei, similară celei din 2009, când actuala guvernare a preluat puterea. În opinia lui, similitudinile cu situaţia din 2009 nu se termină aici.

La fel ca și atunci, apar prea multe angajamente financiare fără surse de finanţare, campania electorală amplificând această tendinţă. De asemenea, sunt aplicate ajustări în politica fiscală în interesul anumitor grupuri de interese, dar în detrimentul stabilităţii financiare la nivel macroeconomic, constata Negruţa. Ca și în 2009, nu sunt întreprinși pași pentru asigurarea pachetului financiar necesar a fi pus la dispoziţia Guvernului, imediat după alegeri, pentru a nu admite eventuale blocaje financiare ulterior. Astfel, concluzionează Negruţa, se creează impresia că actuala guvernare se pregătește să plece în opoziţie.

Nici constatările, nici concluziile nu aveau cum să fie pe placul actualilor guvernanţi. Premierul Iurie Leancă a afirmat, într-un interviu pentru Europa Liberă, că nu există nicio gaură în buget, iar „notele” lui Veaceslav Negruţa „sunt absolut deplasate”: „Nu am permis în toate aceste calcule și în toate aceste realizări împreună cu colegii să apară pericolul unei găuri bugetare. Aceste majorări salariale au fost făcute într-o manieră extrem de responsabilă, nu doar identificând resurse suplimentare de acumulare la buget pentru acest an, dar în baza unor calcule foarte precise pentru 2015, pentru 2016, pentru 2017”. Și actualul ministru al Finanţelor, Anatol Arapu, consideră că afirmaţiile lui Negruţa sunt nefondate. După ședinţa de miercuri, 10 septembrie, a Executivului, Arapu a negat faptul că ar exista probleme privind acumularea veniturilor la buget. „Conform raportului de executare a bugetului consolidat pentru opt luni, noi avem un excedent bugetar de 335 de milioane de lei. Partea de venituri a bugetului de stat și consolidat a fost executată la 98,5% din ceea ce s-a prognozat pentru opt luni ale anului. Problema noastră e că nu se execută cheltuielile. Noi avem bani în conturi atât la bugetul de stat, cât și la bugetele locale, dar nu se execută cheltuielile conform planului. Prin urmare, toate cheltuielile preconizate, conform bugetului de stat, votate la rectificare, sunt totalmente acoperite cu surse”, a declarat ministrul Finanţelor, citat de Europa Liberă.

Arapu a calificat drept incorecte previziunile privind cheltuielile de anul viitor și gaura „promisă” de Negruţa: „Bugetul de stat pentru 2015 este deja pregătit, cheltuielile care au fost sau majorările de salarii și plăţi sociale sunt încadrate. Ne asigurăm ca să ne încadrăm în limita deficitului negociat cu Fondul Monetar Internaţional și acoperit totalmente cu surse. Deficitul public, conform legii bugetului, rămâne în vigoare și este de 2,5% din PIB”.

Totuși, ministrul recunoaște că există probleme și anul viitor nu va fi unul prea ușor. „Dar soluţionarea

lor depinde deja de acei oameni care vor veni la guvernare după”, a menţionat ministrul.

Pe de altă parte, un alt fost ministru de Finanţe, Mihai Manoli, îi dă mai multă dreptate lui Negruţa. Solicitat de Europa Liberă, el a opinat că ar fi mai bine pentru viitorul nostru dacă am recunoaște și am conștientiza ceea ce se întâmplă în jurul nostru: „Noi am pierdut o bună parte din piaţa de desfacere în urma evenimentelor de ultimă oră. Da, bine, dorim să soluţionăm, avem o direcţie, dar sunt niște urmări. Și pierderea pieţei de desfacere practic are un impact direct asupra colectării impozitelor la buget. Și așa, reieșind din starea noastră economică (practic nu avem sectorul real al economiei), foarte mulţi producători sau entităţi care activează în agricultură au pierdut piaţa de desfacere. Vreau să vă spun sincer: nu mă bucură când merg la Piaţa Centrală și o văd plină cu struguri, fructe, legume, de o calitate extraordinară și înţeleg că preţul de comercializare de anul acesta nu le va da posibilitate multora din cei prezenţi astăzi să mai înceapă o astfel de activitate și anul viitor. De aceea ar trebui să recunoaștem că, într-adevăr, chiar recunoscând faptul administrării fiscale, în urma schimbărilor care au avut loc pe parcursul anilor, tot mai puţini agenţi economici pot să facă faţă, pot să plătească impozite, pentru că nu au vânzări”. În opinia ex-ministrului Manoli, la capitolul economie există, în general, multe probleme: „În afară de formarea bugetului sau gaura care a fost numită mai avem unele dureri de cap și, în primul rând, ceea ce s-a comentat mult în privinţa datoriilor faţă de Gazprom. Am să exprim acum o opinie personală: cele 744 de milioane de dolari cu care Gazprom ne cheamă în instanţă sunt aferente numai Moldovagaz, deci malului drept al Nistrului, adică ceea ce am consumat noi. Dar apare o întrebare: noi, practic, am dus cândva această datorie la zero, iar acum este din nou aproape de 10 miliarde? Și dacă ne mai aducem aminte că la schimbările de guvernare au mai fost date 2 miliarde prin cei 4 dolari care erau cumulate la buget prin tariful la gazele consumate, mă întreb ce fel de management sau eficienţă de activitate este?”

Ion Manoli atrage atenţia și asupra evoluţiei datoriei externe în ultimii cinci ani: „avem, practic, o triplare a sumei datoriei externe: noi ne împrumutăm, dar trebuie să ne uităm care sunt rezultatele acestor împrumuturi? Cum sunt utilizate aceste mijloace?” Întrebat despre corectitudinea comparaţiei făcute de Negruţa cu situaţia din 2009, Manoli a specificat că nu se poate pronunţa în privinţa faptului dacă actuala guvernare va rămâne la putere sau va fi în opoziţie, dar a afirmat că la compartimentul economic am degradat în mare măsură în ultimii ani: „Să pornim cu

aceeași datorie: faţă de 798 de milioane de dolari datorie externă, astăzi avem peste 2 miliarde. Haideţi să luăm sectorul real al economiei: noi aveam 97,7% întreprinderi mici și mijlocii și situaţia nu s-a îmbogăţit cu nimic. Practic, a rămas ceea ce a fost. Și interesele de grup care sunt, ele nu sunt deloc benefice pentru economie. Să luăm microfinanţarea, un gen de activitate care a fost format în anii 2000 și era, în opinia mea, pentru mediul rural o creditare mai avantajoasă. Astăzi nu vorbește nimeni că practic aceasta se distruge și se distruge cu influenţa actorilor care sunt în joc. De aceea, nu aș spune poate că atunci a fost mai bine, dar nici nu avem progrese actualmente”.

Reacţia fostului premier Vladimir Filat a fost mai dură, mai degrabă, de fost șef de partid al lui Veaceslav Negruţa. În cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, șeful PLDM l-a acuzat pe fostul ministru că ar avea un comportament incorect și că afirmaţiile lui nu se bazează pe probe: „Îmi displace și chiar mă doare reacţia și comportamentul unor foști miniștri faţă de colegi. Regret un asemenea comportament, pentru că este incorect în raport cu ceilalţi colegi. Sunt doar afirmaţii.

Cifrele vorbesc despre altceva. Cei de la Finanţe pot veni cu dovezi, nu doar cu vorbe. La ora actuală, bugetul Republicii Moldova este unul sustenabil”.

Mai mult decât atât, Filat a ţinut să menţioneze că, la vremea respectivă, chiar l-a rugat personal pe Negruţa să nu-și dea demisia.

Istoria are continuare. Veaceslav Negruţa a venit cu o nouă replică, plină de ironii, dar și cu explicaţii pentru șeful liberal-democraţilor, însă nu doar pentru el, cu privire la apariţia găurii de peste opt miliarde de lei în buget. „Prin octombrie 2009, un deputat din Parlament întreba un prim-ministru cum și de unde aţi moștenit o gaură de 8,5 miliarde de lei. Chiar dacă acest deputat știa ce a lăsat în urma sa și care va fi efortul și sacrificiul necesar de a fi aplicate pentru a redresa situaţia. Prim-ministrul atunci a spus că o să-și roage un coleg să-i citească o lecţie pentru a-i fi clar ce a rămas după acest deputat.

Acum văd că tot mai multă lume are nevoie de explicaţii ce și cum e cu o altă eventuală gaură de peste 8 miliarde de lei, care poate să se con-

state la sfârșit de an, dacă rămâne lumea cu mâinile în jos și nu se apucă de treabă. Lume e multă, inclusiv și prim-ministrul de atunci. Dar și altă lume care operează des cu plusuri și minusuri, ba la stânga, ba la dreapta”, își prefaţează Negruţa lecţia.

Iată care sunt argumentele și explicaţiile ex-ministrului Finanţelor: 1. Vorbim de bugetul 2014. Legea bugetului pentru 2014 are parte de venituri aprobate și avea parte de cheltuieli aprobate în decembrie 2013. Diferenţa dintre cheltuieli și venituri, pentru că cheltuielile sunt mai mari, se cheamă deficit. Acest deficit are și acoperirea financiară necesară din surse externe și interne. Tot un fel de găurică, dar cu acoperire financiară necesară.

2. Au trecut 7 luni de executare de buget în anul 2014. Multe s-au întâmplat în materie de politică fiscală, când în nopţile ultimelor ședinţe în plen (în decembrie 2013 și în iulie 2014) au fost luate decizii care afectează și schimbă considerabil estimările iniţiale făcute și incluse în bugetul 2014. Contrar efectelor reale care sunt resimţite deja în primele 7 luni, „notele de argumentare” ale modificărilor operate erau pline de inexactităţi și calcule eronate. Tot ce a fost modificat cu argumentarea că va aduce venituri adiţionale, în realitate, din start, era clar că afectează partea de venituri inclusă în bugetul aprobat 2014.

3. La partea de cheltuieli pe parcursul anului 2014 au fost adoptate un șir de noi angajamente, care, din păcate, nu au acoperirea financiară necesară. Da, sigur, asta NU înseamnă că pensii și salarii nu vor fi achitate. Vor fi achitate. Doar că este riscul mare că alte cheltuieli din categoria cheltuieli capitale, transferuri, altele, pot rămâne neonorate și anul se poate încheia cu datorii creditoare (un termen mai vechi, dar bine cunoscut).

4. Premisele macroeconomice pe care a fost construit bugetul 2014 se deteriorează din mai multe considerente, dar în mod special din cauza încetinirii activităţilor economice în regiune, schimbului comercial și, respectiv, determină capacităţi în descreștere de onorare a angajamentelor fiscale de către cei care contribuie la formarea bugetului.

5. Toate datele prezentate și cu care s-a operat în estimarea unei eventuale probleme financiare, în condiţiile dacă nu se opresc presiu-

nile populiste, fără acoperire financiară, dacă nu se face de urgenţă o rectificare de buget, cu cifre recalculate, reieșind și din noul cadru macroeconomic estimat până la sfârșit de an, – toate datele sunt luate din raportul prezentat pe pagina oficială a Ministerului Finanţelor privind executarea bugetului în primele 7 luni: http:// www.mf.gov.md/reports. Și aici încă nu sunt simţite efectele deciziilor din iulie 2014. Efectele vin pe a doua parte a anului 2014.

6. Ca să fie și mai simplu: dacă e să ne imaginăm că un pahar este partea de cheltuieli a bugetului și lumea așteaptă să primească un strop de apă din acest pahar, iar apa din interior este partea de venituri, atunci partea goală a paharului este deficitul. În cazul bugetului aprobat, partea goală a paharului avea și sursele de finanţare. Acum, pe parcursul anului 2014, paharul iniţial a fost substituit cu un pahar mai mare, cu așteptări mai mari din partea celor care așteaptă stropul său de apă promis.

Dar, din păcate, apă în acest pahar poate fi mai puţină (deciziile nocturne se fac vizibile și amplifică evoluţiile regionale asupra viitoarelor încasări). În acest pahar mai mare, care este diferit de cel oficial, partea goală a paharului este acea gaură care poate să apară la sfârșit de an. Și ea apare atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli.

Negruţa își încheie mesajul cu un P.S. în care face o aluzie clară la actuala situaţie din partidul condus de Filat: „La un an din ziua când m-am retras din partid: Am avut grijă, cu mult respect și apreciere, să menţin și comunicarea cu oamenii dragi mie din partidul din care am făcut parte.

Oameni de la care am învăţat multe.

Sunt oameni excepţionali. Mă bucur și văd o perspectivă de europenizare continuă și accelerată în interiorul partidului odată cu aderarea bunelor mele foste colege din echipa Guvernului, care vor aduce mai multă Europă în partid, mai multe valori europene, valori care sunt simple de tot: omul, cetăţeanul, respectul și atenţia faţă de om, buna ziua, mulţumesc, apreciez, scuze… Sunt sigur că într-o bună zi, când partidul va deveni europenizat pe intern, o să-mi pară rău că m-am retras din partidul în care am pus mult suflet și dăruire, implicare și care încă-mi este „al meu”.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

FLUX

6

Social

12 SEPTEMBRIE 2014

Siveco România, implicată într-o schemă de evaziune fiscală Firma a încheiat contracte de zeci de milioane de lei cu instituţii de stat din ţara noastră Președintele Siveco România, Irina Socol, a fost arestată, marţi, 9 septembrie, în dosarul de evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice, printr-o decizie luată de Tribunalul București, la propunerea procurorilor, informează Mediafax.

Aceeași măsură preventivă a fost dispusă de instanţă pentru Aurora Ecaterina Crusti, președintele comercial adjunct al Siveco România. Ceilalţi suspecţi din dosar vor fi cercetaţi în libertate, după ce, la audieri, majoritatea lor și-au recunoscut faptele, au declarat surse judiciare.

Cele două au fost reţinute marţi dimineaţă, după ce au fost audiate timp de mai multe ore.

Audierile de luni, la care au fost luate declara-

ţii și unor martori, au avut loc după ce poliţiștii și procurorii au percheziţionat sediile mai multor firme, printre care și cel al societăţii Siveco, în cadrul unor cercetări pentru evaziune fiscală în domeniul comercializării de programe informatice.

Potrivit Poliţiei Române, percheziţiile au fost făcute la șapte adrese din București și din judeţele Ilfov și Giurgiu, fiind vizate domiciliile suspecţilor și sediile unor societăţi comerciale.

De la sediile firmelor unde s-au făcut percheziţii, anchetatorii au ridicat calculatoare și bibliorafturi cu documentaţie, iar apoi au verificat actele ridicate, pentru documentarea acuzaţiilor. „În fapt, în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei companii producătoare de programe informatice ar fi creat un circuit infracţional format din peste 50 de societăţi comerciale prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive derulate în perioada 2009-2013, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro”, s-a arătat într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

Din cercetări a reieșit că în contabilitatea producătorului de soft ar fi fost înregistrate achiziţii fictive de servicii reprezentând crearea unor programe informatice care în realitate nu au fost prestate, bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu peste trei milioane de euro.

Potrivit unor surse judiciare, Siveco ar fi achiziţionat fictiv servicii de programare informatică de la mai multe firme de tip „fantomă”. În lanţul evazionist ar fi fost implicate mai

multe firme de tip „fantomă”, iar unele dintre acestea, care ar fi furnizat servicii informatice companiei Siveco, ar aparţine unor cetăţeni de etnie romă din Sintești.

Potrivit AGERPRES, Irina Socol a fondat compania Siveco România la începutul anilor ’90, iar în prezent ea este cel mai mare producător local de soft, cu afaceri totale de 65 de milioane de euro în anul 2013.

De notat că firma Siveco a câștigat în ultimii zece ani mai multe contracte de prestare a serviciilor și de furnizare a softului unor instituţii de stat din Republica Moldova. Lider este Banca Naţională a Moldovei cu contracte

ce depășesc 20 de milioane de lei, informează MoldStreet.

Urmează Ministerul Educaţiei, care din anul 2006 contractează servicii de informatizare a învăţământului preuniversitar din Republica Moldova, inclusiv prin derularea proiectelor de suport informatic. Și E-Guvernare a contractat servicii de câteva milioane de la Siveco. Deocamdată, nu este clar dacă dosarul de evaziune din România are legătură și cu afacerile Siveco din Moldova, notează sursa.

FLUX

Statutul incert al loturilor din suburbia oraşelor – pierderi pentru stat şi probleme pentru proprietari săi și transferarea acestor loturi în subordinea administraţiilor publice locale (în intravilanul localităţilor), similar altor loturi obișnuite de construcţii. Gradual, această reformă va însemna dezvoltarea infrastructurii de drumuri, apă, electricitate, adresă, viză de reședinţă etc. cu implicarea autorităţilor locale.

Majoritatea loturilor din suburbia orașelor, numite frecvent „vile” de către cei din localităţile urbane, sunt reglementate de o hotărâre de Guvern învechită, care nu a mai fost modificată din 1994, iar ca viziune are niște decizii ale RSSM încă din 1986 și 1991. Aceasta include încă referinţe la termeni cum ar fi „comitete executive raionale” și „copeici”.

Pentru o reformă completă este nevoie de 2 elemente: modificarea Codului Funciar (în prezent există deja un proiect de lege în Parlament), dar și modificarea (eventual abrogarea) de către Guvern a acestei hotărâri de Guvern. Reforma ar avea un impact asupra a circa 100 de mii de cetăţeni și aproximativ 600 de întovărășiri.

Este vorba de hotărârea de Guvern nr. 629 din 1991 cu privire la întovărășirile pomicole, care prevede modalitatea de autoguvernare internă de către membrii întovărășirii și relaţiile sale cu administraţia publică locală. În realitate, în ciuda limitării drepturilor de construcţie, totuși este deja o certitudine faptul că pe majoritatea loturilor există case individuale, unde deseori locuiesc persoane pentru care acesta a devenit singurul loc de trai. Astfel, aceștia locuiesc pe loturi fără o adre-

să (nu există străzi, doar numere ale loturilor) și astfel nu au nici drept la viză de reședinţă și servicii publice, de educaţie sau medicale de urgentă etc. Pe hârtie, destinaţia acestor loturi diferă foarte mult de ce se întâmplă de facto, iar statul nu percepe taxa pe imobil (odată ce casele de vacanţă există de facto, dar nu și de jure).

O altă problemă este că întovărășirile continuă să ofere indirect dreptul la privatizare (ceea ce ar trebui să fie exclusiv funcţia APL-urilor) pentru loturile rămase neprivatizate, prin dreptul de a exclude în anumite condiţii membrii cu loturi neprivatizate, de exemplu, dacă au datorii, și a oferi aceste loturi unor membri noi. În prezent sunt multiple dosare civile în instanţele de judecată la acest subiect.

Regimul de autoguvernare și democraţie din cadrul acestor asocia-

Modificările propuse vor însemna o serie de beneficii:

ţii deseori nu este funcţional, astfel proprietarii loturilor de multe ori nu pot primi acces echitabil la serviciile publice și reţelele de infrastructură (apă, gaz, electricitate, drumuri etc.), de asemenea, sunt nevoiţi să suporte integral cheltuielile aferente, fără cofinanţare din partea APL-uri. Întovărășirile prea mari (unele au și 300 sau 600 de membri) nu sunt funcţionale, astfel se impune examinarea opţiunii de reorganizare a acestora în mai multe asociaţii mici. În prezent, în Parlament există Proiectul de lege nr. 291 de modificare a Codului Funciar (aprobat în prima lectură în iulie 2014, urmează a fi confirmat și în a doua lectură), care vine cu modificări în acest domeniu (trecerea lor în intravilan

și declararea statutului de loturi de construcţii), însă suplimentar este foarte important să fie modificată (sau chiar abrogată) și hotărârea de Guvern care reglementează activitatea întovărășirilor pomicole, drepturile și obligaţiile membrilor și relaţia lor cu APL-urile în proiectele de infrastructură.

Se recomandă: modificarea legislaţiei în conformitate cu realităţile moderne, în special se recomandă declararea automată a tuturor loturilor din aceste întovărășiri ca fiind cu statut care permite construirea caselor de locuit, cu lichidarea asociaţiilor de întovărășiri pomicole (sau reorganizarea acestora în asociaţii de locatari) împreună cu o nouă reglementare a relaţiilor între membrii

Pentru bugetul public: în special pentru bugetele administraţiilor publice locale schimbarea destinaţiei terenurilor va însemna mai multe venituri, prin achitarea unor impozite funciare și imobiliare mai mari (atunci când vor fi legalizate construcţiile), dar și prin preluarea dreptului de a decide ce se întâmplă cu loturile rămase neprivatizate (pentru acest aspect este important să fie modificată hotărârea de Guvern).

Pentru proprietarii acestor loturi: odată cu modificarea statutului loturilor, se va înregistra o creștere a preţului de piaţă a lotului, o posibilitate de a legaliza construcţiile existente și a face altele noi, precum și alte beneficii: stabilirea unei adrese exacte, perspectiva unei infrastructuri mai bune în cofinanţare cu administraţiile publice locale, dar și dreptul la o viză de reședinţă și acces la serviciile publice din localitate.

Constanţa POPESCU Sursa: expert-grup.org

Spiritualitate 12 SEPTEMBRIE 2014

7

FLUX

NOTE DE PRIVITOR

Je-mén-fichisme avec le papillon O întrebare pentru guvernele de pe ambele maluri: ce faceţi cu românii somaţi să moară pentru șmecherii geopolitici din Ucraina și Rusia?

Dacă vă mai spălaţi și de data asta pe mâini, poate vom înţelege în fine că democraţia nu-i decât un jemanfișism cu papion.

Câteva zile la Reni, la mămica.

Aș fi putut, bineînţeles, să car cu mine aparat de fotografiat, dictafon, calculator și, serile, să aștern impresii și chiar să le pun pe blog, unde mai pui că, la câţiva pași de casă, pe malul Dunării, e acoperire la Orange berechet, navighează și vorbește cât poftești. Dar nu m-am dus nici ca reporter, nici ca blogger: o problemă mult prea personală, ca să încapă tocmai aici. Altă dată, pe la scăpătat…

Ce aș reţine totuși: aiureala cu încorporarea. Reniul e un oraș în bună parte încă românesc. Nu mai e ca în copilăria mea, când pe străzi auzeai aproape la tot pasul vorbă impecabilă, dulce și melodioasă, atât de dulce și atât de melodioasă

cum nu se găsește nicăieri în altă parte a Moldovei de peste Prut. O simţi de pe la Cahul. Cei care urcă de aici în habitaclu și încep a vorbi înde ei sau i se adresează șoferului par decupaţi dintr-o altă dimensiune. Același cuvintele, aceleași, evident, înţelesurile, doar că felul în care se leagă, haloul, ritmul, legănarea sunt complet altele. E un deliciu de nedescris să-i asculţi!

M-am holbat până pe la Vadul lui Isac, cred, la niște tineri, un El și o Ea, rămași lângă ieșire, îmbrăţișaţi și vorbindu-și ceva despre nu mai ţin minte care facultate, în felul atât de caracteristic zonei. Chiar și somatic mi-au părut mai luminaţi, mai generoși nu știu cum, cu priviri mai senine, cu frunţi mai semeţe. Percepţie subiectivă? Mă rog! O să vedeţi însă că într-o zi se va dovedi că felul în care vorbim nu este numai expresia unui mod de a gândi, ci și un subtil factor de atitudine. Câteodată arătăm așa și nu altfel și pentru că rostim întrun fel anume… Doamna de pe scaunul de-alături, cu bustul proeminent și forme care îţi iau ochii, într-o bluză ușor evazată, privind acum spre acoperișurile parcă ofilite de arșiţă, e sigur și ea de prin părţile locului. Feminitatea asta, care amestecă atât de savant graţia cu maternitatea, irezistibilul cu vrednicia, nu putea să se iște decât acolo unde vorba e cântec implicit, pentru că lumea – citiţi și luaţi aminte! – e frumoasă și datorită

rostirii. Ce „Avon”, Doamne, iartă, ce suliman?! O atentă și neobosită ortoepie – și chipul se face ca laptele, și ridurile se duc pe calea cea fără de întoarcere, și tinereţea e de-acum încolo fără de bătrâneţe… Și uite că tocmai pe ăștia, care trăiesc pe pământul lor (al lor istoric!), îi iau ucrainenii cu povestka la oaste. M-am interesat: lume dintre majoritari, aptă să mânuiască arma, aproape că nu mai e în orașul de pe malul Dunării. S-au băjenit care și pe unde a putut: la Nord, sub Kiev, în Europa etc., doar să fenteze sistemul; că nu-i nimeni nebun să moară pentru o patrie căpușită de profitori. Au rămas românii etnici, dacă spun bine. Puţini, dacă nu cumva niciunul, mai au conștiinţa ca atare. Sunt în sensul acesta niște rudimente. Rudimente însă care, ziceam, continuă să practice o pronunţie uimitoare, o pronunţie care face din limba română (sintagma e de la Ion Caraion) un spectacol fără sfârșit. I-aș îmbrăţișa zgomotos pe stradă, i-aș recompensa cu câte o strângere de mână, cu câte un zâmbet, cu câte o cinzeacă sau bancnotă chiar, dacă m-ar ţine cureaua, fiindcă e de miracol să rămâi tu însuţi, cu ale tale (cele dintotdeauna, cele arhetipale, nu râdeţi) într-un mediu nu pur și simplu ostil identităţii tale, ci atacând – zilnic, prin zeci de tertipuri, uzual, de la bineţe la vorba pe care ţi-o aruncă de după gard

vecinul sau vreun trecător. Promoţia fratelui meu (mai mic decât mine cu nouă ani) e ultima care a mai învăţat într-o școală cu predare în limba română – fosta nr.

4, pe care a absolvit-o și mămica.

De grădiniţe nici nu mai vorbesc: au fost aspirate de imensa ventuză șovină, depusă pe tot sudul Basarabiei.

E ca într-un banc homeric: comisariatul te cheamă la război cu uniforma de-acasă, cu banii tăi și cu merindele proprii! Păi, de ce nu și cu „Kalașnikov”-ul inerent? Sau, de-a dreptul, cu blindata – cumpărată, să zicem, prin chetă, de la tot cartieru’? Ar fi și în logica pretenţiei, și pe deplin posibil la cum mișună acum armele în regiune…

Un fel de truvai de extracţie medievală (cu armura din surse proprii), dar aplicat la prostime, cum ar veni. Ne-am tăvălit cu frate-meu de râs: după ce ţara asta te lasă să mori de foame (ţi se chircesc timpanele ascultând ce zice lumea de-acolo despre Ianukovici și miliardele ţepuite de anturajul său), îţi mai cere și să mori pentru ea pe banii tăi!

O întrebare pentru guvernele de pe ambele maluri: ce faceţi cu românii somaţi să moară pentru șmecherii geopolitici din Ucraina și Rusia? Dacă vă mai spălaţi și de data asta pe mâini, poate vom înţelege în fine că democraţia nu-i decât un jemanfișism cu papion.

Ghenadie NICU, pentru FLUX

Închide televizorul şi întregul sistem va intra în colaps Este ușor de observat, dacă arunci un ochi pe Facebook și în blogosferă, că foarte mulţi au început să se trezească și și-ar dori ca lucrurile în ţara noastră să meargă mai bine și întreabă ce este de făcut, dar, din păcate, în același timp sunt îndoctrinaţi de propaganda nihilistă care curge în casele și sufletele lor prin intermediul televizorului. Din această cauză se adună foarte multă informaţie, se scrie și se citește mult, se comentează și mai mult, dar nimic concret nu se întâmplă.

Pentru a mișca puţin lucrurile, pentru a putea schimba ceva în ţara asta, primul pas ar fi să renunţăm la televizor.

Spunea cineva că presa este singura putere în stat care nu este aleasă democratic.

Experiment: Închide televizorul timp de o săptămână și ai să vezi cât de dependent ești.

Trebuie să vă mărturisesc că am scapăt de televizor acum aproape 5 ani. A fost o luptă, nu a fost atât de ușor.

A durat cam un an până am luat decizia să nu mai plătim abonamentul. La momentul respectiv, aveam doar un copil, însă mă simţeam atât de penibil când trăgea de mine să-i acord atenţie și îmi era atât de greu pentru că la tv era nu știu care meci de fotbal sau mă uitam în gura lui Mircea Badea. În fine, am decis să închidem contrac-

tul, și, deși nu mai plăteam, am avut semnal încă 6 luni.

Ne ispitea tubul și din când în când mai băgam cablul să vedem dacă l-au întrerupt. În fine, după 6 luni, l-au oprit și ne-am liniștit. Știu, îmi veţi spune că am exagerat, că puteam să îl folosesc cu discernământ ș.a.m.d. Nu există așa ceva, dacă vă studiaţi sincer, îmi veţi da dreptate.

Nici măcar 5% din totalul emisiei nu merită vizionat, se găsesc prea puţine lucruri bune amestecate cu prea multă mizerie. Mult timp mi s-a părut o nebunie să încerc să fac așa ceva, până am găsit un prieten care renunţase și el de câţiva ani la tv și asta pentru mine a fost argumentul decisiv, să știu că nu sunt singur, că nu sunt nebun.

Dacă vreţi să faceţi pasul, să știţi că nu sunteţi singuri și nici nebuni. Veţi câștiga

enorm. Începând de atunci biblioteca mea s-a dublat.

Am citit mult mai mult și am înţeles altfel ceea ce citeam.

Am avut timp pentru copii și în casă s-au auzit doar glasurile noastre, nu au mai intrat nepoftite toate nulităţile, pseudoevenimentele, pseudovedetele, nouvorba și dublugânditul presei deţinute de cei care ne-au colonizat ţara.

Da, oamenii sunt slabi și prizonierii războiului de gherilă al echipelor de marketing, dar dacă toţi ar renunţa la tv, credeţi-mă că l-ar oferi pe gratis, atât de mult au nevoie că acest aparat să fie în casele fiecăruia dintre noi. Pentru sistem, acest tub este cea mai bună și ieftină unealtă de propagandă și control.

Televizorul este rău, în primul rând pentru că este cronofag și are o forţă teribilă de subjugare a atenţiei, creează dependenţă și afectează creierul, în special al celor mici. Este o unealtă de propagandă fără asemănare în istoria omenirii. Sunt ferm convins că televizorul este vinovat, în mare parte, de situaţia tragică în care a ajuns omenirea. Omenirea este retardă la propriu din cauza televizorului, a fost adusă la un stadiu de îndobitocire

fără precedent și, după cum arată tehnologia viitorului (3D, holograme), asta este doar începutul. Dacă aţi văzut filmul Idiocracy, acolo se va ajunge.

Dar să revenim la titlul nostru: Închide televizorul și întregul sistem va intra în colaps.

Doar prin intermediul acestei tehnologii s-a putut ajunge ca scena politică, culturală, civică să fie plină de nulităţi. Toţi bufonii și pipiţele ar fi trecut neobservaţi.

Fără televizor nu s-ar fi putut câștiga popularitate atât de rapid – doar prin preluarea unui club de fotbal sau prin căsătoria cu un burtos cu bani.

Toate aceste nulităţi nu numai că nu ne reprezintă,

dar nu reprezintă nimic, nici măcar o minoritate anume – chiar și asta ar putea fi periculos. Ei sunt special aleși de către stăpânii noștri occidentali pentru a nu exprima nicio valoare, nici măcar una negativă. Ei sunt o negaţie pură, nu poţi atașa nicio valoare de coada lor. Ei sunt acolo doar să obstrucţioneze, să ocupe locul celor care ar fi putut fi ceva și ar fi putut face ceva. Ceva în care poporul s-ar putea regăsi, ceva de care ar putea să-și agaţe speranţele. Îmi veţi spune: ok închidem televizorul și ce rezolvăm? Ce punem în loc, ce valori, ce personaje?

Luaţi-o ușor. E prea devreme, trebuie să ieșim de sub vraja acestor nimicuri, aces-

tor nulităţi mai întâi, și după o vreme, după ce ne-am recăpătat bunul-simţ politic, putem merge mai departe.

Trebuie să se vindece infecţia. După ce ne-am vindecat de toată această mizerie, nemaiavând televizor, ne vom căuta reciproc, ne vom găsi, nu știu, poate la TNB, poate într-un parc și atunci vom vedea ce vom face mai departe. Vă garantez că va fi mult mai greu să manipulezi masele fără televizor. Pentru a manipula un subiect, în primul rând trebuie să-l izolezi.

Haideţi să facem primul pas, să închidem televizorul.

Este greu, dar se poate, este singura noastră șansă.

Atât timp cât luminile albastre vor fulgera pe tavanul camerelor din întreaga Românie, nimeni nu ne va putea scoate din mizeria politică în care suntem ţinuţi de o gașcă de personaje alese în mod special pentru forţa paralizantă a nulităţii pe care o răspândesc.

Va urma.

Pasul următor: să ne adunăm într-o mică comunitate bazată pe conștientizarea faptului că societatea actuală este în pragul colapsului din toate punctele de vedere.

Boschetarul Digital Sursa: Evită Colapsul

FLUX

8

Geopolitic

12 SEPTEMBRIE 2014

DUPĂ SUMMITUL NATO 2014

Militarizarea României? Înainte de summitul de săptămâna trecută, în Marea Britanie, scriam că, de 65 de ani, din 1949, NATO a apărat pacea, iar Rusia nu a făcut război. Și adăugam că s-ar cuveni, în următorii 65 de ani, părţile să schimbe locurile, adică Rusia să apere pacea și NATO să nu facă război. Și iată că vineri (5 septembrie – n. red.), înainte cu numai două-trei ore ca reuniunea organizaţiei să fi luat sfârșit, negociatorii Kievului, separatiștilor, Rusiei și OSCE au anunţat, la Minsk, armistiţiul de încetare a focului în estul Ucrainei. Rusia a oferit, astfel, pacea. La Doneţk, Lugansk și Mariupol tobele războiului au amuţit. Și tot vineri, ceva mai devreme, la Newport, liderii alianţei au anunţat extinderea și activizarea prezenţei militare a NATO în Europa de Est, plecarea la război a nouă dintre membrii săi, plus Australia, împotriva Statului Islamic din Irak și Siria (ISIS), precum și prelungirea șederii trupelor americane și aliate în Afganistan, după retragerea stabilită pentru 2014.

tan, Bucureștiul va trimite acolo alţi 440 de militari, instructori și agenţi de poliţie militară și că va prelua, în anii viitori, paza a două aeroporturi afgane. Această listă consistentă indică limpede faptul că ofertele făcute de președintele Traian Băsescu cu prilejul summitului de la Newport reprezintă un demers intensificat și precipitat de militarizare a României, o folosire probabil abuzivă a prerogativelor prezidenţiale de politică externă, acum, cu puţină vreme înainte de încheierea mandatului, iar acestea ar trebui să facă neîntârziat obiectul unor dezbateri și decizii în CSAT, Parlament și Guvernul ţării.

Sunt pregătiţi americanii să conlucreze cu Assad şi cu aliaţii săi spre a anihila califatul?

Un alt subiect la conferinţa de presă de după summit a fost Orientul Mijlociu. Răspunzând unor critici în

Tobele războiului se vor face auzite în România?

Prin urmare, spune NATO, aceleași tobe mute acum în Ucraina vor continua să se facă auzite în estul Europei, probabil cel mai tare în România. Astfel, în declaraţia finală a reuniunii din sud-vestul Angliei se arată că a fost aprobat un Plan de acţiune rapidă a NATO, pentru a contracara eventuale agresiuni din partea Rusiei și că Marea Britanie și alte șase state membre vor pune la dispoziţie forţe aeriene, navale și terestre cu cel puţin 10.000 de oameni, pregătite să acţioneze în orice stat NATO din Est, inclusiv în România. De asemenea, în același document final se menţionează că instalarea componentei din România a scutului antirachetă al alianţei din Europa va fi finalizată în 2015.

Apoi, la summit, președintele român a ofertat ca România să găzduiască un comandament NATO pe teritoriul ei, pe lângă cele două baze militare americane de la Kogălniceanu și Deveselu. Și tot la Newport, Băsescu a

mai făcut și alte oferte: crearea unui centru de exerciţii navale la Marea Neagră, cu flota României și cea a Bulgariei – „Marea Neagră o facem lac NATO” a declarat și hăhăit Băsescu la Newport, în ultima zi a summitului; a promis sporirea cheltuielilor militare la 2% din buget; a făcut oferta ca România să gestioneze un fond mutual, din care să se alimenteze programe de siguranţă cibernetică a Ucrainei, stat nemembru al alianţei (?!); în sfârșit, a anunţat că acum, când aliaţii încep să-și retragă și să ducă acasă soldaţii din Afganis-

legătură cu poziţia anterioară evazivă a Casei Albe, Obama a surprins asistenţa, afirmând fără echivoc că printr-un efort internaţional lărgit, inclusiv al ţărilor arabe, grupul extremist ISIS trebuie „înfrânt și eliminat”, la fel ca Al Qaida. Fără îndoială, schimbarea de ton a președintelui american a reflectat mânia dezlănţuită în toată America, după execuţiile televizate ale celor doi jurnaliști americani, faptul că opinia publică din SUA consideră ISIS ca o ameninţare existenţială la adresa securităţii naţionale a Statelor Unite. Ameri-

Vladimir Putin acuză occidentalii că utilizează criza din Ucraina pentru a „reanima” NATO Președintele rus Vladimir Putin i-a acuzat miercuri, 10 septembrie, pe occidentali că folosesc criza din Ucraina pentru a „reanima” NATO. „Criza din Ucraina care, în fond, a fost provocată și creată de unii dintre partenerii noștri occidentali, este utilizată în prezent pentru reanimarea acestui bloc militar”, a declarat Putin, făcând referire la Alianţa Nord-Atlantică, potrivit agenţiilor de presă rusești. În cursul summitului NATO de săptămâna trecută de la Newport, din Ţara Galilor, statele membre ale Alianţei au promis că vor menţine o „prezenţă continuă” în estul Europei, unde atitudinea Rusiei provoacă îngrijorare, în special pentru crearea unei forţe de reacţie ce poate fi desfășurată în câteva zile.

Acest Plan de reacţie are ca scop să „consolideze

apărarea colectivă”, misiuneacheie a NATO, fondată la începutul Războiului Rece în urmă cu 65 de ani. „Noi am spus deja, am avertizat că vom fi obligaţi să adoptăm în schimb măsuri adecvate pentru a ne asigura securitatea”, a afirmat președintele rus, în cursul unei reuniuni a oficialilor din complexul militaro-industrial și a membrilor Statului Major al forţelor armate ruse. „Mi-ar plăcea să nu existe accese de isterie după ce aceste decizii vor fi definitiv adoptate și când vor fi puse în aplicare”, a adăugat el.

Cu două zile înainte de deschiderea summitului Alianţei, autorităţile ruse au anunţat că își vor adapta „doctrina militară” până la sfârșitul anului, pentru a lua în calcul apariţia unor noi ameninţări, printre care și consolidarea prezenţei NATO la frontierele Rusiei.

Sursa: mediafax.ro

ca, toată, crede că ucigașii ISIS i-au eclipsat până și pe Al Qaida și că grupul extremist și califatul trebuie distruse de cei ameninţaţi direct, de turci, kurzi, irakieni și sirieni. Iar aici se ridică întrebări. Sunt pregătiţi americanii, Obama și Congresul să conlucreze cu Assad și cu aliaţii săi – Iran, Hezbollah, PKK-ul kurd și Moscova, aliata Damascului, spre a anihila califatul? Și, dacă ISIS va rezista, vom asista, cândva, la o întâlnire Assad-NATO, la Bruxelles, sau oriunde altundeva? Ce-i mai importantă, salvarea vieţii unor americani inocenţi sau pata de pe creier pusă în privinţa lui Assad? În ce privește retragerea din Afganistan în 2014, summitul a lăsat-o mai moale. Încă din urmă cu un an, reuniunea NATO de la Newport fusese planificată ca o sărbătoare marcând sfârșitul luptelor din acea ţară.

Dar socoteala nu s-a potrivit, nimeni nu mai crede că alegerile prezidenţiale de la Kabul vor avea loc anul acesta, că un nou succesor al lui Hamid Karzai va fi instalat și va putea semna un nou acord de securitate cu aliaţii. La Newport s-a vorbit deja de o retragere întinsă către 2016 și apoi de o asistenţă financiară pentru Afganistan de peste 4 miliarde de dolari anual. O sumă prohibitivă pentru NATO, pur și simplu risipită pe drumuri, într-o ţară sfâșiată de conflicte interne vechi de mii de ani, imposibil de controlat, cu guverne centrale impotente, cu un președinte corupt și hoţ, sau cum spunea un raport al CIA de la sfârșitul lunii trecute: „Criminalitatea, insecuritatea, guvernarea slabă, lipsa de infrastructură, neputinţa impunerii legii în toate părţile ţării, fac imposibilă creșterea economică viitoare a acestei ţări”. Și astfel, în ce privește eternul neîmblânzit Afganistan de pe agenda ultimelor cinci summituri ale alianţei, NATO nu a putut decât să constate, săptămâna trecută, că tot ce a izbutit a fost să-și adauge numele după Marea Britanie, fosta Uniune Sovietică și SUA, pe lista celor care au eșuat acolo.

Organizaţia naţională a foştilor ofiţeri şi agenţi din comunitatea de informaţii a SUA infirmă probabilitatea unei invazii ruse în Ucraina Ar mai fi multe de spus despre ultimul summit NATO. Ar fi de spus că starea conflictuală actuală NATO-Rusia ar trebui analizată la Bruxelles și Washington „la rece” și concluzionat că stridenţele nu fac și nu dau bine – mai degrabă, arată o lipsă de argumente. Că nimeni nu are nevoie de un alt război rece. Că Traian Băsescu

este o reclamă foarte proastă pentru alianţă, și că un alt escroc numit Poroșenko, din vânzător de ciocolăţele și acadele pentru copii, la Kiev, insultă inteligenţa oamenilor mari, încercând să le vândă gogoși megaumflate, la Newport – „Rusia va cuceri și Varșovia, Vilnius, Riga, Bucureștiul... așa se va întâmpla, nu există dubii” (?!). Ar fi de remarcat faptul că cei mai mici, estonienii, letonii, lituanienii, polonezii și suedezii, se isterizează, dar că cei mari, germanii și francezii, tac. De menţionat că 70% dintre americani nu cred că Rusia va invada Ucraina, ţările baltice sau Polonia, semnalează Ivo Daalder, fostul ambasador al SUA la NATO. Ar fi de spus – interesant, fără precedent – că nu a existat niciun comentariu serios despre summit, nici înainte și nici după el, în toată presa mare transatlantică, în TIME, New York Times, IHT, Le Monde, US News&World Report, The Telegraph, Frankfurter Allgemeine Zeitung etc. Că nimeni, bineînţeles cu excepţia lui Băsescu, nu scoate din buzunare acei 2% din buget promiși pentru alianţă, și că Statele Unite asigură, în continuare, 77% din cheltuielile ei. În sfârșit, poate ar fi de spus că organizaţia naţională a foștilor ofiţeri și agenţi din comunitatea de informaţii a SUA, majoritatea analiști, i-au trimis acum o săptămână o scrisoare lui Angela Merkel, a Germaniei, cu prilejul deschiderii summitului NATO din Anglia, și că, în document, se afirmă, printre altele: „Trebuie să vă informăm că acuzaţiile privind o mare invazie rusească a Ucrainei nu sunt susţinute de informaţii credibile. Informaţiile existente par, mai degrabă, să fi fost „confecţionate” politic, la fel cum s-a întâmplat în urmă cu 12 ani, pentru a se „justifica” atacul SUA în Irak. La acea vreme, noi, ofiţerii din serviciile americane de informaţii, nu am găsit dovezi privind armele de distrugere în masă din Irak. La fel, nu avem mărturiile unei invazii rusești nici acum.

Iar în urmă cu 12 ani, cancelarul Gerhard Schröder, având îndoieli în ce privește existenţa acelor arme irakiene, a refuzat să participe la atacarea acelei ţări. În opinia noastră, și dvs. ar trebui să aveţi suspiciuni în legătură cu acuzaţiile aduse de Departamentul de Stat și NATO, privind o invazie rusească în Ucraina... După opinia noastră, lui Poroșenko și Iaţeniuk ar trebui să li se spună deschis, în faţă, că admiterea Ucrainei în NATO nu există și că NATO nu are în intenţii să ducă un război cu Rusia, în beneficiul cârpitei în fund armate ucrainene”.

Organizaţia naţională amintită se află în California, la Sacramento, la Pacific, și spuneau pe vremuri niște băieţi cu chitare că în acel oraș vin și nu mai pleacă, niciodată, cele mai frumoase primăveri din lume.

Radu TOMA Sursa: cotidianul.ro

Externe

12 SEPTEMBRIE 2014

9

FLUX

Băsescu ameninţă să-l deconspire pe candidatul la prezidenţiale care „a aparţinut de alte instituţii”: „O să-l dezbrac public” Președintele României, Traian Băsescu, a afirmat acum câteva zile, în cadrul unui interviu la un post de televiziune, că printre „candidaţii anunţaţi” la alegerile prezidenţialele din noiembrie s-ar afla un politician care „a aparţinut de alte instituţii” fără a menţiona acest detaliu în CV-ul oficial. El l-a atenţionat pe respectivul candidat, fără a-l nominaliza, că va deconspira legăturii sale cu un serviciu de informaţii, dacă acesta nu o va face singur. „Sunt unii candidaţi la președinţie care tăinuiesc, ascund multe în CV-urile lor. O să-i dezbrac public”, a avertizat președintele, explicând că ia această măsură în numele transparenţei.

Astfel, aflat, oficial, în afara campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, președintele Traian Băsescu își anunţă deschis intenţia de a se implica în bătălia finală pentru desemnarea succesorului său, concluzionează publicaţia Gândul.

Băsescu a declarat la postul său tv favorit (B1) că politicienii care vor candida la președinţie trebuie să declare pe proprie răspundere dacă au fost sau nu agenţi acoperiţi a vreunui serviciu secret, scrie și Cotidianul. „Mai cred că și candidaţii au timp să-și completeze CV-ul dacă au fost cumva ofiţeri acoperiţi sau nu”, a spus șeful statului român. „Nu poţi să fii președinte și să ai dublă comandă”, a mai adăugat președintele. „Dubla comandă” ar fi, în opinia președintelui Traian Băsescu, riscul exercitării mandatului de președinte dacă acesta este câștigat de unul dintre candidaţii deja anunţaţi, fost ofiţer acoperit al unui serviciu de informaţii.

În acest context, Claudiu Săftoiu, fost director al Serviciului de Informații Externe (octombrie 2006 - martie 2007), actualmente membru PNL, a ţinut să precizeze că legea interzice devoalarea unui ofițer acoperit în orice circumstanțe, opinând că avertismentul președintelui Băsescu, care a promis că va dezvălui identitatea unui fost agent, este o replică politică. „Personal, consider că este o afirmație foarte riscantă. După cum știți, astfel de dezvăluiri atrag de la sine consecințe dacă există cu adevărat date, dacă există o astfel de realitate ca unul dintre candidați sau mai mulți să fi avut o astfel de activitate în trecut sau în prezent. Potrivit legii siguranței naționale, existența unor astfel de ofițeri acoperiți este considerată secretă”, a declarat Săftoiu pentru DC News.

El a subliniat că divulgarea identității unui fost sau actual ofițer acoperit este interzisă. „Nu există circumstanțe, cel puțin în ceea ce privește expunerea în viața publică, iar aces-

tea fac obiectul cel mult al unei anchete de Tribunal Militar, dacă se ajunge până acolo. Dar o astfel de amenințare cred că face parte din arsenalul replicilor politice al președintelui.

Mai departe, legislația, dacă lucrurile chiar se vor întâmpla, va duce la sancțiuni”, a mai spus liberalul.

Fostul șef al SIE crede că Băsescu face un joc politic, adăugând că „nu mă mai aștept de multă vreme ca președintele să aibă consecvență”.

Pe de altă parte, Costin Georgescu, fostul director al Serviciului Român de Informații (1997-2000), a declarat pentru DC News că foștii ofițeri acoperiți nu ar trebui să se implice în politica la nivel înalt pentru că ar face rău țării, serviciului de care au aparținut și lor înșiși. El a arătat că avertismentul președintelui Traian Băsescu este parte a unui joc politic și că o dezvăluire precum cea promisă de șeful statului va da curs unor speculații nesfârșite. „Eu am fost întotdeauna de părere că cei acoperiți nu trebuie să intre în zona înaltă a politicii. Nu e sănătos pentru nimeni. Nici pentru ei, nici pentru servicii, nici pentru țară.

Dacă a intrat în treaba asta trebuie să se oprească la un moment dat. Sigur, poți să fii ofițer acoperit, țara are nevoie, nu e nicio rușine, e corectă treaba respectivă, dar nu te mai bagi în politica la nivel înalt. Creează întotdeauna niște suspiciuni care nu sunt bune”, a spus Costin Georgescu.

Fostul șef al SRI a mai afirmat că cel vizat de avertismentul președintelui Băsescu va avea probleme în campanie din cauza unei asemenea dezvăluiri. „Părere mea este că îi strică campania respectivului. Unii au fost pe față ofițeri și imediat apare ideea și dosarul că a lucrat în Securitate și că a făcut nu știu ce, chiar dacă nu a făcut nimic, numai faptul că a lucrat în Securitate și a fost ofițer îi creează dezavantaje. Darămite că a fost acoperit și că se poate spune „da, dom’le, ți-ai folosit posibilitățile ca să ajungi candidat”. Începe un joc care nu e corect și desigur că adversarii politici îl duc până la capăt”, a mai spus Costin Georgescu.

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu consideră că avertismentul președintelui precum că va divulga numele unui ofițer

acoperit îi vizează pe principalii doi candidați la Președinție, Klaus Iohannis și Victor Ponta. „Domnul Băsescu nu a precizat în ce serviciu a fost ofițer sub acoperire respectivul candidat.

Nu a precizat dacă este vorba despre Securitate sau despre un serviciu românesc actual – SRI, SIE, STS, unitatea de protecție a MAI, contraspionajul militar.

N-a precizat, de asemenea, dacă nu cumva de un serviciu secret extern”, a declarat Cristian Tudor Popescu la Digi 24.

Jurnalistul a mai afirmat că astfel de avertismente fac parte din tehnica președintelui Băsescu, care de această dată „plusează” pentru că „vrea să ridice miza mediatică pentru momentul în care ar devoala acest nume”.

Cristian Tudor Popescu nu crede că dezvăluirea pe care ar

putea-o face Băsescu referitor la apartenența unui politician la un serviciu secret este neapărat o lovitură. „Dacă ar fi ofițer acoperit SRI sau SIE, asta o fi rău? E de natură să-l compromită în ochii cetățenilor? De ce, aparține Securității? Aparține unor instituţii ale statului român, perfect legale, care nu sunt poliții secrete, care ar fi problema? S-ar putea ca efectul sa fie poate chiar invers”, a opinat el.

Potrivit jurnalistului, afirmațiile președintelui sunt, deocamdată, „vorbărie” și „gargară de campanie”. Însă, crede el, dacă va pronunța un nume, cu siguranţă, șeful statului nu se va referi la candidați cu șanse reduse, care sunt „mize prea mici” pentru Traian Băsescu.

FLUX

O nouă Comisie cu o ierarhie discretă În noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker, România a primit unul dintre portofoliile cheie, acela al politicii regionale, atribuite eurodeputatei PSD, Corina Creţu.

Numirea Corinei Creţu a fost confirmată cu mai multe zile în urmă, adevărata surpriză fiind faptul că a fost desemnată totuși să conducă politica regională. Zvonuri anterioare sugerau că România, care are cele mai grave probleme privind absorbţia fondurilor comunitare, ar putea primi un alt portofoliu (ajutor umanitar) mai puţin complicat. În fine, în ciuda altui zvon care părea și mai bine întemeiat, francezul Pierre Moscovici a primit

portofoliul afacerilor economice și monetare. Faptul că supravegherea bugetelor naţionale a rămas în subordinea reprezentantului Franţei (ţară care a eșuat în tentativa de a controla deficitele), pare iarăși o concesie cu tâlc: exact aceia care au mai multe probleme au fost desemnaţi să se ocupe de ele. Se pare că la fel stau lucrurile cu portofoliul serviciilor financiare atribuite britanicului Jonathan Hill sau al migraţiei, care va sta în sarcina grecului Dimitris Avramopulos. Poate că zvonurile anterioare nu au fost o farsă de presă, cum susţine președintele Traian Băsescu, ci un mod mai subtil de a pune în evidenţă această realitate mai complicată și aceste opţiuni suprapuse.

De altfel, președintele Comisiei Eu-

ropene, Jean-Claude Juncker, a explicat că va institui o nouă structură, investind mai mulţi vicepreședinţi de proiect cu sarcina de a coordona activitatea mai multor comisari cu domenii înrudite. Este vorba de foști miniștri cu vederi strict conservatoare în materie bugetară. Președintele Comisiei a oferit, nu întâmplător, chiar acest exemplu: letonul Valdis Dombrovskis, prim-ministrul Letoniei din 2009, însărcinat cu dosarul afacerilor sociale și al euro, va coordona, în calitate de vicepreședinte al Comisiei, activitatea afacerilor economice de care se va ocupa direct Pierre Moscovici. Tot în sfera de autoritate a lui Valdis Dombrovskis se va găsi și domeniul politici regionale, atribuit româncei Corina Creţu. Desigur, președintele Comisiei a avut grijă să spună că nu e vorba de o ierarhie propriu-zisă cu „supercomisari și comisari de rangul al doilea”, dar tot el a precizat că vicepreședinţii de proiect au puterea de a controla orice iniţiativă a comisarului cu care lucrează. Vicepreședintele avizează toate proiectele înainte de a ajunge pe ordinea de zi a Comisiei. În sfârșit, Jean-Claude Juncker, pus în faţa atâtor obiecţii și întrebări, a mai dat de înţeles că niciun comisar nu va acţiona în numele ţării sale, ci exclusiv în calitatea de comisar european. Această decuplare a fost pusă în evidenţă și prin numiri cu valoare simbolică. Cristina Gheorghieva, de pildă, care provine dintr-o ţară lipsită de performanţe ca Bulgaria, a primit elo-

gii fără precedent pentru activitatea ei din Comisia anterioară și a fost numită vicepreședinte al Comisiei alături de echipa restrânsă de maximă încredere (Frans Timmermans, Valdis Dombrovskis, Jyrki Katainen, Andrus Ansip și Alenka Bratusek).

Sunt multe de discutat în legătura cu structura și componenţa noii Comisii, să remarcăm însă pe moment doar faptul că zvonurile care au creat tulburare la București au fost infirmate. Corina Creţu a fost numită comisar european în ciuda opoziţiei președintelui Băsescu și a partizanilor săi ireductibili. De asemenea, ea a fost numită în pofida faptului că fostul general de Securitate, Mihai Pacepa, a scris din SUA că ar fi posibil ca fosta consilieră a președintelui Ion Iliescu să fi fost recrutată de KGB cu scopul de a-l compromite pe generalul american Colin

Powell, secretar de stat între 2001 și 2004. Cu ani în urmă, președintele Traian Băsescu profitase de așa-numitele dezvăluiri ale altui agent al Securităţii care fugise la americani, Liviu Turcu, în eforturile sale de a pune capăt carierei europene a lui Varujan Vosganian. Se pare că noul președinte al Comisiei Europene, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, nu s-a speriat la fel de ușor ca predecesorul său de intrigile neguroase și imposibil de descâlcit ale fostelor reţele din timpul Războiului Rece. În rest, toate celelalte obiecţii împotriva Corinei Creţu pot fi discutate, așa cum e nevoie să se discute de fiecare dată cu luciditate critică, dar este bine că, în faţa suspiciunilor tulburi, au prevalat lucrurile vizibile și verificabile.

Politica trebuie să se facă la lumina zilei.

Sursa: Deutsche Welle

FLUX

10

Externe

12 SEPTEMBRIE 2014

Independenţa are drumuri diferite pentru Scoţia şi Catalonia UE este martoră la două mișcări puternice de independenţă, similare ca scop, dar diferite ca mod de acţiune. Acestea ar putea redesena harta Europei chiar anul acesta.

Scoţienii vor vota pe 18 septembrie într-un referendum pentru sau contra unei independenţe negociate cu Londra a Scoţiei, iar locuitorii din Catalonia, cea mai bogată regiune autonomă spaniolă, se vor duce pe 9 noiembrie la o „consultaţie publică”, deoarece referendumul pentru independenţă le este interzis.

Până la un anumit punct, drumurile spre independenţă sunt comune. Majoritatea politicienilor din ambele regiuni au orientare politică de stânga și se opun conservatorilor aflaţi la putere în guvernele de la Londra și Madrid.

De asemenea, vârsta minimă de vot, atât în Spania, cât și în Catalonia, a fost coborâtă de la 18 ani la 16 ani. Însă scoţienii permit oricărui rezident să voteze, pe când catalanii au impus o limită de reședinţă de minimum un an pentru cetăţenii UE și trei ani pentru cei din afara UE. Diferenţa esenţială dintre referendumul de independenţă din Edinburgh și cel din Barcelona este că Londra a fost de acord ca Scoţia să își poată negocia independenţa dacă rezultatul din 18 septembrie va fi în favoarea independenţei. În Spania, autorităţile din Madrid au refuzat orice negociere cu cele din Barcelona și au avertizat că actuala Constituţie spaniolă interzice secesiunea, iar din moment ce referendumul ar fi ilegal, o „consultare a publicului” va avea loc pe 9 noiembrie, care ar putea fi camuflată de alegeri regionale anticipate, scrie EUObserver.

PIB-ul per capita în Catalonia, regiune care înglobează aproximativ o cincime din avuţia ţării, este de 26.600 de euro, mai mare decât cel al Spaniei de 22.700 de euro. În septembrie 2012, guvernul spaniol a respins cererea din partea autorităţilor catalane pentru un „pact fiscal” care să acorde mai multă autonomie financiară regiunii cu 7,5 milioane de locuitori.

PIB per capita al Scoţiei, regiune cu o populaţie de 5,3 milioane de locuitori, este de 26.200 de euro, mai mic decât cel al Marii Britanii de 28.200 de euro, potrivit datelor pentru 2011

China va fi cea mai mare economie din lume în 2024, cu un PIB triplu faţă de cel din prezent China va depăși Statele Unite în următorul deceniu, devenind cea mai mare economie la nivel global, ca urmare a triplării Produsului Intern Brut (PIB), de la 10 trilioane de dolari în prezent, la 28,25 trilioane de dolari, potrivit unui raport al companiei de consultanţă IHS Economics din SUA.

ale Eurostat. Economia Scoţiei ar putea câștiga din producţia de petrol din Marea Nordului, care este deţinută în principal de acţionari străini. „Nu va exista moneda euro în Scoţia, doar dacă locuitorii vor aproba acest lucru în urma unui referendum separat”, consideră Alyn Smith, reprezentant al Partidului Naţional Scoţian, care se află în fruntea guvernului scoţian. El a dat exemplul Suediei, care a decis să nu adopte moneda euro. Smith a adăugat că partidul său se concentrează pe negocierile cu Westminster, care ar putea pierde o treime din teritoriu. În Spania, guvernul de la Madrid a refuzat orice negociere cu autorităţile catalane. „Am propus să organizăm un referendum folosind modelul scoţian, însă am fost refuzaţi de guvernul de la Madrid”, a spus Roger Albinyana i Saigi, secretarul catalan pentru afaceri europene externe.

Perspectiva independenţei Cataloniei a apărut după 2006, „ca rezultat al frustrării” din cauza guvernului central și a abordării „neo-centraliste” din partea acestuia, consideră Montserrat Guibernau, analist politic la Universitatea din Londra. „Consecinţa a fost o mobilizare politică care a generat o puternică mișcare de secesiune, cu un impact democratic puternic și care este în favoarea UE”, a adăugat Guibernau.

Prin comparaţie, PIB-ul SUA va crește la 27,31 trilioane de dolari până în 2024, de la 17,4 trilioane de dolari în prezent. „În următorii zece ani, economia Chinei se va îndrepta către o creștere mai rapidă a consumului, ceea ce va ajuta structura economiei naţionale, precum și creșterea din regiunea Asia-Pacific”, a declarat Rajiv Biswas, economist la IHS Economics.

De asemenea, compania de consultanţă estimează că economia Chinei va ajunge să însemne 20% din PIB-ul global până în 2025, în condiţiile în care în 2013 economia chineză a reprezentat 12% din PIB-ul global.

IHS a măsurat economia Chinei în dolari americani, diferită de metoda parităţii puterii de cumpărare, utilizată de alte institute de cercetare în trecut.

Metoda parităţii puterii de cumpărare este folosită pentru a măsura puterea de cumpărare a unei monede în raport cu o valută de referinţă internaţională, de obicei dolarul SUA, calculând o rată de schimb alternativă între cele două monede, care să reflecte diferenţele de preţ.

Sursa: Ziarul Financiar

Sursa: Ziarul Financiar

Tir cu rachetă ratat la manevrele NATO din Ucraina, la Marea Neagră O rachetă ucraineană Osa-M a creat marți, 9 septembrie, o situație neprevăzută în timpul manevrelor din Marea Neagră, la care participă o serie de țări membre NATO și Ucraina - Sea Breeze, relatează AGERPRES.

Epidemia de EBOLA ameninţă existenţa Liberiei Epidemia de Ebola ameninţă chiar existenţa Liberiei, a avertizat ministrul liberian al Apărării, Brownie Samukai, într-o intervenţie la Consiliul de Securitate al ONU, în condiţiile în care această ţară din Africa de Vest este cea mai afectată de virusul febrei hemoragice, potrivit MEDIAFAX.

O rachetă trasă de pe distrugătorul ucrainean Ternopol a căzut în apă, a ieșit la suprafață și s-a îndreptat spre o altă navă, dar nu a ajuns și a căzut din nou.

Acest episod a fost filmat și postat pe Youtube de marinari ucraineni, aparent, pentru a demonstra că starea armatei ucrainene lasă mult de dorit.

Din înregistrarea video se vede cum racheta a căzut dintr-o dată în mare, iar apoi și-a schimbat brusc traiectoria cu 90 de grade și a zburat în direcția fregatei canadiene Toronto, fără însă să o atingă. Doar printr-o întâmplare fericită a fost evitat un incident cu distrugeri majore și posibile victime.

Manevre navale Sea Breeze–2014, la care participă 12 nave de război și vase de alimentare din cadrul Ucrainei și NATO, au început luni în partea de nord-vest a Mării Negre, având ca obiectiv realizarea de antrenamente pentru stabilirea și menținerea securității navigației într-o zonă de criză. În paralel cu manevrele NATO, Rusia a procedat, în aceeași zi, la tiruri în Marea Neagră, utilizând baterii de rachete desfășurate pe coastă și avioane de luptă ale aviației navale. Un sistem mobil defensiv de coastă Bastion a distrus ținte la suprafață, instalate la sud-est de Sevastopol, unde se află baza Flotei Rusiei din Marea Neagră.

Patru avioane de luptă Su-24 din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră au lovit, de asemenea, ținte convenționale imitând un grup naval advers.

FLUX

„Existenţa Liberiei este grav ameninţată”, a declarat ministrul Brownie Samukai. Boala „se extinde ca un incendiu de pădure, devorând totul în calea ei”, a avertizat oficialul. Ţara „nu are suficientă infrastructură, logistică, expertiză profesională și resurse financiare pentru a face faţă epidemiei în mod eficient”, a constatat el.

Epidemia de Ebola, cea mai gravă de la identificarea febrei hemoragice, în 1976, a provocat 2.296 de decese din 4.293 de cazuri, dintre care 1.224 de decese în Liberia, a anunţat OMS într-un bilanţ întocmit la 6 septembrie. Aproape jumătate dintre cazurile mortale au fost semnalate în ultimele trei săptămâni.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, intenţionează să convoace o reuniune internaţională asupra Ebola la sfârșitul lunii septembrie, la New York, cu prilejul Adunării Generale a ONU, având ca scop să facă un apel pentru contribuţii în lupta

împotriva epidemiei din partea guvernelor, ONG-urilor și sectorului privat, a declarat purtătorul său de cuvânt Stephane Dujarric.

La rândul său, ambasadoarea SUA la ONU, Samantha Power, care prezidează Consiliul de Securitate în septembrie, a apreciat că „nimeni nu poate spune în acest moment că răspunsul internaţional la Ebola este suficient”.

Ea a apreciat că este necesară cooperarea între ONU, Banca Mondială, Banca Africană de Dezvoltare și guverne pentru „a examina modul în care să-și dubleze eforturile” pentru a controla epidemia.

Epidemia de Ebola, care generează deja temeri în lumea întreagă, riscă să continue să se extindă, urmând să se înregistreze mii de noi cazuri în Africa de Vest, a avertizat luni Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) de la Geneva. „Mai multe mii de noi cazuri de Ebola sunt așteptate în următoarele trei săptămâni în Liberia”, ţara cea mai afectată, a afirmat OMS. Organizaţia a declarat că se așteaptă la o „creștere exponenţială” în ţările în care există o transmitere intensă a virusului.

FLUX

Cultur=

12 SEPTEMBRIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

MULŢUMESC LUI DUMNEZEU CĂ I-AM MAI VĂZUT O DATĂ

Conacul urban al familiei Cazimir-Cheşco

(Pagini de jurnal)

26.IV.1994 Povestește Nic. Marciuc – cât a mai îngăduit cu TIR-ul în vama de la Albiţa, văzu multe.

Să zicem, 66 de găleţi cu ouă pe care 33 de ţărani din Cărpineni le duceau la târg la Huși. Într-un autobuz care nu avea atâtea locuri, 33, încăpuseră bieţii săteni cu cele 66 de găleţi cu ouă, ouă cu care colhozul agrarianului agresiv D. Creţu le plătește, în loc de bani, munca. Serviciul sanitar vamal le cere acte care să adeverească buna calitate a mărfii. Ţăranii sunt în derută, neavând atare certificate. Doamna de la control e de neînduplecat: „Vă întoarceţi și îmi aduceţi actul. Nu vă pot permite, pentru că pot rămânea fără lucru”. Tratative grele, îndelungi. În fine, sentimentul de milă își spune cuvântul: cărpinenii sunt lăsaţi să treacă, dar să nu plece mai departe de Huși, să nu inunde ei România cu albeaţa produsă de găinile colhozului agrarianului Creţu…

4.V.1994 Ieri, telefon de la Laurenţiu Ulici. Problema: să afle cine este ne-onestul director al editurii „Hyperion”. Din nou e revoltat Gellu Naum, care mai avusese conflict pe bază de piraterie cu această instituţie. (Întru aplanarea neînţelegerilor, plecaseră doi reprezentanţi ai „Hyperion”-ului. Marele suprarealist a primit ceva onorariu, în contul muncii prestate i s-a transportat și un televizor color.) Însă editura chișinăuiană continuă să lanseze opere literare traduse de Naum (de data aceasta un Stendhal), fără să-l pună la curent pe românizatorul lor. Unde mai pui că pentru respectiva lucrare (deocamdată, nu știu care) distinsul poet are încheiat contract cu editura „Moldova” din Iași.

Ulici nu avu cum să găsească pe cineva la telefon, la „Hyperion”. In corpore, personalul e într-un nedeclarat concediu forţat pe cont propriu, din cauza instabilităţii și tâmpeniilor de piaţă basarabeană. Îi voi telefona lui Valeriu Matei, să-l pun la curent.

Laurenţiu Ulici îmi spune că marea adunare a scriitorilor români va avea loc pe 16 mai la Teatrul Naţional din București. Suntem invitaţi și noi, vreo 6 persoane, însă pe cont propriu.

Cam costisitoare adunarea, dar să vedem…

12.V.1994 Prin Arcadie Suceveanu, care a fost la Cluj, Virgil Mihaiu îmi transmite (mai) recentul său volum de versuri „Paradis pierdut în memorie”. L-am și citit. Unele concetti – excelente.

Să zicem: „În tot acest crepuscul/ doar flama limbii tale/ îmi luminează cerul gurii” (Epifanie). Sau: „Trăiește în sărăcie/ ca să-și poată permite/ a scrie/ cuvinte ce mult au să-l coste”.

Iar autograful e următorul: „Invulnerabilului meu amic, poetului de anvergură Leo Butnaru – alte câteva poeme (predate, în majoritate, editurii acum 14 ani). Cu speranţa cât mai multor revederi fericite și cu cele mai bune sentimente – Virgil, 6 mai 1994”.

Cu Virgil și alţi colegi dragi sufletului meu e posibil să mă întâlnesc pe 16 mai, la București, la Adunarea generală a scriitorilor români (Teatrul Naţional). De la Chișinău, din câte am înţeles, vom pleca o ceată bună, numeroasă și pestriţă. Eu cu Ioan Mânăscurtă avem treburi cu dl Neţoiu: ne-a spus azi că ne oferă un film, două ale cărţilor pe care ni le încredinţează pentru editare.

Victor Prohin mă întreabă dacă mi-am văzut versurile și ghicitorile în revista „Liliput” care apare la Galaţi. Eu – strâng din umeri.

Victor îmi arată numerele acestei reviste (lea procurat de la librăria USM „Luceafărul”) în care sunt reproduse un poem și câteva ghicitori, cu menţiunea că au fost preluate din cartea mea „Papucei cu felinare”, tipărită încă în 1989.

Paștele blajinilor la Negureni. O noapte mânem la Orhei, la Costică și Liduţa Muntea-

nu. Superbă, generoasă familie. Costică – mereu aţos-ingenios, strigă peste gard către un nepot al doctorului Benea, frate cu poetesa Marcela Benea: „Bă Roman, ce ești tu, bre?”

Piciul (n-are nici trei ani împliniţi) răspunde ferm, sonor: „Eu sunt român!”. Alte istorioare cu generaţia/ generaţiile în devenire.

14.V.1994 Pe strada Ion Pelivan, fostă a Comunei, în atelierul pictorului Anatol Danilișin, de unde mă întorc, pe la miezul nopţii, cu două lucrări foarte frumoase – un ulei și o acuarelă oferite respectuos de amfitrion.

15-21.V.1994 Pe 15, duminică, plecăm la Adunarea generală a scriitorilor români, PAZ-ul USM. Echipa: Cimpoi, Vangheli, Suceveanu, M. I. Ciubotaru, N. Popa, Galaicu-Păun, Gârneţ, Ion Ciocanu cu frăţâne-său Vasile, Gh. Marin, Ar. Cupcea-Josu; sosiţi pe alte căi – V. Grosu și L. Bălteanu, I. Mânăscurtă… Drum aproape bun. La Bârlad ne așteaptă editorul german Ulrich Ianetzki, cu care ne întreţinem la primăria acestui străvechi târg moldav.

Popas îndoliat lângă crucea pusă pe locul unde s-au săvârșit inimoșii Doina și Ion AldeaTeodorovici.

La București, cazaţi în unul din căminele Ministerului Culturii, colţ Calea Dorobanţilor / Ștefan cel Mare, vizavi de restaurantul „Perla”. Condiţii modeste, de campanie, de bivuac literar.

Adunarea – la Teatrul Naţional, sala mare oferită gratis de domul director, prozatorul Fănuș Neagu. (Apropo, F. Neagu, împreună cu ginerele său, regizor aici, cică au întocmit următorul repertoriu de perspectivă: spectacolele „Cinsano de Berjerac”, „Livada cu vișinată” și „Risling al III-lea”, iar eu plusez: „Aligotello”).

Nu cutez să descriu ceea ce este imposibil de descris: o adunare a scriitorilor. Cvorumul lipsă. Din 1 800 de membri prezenţi circa 500… Derută, confuzie și niţică speranţă mocnind sub cenușa pe care prozatorul Dumitru Savu a adus-o într-o pungă tocmai de la ClujNapoca, cenușă pe care fosta conducere a USR să și-o presoare peste creștet. Fosta, dar și actuala conducere, deoarece s-a ajuns la următoarea soluţie: îi mai lăsăm pe ei încă pe un an, să-i vedem și să ne mai vadă…

Chef cu bere la Casa Vernescu. Eu, destul de răcit, cu mutra cam crispată de temperatură.

Discuţii cu Ion Stratan (pe cartea sa „Lux” îmi scrie: „Strălucitului Poet și Om de spirit Leo Butnaru, cu dragoste frăţească și urări din inimă”); deci, împreună cu Ion Stratan, Eugen Suciu, Lucian Vasilescu, Marian Drăghici stăm la o votcă (eu la o „Cola”) oferită de George Bocșa, „sponsorul tinerei generaţii”, precum îi zic cei de o seamă cu el. Apare și Marius Moisuc, dintre ultimele cărţi ale editurii „Princeps” oferindu-mi-o pe cea a lui Mircea Ciobanu „Regele Mihai și exilul românesc”, pe care distinsul autor și director al „Cărţii românești” îmi lasă un copleșitor, măgulitor autograf: „Poetului și prietenului Leo Butnaru, cu preţuire pentru arta lui”.

Alte îmbrăţișări frăţesc-colegiale și strângeri de mână cu Ioanid Romanescu (arată trist și bolnav), Traian Olteanu, Doina Cetea, Horia Bădescu, Florin Muscalu, Ion Cocora, Cezar Baltag, Virgil Mihaiu, Gellu Dorian, Gabriel Chifu, Marius Tupan, Laurenţiu Ulici, Anghel Dumbrăveanu, Horia Zilieru etc., etc.

Unii dintre chișinăuieni depun cereri de a fi primiţi în Uniunea Scriitorilor din România.

Deci, pe 16 și 17 mai 1994 fuzionăm cumva.

(Eu am carnet USR din anul trecut.)

Eu cu Ioan Mânăscurtă rămânem în vederea tratativelor cu editurile „Uranos” (datoare nouă, perfida, cu 6 mii de dolari) și „Colosseum”. Tratative grele, parţial reușite. Bucureștii – sufocaţi, asfaltul se topește, tocurile pantofilor de damă se înfig în clisa neagră-gri a trotuarelor încinse; sute de mii de sticle de „Pepsi”, „Cola” etc. băute de lumea nu prea bogată ca să plătească de la 250 – la 500 de lei per atare recipient…

La „Lăptăria lui Enache” a fost inaugurată și terasa „La Motor”. Liviu Husar – generos ca totdeauna. Duminică, la Lăptărie-Club de jazz l-am revăzut pe John Răducanu. De data aceasta era mai sobru și mai în formă.

Pe 19 mai, la 14.20, la Aeroportul Băneasa, așteptăm să urcăm în avionul de Chișinău.

Zborul e reţinut mai bine de 3 ore. Motivul: furtună în capitala de pe Bâc. Un pic afectat de votci mici în această pauză uriașă, Ioan Mânăscurtă întreabă pe câte vreun angajat la Bănesa: „Domnule, cum e posibilă furtună la Chișinău în lipsa noastră? De obicei, noi punem la cale furtunile de-acolo”.

Iar azi, 21 mai, de comun acord cu Andrei Burac, renunţăm de a încropi dolărași pentru călătoria la Taipei. De unde, de la cine adunăm circa 4 mii de dolari de căciulă (de iarnă) sau de pălărie (de vară)? Rămânem la iluziile necesare, gândindu-ne la posibilele șanse ce ne-ar surâde în anii ce vin…

27/28.V.1994 O fascinantă călătorie la Vatra Dornei, prin Ţara Dornelor și prin cea de dincoace de neguri, în Ardealul Bistriţei, Năsăudului. Invitaţia veni din partea primarului dornean Petru Ţăranu. Echipa – Gheorghe Vodă, Arcadie Suceveanu, Nicolae Spătaru, acest coleg dovedindu-se a fi și un bun șofer de cursă lungă și sinuoasă pe zigzagurile montane. Cazaţi la hotelul „Bradul” ce e prag în prag cu hotelul „Călimani”. În coasta blocurilor de locuit – izvoare cu ape minerale. Seara, coborând de pe culmi, miroznele de cetini și rășină îmbălsămează Vatra Dornei.

Multă poezie în toponimie și peisaj. Călătorie în satele Liniștea, Panaci (acesta, cică, ar putea avea legătură cu panaceul antic; medicul ce caută panaceul). Dl Ungurenu, patron al unor unităţi de producere a brânzeturilor, inclusiv a șvaiţerului, ne sponsorizează prima zi de sejur, ne face o utilă excursie prin încăperile unde se produc roţi mari, unele până la 60 de kilograme, de brânzeturi. Munţii: 12 Apostoli, Oușorul, Inelul etc. A doua zi, duminica, plecăm la Valea Bârgaielor (îmi vorbise Aurel Rău de ea; vale prin care, după expresia lui Lucian Blaga, curge poezia). Plecăm spre Bistriţa, unde ne întâlnim cu dl primar Toniuc, unul din cei care a câștigat alegerile pe lista ecologiștilor. Inginer de profesie, pare a nu se pricepe, deocamdată, la protocoale și discuţii cu de-ale lumii. Apoi demarăm spre Năsăud, oprindu-ne în Prislop, actuala comună Liviu Rebreanu, vizitând casa muzeu a autorului „Răscoalei”, „Pădurii spânzuraţilor”, „Ion” etc.

Ghid ne este dl Marian (?...), pedagog de profesie, născut la Bălţi, plecat de acolo pe când avea doar 2-3 ani.

De aici – spre Hordou, actualmente comuna Coșbuc, la casa-muzeu a Poetului ţărănimii.

Popas la Telciu, de unde e familia Gaftone, el – maior, soţia – funcţionară la primărie. Masă bogată, la sora dlui maior. Vizităm biserica din sat. Pe parcurs, găsesc o parafrază dulce-ironică pentru vorbăreţul nea Gicu: Statu-PalmăVodă-Cot. Trecem prin comuna Moisei. Impresionantă biserica-bijuterie, construită sub îndrumarea relativ tânărului paroh Paul Ioan Tomoioagă. Portretul acestuia, ca cel al unui ctitor din vremi apuse, e pe peretele din stânga a pronaosului. Nu ar fi o încălcare de canon bisericesc? Ce să-i faci… Mai întâi zugrăvim, în semn de omagiu, chipul patriarhului României, apoi pe cele ale episcopilor de regiuni și – de ce nu? – portretele celor mai simpli, mai modești slujitori ai cultului. Este, este aici și o nedorită deplasare de accente… Încolo, parohul Tomoioagă e demn de toată consideraţia. În faţa bisericii, dincolo de șosea și de cale ferată, se află monumentul celor 29 de jertfe, asasinate de hortiști în 1944. Monument sumar, realist-alegoric. Sculptorul Gheza cred că a fost un ovreu ungur. Precum la noi monumentele epocii postbelice au fost, în majoritatea lor, executate de alogeni oarecum împământeniţi, presupun că și cel de la Moisei intră într-un eventual context de conjunctură.

Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, situat pe strada Serghei Lazo, 24.

Primele informaţii documentare datează din vara anului 1855, când a fost cumpărat de la licitaţia organizată de Dumă lotul de pământ cu o suprafaţă de 1800 de stânjeni pătraţi de către soţia consilierului de colegiu Elisaveta Loran. Casa cu 11 odăi a fost construită după un proiect confirmat de Comisia de construcţii și Drumuri în noiembrie 1857, construcţia fiind terminată în 1858, an indicat în frontonul rezalitului. În curând Loran vinde casa principelui Mihai A. Cantacuzin, după care conacul intră în posesia Zamfirei Cazimir-Cheșco, care este vizitată aici de nepoata sa Natalia Cheșco, căreia soarta i-a hărăzit, pentru un scurt timp, să fie regina Serbiei. Printre ultimii proprietari ai acestei case se numără familia Asnaș.

Casa are realizată arhitectura faţadele în stil „empire turc”, având un amplasament deosebit de rar întâlnit: în mijlocul unei grădini, îndepărtată de aliniamentul străzii.

Este ridicată pe plan rectangular, cu două rezalite la faţadele alungite, ridicată pe un demisol înalt, din cauza căderii reliefului. Ferestrele casei sunt în segment de cerc, cu ancadramente, care pe faţada principală conţin în partea superioară o cornișă din motive florale. Intrarea are loc prin faţada de vest, realizată într-un nivel, printr-un rezalit, încununat cu un atic rectangular (posibil, de o provenienţă ulterioară construcţiei casei). Faţada principală, orientată spre est, apare sub forma unui edificiu cu două niveluri, cu o compoziţie simetrică din șapte axe, dintre care trei revin rezalitului central. Rezalitul are aspectul unui portic încununat cu un fronton triunghiular, interpretat sub forma unui cerdac turcesc, modificat în anii de utilizare inadecvată. Într-o penultimă fază a fost înzestrat cu trei ferestre în arc în plin cintru (o fereastră a fost schimbată mai târziu cu una rectangulară, mult mai amplă), cărora le corespund ferestre largi în arc în peretele demisolului. În plinurile dintre ferestre erau pilaștri, pe care se sprijinea o friză din motive florale, plasată sub cornișă, a cărei configuraţie curblinie acuză o lipsă a unor elemente de susţinere. Ferestrele laterale ale cerdacului au fost suprimate, una – astupată, iar prin alta – organizată intrarea din grădină prin cerdac.

Sub cornișa casei a fost plasată o friză din motive florale, care înconjoară perimetral pereţii, întreruptă doar de lezenele de la colţuri și rezalite.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Cultur=

12 SEPTEMBRIE 2014

Teatru românesc la Bucureşti şi Chişinău Nicolae ROŞCA

RITMURI ARITMICE Ceasul plecării vine sunând, Îl și simt uneori cum se apropie; Vă rog, editaţi-mi feciorul mezin Măcar într-o singură copie.

Am să-i spun c-am fost orb de iubire, Ca unul ce nu are nevoie să vadă; Am simţit cum trece prin inimă timpul, Cum simt nevoia pentru această spovadă.

Vom purcede-ndărăt către o primăvară, Legănată pe braţe de ierbi și de brize; Vom găsi doi feciori, ignorând o clepsidră, Iubindu-se'n taină printre fluturi și gâze...

Din negara crescută pân’ peste umeri Zbura-va în sus, sfârâind, câte-o dropie, Speriată de orbul cărunt, ca un munte, Dus de braţ de propria-i copie...

Am s-o rog să pășească atent printre iarbă, Să culeagă scoicile vechi și gaizele, Să ridice clepsidra, demult fără vlagă, Dar să nu sperie fluturii, gâzele...

Voi vedea ce-a rămas în clepsidră, pe fund Și-am să-mi spun ce gândește un om fericit: - Plec departe, copile, dar voi fi și acolo Orb de iubire, precum am trăit...

Ceasul plecării vine sunând, Îl și simt cum se apropie; Vă implor: editaţi-mi feciorul mezin Măcar într-o copie...

În perioada 11-28 septembrie 2014 are loc cel mai amplu schimb cultural între două Teatre Naţionale, cel din București și cel din Chișinău, în cadrul unui turneu de anvergură așezat sub un numitor comun, limba română. Cu această ocazie se vor juca 7 spectacole reprezentative din repertoriul celor două teatre.

Bucureștenii aproape că nu știu nimic despre Teatrul “Mihai Eminescu”, care este, după cum se arată în istoricul instituţiei, succesorul Teatrului Naţional din Basarabia, înfiinţat în 1920 „din iniţiativa unui grup de fruntași ai vieţii publice locale în frunte cu Sergiu T. Niţă, ministru al Basarabiei în Guvernul României (...)” și al Teatrului Academic de Stat „Pușkin” (1940-1990). În perioada interbelică aici s-au montat spectacole importante, iar printre cei care au fost la conducerea teatrului s-a aflat și George Topârceanu, notează Jurnalul Naţional.

Teatrul din Chișinău va prezenta în sălile Teatrului Naţional din București patru producţii. Ieri, pe scena Sălii Studio a Teatrului Naţional din București a avut loc prima reprezentaţie a turneului TEATRU ROMÂNESC LA BUCUREȘTI ȘI CHIȘINĂU, cel mai amplu schimb cultural între două Teatre Naţionale - „Ion Luca Caragiale” din București și „Mihai Eminescu” din Chișinău. În deschidere, Teatrul Naţional din Chișinău a adus în faţa publicului bucureștean unul din spectacolele de mare succes ale repertoriului curent, „Amorul dănţuie și feste joacă”. Pornind de la patru comedii shakespeariene, în care dragostea joacă în voie și le face feste celor cinci perechi de tineri îndrăgostiţi, regizorul Alexandru Vasilache a imaginat un scenariu teatral, muzical și coregrafic antrenant, bazat pe ritualuri și tradiţii ancestrale, în care jocul, gluma, portul popular și obiceiurile românești

îmbracă, cu har mioritic, hazul shakespearian, informează Teatrul „Mihai Eminescu” pe pagina sa oficială. „12 Scaune» după IIf și Petrov este următorul spectacol al Naţionalului din Chișinău, care se joacă astăzi, 12 septembrie, la Sala Studio. O comedie muzicală despre subiecte arzătoare: goana după avere și putere, minciuna, birocraţia, hoţia și corupţia. Pe cele douăsprezece scaune ale vestiţilor scriitori satirici vor lua loc aproape toţi actorii trupei, împreună cu directorul teatrului, Petru Hadârcă, tot el fiind și regizorul remarcabilei montări. „Copiii foametei. Mărturii» de Alexei Vakulovski, regia Luminiţa Ţâcu, programat pentru sâmbătă, 13 septembrie, la Sala Atelier, ne prilejuiește întâlnirea cu un spectacol răscolitor și un gen teatral mai nou, teatru-documentar.

O poveste plină de învăţăminte, despre sacrificiu, sinceritate, nobleţe și omenie, care adună mărturii tulburătoare cu privire la foametea din 1946-1947 și eroii ei, niște copii maturizaţi înainte de vreme, în condiţii inumane. Tânără regizoare transpune scenic cu sensibilitate și curaj un roman ce ţintește în autorităţile peri-

oadei staliniste. „Un spectacol care te face să tresari, să te cutremuri și să rămâi îngrozit”. În ultima zi a turneului de la București va fi prezentat spectacolul „Hronicul găinarilor», o admirabilă transpunere scenică a romanului lui Aureliu Busuioc, totodată o recidivă regizorală a artistului Petru Hadârcă, după premiera din 2011 de la Teatrul Naţional Radiofonic din București. Un spectacol amplu, viguros, actual, clocotind de viaţă, una dintre cele mai vitriolate povești despre hoţi, dar și despre puterea care avea să încurajeze și să legitimeze găinarii și găinăritul, într-o expansiune fără limite. „Un roman care trebuie citit, un spectacol care trebuie văzut. Pentru a trage concluzii în viaţa reală”, susţin organizatorii.

Teatrul Naţional „I.L.Caragiale”din București va prezenta, între 23 și 28 septembrie 2014, pe scena Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chișinău, trei spectacole, cu câte două reprezentaţii fiecare: „Dineu cu proști” de Francis Veber, „Sinucigașul” de Nikolai Erdman și „Micul infern” de Mircea Ștefănescu, spectacole ale unui turneu de anvergură, așezat sub un numitor comun, limba română.

FLUX

Moment istoric

„Cuminţenia Pământului” de Brâncuși, pusă în vânzare Una dintre cele mai semnificative opere brâncușiene aflată pe teritoriul românesc, „Cumințenia Pământului” – parte a unei colecții bucureștene particulare – a fost pusă în vânzare și va fi prezentată în cadrul expoziției private dedicate avangardei românești „Showcasing Romanian Avant-garde Art, from Private Collections, on exclusive display”, organizată de către Artmark cu prilejul vizitei unor importanți colecționari internaționali, informează casa de licitații într-un comunicat transmis AGERPRES. Opera face în prezent obiectul mai multor oferte de achiziție, unele aparținând unor colecționari români, altele provenind de la colecționari și instituții culturale internaționale. Întrucât capodopera este clasată în categoria Tezaur a Patrimoniului cultural național, Casa Artmark, în calitate de mandatar al proprietarilor, a debutat în 3 septembrie procedura de înștiințare a Ministerului Culturii în vederea exercițiului preempțiunii, conform obligațiilor legale.

Potrivit comunicatului, notificarea statului român de către Casa Artmark cu privire la punerea în vânzare a sculpturii lui Brâncuși, drept răspuns la ofertele existente pe piața internă și în cea internațională, creează acestuia ocazia de a păstra și muzealiza importanta capodoperă.

Realizată în 1907, „Cumințenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” și „Rugăciunea”, marchează cea mai apreciată perioadă de creație a artistului, în care acesta formula noi sensuri filozofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută. „Cumințenia Pământului” a fost cumpărată în 1911 de inginerul și iubitorul de artă Gheorghe Romașcu chiar de la artist, confiscată abuziv în 1957 de conducerea comunistă a Muzeului de Artă și retrocedată după 51 de ani și un proces îndelungat.

Actualmente, sculptura, realizată în calcar crinoidal – primul posesor al sculpturii povestea că știe de la Brâncuși că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Pari-

sului – este evaluată la suma de 20 de milioane de euro.

Cea mai importantă tranzacție recentă a unei opere de Brâncuși este adjudecarea în 2009 de către Casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn „Madame L.R.” pentru prețul de 26 de milioane de euro (fără comisioane și taxe incluse).

Ultima vânzare a unui Brâncuși, petrecută tot la Casa Christie’s, de data aceasta la New York, în iunie 2014, s-a soldat cu 5,4 milioane de euro pentru un simplu studio în ghips al viitoarei capodopere „Sărutul”.

Doina Lemny, cercetător la Centrul Pompidou din Paris, și Maria Rus Bojan, critic de artă și membru în comitetul de achiziţii al Tate Modern din Londra, consideră că sculptura „Cuminţenia Pământului” ar trebui să rămână în România și în acest sens s-ar putea face inclusiv o chetă naţională, potrivit MEDIAFAX. „Ce înseamnă «Cuminţenia Pământului»? Ce înseamnă «Cuminţenie»? Este inferioritatea femeii, care este într-o postură de pioșenie, de privire în sine însăși, de aplecare spre meditaţie. De aceea spun că această operă este o operă esenţialmente românească și ar trebui să rămână în România, cu toate sacrifici-

ile pe care le-am putea face noi acum. Eu știu că suntem într-o criză financiară și toată lumea este într-o criză financiară și că este foarte greu să credem că Ministerul Culturii ar avea bani să răscumpere această operă, dar o chetă naţională – după cum fac americanii și după cum se face în alte ţări – s-ar putea face, ca să recuperăm această operă și ca să poată fi văzută de toată lumea”, a spus Doina Lemny.

Cercetătoarea a vorbit și despre istoria acestei sculpturi, pe care o consideră a fi „momentul cheie” în creaţia lui Constantin Brâncuși, respectiv momentul în care acesta s-a desprins de mentorul său, Auguste Rodin. „A fost momentul cheie în creaţia lui Brâncuși, când el și-a dat seama că, rămânând alături de Rodin, nu avea decât să repete ceea ce Rodin a făcut și deci nu avea nimic original”, a explicat Doina Lemny.

Potrivit acesteia, intenţia lui Brâncuși a fost la momentul respectiv „reîntoarcerea la o metodă ancestrală, din epoca pietrei”. „La început de secol XX, Brâncuși reia această metodă (...) Cu atât mai mult cu cât Brâncuși nu desena înainte. Este unul din puţinii sculptori care sculptau direct.

Cioplea direct, fără schiţe.

Acesta are un avantaj pentru că îi dă timp sculptorului, artistului, să mediteze, îi dă idei.

Aceasta este frumuseţea actului artistic, piatra îi vorbește și nu este o figură de stil”, a spus Doina Lemny.

Guvernul României a aprobat în ședinţa de miercuri

memorandumul cu privire la demararea negocierilor în vederea achiziţionării sculpturii „Cuminţenia Pământului” de Constantin Brâncuși, prin exercitarea dreptului de preempţiune de către statul român.

FLUX

Programe

12 SEPTEMBRIE 2014

15

Luni SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.20 Reporter de gardă. 10.50 Bună seara! Talk-show. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.50 Desene animate.„Legenda lui Zorro”.

15.45 Profil de savant. 16.00 Art-club (рус). 16.30 Documentar. „Euromaxx”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Portrete în timp. Vasile Iovu. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. Ultimul episod. 22.20 Fotbal non-stop. 22.55 Documentar. „New York. Confidenţial”. 23.40 Știri pozitive. 0.10 Retrospectiva Festivalului Internaţional de Operă și Balet „Maria Bieșu”. 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4795 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alaturi 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Raţiune și simţire 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafirul negru, ep.1 15:00 Film: Cercul literar Jane Austen 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Terra Nova, ep.9 00:00 Serial: Dexter, ep.1, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:10 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30„Владимир Спиваков. Жизнь на кончиках пальцев” 16:20 „Верь мне”. Многосерийный фильм 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 Премьера. Елена Ксенофонтова, Кирилл Сафонов, Николай Чиндяйкин в многосерийном фильме „Хорошие руки” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Анатолий Папанов, Нонна Мордюкова в комедии „Инкогнито из Петербурга” 03:15 „Prima Oră” (R) 06:00 Новости. 06:15 Zoo Show.

07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 1 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости.

14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 1 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 „Autostrada”. 23:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:55 Час суда с Павлом Астаховым. 00:40 Știri. 01:05 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:58 INTERNATIONALES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN 10:34 LE JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:32 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:10 DESTINATION WEEK-END 13:37 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DANS L’ENFER DU PÔLE, BABOUCHKA 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:33 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:40 BOULEVARD DU PALAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ÉCHAPPÉES BELLES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 ALYSE ET CHLOÉ 2:19 ANAÏS 2:35 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 TEMPS PRÉSENT

16

Marţi SEPTEMBRIE

17

Miercuri SEPTEMBRIE

13

18

FLUX Joi SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 13.10, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial.„AGRODOLCE”. Ultimul episod. 9.45, 17.15 Desene animate.„Frumoasa adormită”. 10.15 Tezaur. 10.30 Baștina. Magazin agricol. 11.15 Accente economice. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.55 Fotbal non-stop. 15.30 Documentar. „360 grade GEO: Galicia, pescarii în pericol”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 22.20 În premieră. 23.50 Legendele muzicii. 0.10, 4.30 Diana Văluţă.

Spectacol muzical. 5.30 Știinţă și inovare.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 9.40 Natura în obiectiv. 10.10 Evantai folcloric. 10.50 Moldova în direct. 11.50, 17.45, 1.15 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.45 Fii tânăr!

15.30, 0.15 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989 în istoria Europei și RM. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.20 Avangaraj. 23.20 Cultura azi.

5.30 Accente economice.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 9.45 O seară în familie. 10.50 Moldova în direct. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.50 Focus. Magazin TV. 15.20 Documentar. „Arts 21”. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Sub același cer. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.20 Cultura azi. 23.10 „Nora”. Spectacol. 0.10 Portrete în timp. 0.40 Art-club (рус). 5.30 Focus. Magazin TV.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000. md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Sot de inchiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4796 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Trandafirul negru (r) 11:00 Film: Cercul literar Jane Austen (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafirul negru, ep.2 15:00 Film: Balada lui Lucy Whipple 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 MasterChef, ed. 1 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Terra Nova, ep.10 00:00 Serial: Dexter, ep.2, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Хорошие руки”. Многосерийный фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. „Время покажет” 16:15 „Верь мне”. Многосерийный фильм 17:05 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 Премьера. Елена Ксенофонтова, Кирилл Сафонов, Николай Чиндяйкин в многосерийном фильме „Хорошие руки” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Роберт Редфорд, Хелен Миррен в фильме „Расчет” 03:15 „Prima Oră” (R) 06:00 Știri. 06:25 Zoo Show. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 2 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 2 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 21:10 Magazin UEFA Champions League. 21:35 UEFA Champions League. 21:45 UCL “ Borussia Dortmund - Arsenal Londra”. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:35 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:28 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:37 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:39 DOCUMENTAIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 APPARENCES 22:45 APPARENCES 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 THALASSA / FAUT PAS RÊVER 2:48 LE POINT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 LES LIMIERS

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Sot de inchiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4797 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Trandafirul negru (r) 11:00 Film: Balada lui Lucy Whipple (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafirul negru ep.3 15:00 Film: O iubire perfectă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Eroi de sacrificiu 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Terra Nova, ep.11 00:00 Serial: Dexter, ep.3, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30„Хорошие руки”. Многосерийный фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. „Время покажет” 16:15„Верь мне”. Многосерийный фильм 17:05„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 Премьера. Елена Ксенофонтова, Кирилл Сафонов, Николай Чиндяйкин в многосерийном фильме „Хорошие руки” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Дмитрий Щербина, Евгения Крюкова в боевике „Три дня вне закона” 03:20 „Prima Oră” (R) 06:00 Новости. 06:25 Zoo Show. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 3 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 3 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 21:10 UEFA Champions League. 21:45 UCL “Bayern Munchen - Manchester City”.

23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:35 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:26 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:29 CURIEUX BÉGIN 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 MAGAZINE 13:38 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE / MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:39 LE MÉTIS DE DIEU 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE GRAND TOUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA FAMILLE KATZ 1:46 LA FAMILLE KATZ 2:38 TEMPS PRÉSENT 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES LIMIERS

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Sot de inchiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4798 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Trandafirul negru (r) 11:00 Film: O iubire perfecta (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafirul negru ep.4 15:00 Film: Vieţi furate, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Fotbal Europa League: Dinamo Zagreb - Astra Giurgiu 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Terra Nova ep.12 00:00 Serial: Dexter, ep.4, sezon 7 01:00 Fotbal Europa League: Dinamo Zagreb - Astra Giurgiu (r) 02:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 03:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Хорошие руки”. Многосерийный фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. „Время покажет” 16:15 „Верь мне”. Многосерийный фильм 17:05 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 Премьера. Елена Ксенофонтова, Кирилл Сафонов, Николай Чиндяйкин в многосерийном фильме „Хорошие руки” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Юрий Соломин, Петр Вельяминов в остросюжетном фильме „Сувенир для прокурора” 03:10 „Prima Oră” (R) 06:00 Новос ти. 06:25 Zoo Show. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 4 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 4 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 L’ÉPICERIE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 HEP TAXI ! 13:42 GÉNÉRATION TANGUY 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 FORTIER 15:48 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:39 MAGAZINE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 PRÉSUMÉ COUPABLE 23:38 AMAL 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:49 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:38 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE / MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES LIMIERS

FLUX 19

14

Programe

12 SEPTEMBRIE 2014

Vineri

20

SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 6.45 Tezaur. 7.10, 1.20, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 9.40 Dor. Program muzical. 10.10 Cultura azi. 10.55, 4.30 Moldova în direct. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.50 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 15.15 Erudit-cafe. 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-show. 21.25 Stil nou.

22.20 Fii tânăr! 23.05 Documentar. „Misterul materiei negre”. 0.10 Program muzical. 1.00 Legendele muzicii. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Sot de inchiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4799 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Trandafirul negru (r) 11:00 Film: Vieţi furate, partea I (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafirul negru, ep.5 15:00 Serial: Vrăjitoarele din Oz, partea 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.1 23:00 Film: Avocatul din limuzină 01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Хорошие руки”. Многосерийный фильм 14:25 „Добрый день” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Премьера. „Время покажет” 16:15 „Заговор диетологов” 17:05 „Жди меня” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:45 „Moldova are Talent 2” 23:45 „ДОстояние Республики” 01:50 „Primele știri” (rus) 02:05 „Вечерний Ургант” 02:50 „Городские пижоны”. Премьера. „Дэвид Боуи” 03:50 Фрэнк Синатра, Ширли Маклейн в фильме „Канкан” 06:00 Știri. 06:25 Zoo Show. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 След. Детектив. Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом Астаховым.

17:20 Понять простить. 18:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:39 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:30 AL DENTE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 À LA VIE, À LA MODE 13:42 AFRIQUE, LE DEFI VERT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LA FAMILLE KATZ 15:46 LA FAMILLE KATZ 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:39 ÉPICERIE FINE 20:06 LES CARNETS DE JULIE 21:04 ACOUSTIC 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BOULEVARD DU PALAIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 QUAND L’AMOUR S’EMMÊLE 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VOYAGE DANS LE POTAGE 4:30 VOYAGE DANS LE POTAGE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă SEPTEMBRIE

21

Duminică SEPTEMBRIE

6.05, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Misterul materiei negre”. 7.10, 2.00 „O noapte furtunoasă”. Spectacol al teatrului „Satiricus I.L. Caragiale”. 8.50 Videoteca copiilor. 9.05 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.55 „Nova Latinitas”. Festival-concurs internaţional de muzică și dans.

15.00 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989 în istoria Europei și RM. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Documentar. „Global 3000”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecţie. Nina Crulicovschi, interpretă. 22.20 Film. „PREȚUL IUBIRII”. 0.10 Fii tânăr! 0.55 Avangaraj. 3.40 Știri pozitive. 4.30 Bună seara! Talk-show.

6.05, 21.00, 0.10 ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Drumeţii”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Portrete în timp. 8.40 Dialog social. 9.00 Domnului să ne rugăm! Transmisiune în direct. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Un pas spre sănătate. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „360 grade GEO”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45, 1.15 O seară de romanţe cu frunze de dor... alături de Ion Druţă. Spectacol literar-muzical. Tezaur. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 „O înţelegere cu anii am să fac”. Anișoara Puică. Spectacol muzical. 21.25, 5.30 Identitate Basarabia. La cules de îngeri cu Ecaterina Ajder. 22.20 Festivalul Etno Balcanic. Selecţiuni. 23.40 Documentar. „Global 3000”. 0.20 Erudit-cafe. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Sot de inchiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4800 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Doamne de poveste (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Toate pânzele sus, ep.9 11:15 Videoclipuri 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: MasterChef (r) 15:15 Film: Conflict în familie 17:00 Vocea României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Riddick 23:00 Film: Super-rai 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Film: Super-rai (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:00 Новости 06:10 Остросюжетный фильм „Муж собаки Баскервилей” 07:20 Нонна Мордюкова, Николай Рыбников в фильме „Семья Ивановых” 09:05 „Играй, гармонь любимая!”

09:45„Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Владимир Меньшов. „С ним же по улице нельзя пройти...” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 „В наше время” 14:15 Екатерина Савинова, Анатолий Папанов в фильме „Приходите завтра...”

15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 „Приходите завтра…” Продолжение 16:15 Елена Сафонова, Сергей Жигунов в фильме „Принцесса на бобах” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Принцесса на бобах”. Продолжение 18:30 Премьера сезона. „Ледниковый период” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45 „Что? Где? Когда?” 01:05 Леонид Филатов, Татьяна Догилева, Александр Ширвиндт, Валентин Гафт в фильме „Забытая мелодия для флейты” 03:15 Питер Фонда в приключенческом фильме „Грязная Мэри, Безумный Ларри” 04:45 „Пока все дома” 6:00 Știri. 6:30 Zoo Show. 7:00 Știri.

7:30 Zoo Show. 8:00 Știri. 8:25 Zoo Show. 9:40 Понять простить. 10:40 Невидимки. Детектив. Россия 2010 13:45 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:15 Большая разница. 21:15 Невидимки. Детектив. Россия 2010 0:00 Новости. 0:15 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:24 LE BEAU VÉLO DE RAVEL 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 OUTRE+Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRICO CLUB 10:35 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:43 YAKARI 10:55 YAKARI 11:08 MARCELINO 11:32 ARTZOOKA ! 12:03 7 JOURS SUR LA PLANETE 12:30 TOUT LE MONDE DEHORS 13:00 FLASH INFO 13:02 FALÒ 13:30 ÉPICERIE FINE 13:59 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 DESCENTE EN CUISINE 17:00 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:41 THALASSA / FAUT PAS RÊVER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’ÉTÉ INDIEN 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 SIGNATURE 1:56 SIGNATURE 2:51 D6BELS ON STAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 LE POINT

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Sot de inchiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4801 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Doamne de poveste (r) 03:30 Dincolo de poveștiri (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Toate pânzele sus, ep.10 11:00 Film: Prietenii copilăriei mele 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Motelul iubirii 15:15 Film: Conflict în familie (r) 17:00 Film: Piaza rea 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Escape Plan: Testul suprem 22:45 Film: Kill Bill: Volumul 1 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:45 Film: Kill Bill: Volumul 1(r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 05:30 Наталья Варлей, Георгий Вицин в музык альнй комедии „Большой аттракцион” 06:00 Новости 06:15„Большой аттракцион”. Продолжение 07:10 Евгений Леонов-Гладышев в фильме „Молодые люди” 08:25 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. „История российской кухни” 12:55 „Точь-в-точь” 15:30 Премьера. „Большие гонки” 16:55 Премьера сезона. „Черно-белое” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 Премьера. „Своими глазами” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza saptamanii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20 Премьера сезона. „Три аккорда” 01:25 „Политика” 02:20 Тони Кертис в комедии „Прощай, Чарли” 6:00 Новости. 6:15 Zoo Show. 7:00 Новости. 7:15 Zoo Show. 8:00 Новости. 8:20 Понять простить. 9:30 Magazin UEFA Champions League. 10:00 „Autostrada”. 10:30 Большая разница. 11:25 Невидимки. Детектив. Россия 2010 14:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:15 Невидимки. Детектив. Россия 2010 23:00 Большая разница. 0:00 Новости. 0:15 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:25 WARI 7:55 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRICO CLUB 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:43 YAKARI 10:55 YAKARI 11:08 MARCELINO 11:30 TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 JOUR DE RUGBY 13:00 FLASH INFO 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:44 UN AIR DE FAMILLE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ 19:40 AFRIQUE, LE DEFI VERT 20:37 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA DISCRÈTE 23:30 MIGRAINES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 PRÉSUMÉ COUPABLE 2:38 LA FIN DE PINKY 2:51 FOOT! 3:21 FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

12-19 septembrie Berbec E o săptămână norocoasă, în care oportunităţile de a face bani aproape că te vor surprinde și chiar pune pe gânduri prin frecvenţa și lejeritatea lor. Relaxează-te și profită de această perioadă benefică.

Taur E nevoie să aduci o scânteie în viaţa ta, luând o decizie clară pe plan sentimental. Dacă aștepţi răspuns privind partea financiară a unei afaceri, tranzacţii etc., sunt șanse mari că acesta să fie unul favorabil.

Gemeni Poate că nu te afli în cea mai bună situaţie financiară, însă vei obţine suficient cât să îţi poţi rezolva problemele. Atenţie la persoanele cărora le permiţi să intervină neinvitate în viaţa ta!

Rac Folosește-ţi intuiţia și fii receptiv/ă la tot ce se întâmplă înainte de a te decide să faci o investiţie financiară.

O persoană timidă și lipsită de încredere va avea nevoie de sprijinul tău.

Leu Dacă ai de recuperat o datorie veche de la un prieten acum e momentul să „îl tragi de mânecă”. Îţi poţi întâlni marea iubire. Tot ce trebuie să faci este să ieși din casă și să fii atent/ă la semnalele celor din jur!

Fecioară Vei avea mult de muncă și e bine să nu amâni nimic. Atât tu, cât și partenerul tău, aveţi nevoie de o schimbare de peisaj. Mergeţi la cinema, vizitaţi-vă prietenii, faceţi orice vă ţine împreună, dar departe de casă.

Balanţă Nu va exista nicio limită în privinţa câștigurilor financiare pe care le poţi obţine. Tot ce trebuie să faci este să iai decizii inteligente. Deschide-ţi inima și sufletul! O persoană dragă încearcă să îţi facă niște dezvăluiri.

Scorpion Vei avea o săptămână ușoară, în care nu va trebui să depui prea mult efort pentru a te simţi bine. Vei descoperi că problemele de acasă au soluţii mai simple decât îţi imaginai.

Săgetător Vei avea parte de unul dintre acele momente când îţi permiţi să fii complet iraţional/ă pentru că, tocmai din acest motiv, lucrurile vor merge perfect pentru tine. Pe plan financiar lucrurile nu vor fi chiar atât de roz.

Capricorn Este recomandabil să nu refuzi nicio invitaţie, pentru că una dintre ele te poate aduce faţă în faţă cu persoana alături de care îţi vei petrece restul vieţii. Vei primi laude la serviciu, posibil însoţite de un stimulent financiar.

Vărsător Îţi permiţi să fii impulsiv/ă! Vei descoperi că relaţia cu persoana iubită funcţionează mai bine decât îţi imaginai și că nu aveţi nevoie, amândoi, decât de mai mult timp împreună.

Peşti Relaţia de cuplu are nevoie de mai mult zâmbet, de mai multă joacă și distracţie. Acordă-i persoanei iubite tot timpul tău liber și încearcă să redevii persoana care erai când v-aţi cunoscut.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 932 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

FARMACIA NATURII Perele Perele sunt delicioase și o variantă perfectă pentru un desert sănătos. Iată câte calorii conțin și ce valori nutriționale au aceste fructe.

100 de grame de pere conțin 58 de calorii, 13,81 g carbohidrați (11% doza zilnică recomandată), 0,38 g proteine (<1% DZR), 0,12 g grăsimi (0,5% DZR) și 3,10 g fibre alimentare (8% DZR).

Vitamine: - Vitamina B3: 0,157 mg (1% DZR) - Vitamina B5: 0,048 mg (1% DZR) - Vitamina B6: 0,028 mg (2% DZR) - Vitamina B2: 0,025 mg (2% DZR) - Vitamina B1: 0,012 mg (1% DZR) - Vitamina A: 23 UI (1% DZR) - Vitamina C: 4,2 mg (7% DZR) - Vitamina E: 0,12 mg (1% DZR) - Vitamina K: 4,5 mcg (4% DZR).

Electroliți: - Sodiu: 1 mg - Potasiu: 119 mg (2,5%).

Minerale: - Calciu: 9 mg (1% DZR) - Cupru: 0,082 mg (9% DZR) - Fier: 0,17 mg (2% DZR) - Magneziu: 7 mg (2% DZR) - Fosfor: 11 mg (2% DZR) - Zinc: 0,10 mg (1% DZR).

Fitonutrienți: - Beta caroten: 12 mcg - Beta criptoxantină: 2 mcg - Luteină: 45 mcg.

Cum consumi caloriile dintr-o sută de grame de pere Pentru a consuma caloriile respective trebuie să mergi pe jos 16 minute, să alergi șapte minute, să înoți cinci minute sau să mergi cu bicicleta nouă minute.

Ziarulevenimentul.ro

“De mai bine de 2000 de ani, pâinea a stat la baza alimentaţiei: până și postul negru înseamnă apă și pâine.

Indiferent de statutul social sau financiar, de pregătirea profesională, vârstă, preferinţe alimentare sau religie, pâinea are locul său pe masa fiecăruia: există pâine rustică, rotundă și rumenă, coaptă pe vatră, dreptunghiulară, ca un cozonac, asezonată cu toate seminţele și mirodeniile pământului; chifle, cornuri, baghete, franzele, ciabatte, lipii”, spune nutriţionista Mihaela Bilic. “În sudul Italiei – sărac – al sfârșitului de secol XIX, regele Umberto și regina Margherita au fost serviţi cu pizza de Raffaele Esposito, care a avut inspiraţia să pună sos de roșii, brânză și busuioc pe un blat de pâine. Așa a luat naștere un deliciu culinar care a cucerit planeta. Și lordul John Montagu, 4th Earl of Sandwich a folosit pâinea când a avut nevoie de o gustare practică, ușor de luat în timpul jocului de cărţi.

Nu putem și nu trebuie să concepem viaţa de zi cu zi fără o bucată de

pâine, pentru că organismul nostru funcţionează pe bază de glucoză, iar pâinea este cea mai banală și mai accesibilă sursă de glucide. Și creierul, și mușchii consumă exclusiv glucoză, prin urmare, în alimentaţia noastră zilnică trebuie să existe produse care conţin glucide (carbohidraţi): pâine, cereale, mălai, paste făinoase, orez, cartofi, fasole, mazăre. Amidonul din aceste alimente este format din lanţuri lungi de glucoză care se absorb lent în sânge și furnizează organismului “combustibilul” de care are nevoie timp de 2-3 ore după masă.

Pâinea nu numai că “ţine de foame”, dar o cantitate mică de pâine, prezentă la fiecare masă, ajută la slăbit pentru că “lipidele ard în focul glucidelor”, este un slogan celebru al nutriţiei care confirmă rolul esenţial al glucidelor în alimentaţia noastră chiar și atunci când e vorba de diete.

Pâinea este “garnitura” banală pentru proteine și lipide, adică pentru carne, brânză, ouă, unt. Orice mâncare este mai gustoasă cu pâine și acest lucru are o justificare știinţifică solidă. Nu există în natură un aliment complet, de aceea trebuie să asociem produsele între ele pentru a obţine o masă echilibrată.

Carnea, peștele, brânza, ouăle,

untul, nu conţin glucide, prin urmare se combină armonios cu pâine, orez, paste, mămăligă sau cartofi."

Mihaela Bilic mai spune că «Pâinea conţine glucide complexe (amidon), proteine, vitamine din grupul B și minerale (fier, magneziu, calciu) și fibre. Pâinea contribuie la echilibrul alimentar, favorizează buna funcţionare a sistemului digestiv, ameliorează metabolismul glucidelor și lipidelor, oferă protecţie împotriva cancerului.

Nu pâinea în sine îngrașă, ci cantitatea în care o consumăm. Cu un aport mediu de 230 cal/ 100 gr. nu putem spune că pâinea e vinovată de kilogramele în plus atât timp

Machiajul rezistent pe timp de toamnă apropiate de nuanța pielii tale, astfel dacă fardurile se întind, să nu se vadă un contrast puternic în caz de vreme ploioasă, până reușești să ajungi în fața unei oglinzi și să repari problema.

Crema hidratantă înainte de toate Fie vară, toamnă sau iarnă, pielea trebuie hidratată mereu. Așa că înainte să aplici fardurile, nu uita să te dai și cu crema sau serul zilnic. Machiajul rezistă mai bine pe o piele hrănită în profunzime.

Ruj sau gloss?

Fondul de ten, în strat subțire Încearcă să folosești fondul de ten într-un strat cât mai subțire. Sau chiar mai bine de atât, dacă ai un ten curat, fără probleme, o cremă BB este de ajuns, pentru uniformizare și strălucire.

Machiajul ochilor, în culori naturale

Rujul ar trebui să fie alegerea de bază toamna aceasta. Dacă vrei strălucire apelează la unul cremos, însă cea mai bună idee este să folosești unul mat, care este și waterproof.

Cu blush sau fără?

Este indicat să folosești un blush cremos ori sub formă de spumă. Se întinde foarte ușor și rezistă mai mult timp pe piele, chiar și în condiții de vreme urâtă.

Este ideal să folosești culori nude, cât mai

și ploaie, și totuși, ușoară, să poată fi strecurată în geantă atunci când soarele își arată ultimele raze.

Alege o jachetă din piele cu adevărat spectaculoasă. Poţi uita (cel puţin până în octombrie) de haina cu blană

Un birou decorat cu plante îi face pe angajaţi mai fericiţi şi mai productivi Folosirea plantelor la decorarea spaţiilor de lucru crește productivitatea cu 15%, deoarece angajaţii au o percepţie pozitivă asupra calităţii aerului, se pot concentra mai bine și sunt mai mulţumiţi de mediul lor de lucru, arată un nou studiu, citat de Mediafax.

Glamourmagazine.ro

Romanialibera.ro

Zilele sunt încă extrem de călduroase, dar serile aerul din jur se răcește treptat și, uneori, poţi avea chiar parte de o repriză de ploaie: cum te îmbraci în aceste condiţii.

Noi am găsit răspunsuri la aceste dileme.

vă a toamnei. Da, nicio zi de toamnă nu poate trece ușor fără o eșarfă spectaculoasă. Poate fi din cașmir, mătase sau chiar bumbac, uni sau cu imprimeuri: important este să fie suficient de mare încât, la nevoie, săţi acopere părul de vânt

Revistafelicia.ro

de oaie. Mizează pe o jachetă din piele, perfectă pentru serile mai reci, dar, totodată, nu întratât de grea încât să ai impresia că te-ai sufocat.

Poţi alege și o variantă vintage.

Avantaje.ro

Piese perfecte pentru început de toamnă

verul colorat. Împletit ca și cum ar fi ieșit din mâinile bunicii, cu modele inspirate de serile de ski sau, pur și simplu, negru, din lână, cardiganul te va feri cu ușurinţă de zilele cu vreme instabilă.

Alege tonurile de pământ. Da, culorile aprinse ale verii și jeanșii albi mai pot sta deoparte o vreme. Și plusează cu o geantă enormă, în nuanţele frunzelor ruginite, în care poţi căra și eșarfa, dar și ochelarii de soare sau pantofii cu toc de care ai nevoie la recepţia simandicoasă de seară.

Eșarfa reprezentati-

cât mezelurile conţin, în medie, 350 cal/ 100 gr., iar cașcavalul – 380 cal/ 100gr. O banală felie de pâine are 80 cal, ceea ce, raportat la o raţie calorică obișnuită de 2000 cal/zi, nu reprezintă un pericol.

Glucidele sunt esenţiale supravieţuirii și funcţionării optime a organismului uman, așa că, indiferent de vârstă, greutate sau regimul alimentar, oferiţi-vă zilnic bucuria de a mânca o bucată de pâine. Fie că este albă, neagră, cu seminţe, cu tărâţe, cu ierburi aromate, cu ulei, cu lapte, alegeţi-o în funcţie de preferinţele voastre. Nimic nu poate fi mai gustos și mai sănătos!"

Cercetătorii spun că acesta este primul studiu care investighează diferenţele dintre un spaţiu de lucru «verde» și unul decorat minimalist, cu puţin mobilier și fără nicio plantă.

Oamenii de știinţă au studiat efectele includerii plantelor în spaţiul de lucru asupra percepţiei calităţii aerului, concentrării și satisfacţiei la locul de muncă și au monitorizat gradul de productivitate timp de mai multe luni, în două clădiri de birouri din Marea Britanie și Olanda.

Potrivit cercetătorului Marlon Nieuwenhuis, șeful acestui proiect, studiul sugerează că investiţiile în decorarea birourilor cu plante va fi recuperată prin creșterea calităţii vieţii și a productivităţii angajaţilor.

«Simpla îmbogăţire cu plante a unui spaţiu anterior spartan a dus la o creștere a productivităţii cu 15%, o cifră care se înscrie în limitele observate cu ocazia altor studii efectuate în laborator. Această concluzie contrazice filosofia economică și politică actuală, dar și tehnicile moderne de management «simplu», însă cu toate acestea indică o cale către un mediu de lucru mult mai plăcut, mai confortabil și mai profitabil», a declarat Marlon Nieuwenhuis.

Studiul realizat de cercetători este primul pe această temă desfășurat în clădiri de birouri și spaţii de lucru reale, folosite zi de zi, spre deosebire de alte cercetări care au fost efectuate în condiţii controlate, în laborator. În urma studiului, cercetătorii au descoperit că angajaţii din spaţiile de lucru decorate cu plante au fost mai satisfăcuţi de munca lor, au raportat grade mai mari de concentrare și o percepţie pozitivă privind calitatea aerului. În prezent, oamenii de știinţă încearcă să dezvolte un model de spaţiu de lucru cu adevărat inteligent. «Filosofia minimalistă a influenţat o gamă variată de domenii organizaţionale. Cercetarea noastră pune sub semnul întrebării ideea larg răspândită că "mai puţin este mai mult". Uneori, mai puţin este doar mai puţin», a spus și profesorul Alex Haslam de la Facultatea de Psihologie din cadrul University of Queensland.

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL

Când soarele începe să-și piardă din forţă, noi o privim ca un semn bun: se schimbă anotimpul, iar colecţiile noului sezon apar în magazine.

Ce te faci însă când vara pare că mai are putere (zilele sunt perfecte de plajă), însă serile se răcesc brusc și, plecată la plimbare, te trezești că duci dorul jachetei de ploaie sau a unei eșarfe cu care să-ţi acoperi bine gâtul? Noi am găsit 4 elemente în prezentările acestui sezon și am decis, clar, că trebuie să le avem și acasă!

Prima opţiune: pulo-

15

FLUX PÂINEA NU ÎNGRAŞĂ, ci te poate ajuta SĂ SLĂBEŞTI! Află cum şi câtă pâine trebuie să mănânci 12 SEPTEMBRIE 2014

FLUX

16

Magazin

12 SEPTEMBRIE 2014

Cea mai detaliată hartă a Stonehenge realizată vreodată dezvăluie noi secrete Unele dintre secretele complexului Stonehenge din Marea Britanie au fost dezvăluite cu ajutorul unei hărţi subterane – considerată cea mai detaliată realizată vreodată de arheologi – a monumentului neolitic și a împrejurimilor acestuia, informează bbc.co.uk.

Cercetătorii au combinat mai multe instrumente pentru a scana zona până la o adâncime de trei metri, cu o rezoluţie fără precedent.

Primele rezultate indică faptul că renumitul monument nu era o construcţie singulară, ci era însoţit de 17 sanctuare.

Analizele viitoare, mai detaliate, ale acestei colecţii vaste de date știinţifice vor arăta felul în care peisajul din jurul complexului Stonehenge a evoluat de-a lungul timpului.

Printre surprizele descoperite de cercetători se află și urmele lăsate de aproximativ 60 de pietre uriașe sau piloni care au format un monument preistoric circular uriaș, cu diametrul de 1,5 kilometri, aflat în apropiere de Durrington Walls. „În ultimii patru ani am analizat acest monument extraordinar

și am încercat să descoperim ce se află în jurul său”, a declarat Vincent Gaffney, profesor de arheologie la Universitatea Birmingham, coordonatorul studiului.

Cele mai multe dintre parcelele de teren din jurul complexului Stonehenge nu au fost analizate niciodată în acest fel, explică profesorul Gaffney, care a încercat să răspundă uneia dintre întrebările puse cu regularitate în cadrul comunităţii știinţifice: „Era oare Stonehenge un loc izolat, unde doar oamenii speciali aveau dreptul să vină?”.

Noua hartă tridimensională a complexului neolitic, care acoperă o suprafaţă de 12 kilometri pătraţi, infirmă această teorie.

Oamenii de știinţă britanici au folosit șase tehnici diferite pentru a scana întregul sit, la adâncimi diferite.

Printre instrumentele pe care leau utilizat s-au aflat un magnetometru, un radar subteran (GPR) și un scaner 3D cu laser.

Nishad Karim, cercetător la Universitatea Leicester, a folosit instrumente similare pentru a reconstrui mormintele din secolul al XVI-lea ale regilor din dinastia Tudor. „Folosind GPR și alte tehnici, cercetătorii au putut să vizualizeze virtual spaţiul subteran și să exploreze felul în care civilizaţia umană

arăta cu mii de ani în urmă”, a declarat ea.

Sub unul dintre numeroasele gorgane din zonă, oamenii de știinţă au identificat o clădire din bârne lungi de 33 de metri, veche de 6.000 de ani, folosită probabil în timpul unor ritualuri de înmormântare și al altor practici asociate, inclusiv pentru „descărnare” (eliminarea cărnii de pe oase) „Clădirea avea trei rânduri de bârne care susţineau acoperișul. Are o suprafaţă de circa 300 de metri pătraţi și o formă trapezoidală, fapt interesant, întrucât, așa cum am descoperit, în aceeași perioadă, pe continent, sau cu 100 sau cu 200 de ani mai devreme, clădirile trapezoidale erau asociate cu monumente-

le megalitice”, a declarat Wolfgang Neubauer, directorul Institutului Ludwig Boltzmann, participant la acest studiu.

Alte 17 gorgane au dezvăluit prezenţa unor monumente ritualice nemaivăzute, care datează din aceeași eră cu Stonehenge.

O primă analiză efectuată la Cursus și Durrington Walls, aflate la nord și nord-est de Stonehenge, a dus la noi descoperiri.

Cercetătorii au descoperit două puţuri adiţionale în complexul preistoric Cursus, un șanţ uriaș și circular, denumit astfel întrucât forma lui amintește de circuitele amenajate pentru cursele cu care de luptă din vremea Imperiului Roman.

Cursus are o aliniere est-vest, iar puţurile au fost găsite la cele două capete ale sale, indicând răsăritul și apusul Soarelui.

Această aliniere particulară este strâns asociată cu poziţionarea și orientarea complexului Stonehenge, care a fost construit cu 300-500 de ani mai târziu.

Această distanţă mare de timp indică faptul că cele două monumente nu au fost concepute sau planificate ca un tot unitar. „Structurile existente i-au ghidat pe constructori. Odată ce ai deja o construcţie, poţi să construiești altele, pentru că te bazezi deja pe cele existente”, a explicat profesorul Gaffney.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, urmele unor pietre uriașe sau ale unor bârne și piloni, aflate la o adâncime de trei metri, sub gorganul care formează complexul Durrington Walls. „Aceste structuri solide redefinesc complet felul în care s-a dezvoltat Durrington Walls”, a precizat coordonatorul studiului.

Studiul face parte din Stonehenge Hidden Landscapes Project – un proiect de colaborare pe patru ani al Universităţii Birmingham și Institutului Ludwig Boltzmann pentru Prospectări Arheologice și Arheologie Virtuală din Austria.

Sursa: descopera.ro

Cea mai veche piramidă din Egipt riscă să se prăbuşească Cea mai veche structură din piatră cioplită din lume, piramida în trepte a faraonului Djoser din Egipt, care se află acum într-un proces de restaurare, riscă să se prăbușească.

Construit acum 4.600 de ani, complexul funerar de la Sakkara, unde se află piramida în trepte a faraonului Djoser, se află acum într-un proces de restaurare care riscă să-l distrugă în loc să-l salveze.

Muncitorii angajaţi de Ministerul Antichităţilor din Egipt nu au experienţă în domeniul restaurării monumentelor antice.

Deși legea pre-

vede ca restauratorii unui ansamblu să ridice construcţii noi doar în proporţie de cel mult 5% din suprafaţa construcţiei iniţiale, muncitorii de la Sakkara au ridicat deja foarte multe structuri și ziduri noi.

Problema nu ţine doar de estetică. Mai mulţi activiști care susţin conservarea monumentelor istorice declară că noile con-

strucţii riscă să ducă la prăbușirea piramidei, care este cea mai veche structură din piatră cioplită din lume.

Un cutremur puternic care a avut loc în 1992 a slăbit mult structura piramidei, ducând la prăbușirea mai multor tone de pietre la bază, formându-se astfel un gol în vârful ei.

Arheologul Peter James se teme că piramida lui Djoser s-ar putea prăbuși oricând.

Activitul Amis Galam, de la fundaţia Nonstop Robberies, declară că daunele s-au produs deja și compania Shurbagy, care a fost angajată pentru restaurare, ar fi provocat deja distrugerea unei părţi a piramidei.

Noile ziduri construite în exteriorul piramidei îi vor slăbi și mai mult structura fragilă, se teme el.

Actuala firmă a fost angajată după ce munca de restaurare fusese întreruptă, în octombrie 2012, din lipsă de fonduri.

Piramida are o înălţime de 62 de metri, este formată din 6 trepte inegale și are în interior o reţea de coridoare și o cameră funerară din marmură și granit.

Sursa: descopera.ro