Ziarul Flux, Ed. 46 (971)

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 12.12.2014

Sf. Mc. Paramon și Filumen; Cuv. Acachie

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face.

Constantin Brâncuși

1 EURO..............................19.1247 1 Dolar american ............. 15.3445 1 Leu românesc ................. 4.2964 1 Rublă rusească ............... 0.2807 Timpul probabil: 12.12.2014

13.12.2014

Noros, -2 5 0C

Noros, -1 6 0C

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 46 (971)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Ei trei şi funcţii trei. Cum va fi ales viitorul preşedinte?

5

PAGINA

GEOPOLITIC

Centralitatea României

6

PAGINA

ECONOMIC

Doar 0,3% din numărul proprietarilor terenurilor agricole au beneficiat de subvenţii

7

PAGINA

ECONOMIC

ABONAREA 2015

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Alegerile au fost validate, resentimentele rămân.

Cât de solidă este victoria „proeuropenilor”?

Curtea Constituţională a validat marţi, 9 decembrie, alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 și mandatele deputaţilor aleși în noul Legislativ. Totodată, Curtea a respins ca nefondate cererile de contestare a rezultatelor alegerilor depuse de PCRM, PSRM, Partidul Comunist Reformator, Partidul „Patria”, Blocul „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”.

Continuare în pag. 2

Geopolitica României văzută de un italian Cunoscutul geopolitician și excelentul cunoscător al culturii române din Italia, Claudio Mutti, s-a afirmat de mai mulţi ani ca autor al unor cărţi axate pe Tradiţie de o rarisimă valoare. Familia intelectuală căreia în aparţine include nume de mare calibru ale gândirii europene. Geografia sacră, sensul istoriei, realitatea văzută din perspectivă metafizică, acestea ar fi doar câteva direcţii de preocupare academică a acestui vechi și consecvent admirator al fenomenului românesc.

Textul pe care îl publicăm mai jos vizează localizarea României dintr-o perspectivă geopolitică bazată pe cunoașterea exemplară a contribuţiei știinţifice românești în materie. Claudio Mutti își scrie articolul axându-se în mod explicit pe interesul naţional al acestei ţări, pe care îl vede profund afectat de înglobarea ei în megaproiectul atlantist. Îi aducem pe această cale sincere mulţumiri autorului pentru onoarea pe care ne-o face prin oferirea spre publicare în „Flux” a acestui articol.

Iurie ROŞCA XXX

Corporaţiile pregătesc lichidarea statelor suverane prin TTIP

GPF

FLUX

VINERI, 12 decembrie 2014

(citiţi pag. 5)

RAPORT: CIA, metode „brutale” şi „ineficiente” de interogare a suspecţilor de terorism. Închisoare secretă şi în România

CÂT COSTĂ FOTOLIUL DE DEPUTAT?

Cele mai scumpe mandate revin PDM – 1,8 mln. de lei şi PLDM – 1,6 mln. de lei Campania electorală din anul curent a fost cea mai scumpă din ultimii cinci ani. Partidele aspirante la forul legislativ au pus în joc zeci de milioane de lei. În cursa pentru cele 101 fotolii din Parlament s-au avântat șomeri și tineri fără o leţcaie, pensionari și milionari. Și-au cumpărat sau nu unii candidaţi locurile în Parlament nu știm. Cert însă este că cei care au făcut donaţii mari au fost plasaţi pe locuri de frunte în lista electorală, fapt ce le-a asigurat mandatul de deputat. Unii dintre aspiranţii la fotoliul de deputat au fost într-atât de generoși, încât au donat partidului tot venitul familiei agonisit într-un an sau în doi, alţii au făcut donaţii mai mari decât bugetul familiei pe doi ani.

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat rapoartele financiare ale celor 5 formațiuni politice care au intrat în Parlament și declaraţiile pe avere ale proaspeţilor deputaţi pentru a vedea cât au costat mandatele de deputat pe care le-au obţinut în scrutinul din 30 noiembrie.

Continuare în pag. 4

Un raport al Comitetului Senatorial pentru Serviciile Secrete al SUA a prezentat marţi, 9 decembrie, în detaliu programul de interogatorii și detenţie aprobat îndată după atentatele de la 11 Septembrie la cele mai înalte nivele ale administrației Bush Jr. și executat de către Agenția de Informații Externe CIA. Documentul de 525 de pagini reprezintă un rezumat al unei analize de 6.700 de pagini făcute de majoritatea Democrată a Comitetului, analiză care rămâne clasificată, potrivit rfi.ro.

Continuare în pag. 8

FLUX

2

Actual

12 DECEMBRIE 2014

Ei trei şi funcţii trei. Cum va fi ales viitorul preşedinte?

Liderul socialiștilor Igor Dodon a declarat recent că formaţiunea sa este gata să voteze modificarea Constituţiei Republicii Moldova. Această disponibilitate a fost impulsionată, probabil, de faptul că partidul pe care-l conduce a obţinut cele mai multe mandate în noul Parlament, iar asta îl face să privească cu mult optimism perspectiva alegerii președintelui ţării prin votul direct al cetăţenilor. „PSRM pledează pentru alegerea președintelui Republicii Moldova de către popor”, a declarat președintele PSRM la postul de televiziune TV 7.

Dodon a precizat că președintele trebuie să fie ales de popor, iar Constituţia trebuie modificată în acest sens fie prin referendum, fie în Parlament. Socialiștii vor vota ca președintele să fie ales de popor, a adăugat el.

Socialiștii nu vor putea înainta în Parlament o iniţiativă în acest sens, deoarece pentru aceasta este nevoie de 33 de semnături, iar ei au doar 25 de mandate. În schimb, ar putea să susţină o iniţiativă în acest sens a noii majorităţi parlamentare. Atât liderul PLDM, Vlad Filat, cât și liderul PL, Mihai Ghimpu, au declarat anterior că Legea Supremă ar trebui modificată, astfel încât șeful statului să fie ales prin votul direct al cetăţenilor.

Deși mandatul actualului președinte, Nicolae Timofti, expiră peste mai bine de un an, în con-

Preşedinte 2012 textul negocierilor pentru elaborarea Acordului de constituire a noii coaliţii de guvernare este pusă în discuţie și modalitatea de alegere în viitor a șefului statului.

Iar Mihai Ghimpu, care a calculat că ei „sunt trei” și „funcţii sunt tot trei”, este aproape sigur că cea de președinte le va reveni liberalilor.

Atât că partidele din coaliţie vor trebui să opteze pentru o modalitate de alegere a președintelui pentru a nu se ajunge iarăși în impas în 2016. În cadrul unei emisiuni la ProTV, liberalul a explicat cum vede el partajarea „europenească” a principalelor funcţii în stat: „Avem trei funcţii în stat: premier, președinte de Parlament și președintele ţării. Avem trei partide care vor fi la guvernare. Noi propunem să aplicăm practica europeană.

Cel cu mai multe mandate – alege primul, pe urmă al doilea și al treilea”.

Sigur de faptul că cei doi parteneri de coaliţie nu vor da vrabia din mână, adică funcţiile de premier și de spicher, Ghimpu este gata să se mulţumească cu cioara din gard, adică cu cea de președinte al ţării, chiar dacă va trebui să mai aștepte ceva timp.

Prin urmare, acordul ar trebui să stipuleze că viitorul candidat la președinţie pe care-l va susţine coaliţia va fi înaintat de Partidul Liberal. Totodată, liberalii vor să se asigure că până atunci va fi pus la punct mecanismul prin care va fi ales președintele, pentru a nu se mai repeta epopeea fostului candidat al alianţei de guvernământ, Marian Lupu, care nu și-a mai văzut visul împlinit.

Preşedinte 2016 Totuși, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie, când partidele așa-zis proeuropene au obţinut o victorie la limită, mai mult prin tertipuri judiciare și manipulare, nu mai este atât de sigură nici victoria candidatului coaliţiei la prezidenţiale. Și atunci, varianta alegerii șefului statului în Parlament ar putea fi preferabilă. Mai ales că și comuniștii s-au arătat disponibili să le dea o mână de ajutor în acest sens.

Ieri, comunistul Oleg Reidman a declarat la postul Publika TV că, în anumite circumstanţe, ar fi posibilă o cooperare cu viitoarea coaliţie de guvernare, „inclusiv în ceea ce privește alegerea viitorului președinte al ţării”. Problema este dacă majoritatea va accepta „circumstanţele”, adică cerinţele comuniștilor și dacă, în general,

va crede în bunele intenţii ale acestora.

Cum, de altfel, nu crede Mihai Ghimpu nici în faptul că Igor Dodon a votat în 2012 pentru alegerea șefului statului din considerente patriotice. „Dodon a votat pentru alegerea președintelui din interes personal, nu pentru că a vrut binele Republicii Moldova”, a afirmat liberalul. Explicând cu oarecare regret că dacă nu ar fi votat, aveau loc alegeri anticipate și Dodon nu mai era deputat „și nu avea să aibă ceea ce are azi”.

Acum rămâne să vedem în ce tabără își vor căuta cele trei componente ale coaliţiei aliaţi pentru a soluţiona problema alegerii președintelui. Sau vor recurge iarăși la ași din mânecă și la explorarea „vidului legislativ”.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Voronin – ba, Reidman – da Comunistul Oleg Reidman nu exclude posibilitatea unor negocieri cu reprezentanţii partidelor proeuropene din noul Parlament pentru constituirea unei coaliţii de guvernământ și afirmă că Partidul Comuniștilor „lasă ușile deschise” în ceea ce privește o eventuală colaborare cu partidele de guvernare. „Comuniștii sunt gata pentru negocieri chiar cu dracul, dacă asta va fi în folosul Republicii Moldova și populaţiei ţării noastre. Dacă în politica acestor partide este măcar un pic de patriotism și statalitate, ei vor fi nevoiţi să ia în considerare opinia noastră”, a declarat deputatul comunist în cadrul unei emisiuni la Publika TV. Anterior, Reidman preciza pentru presă că PCRM, care a obţinut 21 de mandate în noul Legislativ, ar putea să colaboreze cu viitoarea coaliţie de la guvernare dacă li se va oferi controlul asupra unor instituţii de stat. În aceasta situaţie, comuniștii nu exclud că ar putea chiar să voteze pentru alegerea președintelui ţării în 2016.

„În anumite circumstanţe, o astfel de cooperare este posibilă, inclusiv în ceea ce privește alegerea viitorului președinte al ţării. Ușile noastre sunt deschise pentru colaborare, dar pentru aceasta guvernarea trebuie să respecte anumite reguli”, a spus el, citat de noi.md.

Oleg Reidman consideră că pentru a face posibilă o astfel de cooperare, opoziţia trebuie să preia conducerea unor organe de control, între care Curtea de Conturi, Consiliul Coordonator al Audiovizualului și Comisia Electorală Centrală. „Anume astfel am procedat noi când am fost la putere. În 2005, organele

de control au fost preluate de opoziţie”, a menţionat deputatul.

De asemenea, el nu a exclus posibilitatea unei cooperări mai strânse, inclusiv varianta creării „coaliţiei largi“ cu Partidul Liberal Democrat și cu Partidul Democrat. Totodată, el a menţionat că „trei partide la guvernare nu reprezintă o coaliţie atât de largă“. „În acest sens s-au purtat anumite discuţii, dar nu avem o propunere oficială.

Toate aceste subiecte le

vom discuta la plenara de sâmbătă, 12 decembrie”, a mai menţionat deputatul comunist.

Pe de altă parte, liderul PCRM, Vladimir Voronin, preciza la câteva zile după alegeri, că nu vede altă variantă decât aflarea în opoziţie. Dar specificând că deputaţii comuniști nu vor face revoluţie și nu vor ridica lumea pe baricade, ci doar vor critica dur guvernarea în contextul problemelor care vor apărea în societate. Întrebat despre posibili-

tatea unei coalizări cu cele trei partide proeuropene care au acces în Parlament, Voronin a punctat că PCRM nu se va putea uni „cu cei care 5 ani și-au bătut joc de ţară și cetăţeni”. „Între victimă și călău nu poate fi vorba de compromis!” a mai declarat liderul comunist, sigur, de altfel, că în cel mult un an vor avea loc alegeri anticipate. „Vom aștepta alegerile anticipate, care vor veni cel mult peste un an, din cauza proastei guvernări”, a profeţit Voronin.

Optica șefului PCRM s-ar mai fi putut schimba între timp, mai ales că și unii oficiali europeni agreează ideea creării unei coaliţii largi cu participarea PCRM, care, după cum accentuează aceștia, s-a debarasat de aripa sa radicală. Prin urmare, după plenara de mâine am putea să aflăm dacă Partidul Comuniștilor va aștepta alegeri anticipate ori va încerca să le facă „proeuropenilor” o ofertă pe care aceștia nu o vor putea refuza.

FLUX

Politic

12 DECEMBRIE 2014

3

FLUX

Alegerile au fost validate, resentimentele rămân.

Cât de solidă este victoria „proeuropenilor”?

Urmare din pag. 1 În noul Parlament au acces cinci formaţiuni politice, Partidul Socialiștilor obţinând cel mai bun scor și acumulând 25 de mandate. Deși cu un vot obţinut la limită, partidele care pledează pentru integrarea europeană acumulează în total un număr de 55 de mandate, ceea ce le permite crearea unei coaliţii majoritare care să voteze Guvernul. Acestea însă nu sunt suficiente pentru votarea unor modificări constituţionale ori pentru alegerea președintelui ţării. Însă chiar dacă alegerile au fost recunoscute, iar rezultatele validate, niște concluzii pe marginea scrutinului care este deja istorie nu ar fi în plus. În primul rând, pentru că este îndoielnică legitimitatea acestei majorităţii proeuropene și capacitatea ei de a oferi soluţii pentru problemele grave ale societăţii. Inclusiv a celor legate de denaturarea votului dat de alegători. Prin tertipuri legislative, manipulare etc., după principiul scopul scuză mijloacele.

Un vot pentru stânga, dus către dreapta Analistul de la Institutul de Studii de Securitate al Uniunii Europene, Nicu Popescu, menţiona într-un interviu pentru Europa liberă: „Dacă vă uitaţi la numărul total al voturilor primite, pe de o parte, de centrudreapta și îl comparaţi cu numărul primit de voturi acum cinci ani, atunci se observă o scădere a numărului total. Și dacă comparaţi voturile care au mers către stânga în aceste alegeri, ne trezim într-o situaţie în care centru-dreapta a câștigat alegerile, dar a pierdut votul popular. Pentru că, dacă adaugi la calculul final electoral acele 5% acumulate de Partidul Comunist Reformator sau acele 3% și ceva acumulate de Blocul „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, de fapt, arată că pur matematic mai mulţi alegători au votat în aceste alegeri pentru stânga decât pentru centru-dreapta. Dar, evident, în condiţiile sistemului electoral, centru-dreapta a reușit să-și menţină o majoritate în Parlament. Însă, ca să fac o mică paranteză, de această redistribuire de voturi au beneficiat și comuniștii în 2009 și în 2005. Deci, nu este o premieră în Republica Moldova.”

O victorie obţinută prin abuzuri şi şmecherii Într-o amplă analiză publicată pe platzforma.md, jurnalistul și politologul Vitalie Sprânceană caracterizează victoria celor trei partide drept una obținută prin șmecherii și abuzuri electorale. Iată o secvenţă din acest articol, intitulat „Noi am votat, ei au ales. Alegerile din 30 noiembrie povestite altfel”: „Spusă cinic, istoria votului din 30 noiembrie ar suna așa: partidele ce fac parte din arcul proeuropean au obținut o victorie confortabilă. Nu pentru că ar fi câștigat simpatia populară, ci pentru că au știut să utilizeze în avantajul lor resursa administrativă, golurile din legislația electorală, câteva strategii eficiente de deturnare a votului și o eliminare, la limita legalității, a unui concurent electoral pe ultima sută de metri.

E o victorie pur tehnică, obținută,

mai degrabă, „prin șmecherii și abuzuri electorale”, iar asta spune multe despre legitimitatea democratică a noului guvern.

Dacă nu au știut să-și câștige dragostea alegătorilor, partidele zise proeuropene (mă refer, mai ales, la PD și PLDM, întrucât PL a fost întrun fel de opoziție în ultimul an) au știut cum să redirecționeze, pe linie moartă, eventualul vot de protest, să disperseze și să dizolve blocurile de opoziție, să beneficieze de unele „slăbiciuni” inerente făpturii umane (votul pentru Partidul Comunist Reformator s-a datorat doar asemănării siglei sale cu cea a Partidului Comuniștilor).

Cum ar veni, votul popular se ducea inițial într-o direcție ce nu prea coincidea cu dorințele liderilor PD și PLDM, și atunci aceștia au chemat rapid în ajutor CEC-ul, SIS-ul și MAIul. Care instituții au organizat câteva operațiuni foarte discutabile (scoaterea lui Renato Usatâi, introducerea lui Ruslan Popa, stimularea fricii prin operațiunea anti-„AntiFa”) așa încât votul popular să meargă în direcția „corectă”. Și a mers.

Așa încât alegerile vorbesc, mai degrabă, de abilitatea unor specialiști din PD și PLDM de a utiliza și construi jocuri electorale complicate, cu implicarea mai multor actori, inclusiv a instituțiilor de stat, decât de vreo direcție a votului popular.

Sigur că nu e corect și nici democratic, sigur că au fost utilizate proceduri la limita legii – toate acestea împreună, dincolo de faptul că reduc legitimitatea noului guvern, mai și creează precedente periculoase ce pot fi folosite în alte condiții de alți actori în același scop: menținerea puterii cu orice preț.

Concluzia preliminară a acestor alegeri e că acestea n-au revelat nimic nou despre sistemul politic din Moldova decât se știa anterior. Alianța, care și-a dovedit de multe ori dibăcia în a manevra/manipula/interpreta buchea legii, a știut și de data asta să utilizeze deficiențele sistemului politic (combinate cu uzul resurselor administrative) în folosul său.

Partidele și concurenții care se plâng că au fost furați „la vot” au dreptate doar pe jumătate. Mai ales cei care au mai fost la guvernare.

Pentru că, chiar dacă e adevărat că la actualele alegeri, unii concurenți au fost nedreptățiți, la fel de adevărat e că majoritatea din ei au contribuit, de-a lungul timpului, la acumularea acestor deficiențe și la consolidarea unui sistem politic plin de găuri”.

Politicienii, cu aceleaşi moravuri şi năravuri Pe de altă parte, la această victorie „majoră” a contribuit și armata de jurnaliști de curte, analiști și comentatori isterizaţi, reprezentanţi zeloși ai „societăţii civile” care ne-au îndemnat să-i alegem pe aceiași „mafioţi, contrabandiști, raideri și corupţi”, pentru că nu avem altă alternativă, pentru că suntem ameninţaţi de pericole și de „scenariul ucrainean”, pentru că numai ei sunt capabili să ne ducă în Europa. Și pentru că atunci când vom ajunge în Europa, toţi cei care au prădat ţara vor fi băgaţi la dubă.

Adică, chiar își închipuie toţi aceștia că politicienii, odată ajunși iarăși la

putere, se vor băga singuri la închisoare pentru crimele comise, pentru înstrăinarea bunurilor statului, pentru jaful de la BEM, care, de altfel, continuă și astăzi?

Culmea este că acum aceiași jurnaliști, analiști și oengiști par supăraţi pentru că așa-zișii proeuropeni își împart iarăși funcţiile „la subsol” și cer să fie transparenţă în negocieri. De parcă nu am ști cine sunt politicienii care au venit/rămas la putere și nu am fi avut experienţa câtorva „AIE” până acum. „Deci, ei au revenit la Alianţa pentru Integrare Europeană, după ce am avut o pauză de un an și jumătate de înlocuire a așa-zisei Alianţe pentru Integrare Europeană cu Coaliţia Pro-Europeană. Deci, avem aceleași componente, știm moravurile acestor lideri.

Nu știu dacă ne putem aștepta la ceva nou, la ceva ce nu știm despre acești lideri, despre capacitatea lor de negociere, despre ambiţiile lor ș.a.m.d.

Este adevărat, se spune că nu poţi intra de două ori în aceeași apă, dacă e curgătoare, dar dacă e baltă poţi intra și a doua oară, și a treia oară”, astfel a caracterizat actuala situaţie analistul Igor Boţan.

Vor rămâne politicienii cu lecţia neînvăţată?

Prin urmare, ce putem aștepta de la majoritatea nou constituită, care este acum în febra împărţirii comândului.

Să-l credem pe Mihai Ghimpu, care le mulţumea alegătorilor pentru „lecţia pe care ne-aţi dat-o” și afirma că ei „trei” ne vor crea „un viitor demn” în continuare? Să credem că oligarhii de la putere nu-și vor mai subordona în continuare importante instituţii ale statului, că vor fi trași la răspundere cei vinovaţi pentru tranzacţiile frauduloase de la Banca de Economii și Aeroportul Chișinău? Că va fi realizată reforma în justiţie și în administraţia publică locală?

Același Nicu Popescu mai opina în interviul său că „… alegătorii nu au votat atât pentru Europa sau pentru Rusia, cât pentru faptul că au așteptat o altfel de Europă și au așteptat un progres mai ferm în apropierea nu doar de Europa prin pași geopolitici, ci prin curăţarea situaţiei de acasă, prin lupta cu corupţia, prin îmbunătăţirea mediului de afaceri. Probabil, principala cauză a situaţiei electorale actuale, care, de fapt, a dus la o situaţie că centru-dreapta a obţinut mai puţine voturi decât stânga se datorează, în mare parte, faptului că au existat foarte multe scandaluri, suspiciuni, cazuri de corupţie, practic fiecare partid de la guvernare a avut mai multe persoane implicate în astfel de scandaluri. Și anume această neclaritate faţă de gradul de curăţenie a partidelor de la guvernare cred că a fost cel mai important factor care a jucat în detrimentul actualei guvernări. Și, prin urmare, lecţia care se impune este că actualele partide de centrudreapta au nevoie de o reînnoire destul de radicală a metodelor de guvernare, a mesajelor de guvernare, dar și, probabil, a echipelor cu care vor guverna, dacă creează încă o coaliţie.

Uitaţi-vă și la cazul lui Renato Usatâi. Renato Usatâi a venit cu un mesaj care, de fapt, repeta mai multe din tezele PLDM-ului din 2010. Renato Usatâi spunea că intenţionează să pună

la pușcărie politicieni corupţi, spunea că intenţionează să închidă Centrul Naţional Anticorupţie, care a devenit un pilon al sistemului corupt din Republica Moldova. Or, aceste teze, de fapt, sunt tezele pe care le auzeam pe centru-dreapta acum patru-cinci ani. Însă marea diferenţă este că în 2010 se promitea o ordine și o îmbunătăţire a sistemului și lupta cu corupţia de pe o platformă europeană, iar în această campanie, jucători politici ca Usatâi promiteau o curăţenie a sistemului politic prin metode belaruse, de tip Lukașenko. Și acest lucru, fără doar și poate, a fost remarcat de o populaţie care vede că situaţia cu corupţia nu s-a îmbunătăţit, ba chiar s-a înrăutăţit în ultimii ani.”

Oficialii occidentali au criticat de nenumărate ori guvernarea pentru lipsa de progrese în lupta cu corupţia și pentru mimarea reformelor în domeniul justiţiei. Acest lucru nu a dat însă prea mult rezultat și nu a perturbat confortul interior al guvernării. Și chiar dacă acum noii potentaţi vorbesc tot mai insistent despre faptul că lupta cu corupţia trebuie să devină o prioritate a noii guvernări, există prea puţine indicii că lucrurile se pot schimba cu adevărat. Asta o putem deduce și din modul în care au pornit negocierile pentru constituirea viitoarei alianţe, și din faptul că această nouă coaliţie este constituită din aceleași persoane bănuite de comiterea unor acte de corupţie, de atacuri neloiale asupra sistemului bancar, de spălare de bani etc. În această ordine de idei, este simptomatică opinia lui Ion Grosu, care scrie pe blogul său: „Este foarte grav dacă Pirkka Tapiola, Dirk Schuebel și colegii lor, care influențează politicile moldovenești ale Uniunii Europene, se vor îmbăta cu apă chioară aidoma liderilor „AIE-3”. Europenii cunosc foarte bine care este potențialul acestor AIE-uri. Noi toți l-am văzut, toți îl cunoaștem, el demult s-a epuizat.

AIE-3 va fi prea firavă pentru a-și asuma marile reforme de care are nevoie Moldova – reformatarea justiției, reforma sistemului de pensionare, reforma administrativă, descentralizarea, politici demografice curajoase.

Toate aceste reforme sunt costisitoare, vor fi nepopulare, vor fi eficient sabotate de o opoziție foarte puternică, o opoziție cu suport majoritar popular.

AIE-3 nu va fi în stare să răspundă provocărilor de securitate care stau

în fața Republicii Moldova, din cauza slăbirii instituțiilor statului care sunt împărțite între partide. Moldova va fi profund afectată economic de criza care se prefigurează în Rusia și de diminuarea inevitabilă a acelor 1,5 miliarde de dolari anual remitențe care vin din Est. Liderii „AIE-3”, dar și europenii cunosc foarte bine și alte valuri dureroase economice generate de trecutul de succes al istoriei Republicii Moldova.

AIE-3 în 2-3 ani va aduce suportul pentru Uniunea Europeană în Moldova mai jos de 30%. AIE-3 va pierde la scor mare alegerile locale de peste un an. AIE-3 va acutiza divizarea societății și creșterea tensiunii sociale.

O alternativă care poate detensiona situația din Moldova, poate împărți responsabilitatea pentru guvernarea extrem de dificilă care vine și care poate oferi șansa găsirii unor soluții benefice pentru întreaga Moldovă și poate oferi suport suficient de larg pentru reforme profunde este o coaliție largă, cu includerea PCRM.” Această ultimă propunere a lui Ion Grosu se întemeiază pe experienţa Germaniei, unde „există o profundă înțelepciune în împărțirea victoriei electorale cu principalul contracandidat”. „Cei care se uită în bugetul de stat și văd acolo o treucă nu vor înțelege niciodată de ce în Germania deja a treia guvernare la rând este susținută de o largă coaliție SPD-CDU. Asta, în pofida faptului că, de fiecare dată, cele două mari partide germane au avut șansa formării unei majorități simple cu partide mai mici”, notează sursa. Și fiindcă tot vorbim de Germania, mai aducem în încheiere o opinie a fostului ambasador al acestei ţări în Republica Moldova, Matthias Meyer, un critic dur al moravurilor politicienilor de pe la noi, care a afirmat, între altele, pe final de mandat: „Politicienii nu trebuie să se ascundă după deget și nu trebuie să joace teatru în faţa oamenilor. Oamenii nu sunt proști. Mulţi politicieni cred că oamenii nu știu nimic, dar nu e așa, oamenii înţeleg foarte bine ce se întâmplă în Republica Moldova, văd cum unii se îmbogăţesc, știu cine sunt corupţi. Trebuie să înţelegeţi că, dacă vreţi în Europa, aceste lucruri trebuie să se termine.

Prietenia este un lucru, dar sinceritatea, deschiderea, transparenţa este cu totul altceva”.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

FLUX

4

Investiga\ie 12 DECEMBRIE 2014

CÂT COSTĂ FOTOLIUL DE DEPUTAT?

Cele mai scumpe mandate revin PDM – 1,8 mln. de lei şi PLDM – 1,6 mln. de lei Urmare din pag. 1

Fotoliul de deputat – între 170 de mii şi aproape 2 milioane de lei Dacă e să luăm în calcul sursele financiare puse în joc de formaţiunile care au intrat în Legislativ și numărul de deputaţi rezultat, apoi în scrutinul electoral din 30 noiembrie curent costul unui fotoliu de deputat a variat între 166 de mii de lei și 1,8 milioane de lei, de 5 ori mai mult decât în scrutinul precedent, din noiembrie 2010.

Cele mai mari cheltuieli pentru un loc de deputat îi revin, ca și în scrutinul precedent, Partidului Democrat, care a cheltuit în campania electorală, potrivit rapoartelor oficiale, peste 35 de milioane de lei, de 3 ori mai mult decât în scrutinul din 2010, când a cheltuit 11,7 milioane de lei. Anul acesta, democraţii au intrat în Parlament cu 19 deputaţi. Prin urmare, fotoliul unui deputat i-a costat tocmai 1,8 milioane de lei – de 2,3 ori mai mult decât la scrutinul precedent, când unuia din cei 15 deputaţi îi revenea 780 de mii de lei cheltuiţi în campania electorală. Și pe liberal-democraţi un loc de deputat în Parlamentul Republicii Moldova i-a costat scump – 1,6 milioane de lei, de cinci ori mai mult decât la scrutinul precedent. PLDM a declarat cheltuieli de circa 37 de milioane de lei în campania din noiembrie și a obţinut 23 de mandate.

Formaţiunea a cheltuit în actualul scrutin electoral de 3,7 ori mai mult decât la alegerile precedente (10 mln. de lei), când a intrat în Parlament cu 32 de deputaţi, costul unui fotoliu de deputat în 2010 fiind de 310 mii de lei.

Partidul Socialiștilor, care intră pentru prima dată în forul legislativ, a cheltuit în campania electorală peste 13,2 milioane de lei și a obţinut 25 de mandate. Prin urmare, costul unui mandat de deputat pentru socialiști este de jumătate de milion de lei.

Liberalii, care au intrat în noul Legislativ cu 13 deputaţi, au cheltuit în campania electorală cel mai puţin în comparaţie cu celelalte formaţiuni politice – circa 3 milioane de lei, cu 800 de mii de lei mai puţin decât la scrutinul din noiembrie 2010. Atunci formaţiunea liberală a cheltuit 3,8 milioane de lei și a obţinut 12 mandate de deputat. În acest an, fotoliul unui liberal a costat în jur de 230 de mii de lei, cu 90 de mii mai puţin decât la parlamentarele din 2010, când unui mandat de deputat i-a revenit suma de 320 mii de lei.

Cel mai puţin pentru un fotoliu de deputat îi revine, ca și în scrutinul anterior, Partidului Comuniștilor. Această formaţiune a cheltuit, conform rapoartelor depuse la CEC, aproape 3,5 milioane de lei și a obţinut 21 de mandate. Prin urmare, un fotoliu de deputat i-a costat pe comuniști 166,5 mii de lei. La alegerile din 2010, PRCM a cheltuit 4,3 milioane de lei și a obţinut 42 de mandate, un loc în Parlament costând 100 de mii de lei.

Socialiştii – săraci în declaraţii şi darnici la donaţii Cel mai generos donator al Partidului Socialiștilor, formaţiunea care a obţinut scorul cel mai mare la parlamentarele din acest an și 25 de mandate de deputat, este fratele liderului formaţiunii – Alexandru Dodon, care a vărsat în bugetul partidului aproape jumătate de milion de lei, mai exact: 442,8 mii de lei. În schimb, șeful socialiștilor, Igor Dodon, a cotizat pentru partidul său cu doar 89,3 mii de lei. Șefia partidului i-a prins bine lui Igor Dodon. Cât a deținut funcția de viceministru al Economiei în 2005 și cea de ministru al Economiei în guvernul format de Zinaida Greceanâi în 2008, Igor Dodon locuia într-un

apartament de 50,7 metri pătrați.

De când politicianul s-a desprins din rândurile Partidului Comuniștilor pentru a prelua conducerea Partidului Socialiștilor, averea sa a sporit considerabil. Asta în condiţiile în care Igor Dodon a avut doar salariu de deputat – de 7-9 mii de lei, aproximativ 500 de euro lunar. Anul trecut, chiar înainte de a se lansa în campania electorală, Igor Dodon s-a mutat într-o vilă de lux din sectorului Buiucani al Capitalei. Experţii imobiliari susțin că o asemenea casă valorează pe piaţă peste 5 milioane de lei, în timp ce socialistul declară că aceasta ar valora puțin peste 2 milioane de lei. Venitul pentru doi ani declarat de Igor Dodon din salariul de deputat este de 345, 6 mii de lei. Deputatul a mai avut venituri de aproape un milion de lei – din „prima de asigurare, vânzarea unui automobil și a unui apartament”.

Donații generoase a făcut și fostul deputat comunist Ion Cebanu, care astfel și-a asigurat poziția a patra în lista candidaților Partidului Socialiștilor și fotoliul de deputat în noul Legislativ. Deși este sărac în declarații, nu are o locuință a sa, Ion Ceban a donat partidului 185,6 mii de lei – sumă echivalentă cu venitul deputatului într-un an de zile. În declaraţia depusă la CEC, el a indicat un venit total pe doi ani de 363,3 mii de lei – 289,1 mii de lei din salariul de deputat și 74 de mii de lei „din indemnizaţii”.

Mama politicianului, Eugenia Ceban, a donat partidului din care face parte fiul său 171,6 mii de lei. Aceasta a deținut mai mulți ani funcția de director al Fundației „Soluția”, lansată de Igor Dodon și Zinaida Greceanâi în 2011, după înfrângerea lui Igor Dodon la alegerile locale pentru funcția de primar al Capitalei.

Trei deputaţi socialiști vin din „Soluţia” Printre cei care vor ocupa o funcție de deputat sunt trei reprezentanți ai Fundației „Soluția”. Directoarea Alla Dolința, care deține și o afacere în domeniul imobiliar, a vărsat, împreună cu soţul său Igor Dolinţa, în visteria partidului peste jumătate de milion de lei (518,2 mii de lei). Alla Dolinţa și-a asigurat astfel poziția a 8-a în lista candidaților din partea socialiștilor.

Ceilalți doi membri ai fundației care vor accede în Parlament sunt Vasile Bolea, numărul 14, și Aleksandr Nesterovschi, al 24-lea la număr în lista socialiștilor. Pentru a-și asigura fotoliul de deputat, Bolea, care este și șeful departamentului juridic al fundației, a donat partidului 83 de mii de lei, iar Nesterovschi, directorul filialei Bălți al fundației și care, potrivit declarației de venit, a acumulat în ultimii doi ani doar 36 de mii de lei, a donat partidului aproape de trei ori mai mult – 82.450 de lei.

Şomerii cu donaţii de sute de mii pentru socialiști Marina Radvan, în vârstă de 23 de ani, președinta aripii tinere a socialiștilor, a obținut un fotoliu de deputat în noul Legislativ, fiind cu numărul 16 în lista electorală a partidului.

Ea a devenit cunoscută opiniei publice după ce a distribuit pe rețelele de socializare poze în care apărea în ipostaze indecente. Potrivit declaraţiei de avere, socialista – actriță de profesie, nu a avut niciun venit în ultimii doi ani. Ea deține doar o treime dintr-un apartament din Chișinău.

Cu toate acestea, șomera a donat partidului 160,7 mii de lei (!).

Un alt membru al Partidului Socialiștilor – șomer și el – a contribuit în visteria partidului cu suma de 253,6 mii de lei. Este vorba despre Vladimir Odnostalco, de 30 de ani, psiholog de profesie, care a obținut, astfel, un loc călduț în noul Legislativ pe lista socialiștilor. În declarația pe venit pentru anii 2012 și 2013, depusă la CEC, acesta arată că nu a acumulat niciun venit și are în proprietate doar un lot de teren în Stăuceni. În raportul financiar al formaţiunii se menţionează că Odnostalco este angajat la Editura „Art Grup Brevet”.

Juristul formaţiunii, Grigore Novac, care, potrivit declaraţiei depusă la CEC, este sărac, a făcut o donaţie de tocmai 85 de mii de lei, de peste

două ori mai mult decât a agonisit timp de doi ani. Or, în perioada anilor 2012-2013, acesta a avut un venit total de 35,5 mii de lei sau 1481 de lei lunar (!). Și Elena Hrenova, care a deținut funcția de consilier din partea Partidului Comuniștilor în Consiliul municipal Chișinău, a donat socialiștilor 153,7 mii de lei – de 2 ori mai mult cât a obţinut în doi ani de zile. Venitul total al Elenei Hrenova în calitatea sa de consilier municipal, timp de 2 ani, a fost de 69.800 de lei (!).

De unde vin milioanele liberaldemocraţilor?

Din cei 23 de liberal-democrați care au câștigat un mandat de deputat în noul Parlament, 13 au făcut donații în bugetul partidului. Cel mai mult a contribuit liderul liberaldemocraților, Vlad Filat. El a vărsat în visteria formaţiunii 1,2 milioane de lei. O sumă frumușică, de 1,15 milioane de lei, a donat și Valeriu Streleț, vicepreședintele PLDM. Vlad Filat și-a permis să facă o donație atât de grasă partidului său, întrucât doar din dividende a încasat în ultimii doi ani un venit de peste 7,5 milioane de lei. Deși are din 2006 o casă de 180 de metri pătrați, acesta locuiește, cu chirie, într-o vilă de lux cu trei niveluri din centrul capitalei. Anul trecut, liderul PLDM i-a cumpărat soției un Porsche Cayenne, care valorează în jur de 100 de mii de euro.

Nici Valeriu Streleț nu este mai sărac. Compania sa, „Bioprotect” SRL, i-a adus dividende de peste 7 milioane de lei. Deputatul deține două apartamente, o casă, mai multe terenuri și două mașini de lux marca Volkswagen Touareg.

Printre donatorii generoși ai PLDM se înscrie și secretarul partidului, Victor Roșca, care este cumnat cu liderul formaţiunii. Roșca a donat în campania electorală tocmai 1 milion de lei. În declaraţia pe venit depusă la CEC, proaspătul deputat indică la venituri pe doi ani de zile suma de doar 12 mii de lei și astea din „indemnizaţiile”

primite în calitatea sa de consilier local în Primăria municipiului Chișinău (!). Se pare că indemnizaţia de consilier local nu i-a ajuns nici pentru a acoperi consumul de motorină – el având în proprietate tocmai trei automobile. Deputatul mai are o casă de 180 de metri pătrați și un teren în satul Grătiești.

Pentru a-și menține fotoliul de deputat și în noul Legislativ au cotizat cu câte 100 de mii de lei: Tudor Deliu, Iurie Țap, Anghel Agache, Nicolae Juravschi. Chiril Lucinschi a fost ceva mai darnic, donând partidului 200 de mii de lei, iar Anatolie Dimitriu a donat 110 mii de lei. Gheorghe Mocanu a cotizat în visteria partidului cu 80 de mii de lei, iar viceministrul Finanțelor, Ștefan Creangă, numărul 17 în lista candidaților liberalidemocrați la funcția de deputat, a donat 100 de mii de lei. Și-au asigurat un loc în Legislativ, făcând donații generoase și dintre cei care nu au mai ocupat funcția de deputat. Este cazul lui Oleg Balan, rectorul Academiei de Administrare Publică, ce a donat PLDM suma de 100 de mii de lei.

Printre cei mai activi donatori ai Partidului Liberal-Democrat sunt și angajații a două instituții publice: Cancelaria de Stat și Centrul de Sănătate Publică din municipiul Chișinău. Astfel, donații între 15 mii și 30 de mii de lei au donat 11 angajați ai Cancelariei de Stat, iar alți 8 angajați ai CSP Chișinău au contribuit cu sume între 10 mii și 30 de mii de lei.

Donaţii în sumă totală de 379 de mii de lei au făcut și 14 angajați ai companiei de construcții „Algu Construct” SRL, care aparține omului de afaceri Andrei Țânțari. Acesta a intrat în vizorul public după ce o serie de investigații jurnalistice realizate de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scos la iveală o schemă frauduloasă prin care mai mulți demnitari și oameni de afaceri cunoscuți au încercat să pună mâna pe mai multe hectare de pădure la Dănceni și Sociteni, aflate la doar 5 km de capitală. Schema nu a mai fost pusă în acţiune, fiind stopată la Guvern. Între timp, autorii schemei, printre care se numără și Andrei Ţânţari, și-a construit ilegal o vilă în apropierea taberei de copii „Poienița Veselă”.

Cea mai mica donaţie pentru PLDM a constituit 4.700 de lei, iar cea mai mare – 1,2 milioane de lei.

(Va urma.)

Olga CEAGLEI, Cornelia COZONAC Sursa: Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Geopolitic

12 DECEMBRIE 2014

5

FLUX

ROMÂNIA ÎNTRE OCCIDENT ŞI EURASIA

Centralitatea României Bazându-se de o sumă de date provenite din culturi „arhaice”, Mircea Eliade a arătat că „omul din societăţi premoderne dorește să trăiască cât mai aproape de Centrul Lumii și știe că ţara lui se află efectiv în centrul suprafeţei terestre”1.

Departe de a fi dispărut odată cu viziunea arhaică asupra lumii, această concepţie a supravieţuit de o manieră mai mult sau mai puţin conștientă în contexte istorico-culturale mai recente: e suficient să ne amintim că China este numită de locuitorii ei Chongkuo, adică „Ţara Centrului”, și că încă astăzi diverse ţări și regiuni sunt concepute ca centrale faţă de spaţiul geografic din care fac parte, așa încât avem o Europă centrală (Mitteleuropa, Zwischeneuropa), o Italie centrală, o Asie centrală, o Americă centrală și încă o Republică Centrafricană (République Centrafricaine). Și România se află între acele ţări cărora le-a fost atribuită o poziţie centrală. Așa, de exemplu, amintim că Vasile Lovinescu a plasat România în centrul ideal al crucii descrise de migraţiunea hiperboreană. „Geografia Daciei (...) este dominată de o realitate centrală: podișul Transilvaniei, încercuit de lanţul Carpaţilor și de Munţii Apuseni (...) De la Rin și Alpi până la marele zid chinezesc, indefinitul domnește din plin: pământuri nemărginite, ţinuturi care încep nu se știe unde și sfârșesc nu se știe unde. În acest ocean de posibilităţi, Dacia este singura ţară caracteristică, definită, formând o unitate geografică. (...) Toate acestea sunt așezate exact pe paralela 45°, adică în mod riguros la jumătatea distanţei între Pol și Ecuator. (...) Dacia a fost sediul Centrului Suprem într-o vreme foarte îndepărtată. (...) Migraţia hiperboreană a fost verticală până în punctul în care a întâlnit paralela 45°, la jumătatea distanţei dintre Pol și Ecuator. Acolo, ea s-a împărţit în ramuri orizontale. O parte a migraţiei a urmat verticala până în Grecia. Cât despre ramura occidentală, celtică, a Hiperboreii, itinerariul său ne este arătat de simbolismul geografic, de bunul-simţ, de asemenea: cursul superior al Dunării. Și crucea a fost astfel desăvârșită”2.

Dacă cineva ar obiecta că reprezentarea geografică lovinesciană este una fantezistă, am putea să răspundem, citându-l pe Eliade, că aici „noi suntem în prezenţa a unei geografii sacre și mitice, singura efectiv reală, nu a unei geografii profane, „obiective”, în un anumit fel abstracte și neesenţiale”3.

Dar nu este vorba numai de „geografia sacră și mitică” a lui Lovinescu.

Dacă analizăm datele provenite de ceea ce Eliade numește „geografie obiectivă”, putem observa ușor acei factori naturali și culturali care de-a lungul istoriei au determinat importanţa geopolitică a spaţiului românesc.

Principalele elemente naturale ale geografiei române sunt Munţii Carpaţi, Dunărea și Marea Neagră. Carpaţii, Corona montium, închid într-un inel Transilvania, care, în viziunea geopoliticienilor români, reprezintă pentru România acel Kernland („ţinutul sâmbure”) și acel Mittelpunkt („punctul central”) de care vorbesc, respectiv, Rudolf Kjellén și Friedrich Ratzel.

Factori culturali caracteristici sunt identitatea neolatină, prin care poporul roman aparţine unei familii lingvistice care în Europa se extinde până la Oceanul Atlantic și confesiunea ortodoxă, prin care România face parte dintr-o arie cu dimensiuni eurasiatice, de la Belgrad până la Vladivostok.

Simultana apartenenţă familiei ortodoxe și familiei neolatine constituie o potenţială legătură între confesiunile creștine din Apus și cele din Orient.

Centralitatea României iese în relief și dacă ţinem cont de faptul că Transilvania este o regiune mediană sub mai multe perspective. Această regiune, care după bătălia de la Mohacs a jucat rol de stat-tampon între imperiul habsburgic și imperiul otoman, din perspectiva lingvistică este zona spre care se îndreaptă sectoarele neolatin, germanic și ugrofinic,

pe când din perspectiva confesională reprezintă punctul de convergenţă al ortodoxiei, al catolicismului și al cultului protestant.

Această poziţie de mijloc a României a fost subliniată în diferite feluri de geopoliticieni români și nu numai români. În deceniul patru al secolului XX, întemeietorul școlii geografice românești, Simion Mehedinţi (1869-1962), scrie că România, aflându-se în lungul diagonalei dunărene, este predestinată de însăși poziţia ei geografică să stabilească relaţii între ţările Europei apusene și ţările din Orientul Apropiat. „România se află în lungul unei diagonale de navigaţie cu totul privilegiată, întrucât cel mai important fluviu european este cu certitudine Dunărea. (...) Dunărea adoptă o cale mediană și parcurge de la Nord-Vest la Sud-Est aproape întreg continentul european. Graţie acestui fapt și vecinităţii Rhinului, ea pare predestinată de natură să stabilească relaţii între ţările industriale ale Europei Occidentale cu cele din Asia Mică, Mesopotamia, India și Mediterana asiatică”4.

L-am citat pe Simion Mehedinţi, dar în perioada interbelică imaginea unei Românii situate într-o poziţie geografică centrală era acceptată la scară largă de către geopoliticieni, unii dintre care (ca Giselher Wirsing sau Emmanuel de Martonne) plasau România în spaţiul central-european. Nicolae Alexandru Rădulescu (1905-1989) analiza poziţia geostrategică a României plecând de la statutul geopolitic dunărean și plasa România în Europa centrală, împreuna cu Polonia, Cehoslovacia și Ungaria. „Majoritatea lucrărilor geografice recente – scrie în 1938 N. Al. Rădulescu – consideră România Mare ca un fragment al Europei Centrale, părăsind astfel pentru totdeauna ideea de a plasa ţara noastră în cadrul Peninsulei Balcanice”5. Și geopoliticianul Ion Conea (19021974), care abordează geopolitica drept o știinţă a relaţiilor între state și presiunile reciproce dintre acestea, la începutul celui de-al cincilea deceniu considera substanţial centrală poziţia geopolitică a României. „Poziţia geopolitică a unui Stat și deci a României – scrie Conea – nu este una în raport cu liniile și formele fizice ale feţii pământului (aceea, am spus, este poziţia geografică!). O poziţie geopolitică nu se definește prin sau în funcţie de

Dunăre, de Tisa, de Nistru – ci prin sau în raport cu formele și conţinuturile politice care îmbracă faţa pământului, în general, și în faţa pământului jur-împrejur de tine, în special. Statul român, în această lumină și în acest sens considerat, nu poate fi definit prin poziţia lui - drept unul de margine, ci unul prin excelenţă în centru”6.

Tot în al cincilea deceniu, Vintilă Mihăilescu (1890-1978) susţine că România ocupă un spaţiu central, deoarece se află în punctul spre care converg liniile de tendinţă provenite din Europa centrală, din Balcani și din Rusia. El pune în evidenţă rolul de răscruce geografică și geopolitică a României și subliniază capacitatea ei de a atenua și a neutraliza conflictele. „Funcţiunile geopolitice ale pământului și poporului carpatic românesc – după Mihăilescu – derivă din situarea ţării carpatice românești la întreita răspântie dintre domeniile de influenţe, interese și tendinţe central-europene, meridionale și est-europene”7.

Situarea României „la o răspântie de drumuri”, adică la un punct de intersecţie al marilor imperii, este subliniată și de Gheorghe I. Brătianu (1898-1953); acesta scoate în evidenţă funcţiunea geostrategică a celor trei elemente care caracterizează spaţiul geografic românesc: Carpaţii, Dunărea și Marea Neagră. „Noi – scrie Brătianu – trăim aici la o răspântie de drumuri, la o răspântie de culturi și, din nefericire, la o răspântie de năvăliri și imperialisme. Noi nu putem fi despărţiţi de întregul complex geografic care, cum veţi vedea, ne mărginește și ne hotărăște destinul, între

Universitatea Populară oferă: Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17 Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri: •

traininguri

•

seminare

•

mese rotunde

•

prezentări

•

conferinţe de presă corporative etc.

•

evenimente

•

zile de naştere

Servicii suplimentare: •

Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

•

Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.

Reduceri pentru arenda de lungă durată.

Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

cele două elemente care îl stăpânesc, muntele și marea. Ceea ce aș vrea să apară lămurit este că, pentru a ne înţelege trecutul, trebuie să înţelegem mai întâi întregul complex geografic, istoric, geopolitic, din care acesta face parte”8.

Claudio MUTTI ____________________ 1. M. Eliade, Il sacro e il profano, I, 6 (ed. it.: Boringhieri, Torino 1967, p. 42).

2. V. Lovinescu, Dacia hiperboreană, Rosmarin, București 1996, p. 21, 27, 41.

3. „Nous sommes en présence d’une géographie sacrée et mythique, seule effectivement réelle, et non pas d’une géographie profane, ‚objective’, en quelque sorte abstraite et non essentielle”. M. Eliade, Images et symboles, I, 3 (L’image du monde), Gallimard, Paris 1988, p. 50.

4. S. Mehedinţi, Le pays et le people roumain: considérations de géographie physique et de géographie humaine, București 1937, pp. 99-100.

5. N. Al. Rădulescu, Poziţia geopolitică a României, „Revista Geografică Română” (Cluj), I, 1, 1938, pp. 5-35; republicat în Geopolitica, Glasul Bucovinei, Iași 1994, pp.

87-98. Pasajul din care am citat a apărut în „Geopolitica” (București), a. VII, nr. 31 (3/2009), p. 32.

6. Ion Conea, Studiu publicat în „Geopolitica și Geoistoria”, III, 1942, pp. 64 -100. Pasajul din care am citat a apărut în „Geopolitica” (București), a. VII, nr. 31 (3/2009), p. 29.

7. Vintilă Mihăilescu, Unitatea și funcţiunile pământului și poporului românesc, București 1943, p. 73. Pasajul din care am citat a apărut în „Geopolitica” (București), a. VII, nr.

31 (3/2009), p. 35.

8. Gh. I. Brătianu, Chestiunea Mării Negre, Curs 1941-1942, Universitatea București, Facultatea de Filozofie și Litere, editor Ioan Vernescu, pp. 11-12.

FLUX

6

Economic

12 DECEMBRIE 2014

Doar 0,3% din numărul proprietarilor terenurilor agricole au beneficiat de subvenţii Sistemul actual de subvenționare este afectat de deficienţe și iregularități, a constatat Curtea de Conturi, care a examinat recent Raportul auditului conformității privind subvenționarea în 2013 a agriculturii în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și Agenției de Intervenție și Plăti pentru Agricultură (AIPA). Potrivit raportului, de subvenţii a beneficiat un număr infim de proprietari ai terenurilor agricole, în schimb au profitat întreprinderi cu câștiguri de zeci de milioane de lei.

Auditorii și-au propus să stabilească dacă sistemul de management financiar și de control realizat de către cele două entităţi este unul conform și respectă regulile aferente gestiunii legale și regulamentare a fondurilor publice destinate subvenționării producătorilor agricoli și dacă acestea sunt direcţionate spre susținerea creșterii durabile a ramurii agricole.

Potrivit raportului, subvențiile alocate în 2013 în sumă de 462 de milioane de lei au fost folosite pentru compensarea dobânzilor achitate la creditele contractate, dar și pentru asigurarea riscurilor în agricultură. De asemenea, din contul subvenţiilor au fost plantaţi pomi pe o suprafaţă de 4 mii de hectare și 1,4

mii de hectare de vii. Totodată, beneficiarii au folosit subvenţiile pentru construcția și renovarea serelor, tunelurilor și a frigiderelor, pentru renovarea tehnologică a unor ferme, pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol nou, a animalelor de prăsilă, pentru consolidarea și îngrijirea terenurilor agricole.

Dar, în opinia raportorilor, sistemul actual de subvenționare este afectat de deficienţe și iregularități care nu permit realizarea unui impact economic și social scontat, rezultat din sporirea competitivității sectorului agricol. Neregulile depistate de misiunea de audit se referă la lipsa prioritizării sectoarelor-cheie generatoare de plusvaloare și neadaptarea strategiilor de dezvoltare

la disponibilitățile efective de suport financiar.

De asemenea, autorităţile responsabile nu au formulat obiective măsurabile pentru evaluarea impactului subvenționării. Resursele alocate nu au fost racordate principiilor de cost-eficiență și de rezultate. Auditorii au constatat aplicarea neuniformă a cadrului normativ, precum și vidul de norme, inclusiv prevederi ambigue și carențe de funcționalitate. Totodată, în unele cazuri este dispusă alocarea subvențiilor în lipsa setului complet de documente stabilite regulamentar. În afară de aceasta, lipsesc procedurile clare, coerente și standardizate privind verificarea corespunderii cererii de subvenționare a criteriilor de eligibilitate, dar se atestă și un deficit de predictibilitate și transparență a cadrului instituțional aferent procesului de subvenționare per ansamblu.

Auditul a constatat, de asemenea, lipsa la MAIA a fundamentărilor economico-financiare care au stat la baza selectării domeniilor de subvenționare, precum și absența informațiilor și fundamentărilor care au stat la baza stabilirii mecanismului de subvenționare, în special al condițiilor de eligibilitate, plafoanelor de subvenționare și cotei subvenției din valoarea investiției.

MAIA nu deține informații nici despre numărul potențial de beneficiari ai subvențiilor în agricultură și nici despre suprafața terenurilor agricole existente la 01.01.2013, în funcţie de tipul, mărimea și repartizarea teritorială a acestora.

Analizele efectuate de audit au relevat că de subvenții au beneficiat doar 0,3% din numărul proprietarilor terenurilor agricole, ceea ce denotă că de sprijinul financiar acordat din partea statului beneficiază o mică parte a producătorilor agricoli, în special cei care lucrează suprafețe mari de teren agricol.

Pe de altă parte, auditul a stabilit

că beneficiari ai subvențiilor sunt și întreprinderile de procesare care nu au activități de producere, creștere și cultivare a produselor agricole, dar care în perioada 2011-2013 au obținut profituri de zeci de milioane de lei.

Cadrul legal-normativ privind subvenționarea asigurării riscurilor de producție în agricultură nu ține cont de condițiile climaterice actuale și permite acordarea subvențiilor pentru asigurarea unor riscuri meteorologice care sunt previzibile.

De menționat că, în 2013, beneficiarilor de asigurări subvenționate le-au fost achitate de către companiile de asigurări despăgubiri pentru producerea riscurilor în sumă de 11,9 milioane de lei, ceea ce constituie doar 28,9 % din suma subvenției acordate, de 41,3 milioane de lei.

Cu toate că are loc subvenționarea asigurării riscurilor în agricultură, din buget continuă să fie alocate mijloace pentru compensarea daunelor provocate agriculturii de condițiile meteorologice, care în 2013 au constituit 98 de milioane de lei. În acest sens, MAIA nu a asigurat elaborarea și aprobarea tuturor pro-

cedurilor necesare pentru acordarea echitabilă a compensațiilor parțiale a pagubelor suferite de producătorii agricoli urmare a calamităților naturale (secetă, grindină) survenite în anii 2012-2013, ceea ce a determinat acordarea neregulamentară a compensațiilor în sumă de circa 1,1 milioane de lei.

Auditul a stabilit deficiențe operaționale și în activitatea AIPA. Astfel, deși autoritățile publice urmau să aplice sistemul de management financiar și control încă din 26.11.2011, Agenţia se află în prezent doar în stadiul incipient de introducere a acestuia. Drept urmare, cadrul instituțional de exercitare de către AIPA a atribuțiilor delegate nu este bazat pe reguli și proceduri scrise, care ar ghida procesele de recepționare și acceptare a cererilor de subvenționare, inclusiv în scopul anticipării/diminuării riscurilor de fraudă. Astfel, lipsa unor proceduri corespunzător reglementate și standardizate, abordarea neunivocă privind calcularea subvențiilor a avut ca efect calcularea unor subvenții neregulamentare în sumă de 1,3 milioane de lei.

FLUX

BNM explică iarăşi de ce se depreciază leul De la începutul acestui an, leul moldovenesc s-a depreciat cu 16,85% faţă de dolar şi cu 4,85% faţă de euro Potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, tendinţa de depreciere a leului moldovenesc faţă de principalele valute de referinţă, care se observă în ultima perioadă pe piaţa valutară a Republicii Moldova, are la bază mai mulţi factori atât interni, cât și externi.

Astfel, comparativ cu 31 decembrie 2013, leul moldovenesc s-a depreciat cu 16,85%

faţă de dolarul american, ajungând la o cotaţie oficială de 15,25 la data de 10 decembrie 2014, și cu 4,85% faţă de euro, cursul oficial fiind de 18,84. BNM menţionează că deprecierea leului moldovenesc faţă de euro din ultimele zile a reflectat, în mare parte, dinamica EUR/USD pe piaţa valutară internaţională.

Factori externi și interni care au condiţionat deprecierea leului moldovenesc sunt, conform BNM, următorii: - aprecierea dolarului SUA faţă de euro pe pieţele financiare internaţionale cu 10,3% de la începutul anului 2014;

- factorul sezonier legat de un consum mai mare de hidrocarburi, care, de regulă, duce la o cerere sporită de valută din partea agenţilor economici; - gradul de acoperire a cererii de valută parvenite de la persoanele juridice (sau oferta netă de valută parvenită de la persoane fizice) este net inferior comparativ cu perioadele anterioare (gradul de acoperire în primele 10 luni ale anului 2014 a constituit doar 88,6%, comparativ cu 113,5% în perioada similară a anului 2013; totodată, acest indicator a constituit 40,9% în luna noiembrie

2014 și 22,2% în prima săptămână a lunii decembrie 2014); - efectul psihologic creat de situaţia geopolitică din regiune, inclusiv deprecierea valutelor ţărilor partenerilor comerciali ale RM: Ucraina și Federaţia Rusă. Pe parcursul anului 2014, rubla rusă s-a depreciat faţă de dolarul SUA cu cca. 64%, iar hrivna ucraineană – cu cca. 89%. De asemenea, deprecierea valutelor respective a contribuit, în cea mai mare parte, la aprecierea leului moldovenesc în termeni reali, cursul real efectiv fiind în scădere cu cca 1,7% faţă de 31.12.2013.

În același timp, Banca Naţionala a Moldovei a asigurat că urmărește în permanenţă situaţia din piaţa valutară și utilizează instrumentele disponibile pentru a nu permite fluctuaţii excesive ale cursului de schimb: „Astfel, pe parcursul a 11 luni ale anului 2014, BNM a efectuat intervenţii sub formă de vânzări directe

nete de circa 263 de milioane de dolari SUA. Totodată, BNM a oferit în continuare băncilor licenţiate valută străină sub formă de SWAP-uri valutare, instrumente care pot fi utilizate de către băncile licenţiate la finanţarea deficitului temporar de valută străină”.

FLUX

Economic

12 DECEMBRIE 2014

7

FLUX

Corporaţiile pregătesc lichidarea statelor suverane prin TTIP Una dintre temele ocultate cu mare grijă în România este Tratatul Transatlantic pentru Comerţ și Investiţii, adică, pe scurt, TTIP. Acest tratat reprezintă o serie de negocieri de natură comercială care se desfășoară în secret între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. În linii mari, TTIP presupune simplificarea barierelor comerciale în beneficiul marilor corporaţii, dar abordează și probleme precum legislaţia privind siguranţa alimentară, cea legată de mediu, reglementările bancare și competenţele suverane ale naţiunilor individuale. Începerea negocierilor pentru TTIP a debutat în luna februarie a acestui an, în secret și nedemocratic.

Atac al corporaţiilor asupra statelor suverane Acest tratat reprezintă, potrivit lui John Hilary, director executiv al grupului de campanie War on Want, „un atac asupra societăţilor europene și americane pus la cale de către corporaţiile transnaţionale”.

Agenda TTIP urmărește să coboare standardele UE privind siguranţa alimentară și a protecţiei mediului până la cele implementate în SUA. Reglementările din SUA sunt mult mai puţin stricte, astfel că 70% dintre toate alimentele procesate și vândute în supermarket-urile americane conţin acum ingrediente modificate genetic. De asemenea, în prezent SUA au restricţii mai puţin riguroase cu privire la utilizarea liberă a pesticidelor. În plus, peste ocean sunt folosiţi fără restricţii hormoni de creștere în fermele de animale, restricţionaţi, în bună măsură, în Europa din cauza legăturii directe a acestora cu cancerul.

Același lucru este valabil și pentru mediu. În Europa, o companie trebuie să dovedească faptul că o substanţă este sigură înainte de a putea fi folosită; în SUA, în schimb,

se întâmplă exact opusul – orice substanţă poate fi folosită până se dovedește că este, de fapt, periculoasă. De exemplu, UE interzice în prezent folosirea a nu mai puţin de 1.200 de substanţe chimice folosite în producerea cosmeticelor, pe când în Statele Unite sunt interzise doar 12.

TTIP prevede, de asemenea, deschiderea serviciilor de sănătate publică, de educaţie și de apă ale Europei către companiile americane. Asta ar putea însemna, de fapt, privatizarea integrală a acestora. În sectorul bancar, tratatul urmărește „îndulcirea” normelor financiar-bancare, înăsprite după criza financiară din 2007.

Analiștii apreciază că TTIP va elimina aceste restricţii, oferind, din nou, bancherilor puteri discreţionare.

Tratatul va mai prevede relaxarea legislaţiei cu privire la confidenţialitatea datelor personale și restricţia accesului public la studiile clinice ale companiilor farmaceutice. În ceea ce privește forţa de muncă, UE a recunoscut că TTIP va genera, probabil, șomaj după modelul american, unde standardele de muncă și drepturile sindicale sunt mai reduse.

Cea mai mare ameninţare a TTIP este, însă, asaltul inerent asupra democraţiei. Unul dintre principalele obiective ale TTIP este introdu-

cerea unui program de soluţionare a litigiilor dintre investitori și stat (ISDS), care permite companiilor să dea în judecată guvernul dacă politicile guvernelor respective provoacă pierderi de profit. În consecinţă, marile corporaţii transnaţionale pot dicta, în mod nedemocratic, politicile implementate de guvernele alese.

TTIP – cedarea resurselor naţionale către corporaţii Reprezentanţii societăţii civile au sintetizat la conferinţele AGROstandard prevederile acestui tratat. „TTIP ascunde foarte mari capcane sub pretextul că vom face afaceri cu Statele Unite. Vom deschide piaţa pentru americani, care vin aici cu preţuri de dumping să ne vândă nouă niște produse proaste, iar agricultorii noștri care muncesc foarte mult nu vor mai avea loc nici pe piaţa locală”, a arătat Lavinia Andrei, președintele fundaţiei Terra Mileniul III. Potrivit societăţii civile, TTIP creează premisele pentru controlul corporaţiilor asupra statelor naţionale. „Acest tratat are clauze specifice pentru marile companii care prevăd că pot da în judecată statul. Și nu vor da statul în judecată oriunde,

ci la niște curţi de arbitraj speciale, unde, cu siguranţă, vor câștiga.

Chiar mandatul de negociere al UE, care, la insistenţele publicului a fost desecretizat, spune că va trebui să ne punem la dispoziţie resursele necondiţionat. Deci, noi vă dăm resursele, faceţi ce vreţi cu ele”, a punctat Lavinia Andrei.

Oarecum paradoxal, perspectiva implementării TTIP a stârnit reacţii variate în rândul asociaţiilor de fermieri din România.

CATAR împotrivă, Pro Agro, susţinător entuziast Cea mai vehementă poziţie împotriva TIPP este cea a Confederaţiilor Asociaţiilor Țărănești din România (CATAR). „În principiu, nu ne poate obliga nimeni să aderăm la acest tratat, să acţionăm împotriva interesului naţional. Dacă UE forţează statele membre să adopte acest tratat, acest lucru echivalează cu o declaraţie de război”, consideră Bogdan Buzescu, președintele CATAR. Acesta crede că principalul impact va fi asupra siguranţei alimentare și sănătăţii populaţiei. „O să fim forţaţi să mâncăm pui modificat genetic, crescut 28 de zile.

În acest fel, vom asista la modificarea ADN-ului uman și la uniformizarea genetică a populaţiei. Iar hrana bună, de calitate, produsă în România o vom pune la borcane și o vom exporta în ţările mai bogate, pentru că noi nu ne vom permite să o cumpărăm”, a punctat președintele CATAR. La polul opus, se situează CN Pro Agro, unul dintre cei mai vehemenţi lobby-iști pentru implementarea TTIP. „TTIP este o necesitate. Practic, OMC a forţat de foarte mult timp libertatea. (…) S-a creat o Europa socialistă, prin diverse mecanisme care nu sunt direct alocate producţiei. În SUA, lucrurile merg puţin altfel, politicul merge în interesul producătorilor și al consumatorilor”, a declarat Alex Jurconi, președinte Pro Agro, într-o întâlnire cu cititorii unei publicaţii on-line.

El s-a arătat entuziasmat de stadiul pregătirii TTIP. „Noi am făcut parte dintr-o delegaţie europeană, în iulie, o delegaţie de 10 persoane din cadrul organizaţiilor europene care a discutat în etapa premergătoare a rundei a șasea a TTIP. Transparenţa a fost totală. În aceste întâlniri am putut să văd două atitudini – una a administraţiei Obama, iar acordul de liber schimb este al administraţiei Obama, care își dorește acest lucru, și o abordare a mediului privat, de business. Unde oamenii au spus: dacă nu avem asta, asta, asta, nu ne interesează. (…) Europa poate consuma OMG-uri, dar nu le poate cultiva. Puiul clorinat e o altă problema ridicată”, a mai spus Jurconi.

Concluzia îi aparţine lui Piero Francisci, un latifundiar care face agricultură în Teleorman – „în maxim cinci ani, agricultura va fi doar pentru latifundiari; vom fi cu toţii angajaţi ai multinaţionalelor”.

Sursa: agrostandard.ro

Ce ne spune economia neobservată despre Moldova La ce nivel a ajuns economia neobservată în Republica Moldova, ce venituri potenţiale sunt pierdute din cauza respectivului fenomen? La aceste și alte întrebări încearcă să răspundă noul infografic propus de budgetstories.md, un proiect implementat de EXPERT-GRUP.

Deși în ţara noastră, ponderea economiei neobservate a fost în creștere permanentă în ultimul deceniu și a atins nivelul de 28% din PIB în 2013, fenomenul, la fel de omniprezent ca și taxele, a fost și este un subiect tabu pentru autorităţile din Republica Moldova, consideră experţii.

Cele aproximativ 28 la sută din PIB deţinute de economia neobservată se repartizează în felul următor: 7,7% vin din sectorul neformal; 10,9 la sută constituie producţia ascunsă în sectorul formal; alte 9,1 din economia ascunsă provin din producţia gospodăriilor casnice. Totodată, nu se știe care este contribuţia producţiei ilegale la acest fenomen.

Economia neobservată este caracterizată de instituţiile publice și private slabe, de pierderi mari ale veniturilor bugetare și de o economie rudimentară, primitivă și subdezvoltată. În același timp, se înregistrează un nivel înalt al ocupării informale.

Astfel, Indicele Competitivităţii Globale (ICG) ne plasează la capitolul dezvoltării instituţiilor pe locul 121 din 144 de ţări evaluare.

Conform ICG, economia rudimentară, pri-

mitivă și subdezvoltată este caracterizată în cea mai mare măsură de un nivel scăzut de inovare și sofisticare a businessului, de o capacitate redusă de absorbţie a tehnologiilor și de o productivitate scăzută a muncii.

De asemenea, de ponderea mare în valoarea adăugată brută a agriculturii neobservate.

Studiul arată că diferenţa dintre veniturile fiscale potenţiale și cel real este de aproape 9% sau 22% din baza fiscală – totalitatea plăţilor și impozitelor care pot fi colectate la buget. Fenomenele care contribuie în mod decisiv la discrepanţa fiscală sunt munca „la negru” și salariile „în plic”.

Cele mai înalte nivele ale ocupării informale, arată studiul, se atestă în agricultură – 66,4%, construcţii – 12,6%, în comerţ, domeniul hotelier și restaurante – 12%, industrie – 3,4%, transporturi – 2,6% și 2,9% în alte activităţi.

Infograficul a fost elaborat în baza studiului „Discrepanţa fiscală – o realitate invizibilă”.

Datele au fost colectate și analizate de Tatiana Savva.

FLUX

FLUX

8

Scandalos 12 DECEMBRIE 2014

RAPORT: CIA, metode „brutale” şi „ineficiente” de interogare a suspecţilor de terorism. Închisoare secretă şi în România Urmare din pag. 1 Faptele cuprinse în raport au fost săvârșite până în 2006, sub pecetea tainei, acoperite legal de juriști zeloși aflați în slujba trecutei administrații, prezentate parțial, fals sau distorsionat publicului și structurilor parlamentare de control, fundamentate și supravegheate de psihologi care au acceptat să-și vândă conștiința și reputația profesională. În prea multe cazuri, arhitecții programului au fost plătiți să-i evalueze eficiența. „Angajați ai statului și misiți particulari au abuzat, înjosit și dezumanizat ființe umane, le-au răpit umanitatea și, astfel procedând, i-au răpit Americii statutul mondial de promotoare și proteguitoare a drepturilor omului”, a declarat în aula Senatului, democratul Patrick Leahy.

Un număr de 119 inamici în războiul antiterorist au trecut prin rețeaua infernală de centre extrateritoriale de detenție desemnate cu nume inocent-cromatice precum Cobalt, Verde sau Albastru, centre situate, conform unor informații aflate deja în domeniul public, în țări precum Afganistan, Thailanda, Lituania, Polonia și România. Majoritatea prizonierilor au fost supuși unui tratament dur: încătușați, violentați în felurite chipuri, agresați sonor și ținuți în întuneric sau treji zile în șir, înfometați, înghețați și, în ultimă instanță, simulat-înecați. „Prima concluzie: e vorba despre tortură. A doua: programul a fost gestionat lamentabil. A treia: nu a fost eficient. Și ultima: a fost în permanență prezentat distorsionat”, a opinat senatorul independent Angus King, care nu a participat la redactarea raportului la care s-a lucrat vreme de cinci ani, până în 2012. De atunci și până acum, Executivul și Legislativul au discutat, în esență, când și cât trebuie publicat.

Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a utilizat metode „brutale”, de multe ori „ineficiente”, pentru interogarea suspecţilor de terorism, inducând în eroare constant Președinţia și Congresul privind informaţiile obţinute, se arată în raportul Senatului american, informează dcnews.ro.

Au fost utilizate cele mai agresive tehnici de interogare „În multe cazuri, au fost utilizate imediat cele mai agresive tehnici de interogare, în serie și fără oprire”, indică raportul. „Privarea de somn implica ţinerea deţinuţilor în stare de veghe până la 180 de ore, de obicei în picioare sau în poziţii incomode, chiar și cu mâinile legate deasupra capului”, adaugă documentul, precizând că un suspect de terorism a murit de hipotermie după ce a fost ţinut „parţial dezbrăcat” pe o podea de beton.

Potrivit raportului, alţi deţinuţi au fost legaţi la ochi și târâţi pe coridoarele penitenciarelor în timp ce erau loviţi cu picioarele și pumnii de gardieni.

Mulţi deţinuţi supuși tehnicilor brutale de interogare au suferit halucinaţii, stări paranoice, insomnii ori au avut tendinţa de a se automutila.

Abu Zubaydah, unul dintre liderii reţelei teroriste Al-Qaida, a devenit inconștient după ce a fost supus tehnicii simulării înecului, mai precizează autorii raportului.

îndeplinit cele două misiuni”, a specificat fostul vicepreședinte american.

CIA respinge parţial concluziile raportului

Fostul președinte al Statelor Unite, George W. Bush, a fost informat abia în aprilie 2006, adică după patru ani, că deţinuţii au fost supuși torturii în închisori secrete ale CIA, relevă raportul Senatului american, potrivit Mediafax. În Biroul Oval, la 8 aprilie 2006, directorul CIA de la acea vreme, Porter Goss, i-a expus cele șapte tehnici și i-a arătat cel puţin o imagine cu un deţinut care era supus acestora. Președintele și-a „exprimat jena”, precizează raportul.

Agenția vizată de acest raport, CIA, a prezentat un răspuns de 112 pagini care respinge parțial concluziile raportului, iar minoritatea Republicană a Comitetului Senatorial a intervenit și ea cu o replică. „Am concluzionat că programul de anchetă și detenție al Agenției de Spionaj Extern a fost eficient, că a produs informații practice valoroase, că aserțiunile Agenției cu privire la utilitatea folosirii tehnicilor dure au fost corecte, și că Parlamentul a fost ținut permanent la curent cu activitățile în desfășurare”, a declarat unul dintre autorii contra-raportului, Saxby Chambliss.

Trebuie spus că programul care face obiectul raportului a implicat un număr limitat de misiți particulari și angajați ai Agenției. Niciunul dintre ei nu a fost penalizat legal sau profesional. Implicarea altor instituții sau personalități ale statului nu este discutată în acest raport. Și fostul vicepreședinte american, Dick Cheney, a afirmat că raportul privind tortura practicată de CIA în cursul interogatoriilor unor presupuși teroriști, este „plin de prostii”. „Cred că raportul este deplorabil.

Mi se pare că are lipsuri”, a declarat pentru Fox News Dick Cheney, vicepreședinte în administraţia George W. Bush, în perioada 2001-2009, pe când au avut loc interogatoriile forţate ale CIA. ”Scuzaţi-mă, dar acest raport est plin de prostii”, a mai afirmat el. „Ei nu s-au deranjat să intervieveze persoanele cheie implicate în acest program”, a adăugat Cheney, afirmând că fostul președinte George W. Bush era implicat în program și cunoștea majoritatea detaliilor. „Ce presupuneţi că am fi putut face (cu Khalid Sheikh Mohammed, presupusul organizator al atentatelor din 11 septembrie)? Să-l sărutăm pe ambii obraji și să-l întrebăm: vă rugăm, vă rugăm spuneţi-ne ce știţi?

Bineînţeles că nu”, a spus Cheney. „Am făcut exact ceea ce trebuia pentru a pune mâna pe cei care au planificat 11 septembrie și a-i împiedica să comită alte atentate. Ne-am

Bush, informat peste patru ani

Un sfert din ţările lumii au ajutat programul de tortură al CIA Una dintre cele mai puternice încleștări politice legate de raportul privind programul de tortură al CIA, publicat marți de Senatul SUA, este cea referitoare la dezvăluirea numelor țărilor care au ajutat serviciile secrete americane, arată dcnews.ro Oficiali americani au declarat pentru Huffington Post că Washingtonul s-a temut în ultimele săptămâni că numele statelor care au sprijinit CIA vor apărea în raportul declasificat de Senatul SUA. Însă numele nu figurează în raport, o victorie de ultim moment a Casei Albe și a CIA. Facilitățile din țările străine sunt identificate în raport printr-un cod de culori, spart însă de jurnaliștii americani, care au reușit asta făcând comparații cu rapoartele precedente.

Cititorii raportului pot afla cum agenția administra relațiile cu guvernele străine, cărora le cumpărau tăcerea cu bani. În același timp, CIA submina diplomația publică a SUA, spunându-le contactelor externe să nu vorbească cu ambasadorii americani despre programul de tortură.

Oficiali intervievați de publicația citată spun că raportul Senatului presupune un risc major, deoarece permite identificarea țărilor complice. Ei au subliniat că respectivele state au participat în condițiile în care aveau garanția unor acțiuni secrete.

Potrivit Washington Post, ţările care au deţinut închisori secrete ale CIA sunt Afganistan (4 locații), Polonia, România, Lituania și Thailanda.

Printre ţările cu închisori de proximitate ale CIA (facilități ale partenerilor externi folosite temporar pentru interogări) se numără Egiptul, Siria, Libia, Pakistan, Jordan, Maroc, Somalia, Uzbekistan, Etiopia, Djibouti și Gambia.

Au fost și ţări care au ajutat într-o oarecare măsură CIA. Ele au oferit informații despre suspecți, inclusiv despre propriii cetățeni, au permis să fie punct de tranzit în drumul prizonierilor spre statele unde existau închisori.

Fostul președinte polonez Aleksander Kwasniewski – care a acceptat această „cooperare consolidată în domeniul serviciilor de informaţii” – a declarat într-un interviu la postul de radio TOK FM, la o zi după publicarea raportului Senatului american, că la început, Polonia nu știa despre actele de tortură. Era vorba, în opinia sa, doar despre înfiinţarea unor facilităţi secrete, relatează Mediafax. Însă interogatoriile brutale ale suspecţilor de terorism desfășurate de CIA pe teritoriul polonez au încetat, la presiunile Poloniei, în 2003, a mai afirmat Kwasniewski. „Faptul că americanii desfășoară aceste activităţi într-un mod atât de secret a generat îngrijorări. Astfel că autorităţile poloneze au acţionat pentru a le pune capăt și aceste activităţi au încetat, la presiunea Poloniei”, a precizat el.

Totodată, Parchetul din Cracovia care anchetează informaţiile despre închisorile secrete ale CIA în Polonia, a anunţat marţi seara că va cere acces la originalul raportului Senatului american.

Milioane de dolari, SUBVENŢIE pentru oficiali români Ancheta legislativului de la Washington asupra activităţilor CIA pe glob a dezvăluit detalii despre modul în care spionajul american și-a asigurat colaborarea autorităţilor române pentru funcţionarea „centrului de detenţie NEGRU”, ridicând mari semne de întrebare și asupra liderilor de la București, menţionează stirileprotv. ro.

Potrivit informaţiilor obţinute de comisia de anchetă a Senatului SUA, CIA a încheiat în 2002 o înţelegere cu o autoritate din România al cărei nume este cenzurat pentru ca ţara să găzduiască un centru de detenţie al CIA. În 2003, conducerea CIA a invitat misiunea CIA dintr-o ţară al cărei nume este cenzurat să identifice metode prin care poate sprijini autoritatea din România să „demonstreze la cel mai înalt nivel guvernamental cât de mult apreciem cooperarea și sprijinul lor” pentru programul de detenţie.

Misiunea a răspuns cu o listă de dorinţe în valoare de câteva milioane de dolari (valoarea exactă este cenzurată). Conducerea CIA le-a dat o sumă chiar mai mare în scopul „subvenţionării” (în original „subsidy”), iar în toamna lui 2003 a început transferarea deţinuţilor CIA în Centrul de Detenţie NEGRU. Într-un alt paragraf, care, cel mai probabil, se referă la România, se arată că la jumătatea anului 2003

CIA a decis să-și extindă facilităţile de detenţie de aici și că i-ar fi oferit milioane de dolari pentru a-și „arăta aprecierea” pentru sprijinul acordat programului de detenţie unui oficial sau instituţii al cărei nume e cenzurat. Ulterior, în cadrul operaţiunilor de lărgire a spaţiului de detenţie, CIA ar fi oferit informaţii false autorităţilor române, spunându-le că extinderea nu va mai avea loc. Potrivit raportului, misiunea CIA din România era de părere ca autorităţile din această ţară nu știu precis la ce sunt folosite facilităţile de detenţie.

După apariţia primului articol din Washington Post despre închisorile CIA, pe 2 noiembrie 2005, autorităţile române au cerut închiderea în termen de ore a centrului de detenţie NEGRU. În scurt timp, CIA a trimis deţinuţii care mai rămăseseră în România spre alte facilităţi.

Militanţi pentru drepturile omului cer anchete judiciare ONU și militanţi pentru apărarea drepturilor omului au cerut, marţi, anchete judiciare împotriva unor oficiali americani după publicarea raportului privind tehnicile de tortură ale CIA. A venit „timpul pentru a acţiona și responsabilii de această conspiraţie criminală să fie prezentaţi în faţa justiţiei”, a subliniat Ben Emmerson, raportorul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului.

Programul „a dat undă verde pentru a comite nepedepsit ceea ce legea internaţională privind tortura și dispariţiile califică drept infracţiuni”, a notat Steven Hawkins, directorul general al Amnesty International în Statele Unite. „A venit timpul pentru a cere socoteală, dar și o anchetă completă, acţiuni în justiţie și compensaţii pentru victime”, a adăugat el.

Directorul general al Human Rights Watch, Kenneth Roth, a subliniat, la rândul său, că raportul „arată în mod evident că afirmaţiile repetate, potrivit cărora măsurile drastice erau necesare pentru a-i proteja pe americani, nu erau decât o pură ficţiune”. Însă începerea unor anchete judiciare pare puţin probabilă. Un oficial din cadrul Departamentului american al Justiţiei a anunţat că, din 2009, au fost deschise două anchete pentru aplicare de rele tratamente deţinuţilor, însă acestea nu au adunat probe suficiente pentru inculpare.

Raportul Senatului nu prezintă „vreo informaţie nouă” pentru anchetatori, a dat asigurări acest oficial într-un comunicat.

Pe de altă parte, Coreea de Nord, acuzată de Naţiunile Unite de încălcări grave ale drepturilor omului, a cerut miercuri Consiliului de Securitate să condamne Statele Unite după publicarea raportului despre folosirea torturii de către CIA. Dezvăluirile din acest raport al Senatului american despre abuzurile comise împotriva a zeci de deţinuţi care au legături cu Al-Qaida constituie un veritabil test de credibilitate pentru Consiliul de Securitate, apreciază regimul nord-coreean.

FLUX

Externe

12 DECEMBRIE 2014

9

FLUX

Kievul a ignorat avertizarea de a-şi închide spaţiul aerian, înainte de prăbuşirea zborului MH17 Ucrainei i s-a cerut să închidă spaţiul aerian pentru aviaţia civilă în iulie, cu câteva zile înainte de doborârea zborului MH17 al Malaysia Airlines, dar a ignorat avertizarea, susţine The Sunday Times, în ediţia electronică.

Cotidianul britanic The Sunday Times a relevat, pe baza unor surse din Eurocontrol, că Ucraina a ignorat avertismentul și spaţiul aerian a rămas deschis și la 17 iulie, data la care a fost doborât avionul cu aproape 300 de persoane la bord, scrie nltimes.nl, citată de ziare.com.

Eurocontrol ar fi vorbit direct cu controlorii de trafic ucraineni cu privire la potenţiala ameninţare la

adresa traficului, după ce peste 20 de unităţi ale armatei ucrainene au fost doborâte de separatiștii proruși din estul ţării.

Sursa citată susţine că, pe lângă aceste aparate doborâte, au mai existat două motive „de îngrijorare serioasă” cu privire la situaţia din estul Ucrainei: separatiștii bruiau frecvenţele de comunicare ale traficului aerian și avusese loc o rupere a comunicării între controlul de trafic ucrainean și cel rusesc.

Cu toate acestea, ucrainenii au continuat să lase avioanele să survoleze zona afectată. Sursele citate au declarat că Eurocontrol nu are competenţa de a interveni în deciziile ţărilor, precizează Sunday Times, citată de Mediafax.

Potrivit Russia Today, care citează cotidianul britanic, Ucraina a fost de acord doar să crească înălţimea minimă la care puteau zbura avioanele civile în regiune de la opt la 9,7 kilometri. „Învinovăţesc autorităţile ucrainene pentru că nu au închis spaţiul aerian și Malaysia Airlines pentru că nu a luat decizia de a evita ţara”, a declarat Robby Oehlers, al cărui văr

Noi dezvăluiri în scandalul LuxLeaks

noașterea pierderii controlului și a suveranităţii”, a declarat Giemulla.

Boeingul 777 al companiei Malaysia Airlines s-a prăbușit în estul Ucrainei pe 17 iulie, în timp ce se deplasa pe ruta Amsterdam-Kuala Lumpur. Toţi cei 298 de oameni aflaţi la bord – pasageri și echipaj – au murit, cei mai mulţi dintre ei fiind de naţionalitate olandeză. Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc pentru această tragedie.

FLUX

ESTE OFICIAL:

SUA nu mai sunt cea mai mare economie a lumii, au fost depăşite de China

Noi dezvăluiri au fost publicate marţi, 9 decembrie, de massmedia internaţionale în cazul scandalului LuxLeaks privind sistemul masiv de optimizare fiscală din Luxemburg ce a permis unor multinaţionale să se sustragă de la plata unor impozite, sistem aplicat atunci când Jean-Claude Juncker (în imagine) era premierul acestei ţări, relatează AFP, citată de AGERPRES. Aceste dezvăluiri, care vizează în special Skype și Walt Disney, survin în ajunul depunerii oficiale a jurământului de către Juncker, în prezent președinte al Comisiei Europene, și întregul nou executiv european.

Sprijinindu-se pe cele 28.000 de pagini din documente obţinute de Consorţiul Internaţional al Jurnaliștilor de Investigaţie (ICIJ), aproximativ 40 de publicaţii au dezvăluit la începutul lunii noiembrie faptul că între 2002 și 2010, atunci când Juncker era premier, Luxemburgul a încheiat acorduri fiscale cu 340 de multinaţionale, între care Apple, Amazon, Ikea, Pepsi, Heinz, Verizon și AIG, cu scopul de a le reduce impozitele, privând astfel statele europene de miliarde de euro reprezentând încasări fiscale.

Sistemul de „tax ruling” permite unei companii să solicite în avans informaţii asupra modului în care situaţia sa fiscală va fi tratată într-o ţară și este utilizat de multinaţionale pentru a realiza o optimizare fiscală.

Potrivit publicaţiei belgiene Le Soir, un nou val de documente vizează 35 de companii, printre care Skype, Walt Disney, Bombardier, Telecom Italia sau Koch Industries, în afaceri datând din perioada 2003-2011.

Publicaţia citată menţionează „împrumuturi hibride (Bombardier), deduceri fiscale spectaculoase (95% din venituri pentru Skype) sau impozite foarte mici (0,28% pentru Walt Disney Luxembourg)”.

Noul val de dezvăluiri Luxleaks îl presează pe președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, să combată evaziunea fiscală în Uniunea Europeană, notează Ziarul Financiar.

Adversarii politici ai lui Juncker, unul dintre pionii importanţi în încheierea acordurilor dintre statul luxemburghez și companii, spun că „el nu poate fi lăsat să

a decedat în accident, pentru Sunday Times.

Pasagerii avionului malaysian au murit din considerente financiare și politice, a declarat Elmar Giemulla, avocatul familiilor a patru victime de origine germană. „Probabil că autorităţile ucrainene au vrut să evite pierderea veniturilor din taxele de tranzit – de până la un miliard de dolari pe an – și din motive politice, având în vedere că închiderea spaţiului aerian înseamnă recu-

SUA au pierdut titlul de cea mai mare economie a lumii, fiind depășite de China, după puterea de cumpărare reală, potrivit datelor publicate în octombrie de Fondul Monetar Internaţional.

elucideze singur dimensiunile practicilor companiilor multinaţionale de a evita responsabilităţile fiscale“ și că vor grăbi investigarea practicilor din domeniul fiscalităţii europene. „Obiectiv vorbind sunt slăbit pentru că Luxleaks sugerează că aș fi participat la scheme care încalcă reguli elementare de etică și de moralitate“, a declarat Juncker pentru publicaţia franceză Liberation.

Reprezentanta organizaţiei militante Oxfam acuză decidenţii europeni că fac prea puţin pentru a combate evaziunea fiscală practicată de companii, scrie Euractiv. „Continuând să nu facă mai nimic, liderilor europeni pare să nu le pese prea mult că lasă să le scape printre degete venituri de miliarde din taxe. Nici Parlamentul European nu răspunde corespunzător, refuzând să lanseze o comisie de anchetă într-o chestiune care presupune pierderea de bani care ar fi trebuit să intre în buzunarul public“, afirmă Natalia Alonso, director adjunct responsabil de campanii în cadrul Oxfam.

Președintele grupului parlamentar ALDE (Alianţa Liberal-Democraţilor) din Parlamentul European Guy Verhofstadt a declarat că va cere colegilor săi să grăbească redactarea raportului care analizează evaziunea fiscală în Uniunea Europeană. „Noile dezvăluiri arată că aceasta este o problemă europeană care are nevoie de o soluţie europeană. Cetăţenii și micile întreprinderi își plătesc taxele, în timp ce marile corporaţii par să aibă o gamă largă de posibilităţi de a evita plata taxelor.“

„Acest lucru tocmai s-a întâmplat și aproape nimeni n-a observat”, notează jurnalistul Brett Arends de la Market Watch, care a scos în evidenţă cifrele publicate de FMI la începutul săptămânii trecute.

Economia calculată în funcţie de paritatea puterii de cumpărare (PPC) arată valoarea comparabilă a unei cafele la New York și la Beijing.

China reprezintă în prezent 16,5% din economia mondială, ţinând cont de paritatea puterii de cumpărare (PPC), faţă de 16,3%, cât reprezintă SUA. Statele Unite ocupau poziţia de lider necontestat din 1872, când au detronat Marea Britanie.

Dacă se măsoară producţia economică naţională de bunuri și servicii în termeni reali, China va produce anul acesta de 17.600 miliarde de dolari, în timp ce SUA va produce de 17.400 miliarde de dolari.

Iar diferenţa va continua să se adâncească. Potrivit previziunilor FMI, China va atinge un PIB real de 26.800 de miliarde de dolari în 2019 faţă de 22.000 de miliarde în cazul SUA. „Să fie foarte clar: este un cutremur geopolitic”, avertizează Brett Arends, care mai notează că în 2012, când a scris prima dată despre aceste cifre, FMI-ul a încercat să pună la îndoială importanţa datelor calculate pe baza Parităţii Puterii de Cumpărare. El spune că nu este în interesul FMIului ca Occidentul să înceapă să se concentreze prea mult pe dimensiunile puterii Chinei. Dar, adaugă el, cifrele vin de la FMI, nu le-a produs el.

FLUX

Sursa: Ziarul Financiar

FLUX

10

Jocul politic atât de obositor, mediocru, lipsit de o miză generală pare a fi imposibil de ameliorat. Niciodată în politica post-decembristă nu au fost cunoscuţi adevăraţii învingători. Ei s-au retras undeva în spate, printre regizori, stabilind cursul evenimentelor.

Cei pe care societatea i-a considerat culpabili nu sunt decât marionete, desigur nu lipsite de vină. În partea nevăzută a politicii românești se află adevăratul laborator unde se creează realitatea pe care suntem obligaţi să o trăim. Pentru măreţia și eficienţa acestor studiouri a fost sacrificată presa liberă, însăși ideea de libertate. S-a instituit o dominaţie a dezastrului. Nimic nu mai poate face faţă strategiilor care se resimt drept o fatalitate. Zarva și deruta care au cuprins câmpurile bătăliei pentru putere și influenţă nu mai lasă loc niciunui mesaj. România este o ţară în care nu se mai poate comunica, respectiv nu mai există înţelegere între partenerii sociali.

Altceva este continuu deasupra a ceea ce se află în discuţie. Ordinea lucrurilor se stabilește în altă parte,

România

12 DECEMBRIE 2014

Agenda de după alegeri după alte raţiuni, în alte scopuri. Societatea funcţionează în gol ca un agregat de expoziţie pentru familiarizarea cursanţilor. Înverșunarea propagandistă face din atmosfera zilei teritoriul unor mari cauze, care dispar în tematici conturate tot mai ameninţător.

Alegerea noului președinte al ţării nu a schimbat cu nimic excesul.

Câteva zile au fost suficiente pentru a reface joncţiunile perturbate.

Sistemul este într-atât de bine consolidat, încât nu există nicio soluţie de a-l reduce la ceea ce ar trebui să fie. Atitudinile antisistem, ele însele, în nenumărate cazuri, sunt o creaţie mediatică a acestuia și au nevoie de o reacţie civică egală discursului. În absenţa acesteia, atitudinile au ajuns să fie parte a derizoriului și a autosubminării. România este o ţară bolnavă, terorizată, fără lideri democratici. În fiecare zi apar o lege, un edict guvernamental, o campanie prin care respiraţia publică, sentimentul naţional primesc o limitare drastică. Se construiesc ierarhii ca dictaturile care își permit orice formule. În loc să asistăm la o elaborare strategică a drepturilor colective, garantate, ni se livrează totalitarismul prin care se lărgește sfera satrapilor și profitorilor. Bugetul de stat, caz unic în Europa, este dirijat spre X, spre Y prin lege. Discriminarea este cuvântul de ordine, în timp ce organizaţiile antidiscriminare își mimează statutul de funcţionare. Ce face Curtea Constituţională, când nu se ocupă cu tolerarea abaterilor câte unui membru al clanurilor politice? Cum de nu sunt returnate legi care pun în pericol libertatea,

interesul public, stabilitatea și progresul general? De ce? E greu de crezut că o vor face de mâine. Sistemul are drept minus absolut obedienţa funcţionarului, specialistului, generată de mentalitatea corupţiei.

Blocaţi în legi aberante, românii nu au de ce să mai apeleze la justiţie pentru că aceasta, semnificativ, susţine abuzul. Nedreptăţile pe care se constituie România postcomunistă își arată capacitatea nimicitoare nu numai în marile cazuri de corupţie, dar și în cazuri limită în care, tot mai des, se află oamenii simpli.

Organizarea instituţională se tot reface în spiritul trecutului atroce.

Peste tot, la o privire atentă, redutele cenzurii și disciplinei de tip totalitar își reintră în drepturi. Ceea ce este dramatic, aproape incredibil, ţine de disponibilitatea pentru asemenea scheme de funcţionare. Regăsim aici reziduurile ideologice și securistice, îndreptăţirea de sine pentru a-l distruge pe celălalt. Zilnic, sute, mii de cazuri trec prin agregatele sub presiune ale televiziunilor fără a se ajunge la o schimbare. Punerea în discuţie a sistemului concentraţionar, pe un singur plan, duce la o legitimare a lui, prin absenţa rezultatelor. Nimic n-ar mai trebui supus analizei și vehemenţei protestului fără a urmări mecanismele ameliorării. Instituţiile României funcţionează într-un regim fals jurnalistic, într-o responsabilitate volatilizată în nuanţe inoportune.

Trecerea de la acest regim la unul solemn, cu nuanţe sumbre, în criză de alte soluţii, ar aduce o altă degradare. Până statutul puterii politice nu se reglementează în totali-

tatea lui, constituţional și legislativ, suntem într-o junglă. România este paradisul instituţiilor publice incontrolabile, al încălcării drepturilor omului. Însăși ceea ce se vrea a fi o parte a culturii contemporane, în fapt un erzaţ comunisto-fascistoid, se situează pe poziţiile reconfigurării totalitarismului. A fi scriitor, jurnalist, militant pentru drepturile publice a ajuns un risc, expunându-i pe protagoniști înscenărilor și agresiunilor intimidante. Pentru ca toată atmosfera de lagăr să fie completă, avem și nenumărate ministere ale adevărului, în care șefii și subalternii se declară între ei genii, oferindu-și reciproc subsidii publice impresionante. Ipochimenii lucrează la profilul obedienţei și subminării oricui se arată contrariat.

Agenda noului președinte va trebui să cuprindă câteva lucruri simple, de o urgenţă arhimedică.

Scoaterea climatului public din sfera tuturor monopolurilor, de la primul la ultimul. De la industria medicamentului la o reală libertate culturală, eliminând legislativ sistemul mafiot. Avem sistem mafiot legalizat în cultură, ceea ce nici în comunism nu s-a întâmplat. Drepturile omului, hulite, ironizate, vor trebui întoarse neîntârziat spre oamenii aflaţi în dificultate, drept ecran al tuturor proiecţiilor civice și organizatorice.

România este acum la nivelul anilor ‚50. Până și multinaţionalele, din nenumărate mărturii, prin contaminare, au ajuns niște colhozuri.

Ioan VIERU Sursa: cotidianul.ro

Sărăcia cu duhul şi cu fapta

„România, cele mai multe nașteri din UE la adolescente sub 15 ani. România, pe primul loc la mortalitate infantilă din UE. România, pe primul loc în UE la tuberculoză. România, pe primul loc în UE la mortalitate cancer de col uterin. Și pe astea le-am scris cu ochii închiși, fără să caut pe net…”.

Prietena și colega Sidonia Bogdan, de la România liberă, a rezumat prea bine situaţia reală și statistică a României: „România, cele mai multe nașteri din UE la adolescente sub 15 ani. România, pe primul loc la mortalitate infantilă din UE. România, pe primul loc în UE la tuberculoză. România, pe primul loc în UE la mortalitate cancer de col uterin. Și pe astea le-am scris cu ochii închiși, fără să caut pe net…”. Fără să disper și fără să fiu un panicard de cafenea, adaug și eu: „România, ţara cu cea mai scăzută putere de cumpărare din Europa”. Să tragem linie, asta e problema naţională. De aici vin toate relele – alea care populează ideile de-a gata ale ideologilor. Lenea, hoţia, tra-

ficul de influenţă și corupţia. Toate, precum cei patru cavaleri ai Apocalipsei, se întrec să tragă naţia la fund. Nu vă faceţi iluzii că a fost vreodată mult mai bine. În perioada interbelică, triumful Legiunii nu se explică altfel: sărăcie, inegalitate, corupţie. În perioada comunistă, deși își putea cumpăra casă și mașină, cetăţeanul era același sărăntoc, abonat la mită pentru instituţiile ţării.

Timpul parcă nici n-a trecut. Suntem în faţa aceleiași linii de start ca acum o sută sau două de ani. Partea comică e că, atunci

când se schimbă regimul, vodă sau primarul, lumea se pune pe sperat. Vorbesc de lumea bună. Cetăţeanul de rând nu are treabă cu speranţa. El știe, mai bine decât cel mai fin ideolog sau cel mai vizionar politolog, că lucrurile nu se schimbă. Copiii lui știu asta, buzunarele știu, toată familia și vecinii știu. Pentru a supravieţui, cel puţin patru milioane de români trebuie să facă foamea și să se supună celui mai puternic.

Principala lor preocupare e ziua de mâine și pâinea cea de (aproape) toate zilele.

Mizeria. Promiscuitatea. În faţa acestei al-

ternative dramatice, un sfert din populaţie va ridica din umeri. Niște extratereștri, cu limba despicată, care fac din negru alb și din noapte, zi. În acest context s-au trezit, că altfel nu pot să le spun, niște notorietăţi mucegăite și experţi ai lui pește prăjit și s-au pus să strige că salariul minim pe economie e un atentat la capitalismul salvator. Pentru ei nu nivelul de taxare (TVA e fruntaș pe ramură), nu subdezvoltarea, nu schimburile comerciale debile, nu evaziunea fiscală sunt vinovaţii, ci salariaţii care, la 225 de euro lunar, îl cocoșează pe bunul samaritean capitalist. Păi, ia să socotim, ca niște buni gospodari: coșul zilnic (în România anului 2013) totalizează 24,8 lei. Înmulţim 24,8 cu 30 și ne dă 744 de lei. În 2014, coșuleţul e cu 5% mai scump. Suma reprezintă exclusiv mâncarea. Pentru tot restul, 100 de lei vi se pare enorm, necugetat, o risipă monstruoasă, nu-i așa? Sper că își dă seama toată lumea ce absurditate gogonată au susţinut experţii neantului. Însă, pornind de aici, de la prostia pompoasă, cu pretenţii intelectuale, va trebui să reanalizăm situaţia României. Ţara noastră e una bananieră, o republică a lohn-ului și a resurselor ieftine. De la păduri la petrol, de la aur la sturioni, de la necalificaţi până la specialiști, totul e exclusiv de vânzare.

Clasa medie e o iluzie, capitalismul, victorie împotriva cetăţeanului, iar guvernul, un ambasador al FMI. De aceea, nu pot decât să repet, până când se plictisește lumea.

Nu cetăţeanul e al statului, ci viceversa.

Când va dispărea foamea endemică, poate numai atunci vom redeveni o naţiune.

Florin IARU Sursa: adevarul.ro

Cultur=

12 DECEMBRIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

DIN NOU DESPRE ILUZIILE NECESARE

Conacul urban RâşcanuDerojinschi

(Pagini de jurnal)

12.II.1995 La USR, Adam Puslojić „se plânge” comesenilor că, iată, el, mi-a dedicat deja două poeme (unul ar fi cel din vară, de la Dunăre?), iar eu încă nu i-am răspuns pe potrivă. „Dar dacă nu va fi un poem mare, să nu te superi, bătrâne, n-o să-l primesc!” zice.

Pe 5 februarie, pe la 11.00, Adam ne găsește, dejunând pe Anghel Dumbrăveanu și pe mine, la restaurantul USR. El vine împreună cu Mariana Ștefănescu, pentru că au, convenită, o întâlnire de lucru cu Ion Cocora. Trec orele, se face 15.00, dar Cocorul nu apare, fiind cu nedumerire cicălit, „în contumacie”, de Adam și Mariana pentru lipsa lui de punctualitate, dar mai ales pentru iresponsabilitate.

La un moment dat, brusc, Adam face: „Știi, bătrâne, îţi dau ţie ceea ce era predestinat lui Cocora. Stau eu noaptea întreagă și scriu eseul, dar el, tipul, nu vine”. Cazul e următorul: Cocora i-a solicitat lui Adam, pentru „Literatorul”, câteva pagini despre Gr. Vieru ajuns la 60 de ani. Adam le-a scris, iar Ion – precum am spus deja… „Le iei și le publici în Basarabia! Poate că e chiar mai bine așa! Și, dacă vrei, le citești din partea mea la seara jubiliară a fratelui Grigore”, spune Puslojić, fără să cunoască înceţoșatele relaţii dintre Grig și mine. Bine. Le iau. Îi promit că le public și chiar le-am publicat în „Caiete de cultură”, supliment la „Viaţa satului”. În ce privește citirea acelor pagini la seara omagială…

Apropo, Adam se miră că nu am venit în octombrie trecut la Belgrad. Ne-a făcut, cică, invitaţii, mie și lui Vieru, dar nici eu și nici Grig nu am primit poftirile. Cică nu au primit și alţi colegi, din București. „Și chiar am avut bani mulţi”, face Adam. (Zinovia se îndoiește: „Poate nici nu a trimis invitaţiile…”. Eu însă mă gândesc că o ţară aflată în stare de război și de embargo internaţional, precum e Serbia, nu prea are legături poștale normale cu alte ţări.)

Tur-retur spre / de la București, popas la Focșani, la domnii Topor. Pricop, Panait aflaţi într-o stare belicoasă destul de crâncenă, din cauza neînţelegerii iscate în urma perfidei replici pe care le-o dă, anonim, tandemul Olteanu-Muscalu în ziarul local „Diplomat”, referitoare la parastasul dedicat scriitorilor trecuţi din viaţă.

Pe 23-24 ianuarie mai fusesem la Focșani, participând la manifestările legate de Ziua Unirii. Atunci – cu Arcadie Suceveanu, Vladimir Beșleagă și Vasile Spinei.

Mânăscurtă și pompasurile.

La chichiţele viclean-mascate plasate de V.V. am intervenit cu o replică knock-down: „Dle Vasilache, de ani de zile îi cam tragi la răspundere pe alţii – că ce-au făcut, ne-făcut, că ce, ne-ce. Dar ce faci dumneata, dle? Ai acceptat funcţia de redactor-șef la revista Columna, pentru ca să rămână totul baltă? Acum te-ai înscăunat și șef la cinematografie! Ce faci (și) acolo, dacă nu faci nimic dincolo? De ce nu ar fi angajaţi la Columna un Galaicu-Păun, să zicem? De ce deţii locuri care nu-ţi sunt firești?” „Păi, să vină altcineva în locul meu”, abia murmură „procurorul” și – dus a fost.

La București, l-am rugat pe Marius Tupan să le trimită dlor Octavian Paler și Mircea Ciobanu dialogurile pe care le-am avut în acea croazieră de pomină din noiembrie anul trecut. „Pe Paler, da, îl iau, pe Ciobanu – nu!” zice scurtissim Marius și eu înţeleg ce înţeleg. Îi telefonez dlui Paler, punându-l la curent unde am lăsat dactilograma. Voce deschisă, clară, în care se resimte vibrând și bucurie, și simpatie. Îmi spune că peste câteva zile are o lansare de carte nouă. „Una din cele 12 proiectate”, zic eu, gândindu-mă la cele pe care mi le mărturisise în interviu. „Așa e”, răspunde râzând în receptor maestrul Paler. Mă roagă să iau legătura cu Vasile Gârneţ sau Vitalie Ciobanu, pentru ca ei să-i spună cum să le ex-

pedieze continuarea „Jurnalului american”, pe care-l publică în „Contrafort”. Mai are de lucrat la el câteva zile… (Curios, cum își transcrie, rescrie, completează jurnalul dl Paler?)

Ieri, „Europa liberă” a vorbit și despre Adunarea generală a scriitorilor, și despre lansarea revistei „Savremenik”, și despre premiera cărţii dlui Paler.

17.II.1995 „De ce să te superi pe bărbaţi că femeile nu sunt savante? Ce legi, ce edicte, ce hotărâri leau oprit să-și deschidă ochii și să citească, să ţină minte ce au citit și să dea seama de lecturile lor, fie în conversaţii, fie în lucrările lor?

Oare nu s-au pus, din contra, ele singure, în situaţia de a nu ști nimic, sau prin slăbiciunea conștiinţei lor, sau din lene, sau îngrijindu-se doar de frumuseţea lor, sau printr-o anumită superficialitate ce le împiedică să se apuce de un studiu mai lung, sau din pricina talentului și priceperii ce le au numai pentru lucruri de mână, sau pentru că amănuntele auzite din gura servitorilor le sustrag atenţia, sau fiindcă în mod natural se îndepărtează de treburile grele și serioase, sau poate din cauza unei curiozităţi cu totul diferită de aceea ce satisface spiritul, sau printr-un cu totul alt gust decât cel de a-și exersa memoria?” se întreba La Bruyère în „Caracterele”.

25.II.1995 La destulă vârstă, la destulă – cred – experienţă și existenţialism, pot constata cu certitudine că nu fac parte dintre oamenii ce au (sau nu au) cele necesare pentru a fi jeliţi, compătimiţi de prea multă lume.

competenţă, ce referinţă amplă la „Spunerea de sine” și la… autor, câte cuvinte de înaltă preţuire pe care, zău, nu le merit pe toate sau, cel puţin, încă nu le merit pe atâtea, dar, cine știe, le-aș putea merita. Las acele cuvinte doar pentru memoria lui Mihai Cimpoi, care le-a auzit și care, de asemenea, elogios, a vorbit despre „Spunerea…” în cauză. De altfel, Mihai a publicat în „Literatorul” eseul „Leo Butnaru, poetul iluziei necesare”. Mai las acele aprecieri ale lui Constantin Ciopraga pentru memoria lui Vasile Spinei și a vreo 80 de persoane prezente la lansare. „Librarul” care a realizat câteva zeci de exemplare a fost profesorul și pictorul Aurel Dascălu.

Un pugilism epigramatic la „Bolta rece”, scutierii fiind cineva de pe la noi, apoi dl Murgu, spiritualul de la agenţia de turism, Ion Cosmei de la Suceava și ego. Turnirul a ieșit cu destule scânteieri de spirit.

Aflăm că la Chișinău, vigilenţii și înspăimântaţii „noștri” de Ziua Unirii au fost atacaţi de studenţii ieșiţi în stradă (bravo lor). Le iese tot mai mult pe mutrele crispate ignoranţa și tâmpenia.

Deci, sâmbătă, 26 martie, în sala pașilor pierduţi de la Universitatea „A. I. Cuza”, admiram frescele lui Sabin Bălașa. Tot aici se improvizează o expoziţie a lui Anatol Mocanu cu familia – Maria și cele două fiice. Ansamblul „Busuiocul” nu poate concerta în sala pașilor pierduţi, deoarece în faţa universităţii așteaptă un dric – vede-se, este vorba de o înmormântare. Prin labirint de holuri, o luăm spre partea din jos a Universităţii, unde se și produce „Busuiocul”.

26.II.1995

4.IV.1995

Acum câteva săptămâni am procurat de la librăria „Luceafărul” cartea de anticariat (reiese) a lui Marcel Gafton „Miraria”, apărută în 1977 în 2301 exemplare (tiraj bun pentru o carte de poezie!). În căsuţa tehnică numele lectorului este luat în chenar negru, iar lectorul n-a fost altul decât distinsul scriitor Mihai Gafiţa! Bunul de tipar a fost dat la 16.05.1977, adică după circa două luni de la groaznicul cutremur de pământ care i-a luat viaţa și lui Mihai Gafiţa… Când am procurat cartea, mă gândeam și la cine ar fi fost posesorul ei, la cel care l-a citit pe subtilul, delicatul, uneori – poetul avangardist Marcel Gafton, moldovean din Galaţi. (La naiba! – fostul posesor al cărţii aduse la anticariat nu l-a citit pe Marcel Gafton: acum, când citesc eu cartea, tai marginile filelor netăiate la tipografie! Și nu sunt puţine. Bietul posesor de cândva al acestei cărţi și a altora… Cineva l-ar fi putut crede un iubitor, ba chiar cunoscător de poezie…)

Șocul pe care mi l-a dat decesul subit al lui Nicolae Vieru m-a scos pe mai multă vreme din firescul existenţei cotidiene. N-am mai frecventat nici jurnalul…

Azi dimineaţă, în drum spre serviciu, am intrat în biserica „Sfântul Nicolae” și am aprins două lumânări. Una pentru sărmănica mea mamă, care, exact acum 20 de ani, s-a stins în spitalul de la Sărăteni, la 8 kilometri de casa noastră…

Aminteam de studenţi. De circa 2 săptămâni sunt în grevă: pledează pentru limba și istoria românilor! Luni, 20 martie, pe la 9.20, coborând din troleibuzul nr. 24 lângă Grădina publică Ștefan cel Mare, urcând puţin spre strada 31 August, pentru ca s-o iau spre dreapta, spre USM, văd că de sus, pe strada Bănulescu-Bodoni, coboară drapele tricolore. O coloană de tineri ce scandează, însă nesigur: „Salarii, pensii, burse!”. În semn de solidaritate, îi salut cu braţul stâng ridicat, cu pumnul strâns. Aud: „Domnule Leo, haideţi cu noi!”. Le promit să vin într-o oră și chiar vin în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Astăzi, revendicările sunt mult mai numeroase, mai drastice și le dă fiori ăstora cu pielea rea și răpănoasă, care au început să-i atace bolșevicește – pigmei alde Zidu, Senic, Dziubinski și alte rușini ale acestui pământ. Nu le-a mers!

Comitetul de grevă inspiră încredere. Babacul, alias Snegur, a cam văzut din care parte bate vântul și a luat-o, molcuţ, anunţând un moratoriu asupra deciziei gaugașilor de a introduce în învăţământ istoria Moldovei și de a înlocui în școli obiectul limba română cu limba moldovenească. Se cam scapă în pantaloni acest partid poreclit: partidul democrat argat. Dar mai e mult de luptat de aici înainte…

4 sau 5. III.1995 În somn, s-a stins bietul Nicolae Vieru…

Vineri, pe 3 martie, pe la ora 8 și 10 minute, îmi telefonează A. Burac, vorbindu-mi de o masă rotundă televizată, care avea să înceapă la ora 15.00 la B-ca „Ghibu”. „Cine participă?” întreb. Printre numele pe care mi le dădu Andrei era și cel al lui Nicolae. Doar reușesc să las receptorul în furcă, și iar sună telefonul. Ce aud?! „Leo! A murit Vieru!” Siderat, eu: „Care… Vieru?!” gându-l ducându-mă, involuntar, spre alţi Vieru, să le dea Domnul ani mulţi înainte. „Colea, Coliușa, care altul?!” zice vocea din receptor și abia după asta îmi dau seama că e glasul Ludmilei. Sărmana de ea, s-a pomenit văduvă…

(Nu pot scrie alte lucruri… Las file libere, poate voi reveni…)

27.III.1995 Alaltăieri și ieri – la Iași. Cu ocazia Zilei Unirii, draga de Ioana organizează și lansarea volumului meu „Spunerea de sine”. La teatrul „Luceafărul”, unde, pentru a face legătură directă cu studioul-radio (dna Gloria Lăcătuș), intrăm în biroul directorului și îl găsim acolo pe omul cu pipă, Mircea Radu Iacoban. (După lansare, aveam să facem cu el și cu alţii o poză de grup.)

Surpriză mare – vorbește prof., academicianul Constantin Ciopraga. Doamne, câtă

18.IV.1995 Dintr-un blocnotes (de campanie), o notiţă din 29 octombrie anul trecut, de la Bacău.

Veneam de la piaţă cu Fănuș Neagu și Gheorghe Tomozei. Se apropie un bărbat la 50 de ani și, poate, puţin peste ei.

– Mă iertaţi, zice, sunteţi domnul Fănuș Neagu?

– Uneori, răspunde maestrul prozator.

– Aș vrea să vă contemplu puţin așa, în totalitate, spune băcăuanul.

– E cam greu. Dar încercaţi, află replica Fănuș.

Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat pe strada București, 62 (colţ cu str. V. Pârcălab).

Casă cu două etaje, cu subsol, a fost construită în anii '70 ai secolului al XIX-lea, după proiectul lui A.I. Bernardazzi. A aparţinut nobilei Ecaterina Alexandrovna Râșcanu-Derojinschi. S-a păstrat o scurtă descriere a casei din 1897: „Casă în două etaje, cu mansardă și subsol. Etajul are 6 odăi, orientate spre stradă, două odăi orientate spre curte și o cameră mică, în mansardă, pentru servitoare. Parterul este compus din patru odăi, orientate spre stradă, și două camere mici, orientate în curte pentru slugi. O tindă și o scară conduce la etaj. În subsol se află bucătăria, sufrageria, și brutăria. În dependinţe – un corp de casă din piatră, o remiză pentru trăsuri, grajdul pentru cai, camera pentru birjar, șura pentru lemne și cărbune și casa pentru paznic la intrarea în curte”. În anii '50 ai secolului ai XX-lea, la această casă a fost adăugată o aripă cu o sală de amfiteatru, unde aveau loc ședinţele Sovietului suprem al RSSM, mai târziu – societatea republicană „Știinţa”.

Este o casă cu două etaje, amplasată la colţul cartierului, mărginită de strada Vlaicu Pârcălab, aliniată la liniile roșii ale acestor străzi. Din partea străzii București conducea intrarea de onoare, poarta de acces se află dinspre Vlaicu Pârcălab. Faţadele iniţiale ale casei au avut compoziţii simetrice, un rezalit central, încununat de un fronton triunghiular, o triplă fereastră la etaj. Intrarea de onoare avea loc printr-o logiie în arcuri sprijinite pe stâlpi masivi, la nivelul căreia se urcau pe trepte largi. În faţa casei se afla o grădină, spre care casa era deschisă cu o terasă soluţionată arhitectural ca și intrarea. Planimetria casei este funcţională, cu zonarea încăperilor. Intrări secundare conduceau în curtea interioară a casei. Paramentul parterului este în imitaţie de bosaje orizontale, a etajului – neted, pe fundalul căruia se profilează detaliile de inspiraţie barocă – ancadramente cu muluri dominate de cornișe pe console, pilaștri ordinului corintic între ferestre, o cornișă cu denticule. Faţada este terminată în partea superioară de un parapet cu tumbe și baluștri în piatră. Partea nouă a clădirii, adăugată în anii '50, a repetat compoziţia iniţială.

Din dependinţele gospodărești a supravieţuit poarta de acces.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Cultur=

12 DECEMBRIE 2014

NOTE DE PRIVITOR

Cartea şi omul Truismul potrivit căruia noi ne alegem cărţile ar trebui revizuit: sunt zeci de cazuri când lectura s-a dovedit pur și simplu predestinată, efect al unei constrângeri de care nu ne-am dat seama. Încep așa, mistic, pentru că m-a frapat retrospectiv o anume coincidenţă, ba chiar două, dacă număr bine. Mai acum nu demult ne-au vizitat niște poeţi de la Botoșani: Nicolae Corlat, Gellu Dorian, Vasile Iftime, Petruţ Pârvescu și încă vreo câţiva, îmi scapă numele, parte din neglijenţă (mea culpa!), parte din bulibășeala inerentă lansărilor de carte: multă lume, multă vorbă (adesea în paralel, hélas!, cu fondul volumelor). M-am ales, firește, cu un braţ, l-am cărat aferat în vizuina mea, dar în rucsac, a doua zi, când trebuia să bat un drum mai lung, am descoperit, ca un făcut, doar o singură plachetă: Piramida Ka-zar, de Vlad Scutelnicu. Când l-am întâlnit prima dată? Anul trecut, prin ianuarie, tot cu un prilej goliardic și tot la Bălţi (era și profesorul Mircea Martin, am scris despre asta).

M-am ferit întotdeauna de grupările de scriitori (sunt convins că omul care scrie trebuie să trăiască în alte medii decât cele așa-zicând native, care îl falsifică), dar atunci, ca și acum, prilejul a fost revelator, deși pe o linie întrucâtva diferită de cea previzibilă. Pentru că există o deosebire certă între lumea literaturii și cea literară. Prima e ficţiunea la care consimţim, cea de-a doua ne provoacă, de regulă, ulceraţii, e traversată de toate patimile, cu o treaptă de intensitate adesea mult peste medie. Omul nu prea se împacă cu scriitorul. Ei, bine, botoșănenii ne-au arătat că se poate, extrem de bine, și altfel: nu rivalizând meschin, nu cârtind în sine, ci netulburat, aureolaţi de o blândeţe aproape evlavioasă. Nu râdeţi: așa i-am văzut nu numai eu. Grupul a părut, de departe, din monahi coborâtori la vale, către o mulţime în așteptare: cu bărbi, majoritatea, vorbind rar, conturându-și preoţește cuvintele, în modulaţii ca și cum de strană. Frumoasă lecţie de cuminţenie și inteligenţă, n-am mai văzut-o demult la intelectuali. Închid paranteza și revin la cel în cauză. Curios cât de mult seamănă cartea (tonul ei, ritmul profund, so-

Cineastul Manoel de Oliveira, decorat cu Legiunea de Onoare la împlinirea vârstei de 106 ani Cineastul portughez Manoel de Oliveira, care a sărbătorit ieri împlinirea vârstei de 106 ani prin lansarea în cinematografe a unui nou scurtmetraj pe care l-a regizat, a primit decoraţia de Înalt Ofiţer al Legiunii de Onoare, în cadrul unei ceremonii oficiale ce a avut loc marţi, 9 decembrie, în orașul Porto.

nul adânc, nedeslușit, dar căruia îi prezumi la tot pasul o coerenţă a stării: cuvintele sunt vagul și aproape neconcludentul ei ecou) cu omul. Tot atât de aproximativ și ezitant (spun asta cu riscul de a pune pe jar, poate, o susceptibilitate), pe cât de concret și palpabil. Poemele sunt făcute, s-ar zice, după chipul și asemănarea pedantă a autorului lor: carnaţie deșirată, care acoperă o nebuloasă somnolatoare. Poetul avea exact atitudinea din anul trecut (o ţin minte bine: ceva între vag și seninătate, ca o beatitudine inexplicabilă, coborâtă parcă direct din transcendent), după cum și poemele au un ritm egal, nedezminţit, emană, ca și omul, dintrun singur punct.

Ce de-a doua potriveală, ca să zic așa, se manifestă pe un plan mai larg. Nu vreau să spun vorbă emfatică, dar micul volum al lui Vlad Scutelnicu are valoarea unei tipologii umorale. Cine iese zilnic în târg (nu într-o metropolă!) mă înţelege bine. Personajul acestei poezii e un dezabuzat, care își sublimează ratarea în cuvinte, salvându-se pe măsură ce exprimă. Nu debitează, aparent, nimic ieșit din comun, e mai curând un fel de pâlnie care sonorizează de-a valma exterioare și impresii, adunându-și materii de peste tot și bodogănind surdinizat, dacă mi se permite acest pleonasm. Nu-i ghicești niciodată proiectul: poate începe de oriunde, într-un ritm sincopat de divagaţie, cu aer de tacla, pentru ca, la un moment dat, să te străbată bănuiala unui plan secund, abia el cu adevărat important. Din banal aluneci pe nesimţite în himeric și locurile comune își relevă o latură abisală. Marele pariu al acestor poeme este lentoarea proiecţiei, care face din promiscuitate un mod de a opera și, totodată, un principiu aditiv: dacă ar filtra, ar trebui să dispară. Vlad Scutelnicu e un bacovian verbios: nu ascultă pustiul, ci-l vorbește, continuu, cu o tenacitate de grefier câteodată (și cu credinţa acestuia că amănuntele rentează, dacă nu acum, sigur mai târziu): „uite, de exemplu, tu acum ar trebui să scrii un poem / dar tu nu tu ești în bucătărie și cureţi ardei copţi de / pieliţă sub jet de apă rece în timp ce alţii se coc în tigaia / dry coocker / mai devreme ai mâncat doar tu și tata socru / nevastă-ta e la spital cu mama soacră care / a fost operată și e / la reanimare însă în câteva zile vine acasă / așadar tu nu scrii niciun poem…”.

În prezenţa apropiaţilor săi, această recompensă atribuită de Franţa a fost înmânată cunoscutului regizor de ambasadorul francez în Portugalia, Jean-François Blarel, într-o ceremonie organizată la Muzeul Fundaţiei Serralves, o instituţie-far a vieţii culturale din Porto, orașul natal al artistului.

Manoel de Oliveira a devenit astfel cel de-al patrulea portughez care a primit medalia de Înalt Ofiţer al Legiunii de Onoare.

Cel mai recent scurtmetraj al lui Manoel de Oliveira, decanul de vârstă al cineaștilor în activitate, a fost lansat în cinematografele din Lisabona ieri, în ziua în care cineastul a împlinit vârsta de 106 ani. Filmul, intitulat „O Velho do Restelo”, turnat la Porto în primăvară și prezentat apoi la Mostra de la Veneţia, va fi proiectat și la Porto, într-un festival cinematografic.

Descris de autorul său ca „o reflecţie asupra omenirii”, acest scurtmetraj de 19 minute se inspiră mai ales dintr-un personaj din poemul epic „Os Lusíadas”, scris în secolul al XVI-lea de Luís de Camões, care relatează marile descoperiri maritime înfăptuite de navigatorii portughezi.

De la primul său film, „Douro, Faina Fluvial”, lansat în 1931, Manoel de Oliveira a făcut peste 50 de lungmetraje de ficţiune și documentare, realizând cea mai mare parte a operei sale după ce trecuse de vârsta de 60 de ani. Începând din 1988, a realizat aproape în fiecare an câte un film. Printre actorii care au colaborat cu regizorul de-a lungul vremii se numără Marcello și Chiara Mastroianni, Catherine Deneuve, John Malkovich, Leonor Silveira și nepotul său, Ricardo Trepa.

Cel mai recent lungmetraj al său, „O Gebo e a Sombra”, datează din 2012.

Această comedie cu accente dramatice, adaptată după piesa omonimă a portughezului Raul Brandao, cu actriţele Claudia Cardinale și Jeanne Moreau, a fost prezentată la Festivalul de la Veneţia.

Filmele lui Manoel de Oliveira, cu estetică exigentă, își datorează succesul mai degrabă criticii de specialitate și premiilor obţinute în străinătate decât recunoașterii venite din partea marelui public.

Manoel de Oliveira a primit, în 1999, premiul special al juriului în selecţia oficială a Festivalului de la Cannes, pentru filmul „A Carta/ Scrisoarea”, iar, cu doi ani înainte, „Viagem ao Princípio do Mundo” a câștigat premiul FIPRESCI la același festival.

Pentru a-i aduce un omagiu artistului de o creativitate uluitoare, născut în 1908, la Porto, în acest oraș a fost inaugurat de curând un muzeu, amenajat în clădirea Fundaţiei Serralves, consacrat carierei excepţionale a cineastului portughez.

Ghenadie NICU

Sursa: mediafax.ro

Avertismentul unuia dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă: Inteligenţa artificială ar putea aduce sfârşitul omenirii Astrofizicianul britanic Stephen Hawking, care se deplasează într-un scaun cu rotile și comunică prin intermediul unui computer, din cauza unei boli grave, a declarat într-un interviu recent că dezvoltarea inteligenţei artificiale ar putea semnifica sfârșitul omenirii, informează AFP. Într-un interviu acordat postului BBC, omul de știinţă a spus că acest tip de tehnologie ar putea să evolueze foarte repede și să depășească rasa umană, într-un scenariu comparabil cu cel din filmele din seria «Terminator». „Formele primitive de inteligenţă artificială pe care le avem deja s-au arătat foarte utile. Dar eu cred că dezvoltarea unei inteligenţe artificiale complete ar putea să pună capăt rasei umane”, a declarat profesorul britanic. „Odată ce oamenii ar crea inteligenţa artificială, aceasta ar «decola» singură și s-ar redefini din ce în ce mai repede”, a adăugat el. „Oamenii, limitaţi de evoluţia lor biologică, care este una lentă, nu ar putea să rivalizeze și ar fi depășiţi”, a continuat Stephen Hawking, considerat unul dintre cei mai străluciţi oameni de știinţă în viaţă.

Diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică, Stephen Hawking se deplasează într-un scaun cu rotile și comunică prin intermediul unui computer.

Savantul britanic rămâne însă favorabil noilor tehnologii din domeniul comunicării și a declarat că a fost unul dintre primii oameni de știinţă care s-au conectat pe internet, la începuturile acestuia.

Profesorul Hawking spune că internetul a adus, în același timp, pericole și beneficii, citând un avertisment al noului șef al agenţiei de spionaj electronice britanice GCHQ, potrivit căruia internetul a devenit un centru de comandă pentru criminali și teroriști. „Companiile de pe internet trebuie să facă mai mult pentru a lupta împotriva acestor ameninţări, însă dificultatea constă în faptul ca ele vor trebui să facă acest lucru fără să

sacrifice libertatea și viaţa privată”, a adăugat omul de știinţă.

Stephen Hawking a anunţat, marţi, 2 decembrie, că noul lui sistem de comunicare, o versiune îmbunătăţită, dezvoltat de grupul american Intel, va fi accesibil gratuit pentru comunitatea știinţifică începând din ianuarie 2015.

Salutând acest progres tehnologic, profesorul britanic spune că nu dorește să își schimbe vocea robotizată, care provine dintr-un sintetiza-

tor vocal conceput iniţial pentru un serviciu de agendă telefonică. „Această voce este foarte clară, chiar dacă este și puţin robotizată.

Ea a devenit semnul meu distinctiv și nu o voi schimba pentru o voce mai naturală și cu accent britanic”, a dezvăluit el pentru BBC. „Se pare că mulţi dintre copiii care au nevoie de o voce sintetizată își doresc una ca a mea”, a adăugat profesorul britanic.

Stephen Hawking a fost diagnosticat cu o maladie neuronală

degenerativă (scleroză laterală amiotrofică) la vârsta de 21 de ani, iar medicii i-au spus în acel moment că mai avea de trăit cel mult doi sau trei ani. Ajuns în prezent la vârsta de 72 de ani, Stephen Hawking este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de știinţă din lume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre găurile negre și pentru cartea sa „Scurtă istorie a timpului” („A Brief History of Time”), devenită un bestseller internaţional.

Fostul șef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut și de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat în trecut din cauza comentariilor sale despre religie.

Cartea sa intitulată „The Grand Design”, lansată în 2010, a provocat un scandal uriaș în rândul liderilor religioși, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.

Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 și este membru al Academiei de știinţe americane.

Sursa: Ziarul Financiar

Programe

12 DECEMBRIE 2014

15

Luni DECEMBRIE

16

Marţi DECEMBRIE

6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”.

9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Știință și inovare. 10.50 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu (reluare). 11.55, 18.00, 2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Desene animate. „Alba ca Zăpada și cei șapte pitici”.

14.10 Formația „Millenium”. Concert. 16.00 Art-club (рус). 16.30 Reporter de gardă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 Portrete în timp. Iraida Ciobanu, artist plastic. 22.20 Săptămâna sportivă.

23.05 World Stories-lumea în reportaje. 0.00 Film. „TIMPURI SCHIMBĂTOARE” (Franța, 2006). 1.40 Tamara Ciobanu: 100 de ani de la naștere. Concert festiv. 4.35 Evantai folcloric. 5.15 Tezaur.

5.30 Natura în obiectiv.

6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Accente economice. 11.30 Videoteca copiilor. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Evantai folcloric. 13.55 Documentar.„Euromaxx”. 14.50 Săptămâna sportivă. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: călugării budiști din Kalmâkia”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Program muzical. 22.20 În premieră. 23.20 Documentar. „Când vacanța devine una de groază”. 0.00 Film. „ARTA SEDUCȚIEI” (SUA, 2003). 1.35 Săptămâna sportivă. 2.20 Moldovenii de pretutindeni.

4.35 Festivalul-concurs „Tamara Ciobanu”. Gala laureaților. 5.30 Știință și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000. md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Slujba biblică apostolică și profetică 19.00 Serial 20.00 Muzică 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4886 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4887 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) - Mos Crăciun există!

12:30 Serial: Dădaca ep.12, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.65 Mos Crăciun există! 14:45 Film: Acasă de Crăciun 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef, ed.22 01:00 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.12, an 2 (ultimul episod) 01:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:15 O seară perfectă (r) 03:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) - Mos Crăciun există!

12:30 Serial: Dădaca ep.13, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.66 - Mos Crăciun există! 15:00 Film: Privind în urmă - Vremea 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.23 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Film: Generaţia X 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!»

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 “Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 “Мужское / Женское” 17:00 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:45 “Время” 22:20 Премьера. Анна Чиповская, Сергей Колтаков, Мария Шукшина, Игорь Скляр, Алёна Бабенко в многосерийном фильме “Уходящая натура” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:15 “Познер” 02:05 Ночные новости 02:20 “Городские пижоны”. Премьера. Деннис Куэйд в многосерийном фильме “Вегас” 03:45 “Мужское / Женское”

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!»

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 “Уходящая натура”. Многосерийный фильм 15:00 “Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 “Мужское / Женское” 17:00 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:45 “Время” 22:20 Премьера. Анна Чиповская, Сергей Колтаков, Мария Шукшина, Игорь Скляр, Алёна Бабенко в многосерийном фильме “Уходящая натура” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 “Структура момента” 02:15 “Городские пижоны”. Премьера. Деннис Куэйд в многосерийном фильме “Вегас” 03:40 “Мужское / Женское”

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:10 Час суда с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 След. Детектив. Россия 2012 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Радиоволна. Фантастика. США 2000 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 16 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Радиоволна. Фантастика. США 2000 03:55 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 16 серия

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:10 Час суда с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 След. Детектив. Россия 2012 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Город ангелов. Фэнтези. Германия США 1998 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 17 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Город ангелов. Фэнтези. Германия США 1998 03:55 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 17 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 ÉPICERIE FINE 10:33 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:32 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:37 FRANCINE LECA, LE COEUR SUR LA MAIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE GRAND TOUR 16:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:41 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 CANDICE RENOIR 20:30 CANDICE RENOIR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:03 ÉCHAPPÉES BELLES 23:34 MAGAZINE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:59 COMME UN LION 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 LITTORAL 5:56 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:33 JARDINS KRÉOLS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:59 UN GARS, UN CHEF !

12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:36 TOUS À SKI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 CANDICE RENOIR 15:52 CANDICE RENOIR 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 L’AUTRE VERSANT DE GSTAAD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 MÉMOIRES VIVES 22:42 MÉMOIRES VIVES 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 MAGAZINE 2:46 LE POINT

17

Miercuri DECEMBRIE

13 18

FLUX Joi DECEMBRIE

6.05 Unda Bugeacului. 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Natura în obiectiv. 10.50, 4.30 Moldova în direct.

11.55, 18.00, 2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 1.10 O seară în familie.

14.15 Film. „MEȘTERUL MANOLE”. 15.45 Fii tânăr! 16.30 Свiтанок.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.35 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.20 Avangaraj. 23.20 Legendele muzicii. 0.00 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 1.05 O seară în familie. 2.05 Cuvintele credinței. 5.35 Accente economice.

6.05 Свiтанок. 6.40 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время.

10.15 Vectorul European. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Cultura azi. 13.55, 1.45 În premieră. 14.55, 22.20 Festivalul-concurs„Steaua Chișinăului 2014”. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Sub același cer. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 4.35 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Reporter de gardă. 0.05 Serial. „SIMULATORII”. 1.15 Art-club (рус).

2.45 Documentar. „Când vacanța devine una de groază”. 5.35 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Slujba biblică apostolică și profetică 19.00 Serial 20.00 Muzică 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4888 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) - Mos Crăciun există! 12:30 Serial: Dădaca ep.14, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.67 - Mos Crăciun există! 15:00 Film: Micuții infractori 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Visuri la cheie, ed.7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Pradă fiarelor 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!» 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 “Уходящая натура”. Многосерийный фильм 15:00 “Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 “Мужское / Женское” 17:00 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:45 “Время” 22:20 Премьера. Анна Чиповская, Сергей Колтаков, Мария Шукшина, Игорь Скляр, Алёна Бабенко в многосерийном фильме “Уходящая натура” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 “Политика” 02:20 “Городские пижоны”. Премьера. Деннис Куэйд в многосерийном фильме “Вегас” 03:40 “Мужское / Женское” 06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:10 Час суда с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 След. Детектив. Россия 2012 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Безумный город. Драма. США 1997 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 18 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Безумный город. Драма. США 1997 03:55 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 18 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:27 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:32 ÉPICERIE FINE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 JARDINS KRÉOLS 13:37 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 ÉCHAPPÉES BELLES 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE / MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38 LA NUIT DU RÉVEILLON 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 LA FORÊT 2:38 TEMPS PRÉSENT 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 3:54 MÉTÉO 4:00 DOCUMENTAIRE

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4889 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) - Mos Crăciun există! 12:30 Serial: Dădaca ep.15, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.68 - Mos Crăciun există! 15:00 Film: Eu sunt Moșul 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Goana după cadou 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Martor și acuzator 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!» 11:00 Пресс-конференция Президента Российской Федерации Владимира Путина. Прямая трансляция 14:00 Новости (с субтитрами) 14:30 „Фазенда” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 “Уходящая натура”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 19:05 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:45 “Время” 22:50 Премьера. Анна Чиповская, Сергей Колтаков, Мария Шукшина, Игорь Скляр, Алёна Бабенко в многосерийном фильме “Уходящая натура” 00:55 “Primele știri” (rus) 01:10 Хоккей. Кубок Первого канала. Сборная России - Сборная Финляндии 03:05 “Вечерний Ургант” 03:35 “Городские пижоны”. Премьера. Деннис Куэйд в многосерийном фильме “Вегас” 06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:10 Час суда с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 След. Детектив. Россия 2012 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Майкл.Фэнтези. США 1999 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 19 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri.

02:00 Майкл.Фэнтези. США 1999 03:55 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 19 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 L’ASSIETTE BRÉSILIENNE 13:38 WILLIAM CHRISTIE, LE GESTE BAROQUE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 FORTIER 15:47 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 MAGAZINE 21:16 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 HOME SWEET HOME 23:38 À PEU DE CHOSE PRÈS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 LIBRE ÉCHANGE 2:28 200 MILLIONS DE CRITIQUES 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 MÉTÉO

FLUX 19

14

Programe

12 DECEMBRIE 2014

Vineri

20

DECEMBRIE

Sâmbătă DECEMBRIE

21

Duminică DECEMBRIE

6.05 Sub același cer. 6.40 Știri pozitive. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 8.35 Liturghia la Cinstirea Sfântului Ierarh Nicolae. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00, 23.30 Настоящее время.

10.30, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Avangaraj. 14.15 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.35 Erudit-cafe. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Dor. Program muzical. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 21.25 Stil nou. 22.20 Fii tânăr! 23.05 „Crescendo”. Program muzical. 0.00 Film. „O VIAȚĂ MAI BUNĂ” (SUA). 1.35 Festivalul-concurs „Steaua Chișinăului 2014”. 5.35 Reporter de gardă.

6.05 Documentar. „Arts 21”. 6.35 Descriptio Moldaviae. 7.10 Desene animate. „Alba ca Zăpada și cei șapte pitici”. 8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Un pas spre sănătate. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Documentar. „Pânza albă a lui Edward Hopper”. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive. 13.30 Documentar. „Drumeții”. 14.00 „Păcală și Tândală”. Spectacol a Teatrului de Păpuși din Galați, România. 15.00 Festivalul-concurs „Steaua Chișinăului 2014”. 16.00 Documentar. „Eurobox”. 16.30 Documentar. „Bijuterii arhitecturale”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans.

17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecție. 22.20 Film. „CITY ISLAND” (SUA, 2009). 0.00 Fii tânăr! 0.45 Avangaraj. 1.45 Serial. „SIMULATORII”. 4.30 Bună seara! Talk show.

6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. „360 grade GEO: Letiția și lupii ei”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni.

13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Portrete în timp. 13.45 Profil de savant. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Documentar. „Bijuterii arhitecturale”. 15.30 1989. Toamna Națiunilor. România. Revoluția din decembrie. 16.30 World Stories-lumea în reportaje. 17.15 Cultura azi.

18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria„Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 22.20 Ziua Poliției Naționale. Concert festiv. 21.25, 5.35 Descriptio Moldaviae. 23.20 Film. „DUBLURA” (SUA).

0.45 Erudit-cafe. 1.30 Film. „O VIAȚĂ MAI BUNĂ” (SUA). 3.05 Acordul de Asociere de la „A” la „Z”. 3.30 Casa mea. 4.35 O seară în familie.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Desene animate 09.00 Slujba biblică apostolică și profetică 09.30 Film artistic 11.00 Teleshopping 11.15 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000. md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Concert 18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Emisiune muzicală.

Melodia ta 20.00 Descoperă formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Muzică 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.35 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Film indian 05.30 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Desene animate 09.00 Slujba biblică apostolică și profetică 09.30 Muzică 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Emisiune muzicală. Melodia ta 20.00 Descoperă formula sănătății 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Market 9000.md 21.00 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4890 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei

06:00 Serial: Terra nostra (r) 06:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Clona 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:30 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4891 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Regina inimilor 20:30 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul case (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) - Mos Crăciun există! 12:30 Serial: Dădaca ep.16, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.69 - Mos Crăciun există!

15:00 Film: Prieteni din dragoste 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.15 (ultima ediție) 01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă (r) 02:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT (ultima ediție) 10:45 Ce se întâmplă, doctore? (ultima ediție) 11:15 Videoclipuri 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:45 Teleshopping 14:00 Vocea României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Singur acasă 3 23:00 Film: Rush: Rivalitate și adrenalină 01:15 O seară perfectă (r) 02:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!» 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 “Уходящая натура”. Многосерийный фильм 15:00 “Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 “Мужское / Женское” 16:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:15 “Время” 21:45 “Moldova are Talent 2” 23:35 “ДОстояние Республики” 01:55 “Primele știri” (rus) 02:05 “Вечерний Ургант” 02:50 “Городские пижоны”. Премьера. “Группа “The Who”. История альбома “Tommy” 03:50 Евгений Киндинов, Елена Коренева в фильме “Романс о влюбленных”

06:00 Новости 06:15 Анастасия Вертинская, Василий Лановой в фильме „Алые паруса” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Валентина Толкунова. “Ты за любовь прости меня...” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 “Идеальный ремонт” 13:35 “И все таки я люблю…” Многосерийный фильм 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “И все таки я люблю…” Многосерийный фильм. Продолжение 16:00 Комедия Эльдара Рязанова “Гараж” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 “Ледниковый период” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 22:00 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45 “Что? Где? Когда?” 00:55 “Primele știri” (rus) 01:05 Хоккей. Кубок Первого канала. Сборная России - Сборная Швеции 02:50 Хоккей. Кубок Первого канала. Cборная Финляндии - Сборная Чехии 04:35 Фильм “Продюсер Джордж Мартин”

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:10 Час суда с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 След. Детектив. Россия 2012 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35 Мэверик. Приключенческий боевик. США 1994 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Мэверик. Приключенческий боевик. США 1994 00:40 Сериал 02:10 Новости. 02:40 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 03:25 Știri. 03:55 Matinal. 05:40 Сериал

6:30 Новости. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 „Autostrada”. 10:00 Делай ноги 2. Семейный. Австралия 2011 11:50 Плезантвиль. Фэнтези. США 1998 14:00 Новости. 14:10 Istorii Incredibile. 14:35 Непокоренный. Биография, Спорт. США 2009 17:00 Știri. 17:10 Непокоренный. Биография, Спорт. США 2009 (продолжение а) 17:40 Мэверик. Приключенческий боевик. США 1994 20:00 Вести недели.

21:00 Шерлок Холмс. Детектив. США 2009 23:00 Știri. 23:30 Шерлок Холмс. Детектив. США 2009 (продолжение а) 0:00 След. Детектив. Россия 2012 1:10 Вести недели. 2:20„Autostrada”. 3:10 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 5:40 След. Детектив. Россия 2012

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:25 EN VOYAGE !

EXPRESS 5:39 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 11:32 AL DENTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 À LA VIE, À LA MODE 13:37 360° - GÉO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 QUE D’AMOUR ! 16:15 MAGAZINE 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:41 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 20:30 LES CARNETS DE JULIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 CANDICE RENOIR 22:52 CANDICE RENOIR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:38 L’INVITÉ 0:46 MÉTÉO 0:51 LA TRÈS EXCELLENTE ET DIVERTISSANTE HISTOIRE DE FRANÇOIS RABELAIS 2:45 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MÉTÉO 4:07 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:28 MEDITERRANEO 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:31 MAGAZINE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE-Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRIGADE ANIMO 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:44 LA PETITE GÉANTE 10:56 LA PETITE GÉANTE 11:08 LANFEUST QUEST 11:31 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 11:43 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:30 PARDONNEZ-MOI 14:00 36,9° 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 17:01 MAGAZINE 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:40 DIVERTISSEMENT 21:25 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LES ANNÉES BONHEUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:46 L’INVITÉ 0:54 MÉTÉO 0:59 LE ROI, L’ÉCUREUIL ET LA COULEUVRE 2:36 ACOUSTIC 3:04 STARS PARADE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 LE POINT

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

06:00 Serial: Terra nostra (r) 06:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Clona (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:30 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4892 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Regina inimilor 20:30 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul case (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani (ultima ediție) 11:15 MasterChef (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Singur acasă 3 (r) 16:00 Visuri la cheie (r) 18:00 România, te iubesc! (ultima ediție) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: 007: Partea lui de consolare 23:15 Film: S.W.A.T. - Trupe de elită 01:15 O seară perfectă (r) 02:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:00 Новости 06:15 „Ольга Аросева. Пятьдесят шляпок для пани Моники” 07:15 „Служу Отчизне!” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 “Пока все дома” 11:25 “Фазенда” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Черно-белое” 13:20 “ДОстояние РЕспублики: Илья Резник” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:25 Любовь Толкалина, Дмитрий Марьянов в лирической комедии “Как выйти замуж за миллионера-2” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Комедия “Как выйти замуж за миллионера-2”. Продолжение 19:00 “Replica” 20:00 “DA sau NU” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 23:10 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига. Финал 01:25 “Primele știri” (rus) 01:35 Хоккей. Кубок Первого канала. Сборная России - Сборная Чехии 03:20 Хоккей. Кубок Первого канала. Cборная Финляндии - Сборная Швеции 6:30 Știri. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 Știri. 9:30 Magazin UEFA Champions League. 10:00 Плезантвиль. Фэнтези. США 1998 12:30 Делай ноги 2. Семейный. Австралия 2011 14:00 Новости.

14:10 Istorii Incredibile. 14:35 Шерлок Холмс. Детектив. США 2009 17:00 Știri. 17:15 Непокоренный. Биография, Спорт. США 2009 20:00 Новости. 20:35 Эпидемия. Фантастика. США 1995 23:00 Știri.

23:30 След. Детектив. Россия 2012 0:40 Новости. 1:10 Эпидемия. Фантастика. США 1995 3:20 Știri. 3:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 5:40 След. Детектив. Россия 2012 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:25 WARI 7:55 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRIGADE ANIMO 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:44 LA PETITE GÉANTE 10:56 LA PETITE GÉANTE 11:08 LANFEUST QUEST 11:31 TACTIK 12:00 JOUR DE RUGBY 12:48 QUOI DE NEUF DOC ? 13:00 FLASH INFO 13:02 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:34 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:32 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 L’INVITÉ 19:38 PARIS, UNE HISTOIRE CAPITALE 20:34 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LE TABLEAU 23:17 L’HOMME QUI PLANTAIT DES ARBRES 23:48 LA FIN DE PINKY 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:56 HOME SWEET HOME 2:35 À PEU DE CHOSE PRÈS 2:53 FOOT! 3:23 FOOT!

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

12-17 decembrie Berbec Îți dorești să faci o mulțime de lucruri, însă Jupiter îți spune să stai la locul tău și, mai degrabă, să îți faci ”curățenie” în credințe și prejudecăți.

Nu acționa impulsiv zilele acestea!

Taur Vrei să găsești noi idei care te vor ajuta să câștigi câțiva bănuți în plus. Ești tentată să investești în noi cursuri ca să înveți lucruri ce îți vor ajuta cariera.

Planurile legate de locuință și familie vor fi încetinite luna aceasta.

Gemeni Parteneriatele și relațiile tale înfloresc frumos odată ce începi să cunoști noi oameni. Vei fi încurajat(ă) din toate părțile, dar încearcă să nu promiți mai mult decât poți face.

Soluția este să găsești un echilibru în tot ceea ce faci.

Rac Dacă ieși din zona ta de confort, ai putea da de niște oportunități pe care nu le-ai mai întâlnit până acum.

Ai ocazia să iei o mică pauză și să te concentrezi mai mult asupra ta, ca să îți reîncarci bateriile.

Leu Concentrează-ți energia pozitivă asupra muncii care îți face cu adevărat plăcere și înconjoară-te de oameni care te inspira. Întâlnirile cu prietenii sunt favorizate.

Fecioară Trebuie să rezolvi anumite probleme de acasă înainte de sărbători, altfel îți va fi mai greu să le soluționezi mai apoi. După ce termini cu acestea, oferă-ți și un pic de intimitate – petrece timp singur(ă) ca să te regăsești.

Balanţă Săptămâna se arată destul de bună pentru tine, plină de întâlniri cu prietenii și distracții. Vei avea destul timp la dispoziție să te gândești la chestiuni importante pentru tine și chiar să le găsești soluții viabile și eficiente.

Scorpion Țelurile pe care ți le-ai setat pentru carieră par să fie mai îndepărtate ca niciodată. Este important să ai răbdare pentru că va veni și momentul tău. Vei avea ocazia să observi cum îți influențează propriile gânduri starea ta de spirit.

Săgetător Responsabilitățile pe care le ai față de alte persoane par să te limiteze destul de mult și să îți taie entuziasmul și energia. Găsește o cale să iei o pauză de la aceste probleme – meditația și sportul te pot ajuta foarte mult în această perioadă.

Capricorn Simți că faptele bune pot face bine sufletului tău, așa că accepți orice ocazie să faci un bine. Începând cu mijlocul săptămânii, vei avea mai multă încredere în propriile puteri.

Vărsător Ai o viață socială plină, dar nu te plângi! Interacțiunile cu persoana iubită ar putea deveni un pic mai greoaie, însă perioada aceasta nu durează mult. Dacă te afli întro relație de lungă durată, un pic de timp liber ți-ar face bine.

Peşti Concentrează-te mai mult asupra carierei dacă îți dorești un viitor strălucit. Vei avea parte de întâlniri sociale plăcute, dar îți vei da seama și ce persoane nu ar trebui să mai facă parte din universul tău personal.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1425 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

12 DECEMBRIE 2014

FARMACIA NATURII Mierea și lămâia, o combinaţie miraculoasă. Iată de ce boli te scapă

Mierea este un excelent remediu natural pentru obezitate și pentru scăderea colesterolului.

Mobilizează depozitele de grăsime, permițând corpului să le folosească drept sursă de energie. Cura de miere și lămâie este recomandată pentru combaterea obezității fără să scadă energie și apetitul. Îți poți face acest remediu natural amestecând o lingură de miere cu două linguri de suc de lămâie într-un pahar de apă călduță (nu fierbinte). Se bea dimineața pe stomacul gol.

Gripă și răceală Consumând suficiente alimente și băuturi bogate în vitamina C îți ajuți sistemul imunitar și te vindeci mai repede. Fierbe o jumătate de litru de apă și adaugă două felii de ghimbir. Pune apoi trei linguri de suc de lămâie și trei linguri de miere. Bea acest ceai de trei-patru ori pe zi ca să scapi de răceală și gripă.

Detoxifiere Mierea și lămâia sunt pline de compuși antioxidanți și antibacterieni care elimină toxinele din organism. Fiind un diuretic natural, lămâia joacă un rol important în eliminarea excesului de lichide din organism și a toxinelor dăunătoare.

Slăbit Mierea are zero grăsimi, iar lămâia are puține calorii. Împreună, topesc depozitele de grăsime din organism.

Tuse, astm, bronșită Adaugă o lingură de miere și două linguri de suc de lămâie în apă călduță. Bea de câteva ori pe zi pentru a calma tusea.

Grăsimea abdominală Adaugă o lingură de miere la trei linguri de suc de lămâie într-un pahar de apă călduță, amestecă bine și bea în fiecare dimineață pe stomacul gol.

Doctorulzilei.ro

15

FLUX

STUDIU

Obezitatea poate scurta viaţa cu opt ani Obezitatea și obezitatea severă pot scurta cu opt ani speranța de viață și cu până la 19 ani perioada în care sănătatea este bună, susține un studiu publicat săptămâna trecută și preluat de AFP. Condusă de profesorul Steven Grover de la Universitatea McGill (Montreal) și publicată în revista The Lancet Diabetes & Endocrinology, cercetarea este rezultatul unei modelări matematice, pornind de la o vastă bază de date americane («NHANES» 2003-2010), care conține datele a mii de adulți, cu vârsta cuprinsă între 20 și 79 de ani.

Rezultatele sunt clare: cu cât o persoană este supraponderală de tânără, cu atât impactul asupra

sănătății sale va fi mai important, rezumă epidemiologul.

Studiul arată că obezitatea este asociată cu un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare, cum ar fi infarctul miocardic și accidente vasculare cerebrale, dar și diabet, care reduce semnificativ speranța de viață și anii de viață sănătoasă, comparativ cu persoanele cu greutate normală, explică Grover.

Potrivit studiului, persoanele supraponderale pierd până la 3 ani din speranța de viață, obezii (cu indice de masă corporală 25-30) între 1 și 6 ani, iar cei cu obezitate severă între 1 și 8 ani din speranța de viață.

Cea mai importantă scădere a speranței de viață la persoanele supraponderale s-a înregistrat în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani. De asemenea, la persoanele care suferă de obezitate se-

veră, perioada trăită într-o stare de sănătate bună se poate reduce cu până la circa 19 ani.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, numărul de cazuri de obezitate s-a dublat din 1980. Su-

FRUMUSEŢE

Secretele unui ten perfect hidratat pe timp de iarnă Chiar dacă în sezonul rece pielea este mai puţin expusă, învelișul nostru extern are nevoie de îngrijire. Practic, indiferent de anotimp și de momentul zilei, pielea “trăiește”, deci are nevoi, susţin experţii în frumuseţe. E timpul pentru mici schimbări în ritualul de frumuseţe.

Dacă în anotimpul cald avem grijă ca pielea să primească protecţie UV în permanenţă, în anotimpul rece se pune accent în special pe hidratare. De aceea, este indicat să-ţi achiziţionezi creme cu o cantitate mai scăzută de apă în componenţă, creme mai grase care să nu “îngheţe” pe piele, ce asigură o mai bună protecţie la temperaturi scăzute. Indiferent de tipul de ten, pe perioada iernii optăm pentru o cremă cu putere mare de hidratare. În timpul lunilor de iarnă, pielea este supusă la efectele de uscare provocate de vremea rece, cu vânt sau uneori ninsoare, precum și de umiditatea scăzută datorată încălzirii din interiorul casei. În efortul de a-ţi păstra căldura corporală ai putea găsi tentantă ideea unui duș lung și cu apă fierbinte, sau de a da încălzirea la maxim pe perioade mai lungi de timp. În timp ce aceste lucruri pot ajuta pe termen scurt, ele reduc, de

fapt, umiditatea din organism și lasă pielea uscată, predispusă ușor la mâncărime, la iritaţii.

Cei cu pielea sensibilă sau cu probleme ale pielii precum rozacee, eczeme sau dermatită atopică sunt afectaţi în mod special de efectele uscării pielii pe timp de iarnă. Când pielea devine prea uscată se poate sparge și sângera, lăsând epiderma mai deschisă la iritare de la săpunuri și îmbrăcăminte, iar pielea crăpată este, de asemenea, vulnerabilă și la infecţii, rezultând un disconfort și mai mare decât de obicei.

Pielea uscată este lipsită de elasticitate și tonicitate, creează disconfort care se traduce adesea prin prurit (mâncărimi) și are un aspect tern, fără strălucire. Este fragilă, cu semne de îmbătrânire prematură (riduri fine) și este predispusă iritaţiilor. Privită îndeaproape, se pot observa descuamări mai ales pe pomeţi și aripile nasului – desprinderea neregulată a celulelor moarte și uscate din stratul superficial al pielii.

Hidratarea este extrem de importantă mai ales în sezonul rece, când filmul hidroplipidic nu mai oferă protecţia necesară, iar pielea devine mai sensibilă la acţiunea factorilor agresori: încălzirea din incinte, băile fierbinţi, frigul, umiditatea, vântul, stresul, radiaţiile UV, diferiţi compuși chimici, diete deficitare.

După cum ne-am obișnuit, este momentul anului în care putem face abuz de nuanţele metalizate, chiar și în ţinutele de zi. Ținutele opulente, ce atrag aproape instantaneu atenţia, sunt cele care ocupă un loc fruntaș în această perioadă în propunerile vestimentare.

Pentru că argintiul nu mai este rezervat demult doar ţinutelor de seară, somptuoase – deși să recu-

De ce ne este poftă uneori de alimente dulci?

Cercetătorii britanici au descoperit un mecanism cerebral despre care cred că ar controla dorinţa de alimente bogate în glucoză și spun că reușita ar putea duce, în viitor, la un tratament mai bun contra obezităţii, informează Reuters.

înseamnă că nu poţi purta o cămașă de mătase într-un argintiu estompat, alături de o fustă pix neagră sau gri petrol.

Preferatele nuanţelor metalizate, ţinutele de seară, devin sclipitoare în această perioadă și îmbracă cele mai diferite tonuri de argintiu.

Rochiile midi și cele maxi, în stil “furou” (“the cami dress”) sunt propuneri stylish ale momentului și pot fi abordate foarte ușor la petrecerile de final de an. Texturile fine ale acestora se potrivesc de minune cu atmosfera petrecerilor stylish, iar accesoriile aparte, minimaliste, îţi vor accentua silueta și vor scoate în evident ținuta aleasă.

One.ro

Realitatea.net

Csid.ro

Strălucire de argint – poart-o curajos! noaștem, îi stă atât de bine într-un context classy – putem să îl purtăm în aproape orice context.

Astfel, propunerile sezonului de toamnă/iarnă 2014-2015 abundă în piese must have argintii sau cu inserţii argintate. Vorbim despre mantouri, despre rochii, despre fuste și pantaloni, despre top-uri și, desigur, despre accesorii. În ton cu nuanţele specifice sezonului de iarnă, într-o asortare cel puţin idilică cu zăpada de la final de an, argintiul vine să completeze garderobele momentului, într-o notă extrem de chic, mai ales atunci când decorează ţinute casual.

Argintiul se pretează perfect ţinutelor de birou, mai ales sub forma accesoriilor discrete. Asta nu

Agerpres.ro

Cercetătorii britanici au descoperit un mecanism cerebral despre care cred că ar controla dorinţa de alimente bogate în glucoză și spun că reușita ar putea duce, în viitor, la un tratament mai bun contra obezităţii, informează Reuters, preluat de Descopera.ro. Într-o serie de experimente pe șobolani, cercetătorii de la Imperial College din Londra au descoperit un mecanism care pare să „simtă” cât de multă glucoză ajunge la creier și determină animalele să caute o sursă suplimentară de glucoză în cazul în care detectează un deficit. În cazul oamenilor, ar putea avea un rol în controlarea nevoii de dulciuri și alimente bogate în amidon.

Glucoza, o componentă a carbohidraţilor, este principala sursă de energie utilizată de neuroni.

«Creierul nostru se bazează, în mare parte, pe glucoză pentru energie, dar în trecutul nostru evoluţionar aceasta ar fi putut fi greu de obţinut. Deci, avem o preferinţă înrădăcinată adânc pentru alimente bogate în glucoză și le căutăm», a declarat James Gardiner, care a condus studiul și a publicat descoperirile în ediţia de luni, 8 decembrie, a Journal of Clinical Investigation.

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL Nu s-ar numi sezonul sărbătorilor dacă ar lipsi din garderoba acestei perioade nuanţe metalizate, sclipitoare! Argintiul, nuanţa preferată a iernii, face ravagii și de această dată printre propunerile vestimentare!

praponderabilitatea afectează 1,4 miliarde de persoane cu vârsta de peste 20 ani, din care peste 200 de milioane de bărbați și aproape 300 de milioane de femei sunt obezi.

FLUX

16

Magazin

12 DECEMBRIE 2014

Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg a celebrat 250 de ani de existenţă

Ermitaj, unul dintre cele mai mari muzee din lume, a sărbătorit cu mare pompă împlinirea a 250 de ani de la înfiinţare, prin mai multe expoziţii și prezentarea în faţa publicului larg a uneia dintre frizele Partenonului, împrumutată de la British Museum, potrivit Mediafax.

Festivităţile desfășurate pe parcursul câtorva zile au inclus și un spectacol 3D în Piaţa Palatului din Sankt Petersburg. Spectacolul care prezintă principalele evenimente asociate cu istoria muzeului, înfiinţat de împărăteasa Ecaterina a II-a în secolul al XVIII-lea, a fost proiectat de mai multe ori pe una dintre faţadele Muzeului Ermitaj.

Miercuri, 10 decembrie, Muzeul Ermitaj și-a deschis porţile gratuit în faţa vizitatorilor O expoziţie de 25 de tablouri ale pictorului britanic Francis Bacon (1909-1992), ca și una dintre frizele Partenonului de la British Museum, fac parte, la rândul lor, din evenimentele ce au fost prezentate în cadrul festivităţilor dedicate Ermitajului.

Sculptura zeului grec al râurilor Ilisos a fost dezvelită acum o săptămână la Muzeul Ermitaj, unde va putea fi admirată până pe 18 ianuarie.

Această operă, împrumutată de la British Museum, a provocat un val de proteste la Atena, care revendică, deocamdată fără succes, retrocedarea celebrelor frize din marmură, care au fost furate din Grecia în 1803 de un diplomat britanic.

Construit pe malurile Nevei din Sankt Petersburg, Muzeul Ermitaj a fost fondat în 1764 de împărăteasa Ecaterina a II-a, care voia să simboli-

zeze măreţia Rusiei printr-o colecţie prestigioasă.

După Revoluţia din octombrie 1917, colecţiile imperiale au devenit proprietatea statului sovietic. Muzeul Ermitaj conţine cinci edificii: Palatul de Iarnă, Micul Ermitaj, Vechiul Ermitaj (numit și Marele Ermitaj), Noul Ermitaj și Teatrul Ermitaj.

Muzeul rus deţine un număr impresionant de tablouri europene de mare valoare, precum capodopere ale unor maeștri din Renașterea italiană (Fra Angelico, Rafael Sanzio, Leonardo da Vinci), capodopere ale unor mari pictori olandezi (Rembrandt), flamanzi (Rubens, Van Dyck) și francezi (Nicolas Poussin, Jean-Honoré Fragonard, Jean Auguste Dominique Ingres, Eugène Delacroix).

Ziua de naștere a Ermitajului este considerată 7 decembrie, când Biserica Ortodoxă din Rusia o prăznuiește pe Sfânta Ecaterina. Muzeul a început cu o colecţie privată a împărăte-

sei Ecaterina a II-a, care, la început, se afla în schitul palatului imperial (în traducere din franceză ermitage înseamnă schit), menţionează ruvr.ru.

Primele picturi au fost cumpărate de la Johann Ernst Gotzkowski, un nobil prusac și un mare iubitor de artă. În acest sens, există mai multe legende.

Iar una dintre cele mai neobișnuite legende este cea potrivit căreia Ecaterina l-ar fi invitat pe Gotzkowski să joace o partidă și a pierdut. Pentru că nu a avut suma necesară, Gotzkowski a oferit mai multe picturi din colecţia sa. Numărul exact nu se cunoaște, dar se presupune că au fost 225.

Astfel, colecția inițială a fost formată din capodopere ale unor artiști precum Rembrandt, Rubens, Van Dyck, Frans Hals, Raphael, și mulți alții, în principal tablouri de școală olandeză și flamandă din prima jumătate a secolului al XVII-lea. Multe dintre aceste capodopere sunt expuse și astăzi în Muzeul Ermitaj, afirmă

Irina Sokolova, specialist în pictura olandeză. În 1769 a fost cumpărată din Dresda bogata colecție a contelui Bruhl, ministru saxon – aproape 600 de picturi, printre care Fuga în Egipt a lui Tiţian. Însă galeria de picturi a devenit impresionantă după ce Ecaterina cea Mare a cumpărat de la Paris, în 1772, colecția baronului Crozat. Este vorba de picturi ale maeștrilor italieni, francezi, flamanzi și olandezi din secolele XVI-XVIII: Sfânta familie de Rafael, Danae de Tiţian și noi picturi de Rembrandt, Rubens, Van Dyck.

Ermitajul a apărut datorită caracterului Ecaterinei, spune istoricul rus Aleksandr Kamenski. „Înființând Ermitajul, Ecaterina a II-a a pus bazele unei valoroase tradiții: viitorii monarhi ruși au completat colecția cu noi capodopere. Iar în 1852 a luat naștere Ermitajul Imperial, care și-a deschis pentru prima dată porțile publicului”.

FLUX

Cercetătorii au descifrat un manual egiptean antic cu vrăji şi incantaţii Cercetătorii au reușit să descifreze un vechi manual egiptean, ce dezvăluie o serie de incantaţii și vrăji.

Numit de cercetători „Manualul de putere ritualică”, manualul conţine, printre alte incantaţii, indicaţii pentru cum să faci vrăji de dragoste, să exorcizezi spirite malefice sau să tratezi „icterul negru”, o boală infecţioasă care poate fi fatală.

Cartea este veche de 1.300 de ani și este scrisă în limba coptă – un stadiu final al limbii egiptene. Este realizată din foi de pergament legate – un tip de carte pe care cercetătorii o numesc codice. „Este un codice [alcătuit] din 20 de pagini de pergament, ce cuprinde manualul unui practicant de ritualuri”, arată Malcolm Choat și Iain Gardner, profesori la Uni-

versitatea Macquarie și, respectiv, Universitatea din Sydney, în volumul „A Coptic Handbook of Ritual Power”.

Manualul antic „începe cu o lungă serie de invocaţii ce culminează cu desene și cuvinte de putere”, arată cei doi autori. „Acestea sunt urmate de un număr de reţete sau de vrăji pentru a-i vindeca pe cei posedaţi de spirite sau a trata diverse afecţiuni, sau pentru a avea succes în dragoste sau în afaceri.”

De pildă, pentru a cuceri pe cineva, codicele spune că trebuie să spui o formulă magică peste două cuie și apoi să le „baţi în tocul ușii celui râvnit, unul pe partea dreaptă, unul pe partea stângă”.

Cercetătorii cred că acest codice datează din secolul VII sau VIII. În această perioadă mulţi egipteni fuseseră creștinaţi, astfel că manualul de vrăji conţine și câteva in-

cantaţii referitoare la Iisus.

Totuși, unele dintre ele par a fi asociate cu un grup care uneori este numit „Sethiani”.

Această sectă s-a dezvoltat în Egipt în primele secole ale creștinismului și îl venera pe Seth, considerat cel deal treilea fiu al lui Adam și al Evei. De exemplu, una dintre incantaţii spune: „Seth, Seth, Hristos cel viu!”.

La început, cartea face re-

ferire la o personalitate divină, numită „Baktiotha”, a cărei identitate este încă un mister. În manual se spune: „Îţi mulţumesc și te chem, Baktiotha: cel mare care este foarte de încredere; cel care este stăpân peste cele patruzeci și nouă de tipuri de șerpi”. „Baktiotha este o personalitate ambivalentă. Este o mare putere și un conducător al forţelor în lumea materi-

ală”, explică Choat și Gardner într-o conferinţă de presă.

Mărturiile istorice arată că liderii bisericii îi vedeau pe „Sethiani” ca fiind eretici, iar în secolul VII aceștia deja dispăruseră în anumite zone sau erau pe cale de dispariţie în altele.

Acest manual cuprinde o combinaţie de invocaţii de natură „sethiană” și creștin-ortodoxă, așa că s-a considerat că ar putea fi, de fapt, un document de tranziţie, scris înainte ca toate invocaţiile „sethiene” să fie eliminate din textele magice, explică cercetătorii.

Tot aceștia arată că există și alte texte care sunt asemănătoare cu noul codice recent descifrat, dar acelea conţin mai multe referinţe creștinortodoxe și mai puţine particularităţi sectante.

Se crede că invocaţiile au fost iniţial separate de cele 27 de vrăji din manual, dar

ulterior au fost combinate pentru a forma un singur „instrument de putere ritualică”, a declarat Choat pentru Live Science.

Rămâne un mister și profilul celui care ar fi utilizat un astfel de manual, dar cu siguranţă nu era adresat exclusiv preoţilor sau călugărilor. „Cred că au existat practicanţi ritualici în afara rândurilor clerului și monahilor, dar exact cine erau ei ne este necunoscut, căci aceștia nu doreau să fie etichetaţi ca magicieni”, explică Choat. Și originea manualului este necunoscută. Universitatea Macquarie l-a achiziţionat la sfârșitul anului 1981 de la Michael Fackelmann, un negustor de antichităţi din Viena. Dar nu se știe de unde l-a avut Fackelmann. Totuși, stilul scriiturii indică faptul că acesta ar veni din Egiptul superior, din vecinătatea orașului Ashmunein-Hermopolis.

Sursa: historia.ro