Ziarul Flux, Ed. 5 (978)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 13 februarie 2015 8 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 13.02.2015

Sf. doctori fără de arginţi Chir și Ioan

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Dacă ar trebui să ne gândim la tot norocul pe care l-am avut fără să-l merităm, n-am îndrăzni să ne plângem de nenoroc.

Jules Renard

1 EURO..............................21.3406 1 Dolar american ............. 18.8181 1 Leu românesc ................. 4.8148 1 Rublă rusească ............... 0.2868 Timpul probabil: 13.02.2015

14.02.2015

Noros, -4 4 0C

Noros, -4 4 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Deşi preţul de import al gazelor s-a redus, acestea ne vor costa totuşi mai mult

4

PAGINA

ROMÂNIA

Elena Udrea, arestată în dosarul Microsoft. PDL, campanie electorală din banii de mită

5

PAGINA

CLASAMENT

Republica Moldova a coborât cu 16 locuri în clasamentul privind libertatea presei

6

PAGINA

DOCUMENT

GPF

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 5 (978)

ABONAREA 2015

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Eşecul din Parlament, un deznodământ firesc ori un plan ocult al „Vlazilor”?

Premierul desemnat, Iurie Leancă, nu a convins ieri deputaţii să acorde un vot de încredere noului Cabinet de Miniștri și programului de activitate al acestuia. În favoarea Guvernului Leancă II s-au pronunţat doar 42 de aleși ai poporului, minimul necesar fiind de 51. În discursul său din cadrul ședinţei în plen a Parlamentului, Iurie Leancă a apelat la responsabilitatea deputaţilor și la simţul lor patriotic, îndemnându-i să-și asume „un angajament foarte important, într-o perioadă extrem de complicată” și să voteze „foarte raţional și responsabil”.

Leancă a invocat situaţia dificilă din regiunea noastră, „zguduită de recesiune economică și de război”, datoria politicienilor fiind de a face tot ce le stă în putinţă „pentru ca cetăţenii Republicii Moldova să fie cât mai puţin afectaţi de criza din regiune”. Iar votul parlamentarilor ar fi trebuit să le ofere cetăţenilor „certitudinea că pot avea încredere în capacitatea clasei politice de a le proteja interesele”.

Premierul desemnat a mai remarcat că a venit în faţa aleșilor cu un cabinet format din profesioniști, alături de care va reuși să dea „un nou suflu realizării reformelor”.

Totodată, el a făcut referire și la contextul politic intern „destul de confuz”,

regretând că, deși există trei partide proeuropene care deţin numărul necesar de mandate, „nu s-a reușit încă formarea unei alianţe proeuropene ce ar deţine majoritatea în Parlament”.

Continuare în pag. 3

Criza medicamentelor, cauzată de mecanismul defectuos de achiziţionare

Sistemul bancar, anchetat pe exterior şi pe interior XXX

Iurie Leancă, într-un context mai mult decât confuz

(citiţi pag. 2)

După un maraton diplomatic la Minsk, a fost semnat un acord privind încetarea ostilităţilor în Ucraina „Marin Preda în arhivele Securităţii”

XXX

(citiţi pag. 5)

XXX

(citiţi pag. 2)

Banca elveţiană HSBC şi-a ajutat clienţii să facă evaziune fiscală. În scandal este vizată şi Republica Moldova XXX

(citiţi pag. 4)

FLUX

2

Actual

13 FEBRUARIE 2015

Criza medicamentelor, cauzată de mecanismul defectuos de achiziţionare Directorii de spitale cumpără medicamente de trei ori mai scumpe Deputaţii din Comisia Sănătate, protecţie socială și familie au decis să-i cheme în Parlament pe ministrul în exerciţiu al Sănătăţii, Adrian Usatâi, și pe directorul CNAM, Mircea Buga, pentru a oferi explicaţii referitor la situaţia privind medicamentele și consumabilele în spitale. Membrii comisiei vor să afle, inclusiv, de ce spitalele procură acum medicamente în cantităţi mici, dar mai scumpe cu 300 de procente faţă de preţul iniţial al achiziţiilor.

Cei doi funcţionari ar urma să răspundă la câteva întrebări, printre care – de ce au fost semnate atât de greu contractele între spitale și firme, de ce Agenţia Medicamentului și spitalele n-au trimis Agenţiei de Achiziţii Publice propuneri de includere în lista neagră a agenţilor economici care nu-și respectă obligaţi-

unile contractuale și de ce se minte că în spitale mai există cantităţi mici de medicamente, pe când pacienţii sunt obligaţi să le cumpere, informează e-sanatate.md. „Trebuie să vedem ce se întâmplă, pentru că unele spitale procură medicamente prin contracte de valoare mică și cu 300 de procente mai scumpe. Totodată, ar fi bine să ni se explice și mecanismul de rambursare a banilor pentru pacienţii care au cumpărat medicamentele”, a specificat președinta comisiei parlamentare, Oxana Domenti.

Spitalele au început să se confrunte cu o criză de medicamente încă în luna decembrie, Ministerul Sănătăţii a reacţionat abia săptămâna trecută, după ce premierul Iurie Leancă a declarat revoltat că a fost minţit.

Problema a fost generată aparent

Deşi preţul de import al gazelor s-a redus, acestea ne vor costa totuşi mai mult Ministerul Economiei a informat acum câteva zile că în trimestrul I al anului curent, Republica Moldova va achita cu circa 20 la sută mai puţin pentru gazele naturale importate din Federaţia Rusă.

Potrivit viceministrului Economiei, Valeriu Triboi, concernul rus Gazprom a informat SA MoldovaGaz că în conformitate cu clauzele stabilite în acordul bilateral privind formarea preţului la gazul importat, pentru trimestrul I al anului 2015 preţul de procurare a gazului natural livrat către Republica Moldova va fi de circa 311 dolari SUA pentru 1000 de metri cubi. În ultimul trimestru al anului trecut, ţara noastră a achitat 376 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze.

Chiar dacă s-ar părea că există premise pentru micșorarea tarifelor la gaze, preţul de import mai mic nu va determina însă o recalculare a preţurilor pentru consumatori. „În viitorul apropiat, SA MoldovaGaz nu intenționează să depună la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) cererea de reexaminare în vederea reducerii tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii finali. Pentru aceasta, deocamdată, nu există temei”, a declarat pentru NOI.md șeful Serviciului de presă al instituției, Doina Deleu. Și șeful Serviciului de presă al ANRE, Anatol Barbei, a precizat că, „deocamdată, este prematur să sperăm la diminuarea neapărată a prețurilor la gaze. Furnizorul trebuie să-și analizeze cheltuielile pe anul trecut.

Nu se poate să nu se țină cont și de deprecierea considerabilă a valutei naționale în raport cu dolarul SUA – ultima oară tarifele au fost reexaminate în 2011, când cursul a fost de 11,9 lei pentru un dolar SUA, astăzi acesta a depășit valoarea de 18 lei și, judecând după aparențe, încă nu s-a ajuns la limită”.

Pe de altă parte, portalul de știri mold-street.com arată că preţul de import, calculat în lei, nu s-a redus, ci chiar s-a majorat substanţial. Astfel, dacă la 11 februarie 2014 o mie de metri cubi de gaze importate din Rusia costau aproximativ 5.040 lei, la 11 februarie curent acestea costă cu peste 14% mai mult, adică 5.788 de lei, chiar și cu ieftinirea de 20 la sută a gazului importat.

Motivul acestei majorări este deprecierea masivă a leului faţă de dolar.

Iar în aceste condiţii am putea să ne așteptăm chiar la o creștere a tarifelor. Această probabilitate nu este exclusă de Aleksandr Gusev, președintele MoldovaGaz, care a menţionat pentru sursa citată că reducerea preţului de import „este nivelată de deprecierea leului”.

FLUX

de devalorizarea constantă a leului, care i-a determinat pe unii agenţi economici să nu-și onoreze contractele, iar pe alţii – nici să nu le semneze. Deși aveau mecanisme de tragere la răspundere pentru neonorarea contractelor, nimeni nu a recurs la sancţiuni. Asta pentru că și directorii instituţiilor medicale sunt de vină, ei având datorii mari la companii, mai precizează sursa.

Ineficienţa mecanismului de achiziţie a medicamentelor și produselor de uz medical, lacunele existente în planificarea, selectarea și estimarea necesarului de medicamente de către instituţiile medico-sanitare au fost semnalate recent și de directorul Centrului pentru Drepturile Omului în Moldova (CpDOM), Anatolie Munteanu. În opinia lui, mecanismul de achiziţionare a medicamentelor și produselor de uz medical pentru necesităţile sistemului de sănătate este unul defectuos și necesită a fi de urgenţă îmbunătăţit. În condiţiile deficitului de medicamente cu care se confruntă toate spitalele din ţară nu poate fi vorba despre garantarea accesului pacienţilor la medicamente inofensive și de calitate.

Ombudsmanul a subliniat că asigurarea cu medicamente a devenit o povară grea pentru pacienţi, deoarece ei sunt nevoiţi să procure la un preţ nu tocmai accesibil medicamentele care trebuie să le fie asigurate de către instituţia medicosanitară publică. „Cel mai mult sunt afectate persoanele social vulnerabile, cum ar fi bătrânii și familiile cu venituri mici, care sunt în incapacitate de a achiziţiona de sine stătător medicamentele”, atenţionează

Munteanu. Iar accesibilitatea redusă la medicamente nu asigură acordarea asistenţei medicale calitative și în termene utile, astfel mărindu-se durata medie de spitalizare, rata de cronizare și invalidizare, precum și cazurile de complicaţii și letalitate.

Directorul CpDOM mai atenţionează că situaţiile de acest gen se vor repeta și în anii următori, dacă nu se vor efectua modificări în sistemul de achiziţie a medicamentelor.

FLUX

Sistemul bancar, anchetat pe exterior şi pe interior Așa cum s-a anunţat anterior, experţii companiei americane Kroll au demarat săptămâna aceasta investigaţiile privind tranzacţiilor dubioase de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Aceștia au sosit marţi, 10 februarie, la Chișinău, urmând ca în aproximativ o lună să facă publice rezultatele anchetei, a precizat serviciul de presă al Băncii Naţionale.

Acest moment a fost menţionat ieri în Parlament și de candidatul la funcţia de prim-ministru, Iurie Leancă, el fiind iniţiatorul auditului internaţional. Acesta s-a pronunţat iarăși pentru desfășurarea unei ample anchete privind situaţia din sfera bancară, răspunzând întrebărilor deputaţilor. „Situaţia din sfera bancară este extrem de îngrijorătoare”, a apreciat Leancă, exprimându-și satisfacţia în legătură cu faptul că auditorii internaţionali și-au început activitatea în băncile cu probleme.

Experţii americani urmează să analizeze tranzacţiile care au fost efectuate între cele trei instituţii financiare și să stabilească cine a stat în spatele acestor tranzacţii.

Auditul urmează să stabilească unde au ajuns banii și să examineze posibilităţile de recuperare a acestora. În mod surprinzător, chiar cu câteva zile înainte de sosirea experţilor americani, CNA și Procuratura Anticorupţie au iniţiat verificări în cadrul a două dosare care au în vizor Banca Socială și Banca de Economii. În data de 6 februarie au fost efectuate mai multe percheziţii în birourile unor membri ai consiliilor de administrare a celor două instituţii bancare, la unii agenţi economici, care au beneficiat de credite, dar și la casa omului de afaceri Ilan Shor.

Potrivit procurorilor, suma prejudiciului doar în cazul BEM este evaluată la aproape 11 miliarde de lei.

Miercuri, 11 februarie, în cadrul acelorași dosare a fost audiat fostul șef al SIS, Ion Ursu, care a deţinut și funcţia de vicepreședinte al Consiliului de Administraţie al Băncii de Economii.

Potrivit PublikaTV, Ion Ursu a negat faptul că BEM a acordat credite dubioase care au avut consecinţe grave. „Credite care nu sunt acoperite de gaj. Asemenea credite nu s-au dat în perioada în care sunt membru al Consiliului. Banca de Economii nu are credite neperformante eliberate în 2014. Nici în 2013”, a afirmat fostul vicepreședinte al Consiliului de Administraţie al BEM, Ion Ursu, înainte de a fi audiat.

Procuratura Generală a iniţiat, la începutul lunii decembrie 2014, o anchetă penală în cazul situaţiei de la Banca de Economii și Banca Socială, privind tranzacţiile dubioase dintre aceste două instituţii financiare.

Anchetatorii urmau să cerceteze în ce măsură managerii Băncii de Economii și ai Băncii Sociale au respectat legislaţia financiară și au asigurat buna funcţionare a celor două instituţii.

La sfârșitul anului 2014, Banca Naţională a Moldovei a instituit regim de administrare specială la aceste două bănci, precum și la Unibank, pentru că, în noiembrie 2014, între acestea au avut loc o serie de tranzacţii dubioase în proporţii deosebit de mari. În consecinţă, situaţia lor financiară s-a înrăutăţit. În noiembrie trecut, printr-o decizie a Curţii Supreme de Justiţie, statul a reintrat în posesia pachetului majoritar de 56,13% al BEM. Asta după ce Guvernul l-a cedat în august 2013 și a ajuns să deţină doar un pachet de blocaj, de 33, 3 la sută, din hârtiile de valoare ale Băncii de Economii.

FLUX

Politic

13 FEBRUARIE 2015

3

FLUX

Eşecul din Parlament, un deznodământ firesc ori un plan ocult al „Vlazilor”?

Urmare din pag. 1 În mesajul său, Iurie Leancă a lăsat să se înţeleagă că nu mizează pe votul fracţiunii comuniste, ci așteaptă susţinere din partea liberalilor, alături de care să formeze o majoritate parlamentară proeuropeană, „pe care sper s-o creăm chiar azi, prin votul de învestire a Guvernului”. Însă liberalii nu au fost prea receptivi la mesajul candidatului la funcţia de premier, chiar dacă acesta a constatat că nu are nicio diferenţă de viziuni cu „colegii din PL”.

Candidatul liberal-democraţilor a reiterat și în plenul Parlamentului că, în ce-l privește, își poate asuma responsabilitatea „doar pentru conducerea unui guvern proeuropean”, pentru că fără o majoritate politică stabilă „nu vom putea susţine acest guvern”.

Este Leancă ipocrit ori doar naiv?

Premierul desemnat a afirmat și anterior, în cadrul unei emisiuni la postul naţional de televiziune, că nu crede într-un Guvern minoritar funcţional, care ar fi în stare să facă faţă multiplelor provocări naţionale și regionale și să realizeze reformele complicate, „pe alocuri și dureroase, dar absolut necesare”. „Fără o majoritate stabilă și previzibilă, noi nu vom reuși”, a punctat el.

Exprimându-și regretul că nu s-a izbutit crearea „unei majorităţi confortabile, stabile din cele trei partide proeuropene”, Leancă a opinat că dacă reprezentanţii liberalilor vor vota pentru învestirea Guvernului, atunci „în maximum o lună-două va fi constituită o nouă majoritate parlamentară PLDM-PD-PL”.

De asemenea, Iurie Leancă a declarat că nu ar fi o problemă să le ofere liberalilor câteva fotolii ministeriale în noul Executiv, pentru că ar fi mai simplu să înlocuiești unii miniștri propuși de PLDM și PD cu reprezentanţi ai PL, decât să fie demis în câteva luni întregul guvern minoritar.

Această abordare pare oarecum stranie, dacă nu chiar ipocrită. Cum să declari că nu crezi într-un Guvern minoritar și că nu-ţi poţi asuma responsabilitatea pentru acesta, după ce ai acceptat să fii desemnat în calitate de candidat la șefia unui astfel de Executiv. Leancă nu poate să pretindă acum că nu știa despre ce fel de Cabinet este vorba, în momentul în care PD și PLDM au constituit o alianţă, declarând că își asumă „responsabilitatea guvernării” în Republica Moldova. Mai mult decât atât, comuniștii au votat, împreună cu cele două partide, pentru alegerea președintelui Parlamentului și alegerea organelor de conducere a Legislativului.

Cinstit și corect din partea lui Leancă ar fi fost să nu accepte desemnarea.

Doar că acesta a dorit să rămână în funcţie în orice condiţii, chiar și mai puţin onorabile.

Cu comuniştii s-a înţeles, dar nu l-au votat În alocuţiunea sa de ieri, candidatul la funcţia de premier a specificat că nu are „o așteptare concretă” din partea deputaţilor PCRM, „pentru că mesajele pe care le-au transmis până acum colegii din fracţiunea comuniștilor sunt destul de confuze”. Menţionând că un vot pozitiv din partea opoziţiei

ar fi un semnal bun „atât pe plan intern, cât și extern”, un mesaj clar prin care opoziţia își demonstrează rolul său constructiv și un gest pe care l-ar aprecia.

Totuși, în ajun Leancă pare să fi avut oareșice așteptări. Miercuri, 11 februarie, după consultările candidatului la funcţia de premier cu fracţiunea PCRM din Parlament, Vladimir Voronin a declarat că s-au înţeles la toate capitolele și că „trebuie de scos ţara din acest impas”.

Deși anterior comuniștii au spus că nu vor vota în niciun caz un Guvern în frunte cu Iurie Leancă, miercuri Voronin a părut mai conciliant, afirmând că este vorba de Guvernul Republicii Moldova, nu al lui Leancă, și că, până la urmă, nu contează atât de mult nici programul de activitate al Executivului, mult mai important fiind „cine va executa acest program”.

De ce joi a contat totul, iar comuniștii au renunţat să mai scoată ţara din impas, iată întrebarea. Gurile rele zic că ar fi la mijloc o înţelegere cu șeful liberaldemocraţilor, care nu-l vrea pe Leancă în funcţia de prim-ministru. Unii afirmă că, de fapt, și liderul democrat Vladimir Plahotniuc își dorește un alt prim-ministru. Dar aceste supoziţii sunt negate, evident, de toate părţile.

nul are nevoie de sprijinul partidelor proeuropene și ca nu poţi să te apuci de reforme fără o majoritate parlamentară”.

După votul eșuat de ieri, Mihai Ghimpu le-a povestit ziariștilor că s-a întâlnit în ajun cu vicepreședintele PD, Vladimir Plahotniuc, și cu premierul desemnat, Iurie Leancă, aceștia rugându-l să voteze noul Guvern.

Președintele PL a reiterat că liberalii își vor da votul doar pentru un Guvern din care vor face parte. „Două partide, PLDM și PD, neavând majoritate parlamentară s-au pornit să guverneze ţara. Noi vom vota un Guvern din care vom face parte. A vota un Guvern înseamnă a-ţi asuma actul guvernării. Pentru mulţumesc frumos,

Liberalii votează doar un Guvern din care fac şi ei parte Nu au dorit să pună umărul nici liberalii, de al căror vot Iurie Leancă, după discuţiile avute și avansurile făcute în direcţia acestora, era aproape sigur. cul netransparent cu comuniștii nu este funcţional. S-a văzut că nu există susţinere necondiţionată din partea acestora. Alianţa minoritară nu poate funcţiona cu randament și eficienţă”, a mai spus acesta.

Cine-i vinovat şi ce-i de făcut?

„Zilele trecute am avut mai multe discuţii cu colegii din Partidul Liberal. Am dorit să înţeleg mai bine care sunt așteptările lor în ceea ce privește viitorul Executiv și am constatat că ele nu se deosebesc aproape deloc de aspiraţiile pe care le avem și noi în Partidul Liberal Democrat sau de cele ale colegilor din Partidul Democrat.

Mai mult – din punctul meu de vedere, Programul de guvernare pe care îl prezint astăzi acoperă, în mare parte, așteptările și angajamentele electorale ale celor trei partide proeuropene”, a menţionat candidatul în mesajul său din Parlament.

Doar că așteptările liberalilor sunt un pic altfel decât le-a sesizat Leancă. Încă acum câteva zile, șeful PL, Mihai Ghimpu, a specificat clar că dorește discuţii cu PLDM și PD, nu doar cu candidatul desemnat, condiţionându-și votul de participarea liberalilor la guvernare.

Ghimpu le-a transmis liderilor celor două partide că trebuie să se reașeze la masa negocierilor, pentru că „guver-

noi nu votăm. Situaţia în care se află Moldova poate fi depășită doar prin reforme. Trebuie să te mai gândești și la oameni. Aceste reforme ne vor aduce sprijin politic și financiar”, a menţionat liberalul citat de UNIMEDIA.

Sentimente şi resentimente După eșecul de joi, premierul desemnat a declarat că a trăit „cel mai jenant moment” de la 2009 încoace.

Totodată, Iurie Leancă a avut dovada clară că „alianţa minoritară nu avea nicio șansă de supravieţuire”, fiind nevoie de un nou acord, care să constituie o majoritate parlamentară. „Este inexplicabil de ce, după votul obţinut de trei partide proeuropene la 30 noiembrie, nu am reușit să clădim o majoritate funcţională bazată pe fundamente transparente. Ceea ce s-a întâmplat este expresia unei impotenţe politice evidente și greu de negat”, a afirmat Leancă. „De fapt, azi s-a demonstrat că jo-

Leancă nu pare să renunţe, dar a precizat că va mai candida o dată la funcţia de premier doar în cazul formării unei coaliţii PLDM, PD și PL. În context, el a chemat democraţii și liberal-democraţii să reia negocierile cu liberalii, afirmând cu mult optimism că în câteva zile s-ar putea ajunge la o „înţelegere”. Întrebarea este dacă liderii celor două partide vor o astfel de „înţelegere” și dacă sunt dispuse să renunţe la acordul semnat, pentru a se împărţi cu liberalii. Șeful PLDM, Vladimir Filat, îi consideră responsabili pentru eșecul din Parlament mai mult pe reprezentanţii liberalilor, menţionând că a sperat la un vot din partea acestora. „Astăzi am avut un test la capitolul responsabilitate, pe care unii nu l-au trecut”, a apreciat Filat.

Președintele PD, Marian Lupu, a regretat eșecul „exerciţiului” de ieri, opinând că nu a prevalat interesul naţional, ci șantajul. În opinia acestuia, comportamentul „colegilor de la PL este inadecvat”. Șeful democraţilor a precizat că vor continua discuţiile împreună cu colegii din PLDM, în baza acordului politic, pentru obţinerea votului în cea de-a doua tentativă de învestire a noului Guvern. Lupu speră că soluţia va fi găsită până săptămâna viitoare. El și-a exprimat convingerea fermă că „un Guvern proeuropean va fi învestit”.

Problema este cu cine-l vor învesti.

Cu liberalii „inadecvaţi” ori cu comuniștii?

După declaraţiile de ieri ale candidatului desemnat, Leancă se pare că nu mai poate conta pe voturile deputaţilor comuniști. Și ar fi culmea, dacă acesta ar accepta să mai treacă printrun moment la fel de „jenant”, acceptând să fie iarăși la cheremul acestora.

Pe de altă parte, Voronin a menţionat că a așteptat până în ultima zi să vadă lista celor nominalizaţi la funcţiile de miniștri, însă aceasta a fost prezentată foarte târziu. Astfel că unii dintre cei desemnaţi s-au dovedit, în opinia liderului comunist, neprofesioniști ori lipsiţi de experienţă.

Prin urmare, am putea conchide că se vor purta discuţii cu comuniștii, fiind introduse modificări în lista potenţialilor miniștri, dar și desemnând un alt candidat la funcţia de premier.

Asta în cazul în care nu vor deveni mai cooperanţi liberalii.

Zilele următoare vor arăta cum se vor derula lucrurile. După încercarea nereușită de ieri, șeful statului urmează să vină cu o nouă nominalizare la funcţia de premier. Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a anunţat deja că vor fi reluate chiar astăzi consultările cu fracţiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-ministru al Republicii Moldova.

Potrivit prevederilor constituţionale, dacă în termen de 45 de zile de la eșuarea numirii noului Executiv Parlamentul nu acceptă candidatul propus de președintele ţării, Legislativul poate fi dizolvat, urmând să fie organizate alegeri anticipate.

O altă prevedere a Legii Superme stipulează însă că șeful statului poate dizolva Parlamentul dacă timp de trei luni de la demisia fostului Guvern nu a fost ales un alt Cabinet de Miniștri. În opinia fostului președinte al Curţii Constituţionale, Victor Pușcaș, 10 martie este termenul limită până când poate fi învestit noul Guvern, pentru că vechiul Guvern și-a prezentat demisia la 10 decembrie: „Dacă până pe 10 martie nu va fi votat Guvernul, pe 11 martie președintele R. Moldova este în drept să iniţieze procedura de dizolvare a Parlamentului”, a declarat Pușcaș pentru UNIMEDIA. De altfel, socialiștii, care au declarat că nu vor vota niciun candidat la funcţia de premier, oricare ar fi acesta, consideră că singura soluţie reală în actuala situaţie politică este organizarea alegerilor anticipate, care ar însemna aruncarea „la gunoi a tuturor oligarhilor”.

Doar că oligarhii ar putea avea altă părere.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

România

13 FEBRUARIE 2015

La începutul anilor 2000, deci după un deceniu de postcomunism, exporturile României vegetau în jurul a 10-11 miliarde dolari și se părea că mai mult economia românească nu putea da la extern. Acum – ne spun statisticile oficiale pentru 2014 – exporturile din România au depășit 50 de miliarde de euro, respectiv de peste 5 ori mai mult. Din păcate, nu se poate spune nici acum că potenţialul maxim de export al economiei românești ar fi complet altul faţă de cel din urmă cu 15 ani, pentru

Exporturile care nu aduc fericirea că știe și Grivei că peste 70% din livrările la export din România actuală nu sunt propriu-zis românești, ci sunt realizate de companii străine, în special multinaţionale.

Bineînţeles că politicieni și analiști se vor repezi să conteste un asemenea gen de a privi lucrurile, pretinzând că, deși evident nu s-ar putea nega că nu capitalul românesc generează grosul respectivelor exporturi, companiile străine s-au inserat în „economia românească”, furnizează locuri de muncă pe piaţa românească, plătesc impozite aici, iar încasările lor valutare ajung în România. Nemaipunând la socoteală că practic întreaga creștere economică din ultimii ani este pusă pe seama expansiunii exporturilor. A căror exporturi?!

Păi, a celor ale multinaţionalelor, căci pe cele românești trebuie să le cauţi cu binoclul. Între

Elena Udrea, arestată în dosarul Microsoft. PDL, campanie electorală din banii de mită Înalta Curte de Casaţie și Justiţie (ICCJ) a decis, miercuri, 11 februarie, ca Elena Udrea, fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului, să fie arestată pentru 30 de zile.

Instanţa a admis cererea de înlocuire a măsurii controlului judiciar, în dosarul Microsoft, cu măsura arestului preventiv și cererea DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea pentru acuzaţia privind mita luată.

Anchetatorii susţin că Elena Udrea ar fi primit mită nouă milioane de euro pentru a interveni în procesul de încheiere a contractelor referitoare la licenţele Microsoft, iar banii ar fi venit prin intermediul fostului ei soţ, Dorin Cocoș. Informaţia apare în referatul procurorilor anticorupţie pentru arestarea preventivă a Elenei Udrea în dosarul Microsoft, care s-a judecat miercuri, la ICCJ, potrivit ziuanews.ro.

Procurorii DNA au arătat că o parte din mita din dosarul Microsoft a ajuns inclusiv la PDL, care a beneficiat de plata unor materiale electorale din acești bani. „Din probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpatul Sandu Gabriel – ministru al Comunicaţiilor la data respectivă, a procedat la realizarea procedurii de achiziţie și la încheierea contractului de licenţiere ca urmare a presiunilor exercitate de Udrea Elena Gabriela – în calitate membru al Guvernului și vicepreședinte PDL, precum și ca urmare a presiunilor exercitate de alte persoane din conducerea partidului.

S-a stabilit, de asemenea, că beneficiari ai sumelor de bani din plăţile efectuate în baza contractului sunt printre alţii inculpatul Sandu Gabriel, inculpatul Cocoș Dorin și Partidul Democrat Liberal, care a beneficiat de plata unor materiale electorale prin intermediul inculpatului Sandu Gabriel”, se menţionează în referatul procurorilor DNA, obţinut de Realitatea TV. În schimbul banilor, Dorin Cocoș i-ar fi cerut Elenei Udrea să sprijine o hotărâre de guvern promovată de fostul ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, astfel încât actul normativ să fie aprobat în Guvern. DNA arată că respectiva hotărâre a trecut de Executiv cu ajutorul Elenei Udrea și al lui Emil Boc, premier al României la acea vreme. „Din probatoriul testimonial rezultă că pentru promovarea hotărârii de guvern nr. 460/2009 și alocarea bugetului necesar, inculpatul Gabriel Sandu a beneficiat de susţinerea ministrului Udrea Elena Gabriela, a primului ministru (....) și a lui (...)”, se menţionează în documentul DNA. O altă acuzaţie de trafic de influenţă la adresa Elenei Udrea se referă la faptul că aceasta a cerut suma de trei milioane de euro de la un om de afaceri, prin intermediul lui Dorin Cocoș. Omul de afaceri se ocupa de implementarea proiectului e-România. Procurorii DNA susţin că mita ar fi ajuns la Dorin Cocoș prin mai mulţi intermediari, iar o parte din bani a fost depusă în conturi bancare deschise pe numele fostului soţ al Elenei Udrea, în Dubai.

Decizia judecătorilor nu este însă definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de trei zile.

Jurnalistul român Cristian Tudor Popescu consideră că este o premieră în justiţie când este denunţat un partid. „După știinţa mea, niciodată în niște acte oficiale, în cazul de faţă ale Procuraturii României, nu a fost menţionat numele unui partid ca entitate implicată într-un proces de corupţie de mari dimensiuni. Au fost persoane din conducerea unor partide, grupări, dar niciodată un partid. În cazul de faţă avem un întreg partid și, dacă avem un partid, și unul dintre partidele mari ale României, atunci avem toate partidele din România”, a declarat jurnalistul pentru Digi24.

FLUX

primii 100 de exportatori nu figurează decât 3 având capital românesc!

Este foarte important de precizat că este vorba în principal de exporturile multinaţionalelor, pentru că numai așa se poate evalua cu ce se alege de fapt „economia românească” din respectiva expansiune. Există curent impresia că multinaţionalele vin în România, fabrică aici mașini pe care apoi le exportă în lume, inclusiv în ţările lor de origine. Pe baza acestei impresii, se susţine că exporturile din România se „modernizează”! Nimic mai fals. Conţinutul în valoare adăugată al exporturilor din România a scăzut sistematic, potrivit statisticilor, după anul 2000, iar cel de materie primă și materiale a crescut. Cu alte cuvinte, mai degrabă exporturile s-au „demodernizat”! De fapt, un semn limpede că multinaţionalele cu activitate de

export au folosit România ca furnizor de materii prime și ca bază de prelucrare cu valoare adăugată derizorie, altfel spus ca teren de exploatare a salariilor mici. Deosebit de semnificativă este situaţia din însăși industria auto, pe seama expansiunii căreia se articulează afirmaţiile despre „modernizare”. Aceasta furnizează circa jumătate din exporturile multinaţionalelor din România. Dar, vai!, numai vreo 30% sunt „mașini”, în timp ce grosul de 70% reprezintă „componente” (volane, jenţi, accesorii de piele, plastic și cauciuc). Un minunat lohn auto, în nicio deosebire faţă de lohn-ul textil pe care îl înlocuiește. Nu este de mirare că valoarea adăugată conţinută în exporturi scade, și nu crește, pe măsura expansiunii acestora!

Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

Banca elveţiană HSBC şi-a ajutat clienţii să facă evaziune fiscală. În scandal este vizată şi Republica Moldova O echipă de jurnaliști din Franța, SUA, Elveția și alte 46 de țări a realizat o anchetă, pe baza unor documente obținute și analizate de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), care relevă modul în care HSBC, a doua bancă importantă din lume, a folosit sistemul bancar din Elveția pentru a ascunde identitatea clienților săi și pentru a-i ajuta să facă evaziune fiscală.

Ancheta numită SwissLeaks a dezvăluit existența unui sistem de evaziune fiscală la scară largă pus la punct de filiala elveţiană a băncii britanice HSBC în anii 2000 în beneficiul clienților bogați, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Documentele bancare dovedesc o fraudă fiscală enormă, la scară globală. Publicarea acestor cifre va provoca, fără îndoială, un cutremur în industria financiară internațională.

Potrivit cotidianului Le Monde, care se bazează pe raportul Consorţiului, HSBC Private Bank a acceptat și chiar a încurajat o „fraudă gigantică la scară internațională” care se ridică, numai în perioada noiembrie 2006 – martie 2007, la suma de 180,6 miliarde de euro, care au tranzitat prin conturile a peste 100.000 de clienți și 20.000 de societăți offshore.

Traficanţi de arme, vedete, politicieni, regi, printre evazionişti Pe lista persoanelor care au fost ajutate de HSBC să evite plata taxelor se numără organizații criminale, traficanți de arme, familii regale și miliardari. Raportul ICIJ se bazează pe datele furnizate de un fost expert IT al băncii, Herve Falciani, care în 2008 a plecat de la HSBC cu o serie de informații confidențiale.

Printre personalităţile care apar în dosar se numără Regele Mohammed al VI-lea al Marocului, fiul fostului președinte francez Francois Miterand, actorul John Malkovich, umoristul francez Gad Elmaleh, prinţul Bahrainului Salman bin Hamad bin Isa Al Khalifa, Rami Makhlouf, văr și asociat al președintelui sirian Bashar al Assad, Vladimir Antonov, fost proprietar al unul club de fotbal din Anglia, Margulan Seisembayev,

bancher din Kazahstan, Li Xiaolin, fiica fostului premier chinez Li Peng, faimos pentru rolul avut în masacrul din Piaţa Tiananmen, Joseph Fok, judecător la Înalta Curte de Justiţie din Hong Kong, dar și prinţul și prinţesa Michael of Kent, veri cu Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Și numele lui Michael Schumacher este implicat în scandalul SwissLeaks, legăturile sale ducând la Bill Clinton, potrivit romaniatv.net.

Printre clienţi se mai numără foști sau actuali politicieni din Marea Britanie, Rusia, Ucraina, Georgia, Kenya, România, India, Liechtensetein, Mexic, Liban, Tunisia, Republica Democrată Congo, Zimbabwe, Rwanda, Paraguay, Djibouti, Senegal, Filipine sau Algeria.

Potrivit raportului, managerii băncii ar fi contactat ilegal mulți dintre acești clienți, încurajându-i să-și ascundă banii în spatele unor firme offshore, în general înființate în Panama sau Insulele Virgine Britanice, mai ales după adoptarea Directivei Europene privind economiile bancare, o taxă introdusă în 2005, informează evz.ro.

Atât banca, dar și autoritățile politice și fiscale elvețiene, contestă însă aceste informații și folosirea lor, susținând că este vorba despre furtul unor date secrete. În replică la informațiile publicate în raportul ICIJ, HSBC a recunoscut că problemele au fost provocate de ambiguitatea fostelor prevederi referitoare la cine este responsabil pentru plata taxelor: băncile private elvețiene sau clienții lor. Cu toate acestea, banca subliniază că a început „o transformare radicală în 2008 pentru a evita ca serviciile sale să fie utilizate pentru a evita plata taxelor sau spălarea de bani”, se arată întrun comunicat al băncii elvețiene.

219 clienţi ai HSBC au legătură cu România Potrivit datelor publicate pe site-ul Consorţiului Internaţional de Investigaţii Jurnalistice, 219 clienţi ai băncii britanice au legătură cu România, însă doar 5% dintre aceștia au pașaport sau naţionalitate română, transmite romania-actualitati.ro.

România se situează pe locul 39 în clasamentul ţărilor cu cele mai mari depozite la banca britanică, cu 1,3 miliarde de dolari, în 549 de conturi bancare.

Cel mai mare depozit asociat cu un client conectat cu România este de 829 de milioane de dolari. Identitatea clientului din România nu a fost făcută încă publică.

Moldova, cu aproape 23 de milioane de dolari ascunşi În dezvăluirile Consorțiul Jurnaliștilor de Investigație figurează și Republica Moldova, care se situează pe locul 139 din cele 203 țări, conform sumei totale depozitate de clienți. Valoarea acestor conturi pe care banca le-ar fi ținut secrete este de 22,8 milioane de dolari, potrivit mold-street.com.

Ancheta arată că primul cont a fost deschis de un „moldovean” la HSBC din Elveția încă în 1989. Cel mai mare cont deținut de o persoană care are legături cu Republica Moldova este în sumă de 20,9 milioane de dolari. Mai mult, potrivit anchetei, unul dintre cei opt clienți care au legătură cu Republica Moldova are cetățenie moldovenească, însă identitatea lui nu îi este dezvăluită, mai arată sursa.

FLUX

Externe

13 FEBRUARIE 2015

5

FLUX

După un maraton diplomatic la Minsk, a fost semnat un acord privind încetarea ostilităţilor în Ucraina După negocierile maraton, menite să găsească o soluţie politică la conflictul din estul Ucrainei, care au început miercuri după-amiază, 11 februarie, și s-au încheiat abia joi, președintele rus Vladimir Putin a anunţat că un acord a fost încheiat la Minsk pentru încetarea ostilităţilor. „Cred că am ajuns la un acord important. Am convenit asupra unui armistiţiu începând cu 15 februarie, la ora 00.00”, a declarat Putin, în urma negocierilor de la Minsk, între liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei și Franţei.

O decizie de compromis a fost luată cu privire la o zonă demilitarizată pe linia frontului, care era principalul punct de blocaj în cadrul negocierilor.

Putin a precizat că forţele ucrainene își vor retrage armamentul greu dincolo de linia de front. Separatiștii se vor retrage, de asemenea, dincolo de linia frontului, așa cum a fost ea stabilită în septembrie, când a fost încheiat armistiţiul anterior, relatează Russia Today, citată de Mediafax.

Acordul reia punctele armistiţiului de anul trecut, inclusiv reforma politică în Ucraina pentru a asigura un statut special pentru regiunile separatiste și reglementarea situaţiei de la frontiere, a adăugat președintele rus.

Președintele Franţei, Francois Hollande, a confirmat joi „un acord pri-

vind încetarea focului și o soluţionare politică globală” a conflictului din estul Ucrainei. El a declarat că s-a ajuns la „un acord serios”, dar că nu există un consens în toate problemele.

Potrivit președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, acordul presupune ca ţara sa să-și recapete controlul asupra graniţelor. El a mai arătat că Ucraina nu a fost de acord cu varianta federalizării și autonomie pentru regiunea Donbas. Totodată, liderul de la Kiev a precizat că toţi ostaticii vor fi eliberaţi în următoarele 19 zile, notează dcnews.ro.

Anterior, președintele ucrainean declara că Rusia a pus „condiţii inacceptabile” în cursul negocierilor de la Minsk, după cum relata BBC News Online, citat de Ziarul Financiar.

Poroșenko a făcut această declaraţie în timpul unei pauze în cadrul negocierilor la care au participat, de asemenea, șeful statului francez Francois Hollande și cancelarul german Angela Merkel.

Miniștrii de Externe rus Serghei Lavrov, german Frank-Walter Steinmeier și francez Laurent Fabius au discutat în paralel, după care s-au alăturat șefilor de stat și de guvern.

Liderii „republicilor populare” de la Doneţk, Denis Pușilin, și Lugansk, Vladislav Deinego, s-au întâlnit separat cu reprezentanta OSCE, Heidi Tagliavini, ambasadorul rus în Ucraina, Mihail Zurabov, și fostul președinte ucrainean Leonid Kucima.

Angela Merkel a declarat că nu-și face nicio iluzie și știe că există încă mari obstacole de depășit. Și ministrul său de Externe a afirmat că acordul de la Minsk nu este ceea ce și-a dorit Germania, dar este un pas necesar pentru o evoluţie pozitivă.

Cancelarul german Angela Merkel a mai declarat că președintele rus Vladimir Putin a fost nevoit să exercite presiuni asupra separatiștilor ucraineni

Închisori CIA. Parlamentul European reîncepe ancheta în statele membre, inclusiv România Comisiile parlamentare pentru libertăţi civile, afaceri externe și drepturile omului vor reîncepe ancheta privind presupusele transporturi și detenţii ilegale de prizonieri desfășurate de CIA în statele membre UE, inclusiv România. Ancheta va fi reluată ca urmare a noilor dezvăluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA, potrivit unei rezoluții adoptate miercuri, 11 februarie, de Parlament, citate de Mediafax.

Prin respectiva rezoluție, eurodeputații cer din nou statelor UE să verifice aceste acuzații și să îi urmărească penal pe cei vinovați.

Raportul Senatului SUA publicat în decembrie „dezvăluie fapte noi care confirmă acuzaţiile conform cărora mai multe state membre ale UE, autorităţile acestora și funcţionari și agenţi ai serviciilor lor de securitate și de informaţii au fost complici la programul CIA de detenţie secretă și de predări extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substanţiale de bani oferite de CIA în schimbul cooperării lor”, susţin europarlamentarii.

Potrivit unui comunicat al PE, această anchetă va presupune, printre altele, trimiterea unei misiuni parlamentare de strângere de informaţii în statele membre unde există acuzaţii că au fost centre secrete CIA de detenţie și culegerea tuturor informaţiilor și probelor relevante privind posibile dări de mite sau alte fapte de corupţie în legătură cu programul CIA. Totodată, Parlamentul European „invită SUA să ancheteze și să urmărească penal multiplele încălcări ale drepturilor omului din cadrul programului CIA de predare și de detenţie secretă și să coopereze în ceea ce privește toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la informare, extrădare sau căile de atac eficiente pentru victimele programului CIA”.

Pe de altă parte, europarlamentarii „își exprimă preocuparea privind obstacolele întâmpinate de anchetele parlamentare și judiciare naţionale referitoare la implicarea anumitor state membre în programul CIA, abuzul privind secretul de stat și clasificarea nejustificată a documentelor care au condus la încetarea urmăririi penale”. Ei reiterează solicitările adresate statelor membre de a investiga acuzaţiile potrivit cărora, pe teritoriul lor, au existat închisori secrete în care erau deţinute persoane în cadrul programului CIA, precum și să îi urmărească penal pe cei implicaţi în aceste operaţiuni.

pentru ca aceștia să accepte acordul de încetare a focului încheiat joi în urma negocierilor de la Minsk, relatează Russia Today, citată de adevarul.ro.

După încheierea acordului de la Minsk, directorul general al FMI, Christine Lagarde, a anunţat ieri, la Bruxelles, că Ucraina va primi în următorii doi ani finanţare în valoare de aproximativ 40 de miliarde de dolari, din care 17,5 miliarde de dolari vor veni de la Fondul

Monetar Internaţional, transmite Reuters, citată de AGERPRES. Echipa de experţi a Fondului Monetar Internaţional, aflată la Kiev, a ajuns la un acord cu autorităţile ucrainene privind un nou împrumut de 17,5 miliarde de dolari de la FMI și resurse suplimentare de la comunitatea internaţională, a explicat Lagarde, care a precizat că acordul trebuie aprobat de boardul FMI. FLUX

Republica Moldova a coborât cu 16 locuri în clasamentul privind libertatea presei Asociaţia Reporters sans frontières – Reporteri fără frontiere (RSF) și-a publicat clasamentul anual privind libertatea presei în 2015.

Acest clasament, folosit de ONU, de Banca Mondială și de o serie de state din întreaga lume, reflectă gradul de libertate a presei de care beneficiază jurnaliștii, mediile de informare și blogerii din 180 de ţări.

De asemenea, Parlamentul European își exprimă „consternarea cu privire la practicile de interogare” ale operaţiunilor antiteroriste ale CIA. Deputaţii subliniază „concluzia fundamentală” a raportului Senatului american conform căreia „metodele violente aplicate de CIA nu au condus la obţinerea unor informaţii care să împiedice alte atacuri teroriste”.

Acuzaţiile privind utilizarea de către CIA a statelor membre UE, printre care România, Polonia și Lituania, pentru transportarea și detenţia ilegală a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006. De atunci, europarlamentarii au cerut în mod repetat investigaţii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detenţie secretă și extrădare extraordinară.

Senatul american a prezentat în decembrie 2014 un raport de anchetă cu privire la tehnicile de „interogare în forţă” ale Agenţiei de spionaj CIA în perioada 2001-2009. În versiunea publică a raportului sunt secretizate o serie de informaţii, inclusiv ţările în care ar fi existat închisori secrete ale Agenţiei Centrale de Informaţii, scrie Washington Post, adăugând că detalii din document permit decodarea acestor centre de detenţie.

Conform cotidianului american, în raport sunt menţionate închisori din cinci ţări: Polonia, România, Lituania Afganistan, Thailanda, acestea fiind desemnate prin culori.

Astfel, presupusa închisoare secretă a CIA din România figurează drept „detention site black”, pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe închisori, sunt folosite patru culori.

Documentul arată că în unele cazuri, CIA a oferit milioane de dolari unor oficiali pentru a permite deschiderea unor închisori CIA pe teritoriul ţărilor lor.

Republica Moldova se clasează pe locul 72, în scădere cu tocmai 16 locuri faţă de anul trecut. După cum menţionează sursa, de la locul 53 în jos până la 114, unde se regăsește și ţara noastră, este zona ţărilor unde libertatea presei cunoaște „probleme notabile”.

România se clasează pe un modest loc 52 din 180, în scădere cu 7 locuri faţă de anul precedent. Astfel, ţara vecină se află pe ultimul loc al ţărilor unde libertatea presei este „satisfăcătoare”.

Clasamentul RSF scoate în evidenţă o deteriorare globală a libertăţii de informare în 2014. Factorii care au dus la această înrăutăţire a situaţiei sunt diverși: conflictele armate, ameninţarea tot mai mare din partea unor actori sau entităţi nestatale, derapajele comise în timpul manifestaţiilor sau cele din timpul crizei economice și financiare – libertatea presei regresează pe toate cele 5 continente. Două treimi din cele 180 de ţări analizate regresează în 2015 faţă de clasamentul din 2014. Ţara în care există cea mai mare libertate a presei este ca și anul trecut Finlanda. Pe locul doi se clasează Norvegia – ţară care câștigă un loc faţă de 2014, și pe locul trei vine Danemarca, ţară ce face un salt calitativ de patru locuri. La extremitatea cealaltă a clasamentului, ca și anul trecut, se regăsesc Turkmenistanul, Coreea de Nord și Eritreea.

Chiar dacă zona „Uniunea Europeană și Balcanii” rămâne de departe cea mai bine clasată, ea înregistrează totuși cea mai importantă degradare faţă de 2014. Pe de o parte, din cauza derivelor înregistrate în anumite ţări și, pe de altă parte, din cauza incapacităţii mecanismelor europene de a stopa aceste derive.

Zona „Africa de Nord – Orientul Mijlociu” este ultima în clasamentul RSF în ceea ce privește libertatea de informare, aici apărând de câţiva ani adevărate „găuri negre” informative și ţări în care nu există nicio informaţie independentă.

Printre involuţiile marcante ale anului, în Europa iese în evidenţă Italia. Ţara se clasează abia pe locul 73 din lume – adică exact în spatele Moldovei, în particular din cauza ameninţărilor mafiei, dar și a procedurilor pentru defăimare care au explodat. Islanda scade și ea în clasament din cauza înăspririi raporturilor dintre clasa politică și mass-media. „O cădere care se aseamănă cu un avertisment pentru această democraţie-model”, notează RSF. Tot la capitolul scăderi regăsim Rusia, situată tocmai pe locul 152. În schimb Georgia urcă în clasament pentru al treilea an consecutiv, ajungând pe un loc aproape de cel ocupat înaintea războiului din 2008. Reformele au contribuit la această ameliorare, dar ţara rămâne mai departe marcată de o puternică polarizare a presei.

FLUX

FLUX

FLUX

6

Cultur=

13 FEBRUARIE 2015

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI Complex dintr-o vilă urbană şi o casă de raport

SPUNEREA DE SINE (Pagini de jurnal)

9.VII.1995 Uneori sunt întrebat de către cineva, cititor mai atent și mai pretenţios, de ce la cuprinsul volumului „Spunerea de sine” sunt date doar numele interlocutorilor mei, nu și titlurile interviurilor. Explicaţia ţine de o mică, poate că chiar minusculă eroare de calcul a redactorului tehnic: pur și simplu, nu ajungea o singură pagină (nu filă!). Dacă dădeam și titlurile dialogurilor, aș fi avut nevoie exact de o singură pagină. Dar nu se mai putea adăuga pagina, în caz contrar depășindu-se standardul unei coli tipografice. Însă nu se mai putea nici elimina o pagină.

Cartea paginată în cea mai riguroasă ordine era deja scoasă din computer și a reface ceva ar fi fost o intervenţie cam deranjatoare. Însă aceasta nu ar avea vreo importanţă, dacă nu mi-ar aminti de un caz tragic. Pe multe cărţi de-ale noastre (pe ale mele, e drept, nu) a stat și semnătura pictoriţei Natalia Tarasencu… Doamna însă nu mai e în viaţă, s-a sinucis!... Unii spun că din sărăcie.

Nu a putut să-și împace demnitatea cu fărâmiturile de pâine pe care, de altfel, nu le avea totdeauna. O fi rămas fără un câștig sigur pentru un pictor de carte, odată ce anul trecut editura „Hyperion” nu a scos la lumină decât… o singură carte…

10.VII.1995 Sâmbătă a sosit la Chișinău cel ce-și zice prinţul Paul. Cu Ioana și un alai de vreo 20 de persoane. La USM s-au mai alăturat vreo 20-30. Prinţul vorbește destul de corosiv românește, în schimb vorbește mult. În timp ce era răs-fotografiat de fotograful și bodyguardul său, personal și zelos, începuse a-mi spune (mă prezentase Cimpoi) despre colec-

ţiile sale de cărţi – Blaga etc. – pe care le-a recuperat, prin procurare de nu mai ţin minte unde, deoarece Lupeasca nu se prea interesa de ele (aici l-am ajutat să găsească un termen adecvat, ce nu-i venea pe limbă). Fac cunoștinţă și cu prinţesa: bine clădită, osoasă, tip anglo-saxon; prinţul are ce strânge în braţe.

Nu știu dacă majestatea feminină vorbește românește, însă, când făcurăm cunoștinţă, rosti cu „r” dur: „Cu marre plăcerre”.

Deficienţe de organizare: Cimpoi a cam rămas singur la US. Vineri, s-au ciondănit la consiliu pe o cauză eternă: arendarea spaţiilor. Președintele invită prinţul în biroul său, unde avea două pahare (la US totdeauna nu ajung pahare…), o sticlă de apă minerală, una de fanta, însă abia de se așezară ei pentru informări și tratative, că hoarda năvăli în birou, supraîncărcându-l cu prezenţe întâmplătoare. Din autocarul de Iași a fost adusă o damigeană de vin, niște sticle cu băutură tare… S-a propus să se re-deplaseze, cortegiul, în așa-numita sală arabă de la Muzeul de Literatură. Eu însă mi-am considerat misiunea îndeplinită, întorcându-mă, eliberat, acasă…

A. Burac mă amuză copios. Cică S. Saka, după ce cercetase niște liste de la întrunirea PEN de la Salonic, Grecia, i se plânse soţiei că el, președintele, figura al doilea după Andrei, plus – fără specificarea că ar fi președinte.

Bu-u-un! Apoi vin alte liste, cu numele adevăraţilor participanţi la întrunire. (Saka nu a fost prezent la Salonic.) Andrei îl invită pe Saka la atelierul Lenuţei, să-i arate. „Vezi, Serafime, aici e trecut primul Butnaru, eu sunt al doilea, dar nu mă supăr, precum ai făcut-o tu”. Într-adevăr, râsu-plânsu…

10.VII.1995 Îi telefonez lui Nelu Oancea, punându-l la curent că, în câteva zile, îi expediez manuscrisul pentru colecţia „Poeţi români contemporani”. El, binevoitor, îmi spune că astăzi e

ziua Chișinăului: îi mai telefonase cineva.

Poate Arcadie Suceveanu să se intereseze de corectură.

Așadar, posibil mâine să-l întâlnesc pe Marius Herghelegiu, să-i încredinţez manuscrisul și dialogurile cu Nicolae Breban și Eugen Uricaru, primul – pentru „România literară”, al doilea – pentru „Contemporanul”.

Am telefonat la B-ca Naţională”, de unde dna Lisnic m-a ajutat să concretizez datele publicării unor poeme. „În legătură cu acest eveniment” și „Elegie disco” văzuseră lumina tiparului pe 25 iunie, în „TM”, dar, precum spuneam, au fost excluse din prima mea carte, apărând în volum abia în 1993 („Puntea de acces”). Ateismul „militant” nu admitea să se vorbească în poezie despre îngeri. Aceste două mostre le consider demne de a veni ca replică pentru unii răcani pirpirii în literatură, care cred că modernismul, postmodernismul în Prutonistrenia a pornit odată cu dânșii. Fără exces de orgoliu, consider că la nivelul dezinvolt-temerar nu se ridică nici prea mulţi dintre nouăzeciști.

Nu știu unde mai există texte publice latinești în Chișinău, ba chiar în întreaga Prutonistrenie, însă unul se lăfăie pe „fruncea” unui chioșc medical cam sărăcăcios: Sanus populi suprema lex. Chioșc amplasat pe bulevardul Mihai Viteazul colţ cu bulevardul Ștefan cel Mare, de unde, de obicei, iau troleibuzul nr. 23, spre Ciocana. Îmi telefonează de la Cluj Mircea Vaida Graf Voievod (s-a… îngrafat), cerându-mi ajutorul să-l pun în posesia listei deputaţilor aleși în localităţile găgăuze. La rându-mi, mă ajută Nicon Pâslaru de la „Monitorul oficial” și Ion Hadârcă. Astfel, informaţia ajunge la destinaţie…

Azi am luat de la Popică nr. 6 al „Basarabiei”, în care public un grupaj de poeme.

Citesc în continuare „Amintirile” lui Șerban Cioculescu care, probabil, și ele îmi întreţin apetitul pentru creionările diaristice.

Criticul Eugen Simion, președintele FNSA, a precizat miercuri, 11 februarie, pentru AGERPRES că amplul volum reunește circa 500 de pagini de documente care atestă faptul că părintele „Moromeților” era urmărit zi și noapte, inclusiv în camera conjugală. „Să vezi ce-i acolo, denebunești. (...) Și în dormitor, dragă. Luni întregi, ani întregi îl urmăreau tot ce face, ce vorbește cu nevastă-sa. Omul ăsta a fost urmărit toată viața lui. Noi nici n-am știut. Se temeau de el și îl înregistrau zi și noapte”, a spus Simion.

Criticul a admis că printre numele care l-ar fi turnat pe autorul „Vieții ca o pradă” la Securitate s-ar număra Mircea Ciobanu și Ion Caraion. „Domn’le, toți au turnat de acolo de la editură (n.r. – Editura Cartea Românească, pe care Ma-

rin Preda a condus-o în perioada 1970-1980). (...) Sunt câțiva pe care eu i-am ghicit: Mircea Ciobanu, de pildă, sau Caraion. E o listă întreagă. Sunt 20 de nume”, a mai spus Eugen Simon, menționând că realizatorul volumului nu a dorit să dea lista de nume a celor care l-ar fi turnat pe „monșer”.

Lucrarea este realizată de Ioana Diaconescu, având o prefață semnată de Eugen Simion.

Prin proporțiile și unicitatea creației sale epice, Marin Preda este unul dintre „clasicii” literaturii române contemporane.

A publicat povestiri, nuvele și numeroase articole în ziare și reviste ca „Timpul”, „Vremea”, „Evenimentul zilei”, „ Lumea”, „Revista literară” și altele. Editorial, a debutat cu volumul de nuvele „Întâlnirea din pământuri” (1948), carte care a adus o viziune distinct proprie asupra lumii rurale, anunțând nașterea unui mare prozator. Au urmat apoi nuvelele „Ana Roșculeț” (1949), „Desfășurarea””(1952, Premiul de Stat), „Ferestre întunecate” (1956), „Îndrăzneala” (1959), „Friguri” (1963); romanele „Moromeții” (I-II, 1955-1967, Premiul de Stat în 1955) – considerat operă fundamentală a literaturii românești postbelice, „Risipitorii” (1962), „Intrusul” (1968, Premiul

Asociației Scriitorilor din București), „Marele singuratic” (1971, Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor), „Delirul” (1975), „Cel mai iubit dintre pământeni” (I-III, 1980) – ultima operă a scriitorului; eseurile și confesiunile din „Imposibila întoarcere” (1971, Premiul Asociației Scriitorilor din București) și „Viața ca o pradă” (1977, Premiul pentru publicistică al Uniunii Scriitorilor); drama în trei acte „Martin Bormann” (1968).

Unele dintre romanele sale au fost traduse în limbile franceză („Marele singuratic”, în 1975) și suedeză („Intrusul”, în 1976).

Scriitorul a tradus, singur sau în colaborare, din Albert Camus (romanele „Străinul”, „Ciuma”), F.M. Dostoievski („Demonii”).

A ocupat, de-a lungul anilor, mai multe funcții: corector la ziarul „Timpul”, funcționar la Institutul de Statistică (1942); secretar de redacție la „Evenimentul zilei” (1942); corector la ziarul „România liberă” (1945-1947); secretar de presă la Ministerul Informațiilor (1946); funcționar la Societatea Scriitorilor Români

Este un complex alcătuit din două imobile: vila (literul V) și o casă de raport (literul A).

Literul V. În martie 1899, nobilul Mihail Vikentievici Karcevskii a obţinut de la soţia asesorului, Parascovia Andreevna Boguș, o porţiune de teren de la colţul cartierului mărginit de străzile Bernardazzi și Pușkin, pe care se afla o casă veche, care a fost demolată. Pe acest loc, în 1901 este construită o vilă în stil oriental cu influenţa modernului. Autorul proiectului este arhitectul Alexei Șciusev.

(1947-1948); redactor (din 1952) și redactor-șef adjunct (19571958) la „Viața Românească”; vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor (din 1968); director al Editurii „Cartea Românească”, de la reînființarea acesteia (1970).

A fost membru corespondent al Academiei Române – Secția de științe filologice, literare și artistice (ales la 1 mart. 1974), și membru titular post-mortem al acesteia (ales la 3 iul. 1990).

Marin Preda a murit la 16 mai 1980.

Casa este amplasată la colţul cartierului, având un plan unghiular, ridicată într-un parter pe un soclu înalt. Planimetria casei este soluţionată pentru două apartamente, cu intrările separate, direct din stradă, una dinspre strada A. Bernardazzi și alta – dinspre strada A. Pușkin, soluţionate identic prin antreuri centrale, cu evidenţierea în exterior prin câte un portal pe console. De o parte și alta a intrărilor se aflau odăi, legate în anfiladă. Apartamentele aveau câte o intrare secundară din partea curţii.

Paramentul clădirii este în zidărie aparentă, din piatră făţuită, cu detaliile arhitectonice cioplite și intarsie de ceramică.

Ambele faţade sunt soluţionate simetric, cu amplasarea intrării în axa de simetrie. Faţada principală, de pe strada A. Bernardazzi, are 5 axe, dintre care patru sunt goluri de ferestre, și unul de ușă, ca și faţada laterală, care are șapte axe compoziţionale, șase goluri de ferestre și unul de ușă. Decoraţia plastică este din arsenalul arhitecturii orientale, dar trecută prin viziunea stilului modern, cu golul ferestrelor în arc-potcoavă și ogivale. Un rol decorativ în compoziţia faţadelor revine balcoanelor mici, cu îngrădirea ajurată, din grilaj fier forjat (o ieșire la balcon a fost astupată cu zidărie). Pereţii sunt finisaţi în partea superioară printr-o cornișă cu denticule și un parapet plin, înviorat de alternarea nișelor pătrate adâncite împodobite cu carouri din ceramoplastică azurie. Paramentul este separat de soclul din piatră spartă printr-un cordon sub forma plintei.

Literul A. În 1904, M. Karcevskii a cumpărat de la vecinul său din stânga, S. Kighel, un teren viran, pe care l-a alăturat sectorului său. În 1912, pe acest teren a fost construită o casă de raport. A supravegheat lucrările arhitectul Mitrofan Alexandru Elladi, posibil autorul proiectului. Arhitectura clădirii a fost concepută în stil modern.

Imobilul a fost ridicat într-un parter, pe un demisol înalt, pe un plan unghiular, conceput pentru patru apartamente. Două apartamente, cu soluţia planimetrică identică din câte trei odăi cu bucătărie, au intrările din stradă și din curte, grupate alături, dar separate. În aripa alungită în adâncul curţii se află câteva garsoniere cu intrări din curte.

Faţada principală este soluţionată simetric, cu trei rezalite, două laterale și unul central, în care se află grupul intrărilor în apartamente. Schema compoziţională este subordonată la opt axe, dintre care șase goluri de ferestre și două de uși. Rezalitul central are o siluetă plastică, cu partea superioară a pereţilor înclinată, încununată de două tumbe și o terminaţie în segment de arc, sub care este incizată o compoziţie florală în spiritul arhitecturii modernului. Rezalitele laterale se evidenţiază printr-o înălţime mai mare. Arhitectura casei a fost soluţionată cu includerea unor forme din plastica decorativă a imobilului alăturat, cum ar fi carourile din ceramoplastică, conturul ogival al arcurilor de descărcare deasupra golurilor ferestrelor, denticulele de sub cornișă. Imobilul este unul din puţinele clădiri în stil modern, care au păstrat elementele de feronerie și tâmplărie (canaturile și tăbliile ușilor), caracteristice stilului.

FLUX

Sursa: monument.sit.md

Document: „Marin Preda în arhivele Securităţii” Volumul „Marin Preda în arhivele Securității”, care prezintă dosarul de securitate al marelui scriitor, va apărea în curând la Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă (FNSA) din România.

Monument de arhitectură, istorie și artă de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Bernardazzi, 95-97 (numărul 95 este exclus).

Programe 13 FEBRUARIE 2015

LUNI, 16 FEBRUARIE 6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate.„Sandocan”. 9.40, 18.50 Postcard Eurovision 2015. 9.45, 23.30 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.15 Știință și inovare. 10.50 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 11.55, 17.55, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.20 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 Miniserial. „SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 15.05 Documentar pentru copii. „Povești despre animale”. 16.00 Art-club (rus). 16.30 Reporter de gardă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Documentar. „Nicolae Costin. In memoriam”.

21.25 Portrete în timp. Petru Ungureanu, scenarist și regizor de film. 22.20 Fotbal non-stop. 23.05 „Tot cu dansul mă mângăi...”.

LUNI, 16 FEBRUARIE 06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4949 17:05 Serial: Clona 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MARŢI, 17 FEBRUARIE

MARŢI, 17 FEBRUARIE

6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.40, 18.50 Postcard Eurovision 2015. 9.45, 23.30 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Accente economice. 11.30 Documentar.„Global 3000”. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.30 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 La noi în sat. 14.45, 1.30 Fotbal non-stop. 15.30 Documentar. „360 grade GEO: Sardinia, despre oameni și cai”. 16.25 Unda Bugeacului.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct.

21.25 Dialog social. 21.45 Grigore Vieru„Lumina curge nouă”. Ian Raiburg. 22.20 În premieră. 23.20 Medalion muzical.

06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:45 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4950 17:05 Serial: Clona 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MIERCURI, 18 FEBRUARIE 6.05 Unda Bugeacului. 6.40 Profil de savant. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.40, 18.50 Postcard Eurovision 2015. 9.45, 23.30 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.15 Natura în obiectiv.

10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial.„AGRODOLCE”. 14.10 O seară în familie. 15.10„De pe plaiuri românești”. Selecțiuni. 15.45 Fii tânăr! 16.30 Svitanok. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Medalion muzical.

22.20„Șue Paparude”. Muzică rock. 23.00 Documentar.„Arts 21”.

JOI, 19 FEBRUARIE 6.05 Svitanok. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.40, 18.50 Postcard Eurovision 2015. 9.45, 23.30 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.15„De pe plaiuri românești”. Selecțiuni.

10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.50 S.Beckett. „Ultima bandă”. Spectacol. 15.40 Videoteca copiilor. 15.55 Părinți și copii.

16.30 Sub același cer. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-loto„5” din„35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.20 „Lună amară”. Muzică rock. 23.10 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

VINERI, 20 FEBRUARIE 6.05 Sub același cer. 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate.„Sandocan”. 9.40, 18.50 Postcard Eurovision 2015. 9.45, 23.30 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.15 Dor. Program muzical. 10.45 Tezaur. 11.00, 2.55 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05, 1.35 Din folclorul internațional. 14.30 Cinemateca universală. 14.45 Erudit-cafe. 15.30 „Grigore Vieru - poet al neamului”. Spectacol cu copiii din liceele mun. Chișinău. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 21.25 Stil nou. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Documentar. „La drum!”.

SÂMBĂTĂ, 21 FEBRUARIE 6.05 Documentar.„Luis Sepulveda, scriitorul de la capătul lumii”.

7.00 Legendele muzicii. 7.10 Documentar pentru copii. „Povești despre animale”. 8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 9.55 Postcard Eurovision 2015. 10.00 Magazinul copiilor.

10.30 În ritm de dans. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00„Bună dimineața, soare!”. Program dedicat aniversării a 80 de ani de la nașterea poetului Grigore Vieru. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive. 13.25 Chișinăul de ieri și de azi. 13.40 Dialog social. 14.00 Volei. Campionatul Național. „Dinamo” (MAI Chișinău) - „Olimp” (Ungheni). Transmisiune în direct. 16.05 Miniserial.„SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.10, 22.20 „Steaua de vineri” spectacol literar-muzical dedicat aniversării a 80 de ani de la nașterea poetului Grigore Vieru. Transmisiune în direct de la Palatul Național„N.Sulac”. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecție.

DUMINICĂ, 22 FEBRUARIE 6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. „360 grade GEO: Armenia, fructele paradisului”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Duminica Iertării. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 Aniversări. Sandu Grecu. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 15.25 Documentar. „Epoca de aur a muzicii de film”. 16.20, 22.20 Postcarduri Eurovision 2015. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi.

18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria„Milioane pentru Moldova”.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Prin muzică în Europa. 21.20, 5.30 Descriptio Moldaviae. 23.00 Film. „SECRETE DIN TRECUT” (Marea Britanie, 2008).

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

MIERCURI, 18 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:00 Serial: Înger sălbatic 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4951 17:00 Serial: Clona (sfârșitul serialului) 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

JOI, 19 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4952 17:05 Serial: Las Bravo, ep.1 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

VINERI, 20 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:00 Serial: Înger sălbatic 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4953 17:00 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

SÂMBĂTĂ, 21 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep7, an 2 17:05 Serial: Las Bravo 18:15 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Teen Mom, ep.103, sezon 1 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

DUMINICĂ, 22 FEBRUARIE 05:45 Serial: Dragoste de viață (r) 06:45 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 11:15 Teleshopping 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.8, an 2 17:05 Serial: Las Bravo 18:15 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Teen Mom, ep.104, sezon 1 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

LUNI, 16 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 13:30 Teleshopping 13:45 Film: O noapte la muzeu (r) 15:45 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici! prima ediție 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep 3, an 8 00:00 Serial: Nikita ep.12, an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MARŢI, 17 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici! 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.4, an 8 00:00 Serial: Nikita ep.13, an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MIERCURI, 18 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 16:00 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici! 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.5, an 8 00:00 Serial: Nikita ep.14, an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

JOI, 19 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 16:00 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici! 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.6, an 8 00:00 Serial: Nikita ep.15, an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

VINERI, 20 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 16:00 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:00 Sunt celebru, scoate-mă de aici! 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 01:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 21 FEBRUARIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT (prima ediție) 10:45 Ce se întâmplă, doctore? (prima ediție) 11:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 14:20 Film: Ninja în vacanță 15:50 Film: O duminică de pomină 17:30 Film: Tipul cel nou 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici! 22:45 Film: Luptătorul 00:45 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 22 FEBRUARIE 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani (prima ediție) 11:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv (prima ediție) 14:15 Film: Tipul cel nou (r) 16:15 Film: Bascheții fermecți 18:00 România, te iubesc! (prima ediție) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici!

22:45 Film: 12 ani de sclavie 01:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:00 O Seară perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

FLUX

ПОНЕДЕЛЬНИК, 16 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00„Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50„Мужское / Женское” 17:00„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50„Жди меня”19:55„Пусть говорят”с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Выстрел”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:55 „Познер”

ВТОРНИК, 17 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро”07:00„Prima Oră”09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45„Выстрел”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50„Давай поженимся!”19:55„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. „Выстрел”. Многосерийный фильм 00:20„Primele știri” (rus) 00:30„Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:15 „Структура момента”

СРЕДА, 18 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро”07:00„Prima Oră”09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45„Выстрел”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50„Давай поженимся!”19:55„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. „Выстрел”. Многосерийный фильм 00:20„Primele știri” (rus) 00:30„Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:15 „Политика”

ЧЕТВЕРГ, 19 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро”07:00„Prima Oră”09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45„Выстрел”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50„Давай поженимся!”19:55„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. „Выстрел”. Многосерийный фильм 00:20„Primele știri” (rus) 00:30„Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:15 „На ночь глядя”

ПЯТНИЦА, 20 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро”07:00„Prima Oră”09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45„Выстрел”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „ДОстояние Республики” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 01:10 Премьера. „Илья Кабаков. В будущее возьмут не всех”. Фильм 2-й 02:05 Ия Саввина в фильме „История Аси Клячиной, которая любила, да не вышла замуж” 03:35 Эштон Катчер в молодежной комедии„Где моя тачка, чувак?”

СУББОТА, 21 ФЕВРАЛЯ 06:00 Новости 06:15 Николай Рыбников, Алла Ларионова в фильме „Седьмое небо” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Юрий Антонов. Право на одиночество” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Теория заговора” 13:20„Команда 8”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Команда 8”. Продолжение 17:20„Угадай мелодию” 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 „Кто хочет стать миллионером?”с Дмитрием Дибровым 19:15 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 Премьера сезона. „Танцуй!” 23:50 Евгений Евстигнеев, Александр Панкратов-Черный в фильме „Зимний вечер в Гаграх”01:20 Приключенческий фильм„Тело Дженнифер” 02:55 Александр Фатюшин, Георгий Жженов в детективе „Лекарство против страха” 04:25 Игорь Ясулович, Александр Белявский в фильме „Зудов, Вы уволены!”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 22 ФЕВРАЛЯ 06:00 Новости 06:15 Татьяна Доронина в фильме „Старшая сестра” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 Премьера. „Люди, сделавшие землю круглой” 14:10 „Василий Лановой. Честь имею!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Алексей Гуськов в фильме„Не покидай меня” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Не покидай меня”. Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 „Точь-в-точь” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 „Время” 22:05 „Точь-в-точь”. Продолжение 00:05 Алена Бабенко, Алексей Петренко, Богдан Ступка в фильме „Водитель для Веры” 02:00 Джеймс Кобурн в фильме „Жесткие рамки” 03:40 Алла Демидова, Алексей Баталов в фильме „Время отдыха с субботы до понедельника”

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

7

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

ПОНЕДЕЛЬНИК 16 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 1 серия 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 1 серия 12:15 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 Кости. Детектив. США 2005 1 серия 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 1 серия 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 1 серия 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Я, снова я и Ирэн. Комедия. США 2000 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Кости. Детектив. США 2005 1 серия 00:30 Я, снова я и Ирэн. Комедия. США 2000 02:35 Știri.

ВТОРНИК 17 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 1 серия 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 1 серия 12:15 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 Кости. Детектив. США 2005 1 серия 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 2 серия 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 2 серия 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Кости. Детектив. США 2005 2 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL “FC Shakhtar Donetsk - FC Bayern Munich „. 23:45 Новости.

00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:30 Откровенный разговор. 01:30 Час суда с Павлом Астаховым. 02:20 Новости.

02:55 Час суда с Павлом Астаховым. 03:45 Matinal.

СРЕДА 18 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 2 серия 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 2 серия 12:15 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 Кости. Детектив. США 2005 2 серия 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 3 серия 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 3 серия 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Кости. Детектив. США 2005 3 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL “FC Schalke 04 - Real Madrid CF”. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:30 Откровенный разговор. 01:30 Час суда с Павлом Астаховым. 02:20 Новости.

ЧЕТВЕРГ 19 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 3 серия 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 3 серия 12:15 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 Кости. Детектив. США 2005 3 серия 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 4 серия 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 4 серия 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Австралия. Мелодрама. История. Австралия, США 2008 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Австралия. Мелодрама. История. Австралия, США 2008 00:25 Кости. Детектив. США 2005 4 серия

ПЯТНИЦА 20 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 4 серия 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 4 серия 12:15 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 Кости. Детектив. США 2005 4 серия 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 5 серия 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 5 серия 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”.

21:35 Люди Икс. Фантастика. США 2000 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Люди Икс. Фантастика. США 2000 (продолжение) 00:25 Кости. Детектив. США 2005 5 серия

СУББОТА 21 ФЕВРАЛЯ 6:30 Новости. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 „Autostrada”.

10:00 Прощание. Мелодрама. Россия 2013 11:55 Напряги извилины. Комедийный боевик. США 2008 13:40 Вечно молодой.Фантастика. США 1992 14:00 Новости. 14:30 Вечно молодой.Фантастика. США 1992 (продолжение) 16:00 Люди Икс. Фантастика. США 2000 17:00 Știri. 17:10 Люди Икс. Фантастика. США 2000 (продолжение) 18:00 Сладкий ноябрь. Мелодрама. США 2001 20:00 Новости. 21:00 Гарфилд. Семейная комедия. США 2004 23:00 Știri. 23:35 Мост. Детектив. Швеция 2011 1 серия 00:45 Știri. 1:15 След. Детектив. Россия 2012 2:00„Autostrada”. 2:50 Вести недели. 03:40 Откровенный разговор. 5:20 Мост. Детектив. Швеция 2011 1 серия

ВОСКРЕСЕНЬЕ 22 ФЕВРАЛЯ 6:30 Новости. 7:00 Прощание. Мелодрама. Россия 2013 9:00 Magazin UEFA Champions League. 9:30 Откровенный разговор. 11:45 Вечно молодой. Фантастика. США 1992 13:40 Гарфилд. Семейная комедия. США 2004 14:00 Новости. 14:25 Гарфилд. Семейная комедия. США 2004 (продолжение) 15:40 Сладкий ноябрь. Мелодрама. США 2001 17:00 Știri. 17:15 Сладкий ноябрь. Мелодрама. США 2001 (продолжение) 18:00 Напряги извилины. Комедийный боевик. США 2008 20:00 Новости. 20:35 Я, робот. Фантастика. США 2004 23:00 Știri.

23:30 Мост. Детектив. Швеция 2011 2 серия 0:40 Новости. 1:10 Я, робот. Фантастика. США 2004 3:10 Știri. 3:40 Откровенный разговор. 05:20 Мост. Детектив. Швеция 2011 2 серия.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 119 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

FLUX

8

Magazin

13 FEBRUARIE 2015

O clădire din România – pe lista celor „7 minuni arhitectonice necunoscute” 13-20 februarie

Un articol publicat pe site-ul BBC Travel enumeră 7 construcţii remarcabile prea puţin cunoscute publicului, așezând pe primul loc Palatul Parlamentului din București, informează descopera.ro.

Berbec Pot apărea neînțelegeri cu o persoană apropiată, prieten sau iubit, la mijlocul săptămânii. Cei care știu să citească printre rânduri și să înțeleagă anumite lucruri doar observându-le ar trebui să se folosească de aceste atuuri pentru a evita certuri mai puternice cu cei din jur.

„Cu toţii am auzit de Colosseum, de Marele Zid Chinezesc și de Taj Mahal”, spune autorul articolului, pentru a atrage apoi atenţia că există multe alte minuni arhitecturale aproape necunoscute publicului de călători, încă „nedescoperite” de mulţimile de turiști.

Jurnalistul a întocmit un Top 7 al construcţiilor monumentale mai puţin cunoscute ale lumii, pe baza sugestiilor primite de la utilizatorii site-ului de „întrebări și răspunsuri” Quora.

Taur Este o perioadă bună pentru o viață socială cât mai activă, fie că vrei să îți faci noi prieteni sau să îți lărgești orizonturile din punct de vedere carieristic. Începe o perioadă bună, în care este ideal să semnezi contracte de muncă sau să demarezi noi proiecte.

Gemeni

Palatul Parlamentului din România Pe primul loc este plasat Palatul Parlamentului din România, descris drept cea mai mare și mai costisitoare clădire administrativă civilă din lume. Construit în anii 1980, în stil neoclasic, clădirea are 12 etaje (plus alte 8 niveluri subterane), aproximativ 3000 de camere și ocupă o suprafaţă de 330.000 de metri pătraţi. Conform autorului articolului, costul construcţiei s-ar fi ridicat la suma colosală de 3,3 miliarde de euro, iar bucureștenii au simţit „costul” și într-un alt mod: prin pierderea unei părţi considerabile a moștenirii arhitectonice a orașului, de vreme ce pentru ridicarea clădirii a fost demolată aproape o cincime din centrul capitalei, incluzând cartiere istorice, peste 30 de lăcașe de cult și aproximativ 30.000 de case.

Celelalte construcţii incluse pe lista celor „7 minuni arhitectonice mai puţin cunoscute ale lumii” sunt:

Fortul Derawar, Pakistan Este o fortăreaţă de proporţii impresionante, cu 40 de bastioane ce ating 30 de metri înălţime, în mijlocul Deșertului Cholistan.

Este puţin cunoscut nu numai străinilor, dar și pakistanezilor; accesul este dificil, fiind necesar nu numai un vehicul de teren pentru a străbate distanţa dintre orașul Bahawalpur și fort (o zi de mers cu mașina), ci și obţinerea unei permisiuni speciale din partea conducătorului local, pentru a vizita interiorul fortăreţei.

Palatul Parlamentului din România Marea Moschee din Djenne, Mali Cea mai mare construcţie din pământ, trecută pe lista UNESCO a Patrimoniului Mondial în 1988. Este construită din cărămizi de argilă uscate la soare și tencuită cu un amestec pe bază de lut. În fiecare an, localnicii repară și consolidează clădirea, pentru ca aceasta să reziste stricăciunilor provocate de apă în anotimpul ploilor.

Chand Baori, India În statul indian Rajasthan, o spectaculoasă scară cu 13 niveluri, cu o ameţitoare arhitectură de 3.500 de trepte, coboară la o adâncime de aproximativ 30 de metri, până la un bazin cu apă verde ca smaraldul. Construită de regele Chanda din dinastia Nikumbha, cândva între 800 și 900 e.n., este pe cât de frumoasă, pe atât de utilă; datorită structurii zidurilor, temperatura din adânc este mai scăzută decât la suprafaţă – fapt important în peisajul arid și fierbinte din Rajasthan.

Stari Most, Bosnia-Herzegovina „Podul Vechi” din Mostar sau Stari Most este construit din 456 de blocuri de piatră de provenienţă locală; a fost edificat în 1566, sub conducerea arhitectului otoman Mimar Hajrudin, și reprezintă unul dintre cele mai remar-

cabile exemple de arhitectură islamic din Balcani. Distrus în anii 1990, în cursul războiului civil din regiune, a fost reconstruit, refacerea lui durând aproape 10 ani.

Marele Zid Indian A doua construcţie de acest gen din lume, ca mărime, după Marele Zid Chinezesc (și mult mai puţin cunoscut decât acesta) Kumbhalgarh sau Marele Zid al Indiei, situat în statul Rajasthan, are, pe alocuri, o grosime de 4,5 metri, se întinde pe o lungime de 36 km și are 7 porţi fortificate. Construirea lui a fost poruncită de Rana Kumbha, o căpetenie locală, în 1443, pentru a apăra fortul său, situat pe o colină.

Moscheea Șeicului Lotfollah, Iran Construit în orașul Isfahan, între anii 1603 și 1619, în cursul domniei Șahului Abbas I, elegantul edificiu a fost numit după socrul șahului, șeicul Lotfollah, un foarte preţuit cărturar al islamului. Armonioasa construcţie, cu minunatele ei decoruri de mozaic, este neobișnuită prin faptul că nu are minarete și curte interioară, caracteristice moscheilor, poate pentru că nu a fost menită să fie un edificiu religios de uz public, ci un lăcaș de cult destinat femeilor din haremul șahului.

FLUX

Vrei să îți clădești un viitor bun, așa că te gândești cum poți face acest lucru. Dacă poți participa la cursuri sau workshopuri unde poți învăța lucruri noi, care îți pot ajuta cariera, atunci nu mai amâna momentul.

Rac Acordă-ți câteva zile de relaxare, ca să te poți întoarce la treabă cu o minte limpede și forțe proaspete. Oricine are nevoie de o pauză din când în când, iar dacă tu simți nevoia s-o iei acum, atunci acordă-ți acest lucru.

După o scurtă vacanță, vei fi pregătită să înfrunți noile provocări.

Leu Te concentrezi mai mult asupra vieții sociale. Dacă în ultima vreme ai încercat să le faci tuturor pe plac, este cazul să o iei mai ușor și să te pui și pe tine pe primul loc. Ai ocazia să creezi o legătură emoțională mai profundă cu o persoană la care ții mult.

Fecioară Urmează să cunoști câțiva oameni noi, care te vor umple de energie pozitivă datorită gândirii lor frumoase.

După câteva discuții de însemnătate cu noile cunoștințe, vei începe să vezi lucrurile cu alți ochi și chiar vei putea găsi soluții unor probleme mai vechi.

Balanţă Nu te ascunde după deget mai ales când vine vorba de probleme de sănătate. Cum apar simptome, cum ar trebui să mergi la un specialist să afli despre ce este vorba. Pezența planetei Saturn te încurajează să gândești practic, va apărea ceva la care nu te-ai așteptat și care ți se potrivește foarte bine.

Scorpion Dacă nu știi ce să faci mai departe, e un semn clar că ar trebui să te retragi un pic din nebunia de zi cu zi și să-ți acorzi ceva timp de gândire.

O idee bună este să ieși la aer și să te bucuri de natură, ca să te relaxezi și să-ți limpezești mintea.

Săgetător

Fortul Derawar, Pakistan

Stari Most, Bosnia-Herzegovina

Marele Zid Indian

FARMACIA NATURII

Capricorn

Ce trebuie să știi despre usturoiul încolţit Dacă până acum aruncai usturoiul încolțit, acum e timpul să nu mai faci asta. Usturoiul încolțit de cinci zile are un nivel mai mare de antioxidanți decât usturoiul proaspăt, se arată într-un studiu recent.

Poate părea ciudat, dar are sens dacă te gândești că magazinele și restaurantele oferă clienților semințe, nuci, cereale încolțite, pentru că germinarea îmbunătățește conținutul nutrițional al vegetalelor. Acest studiu arată că același lucru este valabil și pentru usturoi.

Iată ce se întâmplă: “Plantele sunt foarte sensibile la atacul bacteriilor, al virusurilor, și insectelor în timpul procesului de germinare”, spune autorul studiului, dr.

Pot apărea frustrări când alții par să nu îți ia în seamă părerile. Încearcă să nu pui totul la suflet, ci, mai degrabă, încearcă să înveți să te îmbunătățești folosind critica celorlalți ca început.

Problemele financiare te pun în impas.

Planeta Mercur îți aduce câștiguri financiare și rezolvările unor probleme: dacă ți-au întârziat banii sau dacă au fost neînțelegeri cu bani, acum se vor rezolva. Imaginația ta bogată te poate ajuta la locul de muncă!

Vărsător

Jong-Sang Kim. “Acest lucru le determină să producă o varietate de substanțe chimice numite phytoalexins, pentru a se apăra.

Cele mai multe dintre acestea sunt toxice pentru microorganisme și insecte, dar benefice pentru sănătatea umană”.

Încolțit sau nu, usturoiul este întotdeauna o alegere bună. În ambele situații, beneficiem de efectele alicinei, despre care studiile au arătat că poate încetini ateroscleroza, reduce tensiunea arterială și scade riscul anumitor tipuri de cancer.

Doctorulzilei.ro

Știi care sunt prietenii tăi adevărați, pentru că și-au dovedit loialitatea în mai multe rânduri, însă o persoană nouă va apărea în viața ta și îți poate deveni prieten în scurt timp: trebuie doar să-i acorzi o șansă.

Peşti Îți este greu să te ții de planurile pe care le-ai făcut, pentru că apar tot felul de situații neprevăzute.

Nu te frustra din această cauză, ci lasă-le să apară și vezi unde vei ajunge până la urmă. Nu te opri din plănuit.