Ziarul Flux, Ed. 22 (947)

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 13 iunie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 13.06.2014

Sf. Ap. Ermie; Sf. Mc. Ermei, Eusebie și Haralambie (Harţi)

Maxima zilei E în zadar să vorbești celui care nu vrea să te asculte.

Mihai Eminescu

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.8292 1 Dolar american ............. 13.9244 1 Leu românesc ................. 4.2884 1 Rublă rusească ............... 0.4052 Timpul probabil: 13.06.2014

14.06.2014

Soare, 14 26 0C

Soare, 14 24 0C

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 22 (947)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Descindere CNA la primăria capitalei 3

PAGINA

POLITIC

Cele şapte puncte ale lui Voronin

4

PAGINA

SOCIAL

Municipiul Chişinău a pierdut în ultimii cinci ani peste un miliard de lei din cauza gestionării frauduloase a patrimoniului public

5

PAGINA

INTERVIU

Centrul Naţional Anticorupţie a descins ieri seară la Direcţia Funciară a Primăriei Chișinău, în cadrul unui dosar de corupţie în care sunt implicaţi funcţionari publici din instituţie. Ofiţerii CNA și procurorii Anticorupţie au efectuat percheziţii în mai multe birouri ale Direcţiei Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a primăriei.

Portalul deschide.md a scris că ţinta acestor percheziţii ar fi șeful respectivei direcții. Potrivit surselor sale, ofițerii CNA l-au monitorizat de mai mult timp pe Nicolae Creciun, șeful Direcției Relații Funciare din cadrul Direcţiei Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a primăriei, iar materialele adunate au servit drept temei pentru organizarea perchezițiilor la biroul și domiciliul funcționarului.

Conform unor informaţii, Creciun nu ar mai fi fost la birou de câteva zile.

Angela Starinschi, purtătorul de cuvânt al CNA, nu a putut confirma informația, dar a declarat că percheziţiile au loc în birourile și la domiciliile mai multor funcţi-

Bani europeni pentru corupţie moldovenească

onari din primărie, în legătură cu un dosar de corupţie în proporţii deosebit de mari. Starinschi susține că au fost ridicate o serie de autorizaţii, iar cercetările sunt

în plină desfășurare, mai notează deschide.md. Mai multe detalii vor fi cunoscute după finalizarea operaţiunii.

FLUX

Guvernul a micşorat subvenţiile pentru asigurare, dar afirmă că stimulează agricultorii să-şi asigure afacerile

Zilele Cărţii Ortodoxe la Chişinău – pacea lui Hristos într-o civilizaţie digitală

8

PAGINA

XXX

EXTERNE XXX

Demolarea republicană a lui Hillary Clinton: incapacitate mintală, promiscuitate sexuală, iresponsabilitate criminală

(citiţi pag. 3)

Apostoli anticorupţie, cu bube în cap în SUA

XXX

(citiţi pag. 7)

Eurasianismul în viziunea unui gânditor italian XXX

(citiţi pag. 6)

(citiţi pag. 2)

FLUX

2

Actual

13 IUNIE 2014

Guvernul a micşorat subvenţiile pentru asigurare, dar afirmă că stimulează agricultorii să-şi asigure afacerile Autorităţile au redus subvenţiile pentru riscurile în agricultură. Un proiect de lege aprobat miercuri, 11 iunie, de Guvern stabilește că valoarea primei de asigurare pentru fermieri va constitui 40 la sută din suma asigurată și nu 50 la sută cum a fost până rarea riscurilor de producţie în agricultură în valoare de 16 în prezent.

Totodată, a fost plafonată suma maximă pe care o va achita statul producătorilor agricoli. Astfel, pentru sfecla de zahăr este stabilit un plafon de până la 700 de mii de lei, iar pentru restul culturilor sau animale a fost stabilit un ajutor financiar maxim de 500 de mii de lei pentru un agent economic. În felul acesta, statul își propune să reducă cu 35 la sută cheltuielile bugetare prevăzute pentru subvenționarea primelor de asigurare. Banii economisiţi ar urma să fie îndreptaţi către dezvoltarea infrastructurii postrecoltare și procesarea producţiei agricole, construcția și renovarea unor sere și ferme zootehnice etc.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii susțin că numărul solicitărilor de subvenţionare a crescut în ultimii ani. Dacă în 2010 au fost alocate subvenţii pentru asigu-

milioane de lei, în 2013 cifra s-a triplat. De obicei, fermierii asigură culturile de sfeclă de zahăr, care sunt cele mai vulnerabile la riscuri și anume acestei culturi îi revin cele mai mari cheltuieli.

Din motivul că a crescut numărul solicitărilor, mijloacele Fondului de Subvenţionare au ajuns insuficiente, iar modificările operate vin să optimizeze procesul de subvenţionare, explică autorii proiectului. Totodată, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, a afirmat că ar vrea în continuare ca tot mai mulţi agricultori să se asigure și că autorităţile stimulează acest lucru, pentru că este cea mai bună metodă de protecţie în faţa calamităţilor naturale.

Este discutabil, totuși, dacă reducerea subvenţiilor va stimula dorinţa producătorilor agricoli de a se asigura.

Acum câţiva ani, autorităţile se lamentau că prea puţini

producători agricoli de la noi își asigură producţia în caz de riscuri. Discuţiile privind necesitatea asigurărilor în agricultură revin în actualitate, mai ales atunci când ne confruntăm cu calamităţi naturale de proporţii, cum a fost seceta cumplită din 2012, de exemplu. În contextul respectiv, se discuta chiar despre necesitatea unei legi care să-i oblige pe fermieri să-și asigure terenurile și afacerile. „Agricultura este foarte riscantă. Statul vine cu subvenţionare, plătește 50 sau 60 la sută. Vă asigur că dacă statul ar plăti mai mult, atunci ar apărea mai multe escrocherii”, declara anul trecut ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, în cadrul unei emisiuni de dezbateri. Iată că acum subvenţiile au fost reduse, probabil pentru a diminua numărul escrocheriilor. Urmând această logică, poate că subvenţiile ar trebui anulate în totalitate. În cadrul acţiunii de protest a fermierilor din această primăvară, dar și anterior, reprezentanţii asociaţiilor de agricultori din ţară au solicitat revizuirea bugetului de stat pentru anul în curs și completarea Fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli cu, cel puţin, 200 de milioane de lei, iar în 2015 - dublarea acestuia faţă de suma actuală.

Fondul de subvenționare a agriculturii a fost majorat

anul acesta până la suma de 500 de milioane de lei, faţă de 400 de milioane în 2013.

Solicitat de noi, Valeriu Cosarciuc, președintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, a apreciat că modificările operate la legea cu privire la asigurarea subvenţionată în agricultură sunt dăunătoare pentru gospodăriile ţărănești mici. Pentru că aceștia nici până acum nu prea aveau acces la asigurare,

iar odată cu micșorarea procentului de subvenţionare a primei de asigurare, și mai puţini producători agricoli mici din Republica Moldova vor putea să-și asigure culturile sau afacerile în agricultură. „Din aceste considerente, noi am propune să fie micșorat plafonul subvenţiei pentru un agent economic. Adică, nu 500 de mii și 700 de mii, ci mai puţin, astfel încât prima de asigurare să rămână în continuare de 50%”, a precizat Cosarciuc. „Convingerea mea este că guvernarea dorește în conti-

nuare să creeze condiţii cât mai proaste pentru micii fermieri, pentru gospodăriile ţărănești, astfel încât acestea să dispară treptat în Republica Moldova”, a mai declarat președintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor. „Deși în toată lumea sunt susţinute, în primul rând, gospodăriile ţărănești de familie. Chiar și în Uniunea Europeană, 95 la

sută din producţia agricolă globală este produsă de aceste gospodării. Numai la noi se procedează invers, de aceea avem și rezultatele respective: oamenii pleacă, satele rămân părăsite, iar situaţia demografică este mai mult decât îngrijorătoare”, a mai opinat Valeriu Cosarciuc.

Ioana FLOREA, FLUX

Primele date de la recensământ. Au fost recenzate 98 la sută din totalul locuinţelor Biroul Naţional de Statistică a făcut publice primele date privind recensământul populaţiei și al locuinţelor, care s-a desfășurat în perioada 12-25 mai 2014. Potrivit acestora, au fost recenzate aproximativ 98 la sută din numărul total al locuinţelor. Datele privind numărul populaţiei vor fi făcute publice la sfârșitul anului în curs.

Exerciţiul statistic a avut drept scop culegerea și producerea de informații ample privind numărul și distribuția teritorială a populației, structura demografică și socioe-

conomică, structura gospodăriilor casnice și a familiilor, locuințele și condițiile de locuit ale populației țării.

Potrivit BNS, recensământul s-a

desfășurat în 1535 de localităţi, din care 57 de localităţi urbane și 1478 rurale. Instituţia a angajat în calitate de personal temporar 13.933 de persoane, cei mai mulţi dintre aceștia, 11.301, fiind recenzori. Ceilalţi au activat în calitate de instructoricontrolori, șef de circumscripţie și responsabili de recensământ. În scopul evitării unor posibile erori de interpretare a rezultatelor înregistrate la recensământ, BNS precizează că numărul persoanelor recenzate nu reprezintă populaţia stabilă a Republicii Moldova, deoarece nu cuprinde persoanele recenzate din structurile Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și include doar o parte din persoanele plecate din ţară pe o perioadă de până la 12 luni și mai mult, adică doar cei pe care i-au declarat unul din membrii gospodăriei din ţară.

Respectiv, orice comparaţie între informaţiile difuzate la moment și datele oficiale privind populaţia stabilă a Republicii Moldova, rezultate în urma recensământului populaţiei din 2004 este lipsită de relevanţă.

Aceste date urmează să fie publicate în decembrie 2014.

Potrivit datelor centralizate de BNS, au fost recenzate un număr de peste 1,2 milioane de locuinţe. În jur de două procente dintre proprietari au refuzat să prezinte datele solicitate. În cifre, numărul acestora este de 21.279.

Directorul BNS, Lucia Spoială, recunoaște că ar putea exista și erori, în acest sens urmând să fie efectuată o anchetă de control, în perioada 1629 iunie. Ancheta va determina mărimea subacoperirii și supraacoperi-

rii persoanelor, iar în unele cazuri și a gospodăriilor. Un alt obiectiv este măsurarea nivelului calităţii răspunsurilor obţinute prin recensământ.

Pe parcursul desfășurării recensământului, la Biroul Naţional de Statistică au ajuns în jur de 1000 de sesizări. În presă au fost semnalate mai multe nereguli, între care lipsa de pregătire a recenzorilor, completarea în grabă a formularelor, uneori cu creionul, denaturarea datelor, mii de cetăţeni rămași nerecenzaţi și altele.

Valeria BOTNARU, pentru FLUX

3

Politic

13 IUNIE 2014

FLUX

Bani europeni pentru corupţie moldovenească Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, și-a încheiat ieri vizita la Chișinău, lăudând, așa cum se obișnuiește, „progresul semnificativ” înregistrat de ţara noastră și exprimându-și încrederea în „viitorul european” al Republicii Moldova. Sosit cu două săptămâni înainte de semnarea Acordului de Asociere UE-RM, Barroso a îndemnat „întreaga naţiune” să îmbrăţișeze „opţiunea europeană”, pentru că proiectul respectiv nu este doar al unei persoane sau al unui partid politic. Și tot așa cum ne-au obișnuit și alţi oficiali occidentali, președintele CE nu a trecut cu vederea problema corupţiei, declarând că aceasta trebuie „eliminată cu înverșunare”. În discursul rostit la Conferinţa Investiţională Republica MoldovaUniunea Europeană, Jose Manuel Barroso a ţinut să evidenţieze câteva moment legate de semnarea acordului.

Acordul de Asociere prezintă un document mult mai amplu decât un act de reglementare doar asupra comerţului, a precizat el. Pentru a ajunge la un nivel de dezvoltare continuă, pentru crearea locurilor reale de muncă, sfera comerţului are nevoie să se dezvolte în baza unui sistem economic cu principii de respectare a dreptului și în baza unor instituţii ce veghează sistemul de valori. „Corupţia trebuie eliminată cu înverșunare. Sistemul legislativ trebuie să fie independent. Guvernarea trebuie să fie eficientă și responsabilă. Domeniul afacerilor trebuie

să respecte principiile și regulile de guvernare și transparenţă, sub supravegherea factorilor de ordine, independent de influenţa politică”, a punctat Barroso.

Acordul în sine nu prezintă un răspuns la totalitatea de probleme, a mai precizat oficialul: „Rămâne pe seama domeniului de afaceri al Moldovei să extragă potenţialul deplin din acest Acord, iar Guvernul Republicii Moldova, la rândul său, să asigure formatul pentru activitatea domeniului de afaceri. Acţiunea de transformare și modernizare poate să vină doar din interior și nu din exterior. Manifestarea de stăpânire a procesului contează. UE vă oferă instrumente și materie de expertiză.

Noi nu exportăm soluţii gata definite – noi oferim o mână de ajutor”. În opinia lui Barroso, elementulcheie este sistemul de justiţie per-

formant, independenţa sistemului judiciar fiind un pilon fundamental pentru democraţie și un element esenţial pentru un climat investiţional adecvat.

De asemenea, șeful Comisiei Europene a atenţionat asupra importanţei transparenţei sectorului bancar, stimulării competitivităţii, eradicării monopolului, funcţionalităţii normelor de drept. „Toate acestea nu se vor întâmpla în mod automat, drept un rezultat simplu al parteneriatului nostru în derulare. Realizarea acestora poate fi obţinută doar în baza continuităţii reformelor. Dacă viteza de acţiune scade, atunci și rezultatele prevederilor Acordului vor rămâne doar scrise pe hârtie. Acesta este doar un punct de start, și nu un final”, a mai declarat Jose Manuel Barroso, exprimându-și convingerea că nici cetăţenii Moldovei nu vor corupţie, ci își doresc un sistem judiciar independent.

După cum ziceam, astfel de declaraţii nu sunt tocmai o noutate.

Aproape toţi înalţii oaspeţi care neau vizitat ţara (de care nu am dus lipsă în ultima perioadă), dar și diplomaţi acreditaţi la Chișinău, au vorbit în nenumărate rânduri despre problema corupţiei, despre necesitatea reformării sistemului de justiţie, despre importanţa „crucială” a transparenţei în sistemul bancar.

Ar fi de amintit aici declaraţiile extrem de dure ale ambasadorului Statelor Unite ale Americii, William Moser, și șefului Delegaţiei UE la Chișinau, Dirk Schuebel, după gravul incident din Pădurea Domnească, care au atenţionat atunci că nimeni nu ar trebui să fie mai presus ca legea, „mai ales funcţionarii publici care servesc voinţa poporului”.

Același William Moser, dar și ambasadorul Germaniei în Moldova, Mathias Meyer, se declarau oripilaţi de modul în care a fost concesionat Aeroportul Internaţional Chișinău și înstrăinată Banca de Economii, afir-

mând că în ţările lor astfel de acţiuni ar fi provocat proteste în masă.

Referindu-se la funcţionarea justiţiei, directorul general pentru Afaceri Interne din cadrul Uniunii Europene, Stefano Manservisi, avertiza acum ceva timp că este puţin să se adoptate legi și acte normative de tip european, dacă acestea nu sunt și aplicate: „Vrem dosare în instanţă, vrem condamnări, dar mai presus de toate, vrem ca legile să funcţioneze, să nu rămână doar pe hârtie”. Și mai explicit s-a exprimat Mathias Meyer, care a afirmat că autorităţile Republicii Moldova vor putea convinge Uniunea Europeană că luptă într-adevăr cu corupţia doar atunci când vor fi trași la răspundere înalţi funcţionari.

De asemenea, șeful Delegaţiei UE în Moldova, Pirkka Tapiola, a declarat că Moldova trebuie să emită sentinţe prin care să-i sancţioneze pe funcţionarii care au comis „acţiuni ilegale”. Șirul ar putea fi continuat. Dar parcă s-a schimbat ceva între timp?

A devenit justiţia mai independentă, sistemul bancar mai transparent, funcţionarii mai puţin corupţi? Au fost puși după gratii cei care au furat milioane, care s-au îmbogăţit din afaceri ilicite? Nu, au fost condamnaţi doar câţiva funcţionari mărunţi,

care ar fi luat mită de câteva sute de euro, pentru a arăta că la noi se luptă cu corupţia.

Prin urmare, ne putem pune întrebarea, cât de sincere sunt declaraţiile respectivilor oficiali occidentali, dacă după ce le fac din deget guvernanţilor de la Chișinău, îi laudă pentru „performanţele” obţinute și le dau bani pentru ca să lupte în continuare, din greu și cu mult succes, cu corupţia.

Astfel, Uniunea Europeană va acorda Republicii Moldova peste două milioane de euro pentru combaterea corupţiei. Din suma de 2,54 de milioane de euro, două milioane vor fi alocate pentru combaterea corupţiei, spălarea banilor și crimelor economice, iar jumătate de milion va fi destinat consolidării libertăţii și pluralismului mass-media. În anul 2012, în cadrul Planului Naţional de Acţiuni, Uniunea Europeană ne-a acordat 30 de milioane de euro.

Unde s-au dus acești bani, dacă nici urmă de justiţie independentă, dacă sistemul bancar este la fel de netransparent, dacă afacerile ilicite și corupţia înfloresc? Adică, cine și cum spală acești bani destinaţi „combaterii spălării de bani”?

Ioana FLOREA, FLUX

Cele şapte puncte ale lui Voronin În cadrul vizitei efectuate la Chișinău, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-a întâlnit și cu liderul opoziţiei comuniste, Vladimir Voronin, care i-a explicat oficialului european de ce nu este benefic pentru Republica Moldova Acordul de Asociere cu UE în redacţia lui actuală.

Voronin i-a înmânat o scrisoare lui Barroso în care este argumentată poziţia PCRM vizavi de respectivul acord, care „a divizat societatea moldovenească”. În opinia comuniștilor, documentul, elaborat și pregătit pentru parafare „într-un mod netransparent”, nu va contribui la dezvoltarea și modernizarea reală a Moldovei.

De asemenea, în scrisoare se menţionează că după instaurarea actualei guvernări, „numărul adepţilor integrării europene în ţara noastră este în diminuare permanentă și în prezent constituie puţin peste 30 de procente”. „Partidul Comuniștilor și fracţiunea sa în Parlament” a scos în evidenţă șapte prevederi ale Acordului „care sunt categoric inacceptabile”: „În primul rând, unificarea într-un singur document a politicului și economicului fac im-

posibilă realizarea acestora unul independent de altul. În al doilea rând, partea politică a Acordului, care prevede obligaţiuni pentru Republica Moldova de a acţiona în conformitate cu politicile UE în domeniile securităţii și apărării, contravine Constituţiei Republicii Moldova, care consfinţește neutralitatea statului nostru. În al treilea rând, mecanismele de apărare a intereselor uneia dintre părţi pe teritoriul alteia nu sunt limitate cu nimic și nu ţin cont de drepturile suverane ale Moldovei.

În al patrulea rând, gestionarea procesului de implementare a Acordului nu prevede participarea Parlamentului Republicii Moldova.

Dimpotrivă, prevede crearea organelor supranaţionale precum Consiliul Asociaţiei, Comitetul Asociaţiei și altele, deciziile cărora poartă un caracter obligatoriu. Aceasta contravine principiilor suveranităţii statului nostru. În al cincilea rând, Acordul cu privire la Zona de Liber Schimb Aprofundată și Cuprinzătoare oferă beneficii unilaterale statelor UE și reprezintă un pericol pentru vulnerabila economie

moldovenească, atât în perspectivă scurtă, cât și medie. În al șaselea rând, proiectul Acordului nu oferă perspective pentru reintegrarea ţării.

Dimpotrivă, aduce acestui proces, care este și așa complicat, dificultăţi noi. În al șaptelea rând, în asemenea proiect care ar părea atotcuprinzător, nu sunt examinate chestiuni importante și principiale de ordin social.” În scrisoare se mai menţionează că pentru PCRM este „vitală modernizarea ţării pe baza standardelor și valorilor europene în forma lor iniţială”. În acest sens, opoziţia comunistă contează în continuare pe susţinerea din partea UE „în modernizarea întregii practici politice pe baza democraţiei și libertăţilor civice, justiţiei independente și instituţiilor de drept depolitizate, și libertăţii de exprimare”.

Partidul Comuniștilor nu respinge ideea unui acord cu UE în sine, ci consideră că este necesară elaborarea unui alt document, care ar soluţiona problema adevăratei „modernizări europene” a Republicii Moldova.

Barroso a mai primit de la Voronin și o anexă de patru pagini în care se conţine o analiză detaliată a articolelor din Acordul de Asociere la UE, inacceptabile din punctul de vedere al PCRM și care contravin intereselor ţării.

FLUX

4 Municipiul Chişinău a pierdut în ultimii cinci ani peste un miliard de lei din cauza gestionării frauduloase a patrimoniului public FLUX

Social

13 IUNIE 2014

Un raport elaborat de Centrul Expert-Grup arată că din cauza gestionării frauduloase a patrimoniului public – privatizare defectuoasă, fraudarea licitaţiilor, subestimarea valorii bunurilor etc., municipiul Chișinău pierde anual sute de milioane de lei. Experţii au constatat că preţurile normative la privatizarea suprafeţelor nelocuibile sunt de zece ori mai mici decât cele de piaţă.

Schemele de înstrăinat averea municipală merg ca pe roate în Chişinău Numai în urma privatizării unor astfel de încăperi, în ultimii cinci ani, pierderile bugetului municipal au fost estimate la cel puţin 300 de milioane de lei. Specialiștii Expert-Grup au depistat schema păguboasă prin care imobilele din patrimoniul municipal ajung în proprietate privată.

Şmecherii cu terenuri şi încăperi Astfel, cei care pun ochiul pe anumite încăperi mai întâi perfectează un contract de arendă sau de locaţiune. Apoi, la scurt timp, depun pachetul de documente pentru privatizarea încăperii sau a terenului luat în arendă. Decizia se ia prin votul majorităţii simple a membrilor Comisiei de privatizare a încăperilor nelocuibile. Fără nicio licitaţie. Și asta deoarece contractul de locaţiune exclude procedura de licitaţie. Întrucât regulamentul comisiei de privatizare nu prevede o perioadă minimă a contractului de locaţiune anterior privatizării, 95% din suprafeţele închiriate au fost privatizate la nici trei luni de la expirarea contractului de arendă. Majoritatea suprafeţelor privatizate în acest mod se află în zona centrală a orașului, în perimetrul străzilor Ismail, Columna, Lazo, Kogălniceanu sau în zonele rezidenţiale populare din sectoarele Botanica, Râșcani sau Telecentru. „Acest lucru nu ar trebui să fie posibil. În mod normal, privatizarea nu trebuie să fie legată de arendă și locaţiune. Totul trebuie să se facă prin licitaţie publică, iar preţul la privatizare nu trebuie să fie mai mic decât cel de piaţă”, susţine economista Tatiana Savva. Potrivit ei, cetăţenii nici nu au cum să monitorizeze procesul de privatizare, întrucât informaţia despre rezultatele acestuia nu este făcută publică. Unele persoane juridice care închiriază la preţuri derizorii spaţii nelocuibile de la autorităţile municipale și-au făcut un soi de business, dând în subarendă aceste încăperi, dar la preţuri de opt ori mai

mari. Mulţi agenţi economici nici nu indică preţul oficial al sublocaţiunii, pentru a ascunde veniturile reale.

Patrimoniul municipal, preluat de Guvern O altă problemă constatată de Expert-Grup este că Guvernul, prin intermediul Agenţiei de Stat Cadastru, ar prelua abuziv terenuri din proprietatea autorităţii locale. Se întâmplă deoarece la înregistrarea primară a terenurilor din proprietatea municipală din intravilanul Chișinăului, în majoritatea cazurilor, în dreptul proprietarului terenului a fost trecută eronat înscrierea „Republica Moldova” în loc de „municipiul Chișinău”. Experţii au constatat că multe

Grădiniţele, lăsate fără terenuri Tot din cauza sistemului de evidenţă cadastrală, terenurile aferente grădiniţelor, școlilor și altor instituţii publice sunt trecute ca proprietate de stat, fapt ce a condus la ocuparea abuzivă a unor terenuri. Experţii au constatat că în ultimii ani au fost ocupate ilegal 30 de hectare din contul terenurilor de sport ale grădiniţelor, școlilor și altor instituţii municipale.

Probleme similare au fost constatate în anii precedenţi și de către Curtea de Conturi, care, în urma auditului pentru anii 2010-2011, a raportat că evidenţa patrimoniului public, cadastrarea și înregistrarea bunurilor nu sunt reflectate corespunzător în evidenţa contabilă. Curtea a mai stabilit că autorităţile municipale nu dispun de un mecanism de evidenţă privind bunurile privatizate. Studiul realizat de Expet-Grup constată că situaţia descrisă rămâne neschimbată de mai mulţi ani, în pofida faptului că auditorii Curţii de Conturi au făcut mai multe recomandări privind înlăturarea unor încălcări de natură sistemică.

Autorităţile, obligate să accepte schema

Tatiana Savva din terenurile municipalităţii trecute la Cadastru ca fiind proprietate a Republicii Moldova sunt privatizate sau sunt utilizate de către instituţiile administraţiei centrale în scopuri comerciale. Autorii studiului afirmă că toate acestea au loc din cauza că nu este asigurată la nivelul necesar înregistrarea integrală a dreptului de proprietate la organul cadastral, fapt ce duce la pierderea acestui drept, ca urmare a înstrăinării ilegale a proprietăţii publice. Unul din cele mai recente cazuri este transmiterea fostelor posturi ale Poliţiei Rutiere în proprietatea Ministerului Afacerilor Interne, cu tot cu terenurile aferente, care, de fapt, aparţineau municipiului. De exemplu, la transmiterea postului din Calea Orheiului au fost înregistrate 0,095 hectare, inclusiv 0,066 hectare din zona de parc, care, conform legii, nu poate fi transmisă în folosinţă sau privatizată.

O altă modalitate de a intra în posesia unor terenuri este ocuparea lor abuzivă și construcţiile ilegale, legalizate ulterior prin procese de judecată. Schemele sunt arhicunoscute: iniţial, terenul este ocupat abuziv, uneori se încep construcţii, alteori sunt amplasate lespezi de beton, apoi se depune cerere la Consiliul Municipal Chișinău să vândă acest teren la preţ normativ, după care, la expirarea termenului de prescripţie de trei luni, solicitantul se adresează în judecată, iar instanţa obligă municipalitatea să vândă terenul la preţ normativ. „Este ocupat terenul, expiră termenul de prescripţie de trei luni, judecătorul nu mai acceptă cererile în judecată din partea municipiului Chișinău și aceste terenuri sunt pierdute. Cel care a ocupat ilegal terenul dă în judecată Primăria pentru că nu vrea să vândă acest teren ocupat ilegal și astfel autorităţile sunt obligate să-l vândă la un preţ de zece ori mai mic decât valoarea de piaţă”, precizează economista Tatiana Savva.

Problemă cu barbă Deși despre această problemă se știe de mulţi ani, proprietatea publică este hăcuită în continuare. În anii 2011-2014, peste 120 de loturi de

teren cu o suprafaţă de peste 320 de hectare au fost ocupate ilegal, îngrădite sau edificate construcţii ilegale sau ușor demontabile. Prejudiciul adus Chișinăului în ultimii patru ani este de cel puţin 50 de milioane de lei, dacă aceste terenuri ar fi fost privatizate la preţ normativ. Dacă ar fi fost vândute la preţul real, conform celor de piaţă, în bugetul municipal ar fi intrat cel puţin 750 de milioane de lei, afirmă autorii studiului. Multe probleme sunt cauzate de netransparenţă și lipsa informaţiei despre înregistrarea terenurilor, determinarea destinaţiei și schimbarea destinaţiei, e de părere expertul Igor Guţan: „Lipsește registrul terenurilor în care să fie informaţia despre câte terenuri avem și caracteristicile acestora, amplasarea zonală, câte dintre ele pot fi privatizate, care sunt cele deja privatizate și care sunt cele arendate”. Experţii au mai stabilit că licitaţiile publice nu sunt suficient de transparente, iar în cadrul acestora cel mai des participă unii și aceiași agenţi economici. Și Curtea de Conturi a constatat anterior că circa 20% din contractele de achiziţii verificate au avut contracte adiţionale, cu majorarea sumelor.

Licitaţii netransparente Experţii au mai stabilit că licitaţiile publice nu sunt suficient de transparente, iar în cadrul acestora cel mai des participă unii și aceiași agenţi economici. Un alt autor al studiului – Denis Cenușă, spune că informaţia despre licitaţii și procesul de privatizare în capitală este una incompletă, iar rapoartele comisiilor de specialitate lipsesc în totalitate de pe pagina web a primăriei. Mai mult, autorităţile au refuzat să pună la dispoziţia experţilor informaţia și documentele pe anumite cazuri de

privatizare, pe motiv că intervine legea cu privire la datele personale.

Iată ce spune Denis Cenușă: “Când ne referim la privatizarea valorilor mobiliare și imobiliare aici observăm o opacitate foarte mare. Adică rezultatele activităţii comisiilor implicate în acest proces nu este cunoscută. De fapt, nici proceseleverbale elaborate în urma activităţii comisiilor nu sunt disponibile și, totodată, nici regulamentele acestora nu prevăd nicio clauză cu privire la transparenţă. Motivul invocat de către autorităţi a fost Legea cu privire la datele cu caracter personal, ceea ce în mod automat ne privează de posibilitatea de a cere mai multă informaţie cu privire la procesul de privatizare”.

Fără explicaţii şi fără soluţii Reprezentanţii autorităţilor municipale prezenţi la lansarea studiului au ridicat din umeri și au dat vina pe legislaţia imperfectă. Unii consilieri municipali au aruncat pietrele în grădina primarului general cu care opoziţia din consiliu ar fi în relaţii ostile.

Consilierul municipal Igor Călin recunoaște că se comit abuzuri la darea în locaţiune și la privatizarea încăperilor, dar afirmă că legea îi dă dreptul locatarului să privatizeze încăperea pe care a arendat-o. Soluţia, în opinia lui, ar fi amendarea cadrului legal, ca „să temperăm procesul, căci într-adevăr nu va rămâne nimic din domeniul public”. Nici șefa Direcţiei management financiar din cadrul Primăriei Chișinău, Eugenia Ciumac, n-a putut da multe explicaţii. Ea a recunoscut doar că „din cauza că lipsește un plan urbanistic de infrastructură, nu este claritate în ceea ce privește partea industrială a orașului și cea în care urbea trebuie să se dezvolte, de aceea investitorii nu sunt suficient de bine informaţi despre perspectivele pentru investiţii”. „Nivelul transparenţei bugetare este insuficient, incomparabil cu practicile internaţionale, iar calitatea documentelor de buget nu corespunde nici măcar prevederilor cadrului legal autohton. Procesul de achiziţii publice este închis, cu grave încălcări, iar practicile actuale de gestiune a patrimoniului public comportă un risc înalt de înstrăinare a acestuia”, concluzionează studiul Expert-Grup.

Cornelia COZONAC Sursa: anticoruptie.md

Interviu 13 IUNIE 2014

5

FLUX

Zilele Cărţii Ortodoxe la Chişinău – pacea lui Hristos într-o civilizaţie digitală Săptămâna care a trecut a fost marcată de un eveniment cultural deosebit care a început la Academia de teologie ortodoxă din Chișinău și a continuat la Biblioteca Națională și mănăstirea Curchi, reușind să atragă atenția presei și a rețelelor de socializare.

Festivalul „Zilele Cărții Ortodoxe” a adunat împreună colaboratori ai editurii „Cathisma”, „Sophia”, „Deisis” ș.a., funcţionari ai Bibliotecii Naționale, clerici și mireni ai Mitropoliei Moldovei, oameni de știință, jurnaliști și cititori.

Vă propunem un interviu cu ieromonahul Savatie Baștovoi, unul dintre organizatorii evenimentului. decât majoritatea portalurilor de știri autohtone. Având în vedere un interes atât de mare pentru cartea ortodoxă raportat la totala ei absență din spaţiul public, i-am propus mitropolitului Vladimir organizarea acestui festival, iniţiativă primită cu toată deschiderea și susținerea nu doar duhovnicească, ci și logistică. Zilele cărții ortodoxe la Chișinău este o sărbătoare a cărții organizată prin implicarea direct a mitropolitului Vladimir și a tuturor departamentelor ce țin de cultură și nu numai din cadrul Mitropoliei Moldovei.

- Părinte Savatie Baștovoi, primiți felicitările noastre pentru organizarea și desfășurarea primei ediții a Festivalului de carte ortodoxă.

Ni s-a părut destul de curajoasă această iniţiativă într-o țară în care se citesc tot mai puține cărți, nemaivorbind de cele religioase, și unde populația este drogată cu televizorul și Internetul, fiind amețită cu știri despre politică și modă, mariaje, atacuri raider și războaie. În viața creștinilor noștri este atât de multă propagandă, încât rămâne foarte puțin loc și timp pentru Hristos și pentru scriitorii Bisericii. Oare Hristos, prin sfinții Săi Ioan Gură de Aur, Simion al Edesei, Teofan Zăvorâtul, părintele Selafiil cel Orb de la Neamț sau Sfântul ierarh Luca al Crimeii, mai poate fi interesant pentru tinerii moderni care petrec ore întregi pe Facebook sau odnoklassniki?

- Interesul pentru cartea ortodoxă a fost și rămâne mare. Din datele statistice pe care le avem de la cei mai mari difuzori de carte din România vă pot spune că niciun alt segment de carte, poate cu excepția manualelor, nu are o cerere atât de mare ca și cartea ortodoxă. La Chișinău este aceeași situație – toate cărțile ortodoxe care, trebuie să spunem, ajung cu mare greu aici, se vând. Ortodocșii citesc și cumpără mai multă carte decât media statistică. În ce privește rețelele de socializare, lucrurile pot fi verificate și mai ușor: portalurile ortodoxe din Chișinău indică zeci de mii de cititori activi înregistrați doar de Facebook, ceea ce este mai mult

- Vreau să vă întreb dacă întâmplător sau nu expoziția de carte veche bisericească, cu relicve foarte prețioase, a fost „completată” cu cărți având o ținută grafică modernă, dintre care ies în evidență titluri precum „Tâlcuirea Sfintei Evanghelii de la Ioan”, „Diavolul este politic corect”, de Savatie Baștovoi, „Despre înșelare”, de Ignatie Breanceaninov, „Terapeutica bolilor spirituale”, de Jean Claude Larchet, „Teologia icoanei”, de Leonid Uspenki ș.a.

- Expoziția de carte veche și rară din cadrul festivalului Zilele cărții ortodoxe la Chișinău este aportul prețios al Bibliotecii Naționale și a bunului ei director, bibliologul și scriitorul Alexe Rău. Cu toții am putut urmări în ultimii ani atacuri lipsite de cinste și adevăr asupra culturii ortodoxe, exprimate prin batjocorirea preoților care încearcă să stabilească un contact cu școala și cu noua generație de elevi și profesori. Argumentul care stă pe limba detractorilor este acela că Biserica este separate de Școală. Așa este, doar că noi am vrut să amintim cine a

Alexe Rău

separat la noi Biserica de școală: acesta a fost nimeni altul decât Lenin, iar cât de bine ne-a fost după asta ne-o pot spune oasele părinților noștri rămase în Siberia sau aruncate din tren în stepele Ucrainei și pe aiurea. Odată cu oamenii, au fost prigonite și cărțile ortodoxe, astfel încât putem vorbi de un holocaust săvârșit asupra cărții ortodoxe pe pământul nostru. Cărțile vechi expuse la Biblioteca Națională sunt cărțile salvate de la distrugere, când oamenii speriați ascundeau sfintele odoare îngropându-le în grajduri și grădini. Dorim ca jumătatea de secol de prigoană asupra cărții ortodoxe să nu fie uitată, dar, totodată, nu ne limităm la a face o lecție de istorie, ci am adus cele mai frumoase cărți ortodoxe în ediții contemporane pentru ca cei ce însetează de cuvântul vieții să și le poată procura.

- Spuneați la inaugurare că Festivalul este și o comemorare a prigoanei statului sovietic asupra cărții ortodoxe care a fost exclusă din spațiul public prin politici speciale ale autorităților. Iată că de ani buni nu mai suntem în Uniunea Sovietică, totuși, avem prea puțină carte ortodoxă pe rafturile bibliotecilor publice, școlare atât la Chișinău, Bălți, Orhei sau Ștefan-Vodă, cât și în cele din satele noastre. Cum se întâmplă că, deși toți conducătorii țării declară susținere și atașament față de Ortodoxie, această susținere se materializează mai degrabă în pereți de mănăstiri și biserici decât în carte ortodoxă?

- Spun doar că urmările prigoanei ateiste încă nu au fost lichidate în întregime. Astăzi este foarte greu să aduci carte ortodoxă în Moldova. Cartea figurează pe declarațiile vamale alături de arme, droguri și substanțe radioactive: eu însumi am completat o astfel de declaraţii. Credem că în viitorul apropiat, Mitropolia va face un demers către autorități pentru a conferi

cărții un statut special între alte bunuri (materiale!) ce se introduc în țară și sperăm că se va reveni la scoaterea taxelor vamale de pe carte, așa cum a mai fost.

- Cum să-i motivăm să citească literatură ortodoxă pe oamenii mai în vârstă, care poartă încă în mințile lor amprentele propagandei sovietice ateiste?

- Creșterea calității polemicilor este o necesitate impusă mai ales de arenele de televiziune tot mai la modă.

Vremea când cele câteva argumente servite de partid erau suficiente pentru a înfrunta o mulgătoare de la fermă sau te făceau să strălucești într-o cuvântare rostită în cantina brigăzii de tractoare a trecut. Avem preoți și intelectuali ortodocși foarte bine instruiți, cu o cultură laică vastă, în fața cărora invocarea lipsei de lecturi ortodoxe nu mai sună ca o virtute, ci ca un handicap. Cred că atunci când jurnaliștii și intelectualii moldoveni vor înțelege că a nu citi nu este ceva bun, ei se vor pune pe carte. Îmi doresc din tot sufletul să readucem în societate polemica intelectuală de ținută, hrănită din lecturi bune și respectul pentru celălalt.

- Părinte Savatie, îmi amintesc de tonele de carte în limba română donate statului nostru de autoritățile din România, între care, cu regret, nu s-a prea auzit de titluri de carte ortodoxă. Să fie o simplă întâmplare sau face parte dintr-o politică mai perfidă a mai-marilor acestei lumi și, în special, a capilor Uniunii Europene de a încuraja orice fel de literatură, mai puțin cea creștină?

- Din câte știu, s-a adus foarte multă carte ortodoxă în anii 90 din România.

Acest lucru cred că poate fi verificat.

Faptul că ceea ce se dona din România în cantități uriașe nu ajungea la cititorul de rând este o altă problemă. Anticariatele din România erau pline de cărți cu ștampile de donație destinate Basarabiei. Cine le întorcea înapoi în România și în ce condiții, nu mi-am pus problema să aflu. Poate că alții o vor face. Dar nu cred că mai este vreme să dezgropăm morții pentru a le răsuci buzunarele.

Avem tot ce ne trebuie pentru a o lua de la început. Întotdeauna avem tot ce ne trebuie pentru a fi mai buni.

- Vă mulţumesc.

- Doamne ajută!

Igor PÂNZARU, FLUX

FLUX

6

Geopolitic 13 IUNIE 2014

Eurasianismul în viziunea unui gânditor italian În curând, la o editură din Italia va apărea o carte a cunoscutului om de cultură Claudio Mutti, intitulată „Momente din istoria gândirii eurasianiste”. La solicitarea autorului, Iurie Roșca a scris prefaţa la această lucrare, pe care o prezentăm atenţiei cititorului.

L-am descoperit pe Claudio Mutti acum aproape douăzeci de ani, la București, graţie unei cărţi găsite într-o librărie a Fundaţiei și editurii „Anastasia”, conduse de remarcabilul artist plastic, gânditor și editor creștin Sorin Dumitrescu. Era perioada când mergeam foarte des la București, unde cutreieram librăriile și anticariatele în căutare de cărţi, de care, ca orice biblioman, eram atât de împătimit. Era un volum cu copertă verde, al cărui titlu mi-a atras imediat atenţia: „Penele Arhanghelului”. Și cum eram cuprins de o dorinţă nestăvilită să umplu pe cât e posibil golurile existente în formarea mea, moștenite sub regimul sovietic, unde accesul la cartea românească era extrem de limitat, am citit pe nerăsuflate volumul italianului îndrăgostit de cultura și istoria românească. Cartea semnată de Mutti apăruse deja în italiană și franceză. Ea cuprindea o serie de eseuri despre câteva personalităţi de vârf ale culturii române. Pe post de cap de serie apărea în mod firesc cel care a „produs” generaţia de aur a culturii române interbelice, Profesorul Nae Ionescu, urmat de celebrii săi discipoli Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Vasile Lovinescu. În multiplele mele călătorii în Europa Occidentală și America, unde plecam la diverse reuniuni internaţionale cu caracter politic, am tot colindat marile librării adunând cărţi.

Aflându-mă în una din deplasările mele la Paris, ieșind din librăria Giber Jeune din Piaţa Saint Michel și luând-o pe cheile Senei spre catedrala Notre Dame, spre tarabele anticarilor, am descoperit chiar după colţ o excepţională librărie de literatură ezoterică, unde mi-am procurat mai multe cărţi ale lui Rene Guenon și Julius Evola. (După un sfert de veac de drumuri făcute în Occident pentru activităţi politice, astăzi constat că goana mea după cărţi era o preocupare nu mai puţin importantă decât scopul oficial al acelor vizite.

Nebănuite sunt căile Domnului. Am tot căutat cu febrilitate să particip, în postura mea pe politician venit dintr-o ţară aproape necunoscută în lume, Republica Moldova, acea

palmă de pământ cu trecutul ei românesc, rusesc și sovietic, la marile bătălii ale epocii și să afirm dreptul ei la un loc onorabil sub soare. Dar m-am ales între timp cu o bibliotecă superbă, adunată din acele călătorii. Și poate că anume acesta a fost adevăratul rost al acelor drumuri.)

Peste niște ani dau de o altă carte, semnată de același Claudio Mutti, „Guenon în România”, pe care am găsit-o tot la o librărie din București. Și așa cum deja îmi câștigase încrederea atât autorul, cât și editura „Vremea”, la care a văzut lumina tiparului, am procurat fără ezitări și acest volum. A existat însă, și un al treilea motiv, pe lângă încrederea faţă de autor și faţă de editură, care m-a determinat să intru în posesia acestei cărţi. Vorba e că, între timp, reușisem să-l descopăr și pe Rene Guenon, deoarece editura bucureșteană „Humanitas” scosese de sub tipar „Criza lumii moderne” și „Domnia cantităţii și semnele vremurilor”, operele respective ale celebrului autor francez reușind să-mi des-

Au mai trecut niște ani. Între timp îl descoperisem pe gânditorul rus Aleksandr Dughin. Am început să studiez lucrările acestui sociolog și geopolitican tradiţionalist, constatând, între altele, aceleași origini intelectuale ce se trăgeau din exponenţii emblematici ai gândirii antimoderniste europene. Am început să-i ascult și discursurile prezente pe Youtube, la diverse foruri internaţionale și la Universitatea din Moscova. În cadrul uneia dintre prelegerile sale ţinute în faţa studenţilor, Dughin remarca faptul că în secolul XX, Modernitatea a fost înţeleasă cel mai bine de trei oameni: francezul Rene Guenon, italianul Julius Evola și românul Mircea Eliade. Tot navigând pe Internet, am dat peste înregistrarea unei conferinţe ţinute la Paris și dedicate enigmaticei figuri a culturii franceze, Jean Parvulesco. La un an de la decesul acestui român integrat în spaţiul intelectual francez, printre vorbitorii de bază sunt Aleksandr Dughin și Claudio Mutti.

chidă cu totul alte perspective asupra sensului istoriei, asupra percepţiei spirituale a realităţii, asupra cauzelor și modului de alienare a lumii moderne, ce reprezintă o cumplită prăbușire în raport cu lumea Tradiţiei.

Lucrarea semnată de Claudio Mutti se plia perfect pe preocupările mele. Anume de la el am aflat atâtea lucruri valoroase despre prezenţa lui Guenon în spaţiul românesc, despre contactul acestuia cu Mircea Eliade, pe care îl admiram de mai mulţi ani, dar și despre relaţia lui cu o serie de personalităţi pe care le descopeream abia acum: Mihail Vâslan, Vasile Lovinescu, Anton Dumitriu, Marcel Avramescu etc. Astfel, datorită unui italian, reușeam să cunosc zone ale culturii române care până în acel moment îmi scăpau.

Așa cum le place să spună călugărilor ortodocși, întâmplarea este manifestarea discretă a lui Dumnezeu în viaţa omului. Iată încă o dovadă în acest sens. În vara lui 2013 am avut bucuria și onoarea să îl cunosc personal pe eminentul filozof creștin de la Moscova, Aleksandr Dughin. Și deoarece am constatat încă de la începutul primului nostru dialog că ne aflăm pe aceeași lungime de undă, avem aceleași preocupări spirituale și frecventăm aceleași lecturi, între noi s-a stabilit o relaţie călduroasă de prietenie. Iar atunci când într-una din discuţiile noastre Dughin a pomenit de Claudio Mutti, i-am mărturisit că îmi este foarte bine cunoscut acest nume, de care mă atașasem de ani de zile. La care Dughin îmi spune: „Claudio îmi este cel mai bun prieten din Italia”.

Așadar, anume lui Aleksandr Dughin îi datorez relaţia pe care am stabilit-o cu tradiţionalistul italian a cărui carte vede acum lumina tiparului. Timp de un an de zile i-am expediat cu regularitate articolele mele și fragmente din traducerea celor două cărţi semnate de gânditorul rus Dughin – „A patra teorie politică” și „Teoria lumii multipolare”, pe care le publicam în săptămânalul „Flux” din capitala Republicii Moldova, Chișinău. Claudio Mutti a fost cel care a avut grijă să le plaseze pe portalurile electronice pe care le administrează. Iar rândurile pe care încerc să le scriu cu titlu de prefaţă se datorează unei alte prefeţe semnate de mine la „A patra teorie politică” de Dughin.

Noul meu prieten italian, după ce a citit-o, a găsit potrivit să-mi propună să-i prefaţez cartea de faţă. Într-o lume în care clișeul cultural a impus în Modernitatea din ultimele secole exaltarea Occidentului (considerat drept etalon, drept normă, drept civilizaţia însăși) și dispreţuirea Orientului (privit ca spaţiu al lumii barbare), Claudio Mutti se înscrie pe linia strălucitei pleiade de gânditori europeni care

s-au aplecat cu luare aminte asupra imensei și miraculoasei lumi a popoarelor orientale, persani, indieni, chinezi, japonezi, ruși etc.

Operând cu o multitudine de surse istorice, religioase și culturale, autorul reia cu o deosebită vigoare argumentativă ideea complementarităţii civilizaţionale existente între Europa și Asia. Claudio Mutti este în mod declarat un gânditor ce se plasează în cadrul vastei tradiţii europene care privește Modernitatea ca pe o fracturare a cursului istoriei. Eurocentrismul ca expresie a pretenţiei naive a omului european, căzut în raţionalism, antropocentrism, scientism și, în definitiv, în egolatrie autosuficientă, este demontat prin apelul la autentica tradiţie culturală, mistică, dar și mitică a Europei. El remarcă pe bună dreptate încă din capul locului că geopolitica nu poate ignora nici mitul, nici alte forme analogice de transmitere a cunoștinţelor, prezente în culturile tradiţionale. „Europa se naște în Asia”, susţine autorul pornind de la tradiţia mitologică greacă. Aici, ca și pe parcursul întregului său demers academic, lucrarea lui Claudio Mutti consună cu cartea lui John M. Hobson „The Eastern Origins of Western Civilisations”, în care este arătată inconsistenţa gândirii eurocentriste din mainstreamul intelectual european. Relaţia de rudenie, legătura organică a Europei și Asiei este urmărită de către autor pornind de la cele mai străvechi timpuri. Este vorba de o osmoză atât de puternică, încât deviaţiile din ultimele secole, care caută să fractureze și să distorsioneze această relaţie, se prezintă de-a dreptul caricatural, întregul „progres” al Timpurilor noi fiind, în esenţă, unul aparent, exterior și radical străin identităţii autentice a lumii eurasiatice.

Fiind un excelent cunoscător al operei lui Nietzsche de care s-a mai ocupat și cu alte ocazii, Claudio Mutti recurge din nou la această figură emblematică a gândirii europene pentru a-și fundamenta și mai temeinic demersul. Menţionând rezervele acestuia faţă de „micul naţionalism” văzut ca o „nevroză naţională” de care e bolnavă Europa, el amintește de profeţiile lui Nietzsche despre unitatea Europei pe care le prezice ca pe un destin inevitabil, ce va fi determinat atât de factori culturali, cât și de cei economici și comerciali. Dar mai presus de orice, identitatea civilizaţională comună

este cea care apropie toţi europenii.

Având o pasiune specială pentru tradiţiile asiatice, ilustrul german citat de Mutti amintește că singura soluţie de continuitate între cele două feţe ale continentului eurasiatic o reprezintă Rusia, „imensul imperiu intermediar”. Și aici autorul nostru, ca exponent de primă mărime a filozofiei eurasianiste, se simte de-a dreptul în largul său.

Civilizaţia hindusă și budismul, de care s-a ocupat cu atâta pasiune și fascinaţie Nietzsche, în special în lucrările „Aurora” și „Antihristul”, sunt aduse în circuitul european cu zelul unui descoperitor de noi tărâmuri spirituale de o profunzime cu totul aparte. Admiraţia filozofului german faţă de India ne amintește de Rene Guenon, care deja în secolul douăzeci a avut o contribuţie cu totul specială la valorificarea acestei uriașe tradiţii pentru omul occidental. Mutti scoate în relief faptul că descoperirea tradiţiei religioase hinduse îl face pe Nietzsche să propună India drept model pentru Europa.

Criticile aduse din această perspectivă de către gânditorul german creștinismului, totuși, după modesta noastră opinie, ţin de spiritul rebel al acestuia, de iconoclasmul lui programatic, dar poate și de neacceptarea stării în care ajunsese la acea vreme ramura occidentală a creștinismului, catolicismul, din care au izvorât atâtea biserici protestante. Cel puţin în spaţiul ortodox astfel de atitudini și reacţii au fost întotdeauna „de import”, străine creștinismului oriental, ele reprezentând, mai curând, penetrarea ideilor occidentale în lumea spiritualităţii bizantine.

Prin anumite accente deosebit de virulente ale lui Nietzsche în raport cu creștinismul comparat cu budismul și islamul, invocate de Claudio Mutti, am putea spune că faimosul german poate fi privit și ca un precursor al lui Julius Evola, această personalitate uriașă pentru întreg secolul douăzeci de care autorul acestei cărţi se ocupă demult și temeinic.

Discursul academic al lui Claudio Mutti, care trebuie privit și ca o pledoarie pentru unitatea spirituală eurasiatică, nu putea să nu însumeze un nume de referinţă cum este cel al autorului anglo-indian Ananda K. Coomaraswamy, care caută identitatea esenţială eurasiatică în izvoarele spirituale ale Eurasiei: Upanișade, Lao-Tzu, profeţii asiatici, Platon etc.

Dintr-o astfel de lucrare cu un mesaj orientat în mod programatic spre

Opinie

13 IUNIE 2014 redescoperirea unităţii eurasiatice nu putea să lipsească Mircea Eliade, care, așa cum accentuează autorul, fiind român, nu se considera occidental, ci aparţinând unei naţiuni care a căpătat formă ca o răspântie geografică. Nu ne putem abţine să nu invocăm un citat adus din opera celebrului istoric al religiilor, asta pentru că zona din care este și autorul acestei prefeţe, cu toate micile ei specificităţi, face parte din același spaţiu cultural: „Noi (românii) eram conștienţi că ne aflăm între Occident și Orient… Cultura românească reprezintă un fel de punte între Occident și Bizanţ, între Occident și lumea slavă, între lumea orientală și lumea mediteraneană”. Aceste trimiteri sunt cu atât mai importante cu cât astăzi, sub tăvălugul integrării europene și al globalizării, se produce o agresiune de tip totalitar asupra părţii fundamentale a identităţii noastre colective, cea orientală, izvorâtă din tradiţiile noastre arhaice încă din vremurile preistorice și cristalizate în cadrul matricei bizantine. Anume „dezorientalizarea” și,

respectiv, occidentalizarea noastră forţată reprezintă la ora actuală cea mai în vogă formă de ocupaţie: intelectuală, psihologică, mediatică, educaţională, politică și economică.

Dumnezeul ceresc al popoarelor eurasiatice, la care se referă Claudio Mutti, citându-l pe același Eliade, este izgonit cu desăvârșire din universul secularizat, progresist, tehnicist și hedonist al „Paradisului terestru”, atât de străin autorului lucrării de faţă profund atașat geografiei sacre a continentului nostru.

Continuându-și într-un mod cu totul remarcabil desfășurarea temei unităţii profunde a uscatului cu două feţe, dar cu o singură identitate colectivă, confirmată, iar nu contrazisă de infinitatea profilurilor identitare religioase, naţionale, regionale, tribale etc., Mutti ajunge la Giuseppe Tucci, care insista asupra necesităţii elaborării unui concept ce n-ar mai privi Occidentul și Orientul ca fiind opuse unul altuia, ci ca pe două realităţi complementare și inseparabile. În mod firesc, lucrarea de faţă acordă un loc aparte perspectivei ruse asupra fenomenului eurasianismului. Prima personalitate din șirul gânditorilor ruși din primul val al eurasianismului, remarcată de autor, este Konstantin Leontiev,

cel care a teoretizat în mod strălucit esenţa civilizaţiei bizantine. Din multitudinea de idei aduse în atenţia cititorului, una ni se pare de o actualitate cu totul aparte în contextul globalismului universalist de azi. Încă la începutul secolului trecut, Leontiev își formulează convingerea că dintre civilizaţiile tradiţionale doar cea islamică și cea ortodoxă au un viitor. Însă pentru a-și putea îndeplini funcţia civilizaţională, Rusia trebuie să revină la ideea bizantină și să se unească cu „popoarele asiatice și de religie necreștină (…) din simplul motiv că printre acestea încă nu a pătruns, în mod iremediabil, spiritul Europei moderne”. În contextul conflictului major iscat în ultima vreme între Rusia lui Putin și Occident, această viziune profetică uimește cu atât mai mult cu cât a fost scrisă chiar în momentul când bolșevismul devastase imperiul ortodox și se afirma la fel de puternic precum globalismul la ora actuală.

Conflictul între Rusia de azi, care a îmbrăţișat din nou tradiţionalismul, conservatorismul, ortodoxia, și Oc-

cidentul secular, mercantil și obsedat de propriul mesianism malefic, este o continuare directă a luptei spirituale și civilizaţionale conceptualizate de personalităţi ilustre ale primei școli a eurasianismului.

Urmează pagini memorabile care sintetizează esenţa gândirii eurasianiștilor din emigraţia rusă precum kneazul Nikolai Trubeţkoy, Gheorghi Vernadsky, Piotr Savitsky, care au pus bazele unei noi viziuni asupra Rusiei, văzută ca o expresie a „civilizaţiei stepei”, moștenitoare a lui Genghis-Han și Tamerlan. Și în sfârșit, drept expresie de vârf a acestei linii de gândire, Claudio Mutti îl invocă pe Lev Gumiliov cu viziunea sa asupra istoriei în care în prim-plan apare lumea Orientului eurasiatic, văzut nu ca o periferie a Occidentului marcat de orgoliul egolatru al Iluminismului și Modernităţii, ci ca o civilizaţie uriașă, cu o cultură autonomă, cu sisteme politice și realizări știinţifice ce au atins o dezvoltare de-a dreptul grandioasă. În demersul său academic și civilizaţional, italianul Claudio Mutti se dovedește a fi o autentică fire pasională, asemenea spiritului însuși al Eurasiei, descris de geniul lui Lev Gumiliov.

Iurie ROŞCA, Chişinău, 3 iunie 2014

7

FLUX

Apostoli anticorupţie, cu bube în cap în SUA Senatorul american John Mc Cain a ajuns în ultima perioadă un fel de guru pentru politicienii din Republica Moldova. Aflat în vizită la Chișinău, acesta a fost deosebit de vocal și a făcut declaraţii războinice la adresa Kremlinului, a avertizat despre riscurile răspândirii crizei ucrainene în Republica Moldova. Îngrijorările acestuia au fost împărtășite plenar atât de președintele Timofti, cât și de premierul Leancă, în cadrul întrevederilor avute. Și șeful PLDM, Vladimir Filat, s-a întâlnit cu Mc Cain în timpul vizitei sale de mare succes în SUA, primind din partea acestuia Cei trei senatori americani care au dat la București „lecţii” de corectitudine parlamentarilor români au avut și ei mari probleme cu legile anticorupţie și principiile morale în Statele Unite. Senatorii sunt membri ai Comisiei de Politică Externă a forului legislativ de la Washington și au făcut un turneu european. După București au plecat la Sofia, unde au insistat ca Bulgaria să suspende construcţia gazoductului South Steam. În România, ţinta a fost tot un pachet de decizii în domeniul energiei unde companiile americane au interese speciale. În acest cadru a fost amestecat gazul cu problema corupţiei. Propaganda băsistă a exagerat în mod artificial dimensiunea vizitei celor trei senatori, apreciaţi drept „cei mai influenţi” sau „cei mai importanţi”. Nimeni dintre entuziaștii trompeţi nu a prezentat locul celor trei senatori în sistemul politic american, orientările lor politice și „greutatea” reală a declaraţiilor publice. Nici elemente minime din „istoria” celor trei deveniţi apostoli anticorupţie în România.

John Mc Cain este cel mai cunoscut dintre vizitatori. El a fost candidatul republicanilor în 2008, când a pierdut prezidenţialele în faţa lui Barak Obama. Tatăl și bunicul patern au fost amirali și John Mc Cain a fost orientat spre cariera militară în marină. În războiul din Vietnam, avionul pe care îl pilota a fost doborât și au urmat 5 ani și jumătate de prizonierat, până în 1973. Intră în politică și obţine mandate succesive în Camera Reprezentanţilor și apoi în Senat. Este considerat un conservator radical, adept al măsurilor dure, de folosire a forţei în conflictele din diferite părţi ale lumii. Făcând cuplu cu Sarah Palin la prezidenţiale a criticat vehement deciziile și programele lui Obama și ale Partidului Democrat. În biografia lui sunt însă și pete care se șterg greu. Eroul din Vietnam a fost investigat de Comisia de Etică a Senatului într-o afacere scandaloasă denumită „Keating Five”. Un grup de cinci senatori, între care și Mc Cain, au fost supuși

promisiuni de susţinere și ajutor în faţa riscurilor de securitate existente.

Acum câteva zile, senatorul american, alături de alţi doi colegi de-ai săi, a ajuns la București, vorbind într-un interviu despre problema corupţiei în România. Problema într-adevăr există, doar că, se pare, Mc Cain însuși ar fi fost implicat în afaceri scandaloase. Ziaristul Dan Constantin a investigat subiectul și a scos în vileag aspecte din biografia senatorului care îl reclamă mai puţin pentru rolul de „apostol anticorupţie”.

Vă propunem în cele ce urmează articolul integral publicat în jurnalul.ro.

anchetei federale, între 1987 și 1989, sub acuzaţia că au intervenit în reglementări favorizante pentru Charles Keating Jr, un președinte de bancă de la care senatorii au primit 1,4 milioane de dolari. Fondul de economii girat de bancă a devenit un dezastru financiar care a costat guvernul federal peste 3 miliarde de dolari, 23 de depunători pierzânduși economiile de o viaţă. Mc Cain nu a fost condamnat, dar a recunoscut că implicarea lui în afacere a fost „cea mai mare greșeală a vieţii”. Alte probleme recente a avut senatorul care dă lecţii de moralitate la București și pentru relaţii dubioase cu un agent electoral, Nathan Sproul, finanţator al campaniei lui Mc Cain, după cum relata Huffington Post.

Mc Cain a dorit să aibă imaginea unui luptător înverșunat împotriva corupţiei. Dar investigaţia comisiei senatoriale în „cazul Abramoff ” pentru fraudarea fondurilor pentru

comunităţile indiene a arătat că „intransigentul” i-a protejat pe câţiva republicani și, mai mult, firmele de lobby implicate i-au făcut donaţii de circa 400.000 de dolari, potrivit Responsitive Politics Center.

Reţelele de socializare spun că „Mc Cain nu este persoana care se prezintă. Și probabil nu a fost niciodată ce vrea să pară a fi”.

Christopher Murphy este senator democrat din anul 2013. Noul venit în Capitoliu spunea la București că ar fi de tot râsul dacă la Washington s-ar proceda ca la București, unde Parlamentul protejează corupţii.

A uitat să ne explice, dacă e de tot râsul, că acasă a fost dat în judecată pentru că nu și-a plătit chirii și impozite la ipotecă. Nici nu a amintit cum Webster Bank, la care a fost avocat, a primit 400 milioane de dolari în 2009, după ce a votat, atunci ca membru al Camerei Reprezentanţilor, Troubled Asset Relief – o lege de salvare a băncilor în dificultate. În campanie primise donaţii de la aceeași bancă. În 2012 și-a pus cenușă

în cap, cerându-și scuze pentru „problemele financiare din trecut”. În fine, Ron Johnson, al treilea membru al echipei de senatoriapostoli ai anticorupţiei în România, este membru al Tea Party. Este un înfocat apărător al dreptului de port armă și de eliminare a restricţiilor la vânzările comerciale de arme de foc.

S-a pronunţat împotriva finanţării programelor de cercetări pentru celule stem. Nu a fost însă împotriva finanţării indirecte de către propria firmă a campaniei pentru Senat care i-a achitat „drepturi restante” de 10 milioane de dolari pentru perioada 1997-2011. El a vărsat 8,2 milioane dolari contribuţie proprie la campania electorală care i-a adus un loc în Senat.

Acești trei senatori ai SUA au pledat înfocat la București împotriva corupţiei. Mesajul lor este corect și bine venit.

Dacă știam cu un ceas mai devreme și problemele lor de acasă cu acuzele de corupţie, le puteam spune proverbele cu bârna din ochiul altuia sau „râde ciob de oală spartă”.

Dan Constantin Sursa: jurnalul.ro

FLUX

8

Externe 13 IUNIE 2014

Demolarea republicană a lui Hillary Clinton: incapacitate mintală, promiscuitate sexuală, iresponsabilitate criminală Republicanii americani au început demolarea credibilităţii principalului candidat la următorul mandat de președinte la Casa Albă.

Odată cu începerea numărătorii inverse a o mie de zile până la alegerile prezidenţiale americane din 2016, republicanii de pe Potomac au început o virulentă campanie de compromitere a candidatului democrat cel mai bine poziţionat în sondaje: Hillary Clinton. Soţia fostului președinte democrat Bill Clinton se situează la 70% din preferinţele de vot ale colegilor de partid, la mare distanţă de următorul clasat, actualul vicepreședinte Joe Biden, care se bucură de simpatia electorală a 14% dintre democraţi. În paralel, republicanii sunt conștienţi că oricât ar terfeli numele de Clinton, este mult mai important ca ei înșiși să producă un candidat credibil. Deocamdată, în discuţie par a fi senatorul de Florida, Marco Rubio, fiul unor imi-

granţi cubanezi, și Jeb Bush, fratele mai mic al inconfundabilului George W. Momentul ales de republicani pentru a declanșa campania de denigrare – în multe privinţe neașteptat de perfidă și de indecentă pentru standardele de civism democratic pe care le reclamă societatea americană – are și rolul de a deturna impactul pe care ar urma să-l producă o carte autobiografică a lui Hillary Clinton, a cărei apariţie este programată pentru această lună – mai precis, pe 10 iunie; cartea poartă titlul „Decizii complicate” – și unde candidata pentru fotoliul prezidenţial de la Washington promite să facă dezvăluiri fulminante, atât privind cariera sa politică, cât și despre subiectul delicat al orientării sale sexuale. Într-adevăr, dacă toate speculaţiile în această privinţă se adeveresc, Hillary Clinton nu numai că ar deveni prima femeie-președinte din istoria SUA, dar ar fi și prima persoană din cadrul comunităţii LGTB (lesbian/ gay/ transsexual/ bisexual) care ar accede la funcţia supremă de la Casa Albă.

Sechelele cerebrale Prima dintre temele de atac ale republicanilor se referă la sănătatea lui Hillary Clinton, mai precis la felul în care un atac cerebral suferit în 2012 ar putea să-i afecteze capacitatea de muncă și, mai ales, de decizie. Tema a fost lansată de Karl Rove, unul dintre principalii strategi din anturajul lui

George W. Bush, care a fost citat de presa americană întrebânduse următoarele: „Oare nu poartă asemenea ochelari (se referă la ochelari cu lentile groase, pe care Hillary Clinton i-a purtat mai multe săptămâni după ieșirea din spital) doar aceia care suferă leziuni severe ale creierului? Trebuie să știm cu exactitate ce se ascunde în spatele acestor probleme de sănătate”. Indirect și neelegant, Rove face și o trimitere la vârsta lui Hillary Clinton, care în 2016 va avea 69 de ani, fiind și cel mai vârstnic candidat la președinţia SUA, în afară de Ronald Reagan. Primul care a sărit în apărarea lui Hillary a fost chiar soţul ei, Bill: „Mai întâi au acuzat-o că și-a înscenat atacul cerebral; acum îi atribuie rol de zombie. Realitatea este că Hillary face sport săptămânal și că se simte foarte bine”.

Cazul Lewinsky şi dubla sexualitate Alt republican de marcă, senatorul Paul Rand, a adus din nou în discuţie cazul Monica Lewinsky, stagiara de la Casa Albă, care, în 1998, a avut o relaţie „neprincipială” cu Bill Clinton, cu episoade fierbinţi chiar în Biroul Oval. Rand susţine că afacerea „Sexgate” a legat indisolubil numele Clinton de abuzul de putere și de compromiterea demnităţii și a moralităţii funcţiei prezidenţiale, deci încă o candidatură „marca Clinton” ar însemna un afront la adresa votanţilor americani. De fapt, ecourile episodului Lewinsky sunt demult stinse în conștiinţa americanilor, dar republicanii se folosesc de recursul la cea mai picantă poveste din istoria Casei Albe pentru a pune pe tapet dezbaterea despre viaţa dublă și scandaloasă a lui Hillary Clinton, mai precis lesbianismul acesteia (sau, mai corect, bisexualitatea), precum și faptul că l-ar fi înșelat pe Bill, atât cu fe-

mei, cât și cu bărbaţi, chiar de mai multe ori decât el pe ea. De la relaţiile din studenţie – în epoca „flower-power”, când revoluţia sexuală a transformat experimentele intime fără frontiere într-un fel de cutumă – la faptul că Chelsea, fiica cuplului Clinton, ar fi rezultat dintr-o legătură extraconjugală a lui Hillary, mai precis cu Webb Hubbel (partener în firma de avocatură), niciun efort nu este precupeţit de propagandiștii republicani pentru a sublinia promiscuitatea sexuală la care s-a dedat Hillary (foto jos, împreună cu Huma Abedin, fostă consilieră personală și presupusă amantă; în foto titlu, Hillary apare împreună cu Christina Aguilera). În sprijinul subiectului este citat chiar Bill Clinton, care în cadrul unei confesiuni private (devenită apoi subiect de carte) ar fi afirmat că „Hillary a ”cunoscut” probabil mai multe femei ca mine”.

Masacrul de la Benghazi Pe 11 septembrie 2012, la exact 11 ani de la atacurile teroriste de la

New York, un comando islamist a atacat reprezentanţa diplomatică americană din orașul libian Benghazi. Atunci au fost uciși ambasadorul J. Christopher Stevens și trei ofiţeri CIA: Sean Smith, Tyrone S. Woods și Glen Doherty. Alţi 10 membri ai personalului diplomatic au fost răniţi. La vremea respectivă, Hillary Clinton era secretar de Stat în executivul de la Washington și adversarii ei republicani au tot încercat, de atunci încoace, să demonstreze că, dacă nu ar fi ignorat informaţiile serviciilor secrete, ea ar fi putut să prevină atacul și pierderile de vieţi omenești. Mai mult, chiar sechelele atacului cerebral ar fi împiedicat-o pe Hillary Clinton să gândească limpede și să ia deciziile corecte la timp. 13 audieri publice i-au organizat republicanii pe această temă și ancheta a strâns tomuri de documente (în total, 25.000 de pagini), fără să se poată stabili cine și în ce măsură s-a făcut vinovat de masacrul de la Benghazi, în afară, desigur, de teroriștii arabi.

Sursa: ziuaneus.ro

BANCA MONDIALĂ:

„Acum este momentul să ne pregătim pentru următoarea criză” Banca Mondială se așteaptă ca vremea proastă din SUA, criza din Ucraina, reorientarea economiei chineze și așteptările de creștere a dobânzilor să afecteze creșterea economiei mondiale anul acesta, astfel motivează instituţia financiară internaţională reducerea estimării de creștere a economiei globale pentru anul acesta la 2,8%, faţă de o prognoză de 3,2% în ianuarie, scrie CNBC. „Nu am scăpat încă de tot. O înăsprire treptată a politicilor fiscale și reforme structurale sunt de dorit pentru a recâștiga din spaţiul fiscal

pierdut ca urmare a crizei financiare din 2008. Pe scurt acum este momentul să ne pregătim pentru următoarea criză”, a declarat într-un comunicat de presă Kaushik Basu, senior viceprepreședinte și economist-șef al Băncii Mondiale.

Instituţia internaţională estimează o creștere de 7,6% a economiei Chinei anul acesta, dar acest lucru va depinde de succesul eforturilor guvernului de reorientare a economiei dinspre exporturi spre consumul intern. BM anticipează „reverberaţii la scară largă în Asia” dacă economia Chinei va confirma temerile și va avea o aterizare forţată.

Având în vedere că banca centrală a Marii Britanii și a SUA iau în considerare creșteri de dobânzi și îndepărtarea de politicile monetare ultra relaxate, Banca Mondială se așteaptă ca pieţele financiare să rămână volatile. Volatilitatea ar pune în pericol potenţialul de creștere

economică, arată instituţia. Banca avertizează că Brazilia, Africa de Sud și Turcia sunt printre cele mai vulnerabile ţări faţă de aceste manevre de politică monetară din cauza inflaţiei ridicate și a deficitelor de cont curent din ţările respective. Ţinta de creștere economică a SUA a fost, de asemenea, redusă la 2,1% anul acesta faţă de prognoza anterioară de 2,8%. Banca motivează retrogradarea prin condiţiile meteo foarte grele din lunile de iarnă, ceea ce a dus la o scădere a PIB-ului american cu 1% în primul trimestru. Per total, pentru ţările cu venituri mari per capita Banca Mondială estimează o creștere de 1,9% în 2014. Ele își vor accelera creșterea la 2,4% în 2015 și la 2,5% în 2016. Aceste economii dezvoltate vor contribui cu aproximativ jumătate la creșterea economică globală din 2015 și 2016, faţă de mai puţin de 40% în 2013.

Sursa: Ziarul Financiar

9

Externe 13 IUNIE 2014

FLUX

Putin: În cazul în care Kievul respinge propunerile privind gazele, relaţiile dintre noi se vor schimba Noile concesii pe care le-a acceptat Rusia în disputa sa în domeniul gazelor cu Ucraina nu au mulțumit Kievul. Dacă Ucraina va respinge în continuare propunerile ruse cu privire la gaze, „relațiile dintre noi vor intra într-un alt stadiu”, a avertizat miercuri, 11 iunie, președintele rus Vladimir Putin, remarcând, între altele, că noile autorități de la Kiev au ajuns să respingă până și prețul cu care fostul președinte prorus ucrainean Victor Ianukovici cumpăra gaze din Rusia. „Rusia duce negocieri în mod transparent și deschis. Eu cred că propunerile noastre sunt mai mult decât ca între parteneri, fiind destinate să sprijine economia ucraineană într-un moment dificil pentru ea”, a declarat Putin, într-o reuniune cu membri ai guvernului rus, informează Ria Novosti.

Rusia a propus Ucrainei aceleași condiții de preț la gaze ca în perioada președintelui Victor Ianukovici: reduceri la prețul contractual și un preț final de 385 de dolari pe mia de metri cubi de gaze.

„În cazul în care propunerile noastre vor fi respinse, înseamnă că vom trece într-un stadiu complet diferit. Dacă va fi așa, atunci vom trece într-o altă dimensiune.

Nu este opțiunea noastră, nu noi o dorim”, a afirmat șeful statului rus, în opinia căruia Kievul, cerând reducerea prețului la gaze în schimbul rambursării plății la gazele consumate, împinge deliberat situația în impas.

Făcând aluzie la „insolența” vecinilor, Putin a remarcat că „partenerilor ucraineni acest rabat li se pare mic, ei vor reduceri și mai mari”. „Dar pe ce bază?” a întrebat retoric liderul rus.

Ucraina a respins miercuri prețul de 385 de dolari pe mia de metri cubi oferit de Moscova la livrările de gaze, cea de-a șasea rundă a negocierilor tripartite UE-RusiaUcraina încheindu-se fără niciun rezultat.

Chiar și comisarul european pentru energie Guenther Oettinger a aprobat oferta guvernului rus, scrie Ria Novosti. „Când problema ajunge la un preț de 385 de dolari, la o reducere de 100 de dolari, cred că 385 este o reducere și poate fi considerat un preț acceptabil”, a spus el, subliniind necesitatea ajungerii la un acord între gigantul rus Gazprom și societatea ucraineană Naftogaz cu privire la livrările de gaze rusești pe următoarele 15-18 luni.

Cu toate acestea, premierul ucrainean Arseni Iațeniuk a cerut miercuri, din nou, într-o ședință de guvern, revizuirea completă a contractelor cu privire la importurile de gaze din Rusia. „Noi cunoaștem aceste capcane rusești”, a spus Iațeniuk, aluzie la reducerea cu 100 de dolari a prețului la gaze oferită de partea rusă.

WIKILEAKS:

Iulia Timoșenko a făcut afaceri cu mafia ucraineană Site-ul Wikileaks, specializat în publicarea de documente provenind din scurgeri de informații confidențiale, informează că fostul premier al Ucrainei, Iulia Timoșenko, ar fi făcut afaceri cu șeful mafiei ucrainene Semion Moghilevici.

Timoșenko, unul din liderii „revoluției portocalii” din 2004, ar fi avut legături cu mafia ucraineană în anii ’90, în perioada în care ea conducea grupul „Sistemele Energetice Unite ale Ucrainei”, potrivit raportului ambasadorului american la Kiev, trimis la Washington pe 14 aprilie 2006, relatează RIA Novosti.

Conform ambasadorului american, fostul președinte interimar la Ucrainei, Oleksandr Turcinov, fost șef al serviciilor secrete ucrai-

nene (SBU) și apropiat al Iuliei Timoșenko, a șters informațiile despre activitățile lui Moghilevici din dosarele SBU. „Într-un articol datat 16 martie, care citează o sursă din cadrul SBU, se arată că informațiile suprimate ar fi conținut probe de tranzacții dubioase între Moghilevici și Timoșenko”, scrie WikiLeaks.

Semion Moghilevici este considerat de agențiile de informații europene și americane drept unul dintre cei mai periculoși interlopi din spațiul ex-sovietic. În aprilie 2013, revista Foreign Policy l-a inclus pe lista celor mai influente persoane ale lumii contemporane.

Sursa: ziuanews.ro

Reducerea la gaze se stabilește printr-o decizie a guvernului rus și tot printr-o decizie a guvernului poate fi abolită, a remarcat șeful executivului ucrainean, cu referire la istoria recentă. „Prin urmare, propunerea noastră a fost și rămâne aceeași: revizuirea contractului”, a concluzionat primul ministru ucrainean. „Dacă gazele sunt o armă politică atunci este clar că sunt o armă în mâinile guvernului rus. Însă dacă gazele sunt ca pretutindeni o marfă, atunci facem comerț pe bază de contract și nu pe baza faptului că Rusiei îi place sau nu guvernul ucrainean”, a insistat el.

Președintele Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat (camera inferioară), Aleksei Pușkov, a taxat drept „aroganță” declarațiile premierului ucrainean. „Iațeniuk a decis că „prețul de piață” la gazele rusești este de 268

de dolari pe mia de metri cubi și dictează acest preț fictiv, sperând în ajutorul occidental. „Câtă insolență, totuși”, a scris Pușkov, într-un tweet pe contul său de Twitter. „Orice răbdare are limite, dacă Kievul vrea să vadă acest lucru, în curând se va convinge”, adaugă Pușkov în postarea sa.

Gazprom a anunțat miercuri că a prelungit până la 16 iunie termenul limită până la care Ucraina trebuie să-și achite datoriile pentru gazele naturale livrate, precedentul termen expirând marți la ora 6,00 GMT. Aceasta este ultima concesie, a avertizat miercuri Gazprom. În acest context, directorul Centrului pentru marketing politic din Kiev, Vasili Stoiakin, a estimat că Moscova ar putea să închidă robinetul.

Sursa: agerpres.ro

Exporturile germane de armament au crescut cu 23% în 2013 Exporturile de armament ale Germaniei au crescut cu 23 la sută în anul 2013, în principal datorită vânzărilor de vehicule militare și echipamente în Orientul Mijlociu și în restul Asiei, relevă un raport al Ministerului german al Economiei.

Exporturile de echipamente militare germane au atins cifra de 5,8 miliarde de euro anul trecut, faţă de 4,7 miliarde în 2012. Însă Ministerul Economiei subliniază că „exporturile reale de echipamente de război”, adică tranzacţiile efective realizate, au scăzut cu 1,4% anul trecut, la 933,2 milioane de euro, faţă de 946 de euro anul precedent. În ultimii ani, vânzările de armament german au început să se concentreze din ce în ce mai mult pe ţări din afara Uniunii Europene și NATO.

Asia și, în special, Orientul Mijlociu au reprezentat 62% din contractele pentru exportul de armament în 2013, cu 7% mai mult decât în 2012.

Algeria (cu 826 de milioane de euro) și Qatarul (cu 673 de milioane de euro) au fost principalii clienţi ai Germaniei anul trecut, fiind urmate de Statele Unite, Arabia Saudită, Indonezia, Israel, Marea Britanie, Coreea de Sud, Singapore și Franţa.

Sursa: mediafax.ro

FLUX

10

Externe 13 IUNIE 2014

Rebelii se apropie de Bagdad.

Lavrov: situaţia din Irak – un eşec al intervenţiei americane Rebelii jihadiști sunniţi au preluat miercuri, 11 iunie, controlul asupra unui alt oraș din Irak, avansând către capitala Bagdad într-o ofensivă fulgerătoare, obligând Consiliul de Securitate să se reunească ieri și Washingtonul să ia în considerare atacuri aeriene, relatează AFP. Acest avans al combatanţilor din cadrul organizaţiei Statul Islamic în Irak și Levant (SIIL) în faţa forţelor guvernamentale în derută și a unei puteri șiite neputincioase a determinat aproximativ jumătate de milion de locuitori să fugă.

Purtătorul de cuvânt al SIIL, Abu Mohamed al-Adnani, le-a cerut insurgenţilor să se îndrepte către Bagdad și l-a criticat pe premierul irakian Nuri al-Maliki pentru „incompetenţa” sa, într-o înregistrare audio datată miercuri și tradusă de reţeaua americană de supraveghere a site-urilor islamiste SITE. De marţi, combatanţii islamiști excluși din reţeaua Al-Qaida deoarece erau consideraţi prea radicali - au preluat controlul asupra nordului ţării, asupra celui de-al doilea oraș ca mărime din Irak, Mosul, a provinciei Ninive din care face parte acesta și a unor sectoare din două provincii apropiate, Kirkuk și Salaheddine, cu majoritate sunnită. Miercuri, ei controlau Tikrit, oraș situat la nord de Bagdad și avansau către capitală. Ei au încercat, fără succes însă, să preia controlul orașului Samarra, situat la circa 100 de kilometri de Bagdad, potrivit martorilor oculari.

SIIL a luat ostatici 49 de turci la Consulatul Turciei din Mosul, printre care consulul turc, copiii acestuia și membri ai forţelor speciale, precum

și 31 de șoferi de camion turci din această provincie.

Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite s-a reunit ieri cu ușile închise pentru a discuta despre situaţia din Irak.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a lansat un apel la solidaritate internaţională cu Irak.

El a cerut, de asemenea, eliberarea imediată și fără condiţii a circa 50 de cetăţeni turci luaţi ostatici la consulatul din Mosul.

Ministrul turc al Afacerilor Externe, Ahmet Davutoglu, a ameninţat SIIL cu „represaliile cele mai severe” dacă le va face cel mai mic rău.

Iranul șiit, dar și Statele Unite, au sprijinit Guvernul lui Nuri al-Maliki în faţa „terorismului”. „Statele Unite vor susţine liderii irakieni în timp ce realizează unitatea naţională necesară pentru a câștiga lupta împotriva SIIL”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, într-un comunicat.

Fără militari americani trimişi în Irak Irakul a declarat oficial Statelor Unite că este deschis ideii unor atacuri aeriene americane pentru a stăvili ofensiva jihadistă, a afirmat miercuri pentru AFP un oficial american, confirmând o informaţie apărută în Wall Street Journal.

Administraţia președintelui Obama are în vedere mai multe opţiuni pentru a ajuta Bagdadul, eventual prin intermediul unor atacuri efectuate cu avioane fără pilot, potrivit acestui oficial care s-a exprimat sub acoperirea anonimatului.

Diplomaţia americană s-a apărat că a fost luată prin surprindere, afir-

mând că și-a exprimat de mai multe luni „îngrijorările” cu privire la „ameninţarea teroristă” pe care o presupune SIIL pentru întreaga regiune. În consecinţă, Washingtonul „este pregătit” să vină în ajutorul Bagdadului în faţa „agresiunii” SIIL, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, anunţând o „creștere a asistenţei” americane.

Dar în niciun caz Statele Unite „nu intenţionează” să trimită trupe la sol în Irak, potrivit lui Psaki, după retragerea lor la 31 decembrie 2011, la încheierea unui angajament militar masiv american timp de opt ani. În 2011, Bagdadul și Washingtonul nu au reușit să ajungă la un acord privind menţinerea unui contingent american în Irak și mulţi s-au alarmat atunci de o eventuală intensificare a violenţelor după plecarea americanilor.

Washington a cheltuit ulterior zeci de miliarde de dolari pentru a forma și echipa forţe armate irakiene, aceleași care, în mod evident, au fugit din faţa jihadiștilor.

Situaţia din Irak – un eşec al intervenţiei americane Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a apreciat joi că avansarea rebelilor islamiști în Irak ameninţă integritatea ţării și relevă eșecul „total” al intervenţiei americane și britanice în această ţară. „Ceea ce se întâmplă în Irak este ilustrarea eșecului total al aventurii pe care au angajat-o, înainte de toate, Statele Unite și Marea Britanie și asupra căreia au pierdut controlul definitiv”, a declarat Lavrov, citat de agenţia Itar-Tass.

„Unitatea Irakului este în discuţie”, a subliniat el.

Reuniunea Parlamentului nu a avut loc SIIL care vrea să instaureze un stat islamic, a avertizat că „nu va opri seria de invazii binecuvântate”. Grupul controlează deja sectoare din provincia occidentală Al-Anbar de la frontiera cu Siria. Acuzat de abuzuri în Siria, acesta deţine sectoare vaste în provincia petrolieră Deir Ezzor (nord-est), generând temeri privind o unire teritorială cu nord-vestul irakian.

Simbolic, grupul a difuzat miercuri pe Internet fotografii cu jihadiști care creează o rută între Siria și Irak aplatizând cu un buldozer un zid de nisip.

Neputincios și subminat de clivaje confesionale, guvernul irakian a cerut Parlamentului să declare „stare de urgenţă”. Însă Parlamentul nu a putut să ţină ieri ședinţa de urgenţă, a decla-

rat, la solicitarea Guvernului, starea de urgenţă, din cauza lipsei cvorumului, potrivit spuselor unui deputat.

Conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM), „peste 500.000 de persoane s-au mutat în interiorul și în jurul Mosul”, care numără în mod obișnuit două milioane de locuitori.

La 50 de kilometri de Mosul, cozi interminabile de bărbaţi, femei și copii așteaptă la un baraj kurd să obţină permis de sejur pentru a trece în Kurdistanul autonom. În Mosul, combatanţii îmbrăcaţi în uniforme militare sau în ţinută neagră, cu feţele acoperite, sunt poziţionaţi în apropiere de bănci, administraţii publice și sediul Consiliului provincial, potrivit martorilor oculari.

Potrivit experţilor, SIIL este format în mare parte în Irak din foști oficiali și membri obișnuiţi ai serviciilor de securitate ale lui Saddam Hussein care s-au alăturat rebelilor după invazia americană din 2003.

FLUX, după mediafax.ro

Secretarul general al OSCE face apel la încetarea focului în sud-estul Ucrainei. Populaţia civilă nu poate părăsi zona de conflict Secretarul general al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Lamberto Zannier, a făcut ieri un apel la încetarea focului în sud-estul Ucrainei, în timp ce se afla în vizită într-o tabără de refugiați ucraineni din sudul Rusiei, informează agenția de presă EFE, citată de AGERPRES. „Știu ce se întâmplă în (regiunile ucrainene) Donețk și Lugansk. Această nebunie trebuie să înceteze. Cel mai bine este să înceteze

acțiunile militare, să fie inițiate negocieri și să fie organizate alegeri”, a declarat Zannier.

Zannier a vizitat civili ucraineni care au trecut frontiera rusă fugind din zonele de luptă în estul țării și au fost cazați în regiunea Rostov, în tabăra Dmitriadovski.

Cu această ocazie, secretarul general al OSCE a subliniat necesitatea implicării Comisiei ONU pentru a veni în ajutor persoanelor care au fugit din zona de violențe din sud-estul Ucrainei. „Sunt convins că nu trebuie să mai suferiți și ar trebui să aveți un viitor luminos”, le-a spus Zannier refugiaților ucraineni, în majoritate mame cu copii mici și bătrâni, potrivit Ria Novosti.

Administrația regiunii Rostov a raportat că aproximativ 70.000 de cetățeni ucraineni au intrat pe teritoriul Rusiei prin această regiune de la începutul ostilităților în estul Ucrainei în urmă cu două luni. Dintre aceștia, 35.000 au plecat în alte regiuni ale Rusiei sau au rămas în Rostov.

Anterior, așa-numitul președinte al prezidiului Consiliului Suprem al Republicii Populare Donețk, Denis Pușilin, declara că autorităţile ucrainene nu și-au ţinut promisiunea de crea un coridor umanitar pentru ca populația civilă să poată părăsi zona de ostilități în estul Ucrainei. „Despre ce fel de coridoare umanitare poate fi vorba când continuă tirurile?” s-a întrebat

el retoric, afirmând că puterea de la Kiev nu controlează toate unitățile militare ce acționează în estul Ucrainei în numele său, transmite ITAR-TASS, citată de AGERPRES. „Conducerea republicii face tot ce poate pentru a proteja copiii”, a mai spus Pușilin, în contextul în care ministrul ucrainean al Sănătății a recunoscut miercuri că dintre cele 210 victime — de la începutul operațiunii antiteroriste în sud-est — 19 sunt copii, după cum a relatat agenția ucraineană de presă UNN. „Numai marți, 10 iunie, s-au înregistrat 50 de morți la Lugansk și Donețk”, a indicat ministrul ucrainean al Sănătății, Oleg Musia, subliniind că este vorba de morții care au fost aduși la spitale și morgi.

Noul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko, a dispus marți crearea unui coridor umanitar pentru civilii care doresc să părăsească zona de operațiuni.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) a făcut apel miercuri către donatori pentru colectarea a 9,1 milioane de dolari pentru activitatea sa în partea de sud-est a Ucrainei.

Aceste fonduri, a subliniat organizația cu sediul la Geneva, vor fi direcționate, în primul rând, pentru susținerea spitalelor locale și asistență umanitară populației civile, inclusiv persoane arestate, relocate sau rănite.

Pe de altă parte, agenţia de presă ucraineană censor.net.ua scria ieri că populaţia pașnică din Slaviansk nu poate părăsi orașul deoarece au fost epuizate toate rezervele de combustibil.

Situaţia este critică mai ales în spitale, pentru că pacienţii aflaţi la pat, în stare gravă, nu pot fi protejaţi de focurile de armă.

Valeria BOTNARU, pentru FLUX

Cultur=

13 IUNIE 2014

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

NELINIŞTEA DE A FI OM

Complexul de clădiri ale fostei fabrici de bere „Bohemia”

(Pagini de jurnal)

24.VI.1993 Aseară, în sumarul emisiunii „Simpozion” la TVR, e anunţat și un moment Ioanid Romanescu. Eram pregătit să urmăresc prezenţa dragului meu coleg ieșean și, după miezul nopţii, când se termină emisiunea (la 00.45!). Chiar eram gata să-i telefonez poetului, știind că-i voi face o mică bucurie. Însă pe la 22.30 îmi telefonase însuși Ioanid, spunându-mi că volumul de poezie „Iluzia necesară” e ca și tipărit, dar așa și n-am clarificat noi noţiunea aia de Laputa sau Lapyta sau mai știu eu cum apare într-o poezie. „Ţiam așteptat precizările”, zise dojenitor Ioanid. Eu, martori având, îi spun că vineri-sâmbătă-duminică am încercat să-i tot telefonez de la Costinești, însă… „Păi da, că am fost plecat, – spune deja împăciuitor Ioanid, – în fond, nu e un moment prea important”. Important, fac eu, că peste o oră și ceva o să privesc „Simpozionul”, unde vei apărea. „Da, domnule, mi-au telefonat și mie la serviciu. Voi sunteţi pe același fus orar cu Bucureștiul?” se interesează poetul. Da, nici la Chișinău nu e mai târziu decât la Iași, nu voi dormi, voi privi.

Moment sobru – Ioanid a citit versuri, apoi s-a întreţinut în dialog cu dl Munţu, realizatorul emisiunii. Panorama celor 24 de cărţi de poezie pe care le-a editat Romanescu. Bine. Firești motive pentru felicitări.

P.S. Referitor la insulă, nu ar avea motive să se îngrijoreze: corect e – Laputa.

Guliver are chiar așa: „O călătorie în Laputa”.

Ion Groșan ca exemplu al neogoirii, nonconformismului și prezenţei incomode pentru destui „sobri” posmăgoși/ pesmetoși (pe la posmag/ pesmet). După copioasa degustare de vinuri oferită de prefectul Constanţei, la Costinești a intrat niţel în conflict cu poliţia civilă. Spre dimineaţă, cam închinat, fără ecuson la piept, fără acte de identitate asupra sa, cam rebel, a fost reţinut de reprezentanţii puterii, până s-a reușit a clarifica situaţia și persoana protagonistului ei.

Unii îl invidiază că e pe albia cea bună a prosperării materiale. Și pentru că, firește, este indiscutabil talentat. (Ceva ce se mai știe…)

Prezenţe la colocviu: prim-ministrul Văcăroiu, ministrul Victor Surdu, Paul Everac, caius Dragomir, vadimtudoristul Hamza, Jana Gheorghiu ș.a.

București. La redacţia „Luceafărului” – doar Mircea Micu și domnul care îmi face formele pentru onorariu.

27.VI.1993 Am sosit de la Negureni, de la acel acasă deja dureros și confuz pentru mine.

Tatăl e într-o stare de extenuare fizică aproape de limită. Am făcut ce am găsit de cuviinţă, am pus la cale, împreună cu mătușa Olga, anumite lucruri. Dânsa, și ca soră mai mică ce-i este, va avea grijă să-l ajute. În dricul verii acesteia, eu am tot despicat lemne pentru iarna viitoare, presupunând că, psihologicește, și aceasta i-ar putea întreţine tatălui într-o anumită perspectivă existenţială.

C. D. Zeletin îmi trimite de la București o carte poștală: „Ad perpetuum memoriam! Iubite Prieten, calde îmbrăţișări și

11

urări de sănătate! A apărut dialogul nostru? Îl văd anunţat, cam ambiguu, în presa de la noi. Mulţumire sufletească și spor în toate!”.

Parcă n-ar fi loc pentru ambiguitate: dialogul nostru din „Sud-Est” e limpede, nepretenţios, onest. Trebuie să-i telefonez stimatului coleg și, la prima ocazie, să-i expediez exemplarul de revistă.

Urările de spor în toate cred că vor fi de bun augur. De cum am sosit de la Negureni, „m-a prins” o poezie, „Maxim și maxima”, pe care am și scris-o. Am început să transcriu de pe bandă dialogul cu Florin Iaru.

30.VI.1993 Am transcris de pe benzi conversaţiile cu Florin Iaru și Carolina Ilica. Densitate ideatică medie, prin urmare – pot reduce unele pasaje, pentru a comprima și a câștiga în spaţiu semantic, dat și tipografic.

Volumul celor „321 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea” se încheie cu noţiunea „unguri”… Dar nu, să o încep cu o precizare – ultima mea călătorie la București, graţie și generozităţi lui George, a însemnat o serioasă completare a bibliotecii mele personale. Pe lângă cartea deja amintită, de la librăria „Humanitas” am procurat „Silogismele amărăciunii” (Cioran), „Conștiinţa nefericită” (B. Fundoianu), „Solilocvii” (Sfântul Augustin), „Jurnalul în fărâme” al lui E. Ionesco, „Prezent trecut, trecut prezent” al aceluiași, „Mathesis sau bucuriile simple” (Noica), „Lecţii și convorbiri despre estetică, psihologie și credinţă religioasă” (Wittgenstein), „Mari teme de filosofie” (Emil Brébier), „Criza lumii moderne” (R. Guénon), „Sensul creaţiei” (Berdeaiev), „Nae Ionescu…” (M. Vulcănescu), „Ultimul cuvânt” al lui Mircea Vulcănescu, „Filosoful-Rege?” (antologie), „Pagini despre sufletul românesc” (Noica), „Euharistia, taina împărăţiei” (A. Schmemann), „Modelul cultural european” (Noica), „Creștinismul ca fapt mistic și misteriile Antichităţii” (Rudolf Steiner), „Simple introduceri în bunătatea timpului nostru” (Noica), „Război cu toată lumea” (E. Ionesco, 2 volume), Eliade/ Culianu, „Dicţionar al religiilor”, „Insula lui Euthanasius” (Eliade)…

Ah, timp, timp, timp pentru lectură!

Așadar, prima carte citită integral (din celelalte doar am „ciupit” câte o frază, câte o pagină) din acest set de aur a fost cea cu vorbele lui P. Ţuţea, care, ca penultimă noţiune din cuprinsul ei, o include pe cea de „unguri”, în care zice: „Cu ungurii nu putem avea probleme militare: dacă dăm drumul la toţi caii din Ardeal, fără călăreţi, în două ceasuri se pișă în Budapesta”. Nu am ce comenta, decât doar să fixez pentru memorie un fragment din textul celebrului cântec militar cunoscut – m-am convins de multe ori, pe ambele maluri ale Prutului, – de foarte puţini oameni: „Dacă-am plecat, Ardealule, din tine, Nu-i vina noastră, iarăși vom veni; N-am fost înfrânţi și nu vom fi nici mâine Și steaua izbăvirii va sosi.

Avem o ţară mândră și tare, Avem și iarăși vom avea, Dușmanul care astăzi râde Va tremura privind la ea”.

Curios ce spune Ţuţea despre sine în subcapitolul „Poporul român”: (În Consiliul de Miniștri) „eu am fost de părerea că

românii trebuie să se înmulţească ca sardelele, să creeze o supra-industrie ultramodernă, să se înarmeze până în dinţi și să se ducă în vizită războinică la popoarele vecine, culcându-le la pământ… Îmi spunea un ministru: sunteţi cinic, domnule director. I-am răspuns: Nu. Sunt excesiv de patriot, domnule ministru.

Eu gândeam ca naţionalist, bineînţeles.

N-am avut încotro. Sunt un imperialist…”.

Mai la vale, zice: „Eu aveam niște planuri pentru poporul român: cucerirea Bulgariei și a Ucrainei, printr-o fază istorică, și mai târziu vom mai vedea”.

La Negureni, am întregit, am restaurat textul unui alt cântec militar patriotic, din 1941, iarăși cunoscut de prea puţini români de oriunde. Iată-l, readus cu greu din memoria slăbită a tatălui meu: „Azi noapte la Prut războiu-a-nceput, Românii trec dincolo iar, Să ia înapoi cu armă și scut Moșia pierdută astă-vară.

Refren: Mergem în câmpia Basarabilor, Plină de grâne, plină de dor!

Mergem la luptă, dragi camarazi, Și-n Bucovina cu mănăstiri și brazi, Trăiască românul și patria sa Ca-n vremuri de odinioară, Credinţă am jurat, nimic nu vom ceda Spre dușmana ţară!

(Urmează refrenul.)”

De ce n-ar avea dreptate Petre Ţuţea când mai zice: „Iar ca prim-ministru trebuie să porţi în geantă imaginea ideală a României, spre care să te miști asimptotic”?

Ce mai zice Ţuţea în cele 321 de vorbe memorabile? („Suntem convinși că cele «321 de vorbe» ar fi putut deveni 330 sau mai multe, deși nu mult mai multe”, se spune din partea editurii, eu înţelegând că Gabriel Liiceanu nu prea a pus preţ pe oralitatea bătrânului Ţuţea.) Despre americani: „Sunt lăcătuși cosmici”; „Shakespeare, pe lângă Biblie, – eu demonstrez asta și la Sorbona – e scriitor din Găiești”. „Ceea ce e ciudat la Cioran nu e neliniștea de a fi om, ci neliniștea de a fi român”. (Eu chiar am tainic impresie că ciudatul adagist de la Paris ar fi niţel, dacă nu mai mult, românofob. Gheorghe Pituţ l-a trimis în p. mă-sii. De ce? Când i-a telefonat, la Paris, recomandându-se, Cioran l-a întrebat dacă știe franţuzește. Gheorghe l-a expediat, unde am spus, și a trântit receptorul.) Ţuţea: „Comuniștii sunt atât de tereștri, încât eu nici nu i-aș lăsa să se urce în avion, și între București și Moscova i-aș pune să meargă pe jos, umplând desagii cu mâncare din loc în loc”. „Paradoxul societăţii umane este că mulţimea îi produce pe conducători, iar aceștia o conduc”. „În faţa lui Dumnezeu, geniu e văr primar cu idiotul”.

Eminescu – „sumă lirică de voievozi”. „Păi știţi cum am definit eu revoluţia rusească? Iacobinism tătaro-mongol! Teroarea iacobină mutată în stil tătărăsc la Moscova”. „…legionarii sunt singurii români care nu au avut în dicţionar la litera G cuvântul glumă și când îi prindeau pe comuniști era vai de cozonacul lor”. „De fapt, monarhia a făcut România Mare, iar democraţia a mai redus-o”.

Monument de arhitectură de însemnătate naţională amplasat pe strada Sfatul Țării nr 25.

În vara anului 1859, Vilghelmina, mama și Ecaterina Matilda, sora arhitectului A.I. Bernardazzi, sosesc în Chișinău, unde cumpără o casă de locuit cu o curte cu o suprafaţă de 600 de stânjeni pătraţi, aflată la colţul cartierului, mărginit de străzile Podoliei (București) și Meșceanskaia (Sfatul Ţării).

Conform testamentului din 1874, o parte a proprietăţii imobiliare cu fabrica de bere în trei niveluri, împreună cu alte construcţii, trece în proprietatea Ecaterinei-Matildei Ţigler, născută Bernardazzi. În 1903, proprietar este Ide Schpirt, care a cumpărat o parte a teritoriului viran al curţii CazimirCheșco, orientat spre strada Sfatul Ţării, unde a ridicat o casă din piatră deasupra unui beci din piatră.

Casa avea 4 odăi și o bucătărie.

Aceasta a servit bază pentru viitoarea fabrică de bere.

Este o clădire amplasată perpendicular liniei roșii a străzii Sfatul Ţării. Partea veche a fabricii de bere datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, o clădire în două niveluri. În perioada postbelică a fost adăugată partea cu patru etaje. Arhitectura este ascetică, brâie de delimitare a nivelurilor, fronton triunghiular format de acoperișul în două pante.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Magazin 13 IUNIE 2014

La mare, la soare Moldovenii par să prindă gustul vacanţelor peste hotare. Comparativ cu anul trecut, numărul de turiști a crescut semnificativ. Bulgaria, Turcia și Grecia sunt printre cele mai populare destinaţii în acest sezon. În perioada estivală ne dorim cu toţii o vacanţă de vis, priveliști de neuitat și experienţe inedite. Însă

alegerea unei destinaţii nu este niciodată o misiune ușoară. Atunci când ne planificăm vacanţa trebuie să ţinem cont neapărat de câteva aspecte, pentru a ne putea bucura din plin de zilele de vacanţă. Mai întâi de toate, trebuie să decidem exact unde ne-am dori să mergem: la plajă, la munte, către o destinaţie exotică, o zonă liniștită sau plină de agitaţie.

Următorul pas este stabilirea bugetului și a numărului de zile. Când vorbim de buget, trebuie să avem în vedere transportul, cazarea, masa,

asigurarea medicală. Dacă plecăm împreună cu familia, locaţia trebuie aleasă în funcţie de nevoile și preferinţele copiilor. În acest sens, ideală ar fi alegerea unui hotel care dispune de spaţii special amenajate pentru joacă. Trebuie să ne informăm în prealabil despre locul în care vom merge, pentru a nu fi dezamăgiţi ulterior. În epoca Internetului, lucrul acesta nu prezintă o dificultate. Este bine să aflăm și impresiile celor care au fost deja în locurile respective. Și mai simplu este să apelăm la serviciile unei agenţii de turism care ne va ajuta să găsim varianta ideală pentru odihnă, propunându-ne oferte concrete.

Potrivit Cristinei Hemei, director al agenţiei de turism GhidTur, în acest an, cele mai populare destinaţii alese de moldoveni sunt Bulgaria, Turcia și Grecia.

Bulgaria atrage turiștii prin priveliști frumoase și marea curată.

Majoritatea hotelurilor au plajă proprie, infrastructură bine dezvoltată.

Este locaţia perfectă pentru a merge împreună cu copiii, întrucât aceștia au parte de distracţii, animaţii, spaţii mari de joacă și piscine. Ofertele încep de la 140 de euro pentru o persoană în hotel de 3 stele și ajung până la 252 de euro pentru un hotel de 5 stele.

Turcia, la fel, este în top datorită

Festival folcloric la Străşeni Festivalul folcloric „Cântece pe valea Bâcului” a fost inaugurat de Duminica Mare în satul Tătărești, Strășeni. Evenimentul s-a desfășurat în aer liber și a fost organizat de primăria din localitate, cu concursul Direcției Cultură a Consiliului Raional Strășeni.

La prima ediție a festivalului au participat colectivele de artiști amatori din mai multe localități ale raionului: Vorniceni, Micleușeni, Gălești, Recea, Căpriana, Strășeni, Cojușna, precum și ansamblul de cântece ”Româncuța” din localitatea gazdă etc. În calitate de oaspete a fost invitată formația vocală „Sălcioara” din satul Boșcana, Criuleni.

Cei prezenţi la festival au fost salutaţi de vicepreședintele raionului Strășeni, Sergiu

Nicula, care a remarcat specificul inedit al folclorului din partea locului: cântece și dansuri, datini și obiceiuri etc. care au luat naștere și sunt practicate în principal în bazinul râului Bâc. Prezentarea acestora în public, în forma lor pură, precum și promovarea lor la scară cât mai largă, tocmai constituie scopul respectivului festival, consideră Nicula.

Potrivit primarului din Tătărăști, Constantin Josu, la anul festivalul își va extinde aria de participare, devenind cu timpul unul național, astfel că la edițiile următoare vor fi invitați și artiști din alte raioane, precum și din România.

Prima ediție a festivalului ”Cântece pe valea Bâcului” a purtat numele regretatei Tamara Cortac, una dintre cele mai străduitoare animatoare a activităților artistice din Tătărești și fondatoare a ansamblului de cântece ”Româncuța” din localitate.

Valeria BOTNARU, pentru FLUX

sistemului All inclusive, care este bine implementat și cuprinde o gamă largă de facilităţi: trei mese pe zi, activităţi diverse pe teritoriul hotelului, facilităţi și distracţii pentru copii. Este alegerea potrivită pentru cei care nu mizează pe odihna activă, deoarece în afara teritoriului hotelului nu prea sunt atracţii. Preţurile în regiunea Antaliei variază de la 330 de euro până la 425 de euro de persoană.

Grecia este la mare căutare pentru natura frumoasă și marea azurie.

Este ţara ce trebuie vizitată, unde se pune accentul pe odihna activă și se organizează multe excursii. Dezavantajele sunt că hotelurile de aici nu au un teritoriu mare, infrastructura nu este atât de dezvoltată, lipsesc facilităţile pentru copii, iar pe plajă totul este contra plată. Preţu-

rile încep de la 300 de euro până la 700 de euro de persoană.

Crește simţitor și interesul moldovenilor pentru destinaţiile exotice. Printre cele mai solicitate sunt Egiptul, Emiratele arabe, Tunisia, SriLanka și Maldive. Și aici există, de asemenea, oferte care includ toate serviciile (cazare, mese, zbor, transfer, excursii, asigurare medicală).

Comparativ cu anul precedent, numărul de turiști a crescut semnificativ, a precizat directorul agenţiei GhidTur. Mulţi dintre ei și-au procurat pachetele turistice încă din iarnă, în condiţii foarte avantajoase, conform rezervării în prealabil (Early Booking) - adică preţuri cu până la 35-40% mai mici decât în sezon și disponibilitatea hotelurilor solicitate.

Valeria BOTNARU, pentru FLUX

Capela Sixtină, ”victima propriului succes”. Ce măsuri ia Vaticanul pentru a o proteja de turişti Vaticanul a început, miercuri, 11 iunie, lucrările de schimbare a sistemului de aer condiţionat și de iluminare pentru a proteja Capela Sixtină, unde se află fresce pictate de Michelangelo, de praful, dioxidul de carbon și transpiraţia care se acumulează în interior, în urma invaziei anuale de turiști.

Aproximativ șase milioane de persoane pe an vizitează Capela Sixtină, cu fresce pictate de Michelangelo în secolul al XVI-lea.

Numărul de vizitatori ai capelei palatului papal de la Vatican, unde sunt aleși papii în conclavuri secrete, poate ajunge la 20.000 pe zi în timpul verii. Numărul turiștilor a crescut cu 300% din 1980, când se înregistrau aproximativ 1,5 milioane de vizitatori pe an, conform lui Antonio Paolucci, directorul Muzeelor Vaticane. „Astăzi, Capela Sixtină riscă să devină victima propriului succes. Șase milioane de vizitatori reprezintă o cifră impresionantă, dar periculoasă pentru conservarea corespunzătoare a frescelor. (Invazia turiștilor, n.r.) produce un amestec de praf adus din exterior, transpiraţie și dioxid de carbon, care se acumulează pe suprafaţa frescelor și le poate deteriora în timp”, a declarat Paolucci pentru publicaţia Vaticanului, L’Osservatore Romano.

Miercuri au început lucrările de înlocuire a sistemului de aer condiţionat și de iluminat, care ar trebui finalizate în octombrie.

Frescele pictate de Michelangelo, inaugurate în octombrie 1512 de Papa Iuliu al II-lea, au trecut printr-un proces de restaurare de 14 ani, care s-a încheiat în 1994.

Pe peretele din spatele altarului se află fresca „Judecata din urmă”, pe care Michelangelo a pictat-o separat, în 1533 și 1541.

Antonio Paolucci a afirmat că sistemul actual de aer condiţionat, de reglare a umidităţii, de înlăturare a prafului, filtrare și control al microclimei a fost conceput pentru un număr mult mai mic de vizitatori. În ultimii ani, au existat solicitări de limitare a numărului de turiști care pot vizita capela, iar directorul Muzeelor Vaticane a precizat la un moment dat că acest lucru ar putea deveni o necesitate.

Reglementările actuale ale Muzeelor Vaticane nu prevăd o limitare a numărului de turiști care vizitează zilnic acest obiectiv, deși există un sistem de rezervări și de stat la rând.

Sursa: mediafax.ro

Programe 13 IUNIE 2014

16

Luni IUNIE

17

Marţi IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Argentina - Bosnia și Herţegovina. 11.30 Reporterul de gardă. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Art-club (rus). 13.10 Ora stelelor.

14.10 Festivalul Iei. 15.10, 5.00 Documentar. „Drumeţii”. 15.35 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 16.00 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 16.30 Portrete în timp. Vitalie Malcoci, doctor în studiul artelor, artist plastic. 17.45 Hai la fotbal!

Program de divertisment. 18.40, 21.30, 0.40 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Germania - Portugalia. În pauză: Fan Club.

21.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Iran - Nigeria. În pauză: ȘTIRI (рус). 0.10 Moldovenii de pretutindeni. 0.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014.

Ghana - SUA. În pauză: Fan Club. 3.10 Cultura azi. 3.50 Legendele muzicii. 4.25 Evantai folcloric. 5.30 Natura în obiectiv.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Ghana - SUA. 11.30 Baștina.

Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric. 13.10 Ansamblul de dans „Baștina” la 20 de ani de activitate. 14.10 M. Eminescu „Luceafărul”. Spectacol al Teatrului Republican de Păpuși „Licurici”. 14.45 „Copiii soarelui”. Program distractiv. 15.45 Documentar. „Aventuri la grădina zoologică”. 16.30 Unda Bugeacului. 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 17.45 Hai la fotbal! Program de divertisment. 18.40, 21.30, 0.40 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club.

18.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Belgia - Algeria. În pauză: Fan Club. 21.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Brazilia - Mexic. În pauză: ȘTIRI (рус).

0.10 Documentar. „Euromaxx”. 0.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Rusia - Koreea. În pauză: Fan Club. 3.00 În premieră. 4.25 Film. „LUNA ȘI LACUL” (Italia).

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Forţa destinului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forţa destinului (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Forţa destinului 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Serial: Casa de alături 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshoping 10:20 România, te iubesc! (r) 11:00 Serial: Hawthorne, ep.3 si 4 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4735 15:00 Film: Un negru la Casa Albă (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Lista clienţilor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.1, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Михаил Пореченков в многосерийном фильме „Куприн. Яма” 23:15 „Вечерний Ургант” 23:45 Ночные новости 23:55 „Мясоеды против травоядных” 00:55 „Primele știri” (rus) 01:05 Николай Крючков, Изольда Извицкая в фильме „Поэт” 02:35 „Prima Oră” (R) 04:15 „В наше время” 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:36 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:03 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:42 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:11 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 LIGNE DE DÉMARCATION, UNE BLESSURE FRANÇAISE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 BOULEVARD DU PALAIS 21:00 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 MON BEAU MIROIR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 LE BEAU SERGE 2:36 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 TEMPS PRÉSENT

06:00 Serial: Forţa destinului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spunemi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Forţa destinului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante primul episod 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 043:0 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshoping 10:20 Film: Blestemul din Las Vegas 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4736 15:00 Film: Amintiri șterse 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Arma secretă 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.2, an 2 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Куприн. Яма”. Многосерийный фильм 13:35 „Фазенда” 14:05 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Михаил Пореченков в многосерийном фильме „Куприн. Впотьмах” 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 „Политика” 01:45 Фильм „Первая любовь” 03:00 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:11 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 DIAMBARS, LES GUERRIERS DU FOOT AFRICAIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:44 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 MAIS QUI A TUÉ PAMELA ROSE ? 20:59 LA TÉLÉFORMATION 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TRAUMA 22:46 TRAUMA 23:30 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:50 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 ARTISANS DU CHANGEMENT

18

Miercuri IUNIE

13 19

FLUX Joi IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15, 0.10 Unda Bugeacului. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 9.45 Campionatul Mondial de Fotbal 2014.

Rusia - Koreea. 11.30 Natura în obiectiv. 12.00 Cultura azi.

12.40 Tezaur. 13.10 Teodor Zgureanu la 75 de ani. Serată de creaţie. 14.10 Film. „LUNA ȘI LACUL” (Italia). 15.40 Ziua Mondială a Refugiaţilor. 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Свiтанок.

17.45 Hai la fotbal! Program de divertisment. 18.40, 21.30, 0.40 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Australia - Olanda. În pauză: Fan Club. 21.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Spania - Chile. În pauză: ȘTIRI (рус).

0.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Camerun - Croaţia. În pauză: Fan Club. 3.00 Avangaraj. 4.25 Concert pentru vioară și orchestră. 5.15 Documentar. „Povestea vieţii mele.

Mikis Theodorakis”.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15, 0.10 Свiтанок. 6.45 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 9.45 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Camerun - Croaţia. 11.30 Documentar. „Euromaxx”. 12.00 O seară în familie. 13.10 Teodor Zgureanu la 75 de ani. Serată de creaţie. 14.10 Film. „MOARA”. („TelefilmChișinău”). 15.20 Erudit-cafe. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Sub același cer. 17.45 Hai la fotbal! Program de divertisment. 18.30 Super-loto „5” din „35”. 18.35 2014 – Anul Dumitru Matcovschi.

18.40, 21.30, 0.40 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Columbia - Coasta de Fildeș. În pauză: Fan Club. 21.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Uruguay - Anglia. În pauză: ȘTIRI (рус). 0.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014.

Japonia - Grecia. În pauză: Fan Club. 3.00 Știinţă și inovare.

3.30 În ritm de dans. 4.25 Documentar. „Revenirea maestrului”.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 043:0 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshoping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Amintiri șterse (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 Promotor (r) 14:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4737 15:15 Film: Colierul de turcoaze 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Refugiu pentru viaţă 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Jane si Maura: Detectivi in Boston, ep.3, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Куприн. Впотьмах”. Многосерийный фильм 14:15 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35„Время” 22:10 Премьера. Михаил Пореченков в многосерийном фильме„Куприн. Впотьмах” 00:05„Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 Премьера. „Бои без правил” 01:45 Александр Збруев в фильме „Победитель” 03:20 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:42 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:11 ÉPICERIE FINE 13:37 L’HISTOIRE SECRÈTE DES COUPES DU MONDE DE FOOTBALL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 LA TORTUE SUR LE DOS 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:42 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 COMME UN AIR D’AUTOROUTE 21:01 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 23:44 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 L’HEURE DU SECRET 1:43 L’HEURE DU SECRET 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 ARTISANS DU CHANGEMENT

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 043:0 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshoping 10:20 Serial: Tânăr și nelinistit (r) 10:45 Film: Colierul de turcoaze (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4738 15:00 Film: Autostrada destinelor 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Punct de impact 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Jane si Maura: Detectivi in Boston, ep.4, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Куприн. Впотьмах”. Многосерийный фильм 14:15 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50„Давай поженимся!”

19:55„Пусть говорят” 21:00„Primele știri” (rom) 21:35„Время” 22:10 Премьера. Михаил Пореченков в многосерийном фильме „Куприн. Поединок” 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 „На ночь глядя” 01:40 Фильм „Хлеб и розы” 03:10 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DESTINATION WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:11 RICARDO 13:38 FROM MONTRÉAL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MAUVAIS KARMA 15:31 MAUVAIS KARMA 16:00 MAUVAIS KARMA 16:44 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’HEURE DU SECRET 20:13 L’HEURE DU SECRET 21:00 ACOUSTIC 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 48 HEURES PAR JOUR 23:24 TAUREAU TAUREAU 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:03 LES SECRETS DE LA SELEÇÃO 2:53 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 ARTISANS DU CHANGEMENT

14

FLUX 20

Programe 13 IUNIE 2014

Vineri

21

IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.00 - ȘTIRI. 6.15, 0.10 Sub același cer. 6.45 Documentar. „Viaţa noastră privată pe web”. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 9.45 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Japonia - Grecia. 11.30 Prin muzică în Europa. 12.30 Dor. Program muzical. 13.10 Documentar. „Euromaxx”. 13.40 Film. „36 QUAI DE ORFERES” (Franţa). 15.30 Ring Star. 16.30 Stil nou.

17.45 Hai la fotbal! Program de divertisment. 18.40, 21.30, 0.40 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Italia - Costa Rica. În pauză: Fan Club.

21.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014.

Elveţia - Franţa. În pauză: ȘTIRI (рус). 0.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Honduras - Ecuador. În pauză: Fan Club. 3.05 Teodor Zgureanu la 75 de ani. Serată de creaţie. 4.25 Documentar. „Parcul Guanmingyuan”.

Sâmbătă IUNIE

6.05, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Xinjant”. 7.10 Film. „36 QUAI DE ORFERES” (Franţa). 9.00 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.00 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Honduras - Ecuador. 11.40 Știri pozitive. 12.00 Magazinul copiilor. 12.30 Casa mea. 13.00 Stil nou.

13.30, 14.35 „Noi suntem de la Fălești”. Spectacol muzical. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 În ritm de dans. 17.00 ȘTIRI (рус).

17.15 Erudit-cafe. Concurs. 17.45 Dialog social. 18.05 Hai la fotbal!

Program de divertisment. 18.40, 21.30, 0.40 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Argentina - Iran. În pauză: Fan Club. 21.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Germania - Ghana. În pauză: ȘTIRI (рус). 0.10 Portrete în timp. 0.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Nigeria - Bosnia și Herţegovina. În pauză: Fan Club.

3.05 Teodor Zgureanu la 75 de ani. Serată de creaţie. 4.25 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 043:0 Serial: Lara (r)

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soţ de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshoping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Autostrada destinelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Film: Flirt la 40 de ani 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Mereu în offside 23:00 Film: Acuzaţia 01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshoping 10:15 Serial: Maeștrii iluzionismului, ep.9, an 1 11:00 Promotor 11:30 Film: Flirt la 40 de ani (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:15 Teleshoping 13:30 Serviţi, vă rog! (prima ediţie) (r) 15:15 Film: Un Simplu 17:00 Film: Allan Quatermain și misterul orașului de aur 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Saga amurg: zori de zi, partea I 23:15 Film: Încredere 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:15 Film: Încredere (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Куприн. Поединок”. Многосерийный фильм 14:15 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Жди меня” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. Михаил Пореченков в многосерийном фильме „Куприн. Поединок” 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Точь-вточь” 02:50 Кевин Костнер в триллере „Месть” 04:45 Николай Караченцов, Эммануил Виторган в фильме „Пока безумствует мечта”

06:00 Новости 06:10 Татьяна Доронина в музыкальной комедии „Чудный характер” 07:40 Фильм „Один дома 4” 09:05 „Играй, гармонь любимая!” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Галина Старовойтова. Последние 24 часа” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Идеальный ремонт” 13:00 Ирина Рахманова, Евгений Князев в фильме „Блиндаж” 16:35 „Элина Быстрицкая. Звезда эпохи” 17:35 Элина Быстрицкая, Сергей Бондарчук в фильме „Неоконченная повесть” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Фильм „Неоконченная повесть”. Продолжение 19:25 „Две звезды” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:25 „Вечерний Ургант” 00:20 „Цой - „Кино” 01:10 Эдриан Броуди, Оуэн Уилсон в фильме „Поезд на Дарджилинг” 02:35 Сергей Гармаш, Екатерина Попова, Георгий Жженов в фильме „Иван Великий” 04:10 Музыкальная комедия „Вакансия” 05:20 „В наше время”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEKEND 11:31 NEC PLUS ULTRA 11:57 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 13:38 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 L’HEURE DU SECRET 15:45 L’HEURE DU SECRET 16:44 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BOULEVARD DU PALAIS 23:29 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:55 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 1:53 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 2:53 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 ARTISANS DU CHANGEMENT

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

7.00-11.40, 12.10-16.45, 19.25, 2.05-6.45 Seriale.

11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 1.05 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:30 HELVETICUS 11:34 ARTZOOKA ! 12:02 7 JOURS SUR LA PLANETE 12:29 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:05 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 DÎNER À LA FERME 4 17:00 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA FÊTE DE LA MUSIQUE 1:31 LE JOURNAL DE LA RTS 1:58 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 2:16 L’INVITÉ 2:28 NICOLAS LE FLOCH 4:00 TV5MONDE LE JOURNAL

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

22

Duminică IUNIE

6.05, 0.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Plăcerea din farfurie”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.05 Portrete în timp. 8.40 Dialog social. 9.00 Profil de savant. 9.15 Tezaur. 9.30 Documentar. „Colecţia design”. 10.00 Ring Star. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 11.50 La noi în sat. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Gala Premiilor Anului Literar 2013. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Nigeria - Bosnia și Herţegovina. 16.35, 3.00 World stories - lumea în reportaje. 17.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Hai la fotbal! Program de divertisment.

18.30 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 18.40, 21.30, 0.40 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Belgia - Rusia. În pauză: Fan Club. 21.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Koreea - Algeria. În pauză: ȘTIRI (рус). 0.10 Erudit-cafe. 0.50 Campionatul Mondial de fotbal 2014. SUA - Portugalia. În pauză: Fan Club. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 În ritm de dans.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshoping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soţ de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Serial: Legături riscante (r) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 Serial: Lara (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshoping 10:15 Serial: Maeștrii iluzionismului, ep.10, an 1 11:15 Film: Un Simplu (r) 13:00 Știrile PROTV 13:15 Teleshoping 13:30 Serviţi, vă rog! (r) 15:00 Film: Allan Quatermain și misterul orașului de aur (r) 17:00 Film: Scandal în cartierul chinezesc 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Aurul negru 23:15 Film: Triunghiul 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Film: Aurul negru (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 „Трудная дочь маршала Тимошенко” 07:00 Александр Михайлов, Ирина Купченко, Екатерина Васильева в фильме „Домой!” 08:35 „Служу Отчизне!”

09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „Сборная России. Билет в Бразилию” 13:15 День памяти и скорби. „Война и мифы” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 „Война и мифы”. Продолжение 18:00 Новости (с субтитрами) 18:15 „Война и мифы”. Окончание 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:35 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 01:45 „Легенды „Ретро FM” 03:45 „В наше время” 7.00, 19.00, 4.30 Reporter. 7.25 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 8.20, 18.45, 0.20, 4.50 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping.

9.30-13.30, 13.45-18.45, 19.25-0.20 Seriale.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES NOUVEAUX JOURNALISTES 6:24 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:28 WARI 7:56 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:29 HELVETICUS 11:33 TACTIK 12:01 RIDING ZONE 13:07 FLASH INFO 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:31 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:38 NUS & CULOTTÉS 20:33 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’EFFRONTÉE 23:32 LA FAVEUR DES MOINEAUX 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 48 HEURES PAR JOUR 2:34 LES CARNETS DE JULIE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 KIOSQU

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

13-21 iunie Berbec Ești îndeajuns de bun(ă) în arta conversaţiei pentru a ști că cel mai bun mod de a obţine rezultate este să pui cât mai multe întrebări. Vei avea ceva dificultăţi financiare și asta te va face un pic irascibil(ă).

Taur Vei fi foarte receptiv(ă) la lucrurile din jurul tău, fapt ce te va face să reflectezi la diverse lucruri. Vei fi un pic visător(re). Vei avea parte de niște sentimente pe care nu le-ai mai trăit de mult timp.

Gemeni Ai șanse să te îndrăgostești și asta îţi priește. Trebuie să te aduni, să iei lucrurile încet și să-ţi folosești mai mult mintea decât inima. Îţi poţi lăsa sentimentele libere și o să ai un weekend excelent.

Rac Acasă se întâmpla lucruri care îţi distrag atenţia. Vei fi un pic anxios(ă) cu privire la un document oficial. Un film, o masă în oraș, o petrecere sau poate o piscină este o idee foarte bună să îi dai curs.

Leu Începutul de săptămână o să te găsească într-o stare foarte bună. Dacă ai o întâlnire, aceasta o să meargă foarte bine și o să simţi că orice dorinţă îţi este îndeplinită. Dedică-i mai mult timp persoanei iubite.

Fecioara Ai grijă la cumpărăturile făcute din impuls. Curiozitatea te duce la unele căutări intelectuale care te vor face să realizezi o serie de lucruri interesante despre tine. Vei avea parte de niște interacţiuni nu prea plăcute cu familia.

Balanţă Frumuseţe, romantism, flirt, prieteni – toate acestea își fac simţită prezenţa în prima zi a săptămânii. Ești foarte interesat(ă) de ceea ce se întâmpla la locul de muncă și de contul tău bancar.

Scorpion Poţi să vezi mai multe aspecte ale problemelor pe care le ai, mai ales la începutul săptămânii. Îţi dorești o cafea sau un ceai? Ești îndrăgostit(ă) sau vrei doar să îţi faci noi prieteni?

Cam așa îţi analizezi dorinţele!

Săgetător Ai parte de o perioadă mai puţin intersantă, deoarece evenimentele par a se desfășura ca o simfonie: enigmatic, emoţional. Spre sfârșitul săptămânii te vei simţi mai fericită ca niciodată.

Capricorn Ești ca un fel de stea care luminează puternic! Îţi este foarte greu să domini lucrurile ce se întâmplă, dar ce ar fi dacă ţi-ai propune să reușești câteva obiective mai realiste? Sau să îţi ajustezi obiectivele pe care deja le ai?

Vărsător Gândurile care te domină și care îţi umplu mintea sunt cele pe care nu le-ai discutat niciodată cu o persoană străină. Prietenii îţi demonstrează din nou cât de important(ă) ești pentru ei.

Peşti Te simţi îngrijorat(ă) din cauza unor lucruri pe care nimeni nu le știe sau nu le înţelege, în special acele lucruri care au legătură cu partea materială sau bani pe care ai putea să îi împrumuţi. Norocul este de partea ta.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 662 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse 13 IUNIE 2014

Florile de tei şi puterile lor vindecătoare Florile de tei și ceaiul obţinut din acestea au numeroase virtuţi terapeutice care pot ajuta la ameliorarea a numeroase probleme de sănătate.

Florile de tei au în compoziţie un anumit tip de zahăr (care deosebește acest ceai de restul prin dulceaţa sa naturală), acid galic și catecol, precum și ulei esenţial numit farnesol, care conferă plantelor proprietăţi neurosedative și antispastice, reducând inflamaţiile de la nivelul aparatului respirator și fiind astfel de mare ajutor celor care suferă de viroze sau răceli.

Datorită substanţelor active din plantă, ceaiul de tei este folosit ca sedativ ușor și este recomandat să fie băut cu 30 de minute înainte de culcare, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu tulburări de somn și stări de nervozitate și anxietate.

Ceaiul de tei ajută la ameliorarea migrenelor și promovează o digestie sănătoasă, atunci când este asociat cu ceaiul de mușeţel sau de mentă, tratează constipaţia și diareea și previne deterioarea celulară, graţie flavonoidelor cu rol de protecţie împotriva radicalilor liberi, care sunt principalii factori în apariţia bolilor grave.

Ceaiul de tei amestecat cu bicarbonat de sodiu este folosit și la gargară, pentru tratamentul inflamaţiilor amigdalelor și în caz de tuse convulsivă. În cosmetică, florile de tei sunt folosite în combinaţie cu florile de albăstrele pentru comprese împotriva cearcănelor și ca remediu pentru ochii obosiţi și umflaţi. În plus, florile de tei măcinate amestecate cu lapte și ovăz constituie o excelentă mască de faţă cu proprietăţi de revigorare și hidratare a tenului tern, palid, lipsit de strălucire.

Ceaiul de tei este indicat și în curele de slăbire deoarece are efect diuretic și ajută la eliminarea retenţiei de apă din organism, crește ușor temperatura corpului și ne ajută să transpirăm mai mult, scăpându-ne în acest mod de toxinele din corp.

Csid.ro

15

FLUX

STUDIU

Limba umană poate să detecteze un al şaselea gust Limba umană poate să detecteze un al șaselea gust, supranumit „gustul carbohidraţilor”, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii din Noua Zeelandă.

Oamenii de știinţă au descoperit că limba umană, capabilă să facă distincţia între gusturile dulce, amar, sărat, acru și umami, poate să detecteze și „gustul carbohidraţilor”, acele nutrimente care se descompun în zaharuri și asigură principala sursă de energie a organismului, informează huffingtonpost.com.

Studii anterioare au arătat că anumite rozătoare pot să facă diferenţa între glucide cu densităţi diferite, în timp ce alte rozătoare pot să diferenţieze soluţiile de carbohidraţi de soluţiile cu proteine, chiar și atunci când și-au pierdut capacitatea de a detecta gustul dulce. O abilitate similară a fost detectată și la oameni, iar câteva studii au arătat că atleţii care au carbohidraţi în gură în timpul unor probe sportive obţin rezultate sportive mai bune.

Mecanismele din spatele acestui fenomen erau până de curând necunoscute. În noul studiu, publicat în revista Appetite, cercetătorii au cerut participanţilor să strângă un senzor între degetul arătător și degetul mare atunci când le erau arătate o serie de imagini. În același timp, participanţii, împărţiţi în trei grupuri, ţineau în gură trei tipuri de fluide.

Primele două tipuri conţineau îndulcitori artificiali - cu același gust -, însă doar unul dintre ele conţinea carbohidraţi. Voluntarilor din cel de-al treilea grup, de control, le-a fost oferită o soluţie care nu conţinea nici îndulcitori, nici carbohidraţi.

Atunci când s-a folosit soluţia cu carbohidraţi, cercetătorii au remarcat o creștere cu 30% a activităţii în zonele cerebrale care controlează mișcarea și vederea.

MODĂ

A sosit vremea pantalonilor scurţi!

Mult timp pantalonii scurţi au fost considerați o adevărată provocare. Pe cât de practici și de versatili sunt ei, pe atât de delicaţi se dovedesc atunci când trebuie să îi porţi.

Sezonul estival a fost inaugurat oficial, prin urmare este și momentul oportun pentru a scoate la plimbare cea mai nouă pereche de pantaloni scurţi.

Tendinţele verii 2014 promit să îţi transforme orice apariţie întruna extrem de hot, atât timp cât alegi modelul perfect siluetei tale. În mod aproape previzibil, chiar și în această categorie vestimentară avem de-a face cu extremele. Asta pentru că, pe de o parte, vei găsi modele de pantaloni scurţi, chiar foarte scurţi, iar pe de alta, există varianta pantalonilor tip culottes, a bermudelor și a fustelor-pantalon, care acoperă mare parte din corp, însă se pliază perfect pe ţinutele lejere de sezon. Într-un sezon în care denimul

este la supremaţie, cea mai firească alegere pare a fi o pereche de shorts din blugi. Cele mai cool modele sunt cele cu iz retro: cu talia înaltă, suflecați și destul de mulaţi pe corp, sunt item-ul esenţial al zilelor toride de vară.

Dacă varianta mulată nu îţi este pe plac sau ţi se pare prea mult, atunci poţi alege o pereche de pantaloni scurţi din mătase de exemplu. Inspiraţi din zona lenjeriei intime, fluizi și răcoroși totodată, sunt perfecţi pentru ieșirile tale de weekend. Poţi alege

chiar un model cu detalii aplicate din dantelă, sunt foarte bine apreciaţi, cu atât mai mult cu cât încă traversăm o perioadă dominată și de inspiraţia „homewear”.

Din cea de-a doua categorie, a pantalonilor scurţi și cu o lungime medie, până la genunchi sau chiar depășindu-i, o adevărată vedetă a sezonului este mixul perfect între pantalonul lung și cel scurt.

Ideal pentru cele care preferă lejeritatea unui „hibrid” adaptat ingenios tendinţelor actuale.

One.ro

Cercetătorii neozeelandezi consideră că această reacţie este determinată de gură, care informează creierul despre această energie adiţională care pătrunde în organism sub forma carbohidraţilor. Acest studiu explică motivul pentru care produsele dietetice sunt adeseori considerate nesatisfăcătoare și motivul pentru care băuturile carbogazoase par să îi învioreze imediat pe atleţi - chiar înainte ca organismul lor să aibă timp să transforme carbohidraţii în energie.

Viitoarele descoperiri despre mecanismele din spatele acestui „gust al carbohidraţilor” ar putea duce, potrivit autorilor studiului, la obţinerea unor produse alimentare artificial îndulcite, care vor fi „la fel de satisfăcătoare din punct de vedere hedonistic ca și produsele originale”.

Mediafax.ro

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL Sandale de vară: ce modele porţi?

Sandalele pe care le porţi vara aceasta trebuie să fie superconfortabile și să se potrivească ţinutelor tale. Iată câteva modele pe care să le porţi în vara aceasta.

Pentru că se apropie zilele caniculare, ai clar mare nevoie de sandale în care să te simţi confortabil.

Alege sandale cu talpă ortopedică, cu platformă sau chiar cu tocuri ameţitoare, dacă te simţi suficient de curajoasă să înfrunţi astfel asfaltul fierbinte.

Asigură-te că ai o pedichiură impecabilă (în culori vesele) și ești pregătită pentru vară.

Alege sandale în culori electrice, pastel ori neutre, cu printuri speciale, aplicaţii metalice ori texturi strălucitoare și poartă-le la evenimente speciale, în weekend ori la birou.

Sandalele cu platformă sunt mai confortabile decât cele cu talpa extrem de subţire.

Glamourmagazine.ro

PERFECT PENTRU VARĂ:

Trucuri pentru a obţine o locuinţă răcoroasă Secretul pentru a avea o locuinţă răcoroasă sau călduroasă constă în paleta cromatică aleasă.

Dacă atunci când dorești să obţii un spaţiu călduros și primitor trebuie să folosești culori de pământ și tonuri de auriu, în cazul unei locuinţe răcoroase, trebuie să utilizezi culori precum bleumarin, cappuccino, cafeniu, grej, tonuri de gri și alb.

Alăturându-le, vei avea o locuinţă în care domină o senzaţie de răcoare.

Imprimeurile sunt un alt element de care trebuie să ţii cont, în cazul în care îţi dorești o locuinţă răcoroasă.

Astfel, îţi recomandăm să folosești imprimeuri bicolore, compuse dintr-o culoare des-

chisă și una închisă, pentru a accentua compoziţia. Utilizează imprimeuri cu motive geometrice: cele cu chevron (zig-zag) sau în dungi sunt cele mai la îndemână. Înviorează spaţiul, decorându-l cu plante și flori proaspăt tăiate. Acestea vor fi elementele care vor echilibra senzaţia de rece. În ceea ce privește accesoriile decorative, folosește corpuri de iluminat metalice; metalul este materialul perfect pe care trebuie să îl folosești într-un asemenea spaţiu. De asemenea,

folosește obiecte-decoraţiuni din ceramică; pot fi sfeșnice, statuete, vaze.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește mobilierul, forma acestuia este importantă.

Alege câteva piese de mobi-

lier cu linii curbe subtile, care să accentueze liniile drepte predominante ale restului încăperii. Astfel, poţi alege o canapea, fotolii, scaune sau pufuri cu linii curbe.

Condo.kudika.ro

FLUX

16

Interviu 13 IUNIE 2014

"Vreau să tind spre perfecţiune" Interviu cu Dumitru Ochievschi, tânărul care reușește să surprindă și să creeze emoţii deosebite prin intermediul fotografiei. O persoană tenace, care depune suflet în tot ceea ce își propune să realizeze.

- Dumitru, cum ţi-ai început activitatea de fotograf?

- Încă de la început vroiam să fac web design și colaje surealiste, iar pentru asta aveam nevoie periodic de fotografii de bună calitate. Numi puteam permite să le cumpăr de pe stocuri și am hotărât să-mi fac singur fotografiile de care aveam nevoie. De fapt, nu intenţionam să ajung fotograf profesionist. Comenzile au început să vină de la diferite persoane, iar pe primele dintre acestea chiar le-am refuzat.

Apoi, când am prins gustul acestei profesii, a început să-mi placă. Mi-a plăcut întotdeauna să desenez, dar niciodată nu am putut realiza portrete. Fotografia a fost o binecuvântare în acest sens.

- Din lucrările căror fotografi cunoscuţi te inspiri cel mai mult?

- Am mai mulţi fotografi preferaţi care îmi provoacă niște sentimente aparte. Printre primii au fost Jill Greenberg și Oleg Oprisco. Ceea ce apreciez la Jill este diversitatea.

Ea fotografiază aproape orice și

o face din punct de vedere tehnic impecabil. Cât despre Oleg Oprisco pot spune că impresionează prin romantismul aproape exagerat și cromatică. El creează în fiecare fotografie o atmosferă inedită.

- Ce reprezintă pentru tine fotografia? Este o pasiune sau un job?

- Fotografia are un rol important pentru mine, pentru că îmi realizez astfel dorinţa de a transmite cât mai multe sentimente celor care o privesc. Este un mod de a vedea și a arăta lucruri mici printre lucruri mari, locuri perfecte într-o lume imperfectă, frumosul în urât. Și nu în ultimul rând, este o pasiune care îmi permite să fiu independent pe plan financiar.

- Ce gen de fotografii obișnuiești să realizezi?

- Mereu mi-a plăcut și am făcut fotografii artistice din pasiune.

Pentru job, realizez fotografii comerciale. Însă fie că este vorba de portrete, familii, nunţi, natură sau

interior, în toate depun suflet, pentru ca mai apoi munca mea să fie apreciată.

- Există ceva anume care te inspiră atunci când fotografiezi?

- Sentimentele, schimbările, comportamentul oamenilor și felul lor de a fi îmi insuflă anumite idei, stări. Dacă ești sensibil la lumea care te înconjoară, începi să-ţi pui întrebări și atunci apare necesitatea de a spune ceva, de a transmite un gând prin intermediul fotografiei. Mă poate inspira chiar și o persoană care plânge sau care citește într-o bibliotecă, de exemplu.

- Lucrările tale au fost vernisate la mai multe expoziţii. Cum au fost apreciate?

- O expoziţie a avut loc în incinta Bibliotecii Ștefan cel Mare și alta la Casa Naţionalităţilor. Mi-a făcut plăcere să văd că cei prezenţi acolo au rămas impresionaţi de lucrările mele. Au fost niște expoziţii discrete la care însă mi-am făcut mulţi prieteni noi, am acumulat experienţe și amintiri frumoase.

- Care a fost cel mai amuzant moment din timpul unei sesiuni foto?

- La o ședinţă foto, un băiat s-a aplecat brusc pentru a-și prinde iubita care cădea spre el, moment în care și-a rupt sacoul și pantalonii, pentru că purta un costum cam mic. A fost și penibil, și amuzant.

Eram departe de oraș și nu reușisem să facem nicio poză, dar am fost nevoiţi să ne întoarcem.

- Ce planuri ai pentru viitor?

- Vreau să tind spre perfecţiune.

Pentru că fotografia nu are limite.

De asemenea, vreau să încerc domeniul fotojurnalismului, să realizez fotografii în zone de conflict, să călătoresc, ca să văd lumea așa cum este și să o simt pe pielea mea.

- Îţi doresc succes, multă inspiraţie și realizarea tuturor planurilor.

- Mulţumesc.

Valeria BOTNARU, pentru FLUX

Pictori moldoveni la Budapesta Ambasada Ungariei în Republica Moldova a organizat o expoziţie a cunoscuţilor pictori din Republica Moldova, Dmitrie Peicev și Tatiana Frunze. Vernisajul expoziţiei a avut loc ieri la Budapesta (Ungaria), în sala de expoziţii Andrássy a Societăţii Artiștilor Plastici și decoratori din Ungaria.

Aceasta se va desfășura până la data de 18 iulie.

Evenimentul dat este organizat sub patronajul unor înalţi demnitari din Ungaria - Zsolt Németh, secretar de stat pentru Parlament la Ministerul de Externe, János Halász, secretar de stat pentru Cultură la Ministerul Resurselor Umane, Géza Szőcs, reprezentantul premierului Ungariei pentru Afaceri Culturale Generale.

Republica Moldova este reprezentată de ministrul Culturii, Monica Babuc, și președintele Comisiei parlamentare pentru Cultură, Edu-

caţie, Cercetare, Tineret, Sport și Mass-Media, Chiril Lucinschi.

Sponsori și parteneri oficiali ai evenimentului sunt Fondul Naţional pentru Cultură din Ungaria, secretarul de Stat pentru Cultură la Ministerul Resurselor Umane din Ungaria, Societatea Artiștilor Plastici și decoratori din Ungaria, Ambasada Ungariei în Republica Moldova, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, președintele Comisiei pentru Cultură, Educaţie, Cercetare, Tineret, Sport și Mass-Media a Parlamentului Republicii Moldova, I.M. „RIHPANGALFARMA” SRL, Bostavan Winary. În comunicatul remis de Ambasada Ungariei se menţionează că Bostavan Winary este unul din liderii pe piaţa vinicolă din Republica Moldova în producerea și exportul vinurilor de calitate.

Vinăria posedă podgorii amplasate în microzonele Etulia și Onești, care ocupă o suprafaţă totală de 850 ha. Datorită calităţii vinului, astăzi Bostavan este un brand cu notorietate, remarcat în peste 25 de ţări ale lumii.

Valeria BOTNARU, pentru FLUX