Ziarul Flux, Ed. 9 (982)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 13 martie 2015 8 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 13.03.2015

Cuv. Vasile Mărturisitorul. =Cuv. Casian Romanul și Gherman din Dobrogea

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Democrat înseamnă cineva care vrea să înalţe poporul pe umerii săi, nu cineva care vrea să se înalţe el pe umerii poporului.

1 EURO..............................21.0686 1 Dolar american ............. 19.0675 1 Leu românesc ................. 4.7399 1 Rublă rusească ............... 0.3101 Timpul probabil: 13.03.2015

14.03.2015

Noros,

Noros, -1 8 0C

Nicolae Iorga -1 6 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

PAGINA

POLITIC

De ce tocmai acum l-a pălit pe Filat dorul de reforma puterii locale?

4

PAGINA

ECONOMIC

De ce nu vom şti niciodată adevărul despre jaful din sistemul bancar?

6

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 9 (982)

ABONAREA 2015

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Ştanski, dispusă să refacă „podurile” dintre cele două maluri ale Nistrului

„Mătura nouă” şi curăţenia din MAI

3

EDI|IA DE VINERI

PAGINA

EXTERNE

Ieri, la Chișinău a avut loc prima întrevedere din acest an a reprezentanţilor politici în reglementarea transnistreană, de la Chișinău și Tiraspol, Victor Osipov și Nina Ștanski. În cadrul întâlnirii, care a avut loc la sediul Misiunii OSCE, au fost puse în discuţie perspectivele procesului de reglementare a conflictului transnistrean, dar și alte subiecte de interes major pentru populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului. Victor Osipov a reiterat intenţia Guvernului de a da un impuls pozitiv tuturor formatelor de dialog și a subliniat importanţa reluării negocierilor în cadrul formatului „5+2” și activizarea grupurilor de lucru sectoriale.

Victor Osipov a menţionat că este necesar să se renunţe la acţiunile contraproductive, iar efortul participanţilor la proces să fie îndreptat spre rezolvarea problemelor care afectează populaţia, agenţii economici și comunităţile locale. „A fost o întâlnire importantă, o experienţă interesantă, deși nu neapărat simplă. Este o oportunitate

pentru a reevalua relaţiile de până acum. Ne-am propus să renunţăm la o serie de pași care s-au făcut și care au dus la complicarea acestor relaţii”, a declarat oficialul.

Reprezentantul politic al Tiraspolului, Nina Ștanski, a declarat după întrevederea cu vicepremierul Victor Osipov că părţile sunt gata să „refacă podurile de legătură dintre cele două maluri ale Nistrului”, având în vedere reluarea activităţii grupuri-

Iurie Roşca despre jocurile geopolitice şi interesul naţional XXX

Şeful Comisiei Europene vrea o armată proprie pentru UE

lor sectoriale de experţi dintre cele două părţi.

Pe data de 20 martie urmează să aibă loc o reuniune a coordonatorilor grupurilor de lucru, cu participarea reprezentanţilor politici. În cadrul ședinţei vor fi organizate și câteva sesiuni speciale pe domeniile de interes major. Potrivit Ninei Ștanski, se vor reuni, în primul rând, experţii din grupurile privind transportul, apoi experţii din domeniul economic.

(citiţi pag. 2)

Amânarea alegerilor – grija pentru reforme ori teama de înfrângere? Șeful PLDM, Vladimir Filat, a declarat recent că alegerile locale ar putea fi amânate până după 25 octombrie, data limită la care acestea ar trebui organizate, conform prevederilor legale. Amânarea ar putea avea loc în cazul în care aleșii ar da dovadă de voinţă politică pentru a realiza reforma administrativ-teritorială, a mai precizat el.

Continuare în pag. 3

Reprezentanţii politici au discutat, de asemenea, posibilitatea organizării în timpul apropiat a unei întâlniri dintre prim-ministrul Republicii Moldova, Chiril Gaburici, și liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk.

Ultima întrevedere a reprezentanţilor politici ai Chișinăului și Tiraspolului, respectiv Eugen Carpov și Nina Ștanski, a avut loc în septembrie 2014.

FLUX

Jean Parvulesco şi România Grupurile geopolitice ale Armatei Roşii Prima mea întâlnire cu numele lui Jean Parvulesco datează din 1974, când eram obiectul atenţiei acelorași judecători care, în cadrul unei anchete politice din Italia, se interesau și de acest misterios român domiciliat la Paris.

Vânătorii de vrăjitoare erau cam îngrijoraţi de faptul că Jean Parvulesco chema la pregătire pentru Endkampful (adică pentru „lupta finală”), un cuvânt care, în ortografierea lor, devenea endekampf (1).

După anchetatori, românul ar fi vrut să realizeze, împreună cu un grup de italieni, un acord fondat pe două puncte. Citez textual: „a) adeziunea la politica de luptă internaţională contra bipolarismului ruso-american din perspectiva „Marii Europe”, de la Atlantic la Urali; b) contacte cu forţele gaullismului și neutralismului eurasiatic care își propuneau această linie internaţionalistă” (2).

Continuare în pag. 5

FLUX

2

Actual

13 MARTIE 2015

Iurie Roşca despre jocurile geopolitice şi interesul naţional Agenţia de presă „NovostiAzerbaidjan” a publicat recent un interviu cu jurnalistul și politicianul Iurie Roșca, în care acesta s-a referit la confruntarea dintre Occident și Rusia, menţionând că după destrămarea URSS, elitele occidentale nu au abandonat pentru niciun minut ideea unui control absolut asupra ţărilor apărute pe ruinele fostului imperiu, reușind să impună acestora propriile modele politice, economice și sociale. În acest conflict, mai important decât calculele pur economice este războiul spiritual și religios, consideră Roșca. Iar esenţa acestei agresiuni nu se schimbă, indiferent dacă oamenii din ţările noastre înţeleg sau nu ce se întâmplă. „Pur și simplu, pentru a înţelege esenţa acestei lupte metaistorice este nevoie să pătrundem sensul vremurilor. Iar pentru asta nu este suficientă doar o analiză eminamente pragmatică și superficială. O citire a evenimentelor în stil atât comunist, cât și liberal, nu face decât să zădărnicească înţelegerea fundamentală a ceea ce se întâmplă.

Calea cunoașterii presupune revenirea la Tradiţie și la religie.

Iar pentru asta este necesară renunţarea la religia „drepturilor omului” și a „corectitudinii politice”, debarasarea de cultura de

masă și de tiparele propagandistice ale centrelor de influenţă occidentale”, a explicat politicianul. „- Cum credeţi, este posibilă „extinderea” conflictului ucrainean și în alte ţări, în special în cele din Caucazul de Sud sau Moldova?

- E posibil. Iar în cazul Moldovei, dat fiind faptul că are frontieră comună cu Ucraina, probabilitatea este destul de mare. Logica evenimentelor arată că ideea obsesivă a Occidentului de a-și împinge spre Răsărit structurile sale geopolitice, care sunt UE și NATO, va persista. Moldova și Ucraina, având guvernări-marionete dirijate de la Washington și Bruxelles, deja au semnat și au ratificat acorduri de asociere cu UE. Iar președintele Ucrainei, Poroșenko, ca și colegul său moldovean, Timofti, nu obosesc să insiste asupra necesităţii aderării la NATO, pentru a rezista în faţa „pericolului rusesc”. În acest caz este evident faptul că Rusia nu-și poate permite luxul să stea la o parte. Astfel, în cadrul acestui război total uneori este suficientă aplicarea unor presiuni de ordin economic, politic sau diplomatic. Însă oricând s-ar putea întâmpla ca și în cazul Moldovei să se recurgă la metode militare. Asta cu atât mai mult cu cât „conflictul îngheţat” din Transnistria, regiune ce s-a pomenit la ora actuală izo-

lată din ambele părţi de aliaţii de la Kiev și de la Chișinău, s-ar putea „dezgheţa” și transforma în unul fierbinte în orice moment.

- Mulţi experţi sunt de părere că situaţia din jurul Ucrainei poate să conducă la o conflagraţie globală. Cum estimaţi dumneavoastră această situaţie?

- Din păcate, nimeni nu poate să excludă un asemenea scenariu.

Unicul factor ce descurajează părţile aflate în conflict este pericolul real al unei distrugeri reciproce totale. Cu alte cuvinte, într-un asemenea caz „sfârșitul istoriei” nu mai apare ca o figură de stil.

- Azerbaidjanul și Moldova sunt ţări membre ale GUAM. Toate ţările GUAM, cu excepţia Azerbaidjanului, au semnat un Acord de asociere. Cum ar putea acest fapt să influenţeze asupra relaţiilor Azerbaidjanului cu ţările respective?

- Cel mai probabil, acest fapt nu va avea o influenţă semnificativă.

Totodată, elitele politice ale noilor noastre state independente, ţări ce s-au rupt din îmbrăţișarea sufocantă a URSS, continuă să-și lege speranţele de SUA și UE, privindu-le ca pe factori de fortificare a independenţei naţionale. Cu alte cuvinte, s-a produs substituirea raporturilor de vasalitate faţă de

Moscova cu starea de vasalitate faţă de Washington.

De obicei, prea puţini au încercat să manevreze printre interesele celor doi giganţi geopolitici în favoarea propriilor interese naţionale. E adevărat că nici conducătorii ruși nu au prea oferit temeiuri speciale pentru a fi suspectaţi de un respect sincer faţă de suveranitatea ţărilor noastre și de renunţarea la instrumentele

de presiune economică, politică, iar uneori chiar și de natură militară.

Distorsiunile de acest gen cel mai probabil au fost inevitabile, întrucât era imposibil să se facă abstracţie de trecutul sovietic recent și să se renunţe instantaneu la stereotipuri. Însă experienţa ultimelor două decenii și ceva ar putea servi drept lecţii solide pentru conducătorii tuturor ţărilor din regiunea noastră, care ar trebui să

conștientizeze că GUAM, în calitatea sa de încă un „cordon sanitar” în jurul Rusiei, ne poate aduce nouă înșine multe pagube.

Așadar, reconsiderarea jocurilor politice care se fac în jurul nostru este absolut necesară. Iar primul postulat în acest efort ar putea fi formulat astfel: noi nu dorim să jucăm de partea SUA contra Rusiei și nici de partea Rusiei contra SUA”.

FLUX

„Mătura nouă” şi curăţenia din MAI A început curăţarea „din interior” a sistemului de elementele corupte, a declarat noul ministru de Interne, Oleg Balan, miercuri, 11 martie, în cadrul unei conferinţe de presă.

Declaraţia a urmat unei descinderi care a avut loc cu o zi mai devreme la Inspectoratul General de Poliţie, soldată cu mai multe percheziţii, în cadrul cauzei penale pe faptul creării unei scheme ilegale de sustragere și delapidare a banilor publici.

Dosarul a fost intentat la 26 ianuarie curent, fiind iniţiat de procurori la solicitarea Direcţiei operaţiuni speciale a IGP.

Percheziţiile au fost efectuate în birourile și la domiciliile a patru persoane, inclusiv trei angajaţi din cadrul IGP. Potrivit procurorilor, banii erau sustrași de pe cardurile destinate alimentării cu combustibil a mijloacelor de transport ale Poliţiei, iar prejudiciul cauzat se ridică la sute de mii de lei.

Ministrul Oleg Balan și șeful IGP, Ion Bodrug, au oferit, în cadrul conferinţei, mai multe detalii privind modul de operare a grupării. Astfel, câţiva colaboratori ai Serviciului aprovizionare și logistică al IGP, în cârdășie cu angajaţi ai unor staţii de alimentare cu combustibil, scoteau banii cash de pe cardurile IGP, dar și ale altor subdiviziuni ale MAI. Ministrul de Interne a accentuat în mod special că CNA nu are nicio atribuţie la acest dosar, așa cum s-a menţionat anterior în presă, fiind vorba despre o acţiune comună a Procuraturii Generale și a IGP. Mai mult decât atât, operaţiunea trebuie percepută ca un semnal clar de începere a „curăţării pe interior” a sistemului MAI de elementele corupte, a precizat Oleg Balan: „Sper ca acest semnal să fie clar.

Urmează să stabilim cât de mare era această grupare ca să vedem dacă sunt implicați și alți colaboratori de poliţie”.

Ministrul a lăsat să se înţeleagă că în dosar ar putea să apară și alte nume, deoarece în schemă au fost depistate și carduri de la alte subdiviziuni ale MAI. În cadrul percheziţiilor efectuate în mai multe cabinete au fost ridicate sume importante de bani și documente care indică ţinerea unei contabilităţi duble. În urma operaţiunii, patru persoane au fost reţinute. Este vorba de șeful adjunct al Biroului achiziţii și logistică al IGP, maiorul de poliţie Vitalie Postovan, în biroul căruia au fost găsiţi aproape 80 de mii de lei, peste 1000 de dolari

și 500 de euro. Au mai fost reţinuţi un șef de secţie din cadrul Direcţiei finanţe a Inspectoratului Naţional de Poliţie, responsabil de contabilizarea combustibilului, precum și inginerul mecanic principal din cadrul INP. Conform oficialilor, deocamdată încă nu a fost stabilită exact perioada în care a activat gruparea, probele indică însă că delapidările au început cel puţin din luna octombrie 2014, dacă nu chiar mai de demult.

Ministrul Oleg Balan a precizat că informaţia nu a fost făcută publică mai devreme, deoarece a fost necesară verificarea minuţioasă a tuturor datelor care au fost comunicate presei.

Unii sunt sceptici însă și afirmă că deconspirarea schemei despre care se știe de mai mult timp și care funcţionează în toate subdiviziunile sistemului, este mai mult o acţiune de imagine a noului ministru, care apare astfel drept un veritabil luptător cu corupţia. Iar concluzia care se impune este că fostul ministru de Interne, dacă nu a tolerat respectivele scheme, cel puţin nu a fost capabil să le anihileze. „Mătura nouă” promite să măture bine la MAI. Dacă nu cumva au dreptate cei care vorbesc despre PR și reglări de conturi „pe interior”.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Politic

13 MARTIE 2015

3

FLUX

Amânarea alegerilor – grija pentru reforme ori teama de înfrângere?

Urmare din pag. 1 Filat a invocat considerente de ordin financiar, menţionând că la moment, întreţinerea administraţiei locale generează pierderi de aproximativ 2 la sută din PIB. Dincolo de aspectul financiar, o problemă gravă este și eficienţa administrativă. În opinia lui Filat, administraţiile locale oferă servicii necalitative populaţiei, nu au capacitatea de a dezvolta proiecte de infrastructură etc.

Dacă lăsăm deoparte întrebarea esenţială, și anume, de ce nu a fost realizată reforma în cei cinci ani în care tot actualii potentaţi s-au aflat la putere și au deţinut o majoritate confortabilă, nu putem să nu ne întrebăm acum de la cine așteaptă fostul premier voinţă politică și pe voturile cui contează.

Evident, în niciun caz pe voturile comuniștilor, care au anulat în 2003 fosta reformă și au reinstituit raioanele. Socialiștii nu vor susţine nici ei iniţiativa liberal-democraţilor. Și șeful democraţilor, Marian Lupu, s-a declarat clar împotriva acestei reforme încă în perioada negocierilor privind crearea coaliţiei de guvernare.

Acest lucru a fost confirmat de liderul PL, Mihai Ghimpu, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă.

Prin urmare, rămân să fie

convinși liberalii, pe care inclusiv Filat i-a scos de la guvernare. Mihai Ghimpu se declară, în principiu, gata să susţină reforma administrativ-teritorială, pentru ca „să nu mai fie chinuiţi oamenii”: „Noi avem un aparat birocratic foarte mare.

De aici nu avem bani, dar de colo, dacă facem o comparaţie, pe timpul judeţului, de exemplu, în judeţul Chișinău erau cinci raioane – Strășeni, Ialoveni, Criuleni, Anenii Noi și Chișinăul – și era un aparat de 200 de funcţionari, acum la fiecare raion sunt câte 200, ba chiar câte 300. Deci, în loc de 200 avem 1000”.

Totodată, acesta a precizat că în privinţa amânării alegerilor trebuie studiată legislaţia, „cum va fi cu mandatul aleșilor locali, fiindcă le expiră mandatul”. „Cum n-ai da, cum n-ai face, trebuie să respecţi legislaţia în vigoare. Și legislaţia prevede că alegerile pot avea loc nu mai târziu de trei luni din ziua când a fost validat mandatul aleșilor locali, fie primari sau fie consilieri”, a declarat Ghimpu.

Liberal-democraţii, se pare, au început deja să cocheteze cu liberalii în vederea obţinerii sprijinului acestora. Astfel, în cadrul unei emisiuni televizate, vicepreședintele PLDM, Liliana Palihovici, care a vorbit

și ea despre posibilitatea amânării alegerilor, a reiterat că PL ar trebui să facă parte din noua coaliţie de guvernare, sugerând indirect că ar putea să-i ofere susţinere lui Dorin Chirtoacă pentru un nou mandat la primăria capitalei. În presă au fost vehiculate însă mai multe opinii potrivit cărora intenţia de amânare a alegerilor locale ar fi dictată mai puţin de grija pentru reforme, adevăratul motiv fiind scăderea în popularitate a PLDM, fapt demonstrat de sondajele interne recente.

Expertul IDIS „Viitorul”, Corneliu Ciurea, a opinat și el în cadrul unui interviu pentru radio Europa Liberă că unele partide politice încearcă să amâne cât mai mult alegerile locale deoarece resimt pericolul unei înfrângeri. „Pentru că modul în care s-au com-

portat partidele politice după alegeri, o veșnică amânare a deciziei cu privire la crearea coaliţiei, iar ulterior o tărăgănare în ceea ce privește desemnarea primului ministru, votarea cabinetului, deci comportamentul elitei noastre politice din ultima perioadă, cred că a creat o anumită stare de tensiune și dezamăgire în societate, fapt resimţit de elita noastră politică, care în mod conștient a făcut acest lucru, fiind preocupată mai mult de aspectele politice ale guvernării și mai puţin gândindu-se la alegători”, a declarat Ciurea. Într-o analiză a Asociaţiei Promo-LEX, intitulată „Scenarii posibile pentru stabilirea datei alegerilor locale generale din 2015”, se atenţionează că alegerile locale generale urmează a fi organizate în intervalul 5 iunie – 4 septembrie

2015, iar Parlamentul trebuie să stabilească data scrutinului cu cel puţin 60 de zile înainte de alegeri.

Juriștii instituţiei afirmă că „declaraţiile politice privind posibilitatea extinderii mandatului aleșilor locali în afara termenelor maxime stabilite de Codul Electoral (3 luni), nu au momentan niciun suport legal, or, potrivit art. 15 alin.

(3) din Legea cu privire la administraţia publică locală, mandatul consiliului poate fi prelungit doar prin lege organică în caz de război ori catastrofă”.

Astfel, Asociaţia Promo-LEX recomandă Parlamentului să adopte Hotărârea prin care va stabili data alegerilor locale generale pentru a evita speculaţiile la acest subiect.

Solicitat de radio Europa Liberă, președintele Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, a declarat că pentru a amâna data alegerilor, „sigur că este necesar de a modifica legea. Nu este posibilă analogia cu norma din Constituţie care se referă la alegerile parlamentare”.

Așadar, dacă în cazul alegerilor parlamentare este prevăzut expres că alegerile au loc nu mai târziu de 90 de zile de la data expirării mandatelor, pentru scrutinul local nu există o astfel de precizare.

„Și pentru a putea amâna alegerile, dacă există o asemenea intenţie politică, este necesar de a opera modificări în legislaţie. Dar și în acest sens sigur că sunt multe nuanţe legate de extinderea mandatului alesului local, care deja intră în zona preocupărilor Curţii Constituţionale. Să vedem exact ce modificări vor fi făcute și în ce măsură se extinde acest mandat”, a mai menţionat Tănase.

Fiind întrebat dacă ar putea fi amânate alegerile locale pentru a putea fi puse în aplicare planurile de reformă în administraţia publică locală, președintele CC a opinat că „este posibil de a opera reforma teritorial-administrativă structural încă în perioada care este disponibilă până la finalizarea mandatelor actualilor aleși locali, ca să nu fie necesar de a extinde mandatul, de a institui o stare de provizorat, care nu este bună pentru administraţie”.

Până la urmă, decizia rămâne la latitudinea politicienilor, iar această decizie va fi luată, mai degrabă, în funcţie de interesele de moment ale jucătorilor politici, decât din considerente de reforme. Iar dacă alegerile locale vor fi totuși amânate, aceasta nu înseamnă neapărat că și reformele vor fi adoptate.

Ioana FLOREA, FLUX

De ce tocmai acum l-a pălit pe Filat dorul de reforma puterii locale?

Recentele declaraţii ale lui Vladimir Filat despre nevoia de a amâna alegerile locale pe motiv că ar fi nevoie să se realizeze o reformă a administraţiei publice locale a stârnit valuri de comentarii și interpretări.

Tot Filat susţinea cu aceeași ocazie că statul ar pierde din cauza actualei structuri a puterii locale circa 110 milioane de dolari anual.

Fiind solicitat să dea o apreciere acestor iniţiative, Iurie Roșca a declarat următoarele: „Mai întâi cred că orice om cu un minim discernământ și simţ al moralităţii nu mai are nicio îndoială că Filat este ghidat în tot ceea ce face doar de interese de ordin pecuniar, de tip mafiot, iar poveștile lui despre reforme nu sunt decât o perdea de fum menită să-i acopere furtișagurile.

Apoi, acum e momentul potrivit ca respectivul impostor să fie întrebat de ce nu i-a trecut prin cap ideea de reformă a puterii locale atâta timp cât a fost prim-ministru, iar falnica alianţă democratică și proeuropeană deţinea, din 2009 până în 2015, deci preţ de șase ani, o majoritate parlamentară stabilă, dispunând de suficiente voturi pentru a

vota proiectele respective? Eu personal am insistat de zeci de ori, în cadrul unor dezbateri televizate sau în articole de presă, asupra necesităţii de a se face aceste reforme încă înainte de alegerile locale din 2010. Însă întreaga cohortă de escroci cocoţaţi la guvernare n-a mișcat un deget pentru a eficientiza administraţia locală. De ce? E simplu. Pentru că, având controlul asupra puterii centrale, complicii-aliaţi au urmărit să preia controlul și asupra puterii locale anume prin exercitarea presiunilor asupra teritoriului cu ajutorul pârghiilor bugetare și administrative. Astfel, armate de transfugi din practic toate raioanele au migrat în pas cadenţat dinspre partidele care nu mai erau la guvernare spre cele de la putere. Iar pentru Filat însuși coruperea aleșilor locali a reprezentat ocupaţia predilectă încă din 2007, moment în care a început săși încropească partidul din transfugii care deţineau funcţii la nivel raional și în primării.

Aș aminti și de faptul că dacă antireforma din 2003, operată de comuniști, a întâmpinat critici acerbe atât din partea instituţiilor europene, cât și a opoziţiei, după 2009 occidentalii n-au mai suflat o vorbă despre nevoia de a reveni asupra principiului autoguvernării colec-

tivităţilor locale. Pentru că le convenea să aibă o guvernare coruptă și ignorantă, căreia să-i impui orice condiţii, oricât de degradante și ostile intereselor naţionale, doar să le facă jocul.

Atâta timp cât Filat a stat cocoţat în jilţul de premier, acestuia îi convenea de minune să călărească puterea locală prin manipulări bugetare și direcţionarea surselor din finanţarea externă către propria clientelă politică din teritoriu. Atunci n-am auzit să îl doară capul din cauza pierderilor pe care le suportă finanţele publice din cauza unui model ineficient sub aspect fiscal, economic și administrativ de organizare administrativ-teritorială. Iar acum, când s-a pomenit ceva mai departe de treuca bugetară, insului i s-a acutizat brusc boala reformei locale. Aș vrea să văd unde e proiectul de reformă a administraţiei publice locale și de reorganizare administrativ-teritorială votat de Guvernul Filat și propus Parlamentului în perioada 2009-2014?

Chiar dacă ar fi să mergem pe logica lui Filat, nu este clar de ce ar fi nevoie de amânarea alegerilor locale pentru a promova această reformă? Explicaţia cea mai simplă ar fi că ar exista niște proiecte de finanţare externă în curs de desfășurare,

pe care le gestionează oamenii lui Filat din teritoriu și care ar mai avea nevoie de ceva timp pentru a-și umple buzunarele.

De fapt, trucurile cu modificarea regulilor de joc în timpul jocului nu sunt noi pentru această liotă de impostori. Oare nu tot ăștia au jonglat cum au vrut cu normele constituţionale pentru a alege în mod ilegal șeful statului și a-și menţine puterea?

Nu tot ei au ciopârţit bucăţele Codul Electoral și au falsificat ultimele alegeri? După toate crimele și abuzurile comise de gașca respectivă, de ce

ne-ar mira încă o ticăloșie ce se clocește în tigva seacă a unui ins care nu știe altceva decât să-și urmărească propriile interese? În plus, acum, când alianţa celor două haite de hoţi, zisă coaliţia minoritară PLDM-PDM, l-a scos din joc pe Ghimpu, iar Voronin și Dodon nu se arată deloc încântaţi să îmbrăţișeze iniţiativa cu pricina a lui Filat, orice speranţă de reforme benefice pentru societate, inclusiv pentru organizarea puterii locale, ar fi dovada unei naivităţi crase”.

FLUX

FLUX

4

Economic 13 MARTIE 2015

De ce nu vom şti niciodată adevărul despre jaful din sistemul bancar?

Săptămâna trecută, Parlamentul a prelungit termenul de activitate a comisiei de anchetă privind situaţia de pe piaţa valutară. La moment se discută structura și forma raportului care urmează a fi prezentat plenului Parlamentului. Procesul de documentare mai continuă însă.

Potrivit președintelui comisiei parlamentare, Marcel Răducan, în perioada următoare ar mai putea fi audiate și alte persoane, dacă se va considera că este nevoie de informaţii suplimentare. În faţa comisiei ar putea fi chemat inclusiv ex-premierul Iurie Leancă.

Totodată, Răducan a precizat că concluziile anchetei nu vor fi făcute publice deocamdată, deoarece pe marginea chestiunilor anchetate de comisie sunt iniţiate 7 dosare penale.

Așteptările legate de această comisie specială nu sunt însă prea mari.

Fostul ministru de Finanţe, Veaceslav Negruţa, a calificat-o drept „misiune de curăţare politică a ultimelor evenimente”, opinând că aceasta ar putea identifica „un ţap ispășitor”, în timp ce „ideologii acestor evenimente vor rămâne în umbră și protejaţi”. Comisia nu va investiga atât situaţia din sistemul bancar, cum s-a cerut iniţial, cât se va axa mai mult pe cea de pe piaţa valutară, consideră acesta. În opinia ex-ministrului, mai mulţi dintre membrii comisiei nu au dreptul „nici moral, nici de alt gen să fie prezenţi în comisie, din cauza unor inte-

rese directe sau indirecte în sistemul bancar și evenimentelor întâmplate în ultimii zece ani”. Și liberalul Mihai Ghimpu, care își condiţionează participarea la guvernare de „întoarcerea miliardului de euro” și pedepsirea celor vinovaţi, a declarat în cadrul unei emisiuni la TV7 că și această comisie parlamentară de anchetă va încerca să ascundă unele lucruri, pentru că, de fapt, nu se dorește clarificarea situaţiei. În opinia lui, comisia „este formată din deputaţi al căror interes este ca oamenii să nu afle niciodată adevărul”.

Mai mult decât atât, Ghimpu are bănuiala că se vor face încercări de a pune întreaga vină în cârca guvernatorului Dorin Drăguţanu (propus în funcţie de Partidul Liberal), în timp ce adevărul și numele adevăraţilor hoţi va fi ascuns.

De asemenea, el a declarat sus și tare că, în cazul în care comisia sau organele de drept vor prezenta probe serioase privind culpabilitatea

Preţurile, în ascendenţă continuă Preţurile medii de consum au crescut în februarie curent cu 2,2% faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna februarie 2014, preţurile au sporit însă cu 6,5 la sută.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, creșterea preţurilor în luna februarie a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare – cu 2,1 la sută, la mărfurile nealimentare – cu 3,7 la sută și la tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei – cu 0,3 la sută.

Cel mai mult au crescut preţurile la fructe proaspete – cu 10,9%, legume proaspete – cu 10,3%, ceai – cu 4,8%, orez – cu 4,5%, pește și conserve din pește – cu 4,2%, zahăr și cafea solubilă – cu câte 3,8%, ciocolată și bomboane de ciocolată – cu 3,7%, cartofi și paste făinoase – cu câte 3,3%, făină de grâu – cu 2,9%, ulei vegetal – cu 2,6%.

A fost înregistrată, de asemenea, o majorare substanţială a preţurilor la electrocasnice, între 25 și 13 la sută. Mijloacele de transport s-au scumpit cu 5,9%, mobila, obiectele sanitare și de igienă – cu câte 5,8%, chimicalele de uz casnic – cu 5%, materialele de construcţii pentru reparaţii cosmetice – cu 4%, medicamentele – cu 3,9% etc.

Pe parcursul lunii februarie au crescut și costurile pentru serviciile prestate populaţiei. Astfel, a fost înregistrată o majorare a tarifelor medii lunare la serviciile transportului aerian – cu 6%, la confecţionarea mobilei – cu 3,9%, la serviciile hoteliere – cu 3,3%, repararea încălţămintei – cu 3%. Plata pentru întreţinerea copiilor la creșe și grădiniţe a sporit cu 2,1%, iar serviciile stomatologice – cu 1,8%.

FLUX

guvernatorului, PL va vota pentru demisia acestuia.

Totuși, șeful liberalilor a sugerat că atenţia celor care anchetează situaţia din sistemul bancar ar trebui să se îndrepte în altă direcţie, inclusiv în cea a fostului premier Iurie Leancă, cel care „a semnat acea dispoziţie secretă de acordare a creditului de la BNM”.

Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat, după ce a fost audiat de comisia de anchetă, că instituţia pe care o conduce a prezentat toate informaţiile cerute. El a reiterat că destabilizarea pieţei valutare a fost provocată în temei de factori externi, în timp ce tranzacţii suspecte semnificative între cele trei bănci aflate sub administrare specială, BEM, Banca Socială și Unibank, au avut loc în noiembrie trecut. În ceea ce-l privește pe fostul premier Iurie Leancă, cel care își face acum un „proiect” de anvergură care va salva neamul și ţara, acesta pozea-

ză în postura de victimă neștiutoare a fostului său șef de partid și a circumstanţelor. „Am fost doar un premier”, s-a justificat Leancă, fiind întrebat de ce nu a luat măsuri în cazul jafului de la Banca de Economii, în cadrul unei emisiuni la Jurnal TV. Și dacă un premier se declară neputincios în astfel de situaţii, atunci cine trebuie să-și asume responsabilitatea în ţară? „Vlad Filat mi-a spus în 2013 că trebuie să diminuăm pachetul statului la Banca de Economii. Nu m-am opus pentru că nu cunoșteam situaţia.

Nu am putut să mă opun”, a repetat Leancă și la PRO TV, în cadrul emisiunii „In PROfunzime”.

Lipsit de discernământ a fost expremierul și mai recent, atunci când a semnat o decizie secretă privind alocarea banilor din Banca Naţională către Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Decizia a fost luată la recomandarea BNM, pentru a evita prăbușirea sistemului bancar și a nu genera panică, „mai ales înainte de alegeri”, a explicat Leancă.

Premierul unui stat este responsabil de acţiunile pe care le întreprinde, i-a replicat Filat fostului său coleg de partid. În opinia lui, decizia cu privire la cedarea pachetului de acţiuni a fost una corectă, însă implementarea a fost proastă.

Mai mult decât atât, șeful PLDM ameninţă să-i dea în judecată pe cei care difuzează zvonurile privind implicarea sa în schemele de delapidare de la BNM. „Un răspuns la acuzaţiile care miau fost aduse va fi dat de instanţele de judecată, iar cei care, prin minciună, au avut scopul să dezinformeze publicul, vor fi trași la răspundere”, a avertizat Filat.

Nu ne rămâne decât să așteptăm „răspunsul”. Cu atât mai interesant în acest context ar fi să aflăm concluziile comisiei speciale de anchetă. Doar că acest lucru nu se va întâmpla prea curând, rezultatele anchetei urmând să fie ţinute, deocamdată, în secret.

Nu se întâmplă nimic, cel puţin vizibil, nici în cadrul celor două dosare iniţiate de Centrul Anticorupţie privind acordarea de credite neperformante de către Banca Socială și Banca de Economii.

Va face lumină asupra schemelor și ilegalităţilor de la BEM investigaţia realizată de compania americană Kroll? După ce o mașină încărcată cu documente ale instituţiei bancare privind acordarea de credite interbancare frauduloase a fost incendiată? Puţin probabil. Iar cei care au pus la cale și au realizat jaful știu asta și de aceea dorm liniștiţi.

Ioana FLOREA, FLUX

LA BUCUREŞTI VA FI FONDATĂ

Asociaţia Jean Parvulesco În urma colocviului dedicat lui Jean Parvulesco acum câteva săptămâni la București, participanţii la acel for au convenit să fondeze o asociaţie care să-i poarte numele celebrului om de cultură.

Asociaţia „Jean Parvulesco” își propune să aducă în prim-planul culturii române personalitatea, viaţa și opera marelui geopolitician, filozof, scriitor și ezoterist francez Jean Parvulesco, născut în România 1929 și stabilit la Paris în 1950.

Pentru atingerea scopurilor sale, Asociaţia va organiza seminarii, colocvii, conferinţe publice, va traduce în limba română cele peste treizeci de cărţi scrise de Jean Parvulesco, va edita o revistă trimestrială de studii geopolitice, va produce o serie de documentare pe suport video etc.

Organizatorii acestei iniţiative speră ca eforturile lor să se fructifice prin așezarea lui Jean Parvulesco în Panteonul oamenilor de cultură pe care i-a dat România, în secolul XX, alături de prietenii săi din exil: Mircea Eliade, Emil Cioran, Vintilă Horia, și atâţia alţii.

Aceste demers de anvergură se va sprijini pe o pleiadă de discipoli, prieteni și admiratori ai lui Jean

Parvulesco din Franţa, Italia, Elveţia, Rusia, Moldova și România, ale căror contribuţii vor ajuta la conturarea unui portret cât mai complet al acestei figuri emblematice și enigmatice, totodată, a exilului românesc.

Vlad SAUCIUC, pentru FLUX

Geopolitic 13 MARTIE 2015

5

FLUX

Jean Parvulesco şi România Urmare din pag. 1 Trei ani mai târziu, în 1977, am citit în buletinul „Correspondance Européenne”, condus de Yves Bataille, un lung articol intitulat L’URSS et la ligne géopolitique, care părea să confirme zvonurile difuzate de unii „disidenţi” sovietici în ceea ce privea existenţa unei mișcări proeurasiatice, acţionând mai mult sau mai puţin clandestin din interiorul Armatei Roșii.

Am publicat traducerea italiană a acestui articol în primul număr (ianuarie-aprilie 1978) al unei mici reviste care se numea „Domani”. Autorul articolului era Jean Parvulesco, care rezuma în felul următor tezele fundamentale ale anumitor cercuri rusești prezentate ca „grupurile geopolitice ale Armatei Roșii”, teze exprimate într-o serie de documente semiclandestine care intraseră în posesia sa: 1. „Marele Continent” eurasiatic este unul și indivizibil, „de la Atlantic la Pacific”.

2. Politica europeană a Rusiei sovietice nu trebuie deci să fie decât una de unitate continentală, solidară cu o Europă integrată în jurul Franţei și al Germaniei.

3. Unitatea Marelui Continent eurasiatic trebuie să fie urmărită, de asemenea, prin intermediul punerii în aplicare a unei structuri de relaţii economice și politice cu Africa, lumea arabă, Japonia, Indonezia.

4. Inamicul fundamental al unităţii geopolitice eurasiatice rămân Statele Unite.

5. Misiunea istorică a Rusiei nu s-a terminat, ea abia începe.

După „o cărticică” („un mince livret”) citată în articolul lui Parvulesco, în ziua morţii lui Stalin trei sfinţi stareţi plecaseră pe jos din Kiev, asumându-și, fiecare dintre ei, responsabilitatea apostolică a renovării finale a Ortodoxiei în câte o arie culturală a Continentului. Din cei trei stareţi, Ilie a luat Rusia, Alexandru „Marea Siberie”, iar Ioan Europa.

Acesta din urmă, fratele Ioan, chiar dacă a fost urmărit ani întregi de Securitatea română, ar fi produs, prin simpla sa prezenţă la faţa locului, „schimbarea interioară” („le changement intérieur”) a regimului comunist de la București.

Pentru a-și susţine afirmaţia, Parvulesco evoca mărturia romanului Incognito al lui Petru Dumitriu (19242002), apărut în 1962 la Éditions du Seuil. (Romancierul român era cunoscut în Franţa, fiindcă tot la Éditions du Seuil apăruse, în 1959, capodopera lui – Cronică de familie.)

Fratele Ioan, care figurează în Incognito al lui Petru Dumitriu, este foarte probabil alter ego-ul literar al călugărului rus Ivan Kulâghin (1885?), reprezentant al unui filon isihast ce urcă până la stareţul ucrainean Paisie Velicicovschi (1722-1794), care a trăit în secolul al XVIII-lea la Mănăstirea Neamţ în Moldova și apoi la Optina Pustân în Rusia. În noiembrie 1943, părintele Ivan Kulâghin a fugit din Uniunea Sovietică împreună cu mitropolitul de Rostov și a găsit refugiu lângă București, la Mănăstirea Cernica. Numit în România Ioan Străinul, părintele Ivan a devenit ghidul spiritual al Rugului Aprins, un grup de intelectuali care își propuneau să reanimeze tradiţia isihastă.

Ivan Kulâghin a fost arestat de sovietici în octombrie 1946; urmărit în justiţie și condamnat în ianuarie

1947 la zece ani de muncă silnică, a fost transferat în URSS, unde i s-a pierdut urma.

Jean Parvulesco nu este singurul care a vorbit despre o „schimbare interioară” produsă în România prin acţiunea Fratelui Ioan, adică a Părintelui Ivan Kulâghin. Și Alexandru Paleologu, care a fost ambasador al României la Paris, a scris că după eliberarea supravieţuitorilor grupului Rugul Aprins, care s-a produs graţie amnistierii date de Gheorghiu-Dej, „noile generaţii, tinerii însetaţi de Dumnezeu (…) au devenit, într-un fel, martorii de gradul al doilea ai unei mișcări creștine care a știut să joace un rol mai important decât am fi putut crede și care, întradevăr, s-a arătat a fi „de cursă lungă” și cu o influenţă profundă” [„les nouvelles générations, les jeunes assoiffés de Dieu (...) devinrent, en quelque sorte, les témoins au deuxième degré d’un mouvement chrétien qui a su jouer un rôle encore plus important qu’on aurait pu le croire et qui, à la vérité, s’avérait être de ‚longue haleine’ et d’une influence profonde”] (3).

După aceea, am găsit starea civilă a lui Jean Parvulesco într-o fișă a Securităţii române redactată în anii ’50, în care se pot citi următoarele: „Jean Pârvulescu, fiul lui Ioan și al Mariei, născut la 29 septembrie 1929, în Pitești, cu ultimul domiciliu la Craiova, str. Dezrobirii nr. 25. În anul 1948 a dispărut de la domiciliu, trecând fraudulos frontiera, iar în anul 1950 a scris de la Paris, Franţa, rudelor sale din RPR. În anul 1956, a fost semnalat că, împreună cu spionul Ieronim Ispas, urma să vină în ţară sub acoperirea repatrierii, cu misiuni de spionaj. În caz de identificare, să fie reţinut” (4).

Deci, Jean Parvulesco s-a născut pe malurile Argeșului, nu departe de faimoasa mănăstire comandată de Negru Vodă Basarab, din care mama lui Jean ar descinde.

S-ar zice că în această parte a României se nasc vizionari. Tot în judeţul Argeș se află satul Cuca, unde ţăranului Ion Gh. Popa în anul 1920 i-a apărut arhanghelul Mihail (4bis), iar în vecina Oltenie, la 80 kilometri de Craiova, se află localitatea Maglavit, unde, din 31 mai 1935, un cioban analfabet cu numele de Petrache Lupu

(1908-1994) era destinatarul unor comunicări ale unei entităţi pe care el o numea Moșul și care era considerată un fel de teofanie. „La Maglavit și în împrejurimi – citim în presa epocii – domnește o stare de spirit cu desăvârșire nouă.

Oamenii au primit îndemnurile lui Petrache Lupu și caută să-și impună un alt fel de viaţă” (5).

Emil Cioran și Michel Vâlsan Ecourile acestor evenimente (s-a vorbit despre „psihoza Maglavit”) l-au condus pe Emil Cioran (19111995) să-și schimbe părerea despre scepticismul poporului român și să spere într-un viitor mare fenomenul spiritual și politic. „Nu putem spune, scrie Cioran, ce va fi; dar putem spune că, dacă nu se naște, suntem o ţară condamnată” (6).

De la clarvăzătorul de la Maglavit, Mihai Vâlsan (1911-1974) primește un fel de binecuvântare; și cum mesajele Moșului păreau să-i anunţe pe români că pământul lor urma să devină sediul unui centru spiritual așa

cum fusese deja Dacia în antichitate, Vâlsan gândește că toate acestea au legătură cu Regele Lumii. Cred că știţi continuarea acestei istorii.

Dar ceea ce poate să intereseze aici este poziţia lui Parvulesco faţă de acești doi români de expresie franceză ca și el – Cioran și Vâlsan. În ceea ce-l privește pe Cioran, Parvulesco spunea într-o discuţie cu Michel d’Urance apărută în revista „Éléments”: “Port încă în mine doliul atroce pe care l-am simţit în faţa înspăimântătoarei automutilări pe care Cioran a aplicat-o geniului său profund, inspiraţiei sale cele mai adânci, pentru a se face relativ admis banchetului nunţii democratico-marxiste de după război – care era atunci la apogeu. Nihilismul lui Cioran, atât de departe cât putea fi el dus, nu reprezentase niciodată o alegere doctrinară, nefiind decât semnul exacerbat al unei constatări a dezastrului în care căzuse civilizaţia europeană aflată la capătul drumului ei” [„Je porte encore en moi le deuil atroce que j’avais ressenti devant l’effroyable auto-mutilation que Cioran avait infligée à son génie profond, à son inspiration la plus intime, afin qu’il puisse se faire

Claudio Mutti este filozof și eseist italian născut la Parma în 1946, adept al Tradiţiei format pe linia lui Friedrich Nietzsche, Werner Sombart, Rene Guenon, Julius Evola, Mircea Eliade. Autor a multiple cărţi și articole dedicate acestor și altor gânditori, expert în domeniul marilor religii ale lumii, cercetător al limbilor ugro-finice, un bun cunoscător al limbii și culturii române și autor al mai multor cărţi apărute în România. Este redactor-șef al ediţiei italiene a revistei EURASIA. relativement admettre au banquet des noces démocratico-marxistes d’après la guerre - qui battait alors son plein.

Le nihilisme de Cioran, aussi loin qu’il pût aller, n’avait jamais représenté un choix doctrinal, n’ayant en aucun cas constitué que le signe exacerbé d’un constat de désastre face à l’effondrement en cours de la civilisation européenne tout près de sa fin”] (7).

Michel Vâlsan e citat de Parvulesco în romanul L’Étoile de l’Empire Invisible, împreună cu Raymond Abellio, Julius Evola și... Jean Parvulesco însuși, adică cu personalităţile pe care baronul Georges de Heeckeren d’Anthès încearcă să le întrunească la „centrala atlantică” [„centrale atlantique”] (8) din Palma de Maiorca.

După opinia lui Parvulesco, Michel Vâlsan a jucat un rol hotărâtor „în spaţiul de har” [„dans l’espace charismatique”] (9) francez. Printre forţele spirituale [„les faisceaux de forces spirituelles”] (10) aliniate în linie de bătaie pentru marea luptă iminentă, scrie Parvulesco, se află „Islamul apocaliptic, care în Europa și, în special, în Franţa e dirijat de influenţa persistentă a lui Michel Vâlsan” [„l’Islam apocalyptique, régi, en Europe, et plus particulièrement en France, par l’influence persistante de Michel Vâlsan”] (11).

Mai ales, Jean Parvulesco a văzut în Michel Vâlsan, într-un fel anume, intermediarul secret între învăţătura lui René Guénon și Generalul de Gaulle. În cartea sa La spirale prophétique, el se întreabă: „care sunt (...) raporturile încă prezente și raporturile viitoare între opera lui René Guénon și cea a lui Michel Vâlsan? A existat, există, de la una sau de la cealaltă, continuarea aceluiași minister, în mod exclusiv, sau opera lui Michel Vâlsan apare sau poate începe să apară, ca propoziţia sau fructul ardent al unei specificări deja diferenţiate?” [„Quels sont (...) les rapports encore présents et les rapports à venir entre l’oeuvre de René Guénon et celle de Michel Vâlsan? Y a-t-il eu, y a-t-il, de l’une ou l’autre, la continuation d’un même ministère, exclusivement, ou bien l’oeuvre de Michel Vâlsan apparaît-elle, ou commencerait-elle à apparaître comme la proposition, comme le fruit ardent d’une spécification déjà différenciée?”] (12). În orice caz, Parvulesco era convins de „existenţa unei convergenţe ascunse, dar foarte profunde între învăţătura lui René Guénon și dimensiunile confidenţiale, chiar oculte, ale acţiunii istorice și transistorice întreprinse de Charles de Gaulle (…)” [„l’existence d’une convergence voilée mais très profonde entre l’enseignement de René Guénon et les dimensions confidentielles, voire occultes, de l’action historique et transhistorique entreprise par Charles de Gaulle (...)”] (13).

Dacă ar fi să credem cele spuse de Jean Robin, Michel Vâlsan ar fi jucat un rol ocult pe lângă „acest mare guénonian, care a fost generalul de Gaulle” [„ce grand guénonien que fut le général de Gaulle”] (14). După o informaţie pe care declară că a primito de la „anumiţi discipoli ai lui Michel Vâlsan” [„certains disciples de Michel Vâlsan”] (15), Jean Robin face aluzie la o corespondenţă epistolară între Vâlsan și General, ca și la o „misterioasă iniţiere” [„mystérieuse initiation”] (16) pe care primul i-ar fi transmis-o celui de-al doilea în grădinile de la Élysée; el adaugă că Vâlsan era în măsură să anunţe dinainte discipolilor săi deciziile lui Charles de Gaulle, chiar și pe cele mai puţin previzibile.

Cu toate acestea, Michel Vâlsan nu figurează în lista de scriitori care, așa cum spune Parvulesco în conversaţia ce a apărut în revista „Éléments”, „au contat cel mai mult pentru [el], care au nutrit subteran opera [sa]” [„ont le plus compté pour [lui], qui ont souterrainement nourri [son] oeuvre”].

Este vorba despre o listă de treizeci și șase de autori, printre care se numără Virgiliu și Dante, Rabelais și Pound, Gobineau și Saint-Yves d’Alveydre; îi găsim, de asemenea, pe Haushofer, Hamsun, Drieu La Rochelle, Céline, Guénon, Corbin, Heidegger.

(Va urma.)

Claudio MUTTI _____________________ 1. Fiasconaro e Alessandrini accusano. La requisitoria su la strage di Piazza Fontana e le bombe del ’69, Marsilio, Padova 1974, p. 231.

2. Fiasconaro e Alessandrini accusano, cit., p. 142.

3. André Paléologue, Le renouveau spirituel du “Buisson Ardent”, “Connaissance des Religions”, avril 1990, p. 132.

4. Mihai Pelin, Culisele spionajului românesc. D.I.E. [Direcţia de Informaţii Externe] 1955-1980, Editura Evenimentul Românesc, Bucarest 1997, p. 42.

4bis. Dan Corneliu Brăneanu, Petrache Lupu și fenomenul Maglavit, „Magazin”, nr. 36 (2702), 10 septembrie 2009, p. 5.

5. H. Sanielevici, Rasa lui Petrache Lupu din Maglavit, “Realitatea Ilustrată”, IXe année, n. 447, 14 août 1935.

6. E. Cioran, Maglavitul și cealaltă Românie, “Vremea”, VIIIe année, n. 408, 6 octobre 1935, p. 3.

7. Jean Parvulesco: “Une conscience d’au-delà de l’histoire”. Propos recueillis par Michel d’Urance, “Éléments”, 126, Automne 2007, pp. 54-57.

8. Jean Parvulesco, L’Étoile de l’Empire Invisible, Guy Trédaniel, Paris 1993, p. 140.

9. Jean Parvulesco, L’Étoile de l’Empire Invisible, cit., p. 253.

10. Jean Parvulesco, L’Étoile de l’Empire Invisible, cit., ibidem.

11. Jean Parvulesco, L’Étoile de l’Empire Invisible, cit., ibidem.

12. Jean Parvulesco, La spirale prophétique, cit., p. 75.

13. Jean Parvulesco, La spirale prophétique, Guy Trédaniel, Paris 1986, p. 76.

FLUX

6

Externe

13 MARTIE 2015

Şeful Comisiei Europene vrea o armată proprie pentru UE

Armata ucraineană recrutează „BEŢIVI, DROGAŢI şi IDIOŢI”

Yuri Biryukov, un consilier apropiat al președintelui Petro Poroșenko, a criticat sistemul militar de recrutare al Kievului, exprimându-și opinia într-o postare pe contul său de Facebook, potrivit antena3.ro. Acesta afirmă că politica actuală de înregimentare se bazează mai mult pe „scursura societăţii ucrainene”. „Actualul sistem de mobilizare este bazat pe sistemul și principiile armatei sovietice și nu are nicio eficienţă în ţara noastră. Găinari, mici șmecherași, beţivi, dependenţi de droguri. Unii sunt de-a dreptul idioţi. Cu toţii sunt subiectul acestei mobilizări a forţelor armate. Mergem orbește pe principiul să luăm tot ce putem, calitatea nu mai este importantă”, a scris Biryukov.

El s-a declarat în favoarea unei recrutări pe bază de voluntariat și a precizat că va înainta curând un plan Ministerului Apărării și Statului Major prin care va propune formarea unor baze experimentale de recruţi voluntari, profesioniști prin contract, cu filiale în toată ţara.

FLUX

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, este de părere că Uniunea Europeană ar trebui să aibă o armată proprie, în contextul relațiilor tot mai tensionate cu Rusia legat de Ucraina. O asemenea forță i-ar permite UE atât să facă față noilor amenințări de lângă frontierele sale, cât să și apere valorile europene, a subliniat Juncker, într-un interviu publicat pe data de 8 martie de Welt am Sonntag, informează AFP, citată de Agerpres. „Nu vom crea o armată europeană pentru a o utiliza imediat. Însă o armată comună a tuturor europenilor îi va da de înțeles Rusiei că vorbim foarte serios atunci când este vorba de a apăra valorile UE”, a declarat Juncker. În opinia lui, o forță comună pentru cei 28 de membri ai UE va permite raționalizarea cheltuielilor militare și favorizarea integrării militare dintre aceste țări. „O asemenea armată ne va ajuta să punem la punct o politică externă și de securitate comună și să ne asumăm împreună responsabilităţile Europei în lume”, a subliniat Juncker, subliniind că nu se intenționează diminuarea rolului NATO. „Imaginea Europei a suferit dramatic, iar în ceea ce privește politica externă nu pare să fim luaţi în serios”, a mai adăugat el, potrivit MEDIAFAX. Președintele CE, fost premier al Luxemburgului, a mai afirmat că, printr-o asemenea forţă, UE ar putea reacţiona într-o manieră

Patru ani de la începerea războiului din Siria: Peste 210.000 de morţi și o dramă umanitară Peste 210.000 de morți, jumătate din populație strămutată și o țară în ruină: declanșată în urmă cu patru ani, revolta din Siria împotriva regimului lui Bashar al-Assad s-a transformat într-un război devastator, notează miercuri, 11 martie, AFP, citată de Agerpres.

Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), care se sprijină pe o rețea largă de activiști și medici din întreaga țară, în perioada martie 2011-februarie 2015 au fost ucise 210.060 de persoane, dintre care 65.146 de civili, inclusiv 10.664 de copii.

Printre combatanții antiregim uciși, 38.325 sunt rebeli sirieni și 24.989 sunt jihadiști străini. De partea forțelor proregim, ONG-ul a numărat 45.385 de soldați morți, 29.943 de membri ai Forțelor de apărare națională, 640 de membri ai milițiilor șiite libaneze Hezbollah și 2.502 de membri ai milițiilor șiite veniți din alte țări.

Bilanțul, subliniază OSDO, „este cu siguranță mai mare din cauza numărului mare de persoane dispărute a căror soartă rămâne necunoscută”. Potrivit ONG-ului, 20.000 de persoane aflate în închisorile regimului sunt considerate dispărute.

Mii de persoane sunt luate ostatice de către grupări, în special de gruparea Statul Islamic (SI), care seamănă teroare pe teritoriile pe care le controlează.

Conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO),

credibilă când se confruntă cu o ameninţare la adresa libertăţii într-un stat membru sau întro ţară vecină.

Această propunere riscă să nu fie pe gustul celor care se opun unei mai mari integrări europene, începând cu Marea Britanie, dar a găsit deja oarece sprijin din partea Germaniei.

Despre o armată a UE în viitor a vorbit, luna trecută, și ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen. Oficialul german declara că este sigură că dacă nu copiii ei, atunci cel puțin nepoții ei „vor cunoaște Statele Unite ale Europei”, cu propria lor armată.

Welt am Sonntag l-a citat și pe șeful Comisiei pentru politică externă din parlamentul german, Norbert Roettgen, potrivit căruia ideea unei armate a UE este „o viziune europeană căreia i-a sosit vremea”.

Potrivit aceleiași publicaţii germane, fostul secretar general al NATO, Javier Solana, ar urma să prezinte luni, la Bruxelles, un raport privind noua strategie de apărare europeană, făcând apel la o mai mare capacitate militară pentru intervenții în afara frontierelor UE. Moscova a reacţionat prompt și a cerut explicaţii privind propunerea președintelui Comisiei Europene ca Uniunea Europeană să-și înfiinţeze o armată proprie. „Am vrea să înţelegem ce înseamnă această idee, pentru că politicienii europeni au discutat deja acest subiect, la diferite niveluri, în ultimii 30 de ani. Dar este dificil de ghicit ce a vrut să spună Juncker de data aceasta”, a declarat Aleksei Meșkov, adjunct al ministrului rus de Externe, potrivit agenţiei ruse Interfax.

FLUX

Polonia acuză pierderi de sute de milioane din cauza embargoului impus Rusiei şi se aşteaptă la un flux masiv de refugiaţi din Ucraina Economia Poloniei a înregistrat pierderi de 500 de milioane de dolari (466 de milioane de euro) din cauza embargoului impus Rusiei de către Uniunea Europeană, a anunţat ministrul polonez al Economiei, Janusz Piechocinski (în imagine), citat de site-ul postului Radio Polonia, potrivit Mediafax.

60 la sută din cei circa 23 de milioane de sirieni sunt afectați de sărăcie (septembrie 2014).

Totodată, peste 10 milioane de persoane au fost nevoite să-și părăsească locuințele, dintre care patru milioane s-au refugiat în alte țări. Conform ultimelor informații publicate în martie 2015, peste 2 milioane de refugiați sirieni au fost adăpostiţi de Turcia.

Potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), 1,1 milioane de persoane s-au refugiat în Liban, adică un sfert din populația acestei țări. Această cifră este probabil mai mare deoarece mulți sirieni nu sunt înregistrați.

618.000 de sirieni sunt refugiați în Iordania, 225.000 în Irak și 137.000 în Egipt.

Refugiații se confruntă cu sărăcia, probleme de sănătate și tensiuni crescânde cu comunitățile locale în care trăiesc în locuințe improvizate și în condiții extrem de dificile.

Potrivit UNICEF, între 2,1 și 2,4 milioane de copii nu pot merge la școală în Siria din cauza insecurității din țară.

FLUX

Piechocinski, liderul partidului PSL, a notat că problemele din Ucraina nu sunt doar de natură militară, generând și reducerea cererii pentru produse poloneze. „În categoriile afectate de embargoul impus Rusiei, comerţul nostru a suferit pierderi de aproximativ 500 de milioane de dolari” (466 de milioane de euro), a explicat Piechocinski. „Semnalele care vin din Ucraina sunt foarte preocupante, pentru că economia Ucrainei începe să se dezintegreze. Nu excludem posibilitatea unui flux de sute de mii de refugiaţi ucraineni veniţi în Polonia”, a adăugat Piechocinski.

Temerile privind „invazia” imigranților ucraineni în Polonia au fost sonorizate în contextul în care Ucraina se așteaptă ca Uniunea Europeană să ridice vizele pentru cetăţenii acestei ţări în cadrul summitului Parteneriatului Estic de la Minsk, din 21-22 mai.

Piechociński, liderul coaliției de centru-dreapta PSL, a declarat pentru Reuters, citată de EurActiv.com, că elitele din Ucraina au înregistrat un progres puțin remarcabil în construirea unei democrații în stil vest-european.

Pe de altă parte, la summitul UE din 19-20 martie urmează să se decidă în privinţa aplicării de noi sancţiuni împotriva Rusiei. Deocamdată, liderii Uniunii Europene nu au convenit ce decizie vor lua la acest capitol.

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, fost premier al Poloniei, este susținătorul unor sancțiuni mai dure împotriva Moscovei. În timpul unei vizite efectuate în Statele Unite, el a declarat că „inamicul” rus încearcă să dezbine aliaţii, „atât Europa în interior, cât și Europa, și America”, relatează EUObserver, citat de Ziarul Financiar.

Cu toate acestea, el a precizat că este „imposibil” să se ajungă la un consens în UE privind sancţiunile.

Proiectul de concluzii pentru summitul UE, văzut de EUObserver, conţine pentru moment un spaţiu gol în ceea ce privește sancţiunile împotriva Rusiei. Conform textului, implementarea acordului de la Minsk este „responsabilitatea Rusiei”.

Proiectul menţionează, de asemenea, „angajamentul deplin” pentru relaţii mai apropiate ale UE cu Georgia, Republica Moldova și Ucraina. În context, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, îl acuză pe președintele Consiliului European, Donald Tusk, că alimentează tensiunile dintre Moscova și UE în cazul conflictului din Ucraina. În opinia șefului diplomației ruse, „birocrația UE de la Bruxelles alimentează cu bună știință confruntarea între Rusia și Uniunea Europeană”.

FLUX

Programe 13 MARTIE 2015

LUNI, 16 MARTIE

LUNI, 16 MARTIE

6.05 Baștina. Magazin agricol.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Știinţă și inovare. 10.50 „Bună seara!” Talk show (reluare). 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.25 Serial.„AGRODOLCE”. 14.00 Moment poetic. 14.15 Miniserial. „SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 15.05 Documentar pentru copii. „Să devii o stea”. 16.00 Art-club (рус). 16.30 Reporter de gardă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vector European. 21.25 Portrete în timp. Ion Scutelnic, regizor de film. 22.40 Săptămâna sportivă. 23.25 Serial. „TAXIMETRISTA”.

1.05 „Alternosfera”. Concert live de muzică rock. 2.05 Cinemateca universală. 3.10 Evantai folcloric. 5.30 Natura în obiectiv.

06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4969 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MARŢI, 17 MARTIE 6.05 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Accente economice. 11.30 Videoteca copiilor. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.10, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Evantai folcloric. 14.50, 1.10 Săptămâna sportivă. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: pe aripile condorului Anzilor”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Medalion muzical. Gheorghe Zamfir. 22.40 În premieră. 23.40 Serial.„TAXIMETRISTA”. 1.55 Documentar.„Misterul materiei negre”. 2.50 Legendele muzicii. 5.30 Vectorul European.

MIERCURI, 18 MARTIE 6.05 Unda Bugeacului. 6.30 Portrete în timp. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”.

9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Natura în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 O seară în familie. 15.10, 0.00 „De pe plaiuri românești”. 15.45 Fii tânăr! 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 22.40„File de calendar”. Petre Neamţu la 65 de ani. 23.45 Cinemateca universală. 0.30 Serial.„UN PREOT PRINTRE NOI”. 5.30 Accente economice.

JOI, 19 MARTIE

MARŢI, 17 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4970 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MIERCURI, 18 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4971 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

JOI, 19 MARTIE

6.05 Свiтанок. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Vectorul European. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”.

14.05 Cultura azi. 14.50 Medalion muzical. 15.00 Documentar. „Misterul materiei negre”. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Sub același cer. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-loto„5”din„35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.40 „File de calendar”. Petre Neamţu la 65 de ani. 23.50 Descriptio Moldaviae. 0.25 Film. „LEONE” (Italia). Episodul 3. 5.30 Art-club (рус).

06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4972 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

VINERI, 20 MARTIE

VINERI, 20 MARTIE

6.05 Sub același cer. 6.40 Profil de savant. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”.

9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Dor. 10.45 Tezaur. 11.00, 2.55 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Documentar. „Drumeţii”. 14.45 Erudit-cafe.

15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 „Bună seara!” Talk show cu Mircea Surdu. 21.25 Timp. În timp. Strătimp. 22.40 Fii tânăr! 23.25 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.05 Documentar.„Paul Smith, creator de modă pentru bărbaţi”. 5.35 Reporter de gardă.

SÂMBĂTĂ, 21 MARTIE 6.05 Documentar. „Paul Smith, creator de modă pentru bărbaţi”.

7.05 Documentar pentru copii. „Să devii o stea”. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Magazinul copiilor.

10.30 Timp. În timp. Strătimp. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou.

12.00 Documentar.„Global 3000”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive.

13.30 Chișinăul de ieri și de azi. 13.45, 22.20 Caravana TVR IașiCernăuţi-Chișinău. Concert de muzică populară. 15.45 Acordul de Asociere UE-Moldova: de la A la Z. 16.00 Sfatul psihologului.

16.10 Miniserial. „SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe.

19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O seară în familie.

21.25, 5.30 Destine de colecţie. 0.15 Fii tânăr! 1.00 Documentar. „Indignaţi-vă”. 2.20 Serial. „LEONE” (Italia). 4.30 „Bună seara!” Talk show cu Mircea Surdu.

06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitor (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4973 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

SÂMBĂTĂ, 21 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.2, an 3 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Teen Mom, ep 201, sezon 2 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:00 O seară perfectă (r) 04:00 Acasă în bucătărie (r) 05:00 Doamne de poveste (r)

DUMINICĂ, 22 MARTIE

DUMINICĂ, 22 MARTIE

6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. „360 grade GEO: Toscana, cariera de marmură”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 9.55 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 Aniversări. Sandu Grecu. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Prin muzică în Europa. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 22.20„Noi suntem de la Strășeni”. Spectacol muzical. 21.25, 5.30 Descriptio Moldaviae. 23.50 Erudit-cafe. 0.35 Documentar. „Indignaţi-vă”. 1.45 Serial.„PLUTONIERUL ROCCA”. 3.25 Casa mea.

4.30 O seară în familie.

05:45 Serial: Dragoste de viață 06:45 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 11:15 Teleshopping 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.3, an 3 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Teen Mom, ep 202, sezon 2 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

LUNI, 16 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Trandafirul negru (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.1, an 9 00:00 Las Fierbinți (r) 01:00 Serial: Supernatural: Aventuri în umea întunericului, ep.5, sezon 7 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O Seară perfectă (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MARŢI, 17 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Trandafirul negru (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Vine CHEFul! prima ediție 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.2, an 9 00:00 Serial: Las Fierbinți (r) 01:00 Serial: Supernatural: Aventuri în umea întunericului, ep.6, sezon 7 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O Seară perfectă (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MIERCURI, 18 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Specialitatea casei, ep.1 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Trandafirul negru (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți ep.3, sezon 7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.3, an 9 00:00 Serial: Supernatural: Aventuri în umea întunericului, ep.7, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

JOI, 19 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Specialitatea casei, ep.2 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Trandafirul negru (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți ep.4, sezon 7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.4, an 9 00:00 Serial: Supernatural: Aventuri în umea întunericului, ep.8, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

VINERI, 20 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Specialitatea casei, ep.3 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Trandafirul negru (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:00 Filmul PRO 23:30 Film: Gazda 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O Seară perfectă (r) 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 21 MARTIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Iarna bobocilor 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 14:20 Vine CHEFul! (r) 15:20 Film: Spiritul din adâncuri 17:00 Filmul PRO 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Ferma vedetelor 22:45 Film: Jocul lui Ender 00:45 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 22 MARTIE 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Spiritul din adâncuri (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Un bacșiș de două milioane de dolari 16:15 Film: Salonul de frumusețe 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Îngeri și demoni 23:30 Film: În sexcursie 01:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:15 O Seară perfectă (r) 03:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

ПОНЕДЕЛЬНИК, 16 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:35„Жить здорово!”10:35„Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00„Жди меня”20:00„Пусть говорят”с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Долгий путь домой”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант”00:50„Познер”01:45 Ночные новости 02:00 „Наедине со всеми” 02:45 „Prima Oră” (R)

ВТОРНИК, 17 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Долгий путь домой”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Долгий путь домой”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:10 „Структура момента” 02:05 „Наедине со всеми” 02:50 „Prima Oră” (R)

СРЕДА, 18 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Долгий путь домой”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Долгий путь домой”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 К 50-летию выхода человека в открытый космос. Премьера. „Первый шаг в бездну” 01:15 „Политика” 02:10 „Наедине со всеми” 02:55 „Prima Oră” (R)

ЧЕТВЕРГ, 19 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Долгий путь домой”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Долгий путь домой”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант”00:55 Ночные новости 01:10„На ночь глядя” 01:55 „Наедине со всеми” 02:40 „Prima Oră” (R)

ПЯТНИЦА, 20 МАРТА 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Долгий путь домой”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00„Мужское / Женское”17:00„Человек и закон”с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „ДОстояние Республики” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 01:05 К 100-летию Святослава Рихтера. Премьера. „Загадка Рихтера”02:00 Ален Делон в фильме„Лев”03:40 Хилари Суонк в фильме „Амелия”

СУББОТА, 21 МАРТА 06:00 Новости 06:10 Георгий Жженов, Михаил Волков в фильме„Путь в„Сатурн”07:35„Играй, гармонь любимая!”09:00 „Умницы и умники”09:45„Слово пастыря”10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Любовь Орлова. Шипы и розы” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Идеальный ремонт” 13:20 Кино в цвете. Любовь Орлова, Леонид Утесов в комедии „Веселые ребята” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 „Красавица”. Многосерийный фильм 17:10„Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 18:00„Primele știri”(rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25„Угадай мелодию”19:05„Сегодня вечером”с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri”(rom) 21:20 „Время” 21:45 „Танцуй!” 00:00 Премьера. Фильм Фернанду Мейреллиша „Калейдоскоп любви” 01:45 Фильм „Скудда-у! Скудда-эй!”03:15 Георгий Юматов в приключенческом фильме „Один из нас”

FLUX

ПОНЕДЕЛЬНИК, 16 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 День независимости. Фантастика. США 1996 14:00 Новости. 14:35 День независимости. Фантастика. США 1996 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Ночь в музее 2. Фэнтези. США 2009 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Кости. Детектив. США 2005 00:30 Ночь в музее 2. Фэнтези. США 2009 02:35 Știri. 03:05 Час суда с Павлом Астаховым. 03:55 Știrile dimineții. 05:40 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 17 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Кости. Детектив. США 2005 21:30 UEFA Champions League. 21:45 UCL “AS Monaco FC - Arsenal F.C.”. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:30 Час суда с Павлом Астаховым.

01:30 Дело Астахова. 02:20 Новости. 02:55 Час суда с Павлом Астаховым. 03:45 Știrile dimineții. 05:30 Дело Астахова.

СРЕДА, 18 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Кости. Детектив. США 2005 21:30 UEFA Champions League. 21:45 UCL “FC Barcelona - Manchester City F.C.”. 23:45 Новости.

00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:30 Час суда с Павлом Астаховым. 01:30 Дело Астахова. 02:20 Новости.

02:55 Час суда с Павлом Астаховым. 03:45 Știrile dimineții.

05:30 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 19 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Команда «А». Боевик. США 2010 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Кости. Детектив. США 2005 00:30 Команда «А». Боевик. США 2010 02:35 Știri. 03:05 Час суда с Павлом Астаховым. 03:55 Știrile dimineții. 05:40 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 20 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Люди Икс: Начало. Росомаха. Фантастика. США 2009 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Кости. Детектив. США 2005 00:30 Час суда с Павлом Астаховым. 02:30 Știri. 03:00 Час суда с Павлом Астаховым. 03:55 Știrile dimineții. 05:40 Дело Астахова.

СУББОТА, 21 МАРТА 6:30 Новости. 7:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 10:00 „Autostrada”. 11:00 Друзья. Комедия. США 1996 13:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 14:00 Новости. 14:30 Обмани меня. Детектив. США 2009 17:00 Știri. 17:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 18:00 Люди Икс: Начало. Росомаха. Фантастика. США 2009 20:00 Новости. 20:40 Перси Джексон и Море чудовищ. Фэнтези. США 2013 23:00 Știri. 23:30 Мост. Детектив. Швеция 2011 00:40 Știri. 1:10 Дело Астахова. 2:00 „Autostrada”.

2:55 Новости. 3:45 Дело Астахова. 5:25 Мост. Детектив. Швеция 2011

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 22 МАРТА

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 22 МАРТА

06:00 Новости 06:10 Георгий Жженов, Михаил Волков в фильме „Конец„Сатурна”07:45„Армейский магазин”09:00„Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30„Непутевые заметки”с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00„Primele știri”(rom) 12:10 Новости 12:30„Теория заговора” 13:25 Премьера. К 100-летию Георгия Жженова. „Вся моя жизнь - сплошная ошибка” 14:25 Коллекция Первого канала 15:00„Primele știri”(rom) 15:10 Коллекция Первого канала 18:00 „Primele știri”(rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Replica” 20:00 „Точь-в-точь” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:15 „Точь-в-точь”. Продолжение 01:10 „Три аккорда” 02:50 Пол Ньюмен в фильме „Король бильярда”

6:30 Știri. 7:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 10:00 Magazin UEFA Champions League. 10:30 Друзья. Комедия. 13:10 Кости. Детектив. США 2005 14:00 Новости. 14:30 Кости. Детектив. США 2005 (продолжение) 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005 (продолжение) 18:00 Перси Джексон и Море чудовищ. Фэнтези. США 2013 20:00 Новости. 20:30 Хозяин морей: На краю Земли. Приключения. США 2003 23:00 Știri. 23:30 Мост. Детектив. Швеция 2011 0:40 Știri. 1:10 Дело Астахова.

2:45 Știri. 3:15 Дело Астахова. 4:55 Știri. 5:25 Мост. Детектив. Швеция 2011

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

7

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 235 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

FLUX

8

Cultur=

13 MARTIE 2015

Leo BUTNARU

LABIRINT FĂRĂ MINOTAUR? (Pagini de jurnal)

5.VIII.1995 Alaltăieri, i-am telefonat domnului director de la Ed. „Eminescu”, Nelu Oancea: acceptă să-i trimit manuscrisul dialogic cu barosanii. Vor intra: Baltag, Breban, Ciobanu (Mirecea), Neagu, Mincu, Paler, Puslojić (nu-l voi trece în cel pentru „Glasul”?), Romanescu, Simion (de altfel, tipărit în nr. 8 al „Contrafortului”; odiseea cu poza, desenul…), Zeletin și alţii, printre care și ego, de calibru mai în devenire de generaţii 70-80iste.

Dacă reușesc să ajung la o înţelegere L. Lari – V. Năstase, pentru un alt volum de dialoguri, cel pentru ed. bucureșteană posibil să se numească „Labirintul fără minotaur” („În absenţa minotaurului”?), dat fiind că celălalt (primul) va rămâne la „Prezenţa celuilalt”. Mă gândesc unde să plasez convorbirea cu Ioan Alexandru. „Merge” în ambele contexte. (Cel de la „Glasul” – contextual, fiind mai de conjunctură – o recunosc, – mai obișnuit, mai cu personalităţi vag estompate…)

Un sacerdot chinez spuse: „Când întâlnești pe drum pe Tao, salută-l atât cu cuvinte, cât și cu tăcere. Acum spune-mi, cum îl vei saluta”.

Zic eu, isteţul (ha!): debutul e frumos, acesta fiind chiar prima frază. Întrebarea însă, – fraza a doua – e banală-praf și, deci, inutilă. O ispită negândită care alterează parfumul paradoxului.

Răstimp în care am citit-redactat pentru volum dialogurile. Am epurat inutilităţi din cele cu Mircea Petean și Petru Ţăranu. Altă misiune… importantă, una proteică: transformarea lui î în â. Sute (doar?) de î=â-uri…

Avantext este o noţiune propusă/ produsă de Maria Corti în nomenclatorul terminolo-

gic al semioticii literare în care, de la acel subtext propus acum vreo 60 de ani de Stanislavski pentru munca actorului, dar adecvat aproape exclusiv activităţii scriitorului, au apărut o puzderie de noţiuni teoretice sau care doar se doresc a fi astfel, precum: cotext (Teun A. Van Dyjk), geno-text, feno-text (Julia Kristeva), epitext, onomatext, supratext, texto-lect, grafotext, antologicotext, bibliotext, syntext (Jean Ricardou – numit foarte prolificul), arhitext, metatext, trastext, paratext (Gerard Genette, prim-concurent al lui Ricardou, vede-se) etc.

Deja de 2 săptămâni, Năstase nu i-a expediat Leonidei întrebările, prin fax. Sâmbăta trecută, pe când eram la atelierele pictorilor, angajat într-o emisiune „Telematinal” cu Mihai Statnâi, a telefonat Lari, îmi spune Zinovia, vorbind despre un dialog, de întrebări, de o carte (soţia nu avea de unde să înţeleagă multe). Mda, colega este interesată să dialogăm… Abia ieri, Năstase spuse că a trimis, cu șoferul, întrebările. Presupun că la mijloc e o tensiune nedeclarată dintre membrii tandemului șefist de la săptămânalul și editura „Glasul”. Poate fi periclitat și proiectul nostru.

Omagierea lui I. U., stupid genericoizată (de la: generic) „Ante(i)jubileu”. O solemno-farsă provincială, cu perindări de nimicspunători ce ţineau cu tot dinadinsul să se producă în faţa lumii… Dezmăţ de palavre pe durata a 5 (!) ore… (Prolog cu popi!

Când s-a mai văzut, domnule Caragiale, ca la o zi de naștere să vină popa și să-și cânte improvizaţiile imposibil de adecvat la atare prilejuri? N-am prea auzit slujbe bisericești pentru jubilee de 60-70-80 de ani…)

Fișa următoare. „Poskakat’ na rozovom kone” (Să galopez pe un cal roz), vers al lui Esenin, are corespondenţă în pictură: Delacroix desena cai rozi, ţărani liliachii, fum roșu, din cauza asta suportând mustrările mustrătorilor.

Raţionalizare întru înlesnirea muncii de

bibliotecă: îndârjit, apăsat până la bătături pe degete, am marcat, alfabetic, voluminoasele dicţionare de sinonime și ortografic, tăind drept, parcelat, marginile topurilor de file, în 23 de secţiuni, într-un șotron abecedăresc (ce mai inventez astăzi!). În această muncă am o experienţă – DEX-ul n-a fost prima mostră de raţionalizare – care îmi asigură cunoștinţă în cauză și dexteritate-abilitate de a opera cu rigla și briceagul. E-hei!

Dar dacă ar fi să perseverez în această îndeletnicire, aș avea multe zile de muncă: slavă Domnului, la capitolul dicţionare suntem înzestraţi binișor.

Mihail Vlad, pe care l-am cunoscut la Sebeș-Râmeţ, îmi expediază revista „Târgoviștea” care publică și un text de-al meu. E un domn al corespondenţei amicale, înţeleg. Dar să facem abstracţie de textul meu, oprindu-ne la un altul, pe care „Târgoviștea” îl preia din „Academia Caţavencu”; text superb, scris la trecerea dincolo a lui Emil Cioran: „Marţi dimineaţă, Emil Cioran s-a plictisit definitiv de noi. Era firesc. De acum încolo ar trebui să gândim singuri. Dar mai avem de așteptat”.

Azi, mă trezesc din somn cu o acută, des repetată întrebare, care mă sfâșie prin dureroasa ei nelămurire: De ce a murit totuși N.? De ce nu a fost permisă autopsia? Oare numai din motivul de a nu se descoperi alcool în el? Dar injecţia? Dar somniferul? Fără nicio intenţie nelegiuită din partea cuiva, administrarea lor i-ar fi putut fi fatală. Nu mă părăsește această sugrumătoare supoziţie… Îi expediez dlui Nicoară, președinte la „Crucea Roșie” românească, o scrisoare care însoţește fișa de ambulatoriu a lui Pavel Celac. Să-l ajute cu internarea la București. M-a rugat mama acestui fost coleg, pe durata unui an, la școala din Chiţcani. E din Căzănești și e căznit de o boală necruţătoare. Ce să spui, ce să faci, Doamne al vieţii și speranţelor noastre?!

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Casa cu locuinţele profesorilor Gimnaziului nr. 1 pentru băieţi Monument de arhitectură și istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat pe strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 16 (colţ cu str. București). În 1839, Duma urbană a acordat un enorm lot de pământ pentru construcţia spitalului militar, o parte a cartierului cuprinsă între străzile Kiev, Seminarului și Podoliei.

După construcţia blocului principal al spitalului (1843) a fost începută construcţia blocurilor secundare. Între anii 1853 și 1854 a fost construită clădirea amplasată la colţul cartierului. S-a păstrat descrierea casei din 1861, scrisă de mâna lui A.I. Bernardazzi: „Corp secundar de casă, ridicată într-un parter, cu demisol de piatră sub o parte și cu un beci boltit, acoperit cu ţiglă, lung de 69 de stânjeni de-a lungul străzii Poldoliei și 15,5 – a Seminarului”.

Este o clădire construită la colţul cartierului, ridicată într-un parter pe un demisol înalt, pe un plan unghiular, cu faţadele aliniate la liniile

13-20 martie BERBEC Cu cât vei depune mai mult efort și îţi vei trece propriile limite, cu atât vei avea mai mult succes în orice faci. Joi planeta Mercur intră în zodia Pești, iar intuiţia ta se ”ascute” – ai grijă la mesajele ascunse!

TAUR Sentimentele tale pot fi destul de puternice, dar preferi să le ţii pentru tine – ai grijă că nu este o idee atât de bună!

Cu cât ţii mai multe în tine, cu atât va fi mai puternică explozia atunci când se umple paharul. Confruntă-te cu problemele care apar, atunci când apar.

GEMENI Viaţa ta socială este plină de ocazii de distracţii, iar oamenii noi pe care îi cunoști sunt interesanţi. Joi evită cât poţi persoanele puse pe ceartă dacă nu vrei să dai de probleme. Anumite relaţii vor fi ”revizuite”, odată ce Saturn își începe mișcarea de retrograd.

RAC Cariera ta intră pe un făgaș bun – intri într-o nouă fază în care fie îţi găsești locul de muncă la care visezi de mult timp, fie ești promovată sau primești o mărire de salariu. Oricum ar fi, veștile sunt bune. Evită mișcările impulsive marţi, pentru că ai putea avea numai de pierdut.

LEU Parcă din neant apare o persoană de care te poţi îndrăgosti în doar câteva clipe, dându-ţi peste cap toate planurile. Gândește-te bine înainte să te implici, pentru că ar putea avea și consecinţe negative. Pentru că Saturn își începe mișcarea în retrograd în casa ta a dragostei, ai mare grijă la persoanele din jur.

FECIOARĂ Ai grijă de banii tăi săptămâna aceasta, pentru că este foarte ușor să faci achiziţia greșită și să cheltuiești mai mult decât îţi permiţi. Marţi este o zi în care ar trebui să ai mare grijă la ce zici și ce faci, dacă vrei să nu iști o ceartă monstru. Încearcă să-ţi canalizezi energia într-un mod constructiv.

BALANŢĂ Interacţiunile tale sunt oneste și foarte directe săptămâna aceasta, așa că ai grijă ce spui. În special marţi este bine să fii atentă la cei din jur și să nu faci remarci ce i-ar putea jigni, pentru că tot tu vei ieși cea rănită. Dacă simţi tensiune, evită în loc să te implici.

SCORPION Casa dragostei este în centrul atenţiei acum, ceea ce înseamnă că săptămâna aceasta ai putea avea parte de câteva întâlniri romantice foarte plăcute.

Folosește-te de timpul liber ca să îţi canalizezi energia creativă în scopuri terapeutice.

SĂGETĂTOR Ai multe ocazii de distracţie zilele acestea, chiar și de întâlniri romantice. Totuși, șansele unei legături amoroase serioase sunt mici, așa că distrează-te, dar nu te implica prea tare. În weekend gândește-te mai mult la rolul pe care îl joci în viaţa ta.

CAPRICORN roșii ale străzilor. Arhitectura este eclectică, în baza clasicismului cu influenţa arhitecturii ruse, care se manifestă în structura pavilionară a edificiului și introducerea detaliilor arhitectonice specifice.

Clădirea este compusă din câteva secţii – la un capăt și la colţul cartierului sunt amplasate câte un bloc masiv, dotat cu elemente decorative legate între ele prin corpuri de case alungite, mai scunde, cu o decoraţie plastică mai modestă. Blocurile formează o impresie cubică, cu compoziţia faţadelor alcătuite din trei și cinci axe, cu ferestre în arc în plin cintru, subliniate de arhivolte cu bolţarul central – cheie de boltă. Intrarea principală este scoasă în evidenţă prin porticul înalt, acoperit printr-o boltă cilindrică, susţinut prin două coloane ale ordinului doric, segmen-

tate în bosaje „diamant”, replici ale decoraţiei de la colţurile pavilioanelor. Acestea continuă vertical, dotate cu acoperișuri piramidale, amintind prin proporţiile lor fleșele, la baza cărora se află arcuri rusești în acoladă de tip „kokoșnik”. Caracterul izolat al acestor blocuri este accentuat și de acoperișurile lor în patru ape cu panta segmentată. Caracteristic eclecticii sunt și orificiile îngemănate pentru aerisirea podului, plasate pe friza de sub cornișă și denticulele de sub friză. Arhitectura secţiilor alungite sunt înviorate de detaliile arhitectonice obișnuite: ferestre în segment de arc, ancadramente cu cornișe rectangulare, plita de pervaz comună pentru toate ferestrele, cu panouri în „diamant” sub fiecare gol de fereastră.

Sursa: monument.sit.md

Situaţii neașteptate apar de te miri unde și planurile tale bine puse la punct vor fi date deoparte. Încearcă să nu te frustrezi din acest motiv, pentru că nu sunt lucruri pe care le poţi controla tu. Folosește-te de energia pe care o simţi săptămâna aceasta și fă lucruri plăcute ţie.

VĂRSĂTOR Săptămâna se arată plină cu felurite evenimente ce au loc ”pe repede înainte”. Ai mult de câștigat dacă ieși în lume și cunoști oameni noi, în special cei care te pot ajuta să avansezi în carieră. Ai mare grijă marţi, o zi grea pentru toate zodiile: ceea ce spui sau ce faci ar putea strica o prietenie sau o afacere.

PEŞTI Ziua de luni este bună pentru interviuri și întâlniri de afaceri, iar încrederea în propria persoană este un atu căutat.

Impulsivitatea trebuie ţinută sub control cât mai bine în ziua de marţi, pentru că sigur ar putea provoca mai mult rău decât bine.