Ziarul Flux, Ed. 42 (967)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 14 noiembrie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 14.11.2014

=Sf. Dr. fără de arginţi Cosma și Damian

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Marile spirite întotdeauna au întâlnit opoziții violente de la mințile mediocre.

Albert Einstein

1 EURO..............................18.6395 1 Dolar american ............. 14.9565 1 Leu românesc ................. 4.2080 1 Rublă rusească ............... 0.3225 Timpul probabil: 14.11.2014

15.11.2014

Soare, -1 11 0C

Soare, -1 9 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

5

PAGINA

POLITIC

PAGINA

ECONOMIC

Exporturile, în cădere liberă

7

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 42 (967)

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Partidul Popular Creştin Democrat a prezentat aspectele economice de bază ale „Planului Roşca” Creștin-democraţii Victor Ciobanu, Iurie Roșca și Norbert Neuhaus au susţinut recent o conferinţă de presă comună, în cadrul căreia s-au referit la aspectele economice de bază ale programului de guvernare a formaţiunii.

Şi o altfel de Rusie

6

GPF

ABONAREA 2015

PAGINA

OPINII

Președintele PPCD, Victor Ciobanu, a menţionat că propunerile creștin-democraţilor constituie modelul economic optim pentru Republica Moldova. Acest model se conţine, în format restrâns, în „Planul Roșca”.

Creștin-democratul german Dr. Norbert Neuhaus, care este și expert în economie și în domeniul dezvoltării regionale, a atras atenţia asupra faptului că în reflecţia moldovenească asupra economiei trebuie făcută de o manieră clară diferenţa între economia naţională și gândirea în stil business.

Continuare în pag. 2-3

Gaz mai ieftin sau promisiuni electorale?

Dragi capitalişti, de ce condamnaţi ipocrit şi nu lăudaţi evaziunea fiscală?

8

PAGINA

EXTERNE

XXX

Catalonia. Vot simbolic pentru independenţă

9

PAGINA

SCANDAL

Bloomberg: Preşedintele Comisiei Europene, Juncker, trebuie să demisioneze

(citiţi pag. 6)

Liberalii şi „agenturile” FSB

XXX

(citiţi pag. 5)

A fi patriot înseamnă a fi loial ţării, dar şi localităţii de baştină Interviu cu avocatul Igor Ciuru, candidat la funcţia de deputat pe lista PPCD XXX

(citiţi pag. 4)

Stafia unui partid bântuie prin Moldova XXX

(citiţi pag. 7)

FLUX

2

Politic

14 NOIEMBRIE 2014

Partidul Popular Creştin Democrat a prezentat aspectele economice de bază ale „Planului Roşca” Urmare din pag. 1 Gândirea business presupune că fiecare încearcă să profite de puţinele oportunităţi existente, fără a contribui la soluţionarea problemelor și fără a-și aduce aportul la multiplicarea acestor oportunităţi. Dar, în opinia lui Neuhaus, problemele trebuie rezolvate în profunzime. Aici, în Moldova, se gândește în stil business, nu economic, nu în termenii economiei naţionale. Profitarea de unele oportunităţi, fără implicarea în crearea de noi oportunităţi de care să poată beneficia toţi, a condus la cristalizarea unei organizări oligarhice a economiei Moldovei, susţine Norbert Neuhaus.

Totodată, expertul a precizat că „nu suntem contra celor bogaţi, dar cei bogaţi trebuie să investească banii lor în activităţile economice din Moldova, astfel ca toată economia să crească și toţi să profite de bunăstare”. Gândirea egoistă este periculoasă. Orânduirea trebuie schimbată în așa mod, încât fiecare, urmându-și interesul egoist, să servească binele comun.

Justiţia trebuie să fie dreaptă pentru toţi, nu doar pentru unii Dr. Norbert Neuhaus a mai subliniat că statul trebuie să-și recapete funcţia regulatoare în procesele economice. În opinia sa, este nevoie de solidaritate, trebuie să avem în minte în permanenţă ideea de bine comun și să construim o economie socială de piaţă. Fiecare cetăţean trebuie să poată profita de creșterea economică a ţării, așa cum s-a procedat în Germania. Dacă guvernarea vrea cu adevărat să pună bazele unei dezvoltări durabile, aceasta trebuie să stimuleze o cultură economică sănătoasă, să asigure o atmosferă prielnică pentru dezvoltare și concurenţă loială. Totodată, este necesară funcţionarea statului de drept, astfel încât toţi să fie siguri că drepturile lor sunt respectate, justiţia este independentă și dreaptă pentru toţi, nu doar pentru unii.

Referindu-se la retorica proeuropeană a actualei guvernări de la Chișinău, Dr. Norbert Neuhaus a amintit că doar dacă ţara noastră va întruni criteriile de la Copenhaga, va fi pertinentă o discuţie în acest sens. Expertul a menţionat că doar dacă în Republica Moldova va funcţiona cu adevărat statul de drept, va fi o atmosferă democratică autentică, iar economia noastră va fi capabilă să

reziste la concurenţa internaţională vom putea spune că am întrunit cele trei criterii de la Copenhaga.

Am văzut în Republica Moldova prea puţine schimbări Acum, în opinia lui Neuhaus, Moldova are nevoie de naţionalism economic, de protecţionism, care nu este izolaţionism. „Trebuie să vă pregătiţi pentru a putea concura cu alte state. În caz contrar, aici va fi o catastrofă.

Acordul de asociere cu UE prevede un termen de graţie de 8 ani. Dacă acest termen nu va fi valorificat, veţi avea doar de pierdut. Trebuie să stabiliţi și să restabiliţi lanţurile de producţie.

Doar agricultura nu poate servi drept bază pentru o economie performantă”, a mai spus expertul. „Vin în Republica Moldova de 15 ani și văd că s-au făcut prea puţine schimbări. Alegerile din 30 noiembrie sunt șansa schimbărilor în profunzime, pentru salvarea ţării. Salvarea nu poate veni nici din Uniunea Europeană și nici din Uniunea Vamală. Salvarea poate veni doar din interior. Dumneavoastră trebuie să faceţi schimbările necesare. Trebuie să vă definiţi interesul naţional și vectorii de dezvoltare strategici, nu geostrategici. Deoarece ordinea trebuie făcută de voi aici, nu de cei de la Moscova, Bruxelles sau Washington”, a punctat doctorul în economie Norbert Neuhaus.

Iurie Roșca, liderul de campanie al PPCD, a menţionat câteva aspecte „care definesc identitatea doctrinară și creionează deosebirile fundamentale între viziunea PPCD și a celorlalţi competitori electorali asupra independenţei politice, economice a Re-

publicii Moldova și asupra șanselor de generare a prosperităţii în ţara noastră”.

Încotro, Moldova? „Pornesc de la obsesia pe care o vedem, manifestată în discursul public dominant al celor două tabere beligerante: „Încotro, Moldova? În Uniunea Vamală sau în Uniunea Europeană?”. Prima defecţiune a acestei viziuni puerile este că Republica Moldova este văzută ca un fel de apendice, ca un fel de element-parazit, care profită de pe urma injecţiilor financiare și a sprijinului politic din exterior sau ca o anexă geopolitică și economică a celor doi mari competitori: Rusia versus Occidentul, Rusia versus UE, plus SUA. Personal, în fiecare zi particip la diverse întâlniri și dezbateri televizate, în special în teritoriu, pentru că media corporatistă nu prea ne cheamă la dezbateri, și sunt întrebat: ce putem face pentru a depăși starea de lucruri în care s-a pomenit ţara noastră? Cum putem diminua sărăcia? Cum putem consolida finanţele publice? De unde luăm bani pentru a consolida finanţele publice, capacitatea bugetară a statului, astfel încât să putem reorienta o parte din aceste resurse spre creditări eficiente în economia naţională, spre ocrotirea sănătăţii, învăţământ etc.”, a menţionat Iurie Roșca.

Politicianul a ţinut să accentueze: „ceea ce domnul Norbert a menţionat – Republica Moldova are nevoie de o pauză geopolitică. Ce înseamnă asta? Noi uităm de faptul că statutul de neutralitate al Republicii Moldova poate și trebuie să fie valorificat în relaţiile noastre internaţionale, care trebuie să dea un efect economic

rapid și pozitiv pentru ţara noastră.

Adică, Republica Moldova are nevoie de relaţii comerciale asimetrice. Atât cu Uniunea Vamală, cât și cu Uniunea Europeană”. „Noi ţinem minte că Republica Moldova are o structură a veniturilor la bugetul de stat în proporţie de 70% provenind din ceea ce acumulează Serviciul Vamal. Ridicaţi vama dintro parte sau din alta, sau din ambele părţi, și finanţele publice din Republica Moldova se prăbușesc în 24 de ore.

Noi deja suntem în regim de comerţ liber cu Uniunea Europeană și cu Turcia. Perioada de graţie este adevărată, dar funcţionează doar pentru Moldova, pentru că mărfurile europene și din alte zone, inclusiv Ucraina, Rusia, Turcia, intră fără niciun fel de probleme în ţara noastră, lăsând la o parte mărfurile care intră prin scheme de contrabandă, care depășesc tot ce vedem noi scris în hârtiile vamale. Să reţinem treaba asta: nevoia de consolidare a independenţei economice a Republicii Moldova nu are nimic în comun cu preferinţele noastre de ordin civilizaţional, lingvistic, istoric sau de alt gen. Noi suntem o economie subdezvoltată pentru că nu ne-am definit corect interesul naţional. Pe noi ne poartă de căpăstru mari jucători internaţionali. Politicienii din Republica Moldova au obsesia și satisfacţia să se tragă în poze cu marii jucători internaţionali de la Moscova, Bruxelles sau Washington. Cei care ne cheamă în Uniunea Vamală ne spun că dacă ne înscriem în această echipă de elită, atunci vom avea resurse energetice ieftine. Eu însă vă asigur că putem avea resurse energetice ieftine fără a ceda interesul naţional Moscovei. Eu vă asigur că putem avea relaţii economice asimetrice cu Uniunea Europeană, fără a deveni anexă a marilor corporaţii transnaţionale din Uniunea Europeană sau Statele Unite. Statutul economic special este singurul statut capabil să dea Republicii Moldova o perspectivă de dezvoltare. De aceea, avem nevoie de reindustrializare rapidă, bazându-ne pe importul de tehnologii și materii prime orientate spre industrie. Nu numai industria de prelucrare, dar toate tipurile de industrie pot fi dezvoltate și trebuie dezvoltate în Republica Moldova. Tot ce ţine de importul de tehnologii și materii prime – taxe vamale zero. Și, în același timp, taxe cât se poate de ridicate pentru mărfuri de import care pot fi produse pe teritoriul Republicii Moldova: atât cele agricole, cât și cele industriale”, a mai declarat Roșca.

Totodată, Iurie Roșca s-a referit și la faptul că piaţa Republicii Moldova este invadată cu mărfuri de origine agricolă din străinătate: din Polonia, din Turcia, din China, de oriunde. „Cum vrem noi să dezvoltăm agricultura Republicii Moldova în timp ce producătorii agricoli din ţara noastră nu sunt în stare, din cauza insuficienţei tehnologice și financiare, să concureze cu marii jucători internaţionali. Noi deja avem două probleme fundamentale în ceea ce privește protejarea producătorului autohton. Aceste limitări ne-au legat de mâini și de picioare și au venit prin aderarea cu ochii închiși, orbește, la Organizaţia Mondială a Comerţului, care a limitat capacitatea și dreptul Guvernului Republicii Moldova de a reglementa tarifele vamale fără a cere voie de la OMC. După aceea, am cedat tot ce înseamnă act decizional în domeniul economiei și comerţului birocraţiei de la Bruxelles”, a mai spus Iurie Roșca.

O economie nu poate să existe din remitenţe şi injecţii financiare din exterior Liderul de campanie al PPCD a subliniat, de asemenea, că „neînţelegându-ne interesul naţional, ne complacem în postura de economie care trăiește din remitenţe și din injecţii financiare din exterior. Noi ne bucurăm ca sălbaticii atunci când intră încă 10 milioane de euro, de dolari în Republica Moldova, batem din palme, sărim în sus, facem concerte pe tema asta. Orice ţară serioasă, care are o guvernare serioasă, înţelege că creditele internaţionale trebuie contractate doar pentru a fi reorientate în economia reală, nu pentru injecţii artificiale pentru a menţine balanţa de plăţi, deservirea datoriei externe sau echilibru bugetar. Vă dau o singură cifră: oficialii noștri se laudă că au primit numai pentru consolidarea puterii judecătorești 70 de milioane de euro în cinci ani de zile. Unde sunt banii aceștia? Îi vedem cumva regăsindu-se în funcţionalitatea justiţiei, s-a construit măcar o clădire pentru vreo judecătorie de sector? Nimic.

Chiar și granturile care le primim sunt date condiţionat politic”.

Roșca a mai ţinut să accentueze și faptul că ideea de patriotism economic nu este o invenţie pe care o aduce Partidul Popular Creștin Democrat.

Patriotismul sau protecţionismul economic este singurul model sau „calea

Politic

14 NOIEMBRIE 2014 a treia”, pe care a inventat-o tot un german. „Revin la numele acestei celebre personalităţi în gândirea economică mondială – Friedrich List”, a menţionat Iurie Roșca, adăugând că „atunci când Marea Britanie i-a propus Germaniei să semneze un acord de liber schimb, în anii 40 ai secolului XIX, Friedrich List a spus: “staţi, băieţi, un pic, închidem frontierele vamale, ne ridicăm la nivelul tehnologic de producţie și industrializare cu Marea Britanie și atunci suntem gata să concurăm cu vecinii noștri din nord”. Vedeţi că situaţia se repetă la distanţa de o sută și ceva de ani. Noua ni s-a propus un acord de liber schimb. Oare suntem egali ca pondere economică, tehnologică, financiară, capacitatea de producţie, competitivitate cu partenerii noștri din Europa Occidentală?

Categoric, nu. Prin urmare, semnarea în alb a reprezentat o greșeală teribilă. Ceea ce nu înseamnă sub nicio formă că aderarea necondiţionată la Uniunea Vamală va însemna dintr-o dată creștere economică și rezolvarea problemelor noastre. Cetăţenii Republicii Moldova nu trebuie să mai lucreze, de acum încolo, în aceleași proporţii pe pieţele forţei de muncă din exterior, fie la Moscova, fie în Uniunea Europeană, fie în alte părţi. Care dintre partidele ce s-au avântat în această campanie au o viziune strategică asupra dezvoltării Republicii Moldova? Cine poate să dea un proiect de ţară care să permită descentralizarea economică, consolidarea finanţelor publice, combaterea corupţiei, consolidarea capacităţii instituţionale a statului pentru a veghea libera competiţie pe piaţă, bazată pe proprietate privată?”

Oligarhii au transformat Republica Moldova într-un stat captiv Creștin-democratul susţine că „noi cu toţii am fost cretinizaţi, pur și simplu, prin media, prin instituţiile de învăţământ, despre așa-numita „mâna invizibilă a pieţei”, un Adam Smith prost înţeles. Nu există mâna invizibilă a pieţei. Într-o economie de piaţă, statul este poliţistul care veghează la respectarea condiţiilor egale pentru toţi competitorii de pe piaţă. Altfel, ne pomenim în situaţia unui capitalism caricatural, un capitalism speculativ, corporatist, numiţi-l oligarhic, dacă vă place. Concentrarea excesivă de capital în mâinile unor jucători, a transformat Republica Moldova întrun stat captiv. Instituţiile puterii de stat sunt transformate în instrumente de acumulare a supraprofituri de cei care controlează astăzi marile fluxuri

financiare și, mai ales, sectoarele aducătoare de profit din economia naţională. Cine oare nu știe că astăzi principalele partide politice care domină viaţa publică din Republica Moldova sunt produsul direct al capitalului negru acumulat în ultimii 20 de ani.

Cine oare nu știe că presa corporatistă reprezintă derivatul direct din economia tenebroasă, din schemele financiare criminale din Republica Moldova. Toată lumea știe. Cum să combatem această molimă? Una din măsuri: interzicerea firmelor off-shore pe teritoriul Republicii Moldova. E fundamentală această reformă. Noi avem o legislaţie care prevede combaterea cârdășiilor de cartel, care însă nu se aplică. Cea mai mare crimă economică într-o economie funcţională de piaţă se numește cârdășie de cartel. În Statele Unite, dacă stă de vorbă un reprezentant al unei corporaţii mari cu un alt reprezentant al unei corporaţii mari și beau ceai, organele abilitate pot să-i cheme pe unul și pe altul la interogatoriu, întrebându-i:

proprietar maximum într-o bancă de dimensiuni medii și să i se interzică procurarea de acţiuni în alte bănci. „De ce? Pentru că altfel el dictează jocul pe piaţa financiară a unei ţări.

Exact și pentru dumneavoastră, care reprezentaţi televiziunile, în sistemul media. Într-o democraţie funcţională, același om nu poate deţine toate canalele dominante într-o ţară, pentru că influenţează politic, social și economic, inclusiv electoral această societate. Poftim, ţara vecină – România, acolo nu poţi avea acţiuni într-o instituţie media fără să declari cine este proprietarul. E o chestiune fundamentală”.

Roșca a mai relatat că întrebarea care îi este pusă la fiecare întâlnire, în special în dezbaterile televizate ale posturilor regionale și locale, este „de unde luăm bani?” Dânsul a dat câteva exemple „la îndemâna oricui”. În opinia lui Roșca, „toate activităţile care ţin de bugetul de stat trebuie să fie operate printr-o bancă de stat. Câteva exemple: noi suntem o ţară care,

abili, care concentrează capacitatea financiară și economică, subordonează administrativ și politic societatea.

Iată modelul caricatural și monstruos la care a ajuns Republica Moldova”.

Totodată, creștin-democratul a subliniat faptul că „o economie bazată doar pe agricultură, oricât de performantă, nu poate să genereze prosperitatea întregii societăţi. Știm cu toţii cifrele pe care le invocă de fiecare dată Guvernul. Aportul de contribuţie a agriculturii și industriei la PIB este egal: 12-13%. De unde să iei bani să subvenţionezi agricultura la nivelul subvenţiilor din Uniunea Europeană?

Nimeni nu poate să substituie lipsa noastră de pregătire, de idei, de competenţă

nu cumva aţi convenit asupra preţurilor, tarifelor, coordonarea activităţii pentru a oferi servicii coordonate la același preţ, la același nivel? Cum putem noi astăzi să facem creditare eficientă a economiei naţionale când toate băncile din Republica Moldova își ascund proprietarii după firmele off-shore? Cum vreţi să avem servicii bancare accesibile pentru producătorul autohton? Este o crimă împotriva sistemului de securitate al Republicii Moldova. Noi am uitat că securitatea presupune nu doar cei care se uită prin gaura cheii să vadă cine ce face în viaţa privată. E vorba de securitatea economică, e vorba de securitatea financiară a statului. De aceea, Partidul Popular Creștin Democrat își propune ca măsură prioritară, printre altele, interzicerea firmelor off-shore în toate domeniile de activitate economică în Republica Moldova, în sistemul bancar, în primul rând.”

Referindu-se la sistemul bancar, Roșca a menţionat că un cetăţean al Republicii Moldova trebuie să fie co-

din nefericire, consolidează majoritatea resurselor financiare la centru și după aceea le distribuie în teritoriu.

Prin ce bănci se fac aceste transferuri? Prin bănci private. Unde rămâne procentul bancar? În mâinile unor persoane particulare. Oare statul nu poate să facă economii și să genereze fonduri suplimentare pentru bugetul de stat, operând aceste simple operaţiuni bancare printr-o bancă de stat?

E vorba de câteva miliarde, lei anual pe care le pierdem, care intră în proprietatea unor firme off-shore, ascunse în bănci. Nu putem noi acești bani să-i strângem pentru bugetul de stat, după aceea să-i transformăm în fondul pentru asigurări sociale, în fondul asigurărilor în medicină? Cum se poate ca pensia să fie mai mică decât minimul de consum, cum poate pensia să fie de câteva ori mai mică decât ceea ce avem de plătit noi ca facturi?

Nu sunt bani? Iată banii”, a subliniat politicianul, după care a adăugat: „Vă dau alte exemple: noi când încălcăm regulile de circulaţie rutieră, unde plătim amenzile? La o bancă privată. Cei care se laudă că au instalat camere la tot colţul în Chișinău și pe șoselele din ţară sunt conștienţi de faptul că ei încasează doar parţial din ceea ce ar putea încasa? Operaţiunile bancare de acest gen trebuie operate, de asemenea, printr-o bancă de stat. Serviciile comunale, la fel. Noi mergem în judecată cu diverse ocazii, plătim taxe de stat. Unde merge procentul bancar? În mâinile unor instituţii financiare private. Adică, ni s-a băgat în cap o dogmă neoliberală, provenită de la așa-numita școală de la Chicago, care spune „small governement” și dacă se poate, cât mai corupt, care să nu participe la reglementarea proceselor economico-financiare ale unei ţări și atunci această ţară devine ostaticul câtorva jucători

În UE subvenţiile se ridică la 40-45% din costurile activităţii în agricultură, în Moldova, maximum 2,5%. Chiar dacă am fi cea mai tehnologizată agricultură, subvenţiile oricum sunt necesare. Dar de unde să provină aceste subvenţii? Cu preponderenţă din activitatea sectorului industrial și parţial din activitatea sectorului servicii.

Structura economiei naţionale trebuie schimbată radical. Optica noastră asupra gospodăriei naţionale trebuie schimbată radical. Iată de ce este nevoie de un stat puternic, iată de ce este nevoie de o viziune strategică asupra interesului naţional. Iată de ce este nevoie să abandonăm această dezbatere sterilă, inutilă și periculoasă interesului nostru naţional: încotro o luăm, Uniunea Vamală sau Uniunea Europeană? Dacă nu ne vom face temele, nu vom formula priorităţile, nu vom avea o agendă de dezvoltare a ţării noastre, nimeni nu va putea să substituie lipsa noastră de pregătire, de voinţă, de idei, de competenţă, de viziune, de capacitate de administrare a treburilor publice”.

Politicianul s-a referit și la exporturi. „Eu aș prefera ca în câţiva ani să exportăm și în Federaţia Rusă, și în Uniunea Europeană, plusvaloarea, totul la pachet, la borcănaș, produsul finit și parţial, produs natural, pur ecologic, cu dimensiunile și pachetele respective, care să fie comparabile cu marii competitori de pe piaţa internaţională”, a menţionat Roșca. În acest sens, potrivit politicianului, „este extrem de important să înţelegem că avem nevoie de un salt economic rapid, care trebuie să vină prin performanţa intelectuală și voinţa celor care administrează Republica Moldova. Cu Nicolae Timofti salturi economice nu se vor realiza. Cu Iurie Leancă salturi economice nu se vor realiza. Cu marii contrabandiști salturi și prosperitate economică nu se va realiza”.

Un alt aspect abordat de liderul de campanie al PPCD a fost acela că „statul, Guvernul Republicii Moldova trebuie să declare deschis o alianţă

3

FLUX

pe faţă între stat și businessul mic și mijlociu. Această alianţă trebuie să fie orientată la fel de deschis împotriva marelui capital din zona tenebroasă.

Adică, statul luptă cu criminalitatea economică, care a concentrat supraprofiturile, bazându-se pe întreprinderile mici și mijlocii care primesc credite preferenţiale din Banca de Stat, se bucură de toate privilegiile datorită politicilor vamale protecţioniste și datorită unei fiscalităţi permisive”. „Știm cu toţii despre fenomenul contabilităţii duble. De ce în ultimii ani economia tenebroasă a săltat atât de puternic? Pentru că „democraţii” de la guvernare au sporit fiscalitatea la asemenea nivel, încât un om de afaceri se gândește: frate, ce fac? Dau mai mult de jumătate din profitul meu statului și n-am cu ce plăti angajaţii, n-am cu ce lua materie primă, nu am cu ce să mă dezvolt sau mai bine dau mită agentului fiscal, poliţistului, procurorului, judecătorului și ţin contabilitate dublă. Contabilitatea dublă reprezintă o crimă economică foarte gravă. Dar cei care generează contabilitatea dublă, economia tenebroasă, sunt guvernanţii, care nu vor să înţeleagă că omul nu poate da tot ce câștigă cu titlul de impozit”, a spus Iurie Roșca, adăugând că sunt frecvente cazurile când „oamenii de afaceri prosperi, capabili, își închid afacerile în Republica Moldova și pleacă peste hotare. De ce? Nu cred în statul nostru. Nu cred că statul nostru poate să vegheze la libera competiţie pe piaţă.

Noi nu suntem o economie de piaţă funcţională. Justiţia nu arbitrează corect conflictele economice. Cine câștigă? Cel care este la putere sau dă mită mai mare. În asemenea condiţii, noi nu avem cum să ieșim din acest cerc vicios”. În încheiere, Iurie Roșca a specificat faptul că Republica Moldova, în ultima perioadă este suprasaturată de propagandă electorală. „Poate nu toată lumea știe că actuala guvernare a sporit fondul electoral de două ori.

Dacă pentru CEC statul a acordat 52 de milioane de lei, plafonul electoral pentru partidele politice – 55 de milioane de lei, iar partidele cum sunt PPCD și alţii, nici măcar 20 de mii de lei nu pot să ia cu titlul de credit. Un minut de publicitate electorală la televiziunile oligarhice costă până la 5 mii de euro. Situaţia este extrem de dificilă, pentru că statul este în stare de captivitate, puterea este uzurpată.

Mergi în teritoriu și oamenii așteaptă pomeni electorale. Iată de ce trebuie să reţinem și un alt detaliu: toate sondajele de opinie sunt lansate în campania electorală pentru a induce în eroare alegătorii, pentru a-i înșela, pentru a-i manipula. Ele nu au nimic în comun cu preferinţele, intenţia electorală sau decizia de a vota întrun fel sau altul a alegătorilor. De aceea, nu credeţi sondajelor de opinie, mai ales în perioada campaniei electorale”, a punctat Iurie Roșca.

FLUX

FLUX

4

Interviu

14 NOIEMBRIE 2014

A fi patriot înseamnă a fi loial ţării, dar şi localităţii de baştină Interviu cu avocatul Igor Ciuru, candidat la funcţia de deputat pe lista PPCD - Domnule Ciuru, cei mai mulţi tineri preferă să meargă la studii la Chișinău. Ce v-a făcut să rămâneţi în orașul dumneavoastră de baștină?

- M-am născut, am învăţat și activez în orașul meu natal, municipiul Bălţi. După absolvirea facultăţii am fost provocat de mai multe ori să plec la Chișinău sau peste hotarele ţării, așa cum o fac mulţi dintre tinerii noștri. Eu am hotărât să rămân acasă.

- De ce?

- Consider că a fi patriot înseamnă nu doar loialitate pentru ţara ta, ci și pentru localitatea în care te-ai născut. De aceea am hotărât să rămân la Bălţi. Mai mult, mi-am convins și soţia, care este din Chișinău, să vină la Bălţi.

- Ne puteţi spune și unde aţi întâlnit-o pe soţia dumneavoastră?

- Am întâlnit-o la una dintre universităţile de vară organizate de PPCD și de atunci suntem împreună. La moment avem 2 copii și suntem foarte fericiţi.

a ţării. Noi știm exact cum trebuie să arate Republica Moldova peste 5, 10, dar și peste 50 de ani. Avem sarcina să construim un stat puternic, dezvoltat, neutru din punct de vedere politico-militar, cu o economie performantă, unit prin religia ortodoxă pe care o împărtășește majoritatea absolută a concetăţenilor noștri. Trebuie să ajungem la un asemenea nivel când fiecare va putea să se mândrească de apartenenţa sa la Moldova, indiferent de etnia sa sau de limba pe care o vorbește.

- De unde vine acest optimism?

- Noi vom reuși să realizăm planul nostru pentru că suntem o echipă unită, energică, cu credinţă în Dumnezeu. Totodată, avem un lider puternic. Iurie Roșca este liderul incontestabil al echipei noastre, iar ţara are nevoie și ea de

volum de lecturi, care, însumate, ar însemna cam tot ce au citit toţi guvernanţii ţării luaţi laolaltă de la ’90 încoace. În situaţia de criză profundă, nu doar economică și politică, dar și identitar-spirituală prin care trece Moldova, avem nevoie anume de un asemenea lider. Un lider care să-i unească pe toţi. Iurie Roșca, astăzi, este lider atât pentru români/moldoveni, cât și pentru rușii, găgăuzii, ucrainenii, bulgarii, alte etnii din ţara noastră. Un alt personaj politic care s-ar bucura de autoritate atât la Chișinău, cât și la Comrat, Taraclia sau Bălţi, nu mai avem. Acest lucru se datorează întâi de toate faptului că el are o viziune inclusiv pentru a realiza unitatea acestui popor.

- Ca persoană care exercită una dintre profesiile principale în domeniul ocrotirii normelor de

- Când a început să vă intereseze politica?

- Încă de pe băncile școlii am manifestat interes pentru politică. Îmi păsa de orașul meu, de ţara mea, de soarta acestui popor. Așa am hotărât să ader la o formaţiune politică. Alegerea mea, în anul 2000, a fost Partidul Popular Creștin Democrat. A fost cea mai reușită alegere, pe care nu o regret până în prezent. În PPCD am învăţat, m-am format ca persoană publică, m-am căsătorit, mi-am făcut prieteni adevăraţi.

- De ce alegerea dumneavoastră a fost și rămâne PPCD? - Pentru că ţara are nevoie anume de PPCD. Aceasta este formaţiunea pentru care guvernarea nu este un simplu moft, ci o misiune asumată pentru soarta acestui popor. Suntem singura formaţiune ce are o viziune clară de dezvoltare

un asemenea lider. Un bun patriot, un om de caracter, cu o viziune clară de dezvoltare a acestei ţări, formată ca rezultat al unui mare

drept, ce prioritate aţi dori să remarcaţi în Planul Roșca?

- Una din priorităţile programului nostru de guvernare este reforma justiţiei. Sunt avocat și cunosc bine acest domeniu. Îmi sunt cunoscute carenţele sistemului și mă indignez atunci când îi aud pe actualii guvernanţi vorbind despre reforma justiţiei. Întrebarea retorică este, de ce nu au făcut-o timp de 8 ani de zile comuniștii și timp de 5 ani de zile actualii guvernanţi?

Asta pentru că, bunăoară, cu un procuror general obedient poţi face orice crimă în acest stat, fiind sigur că nu vei fi tras la răspundere penală. Cu un Consiliu Superior al Magistraturii obedient păpușarilor poţi obţine orice hotărâre în orice instanţă de judecată. Iată de ce reforma justiţiei nu s-a făcut până în prezent.

Vreau să subliniez următoarele: reforma justiţiei o pot face doar politicienii curajoși, neimplicaţi în crime și escrocherii la nivel de stat.

Astfel de politicieni se regăsesc doar la PPCD. - Cu ce ar trebui să înceapă reforma justiţiei?

- Când vorbim despre reforma justiţiei avem în vedere, în primul rând, reforma Procuraturii. Procurorilor, începând cu cel general și terminând cu procurorii de rând, urmează să le asigurăm prin lege independenţă totală. Vorbesc cu mulţi procurori, care se plâng că nu pot lua independent nicio hotărâre în dosarele pe care le gestionează fără avizul procurorului ierarhic superior. Despre ce fel de independenţă poate fi vorba? De asemenea, fiecare angajat din sistemul justiţiei urmează să-și justifice averile. În caz contrar vor trebui să plece din sistem.

De asemenea, trebuie să facem reforma administraţiei publice locale. Aceasta este o altă prioritate a PPCD. Cunosc bine și acest domeniu, deoarece am activat la Băl-

ţi în calitate de consilier municipal timp de 8 ani. Reforma APL este o restanţă majoră pe care nimeni nu are curajul să o facă. Tuturor guvernanţilor le convine actuala stare de lucruri. Ei au nevoie de primari și consilieri obedienţi, pe care să-i manipuleze inclusiv în scopuri electorale. Îmi aduc aminte de anii 2003-2009, când la guvernare au fost comuniștii. Municipiul Bălţi, guvernat de comuniști, primea bani de la bugetul de stat, de la colegii lor de partid. Așa era situaţia în toate primăriile administrate de primari comuniști. Toţi beneficiau de alocaţii de la bugetul de stat. Situaţia însă era diametral opusă în localităţile guvernate de primarii altor partide. Unii primari, mai ingenioși, își schimbau apartenenţa politică în funcţie de cine era la guvernare. O parte dintre primari care au fost anterior comuniști, după 2009 au aderat la PLDM sau PD. Este o situaţie nesănătoasă, care provoacă, în mod artificial, „turismul politic” al primarilor.

Puterea locală trebuie să fie descentralizată. Este necesară delegarea unor competenţe suplimentare autorităţilor publice locale și lărgirea bazei fiscale a acestora.

- Cum va arăta, în opinia dumneavoastră, viitoarea guvernare?

- Sunt sigur că vom fi parte a viitoarei guvernări. Simpatiile faţă de partidul nostru, faţă de Iurie Roșca și faţă de programul nostru de guvernare – Planul Roșca – cresc pe zi ce trece. Oamenii au obosit de lupte interminabile pe criterii etnice, pe criterii de limbă și geopolitice.

Oamenii au nevoie de unitate naţională, bunăstare, de stat puternic în frunte cu un lider puternic care să inspire încredere și respect. Așa ceva poate oferi doar PPCD și oamenii înţeleg acest lucru.

- Vă mulţumim pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu și vă dorim succes.

- Și eu vă mulţumesc.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Opinii

14 NOIEMBRIE 2014

Tastez și mă surprind: titlul meu e pasibil de o anume prejudecată faţă de muscal. Prejudecată totuși numai pe o latură, în rest fiind, știm bine, un vechi și indelebil complex istoric. Deși poate nici termenul ăsta nu e cel mai potrivit: comportă ceva umilitor-clinic.

Cred că avem de a face cu ceva mai mult sau mai profund. Fapt e că orice deviază de la imagineastandard, ca să zic așa, a șovinului arogant, orice semn, cât de mic, de receptivitate sau de bun-simţ din parte-i se percepe dacă nu cu uimire, atunci sigur cu mefienţă. Normalitatea, în astfel de cazuri, pare de neimaginat, este evidentă și totuși, neverosimilă...

Divagaţia asta, în siajul unei discuţii de acum nu chiar demult cu cineva care contrazice în mod surprinzător tiparul de mai sus. Este vorba de Slava Perunov, directorul-fondator al celui mai influent săptămânal regional de la noi, SP (abreviaţie de la „Spros i predlojenie”, adică „Cerere și oferă”). Nu am aici loc suficient pentru o descriere câtuși de puţin pertinentă de context: ar trebui deschise o grămadă de paranteze.

Mă mulţumesc cu câteva incizii. SP împlinește anul acesta 20 de ani.

S-a născut deci în plină disoluţie și o duce pe cam același teren denivelat și nesigur. Cum se poate supravieţui într-o tranziţie fără sfârșit e o temă lungă, aproape interminabilă. O carte cu pașii pe care am reușit să-i facem estimp ar avea ponderea unei apoteoze: nu oricine a putut străbate prin infernul inflaţiei, al fiscalităţii, al jocurilor de grup, al micilor și marilor presiuni, al disperărilor și prostraţiei. SP-ul e și în sensul acesta o apariţie neobișnuită: nu vine din presa sovietică, nu e un produs reci-

5

FLUX

NOTE DE PRIVITOR

Şi o altfel de Rusie clat al vechiului sistem (pentru că e și problema asta: a ziariștilor formaţi în URSS, cu tabieturile și inerţiile de atunci, cu tipul de reacţie inerţial, total incongruent în raport cu noile realităţi; or, ăștia încă mai fac jocurile în presa noastră). E fondat și făcut cu oameni, să zic și eu: recenţi și din afara presei. Perunov însuși e un inginer de formaţie. Actualul redactor-șef, Ruslan Mihailevski, e filolog, în grad de doctor. Ceilalţi, mă asigură directorul, vin, la fel, din cele mai diferite direcţii.

Până aici, nimic, desigur, ieșit din comun: presa se face cu lume proaspătă și diversă, capabilă să vadă și, evident, să exprime. Ce deosebește acest săptămânal de altele (o spun ca unul care mai frecventează presa noastră locală) e caracterul – încadrat de un bun-simţ funciar, aș zice.

Nu mi-am făcut niciodată iluzia că gazetele noastre raionale – aziluri de rataţi și pepiniere de mediocrităţi, în cele mai dese cazuri, helas! – și-ar putea revela și, mai ales, impune o personalitate. Prea multe sunt

împrejurările care o înfeudează. Ai patru, cinci, zece oameni în custodie, închiriezi un spaţiu, ai de plătit telefon, internet, manoperă, hârtie, câte un proces uneori. De unde fonduri dacă producătorii – de numărat pe degetele de la o mână prin zonă – leagă ei înșiși teiul de curmei; sau, după obiceiul localnicului, sunt foarte sceptici, apropo spaţiile publicitare, pe care în zadar le lauzi. Ce faci într-o asemenea situaţie, cum te descurci? Păi, tot la mahări apelezi. E singura soluţie în majoritatea covârșitoare a cazurilor. Numai că, odată încheiat contractul de publicitate cu primăria sau consiliul raional, publicaţia se transformă automat în foaia tipului cu paralele. Ar trebui privit cu mai multă luare aminte și îngrijorare, de ce nu, acest fenomen de abdicare a presei noastre locale: presa aceasta nu mai informează (de anchete și atitudini nici vorbă), e o curea de transmisie, efectiv, și un buletin de acatiste.

Ce se întâmplă în cazul despre care fac vorbire? Caracter, bun-simţ

sunt, de fapt, faţete ale profesionismului, ceea ce, în condiţiile de aici, este enorm. Și totuși, nu faţetele respective fac excepţia. Adevărul – pe care o să-l formulez abrupt, din lipsă de spaţiu, dar și pentru că între niște reporteri nu prea încap menajamentele – e că rușii din SP sunt ca niște ciori albe printre consagvinii lor. Da, cam așa. Nu fac jocul municipalităţii, căpușită până în locul cel mai stingher de comuniști. Nu-i cântă în strună primarului, un șovin rânced, care le refuză orice fel de acces în chestiuni de interes, totuși, public, ba chiar îi ostracizează cum poate mai bine. Și, pare-se, sunt singurii de altă părere în Bălţiul aliniat docil la comandamentele Congresului asociaţiilor ruse (care salută, apropo – e o știre cu destul cântec – manevrele de agresiune ale Rusiei în Ucraina).

Perunov e primul dintre rușii pe care l-am auzit, vorba ceea, cu urechile mele, vorbind despre Euromaidan în termeni de respect și solidarizare.

Există și o astfel de Rusie.

Ghenadie NICU, pentru FLUX

Liberalii şi „agenturile” FSB Liberalii lui Mihai Ghimpu par să nu aibă mare încredere în moldovenii care lucrează în Federaţia Rusă. Sau într-o bună parte dintre aceștia. Înfierând „mâna Moscovei” și pe cei care vor să „deturneze cursul nostru european”, șeful PL și colegii săi de partid i-a identificat pe cei din urmă în rândurile Congresului Diasporei Moldovenești de la Moscova (CDM). În cadrul unei conferinţe de presă organizată de Partidul Liberal cu tema: „Acţiunile FSB-ului rusesc împotriva cetăţenilor Republicii Moldova”, vicepreședintele PL, Valeriu Munteanu, a calificat Congresul drept o organizaţie dubioasă „care reprezintă interesele Rusiei”. „Congresul Diasporei Moldovenești este o creatură a FSB, dar, cu toate acestea, Guvernul RM, Biroul pentru Relaţii cu Diaspora, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene recunosc această agentură FSB drept „reprezentant legitim” al moldovenilor din Rusia. Și paradoxal este

faptul că, pe vremea lui Vladimir Voronin, Congresul Diasporei Moldovenești era ignorat, iar din 2010, cu acceptul MAEIE, CDM s-a instalat în sediul Ambasadei Republicii Moldova la Moscova, unde prestează servicii”, a declarat Munteanu. În concluzie, șeful PL, Mihai Ghimpu, i-a solicitat Guvernului Republicii Moldova să renunţe la politica de finanţare și sprijinire a organizaţiilor „care acţionează împotriva statului și împotriva cursului european al republicii”, iar SIS-ului să dispună documentarea activităţii acestor oameni și să pună informaţiile obţinute

la dispoziţia organelor abilitate pentru a se deschide dosare penale.

De asemenea, Ghimpu i-a cerut Ministerului de Externe să ia măsuri „pentru evacuarea agenturii FSB din Ambasada Republicii Moldova la Moscova și pentru întreruperea relaţiilor cu „agenturile FSB de la Moscova”, care s-ar afla la conducerea CDM și a altor așa-numite „organizaţii neguvernamentale”. În replică, președintele Congresului Diasporei Moldovenești de la Moscova, Aleksandr Kalinin, a declarat că Mihai Ghimpu împarte diaspora Moldovei în „ai noștri și ai voștri” și încearcă să o „dezmembreze” în două părţi: cea din ţările UE și cea din Rusia. „Pe de o parte, Ghimpu salută activitatea diasporei moldovenești în ţările UE, iar pe de altă parte, atacă migranţii care lucrează în Rusia. Faptul că migranţii moldoveni care muncesc în

Rusia nu fac parte din electoratul Partidului Liberal nu le dă dreptul de a împărţi diaspora moldovenească, care este un singur organism”, afirmă președintele CDM. Declaraţiile lui Ghimpu, cum că agenţi ai organelor de securitate a Rusiei sunt încorporaţi pretutindeni unde muncesc migranţii moldoveni, făcute în toiul campaniei electorale, „nu sunt nimic altceva decât o farsă”, consideră Kalinin, prin care acesta încearcă să acumuleze dividende politice, în condiţiile în care ratingul partidului a scăzut considerabil.

De asemenea, Aleksandr Kalinin a infirmat declaraţiile liberalilor cu privire la finanţarea CDM de către Guvernul Republicii Moldova și i-a cerut lui Ghimpu să prezinte dovezi în acest sens.

Referindu-se la afirmaţiile privind naţionalitatea celor din conducerea CDM,

Kalinin a punctat că toţi aceștia sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, iar speculaţiile în acest sens nu le fac faţă liberalilor, care se pretind adepţi ai valorilor europene.

Președintele CDM a mai menţionat că organizaţia acordă ajutor tuturor cetăţenilor din Republica Moldova care se pomenesc, dintr-un motiv sau altul, într-o situaţie dificilă în Federaţia Rusă ori chiar ajung victime ale unor evenimente tragice, inclusiv celor care doresc să se întoarcă acasă, iar în astfel de situaţii conlucrarea Guvernului cu diaspora este indispensabilă. „Și ce a făcut Ghimpu, fiind la putere în calitate de deputat și în calitate de președinte interimar, pentru ca numărul cetăţenilor moldoveni plecaţi peste hotare la muncă, să scadă?” se întreabă Aleksandr Kalinin.

Trebuie să amintim că

anterior și fosta tovarășă de idei a lui Mihai Ghimpu, reformata Ana Guţu, și-a exprimat desconsiderarea faţă de cei plecaţi la muncă în Federaţia Rusă. În opinia distinsei doamne, aceștia ar avea un nivel intelectual mai redus decât cei care muncesc în ţările UE. În Rusia se duc să muncească moldovenii cu un nivel de studii redus, de opt-nouă clase, „care nu au verticalitate și demnitate”, a opinat Ana Guţu, președintele Comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană. Și ar fi o modă ca moldovenii să plece în Rusia, pentru că într-acolo a plecat cumătrul, finul și nănașul, mai afirma ea. Adică, nu pentru că sunt prost plătiţi acasă ori pentru că nu-și pot găsi un loc de muncă își iau oamenii lumea în cap și pleacă din ţară, ci pentru că sunt needucaţi, ignoranţi, lipsiţi de demnitate și se ţin de „modă”.

Deputata cu pretenţii de mare intelectuală pare să nu știe că actuala guvernare, înglodată în corupţie și scandaluri politice, a fost salvată, în bună măsură, anume de remitenţele migranţilor „fără carte”, care contribuie la creșterea veniturilor ţării și ajută familiile rămase acasă să facă faţă sărăciei.

Potrivit experţilor, în jur de 70 la sută din numărul cetăţenilor aflaţi la muncă peste hotarele ţării activează în Federaţia Rusă, iar remitenţele din această ţară constituie circa 65 la sută din total.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

FLUX

6

Economic

14 NOIEMBRIE 2014

Gaz mai ieftin sau promisiuni electorale? „Moldovagaz” și concernul rus „Gazprom” au semnat marţi, 11 noiembrie, amendamentele privind prelungirea contractului de furnizare a gazelor naturale în Republica Moldova pentru anul 2015 și a contractului privind tranzitul gazelor naturale pe teritoriul ţării noastre. Amendamentele prevăd furnizarea gazelor naturale în Republica Moldova în volumul total de 2 960 milioane m3, inclusiv 1 060 milioane m3 pentru consumatorii din partea dreaptă a râului Nistru și tranzitarea gazelor naturale prin teritoriul republicii în volum de 18 610 milioane m3. Totodată, s-a menţionat că în cadrul negocierilor a fost obţinută și o reducere substanţială de preţ. Astfel, pentru anul viitor, preţul de bază prevăzut este de aproximativ 332 de dolari pentru o mie de metri cubi, faţă de circa 378 de dolari, cât a fost, în medie, anul trecut. „După semnarea documentului, Moldova va fi sigură că nu va rămâne fără gaze, iar noi vom fi siguri că tranzitarea se va face fără probleme și că gazul va ajunge la ţările balcanice”, a declarat vicepreședintele Companiei Gazprom, Aleksandr Medvedev. „Este o realizare. Securitatea energetică a Republicii Moldova este în siguranţă”, a apreciat ministrul Economiei, Andrian Candu.

După cum precizează reprezentanţii „Moldovagaz”, potrivit clauzelor contractuale, preţul de bază al gazelor naturale furnizate ţării noastre va fi precizat pe parcursul lunii ianuarie

2015, iar preţul de calcul va fi determinat trimestrial, ţinându-se cont de valorile bursiere ale produselor din petrol – gazoil și păcură. „Evoluţia preţurilor produselor petroliere pe pieţele internaţionale pentru ultimele câteva luni, precum și tendinţele modificării preţurilor gazelor naturale realizate de SAD „Gazprom” în ţările Europei occidentale, permit a prognoza pentru anul 2015 o scădere a preţului de calcul trimestrial al gazelor naturale importate din Rusia. În primul trimestru al anului 2015 este așteptată scăderea preţului gazelor naturale cu 9% faţă de perioada simila-

ră a anului trecut”, susţine „Moldovagaz”.

Astfel, potrivit estimărilor, cheltuielile anuale la achiziţionarea gazelor naturale rusești pentru consumatorii din Moldova se vor reduce anul viitor cu circa 4 miliarde de dolari.

Pe de altă parte experţii economici susţin că preţul mai mic pentru gazul rusesc se datorează exclusiv reducerii preţurilor petrolului pe piaţa internaţională și mai puţin echipei de negociatori a ministrului Candu. Potrivit acestora, reducerea tarifului cu circa 40 de dolari a fost influenţată de scăderea cu 30 la sută a cotaţiilor ţiţeiului.

Rusia nu vrea să semneze un nou contract Contractul de livrare a gazelor dintre „Gazprom” și „Moldovagaz” a fost semnat în 2006 pentru cinci ani și a expirat în 2011. De atunci, el este prelungit anual, pentru că, deocamdată, nu s-a reușit semnarea unui nou contract. „Gazprom” nu dorește să semneze un nou contract cu partenerul moldovean din cauza aderării Moldovei la al treilea pachet energetic al Uniunii Europene.

Planul de implementare a acestuia în Moldova presupune separarea „Moldova-

gaz” în două întreprinderi – de transportare și distribuţie.

După întrevederea pe care a avut-o marţi, la Chișinău, cu vicepreședintele Companiei Gazprom, Aleksandr Medvedev, ministrul Economiei, Andrian Candu, a declarat că a discutat cu oficialul rus inclusiv despre posibilitatea iniţierii negocierilor pentru un nou contract pe o durată de 3-5 ani.

Gaze mai ieftine şi pentru consumatori?

De asemenea, Candu a promis că și consumatorii casnici vor beneficia de

reducerea tarifului la gaz, indiferent de fluctuaţiile cursului valutar. Potrivit ministrului, va fi iniţiat un proces de discuţii în acest sens cu Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, pentru ca această reducere „să se regăsească și în factura oamenilor”.

Experţii sunt însă sceptici și nu cred că în actuala situaţie ar fi posibilă o reducere a tarifelor interne.

Rămâne de văzut însă dacă acest deziderat se va regăsi printre priorităţile ministrului Economiei și după campania electorală, or, promisiunile făcute în ajun de alegeri rar ajung să fie realizate.

FLUX

Exporturile, în cădere liberă Activitatea de comerţ extern a Republicii Moldova s-a diminuat în ianuarie-septembrie curent, comparativ cu perioada de referinţă din 2013. Pentru prima dată de la începutul anului, indicii acestei activităţi s-au redus comparativ cu anul precedent.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în 2014 exporturile de mărfuri au totalizat 1,737 de miliarde de dolari americani, volum inferior celui realizat în perioada similară din anul 2013 cu 0,2%.

De asemenea, s-au redus și exporturile de mărfuri autohtone, înregistrând o diminuare de 4,5% faţă de

ianuarie-septembrie trecut. Respectiv, reexporturile de mărfuri s-au majorat cu 8,3%.

Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au însumat 904,8 milioane de dolari, cu 14,9% mai mult faţă de ianuarie-septembrie 2013. În schimb, exporturile în ţările CSI au fost de doar 569,8 milioane de dolari, cu 17,3% mai puţin comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent.

Principalul destinatar pentru producţia moldovenească rămâne în continuare Federaţia Rusă, cu toate restricţiile impuse de Moscova. Exportul în această ţară a constituit 344,9 milioane de dolari, cu aproape 30 la sută mai puţin decât în perioada de referinţă din anul trecut. Pe

locul doi se situează România, unde am exportat mărfuri în valoare de 316,3 milioane de dolari, cu 4,3% mai mult decât acum un an.

Principalele articole de export sunt produsele alimentare – 441 de milioane de dolari (+32,3%), confecţiile industriale – 397,4 milioane (+5,1%), mașinile și echipamentele pentru transport – 249,1 milioane (-8,6%).

Volumul importurilor până la 1 octombrie curent s-a redus cu 2,6% faţă de anul precedent și a totalizat 3,865 de miliarde de dolari americani.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 1,912 miliarde de dolari (cu 7,7% mai mult decât în ianuarie-septembrie 2013).

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 1,038 de miliarde de dolari (cu 14,0% mai puţin decât în ianuarieseptembrie 2013). În structura importurilor prevalează, tradiţional, resursele minerale și carburanţii – 801,9 milioane de dolari. Mașinile și echipamentele pentru transport au însumat 791,4 milioane, iar mărfurile manufacturate, clasificate mai ales după materia primă – 754 de milioane de dolari.

Potrivit statisticii, s-au micșorat livrările din Ucraina, Turcia, Federaţia Rusă, Belarus și alte ţări.

Totodată, au crescut importurile din România (+19,3%), Germania (+10,3%), Italia (+7,1%), Polonia (+12,9%) ș.a.

România a ajuns lider la capitolul furnizări, cu un volum total de 605 milioane de dolari, în creștere cu

19,3% comparativ cu indicii înregistraţi anul trecut. Federaţia Rusă se situează pe poziţia a doua, cu 484,7 milioane de dolari, chiar dacă am importat cu 11,5% mai puţin decât în 2013. Urmează Ucraina, tot în scădere, cu 13,7%, până la 418,3 milioane de dolari.

Se păstrează în continuare un decalaj considerabil în evoluţia exporturilor și importurilor, care a determinat acumularea în ianuarieseptembrie 2014 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 2,128 de miliarde de dolari, în scădere însă cu 4,5% faţă de anul trecut.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-septembrie 2014 a fost de 44,9%, faţă de 43,9% în perioada corespunzătoare din anul 2013.

FLUX

Opinii

14 NOIEMBRIE 2014

Șansele partiduţului La urma urmei, alegătorii decid totul.

Iar alegătorii se pot sătura într-o bună zi să voteze pentru cei mari, care îi nemulţumesc mereu.

De pe piscurile unui partid-gigant s-a rostogolit către mase un mesaj mobilizator: NU MAI VOTAŢI PARTIDELE MICI, FĂRĂ ȘANSE! VOTAŢINE PE NOI, CEI MARI ȘI INFLUENŢI! Ce să spun? Aș remarca mai întâi faptul că asemenea mesaje au mai fost pronunţate cu convingere deplină în campaniile electorale precedente.

Nu e o noutate asta. Aici partidele-mamut au luat demult obiceiul să le explice alegătorilor cât de grav e să-ţi irosești votul, adică să alegi un partiduţ cu șanse liliputane. În opinia partidelor uriașe, modificările benefice pot fi obţinute numai prin rămânerea uriașilor la putere.

Aș spune mai departe iată ce. Istoria Republicii Moldova e de fapt o guvernare nesfârșită a partidelor și coaliţiilor mari, nu a partiduţelor minuscule. Și au fost oare realizările ţării la fel de mari precum erau partidele conducătoare? Să fim serioși! Moldova a tot bâjbâit, a stagnat, a suferit din cauza corupţiei și decăderii morale. Îmi amintesc și acum de un partid-mamut, cel al agrarienilor, care a cucerit puterea în 1994, iar peste patru ani s-a dizolvat cu rapiditate și nu știu câtă lume a sesizat transformările agrariene. Și au fost ele cu adevărat?

Apoi nu ar trebui să ne îmbătăm cu apă rece. Nu mai sunt chiar partidele uriașe autohtone chiar atât de mari și influente precum visează. Într-un spaţiu în care traseismul e modus vivendi, iar banul e valoarea supremă, situaţia se poate schimba oricând în favoarea altora. Iar dacă facem o comparaţie între partidele uriașe autohtone și partidele uriașe din Occident, putem chiar să constatăm că ale noastre partide nici nu prea par a fi partide adevărate.

Să revenim însă la șansele partiduţului, ale formaţiunii minuscule pe care cei uriași o privesc de sus în jos cu o compasiune insultătoare. Există șansele astea în realitate? Eu cred că există, orice ar spune partidele gigantice. La urma urmei, alegătorii decid totul. Iar alegătorii se pot sătura într-o bună zi să voteze pentru cei mari, care îi nemulţumesc mereu.

7

FLUX

Stafia unui partid bântuie prin Moldova Continuă marșul triumfal al Partidului Democrat prin ţară.

O televiziune cu simpatii profund democrate informează zilnic despre aderări în masă sau individuale la respectiva formaţiune. Cu asemenea ritmuri, am putea fi înglobaţi cu toţii, în scurt timp, în marele partid.

După fostul liberal, apoi fost liberal reformator, fost ministru al Apărării, Vitalie Marinuţă, care și-a găsit acum câteva zile liniștea și speranţa în ziua de mâine la democraţi, un alt transfug din același greu încercat PLR a găsit în PD partenerul de încredere. Însă ministrul Tineretului și Sportului, Octavian Bodișteanu, instalat în funcţie de liberalii reformaţi, nu a venit de unul singur în PD, ci „împreună cu un grup mare de sportivi”. Pentru că, a precizat ministrul, sportul din Moldova este susţinut cel mai mult de către acest partid.

Mai încape vorbă. Și nu doar sportul este susţinut. Acest partid susţine cel mai mult și armata, și agricultura, și justiţia, și cultura, și fabricile de conserve, astfel că fiecare își poate găsi un motiv pentru a veni în familia democrată a lui Plahotniuc, din raţiuni strict doctrinare și sincere simpatii proeuropene.

Ce-i drept, liberalii-reformatori par să se îndoiască de faptul că ministrul lor s-a lăsat atras de bună voie în echipa-nepereche a democraţilor, afirmând într-un comunicat că „asupra lui s-au exercitat

Iulian CIOCAN Sursa: europalibera.org

presiuni și promisiuni din partea respectivului partid politic”. Ei, se poate, ce fel de promisiuni, doar sentimente patriotice și grijă exagerată pentru ţară.

PLR i-a retras sprijinul politic lui Bodișteanu și i-a solicitat premierului Leancă demiterea acestuia din funcția de ministru al Tineretului și Sportului „în care a fost delegat din partea PLR”. Dar dacă ţinem cont de faptul că guvernarea se află la sfârșit de mandat, paguba nu ar fi prea mare. Contează, în schimb, cu ce se va alege după.

Pe lângă aderările individuale, în grupuri mici, ori migrările în masă către democraţi, crește ca pe drojdii și numărul de susţinători ai formaţiunii.

Astfel, aceeași televiziune prietenă informa cu entuziasm, acum câteva zile, despre cei peste 10 mii de veterani ai războiului de la Nistru care vor susţine PD la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, pentru că aceasta este „singura formaţiune care poate garanta stabilitatea în ţară”.

O întrebare ar fi, dacă cei care au făcut anunţul, conducerea Uniunii Naţionale a Veteranilor Războiului de Independenţă, i-au întrebat și pe toţi cei peste 10 mii de combatanţi.

Susţinere necondiţionată le-au promis democraţilor și comunitățile etnice din Moldova, cărora șeful PD, Marian Lupu, le-a promis că le va apăra drepturile și interesele, că va „consolida societatea” și va dezvolta relaţii bune atât cu Estul, cât și cu Vestul. Și ca să înţelegem că aceste mișcări nu se întâmplă degeaba, iată că și sondajele de opinie ţin pasul cu democraţii. Astfel,

un sondaj făcut public ieri îi poziţionează ceva mai bine decât până acum pe democraţi, cu aproape 13 la sută din intenţiile de vot. Potrivit aceluiași sondaj, în creștere ar fi și PLDM, cu 17,8%, în schimb numărul celor care i-ar vota pe comuniști s-a redus până la puţin peste 21 la sută.

Socialiștii, potrivit acestui ultim sondaj IMAS, rămân în afara pragului electoral, partidul lui Renato Usatâi este creditat cu aproape 10%. Liberalii rămân la aceleași aproximativ 7 procente ca și în alte sondaje. În schimb, mult mai darnici cu democraţii sunt clarvăzătorii si astrele.

Solicitat de televiziunea lui Plahotniuc, clarvăzătorul Moisei Lepădatu a văzut cât se poate de clar că Partidul Democrat va lua 20-24 la sută din voturi. Adică, ceva mai mult decât colegii lor liberal-democraţi, care au șanse să obţină între 18 și 20%. Iar comuniștii – doar 14-16 la sută.

Televiziunea cu pricina a solicitat și opinia astrologului Irina Varticean, în opinia căreia în Parlament vor accede șapte formațiuni politice, tot cu democraţii în frunte: „Partidul Democrat, Partidul Liberal Democrat, Partidul Comuniștilor, Partidul Liberal, Partidul Socialiștilor, Partidul Politic „Patria” și Partidul Popular Creștin Democrat”. Și ca tabloul să fie complet, a fost solicitată chiar și opinia unui cal, care, animal deștept, a făcut și el alegerea corectă, optând pentru găleata cu tărâţe a formaţiunilor proeuropene. Și dacă un cal a știut să aleagă cum trebuie, cum am putea noi, oare, să dăm cu oiștea în gard?

Ioana FLOREA, FLUX

Dragi capitalişti, de ce condamnaţi ipocrit şi nu lăudaţi evaziunea fiscală?

Incriminările mediului de afaceri privat din România la adresa statului au ajuns la paroxism, oferind prin sarabanda de bocete publice, acuze televizate și intervenţii în seminarii și conferinţe spectacolul unui delir cel puţin egal cu cel pus la dispoziţie de clasa politică, despre care se credea că este sumumum în materie. Dând expresie acestei puneri la zid a statului de către mediul privat de afaceri, „Ziarul Financiar” titra, citând, că statul ar duce o politică „perfect paralelă businessului” sau chiar una „antibusiness”.

Bizareria acestui delir este că are loc într-o ţară în care: 1) statul aproape a dispărut ca agent economic (5-6% din PIB, sub 10% din cifra de afaceri); 2) procesul de transfer al activelor din mâna statului, fost atotstăpânitor, în mâini private a fost ameţitor de rapid la scară istorică (nici 20 de ani); 3) capitalul a ajuns să preia din PIB 55-60%, în timp ce munca doar 40-45%; 4) statul ca agent fiscal impozitează capitalul cu numai 16%, iar munca cu peste 40%; 5) să nu uităm cumva că, în ciuda acestei disparităţi distorsionante, capitalul este cel care evazionează fiscal masiv (50% la TVA și 80% la impozitul pe profit), în timp ce munca se conformează într-o mult mai mare măsură (60% la contribuţiile sociale și peste 90% la impozitele pe venit). Și statul tolerează aceste evaziuni. În asemenea condiţii, incriminările de care aminteam sunt, pur și simplu, lipsite

de obiect, chiar absurde. Ce vreţi mai mult, fraţi privaţi?! Ce să mai așteptaţi de la unul pe care chiar voi l-aţi omorât?! Când vă plângeţi că statul este furat sau are pierderi în loc să vă dea vouă stimulente, de ce vă faceţi a uita că tot voi, privaţii, îl furaţi sau îi produceţi pierderi prin încăpușări și achiziţii publice suprafacturate! Mă rog, reprezentanţi de-ai voștri și nu cumva bunul Dumnezeu! În acest joc murdar și jenant sunt implicaţi mulţi analiști economici și financiari care, pentru a nu se abate de la linia la modă, bocesc pe umărul bietului sector privat din România (desigur, din cauza imbecilului stat), dar, spre a încerca să-și păstreze cât de cât credibilitatea, condamnă evaziunea fiscală! Păi, în acest caz, lacrimile lor se transformă automat într-un sos greţos! Căci de evaziunea fiscală sunt responsabili agenţii economici – și nimeni altcineva

– și, pe orice parte ai întoarce lucrurile (număr, pondere în cifra de afaceri sau în PIB), aceștia în supercovârșitoare majoritate sunt privaţi în România actuală. Păi, atunci de ce plângeţi evaziunea fiscală?! Întrucât, potrivit înseși preceptelor după care vă ghidaţi și pe care le promovaţi și ridicaţi în slăvi, banii rămân prin evaziunea fiscală la îndemâna aceluia considerat de voi înșivă cel mai minunat administrator (sectorul privat), în loc să se ducă la cel mai prost administrator (statul), care și-ar bate joc de ei irosindu-i în cine știe ce activităţi nerentabile sau măsuri populiste.

De ce fraţilor, în chiar spiritul propriilor concepţii și idei, nu lăudaţi evaziunea fiscală?! Măcar aţi fi consecvenţi cu voi înșivă!

Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

FLUX

8

Externe

14 NOIEMBRIE 2014

Scandal de corupţie în Spania Scandal de corupţie în sfera guvernamentală din Spania! Poliţia spaniolă a percheziţionat birouri guvernamentale din 13 provincii. Se presupune că suspecţii, de la funcţionari publici până la politicieni, au luat mită de la oameni de afaceri care au vrut să câștige contracte pentru dezvoltarea companiilor private, transmite themoneychannel.realitatea.net.

Ancheta referitoare la scandalul de corupţie din Spania este condusă de judecătoarea Mercedes Alaya. Investigaţia a început în iunie, iar de atunci 30 de oameni au fost arestaţi în acest dosar. Guvernatorul regiunii Andaluzia, unde marţi, 11 noiembrie, au avut loc cele mai multe percheziţii, a declarat că cei vinovaţi trebuie trași la răspundere.

Miguel Angel Vazquez, guvernatorul Andaluziei: “În acest caz, se pare că suspecţii sunt din sfera funcţionarilor publici, dar la orice nivel cei care se fac vinovaţi trebuie pedepsiţi”.

Raiduri similare au avut loc și luna trecută, în capitala Madrid. Cea mai importantă operaţiune s-a desfășurat în Andaluzia, dar raiduri au mai fost și în Barcelona, și Insulele Canare. Se presupune că persoanele suspectate, de la funcţionari publici până la politicieni, au luat mită de la oameni de afaceri care au vrut să câștige contracte pentru dezvoltarea companiilor private.

Procurorul spaniol anticorupţie susţine că întreaga afacere murdară se ridică la suma de 250 de milioane de euro, doar în ultimii doi ani. Scandalul de corupţie afectează partide politice din Spania, instituţii bancare, cluburi de fotbal, dar și membri ai familiei regale.

FLUX

Catalonia. Vot simbolic pentru independenţă Două milioane de locuitori din Catalonia, care s-au prezentat duminică, 9 noiembrie, la urne, au votat în favoarea independenţei. Peste 80 la sută dintre votanţi s-au pronunţat în favoarea independenţei provinciei faţă de Spania, conform stirileprotv.ro.

Totuși, prezenţa la referendum nu a depășit o treime, din totalul de 6 milioane de locuitori adulţi ai Cataloniei. Referendumul nu este recunoscut de Curtea Constituţională și a fost organizat de voluntari. Ministrul Justiţiei a calificat votul simbolic drept „un act de propagandă inutil”. În schimb, presa spaniolă consideră că votul ar trebui sa încurajeze dialogul dintre guvernul de la Madrid și partizanii independenţei Cataloniei.

Rezultatele din buletine arată că aproape 2 milioane de persoane au votat de două ori „da” la întrebările „Doriţi Catalonia să fie stat?” și „Dacă da, doriţi să fie independent?” a anunţat Joana Ortega, vicepreședinta Executivului.

Potrivit lui Ortega, cel puţin două milioane de persoane au participat la consultare.

Aceste rezultate este necesar să fie interpretate cu prudenţă, în contextul în care opozanţii faţă de independenţă au anunţat că boicotează scrutinul.

Astfel, este vorba, în principal, despre simpatizanţi ai cauzei separatiste, care s-au prezentat la secţiile de votare din puternica regiune din nord-estul Spaniei cu 5,7 milioane de locuitori.

Potrivit acestor rezultate, 10,1% dintre participanţi au votat „nu” la a doua

întrebare, 0,98% au introdus în urne buletine în alb, iar 4,55% au votat „nu” la ambele întrebări.

Aproximativ 5,4 milioane de catalani puteau, în mod teoretic, să participe la această consultare, deschisă inclusiv tinerilor cu vârsta de peste 16 ani și străinilor rezidenţi în Catalonia. Catalanii din străinătate – New York, Sydney, Paris – puteau, de asemenea, să participe la consultare.

Pe de altă parte, președintele catalan Artur Mas a apreciat că votul consultativ privind independenţa organizat duminică în Catalonia a fost „un succes total”, potrivit mediafax. „Peste două milioane de persoane înseamnă un succes total în condiţiile actuale”, a declarat el duminică seara.

Potrivit lui Artur Mas, Catalonia a de-

HENRY KISSINGER:

Occidentul a abordat greşit conflictul din Ucraina Abordarea Occidentului faţă de Rusia, în contextul crizei ucrainene, este o „greșeală fatală”, care poate împinge lumea către un nou Război Rece, a avertizat de curând fostul secretar de stat american Henry Kissinger, în cadrul unui interviu acordat publicaţiei germane „Der Spiegel”.

În vârstă de 91 de ani, diplomatul distins cu premiul Nobel pentru Pace a caracterizat relaţiile actuale dintre SUA și Rusia ca fiind extrem de tensionate. „Acest pericol există și nu-l putem ignora. Criza din Ucraina poate duce la o reeditare a Războiului Rece. Dacă ignorăm acest pericol, atunci este o tragedie”, a declarat Kissinger jurnaliștilor nemţi. „Occidentul ar trebui să fie cinstit și să recunoască faptul că

monstrat, în cadrul votului consultativ, că „vrea să se guverneze singură” și a denunţat „miopia” și „indiferenţa” guvernului spaniol.

Totuși, rezultatele trag un semnal de alarmă guvernului de la Madrid, care ar putea să facă mici concesii conducerii regiunii autonome, notează digi24.ro.

Potrivit liderului comunităţii catalane, de acum înainte guvernul spaniol nu mai poate rămâne indiferent faţă de doleanţele locuitorilor regiunii. „Dacă guvernul spaniol nu vrea să se așeze la masă pentru a începe discuţii, negocieri, pentru a ajunge la acorduri, în viitorul apropiat vom folosi această modalitate, a votului, pentru a ţine un referendum”, a declarat Artur Mas. FLUX

UNHCR: Conflictele din Irak şi Siria au dus la strămutarea a 13,6 milioane de persoane Aproximativ 13,6 milioane de persoane, echivalentul populaţiei Londrei, au fost strămutate din cauza conflictelor din Siria și Irak, a anunţat marţi, 11 noiembrie, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), citat de agenţia Reuters, potrivit AGERPRES.

a abordat greșit conflictul din Ucraina. Sancţiunile împotriva Rusiei sunt contraproductive. În Europa, Germania ar trebui să se implice mai mult în soluţionarea acestei crize și să aibă o atitudine proactivă”, a mai spus fostul secretar de stat american. „Ucraina a avut întotdeauna o semnificaţie specială pentru Rusia. Eșecul de a înţelege acest lucru de occidentali a fost o greșeală fatală”, a mai declarat diplomatul.

Henry Kissinger a fost consilier pe probleme de securitate naţionale în timpul mandatelor a doi președinţi americani, Richard Nixon și Henry Ford.

O opinie asemănătoare a venit de curând și din partea ultimului lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, care a declarat pentru un post elveţian de televiziune că lumea se află „în pragul unui nou Război Rece”. „Se încearcă să fim atrași întrun nou Război Rece. Vedem noi ziduri. În Ucraina vor să sape o prăpastie enormă. Ei cred că au câștigat Războiul Rece. Nu există un învingător, toata lumea a câștigat. Dar, în prezent, ei vor să înceapă o nouă cursă a înarmării”, a spus Gorbaciov.

Potrivit sursei, 7,2 milioane de persoane sunt sirieni strămutaţi în interiorul graniţelor lor, la care se adaugă alte 3,3 milioane de sirieni care s-au refugiat în străinătate.

Referitor la Irak, 1,9 milioane de persoane au fost strămutate după apariţia Statului Islamic (SI) și alte 190.000 s-au refugiat peste graniţă. Lor li se adaugă încă un milion de persoane strămutate din cauza luptelor anterioare.

Directorul UNHCR pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Amin Awad, a afirmat că aceste cifre sunt cu atât mai impresionante cu cât lumea tinde să se dezintereseze de soarta refugiaţilor. „În prezent, când vorbim despre un milion de persoane strămutate în decurs de două luni sau de 500.000 de pe o zi pe alta, lumea nu ne mai răspunde”, a declarat Amin Awad presei la Geneva.

UNHCR estimează la aproape 60 de milioane de dolari suma pentru a veni în ajutorul a 990.000 de persoane și de a le furniza îndeosebi pături, îmbrăcăminte și prelate din plastic înainte de sosirea iernii.

Imensa majoritate a refugiaţilor sirieni sunt găzduiţi în ţările vecine Liban, Iordania, Irak și Turcia. „Celelalte ţări, îndeosebi europene, ar trebui să-și deschidă frontierele și să-și asume o parte din povară”, a afirmat responsabilul ONU.

Sursa: adevarul.ro

FLUX

Scandal

14 NOIEMBRIE 2014

9

FLUX

Bloomberg: Preşedintele Comisiei Europene, Juncker, trebuie să demisioneze Jean-Claude Juncker a fost dintotdeauna o alegere greșită pentru funcţia de președinte al Comisiei Europene, iar scandalul evaziunii fiscale din timpul mandatelor sale de premier al Luxemburgului confirmă asta, scrie Bloomberg într-un articol de opinie semnat de boardul editorial.

Juncker a fost premierul Luxemburgului între 1995 și 2013, perioadă în care locuitorii micului Ducat au devenit cei mai bogaţi din lume, după cei din Qatar. Asta în bună parte datorită secretului bancar pe model elveţian și a schemelor de evaziune fiscală oblăduite de guvern, scrie Bloomberg.

O investigaţie jurnalistică a International Consortium of Investigative Journalists publicată săptămâna trecută a arătat că 343 de companii

au înfiinţat structuri financiare complexe pentru a „optimiza“ costurile cu taxele, adică pentru a plăti cât mai puţine taxe posibil. Jurnaliștii au publicat documente privind aproximativ 550 de acorduri fiscale cu Luxemburg din perioada 20022010. „Juncker, aţi putea spune, și-a îmbogăţit ţara din buzunarele altor ţări, inclusiv cele ale Uniunii Europene pe care acum este mandatat să le conducă”, scrie Bloomberg.

Comisia Europeană derulează o investigaţie cu privire la aranjamentele fiscale din Luxemburg. Juncker a spus că nu va interveni, dar nici nu s-a recuzat. Purtătorul său de cuvânt a precizat că Juncker este „calm” în faţa acuzaţiilor. „N-ar trebui să fie. În acest moment, cel mai mare serviciu pe care îl poate face proiectului european este să demisioneze”, scrie Bloomberg.

Publicaţia argumentează că poziţia lui Juncker în fruntea organismului care investighează practici pe care el le-a supervizat ca premier re-

prezintă, fără doar și poate, un conflict de interese. E posibil ca CE să concluzioneze că nu au existat nereguli în Luxemburg, dar o astfel de exonerare nu ar trece testul încrederii publice, notează Bloomberg.

Săptămâna trecută, social-democraţii și liberalii din Parlamentul European i-au cerut noului președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, să dea explicaţii în faţa legislatorilor cu privire la evaziunea fiscală la scară largă practicată în Luxemburg în timpul mandatelor sale de premier. „Găsim ca inacceptabil că cetăţenilor li se cere să plătească taxe foarte mari în această perioadă de criză, în timp ce mulţi din sectorul corporativ pare că au făcut tot ce au putut pentru a minimiza taxele. Dacă relatările sunt adevărate, în multe cazuri nici nu plăteau vreun ban”, a afirmat liderul ALDE, Guy Verhofstadt, conform Euractiv.

PPE, familia europeană din care Juncker face parte, și-a declarat susţinerea pentru noua Comisie Euro-

peană și a precizat că nu consideră scandalul „o problemă personală” a lui Juncker.

Liderii verzilor, ai extremei stângi și ai extremei drepte au spus că dezvăluirile sunt o lovitură pentru credibilitatea lui Juncker și intenţionează să formuleze o moţiune de cenzură și să ceară o reuniune extraordinară a Parlamentului European.

Liderul Frontului Naţional din Franţa, Marine Le Pen, i-a cerut demisia lui Juncker. UKIP a profitat de ocazie pentru a reitera că „elitele europene își oblăduesc prietenii din corporaţiile internaţionale în timp ce ei forţează programe de austeritate pentru cetăţeni”.

FLUX, după dcnews.ro

Mai poate minciuna să-l salveze pe Jean-Claude Juncker?

Toţi sunt ticăloşi până la proba contrarie În Europa zilelor noastre, unde conducătorii nu dorm nici noaptea de grija misiunii lor măreţe, minciuna nu mai stă cu regele la masă, după cum scria Alexandru Vlahuţă la începutul secolului trecut.

Nu, acum minciuna a ajuns direct pe „tron” și taie pâinea la masa Comisiei Europene, iar numele ei este Jean-Claude Juncker.

Politicianul din Luxemburg, care se consideră și părinte al monedei unice, a ajuns în fruntea CE ca urmare a susţinerii puternice din partea cancelarului Angela Merkel, în condiţiile în care socialiștii și popularii și-au unit forţele pentru excluderea de la masa puterii a așa-ziselor partide naţionaliste, populiste și extremiste, care au obţinut rezultate foarte bune la alegerile parlamentare din primăvara acestui an.

Compromisuri peste compromisuri și negocierile dure din ultima lună au avut ca rezultat aprobarea „guvernului” UE, a cărui structură și componenţă continuă să fie criticate.

Apoi a venit surpriza. Organizaţia International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) a publicat un raport în care se arată că sute de companii internaţionale au beneficiat de cadrul fiscal din Luxemburg pentru a-și reduce impozitele aplicate profitului obţinut în alte ţări.

Jean-Claude Juncker a fost prim-ministru al Luxemburgului din 20 ianuarie 1995 până în 4 decembrie 2013 și ministru de Finanţe între 1989 și 2009. Dar asta nu este tot. Același Juncker a mai fost și ministru al Trezoreriei între 2009 și 2013, calitate care i-a permis să ocupe și postul de șef al Eurogrupului, precum și ministru al Muncii între 1984 și 1999.

Un adevărat Superman acest Juncker, care a „tras din toate poziţiile” pentru apărarea visului european! Cum și-au permis jurnaliștii de investigaţie din presa internaţională să analizeze cadrul fiscal „generos” din Luxemburg, chiar dacă tuturor europenilor li se cere să strângă cureaua?

Să fie o coincidenţă? Greu de crezut. „În politică nimic nu se întâmplă accidental”, spunea odată președintele american Franklin D. Roosevelt.

După câteva zile de acalmie în presa occidentală, s-a dezlănţuit artileria grea. „Jean-Claude Juncker trebuie să plece”, se arată într-un editorial Bloomberg, deoarece „poziţia lui Juncker, de șef al instituţiei care trebuie să investigheze practicile fiscale pe care le-a supervizat în calitate de premier, prezintă un conflict clar de interese”.

Jurnaliștii de la Bloomberg au mers și mai departe. „Se poate spune că Juncker și-a îmbogăţit ţara prin golirea buzunarelor altor ţări, inclusiv a celor din Uniunea Europeană, ale căror interese trebuie acum să le servească”,

scrie agenţia de știri americană, care mai amintește că „doar luna trecută, guvernul din Luxemburg a renunţat să se opună noilor reglementări UE privind transparenţa bancară”.

Reacţia lui Juncker? „Calm și liniștit în faţa dezvăluirilor”, conform declaraţiilor purtătorului său de cuvânt preluate de Bloomberg.

Oare președintele Comisiei Europene și-a pregătit apărarea pornind de la declaraţia sa din 2011, „când situaţia devine serioasă, trebuie să minţi”, o declaraţie care s-a dovedit, ulterior, a fi singura strategie anticriză a autorităţilor europene?

Atacurilor dure de peste Ocean la adresa lui Jean-Claude Juncker li s-au adăugat și cele din presa britanică și germană.

Financial Times a scris că „UE nu mai trebuie să tolereze

rolul gigantic al Marelui Ducat în evaziunea fiscală”. Dar chiar este vorba de evaziune fiscală? Nici pe departe. Doar de un regim fiscal extrem de permisiv, conform „normelor europene”. Adevărata problemă a Europei nu este regimul fiscal din Luxemburg, ci agresivitatea cu care se urmărește „pedepsirea” companiilor la nivel naţional. „Luxemburgul neagă faptul că oferă ajutor de stat ilegal”, dar „cu toate acestea, guvernul trebuie să accepte că ceea ce este legal în interiorul graniţelor, nu este privit cu ochi buni de partenerii din UE”, mai arată FT. Adică toată Europa trebuie să funcţioneze ca un „monopol” fiscal, în care șansele minime de supravieţuire să fie egale pentru toţi? Măreţ „proiect”, într-adevăr, și măreţ viitor pentru „sclavii” fiscali din Europa Unită!

„Poate fi condusă Comisia Europeană de un om care și-a transformat ţara într-o oază fiscală?”, întreabă și revista germană Der Spiegel, care susţine că „Juncker trebuie luat la întrebări”.

Printr-o comparaţie cu Statele Unite, unde „cunoașterea candidaţilor este subînţeleasă” (n.a. să trecem peste ipoteza neverosimilă a jurnaliștilor germani), „UE nu a intenţionat niciodată să prezinte adevăratele convingeri ale politicienilor în faţa cetăţenilor”, mai scrie revista germană, „iar aceasta a permis unor persoane ca Juncker să trăiască două vieţi paralele, una ca susţinător al UE și alta ca fost lider al unei ţări care și-a urmărit propriile interese”.

Ar fi posibilă, într-o adevărată democraţie, o astfel de situaţie? Nu ar fi dezvăluit „personalităţile” din cealaltă

parte a spectrului politic conflictul de interese?

Poate, dar numai dacă ar fi fost vorba de o democraţie de tipul celei din Grecia antică. „Juncker nu a trebuit să explice cum se împacă cele două personalităţi distincte”, scrie Der Spiegel, deoarece „contracandidatul social democrat Martin Schulz a evitat să pună întrebări incomode, pentru a nu-și pune în pericol propria putere”.

O vorbă mai veche spune că „toţi sunt ticăloși până la proba contrarie”. Este, oare, o doză prea mare de cinism și pesimism în această afirmaţie sau ea reflectă perfect spiritul european al vremurilor noastre?

Pe fondul campaniei electorale din ţara noastră, reacţiile cititorilor la diferitele articole din presă sunt de forma „indiferent cine va ieși președinte, autorităţile europene vor avea grijă să nu existe derapaje către o conducere autoritară a statului sau dictatură”.

Ceea ce se întâmplă acum în Europa ne arată că speranţele sunt deșarte. Oare nu aceleași autorităţi europene au închis ochii la primirea noastră în UE, după numeroase „privatizări” cu dedicaţie?

Vrem să fim europeni?

Atunci trebuie să trădăm actualele „idealuri” europene, minciuna și ipocrizia, atât de bine ilustrate de comisarul Juncker și colegul său Schulz, și să urmărim interesul naţional.

Oare vom găsi conducători care să facă faţă acestei provocări istorice?

Călin RECHEA Sursa: bursa.ro

FLUX

10

Politic

14 NOIEMBRIE 2014

Mihai EMINESCU: “Nimeni nu-şi dă seama cum această populaţie flotantă a României, fără legături cu pământul şi cu neamul ţării, fără identitate de interese cu clasele productive şi pozitive ale ei, a putut să devină elementul domnitor în România!” „Orbit trebuie să fie acel guvern care nu-și dă seamă de simptomele politice ale acestei stări bolnăvicioase de lucruri. În toate unghiurile României se formează grupuri de nemulţumiţi cu mersul actual al lucrurilor. Sînt deosebite numirile ce aceste grupuri adoptă; un lucru însă le este comun tuturor: sentimentul de indignare și de exasperare de cele ce se petrec zilnic. Și această indignare nu e decât prea justificată. Rușine chiar trebuie să-i fie unui român când se pronunţă numele obscure a acelor naturi catilinare cari formulează voinţa statului său în paragrafe de legi, indignate cată să simţă când vede creaturi fără principii, fără umbră de cultură, având numai instincte rele, jucând pe reprezentanţii voinţei suverane a ţării. Nimeni nu întreabă dacă-și ţin făgăduinţele ce le-au făcut înainte de-a fi aleși; nimeni nu întreabă pe ce cale a fost cu putinţă ca asemenea oameni să iasă la suprafaţă, nimeni nu-și dă seama cum această populaţie flotantă a României, fără legături cu pământul și cu neamul ţării, fără identitate de interese cu clasele productive și pozitive ale ei, a putut să devină elementul domnitor în România.

Am văzut cu înlesnire ce unitate e în caracterul civilizaţiei noas-

tre de azi, cum că consistă curat în păzirea formelor esterioare ale culturii apusene, lipsită de orice cuprins real. S-ar putea zice că aluatul din care se frământă guvernanţii noștri e acea categorie de fiinţe fără avere, știinţă de carte și consistenţă de caracter, acei proletari ai condeiului din cari mulţi abia știu scrie și citi, acei

paraziţi cărora nestabilitatea dezvoltării noastre interne, defectele instrucţiei publice și golurile create în ramurile administraţiei publice prin introducerea nesocotită a tuturor formelor civilizaţiei străine, le-au dat existenţă și teren de înmulţire; aluatul e o populaţie flotantă a cărei patrie întâmplătoare e România și care, repetând

fraze cosmopolite din gazete străine, susţine, cu o caracteristică lipsă de respect pentru tot ce e într-adevăr românesc, că aceste clișeuri stereotipe egalitare, liberschimbiste, liberale și umanitare, acest bagaj al literaţilor lucrativi de mâna a treia, aceste sforăitoare nimicuri sînt cultură naţională sau civilizaţie adevărată. N-are cineva într-adevăr decât să deschiză o teză de licenţă, s-asculte prelecţiuni la universităţi – esceptăm pe cele de matematică – să citească ziare și broșuri, să citească proiecte și paraproiecte de legi din Cameră, s-asculte discuţii în Adunări și se va convinge că o numeroasă, foarte numeroasă clasă de oameni, nu-și întrebuinţează mintea la nimic alta decât la reproducerea de vorbe din cărţi străine, că propria muncă intelectuală se reduce la nimic.(…)

Cu bugetul în mână, mai ales când este augmentabil în infinit, ţii majoritatea în mână si sistemul constituţional, sistemul controlului se reduce la o iluzie copilărească. E prea adevărat că această conștiinţă individuală, maltratată în toate chipurile și supusă unei sistematice corupţiuni face reacţie, tresare mai cu putere când îi pui cestiunea de moarte și de viaţă. Astfel cu articolul 44 al Trac-

tatului de la Berlin, care nu era numai o cestiune de încetăţenire, ci era de-a dreptul declararea României în teritoriu neutru, colonizabil cu toate semninţiile. Nu putem tăgădui că ţara se cutremură de spaimă la perspectiva deschisă de acel articol, care americaniza pe deplin teritoriul nostru.” (Fragment din articolul «Studii asupra situaţiei», apărut în TIMPUL, în februarie 1880.) „Înecarea cu străini a tuturor ramurilor vieţii noastre economice, reducerea românului în ţara sa proprie la rolul de simplu salahor agricol, căderea repede a tuturor meseriilor, stingerea industriei casnice și înlocuirea ei prin producte industriale străine, lipsa absolută a unei legi de incolat, ceea ce permite ca gunoaiele societăţilor vecine din câteși patru unghiurile lumii să s-așeze la noi, prefacerea, în fine, a acestor elemente în elemente politice care au umplut funcţiile statului și se strecoară în reprezentaţiunea naţională, toate acestea dovedesc că ţara noastră nu mai e vechea Românie, ci e o Americă orientală deschisă tuturor imigraţiunilor, al căror principiu e Ubi bene ibi patria și teoria de om și om?” (TIMPUL, 22 iulie 1880) Sursa: gandeste.org

Dezbateri fără sens Poporul suveran a dorit o dezbatere. A obţinut-o. Este mai bine acum? Există vreun prilej de bucurie?

Trebuie să recunosc că percepţia mea asupra ”marelui meci” Ponta – Iohannis a fost profund afectată de faptul că am urmărit-o oarecum ”în paralel” cu finalul summitului APEC (Cooperarea Asia-Pacific) care s-a desfășurat la Beijing. Contrastul a fost izbitor, atât din perspectiva temelor dezbătute, cât și din perspectiva participanţilor la discuţii. Chiar și în așa-zisa epocă postindustrială, teorema care spune că politicul nu este altceva decât o expresie concentrată a economicului rămâne cât se poate de valabilă. La Beijing, o mulţime de politicieni serioși au discutat despre subiectul cel mai important al zilei de azi, al zilei de ieri și al zilei de mâine. Au discutat (surpriză!) despre bani. La București s-a jonglat cu cuvinte, s-au dat autogoluri verbale, s-au spus zeci de banalităţi, dar despre bani nu s-a spus aproape nimic.

Răspunsurile la timida și solitara întrebare despre modul în care viitorii președinţi au intenţia să contribuie la creșterea economică au fost demne de studenţi corigenţi care au probleme grave în sfera verbală și cognitivă. În mod normal, întrebarea de fond pentru ambii candidaţi ar trebui să fie: de unde facem noi, ca ţară, rost de bani? Pe vremea sovietică s-a descoperit o formulă elegantă care descrie foarte bine problemele multor ţări afectate de criza economică globală: televizorul nu poate înlocui frigiderul. Din păcate, la dezbatere s-a vorbit prea mult despre ”televizor” și nu

s-a spus nimic despre problema ”frigiderului”.

Să privim în jur. Uniunea Europeană se pregătește de următoarea etapă a crizei financiare, iar băncile europene pică pe linie testele de stres administrate de Banca Centrală Europeană. Rusia își reorientează economia către Est, și în 4-6 ani va putea ”închide robinetul” pentru exporturile de gaz în Europa, în condiţiile în care suma livrărilor pe care China este dispusă să le plătească depășește suma exporturilor de

gaz în toată Uniunea Europeană. Canada și Qatarul, doi aliaţi puternici ai Statelor Unite, semnează la Beijing acorduri prin care rolul dolarului american în tranzacţiile cu China se reduce drastic, ceea ce subminează însăși baza puterii financiare americane, adică ”circuitul petrodolarului”. Mai mult, Canada, de fapt, înfige cuţitul în spatele Americii și se angajează oficial să devină primul centru de decontare în yuani în America Centrală și de Nord. Presa americană scrie despre ”complotul” ţărilor din

Centrul Europei, o mișcare împotriva influenţei americane în regiune, coordonată de premierii și președinţii Cehiei, Ungariei și Slovaciei. La Beijing, SUA și China semnează un protocol care stabilește un mecanism de evitare a transformării eventualelor ”incidente violente” între armatele celor două state într-un război global. Așa documente se semnau ”la secret” pe linia SUA-URSS în perioada cea mai fierbinte a Războiului Rece.

Are cineva impresia că vreunul dintre cei doi candidaţi înţelege situaţia geopolitică a momentului? Are cineva impresia că se preocupă să o înţeleagă? Ok, există o diferenţă dintre cei doi. Ponta știe că există și emisfera estică a planetei, iar Iohannis se pare că nu știe cum arată globul, dar cam atât.

Lăsând la o parte jocurile geopolitice majore, sunt câteva subiecte cruciale despre care nu s-a spus nimic. Renault (exportatorul major al economiei) își mută gradual producţia în Maroc. Cum îl oprim? Cum îl înlocuim? România nu are gaze de șist (a recunoscut Ponta), iar resursele convenţionale se cam termină. Ce facem în viitor?

Cum facem ca gazele din Marea Neagră să rămână în România și să nu plece în Austria? Ce facem cu economia care nu poate să se dezvolte fără capital autohton?

Chiar dacă vor mai fi dezbateri, este improbabil ca cei doi să discute serios pe marginea acestor subiecte cruciale. În aceste condiţii, dezbaterile nu prea au sens ca exerciţiu politic, iar ca show sunt oricum destul de mediocre.

Valentin MÂNDRĂŞESCU Sursa: romanian.ruvr.ru

Cultur=

14 NOIEMBRIE 2014

Iar ca cei care avem o anumită atribuţie la purtarea întru adevăr și frumos a logosului, putem găsi semnificaţii prelungitoare de emoţii și în cele ce spune spre sfârșitul Epistolei către Efeseni Apostolul Pavel (6-19): „Rugaţi-vă și pentru mine, ca să mi se dea mie cuvânt, când voi deschide gura mea, să fac cunoscută cu îndrăzneală taina”…

Evident, în acel periplu am fost mereu însoţiţi de pescărușii a trei mări – Neagră, Marmara și Egee. De data aceasta, ei, pescărușii, mi s-au părut mai… cuviincioși, mai puţin obraznici, de cât i-am cunoscut altădată. Uneori însă, săgetau totuși spre platourile cu resturi de mâncare, pe care cineva dintr-ai noștri le lăsau pe punte, până vin ospătarii să le adune. Deci, nici de data acesta pescărușii nu m-au putut abate de la un gând mai vechi, deloc de duioșie, deloc de bucurie… Precum de-atâtea alte ori, și de data aceasta am fost derutat de necurmata agitaţie a lor, de flămânzenia lor în amestec cu frica, de crizele lor nervoase, de blestemul lor tânguit și nostalgia lor nealinată… Ce e cu destinele astea sperioase, mereu în alertă?

Drept răspuns, zadarnic am încercat sămi reamintesc vreo legendă, vreo parabolă despre pescăruși, despre albatroși. Dar de „Albatrosul” lui Baudelaire îmi aminteam, precum și de cel al lui Nicolae Labiș.

13.XII.1994 Odată ce recitesc, după mai bine de 20 de ani, „Caietele” lui Camus, să mai și extrag ceva din ele, de altfel și unele detalii pe care le subliniasem încă atunci, când, având vreo 20 și ceva de ani, nu părea să pricep prea mare lucru în subtilităţile unui angajament literar de perspectivă nestrămutată.

La p. 66: „Simt nevoia să simt propria mea persoană în măsura în care ea este sentiment a ceea ce mă depășește. Simt nevoia să scriu din când în când unele lucruri care parţial îmi scapă, dar care tocmai dovedesc tot ce este mai puternic decât mine în mine însumi”. În clipa aceasta, în Cecenia mor oameni tineri, frumoși, inimoși, viguroși. Dezmăţata asta de Rusie, târfa asta ekaterino-imperialistă, a tăbărât peste muntenii Caucazului, la Groznâi e groaznic. Ce blestem pe capul popoarelor deșelata asta de curvă boreală, care își avortează viitorul în războaie!

Cam ceea ce mă întrebau ei: Cu cine? Cu cine, odată ce opoziţia a ajuns atât de jos și de lamentabilă, la fel de afaceristă și mincinoasă ca și tâlharii de comuniști, reveniţi în cuibarele lor de pidosnică politică? De lovit și în unii, și în ceilalţi. Dar cu cine rămâi în centru? Cu alţi inși care, la rândul lor, se vor diviza în stânga și în dreapta perfide? Însă problema rămâne. Iar ceea ce m-a făcut să scriu aceste rânduri este un singur rând citit la Camus, un rând important: „Intelectualul în faţa adeziunii”.

Dacă ar fi să mai invoc un detaliu frecvent observat în timpul călătoriei pe la ruinele străvechi – prezenţa pisicilor, ca și cum ale nimănui, însă îngrijite și întreţinute relativ îndestulător de ce se mai găsește prin genţile și buzunarele turiștilor. Pe Acropole, cele 4-5 rubedenii de-al tigrului, pisici adică, păreau să fie și ele exponate, aranjate dincolo de funia îngrăditoare de spaţii, spre care vizitatorilor le este interzis accesul.

Nae Prelipceanu o invită pe una dintre feline la joc, însă pisica îi dădu cu lăbuţa peste degetele sale de scriitor, după care, suficientă sieși, se retrage sub o lespede ionică,

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

DIMPREUNUL-A-FI

Clădirea fostei cârmuiri a moşiilor mănăstirilor închinate «Sfântului Munte Athos»

(Pagini de jurnal)

11.XII.1994

11

unde mai stăteau la umbră câteva surate de-ale ei.

De pe Acropole, când românașii de noi ne-am divizat în grupuleţe, răspândindu-ne în jos, spre Aeropag, Agora romană și Muzeul Naţional, am cutreierat un timp împreună cu Nae Prelipceanu și Denisa Comănescu, o altă perioadă – cu Petre Stoica și Laurenţiu Ulici, care, mai apoi, s-au repliat spre hotel. În schimb, la Muzeul Naţional ne-am întâlnit cu Octavian Paler, venise și Victor Ivanovici, alţii, cu care am și stat la o bere.

Prezenţa noastră printre și emoţiile noastre în faţa efigiilor antichităţii ar putea fi comentat și cu ceea ce scrie Camus în „Caiete”: „Cultură: strigătul oamenilor în faţa propriului lor destin”. Noi eram o tensionată și adâncă muţenie… strigătoare!

Alte posibile, foarte fragmentate și foarte întâmplător găsite, comentarii camusiene la periplul meu elen: „… vântul printre ruine sau moartea în soare”; „câtă stăruitoare și tristă frumuseţe” (în special, la Delfi).

Chiar dacă nu mai sunt destul de tânăr, oare acolo, în văluririle meridionale ale Greciei, nu avusesem și eu senzaţia că „aderi mai ușor la un peisaj decât la un om”?

Probabil, nu întocmai. Fiindcă mă simţeam oarecum mai aproape de, mai solidar cu cei cu care am cutreierat ceea ce am cutreierat.

Dacă nu am găsit nicicând important să fac muncă de sinoptician, ca să notez starea vremii, nu știu de ce găsesc niţel util (pentru… viitorimea care, sigur, va progresa!) să spun cam cât timp face o scrisoare între Suedia și Chișinău: expediată pe 27.XI, cu ștampila Chișinău – 3.XII, deci 12 zile. Nu e chiar atât de mult, dacă iei în considerare faptul că încă nu avem o legătură avia directă cu fiordurile, cu fiorii și runele scandinave.

(Apropo: descrierile stărilor vremii mi se păreau firești și oarecât interesante în Jurnalul de la Arbore al lui Moș Toader Hrib.)

O-ho-ho! Iubite domnule Albert Camus, ce adevăruri pentru totdeauna spuneai în august 1937: „Ori de câte ori aud un discurs politic sau îi citesc pe cei care ne conduc mă cutremur la gândul că de ani de zile nu aud nimic în care să vibreze un sunet omenesc.

Veșnic aceleași cuvinte spunând aceleași minciuni. Și faptul că oamenii le acceptă, că mânia poporului n-a sfărâmat încă fantoșele, îmi dovedește că oamenii nu acordă nicio importanţă conducerii lor, și că se joacă, da, se joacă într-adevăr cu o întreagă parte din viaţa lor și din interesele așa-zis vitale”.

Printre ruinele Pergamului cineva întreabă și tot el răspunde – cam câţi ani ţine, ca să fie lizibilă, cerneala și câţi – pasta pixului.

Pasta avea, pare-se, prioritate, durând cam la 80 de ani, pe când cerneala – doar vreo 50. Cine știe… Ruinele scrisului, în caligrafii bizare, în manuscrise fragile…

A! la Atena – foarte multe pisici și motociclete. Motociclete – legiuni, nu alta, parcate oriunde.

Momente în care comportamentul unei pisici te-ar face să crezi că patrupeda aceasta nu este deloc lipsită de vocaţia fericirii.

14.XII.1994 Cinismul rușilor se hotărnicește cu demenţa, cu sălbăticia. Blindate, aviaţie etc. împotriva unui pumn de ceceni peste măsură de viteji. Precum de foarte multe ori, opinia publică mondială, în persoanele șefilor de state, este lașă, perfidă și amorală. Tace.

Lasă jandarmul în destrăbălarea sa milităroasă, imperialistă. Însă viitorul în Cecenia va fi cel răzbunător al mâniei de astăzi. Rușii iar și iar își omoară flăcăii… Muierile lor, comme d’abitude, vor fi utilizate de toţi ceilalţi… Ce stupizenie și cu rușii ăștia…

Recitesc Epistolele Apostolului Pavel,

pentru a mă dumeri că nu e pusă multă originalitate sau inventivitate în formula lui Noica „dimpreună-a-fi”, deoarece, în traducere românească, în Sfânta Scriptură deloc de puţine ori se întâlnesc noţiuni compuse ca: împreunălucrător, împreunăslujitor etc.

Vede-se, apreciindu-ne pe noi, umilii păcătuind prin scris, exegeţii nu prea studiază cărţile vechi, găsindu-ne calităţi acolo, unde alţii au fost primii, lăsători de pilduiri.

Pe corabia „Renașterea lumii”, aveam cabina numărul 16 pe nivelul „Venus”. Apoi am trecut cu Andrei pe puntea „Grande salone”. Mai erau nivelele: Dyonisos și Nereus, despre această zeitate cunoscând, atunci, pe mare… aproape nimic. Acum, după consultarea unor texte, știu că e vorba de un zeu marin pre-olimpian, tatăl Nereidelor, adică – a 50 de fete!!! Înţelept, proteic, bonom, bătrân venerabil, purtător de sceptru și trident, pe care Hesiod l-a numit „sincer și făţiș”. Protector al corăbierilor, de la „panoul său de comandă”. Aflat în locuinţa sa, care nu era decât o grotă din adâncul-adânc al Mării Egee.

(Aici se încheie prezentul Caiet, început, adică, pe 26 martie 1993 și închis după ceva mai bine de 20 de luni, pe 14 decembrie 1994.)

14.XII.1994 Luat din stoc și pus pe masă acest Caiet (nou) care cine poate ști câte zile și în câte luni și ani va suporta înţepăturile peniţei chinezești (stiloul) și alunecarea rotitoare a bilei ce dozează și lasă conturul de pastă din pix. Să fie într-un ceas bun care, în acest moment, e matinalul 8.14.

Nu pare lipsită completamente de temei presupunerea că Nichita Stănescu ar fi putut să se arate extrem de atent la unele inflexiuni stilistice și la unele sugestii pe cât ale formei/ formelor, pe atât ale ideilor ce umplu aceste cavităţi, de genul următoarelor extrase evanghelice din Întâia Epistolă a Sf. Apostol Pavel către Corinteni (12-15, 16, 17): „Dacă piciorul ar zice: Fiindcă nu sunt mână nu sunt din trup, – pentru aceasta nu este ea din trup? Și urechea dacă ar zice: Fiindcă nu sunt ochi, nu fac parte din trup, – pentru aceasta nu este ea din trup?

Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Și dacă ar fi tot auz, unde ar fi mirosul?” În modalităţile stilistice ce ţin de inversii și rocade imprevizibile de noţiuni, Stănescu pare a fi și ucenicul Sfântului Apostol.

16.XII.1994 Mâine, la 8.00, pornim spre Focșani, unde se vor ţine Saloanele Dragosloveni. Încă acum o lună, pe când mă pregăteam să plec la Atena, Traian Olteanu mă întrebase dacă venim. Nu, am zis atunci, coincide… Și iată că îmi telefonează Mitică Pricop, invitându-mă la respectivele manifestări. „Dar n-au avut deja loc?” mă interesez cam mirat. „Nu”, aud, după care aflu că ce presupuneam: s-au cam ambiţionat băieţii, tandemul Olteanu–Muscalu, pe de o parte, Pricop–Panait–Fotea, pe de altă parte. Primii că – o să vedeţi voi, fără noi nu veţi izbuti; ceilalţi – ba o să vă arătăm noi că ne descurcăm și fără voi! Mă rog, ambiţii d’ale noastre și d’ale carnavalului. Însă am înţeles că vor participa cu toţii, ceea ce ar fi foarte bine, că doar nu avem noi ce împărţi…

Posibil ca inspectoratul pentru cultură (Pricop zice că ar putea deveni șef acolo) să-mi achiziţioneze mai multe exemplare din „Spunerea de sine” pentru bibliotecile din judeţ. Am fost pe la departamentul controlului vamal, de unde am luat o ţidulă de liberă trecere la Leușeni. M-a ajutat Cornel Staicov, iar șef la relaţii e un domn Fusu, rudă cu părintele Ţepordei. Hioară lipsea.

Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat pe strada Mihai Eminescu, 54.

Clădirea a fost construită în 1898 pentru Cârmuirea moșiilor mănăstirilor închinate «Sfântului Munte Athos», pe locul care aparţinea Cârmuirii mănăstirilor. A fost zidită din piatră spartă cu căptușirea din piatră tăiată de calcar. Preţul construcţiei a fost evaluat la suma de 120 000 de ruble. Arhitectura este eclectică, cu reminiscenţe clasiciste. În 1940 era sediul Școlii normale de fete.

Este o clădire construită la colţul cartierului, ridicată pe un plan unghiular, în două etaje pe un demisol înalt, cu faţadele aliniate la liniile roșii ale străzilor Vlaicu Pârcălab și Veronica Micle. Planul este soluţionat laconic, cu repartizarea încăperilor de o parte a unui culoar central. Holul intrării este iluminat de o fereastră ovală, urcarea la cota parterului se efectuează prin trepte interioare.

Faţadele sunt simetrice, cu rezalite laterale, respectiv cu 12 axe faţada laterală (extinsă în perioada postbelică cu o porţiune nouă) și 15 axe – faţada principală, ultima dotată și cu un rezalit central. Axa centrală a faţadei principale este susţinută de intrarea în clădire, care se află în rezalitul central, cu partea superioară rectilinie. Rezalitele laterale sunt în segment de cerc, și ca și rezalitul central, proiectate pe fundalul unor atice în trepte.

Ferestrele sunt rectangulare, cu ancadramente, unite prin plita de pervaz comună, care separă între ele etajele printr-un registru neted. Ferestrele de la etajul superior din rezalitele faţadei principale sunt în segment de cerc, forme care armonizează cu acoperirea rezalitelor respective.

Paramentul este neted, colţurile rezalitelor sunt în bosaje diamant. Pereţii se termină în partea superioară printr-o cornișă și o friză cu console. În perioada postbelică, arhitectura clădirii nu a fost modificată, doar alungită aripa de-a lungul străzii Fântânilor.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Cultur=

14 NOIEMBRIE 2014

Conferinţa Societăţii „GOLGOTA” din Cernăuţi La sediul Societăţii pentru Cultură Românească „M. Eminescu” din Cernăuţi a avut loc, pe 2 noiembrie, o conferinţă cu tema „Societatea regională „Golgota” la un an de activitate”, organizată de foști deportaţi și urmași ai victimelor regimului totalitar din Bucovina de nord.

Evenimentul s-a bucurat de participarea unor reprezentanţi din regiune ai administraţiei și Consiliului de Stat, ai Consulatului României, precum și ai Asociaţiei „Vatra Românească” și „Pro Basarabia și Bucovina” din Botoșani. Au fost prezenţi, de asemenea, președinţii filialelor locale ale „Golgotei” și ai societăţilor culturale românești din Cernăuţi, redactori ai ziarelor de limba română „Zorii Bucovinei”, „Concordia”, „Libertatea Cuvântului” și „Gazeta

Petru Grior

de Herţa”, iar Institutul de Cercetări Istorice și Literare a fost reprezentat de directorul acestuia, profesorul Petru Grior.

După intonarea Imnului Societăţii „Golgota” – „Aprindeţi candela”, profesorul universitar Ilie Popescu, președintele Societăţii regionale „Golgota”, care la vârsta de 7 ani a fost deţinut în Gulagul stalinist, a prezentat un amplu material, cuprinzând acţiunile desfășurate de membrii societăţii întru înveșnicirea amintirii despre românii ajunși victime nevinovate ale barbariei bolșevice.

Fără alte surse de finanţare decât contribuţiile personale ale tuturor membrilor societăţii, alături de cele ale locuitorilor din satele martirizate în deceniul al patrulea din secolul trecut, Societatea ”Golgota” a ridicat mai multe cruci comemorative, monumente ce se constituie ca semne ale neuitării celor care au fost uciși în masacrele îndreptate împotriva românilor la Lunca, Fântâna Albă și alte locuri din martirizata Bucovină.

Membrii Societăţii Regionale „Golgota” au scris de-a lungul timpului cărţi ce reprezintă mărturii valoroase asupra acelor vremuri de

A plecat la Domnul inegalabilul meşter de instrumente populare, Liubomir Iorga Vineri, 7 noiembrie, a plecat la cele veșnice renumitul meșter de instrumente populare și coregraf, Liubomir Iorga. Artistul, în vârstă de 82 de ani, a murit în urma unui atac de cord, chiar în faţa blocului în care locuia.

Liubomir Iorga s-a născut pe 12 aprilie 1932 în satul Vadul lui Isac, raionul Cahul. Timp de peste două decenii, începând din anul 1949, a fost dansator în Ansamblul naţional academic de dansuri populare „Joc”.

Din 1964 a fost angajat al atelierului de muzică al Combinatului de producţie pe lângă Ministerul Culturii din RSS Moldovenească. În 1971 s-a filmat în rolul unuia dintre lăutari în celebra peliculă „Lăutarii”, regizată de Emil Loteanu.

Faima i-au adus-o totuși nenumărate instrumente muzicale populare cărora le-a dat o a doua viaţă, unele dintre acestea fiind păstrate astăzi prin diferite muzee.

Liubomir Iorga a confecţionat fluiere, cimpoaie sau ocarine, drâmbe, tilinci și cavaluri. El a creat însă și un instrument absolut nou, pe care l-a numit iorgofon.

Maestrul a fost printre puţinii moldoveni care a ajuns la Casa Albă, la invitaţia fostului președinte american, Bill Clinton. Fiind un împătimit al saxofonului, Clinton a fost impresionat de iorgofon și a ţinut neapărat să-l cunoască pe creatorul acestuia.

Deși este Maestru Emerit în Artă și Cavaler al Ordinului Republicii, Iiubomir Iorga a murit în sărăcie, cum se întâmplă, de altfel, cu majoritatea marilor artiști ai acestei ţări. Potrivit vecinilor, după moartea soţiei, el își petrecea timpul mai mult pe afară, așezat la o măsuţă din faţa casei.

FLUX

cumpănă pentru întregul neam românesc.

Profesorul Ilie Popescu a menţionat că există cereri din multe sate ca să se continue ridicarea de monumente și totul depinde de repeziciunea cu care vor fi colectate fondurile necesare pentru finalizarea acestor proiecte.

Viceconsulul României, Ioan Ivan, a arătat că activitatea societăţii conduse de profesorul Popescu este meritorie, deoarece reușește, prin acţiunile sale deosebit de eficiente și necesare, să atragă atenţia asupra suferinţelor românești din acea perioadă. Și este un lucru absolut remarcabil că totul se face prin autofinanţare.

Profesorul Octavian Voronca a afirmat, în cuvântul său, că sunt multe locuri în care ar mai trebui ridicate monumente, unul dintre ele fiind la Buda-Mahala, unde a fost masacrat un grup de tineri, în 1964.

De asemenea, și profesorul Petru Grior a opinat că trebuie continuată cercetarea arhivelor, deoarece încă

Octavian Voronca nu se știe numărul exact de victime care au murit sau au avut de suferit în acea perioadă.

Scriitorul Dumitru Covalciuc a precizat că Golgota românilor a continuat și după Stalin, din a cărui ordin Armata Roșie a ras de pe suprafaţa pământului cinci sate românești din Bucovina de nord. Astfel, în vremea lui Hrușciov și Brejnev, absolvenţii români din zonă ai facultăţilor erau trimiși în cele mai îndepărtate

locuri ale URSS, iar părtașii oricăror forme de dizidenţă erau pedepsiţi cu asprime.

Profesoara Elena Schipor, vicepreședinte al Societăţii „Golgota”, și ziaristul Vasile Bâcu, președinte al Societăţii „M. Eminescu”, au vorbit despre activităţile în care cele două asociaţii culturale au colaborat, dar și despre proiectele lor de viitor.

Profesorul de istorie și pasionatul arheolog Nicolae Bodnariuc, președintele Filialei Oprișeni a Societăţii „Golgota”, a vorbit în faţa celor prezenţi despre entuziasmul cu care tinerii intelectuali din localitate organizează și participă la activităţile societăţii. Într-o Ucraină care-și croiește cu jertfe drumul către Uniunea Europeană, conferinţa unei societăţi culturale românești, desfășurată în deplină libertate, este un indicator sigur al europenismului ce începe să-și facă apariţia în această ţară greu încercată.

Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX

O nuvelă de John Steinbeck considerată pierdută, regăsită şi publicată după 70 de ani Nuvela «With Your Wings» de John Steinbeck, niciodată editată și considerată pierdută după ce a fost lecturată de Orson Welles într-o emisiune radiofonică în 1944, a fost regăsită și publicată în aceste zile de revista The Strand Magazine, informează lefigaro.fr, citată de Mediafax.

«With Your Wings» este o povestire care a fost scrisă special pentru actorul, scenaristul și regizorul Orson Welles, care a citit-o, în iulie 1944, într-una dintre emisiunile sale radiofonice. Nici chiar experţii în opera lui Steinbeck nu cunoșteau prea multe lucruri despre acest text.

Andrew F. Gulli, redactorul-șef al revistei The Strand Magazine, o publicaţie trimestrială americană, este acela care a găsit transcrierea povestirii în arhivele Universităţii Texas.

Nuvela „With Your Wings” spune povestea locotenentului William Thatcher, un bărbat afro-american – fapt rar în epocă –, care tocmai primise în cadrul unei ceremonii o decoraţie importantă. Cariera lui militară fiind încheiată, William se întoarce în viaţa civilă. Se urcă în mașină, un model vechi de Ford A, și se îndreaptă spre orașul natal. Acolo este întâmpinat ca un erou sau cel puţin ca o vedetă. „Steinbeck era un idealist, considera că America era o ţară minunată care avea multe de oferit, dar era, de asemenea, conștient de reversul medaliei: inegalităţile.

Putea să vadă cupiditatea și excesul distrugător al cla-

sei muncitoare. Această povestire este o modalitate de a arăta clasei de mijloc americane că afro-americanii poartă pe umerii lor o responsabilitate uriașă: să apere Statele Unite și să apere Aliaţii în timpul războiului”, scrie Andre F. Gulli.

John Ernst Steinbeck, născut pe 27 februarie 1902, în Salinas, California, este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori americani din secolul al XX-lea. Recompensat cu premiul Pulitzer pentru romanul „Fructele mâniei” (1939), John Steinbeck este autorul altor volume de succes, precum „La răsărit de Eden” (1952) și „Șoareci și oameni” (1937). Autor a 27 de cărţi, care includ 16 romane, șase volume de non-ficţiune și cinci colecţii de proză scurtă, John Steinbeck a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1962.

FLUX

Programe 14 NOIEMBRIE 2014

17

Luni NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Magazinul copiilor.

11.00 Reporter de gardă. 11.25, 2.30 World Stories - lumea în reportaje.

11.55 Proiect TVR Cluj - TV Moldova-1. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu.

13.25 Documentar. „Paul Smith, creator de modă pentru bărbați”. 14.20 Film. „MOARA”. („Telefilm-Chișinău”). 15.35 Desene animate. „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”. 16.30 Art-club (рус). 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Accente economice. 20.20 Vectorul European. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Fotbal non-stop. 23.10 Noi și lumea.

0.00 Film. „DANSURI LA LUGHASA” (Irlanda, 1998). 1.35 Documentar. „Muzeul Luvru-Lens. Galeria timpului”. 4.30 La noi în sat. 5.15 Tezaur.

5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4858 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.20, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.46 15:00 Film: Simfonia iubirii 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.16 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.10, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 „Познер” 02:00 Ночные новости 02:15 „Умник”. Многосерийный фильм 03:05 „Prima Oră” (R) 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Фильм 11:00 Știri. 11:10 Фильм 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Последний самурай. Боевик, история. США 2003 17:00 Știri. 17:10 Последний самурай. Боевик, история. США 2003 (продолжение) 17:40 Друзья. Комедия. США 1995 18:05 Перед рассветом. Мелодрама. США 1995 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Гарри Поттер и Принц-полукровка. Фэнтези. США, Великобритания 2009 23:00 Știri. 23:30 Гарри Поттер и Принц-полукровка. Фэнтези. США, Великобритания 2009 (продолжение) 00:00 Unitatea de Gardă.

00:10 След. Детектив. Россия 2012 00:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 01:30 Știri. 02:00 Откровенный разговор. 02:50 Час суда с Павлом Астаховым. 03:35 Știri. 04:05 Matinal. 05:50 Сериал 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN 10:33 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:30 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 ALORS ON CHANGE ! 13:39 CLUB ALPIN SUISSE, 150 ANS AU SOMMET 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 LE GRAND TOUR 16:50 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:33 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38 CEUX DE 14 20:25 CEUX DE 14 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 ÉCHAPPÉES BELLES 23:29 PORTRAITS / AUTOPORTRAITS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 COUP POUR COUP 2:28 30 MINUTES PAR JOUR 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 TEMPS PRÉSENT

18

Marţi NOIEMBRIE

19

Miercuri NOIEMBRIE

13 20

FLUX Joi NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.10 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Baștina. Magazin agricol. 11.20 Accente economice. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.25 Natura în obiectiv. 13.55 În ritm de dans. 14.25 Videoteca copiilor. 14.50, 1.35 Fotbal non-stop. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: Condorul Anzilor”. 16.30 Unda Bugeacului.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Documentar. „Muzeul Luvru-Lens. Galeria timpului”. 20.40 Documentar.„Shift - viața în era digitală”. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Chișinăul de ieri și de azi.

22.40 Electorala 2014. Votul tău. 22.50 La noi în sat. 0.00 Film. „UN NOU ÎNCEPUT” (SUA, 2009). 2.20 Legendele muzicii. 2.30 Identitate Basarabia.

4.30 „1989”. Toamna Națiunilor. 5.30 Știință și inovare.

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.20 Unda Bugeacului. 6.40 Tezaur.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Un pas spre sănătate. 11.00 La noi în sat. 11.40 Legendele muzicii. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.50 „Dârzul soldățel de plumb”. Spectacol al Teatrului „Vesel”, Bulgaria. 14.35 Fii tânăr! 15.25 „1989”. Toamna Națiunilor. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Moment poetic.

Versuri de D. Matcovschi. 22.50 Youth Orchestra. Program muzical.

0.00 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 1.00 Egalitatea de gen. 1.10 O seară în familie. 2.15 Cuvintele credinței. 4.30 Prin muzică în Europa.

5.35 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4859 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4860 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.21, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.47 15:00 Film: Ultima călătorie 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Fotbal: România Danemarca 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.11, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.22, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.48 15:00 Film: Crima din Beverly Hills, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Visuri la cheie, ed.4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.12, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.23, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.49 15:00 Film: Crima din Beverly Hills, partea a II a 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Red Dawn: Ultima invazie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.13, sezon 5 (ultimul episod) 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova emisiune muzicală 03:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50„Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20 „Структура момента” 02:10 „Умник”. Многосерийный фильм 03:00 „Prima Oră” (R)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „Политика” 02:15 „Умник”. Многосерийный фильм 03:05 „Prima Oră” (R)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50„Мужское / Женское” 17:00„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50„Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „На ночь глядя” 02:10 „Умник”. Многосерийный фильм 03:00 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Перед рассветом. Мелодрама. США 1995 11:00 Știri. 11:10 Перед рассветом. Мелодрама. США 1995 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

14:00 Новости. 14:35 Гарри Поттер и Принц-полукровка. Фэнтези. США, Великобритания 2009 17:00 Știri. 17:10 Гарри Поттер и Принцполукровка. Фэнтези. США, Великобритания 2009 (продолжение) 17:40 Друзья. Комедия. США 1995 18:05 Перед закатом. Мелодрама. США 2004 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Гарри Поттер и Дары Смерти: Часть I. Фэнтези. Великобритания, США 2010 23:00 Știri.

23:30 Гарри Поттер и Дары Смерти: Часть I. Фэнтези. Великобритания, США 2010 (продолжение) 00:00 Unitatea de Gardă. 00:10 След. Детектив. Россия 2012 00:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

01:30 Știri. 02:00 Откровенный разговор. 02:50 Час суда с Павлом Астаховым. 03:35 Știri. 04:05 Matinal. 05:50 Сериал

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Перед закатом. Мелодрама. США 2004 11:00 Știri. 11:10 Перед закатом. Мелодрама. США 2004 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

14:00 Новости. 14:35 Гарри Поттер и Дары Смерти: Часть I. Фэнтези. Великобритания, США 2010 17:00 Știri. 17:10 Гарри Поттер и Дары Смерти: Часть I. Фэнтези. Великобритания, США 2010 (продолжение) 17:40 Друзья. Комедия. США 1995 18:00 Дурман любви. Комедийная мелодрама. США 1997 19:50 Unitatea de Gardă.

20:00 Новости. 20:40 Гарри Поттер и Дары Смерти: Часть II. Фэнтези. Великобритания, США 2011 23:00 Știri. 23:30 Unitatea de Gardă. 23:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 2 серия 00:25 След. Детектив. Россия 2012 01:05 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

01:45 Știri. 02:15 Откровенный разговор. 03:00 Час суда с Павлом Астаховым. 03:45 Știri. 04:15 Matinal. 05:45 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 2 серия

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Дурман любви. Комедийная мелодрама. США 1997 11:00 Știri.

11:10 Дурман любви. Комедийная мелодрама. США 1997 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Гарри Поттер и Дары Смерти: Часть II. Фэнтези. Великобритания, США 2011 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:35 Жизнь, как она есть. Комедийная мелодрама. США 2010 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Сладкий ноябрь. Мелодрама. США 2001 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 3 серия 00:30 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 01:30 Știri. 02:00 Откровенный разговор. 02:50 Час суда с Павлом Астаховым. 03:35 Știri. 04:05 Matinal. 05:45 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 3 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:28 LITTORAL 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:33 LES NOUVEAUX PARADIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:12 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:37 SECRETS DE LA GRANDE MURAILLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 CEUX DE 14 15:49 CEUX DE 14 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS 20:31 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 MAGAZINE 2:46 LE POINT 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 MÉTÉO 4:05 ARTISANS DU CHANGEMENT

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:27 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 CURIEUX BÉGIN 11:59 UN GARS, UN CHEF !

12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 LES NOUVEAUX PARADIS 13:37 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MON ENVOYÉ SPÉCIAL 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 UN PETIT BOUT DE FRANCE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:01 ODYSSEUS 1:44 ODYSSEUS 2:36 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 3:59 ARTISANS DU CHANGEMENT 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Свiтанок. 6.40 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 O seară în familie. 11.35 Tezaur. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.55 Documentar. „Imaginea anilor ‚60”. 14.55 În premieră. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Sub același cer. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.30 Super-loto „5” din „35”. 21.35 Electorala 2014.

Tribuna concurentului electoral. 22.25 Reporter de gardă. 22.45 Cultura azi. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 0.55 Art-club (рус). 1.25 Documentar. „Global 3000”. 1.55 Avangaraj. 4.30 Prin muzică în Europa.

5.30 Vectorul European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4861 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

5:20 MÉTÉO 5:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:29 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 HEP TAXI ! 13:39 LA TRÈS JUTEUSE AVENTURE DES FRUITS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 FORTIER 15:46 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:03 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 UN JOUR, UN DESTIN 21:16 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 L’ENFANCE VOLÉE 23:44 LIFEVER 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:49 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:41 MON ENVOYÉ SPÉCIAL 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 3:54 MÉTÉO 4:00 ARTISANS DU CHANGEMENT

FLUX 21

14

Programe 14 NOIEMBRIE 2014

Vineri

22

NOIEMBRIE

Sâmbătă NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 10.00, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.10 Sub același cer. 6.40 Egalitatea de gen. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 8.35 Domnului să ne rugăm! Liturghia la cinstirea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău.

10.15, 23.30 Настоящее время. 10.45, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 11.10 Cultura azi. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.25 Sub același cer.

13.55 Destine de colecție. 14.25 Știri pozitive. 14.40 Erudit-cafe. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014.

Tribuna concurentului electoral. 22.25 Fii tânăr! 23.10 Ansamblul „Frunza nucului”. Program muzical. 0.00 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.35 În premieră. 2.35 Documentar. „Drumeții”. 4.30 Documentar. „Grecia - insula Folegandros”. 5.35 Reporter de gardă.

6.05, 8.30, 9.10, 10.00, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.10 Documentar. „La drum”. 6.40 Identitate Basarabia. 7.10 Desene animate. „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”.

8.00, 8.35, 9.20 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Știință și inovare. 10.30 Un pas spre sănătate. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Documentar. „Imaginea anilor ‚60”. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.20 Rugby. Campinatul European pe națiuni. Preliminarii. Moldova - Suedia. Transmisiune în direct. În pauză: Știri pozitive. 15.00 „1989”. Toamna Națiunilor. 16.00 Documentar. „Eurobox”. 16.30 Portrete în timp. Eudochia Zavtur, artist plastic. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.45 Documentar. „Arts 21”. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 O seară în familie.

21.25, 5.35 Dor. Tamara Ciobanu - 100 de ani de la naștere. 22.25 Film.„RED” (SUA). 0.15 Orchestra Simfonică „Teleradio - Moldova”. Program muzical.

1.30 ARTelier. 2.00 Serial. „SIMULATORII”. 4.30 Avangaraj.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Produs autohton 22.10 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Concert 18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.30 Serial 19.30 Serial 20.25 Market 9000. md 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Muzică 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.35 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Film indian 05.30 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4862 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4863 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.24, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.50 15:00 Film: Eu de ce m-am căsătorit? 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.11 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 15:00„Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:15 „Время” 21:45 „Moldova are Talent 2” 23:35„ДОстояние Республики” 01:50„Primele știri” (rus) 02:00„Вечерний Ургант” 02:45 „Городские пижоны”. Премьера. „Марлон Брандо: Актер по имени „Желание” 04:15 Фильм „Однажды в Ирландии” 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Жизнь, как она есть. Комедийная мелодрама. США 2010 11:00 Știri. 11:10 Жизнь, как она есть. Комедийная мелодрама. США 2010 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Сладкий ноябрь. Мелодрама. США 2001 17:00 Știri. 17:10 Сладкий ноябрь. Мелодрама. США 2001 (продолжение) 17:40 Тупой и еще тупее. Комедия. США 1994 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”.

21:35 Первый удар Джеки Чана. Боевик. США 1995 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Первый удар Джеки Чана. Боевик. США 1995 (продолжение) 00:20 След. Детектив. Россия 2012 01:05 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 02:00 Новости. 02:30 Откровенный разговор.

03:20 Știri. 03:50 Matinal. 05:40 Сериал 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:26 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:40 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 11:30 AL DENTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 MAGAZINE 13:39 VOYAGES AU BOUT DE LA NUIT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 ODYSSEUS 15:44 ODYSSEUS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:41 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 20:30 LES CARNETS DE JULIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 CEUX DE 14 22:47 CEUX DE 14 23:44 GEOPOLITIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:55 LA RÉSIDENCE 2:29 INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 ARTISANS DU CHANGEMENT

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Visuri la cheie (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 MasterChef (r) 15:15 Vocea României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Max Payne 22:45 Film: Malavita - o familie criminală 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:00 Новости 06:15 Евгений Матвеев, Зинаида Кириенко, Ольга Остроумова, Юрий Яковлев в фильме „Судьба”. Фильм 1-й 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Жены экстрасенсов. От рассвета до заката” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Идеальный ремонт” 13:30 „В наше время” 14:40 „И все-таки я люблю…” Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „И все-таки я люблю..”. Многосерийный фильм. Продолжение 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 20:00 „DA sau NU” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Ледниковый период” 00:40„Primele știri” (rus) 00:55„Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 02:20 Комедия Эльдара Рязанова „Старики-разбойники” 03:45 Фильм „День благодарения” 05:10 „В наше время” 6:30 Новости. 7:00 Дитя с Марса. Семейный. США 2007 9:00 „Autostrada”. 10:00 Освободите Вилли.Семейный. США 1993 11:50 Любовь по правилам и без. Мелодрама. США 2003 14:00 Новости. 14:10 Маска. Комедия. США 1994 15:50 Первый удар Джеки Чана. Боевик. США 1995 17:00 Știri. 17:10 Первый удар Джеки Чана. Боевик. США 1995 (продолжение) 17:35 Невидимая сторона. Биография. США 2009 20:00 Вести недели. 21:00 Властелин колец: Две крепости. Фэнтези. США 2002 23:00 Știri. 23:30 Властелин колец: Две крепости. Фэнтези. США 2002 (продолжение) 1:00 Вести недели. 2:00 „Autostrada”. 3:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 3:55 Откровенный разговор. 4:50 След. Детектив. Россия 2012 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:28 MEDITERRANEO 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTREZapping 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:13 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:20 BRIGADE ANIMO 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:07 LANFEUST QUEST 11:32 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 11:45 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:31 PARDONNEZ-MOI 14:00 36,9° 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 17:00 MAGAZINE 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:23 TERRIENNES 19:28 L’INVITÉ 19:39 MAGAZINE 21:25 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 LONGUE PEINE 2:28 ACOUSTIC 2:59 STARS PARADE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 LE POINT

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

23

Duminică NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Documentar. „Discriminarea și drepturile omului la locul de muncă”. 6.20 Documentar. „360 grade GEO: Toscana, cariera de marmură”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00, 8.35, 9.20 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 11.55 Moldovenii de pretutindeni. 12.20 Portrete în timp. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.20 Portrete în timp. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Minifotbal. Campionatul RM. Transmisiune în direct. 16.05 Tinere talente. Selecțiuni de la festivalul „Maria Drăgan”. 16.30 World Stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40, 22.25 „Noi suntem din Drochia”. Spectacol muzical.

21.25, 5.35 Identitate Basarabia. 23.40 Film. „UNDEVA” (SUA, 2010).

1.15 Erudit-cafe. 1.55 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 3.30 Casa mea.

4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000. md 18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Market 9000.md 21.00 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4864 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Castele de gheață 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Hudson Hawk 16:00 Film: La mijloc 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Profa rea, dar buuună 22:45 Film: Jaful de pe Baker Street 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:00 Новости 06:15 Евгений Матвеев, Зинаида Кириенко, Ольга Остроумова, Юрий Яковлев в фильме „Судьба”. Фильм 2-й 07:30 „Служу Отчизне!” 08:55„Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 „Пока все дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Istorii Americane” 13:10 „ДОстояние РЕспублики: Роберт Рождественский” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Черно-белое” 16:35 „Большие гонки” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Своими глазами” 19:00 „Replica” 20:00 „DA sau NU” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационноаналитическая программа 23:20 „КВН-2014”. Кубок мэра Москвы 01:30 „Primele știri” (rus) 01:40 „Толстой. Воскресенье” 02:35 Премьера. „Нерассказанная история США”. Фильм Оливера Стоуна 03:35 Фильм „Хроника” 6:30 Știri. 7:00 Освободите Вилли. Семейный. США 1993 9:00 Știri. 9:30 Magazin UEFA Champions League. 10:00 Дитя с Марса.Семейный. США 2007 11:55 Невидимая сторона. Биография. США 2009 14:00 Новости. 14:10 Властелин колец: Две крепости. Фэнтези. США 2002 17:00 Știri. 17:10 Властелин колец: Две крепости. Фэнтези. США 2002 (продолжение) 17:45 Любовь по правилам и без. Мелодрама. США 2003 20:00 Новости. 20:35 300 спартанцев. Фэнтези, боевик. США 2007 23:00 Știri. 23:30 Маска.Комедия. США 1994 0:40 Новости. 1:10 Маска.Комедия. США 1994 1:50 След. Детектив. Россия 2012 3:30 Știri. 4:00 Час суда с Павлом Астаховым. 05:35 Откровенный разговор.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 ARTISANS DU CHANGEMENT 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:25 WARI 7:55 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 BRIGADE ANIMO 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:07 LANFEUST QUEST 11:32 TACTIK 12:02 RIDING ZONE 12:30 PROGRAMME COURT 12:48 QUOI DE NEUF DOC ? 13:00 FLASH INFO 13:02 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:34 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:28 L’INVITÉ 19:40 VOYAGES AU BOUT DE LA NUIT 20:33 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 LA FEMME D’À CÔTÉ 23:41 ENTRE LUI ET MOI 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 L’ENFANCE VOLÉE 2:43 IL CREATORE 2:50 FOOT! 3:20 FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

14-21 noiembrie Berbec Oricât de mult ţi-ai dori să mai scapi de responsabilităţi, trebuie să te comporţi ca un om matur și să faci ceea ce se cuvine. Nu te simţi prea plină de energie la începutul săptămânii.

Taur O relaţie apropiată de sufletul tău te-a pus la încercare în ultima vreme, însă săptămâna aceasta vei putea lua o decizie bună în ceea ce privește acea relaţie. Îţi este teamă de această schimbare, însă trebuie să ai încredere în intuiţia ta.

Gemeni Te vei confrunta cu una sau două probleme ce necesită acţiuni hotărâte din partea ta, însă vei reuși să le rezolvi. Totuși, trebuie să ai grijă cum te folosești de resursele de care dispui.

Rac Simţi că îţi sacrifici dorinţele și nevoile tale de dragul altei persoane? Săptămâna aceasta ai ocazia să discuţi această problemă cu persoana dragă și să ajungeţi la un acord.

Leu Nu prea ai mai avut grijă de sănătatea ta și este cazul să iei decizii în interesul tău. Ai ocazia să te gândești serios la problemele pe care le-ai simţit în ultimul timp, însă nu le-ai acordat atenţie.

Fecioară Experienţele la care ai tot luat parte zilele acestea te consumă cu totul și nu ar strica să mai iei o pauză din când în când. O idee folositoare pentru tine este să discuţi și cu apropiaţii tăi.

Balanţă Ești atentă la sectorul financiar și te gândești serios la cum îţi poţi îmbunătăţi locuinţa. Micile proiecte de acasă te vor ţine ocupată și îţi vor încărca bateriile.

Scorpion Ești foarte ocupată și abia îţi mai vezi capul de toate lucrurile pe care le ai de făcut. Ocupă-te de problemele care par cele mai grave și vei vedea cum ţi se va însenina săptămâna.

Săgetător Este o săptămână foarte bună de primit sfaturi de la cei din jur. Ascultă-i pe cei dragi și ia aminte, ei văd lucrurile un pic diferit faţă de tine, iar asta te poate ajuta pe termen lung.

Capricorn Te simţi motivată ca săptămâna aceasta să nu lași nerezolvat niciun lucru care iese la iveală. Și viaţa ta socială strălucește zilele acestea, ceea ce înseamnă și distracţie alături de prieteni și familie.

Vărsător Înainte să iei o decizie importantă, ce îţi poate schimba viaţa, trebuie să te gândești la toate aspectele. Există și posibilitatea să te grăbești să iei acea decizie și să fie una mai puţin potrivită pentru tine.

Peşti O situaţie se poate schimba în mod neașteptat și te vei trezi nevoită să faci o schimbare de urgenţă. În același timp, va trebui să mergi și mai departe cu viaţa ta – ceea ce înseamnă că nu ai prea mult timp la dispoziţie să ”savurezi” rezultatul.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1329 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

14 NOIEMBRIE 2014

FARMACIA NATURII Sfecla roşie Sfecla roșie este un superaliment pe care îl cunoaștem cu toţii, dar, cu toate acestea, puţini dintre noi consumă această rădăcinoasă în mod regulat.

Unica.ro

Muzica tristă ne face să ne simţim mai bine decât muzica veselă Oamenii de știinţă Liila Taruffi și Stefan Koelsch de la Universitatea din Berlin și-au propus să clarifice de ce oamenii ascultă și apreciază muzica tristă, cu toate că toată lumea încearcă să fugă de tristeţe.

Ei au analizat reacţiile a 772 de persoane, care au fost rugate să asculte circa 50 de piese melancolice.

Au fost reprezentate toate genurile muzicale, de la clasic (”Sonata lunii” de Beethoven) la metal (”Fade to Blak” a grupului Metallica).

Majoritatea persoanelor inter-

vievate au afirmat că se simt mai bine după aceste sesiuni muzicale, aproape 76% dintre participanţi declarând că au un sentiment pozitiv de nostalgie și numai 44,9% menţionând tristeţea ca emoţie pregnantă resimţită la ascultarea melodiilor.

Cei mai mulţi voluntari au spus că au fost mulţumiţi și liniștiţi ca urmare a experienţei, iar unii au mărturisit că muzica tristă le stimulează imaginaţia și le alimentează creativitatea.

Cercetătorii pun aceste emoţii pozitive pe seama acţiunii cathartice a melodiilor triste asupra ascultătorilor. Rezultatele mai arată că fiecare reacţionează diferit la acest tip de muzică, efectele variind în funcţie de personalitatea oamenilor. Astfel, persoanele mai puţin sta-

bile emoţional sunt mai sensibile la aceste melodii decât ceilalţi.

Experimentul a fost realizat și

Dietele bogate în grăsimi, zahăr şi sare cauzează modificări genetice ireversibile Dietele bogate în grăsimi, zahăr și sare provoacă modificări ale mecanismului de funcţionare al genelor, iar aceste schimbări sunt practic ireversibile, potrivit unui studiu efectuat pe șoareci de laborator.

Distrugerile provocate de alimentaţia nesănătoasă pot dura toată viaţa, chiar și după adoptarea la un moment dat a unei diete sănătoase, susţin cercetătorii, informează dailymail.co.uk.

Oamenii de știinţă sugerează că alimentele bogate în grăsimi, zahăr și sare schimbă modul de funcţionare al genelor și nici măcar înlocuirea produselor nesănătoase cu fructe, legume și pește nu poate repara răul făcut.

Testele efectuate asupra șoarecilor au arătat că animalele hrănite cu alimente nesănătoase au continuat să fie predispuse la o rigidizare a arterelor chiar și după administrarea unui tratament, pentru că funcţiile genelor, inclusiv cele vitale pentru sistemul imunitar, au fost afectate printrun proces cunoscut drept «epigenetică».

«Sper că acest studiu demonstrează importanţa schimbărilor induse în comportamentul genelor și încurajează efectuarea de mai multe cercetări privind interacţiunea dintre practicile alimentare, metilarea ADN-ului (adăugarea unui compus chimic numit grup metil în structura ADN, n.r.) și diverse maladii», a declarat coordonatorul acestui studiu, Erik van Kampen, cercetător la Universitatea din Leiden, Olanda. În cadrul studiului, șoareci modificaţi genetic care erau predispuși la a suferi de ateroscleroză – îngroșare și rigidizare a arterelor care duc la reducerea fluxului sangvin bogat în oxigen – au fost

hrăniţi fie cu alimente bogate în grăsimi și colesterol, fie cu alimente sănătoase.

Dar, după tratament, inclusiv o scădere a nivelului de colesterol din sânge și o schimbare a dietei, testele efectuate asupra măduvei osoase a șoarecilor hrăniţi iniţial nesănătos au arătat că animalele prezentau încă diferenţe majore în ce privește sistemul imunitar și sufereau de forme mai grave de ateroscleroză. «Știm de multă vreme că stilul de viaţă și nutriţia influenţează funcţia sistemului imunitar. Capacitatea istoricului nutriţional de a avea efecte durabile asupra celulelor imunitare demonstrată în acest studiu ar putea avea implicaţii profunde în domeniul tratamentelor pentru boli ce au legătură cu sistemul imunitar. Durata acestor modificări este foarte importantă și trebuie aflată și va fi interesantă studierea efectelor medicamentelor care pot induce modificări epigenetice», a spus John Wherry, redactor-șef adjunct al Journal of Leukocyte Biology, care a publicat studiul.

Supradimensionate și în nuanţe pure, în concordanţă cu întreaga ţinută, eșarfele sunt exploatate la maximum sezonul acesta. Brandul newyorkez Tibi propune ca toamna aceasta să purtăm eșarfe XXL, pe care să le înfășurăm relaxat în jurul gâtului și să le lăsăm să atârne nonșalant de sub jachetele groase în zilele friguroase.

Poartă o eșarfă în formă de V Eșarfa din mătase revine în moda toamnei 2014 într-o abordare proaspătă, care aduce un plus de rafinament feminităţii contemporane. Trebuie doar să privești conservatoarele ţinute Paul Smith din acest sezon, ac-

cu muzică veselă și s-a constatat că aceasta nu are același efect reconfortant.

SFATUL SPECIALIŞTILOR OFTALMOLOGI ROMÂNI:

Părinţii să îşi ţină copiii departe de telefoane, tablete şi televizoare Tot mai mulţi copii, mai ales mici, cu vârsta de până în doi ani, sunt diagnosticaţi cu miopie, motiv pentru care părinţii trebuie să îi ţină cât mai departe de telefoane, tablete și ecranele televizoarelor, a precizat pentru AGERPRES, dr. Adriana Stănilă, președintele Societăţii Române de Lentile de Contact și al Societăţii Române de Cornee și Suprafaţă Oculară.

Într-un exerciţiu de ingeniozitate, dar mai ales de îndrăzneală, poţi să porţi eșarfa ca o semicagulă. Pentru sezonul în curs, sunt în vogă ţinute cu o puternică tentă sport, cu precădere inspirate din zona de lupte, în care eșarfa acoperă jumătatea inferioară a feţei.

«Miopia este o problemă care preocupă pe toată lumea, care poartă ochelari și care are vederea asta scurtă, și încercăm să găsim cele mai bune soluţii pentru ei. (...) Copiii de mici, de la un an jumătate, doi ani, butonează și apasă pe telefoane și parcă este ceva mai multă miopie și este și o miopie mică. Părinţii să își ţină copiii departe de telefoane, tablete, televizoare. Copiii au tendinţa să se apropie din ce în ce mai mult», a precizat dr. Adriana Stănilă.

Aceasta susţine că, mai ales în cazul copiilor miopi, medicii oftalmologi prescriu lentilele dure, care se poartă doar noaptea, dar care sunt costisitoare. ”Miopia este un viciu de refracţie în care pacienţii nu văd bine la distanţă, deoarece la ochii miopi imaginea se formează în faţa retinei. Pentru a o aduce pe retină se folosesc diferite metode. Cea mai folosită este corecţia cu lentile aeriene montate într-o ramă de ochelari, apoi lentile de contact, care pot să fie lentile de contact moi sau dure. O tehnică nouă folosită în corecţia miopiei este ortokeratologia, prin care pacientul poartă lentilele de contact noaptea, iar ziua beneficiază de o vedere clară după scoaterea acestora. Efectul este reversibil, motiv pentru care lentile trebuie purtate regulat”, a explicat prof. univ. dr. Adriana Stănilă.

Peste 300 specialiști oftalmologi din România, Italia, Elveția, Israel, Ungaria și Ucraina vor discuta, începând de azi, la Sibiu, despre miopie, în cadrul Congresului anual al Societății Române de Lentile de Contact și al Societății Române de Cornee și Suprafață Oculară.

Divahair.ro

După Agerpres.ro

Mediafax.ro

Cum porţi eşarfa în sezonul rece 2014 (II) Poartă o eșarfă pe sub jachetă

FLUX

STUDIU

Melodiile triste ne relaxează mai mult decât melodiile vesele, arată un studiu al unor cercetători germani, citat de Le Figaro, relatează Agerpres.

Un lucru fascinant pe care probabil că nu îl știai despre sfecla roșie este că această legumă își păstrează calităţile nutriţionale chiar și atunci când este gătită. Datorită conţinutului său bogat în fier, antioxidanţi, vitamine și minerale, sfecla roșie este recomandată într-o mulţime de afecţiuni, iar în cultura populară se spune despre ea că ar avea capacitatea de „a curăţa sângele». Iar asta nu e tot...

Sfecla roșie conţine polifenoli, niște antioxidanţi foarte puternici care reduc stresul oxidativ și apără organismul de boli, de stres și de toţi factorii nocivi din mediu (fum de ţigară, poluare, substanţe chimice etc.).

Datorită complexului de vitamina B pe care îl conţine, sfecla roșie protejează vasele de sânge și le întărește.

Este miraculoasă în bolile ficatului, pe care îl curăţă de toxine, îi stimulează funcţiile și îl protejează, ajutându-l să se regenereze.

Deoarece conţine multe minerale, sfecla roșie este recomandată și în afecţiunile sistemului osos.

Protejează inima și previne afecţiunile cardiovasculare.

Datorită unei substanţe pe care sfecla roșie o conţine în cantităţi mari, organismul este stimulat să producă celule roșii noi.

Sfecla roșie stimulează metabolismul și îi poate ajuta pe cei care vor să slăbească, deoarece este foarte săţioasă, dar conţine foarte puţine calorii.

Betacianina, o substanţă din sfecla roșie, care îi dă și culoarea de roșu intens, este cunoscută și pentru faptul că poate inhiba dezvoltarea celulelor canceroase.

Pentru că este bogată în fibre, sfecla roșie îmbunătăţește digestia, stimulează producţia de bilă și protejează colonul de diverse afecţiuni.

Te poate scăpa de flatulenţă, de balonări și mai ales de constipaţie.

15

cesorizate cum nu se poate mai inspirat cu eșarfe legate cochet în formă de V. Inspiră-te din propunerile designerului britanic și poartă o eșarfă intens colorată, cu un imprimeu inedit, pe care să o legi în jurul gâtului în formă triunghiulară, astfel încât V-ul format să acopere decolteul.

Eșarfa purtată ca o semicagulă

FLUX

16

Magazin

14 NOIEMBRIE 2014

De unde s-a inspirat Leonardo da Vinci pentru „Omul vitruvian” Huffington Post publică un material despre „Omul vitruvian” al lui Leonardo da Vinci, „un desen pe care toată lumea îl știe, dar căruia nimeni nu îi cunoaște istoria”. Este vorba despre bărbatul gol, desenat în două ipostaze, în centrul unui cerc. „Când am început să mă documentez despre „Omul vitruvian”, acum câţiva ani, am constatat cu stupoare că nu s-a scris nicio carte pe acest subiect. Așa că m-am apucat să scriu eu una”, a explicat scriitorul Toby Lester. Volumul său, „Fantoma lui Da Vinci: geniul, obsesia și crearea lumii”, va fi lansat în SUA în această săptămână.

Toby Lester a aflat că da Vinci a

creat „Omul vitruvian” pentru a ilustra un pasaj despre proporţiile corpului uman, scris, cu aproximativ 15 secole înainte, de arhitectul roman Vitruvius (de aici și numele lucrării). „Niciun templu nu poate fi ridicat fără simetria și proporţia corpului unui bărbat bine făcut”, scria Vitruvius. Astfel, Lester explică faptul că, pe vremea romanilor, arhitecţii construiau temple folosind proporţiile unui corp bărbătesc „ideal”. În pasajul respectiv, ilustrat de da Vinci, Vitruvius mai spune că un corp bărbătesc ideal ar trebui să încapă într-un cerc și într-un pătrat. Această afirmaţie reprezenta o aluzie la teoria microcosmosului a grecilor și romanilor, care spuneau că omul reprezintă o versiune miniaturală a întregului univers. În această teorie, cercul era asociat elementelor cosmice, iar pătratul - celor pământești.

Ulterior, această idee a fost preluată

Noi artefacte mayașe descoperite în Guatemala Numeroase altare mayașe, arzătoare de tămâie și figuri de animale sculptate vechi de 700 de ani au fost descoperite de către o echipă de arheologi, în interiorul unei case de consiliu din Guatemala.

de evrei, musulmani și creștini, scrie Huffington Post. În centrul diagramei de mai sus, realizată de episcopul Isidor din Sevilla, apar „lumea, anul și omul”. „Toate lucrurile din univers sunt cuprinse în om”, scria episcopul, iar această idee a dăinuit până în era renascentistă, scrie Huffington Post.

De altfel, în Renascentism, a apărut și ideea că diverse părţi ale corpului uman corespundeau sau erau influenţate de diverse părţi sau astre de pe cer. Astfel, în acea perioadă, medicina și astrologia erau strâns legate. „Când un om se uită la semnele zodiacale, îl vede pe Dumnezeu. Iar când Dumnezeu se arată, omul este vindecat”, spune o maximă creștină.

Ilustraţia de mai sus arată legătura între semnele zodiacale și diverse părţi ale corpului, susţine Huffington Post.

Toby Lester scrie că Vitruvius nu

și-a ilustrat opera și că, abia după 1.500 de ani, cineva a încercat săși imagineze cum ar arăta un corp uman înscris într-un cerc și într-un pătrat. Primul care a desenat acest lucru nu a fost, însă, da Vinci, ci arhitectul italian Francesco di Giorgio Martini, puţin după 1480. Scriito-

rul notează că, foarte probabil, da Vinci a văzut această imagine și s-a inspirat din ea. De altfel, Lester susţine că, în anul 1490, în care a creat „Omul vitruvian”, da Vinci a petrecut foarte mult timp în compania lui di Giorgio Martini.

Sursa: gandul.info

Căutătorii de comori din Egipt au descoperit întâmplător ruinele unui templu antic În localitatea Al-Badrashin, Giza, din Egipt au fost descoperite întâmplător ruinele unui templu vechi de peste 3.400 de ani.

Thimothy Pugh, profesor la Colegiul Queens din New York, a declarat pentru Society for American Archaeology că imobilul era construit din două săli cu coloane, iar pereții clădirii erau decorați cu sculpturi ce întruchipau reptile, papagali și broaște țestoase.

Conform cercetărilor, casa de consiliu era folosită de către grupul mayaș Chakan Itza pentru a organiza diverse ceremonii religioase și întruniri oficiale. „Practic, fiecare ritual politic sau religios avea loc acolo”, a declarat Pugh. Între artefacte a mai fost găsit și un aprinzător de tămâie care întruchipa capul lui Itzamna, șamanul zeilor.

Casa de consiliu face parte din situl Nixtun-Ch’ich’ și a fost folosită până în anul 1500 A.D. După această perioadă, mayașii Chakan Itza au distrus-o și au ales o nouă destinație a puterii. „Mayașii acordau o atenție deosebită timpului și calendarului. După o anumită perioadă de timp, mutau scaunul puterii într-o altă locație”, a precizat Pugh.

Arheologii sitului din Guatemala au relatat că poporul Chakan Itza a realizat un ritual prin care anula puterea acelei case înainte de a fi părăsită.

Altarele au fost distruse și întreaga clădire a fost acoperită cu noroi.

Populația Itza a migrat în Peninsula Yucatán și a construit cel mai frumos oraș precolumbian, Chichén Itzá.

Sursa: presalibera.net

Vestigiile se află chiar sub o stradă dintr-o zonă rezidenţială a orașului. Situl cuprinde câteva baze de coloană și blocuri de calcar, acoperite cu hieroglife frumos gravate, iar alături a fost găsită și o bucată dintr-o statuie.

Poliţiștii au arestat 7 persoane acuzate că făceau aici săpături arheologice ilegale. Oamenii săpau în curtea din spatele unei case, dar au abandonat munca după ce groapa s-a umplut de apă.

Vecinii au chemat imediat poliţia, dar suspecţii au fost eliberaţi curând, pentru că locul unde săpau nu era cunoscut dinainte ca fiind sit arheologic. Nimeni nu știa că aici ar putea fi îngropate ruine importante.

Strada și locuinţele moderne se află chiar deasupra unui templu antic, la 40 km sud de Cairo, au

confirmat arheologii. Ei vor să continue cercetarea în această zonă, fiind convinși că mai sunt multe vestigii de găsit.

Până acum au recuperat de aici 7 blocuri de calcar inscripţionate cu hieroglife, aflate într-o excelentă stare de conservare.

Fragmentul de statuie are o înălţime de 1,8 metri și este realizat din granit roz.

Având în vedere obiectele găsite, egiptologii cred că templul a fost construit în timpul domniei celui mai mare faraon, Tutmes al III-lea, între anii 1479 și 1425 î.e.n. Aceasta a fost epoca de aur a Egiptului, cred istoricii.

Fiu vitreg și nepot al reginei Hatshepsut, Tutmes a domnit legal de la vârsta de 2 ani, dar a deţinut cu adevărat puterea abia după moartea mamei sale, când el avea 24 de ani.

Domnia lui a durat 32 de ani, iar imperiul egiptean și-a atins atunci cea mai mare întindere, din Siria până în Nubia.

Obiectele găsite au fost luate pentru a fi restaurate, iar locul a fost declarat oficial sit arheologic protejat.

Sursa: descopera.ro