Ziarul Flux, Ed. 29 (954)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 15 august 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 15.08.2014

Sf. Întâi Mc. și Arhid. Ștefan; Binecredinciosul împărat Justinian Maxima zilei Pentru orice realizare, primul pas este curajul.

Goethe

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.3444 1 Dolar american ............. 13.7159 1 Leu românesc ................. 4.1369 1 Rublă rusească ............... 0.3818 Timpul probabil: 15.08.2014

16.08.2014

Soare, 19 34 0C

Soare, 17 31 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

Sondajele doar manipulează?

4

PAGINA

ECONOMIC

GPF

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 29 (954)

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei (pensionari)

Vladimir Putin ameninţă: Rusia s-ar putea retrage din CEDO Președintele Vladimir Putin a avertizat ieri că Rusia ar putea renunţa la statutul de membru în cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și la acele acorduri internaţionale ce nu îi favorizează interesele, consemnează agenţia DPA, transmite Agerpres.

CEDO „nu protejează drepturile, ci are doar o funcţie politică”, a spus Putin la o reuniune cu parlamentarii ruși desfășurată în Crimeea, peninsula ucraineană recent anexată.

El a avertizat că ţara sa ar putea părăsi acest organism dacă practica la care s-a referit se va intensifica.

De asemenea, liderul de la Kremlin a subliniat că Rusia s-ar putea retrage și din unele acorduri internaţionale, dacă va considera că interesul ei naţional cere să nu mai fie parte a acestora.

Sursa: romaniatv.net

Datoria Moldovei pentru gazele naturale şi conflictul de interese

6

PAGINA

GEOPOLITIC

Legile şi deciziile controversate adoptate în sesiunea de primăvarăvară a Parlamentului XXX

Teoria Lumii Multipolare: efortul Ideii şi a Voinţei împotriva paradigmei liberale şi occidento-centrismului (2)

9

PAGINA

(citiţi pag. 5)

România reintră în recesiune tehnică, cu cea mai mare scădere economică din UE

Câteva distincţii despre libertatea presei XXX

(citiţi pag. 9)

Doar o plăcintă ne mai poate uni?

EXTERNE

De ce pleacă ENEL, Lafarge, Mc Donald’s

XXX

(citiţi pag. 2)

XXX

(citiţi pag. 3)

FLUX

2

Actual

15 AUGUST 2014

Sondajele doar manipulează?

Un nou sondaj de opinie efectuat de CBS-AXA, în colaborare cu IPP și ziarul „Panorama”, a tulburat liniștea estivală și capetele încinse de caniculă ale politicienilor. Așa cum se obișnuiește în perioadele preelectorale, sondajele, de cele mai multe ori, sunt cu „dedicaţie”.

După distribuţia procentelor în ceea ce ţine de intenţiile de vot ale alegătorilor, se poate lesne ghici cine a comandat muzica.

Potrivit acestui ultim sondaj, comuniștii tot deţin întâietatea, însă ar obţine doar 21 la sută din voturi. Pentru Partidul Liberal Democrat ar vota 13% dintre respondenţi, pentru Partidul Liberal – 6%, iar Partidul Democrat din Moldova a fost creditat cu 6,5%.

Cireașa de pe tort, adică nouvenitul printre cei cu șanse de a ajunge în Parlament, este Partidul Nostru (Renato Usatâi), cu 6% din voturi.

Rata indecișilor sau a celor care nu vor merge la vot este foarte mare, de aproximativ 40 la sută.

Dintre persoanele cu intenţie de vot, 36% ar vota cu PCRM, 21% cu PLDM, 11% cu PD, 10% cu PL și tot 10% cu PN (Renato Usatâi). Ceea ce trebuie să recunoaștem pare de-a dreptul neverosimil. În

alte sondaje efectuate în ultimele luni, Partidul lui Renato Usatâi era prezent cu un procent mult mai mic, fără șanse de a trece pragul electoral. Mai trebuie spus că denumirea cu care formaţiunea a fost inclusă în sondaj nu a fost înregistrată, deocamdată, la Ministerul Justiţiei. În topul încrederii în politicieni, Usatâi este pe locul trei, după Voronin și Leancă, lăsându-i în urmă pe Chirtoacă, Lupu și Filat. Evident că sondajul a fost declarat de către majoritatea politicienilor drept unul fabricat, căruia nu merită să i se acorde atenţie.

Invariabil, aproape toate sondajele din ultima perioadă, în afara faptului că îi creditează pe unii actori politici cu un procent mai generos de voturi, acestea ne prezintă o scădere a ratingului PCRM și o creștere a partidelor de la guvernare. În opinia unor experţi, rezultatele acestor sondaje ar putea să reflecte tendinţe noi în ceea ce privește opţiunile politice ale cetăţenilor, dar ar putea să constituie și instrumente de manipulare. În opinia analistului Victor Ciobanu, acest procedeu este folosit pe larg de actorii politici pentru a-și crește ratingul, însă el „practic nu

influenţează rezultatul real.

Pentru că din sondaje (se spune tot în sondaje) se informează doar 2-3% din cetăţeni. Sondajele sunt doar un instrument pentru a analiza și, eventual, a corecta comportamentul electoral.

Cea mai importantă fiind activitatea partidului. În caz contrar, ar fi prea simplu – la ce îţi mai trebuie partid, membri, activităţi, dacă poţi sponsoriza câteva concerte și acte de caritate ca să urci direct în Parlament?”

Evident, ratingul comuniștilor nu va scădea doar pentru că așa arată sondajele. Cum nu va crește nici cel al partidelor de la guvernare, oricâte sondaje ar mai fi comandate de-acum încolo. Însă rostul unor astfel de sondaje nu este doar de manipulare. Ele pot servi și drept justificare pentru eventuale fraude electorale.

Ar mai fi de menţionat că directorul IPP, Arcadie Barbăroșie, și-a declinat responsabilitatea pentru datele prezentate în sondaj, afirmând pentru deschide. md că reprezentanţii organizaţiei pe care o conduce nu au chestionat segmentul politic. „Noi am întrebat participanţii la sondaj opţiunile de soluţionare a conflictului transnistrean și părerea

România reintră în recesiune tehnică, cu cea mai mare scădere economică din UE România a reintrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de contracţie a PIB, cu cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului, de -1%, potrivit datelor publicate de Eurostat, care relevă modificarea evoluției pentru trimestrul I, de la +0,2% la -0,2%.

România a înregistrat în trimestrul al doilea cea mai mare scădere a Produsului Intern Brut (PIB) dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene (UE), de 1% comparativ cu primul trimestru, iar singurele economii cu evoluții negative au mai fost Germania, Italia și Cipru, potrivit Mediafax.

Datele publicate de Eurostat arată că INS a revizuit în scădere estimările de PIB pentru primul trimestru, de la o creștere faţă de trimestrul anterior de 0,2% la o scădere de 0,2%.

România s-a aflat în recesiune tehnică (două trimestre consecutive de scădere a PIB comparativ cu trimestrul anterior) pentru doi ani și jumătate în perioada 20082011 și a reintrat în recesiune tehnică la începutul anului 2012, reușind să revină pe creștere până la finalul acelui an.

Datele Eurostat arată că economiile Germaniei și Italiei s-au contractat în al doilea trimestru din acest an cu 0,2%, iar cea a Ciprului – cu 0,3%.

Totuși, în comparație cu trimestrul al doilea al anului trecut, PIB-ul României a urcat cu 1,4%, iar în primul trimestru – cu 3,8% faţă de perioada similară din 2013.

Creșterea economică a României se situează în trimestrul al doilea peste cea consemnată de ţări ca Germania (1,3%), Belgia (1%) sau Olanda (0,9%), dar sub Ungaria (3,7%), Letonia (3,5%), Polonia (3,2%) sau Cehia (2,6%).

oamenilor despre Legea cu privire la cota femeilor în Parlament. Rezultatele prognozelor politice nu aparţin Institutului nostru”, a declarat Barbăroșie, precizând că el personal este îngrijorat de aceste rezultate.

Sondajul a fost efectuat pe un eșantion de 1504 persoane din diferite localităţi ale ţării, în perioada 22 iulie – 1 august 2014. Cercetarea a fost finanţată din fonduri americane.

FLUX

Automobilele cu numere străine pot circula în Moldova o perioadă nelimitată Zilele acestea a intrat în vigoare legea ce stipulează că mașinile înmatriculate în alte state pot să se afle pe teritoriul Republicii Moldova pe un termen nelimitat.

Noua lege prevede eliminarea restricţiei de 180 de zile permise timp de un an, însă presupune și o obligaţie: deţinătorii de autoturisme înregistrate în alte ţări vor trebui să plătească vinieta, al cărei preţ ajunge la 100 de euro pentru un an. De asemenea, proprietarii acestor mașini vor fi obligaţi să deţină Cartea Verde.

Ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, a menţionat că eliminarea restricţiei de a introduce mijloace de transport neînmatriculate în Moldova pe un termen limitat va influenţa pozitiv creșterea fluxului mijloacelor de transport introduse pe teritoriul ţării și va genera mai mulţi bani la bugetul de stat.

În comparație cu primul trimestru din 2014, la nivelul UE, PIB-ul a urcat cu 0,2% în perioada aprilie-iunie.

Premierul Victor Ponta explică intrarea României în recesiune tehnică prin faptul că zona euro este din nou în recesiune, referindu-se la Germania, Franţa, Italia, și arată că România trebuie să își orienteze relaţiile economice către zona asiatică și Africa. „Ceea ce este însă important de ţinut cont este că – dacă vă uitaţi pe toate televiziunile internaţionale de profil – Europa, azi, a primit o veste proastă: zona euro este din nou în recesiune, și vorbim de motoarele Europei, de Germania, Franţa, Italia, și asta înseamnă că România mai puţin va reuși să își menţină ritmul de creștere economică și de creare de locuri de muncă doar pe piaţa europeană. Trebuie să ne îndreptăm către celelalte pieţe, Turcia, China, zona asiatică, Africa”, a spus Ponta, citat de Mediafax.

El a adăugat că România trebuie să treacă peste problemele provocate în agricultură de ploi și să încerce să menţină ritmul de creștere economică, fără a mai atinge un nivel de 5,1% ca în ultimul trimestru al anului trecut, să rămână competitivă și să investească mai mult în infrastructură.

Pe de altă parte, fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă, consideră că această iniţiativă nu aduce în niciun fel mai mulţi bani la buget, deoarece stimularea neînregistrării mașinilor în Republica Moldova și neîncasarea accizelor de la înregistrarea autoturismelor vor rezulta sume de bani de ordinul a sute de milioane, acești bani fiind până în prezent destinaţi programelor sociale ale statului.

FLUX

Sursa: autostrada.md

Politic

15 AUGUST 2014

Politica moldovenească – „plictis fără inspiraţie”

Ultimele sondaje de opinie ne arată o tendinţă și un fenomen clar: electoratul e plictisit și obosit de actualii actori politici.

Lipsesc subiecte de dezbateri care cu adevărat ar preocupa cetăţenii de rând. Discuţiile despre opţiunea UE și UV sunt, mai curând, idei și proiecte ale elitelor, decât o necesitate a maselor.

Este adevărat că există oameni care pledează pentru un vector sau altul, atunci când sunt întrebaţi, dar acest lucru nu înseamnă că politica externă este un subiect prioritar pentru existenţa de zi cu zi. Uniunea Vamală, Uniunea Europeană se află undeva departe, într-un viitor nedeterminat, însă omul are nevoie de pâine pe masă acum, aici și în fiecare zi.

Omul nu poate fi hrănit la nesfârșit cu abstracţiuni. Ce poate oferi actuala clasă politică în afară de vectorii politicii externe? Cu ce promisiuni ar mai putea să vină politicianul în faţa oamenilor?

Lipsesc subiecte de campanie, iar partidele și politicienii au intrat într-o criză cronică de imaginaţie. Campania pentru promovarea „ideii europene”, în care s-au implicat toate formaţiunile politice și structurile de stat, s-a transformat într-o rutină cotidiană și a uniformizat mesajele fiecărui partid aflat la guvernare.

Oamenii sunt lipsiţi de orice motivaţie de a mai susţine un partid sau altul, mai ales că „pericolul comunist”, care solidariza partidele proeuropene, e de domeniul trecutului.

După 5 ani de guvernare, noua garnitură politică, care a venit pe valul nemulţumirii faţă de guvernarea comunistă, s-a autoconsumat. Mai mult decât atât, ei nu mai sunt capabili să ţină pasul cu noile schimbări din societate și regiune. Cabinetele birocratice le-au imobilizat fantezia, voinţa și spiritul de iniţiativă.

Acum, publicul este în așteptarea unor noi provocări și spectacole incitante. Viaţa politică este un show, iar dacă acest show nu are showmani la nivel, atunci este condamnat la dispariţie. Iată de ce noii actori politici și formaţiunile extraparlamentare au acum o mare șansă de a rupe gura târgului, dacă vor ști să profite de contextul creat și să ofere ceea ce se cere pe piaţă: „distracţie și pâine”.

Octavian RACU

3

FLUX

Doar o plăcintă ne mai poate uni?

După ce fermierii au ameninţat că vor veni cu tractoarele și combinele la Chișinău, guvernarea a intrat în alertă și a început să caute cu disperare modalităţi prin care să soluţioneze problemele grave cu care se confruntă în plin sezon de recoltare producătorii agricoli și procesatorii, după embargoul impus de Rusia la importul producţiei moldovenești. De ce nu au fost căutate soluţiile mai din vreme, pentru că această criză era previzibilă? Evident, este mai ușor să faci promisiuni deșarte, să aduci oameni din toată ţara care să-ţi zâmbească frumos, să te aplaude pentru marea performanţă de a semna niște acorduri cu UE (și chiar să ai senzaţia că aceste zâmbete și aclamaţii sunt sincere), decât să anticipezi și să încerci să eviţi pierderile de milioane ale agricultorilor.

Este mai ușor să spui povești despre piaţa europeană care tânjește după produsele moldovenești, decât să încerci să o păstrezi pe cea existentă, dar făcând pași concreţi și sistematici pentru diversificarea ei. Dacă autorităţile noastre ar fi avut mai multă înţelepciune și mai multă preocupare pentru grijile și interesele populaţiei, ele și-ar mai fi temperat retorica agresivă împotriva Rusiei și nu ar fi recurs la o bravadă fără rost, încercând să fie pe placul partenerilor occidentali, ci ar fi purtat tratative serioase atât cu Vestul, cât și cu Estul. Iar prevederile acordurilor cu UE ar fi fost negociate astfel încât să fie urmărite interesele ţării și să fie minimalizate riscurile pentru producătorii autohtoni.

Plăcintă ori gogoşi de la premier? În ce mod își propune Guvernul să-i ajute pe agricultorii afectaţi de embargoul rusesc? În primul rând, prin tot felul de acţiuni populiste și apeluri la sentimente patriotice. După o recentă întrevedere cu producătorii de fructe și legume și cu reprezentanţii fabricilor de conserve, șeful Executivului, Iurie Leancă, a propus mai multe măsuri care, în opinia lui, ar fi de natură să susţină sectorul agricol. Unele propuneri ar putea părea chiar amuzante, dacă situaţia nu ar fi atât de gravă.

Astfel, în cadrul acţiunii „Fructele noastre sunt cele mai gustoase”, începând cu 16 august, urmează să fie organizate iarmaroace în toate raioanele. Va fi dat liber la vânzarea de fructe și legume chiar și în Piaţa Marii Adunări Naţionale din capitală, în zilele de 27-31 august. Totodată, vor fi achiziţionate mere care vor fi împărţite în școli, grădiniţe și în armată. (Cine și din ce surse va face aceste achiziţii?) De asemenea, compania „AIR Moldova” ar urma să ofere pasagerilor săi mere, struguri și prune achiziţionate de la producătorii locali.

Premierul s-a întrecut pe sine atunci când a propus acţiunea „Plăcinta care ne unește”, planificată pentru ziua de 30 august. Sigur, ca acţiune de imagine în cadrul căreia să se producă politicienii aflaţi în plină campanie electorală, plăcinta premierului ar putea pica chiar bine. Dacă Leancă ar fi spus că vrea o plăcintă care să unească actuala

putere cu electoratul, i-am fi dat crezare. Dar să pretinzi că, în felul acesta, rezolvi problemele cu care se confruntă producătorii agricoli, este ori ipocrizie, ori cinism. „Împreună cu colegii din Guvern, voi participa la prepararea unei plăcinte cu mere, pe care o vom denumi sugestiv „Plăcinta care ne unește”.

Vom invita oamenii să guste din, credem, cea mai mare plăcintă cu mere din istoria Moldovei”, a spus premierul.

Cine va achita compensaţiile pentru producătorii agricoli?

Desigur, Guvernul a anunţat și unele măsuri mai concrete de susţinere a producătorilor agricoli. Potrivit premierului, Banca Naţională a Moldovei a modificat regulamentul cu privire la clasificarea creditelor, astfel încât băncile să aibă posibilitatea de a restructura creditele acordate fermierilor și de a reduce presiunile financiare. De asemenea, urmează a fi elaborate amendamente la Codul Fiscal, astfel încât să fie diminuate presiunile fiscale, până la 30 noiembrie 2014, asupra fermierilor afectaţi de sancţiunile Rusiei.

Producătorilor de fructe și legume care suportă pierderi în urma restricţiilor impuse de Federaţia Rusă le-a fost promis și un sprijin financiar.

Guvernul a stabilit plafonul compensaţiilor de 1,2 lei pentru un kilogram de prune (soiuri timpurii), de 1,5 lei pentru mere (soiuri de vară) și de 0,8 lei pentru castraveţi și roșii. Ministerul Agriculturii urmează să elaboreze regulamentul cu privire la modul de acordare a banilor. Suma necesară pentru acordarea compensaţiilor a fost estimată la 150 de milioane de lei.

Deocamdată, premierul nu a spus de unde va lua suma respectivă. Dar a atenţionat că este important să nu se comită abuzuri, iar banii să nu ajungă în mâinile intermediarilor. Ceea ce ar fi mai complicat, pentru că la noi, de regulă, profită cei care sunt mai aproape de partidele aflate la putere. De asemenea, este greu de spus cum va fi aplicat mecanismul în cazul micilor producători și dacă va fi, în general, aplicat.

Mai rămâne și întrebarea, cum și dacă vor fi sprijiniţi financiar ceilalţi producători de fructe și legume, care nu au fost incluși în actuala listă a Guvernului. De exemplu, producătorii de piersice, care au suportat și ei pierderi substanţiale?

Populism şi promisiuni electorale Ce se va întâmpla când vor apărea celelalte fructe, mai puţin timpurii: prune, mere, struguri, care erau exportate în bună parte pe piaţa rusă? Vor ajunge compensaţii pentru toţi producătorii acestora sau guvernanţii vor face doar promisiuni înaintea alegerilor din noiembrie, urmând să uite de ele în cazul în care vor fi iarăși aburcaţi la putere?

Aceste întrebări își au rostul, din moment ce Guvernul promite ajutoare financiare, fără a indica din ce surse vor fi acordate acestea. Și fără a avea o strategie clară pentru perioada următoare, pentru toţi producătorii agricoli și procesatorii.

Ce vor face, de exemplu, producătorii de zahăr, după ce Rusia a interzis recent importul de zahăr moldovenesc în regimul de liber schimb? Aceștia bat deja alarma și afirmă că respectiva decizie a Rusiei ar putea duce la ratarea unor venituri de circa 625 de milioane de lei și pierderi din cauza diferenţei de preţ de 231 de milioane de lei, dar și la încetinirea dezvoltării industriei zahărului în Republica Moldova.

Aceste probleme îi vor afecta, evident, și pe producătorii de sfeclă de zahăr, care anticipează o scădere considerabilă a preţurilor.

Potrivit datelor Uniunii producătorilor de zahăr din Moldova, în primele șapte luni ale anului în curs s-a înregistrat o creștere semnificativă a exportului de zahăr în Federaţia Rusă. Din întreaga cantitate de peste 54 de mii de tone de zahăr exportat, circa 94 la sută a fost livrată pe piaţa din Rusia. Întrebarea este, va fi posibilă o reorientare rapidă a exportului de zahăr către pieţele din UE? Și va avea această piaţă putere de absorbţie, în condiţiile în care este și ea afectată de interdicţiile impuse de Moscova?

Toate aceste întrebări nu vor putea fi ascunse în plăcinta cu mere a lui Leancă, pentru că ele, cu siguranţă, ar putea provoca o gravă indigestie. Și nici plimbările premierului pe la inaugurările unor linii noi de fabricare a sucurilor, secondat de șeful său de partid, Vladimir Filat, ori la ștampilarea unor lăzi cu struguri ambalate conform standardelor europene, nu vor compensa lipsa de fairplay, de viziune politică și de competenţă a guvernării, lipsa unei strategii clare de rezolvare a situaţiei (cum nu a existat, de altfel, nicio strategie de prevenire a ei). Între timp, alte state privesc cu bucurie acest război comercial și nu ezită să profite de această stare de lucruri în propriul beneficiu, urmărinduși la maximum interesele. Turcia, de exemplu, un stat membru al NATO și aliat al SUA, este gata să ocupe locul eliberat pe piaţa rusă, declarând că intenţionează să se angajeze într-un „comerţ preferenţial”, lupta pentru cucerirea unor noi pieţe de desfacere fiind vitală în actuala conjunctură.

Iar autorităţile de acolo înţeleg, probabil, că este mult mai ușor să pierzi decât să cucerești.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Economic 15 AUGUST 2014

Datoria Moldovei pentru gazele naturale şi conflictul de interese Datoria acumulată pentru gazul rusesc consumat îi este atribuită integral malului drept al Nistrului. Cu toate acestea, gazul importat de Moldova este utilizat și de regiunea transnistreană. Începând cu anul 2009, Tiraspolul a încetat să mai plătească pentru gazul consumat.

Astfel, chestiunea stingerii acestei datorii a devenit unul dintre subiectele dificile în discuţiile dintre Moldovagaz și Gazprom. Asupra acestei chestiuni planează incertitudinea, care continuă să tensioneze relaţia dintre părţi.

Datoria totală acumulată pentru gazul rusesc, care include și penalităţile pentru întârzierile de plată, atribuit exclusiv companiei Moldovagaz, a depășit suma de anul trecut de 4 miliarde 1 milion de dolari. Aici fiind inclusă și suma datoriei regiunii transnistrene, de circa 3,5-3,7 miliarde de dolari. În mare parte, această sumă impunătoare s-a format din cauza faptului că gazul importat este vândut în raioanele din stânga Nistrului la un preţ mai mic decât cel de cumpărare de la furnizorul rus. În acest mod apare o diferenţă esenţială între tarifele interne și preţul contractual de import pe care Moldova trebuie

să-l achite. Totodată, trebuie menţionat și faptul că sursele financiare obţinute din vânzarea gazului sunt utilizate de către autorităţile transnistrene în scopul acoperirii deficitului bugetar, precum și pentru realizarea diferitor programe sociale, dar nu pentru achitarea gazului.

Astfel, suma totală a datoriei crește continuu. În acest context este suficient să subliniem că preţul achitat de companiile transnistrene pentru gazul rusesc importat este, practic, de două ori mai mic comparativ cu cel din ţările vecine. Aici vom aminti că, începând cu anul 2011, Moldova primește gazul rusesc la un preţ ce se în-

scrie în media europeană. Acest preţ este calculat în baza formulei europene, care ia în considerare preţul de vânzare a gazului de către compania rusească în ţările din așa-zisa străinătate îndepărtată (ţările care formează piaţa europeană de vest, plus Turcia), în ultimele 9 luni ale anului precedent anului furnizării.

Specific pentru datoria acumulată este faptul că aceasta are un conţinut economic numai pentru Chișinău, în timp ce pentru Tiraspol reprezintă unul exclusiv politic. Totuși, ca să fim obiectivi, vom menţiona că chestiunea restructurării acestei datorii și, respectiv, reducerii dinamicii negative a creșterii ei continue ţine atât de partea moldovenească, precum și de cea rusă și transnistreană.

Ar fi corect, în principiu, ca obligaţia de a plăti acea parte a datoriei ce îi revine Moldovagaz, dar s-a format ca urmare a consumului gazului în regiunea transnistreană, să fie pusă în sarcina Tiraspoltransgaz. Din acest punct de vedere, mecanismul de control asupra datoriei la gaz ar funcţiona în baza unei scheme ce ar separa în mod clar datoriile celor două entităţi ce consumă combustibilul respectiv. Cu alte cuvinte, Tiraspoltransgaz, întreprindere ce asigură tranzitul gazului rusesc prin teritoriul RM și care are statut de consumator distinct, trebuie să-și plătească în mod individual datoria.

Ar fi logic ca între Gazprom și Tiraspoltransgaz să fie semnat un acord aparte ce ar reglementa furnizarea

gazului rusesc în regiunea transnistreană.

Partea moldovenească insistă tocmai asupra unei astfel de formule în vederea restructurării datoriei pentru gaz și această poziţie este absolut corectă. Astfel, suma pe care ar urma să o achite Moldovagaz pentru stingerea datoriei faţă de Gazprom trebuie să fie formată doar din cantitatea de gaz consumată în partea dreaptă a Nistrului.

Totuși, în contextul nostru nu este cazul să subestimăm factorul geopolitic. În schema coridoarelor de transportare a resurselor energetice, regiunea transnistreană joacă, într-adevăr, un rol important. Con-

sumă între 5 și 6 la sută din volumul total al transportului de gaz al Rusiei către ţările din Balcani și Turcia, Transnistria, sub aspectul comunicaţiilor regionale, asigură furnizarea gazului rusesc în România, Bulgaria, Turcia, Grecia și Macedonia.

Astfel, în 2013 volumul de gaz transportat prin teritoriul Moldovei spre ţările Regiunii balcanice a constituit 19 miliarde 651,1 milioane de metri cubi. Comparativ cu indicatorii din 2012, când au fost transportate 19 miliarde 620 de milioane de metri cubi, observăm că volumul s-a majorat cu 0,2%.

Oleana CHINDÂBALIUC, pentru FLUX

Rusia este în continuare principala destinaţie pentru exporturile moldoveneşti Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova a fost caracterizată, în prima jumătate a acestui an, de o creștere a exporturilor cu aproximativ trei la sută, comparativ cu perioada similară din 2013. Totodată, cota mărfurilor autohtone în totalul exporturilor se diminuează constant în favoarea reexporturilor.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-iunie 2014 exporturile au totalizat 1,17 miliarde de dolari. Din acestea, exporturile de mărfuri autohtone au constituit 727,7 milioane (62,1% din total), înregistrând o diminuare de 5,4% faţă de ianuarieiunie 2013.

Reexporturile, în schimb, s-au majorat cu

peste 21 la sută și au atins valoarea de 444,6 milioane de dolari, care echivalează cu o cotă de 37,9% în totalul exporturilor.

Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au crescut cu 21,4%, însumând 620,8 milioane de dolari. Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de aproximativ 33 la sută, ce corespunde unei valori de 385,4 milioane de dolari. Comparativ cu ianuarie-iunie 2013, exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au micșorat cu 15,2 la sută.

S-au diminuat exporturile către Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina, Polonia și alte ţări. Totodată, chiar dacă exporturile către Federaţia Rusă s-au redus cu aproape un sfert, aceasta rămâne în continuare cea mai mare piaţă de desfacere pentru mărfurile din Moldova.

Astfel, exporturile către Federaţia Rusă au constituit 264 de milioane de dolari, adică

21 la sută din totalul exporturilor. Pe locul doi se situează România, cu 201 milioane de dolari, ceea ce constituie o pondere de 17,2 la sută în totalul exporturilor moldovenești.

Importurile s-au redus în perioada de referinţă cu aproape două procente, totalizând 2,55 miliarde de dolari. Nu însă și cele din ţările Uniunii Europene, care au crescut cu 8,6% și s-au cifrat la 1,24 miliarde de dolari . Întâietatea printre ţările care au exportat cel mai mult în Republica Moldova este deţinută de România, cu o pondere de 14,1% în totalul importurilor moldovenești, urmată de Federaţia Rusă, căreia îi revin 13,9 la sută din importurile Republicii Moldova.

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au însumat 703 milioane de dolari

(cu 13,3% mai puţin decât în ianuarie-iunie 2013).

Decalajul în evoluţia exporturilor și importurilor rămâne în continuare considerabil, importurile depășind de peste două ori exporturile. Acest decalaj a determinat acumularea unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 1,38 miliarde de dolari, în scădere cu 5,7% faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2013.

Cu ţările Uniunii Europene balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 622,1 milioane de dolari, iar cu ţările CSI deficitul comercial a fost de 317,8 milioane.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în primele șase luni ale anului 2014 a fost de 46 la sută.

FLUX

Analiz=

15 AUGUST 2014

5

FLUX

Legile şi deciziile controversate adoptate în sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului Mai multe proiecte legislative adoptate în ultimele luni trezesc suspiciuni privind calitatea, iar unele nu au trecut expertiza anticorupţie și favorizează anumite companii sau grupuri de interese, susţin experţi, care nu exclud că aceste legi și hotărâri ar putea fi contestate și anulate ulterior, așa cum s-a întâmplat și cu altele adoptate în sesiunile precedente ale Parlamentului.

Acuzaţiile aduse de președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanţe, Veaceslav Ioniţă, precum că majoritatea legilor pentru care Guvernul Leancă și-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului conţin scheme de delapidare a banilor publici și că prejudiciile ar fi de peste un miliard de lei au generat o „furtună într-un pahar cu apă”.

Or, e știut faptul că multe legi și hotărâri de guvern sunt promovate de anumite grupuri de interese, iar multe acte legislative sunt de o calitate îndoielnică. Drept exemplu grăitor pot servi scandalurile iscate de Legea cazinourilor (din iulie 2010) și Legea cu privire la comerţul intern (din ianuarie 2013, ce favoriza gigantul Metro), dar și felul cum a fost adoptată politica bugetar-fiscală pentru anul 2014, contestată ulterior la Curtea Constituţională și anulată în mare parte. Interesele ascunse nu au fost excluse nici în sesiunea legislativă de primăvară-vară, astfel că există riscul ca unele legi adoptate de Parlament în această perioadă să fie anulate ulterior.

Revin firmele-fantomă Criticând Guvernul pentru pachetul de legi asupra căruia și-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului, președintele Comisiei economie, buget și finanţe a exemplificat printrun proiect privind gajarea bunurilor.

Veaceslav Ioniţă s-a referit la alin. 6 din articolul 102 din Titlul III al Codului Fiscal, care a fost completat cu următoarea frază: „Dacă, după vânzarea bunurilor gajate de către creditorul gajist sau de către persoana desemnată de acesta, debitorul gajist nu emite factura fiscală în termen de 15 zile de la vânzare, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate, în baza contractului de vânzare a bunurilor gajate”.

Potrivit lui Ioniţă, această normă este una contradictorie și va permite agenţilor economici să efectueze operaţiuni fără a fi calculat și achitat TVA la buget. „Prin urmare, vor fi puse în funcţiune anumite scheme fraudu-

(CNA) privind expertiza modificărilor la legislaţia cu privire la gaj nu există nicio obiecţie la articolul invocat de deputat. În același timp, Guvernul a argumentat necesitatea acestor modificări prin „lipsa unui mecanism real pentru cumpărător de a obţine trecerea în cont a TVA aferentă cumpărării bunului gajat în cadrul executării silite, atunci când debitorul nu eliberează factură fiscală” și prin „riscul tranzacţiilor frauduloase cu bunurile gajate, în urma abolirii pedepsei penale pentru înstrăinarea gajului fără acordul creditorului”.

Prevederi ce favorizează băncile

loase de delapidare a bugetului de stat”, a declarat deputatul, care i-a atenţionat printr-o scrisoare pe șeful Legislativului, Igor Corman, și pe președintele ţării, Nicolae Timofti.

Veaceslav Ioniţă a explicat cum, în opinia sa, ar urma să funcţioneze schemele. De exemplu, un contribuabil depune gaj un imobil la o bancă pentru obţinerea unui credit pe care nu-l poate ulterior achita. La rândul ei, banca poate vinde obiectul respectiv unui alt contribuabil, fără a fi achitată taxa pe valoare adăugată și emisă factura fiscală, cu dreptul la trecere în cont a TVA de către cel care a cumpărat imobilul. Președintele Comisiei economie a atenţionat că de această schemă legală se vor folosi întreprinderile mari care au legături strânse cu băncile comerciale, care vor face operaţiuni fictive de transmitere a imobilelor, și că vor fi create firme-fantomă pentru aceste scopuri de evaziune fiscală, într-un final fiind prejudiciat bugetul de stat cu sume enorme. Ioniţă a estimat prejudiciile la jumătate de miliard de lei, susţinând că „în bugetul rectificat sunt deja prevăzuţi banii pentru a fi daţi firmelor-fantomă”.

Parlamentarul a evitat să ofere alte detalii, dar a ţinut să-l laude pe fostul șef al Fiscului, Nicolae Vicol, care s-ar fi remarcat prin lupta cu firmele-fantomă și evaziunea fiscală prin intermediul schemelor cu trecerea în cont a TVA. Argumentele lui Ioniţă lasă însă loc de interpretări. În plus, în raportul Centrului Naţional Anticorupţie

Specialiștii de la Centrul Analitic Expert-Grup dau dreptate Guvernului și susţin că până la promovarea legii, vânzarea gajului putea fi blocată sau tărăgănată de către debitorul gajist (persoana juridică ce se împrumuta și oferea în calitate de gaj un bun). „Cumpărătorul bunului gajat nu putea diminua valoarea impozitului prin trecerea TVA aferent procurărilor în cont, până când debitorul gajist nu emitea factură fiscală. De regulă, pentru a-și menţine controlul asupra bunului gajat, debitorul putea să nu emită factură, în consecinţă procurarea bunului devenea neavantajoasă pentru cumpărător, deoarece el nu putea reflecta diminuarea TVA”, constată experţii. În același timp, specialiștii de la Expert-Grup îi dau parţial dreptate și lui Veaceslav Ioniţă. „Prevederea potrivit căreia cumpărătorul are dreptul la trecerea în cont a sumei TVA achitate, dacă după vânzarea bunurilor gajate debitorul gajist nu emite factura fiscală în termen de 15 zile, favorizează, în primul rând, instituţiile financiare, care vor putea mult mai ușor vinde gajul, și dezavantajează debitorii, deoarece aceștia vor pierde o pârghie de control asupra bunurilor gajate”, susţin experţii. Ei nu exclud nici folosirea abuzivă a acestei prevederi și efectuarea de tranzacţii fictive, cu scopul de a diminua valoarea TVA ce trebuie achitată la buget.

Un audit efectuat de Curtea de Conturi privind conformitatea administrării TVA de către Serviciul Fiscal de Stat relevă că din 2008 până în 2013, suma fraudelor cu trecerea în cont a TVA s-a diminuat de zece ori: de la 800 de milioane de lei la 80 de milioane.

Legi cu caracter temporar Artur Gherman, președintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, a declarat chiar că speră că anumite legi adoptate prin asumarea răspunderii politice de către Guvern „au un caracter provizoriu” și că, în scurt timp, vor fi anulate. Oficialul s-a referit, în special, la modificările din Legea instituţiilor financiare și Legea privind piaţa de capital, care, în opinia lui, nu oferă soluţii de lungă durată și, în plus, nu sunt conforme cu Acordul de Asociere semnat de Republica Moldova cu Uniunea Europeană.

Potrivit lui Gherman, diminuarea de la 5% la 1% a mărimii pachete-

lor de acţiuni ale băncilor ce pot fi achiziţionate doar cu acordul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) „nu corespunde bunelor practici din domeniu și nu soluţionează problema în fond”. Totodată, șeful CNPF constată că „transferurile netransparente de acţiuni ale băncilor (din ultimii ani – n.a.) au fost efectuate ca rezultat al executării unor acte judecătorești”, respectiv, problema ţine de justiţia moldovenească.

Bombă pe piaţa de capital O altă modificare controversată a fost operată la Legea privind piaţa de capital. Astfel, funcţia de Depozitar Central – instituţie fundamentală a pieţei de capital în toate statele, care asigură compensarea și decontarea tranzacţiilor bursiere, precum și evidenţa registrelor societăţilor emitente – în Moldova va fi exercitată de Ministerul Justiţiei.

Expertul financiar Alexandru Savva susţine că decizia are efectul „exploziei unei bombe pe piaţa de capital”. „Ministerul Justiţiei în calitate de Depozitar Central este un non-sens.

A cere Ministerului Justiţiei să facă operaţiunile pe care le face Depozitarul Central – depozitare, clearing și decontări de valori mobiliare; a admite că ministerul este un element de infrastructură a pieţei, care interacţionează cu burse de valori, brokeri, emitenţi de valori mobiliare și investitori; a permite ministerului să cumpere, să vândă, să împrumute și să gajeze valori mobiliare – și nu doar ca un simplu operator, ci ca un element ce se află în mijlocul tuturor operatorilor – este o anomalie”, afirmă expertul.

Savva explică decizia Guvernului de asumare a răspunderii pentru o astfel de prevedere prin conjunctura creată ca urmare a adoptării în anul 2012 a unei versiuni trunchiate a Legii privind piaţa de capital, prin care modelul vechi de evidenţă a valorilor mobiliare (cu registratori independenţi) nu a fost modificat și nu a fost creat un depozitar central autentic.

„Dacă noua lege a pieţei de capital ar fi fost adoptată ceva mai rapid și dacă până în 2012 ar fi fost implementat un nou model de ţinere a evidenţei valorilor mobiliare, prin intermediul depozitarului central, atunci nu este exclus că preluările abuzive de acţiuni (ale băncilor, companiilor de asigurări etc. – n.a.) nu ar fi avut loc”, e de părere expertul.

Alexandru Savva consideră că Guvernul a fost pus în situaţia în care nu avea încotro, deoarece proiectul privind introducerea unor amendamente la Legea pieţei de capital, promovat de un grup de deputaţi, păstra modelul vechi. „Delegarea funcţiei de depozitar central către Ministerul Justiţiei este o eroare, dar ea este pe deplin explicabilă și este o consecinţă a atitudinii ignorante din ultimii ani faţă de elaborarea amendamentelor la Legea pieţei de capital. Crearea Depozitarului Central era privită nu ca măsură necesară pieţei, dar de pe poziţia «ce voi avea eu din asta», invocându-se argumente că se dorește monopolizarea pieţei, introducerea companiei X și excluderea companiei Y, preluarea businessului registratorilor, distrugerea societăţilor pe acţiuni. În conjunctura creată, Guvernul și conducerea Parlamentului nu aveau o altă soluţie decât să preia iniţiativa și, prin angajarea răspunderii de către Executiv, să aprobe setul de legi blocat de mai mult timp”, constată Alexandru Savva. Expertul este de părere că autorităţile sunt obligate să repare eroarea și să anuleze delegarea funcţiei de depozitar central către Ministerul Justiţiei.

Tatiana Lariușin, director de programe la IDIS Viitorul, crede că situaţia de pe piaţa de capital din Moldova este cauzată și de faptul că nu a fost

finalizat încă procesul de redistribuire a proprietăţii și de legalizare a averilor. „Câteva familii controlează cea mai mare parte din bogăţia ţării, dar acestea nu au trecut toate procedurile de legalizare și de concentrare a averilor. Până când nu va fi realizat acest transfer, nu cred că se va putea face regulă”, a explicat Tatiana Lariușin.

Ion PREAŞCĂ, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei „Jurnaliștii pentru transparenţă în gestionarea fondurilor publice”, desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul și conţinutul materialelor publicate.

(Continuare în numărul următor.)

6

FLUX

Geopolitic 15 AUGUST 2014

Teoria Lumii Multipolare: efortul Ideii şi a Voinţei împotriva paradigmei liberale şi occidento-centrismului (2) Redacţia „Flux” continuă publicarea expunerii de la evenimentul de lansare a cărţii „Teoria Lumii Multipolare” de Aleksandr Dughin, începute în numărul precedent. Amintim că după luările de cuvânt ale participanţilor la eveniment a urmat legătura prin skype cu autorul. Prezentăm mai jos partea a doua a intervenţiei lui Dughin. lume – „Noomahia”, primele trei deja fiind scoase de sub tipar. Pentru a fundamenta mult mai profund la nivel antropologic, culturologic, sociologic teza despre multipolaritate, am întreprins acest efort deosebit de scriere a acestor cinci volume ale „Noomahiei”, urmărind scopul de a prezenta o analiză filozofică fundamentală privind teoria lumii multipolare. Teoria lumii multipolare este suprastructura care pornește de la multitudinea civilizaţiilor și care reprezintă un model mai formalizat, cu acesta fiind posibil de operat în cadrul disciplinei numite relaţiile internaţionale.

Iar acum aș vrea să spun cărei civilizaţii aparţine logosul moldovenesc, logosul românesc1. Consider că între Rusia ortodoxă, eurasiatică, ce se întemeiază pe o dublă moștenire, cea bizantină și cea a imperiului mongol, a imperiilor uscatului și Europa Occidentală, există un cordon extrem de mozaical de popoare și culturi, care este parţial bizantin, ortodox, chiar eurasiatic și parţial european, occidental, latin. Și iată cultura română, cultura moldovenească reprezintă o astfel de variantă intermediară, care este extrem de

Respectiv, teoria lumii multipolare se bazează pe antiteză, pe axioma multitudinii civilizaţiilor, a multitudinii lumilor. Pornind de aici, este avansată teza că fiecare civilizaţie trebuie să dispună de propria expresie geopolitică, că trebuie să existe integrare, că popoarele ortodoxe, rușii, inclusiv românii, moldovenii, sârbii, bulgarii, macedonenii, grecii, georgienii, trebuie să se integreze în cadrul propriului „spaţiu mare”, al civilizaţiei ortodoxe. Europa este o altă civilizaţie, lumea islamică este a treia, China este a patra, indienii – a cincea, America Latină – a șasea, civilizaţia euroatlantică – a șaptea, alături de altele. Și fiecare civilizaţie își are propriile valori, fiecare are propriile interese geopolitice. Astfel, în baza acestor premise este construită teoria lumii multipolare.

Din punctul de vedere al instituţionalizării teoriei lumii multipolare în mediul academic, procesul decurge cu succes. Dar se iscă întrebarea, de unde am ști că civilizaţii ar fi mai multe, și dacă sunt mai multe, în ce constă deosebirile dintre ele, în baza căror criterii să se facă diferenţierea acestor civilizaţii. Anume din acest motiv am scris o lucrare în cinci vo-

preţioasă, deoarece un moldovean, un român este capabil să înţeleagă două tipuri de logos, atât logosul european, cât și logosul rusesc, eurasiatic2. Și ambele îi sunt destul de apropiate, și ambele nu epuizează originalitatea identităţii moldovenești, românești. De fapt, cultura moldo-română este poziţionată în mod ideal pentru a conștientiza în profunzime acea multipolaritate despre care este vorba în această carte. Deoarece, aflându-se la graniţa celor două lumi, eurasiatică și europeană, românii și moldovenii le înţeleg pe ambele. De aici, după mine, și acea unicitate a culturii române, a filozofiei române, a gândirii române, a gândirii moldovenești ca atare. Am vizitat recent România, Mănăstirea Curtea de Argeș, prima capitală românească. Potrivit predaniei, Meșterul Manole a construit acel templu fantastic; am fost în locurile unde sunt înmormântaţi domnitorii români, Neagoe Basarab. Și, iată, este uluitor faptul că vechile cărţi creștine în limba română au fost scrise cu litere slavone, așa cum putem vedea în aceste vestigii străvechi ale culturii române. Astfel, limba română, o limbă neolatină și scrisul slavon, chirilic, greco-chirilic, s-au contopit în acest fenomen românesc. De aceea consider că românii și moldovenii sunt într-un anume sens un popor ales pentru a vesti lumii despre taina multipolarităţii. Și apropo, acest aspect profund al multipolarităţii eu tocmai îl văd în

lucrările unui filozof român ca Lucian Blaga. Cred că el nu este încă preţuit la justa lui valoare. Lucian Blaga este un nume de talie mondială și cred că gândirea lui, ideea lui despre categoriile abisale, importanţa pe care a acordat-o landșaftului, spaţiului mioritic și altor forme ale categoriilor subconștiente, constituie de fapt acel instrumentar conceptual pentru elaborarea profundei teorii a lumii multipolare. Anume de aceea aș prefera ca lucrările mele filozofice care se traduc în limbile europene să fie traduse de către români. Deoarece, spre deosebire de europeni, care totuși aparţin altei culturi, românii le cunosc pe ambele și pot realiza cea mai fină traducere a logosului, a logosului rusesc, pe care îl înţelegeau perfect cei mai de seamă gânditori ai României și ai Moldovei, și, concomitent, pe cel european.

De fapt, anume asupra acestui aspect profund al multipolarităţii am vrut să vă atrag atenţia. Iar în ceea ce privește conceptualizarea și formalizarea în cadrul structurii relaţiilor internaţionale, cred că în cartea de faţă totul este prezentat destul de detaliat. Vă mulţumesc încă o dată pentru faptul că aţi venit la această prezentare. Și, bineînţeles, îmi exprim cea mai sinceră și cordială recunoștinţă bunului prieten Iurie

Universitatea Populară oferă: Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17 Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri: •

traininguri

•

seminare

•

mese rotunde

•

prezentări

•

conferinţe de presă corporative etc.

•

evenimente

•

zile de naştere

Servicii suplimentare: •

Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

•

Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.

Reduceri pentru arenda de lungă durată.

Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

Roșca pentru acea muncă pe care (el însuși fiind un autor independent, un gânditor, o personalitate în viaţa publică și obștească) pe care a depus-o traducând aceste texte. Îi sunt extrem de recunoscător și preţuiesc asta foarte mult. Ca, de altfel și atenţia, și interesul dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Iurie ROŞCA, pentru FLUX

______________________ 1 Aș dori să remarc maniera extrem de reușită și adecvată în care celebrul gânditor rus operează cu termenii moldovean-român, utilizaţi ca sinonime absolute. De remarcat că Dughin este și un etnosociolog de anvergură.

Prin urmare, viziunea profesorului de la Moscova subliniază încă o dată de la înălţimea competenţei sale știinţifice cu totul aparte caracterul complementar al termenilor de român și moldovean, văzute nu în raport antitetic, ci ca un fenomen cultural unic, comun pentru ambele spaţii, cel al Republicii Moldova și al României. (Iurie Roșca) 2 „Cei doi plămâni” culturali și civilizaţionali, cu care respiră omul din spaţiul nostru, deschis atât spre logosul european, cât și spre cel rusesc, după ce au fost remarcaţi de către marele regizor rus, dar și gânditor conservator, Nikita Mihalkov, la o reuniune de la Astana de acum câţiva ani, iată că acum sunt scoși în evidenţă de Aleksandr Dughin. (Iurie Roșca)

7

Opinii

15 AUGUST 2014 Motto: „Este greu să-i dai inteligenţă cui n-are voinţă, dar şi mai greu să-i dai voinţă cui n-are inteligenţă” (Sebastian Gracián)

Impostura „marelui nimic”

În România de azi, precum în comunismul de ieri, proștii prosperă, iar deștepţii disperă. De aceea trebuie consiliată prudenţa. În orice situaţie și în orice ţel, nu-i prudent să glumești cu proștii. Ei sunt previzibili în tot ce vor și tot ce fac, în afară de reacţia la subtilitate. Prima explicaţie este că nu o pot înţelege. A doua explicaţie este că nu se vor în lumea inteligentă. Și de aceea sunt inutili pentru viitor. „Marele nimic”, când se întâmplă să respire, confundă hominizarea cu humanizarea și, implicit, asocierea celorlalţi va fi numai sub lentila reptilelor sau a mamelucilor, pe când sinele „marelui nimic” va fi întotdeauna înălţat deasupra unui lanţ trofic închipuit. În viaţa lui lipsită de principialitate și responsabilitate, confundă adevărul cu utilitatea și are în plus defectul de a-și camufla scopurile. Particularitatea definitorie a proștilor este să se simtă mulţumiţi și fericiţi cu prostia. Iar particularitatea definitorie a nebunilor este să-și repete mereu erorile și să-și creadă dezastrele a fi triumfuri. Astfel de oameni reduși la nimic, dar având credinţa că sunt totul, reprezintă opusul schimbării.

Societatea poate evolua prin sensibilitate și reactivitate. Sensibilitatea faţă de schimbare, faţă de ce este nou, în mediul imediat înconjurător și reactivitate, nu ca scop, dar cu re-

FLUX

zultat de a păstra și a continua ce e pozitiv pentru viaţă. În sens contrar, între lene și impostură, se găsește reversul, mai exact, pierderea sensibilităţii, și de aici indiferenţa și pierderea reactivităţii, adică inerţia. În consecinţă, are inteligenţă cel care învaţă din experienţa sa și mai ales din experienţa altora și care se înarmează cu învăţăminte mai repede și mai mult ca adversarii. N-are inteligenţă și, în locul acesteia, are prostie cu multe procente de incurabilitate cel care nu învaţă nici măcar din propriile dezastre și care repetă până la deces mereu aceleași erori. „Marele nimic” va trăda din mic

orgoliu, nesuportând superioritatea și sensibilitatea. E de la sine înţeles pentru ce superioritatea de sensibilitate aduce un plus de vulnerabilitate. Astfel, atacurile din spate distrug și demobilizează mult mai mult decât atacurile din faţă ale dușmanilor văzuţi. Soluţia este să schimbi diagnosticul și, cu aceasta, direcţia de tir. „Marele nimic” se crede atotștiutor și se pronunţă dogmatic în toate și în orice. Ajunge să creadă vorbele putând înlocui faptele și, astfel, de a argumenta cu afirmaţii în loc de dovezi. Își este într-atât de suficient încât își poate lua opinia, poate convingerea, drept singurul adevăr și întregul adevăr. Toate cele mai sus enunţate, însumate, sunt suficiente pentru a-i scoate de pe poziţia de utilitate faţă de societate.

Direcţia spre bine a societăţii românești are trei dușmani: răii care nu vor, proștii care nu înţeleg și epuizaţii care nu pot. „Marele nimic” îi concentrează pe toţi laolaltă. Nu vrea, nu înţelege, nu poate și, în consecinţă, are o atitudine sfidătoare pentru orice formă de autoritate și se arată flegmatic faţă de orice formă de ierarhie. Este pe deplin deprofesionalizat, involuând gradual din vremea liceului, când, probabil, introvertit fiind, se visa vedeta socială, care nu va ajunge vreodată. Ajuns adult, rămâne necopt, orgolios și prost, agresiv în esenţă, superficial în spirit. Oamenii născuţi și educaţi pentru bine acceptă dialogul și, pe parcurs, evoluează de la critică la colaborare. Oa-

menii născuţi și dresaţi pentru rău încep cu cearta și, pe parcurs, elimină șansele și concentrează riscurile. În concluzie, trebuie subliniat că este o prioritate de securitate naţională ca profesioniștii să devină un capital uman preponderent și decident, chiar dacă nu vor fi majoritari demografic vorbind. Pentru că „gradul de civilizaţie al unui popor este măsurat după indicele său de profesionalizare” (Călin Georgescu). Pe

când distanţa faţă de civilizaţie este arătată de rezistenţa la schimbare a unei demografii adulte, care nu-și poate accepta eșecul social, acela de a fi devenit de fapt asistaţi social prin deprofesionalizare, și care, devin agresivi atunci când li se cere în mod imperios să ofere dovada faptelor pentru care li se achită salariul lunar.

Adrian Majuru Sursa: cotidianul.ro

Business cu studii clinice, pentru un cerc restrâns de oameni Proiectul Ministerului Sănătăţii de reformare a Comitetului de Etică, criticat dur pentru prevederile sale Domeniul studiilor clinice este oază de venituri colosale din care fiecare vrea să prindă dividende financiare, iar interesul eticii și siguranţa celor care participă la studii experimentale par să fie probleme mai puţin stringente, care rabdă amânări nesfârșite. Un proiect al Ministerului Sănătăţii care ar fi trebuit să facă lumină în domeniu a încins și mai mult spiritele. Totul, ca de obicei, este legat de bani.

Comitetul Naţional de Etică în studiul clinic ar urma să vegheze asupra respectării normelor de etică în timpul studiilor clinice, asupra „stării de bine” a participanţilor la studii și, desigur, să emită avize de accept sau refuz de organizare a acestora. Alte atribuţii ţin de analiza respectării valorilor morale și deontologice în domeniul sănătăţii, participarea la elaborarea legislaţiei în domeniul sănătăţii sub aspect etic.

Documentul abundă în erori de normă care se contrazic, sunt de părere unii experţi. Astfel, devine imposibil de înţeles cum va reuși această structură să vegheze respectarea valorilor morale și deontologice în domeniul sănătăţii, întrucât se ocupă de un spectru foarte îngust – studiile clinice. „Se propune de a aproba Comitetul Naţional de Etică în studiul clinic, ceea ce înţeleg

că urmează să fie o structură care ar trebui să controleze respectarea unor principii etice în desfășurarea studiilor clinice – un scop foarte evident din denumire. Totuși, în statutul de constituire, acest comitet încearcă că își atribuie funcţii ce îl depășesc, cum ar fi analiza respectării valorilor morale și deontologice în domeniul sănătăţii și chiar să analizeze compensaţiile în caz de deces în urma studiului, ceea ce ţine deja de domeniul penal”, este de părere Rodica Gramma, conferenţiar universitar, specialist în etica cercetării. „Cum rămâne cu evaluarea altor cercetări cu implicarea oamenilor? Dacă se va aproba un astfel de Comitet prin Hotărâre de Guvern, acesta ar trebui să deţină un spectru de atribuţii mai largi. În alte state, acestea se numesc Comitete de Etică a Cercetării, care implică mai multe subgrupuri de membri, care pot evalua studiul clinic, studiile epidemiologice, cele din industria alimentară, studii pe animale etc. Spre regret, legislaţia noastră în domeniul cercetării biomedicale are încă foarte multe lacune și, din dorinţa de a ne integra în UE, trebuie să purcedem la completarea acestora”, mai adaugă Gramma.

Cele mai mari nedumeriri ţin de modul de alegere a membrilor Comitetului de Etică și stabilirea taxelor pentru expertizarea studiilor clinice, din care vor fi remuneraţi aceștia. „Regulamentul nu descrie cum sunt selectaţi cei care vor fi consideraţi demni de

a discuta probleme de ordin etic. Se spune doar că vor fi reprezentanţi din domenii „corespunzătoare”. Cine poate obţine calitatea de membru? Comitetul de Bioetică a Consiliului Europei a elaborat special un Ghid pentru Membrii Comitetelor de Etică a Cercetării, unde există recomandări pentru selectarea și aprobarea membrilor. Cu regret, nu am regăsit în acest proiect recomandările importante din acel ghid. Reieșind din prevederile actuale, există riscul formării unei echipe selectată pe niște principii netransparente cu un risc de dezvoltare a unor interese proprii, inclusiv financiare”, susţine conferenţiarul universitar Rodica Gramma.

Interesele financiare pot fi oarecum înţelese, întrucât Comitetul ar urma să ridice zeci de mii de lei pentru expertizarea studiilor clinice. Cum au fost stabilite aceste taxe nu e clar.

„Din document înţelegem că această structură va avea un cont propriu, unde se pot acumula banii, din care vor fi remuneraţi membrii, însă nu se descrie mecanismul de salarizare, nu e clar dacă banii în surplus vor fi utilizaţi în folosul sistemului sănătăţii sau se împart egal între membri? Este pericolul dezvoltării unui business din etică”, mai este de părere experta.

Comitetul Naţional de Etică a fost instituit în 2012, iar statutul acestuia era de instituţie medicală, deși în alte acte figura ca organ central de specialitate. Comitetul a avizat anul trecut aproximativ 100 de studii clinice, unele dintre care s-au soldat cu scandal, după ce CNI a stabilit că președintele Comitetului, Victor Ghicavâi, a admis conflicte de interese.

Irina PAPUC Sursa: e-sanatate.md

FLUX

8

Externe

15 AUGUST 2014

Speranţele Europei de a ieşi din criză, spulberate de Rusia Statele UE ar putea pierde 12 mlrd. de euro din cauza sancţiunilor comerciale impuse de Moscova Grecia, Spania, Finlanda, ţări care încă mai resimt efectele devastatoare ale crizei datoriilor care le-a îngropat economiile în ultimii ani, dar și statele dezvoltate de pe continent ca Germania sau Franţa, toate sunt îngrijorate de efectele pe care le vor avea sancţiunile impuse de Moscova asupra economiei Uniunii Europene.

Rusia a interzis săptămâna trecută, pentru o perioadă de un an, importurile de produse agricole și alimentare din statele care au impus sancţiuni ţării din cauza implicării în criza din Ucraina, respectiv împotriva Uniunii Europene, Statelor Unite, Norvegiei, Australiei și Canadei.

Lista produselor interzise include carne, pește, fructe de mare, lapte și produse lactate, precum și fructe și legume, iar acest embargo ar putea provoca Uniunii Europene pierderi de 12 miliarde de euro.

Autorităţile de la Moscova s-au declarat deschise dialogului pentru revizuirea termenilor restricţiilor, dacă partenerii occidentali vor fi dispuși la discuţii.

Producătorii de lactate din Spania, cei mai afectaţi de embargoul Rusiei: „Nu s-a pregătit nimic la Bruxelles pentru situaţia aceasta”

a declarat agenţiei spaniole de presă EFE că această interdicţie, împreună cu scăderea cererii pe piaţa chineză, confirmă realitatea îngrijorătoare la nivelul întregului sector. „Nu s-a pregătit nimic la Bruxelles pentru a rezolva această situaţie”, a spus Rodriguez.

Speranţele Greciei de a ieși din recesiune în 2014 se împiedică de restricţiile Rusiei, cel mai mare partener comercial al elenilor Speranţele Greciei de a ieși în 2014 din cea mai gravă recesiune din ultima jumătate de secol s-ar putea împiedica de Rusia, care a interzis importurile de alimente din UE și SUA, ca reacţie la sancţiunile impuse din cauza crizei din Ucraina, relatează Bloomberg. „Costul estimat provocat economiei elene de contra-măsurile adoptate de Rusia din cauza sancţiunilor occidentale pare tolerabil, dar impactul ar putea fi mai dăunător în sectoare ca turism și agricultură, din cauza fragilităţii redresării economice”, a declarat Thanos Dokos, director general al Fundaţiei Elene pentru Politica Europeană și Externă.

Dokos a menţionat și incertitudinile legate de securitatea energetică în toamna și iarna viitoare, provocate de tensiunile geopolitice.

Rusia este cel mai mare partener

comercial al Greciei, potrivit datelor Bloomberg, valoarea schimburilor comerciale dintre cele două ţări fiind de 9,3 miliarde de euro în 2013, mai mari decât schimburile Greciei cu Germania.

Deprecierea recentă a rublei, în urma sancţiunilor occidentale și a situaţiei din Ucraina, ar putea face ca numărul turiștilor ruși în Grecia să fie mai mic cu 200.000 faţă de nivelul anticipat, a declarat Xenophon Petropoulos, director de comunicare la Asociaţia Companiilor de Turism din Grecia (SETE).

Potrivit estimărilor preliminare ale SETE, impactul situaţiei din regiune asupra industriei turismului din Grecia ar putea fi de 300 de milioane de euro.

Turismul are o contribuţie de peste 16% la PIB-ul Greciei, conform datelor SETE, iar Rusia a fost anul trecut principala sursă de creștere a numărului de vizitatori în Grecia. Veniturile generate de turiștii ruși în turismul elen au crescut anul trecut cu 42%, la 1,34 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Greciei.

Piaţa din Rusia este o destinaţie foarte importantă pentru produsele agricole din Grecia, dar cifra de afaceri este limitată. Astfel, produsele agricole reprezintă 41% din exporturile elene în Rusia, fiind în valoare de circa 200 de milioane de euro pe an, potrivit Asociaţiei Exportatorilor Eleni.

Interzicerea de către Rusia a importurilor de alimente din Uniunea Europeană și Statele Unite provoacă îngrijorare în industria lactatelor din Spania, potrivit uneia dintre cele mai mari companii de profil din această ţară, Industrias Lacteas Asturianas, relatează RIA Novosti, potrivit Mediafax.

Proprietarul Industrias Lacteas Asturianas, Francisco Rodriguez,

Finlanda, în recesiune din 2012, este cea mai afectată ţară din zona euro de interdicţiile Rusiei. Peste 10% din totalul exporturilor mergeau către Moscova Potrivit Bloomberg, Finlanda susţine că efectele negative pe care criza din Ucraina le are asupra economiei sale sunt mai mari decât asupra oricărei alte ţări din zona euro, deși a sprijinit decizia Uniunii Europene (UE) de a extinde sancţiunile împotriva Rusiei.

Finlanda este cea mai afectată ţară din zona euro de criza din Ucraina, întrucât 14% din comerţul ţării nordice se desfășoară în relaţie cu Rusia.

Anul trecut, 10% din totalul exporturilor Finlandei au mers către Rusia. Totodată, 18% din totalul importurilor finlandeze au provenit din Rusia. Finlanda a înregistrat în 2013 cel mai ridicat procentaj în ceea ce privește schimburile comerciale cu Rusia dintre toate cele 18 state din zona euro. Media la nivelul zonei euro a fost de 3,4% din totalul tranzacţiilor comerciale.

Ca reacţie a sancţiunilor impuse de UE, președintele rus Vladimir Putin a dispus interzicerea unor produse alimentare, accentuând astfel problemele pe care Finlanda le întâmpină în ieșirea din recesiune.

„Sper că sancţiunile nu vor fi extinse. Acesta nu este un război comercial”, a declarat prim-ministrul finlandez Alexander Stubb.

Producătorul de lactate Valio a anunţat că oprește producţia bunurilor care urmau să fie vândute către Rusia. De asemenea, constructorul de locuinţe YIT a raportat o scădere a cererii venite din Rusia, în timp ce retailerul Kesko a anticipat un declin important al vânzărilor.

Stubb a subliniat nevoia de solidaritate între statele UE, explicând că se așteaptă ca toţi membrii UE să fie trataţi la fel. „Dacă impactul unei măsuri nu este egal, vom vedea ce tip de soluţii vom căuta”, a spus el.

Izolarea economică a Rusiei afectează Finlanda cu atât mai mult cu cât ţara nordică își pusese speranţele într-o revenire economică datorată creșterii exporturilor. Produsul Intern Brut al Finlandei a scăzut în primul trimestru al acestui an cu 0,6%, în timp ce rata șomajului a ajuns la 9,2% în iunie, fata de 7,8% în aceeași lună a anului trecut.

Finlanda se află în recesiune din decembrie 2012. Anterior, ţara a mai traversat o perioadă de recesiune între 2008 și 2009.

Sursa: InCont.ro

Turcia lui Erdogan nu vrea să se îndepărteze de Rusia şi vede oportunităţi în conflictul dintre Occident şi Moscova Războiul comercial și financiar dintre statele occidentale și Rusia creează oportunităţi economice pentru Turcia, un stat membru al NATO și aliat al SUA într-o regiune măcinată de conflicte armate, care caută să joace un rol mai important în comerţul asiatic, încercând, în același timp, să rămână aproape de Rusia, scrie publicaţia Hurriyet. „În condiţiile conflictului dintre Rusia, Ucraina, Uniunea Europeană și SUA, ne vom urmări la maximum interesele, în timp ce vom rămâne apropiaţi de Rusia”, a declarat ministrul Economiei, Nihat Zeybekci.

El a precizat că ţara sa nu intenţionează să se alăture discuţiilor dintre Rusia și ţări precum Belarus, Kârgâzstan, Armenia, Azerbaidjan și Kazahstan privind formarea unei uniuni vamale și comerciale, ci să se angajeze într-un „comerţ preferenţial”.

Turcia este dependentă de gazele Rusiei, care-i livrează jumătate din combustibilul consumat. De asemenea, tot Rusia construiește Turciei prima centrală nucleară. În aceste condiţii, Turcia este reticentă să ia o atitudine mai agresivă în criza ucraineană și are o atitudine prudentă faţă de politicile Moscovei.

Cele două ţări au relaţii comerciale de 40 de miliarde de dolari pe an. Alte domenii vitale de cooperare economică variază de la fluxul în creștere de turiști ruși, care vin să viziteze plajele de la Marea Egee, la investiţii în sectorul

construcţiilor. Relaţiile economice dintre cele două ţări sunt caracterizate de proiecte mari

de investiţii. Companiile turcești de construcţii s-au implicat în dezvoltarea infrastructurii pentru Jocurile Olimpice de la Soci. În 2013, investitorii ruși au adus în Turcia 843 de milioane de dolari.

Ceea ce se întâmplă în Rusia va fi „o schimbare mare“ pentru republicile turcice și pentru Turcia, a spus ministrul. De asemenea, conflictul din Irak ajută Turcia să devină „o destinaţie comercială obligatorie”, iar după alegerile prezidenţiale câștigate detașat de premierul Recep Tayyip Erdogan, Turcia se va transforma dintr-o „economie pasivă” într-o „economie activă”. Totodată, Iranul va fi o ţară importantă pentru economia turcă mai ales datorită acordului comercial preferenţial recent încheiat.

Sursa: Ziarul Financiar

9

Externe

15 AUGUST 2014

FLUX

De ce pleacă ENEL, Lafarge, Mc Donald’s Un fenomen aparent bizar se petrece în rândurile firmelor străine implantate (și) prin România. Dintre oficialii români, nimeni nu se înghesuie să aducă în atenţie acest fenomen, necum să-l analizeze și să-i evalueze impactul.

Se rămâne în aceeași abordare idioată a „mediului de afaceri prietenos” ca o garanţie a atractivităţii pentru investitorii străini, cheia fiind salariile mici. Or, în fenomenul menţionat, în timp ce câteva firme străine, nu multe, urmează tiparul extinzându-și afacerile prin valorificarea salariilor mici de la faţa locului, altele, mereu mai multe, caută, în ciuda supraofertei de salarii mici la care pot apela, să plece din România, mascându-și intenţiile de ieșire din piaţă cu diferite formule, îndeosebi legate de schimbări strategice la nivelul de ansamblu al reţelelor internaţionale din care fac parte.

ENEL, gigantul italian din energie, pretinde că părăsește afaceri în România de peste 1 miliard de euro pentru că ar fi obligat la restrângeri globale de activitate generate de îndatorări vechi de dinaintea crizei. Lafarge, gigantul francez din industria cimentului, susţine că scoate la vânzare afaceri de sute de milioane de euro din România în legătu-

ră cu o fuziune la nivel global cu unul din rivalii săi europeni, Holcim. Mc Donald’s, gigantul american fără concurenţi printre giganţii de profil din lume, caută un francizat, căruia să-i lase contra cost și chirie, afacerea de sute de milioane de dolari pentru a ieși fizic de pe piaţa din România. Sunt numai câteva exemple. Au fost prezentate doar cele mai notabile. Și n-au ajuns încă în spaţiul public intenţiile asemănătoare ale unor similari. Ce-i unește? 1) Dimensiunea pe piaţa de profil, dacă nu și dimensiunea în sine! 2) Poziţiile oligopoliste (piaţă sigură tip monopolistic, adică fără concurenţi, practic neîmpărţită cu alţii sau cel mult împărţită cu un alt competitor). 3) Profiturile certe. Toate acestea alimentează nedumeririle!

La o analiză atentă însă, mai poate exista, în toate cele trei cazuri, un lucru în comun: o percepţie similară asupra perspectivei în România, anume perspectiva unei pieţe închise sau într-o creștere derizorie! ENEL se

IRAK: Refugiaţii la Erbil au făcut 8.000 de cereri de viză pentru Franţa

Consulatul general al Franței din Erbil (nordul Irakului), unde s-au refugiat zeci de mii de creștini din cauza jihadiștilor din Irak, a înregistrat deja 8.000 de cereri de viză, a indicat ieri un episcop francez la întoarcerea sa dintr-o deplasare de cinci zile în regiune, relatează AFP. „Unii dintre refugiații irakieni respectivi vor putea fi primiți în cadrul comunităților creștine’’ din Franța, a declarat monseniorul Dominique Lebrun, episcop de Saint-Etienne (centru), într-o conferință de presă. În opinia sa, efectivele consulatului sunt pe cale de a fi întărite față de afluxul de cereri de vize.

Miercuri, ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, a vorbit despre mai multe sute de cereri, precizând că nu există o limită stabilită de către guvern pentru primirea acestor refugiați.

Dominique Lebrun a făcut apel încă o dată ieri, ca și purtătorul de cuvânt al Conferinței episcopilor din Franța, monseniorul Bernard Podvin, miercuri, și Vaticanul, luni, de a se recurge la forță împotriva jihadiștilor. Înaintarea jihadiștilor Statului Islamic în Irak amenință în prezent mii de creștini și yazidiți, o minoritate kurdofonă din această țară.

Sursa: agerpres.ro

confruntă cu problema deja de doi ani: în contextul prăbușirii consumului de energie primară în România, degeaba deţii monopol pe circa 40% din distribuţia de electricitate, cum are ENEL, căci profiturile, chiar dacă sigure, tot nu cresc. În cazul Lafarge este vorba de aceeași perspectivă, întrucât dinamismul economiei din România este doar în statistici și nu în construcţiile rezidenţiale și în infrastructură. Cu Mc Donald’s este și mai simplu. O ţară în sărăcire nu poa-

te oferi perspective, mai ales pentru giganţi!

Pentru profituri mari nu sunt de ajuns salariile mici din propria activitate, ci mai trebuie și piaţă la desfacere, adică dimpotrivă salarii mari. Și poate mai e ceva. La ei acasă, toţi acești giganţi sunt obișnuiţi cu profituri de 8-10%. În colonia numită România au venit pentru profituri de 80%! Și nu e vorba doar de o metaforă onomatopeică!

Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

Câteva distincţii despre libertatea presei Se vorbește din nou despre libertatea presei. Condamnarea lui Dan Voiculescu și reacţiile ziariștilor de la Antene au readus subiectul în primplan, dar, din păcate, așa cum se întâmplă adesea, dezbaterea e confuză.

Ar fi necesar de aceea să facem câteva precizări. În primul rând, atâta vreme cât nu există cenzură ca instituţie oficială a statului, presa e liberă. Preţul plătit e mare, așa cum vedem peste tot și nu doar în România. Trivialitatea, excesul subiectiv și, nu în ultimul rând, o democraţie a opiniilor care pune semnul egal între o simplă expresie a subiectivităţii și o afirmaţie elaborată pe temeiul unor fapte bine verificate.

Goethe deplângea la vremea sa abolirea cenzurii, căci anticipa perfect ce avea să urmeze. (v. Eckermann, ”Convorbiri cu Goethe”). Fiecare societate așa cum vedem prea bine își are propriul chip al libertăţii, unul mai armonios și mai nobil, altul mai scofâlcit și mai josnic. Dar preţul trebuie plătit. Cine aspiră fie și în secret să instituie iarăși anumite restricţii (”reglementări”) greșește, pregătind condiţiile tiraniei.

Libertatea de principiu a presei – și aceasta este distincţia de bază – nu este însă totuna cu libertatea fiecărui ziarist. E vorba, pur și simplu, de cadrul juridic general în care se desfășoară această activitate și care nu poate fi îngrădită de stat. Să spui că presa nu e

liberă, căci patronii își exercită prea mult influenţa asupra politicilor editoriale este ceva neclar. În realitate, patronii își exercită întotdeauna această influenţă într-un fel sau altul și fac întotdeauna presiuni directe sau aluzive și niciodată nu-și neglijează cu totul produsul. Un patron cu totul absent și neutru faţă de conţinutul presei pe care o finanţează este o pură utopie. Nu cred că cineva ar trebui să stea și să viseze la apariţia unor moguli angelici. De aceea, de altfel presa finanţată public își are, în anumite condiţii, avantajele sale, căci patronatul e mai dispersat și mai puţin tiranic (ar putea fi însă și invers). E adevărat iarăși că multe depind de gradul de civilizaţie al societăţii și al patronilor de presă, dar acest lucru este identic în toate planurile vieţii, începând cu viaţa conjugală. Libertatea și egalitatea soţilor este juridic un fapt împlinit, dar în situaţiile concrete, libertatea și egalitatea nu sunt de la sine înţelese. În acest sens al libertăţii personale a fiecărui ziarist, statul sau sindicatele nu au prea multe de făcut. Libertatea se câștigă sau se pierde în fiecare zi și este o luptă grea pe care numai cine o dă cu adevărat o cunoaște și poate depune despre ea mărturie. Dar și în acest plan ar trebui făcute câteva distincţii. Am auzit de multe ori în contextul unor dezbateri publice despre libertatea presei, dialoguri semnificative.

Unii spuneau că se simt perfect „liberi”, deși ceilalţi îi suspectau că se complac în servitute și le puneau la îndoială sinceritatea. În realitate, mulţi

dintre cei ”liberi” puteau fi pe deplin sinceri, căci libertatea este o stare pur subiectivă. Ei nu au simţit nicio constrângere, căci nu au violat niciodată vreo interdicţie explicită sau implicită și nici nu au simţit nevoia să facă mai mult decât au făcut. Cadrul care li s-a pus la dispoziţie a fost suficient pentru puterea și imaginaţia lor. Așadar, ceilalţi, care îi suspectau și acuzau de corupţie, se puteau prea bine înșela. Să ne amintim la rigoare că unii până și în comunism s-au simţit destul de ”liberi”.

Am înregistrat de-a lungul timpului și mărturii opuse ale acelora care au denunţat constrângerile și care au cerut sonor dreptul la opinie, dar – și acest fapt este iarăși important, – nu aveau neapărat dreptate. Am putut constata că ei revendicau, pur și simplu, dreptul de a difuza opinii personale în dezacord cu o realitate verificabilă și că ameninţau sonor să denunţe ”cenzura”. Acceptaţi, în cele din urmă, pe anumite platforme din considerente obscure, ei au continuat să emită opinii discreţionare și să formuleze

denunţuri cu pretenţia unor dezvăluiri. În general, aceștia nu pot pretinde libertatea, căci ei nu fac decât să-și comunice public subiectivitatea respingătoare. Ţine de civilizaţia contextului să fie ţinuţi deoparte în ciuda revendicărilor lor pretins legitime.

Există însă și aceia care depășesc cadrul care li s-a oferit pentru că refuză să accepte schemele gândirii comune, adevărurile de-a gata, limbajul prefabricat sau nu acceptă să se supună docil opiniilor care constituie autoritatea momentului. Există o mare putere invizibilă a opiniilor dominante, căci par, în cercurile relevante, adevăruri de necombătut. Pentru aceștia din urmă care caută să gândească pe cont propriu într-un efort continuu de fiecare zi, lupta pentru libertate devine vitală, chiar dacă nu pot depune plângeri oficiale. Lupta lor e cu atât mai dificilă cu cât se duce uneori nu doar împotriva autorităţii redacţionale, ci uneori și împotriva propriului public.

Horaţiu PEPINE Sursa: Deutsche Welle

FLUX

10

Spiritualitate 15 AUGUST 2014

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

130 de capete care cuprind pe scurt toată învăţătura Scripturilor de Dumnezeu insuflate Librăria „Geanta cu cărți”, în colaborare cu Universitatea Populară, prezintă cartea Sfântului Antioh Pandectul „130 de capete”, tradusă din limba greacă veche de Adrian Tănăsescu-Vlas și tipărită la editura Sophia din București.

Cartea „130 de capete”, tipărită acum pentru prima dată în românește, a fost alcătuită de unul dintre marii Cuvioși ai Palestinei creștine: Sfântul Antioh Pandectul, monah al Lavrei Sfântului Sava cel Sfințit. Una din rugăciunile lui a fost cuprinsă în pravila de seară a fiecărui creștin, iar alta în rânduiala Pavecerniței – dovadă a marii prețuiri de care s-a bucurat, ca trăitor și ca scriitor, din partea Bisericii Sobornicești.

După cum spunea Sfântul Nectarie din Eghina, care a reeditat originalul grecesc la începutul veacului trecut, „această lucrare este vrednică de citit și plină de îndemnuri cât se poate de

folositoare... Fiecare cap tratează o anumită temă morală, așa încât lucrarea, în ansamblul ei, alcătuiește un frumos sistem de teologie morală, împletit din cuvintele Sfintelor Scripturi și ale vechilor Dascăli ai Bisericii... În capetele acestea, scriitorul a cuprins pe scurt, cu cuvintele sale, Sfânta Scriptură a Vechiului și a Noului Testament, așa încât nici să nu fie grea cartea, nici să nu fie lăsat deoparte vreun lucru dintre cele ce țin de folosul și mântuirea sufletului”.

Am selectat un fragment din Cuvântul 28, „Despre cârtire”, pe care vi-l propunem mai jos: „Cârtirea, fie cu pricină, fie fără pricină, este o însușire a celor spurcați, fiindcă viața dreaptă și primită de Dumnezeu este cea care nu cârtește, ci mulțumește. Cel care nu cârtește se aseamănă apei limpezi, pe când cârtitorul este murdar, tulbure; cel care nu cârtește e recunoscător, cârtitorul e nerecunoscător; cel care nu cârtește e îndrăgit, cârtitorul este urât; cel care nu cârtește este fără vină, cârtitorul e vrednic de mustrare; cel care nu

ÎPS Onufrie de Cernăuţi este noul Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Ucrainene Noul Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Ucrainene (cu statut de autonomie în cadrul Patriarhiei Moscovei) a fost ales ÎPS Onufrie, Mitropolit al Cernăuţilor și Bucovinei. Alegerea a avut loc pe 13 august 2014 în Biserica Trapezei a Lavrei Peșterilor din Kiev.

La Soborul arhieresc au participat 78 de ierarhi ucraineni, dintre care 48 șiau dat votul pentru noul întâistătător. Întronizarea noului întâistătător va avea loc în Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Kiev la data de 17 august.

Amintim că începând cu data de 24 februarie 2014, ÎPS Onufrie a fost locţiitor al catedrei mitropolitane kievene, în legătură cu incapacitatea ÎPS Vladimir de a-și exercita slujirea. La data de 5 iulie, ÎPS Vladimir a trecut la cele veșnice.

Mitropolitul Onufrie (Orest Berezovski) s-a născut la 5 octombrie 1944 în regiunea Cernăuţi. A studiat la Seminarul și Academia din Moscova (Serghiev-Posad), unde a și fost tuns monah cu numele Onufrie. În 1990 a fost hirotonit episcop de Cernăuţi, apoi ridicat la rangul de Mitropolit.

Din 1994 a fost membru permanent al Sfântului Sinod al Bisericii Ucrainene. În mediul bisericesc, ÎPS Onufrie este cunoscut ca un monah ascet și un păstrător neclintit al Canoanelor Ortodoxe.

Sursa: teologie.net

cârtește e neocărâtor, cârtitorul se află ocărâtor, și obraznic, și urât de Dumnezeu, fiindcă patima aceasta se naște din nebunie și nefrică de Dumnezeu. Și precum Domnul vrea să se mântuiască om prin om, și Satana sârguiește să piardă om prin om.

Așadar, nu trebuie să ne lipim de cel ce se îndeletnicește cu răutăți și nu își păzește limba, ca să nu ajungem împreună cu el în iad. Bine este a fugi de cei neînfrânați la limbă, și iubitori de sfezi, și tulburați cu mișcările dinăuntru și dinafară, fiindcă se află părtași iudeilor păcătoși și nerecunoscători din pustie, care cârteau împotriva lui Dumnezeu, precum este scris: Și a cârtit norodul asupra lui Moisi, și a zis Moisi: „Nu este asupra noastră cârtirea voastră, ci asupra lui Dumnezeu” (Ieș.

16, 2, 8), și Ce mă ocărâți și ispitiți pe Domnul? (Ieș 17, 2). Zice și Isaia: Cei ce numesc dulcele amar și mărul dulce (Is. 29, 24). Așijderea și David grăiește despre Moisi: Nu au crezut cuvântul lui, și au cârtit în corturile lor (Ps. 105, 25), și: A căror gură a grăit în deșert și dreapta lor – dreaptă de strâmbătate

(Ps.143, 9). Zice și Iuda Fratele lui Iacov: Aceștia sunt cârtitori, nemulțumiți, după poftele lor mergând, și gura lor grăiește semeție (Iuda 1, 16).

Așadar, să contenim cu cârtirea și să ascultăm de Pavel, care le scrie filipenilor: Toate să le faceți fără de cârtire și fără de îndoieli, ca să vă faceți fără de prihană și curați, fii ai lui Dumnezeu neîntinați (Filip. 2, 14). Așadar, firește că pom al vieții e vindecarea limbii, și cel ce o păzește pe ea se va umplea de Duhul Sfânt, potrivit Scripturii (Pilde 15, 4)”.

Scrisă pentru o obște de călugări bejenită în urma restricțiilor vremii, cu scopul de a ține locul întregii biblioteci a mănăstirii lor, această lucrare a fost concepută ca o carte de căpătâi a creștinului, ce poate fi purtată oriunde cu ușurință și reprezintă, așa cum arăta Sfântul Nectarie, o enciclopedie completă a cunoștințelor morale necesare pentru viața duhovnicească, folositoare pentru călugări și mireni deopotrivă. „130 de capete”, precum și alte cărți cu tematică ortodoxă ale unor cunoscute edituri din România, inclusiv cele

ale ieromonahului Savatie Baștovoi, pot fi găsite la librăria-atelier „Geanta cu cărți” din Chișinău: strada Corobceanu, 17.

Igor PÂNZARU, FLUX

A început Postul Adormirii Maicii Domnului Începând din 14 august, Biserica Ortodoxă ce ţine sărbătorile după Stilul Vechi urmează Postul Adormirii Maicii Domnului. Despre Postul Adormirii Maicii Domnului trebuie să știm următoarele: Postul Adormirii Preasfintei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarei și pururea Fecioarei Maria durează 14 zile. În afara praznicului Schimbării la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, postim până la ceasul al 9-lea. Luni, Miercuri și Vineri – mâncăm uscat, săvârșind metanii chiar și înainte de împărtășanie. Marţi, și joi mâncăm fără de ulei. Sâmbătă și Duminică mâncăm cu untdelemn și bem vin. Pește nu mâncăm până la Adormirea Maicii Domnului, decât doar la Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, când mâncăm de pește de 2 ori în zi (Tipiconul, capitolul 33).

Postul Adormirii Maicii Domnului este rânduit de Biserică spre aducerea aminte de virtuțile alese ale Sfintei Fecioare și de postul cu care ea însăși, după tradiție, s-a pregătit pentru trecerea la cele veșnice.

Ca vechime, este cel mai nou dintre cele patru posturi de durată (Postul Nașterii Domnului, Postul Paștilor, Postul Sfinților Apostoli și Postul Adormirii Maicii Domnului). Originea lui trebuie pusă prin sec. V, când cultul Maicii Domnului s-a dezvoltat și când sărbătoarea Adormirii ei a început să primească o mai mare importanţă.

La început însă, nici timpul din an, nici durata și nici felul postirii nu erau la fel peste tot. Astfel, în părțile

Antiohiei se postea o singură zi (6 august), la Constantinopol – patru zile, iar la Ierusalim – opt zile. Legat de timpul postirii din an, putem afirma că unii posteau în luna august, alții în septembrie, iar alții nu posteau deloc, socotind că sărbătoarea Adormirii este zi de mare bucurie, deoarece Maica Domnului a trecut de la viața pământească la cea cerească. Data și durata postului au fost uniformizate în toată Ortodoxia abia în sec. XII, la sinodul local din Constantinopol, ținut la 1166 sub patriarhul ecumenic Luca Crysoverghi, care a hotărât ca postul să înceapă la 1 august și să dureze 14 sau 15 zile, până la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

Sursa: www.ortodoxia.md

Papa Francisc pledează pentru reconciliere în Peninsula Coreeană Papa Francisc a ajuns, ieri, în Coreea de Sud, în prima vizită pe care o efectuează un suveran pontif în Asia în ultimii 25 de ani. Timp de cinci zile, Papa Francisc va încerca să consolideze dezvoltarea catolicismului și va pleda pentru reconcilierea intercoreeană. Câteva sute de mii de credincioși sunt așteptaţi sâmbătă la beatificarea a 124 de martiri, la Seul.

Papa Francisc urmează să adrese un mesaj de la Seul, în apropiere de paralela 38, pe care a fost trasată linia de demarcaţie dintre cele două Corei, într-o încercare de a ajuta la o apropiere între sudul capitalist și nordul stalinist, despărţite din 1953.

Vizita de cinci zile în Coreea de Sud reprezintă un obiectiv strategic pentru Vatican în Asia și este a treia vizită a Papei Francisc de la alegerea sa în fruntea Bisericii Catolice din martie 2013, după Brazilia și Orientul Mijlociu.

Papa Francisc dorește „să se adreseze tuturor ţărilor de pe continent”, aducând un mesaj pentru „viitorul Asiei”,

a anunţat numărul doi de la Vatican, secretarul de stat Pietro Parolin.

Catolicii reprezintă aproape 11 procente din populaţia Coreii de Sud, iar Papa Francisc urmează să se întâlnească cu delegaţii ale tineretului catolic din Asia.

Cele trei obiective ale turneului au fost anunţate de Sfântul Scaun. Primul este un mesaj pentru evanghelizarea Asiei, urmat de beatificarea a 124 de martiri ai începuturilor creștinismului în Coreea. În fine, Papa Francisc va lansa un mesaj pentru reconciliere între sudul capitalist și nordul comunist, unde o „Biserică a tăcerii” suferă conse-

cinţele controalelor și ale persecuţiilor.

Autorităţile de la Phenian, care au refuzat participarea catolicilor nord-coreeni la întâlnirea cu Papa, garantează în principiu libertatea de cult, înscrisă în Constituţie. Însă, potrivit ONU, creștinii care practică credinţa în afara asociaţiilor oficiale se expun unor persecuţii.

Catolicismul prosperă, în schimb, în Coreea de Sud, o ţară considerată un adevărat „tigru” asiatic, cu o creștere fulgerătoare, o ţară pe care Ioan Paul al II-lea a vizitat-o în 1989.

Creștinii din Coreea de Sud, de toate confesiunile, sunt mai numeroși ca budiștii.

Papa va susţine 11 discursuri, în italiană și engleză.

Punctul culminant va fi vineri, de ziua Adormirii Maicii Domnului și, totodată, Ziua Naţională, când va fi oficiată o mesă pe World Cup Stadium, la Daejeon, în prezenţa unor supravieţuitori și rude ale victimelor catastrofei feribotului Sewol – care a avut loc în aprilie și s-a soldat cu 293 de morţi –, urmată de o întâlnire cu tineri asiatici la Sanctuarul de la Solmoe, locul martiriului primului preot coreean, Sfântul Andre Kim Daejeon.

Ultima vizită a unui papă în Asia a fost cea a lui Ioan Paul al II-lea în India, din 1999.

FLUX, după rfi.ro

Cultur=

15 AUGUST 2014

22.XII.1993

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

PUNTEA DE ACCES

Complexul de clădiri al Casei-muzeu „A. S. Pușkin”

(Pagini de jurnal)

La prezentarea volumului de poeme „Iluzia necesară”, la Casa Dosoftei din Iași, organizator și amfitrion ne-a fost poetul și muzeograful Lucian Vasiliu. Prezent, oarecum taciturn, și poetul Cezar Ivănescu.

Iată un extras din ce a spus Ioanid Romanescu, care mi-a fost susţinător și lector de carte: „Onorat auditoriu, ne aflăm într-un șir de zile cu multe comemorări. Comemorăm, în primul rând, 300 de ani de la dispariţia lui Dosoftei. Am comemorat, ieri, 10 ani de la dispariţia lui Nichita Stănescu. Astăzi, s-a aniversat la Iași, ca și în alte centre din ţară, patru ani de la începutul revoluţiei din 1989.

Să salutăm mai întâi în mijlocul nostru oaspeţii – pe domnișoara Beata Podgorska de la Catedra de Slavistică, de asemenea, pe poetul Leo Butnaru, poet român de la Chișinău. În ce privește volumul de poeme «Iluzia necesară», foarte bine remarca Ioan Holban, – a făcut trei observaţii de supleţe – prima: modernitatea poeziei lui Leo Butnaru, criteriu de care a ţinut seamă și editura «Princeps»; a doua chestiune – că valoare poeziei sale nu se deosebește măcar prin nuanţe de valoarea colegilor săi de generaţie aflaţi în dreapta Prutului; că el, pur și simplu, este scriitor român; așa cum între cele două războaie mondiale un scriitor rus declara „Patria mea este limba rusă”, și sintagma a fost preluată de Nichita Stănescu – „Patria mea este limba română”, și Leo Butnaru poate să spună cu fruntea sus că patria lui este limba română, pentru că este un scriitor foarte atent, foarte receptiv la valorile clasice ale literaturii române și, dacă vrei într-adevăr să înveţi limba română bine, o poţi învăţa și fără televizor și chiar în condiţii mai grele de comunicativitate, având la dispoziţie doar pe Eminescu. Opera lui Eminescu este suficientă, aș spune eu, pentru a învăţa bine și chiar profund limba română. Faţă de argumentele aduse de criticul Ioan Holban, eu aș mai avea ceva – nu știu dacă mai importante sau nu și le spun cu acea sinceritate a unui coleg mai în vârstă, recunosc, căci faţă de acel argument există poate și un orgoliu al editurii «Princeps» de a publica volume bune de poezie și doresc acestor editori, dl Baghiu și dl Moisuc, în primul rând, succese în efortul lor, care este extraordinar, pentru a depăși urmările inflaţiei galopante, de a scoate și cărţi de poezie.

Calităţile poeziei lui Leo Butnaru reies mai bine vizavi de text. Îi pot fi remarcate, desigur.

Dar eu am să mă opresc la câteva sau măcar la două. În primul rând, e o poezie care vine din cultură, o poezie care are orgoliul rostirii, pentru că autorul în cauză nu dorește să capete, știu eu, credibilitate poetică, mai nou cum se vorbește; nu dorește să scrie urături pe teme politice sau lozinci puse pe note, cum spunea mai înainte marele nostru critic George Călinescu.

El dorește, pur și simplu, să scrie o poezie trăită în limba română, pentru că oricât ai fi de bun politician, dacă nu ești dublat, susţinut de propria artă, ca scriitor, ca pictor, mă rog, muzician, dacă ești în parlament sau senat, nu ai succes, pe când poţi face un mult mai mare serviciu unei spiritualităţi, exprimându-te, în primul rând, la un înalt nivel în artă. Aceasta o spune și Heideger. Filosofiile trec, partidele trec, însă popoarele rămân. Și popoarele au nevoie de spiritualitate care să le reprezinte. Deci, dincolo de urăturile pe care le-am auzit noi, cei din dreapta Prutului, înainte de ’89, și pe care le auzim și acum, probabil cu titlurile schimbate foarte multe dintre ele, lansate de către cei care au fost și sunt în continuare culmea în parlament sau în senat; dincolo de urăturile, zic, și ale unor confraţi de dincolo, scuzaţi tautologia, – există opere serioase, artistice, literare ale colegilor noștri și, cum bine remarca și colegul Ioan Holban, nu este vorba decât de o cunoaștere reciprocă. Nu este vorba de intrarea româ-

11

nilor în România sau de intrarea României în Europa.

Sunt sigur că, dacă peste câteva milenii se va vorbi și despre poezia scrisă în limba română, operele aparţinând unor scriitori ca Leo Butnaru vor fi receptabile, vor trezi interes și vor merge la sufletul omului. Încă o dată mă bucur că pot vorbi despre un coleg pe care îl respect foarte mult și cred că este mai bine să întindem astfel o mână de ajutor fraţilor noștri, făcând ceva ca să ne cunoaștem reciproc, decât să dăm doar declaraţii scrise sau vorbite și după aceea să uităm”.

Apoi, după lansare… o prelungire de program la Ioanid, la prima sa soţie. Taclale interminabile. Se ajunge la pasiunea șahului. Romanescu și Spinei se încleștează pe la ora 1,30 după miezul nopţii într-un război troian. Nebunie aproape frumoasă. La vamă – vameșii mai cuminţi decât noi… Ajungem cu bine.

16-17-18.XII.1993 Focșani, „Saloanele Dragosloveni”. Bolotești, locul de baștină al mireanului Moţoc care, prin mila Domnului, avea să ajungă Mitropolitul Vaarlam. Dar de Crăciun – câte un brad, pentru mine, Spinei și Burac. Mici neînţelegeri, în funcţie de caractere, temperamente și… generaţie.

A. s-a supărat. E ca și cum un hobby al său…

Traian Olteanu către mine: „Bătrâne, pe 25 ianuarie te invit să-ţi înmânez premiul Revistei V”.

Cu câteva zile mai înainte, avusesem semnalul cărţii de poezie „Puntea de acces” (Chișinău, „Hyperion”). Emoţii confuze. „Iluzia necesară” (de la Iași) mi-a adus mai multă bucurie.

8.I.1994 Au devenit sau poate doar devin (încă) o modă așa-zisele întru-îndreptăţire „premii personale”. Adică, unui aproape bogătan de amplasament recent îi trăsnește în cap ideea să li se dea niște bani unor scriitori – X, Y, Z –, precum în cazul lui Arc. Opaiţ cu nănașii săi Leviţchi, Cimpoi, Arcadie. Și declară: Acestea sunt premii personale! Bine, de ce nu le zic, domnule, pre nume? De fapt, sunt niște… ajutoare umanitare. E drept, necesare și ele, dar nu cu titlu de premii. Niște binefaceri. De ce să le pui în relaţie cu scara valorică? De obicei, ajutoarele umanitare se oferă celor năpăstuiţi, handicapaţi, celor suferinzi. Dar dacă le zici premii, le poţi da cui dorești. Pentru merite, cică. Să fim serioși: zicând premii, nu poţi totuși anihila completamente sentimentul de umilire… solemnă, de ridicare a gestului de calicie la nivelul de valoare și demnitate. (E drept, cei trei amintiţi sunt de reală valoare…)

Cam așa s-au acordat premiile literare (îmi vine să le iau între ghilimele) ale USM pentru anul 1993… Au venit cu ajutoare umanitare Opaiţ și Soros… Ce bucurie!

Prin Nicolae Fabian, Marin Mincu mă roagă să-i telefonez la București. Problema? Interviul ca semn că sunt om al cuvântului. Păcat însă, zice, că a ieșit cam lung și cu câteva erori. Se interesează dacă vine sau nu la Chișinău Eugen Coșeriu. La Constanţa i se va acorda titlul Doctor honoris causa… Dezamăgit de C., M. și D., pe al doilea mai că înjurându-l pentru fanfaronadă și nerespectarea promisiunilor: se vorbiseră parcă să editeze împreună niște cărţi, însă M. s-a cam caţavencit, căutând profituri aiurea. D. nu i-a răspuns nici până astăzi la întrebările pe care i le-a lăsat vara trecută. Cimpoi, cică, e absorbit de impresiile efemere de măreţie obţinută prin posturi și titluri…

Apoi, brusc, o ofertă: „Domnule Butnaru, la editura mea, Pontica, am publicat câteva volume de poezie ale unor autori valoroși, Mușina (n-am reţinut alte nume – n.m.). Dar, deocamdată, îmi lipsește și o importantă prezenţă basarabeană. M-am gândit să o încep cu dumneavoastră. Am citit și am auzit lucruri frumoase despre poezia dumitale…”. Intervenţia mea – surdo-bâlbâită, aproape. Dar îmi revin și îi spun că chiar am gata manuscrisul unei cărţi noi (ad hoc, renunţ să o mai prezint editurii „PortoFranco”). Între timp, am și expediat manuscrisul, „Cap

și pajură”, prin fiica Lidiei Hlib ce pleca la București. Ieri, Mincu urma să se întoarcă de la Constanţa… Pe marţi, miercuri îi voi telefona.

Citesc „Jurnalul de la Tescani” al lui Andrei Pleșu și trag concluzia că, în ce privește aratul, arătura la conacul Enescu se respectă o tradiţie niţel barbară, pentru că chiar așa am văzut noi brazdele, cu Zinovia, însoţiţi de Octavian Voicu, acum vreo trei ani, când am fost în vizită la Tescani; tocmai așa, precum le descrie Pleșu: terenul „proaspăt arat (cu niște brazde enorme, barbare, preistorice)”!! Exact așa! Brazde dure, adânci, văluroase. Am călcat și noi prin hândichiurile lor și, îmi amintesc vag, aproape ca și Pleșu, când priveam brazdele, ca niciodată (ba eu a mai multa oară; văzusem adânci întorsături de humus pe ghiolul nostru din Negureni, când secase în vară, apoi în cătunul Cersac, în enorma plantaţie de nuci, pe care o defrișase colhozul – nemilos, cu enorme pluguri și tractoare S 100 – pluguri de plantaj, pare-se, le zicea); oricum, priveam vălătucirea aproape misterioasă a cernoziomului, realizând, ca și Pleșu, „alcătuirea incredibilă (sub. în text – n.m.) a pământului; a pământului nud. E substanţa cea mai lipsită de determinări din câte există: culoare incertă, formă inexistentă, constituţie indescriptibilă altfel decât prin analogie cu neantul. Când spui «materie», nu-ţi poţi reprezenta o mai adecvată corespondenţă sensibilă decât pământul”. Și încă un detaliu: de la Tescani, în stânga, se află un sat numit Scorţeni, exact precum la noi, la Negureni: Scorţenii de peste dealul Chersacului.

E adevărat, destui scriitori, astăzi, sunt catastrofaţi sub aspect editorial. E drept, printre ei și multe mediocrităţi descurcăreţe cred că sunt deja scriitoare, găsind fel de fel de sponsori senzuali, care-și lansează protejatele din patul de toleranţă pe culmile Parnasului.

Andrei Pleșu are un geniu deosebit al formulărilor la care am râvnit și eu, în acest caz condiţiile obiectiv-subiective lăsându-mi doar șansa de a transcrie, de a cita, reţinând din „Jurnal…” următorul portret-anti: „Scriitorul de azi, la Tescani: nu iese decât cu greu din cameră, nu privește în jur decât constrâns și plictisit. «Bun – îţi spui – n-are sentimentul naturii. E, probabil, o fire livrescă». Dar îţi intră în cameră și n-are nici cea mai mică pornire să-ţi răsfoiască prin cărţi. Intri la el în cameră și nu vezi nicio carte. Doar hârtie de scris. Și pixuri. Așadar, nici natură, nici cărţi. Ce atunci? Experienţa orașului și tribulaţiile Eului propriu. Autoscopie și anecdotică, citadinism și intimism. Ambele, în variantă minoră, fără problematică, fără abis. O exhibiţie de «stări» și metafore” (p. 68-69).

Pare-se, de ieri-azi mă determin să scriu cu î din a (â). Cine și cât se vor opune acestei revizuiri care, zău, nu-mi place nici mie?

19.II.1994 … Pentru că zice Camus în „Mitul lui Sisif”: „Un om este și mai om prin lucrurile pe care le trece sub tăcere decât prin cele pe care le spune”. Și are oarecare dreptate.

Dar eu cred că n-ar trebui să las completamente sub tăcere anumite întâmplări din ianuarie-februarie. Primo – călătoria, între 17 și 18 ianuarie, la Focșani, unde mi s-a decernat premiul „Revistei V” (opera omnia). Secundo – 5-6 februarie, împreună cu Arcadie Suceveanu, la iniţiativa lui Mihai Pânzaru, călătorim la Rădăuţi. Ad hoc, duminica, la librăria centrală din urbe, mi se pune la cale o lansare de carte – placheta „Șoimul de aur”. Arcadie vorbește foarte inspirat. Apoi, dl Fodor, activist la Institutul privat Bucovina-Basarabia, dl Gheorghiţă, directorul librăriei…

Dl Fodor, fost aviator, trebuie ţinut minte și pentru trandafirii pe care, o vreme, călătorind la Chișinău, i-i dăruia dnei redactore de la „FM”, Jmereneţcaia (story-ul lui M. Pânzaru).

Ne-am întors duminică. Facem popas la Iași, la dna Ioana. Dânsa alarmată de porcăria pusă la cale la Chișinău cu așa-zisa „Casa noastră…”.

Derbedeii politicaștri se vânzolesc a niţică agonie… „Personalităţi” alde Marian, Suruceanu, ba chiar și alde Snegur & Ko…

Casa negustorului I.N. Naumov, amplasă pe strada Anton Pann nr. 19, în care a locuit A.S. Pușkin, azi Casa-muzeu „A.S. Pușkin”, este un monument de arhitectură de valoare naţională.

A fost constituită de la sfârșitul secolului al XVIIIlea – până la sfârșitul secolului al XIX-lea, în stil eclectic.

Este un complex alcătuit din patru clădiri, care făceau parte din două proprietăţi imobiliare, comasate în perioada postbelică. Întreg complexul a fost restaurat în anul 1982, aspectul actual fiind datorat acestor intervenţii.

Cea mai veche clădire a complexului este Casamuzeu ”A.S. Pușkin”, construită anterior sistematizării perimetrale ulterioare a orașului vechi. Casa, iniţial, era situată în mijlocul grădinii, orientată cu faţada spre est. Pentru două luni, din septembrie 21 până în octombrie 1820, în această casă s-a oprit poetul rus Aleksandr Pușkin. Ulterior, casa a intrat în componenţa unei clădiri aliniate perimetral străzii Anton Pann. După restaurare a fost detașată de ea.

Este o casă cu o structură tradiţională, alcătuită din trei camere, aflate de o parte și alta a unei tinzi centrale. Faţada este simetrică, cu o compoziţie alcătuită din cinci axe, patru goluri de ferestre și unul de ușă, amplasat central. Casa este acoperită cu o învelitoare înaltă, în patru ape.

Proprietatea negustorului Ivan Naumov se afla la colţul ascuţit al cartierului, format la intersecţia străzilor Anton Pann și Pruncul. Configuraţia clădirii repetă conturul obţinut de străzi după redresarea traseului lor, datând de la mijlocul secolului al XIX-lea.

Această parte are o configuraţie ușor trapezoidală, cu planul în formă de careu. Cea mai timpurie dintre ele se află la colţul străzii Pruncul, cu un plan unghiular, cu intrare din curte într-un hol, de unde începe anfilada circulară a camerelor. În partea opusă, ulterior a fost alipită o casă aliniată străzii Anton Pann, care a definitivat construcţia perimetrală a curţii. Intrarea în curte avea loc dinspre strada Pruncul, printr-o poartă și printr-un gang pietonal dinspre strada Anton Pann. În 1948, la 18 februarie, conform deciziei de organizare a Casei-muzeu ”A.S. Pușkin”, complexului de clădiri i-a fost donat proprietatea vecină, ale cărei construcţii au fost distruse în timpul celui de al Doilea Război Mondial.

Sursa: www.monument.sit.md

FLUX

12

„De multe ori simt că merg în unele regiuni îndepărtate ale lumii pentru a-mi aminti cine sunt cu adevărat.”

Michael Crichton

Gastronomie 15 AUGUST 2014

MAPAMOND CULINAR

Bijuteria Mediteranei – Malta

Dacă îți dorești să te desprinzi din cotidian și să descoperi o destinație care te va vrăji pe loc, atunci e cazul să mă urmezi într-o nouă călătorie. Ia-ți rucsacul în spate, harta în mâini și înarmează-te cu o doză bună de spirit de aventură, pentru că ne vom lăsa aruncați chiar în mijlocul Mediteranei.

Ireal de frumoasă, înconjurată de apele azurii ale mării ce mângâie neobosită țărmul stâncos și auriu cu ale ei valuri înspumate – așa ne așteaptă Malta să o descoperim. Iar noi pornim într-o expediție ce se anunță a fi plină de inedit.

Malta, Gozo și Comino sunt trei insulele populate din cele șapte ale însoritului arhipelag maltez, care ne atrag pe noi și pe alți peste 1 milion de turiști, anual, prin frumusețea naturală, vestigiile culturale și plajele exotice. Având puțin peste 100 de kilometri pătrați, această țară confirmă zicala că esențele tari vin în ambalaje mici, concentrând atâta frumusețe pe o întindere extrem de mică.

Odată ce am poposit, această mică țară insulară ni se prezintă ca un adevărat muzeu în aer liber. Cu o istorie de peste 7 milenii, Malta este considerată o adevărată comoară a patrimoniului istoric. Ea păstrează rămășițele celor mai vechi structuri create de om - templele neolitice care au fost construite mult înaintea faimoaselor piramide egiptene, altarele și locurile de veci feniciene, vilele și băile romane antice, capelele medievale, palatele în stil baroc, catedralele renascentiste.

Malta ne oferă o imagine vie a unei istorii îndelungate și fascinante. Datorită locației sale strategice, este marcată de succesiunea continuă a cuceritorilor străini – de la fenicieni, romani, arabi, normanzi, burboni, cavalerii Sfântului Ioan, la sicilieni, francezi și britanici. În 1964, Malta își câștigă independența față de britanici.

Iar această istorie tumultoasă și schimbătoare a conturat caracterul internațional al poporului său – care a știut să se adapteze vremurilor preluând și modificând cu ingeniozitate ideile noi aduse de cuceritori. Acest specific îl observăm în amalgamul stilurilor arhitecturale, în limba malteză, care este o Primul preparat maltez pe care propun să-l gustăm este o ciorbă de legume, consistentă. Poveștile spun că această supă ar fi fost inventată de către o văduvă, care, rămasă singură după cel de-al Doilea Război Mondial, fără prea multe surse de hrană, a încropit o ciorbă cu ce avea prin cămară.

Gustul bogat i-au asigurat un loc în cărțile de bucate malteze sub denumirea de Supa văduvei.

Supa văduvei (Soppa tal-Armla)

Ingrediente: 4 căţei de usturoi, zdrobiți 1 ceapă medie, tocată 2 cartofi 2 morcovi 1 rădăcină de țelină 1 cană de fasole fierte/ sau conservă

combinație între italiană și arabă, și nu în ultimul rând, în bucătăria diversă și creativă. În Malta putem găsi 365 de biserici, adică, câte o biserică pentru fiecare zi din an. Pe majoritatea fațadelor bisericilor sunt amplasate 2 ceasuri. Un ceas indică ora corectă, pe când celălalt arată o oră greșită, pentru a-l induce în eroare pe Aghiuță, iar acesta, ocupat cu aflarea orei exacte, să nu mai găsească timp să deranjeze credincioșii în timpul slujbei.

Aventura noastră malteză începe din capitala La Valetta, cea mai mică capitală din Uniunea Europeană. Orașul se află în întregime înscris în Patrimoniul UNESCO, având cea mai mare concentrare de monumente istorice din lume. Multitudinea de edificii datează de pe vremea Cavalerilor ioaniți, care, provenind din familii cu dare de mână, au construit numeroase biserici, palate, grădini, catedrale. La Valleta a fost proiectat pentru a deveni un oraș-fortăreață, ce avea rolul de apărător al lumii creștine, la inițiativa Papei Pius al IV-lea.

Pentru a pătrunde misterele cavalerilor maltezi mergem să vizităm una dintre cele mai vechi clădiri construite pe insulă – Palatul Marilor Maeștri. Astăzi, aici se află Palatul Președintelui și birouri parlamentare.

De aici ne îndreptăm să admirăm catedrala Co-Catedrala, ce adăpostește renumitul tablou a pictorului Caravaggio: „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” și mormintele mai multor prinți europeni. La intrarea în catedrală suntem întâmpinați de un mesaj scris pe jos: „Acum călcaţi pe mormintele noastre, dar va veni vremea când și ale voastre morminte vor fi călcate de alţii”.

Pentru o „doză” de natură alegem să ne îndreptăm către Grădina Upper Barakka.

Aceasta a fost inițial destinată pentru a oferi un loc de recreere pentru cavalerii Sfântului Ioan.

Dacă vrei să te transformi pentru câteva ore într-un personaj din filmul Poppey Marinarul, trebuie să știi că acesta a fost filmat chiar pe insula pe care ne aflăm noi acum, Malta, în apropiere de orașul Millieha.

De la Poppey plecăm către sătucul de pescari Marsaxlokk, unde se află celebrul port

1 conopidă mică 2 litri de supă de legume/ pui 2 linguri de pastă de tomate pătrunjel tocat 2-3 ouă brânză feta sare, piper Într-o oală mare sotăm în unt, până se înmoaie, usturoiul și ceapa.

Adăugăm în oală cartofii, morcovii și țelina tăiate cubulețe, fasolea, conopida ruptă în buchețele mici și amestecăm. Turnăm supa de legume, adăugăm pasta de tomate, sarea și piperul și acoperim cu un capac. Lăsăm să fiarbă timp de 15-20 de minute, apoi adăugăm pătrunjelul tocat.

Luăm un ou și-l spargem cu grijă într-un polonic, ca mai apoi să-l introducem atent în supă, acesta trebuie să rămână întreg. Fierbem câte un ou pentru fiecare porție pe care o vom servi. Într-un bol se pune o bucată de brânză, se toarnă deasupra supă, apoi se pune în farfurie și un ou fiert, iar deasupra mai presărăm niște pătrunjel proaspăt tocat.

Potrivit pentru o gustare rapidă, dar care să păstreze aroma mediteraneană este sandviciul maltez cu roșii îndulcite de căldura soarelui și conservă de pește.

Pentru că pe meleagurile noastre găsim mai greu anumite ingrediente

ce-i poartă numele și unde a avut loc întâlnirea dintre Bush și Gorbacev, care a pus capăt Războiului Rece. Pentru că în zorii zilei, pescarii urcă în bărcuțele lor colorate și pleacă în larg să prindă pește, aici e locul potrivit pentru a ne înfrupta din preparatele ce ni le oferă din belșug marea. Savoarea autentică a Maltei poate fi gustată anume în asemenea locuri.

De aici urmează să ne îmbarcăm pe un feribot și să pornim către cea mai mică insulă locuită din arhipelagul maltez, insula Comino.

Apă azurie, plaje de culoarea mierii de mai, golfuri, grote în stânci erodate de trecerea vremurilor, pe toate le găsim pe insulița ce măsoară doar 3,5 km în diametru.

Cu greu ne despărțim de această insuliță, dar e vremea să o luăm din loc spre Gozo, insula descrisă de Homer în Odiseea. Aici, întro peșteră, se spune că ar fi fost ținut captiv Ulise de către frumoasa nimfă Calypso, fiica lui Atlas.

Pe lângă superbele peisaje, vreau neapărat să descoperim împreună templele preistorice Ggantija, mai bătrâne cu o mie de ani decât Stonehenge și mai bătute de vânturi decât piramidele din Egipt. Aici tronează

(cum ar fi kunserva, o pastă din roșii uscate la soare, produsă în Malta, sau capere) vom adapta ușor rețeta.

Sandvici maltez (Hobz biz-zejt)

două temple atât de înalte, încât localnicii credeau că au fost construite de niște uriași.

Pe insula Gozo, în anul 60, se zice că ar fi ajuns și Apostolul Pavel, pentru a răspândi creștinismul. În cinstea lui găsim înălțată o biserică, în orășelul Marsalforn.

Veni însă și timpul să ne lăsăm ademeniţi de aromele bucătăriei tradiționale malteze, care este una rustică și bazată pe produse de sezon. Relațiile dintre locuitorii insulelor și popoarele ce s-au perindat de-a lungul veacurilor pe tărâmurile malteze a dat naștere unei gastronomii inedite.

Bucătăria malteză conține o sumedenie de feluri de mâncare preparate în vase de lut, pe vatra din piatră numită kenur. Mâncarea se gătește lent, la foc mic, pentru a economisi lemnele.

Vastul repertoriu de feluri de mâncare este îmbibat cu istorie și influență multiculturală. Cu toate că bucătăria malteză are mai multe ingrediente comune cu alte bucătării mediteraneene, cum sunt roșiile, ceapa, usturoiul, pastele, orezul, peștele, caracatița, iepurele, ierburile aromatice, uleiul de măsline, aceasta a creat noi feluri de mâncare specifice, extrem de savuroase.

roșii obținută. Presărăm piperul și sarea, apoi punem tonul și pătrunjelul tocat.

Se spune că ravjul a apărut în bucătăria malteză ca răspuns la interdicţia dată de biserica catolică de a consuma carne vinerea. Acest fel de mâncare nu e altceva decât un fel de colțunași, serviți cu un sos de roșii.

Ravjul

găm sare, piper, pătrunjel tocat mărunt. Împărţim aluatul în 2 bucăți din care formăm bile pe care le întindem cu ajutorul unui sucitor. Tăiem aluatul fâșii, apoi îl tăiem în pătrate cu laturile de 4 cm. În centrul acestora punem câte o lingură de cremă de brânză. Împachetăm în formă de semilună, având grijă să lipim bine margi-

Ingrediente:

Ingrediente: 2 felii de pâine (cu coaja tare, preferabil de casă) 2 roșii răscoapte 1 cățel de usturoi 2 linguri de ton din conservă pătrunjel/busuioc tocat sare, piper ulei de măsline Decojim roșiile (pentru a fi mai ușor turnăm peste ele apă fierbinte și le lăsăm în apă timp de 30 de secunde). Le tocăm mărunt și amestecăm cu usturoiul zdrobit. Ungem feliile de pâine pe o parte cu ulei de măsline. Deasupra punem pasta de

Aluat: 300 g de făină 2 ouă bătute Umplutură: 400 g de brânză de vaci 2 ouă bătute sare și piper pătrunjel tocat Sos: 4 linguri de cașcaval tare, ras 3 roșii mari busuioc tocat sare și piper Cernem făina și sarea cu grijă, adăugăm ouăle și frământăm până când aluatul devine elastic. În cazul în care e prea tare, adăugăm un pic de apă rece. Acoperim aluatul cu un prosop și-l lăsăm să se odihnească timp de o oră.

Brânza se amestecă cu ouăle bătute bine până obținem o consistență cremoasă, apoi adău-

nile (putem să presăm cu dinții unei furculițe pentru a lipi mai bine). Într-un vas mare cu multă apă punem să fiarbă timp de 5 minute ravioli, până se ridică la suprafață.

Cât acestea fierb, pregătim sosul: decojim roșiile, tocăm busuiocul și punem totul în blender. Adăugăm sare, piper și amestecăm bine pentru a obține o pastă.

Punem ravioli în farfurii și servim cu sosul de roșii și cașcavalul ras deasupra.

Aptit tajba vă urez, dragi drumeți gurmanzi!

Ruxanda ROȘCA, pentru FLUX Mă găsiţi și pe blogul meu: www.gurmandhoinar.wordpress.com

Programe 15 AUGUST 2014

18

Luni AUGUST

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.35 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.15 Film.

«ANCHETA FAMILIEI». 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. «Enciclopedia lumii vii». 10.15 Reporter de gardă.

10.40 Acorduri majore pentru Europa. Program muzical. 12.00 World stories – lumea în reportaje. 12.30 În ritm de dans. 13.10, 17.45, 1.25 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.35 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 15.30 Festivalul folcloric «La umbra stejarului». 16.05 Știri pozitive. 16.25 Fotbal non-stop.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice.

20.25 Documentar. «Valeria Dascăl. Între două pasiuni». 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Portrete în timp. 22.50 Cultura azi.

23.45 Film. «ANCHETA FAMILIEI». 2.35 Eugen Doga. Concert extraordinar. 4.35 Evantai folcloric. 5.15 Cinemateca universală.

5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Servitoare fără voie 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânar și neliniștit, ep.4775 15:00 Film: Viața de familie 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Desperado 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.3 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 „Поле чудес” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:15 “Добрый день” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 “Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25 “След” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Городские пижоны”. Премьера. “Викинги” 02:05 Триллер “Хищник 2” 03:45 “В наше время” 06:00 Новости. 06:15 Program de divertisment. 07:00 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50 сериал Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 1 серия 09:50 Понять простить. 11:30 сериал След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить.

14:45 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 сериал Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 1 серия 19:10 сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 «Autostrada». 23:00 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:55 Час суда с Павлом Астаховым. 00:40 Știri. 01:05 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 PASSE-MOI LES JUMELLES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH INFO 10:34 LE JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:31 ÉPICERIE FINE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:13 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 COMME UN CHEF ! 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:34 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:40 BOULEVARD DU PALAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AFRIQUE(S), UNE AUTRE HISTOIRE DU XXE SIECLE 23:33 PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LE BON PLAISIR 2:42 PARTIR AUTREMENT 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 4:31 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

19

Marţi AUGUST

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.40 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.15 Serial.

«AGRODOLCE». 7.45, 17.15 Documentar pentru copii. «Enciclopedia lumii vii». 8.30 Domnului să ne rugăm.

Transmisiune de la Catedrala «Nașterea Domnului» din Chișinău cu prilejul sărbătorii «Schimbarea la față a Domnului». 10.00 Documentar. «Crucea codrilor. Mănăstirea Frumoasa». 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 Evantai folcloric.

13.10 Film. «TAXIMETRISTA». Episodul 1. 14.50 Documentar. «New York». 15.35 Documentar. «360 grade GEO: Letiția și lupii ei». 16.30 Unda Bugeacului. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.45, 1.30 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Festivalul Național al Dinastiilor de Familie «La izvorul Osoiencelor». 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Dialog social.

22.40 În premieră. 23.50 Film. «TAXIMETRISTA». 2.40 Eugen Doga.

Concert extraordinar. 3.40 Cinemateca universală. 4.30 Dor. Program muzical. 5.00 Documentar. «În Beijing». 5.30 Documentar. «Valeria Dascăl. Între două pasiuni».

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Fratii, partea a III a 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4776 15:00 Film: Amenințarea ciclonului 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Medalionul 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.4 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 “Пусть говорят” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 “Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм 14:25 “Добрый день” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 “Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25 “След” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Городские пижоны”. Премьера. “Викинги” 02:05 Алек Болдуин, Мэг Райан в комедии “Прелюдия к поцелую” 03:40 Сергей Бондарчук в фильме “Молчание доктора Ивенса” 06:00 Știri. 06:25 Program de divertisment. 07:00 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 сериал Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 2 серия 09:50 Понять простить. 11:30 сериал След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор.

16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 сериал Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 2 серия 19:10 сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал След. Детектив. Россия 2012 21:35 UEFA Champions League. 21:45 UCL “ Steaua - Ludogoret». 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:35 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH INFO 10:35 JARDINS 11:05 TÉLÉTOURISME 11:31 VIOLON DINGUE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:33 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 BERNARD BOVET, LE VIEIL HOMME À LA CAMÉRA 21:20 PANDÉMIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 APPARENCES 22:46 APPARENCES 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 ZONE D’OMBRE 2:05 PARDONNEZ-MOI 2:37 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 4:31 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

20

Miercuri AUGUST

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.50 ȘTIRI. 6.15, 0.35 Unda Bugeacului. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.15 Serial. «UN PREOT PRINTRE NOI». 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. «Enciclopedia lumii vii». 10.30 Natura în obiectiv. 11.00, 19.55, 4.30 Festivalul Național «La izvorul Osoiencelor». 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45, 2.45 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.25 Film. «PIȚIGOIUL ÎN PICAJ». 15.40 Fii tânăr! 16.30 Svitanok. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 21.25 Serial.

«AGRODOLCE». 22.20 Avangaraj. 23.25 Wolfgang Amadeus Mozart. 0.00 Fotbal non-stop. 1.05 Film. «TAXIMETRISTA». 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Amenințarea ciclonului (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4777 15:00 Film: Răpirea: Două zile de teroare 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: O săptămână nebună ep.3, 4 sezonul 1 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 “Пусть говорят” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 “Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм 14:25 “Добрый день” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 “Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25 “След” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Городские пижоны”. Премьера. “Викинги” 02:05 Фильм братьев Тавиани “Цезарь должен умереть” 03:15 Фильм “Дельго” 06:00 Новости. 06:25 Program de divertisment. 07:00 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 сериал Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 3 серия 09:50 Понять простить. 11:30 сериал След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 сериал Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 3 серия 19:10 сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал След. Детектив. Россия 2012 21:10 UEFA Champions League. 21:45 UCL “Lille - FC Porto». 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:35 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 10:59 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:27 LA TÉLÉ DE A @ Z 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:39 BIENVENUE AUX PÂQUIS ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LES COULISSES DE L’ÉVÉNEMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:40 LE GOÛT DU PARTAGE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES CARNETS DE JULIE GRAND FORMAT 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LES DAMES 2:33 ACOUSTIC 3:01 LES VOIX HUMAINES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 4:30 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX

13 21

FLUX Joi AUGUST

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.45 ȘTIRI. 6.15, 0.55 Svitanok. 6.45 Tezaur. 7.15 Serial.

«UN PREOT PRINTRE NOI». 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. «Enciclopedia lumii vii». 10.30 Documentar.

«Valeria Dascăl. Între două pasiuni». 11.00, 4.30 Festivalul Național «La izvorul Osoiencelor». 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45, 1.25 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.20 Eterna chemare a plasticianului Theodor Buzu. 15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Sub același cer. 17.15 Desene animate. «Frumoasa adormită». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. «Romeo pi Julieta în țara Sovietelor. Istoria unui balet». 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial. «AGRODOLCE».

22.20 Reporter de gardă. 22.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 23.05 Film. «TAXIMETRISTA». 2.35 Documentar. «Revenirea maestrului». 5.30 Documentar. «Artele marțiale chineze».

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Răpirea: Două zile de teroare (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4778 15:00 Film: Nimic în comun 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Un om periculos 22:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.6 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 “Пусть говорят” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 “Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм 14:25 “Добрый день” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 “Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25 “След” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Городские пижоны”. Премьера. “Викинги” 02:05 Евгений Евстигнеев, Виктор Сергачев, Зоя Федорова в фильме “Скверный анекдот” 03:45 “Контрольная закупка” 06:00 Новости. 06:25 Program de divertisment. 07:00 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 сериал Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 4 серия 09:50 Понять простить. 11:30 сериал След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить.

14:45 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 сериал Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 4 серия 19:10 сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH INFO 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 HEP TAXI ! 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 L’ÉPICERIE 13:36 FUTUR PAR STARCK 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 NI PLUS NI MOI 15:54 NI PLUS NI MOI 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 LES DAMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 EN VILLE 23:15 LE RETOUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 ALCALINE, LE CONCERT 2:37 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE PEUPLE DES OCÉANS

FLUX 22

14

Programe 15 AUGUST 2014

Vineri

23

AUGUST

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Sub același cer. 7.15 Film. «TAXIMETRISTA». 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Desene animate. «Frumoasa adormită». 10.15 Documentar. «Drumeții». 10.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru.

11.00 Documentar. «Romeo pi Julieta în țara Sovietelor. Istoria unui balet». 12.00 Dor. Program muzical. 12.30 Moldovenii de pretutindeni.

13.10, 17.45, 1.20 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.20 Film. «PIȚIGOIUL ÎN PICAJ». 15.30 Ring Star. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. «Felix Vallotton, viața la distanță». 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Compozitorul și pianistul Alexandru Timofeev. Spectacol muzical. 0.10 Film. «TAXIMETRISTA».

2.40 World stories - lumea în reportaje. 3.10 Natura în obiectiv. 3.40 Știri pozitive. 4.30 Târgul meșterilor olari. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică 21.00Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film artistic 01.30Film artistic 02.30 Muzică 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Nimic in comun (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânar și neliniștit, ep.4779 15:00 Serial: Maeștrii iluzionismului 15:30 Film: Povestea lui Lucky 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Killer Elite: Înfruntarea 23:00 Film: Pradă fiarelor 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:15 Film: Pradă fiarelor (r) 03:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 “Пусть говорят” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 “Личная жизнь следователя Савельева”. Многосерийный фильм 14:25 “Добрый день” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 “Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 17:25 “След” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Поле чудес” 19:55 “Точь-в-точь” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Точь-в-точь”. Продолжение 00:10 “Primele știri” (rus) 00:25 “Городские пижоны”. Премьера. “Агнета: АББА и далее...” 01:20 Джордж Клуни, Джон Траволта, Шон Пенн в остросюжетном фильме “Тонкая красная линия” 04:00 Фильм “Мимо окон идут поезда” 05:30 “Контрольная закупка” 06:00 Știri. 06:25 Program de divertisment. 07:00 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 сериал След. Детектив. Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 сериал След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить.

14:45 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом Астаховым.

17:20 Понять простить. 18:20 сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 сериал След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 сериал Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:44 EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:10 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH INFO 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:31 NEW YORK - NEW YORK 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:42 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:10 À LA DI STASIO 13:37 ZOG ET LES RIVIERES DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES DAMES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DEVANT L’OBJECTIF, TONY FRANK 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 ÉCHAPPÉES BELLES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 BOULEVARD DU PALAIS 23:34 PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 POURQUOI PERSONNE ME CROIT ? 2:47 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 360° - GÉO

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă AUGUST

6.05, 21.00, 23.55 ȘTIRI. 6.15 Film. «TROIȚA». 7.45 Documentar.

«Drumeții». 8.10 Picături muzicale. 9.05 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 10.00 Documentar. «Felix Vallotton». 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 În premieră.

13.00 Știri pozitive. 13.30 Noi suntem de la Fălești. Spectacol muzical. 16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.30 Documentar.

17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.50 «Transbalkanica». Recital. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.20 Destine de colecție.

22.20 Film. «TOTUL PENTRU EA» (Franța, 2008). 0.05 Frederic Chopin. Concertul nr.1. 1.00 Avangaraj. 2.20 Alexandru Timofeev. Spectacol muzical. 4.30 Film. «TROIȚA».

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Toate pânzele sus, ep 1 11:30 Film: Povestea lui Lucky (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Masterchef - Proba celebrității (r) (ultima ediție) 15:45 Film: Goana după iubițel 17:15 Serial: Dansuri de stradă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 20:45 Las Fierbinți, sezon 4 22:45 Film: Lupta cu înălţimile 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Las Fierbinți (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:50 Николай Караченцов, Лариса Удовиченко в детективе “Убийство в Саншайн-Менор” 06:00 Новости 06:10 Детектив “Убийство в Саншайн-Менор”. Продолжение 07:20 Фильм “Лучшее лето нашей жизни” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 “Игорь Ливанов. С чистого листа” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Идеальный ремонт” 13:10 Лариса Голубкина, Юрий Яковлев в фильме “Гусарская баллада” 14:50 Премьера. Фестиваль бардовской песни 16:35 Сергей Безруков, Дмитрий Дюжев в комедии “Каникулы строгого режима” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Комедия “Каникулы строгого режима”. Продолжение 19:25 “Две звезды” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 22:00 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45 “КВН”. Премьер-лига 01:15 Фильм Паоло Соррентино “Последствия любви” 02:50 Дензел Вашингтон в фильме “История Антуана Фишера” 6:00 Știri. 6:25 Program de divertisment. 7:00 Știri. 7:25 Program de divertisment. 8:00 Știri. 8:25 Program de divertisment.

9:40 Понять простить. 10:40 сериал Невидимки. Детектив. Россия 2010 13:45 сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:15 Большая разница. 21:15 сериал Невидимки. Детектив. Россия 2010 0:00 Новости. 0:15 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE BEAU VÉLO DE RAVEL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 PARDONNEZ-MOI 8:00 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MATIERE GRISE DOC (26’) 2014/ RTBF 10:05 FLASH INFO 10:07 CAJOU 10:14 CAJOU 10:21 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 MARCELINO 11:30 HELVETICUS 11:35 ARTZOOKA !

12:00 ALORS ON CHANGE ! 12:30 TOUT LE MONDE DEHORS 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:32 OSER UNE AUTRE VIE 14:00 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN ÉTÉ EN FRANCE 15:59 DESCENTE EN CUISINE 16:55 LA TÉLÉ DE A @ Z 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:38 FORT BOYARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LE GRAND SHOW 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LE VERNIS CRAQUE 1:55 LE VERNIS CRAQUE 2:52 D6BELS ON STAGE 3:40 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 360° - GÉO

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

24

Duminică AUGUST

6.05, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar. «Domnitza Lanitou». 7.15 Cuvintele Credinței. 8.05 Portrete în timp. 8.40 Dialog social. 9.00 Documentar. «360 grade GEO: Scilly, insula narciselor». 9.55 Boom show. 11.00 Părinți și copii. 11.35 Documentar. «Drumeții». 13.00 Documentar. «New York.

Confidențial». 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur.

15.05 Copii «cuminți» cu vedete părinți. Spectacol muzical.

16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus).

17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Documentar. «Tudor Casapu. Trei secunde cât o viață». 20.30 Documentar. «Casa părintească». 21.25 Săptămâna sportivă.

22.20 Film. «FRATELE DISPĂRUT» (SUA, 2009). 0.45 Erudit-cafe.

1.30 Film. «TOTUL PENTRU EA». 3.05 Documentar. «Ansamblul construcțiilor de lut». 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

5.30 Destine de colecție.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshoping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Toate pânzele sus, ep.2 11:30 Film: Goana dupa iubițel (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Patru nunți și o provocare 15:15 Film: Dansuri de stradă (r) 17:00 Film: Săracele fete bogate 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Jocurile foamei 00:00 Film: Gărzi de corp și asasini 02:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:15 România, te iubesc! (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:25 Зоя Федорова, Алексей Грибов, Александр Демьяненко в комедии “Взрослые дети” 06:00 Новости 06:10 Комедия “Взрослые дети”. Продолжение 06:45 Фильм “Лучшее лето нашей жизни” 08:35 “Армейский магазин” 09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Идеальный ремонт” 13:15 “Среда обитания” 14:10 “Что? Где? Когда?” 15:15 “Владимир Мигуля. Обратный отсчет” 16:20 Премьера. “Молодые миллионеры” 17:25 “Минута славы” 18:55 “Куб” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 “Время” 23:15 “ДОстояние Республики”. Лучшее 01:20 “Повтори!” Пародийное шоу 03:10 Комедия “Приключения хитроумного брата Шерлока Холмса” 6:00 Новости. 6:15 Program de divertisment. 7:00 Новости.

7:15 Program de divertisment. 8:00 Новости. 8:15 Понять простить. 10:00 «Autostrada». 10:30 Большая разница. 11:25 сериал Невидимки. Детектив. Россия 2010 14:20 сериал След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:15 сериал Невидимки. Детектив. Россия 2010 23:00 Большая разница.

0:00 Новости. 0:15 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 FUTUR PAR STARCK 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:25 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:13 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:20 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 MARCELINO 11:30 HELVETICUS 11:34 TACTIK 12:00 PAROLES DE CLIP 12:07 JOUR DE RUGBY 13:00 FLASH INFO 13:05 PARTIR AUTREMENT 14:00 NEW YORK - NEW YORK 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 17:00 UN AIR DE FAMILLE 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ 19:38 HIMALAYA, FACE AUX ABEILLES GÉANTES 20:34 QALLUNAALIAQPALLIANIQ, DIRECTION SUD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 HÔTEL DU NORD 23:34 PARTOUZE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 EN VILLE 2:11 LE RETOUR 2:55 FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

15-22 august Berbec Nu veţi duce lipsă de acţiune la locul de muncă. Va fi ca și cum oamenii din jur s-ar afla în mod constant într-o stare de urgenţă, iar voi nu vă puteţi abţine să nu le săriţi în ajutor.

Taur Dacă lucraţi cu utilaje, fiţi atent și răbdător. O mică distragere a atenţiei și aţi putea suferi un accident care ar putea să vă încetinească munca. Rămâneţi concentrat pe ceea ce faceţi.

Gemeni Căutaţi și veţi găsi! Atunci când vă refulaţi anxietatea asupra partenerului de viaţă vă sabotaţi propria relaţie. Partenerul nu este vinovat de ceea ce sunteţi sau de ceea ce aţi devenit. Pentru a vă destinde, practicaţi un sport sau faceţi plimbări lungi.

Rac Dacă lucraţi într-un domeniu creativ, aţi putea să îl șocaţi pe directorul vostru prin ideile pe care le aveţi, care vor fi geniale. Însă un șef nu vrea să fie depășit de angajaţii lui! Fiţi subtil atunci când vă veţi face prezentarea.

Leu Dacă lucraţi la un proiect de mai multe luni, veţi participa la multe ședinţe și veţi cunoaște clienţi potenţiali. Nimic nu este simplu, dar totuși, lucrurile avansează în direcţia dorită. Un fost iubit vă va contacta.

Fecioară Este posibil să fiţi nevoit să ţineţi locul unui coleg. Apoi, șefii vor remarca faptul că v-aţi achitat de acea sarcină mai bine decât persoana în cauză. Viitorul vostru profesional ar putea fi marcat de o avansare.

Balanţă Dacă aţi optat pentru o schimbare în carieră, care vă cere să munciţi la fel de mult ca la locul de muncă precedent, nu vă veţi teme și aveţi dreptate alegând să rămâneţi încrezător.

Scorpion Dacă sunteţi încă la muncă, veţi fi mai aglomerat ca oricând. În viaţa de cuplu, doriţi să satisfaceţi toate dorinţele partenerului. Unii oameni acceptă faptul că sunt epuizaţi doar atunci când încep să aibă probleme medicale.

Săgetător Sunteţi prins între profesie, pregătirile pentru o vacanţă în familie și activităţile cotidiene, iar aceste lucruri vă fac să deveniţi nervos. Există în voi o dorinţă de a pleca și o alta de a rămâne acasă.

Capricorn Dacă aţi fost deja în vacanţă, v-a venit rândul să ţineţi locul unor colegi la locul de muncă. Aveţi energie cât pentru doi sau chiar pentru trei și nu vă va fi deloc greu să îndepliniţi toate acele activităţi.

Vărsător Veţi fi tentat să daţi o lecţie unui coleg care își neglijează sarcinile de lucru. Fiţi diplomat, dacă decideţi să îi vorbiţi, altfel acel coleg se va înfuria și ar putea să vă poarte dușmănie pentru multă vreme.

Peşti Este posibil ca o călătorie pe care intenţionaţi să o faceţi să fie amânată. La locul de muncă vi se vor acorda noi responsabilităţi. În plus, vi se oferă posibilitatea de a urma un curs de perfecţionare profesională.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 798 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

15 AUGUST 2014

Prunele, miracole pentru sănătate!

Vara este singurul anotimp în care putem consuma fructe și legume proaspete, direct din grădină.

Dacă ești în căutarea unor fructe de sezon cu multiple beneficii, prunele sunt exact ce ai nevoie.

Pe lângă faptul că sunt niște fructe foarte gustoase, ele te ajută să îţi menţii atât corpul, cât și mintea sănătoase.

Prunele sunt o importantă sursă de vitamina C, vitamina A, vitamina K, potasiu și fibre.

Atât pruna proaspătă, cât și cea uscată conţin doi fitonutrienţi unici, denumiţi neoclorogenic și acid clorogenic, care au calităţi antioxidante puternice, distrugând radicalii liberi care atacă celulele umane. De asemenea, fenolii, alţi compuși benefici din prune, protejează stratul natural de grăsimi care compun neuronii creierului uman.

Un alt avantaj al consumului de prune îl reprezintă faptul că sporesc, prin vitamina C, capacitatea de absorbţie a fierului. Prunele au mari proprietăţi energizante, în special datorită conţinutului natural de zaharuri. În plus, prunele mai sunt lăudate pentru că pot alunga oboseala sau senzaţia de stres, dar și pentru că sunt un aliat de încredere al majorităţii funcţiilor intestinale.

Beneficiile consumului de prune: Stimulează memoria – Știai că dacă mănânci cel puţin trei prune pe zi, antioxidanţii puternici din acestea te ajută să elimini celulele deteriorate care îţi afectează memoria?

Ideale la dietă – Prunele sunt sărace în calorii, ceea ce înseamnă că sunt benefice dietei tale. Fiecare prună conţine 30 de calorii, adică 1,5% din caloriile recomandate pentru fiecare zi pentru o dietă bazată pe 2.000 de calorii pe zi.

Previn bolile de inimă – Prunele sunt foarte sărace în grăsimi, fiecare fruct conţine mai puţin de 0,2 grame. În plus, ele nu conţin grăsimi saturate, care pot crește riscul atacului de cord prin creșterea colesterolului.

Sunt pline de carbohidraţi buni – Dacă dieta pe care o ţii interzice consumul de carbohidraţi, prunele pot fi printre puţinele fructe pe care le poţi consuma.

Bogate în vitamina C – Prunele sunt o sursă bună de vitamina C, fiecare fruct conţine 7% din aportul recomandat zilnic. Vitamina C este un antioxidant, așa că îţi poate apăra celulele de o posibilă degradare.

Te ferește de cancer – O prună de dimensiuni medii conţine 113 mg de potasiu, mineral ce ţine sub control tensiunea arterială și reduce riscul accidentelor vasculare cerebrale. Pigmentul roșiatic-albăstrui al prunelor, numit antocianină, poate ajuta la prevenirea diverselor tipuri de cancer.

Alte beneficii: benefice pentru oase, combat anemia, tratează constipaţia, previn diabetul etc.

Csid.ro

15

FLUX

Băuturile gazoase, energizantele şi sucurile de fructe deteriorează smalţul dinţilor Consumul de băuturi gazoase, energizante și sucuri de fructe trebuie limitat nu numai pentru că are un considerabil aport caloric, ci și pentru că aceste lichide foarte acide pot altera smalțul dinților, mai ales la copii și tineri, într-un timp extrem de scurt, de numai 30 de secunde.

Dintele conține compuși de calciu care sunt atacați de aciditate. “Într-o gură sănătoasă, saliva neutralizează aciditatea și recalcifiază rapid eroziunea”, scrie Sarbin Ranjiktar de la Universitatea din Adelaide în “Journal of Dentistry”.

Astfel există un echilibru între erodare și reconstrucție. “Echilibrul se rupe când aporturile acide sunt prea frecvente sau se prelungesc sau când apărarea imunitară este scăzută (de exemplu când gura este uscată după administrarea de medicamente sau după radioterapie)”, adaugă specialistul, subliniind că “dacă echilibrul se înclină în favoarea acizilor, apare rapid uzura”.

“Repetiția – consumul de băuturi acide de câteva ori pe zi –, precum și consumul excesiv de vitamina C de către sportivi, problemele de regurgitare la tinerii anorexici și bulimici, precum și administrarea zilnică de aspirină unor bolnavi constituie factori agravanți”, spune Jean-Patrick Druo, secretar general al asociației stomatologilor francezi. Eroziunea acidă este diferită de carii, provocate de bacteriile din placa dentară. Aceste microorganisme transformă zaharurile în acizi, care “sapă” în dinte.

Eroziunea dentară este un fenomen observat tot mai des în țările dezvoltate, arată cercetătorii australieni. “Adesea copiii și adolescenții scrâșnesc din dinți când dorm sau regurgitează, având reflux gastric, ceea ce provoacă aciditate la nivelul gurii. Adăugate la băuturile acide, acestea sunt cele trei cauze care strică smalțul dentar la tineri”, explică Chelsea Mann și colegii ei de la Universitatea din Adelaide.

Autorii acestui studiu și Jean-Patrick Druo recomandă celor care termină masa cu un fruct sau o prăjitură să se spele pe dinți după 30 de minute.

“Ideală ar fi clătirea gurii sau, eventual, mesteca-

rea de gumă pentru a provoca o hipersalivație”, afirmă francezul, amintind că rămâne valabil periajul dinților de două-trei ori pe zi.

FRUMUSEŢE

Cum să nu îţi mai lucească tenul vara Ţi-am pregătit câteva sfaturi practice, care te feresc de luciul inestestic specific lunilor caniculare.

ALEGE CORECT MACHIAJUL. Fondul de ten poate să fie foarte neplăcut pe suprafaţa pielii în lunile calde – se topește, pătrunde în pori, îi blochează și îi determină să producă și mai mult sebum.

Ai face bine să treci la o cremă pigmentată pe bază de silicon, care formează un scut pe suprafaţa pielii și menţine machiajul acolo unde îi este locul. Sau poţi încerca un fond de ten mineral, care absoarbe sebumul ca un burete.

CURĂŢĂ CORECT TENUL. Chiar dacă tenul tău nu are tendinţă acneică, ci doar exces de sebum, poţi să îţi cureţi pielea cu un produs antiacneic – efectul său matifiant îţi va fi de ajutor. Alege un produs cu cel mult de 2% acid salicilic, care ajută la îndepărtarea sebumului și la curăţarea porilor, dar nu usucă pielea foarte tare.

NU EVITA PROTECŢIA SOLARĂ. O cantitate corectă de produs fotoprotector

(cantitativ, aproximativ o linguriţă doar pentru faţă), vei fi surprinsă, dar te va ajuta să domolești cantitatea de sebum.

Sari peste etapa cremei hidratante de dimineaţă și, în locul acesteia, aplică produsul de protecţie solară cu filtru mineral (zincul micronizat și dioxidul de titan sunt recunoscute pentru proprietăţile de absorbţie a sebumului). ÎNGRIJEŞTE-ŢI TENUL CORECT. 1.Exfoliază-ţi tenul doar o dată pe săptămână, nu mai des, cu un produs blând. 2. Tot săptămânal, aplică o mască pe bază de argilă, acid salicilic sau acid glicolic.

TAPOTEAZĂ EXCESUL. Pe parcursul zilei, dacă ai nevoie de retușări, evită să folosești pudra liberă și apelează la șerveţelele pudrate, pe care le găsești în marile lanţuri de magazine cosmetic. Câteva tapotări ușoare și luciul va dispărea ca prin minune.

AI GRIJĂ CE MĂNÂNCI. Cocktailurile și preparatele picante pot să aibă urmări neplăcute pe suprafaţa pielii într-o noapte fierbinte de vară. Dilatează vasele de sânge și te fac să transpiri. Este

bine să te limitezi la o singură băutură pe seară și să nu mănânci picant mai des de o dată pe săptămână.

Vara este în toi, iar weekend-urile petrecute la mare sunt din ce în ce mai dese, ca să nu mai socotim și concediul de vară, dacă încă nu l-ai epuizat.

Iată suficiente motive pentru achiziţionarea unei rochii perfecte pentru plajă.

aceste ocazii să fie și ele din ce în ce mai variate.

Rochiile sunt cea mai la îndemână variantă pe care poţi miza pentru sejurul tău la mare, iar propunerile sezonului sunt extrem de ofertante.

De la modelele mini, la cele mai lungi rochii vaporoase de vară, ai la dispoziţie o întreagă paletă de modele ideale pentru tine.

STUDIU Muzica îi ajută pe copii să citească mai bine Muzica îi poate ajuta pe copiii defavorizați să își îmbunătățească abilitatea de a citi, susțin cercetătorii americani, citați de Agerpres.

Glamourmagazine.ro

Rochii de plajă pentru o vară toridă

Ținuta de plajă nu mai este demult o alegere întâmplătoare și în niciun caz nu mai reprezintă o serie de haine aruncate hazardat. Astăzi, la fel cum ne plănuim atent ţinutele de zi, de birou sau de petrecere, la fel se întâmplă și cu outfit-urile pe care le purtăm la plajă – mai bine zis spre plajă și de la plajă.

Atenţia din ce în ce mai mare pentru apariţiile de la malul mării au făcut ca propunerile vestimentare pentru

Doctorulzilei.ro

Rochiile scurte sunt cele mai practice pentru o ţinută de plajă. Poţi alege un model fără bretele sau una cu decolteu adânc în V, ce va lăsa să se întrevadă puţin sutienul de la costumul de baie. În egală măsură, poţi opta pentru o rochie dintr-un material opac sau una ușor transparentă, ţinând cont de faptul că rigorile pentru ţinutele de plajă sunt

extrem de permisive la acest capitol.

La polul opus, rochiile maxi rămân preferatele noastre când ne gândim la un outfit estival, chiar și la plajă. Combinaţia dintre valurile mării, nisip, briză și o rochie fluidă, lungă, reprezintă mix-ul perfect pentru un look spectaculos la plajă.

Broderia spartă sau inserţiile din dantelă sunt favoritele sezonului estival 2014, care fac diferenţa dintre o rochie banală și una deosebită. Mizează pe alb sau cu culori pastelate, preferatele anului, pentru o apariţie 100% în tendinţe.

Una din noutăţile favorite ale verii 2014 pentru beachwear sunt rochiile-halat.

Lungi până în pământ, cu un șnur în talie, însă despicate pe toată lungimea, în zona frontală, rochiile-halat fac furori pe plajele autohtone, dar și internaţionale.

One.ro

Studiul, prezentat la o întrunire a American Psychological Association, a fost condus de Nina Kraus de la Universitatea Northwestern și a implicat sute de copii care învățau la licee din zone sărace din Chicago și Los Angeles, arată BBC News.

După ce au primit timp de un an lecții de muzică, elevii de 9 și 10 ani au avut note constante la citit, spre deosebire de cei cărora nu li s-a predat muzica, și care au avut rezultate școlare mai slabe la această materie. De asemenea, un alt grup de copii care au beneficiat de pregătire muzicală s-au dovedit mai buni în ceea ce privește procesarea imaginilor și sunetelor decât cei care nu au avut parte de lecții similare.

Studiul a relevat că lecțiile de muzică pot crește gradul de concentrare, memoria și atenția copiilor în clasă prin îmbunătățirea funcțiilor lor neuronale.

Romanialibera.ro

FLUX

16

Magazin

15 AUGUST 2014

Promovarea valorilor culturale din Republica Moldova Szydłów este un oraș-cetate polonez, cu o populaţie de 1100 de locuitori, al cărui teritoriu include un peisaj deosebit, cu o biserică ce datează din sec. XIV, o sinagogă din sec. XVI-lea, o școală, un centru cultural etc. Începând cu anul 1967, sinagoga adăpostește Centrul de Cultură din localitate, care are în palmaresul său o activitate bogată.

Centrul Cultural din Szydlow (director – Maria Stachuczy), organizează diverse manifestări în care sunt antrenaţi tineri cu aptitudini artistice. Unul dintre evenimentele ce au loc anual în oraș este Pleinair-ul. Prima întrunire datează din anul 1978, care s-a desfășurat la iniţiativa lui Mikołaja Kozakiewicz din Cracovia, la care au participat artiști plastici din Cehia, Germania, Polonia. În următorii 7 ani, la propunerea profesorului universitar Mariana Czapli, au avut loc tabere de artă cu participarea profesorilor și studenţilor de la Academia de Arte Frumoase din Varșovia. După 10 ani de pauză, începând cu anul 1998, tradiţia a fost reluată. Din 2003, cu susţinerea administraţiei locale, la eveniment participă și studenţi din Cracovia.

Iniţiativa de organizare a taberelor de artă se păstrează până în

prezent. Începând cu anul 2010, posibilitatea de a participa la aceste tabere le-a fost oferită și artiștilor plastici din Republica Moldova. Membrii Centrului Cultural ARTELIT din Republica Moldova (Bulgaria, România, Turcia) au posibilitatea, timp de patru ani consecutiv, de a lucra creativ în cadrul taberelor de artă. Orașul Szydłów este bogat în tradiţii, de aceea participanţii găsesc aici un izvor inepuizabil de inspiraţie. Cum, de altfel, sunt o sursă de idei creatoare și ruinele cetăţii Szydlow, edificată încă în secolul XIV de către Casimir al III cel Mare, și care reprezintă un castel cu fortăreaţă și un zid de protecţie cu 3 porţi, istoria acestor ţinuturi fiind scrisă atât cu lacrimi, cât și cu bucurii. Timp de 10 zile, artiștii plastici realizează lucrări cu tematică istorică, prin diverse abordări, reușind să îmbine armo-

Ritualul Căluşului, pe mărci poştale româneşti Obiceiuri și manifestări ale tradiţiei populare românești incluse în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO, precum ritualul Călușului, Doina și ceramica tradiţională de Horezu, sunt ilustrate pe mărci poștale românești, într-un proiect al Romfilatelia.

Proiectul filatelic „România în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO” reunește pe timbre semnificaţii populare și ilustrează valori ale tradiţiei românești, reprezentative pentru poporul român, potrivit site-ului Romfilatelia.

Patru dintre aceste obiceiuri și manifestări, înscrise în lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO, sunt promovate printr-o nouă emisiune de mărci poștale.

Astfel, ritualul Călușului, care a fost nominalizat și acceptat în noiembrie 2005 pe lista UNESCO, este reprodus pe marca poștală cu valoarea nominală de 6 lei.

Doina, inclusă în octombrie 2009 pe lista UNESCO, este transpusă pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei.

Ceramica tradiţională de Horezu, inclusă în decembrie 2012 pe lista patrimoniului imaterial UNESCO, este reprodusă pe marca poștală a coliţei dantelate, având valoarea nominală de 9,10 lei.

Colindatul în ceată bărbătească este cel mai recent obicei al tradiţiei românești inclus pe lista patrimoniului UNESCO, în decembrie 2013, și ilustrat pe marca poștală cu valoarea nominală de 9,10 lei.

Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003.

Sursa: descopera.ro

nios tradiţiile arhitecturii cu peisajul local.

Pe parcursul ediţiilor, programul s-a diversificat, astfel încât, în anul 2013, în orașul Szydłów s-a desfășurat Simpozionul Internaţional de Artă. Evenimentul a fost găzduit de administraţia Poviatului Staszow, administraţia publică locală din orașul Szydlow și Centrul Cultural din Syzdlow. Manifestările culturale au inclus și câteva concerte organizate în centrul poviatului Staszow și orașul Szydlow.

Prezent la eveniment, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Polonă, Excelenţa Sa Iurie Bodrug, a menţionat necesitatea organizării unor astfel de evenimente culturale, care contribuie la dezvoltarea și menţinerea relaţiilor bilaterale moldo-polone. La eveniment au participat și reprezentaţi ai administraţiei publice locale din regiunea Staszow. În cadrul proiectului a fost invitată și Compania Publică „Teleradio-Moldova”, în persoana doamnei Gutiera Prodan, editor emisiuni matinale, care a familiarizat opinia publică cu manifestările desfășurate în Polonia prin intermediul unor reportaje televizate.

Deoarece pe parcursul anilor precedenţi echipa Centrului Cultural ARTELIT a avut o prestaţie foarte bună, organizatorii evenimentului – primăria Szydlow și Centrul de Cultură din localitate, au avut bunăvoinţa de a-i invita pe artiștii plastici Elvira Cemortan-Voloșin, Vasile Medinschi, Natalia Procop din Republica Moldova și Carmen Poenaru din România la Simpozionul Internaţional care s-a desfășurat în perioada 1-10 august curent. Cu acest prilej, ţinem să aducem mulţumiri ambasadorului Republicii Moldova în Po-

lonia, Iurie Bodrug, primarului orașului Szydlow, Jan Klamczynski, și directoarei Centrului de Cultură din localitate, Maria Stachuczy, care au susţinut de fiecare dată promovarea artelor și a valorilor culturale ale Republicii Moldova. Artiștilor plastici delegaţi le urăm multă inspiraţie și la viitoarele colaborări, pentru a ne prezenta ţara la nivel, așa cum o fac de fiecare dată membrii Centrului Cultural ARTELIT. Natalia PROCOP, cercetător ştiinţific, Institutul Patrimoniului Cultural

Goran Bregovic va cânta la festivalul „Gustar” Festivalul „Gustar” din acest an promite să fie unul cu totul deosebit, datorită participării inegalabilului muzician Goran Bregovic. El va susţine un concert la Orheiul Vechi, pe data de 25 august, alături de trupa sa de instrumentiști și vocaliști.

Goran Bregovic, unul dintre cei mai cunoscuţi muzicieni din Balcani, este un chitarist și compozitor originar din Sarajevo, Bosnia. Muzica lui smulsă din sânul Balcanilor este o combinaţie de sound popular, blues, jazz și rock, cu influenţe bulgărești, sârbești, grecești, ţigănești topite în aranjamente și orchestraţii de o modernitate uimitoare.

Festivalul, ajuns la cea de-a cincea ediţie, se va desfășura în perioada 23-25 august. În acest an aniversar, evenimentul cultural vine cu un program de zile mari. Pe scena Gustar-ului vor evolua Estas Tonne, instrumentistul considerat drept unul dintre cei mai buni chitariști din lume, violonista Cristina Kiseleff, Vali Boghean Band, Formaţia Gândul Maţei, interpreta Adriana Rusu, instrumentistul Alex Calancea, trupa acustică EL SAFFRON, cunoscuta vocalistă Geta Burlacu, Concertino Accordion Band,

Ansamblul „ANIMO”, Cristofor Aldea-Teodorovici, ElectroAcoustic Band NIKORASON’g, Grupul Ethno Jazz Trigon, interpreta de doar 12 ani de muzică fado, Victoria Leucă.

Festivalul „Gustar”, unul din principalele evenimente muzicale autohtone, se va desfășura, ca și în anii precedenţi, în rezervația cultural-naturală Orheiul Vechi, de pe râul Răut. Toate cele patru ediţii de până acum au reunit artiști de valoare din ţară și de peste hotare și au avut o audiență de aproximativ 10.000 de spectatori fiecare.

Orheiului Vechi este o atracție turistică importantă pentru Moldova, un complex istoric și arheologic cu peisaje superbe și o acustică extraordinară, unde mai pot fi văzute urmele vechilor culturi care s-au perindat acum 30 de mii de ani, păstrate în aer liber, inclusiv cele din epoca de piatră, de cupru, de bronz, de fier, antichitatea și perioada medievală.

FLUX