Ziarul Flux, Ed. 27 (952)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 18 iulie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 18.07.2014

Cuv. Atanasie de la Athos; Cuv. Lampadie Maxima zilei Succesul se ascunde în ambiţia de a nu renunţa.

Marius Torok

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.9248 1 Dolar american ............. 13.9888 1 Leu românesc ................. 4.2591 1 Rublă rusească ............... 0.3997 Timpul probabil: 18.07.2014

19.07.2014

Noros, 19 31 0C

Noros, 19 29 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

ACTUAL

PAGINA

ECONOMIC

Cresc reexporturile şi se reduc exporturile de mărfuri autohtone

6

PAGINA

INTERVIU

Părintele Teofil Obreja: „Ştefan cel Mare este Sfânt pentru că şi-a iubit neamul şi s-a jertfit pentru el”

8

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 27 (952)

Vă anunţăm că, în următoarele două săptămâni, redacţia ziarului FLUX se va afla în vacanţă și, respectiv, în zilele de 25 iulie și 1 august săptămânalul nostru nu va apărea, iar următorul număr va vedea lumina tiparului pe data de 8 august.

Această întrerupere nu afectează, sub nicio formă, angajamentul Redacţiei faţă de abonaţi, dat fiind faptul că, per total, vor fi tipărite 48 de ediţii pe anul curent, așa cum prevăd contractele ziarului cu ÎS „Poșta Moldovei” și cu alţi distribuitori, și ale acestora cu abonaţii FLUX. Vă mulţumim pentru înţelegere. Rămâneţi cu FLUX.

Din 2015, partidele politice ar putea primi finanţare din bugetul de stat Parlamentul a adoptat ieri, în prima lectură, proiectul de lege privind finanţarea partidelor politice.

Potrivit noii legi, partidele politice din Republica Moldova vor primi, începând cu 1 ianuarie 2015, alocaţii din bugetul de stat.

Cine vrea pariu cu mine că va câştiga balena?

5

EDI|IA DE VINERI

DRAGI CITITORI

PAGINA

Suma oferită formaţiunilor politice nu va depăși 0,2 la sută din veniturile bugetului de stat, cu excepţia veniturilor cu destinaţie specială prevăzute de legislaţie. Banii vor fi repartizaţi în funcţie de scorul obţinut la alegerile parlamentare și locale: 50% vor fi împărţiţi în mod egal între partidele care au acces în Parlament, iar 50% vor reveni formaţiunilor cu reprezentare politică în administraţiile locale.

Potrivit proiectului de lege, partidele vor fi obligate să dezvăluie cine sunt finanţatorii. De asemenea, vor fi impuse limite în ceea ce privește mărimea donaţiilor. Suma maximă pe care o va dona o persoană fizică nu va putea depăși 20 de salarii medii lunare pe economia naţională.

Pentru persoanele juridice, limita este de 40 de salarii.

Este propusă plafonarea veniturilor anuale ale partidelor, care nu trebuie să depășească 0,25% din valoarea bugetului de stat.

Partidele politice vor trebui să-și deschidă conturi bancare speciale în care să fie transferate toate contribuţiile bănești acordate partidelor, inclusiv donaţiile și cotizaţiile de membru.

Formaţiunile politice cu venituri de peste un milion de lei vor fi obligate să efectueze un audit privind gestiunea financiară, nu mai rar decât o dată în trei ani.

Dezbaterile nu au fost lipsite de certuri și acuzaţii. Liberalii au acuzat coaliţia de guvernare de

FLUX

Salariul minim în Moldova, mai mic decât în India şi Indonezia.

Ex-ministru, despre Mergem spre UE? proastele năravuri ale guvernării XXX

(citiţi pag. 2)

Când şi cum se va face înscrierea la studii în România

EXTERNE

XXX

Un profesor de drept fără trecut politic, cu un partid de doar şase săptămâni, a câştigat alegerile din Slovenia

tergiversare intenţionată a adoptării acestei legi, pentru ca prevederile ei să nu poată fi aplicate în campania electorală din acest an.

Pe de altă parte, deputatul liberal-democrat George Mocanu i-a atacat dur pe liberali, învinuindu-i că nu-și declară cheltuielile de partid. Liberalii au replicat că ei fac politică “nu cu bani, ci cu valori”.

(citiţi pag. 4)

Reglările de conturi şi ghioagele politice ale partidelor XXX

(citiţi pag. 2)

XXX

(citiţi pag. 7)

FLUX

2

Actual

18 IULIE 2014

Ex-ministru, despre proastele năravuri ale guvernării Chiar dacă la momentul revocării sale din funcţia de ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă ne asigura că demiterea s-a produs exclusiv în baza cererii depuse, pentru că și-a dorit să se dedice mai mult familiei, dar și carierei, lucrurile nu par să stea tocmai așa. De altfel, la timpul respectiv, ex-ministrul și fostul membru PLDM a invocat totuși un oarece dezacord cu politicile promovate de foștii săi colegi de la guvernare, dând de înţeles că nu a avut mână liberă la minister, iar lucrurile nu au mers așa cum și-a dorit. De ceva vreme, Negruţă are și un blog personal, unde își împărtășește punctele de vedere în probleme de interes public. Opiniile sunt, cu precădere, critice, iar fostul demnitar de stat este tot mai tentat să suspecteze puterea de incompetenţă și populism electoral, apreciind că în acest sens, actuala guvernare procedează la fel ca fosta guvernare, pe care potentaţii de astăzi au criticat-o vehement.

Astfel, ex-ministrul compară perioada preelectorală din 2008 cu cea actuală și relevă mai multe similitudini, deloc favorabile noilor autorităţi proeuropene, care ţin cu tot dinadinsul să le copie greșelile și să le repete „năravurile și capriciile celor din 2009”: „Toamna anului 2008 – în condiţiile unei crize economice, care venea și peste Moldova (pe care cei de la guvernare se făceau să nu observe) guvernarea comunistă adoptă Legea bugetului 2009. La partea de cheltuieli era inclusă o lista enormă de promisiuni electorale pentru aprilie 2009.

Promisiuni fără acoperire financiară. La partea de venituri – sume crescute ca pe drojdii, ireale de a fi acumulate la buget. O totală neco-

relare a promisiunilor cu capacitatea fiscală în condiţiile degradării și descreșterii economice pentru anul 2009.

28 iunie 2014 – în condiţiile unui handicap la partea de venituri faţă de bugetul aprobat 2014 pentru primele 5 luni, chiar și cu ajutorul enorm de mare din partea deprecierii evidente a monedei naţionale, Guvernul aprobă rectificări la bugetul 2014 prin care umflă veniturile cu 940 de milioane de lei și împarte peste un miliard de lei (1071 de milioane), ireal de încasat peste cifrele aprobate iniţial în bugetul 2014. În știrile seci din acea zi se poate desluși doar unde va fi cheltuit miliardul și nimic despre de unde vor fi luate supravenituri. Gaură!”

Este și acum an electoral, constată Negruţă, amintind că în 2009, în urma acestor „jocuri periculoase”, am avut „descreștere economică, blocaje financiare și neplăţi de peste un miliard de lei (oficial), sechestru bugetar aplicat pe 20% din transferurile către autorităţile publice locale, întârzieri la plata salariilor și pensiilor, deficit estimat la momentul plecării guvernanţilor comuniști în opoziţie (septembrie 2009) de 8,5 miliarde de lei”.

Fostul ministru consideră că, după alegerile din 30 noiembrie 2014, va fi mult mai greu de refăcut

ceea ce astăzi încă mai poate fi corectat.

Negruţă anticipează că Parlamentul va adopta iarăși, în ultima ședinţă din actuala sesiune, în grabă și cu grave încălcări, mai multe legi și decizii de mare interes pentru actuala putere, dar care, ulterior, ar putea fi contestate, așa cum s-a mai întâmplat. „Stimaţi aleși ai poporului, vă așteaptă o nouă votare în noaptea ultimei ședinţe plenare din această sesiune, înainte de vacanţă. Și înainte de campanie electorală. Votări în noapte au mai fost, și în iulie

2010, și pe 12 iulie și 23 decembrie 2013. Multe contestate și neconstituţionale.

Important este ce lași după tine…”, punctează acesta.

Situaţia este cu atât mai deranjantă, cu cât aceste practici continuă și după semnarea Acordului de Asociere cu UE. „Multe trebuie să fie altfel după 27 iunie”, remarcă Negruţă.

Ex-ministrul menţionează și faptul că FMI a atenţionat asupra eventualelor probleme cu care s-ar putea confrunta economia noastră în 2014, determinate, în special, de „abateri și derapaje în mai multe aspecte ce ţin de cadrul macroeconomic, finanţele publice și supravegherea bancară”. Chiar dacă, precizează el, s-a observat o anumită deplasare de accente în prezentarea mediatică de la noi a raportului Consiliului director al FMI. „Deșteptarea!!! În sensul – fiţi deștepţi și nu distrugeţi ce aţi construit cu atâta greu. Stabilitatea și continuitatea reformelor sunt cheia succesului economic”, concluzionează Veaceslav Negruţă. Și am vrea să credem că el ar fi fost la fel de intransigent și ferm pe poziţii chiar și în cazul în care s-ar afla și acum la cârma instituţiei de resort.

FLUX

Reglările de conturi şi ghioagele politice ale partidelor Nu este nicio problemă că politicienii își mai reglează din când în când între ei conturile. Problema este atunci când fac asta prin intermediul instituţiilor statului pe care și le-au anexat, folosindu-le în calitate de bâte politice.

Să ne amintim cum au fluturat democraţii pe sub nasul lui Vladimir Filat dosarele scoase de prin sertarele Procuraturii Generale, atunci când acesta i-a declarat război sfânt „păpușarului” și „raiderului” numărul unu. Sau cum au ieșit la suprafaţă interceptările convorbirilor telefonice purtate de anumiţi demnitari, controlaţi de un anumit partid, după care au urmat descinderi ale ofiţerilor anticorupţie la FISC și prin birouri de la Guvern. Iar premierul și politicianul numărul unu de atunci, la rândul său, a îngrădit accesul acestor ofiţeri în clădirea Guvernului. Nu că organele abilitate nu ar trebui să lupte cu corupţia sau cu alte ilegalităţi, doar că ar trebui să facă asta în permanenţă și nu doar la indicaţia cuiva, împotriva cuiva.

Un soi de război pare să se fi iscat mai recent între șeful PLDM, Vladimir Filat, și primarul capitalei, liberalul Dorin Chirtoacă. Mai bine zis, războiul declaraţiilor și replicilor purtat cu precădere între șefii celor două formaţiuni, Filat și Ghimpu, pare să fi intrat într-o nouă fază, în care au fost antrenate și anumite structuri ale statului.

Acum două săptămâni, Chirtoacă a fost oprit în trafic, fiind acuzat că ar conduce automo-

bilul sub influenţa băuturilor alcoolice. Potrivit spuselor primarului, el ar fi fost blocat de mașina Inspectoratului Naţional de Patrulare, dar și de civili agresivi, înarmaţi cu cameră de filmat. La insistenţa sa, el a fost supus testului de alcoolemie care a arătat zero.

Edilul-șef al capitalei, dar și liberalii din Parlament au acuzat Ministerul de Interne că execută o comandă politică, prin care se urmărește discreditarea lui Chirtoacă.

Mai mult decât atât, în cadrul unui discurs ţinut cu ocazia comemorării foștilor deportaţi, primarul Chișinăului l-a acuzat direct pe șeful PLDM că ar fi pus la cale operaţiunea, ministrul de Interne, Dorin Recean, fiind exponentul formaţiunii. El a ajuns atât de departe în a se victimiza, încât a făcut chiar o paralelă între deportări și incidentul al cărui protagonist a fost: „Noaptea pe dumneavoastră v-au deportat, noaptea și pe mine m-au oprit respectivii. Cu Kalașnikov pe dumneavoastră, și pe mine cu Kalașnikov. Haimanale pe dumneavoastră v-au deportat, haimanale și la mine au urcat pe capota mașinii. La comanda unora care stau în umbră, de la Kremlin, s-a făcut totul atunci, și acum tot la comandă, numai că la comanda unora de pe loc, de culoare verde”. În opinia lui, scopul urmărit era scoaterea sa din funcţie și condamnarea, pentru a nu mai putea candida nici la alegerile parlamentare, nici la cele locale.

Replica lui Filat a venit pe o reţea de socializare, acesta acuzându-l pe edil că ar fi un partizan al PCRM și al lui Voronin,

„după zecile de voturi în comun ale liberalilor și comuniștilor, care au fraudat capitala”. „Atunci când municipiul este înglodat (și la propriu, și la figurat) în mizerie, abuzuri, corupţie în toate domeniile, cea mai bună metodă de a mai face politică este minciuna și propaganda – metode comuniste, de altfel”, scrie fostul premier demis pentru fapte de corup-

ţie, adăugând că „dezmăţul și corupţia în administrarea capitalei nu pot fi acoperite cu minciuni”. „Nici să te complaci în rol de victimă nu mai prinde. Să compari trecerea testului de alcoolemie cu soarta cruntă a celor deportaţi în Siberia este, cel puţin, cinic și ipocrit”, mai punctează Filat, fiind sigur că rolul de victimă îl prinde doar pe el.

Acuzaţiile au fost reluate cu și mai mare forţă în contextul crizei din transportul public.

Primarul capitalei a dat de înţeles că, în spatele grevei șoferilor de maxi-taxi, ar fi fost iarăși o comandă politică. Potrivit lui, poliţia ar fi primit ordin să intensifice controlul microbuzelor, aplicând amenzi în dreapta și în stânga pentru încălcări minore, pentru ca lucrurile să degenereze în proteste și haos.

Ministrul de Interne, Dorin Recean, a ieșit cu replica în faţa presei. El a acuzat că se fac presiuni politice asupra poliţiei și încercări de a-i pune acesteia în cârcă criza din transportul public. „Nu voi lăsa ca politicienii să facă presiuni asupra poliţiei. Personal i-am solicitat poliţiei să intensifice patrularea în oraș pentru a vedea cum respectă șoferii de microbuze regulamentul circulaţiei rutiere. Poliţia nu o va lăsa mai moale”, a spus Recean.

Ministrul a enumerat problemele grave depistate în urma verificărilor, între care supraoboseala șoferilor care activează peste program, angajarea șoferilor neexperimentaţi de către administratorii de rute, utilizarea pieselor la mâna a doua pentru repararea microbuzelor etc. În contextul în care tot mai multe microbuze sunt implicate în grave accidente de circulaţie, intensificarea controalelor nu poate fi decât salutată. Cu condiţia că acestea ar purta un caracter sistematic și nu ar fi declanșate doar cu anumite ocazii. Pentru că știm, ministrul de la Interne este adesea tentat să-i trăsnească „cu capul de asfalt” pe cei care îl supără pe „șăfu”. Și absolut întâmplător, tot zilele acestea a mai apărut o veste care nu poate să nu ne ducă la gândul că premoniţiile lui Chir-

toacă în legătură cu scoaterea sa din funcţie ar avea temei.

După ce socialiștii lui Dodon au tot încercat, fără succes, să pună de un referendum pentru destituirea din funcţie a primarului general, după ce ni s-a tot spus că un astfel de referendum nu are nicio șansă să se desfășoare, aflăm, iată, că la Comisia Electorala Centrală s-a dat undă, evident, verde pentru înregistrarea Grupului de iniţiativă pentru organizarea unui astfel de referendum.

Partidul Socialiștilor își propune ca referendumul să aibă loc pe data de 30 noiembrie, odată cu scrutinul parlamentar.

Pentru ca iniţiativa socialiștilor să devină realitate, aceștia trebuie să colecteze în următoarele 30 de zile cel puţin 60.000 de semnături ale chișinăuienilor.

Eventual, liberal-democraţii ar putea să le dea o mână de ajutor. Și, probabil, nici CEC-ul, al cărui șef, Iurie Ciocan, a fost instalat în funcţie de partidul fostului premier, nu va fi prea chiţibușar atunci când va verifica listele cu acele semnături.

PLDM nu va mai face din Chirtoacă primar al capitalei, declara cam cu vreo lună în urmă Filat, care pare să mai fie marcat de eșecul înregistrat la

localele trecute de candidatul formaţiunii, Victor Bodiu, care și-a arătat inconsistenţa chiar înainte să se fi pornit campania. Prin urmare, șeful PLDM, care a promis că va veni cu propriul candidat pentru Primăria Chișinăului, vrea să fie sigur de câștig. Și dacă punem cap la cap toate declaraţiile și acţiunile din timpul de la urmă, este greu să credem în simple coincidenţe. Asta fără a trece cu vederea toate abuzurile și încălcările care s-au admis în administrarea orașului, fără a închide ochii la faptul că Chișinăul a ajuns într-un hal fără de hal, fără a nega că autorităţile municipale sunt guvernate de interese și sunt implicate în scheme de corupţie. Ca și cele centrale, de altfel.

Concluzia se impune de la sine: este ridicol să vorbim despre reforme instituţionale reale, în sistemul judecătoresc, în structurile de forţă și să sperăm că acestea vor scăpa, într-un proxim viitor, de influenţa factorului politic. În orice caz, nu până la apropiatele alegeri, cât vor continua să rămână ghioage politice în mâinile celor de la putere.

Ioana FLOREA, FLUX

3 FLUX Cine vrea pariu cu mine că va câştiga balena?

Actual

18 IULIE 2014

Guvernul va pune dijmă pe cei mai săraci ţărani Guvernul ne șochează din nou. Astăzi a fost aprobat proiectul de lege cu privire la exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, prin care statul urmează să supună controlului munca celor mai nevoiașe categorii din ţară.

Un subiect fierbinte pe agenda politicilor din domeniul sănătății în contextul semnării acordului DCFTA cu Uniunea Europeană este introducerea unor măsuri adiționale de protecție, cunoscute drept TRIPS+, a drepturilor marilor producători farmaceutici europeni, strecurate cu insistență și impertinență de Directoratul de Comerț de la Bruxelles, în pofida unei rezoluții a Parlamentului European care îi interzice să o facă. Oițele naive sau doar cinice și subversive, gen Moldova, Georgia, Ucraina, au semnat în alb aceste condiții, deși jură ca au negociat acest capitol. Mai mult, Moldova, ca de obicei campioană, se grăbește să le introducă în legislația moldovenească prima, chiar din 17 iulie.

De acum înainte, orice gospodar care va dori să-și caute un om din sat care să-i ajute la prășit, va trebui să deţină un registru de evidenţă, pe care să-l prezinte Inspectoratului Fiscal. În caz contrar, gospodarul riscă să fie amendat.

Dacă credeţi că noua măsură ar veni să protejeze drepturile zilierilor, vă înșelaţi. Noua lege nu prevede nicio protecţie socială pentru muncitorii necalificaţi și nici nu obligă angajatorul să asigure condiţii bune de muncă (angajatorul este obligat doar să ofere unelte și să informeze despre condiţiile muncii). În plus, zilierul va trebui să plătească statului 7 la sută din suma primită. Mă întreb: de ce oare guvernul nu a înlocuit termenul de “zilier” cu cel de ”ţăran iobag”?

O soluţie absolut „genială” a Guvernului pentru suplimentarea bugetului de stat din contul celor mai săraci și cei mai bătuţi de soartă, luând în considerare că majoritatea populaţiei ţării activează în agricultură – domeniul cu cele mai mici venituri! În loc să minimalizăm barierele birocratice și povara fiscală pentru sferele economiei care nu aduc venit, dar care compensează incapacitatea statului de a garanta un trai decent, statul lovește și mai mult în singurele mijloace care îi mai permit omului simplu să supravieţuiască. Cine va trebui, în cele din urmă, să lichideze toate efectele secundare nefaste pe plan social în urma unei astfel de măsuri?

Statul nu doar nu va putea spori venituri la buget, ci va crea noi focare de probleme sociale, pe care, mai devreme sau mai târziu, va trebui să le rezolve prin alocarea unor resurse tot mai mari (criminalitate, sănătate, incluziune socială, educaţie etc.). Nu voi putea înțelege niciodată această logică vicioasă. Orice politică în domenii sensibile trebuie gândită pe termen lung, prin luarea în considerare a realităţilor sociale, nu în spiritul ignoranţei birocratice. Cu siguranţă, cu o astfel de politică nu vedem noi modernizare a ţării nici în următorii 50 de ani.

Să vedem cât de realistă va fi implementarea în practică a proiectului, în cazul în care va deveni lege după aprobarea în Parlament.

Octavian RACU

Centrul PAS a atenționat în nenumărate rânduri referitor la riscurile acestor modificări, iar pe Platforma E-sănătate au apărut numeroase articole la acest subiect. Pe agenda Parlamentului a fost inclusă introducerea modificărilor legislative care vor institui exclusivitatea datelor și câteva alte modificări ce vor duce la scumpirea medicamentelor noi, prin acordarea unor drepturi de monopol pentru opt ani companiilor farmaceutice ce vor înregistra pe piața din Republica Moldova preparate medicamentoase noi.

Aceste modificări vor îngrădi accesul preparatelor echivalente generice care sunt de câteva ori mai ieftine.

Cum va arăta aceasta în practică?

Iată un exemplu recent. Anul acesta, pe piața farmaceutică a apărut un preparat nou pentru vindecarea hepatitei C, care are un efect terapeutic mai bun decât cele existente acum și nu are efectele adverse ale acestora. Victorie! Preparat-minune!

Pacienții sunt salvați! Există un mic „DAR” – prețul. Costul acestui preparat este de 1.000 de dolari pastila, iar pentru tratament sunt necesare 84 de pastile, deci 84.000 de dolari cursul de tratament.

Directorul companiei Gilead, John C.

Martin, care tocmai a lansat acest nou preparat, a devenit, timp de o lună de vânzări, miliardar. Profitul companiei Gilead de la vânzarea acestui preparat se va apropia la 4 miliarde în 2014 și 8 miliarde în 2015.

Cine cumpără? Țările bogate, în special SUA și UE. Desigur, deja au apărut voci, inclusiv doctorii din aceste țări spun că nu e etic să prescrie asemenea preparate. În Franța a apărut o inițiativă legislativă care să impună compania să își scadă prețul, mai ales că s-a demonstrat că sinecostul producției acestor pastile este de …

200 de euro pentru 84 de pastile. Restul 81.600 de dolari de la fiecare pacient este profit curat. Deși sunt costuri extreme, practicile tuturor companiilor farmaceutice mari sunt la fel, poate doar apetitul mai mic.

Companiile farmaceutice mari, pe care le voi numi „balene”, spun că este justificat asemenea profit, căci investesc în dezvoltarea preparatelor noi. Achiziția firmei sau a „peștelui mic”, care a descoperit și dezvoltat acest preparat contra hepatitei C, a costat 3 miliarde de dolari. Balena și-a restabilit în jumătate de an banii cheltuiți pe „descoperirea preparatului”, cumpărând, de fapt, peștele mic, care a cheltuit poate un milion de dolari pentru descoperirea în sine, iar de azi înainte mai are 20 de ani, conform legilor actuale ale brevetelor, să-și „restabilească cheltuielile” duble și triple în fiecare an. Țările din Occident sunt de acord să le ofere asemenea drepturi, tot sub talpa grea a lobby-ului farmaceutic care a împins legile protecției intelectuale. Să nu uităm că în SUA, prețul medicamentelor este cel mai mare din lume, iar clădirea asociației companiilor farmaceutice care face lobby este cel mai aproape de Casa Albă, chiar în stânga ei. SUA este de acord

Universitatea Populară oferă: Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17 Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri: •

traininguri

•

seminare

•

mese rotunde

•

prezentări

•

conferinţe de presă corporative etc.

•

evenimente

•

zile de naştere

Servicii suplimentare: •

Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

•

Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.

Reduceri pentru arenda de lungă durată.

Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

să plătească, căci are de unde, sunt bogați și au cheltuieli sociale mai mici decât alte țări, pentru că nu garantează educația, concediile de maternitate etc.

Pot să îi dea domnului John C. Martin banii din impozite, căci a meritat pe deplin să fie miliardar, deoarece a cumpărat la timp firma mică care a făcut descoperirea. Mai mult decât atât, pentru că este un domn atât de respectat, îi pot apăra dreptul nu doar în SUA, deci, vor „ruga” fiecare țară care vrea să facă comerț să îi plătească același preț, chiar timp de 25 de ani ori și mai mult, ca să nu apară cumva vreun deștept care să zică că poate face medicamentul acesta cu mai puțini bani.

Iată așa au ajuns aceste clauze de drepturi ale marilor companii farmaceutice să fie promovate pe ascuns în timpul negocierilor secrete de către UE și SUA cu guvernele țărilor dornice de viață mai bună, să semneze pentru dreptul balenelor pe teritoriul lor fără drept de apel. Balenele au „pești însoțitori” în fiecare țară, cunoscute sub numele de agenții de proprietate intelectuală, care le apără interesele contra celor ale oamenilor simpli și care ne conving că e justiție socială să le aperi drepturile balenelor, iar peștii mici nu au decât să își producă propriile preparate și să le promoveze, căci sunt egale în drepturi.

Iar guvernele și parlamentele alese de oameni se văd în situația de a alege cine are dreptate: balena, care „a muncit mult”, sau peștele mic și bolnav, care nu a reușit să inventeze și el ceva la fel de bun.

Eu pun pariu că în Parlament va câștiga balena. Cine pune pariu cu mine că va fi invers?

Stela BIVOL, director cercetări, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate Sursa: e-sanatate.md

FLUX

4

Scandalos 18 IULIE 2014

Salariul minim în Moldova, mai mic decât în India şi Indonezia. Mergem spre UE? În 2013, salariul minim în Moldova era de 1400 de lei în sectorul privat. Deși salariul este cel mai mic din Europa Centrală și de Est și nu are nimic în comun cu cheltuielile minime reale, totuși societatea civilă nu protestează în niciun fel împotriva acestei situaţii („Așa e în ţările sărace”). Sindicatele cer doar o modestă majorare a salariului până la nivelul minimului de subzistenţă pentru o singură persoană; ONG-urile nu au prea îndrăznit nici ele să ceară schimbări majore. Muncitorii se tem să revendice salarii mai mari ca să nu-și riște slujbele. Ca rezultat, în ultimii ani, salariul minim a fost majorat, în medie, cu 100-200 de lei pe an. În Moldova, salariul minim acoperă doar 22% din minimul de subzistenţă pentru o familie de 3 unităţi de consum [1]. Deși guvernele au obligaţia de a asigura un salariu decent cetăţenilor săi și să garanteze ca el să nu fie mai mic decât coșul minim de consum lunar, în ţara noastră există o prăpastie inexplicabilă între acestea două. Acest paradox rușinos este – în mod ironic – acceptat de societate în Moldova ca o situaţie comună ţărilor în curs de dezvoltare.

Dar oare, chiar „așa e în ţările sărace”?

Haideţi să facem un mic exerciţiu de – sa-i zicem – geografie economică: care aţi zice că e salariul minim în Bangladesh? În India? Dar în China?

Bosnia, Muntenegru – state nonUE, în diverse faze ale procesului de aderare (aproape) ca și Moldova? În 2013, salariul minim de 71 de Euro[2] în Moldova era mai mic chiar decât în India (74 de Euro), China (98 de Euro), Indonezia (139 de Euro), Rusia (119 Euro) și nu cu mult mai mare decât în Bangladesh (49 de Euro) sau Laos (59 de Euro), care au cele mai joase salarii minime în Asia.

Asta în condiţiile în care costurile de trai în Asia sunt semnificativ mai mici decât minimul de subzistenţă în Moldova.

Să ne uităm și în ograda altor state în curs de aderare la UE cu care am avea mai multe în comun. În Bosnia, salariul minim este de 240 de Euro; în Muntenegru – 193 de Euro. În România, salariul minim e de 208 Euro.

Luxemburgul are cel mai înalt salariu minim – de 1903 Euro.

Se pare că salariul minim în Moldova provine din altă realitate, una complet ruptă de geografia regiunii și de aspiraţiile de integrare europeană a ţării. Cum explicăm aceste stranietăţi și ce facem cu ele?

Un salariu decent care să acopere

cheltuielile reale de consum nu este un ideal economic îndepărtat, dar o obligaţie foarte concretă a guvernului și un drept uman. Articolul 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (UDHR, 1948) și articolul 7 din Convenţia Internaţională privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale (ICESCR, 1968), precum și numeroase Convenţii adoptate în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii, la care Republica Moldova este parte, garantează dreptul la un salariu decent.

Ce presupune dreptul la un salariu decent? Un venit decent este salariul câștigat lucrând orele standard de muncă (maximum 48 de ore pe săptămână) care să-i permită muncitorului să cumpere mâncare pentru sine și familia sa, să plătească chiria, cheltuieli medicale, de îmbrăcăminte, transport și educaţie și să-și permită economisirea unei sume mici pentru situaţii neplanificate. Un salariu decent acoperă cheltuielile de trai ale muncitorului și altor 2 unităţi de consum (o familie de 4 persoane).

Calculele oficiale despre minimul de subzistenţă în Moldova arată că o singură persoană avea nevoie de minimum 1608 lei net pe lună pentru a supravieţui în 2013. Pentru o familie de 4 persoane, minimul de subzistenţă este de 328 de Euro sau 6282 de lei net lunar [3]. Estimările Clean Clothes Campaign, în baza interviurilor cu muncitori în Moldova, arată că un salariu minim decent în 2013 pentru o familie de 4 persoane este de cel puţin 377 de Euro sau 7213.07 lei net lunar.

Asta înseamnă că salariul minim acoperă doar 87% din minimul de subzistenţă pentru o singură persoană, 22% din minimul de subzistenţă pentru o familie de 4 persoane și doar 19% dintr-un salariu minim decent. Sarcina de a acoperi dife-

renţa de 81% rămâne pe umerii cetăţeanului.

O mamă singură cu doi copii de vârstă școlară, muncitoare de la o fabrică de confecţii, spune că e imposibil de trăit din salariul ei de 1500 de lei. „Cumpăr cele mai mari și ieftine sticle de șampon, mâncăm orez și cartofi cu copiii și poate câteodată – o dată pe săptămână, gătim o bucată de găină. E foarte greu dacă nu ai pământ. Salariul e singurul venit.

Fabrica nu îmi acoperă transportul și trebuie să cheltui 200 de lei (11 Euro) pe lună pentru microbuz. Anul acesta am împrumutat 1,000 de lei (54 de Euro) ca să cumpăr cele mai ieftine rechizite școlare pentru cei 2 copii”.

Menţinerea salariului minim sub limita coșului de consum este un generator de probleme continuu.

Ce are salariul minim cu economia subterană? Salariul minim oficial foarte mic e aproape o invitaţie deschisă pentru a plăti restul „la plic”.

Realitatea este că diferenţa dintre salariul minim și coșul minim de subzistenţă este suportat de cineva, altfel, oamenii nu ar putea supravieţui. În fiecare lună, ceva se întâmplă pentru ca muncitorii să-și acopere, la limită, cheltuielile. De obicei, muncitorii trăiesc din împrumuturi, remitenţe, munca în agricultură, sau, desigur, bonusuri neoficiale la salariu. Dacă în unele industrii muncitorii chiar primesc salariul minim, în altele (sau în aceleași) muncitorii primesc o parte – legal, iar restul la negru.

Altă muncitoare într-o fabrică de confecţii își descrie situaţia în termenii următori: „Uneori primim în jur de 900 de lei (49 de Euro) „sub masă”, dacă managerul ne place și ne îndeplinim norma de lucru câteva luni la rând”. În altă fabrică, tot de confecţii, munca lucrată suplimentar sâmbăta se plătește la mână și nu e inclusă în salariu, care oficial este de 1500 de lei.

Ce are salariul minim cu egalitatea de gen? Industriile care angajează preponderent femei au cel mai mic câștig pe ţară comparativ cu salariile decente câștigate în industriile predominate de bărbaţi – deși munca făcută de femei contribuie substanţial la PIB-ul Moldovei.

Industria lemnului și cea a confecţiilor sunt cele mai prost plătite în Moldova. În fabricile de confecţii cercetate de Clean Clothes Campaign, venitul lunar încasat este la limita salariului minim sau exact salariul minim. Și dacă industria lemnului nu este atât de dezvoltată, cea a confecţiilor constituie 8% din PIB și are 336 de fabrici oficial înregistrate care angajează peste 26.000 de muncitori. Pardon – de muncitoare. Dintre aceștia, peste 90% sunt femei. Cu tot cu bonusuri și ore suplimentare, femeile angajate în confecţii câștigă, în medie, 114 Euro lunar.

Comparativ, în industriile dominate preponderent de bărbaţi se câștigă de până la 4 ori mai mult pentru același număr de ore lucrate. Salariul mediu în industria automobilelor este de 230 de Euro, iar în producţia și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer con-

diţionat se câștigă, în medie, 394 de Euro lunar [4]. Contrar opiniei publice potrivit căreia salariul muncitoarei în confecţii este doar un „adaos” la veniturile familiei, un număr semnificativ de muncitoare sunt mame singure, iar salariul minim le este singura sursă stabilă de venit.

Avem nevoie de un „reality check”.

Salariul minim în sectorul privat cere un salt racordat la realitatea coșului de consum și a geografiei regionale. Deși eforturile sindicatelor de a ridica nivelul salariului minim în fiecare an sunt apreciate – rata creșterii este atât de mică, încât aproape s-ar fi produs de la sine, și fără lobby. Sindicatele și societatea civilă par să se fi resemnat cu reticenţa Guvernului de a crește salariul și se adaptează condiţiilor sale. Și unde nu există revendicări, nu pot exista nici schimbări. În primul rând, un salariu minim se calculează, convenţional, pentru o familie de 4 persoane. De ce? Cele 4 persoane nu sunt neapărat stereotipicul soţ, soţie și cei doi copii. În societate există o varietate mare de sinapse sociale: persoană necăsătorită; soţi cu câţiva copii; mamă singură cu 2 copii; soţi fără copii; tineri adulţi cu părinţii la întreţinere etc. În Moldova, în special, rudele sunt responsabile pentru întreţinere și ajutor financiar reciproc. De asemenea, modurile în care suntem interconectaţi sunt în continuă schimbare: persoana necăsătorită astăzi se căsătorește peste un an și decide să aibă copii; cuplul căsătorit divorţează și femeia devine mamă singură cu copii la întreţinere; soţul/soţia își pierde serviciul și venitul familiei e redus drastic; o rudă se îmbolnăvește și familia urmează să îi asigure cheltuielile. În medie, acest amalgam de varietăţi și multe altele poate fi exprimat convenţional printr-o celulă socială de 3 unităţi de consum (2 adulţi și 2 copii). Prin urmare, salariul minim estimat urmează să permită orice fluctuaţii în cheltuieli care ar putea interveni de-a lungul anilor, și să acopere întreţinerea persoanelor fără ca acestea să cadă sub limita sărăciei și a demnităţii umane.

Coșul minim de consum, care determină, în mare parte, rata salariului minim, se calculează în baza unei diete de 3000 de calorii pe zi pentru un adult apt de muncă și 1500 pentru un copil. 50% dintr-un salariu decent minim se cheltuiește pentru

mâncare; 40% – pentru întreţinere, îmbrăcăminte, transport, educaţia copiilor și sănătate; iar 10% din salariu urmează să permită economisirea pentru situaţii neprevăzute.

Acum, haideţi să respirăm adânc și să confruntăm realitatea: salariul minim necesar pentru o familie de 4 persoane în Moldova este între 6282-7213 lei net lunar [5]. Șocant?

World bank acordă o alternativă rezonabilă ţărilor în curs de dezvoltare și stabilește pragul sărăciei la 60% din salariul mediu pe ţară. Așa cum statele vor garanta că nimeni nu trăiește sub pragul sărăciei, salariul minim urmează să fie cel puţin egal cu acesta, iar în Moldova asta înseamnă 122 de Euro sau 2330 de lei net. Un prim pas, necesar și realist, spre nivelarea coșului minim de consum cu salariul minim ar fi ca salariul minim să fie crescut până la 2330 de lei și menţinut cel puţin deasupra pragului sărăciei. …În timp ce salariul crește cu câte 100-200 de lei pe an, cineva trebuie să-și asume responsabilitatea pentru diferenţa reală între venit și coș de consum. Astăzi, Guvernul nu vrea să o facă și pune sarcina pe umerii muncitorilor. Ca societate civilă, poate e timpul să cerem ceea ce e logic – un salariu minim proporţional cu coșul minim de consum și similar altor state europene în proces de accedere la UE? Notă: coșul minim de consum și minimul de subzistență sunt folosite cu același sens. ____________________ [1] O unitate de consum = 1 adult sau 2 copii.

[2] Analiza este pentru 2013. La 1 mai 2014, salariul minim în Moldova a crescut de la 1400 de lei (71 de Euro) în 2013 la 1650 de lei (86 de Euro), menţinându-și pozitia în clasamentul de mai sus.

[3] Calculat pentru o familie de 4 persoane sau 3 unităţi de consum.

[4] În orice caz, conceptul răspândit precum că munca femeii este doar un “adaos” la munca „serioasă” a bărbatului – în ciuda ritmului și a volumului de muncă epuizante din fabricile de confecţii din Moldova – este un semnal de alarmă suplimentar pentru imaginea femeii în societatea noastră și devalorizarea muncii ei.

[5] În baza datelor oficiale privind coșul de consum și a estimărilor Clean Clothes Campaign.

Corina AJDER Sursa: platzforma.md

Economic 18 IULIE 2014

5

FLUX

ACHIZIŢIILE PUBLICE – UN DOMENIU CU MARI RISCURI DE PIERDERI

Suma mitei în cazul unor contracte poate ajunge până la 30-40 la sută din valoarea acestuia Un infografic publicat de budgetstories.md arată cum se fac la noi achiziţiile publice și pentru ce au fost cheltuiţi cei mai mulţi bani în 2013. Autorii studiului menţionează că în economiile contemporane, tot mai multe bunuri și servicii sunt achiziționate de guverne de pe piață de la sectorul privat. În 2013, autoritățile publice din Republica Moldova au cumpărat bunuri, lucrări și servicii în valoare de peste 9,3 miliarde de lei, ceea ce constituie 9,3% din PIB sau circa 24% din Bugetul Public Național pentru anul 2013. Din acești bani, prin procedurile tradiționale de achiziții publice (aproape 6 miliarde de lei) s-au cumpărat bunuri, lucrări și servicii.

Cele mai scumpe servicii achiziţionate în 2013, calculate în baza sumei medii pe contract, au fost cele de formare, de învăţământ și formare profesională, urmate de serviciile pentru horticultură, serviciile de reparaţie și întreţinere a diverselor mijloace de transport, serviciile poștale și de telecomunicaţii. În total, pentru achiziţionarea serviciilor, au fost cheltuiţi 1,5 miliarde de lei.

Cele mai scumpe lucrări achiziţio-

nate anul trecut au fost lucrările de construcţii complete sau parţiale și lucrările publice, lucrările de finisare a construcţiilor, lucrările de instalaţii pentru clătiri și altele. Suma totală cheltuită pentru acest tip de achiziţii a fost de peste două miliarde de lei.

Cele mai scumpe bunuri achiziţionate în 2013 au fost substanţele explozibile (este vorba de trei contracte, fiecare în valoare medie de 12,8 milioane de lei). Urmează în top

pachetele software și sistemele informatice, sistemele de informare și servere, alte aparate și utilaje.

Totodată, în ceea ce ţine de bunuri, cei mai mulţi bani s-au cheltuit, prin procedura de achiziţii publice, pentru produse farmaceutice (438,7 mln lei), alimente, băuturi, tutun și produse conexe (406,4 mln lei), urmând cheltuielile pentru procurarea vehiculelor, diverselor produse alimentare și a combustibilului.

Experţii indică un șir de probleme care ţin de transparenţa achiziţiilor publice. Astfel, autorităţile contractante publică doar sporadic planurile de achiziţii. Informaţia privind achiziţiile desfășurate de o anumită instituţie publică uneori este greu de găsit, aceasta nu este plasată pe pagina WEB, cum nu sunt publicate nici invitaţiile pentru operatorii economici calificaţi. Sunt utilizate proceduri netransparente, care nu impun publicarea anunţului privind desfășurarea achiziţiei, iar selectarea pretendenţilor se limitează la un cerc restrâns.

Se arată, de asemenea, că lista operatorilor economici calificaţi este doar o formalitate, pentru că poţi să fii oficial calificat, dar să nu fii invitat la tender. Operatorii economici interesaţi nu pot obţine întotdeauna informaţia desfășurată privind procedura de achiziţie.

Autorii studiului mai menţionează că procesul de depunere a ofertelor nu este documentat în mod adecvat și nu este transparentă procedura de deschidere și evaluare a ofertelor (se face fără întocmirea proceselor verbale).

Informaţia privind contractele atribuite nu este întotdeauna publi-

cată, iar mass-media, societatea civilă nu poate accesa raportările referitor la achiziţiile publice desfășurate.

Respectiv, nu poate elucida mai ușor cazurile de fraudare a acestora. În același timp, achizițiile publice rămân a fi un domeniu cu mari riscuri de pierderi, generate de achiziţiile haotice și ineficiente. Cei mai mulți bani se risipesc din cauza procurării unor bunuri care sunt inutile sau sunt de proastă calitate (ex. autobuze școlare), dar și din cauza aprobării obiectivelor și direcțiilor de investiții capitale fără a lua în considerare investițiile inițiate și nefinalizate în perioadele precedente,

precum și situația economică și demografică.

Pe de altă parte, pierderi importante generează fenomenul corupţiei și lipsa controalelor adecvate, care creează un mediu favorabil pentru scheme de aranjamente, coluziune și fraudare.

Experţii relevă că, la nivel global, suma mitei constituie un procent fix din preţul contractului: 5-20% pentru a câștiga licitaţia și 2-5% pentru a primi plata conform invoice-ului. În unele cazuri de excepţie, suma mitei totaliza 30-40 la sută din valoarea contractului.

FLUX, după budgetstories.md

Cresc reexporturile şi se reduc exporturile de mărfuri autohtone Exporturile au crescut ușor în primele cinci luni ale anului în curs, dar această creștere s-a datorat, mai degrabă, reexporturilor. Astfel, în ianuarie-mai 2014 exporturile de mărfuri au totalizat 969,4 milioane de dolari, cu 2% mai mult decât în perioada similară din 2013.

Totodată, exporturile de mărfuri autohtone s-au diminuat cu 7% și au constituit 604,6 milioane de dolari. În schimb, reexporturile de mărfuri au sporit considerabil, însumând cu 21,3% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent, informează Biroul Naţional de Statistică.

S-au majorat exporturile către ţările Uniunii Europene, va-

loarea lor fiind de 521,9 milioane de dolari (cu 22,5% mai mult faţă de ianuarie-mai 2013).

Mărfurile livrate în UE deţin o cotă de 53,8% în totalul exporturilor .

Exporturile în ţările CSI s-au redus cu aproape 19% și au însumat 308,4 milioane de dolari.

Ele deţin o pondere de aproape 32 la sută în exporturile Moldovei.

Importurile au fost de peste două ori mai mari decât exporturile, chiar dacă au scăzut cu 2 la sută faţă de perioada de referinţă din 2013. Ele au totalizat în primele cinci luni ale anului aproximativ 2 miliarde 95 de milioane de dolari.

La fel ca și exporturile, importurile din ţările UE s-au majorat, cifrându-se la aproape 1 miliard 13 milioane de dolari (cu 8,2% mai mult decât în ianuarie-mai 2013).

Importurile de mărfuri pro-

venite din ţările CSI au însumat 585 de milioane de dolari, înregistrând o diminuare de peste 13 la sută faţă de aceeași perioadă din anul trecut. Această valoare echivalează cu o cotă de aproximativ 28% în total importurilor (31,5% în ianuariemai 2013).

Potrivit BNS, decalajul considerabil în evoluţia exporturilor și importurilor a determinat acumularea unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 1 miliard, 125,5 milioane de dolari, cu 5,3 la sută mai puţin faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2013.

Cu ţările Uniunii Europene, ba-

lanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 490,6 milioane de dolari, iar cu ţările CSI - de 276,7 milioane de dolari.

Cel mai mare deficit al balanţei comerciale a fost înregistrat cu China (-177 de milioane de dolari), Ucraina (-156 de milioane), România (-128 de milioane), Germania (-121 de milioane) și Federaţia Rusă (-120 de milioane).

Totodată, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-mai 2014 a fost de 46,3% faţă de 44,5% în perioada corespunzătoare din anul 2013.

FLUX

FLUX

6

Interviu 18 IULIE 2014

PĂRINTELE TEOFIL OBREJA:

„Ştefan cel Mare este Sfânt pentru că şi-a iubit neamul şi s-a jertfit pentru el” La 15 iulie, sute de credincioși ortodocși, clerici, politicieni, reprezentanţi ai autorităţilor locale Căușeni, călugări și oaspeţi din România au venit la bisericuţa de lemn închinată Sfântului Voievod Ștefan cel Mare a complexului monahal „Sfintele femei mironosiţe Marta și Maria” din Hagimus pentru a aprinde o lumânare în cinstea celui despre care istoricul Nicolae Iorga a spus că este „cea mai deplină și curată icoană a sufletului românesc”. La evenimentul organizat cu multă dăruire de sine și dragoste de surorile și maicile acestui așezământ monahal a participat Mitropolitul Chișinăului și al Moldovei, ÎPS Vladimir, împreună cu un sobor de preoţi, președintele raionului Căușeni, Ion Ciontoloi, președintele Comitetului Naţional Olimpic, Nicolae Juravschi, colective folclorice din localitate, ctitori și enoriași din Republica Moldova și România. Am ales să discutăm despre Sfântul Ștefan cu părintele Teofil Obreja de la Mănăstirea Putna – mănăstirea de suflet a marelui Voievod.

- Părinte Teofil, pentru mai mulţi creștini este greu să înţeleagă cum a ajuns să fie canonizat și cinstit de către Biserica Ortodoxă un domnitor care a vărsat sânge și care a fost, poate, mai dur cu supușii săi?

- În primul rând ar trebui să remarcăm faptul că perioada de domnie a Sfântului Ștefan cel Mare, cei 47 de ani, a fost într-o vreme de mare încercări, când ţara era secătuită din cauza luptelor pentru domnie.

Cu sabia s-a făcut și urcarea lui pe tron, la vârsta de 17 ani, în 1457, după cele două lupte de la Doljești și Orbic, când a avut confruntarea cu Petru Aron, ucigașul tatălui său. În felul acesta reușește să urce pe tronul Moldovei și este uns domnitor de mitropolitul Teoctist la câmpia Dreptăţii. Puţini ani de pace au fost în toată această perioadă. Domnitorul a trebuit să vegheze mult la apărarea ţării, a neamului și a credinţei noastre strămoșești, a credinţei dreptmăritoare. A fost nevoit să se apere și să-și apere ţara, și dintre cei apropiaţi și-a ales noi boieri, căci boierii care-i avea, boierii vechi, de multe ori complotau cu potrivnicii, cu dușmanii săi, pentru că ei nu gândeau decât la înmulţirea averilor lor, nu gândeau la binele ţării și la prosperitatea poporului. Astfel, Sfântul Ștefan și-a ridicat la rang de boieri dintre viteji, dintre oștenii săi și a purtat grijă de cei săraci.

Sfântul Ștefan cel Mare a fost singurul domn creștin în acea perioadă care a avut curajul de a-l înfrunta pe sultanul Mahomed, atunci când imperiul otoman era în plină ascensiu-

ne. Cum bine știţi, imperiul otoman, după cucerirea Constantinopolului la 1453, de către sultanul Mehmet al II-lea Fatih, își continua înaintarea spre centrul Europei. În iarna anului 1474, Mahomed al II-lea îl trimise în Moldova pe beylerbeyi Hadâm Suleiman Pașa (Hadin Süleyman Pașa), cu 120.000 de oameni, cu misiunea de a supune pe domn și a-i nimici oastea. Ștefan își organizează tabăra în faţa Vasluiului, în locul numit Podul Înalt, și în ziua de 10 ianuarie 1475, înainte de a se lumina de ziuă, dădu atacul pe neașteptate. Oștirea turcilor se destrămă în învălmășeală.

Locul mlăștinos, ceaţa, necunoașterea terenului, mări tulburarea turcilor, care se risipiră. După alungarea lor, Ștefan trimise o scrisoare în limba latină către toţi principii creștini din Europa, vestindu-le marea izbândă și cerându-le sprijin pentru încercările viitoare. Dar în afară de

felicitări din partea Papei și a Republicii Veneţiene, ajutor nu veni de nicăieri.

Mahomed II luă comanda oștirii turcești, îndreptându-se spre Suceava pe Valea Siretului, iar dinspre Nistru se iviră cetele tătarilor. În codrul de la Valea Albă sau Războieni, turcii covârșiră puterile moldovenilor în seara zilei de 26 iulie 1476.

Mahomed II atacă cetăţile Suceava, Neamţul și Hotinul, dar nu le putu cuceri. Aflând că Ștefan pregătește o nouă oaste, că ungurii și polonezii se apropie de graniţele Moldovei cu ajutor armat, văzând că hrana se împuţinează și că se ivesc boli în rândul oștenilor, Mahomed al II-lea se hotărî să se retragă. El părăsi Moldova hărţuit de cetele lui Ștefan.

Iată că poporul român, o ţărișoară mică, cu puţini oameni, a reușit să pună stavilă puhoiului otoman, care

nu a trecut de această poartă a creștinătăţii, Moldova. Și asta s-a făcut cu ajutorul lui Dumnezeu.

- Lupta de la Podul Înalt a fost considerată cea mai mare înfrângere a islamului în faţa unei armate creștine, care era de trei ori mai mică, fiind formată, în mare parte, din ţărani moldoveni.

- Așa este, dar vreau să menţionez aici că Sfântul Ștefan, după această vestită bătălie, pentru care a fost numit de Papa de la Roma „principele creștinătăţii”, a trimis vorbă în ţară ca nimeni să nu pună în seama lui victoria, ci în seama lui Dumnezeu. Nu s-a mândrit, nu s-a înălţat.

Cronicile vremii consemnează acest lucru: nu s-a înălţat cu mintea, ci în smerenie a pus totul în seama lui Dumnezeu. Mai exact, Cronica Ţării Moldovei spune că, după bătălia de la Vaslui, Ștefan cel Mare „nu a fost cuprins de trufie, ci a postit patru zile numai cu pâine și cu apă și în toată ţara a dat de veste ca nimeni să nu se laude cu această izbândă, ci s-o atribuie numai lui Dumnezeu și numai Lui să i se aducă laudă”.

Iar cronicarul Grigore Ureche ne dă mărturie că încă din vremea lui poporul îi zicea „sveti”, adică „sfântul”: „Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat ţara cu multă jale și plângere în mănăstire în Putna, care era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toţi, ca după un părinte al său, că cunoștia toţi că s-au scăpatu de mult bine și de multă apărătură. Ce după moartea lui, pănă astăzi, îi zicu Sveti Ștefan vodă” (Letopiseţul lui Grigore Ureche). Și continuă cronica: „nu pentru sufletul lui, care este în mâna lui Dumnezeu, că și el a fost om cu păcate, dar pentru faptele lui vitejești”.

- Poate nu cunoașteţi, dar și la mănăstirile de la noi, din Republica Moldova, se cântă și astăzi, cu diferite ocazii, „Când a fost să moară Ștefan...”.

- Asta ne demonstrează încă o dată că Sfântul Ștefan a fost iubit de popor ca un părinte și apărător al său și această dragoste a rămas imortalizată în cântece care răsună și aici, și dincolo de Prut. Dacă întro mână avea crucea și în cealaltă sabia, să nu uităm că lucrul acesta l-a făcut pentru apărarea neamului și pentru apărarea credinţei ortodoxe, care și la vremea aceea, ca și acum, de altfel, era destul de încercată. Știm cu toţii că popoarele care au căzut sub stăpânirea otomană, în mare parte au fost nevoite să renunţe la credinţa lor și să accepte credinţa musulmană. De aceea, perioada lui de domnie a fost ca o binecuvântare de la Dumnezeu, iar Sfântul Ștefan a fost ca un trimis al lui Dumnezeu cu misiunea de a apăra această poartă a creștinătăţii. Nu în zadar și papa Sixtus al IV-lea îl numește „atlet al lui Hristos”, toţi erau conștienţi de ceea ce a făcut Sfântul Ștefan pentru apărarea neamului și a credinţei creștine.

Și încă ceva foarte important. Ștefan nu a dus lupte de cotropire a noi teritorii, de îmbogăţire, ci lupta lui a fost, exact cum zice Mircea cel Bătrân în Scrisoarea a III, „eu îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul”. Mi se par relevante cunoscutele cuvinte ale istoricului Nicolae Iorga, care, vorbind despre Sfântul Ștefan cel Mare, îl caracterizează drept „cinstit și harnic, răbdător fără să uite și viteaz fără cruzime, strașnic în mânie și senin în iertare, răspicat și cu măsură în grai, gospodar și iubitor al lucrurilor frumoase, fără nici o trufie în faptele sale, care, se pare că vin printr-însul de aiurea și de mai sus, de la Dumnezeu”.

Semnele sfinţeniei lui Ștefan cel Mare le găsim în viaţa lui și în moștenirea pe care ne-a lăsat-o. În viaţa lui și-a purtat crucea: de domn – cu grija în inimă pentru o ţară mereu în creștere și pentru un popor ameninţat cu islamizarea; de soţ și tată – moartea celor două soţii și a fiilor săi; de luptător – rana de la picior purtată cu răbdare mai mult de 40 de ani. Prin această întreită cruce, Hristos l-a curăţat și l-a sfinţit, dându-i o credinţă nestrămutată în ajutorul Lui. Ștefan cel Mare este mare pentru că a înţeles că biruinţele au fost purtate cu ajutorul lui Dumnezeu, iar înfrângerile i-au fost spre încercare și spre răbdare. Ștefan cel Mare este Sfânt pentru că și-a iubit neamul și s-a jertfit pentru el, iar neamul a răspuns prin cinstire și evlavie. Acestui neam ai cărui fii suntem noi, cei de astăzi, el i-a transmis o moștenire nepreţuită, sugerată chiar prin cuvintele scrise pe pergamentul din icoana sa: „Mai presus de tihna noastră stă apărarea fiinţei și neatârnarea ţării noastre!”.

- Vă mulţumim pentru cuvintele și explicaţiile oferite.

- Bunul Dumnezeu care l-a întărit pe Sfântul Ștefan în luptele fizice și duhovnicești pe care le-a avut să vă binecuvânteze și să vă lumineze în ceea ce faceţi. Iar eu, ca unul care vin de la Mănăstirea Putna, unde este îngropat Sfântul Ștefan cel Mare, pot să mărturisesc că puterea, ajutorul și bucuria pe care le simţim ori de câte ori ne rugăm dreptcredinciosului voievod sunt foarte mari.

A discutat, Igor PÂNZARU, FLUX

Social

18 IULIE 2014

7

FLUX

Când şi cum se va face înscrierea la studii în România Tinerii din Republica Moldova care doresc să candideze pentru învăţământul de stat din România, universitar și preuniversitar, pot depune dosarele de înscriere la Comisia mixtă de selecţie, care va activa la Bălţi, Chișinău și Cahul între 27 iulie și 7 august 2014.

La Bălţi, comisia va activa în incinta Universităţii „Alecu Russo”, cu următorul program: în zilele de 27 și 29 iulie, între orele 9:30-13:30 și 14:30-18:30, iar pe data de 29 iulie, de la 9:30 până la ora 12.00. În perioada 30 iulie – 2 august, candidaţii vor putea depune dosarele la Consulatul din Chișinău, str.

Grigore Ureche, 2, în următorul interval: 9:30-13:30 și 14:30-18:30.

La Cahul, Comisia mixtă de selecţie va recepţiona dosarele în incinta Universităţii B.P. Hasdeu, de la 4

până la 7 august, între orele 9:3013:30 și 14:30-18.30 Pentru depunerea dosarelor în cele mai bune condiţii și asigurarea confortului candidaţilor, Ambasada României face un apel către tinerii care depun dosarele la Consulatul din Chișinău și recomandă ca, în limita posibilităţilor, să se prezinte după cum urmează: Pe 30.07.2014 – tinerii ale căror nume de familie începe cu litere de la A la H inclusiv.

Pe 31.07.2014 – tinerii al căror nume de familie începe cu litere de la I la P inclusiv.

Pe 01.08.2014 – tinerii al căror nume de familie începe cu litere de la R la Z inclusiv. În data de 02.08.2014, tinerii vor putea, de asemenea, să-și depună dosarele la Consulatul din Chișinău, indiferent de iniţiala numelui de familie. În cadrul Consulatului de la Chișinău, candidaţii pentru învăţământul

preuniversitar vor depune dosarele la intrarea din str. Grigore Ureche, iar candidaţii pentru învăţământul universitar vor depune dosarele la intrarea din str. Albișoara (lângă benzinărie). „Îi rugăm pe tinerii care depun dosare la Chișinău să evite aglomeraţia din prima zi. Admiterea nu se face în ordinea depunerii dosarelor, ci după mediile calculate conform metodologiei ce poate fi consultată la adresele electronice menţionate.

Ordinea depunerii dosarelor nu are importanţă.

Toţi candidaţii vor avea posibilitatea să depună dosarul. În fiecare an, Comisia mixtă a părăsit Republica Moldova doar după ce a preluat dosarele tuturor candidaţilor care au dorit să se înscrie în învăţământul de stat din România”, se precizează într-un comunicat al Ambasadei României la Chișinău.

Pentru a consulta lista cu locurile oferite în învăţământul din Româ-

nia, dar și pentru a afla care sunt condiţiile necesare și actele care vor fi depuse, candidaţii pot accesa pagina electronică a Ministerului Educaţiei Naţionale (http://www.edu.ro)

sau pagina electronică a Ambasadei României, la articolul „Școlarizare în România 2014-2015” (http://chisinau.mae.ro/node/889).

FLUX

România tradiţională, mai aproape de islam?

Diferențele între țări nu sunt doar rezultatul nivelului de civilizație al populației componente, ci și al factorilor care au concurat de-a lungul evoluției istorice. Sunt țări pentru care tradiția reprezintă o sursă de identitate, iar pentru altele secularismul constituie o componentă vitală. Cel puțin, aceasta sugerează un infografic care plasează România pe o altă axă a dezvoltării decât majoritatea țărilor europene.

Ronald Inglehart, de la Universitatea Michigan, și Christian Welzel, de la Universitatea Luephana din Germania, au realizat un infografic care arată valorile culturale care predomină în diferite ţări.

La acest studiu au participat peste 400.000 de persoane din 100 de state.

Cercetarea a surprins mai multe aspecte care pot caracteriza și diferenția țările între ele. Pe baza lor a fost realizat un grafic axiologic, luându-se spre analiză patru coordonate esențiale care pot genera diferențieri de ordin cultural între țări.

Unul dintre factorii specifici care își pun amprenta asupra

țărilor este reprezentat de valorile tradiţionale. Țările orientate spre acest set valoric pun accent pe importanţa religiei, relaţia părinte-copil și relaţia cu autoritatea. Conform cercetătorilor, persoanele care au aceste valori tind să respingă divorţul, avortul, eutanasia sau suicidul. În consecință, popoarele care sunt conduse de aceste valori au de obicei un nivel ridicat de naţionalism și mândrie naţională.

Un alt factor care a fost luat în considerare pentru gruparea țărilor a fost cel constituit din valorile secular-raţionale.

Acestea vizează mai mult o ideologie liberală, detașată

de tot ceea ce implică o componentă tradițională.

O altă categorie de țări sunt motivate de valori de supravieţuire. Acestea implică o rezumare la siguranţă din punct de vedere economic și fizic.

De aici derivă și un nivel scăzut de toleranţă și încredere.

Pe o altă axă a infograficului se situează valorile de autoexprimare, care acordă prioritate promovării egalităţii de gen, protecţiei mediului și toleranţei faţă de străini sau homosexuali.

Infograficul grupează ţările și din punctul de vedere al religiei dominante (ortodoxie, islam, protestantism), sau al limbii vorbite (limba engleză).

Care sunt concluziile studiului?

Infograficul permite extragerea mai multor concluzii, cu implicații diverse. Ce se observă? Că un stat care are

un nivel crescut de trai și dezvoltare economică tinde să se deplaseze diagonal de la stânga infograficului (sărăcie) spre dreapta (bogăţie).

De asemenea, se constată că valorile secular-raţionale domină în statele cu o istorie democratică îndelungată, cum este Franţa sau Belgia.

Foarte interesantă este situația din țările protestante. State precum Danemarca, Suedia, Norvegia sunt în zona de intersecție dintre valorile secular-raționale și valorile de autoexprimare. Aceasta nu face decât să confirme nivelul de secularizare la care au ajuns țările nordice. Cândva, în trecutul istoric, erau cunoscute pentru valorile religioase pe care le promovau. Nu același lucru se mai poate afirma și astăzi.

La fel, în multe state vestice oamenii iau drept garantate valorile de supravieţuire și de libertate a gândirii. În aceste condiții, este natural să accentueze valorile de autoexprimare.

Prin contrast, valorile de supravieţuire sunt mai des întâlnite în ţările estice. Țări precum Rusia, Bulgaria, Ucraina, Moldova sunt dominate de valori secular-raţionale și de supravieţuire.

Conform lui Inglehart și Welzel, industrializarea duce la modernizarea și democratizarea unui stat, dar determină și trecerea de la valorile tradiţionale la cele seculare, separând în final religia de autoritate.

Dar România?

România poate constitui un caz particular. Deși este inclusă în grupul țărilor ortodoxe, conform infograficului, se află la distanță de Rusia sau Bulgaria. Chiar mai jos decât vecinii moldoveni, într-o zonă dominată de valori tradiţionale și de instinctul de supraviețuire.

Ceea ce pare să fie surprinzător este apropierea de Irak (o țară islamică), care, la rândul ei, se simte mai confortabilă în zona tradițională. Pare paradoxal ca o țară creștină să împărtășească opțiuni de dezvoltare asemănătoare uneia islamice. Accentul așezat pe tradiționalism face posibil acest lucru, chiar dacă valorile tradiționale sunt complet diferite. Nu conținutul acestora este important, ci traiectoria pe care o imprimă parcursului unei țări.

Iar în această privință, România este mai legată de componenta tradițională decât vecinele ei ortodoxe.

Aceasta o menține mai distantă față de valorile seculare, dar și mai apropiată de valorile de supraviețuire. Nu ar trebui atunci să mire faptul că românii se autocaracterizează ca fiind un popor care nu și-a dezvoltat o mentalitate de învingător.

Poate că nu întâmplător fostul ambasador american, Marc Gitenstein, recomanda românilor să înlocuiască expresia „Asta e viaţa” cu „Yes, we can!”.

România creștină cu înrudire islamică Orientarea spre tradiționalism a României a fost subiectul unei mai vechi

dispute între europeniști și tradiționaliști. Acuzația „formelor fără fond” specifică culturii românești a venit pe acest nivel de tensiune între cei care doreau o rupere de filonul tradițional și cei care considerau că singura variantă viabilă este consolidarea acestuia.

Conform infograficului, consolidarea valorilor democratice este în directă corelație cu distanțarea de axa valorilor tradiționaliste. Modul în care este poziționată România în acest moment sugerează o influență mai mare a componentei tradiționale decât a celei europene. Practic, România, spre deosebire de celelalte țări ortodoxe, pare să își fi asumat mai puține riscuri în a se desprinde de un parcurs care a constituit ani de-a rândul substanța criticilor venite din partea moderniștilor. Și ce este paradoxal, deși intrată în Europa, România se simte mai apropiată de islam ca mentalitate de viață. Mai ales în condițiile în care componenta tradițională este asociată religiei. O recunoștea fără niciun echivoc academicianul Răzvan Theodorescu, atunci când afirma despre poporul român că „Dumnezeu îi face de toate, iar el stă, se uită, se roagă, se mai joacă cu niște mătănii, aici se înrudește cu islamicul. Este o altă educaţie”.

Florentin LEHACI Sursa: semneletimpului.ro

FLUX

8

Externe 18 IULIE 2014

Un profesor de drept fără trecut politic, cu un partid de doar şase săptămâni, a câştigat alegerile din Slovenia Miro Cerar, un profesor de drept în vârstă de 50 de ani și fără experienţă în politică, a pornit în cursa electorală cu un partid înfiinţat în urmă cu doar șase săptămâni și a devenit noua speranţă a Sloveniei, câștigând alegerile generale și publicul cu o imagine imaculată de intelectual rupt de clasa politică infestată de corupţie și cu mesaje contra birocraţiei și privatizărilor companiilor de importanţă strategică cerute de UE. SMC (Partidul lui Miro Cerar) a fost creat de câţiva profesori universitari și oameni de afaceri și a câștigat 35% din voturi în alegerile de săptămâna trecută, în timp ce partidul conservator al lui Janez Jansa – premier până în martie 2013 și aflat acum în închisoare pentru corupţie, a obţinut 20% din voturi, scrie Bloomberg. În aceste condiţii, Cerar are postul de premier asigurat. Novicele într-ale politicii susţine liberalizarea economiei, privatizarea companiilor mici și flexibilizarea pieţei forţei de muncă.

Cerar este un personaj popular pentru că este asociat de alegători cu tatăl său, un sportiv iubit devenit erou naţional în Slovenia comunistă. De asemenea, mama sa, Zdenka, a fost procuror, ministru al Justiţiei și vicepreședinte al liberalilor-democraţi care au guvernat timp de mai mult de un deceniu, până în 2004, când ţara a devenit prima republică ex-iugoslavă care a aderat la Uniunea Europeană. Sondajele realizate înainte de alegeri indicau recunoașterea numelui de familie al profesorului de către alegători datorită reputaţiei familiei.

Rezultatul alegerilor va testa nervii investitorilor, întrucât politicile lui Cerar, care va forma a patra coaliţie guvernamentală slovenă din ultimii șase ani, sunt ostile faţă de

privatizarea unora din companiile emblematice pentru Slovenia, pe care UE o consideră ca fiind esenţială pentru stabilizarea economiei pe termen lung.

Cerar se opune privatizării furnizorului de telecomunicaţii Telekom Slovenia și a aeroportului internaţional din Ljubljana, iar prin aceste măsuri alimentează temerile investitorilor că Slovenia regresează. „Partidul nostru va avea ca scop îndeplinirea de către Slovenia a obligaţiilor faţă de UE, dar prin propriile noastre modalităţi, într-un mod benefic pentru Slovenia”, a spus proaspătul premier, citat de agenţia Thomson Reuters.

El a sugerat că intenţionează să revizuiască programul de criză convenit sub conducerea guvernului precedent și a adăugat că noul său partid va stabili rapid care companii vor rămâne sub controlul statului și care vor fi privatizate. „Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a avea finalizat programul de privatizare până la sfârșitul acestui an.

Aceasta va fi una din priorităţile guvernului”, a adăugat Cerar.

Alegerile legislative vin după demisia din luna mai a fostului premier Alenka Bratusek. Propunerile acesteia de privatizare au iscat certuri în propriul partid, iar ea a suspendat planurile de privatiza-

re susţinând că este de datoria viitorului guvern să decidă în privinţa privatizărilor.

Anul trecut, Bratusek, prima femeie premier a Sloveniei, s-a angajat să vândă 15 companii controlate de stat, printre care și Telekom Slovenia, și banca Nova Kreditna Banka Maribor. Cu banii din privatizări guvernul ar trebui să reducă deficitul bugetar umflat de recapitalizarea băncilor și să micșoreze datoria de 80% din PIB, iar dacă indicatorul nu este adus sub pragul de 3% din PIB prevăzut în tratatele europene, Slovenia riscă să piardă accesul la fondurile europene.

Succesul lui Cerar este o pedeapsă aplicată de cei aproape 1,7 milioane de alegători partidelor tradiţionale slovene pătate de scandaluri de corupţie care au dus la ani de turbulenţe economice în republica ex-iugoslavă.

Proaspătul guvern a lui Cerar va supraveghea implementarea unor măsuri anticriză convenite cu UE pentru a reduce deficitul bugetar al Sloveniei de la 4,2% estimat pentru acest an și pentru a reface o economie care s-a contractat puternic în timpul crizei.

Slovenia: „Elveţia Balcanilor” în timpul comunismului, în pragul falimentului în era capitalismului În vremurile comuniste, Slovenia era cunoscută ca „Elveţia Balcanilor”, o ţară cu doar două milioane de locuitori, dar cea mai bogată

dintre cele șase republici iugoslave. Slovenia era poarta liberal-comunistei Iugoslavii către Vest, care-i preţuia peisajele montane fantastice, electrocasnicele Gorenje și schiurile Elan. Când Iugoslavia a început să se dezintegreze într-un război civil sângeros, la începutul anilor ‘90, Slovenia a fost prima care s-a dezlipit de federaţie. În timp ce croaţii, bosniacii și sârbii se luptau între ei, slovenii implementau reforme economice și sociale. Economia orientată către exporturi a trecut prim boom-uri de amploare la sfârșitul anilor ’90 și în anii 2000, iar modelul economic era dat drept exemplu pentru o tranziţie de succes. Slovenia a aderat la UE în 2004 fără complicaţii, s-a modernizat, și-a construit infrastructura și a devenit în 2007 (când România abia adera la UE) primul fost stat comunist din UE care intra în zona euro. Avea atunci cele mai mari salarii și cele mai ridicate standarde de

viaţă din Est. Când Slovenia a adoptat euro, era economia cu cea mai rapidă creștere din uniunea monetară, de 7%. Un element-cheie al modelului economic: fosta republică comunistă a fost cea mai lentă în a reduce influenţa guvernului în economie prin vânzarea băncilor și companiilor energetice și de utilităţi. O bună parte din economie era și mai este deţinută de stat sau de comunităţi prin diferite fonduri. Mulţumită acestei structuri economice, companiile slovene s-au protejat de lanţurile de producţie globale ale multinaţionalelor. „Petrecerea” s-a spart însă odată cu venirea crizei economice mondiale și spargerea bulei imobiliare și din construcţii. Creșterea a dispărut odată cu explozia datoriilor cu care s-a hrănit. După două decenii în care guvernele au folosit băncile de stat pentru a finanţa proiectele publice și companiile, valoarea creditelor toxice a sărit la o cinci-

me din PIB, aducând sistemul bancar în pragul colapsului și Slovenia în pragul bailoutului internaţional. La cea mai mare bancă, NBL, controlată de stat, patru din zece euro împrumutaţi companiilor nu mai puteau fi recuperaţi. Statul a salvat băncile anul trecut cu injecţii de capital de 3,3 mlrd. euro (aproape 10% din PIB).

Prăbușirea a scos la lumină o reţea de grupuri cu conexiuni politice care au beneficiat de garanţii dubioase de la stat și de credite suspect de generoase de la băncile de stat.

Cu toate acestea, în prezent, după mai multe încercări de privatizare făcute la presiunile UE și evaporarea a 10% din economie în urma crizei, guvernul sloven încă mai controlează două treimi din economie. Iar cu un PIB per capita la 88% din media UE, Slovenia este cel mai bogat dintre fostele state comuniste din Europa de Est. Bogdan COJOCARU Sursa: Ziarul Financiar

Stoparea extinderii, dar continuarea integrării Principalul atribut al programului politic prezentat de Jean-Claude Juncker pare a fi moderaţia.

Programul noului președinte al Comisiei Europene a căutat să preia câte ceva din preocupările fiecărui grup politic sau naţional. Chiar dacă axa programului său rămâne disciplina fiscală și oroarea de noi datorii, apar în programul conservatorului Jean-Claude Juncker și obiective liberale, socialiste, ecologiste, dar și un mod indirect de a liniști temerile euroscepticilor. „În următorii 5 ani nu se va produce nicio nouă extindere”, a spus președintele Comisiei, argumentând că Uniunea are nevoie de timp să se obișnuiască cu aderarea a noi 13 state produsă într-un interval scurt de numai 10 ani. ”Uniunea are nevoie de un răgaz ca să poată consolida ceea ce s-a realizat până acum”.

Au urmat apoi nuanţele, care pentru români și moldoveni sunt foarte importante. În următorii ani vor

continua negocierile de aderare cu Serbia, dar nu vor fi deschise negocieri nici cu Ucraina și nici măcar cu Moldova. „Cu ţările aflate în vecinătatea estică, ca Moldova și Ucraina – a spus Juncker – va trebui să intensificăm relaţiile de cooperare cu scopul de crea legături și mai strânse pe plan economic și politic”. Manfred Weber, reprezentantul grupului politic care l-a propus pe Juncker, afirma, de asemenea, în intervenţia sa de marţi, 15 iulie, că „Ucraina este o ţară europeană”, ceea ce dorea pesemne să spună că între UE și Ucraina nu există o separaţie esenţială, ci doar una de conjunctură. Atâta doar că, uneori, anumite conjuncturi pot dura foarte mult.

De fapt, declaraţia privitoare la vecinătatea estică are și o componentă de politică externă, căci e un mod de a da asigurări Rusiei că UE nu va mai încuraja pe viitor mișcări politice „neconforme” în acest spaţiu tulbure și accidentat. Totuși, sensul principal al declaraţiei legate de stoparea extinderii este îndreptat către interior, către preocupările cele mai

fierbinţi ale Europei occidentale mai cu seamă. Migraţia din afara și din interiorul uniunii, concurenţa forţei de muncă ieftine, ciocnirile culturale au reprezentat în ultimii ani materia primă a discursului eurocritic. Or, e de remarcat că Jean-Claude Juncker nu a făcut, cel puţin în aparenţă, niciun rabat de la esenţa programului său politic. Astfel el a dat asigurări că

va continua să apere libera circulaţie a lucrătorilor, chiar dacă a concedat autorităţilor naţionale dreptul de a combate „interpretările abuzive și frauduloase”. O altă nuanţă ușor restrictivă ar putea fi reţinută: „Va trebui să promovăm mobilitatea forţei de muncă, în special în sectoarele aflate în deficit și lipsite de calificările necesare”. Este o afirmaţie care su-

gerează o tentativă de reglementare. Dar Jean-Claude Juncker nu este propriu-zis un liberal, ci mai curând un politician care crede în intervenţiile bine ţintite.

Pentru români ar putea avea importanţă și un alt aspect al programului său, și anume cel referitor la directiva detașării lucrătorilor. În opinia noului președinte, în cadrul Uniunii aceeași muncă, prestată în același loc, trebuie remunerată cu exact aceeași sumă de bani. La prima vedere ar putea fi în interesul lucrătorilor din Est, dar nu este sigur că eliminarea așa-numitului dumping social va favoriza pe toată lumea.

Ofertele pentru muncile sezoniere, de pildă, ar putea scădea simţitor. În orice caz, o asemenea măsură va fi în avantajul muncitorilor cu calificări precise și în dezavantajul celorlalţi.

Probabil caracteristica cea mai importantă a acestui program este moderaţia, căci ea reușește să evite reacţiile excesive și să ţină, în același timp, cont de cele mai mari subiecte de îngrijorare.

Sursa: Deutsche Welle

Externe 18 IULIE 2014

9

FLUX

Şi aliaţii sunt spionaţi, nu-i aşa?

Când, zilele trecute, am citit că șeful importantei staţii americane de spionaj din Germania a fost expulzat, am crezut că este o eroare de transcriere a numelui ţării, statul de provenienţă a respectivului fiind, de fapt, Rusia, R.P. Chineză ori Vietnamul comunist, într-atât de neobișnuită era vestea.

Oricât mi-am scotocit memoria nu am mai găsit un caz similar între doi „aliaţi istorici”, între cei doi piloni principali ai Vestului, deși legile și regulile spionajului sunt cu totul altele. Pe urmă, nu o dată citisem că „Unchiul Sam” nu a făcut rabat niciodată în această direcţie. A dovedito cu prisosinţă „afacerea WikiLeaks”, când, spre stupoarea opiniei publice, dar nu și a specialiștilor în servicii secrete, s-a aflat că Agenţia Americană de Securitate (NSA) intercepta în mod curent telefoanele unor lideri ai lumii, între aceștia aflându-se și cei din ţările aliate.

Indiscutabil, cel mai comentat episod a fost „telemobilul Angelei Merkel”, care a stârnit uriașe reacţii în Germania, dar și în diferite părţi ale lumii, unde șocul a fost creat atât de faptul în sine, cât și de amploarea operaţiunii secrete americane. Al doilea moment, și el știut, dar necomentat public din lipsa dovezilor, a fost cel al agenţilor recrutaţi de CIA și NSA, dar, până la urmă, și în acest domeniu ele au apărut și s-a întâmplat să fie tot în Germania, adică acolo unde scandalul interceptărilor făcuse cele mai mari valuri, președintele Barack Obama trebuind să scoată casta-

nele din foc, deși nu el fusese cel care autorizase operaţiunile respective, dar beneficiase de pe urma lor chiar în convorbirile pe care le-a avut cu cancelara Merkel.

Acum însă, lucrurile par a fi radical diferite doar din perspectiva oamenilor obișnuiţi, pentru că SUA și conducătorii lor au o altă viziune asupra lumii și, evident, a Germaniei. Astfel, zilele trecute, a fost arestat un ins de 31 de ani care spiona parlamentarii germani ce făceau o anchetă privind... acţiunile de spionaj ale National Security Agency (NSA). El aparţinea serviciului german de informaţii (Bundesnachrichtendienst, BND). La început a fost bănuit că a intrat în contact cu serviciile secrete rusești, dar, în final, spre stupoarea tuturor, s-a dovedit că lucra pentru un serviciu secret american, căruia îi remisese 218 documente în 18 luni. La puţin timp după descoperirea lui, justiţia germană a lansat o altă anchetă referitoare la un alt caz de spionaj, considerat și mai grav. De data asta este vorba de o persoană care lucra la Ministerul Apărării, iar Cancelaria de la Berlin a apreciat că este vorba de o „afacere gravă”, dacă acuzaţiile se adeveresc. Cum paharul s-a um-

plut, reacţia oficială nu a întârziat, iar presa a apreciat că expulzarea șefului serviciilor secrete americane din Germania reprezintă o adevărată „pauză” în relaţiile dintre cei doi aliaţi.

Astfel, cotidianul „Süddeutsche Zeitung” (SZ) scria că „este o pauză în istoria relaţiilor germano-americane”, văzând în ea „un act fără precedent de protest faţă de aroganţa americană”. (Fostul cancelar) „Gerhard Schröder a făcut primul pas spre autonomie vizavi de marele aliat, acum 12 ani, spunând Nu războiului în Irak”, declanșat de președintele Bush. „Acum este vorba de o a doua etapă”, scrie SZ, apreciind-o totuși „tardivă”. Și ziarul conservator „Frankfurter Allgemeine Zeitung” (FAZ) comentează incidentul, el apreciind că Germania și SUA „se află în pragul unui război diplomatic” și susţine decizia de expulzare. „Merkel nu este canișul lui Obama. Mesajul pe care ea i l-a transmis este pe cât de clar, pe atât de indispensabil”.

La rândul lui, „Bild”, cel mai citit cotidian din această ţară, apreciază că relaţiile germano-americane „sunt la cel mai jos nivel” din cauza „insultelor”, „atacurilor” și „promisiunilor americane nerespectate”. Un punct de vedere interesant are și „Die Welt”, care scrie că Germania a trecut de la statutul de aliat la cel de ţintă a CIA și NSA. „Este un semn de suveranitate. Cândva, în acea belle epoque a războiului rece, BND era ca o filială provincială a CIA; azi, el are onoarea de a fi infiltrat de colegii din Langley” (sediul CIA – n.n.). Faptul că serviciile secrete americane penetrează BND, spionează comisia de anchetă a Bundestagului în cazul NSA, ascultă telefonul cancelarei, supraveghează întreprinderile germane pentru

Poliţia britanică a arestat 660 de presupuși pedofili, într-o operaţiune fără precedent Poliția britanică a arestat 660 de suspecți de pedofilie, printre care medici, profesori, asistenți sociali, lideri de cercetași și foști ofițeri de poliție, a anunțat miercuri, 16 iulie, Agenția Națională împotriva Criminalității (NCA), transmite DPA. Arestările sunt rezultatul unei operațiuni „fără precedent” care a durat șase luni și în care au fost implicate forțe de poliție din Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord.

Peste 400 de copii au fost protejați ca urmare a acestei operațiuni, a menționat NCA. Aproape 40 dintre cei arestați au fost deja condamnați pentru agresiuni sexuale, însă restul nu fuseseră cunoscuți până acum de către poliție.

Punerea sub acuzare nu a fost finalizată încă în majoritatea cazurilor, însă unii suspecți au fost deja inculpați pentru fapte variind de la deținerea de imagini indecente cu copii și până la agresiuni sexuale grave. „Unele dintre persoanele care încep prin a accesa imagini indecente

online trec direct la abuzuri asupra copiilor”, a declarat directorul general adjunct al NCA, Phil Gormley. „Operațiunea nu presupune doar prinderea celor care au comis deja fapte, ci și influențarea potențialilor agresori înainte de a depăși linia”, a spus el. „Vrem ca făptașii să știe că internetul nu este un spațiu sigur și anonim pentru a accesa imagini indecente și că lasă în urma lor amprente digitale pe care instituțiile de aplicare a legii le vor găsi”, a mai spus el.

NCA nu va dezvălui cum i-a prins pe suspecți, însă Gormley a declarat că presupușii pedofili au folosit așanumitul „internet întunecat”, pe care conținuturile accesate nu sunt listate de motoarele de căutare obișnuite și pentru care utilizatorii plătesc deseori cu monedă virtuală pentru a evita să fie detectați.

Arestările vin la o săptămână după ce guvernul a anunțat o anchetă amplă asupra modului în care instituții publice precum National Health Service și BBC s-au ocupat de acuzațiile de abuzuri asupra copiilor în ultimele decenii.

Sursa: agerpres.ro

a repera violările embargourilor americane este total nerușinat, dar nu surprinzător. El demonstrează că parteneriatul transatlantic are fisuri, ceea ce nu este surprinzător”.

Același ziar mai aduce în discuţie o temă sensibilă, aparent paradoxală, și anume că, în pofida a tot ce a făcut, Germania rămâne un aliat de mâna a doua al SUA! „În materie de informaţii, învingătorii din al Doilea Război Mondial preferă să rămână între ei. Și totuși, toată lumea spionează toată lumea! Chiar israelienii spionează americanii, și invers este probabil la fel. Astfel, ca între amici!” În fine, „Die Welt” arată că americanii au de ce să fie neîncrezători în nemţi. Războiul Rece este departe de a se fi terminat, el are chiar intenţia de a se reanima – iar linia frontului pare să treacă tot prin Berlin, direct prin Poarta Brandenburg. Acesta este preţul suveranităţii. Și al naivităţii!”. În fine, „Die Zeit” scria și mai tranșant că nu un singur „diplomat” american trebuia expulzat, ci sute de agenţi ai NSA aflaţi pe teritoriul german!

Pe de altă parte, la rubrica sa Opinii, FAZ a publicat un articol semnat de jurnalistul James Kirchick, specialist

în politica externă americană, care încerca să explice de ce NSA are tot interesul să-și îndrepte „urechile și ochii” spre Berlin. După el, Germania reprezintă un pericol potenţial pentru SUA datorită legăturilor ei strânse cu cei doi mari inamici ai Americii – Rusia și Iranul. Ţinând seama de cele de mai sus, „serviciile secrete americane ar fi nebune dacă nu ar declanșa operaţiuni de spionaj intense în Germania”, scria ziaristul citat. Pe urmă, până la căderea Zidului, Berlinul era un „cuib al spionilor” și, la un sfert de secol după eveniment, orașul nu și-a pierdut puterea de atracţie în ce privește serviciile secrete rusești, ceea ce face indispensabilă prezenţa celor americane. Condamnând răspicat interceptarea telemobilului cancelarei Merkel, Kirchick apreciază că rezerva arătată de guvernul german faţă de criza ucraineană oferă SUA toate motivele ca să fie neliniștite în faţa nemţilor și să păstreze „ochii” asupra acestui „partener” european.

Pe scurt, și aliaţii sunt spionaţi, nu-i așa?

Dumitru CONSTANTIN Sursa: cotidianul.ro

EŞEC TOTAL LA SUMMITUL DE LA BRUXELLES:

Mai-marii Europei s-au certat pe funcţii Liderii europeni nu s-au înțeles asupra persoanelor care ar urma să ocupe cele mai importante posturi în organismul european. Decizia finală a fost amânată pentru sfârșitul lunii august.

Miza negocierilor de la summitul de la Bruxelles era acea a numelor viitorului Înalt Reprezentant și cel al președintelui Consiliului European. „Nu suntem la punctul unde să fie posibilă o soluție de consens asupra întregului pachet de propuneri”, a spus Herman van Rompuy, actualul președinte al Consiliului European. „Sunt sigur că putem lua o decizie pe 30 august”, a adăugat el.

Eșecul l-a iritat pe premierul Italiei, țară care deține președinția rotativă a Uniunii Europene. „Întâlnirea putea fi mai eficientă dacă era mai bine organizată. Ar trebui ca data viitoare van Rompuy să ne trimită un mesaj și să ne spună dacă se poate ajunge la o înțelegere. Ne-ar scuti de un zbor”, a declarat Matteo Renzi, scrie dcnews.ro.

Până la viitoarea întrunire, fiecare ţară trebuie să trimită numele comisarului propus și portofoliul pe care și-l dorește, potrivit agerpres.ro.

Unul dintre motivele principale pentru care nu s-a luat nicio decizie la acest summit este că liderii europeni nu s-au putut pune de acord cu privire la cine să ocupe postul de șef al diplomaţiei europene. Ministra italiană de Externe, Federica Mogherini, dată ca favorită, a fost respinsă de blocul central și est-european, care o consideră pe Mogherini prea apropiată de Moscova.

Dacă Mogherini nu este acceptată de estici, variante posibil acceptate de aceștia sunt fie ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, fie actualul comisar european pentru dezvoltare, bulgăroaica Kristalina Georgieva. Și în privinţa lor nu este ușor de atins consensul, având în vedere că Sikorski este văzut de unii drept prea dur faţă de Rusia, în vreme ce Georgieva nu are experienţă în politica externă, notează ziare.com.

Cele 28 de state membre n-au reușit să se pună de acord nici asupra persoanei care ar trebui să-i urmeze lui Herman van Rompuy la șefia Consiliului European.

Candidatul cu cele mai multe șanse ar fi premierul danez Helle Thorning-Schmidt, însă Franţa și-a exprimat rezerve faţă de acesta, întrucât Danemarca nu este membră a zonei euro.

FLUX

FLUX

10

Cultur= 18 IULIE 2014

Tabără internaţională pentru artişti plastici Localitatea Ocnele Mari din judeţul Râmnicu Vâlcea a găzduit prima ediţie a Taberei Internaţionale de Pictură și Sculptură „Vasile Militaru”, cu participarea artiștilor plastici din Republica Moldova și România.

Artiștii au fost selectaţi în prealabil de curatorul Pierluigi Luise, reprezentant al GoundZero Art Gallery din Italia, Gheorghe Dican, președintele Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala Râmnicu Vâlcea, și Elvira Cemortan-Voloșin, președintele Centrului Cultural ARTELIT din Republica Moldova. Coordonatorul proiectului, preotul Petru Veţeleanu, de la Parohia Trăistari, Vâlcea, a organizat prima tabără din spaţiul românesc la un astfel de nivel. Evenimentul a reușit și datorită Primăriei Ocnele Mari, S.N.S. – E.M. Vâlcea – Salina Ocnele Mari, Parohia Trăistari, Biserica din Salină, Fundaţia Inimă pentru Inimă, Centrul Cultu-

ral ARTELIT din Republica Moldova, UAP Filiala Vâlcea, GroundZero Art Gallery. Artiștii plastici din Republica Moldova au avut posibilitatea de a participa la tabără graţie Gutierei Prodan, director emisiuni matinale, TV Moldova 1, care a ţinut să informeze publicul local despre acest eveniment cultural.

Artiștii plastici din România: Traian Boicescu, Gheorghe Dican, Eugen Dornescu, Cătălin Oancea, Ileana Oancea, Carmen Poenaru, Gabriela Poenaru, Paul Popescu, Angela Tomaselli, Ștefan Pelmuș, Tina Popa, Aurelia Sandală, Sergiu Săliște, Natalia Ștefan, Peti Velici, și cei din Republica Moldova: Elvira Cemortan-Voloșin, Tudor Fabian, Vasile Medinschi, Alexandru Medinschi, Natalia Procop, Grigore Sultan, inspiraţi de Salină, au avut prilejul de a lucra creativ pe parcursul a 7 zile. Expoziţia finală, „Underground – Atelier”, a fost găzduită de Salina Ocnele Mari, aceasta fiind și prima expoziţie realizată într-un asemenea anturaj.

Scopul proiectului a fost de a organiza un eveniment original, neordi-

nar, primul de felul său. În cadrul expoziţiei au fost expuse și lucrări ale artiștilor plastici români: Maria Balea, Vioara Bara, Adrian Chira, Viorel Cosor, Miron Duca, Marin Gherasim, Alexandru Grosu, Petre Lucaci, Petre Marian, Doina Mihăilescu, Alexandru Nancu, Olga Popescu, Dumitru Radu, Gregorian Rusu, Vasile Soponariu, Ion Tămâian, Sorina Ţibacov,

Mihai Ţopescu, Corneliu Vasilescu.

La vernisaj au participat și criticii de artă români Corneliu Antim, Luiza Barcan, Corneliu Ostahie, Petre Tănăsoaica și Francesca Bogliolo din Italia.

Artiștii plastici din Republica Moldova, membrii Centrului Cultural ARTELIT, s-au prezentat cu brio la evenimentele culturale din Ocne-

le Mari, fiind invitaţi să participe la expoziţii în Italia. În concluzie, putem afirma că astfel de colaborări internaţionale sunt benefice pentru susținerea și dezvoltarea artei locale. Cu acest prilej, ţinem să mulţumim organizatorilor, în persoana domnilor Petre Veţeleanu, Pierluigi Luise și doamnei Gutiera Prodan.

Natalia PROCOP, pentru FLUX

Magistrul cernăuţean Ilie Popescu, la 75 de ani Personalitate marcantă a școlii superioare de filologie română din Cernăuţi, profesorul universitar Ilie Popescu a avut parte de o traiectorie a destinului diferită de cea a majorităţii confraţilor săi.

S-a născut la 15 iulie 1939 în comuna Pătrăuţii de Jos din fostul judeţ Storojineţ, într-o familie de ţărani români înstăriţi.

După ocuparea Bucovinei de nord de către sovietici și arestarea tatălui său ca organizator al marșului către România, soldat cu masacrarea câtorva mii de participanţi la Fântâna Albă, în data de 1 aprilie 1941, micul Ilie, în vârstă de 7 ani, a fost arestat, alături de mama și cei șapte fraţi ai săi, iar după ce au trecut prin închisorile din Cernăuţi, Lvov și Harkov, au fost deportaţi în regiunea kazahă Kokcetav.

După doi ani de exil, mama și copiii s-au întors în sat, însă fără a avea dreptul de a locui în propria casă, iar Ilie și fraţii săi au fost nevoiţi să argăţească la oamenii din sat.

Din cauza deportării, a început școala mai târziu, dar, fiind dotat cu o inteligenţă deosebită, reușește să termine cu succes studiile

medii și, în ciuda piedicilor puse de dregătorii staliniști locali, reușește să ajungă un absolvent strălucit al Universităţii de Stat din Cernăuţi, în 1965. Devine apoi conferenţiar la universitatea cernăuţeană și își susţine doctoratul la Chișinău, cu lucrarea „Denumiri de plante medicinale în graiurile moldovenești din regiunea Cernăuţi” (1974).

Autor a peste 380 de lucrări știinţifice publicate în Ucraina, Republica Moldova, România și Rusia, a abordat o paletă diversă de teme din istoria limbii române, dialectologie și to-

ponimie, lexicologie și lexicografie, stilistică, filosofie, religie etc.

Pe lângă activitatea știinţifică laborioasă, profesorul Popescu este deosebit de activ la manifestările culturale ale comunităţii românești din zonă. În calitate de președinte al Societăţii „Golgota” a victimelor regimului stalinist, a desfășurat diferite conferinţe și simpozioane pentru cunoașterea de către contemporani, în special de tânăra generaţie, a atrocităţilor comise în timpul și după ultimul război mondial asupra populaţiei românești din zonă.

La iniţiativa și cu participarea sa financiară directă, au fost înălțate mai multe cruci și monumente comemorative în localităţile în care au fost deportări.

Numai în această perioadă, pe 13 iulie, a fost sfinţită crucea ridicată în memoria celor 36 de familii deportate de la Broscăuţii Vechi, iar la începutul lunii august va fi realizat un alt monument creștinesc, în amintirea celor 26 de familii trimise în surghiun din satul Stroiești, raionul Noua Suliţă. În acest an, Profesorul a desfășurat și o bogată activitate editorială. El a alcătuit o culegere de exerciţii de lexic și frazeologie a limbii române, destinată elevilor de gimnaziu și liceu, un album al activităţilor realizate de Societatea „Golgota”, intitulată „La vârsta împlinirilor”, iar ultima apariţie ce-i poartă semnătura se numește „Suferinţele pătrăucenilor sub regimul totalitar sovietic”, unde sunt redate chinurile consătenilor săi în acea perioada de tristă amintire.

Cu o vioiciune intelectuală deosebită, la vârsta de 75 de ani Profesorul rămâne un dascăl de suflet al confraţilor mai tineri din regiune, o prezenţă aleasă la diferite simpozioane și manifestări știinţifice sau culturale desfășurate în Ucraina sau România și este un far al intelectualităţii românești din Bucovina de Nord. Fiind animat de o puternică credinţă creștin-ortodoxă, Domnia Sa este un exemplu viu al dragostei lui Dumnezeu pentru sufletele curate.

Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX

Cultur= 18 IULIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

PRAGURILE TRECERII, LUMEA UMBRELOR…

Complex aferent Bisericii Sfântul Mare Mucenic Haralambie

(Pagini de jurnal)

25.VIII.1993 Ieri, telefonează Ioanid Romanescu. „Leule, ce zi este astăzi? Încrustează-ţi bine în minte…” etc. Înţeleg că a apărut volumul meu de versuri „Iluzia necesară”, la ed. „Princeps” din Iași. „Remarcă faptul că astăzi nu e 23 august, ci 24”. Firește, aluzie la nefastele evenimente istorice. Însă cartea mea nu are nimic în comun cu pactul Ribbentrop-Molotov, semnat, în 1939, la 23 august… Dar oare chiar să nu aibă? Fie și din motivul că prima mea carte în Ţara mea, România, a apărut atât de târziu… Că eu 40 de ani am fost supus privaţiunilor, muștruluielilor ideologice, politice de tot soiul, și de cele mai neghioabe feluri.

Dacă va fi relativ bine (…pentru că la Negureni tata se află într-o stare limită…), posibil ca lunea viitoare, în cadrul Zilelor Blaga, să facem o lansare, mai multe lansări, pentru că vin cu cărţi noi și Ion Mureșan, și Aurel Pantea, alţii; facem lansări pe Aleea clasicilor, care clasici noi (încă) nu suntem și nimeni nu poate ști dacă vreunul dintre noi va ajunge ca atare.

15.IX.1993 Când nu-ţi mai este de jurnal… Las câteva pagini albe, în care va trebui să vorbesc, de voi putea, despre trecerea în lumea celor drepţi a tatălui meu. Acum, ca și în zilele trecute de la 27 august, ziua decesului, nu pot scrie nimic coerent despre această plecare pentru totdeauna…

Blajinul și inofensivul Victor Dumbrăveanu îmi oferă un exemplar din „Curierul de seară”. Îl privesc ușor nedumerit. Zice: „Am plasat condoleanţele noastre. Sunt din partea prietenilor, vecinilor”.

Mircea Blajinu îmi spune: „Eu am știut că ţi se va întâmpla nenorocirea. Te-am visat că erai la tribună în veșminte negre. Eu eram jos, printre oameni, tot în haine cernite…”. Tristul simbolism al visului s-a referit și la el: deja de vreo zece zile i-a dispărut bătrânul tată ce are sincope de memorie. A ieșit din curtea casei de pe Valea Morilor, scăpând de sub supravegherea tinerilor aflaţi acolo în gazdă, care aveau grijă de el. Deocamdată, nicio urmă, niciun semn, nicio veste… Bietul bătrân, fost preot, cine știe unde se află acum… dacă se mai află…

Am terminat de citit „Sufletul romantic și visul” al lui Albert Béguin („Univers”, 1970).

Am împrumutat cartea de la b-ca „Ghibu” din Chișinău, unde au venit cu titlu de donaţie mii de volume din partea bibliotecii populare „G. M. Zamfirescu” (Sfatul Popular al Raionului 18 februarie). Acestea-s datele, dar nu știu totuși din ce oraș al României. În fine, observ cu stupoare că lipsește (ruptă!) fila cu pp. 17-18. Deci, nu știu cine a scris prefaţa. Pe foaia de gardă, după cuvintele „Traducere și prefaţă”, numele prefaţatorului și traducătorului e șters apăsat cu pix albastru. A-ha! Îmi amintesc: este vorba de Dumitru Ţepeneag, pe care – așa a fost – regimul popular l-a avut de trădător, fiindcă, plecând într-o călătorie la Paris, scriitorul n-a mai avut chef să se reîntoarcă în socialism, în Ţară. Era firesc ca tocmai el, capul cercului oniriștilor din România, să traducă și să prefaţeze „L’âme romantique et la rêve”… Iar autorităţile – ca autorităţile, fiind tâmpite și nedorind să-l lase să viseze, pedepsindu-i numele cu ștersături apăsate trecute peste el…

16.IX.1993 Pragurile trecerii, lumea umbrelor… Îmi telefonează Mircea: i-a decedat tatăl. Anonim, într-un spital. Fiind în stare gravă de amnezie, ieșise pe poarta curţii casei lor și se rătăci, se pierdu în oraș, de unde a și fost recuperat și dus la spital, fără să poată spune cine este, fără să poată da vreo adresă… Bla-

jinu mă roagă să merg la Briceni, la Pererita, unde îl va înmormânta. Dumnezeu să ne ierte părinţii. Și pe noi…

Ce cuvinte triste în prefaţa scrisă de Ţepeneag la volumul „Sufletul romantic și visul” al lui Albert Béguin: „Care e sensul vieţii, al fiinţei noastre, și de ce ne scapă mereu? (…)

Fiecare se salvează singur. Și moare singur”.

După aproape 20 de ani recitesc „Ode II Pythianice” de Pindar (ed. „Univers”, 1975; traducere de Ioan Alexandru). După sublinierile pe care le-am făcut a-tu-u-nci! încerc să mă re-înţeleg pe mine, cel de la 26 de ani. Spre exemplu, la pagina 9 pus-am semn de exclamaţie în dreptul versurilor: „Nu părăsi frumosul! Ci tu păstrează cârma dreaptă-n neam! Și pe nefăţarnică/ Nicovală ascute-i limba”. …Apoi îmi reamintesc de entuziasmul (creator) cu care-mi vorbea (atunci, demult) despre odele pindarice Liviu Damian. Înţelegeam că e predispus chiar să urmeze într-un anumit chip modelul pindaric, pentru a da și el ceva similar, însă doar în spirit pindaric, nu și în conotaţii, care ar fi trebuit să fie cele ale realităţii concrete ale lui Liviu Damian, creator care așa și nu a avut răgazul de vârstă să se manifeste în plenitudinea, maleabilitatea și diversitatea talentului său. (De altfel, acum vreo 3 săptămâni, Rodica, fiica lui Liviu, mi-a prezentat o selecţie de versuri pentru colecţia „Poezii de duminică”, pe care o îngrijesc la „EUS”.)

Astăzi, în „LA” sunt reproduse cele două coperte (1, 4) ale „Iluziei necesare” și prefaţa lui Ioand Romanescu „Poezie fără complexe”. În cernita mea stare sufletească, la 31 i-am întâlnit pe Ioanid, Dan Baghiu, editorul, care erau împreună cu soţiile. Am tot stat la taclale la Vasile Spinei și la noi, la Ciocana. Au adus un set de 100 de exemplare de cărţi… necesare, să sperăm.

24.X.1993 Plictisul ca formă de degradare, de abrutizare. În orice caz, o formă de amorţire și neevoluţie sufletească. (Consemnez asta cu relativa satisfacţie că de câţiva ani buni n-am fost atacat sau nu m-am lăsat atacat de atare molimă pe care am cunoscut-o, uneori, în juneţe.)

Ce logică pidosnică! În „LA”, M. se laudă că, între cele două congrese ale scriitorilor, a editat șapte cărţi care, să vedeţi, nu stau prin librării. Primo: șapte cărţi în trei ani aduce a grafomanie. Secundo: dacă e vorba de Moldova Estică și nivelul de competenţă al cititorilor care „fojgăiesc” prin ea, a spune că cele scrise de tine nu întârzie prin librării e un fel de… autodemascare a scrisului tău cam pipernicit, neserios. În librăriile noastre pot sta cu anii, neclintite, volume de Rilke sau Rimbaud, Apollinaire (puteţi pune orice nume de mare scriitor modern) și, conform logicii bietului meu coleg, ar reieși că aceștia sunt slabi, ca operă, faţă de el, M. Să fim serioși…

Una din recentele mele… izbânzi: 34 de pagini ale unui interviu, pe care mi l-a solicitat, prin întrebări multe, Aura Potlog-Christi pentru revista „Contemporanul” sau, mai zice ea, posibil, pentru „România literară”. „Scriu” interviurile cu aceeași pasiune care „mă cere” pentru proză sau eseu. E cam ceea ce spunea, aproape demult, André Gide, – că textul pe care îl scriem are o influenţă asupra noastră, ieșind din noi, ne modifică nu doar starea de spirit, ci chiar (poate că în măsură infinitezimală) existenţa.

Aceste lucrări, scrise, tot de la Gide cetire, nu sunt atât produsul unei dispoziţii intime, sufletești, ci, dimpotrivă, ele însele provoacă stări de spirit. Sau, cum comenta acest moment Maurice Blanchot, nu scriem (și mărturisim, aș zice eu) numai în funcţie de ceea ce suntem, ci suntem în funcţie de ceea ce scriem. (Adică, păcat că scriem atât de puţin și, uneori, de-a dreptul neinteresant…) În interviul cu A. Christi, memoria mea „intertextualistă” invocă chipul înţeleptului oriental Haruma, pe care japonezii și-l imaginează fără pleoape, acestea, pur și simplu, căzându-i din cauza prea îndelungatei

și asidui veghi/ meditaţii; din acele pleoape au provenit petalele florii de ceai. Apoi aflu că, în 1907, în eseul „Poetul și timpul acesta”, Hofmannsthal scrisese despre poet: „E ca și cum ochii săi nu ar avea pleoape”. Să fie aici vreo influenţă prin intermediul lecturii, vreun intertextualism nipono-german? Cine știe… Însă simbolul absenţei sau metamorfozării pleoapelor e frapant. Iar neacoperirea ochilor, să zic așa, mereu deschiși, în stare de necurmată veghe, e pentru că poetul, ca și înţeleptul, sau ambii aceștia, în unică persoană, nu trebuie să lase nimic în exteriorul înţelegerii sale/ lor (minţii, conștiinţei, sufletului); nu trebuie să refuze nici imaginile concrete ale lumii, dar nici fantasmele închipuirii sale/ lor sau a altora; nu trebuie să refuze „arătarea” gândului pur. E cam ceea ce Rilke, poate că după Hofmannstal, poate că independent de acesta, explicându-i Clarei Rilke, în același an 1907, în modul următor: „Nicio alegere nu este îngăduită; cel ce creează nu poate întoarce spatele niciunei existenţe”. Și tot Rilke, de data aceasta în poezie, parcă ar spune de Harmuna-cel-fără-de-pleoape, așijderea și despre poetul pe care Hofmannsthal îl dorea fără pleoape: „O fiinţă fără scoarţă, deschis durerii/ Chinuit de lumină…”.

26.X.1993 Prefaţa la barosana „Antologie (a) generaţiei ’80” Alexandru Mușina și-o intitulează „O poezie pentru mileniul III”. Chiar așa? Chiar tocmai acest discurs poetic e pentru secolul XXI? La ce bun acest efort de premoniţie, când lucrurile sunt – chiar cred că așa stau ele! – mult mai simple, putându-se afirma că, în mileniul III, în secolul XXI, se va scrie și se va citi tot felul de poezie, care s-a scris și s-a citit în toate mileniile/ secolele de până azi, de până… mâine. În deplină libertate, în deplină diversitate, așa că, domnii mei colegi, generaţia ’80 nu va fi mai favorizată, cu atenţia, în mileniul III, decât generaţia… singularului Homer sau cea a lui Dante, ceva mai numeroasă decât unul, sau Blaga, sau Stănescu…

La ce bun orgoliul de a profetiza acolo, unde e destulă limpezime?

2.XI.1993 Pregătesc casetofonul pentru întâlnirea cu Eugen Coșeriu. La ora 16 vine la US să ţină o prelegere despre poezie și limbaj. Estimp, cu pregătirea, banda magnetică îmi amintește o întâmplare anecdotică, pe care mi-a povestito Ioan Groșan la restaurantul din grădina Casei Vernescu. Eram în 15 sau 16 septembrie, când, împreună cu Ioan Mânăscurtă și Valentin Guţu, am participat la simpozionul jurnaliștilor din Europa de Est și cea Centrală. Ar fi și altele de rememorat, dar să-l ascultăm pe Ioan Groșan, povestind pe un fundal de muzică de restaurant: „În anii noștri, în anii șaptezeci-optzeci, în restaurantul Gării de Nord veneau bătrâni, lăţoși, murdari, dar de o mare eleganţă a mișcărilor, care se așezau la tine la masă, își turnau din sticla ta de vin sau de bere un pahar și unul din ei spunea: «Nu vă supăraţi, eu sunt poetul Gării de Nord și pentru acest pahar vă recit un poem, iar dacă vă place, vă mai recit unul singur». Sigur, îi spuneai: «Recită». El spunea: «Pentru acest pahar de vin, poemul Senzaţie. «Într-o odaie scundă, într-un pat diform Zac strivit în cap de un pumn enorm».

Acesta este poemul. Dai și pentru al doilea poem un pahar de vin?

Al doilea poem suna așa: «Cimitir. Un șobolan prin iarbă trece Și morţilor de dedesubt Le dă fior de nedescris».

(Aici noi hohotim oarecum crispându-ne: senzaţia e… pătrunzătoare!)

5.XI.1993 Numărul 41 pare a fi oarecum fertil pentru mine: în „România literară” și „Literatorul” ce au acest număr sunt inserate versurile mele și o recenzie la „Iluzia necesară” (Th. Codrenu).

Monument de arhitectură de însemnătate locală, amplasat pe strada Alexandru cel Bun, 50 A,B,C (valoarea naţională a fost contestată în timpul studierii), introdus în Registrul monumentelor de istorie a municipiului Chișinău la iniţiativa Primăriei.

Complexul constituit la sfârșitul secolului al XIXlea este format din trei clădiri, alcătuit din locuinţa preotului, școala parohială și o unitate comercială.

Casa de locuit este amplasată la colţul de sud-est al proprietăţii imobiliare. Planul are o configuraţie unghiulară, cu faţada principală orientată spre strada Octavian Goga. Centrul compoziţional este holul, în care se accede prin două intrări – una din stradă și alta din curte. În jurul holului sunt grupate odăile. Compoziţia faţadei principale este asimetrică, cu intrarea accentuată de un portic. Elementele decorative ale faţadei sunt distruse. Planimetria, cu organizarea funcţională și raţională a încăperilor în jurul holului central, presupune implicarea unui arhitect de formare profesionistă de la începutul secolului al XX-lea.

Școala parohială se află în partea de nord, construită pe linia roșie a străzii Alexandru Vlahuţă, construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Are un plan aproape pătrat, cândva cu o galerie din stâlpi de piatră de-a lungul faţadei orientate spre curte (azi construită). Un coridor transversal împarte clădirea în două părţi cu clase, identice după planimetrie.

Dinspre est a fost adăugată o anexă pentru locuinţă.

Faţada este în piatră de carieră, structura planimetrică este evidenţiată prin lesene, pereţii, în partea superioară, au o cornișă. Golurile ferestrelor sunt dreptunghiulare, lipsite de ancadramente.

Unitatea comercială este construită într-un singur etaj, cu faţada îngustă aliniată la linia roșie a străzii, alipită de aripa laterală a clădirii vecine (str. Alexandru cel Bun nr. 48. La un timp necunoscut, ambele construcţii – prăvălia și aripa cu etaj a imobilului vecin, au intrat în proprietatea unui stăpân, faţada acestora obţinând aceeași expresie artistică, împodobite cu pilaștri ai ordinului doric, dominate de un parapet comun din piatră). Faţada are o compoziţie simetrică, alcătuită din două goluri de ferestre și o ușă, amplasată central. Decoraţia plastică este în spirit eclectic, cu golurile în arc, conturate de arhivolte.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Librăria „Geanta cu cărţi”, în colaborare cu Universitatea Populară, prezintă romanul lui Savatie Baștovoi „Iepurii nu mor.

Pentru copiii sovietici care au crescut mari”, tipărit de editura Cathisma în seria de Proză. Cartea a fost tradusă și publicată în franceză, fiind foarte apreciată de „Le Monde”, „Le Figaro”, „Le Vie”, „Le Point”, care i-au consacrat ample cronici literare. „Romanul răspândește o lumină puternică: strălucirea unei scriituri formidabil întocmite și pline de fineţe, – notează Catherina Simon în publicaţia franceză „Le Monde”. – Maniera sa de a restitui propaganda stalinistă, repetată cu insistenţă atât în școlile moldovenești, cât și în cele românești, nu este deloc dogmatică: ea reliefează mai degrabă poezia absurdului.”

Pentru a înţelege mai bine această „poezie a absurdului”, la care se referă Catherina Simon, vom prezenta un fragment din roman: „... – Copii, iată ce se întâmplă la noi în școală. Mi-e rușine s-o spun, eu n-aș fi vrut, dar avem printre elevii noștri pe unii care nu sunt demni să poarte cravata roșie de pioner. Ei

Cultur= 18 IULIE 2014

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

Iepurii nu mor n-au de ce să poarte la gât această părticică din steagul Patriei, pe care pionerii eroi, pe când erau la vârsta lor, l-au stropit cu sânge în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Ei au făcut de râs cravata de pioner. Să le fie rușine, căci au scuipat pe sângele celor care le-au salvat viaţa și au murit pentru ca ei să trăiască astăzi în pace! Și să facă ce-au făcut. Rușine să le fie! Iată că sunt și astfel de pioneri printre noi, pioneri între ghilimele, căci aceștia nu sunt pioneri, ci niște nerușinaţi care au necinstit numele de pioner. Să le fie rușine, dacă nu de noi, atunci măcar de cei care și-au jertfit viaţa ca ei să poată trăi astăzi în liniște și să poată merge la școală, măcar pentru cei care în iernile geroase au fost scoși desculţi în zăpadă, stropiţi cu apă rece ca gheaţa și spânzuraţi, măcar pentru aceasta să le fie rușine, dacă noi, conducerea școlii și tot colectivul, și voi, stimaţi pioneri și octombrei, nu însemnăm nimic în ochii lor. Eu nu mai am cuvinte să vorbesc despre acești pioneri între ghilimele...

Sonia își ștergea ochii cu mâneca și nu îndrăznea să-și ridice capul.

Vasea se smiorcăia și primea palme peste ceafă de la Liubovi Andreevna. Pionervojata stătea dreaptă, cu steagul în mână, și steagul flutura ușor, căci bătea un vânt plăcut de primăvară. Nouă ne era rușine, tuturor ne era rușine, și toţi voiam să plecăm capetele, dar stăteam drepţi și ne uitam la Sonia, pentru că ei trebuia să-i fie rușine, însă nouă nu trebuia să ne fie rușine deloc. Ne schimbam de pe un picior pe altul, dar atent, să nu ne vadă nimeni.

- Ți-a fost bine, Sonia, ţi-a fost bine? Spune, că poate vrem să știm și noi! Spune cum ţi-a fost!

Sonia și-a dus amândouă mâinile la ochi.

- Nu-u..., zise Sonia și se smiorcăi.

- Cum? Nu ţi-a fost bine?

- Nu-u..., repetă Sonia smiorcăindu-se.

- Și-ai să mai faci?

- Nu-u..., și se smiorcăi și se șterse cu amândouă mânecile.

- Vreau să audă toată școala.

- Nu-u!

- Mai tare, că n-aude nimeni!

- Nu! Nu! Nu!...”

Dacopatie și alte rătăciri Încă de când Georges Bataille și Roland Barthes au disecat mitologiile moderne, a apărut limpede că o parte din ele sunt doar rătăciri colective. Rătăcirile sunt foarte vizibile în tot ceea ce ține de căutarea rădăcinilor, fenomen înrudit cu teoriile conspiraționiste.

Așa este obsesia cu dacii. Moldova încă nu a fost atinsă de dacopatie, de obsesia cu strămoșii mitici care, în România, ia din ce în ce mai multă amploare. În forma ei extremă, dacopatia capătă proporții patologice: dacii au fost o națiune paradisiacă, supra-umană, practic o altă specie. Ei au inventat tot ce era de inventat pe planetă, ba chiar specia umană s-a născut în Dacia. România de azi e focarul spiritual al planetei. Analizele genetice vor arăta că ne tragem din acei strămoși mitici.

Obsesia are rădăcini vechi, bazându-se pe elucubrațiile lui Nicolae Densușianu, care în Dacia Preistorică înșirase toate absurditățile pe care avea să se bazeze protocronismul, inclusiv aceea că latina derivă din dacă și că deci dacii vorbeau latină înaintea latinilor.

Dar așa e la toate naţiile mici din partea noastră a Europei. În Balcani, slovenii preferă să sugereze că ei ar fi, mai degrabă, un amestec de italieni și austrieci (că doar de-aia spun „ja” în loc de „da”); croaţii anunţă cui vrea să-i asculte că ei trăiesc în Mitteleuropa, în Europa Centrală, și nu în Balcani; bulgarilor le-a venit în cap că nici ei nu sunt slavi, ci urmașii unui popor mai de soi, care ar fi sosit din Asia, fiind rudă de-a doua cu iranienii; bosniacii au reușit, printr-o insistenţă încăpăţinată, să facă să fie acceptat faptul că ar exista o limbă bosniacă; iar sârbii nu mai știu de multă vreme cine sunt. În aceste condiţii, nu e de mirare că mărunta Macedonie a simţit nevoia de a arăta lumii întregi că acolo nu trăiește un popor ca toate celelalte.

O extremă protocronistă a fost astfel atinsă în Macedonia, devenind de la o vreme ideologie

„Baștovoi își deplânge amintirile și dezvoltă atitudinea lui critică: el descrie comunismul statului văzut prin ochii unui copil. Propaganda nu mai rezistă. Ea este adevărata boală infantilă a socialismului, – menţionează în „Le Point” Silvan Tesson, laureat al premiului Goncourt pentru literatură. – Ciudăţenia șocantă a paginilor lui Baștovoi ţine de tabloul acestor vieţi consumate cu îngurgitarea de slogane. Oamenii mari sunt puerili, iar copiii, fiinţe ce ar fi avut șansa să devină poeţi dacă nu ar fi fost victimele școlii. Odată ajunși pe mâna profesorilor, școlarii sunt sortiţi acestui destin de a deveni demni de Lenin și de cravata roșie. Propaganda este astfel cu atât mai urâtă, cu cât ea infectează suflete pure”.

Romanul „Iepurii nu mor. Pentru copiii sovietici care au crescut mari” și alte cărţi ale ieromonahului Savatie Baștovoi, precum „Nebunul”, „Carte de despărţire”, „Ortodoxia

pentru postmoderniști”, „Diavolul este politic corect”, „Audienţă la un demon mut”, „A iubi înseamnă a ierta” ș.a. pot fi găsite la librăria-atelier „Geanta cu cărţi” din Chișinău, strada Corobceanu, 17.

Igor PÂNZARU, FLUX

Simpozion dedicat lui Ştefan cel Mare, la Oprişeni Nu departe de legendarii Codri ai Cosminului, în localitatea Oprișeni a raionului Hliboca din regiunea Cernăuţi, s-a desfășurat simpozionul „510 ani de la trecerea în eternitate a voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt”, găzduit de Muzeul „Maximilian Hacman”, sub îndrumarea inimosului profesor de istorie Nicolae Bodnariuc, directorul școlii din localitate.

oficială de la Skopje. E drept, cum spuneam, cam toata lumea în Balcani a început să-și caute o identitate prestigioasă și strămoși nobili, orice, numai să nu li se mai spună că sunt „balcanici” sau „slavi”.

Macedonenii au mers însă să își caute „strămoșii” până în Hindu Kush, în nordul Pakistanului!… „Logica” e următoarea: Alexandru Machedon e cel mai mare erou al… macedonenilor… (Aici, trecând peste mânia stupidă a grecilor, care blochează această țărișoară de doua decenii încoace pentru „uzurparea patrimoniului istoric grecesc”, Machedonul istoric ar fi fost, mai degrabă, un proto-albanez... În orice caz, nu știm despre limba macedonenilor altceva decât că nu era greaca, însă în niciun caz nu putea fi o limba slavă, cum e macedoneana de azi.) Alexandru Machedon, așadar, zic macedonenii, a cucerit toată lumea cunoscută până în India… Legiuni și falange macedonene au rămas pe acolo, prin Pakistanul de azi, deci este logic să le căutăm astăzi urmașii, care sunt verii… macedonenilor.

Iată cum o doctrină precum protocronismul produce o distorsiune a realului și o pervertire a scării valorilor. Macedonenii, dorind cu orice chip să-l recupereze pe Alexandru, au ajuns să uite că au la îndemână un titlu de glorie mult mai convingător: sfinţii Chiril și Metodiu, creatorii alfabetului slavon, veneau din regiunea care astăzi se numește Macedonia. Da, dar problema e că aceia erau niște slavi.

Așa e cu identitatea fragilă, trebuie să arăți că ai fost primul. Din fericire, nu toți au mijloacele de a impune această teorie atunci când nu au argumente.

După sosirea oaspeţilor din regiune și din România, profesorul Bodnariuc a prezentat exponatele muzeului, inscripţionate în limbile română și ucraineană, între care unele sunt de o deosebită valoare știinţifică, precum și expoziţia dedicată epocii marelui voievod .

Apoi studenta la istorie Liana Bezușco a evocat faptele domnului Moldovei și evenimentele importante din epoca sa. Preotul Vasile Pauliuc a reliefat dimensiunea religioasă a personalităţii lui Ștefan cel Mare.

Elevii școlii, îndrumaţi de profesoarele de limba română Valentina Plantus și Ana Stelimach, au prezentat un program artistic ce a inclus recitări din poezia populară și cultă, precum și dramatizări adecvate momentului.

De o apreciere aparte s-au bucurat melodiile populare interpretate de o artistă în devenire, eleva Cristina Velicico.

Această manifestare a spiritului românesc s-a bucurat de prezenţa doamnei Consul a României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan, care a dăruit cărţi micilor artiști, bibliotecilor muzeului și școlii. Domnia sa a rostit un frumos discurs, concluzionând în final: “La Oprișeni, frumosul, moralul și istoria dăinuiesc împreună”.

Au mai vorbit Liviu Rusu, locţiitor al șefului administraţiei regionale de stat, redactor al ziarului „Junimea”, Vasile Bâcu, președintele Societăţii Culturale „Mihai Eminescu” și redactor-șef al „Gazetei de Herţa”, Dumitru Covalciuc, președintele Societăţii „Arboroasa”, profesorul universitar Ilie Popescu, președintele Societăţii „Golgota”, alături de oaspeţii botoșăneni, profesoara Doina Popa, președintele Asociaţiei „Vatra românească”, Paul Mircea Iordache și Iuliu Popovici de la Asociaţia „Pro Basarabia și Bucovina”.

Profesorul Bodnariuc a relevat aspecte inedite despre epoca ștefaniană, rezultate din activitatea de arheolog, desfășurată de-a lungul anilor la Oprișeni, împreună cu elevii săi.

Simpozionul s-a bucurat de asistenţa multor dascăli ai școlilor românești din zonă și a fost un eveniment de o importanţă deosebită pentru cei interesaţi să-l omagieze pe marele voievod al Moldovei.

Dan ALEXE, sursa: europalibera.org

Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX

Programe 18 IULIE 2014

21

Luni IULIE

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15 Medalion muzical. 7.15 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Reporter de gardă. 10.40 „Cântec, dor și omenie”. Program muzical. 11.00 Documentar. „Acasă, în Marienfeld”. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Artclub (рус). 13.10 Desene animate. „Patoruzito”. 14.35, 3.30 Paul Goma revine acasă. 15.05 „Ploiţa de stele”. Concurs municipal al tinerelor talente. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.45, 1.50 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”.

22.20 Aniversări. Iurie Colesnic. 23.20 Cultura azi. 0.15 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 3.00 Documentar. „Global 3000”. 4.30 La noi în sat. 5.10 Știri pozitive. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Diva cu greutate (r) 11:00 Film: Uite cine vorbește (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4755 15:00 Film: Ultima călătorie 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Paranoia 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Chuck, episodul 6, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Фазенда” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Ясмин”. Многосерийный фильм 16:20 „За и против” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55„Давай поженимся!” 19:55„Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Нина Усатова, Мария Шукшина, Сергей Никоненко в многосерийном фильме „Станица” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 „Городские пижоны”. Премьера. Жан-Юг Англад в многосерийном фильме „Налет” 02:00 „Prima Oră” (R) 03:40 „Контрольная закупка” 06:00 Новости. 06:35 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 61 серия 08:00 Новости. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 9 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 61 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым.

17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный. Россия 2013 9 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25„Autostrada”.

23:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 61 серия 23:55 Час суда с Павлом Астаховым. 00:40 Știri. 01:05 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:29 TÉLÉTOURISME 5:54 PASSE-MOI LES JUMELLES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:18 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:36 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:04 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:30 ÉPICERIE FINE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:13 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 PARIS BELLE ÉPOQUE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 COMME UN CHEF ! 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 BOULEVARD DU PALAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 UN AMOUR DE GORILLE 22:53 UNE VIE DE CHIMP’ 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LES FUGITIFS 2:25 DOUCE NUIT 2:38 LE DÉFILÉ BELGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

22

Marţi IULIE

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.40 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.15 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Videoteca copiilor.

10.30 Documentar. „Global 3000”. 11.00 Accente economice.

11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 17.45, 1.30 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.20 Paul Goma revine acasă. 14.50, 5.30 Documentar. „Drumeţii”.

15.15 Documentar. „Castelele Europei”. 16.00 Documentar. „Colecţia design”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 „Amarele confesiuni”. Dumitru Matcovschi. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Dialog social.

22.40 În premieră. 23.50 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 2.40 Documentar. „Flacăra olimpică: atingerea Mariei Hors”. 3.30 Paul Goma revine acasă.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000. md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Ultima călătorie (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4756 15:00 Film: America în carantină 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Joc în doi 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Chuck, episodul 7, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 „Станица”. Многосерийный фильм 14:25 „Фазенда” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 „След” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Нина Усатова, Мария Шукшина, Сергей Никоненко в многосерийном фильме „Станица” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 „Городские пижоны”. Премьера. Жан-Юг Англад в многосерийном фильме „Налет” 02:00 „Prima Oră” (R) 03:40 „В наше время” 06:00 Știri. 06:35 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 62 серия 08:00 Știri. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 10 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 62 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым.

17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный. Россия 2013 10 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri.

22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 62 серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri.

00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 LES VINGT CHEFSD’OEUVRE DE LA NATURE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:31 VIOLON DINGUE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:38 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 MINCE ALORS ! 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AVEUX 22:50 AVEUX 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 DEVOIR D’ENQUÊTE 2:54 PARTIR AUTREMENT 3:45 TV5MONDE LE JOURNA l4:07 DOCUMENTAIRE

23

Miercuri IULIE

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.20 ȘTIRI. 6.15, 1.05 Gagauz ogea. 6.45 Cinemateca universală. 7.15 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”.

9.45, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Chișinăul de ieri și de azi. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00„Amarele confesiuni”. Dumitru Matcovschi. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur.

13.10, 17.45, 1.35 Cine vine la noi? Program de divertisment.

14.20, 3.35 Paul Goma revine acasă. 14.45 Documentar. „La drum!”. 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 „Mi-e dor de tine”. Valentin Dragomir. Spectacol muzical. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.00 Avangaraj. 23.30 Serial.„UN PREOT PRINTRE NOI”. 2.45 Săptămâna sportivă. 3.20 Cinemateca universală. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

13 24

FLUX Joi IULIE

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.40 ȘTIRI. 6.15, 0.50 Русский мир. 6.45 Tezaur. 7.15 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Videoteca copiilor. 10.30 Documentar. „La drum!”. 11.00 „Mi-e dor de tine”.

Valentin Dragomir. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45, 1.20 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.20, 3.30 Paul Goma revine acasă. 14.50 „Cântec, dor și omenie”. Program muzical.

15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 „O lume ca-n povești”. Program muzical. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 4.30 Tezaurul României. 20.50 Super-loto„5” din„35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Reporter de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

2.30 Documentar. „Răstignirea, scandalul sacru”. 5.25 Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru” din Bălţi.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: America in carantina (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4757 15:00 Film: Liceenii Rock’n’roll 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Fotbal: Steaua - Strømsgodset 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Chuck, episodul 8, sezon 5 00:00 Fotbal: Steaua - Strømsgodset (r) 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Liceenii Rock’n’roll (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4758 14:45 Film: Suspect de crimă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruță (best of) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Două pupeze albe 22:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Chuck, episodul 9, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 „Станица”. Многосерийный фильм 14:25 „Фазенда” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 „След” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Нина Усатова, Мария Шукшина, Сергей Никоненко в многосерийном фильме „Станица” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 „Городские пижоны”. Премьера. Жан-Юг Англад в многосерийном фильме „Налет” 02:00 „Prima Oră” (R) 03:40 „В наше время”

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 „Станица”. Многосерийный фильм 14:25 „Фазенда” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 „След” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Нина Усатова, Мария Шукшина, Сергей Никоненко в многосерийном фильме „Станица” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 „Городские пижоны”. Премьера. Жан-Юг Англад в многосерийном фильме „Налет” 02:00 „Prima Oră” (R) 03:40 „В наше время”

06:00 Știri. 06:35 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 63 серия 08:00 Știri. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 11 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 63 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым.

17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный. Россия 2013 11 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri.

22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 63 серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

06:00 Știri. 06:35 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 64 серия 08:00 Știri. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 12 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 64 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым.

17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный. Россия 2013 12 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri.

22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 64 серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:31 LA TÉLÉ DE A @ Z 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:37 LES ALPES VUES DU CIE l14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MAGAZINE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 LE DÉCLIN DE L’EMPIRE MASCULIN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMME UN CHEF ! 23:33 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBA l0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 LES LIMIERS 1:44 LES LIMIERS 2:40 LES VOIX HUMAINES 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l3:52 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:31 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 HEP TAXI ! 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 L’ÉPICERIE 13:38 QUAND L’ANIMAL DEVIENT MÉDIATEUR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MAUVAIS KARMA 15:48 MAUVAIS KARMA 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 LES LIMIERS 20:23 LES LIMIERS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNE NUIT 23:39 LE DERNIER ROUND 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 DIVERTISSEMENT 2:50 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:42 TV5MONDE LE JOURNA l4:04 DOCUMENTAIRE

14

FLUX 25

Programe 18 IULIE 2014

Vineri

26

IULIE

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.40 ȘTIRI. 6.15, 2.45 Documentar. „Povestea vieţii mele: Mikis Theodorakis”. 7.15 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 „O lume ca-n povești”.

Program muzical. 10.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.05, 19.55, 4.30 Tezaurul României. 12.00 Destine de colecţie. 12.30 Portrete în timp.

13.10, 17.45, 1.30 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.20, 3.30 Paul Goma revine acasă. 14.50, 0.50 Legendele muzicii. 15.00 „Festivalul Medieval”. Selecţiuni. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial.„UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 World stories - lumea în reportaje. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film artistic 01.30Film artistic 02.30 Muzică 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Divertisment: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Divertisment: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Suspect de crimă (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4759 14:30 Serial: Maeștrii iluzionismului 15:00 Film: De la tine pentru mine 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruță (best of) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Detectivul Alex Cross 22:45 Film: Încă un film despre adolescenți? 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Film: Încă un film despre adolescenți? (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 „Станица”. Многосерийный фильм 14:25 „Фазенда” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Многосерийный фильм 16:25 „След” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Поле чудес” 19:55 „Точь-в-точь” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Точь-в-точь”. Продолжение 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 Памяти Владимира Высоцкого. „Последний концерт” 01:10 „Городские пижоны”. Премьера. „Продюсер Джордж Мартин” 02:35 Энди Макдауэлл, Дрю Берримор в фильме „Плохие девчонки” 04:10 Ростислав Плятт, Андрей Мягков в фильме „Послесловие” 06:00 Știri. 06:35 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 65 серия 08:00 Știri. 08:50 След. Детектив. Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 65 серия 15:40 Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом Астаховым. 17:20 Понять простить. 18:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 65 серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:35 JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:31 NEW YORK NEW YORK 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 À LA DI STASIO 13:39 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES LIMIERS 15:49 LES LIMIERS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 RIO, GRAVITÉ ZÉRO 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 ÉCHAPPÉES BELLES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 BOULEVARD DU PALAIS 23:33 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBA l0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 LES AFFAIRES SONT LES AFFAIRES 2:50 LE POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNA l4:04 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă IULIE

6.05, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Euromaxx”. 6.45 Tezaurul României.

7.45 E. Ionesco. „Regele moare”. Spectacol. 9.05 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 În ritm de dans. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou.

12.00 Ora stelelor. 13.00 Știri pozitive. 13.20 Eminesciana. 14.25 „La prispa cu doruri multe”. Maria Stoianov și formaţia „Ștefan Vodă”. Spectacol muzical. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30, 3.30 Paul Goma revine acasă. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Artclub (рус). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie.

21.20 Dor. Spiridon Mocanu. 22.20 „Prietenii muzicii”. 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Documentar. „Arts 21”. 3.00 Portrete în timp. 4.30 Documentar. „Răstignirea, scandalul sacru”. 5.30 În ritm de dans.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: De la tine pentru mine (r) 12:00 Serial: Diva cu greutate, ep.6, sezon 1 13:00 Stirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Masterchef - Proba celebrității, ep, 3 (r) 15:30 Film: Echipa de șoc 16:45 Film: Hitch - Consilier în amor 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Las Fierbinți, sezon 4 22:15 Film: Cyborg 23:45 Film: O luna de miere de cosmar 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Film: Cyborg (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 Алла Пугачева в фильме „Женщина, которая поет” 07:30 Владимир Высоцкий, Олег Янковский, Ролан Быков в фильме „Служили два товарища” 09:05 „Играй, гармонь любимая!” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Василий Шукшин. Самородок” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 Премьера. „Профессия - следователь” 14:10 Леонид Куравлев, Лариса Удовиченко в фильме „Опасно для жизни!” 15:45 Комедия Василия Шукшина „Печки-лавочки” 17:30 „Угадай мелодию” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 „Своя колея” 19:55 „Две звезды” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Две звезды”. Продолжение 22:35 „КВН”. Премьер-лига 00:10 Футбол. Суперкубок России. ЦСКА - „Ростов” 02:00 Остросюжетный фильм „Хищник 2” 03:40 Дэвид Карузо в детективе „Холодные сердца” 6:00 Știri. 6:30 Program de divertisment. 7:00 Știri. 7:30 Program de divertisment. 8:00 Știri. 8:25 Program de divertisment. 9:40 Понять простить. 10:40 Невидимки. Детектив. Россия 2010 13:45 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:20 Большая разница. 21:20 Невидимки. Детектив. Россия 2010 0:00 Новости. 0:20 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 LE BEAU VÉLO DE RAVE l6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:24 PARDONNEZ-MOI 7:52 LIBRE ÉCHANGE 9:03 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:29 TV5MONDE LE JOURNA l9:39 MATIÈRE GRISE 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI A L’ECOLE 10:14 T’CHOUPI A L’ECOLE 10:20 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 ARTZOOKA ! 12:00 ALORS ON CHANGE ! 12:33 MA VIE APRÈS LE SPORT 13:01 FLASH INFO 13:04 L’ÉPICERIE 13:32 OSEZ UNE AUTRE VIE 14:00 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN ÉTÉ EN FRANCE 16:00 UN HÔTEL À LA MAISON 17:00 LA TÉLÉ DE A @ Z 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:37 FORT BOYARD 21:27 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 69 MINUTES SANS CHICHIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 TANGO 2:38 D6BELS ON STAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

27

Duminică IULIE

6.05, 21.00, 0.20 ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Arts 21”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00, 2.55 In memoriam Adrian Păunescu.

8.40 Dialog social. 9.00 Documentar. „Arhitectură”. 9.30 Documentar. „Euromaxx”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Castelele Europei”. 13.45 Medalion muzical. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00, 19.50 Festivalul „Nicolae Glib”. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 20.35 Profil de savant. Svetlana Cojocaru. 21.25 Documentar. „Moldinconbank” - 55 de ani de succes”. 22.20 Săptămâna sportivă. 22.45 Film. „FALSIFICATORII” (Germania).

0.30 Erudit-cafe. 1.15 „Prietenii muzicii”. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. Spiridon Mocanu.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Echipa de șoc (r) 11:30 Serial: Maeștrii iluzionismului ep.1, sezon 1 12:00 Serial: Diva cu greutate, ep.7, sezon 1 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Masterchef - Proba celebrității (r) 15:15 Film: Hitch - Consilier în amor (r) 17:30 Film: Uite cine cu cine vorbește 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Killer Elite: Înfruntarea 23:00 Film: Regele asasinilor 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile PROTV (r) 02:45 Film: Regele asasinilor (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 „Василий Шукшин. Самородок” 07:00 Петр Вельяминов в приключенческом фильме „Командир счастливой „Щуки” 08:35 „Армейский магазин” 09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 „По следам великих русских путешественников” 13:15 Великая война. „Война на море” 14:15 Сергей Маковецкий, Андрей Краско, Владислав Галкин в фильме„72 метра” 16:20 „Михаил Танич. Последнее море” 17:20 „Универcальный артист” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:25 „Повтори!” Пародийное шоу 02:20 Премьера. Франсуа Клюзе в остросюжетном фильме „11.6” 6:00 Новости. 6:30 Program de divertisment. 7:00 Новости.

7:30 Program de divertisment. 8:00 Новости. 8:25 Понять простить. 10:00 „Autostrada”. 10:30 Большая разница. 11:25 Невидимки. Детектив. Россия 2010 14:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:20 Невидимки. Детектив. Россия 2010 23:00 Большая разница. 0:00 Новости. 0:20 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:18 TERRIENNES 7:28 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI A L’ECOLE 10:14 T’CHOUPI A L’ECOLE 10:20 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 TACTIK 12:03 RIDING ZONE 13:01 FLASH INFO 13:04 PARTIR AUTREMENT 14:00 NEW YORK NEW YORK 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES & DES AILES 17:00 UN AIR DE FAMILLE 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ 19:39 NUS & CULOTTÉS 20:30 JEAN-PAUL GAULTIER, ITINÉRAIRE D’UN ENFANT CHÉRI 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES RISQUES DU MÉTIER 23:32 PANDÉMIE 23:42 22:22 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 UNE NUIT 2:37 LES FEMMES SE l3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

18-25 iulie Berbec Încercaţi să nu luaţi decizii pripite sau radicale în carieră la începutul săptămânii, ci cântăriţi iniţiativele cu multă prudenţă. Se vor ivi câteva ocazii favorabile la nivel profesional și ar fi păcat să le pierdeţi.

Taur La începutul săptămânii, ezitaţi să vă asumaţi riscuri în domeniul financiar și procedaţi corect. Tranzacţiile care vă îmbogăţesc peste noapte nu există și ar trebui să fiţi prudent în continuare.

Gemeni Săptămâna este caracterizată de proastă dispoziţie și lipsă de chef.

Aveţi tendinţa de a face o dramă din orice și chiar și vorbele aruncate în vânt de colegi vi se par critici. Nu reușiţi să vă regăsiţi ritmul nici la serviciu.

Rac Vă simţiţi mai intuitiv, mai plin de empatie. La serviciu, veţi fi prezent acolo unde este nevoie și veţi găsi cuvintele potrivite pentru fiecare, cu generozitatea care vă caracterizează.

Leu S-ar putea să staţi mai mult la serviciu, având în vedere că proiectul la care lucraţi evoluează mult mai repede decât aţi estimat la început. În relaţia de cuplu, va trebui să lămuriţi situaţia.

Fecioară Simţiţi nevoia să daţi explicaţii tuturor pentru deciziile luate, chiar și atunci când nu este cazul. Către mijlocul intervalului, aveţi chef fie să mutaţi mobilele din casă, fie să faceţi curăţenie generală.

Balanţă Vă puneţi lucrurile în ordine la serviciu, terminaţi proiectele începute, cu gândul la concediul care se apropie. Dacă lucraţi în domeniul financiar, acţionaţi cu mare prudenţă, deoarece cineva încearcă să vă înșele.

Scorpion Colegii voștri au doar cuvinte de laudă pentru voi, după reușita unui proiect important, însă aveţi înţelepciunea să recunoașteţi că nu toate aprecierile sunt sincere. Vestea bună este că veţi fi recompensat financiar.

Săgetător Se ivește ocazia să vă implicaţi în activităţi de voluntariat, iar între serviciu și ajutorarea celorlalţi, nu vă rămâne prea mult timp pentru viaţa personală. Cu toate acestea, traversaţi o perioadă de împlinire și mulţumire sufletească.

Capricorn La serviciu, apar câteva urgenţe, din cauza unor proiecte care au fost amânate prea mult. Va trebui să lucraţi peste program și să vă păstraţi calmul dacă unii dintre colegi nu vor ţine pasul. Nu este cazul să intraţi în panică.

Vărsător Veţi întâlni câteva persoane care vă vor face o serie de promisiuni fără acoperire. Citiţi cu mare atenţie contractele, reflectaţi de două ori înainte de a lua o decizie, pentru a nu regreta mai târziu.

Peşti Norocul vă însoţește în fiecare zi a săptămânii, iar dacă v-aţi gândit să jucaţi la loto, acum este momentul.

Dacă va trebui să înlocuiţi un coleg plecat în vacanţă, veţi îndeplini cu eficienţă sarcinile acestuia, iar eforturile voastre nu vor trece neobservate.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 798 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

15

Diverse 18 IULIE 2014

FARMACIA NATURII Beneficiile miraculoase ale pepenelui roşu, fructulvedetă al verii

Nu există fruct mai potrivit pentru vara asta incendiară decât zemosul pepene roșu, vedeta care ne potolește setea și ne încântă mirosul și papilele gustative cu a lui savoare proaspătă și gust de un dulce inconfundabil.

Beneficii pentru sănătate Fiecare 100 de grame din acest fruct al îngerilor conţine 30 de calorii, 1 gram de fibre, 10 grame de zahăr, 1 gram de proteine, vitamina A, C, E, D, niacină, tiamină, vitamina B6, B12, acid pantotenic și numeroase minerale precum fierul, calciul, magneziul, manganul, potasiul, fosforul, zincul, seleniul etc. Conţinutul extrem de scăzut de grăsimi și colesterol și nivelul crescut de antioxidanţi (licopenul) din pepene face din acest fruct un aliat de nădejde în lupta cu radicalii liberi, protejând astfel vasele de sânge și împiedicând îngroșarea pereţilor arteriali.

De asemenea, pepenele roșu conţine citrulină, care se găsește îndeosebi în coajă, aminoacid care are rolul de a relaxa și a dilata vasele de sânge, reducându-se în acest mod stresul oxidativ, responsabil de majoritatea proceselor inflamatorii apărute în corp.

Aceiași antioxidanţi, împreună cu vitaminele conţinute de pepene, joacă un rol activ în prevenirea a numeroase tipuri de cancer, printre care cancerul de sân, colorectal, de prostată, de plămâni sau cel de col uterin.

Conţinutul crescut de potasiu din pepenele roșu este extrem de important în prevenirea formării pietrelor la rinichi și dizolvarea acestora prin reducerea concentraţiei de acid uric din sânge, iar apa, în concentraţie de peste 92%, are proprietăţi diuretice, făcând din acest fruct un ajutor în procesul de detoxifiere și slăbire.

Beneficii pentru frumuseţe Pepenele roșu este o sursă excelentă de nutrienţi și pentru piele. Există numeroase tratamente cosmetice pe bază de pepene roșu care îţi vor face pielea fină și strălucitoare, iar acest efect este datorat conţinutului bogat în apă al pepenelui roșu (peste 90%).

Astfel, pepenele roșu este ideal pentru hidratarea tenului uscat, exfoliază delicat pielea și stimulează producţia de colagen, conferind fermitate tenului.

Csid.ro

FLUX

STUDIU

Fiţi gentili, este bine pentru sănătate A fi cinic și agresiv faţă de ceilalţi vă poate dubla riscul de a avea un accident vascular cerebral la vârsta mijlocie sau mai târziu, relevă un studiu realizat de cercetători americani.

Cercetarea, publicată săptămâna trecută în revista Stroke American Heart Association, a fost realizată în rândul a 6.700 de adulţi în vârsta de 45-84 de ani, care au răspuns la chestionare cu privire la comportamentul și mentalitatea lor, evaluând timp de doi ani starea lor de stres, simptomele depresive, de furie sau agresivitate, relatează Huffington Post.

Subiecţii care nu aveau boli cardiace la începutul cercetării au fost monitorizaţi timp de opt până la 11 ani. În această perioadă, 147 dintre ei au avut accidente vasculare cere-

brale și 48 – un atac ischemic tranzitor (AIT), o blocare temporară a fluxului sanguin spre creier.

Autorii studiului au constatat că persoanele cu cele mai multe manifestări agresive măsurate, pornind de la gradul de cinism faţă de ceilalţi, au fost de două ori mai susceptibile de a avea un accident vascular cerebral sau AIT, comparativ cu cele la care au fost măsurate mai puţine astfel de manifestări. De asemenea, rezultatele au relevat că simptomele depresive cresc cu 86% riscul de a avea un atac cerebral sau un AIT, iar cei care sunt stresaţi cronic prezintă un risc cu 59% mai ridicat de a avea acest tip de atacuri.

Cu toate acestea, furia nu este asociată în întregime cu un risc mai mare de a avea un risc de accident vascular cerebral.

Aceste legături între factori psihologici și riscul de accident vascular cerebral rămân valabile, chiar și

după luarea în considerare a altor riscuri pentru sănătate.

«Ne concentrăm atât de mult pe factorii de risc tradiţionali – nivelul de colesterol, tensiune arterială, fumat etc. – și aceștia sunt foarte importanţi, dar un studiu ca acesta

Protejează-te cu adevărat de soare Ochii tăi au nevoie de protecţie, iar pielea din jurul lor este cea mai sensibilă zonă de pe faţă, de aceea este și cea care se ridează cel mai repede. Deci, ochelarii de soare au și funcţie antiaging.

Pentru un bronz de revistă și o piele sănătoasă, urmează aceste sfaturi.

Se pare că vara londoneză se apropie de sfârșit sau cel puţin așa spun cei de la meteo, așa că scoate din dulap rochiile scurte și vaporoase, sandalele și costumele de baie pentru că începe în sfârșit sezonul de plajă.

Iar dacă te-ai gândit să dai o raită pe la reduceri, poate că ar trebui să începi shopping-ul cu ceea ce contează cu adevărat pentru tine – o cremă bună cu SPF de minim 30, chiar 50, dacă ai pielea deschisă la culoare.

Așa cum poate că ai observat deja dacă te-ai expus fără protecţie, razele ultraviolete determină transformări la nivelul pielii, unele imperceptibile sau care par naturale, ca pistruii, altele alarmante ca urticaria solară, ridurile fine, leziunile sau dilatarea capilarelor. Cu puţină grijă te poţi “bălăci” la soare cât dorești fără repercusiuni ireversibile.

Nu cred că ai vrea să fii plină de riduri prematur…

Ochelarii de soare Toţi producătorii de haine, dar și pe la toate buticurile de cartier se găsesc ochelari de soare fashion, care servesc doar ca accesoriu statement, dar nu te protejează deloc împotriva razelor ultraviolete. Ideal ar fi dacă ai investi într-o pereche bună de ochelari de soare pe a căror etichetă să scrie că pot ecrana până la 99% dintre razele UV.

Poartă o pălărie șic Găsești zeci de modele de pălării șic prin magazine, cumpără-ţi câteva pentru a le asorta la toate ţinutele de vară și nu mai ieși cu părul în vânt pe timp de zi.

Astfel, îţi protejezi părul de factorii agresivi de mediu, dar și urechile, partea din spate a gâtului și faţa. Urechile sunt în special sensibile pentru că nu sunt în mod normal expuse la soare.

Crema de protecţie, un must Ideal ar fi să aplici crema de protecţie cu 30 de minute înainte de a ieși din casă pentru a-i lăsa timp să acţioneze, altfel timp de jumătate de oră ești expusă razelor ultraviolete.

De asemenea, nu uita să reaplici crema pe zonele expuse din două în două ore pentru a fi încontinuu safe.

O idee bună ar fi să mănânci două mere și trei morcovi zilnic din luna aprilie și până în septembrie pentru a proteja pielea din interior – beta-carotenul din morcovi și fibrele din mere îţi vor trata epiderma, eliminând mare parte dintre probleme ca acnee, iritaţii, pete sau puncte negre.

Dorinţa de evadare se face simţită în fiecare detaliu al noilor amenajări interioare, indiferent de tendinţele propuse. Avem de ales între simplitate avangardistă și lux opulent, clasic elegant și neconvenţionalism arty, etnic exotic sau grafisme caligrafice și poetice.

Galben picant Un decor de impact poate fi construit abuzând de tonurile închise de galben, considerate vedetele acestui sezon. Pentru un aer contemporan, galbenul se combină cu negrul sau cu imprimeul jacquard. În schimb, dacă preferaţi stilul vintage, se asociază cu mobilierul din lemn brut și cu obiecte în nuanţe deschise, cu aspect uzat.

Clasic fantezist

Exotism etnic

Clasicul revine în tendinţe, inspirându-se din spiritul

Nu suntem pregătiţi să renunţăm la etnic, dar îi eli-

minăm elementele folclorice. Tendinţa, recomandată în special dormitoarelor, se rafinează, utilizând mătăsuri suave sau tricotaje cât mai fine și adăugându-și o latură orientală, extrem de modernă, bazată pe nuanţe picturale de indigo și kaki.

Natural burghez Naturalul se întoarce spre kaki, verde-gri sau albastru canar, aducând chiar în mijlocul orașului atmosfera de pădure sălbatică, în combinaţie cu mobilierul burghez. Optaţi pentru accesorii – covoare, draperii, vaze și lămpi – în tonurile de mai sus, alături de piese antice de mobilier, precum un fotoliu moștenit de la

AVERTISMENT Dispozitivele electronice pot provoca reacţii alergice severe Medicii americani au ajuns la concluzia că numeroase dispozitive electronice, precum telefoanele mobile, consolele pentru jocuri sau tabletele, pot provoca reacţii alergice din cauza nichelului pe care îl au în componenţa lor, potrivit newyork.cbslocal.com.

Decorul nordic devine mai cald. Riguroasele linii grafice se îmblânzesc cu ajutorul nuanţelor caramel, galben sau roz pudrat. Tonurile pale sunt în top, dând o notă de prospeţime interioarelor în care lămpile și albumele de artă nu sunt niciodată prea multe.

One.ro

Evz.ro

Galben picant şi tradiţii nordice anilor ‘50, căruia îi adaugă fantezie, creând o atmosferă cosy, dominată de tapete în alb și negru, cu motive umoristice și mobilier în tonuri deschise.

Agerpres.ro

Utilizarea acestor dispozitive poate provoca înroșirea pielii, mâncărime sau umflături. Drept exemplu, jurnaliștii americani vorbesc despre cazul unui băiat de 11 ani, care s-a prezentat la medic cu o erupţie cutanată persistentă, cauzată de utilizarea frecventă a unui iPad, a cărui carcasă conţinea nichel.

«Numeroase dispozitive electronice, telefoane, tablete sau computere, sunt făcute din oţel inoxidabil, dar pot avea aliaje care conţin nichel», explică specialiștii.

Reprezentanţii unui centru medical din New York, specializat pe alergii, spun că se confruntă cu tot mai mulţi pacienţi cu erupţii cutanate din cauza dispozitivelor care conţin nichel.

«Poate fi foarte neplăcut și este posibil ca oamenii să nu realizeze că sunt alergici la ceva ce folosesc tot timpul», a precizat medicul alergolog Clifford Bassett.

Cei mai expuși acestui risc sunt copiii, deoarece alergiile la nichel sunt rare și părinţii nu-și dau seama de pericolul reprezentat de aceste dispozitive pentru sănătatea micuţilor.

Cosmopolitan.ro

TENDINŢELE DECO ALE SEZONULUI: În acest sezon, interioarele devin mai românești, mai nebune, mai rafinate, clasicul este reinterpretat, designul scandinav ia alte forme, etnicul e mai puţin folcloric, iar pop-art-ul este mai actual ca oricând.

arată că factorii psihologici sunt și ei importanţi», explică unul dintre autorii studiului, Susan Everson-Rose, profesor de medicină la Universitatea din Minnesota Minneapolis (Statele Unite).

bunica sau găsit într-un anticariat.

Design scandinav

FLUX

16

Interviu 18 IULIE 2014

„…Există un regizor care trăieşte în interiorul meu, un visător care ţese filme…” (2) - Te simți cu picioarele pe pământ? Am impresia că te afli în permanență în procesul de scriere a unui film.

- Sloganul studioului OWH, unde lucrez deja de 19 ani, este: „Trăiește-ți filmul”. Uite, eu îmi trăiesc filmul! Da, există un regizor în interiorul meu, visător, care țese în imaginație filme.

Un om căruia îi place să contemple, să privească, să analizeze, să gândească, să transmită o emoție, să-și exprime părerea. Așa cum în structura interioară a tatălui meu coexistau poetul și savantul, cred că coexistă și în mine un om cu picioarele pe pământ, un documentarist, conectat la problemele vieții, dar și un poet vizual, care dă frâu liber imaginației în construcția unui puzzle cinematografic.

(Continuare din numărul precedent.)

- Faci parte dintr-o pleiadă de cineaști plămădită deja într-o perioadă pragmatică, în condițiile economiei de piață. Cum te descurci în cinematografie acum?

- După mine, cinematografia moldovenească a fost, în ultimii ani, marginalizată. Adică ignorată ca domeniu al culturii noastre naționale, care ar trebui susținut și dezvoltat. O spun cu regret, dar sper ca acest lucru să se remedieze într-o bună zi. În orice țară sunt prevăzute în bugetul de stat sume de bani care se alocă cinematografiei. În consecință, se produc niște filme, se susțin niște festivaluri, crește o generație de cineaști, țara e reprezentată la diverse festivaluri de film și alte evenimente culturale.

Uite, în România funcționează Centrul Național de Cinematografie, care se ocupă de proiectele cinematografice. Lumea vine cu scenarii, participă la un concurs de proiecte, proiectele sunt finanțate parțial, nu sută la sută, dar totuși, au un punct de pornire, iar oamenii mai caută alte surse să-și suplinească bugetul și astfel se produc filme, care participă la festivaluri, circulă prin lume și aduc beneficii nu doar cineaștilor români, dar țării și culturii ei. La noi, sunt niște încercări sporadice de a face filme. Dar asta presupune un mare efort din partea celor ce se aventurează în producția de film. Un film nu poate fi făcut fără bani, din păcate. Recent am participat la o întâlnire a oamenilor de cultură cu prim-ministrul Iurie Leancă și cu ministrul Culturii, Monica Babuc, la care a fost abordată și problema cinematografiei naționale. În concluzie, pentru anul viitor se vor căuta surse suplimentare în valoare de aproximativ zece milioane de lei, care vor fi investite în domeniul cinematografiei.

Este un început. Trebuie să antrenăm în câmpul muncii tinerii care absolvesc facultatea de film și n-au unde să se manifeste, ca să le dezvoltăm niște abilități profesionale și să putem spune că avem cinematografie națională, că avem specialiști în domeniu.

- Noroc de nunțile noastre mai elaborate, că pot și ei câștiga o pâine.

- Nu neg, nunțile pot fi o sursă de venit pentru unii studenți sau unii meseriași care se specializează pe nunți, dar nu pentru cineaștii sau absolvenții facultății de film din această țară. Cineaștii trebuie să se formeze pe platourile de filmare, săși încerce forțele pe la festivalurile internaționale, astfel își vor întinde aripile și poate vor zbura la alte înălțimi. OWH Studio, pe cât e de mic, dar încearcă să anime viața cinematografică din țară, organizând, înce-

pând cu 2001, Festivalul Internațional de Film Documentar CRONOGRAF, ateliere de instruire în arta filmului, proiecții de film prin instituțiile de învățământ, implicând tinerii în diferite proiecte cinematografice, dar toate aceste activități ar trebui să fie puse la bazele unor politici culturale promovate de stat. Ne vom putea integra mai ușor în Europa, punând accentul pe educație și cultură.

- În film există concurență, acum avem acces la filmul realizat în toată lumea. Hollywood-ul nu stă pe loc, nici Bollywood-ul, filmul rusesc este foarte fecund în ultima perioadă, se scot filme pe bandă rulantă. Indiferent de calitatea lor, lucrurile se cizelează atunci când sunt într-o continuă mișcare. Prin ce am putea noi atrage atenția, cum am putea fi deosebiți, originali? Fii de acord, nu poți privi filme doar din sentimentul patriotismului.

- Păi, hai să-i privim pe colegii noștri de peste Prut, pe cineaștii tineri din România, vorbim despre noul val românesc. Ei au cucerit lumea cu povești simple, spuse cu inspirație și cu un soi de vervă, generată de dorința lor de a fi auziți, descoperiți. Și uite că aceste filme au adus faimă bună României, contracarând reputația proastă a migranților români sau a nivelului de trai din țară.

Acum, toată lumea vorbește de România altfel, datorită filmelor. Este o performanță să câștigi Palme D’Or la festivalul de la Cannes, Ursul de Aur de la Berlin etc., și cineaștii români au reușit acest lucru. Înseamnă că și noi avem șanse. Doar că trebuie să ne mișcăm. Înainte și mai sus. Eu cred că niște povești simple, despre noi, cei de aici, o terra incognita pentru străini, dar bine gândite, bine turnate în film, ar cuceri publicul occidental.

- În ultimii ani, pe tine ce film te-a sensibilizat?

- Eu vizionez multe filme, în special, filme documentare, fiind în juriul de preselecție al Festivalului Cronograf. În fiecare primăvară vizionez peste 200 de documentare înscrise la CRONOGRAF și îmi iau doza de film cu vârf. Pentru mine e și o școală de film această experiență, văd ce se întâmplă în cinematografia actuală, ce circulă pe la festivaluri, ce curente și tendințe noi apar. Îmi amintesc că acum câțiva ani am avut în deschiderea festivalului un documentar care se intitulează „Rabbit a la Berlin”/ „Iepuri la zidul Berlinului”. M-a impresionat pentru că în perioada aceea făceam și eu un film despre scoaterea sârmei ghimpate de la Prut, iar filmul ăsta povestea despre istoria zidului Berlinului, o adevărată tragedie, într-o manieră atât de inedită, făcând aluzie la iepurii ce pasc pe gazoanele de iarbă berlineze și al căror trai a fost periclitat de construirea acestui zid-monstru. Este, de fapt, o parabolă cu referire la dramele oamenilor separați de zidul nefast apărut peste noapte. Filmul este foarte subtil, poetic și chiar plin de umor, deși abordează o temă politică complicată.

- Vorbim acum despre povești, despre faptul că putem cuceri lumea cu povești simple prin intermediul filmului. Ce poveste ai vrea să spui tu, și ai avea curajul?

- Eu rămân în aria documentarului.

Mă gândesc de ceva timp la următorul proiect, care ține de perioada interbelică, despre intelectualii de atunci, care au fost, practic, spulberați de mașinăria de înrobire sovietică. Și mă gândesc la bunelul meu, Mihail Curecheru, un simplu învățător de la țară, dar și scriitor, care s-a stins la 33 de ani în gulagul Siberiei. Am făcut rost de dosarul lui, au mai rămas câteva dintre scrierile lui, vreau să fac o simbioză între documentar și ficțiune, relatându-i viața și drama. Pentru mine este și o datorie lucrul acesta și am deja niște imagini în minte, care mă obsedează și care sper că într-o zi vor fi proiectate pe marele ecran. Dar acum trebuie să mă gândesc de unde să obțin finanțare, ca să plătesc echipa, să pregătim platourile.

- Filmul din interiorul tău, filmul în care trăiești tu, cum se împacă cu realitatea, cu cotidianul?

- Se împacă. Doar că un artist trebuie să aibă capacitatea de a se detașa de cotidian, de rutină și de a se concentra asupra creației sale, de a plonja în imaginar și a se deda acestui proces de creație.

- Dar ce faci când ieși din filmul tău? Mai ai și alte pasiuni, apucături?

- De fapt, restul timpului îl dedic copiilor mei, care cresc, deja sunt la vârsta adolescenței, la vârsta maturizării și pun foarte multe întrebări serioase, la care eu trebuie să le răspund, iar aceasta presupune responsabilita-

te și efort din partea mea. Pentru că eu, ca părinte, simt că mă maturizez în paralel. Noi avem impresia că îi modelăm pe copii, dar, de fapt, ei ne modelează pe noi și ne transformă.

Pentru ei încercăm să fim mai buni și mai înțelepți. O altă pasiune ar fi călătoriile, dar, slavă Domnului, cu această profesiune avem invitații pe la festivaluri și călătorim destul de mult. În rest avem multe activități la studioul nostru, care are un colectiv de 12 oameni. Suntem o echipă unită și toată lumea vine cu plăcere la muncă. Am colegi care au fost în fiecare seară la proiecția documentarului „Te iubesc, Ion și Doina” și au revăzut de câteva ori filmul alături de mine, ceea ce m-a bucurat foarte mult.

- Dar nu ai primit oferte mai generoase să pleci în alte țări să profesezi?

- Vreau să zic că în acești ultimi ani, în țară se respiră mai liber și asta deja e un mare plus pentru un artist – să simtă că este liber, să simtă că poate să facă un film despre ceea ce-l preocupă, să organizeze o premieră, să aibă acces la tv, la radio. Acum câțiva ani, la noi era o atmosferă încrâncenată, de parcă ne-am fi întors în urmă cu 30 de ani, în epoca fricii și a cenzurii. Doar anumite mesaje erau promovate în mass-media și erau încurajați oamenii loiali guvernării, iar ceilalți erau frustrați de ceea ce se întâmplă. Dar totuși, am rezistat și am realizat filme. Am reușit să menținem

în viață și festivalul. De fapt, în ceea ce privește existența festivalului CRONOGRAF, în fiecare an, odată cu organizarea unei noi ediții, începem totul de la zero. Și vreau să spun că în străinătate, el este foarte bine cotat. Atunci când ne întâlnim pe la alte festivaluri, pe unde ajungem, cu regizorii, cu producătorii de film sau membrii juriului care ne-au vizitat, toată lumea ne întreabă: „Ce face CRONOGRAF? E un festival foarte simpatic, foarte interesant, aveți filme bune, atmosfera e caldă, noi vrem să revenim…”. Atunci ne dăm seama că nu putem abandona acest proiect, că Moldova trebuie să aibă un festival de film, că trebuie cumva să includem și țara noastră în circuitul cinematografic internațional.

- Că tot vorbim despre CRONOGRAF, anul acesta ce se întâmplă cu festivalul?

- Am avut o singură amânare, în 2009, când am sărit peste o ediție. Iar anul acesta desfășurăm pe perioada verii CRONOGRAF CadRO TUR, o caravană a festivalului care se deplasează prin țară cu filme. Primăvara următoare reluăm CRONOGRAF-ul. Avem

deja 70 de filme înscrise, chiar dacă am anunțat că nu facem festivalul anul acesta. Ne-am luat o pauză ca să analizăm mai bine cum îl organizăm, cu ce surse și poate îl extindem un pic, pentru că el se dezvoltă, crește, se ridică la alte standarde.

- Publicul îl ai așa cum îl crești, degeaba facem lucrări geniale, dacă le înțelegem numai noi.

- De la începuturile sale până în prezent, CRONOGRAF și-a adunat și crescut publicul. Pot afirma că prin acest festival, am trezit interesul și gustul publicului autohton pentru filmul documentar. Anul trecut am lansat o proiecție specială pentru adolescenți, în ideea să-i atragem în sala de cinema. Am selectat filme mai ușoare pentru ei și, spre marea noastră mirare, au venit adolescenții, însă o parte din ei au stat cu telefoanele conectate pe perioada proiecției și comunicau pe facebook. Asta a fost anul trecut. Pentru la anul, probabil că o să selectăm mai riguros filmele, o să le propunem un program mai interesant și o să-i rugăm să-și deconecteze telefoanele. Așa, cu insistență și cu răbdare, se construiesc lucrurile durabile și se cultivă interesul pentru artă, pasiunea pentru film.

- Îți mulțumesc că ai acceptat invitația la această discuție și îți dorim mult succes în continuare.

- Și eu îți mulțumesc.

Liliana POPUŞOI, pentru FLUX