Ziarul Flux, Ed. 30 (955)

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 22 august 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 22.08.2014

Sf. Ap. Matia; Sf. Mc. Antonin

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.3759 1 Dolar american ............. 13.8565 1 Leu românesc ................. 4.1631 1 Rublă rusească ............... 0.3812 Timpul probabil:

Maxima zilei Caracterul e alcătuit din minte și din suflet. Așa se întâmplă că el depinde de edu22.08.2014 23.08.2014 caţie și, prin urmare, poate fi îndreptat sau îmbunătăţit.

Soare, Soare, Giacomo Casanova 18 30 0C 13 26 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 30 (955)

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei (pensionari)

Iurie ROŞCA:

2

PAGINA

ACTUAL

Transnistria a decretat mobilizarea parţială a armatei

4

PAGINA

INVESTIGAŢIE

Legile şi deciziile controversate adoptate în sesiunea de primăvarăvară a Parlamentului (2)

5

PAGINA

SOCIAL

În jurul ideii tradiţionaliste se cristalizează un curent puternic ce se va manifesta din plin în campania electorală din acest an PPCD a organizat marţi, 19 august, o conferinţă de presă în cadrul căreia a punctat câteva idei esenţiale ce vor sta la baza discursului public preelectoral, electoral și postelectoral al creștin-democraţilor.

Evenimentul a fost deschis de către președintele acestei formaţiuni politice, Victor Ciobanu. El a reamintit că PPCD a decis să participe la viitoarea campanie electorală pentru alegerile parlamentare, avându-l în calitate de cap de listă pe Iurie Roșca. Creștin-democraţii sunt deciși să constituie o alternativă reală actualei guvernări, care a adus ţara la un dezastru economic, s-a împotmolit în corupţie și a uzurpat întreaga putere în stat.

Continuare în pag. 3

Guvernul cu doi premieri

XXX

Ce se ascunde în spatele creşterii fenomenale a depozitelor de la Banca de Economii

6

PAGINA

(citiţi pag. 2)

Cresc remitenţele, dar şi numărul persoanelor plecate în căutarea unui loc de muncă PAGINA

EXTERNE

Investitorii au sunat retragerea din Europa de Est

(citiţi pag. 2)

Dan Hăulică, un spirit fin şi un aristocrat al culturii

ECONOMIC

XXX

8

Nicolae Juravschi nu mai este urmărit penal pentru fals în declaraţia de avere

XXX

(citiţi pag. 7)

Petro Poroşenko ar putea dizolva Rada de la Kiev şi anunţa alegeri anticipate

XXX

(citiţi pag. 12)

FLUX

2

Actual

22 AUGUST 2014

Guvernul cu doi premieri Situaţia ar putea părea doar ridicolă, dacă nu ar fi în joc instituţii importante ale statului, bani publici și nu am asista la încercări de fraudare a apropiatelor alegeri parlamentare. Ne referim la tot mai frecventele escapade prin ţară ale capului PLDM, Vladimir Filat, alături de șeful Executivului, Iurie Leancă. Să fie aceasta o nostalgie devoratoare după funcţia pierdută ori el se mai crede în continuare șef de Guvern? Din care motiv continuă să facă vizite „de lucru”, să inaugureze, să inspecteze, să taie panglici pe la spitale, grădiniţe, fabrici, șantiere etc. Și, să nu uităm, fostului prim-ministru îi mai place să patroneze, concerte, festivaluri. Pentru că este o fire eminamente romantică.

Al nostru Vlad Filat își împărtășește emoţiile cu publicul pe pagina sa de pe o reţea de socializare. De unde aflăm cu toţii că el, împreună cu „colegii liberal-democrați, premierul Iurie Leancă și ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov”, a participat la ceremonia de lansare a noii linii de producere a sucurilor concentrate din mere, vișine și struguri de la Compania „Orhei-Vit”.

Vizita a fost imortalizată și pe pagina oficială a formaţiunii, de unde este clar că eroul principal al evenimentului a fost șeful PLDM, iar ceilalţi doi au fost pe post de lăturași.

Evident că serviciul de presă al partidului a citat copios din gândirea profundă a liderului. Noi înţelegem de ce au participat la eveniment premierul și ministrul Agriculturii, dar în ce calitate a poposit acolo Filat? Ce a căutat acolo un oareca-

re șef al unui oarecare partid, fie el chiar și partidul din care face parte prim-ministrul? Adică, să înţelegem că la Guvern este în vigoare aceeași subordonare de partid? Nu că ar fi o noutate, dar chiar să ni se spună așa, în faţă.

Atunci poate că și alţi șefi de partide ar putea să se lipească de cortegiul guvernamental? Sau este doar un privilegiu al fostului premier? Ori poate că Filat a contribuit cu propriii bani la utilarea acestei linii de la „Orhei-Vit”? Mai degrabă, el ne dă de înţeles că orice realizare care se mai întâmplă în Republica Moldova se datorează efortului său personal depus pe când se afla în fruntea Guvernului. Iar actualul premier culege doar roadele. Pentru că, da, nu ne spunea Filat că el este cel care muncește cel mai mult în ţara asta. Dacă nu chiar singurul.

Ceva mai devreme, șeful PLDM, tot împreună cu colegii săi liberaldemocrați, „premierul Iurie Leancă, ministrul de Interne, Dorin Recean, ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, șeful Poliţiei de Frontieră, Dorin Purice”, și alţii, a asistat la exerciţiile tactice privind asigurarea și restabilirea ordinii publice în cazul declanșării dezordinilor în masă, unde, zice el, a văzut „adevăraţi profesioniști”. Și iarăși ne întrebăm, ce treabă a avut acolo Filat, că doar nu și-o fi închipuit că este un zaiafet de partid.

Pe unde nu reușește premierul Leancă, șeful său de partid merge și de unul singur. Acum câteva zile, a turnat o găleată de apă peste drumul nou din satul Viișoara. „Aproape două mii de locuitori din satul Viișoara, raionul Glodeni, vor avea acces începând de astăzi la un drum nou, asfaltat. Tronsonul de drum cu o lungime de 1,5 km și o lăţime de 4,5 metri a fost dat astăzi în exploatare. Este un sector care face faţă tuturor cerinţelor unui drum modernizat. De acum urmează să ne solidarizăm și să muncim în continuare pentru a implementa și alte proiecte de modernizare a satului Viișoara, cum ar fi reparaţia grădiniţei și construcţia apeductului”, ne comunică bucuros Filat și înţelegem cu toţii că fără el modernizarea satului nu are cum să se producă. El a muncit pe șantier, a întins asfaltul, el va da cu mistria la repararea grădiniţei, el va săpa șanţuri pentru apeduct.

Și tot așa, șeful premierului Leancă a lansat construcţia Sălii Polivalente a Centrului Multifuncţional din orașul Hâncești, a inaugurat sediul administrativ al Instituţiei Medico-Sanitare Publice Staţia Zonală „Centru” și câte alte lucruri frumoase a mai făcut el pentru ţară.

Ce vrea să spună, de fapt, Vladimir Filat atunci când se ţine scai de premierul Leancă sau când îi ţine acestuia locul pe la tot felul de ceremonii cu tăieri de panglici? Că actualul premier este unul de formă și că tot el a rămas șeful? Sau poate că vrea să le demonstreze celor care vorbesc insistent în ultima perioadă despre o ruptură între cei doi, că la ei sub stejar este pace și deplină armonie?

Însă nu doar atât. Fostul politician numărul unu se teme că ar putea fi eclipsat de Iurie Leancă, acum mult mai popular decât el în sondajele de opinie. Și se aud tot mai multe voci, inclusiv dinspre partenerii externi, care sugerează că fostul premier, demis pentru acte de corupţie, ar trebui să facă un pas îndărăt și să stea mai în umbră. Nu în umbra stejarului, ci a actualului premier Leancă.

Ceea ce nu pare să-i prea convină.

Bineînţeles, este o încercare de transfer de imagine, de abureală a electoratului, care trebuie să fie convins că orice bucată de drum reparat, orice clădire reabilitată, orice segment de apeduct construit cu bani publici ori proveniţi din granturi și împrumuturi, se datorează lui personal și partidului pe care-l conduce.

Adică și Filat, și partidul său folosesc din plin resursele administrative.

Ceea ce înseamnă că deja asistăm la fraudarea viitoarelor alegeri.

Totodată, trepădatul lui Filat pe la toate acţiunile Executivului nu urmărește doar atragerea de dividende politice. Filat demonstrează în fiecare zi că el, fostul prim-ministru demis pentru corupţie, este una cu actualul Guvern și că el le administrează pe ambele. Guvern, care ar fi trebuit, de fapt, să ne dea iluzia unei schimbări.

Iar asta ar putea crea o profundă deziluzie în rândul celor care chiar au crezut că schimbarea s-a produs.

Ioana FLOREA, FLUX

Transnistria a decretat mobilizarea parţială a armatei Liderul regimului separatist de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, a semnat un decret potrivit căruia toți militarii în termen, rezerviștii și angajații așa-numitelor agenții guvernamentale sunt așteptați la comisariatele militare, informează jurnal.md.

Dispoziția a intrat în vigoare ieri, urmând ca timp de o lună să aibă loc cursuri de instruire a militarilor. Rezerviștii vor fi încadraţi în trupele de menţinere a păcii.

Responsabil pentru punerea în aplicare a prevederilor decretului va fi Departamentul apărării din stânga Nistrului.

Decretul vine în contextul în care mai mulți reprezentanți ai Transnistriei au declarat în ultima perioadă că tensiunile din Ucraina ar putea genera conflicte militare în regiune, notează sursa citată. „Forţele noastre de securitate sunt gata să respingă orice agresiune militară, dar noi nu intenţionăm să atacăm pe nimeni”, a avertizat liderul regiunii separatiste Evgheni Șevciuk.

Serviciile speciale transnistrene au avertizat că dispun de date operative potrivit cărora Ucraina ar pregăti acțiuni subversive la granița cu Transnistria, unde staționează un contingent rus de menținere a păcii.

Kievul a acuzat, la rândul său, Transnistria de pregătirea unor grupuri subversive și activități de spionaj pe teritoriul Ucrainei.

FLUX

Ce va face Dmitri Rogozin la Chişinău?

Vizita controversatului politician din Federaţia Rusă, Dmitri Rogozin, cunoscut pentru declaraţiile sale mai puţin reverenţioase la adresa autorităţilor moldovene, a iscat discuţii aprinse în mediile politice și cele de presă. În timp ce unele instituţii de media au vehiculat că acesta vine în ţara noastră la invitaţia omologului său moldovean, viceprim-ministrul Andrian Candu, ministru al Economiei, ministerul de resort a informat în cadrul unui comunicat că o întrevedere dintre cei doi a fost solicitată, printr-o scrisoare, de către Ambasada Federaţiei Ruse în Republica Moldova.

Partea rusă a propus organizarea acestei întrevederi pe platforma Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru colaborare comercial-economică, între președintele părţii moldovenești, Andrian Candu, și copreședintele părţii ruse, Dmitri Rogozin, se explică în comunicat.

Pe de altă parte, analiști politici au comentat că acesta vine la Chișinău pentru a promova interesele Federaţiei Ruse, dar și a lansa noi provocări care ar putea destabiliza situaţia de la noi.

Dmitri Rogozin, viceprim-ministrul FR, copreședintele comisiei interguvernamentale ruso-moldovenești de colaborare economică, reprezentantul special al președintelui Rusiei privind problemele Transnistriei, a sosit la Chișinău ieri seară, însoţit de o delegaţie din care fac parte miniștri, deputaţi din Duma de Stat și membri ai Consiliului Federaţiei, adjunctul președintelui „Rosselhoznadzor”-ului, precum și colaboratori cu funcţii înalte ai Ministerului Dezvoltării Economice și Serviciului vamal federal. În cadrul vizitei au fost planificate mai multe întâlniri bilaterale dintre reprezentanţii ministerelor și departamentelor de profil. „Cel mai important lucru e să păstrăm dialogul. Nu ne va cădea nimic din cer, dacă nu mergem pe această cale de discuţii. Totul se rezolvă prin dialog, relaţii umane și comerciale”, a declarat ministrul Economiei, Andrian Candu, după scurta întrevedere pe care a avut-o ieri ci Rogozin la Guvern, menţionând că discuţiile vor continua și astăzi.

Vicepremierul a ţinut să precizeze că la baza întâlnirii cu Rogozin stă o agendă încărcată de subiecte importante. De ase-

menea, el a mai anunţat că o întrevedere de acest gen va avea loc la Moscova, pe 26 septembrie, potrivit Publika TV. Anterior s-a anunţat că unul dintre subiectele distincte pe care-l va aborda Ministerul Economiei în cadrul întrevederii va fi și cel al furnizării gazelor naturale, în contextul expirării actualului contract la data de 31 decembrie 2014.

Ministrul Candu a apreciat că este de datoria sa să folosească orice prilej pentru a dialoga cu partea rusă și să facă tot ce e posibil pentru a aduce claritate și constructivism în relaţia dintre cele doua ţări.

FLUX

Politic

22 AUGUST 2014

3

FLUX

Iurie ROŞCA:

În jurul ideii tradiţionaliste se cristalizează un curent puternic ce se va manifesta din plin în campania electorală din acest an mare cade pe umerii ţăranilor, care așteaptă să fie răsplătiţi pentru munca lor, iar oamenii care i-au angajat nu-și pot onora obligaţiile de a le plăti salariile. Toate promisiunile guvernării despre subvenţii și deschiderea pieţelor sunt ridicole, nu au niciun temei în realităţile economice actuale.

Urmare din pag. 1 Alături de Iurie Roșca și Victor Ciobanu la conferinţa de presă de marţi a participat și cunoscutul artist de teatru Aleksandr Șișkin.

Acesta a menţionat că susţine întru totul viziunea prietenului său Iurie Roșca. Cunoscutul artist a subliniat că Roșca este singurul politician capabil să formeze în jurul său o echipă ce va scoate ţara din impasul în care s-a pomenit.

„Acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE trebuie să fie renegociate”

„Avem nevoie de o idee naţională unificatoare bazată pe credinţa ortodoxă” Iurie Roșca și-a început prezentarea prin a se referi la factorii ce pot să-i aducă ţării solidaritatea ce îi lipsește la moment. „Am făcut mai multe prezentări și lansări de carte în diferite raioane ale ţării. Este o situaţie absolut nouă pentru mine – se creează un nou val, un nou curent de opinie, tradiţionalist, patriotic, conservator. El nu poartă conotaţie etnică. Ideea naţională în Republica Moldova trebuie să fie una unificatoare, iar la bază ei trebuie să stea credinţa ortodoxă.

Dezvoltarea ţării trebuie să se bazeze pe sentimente morale și religioase, pe maniera noastră tradiţională de a înţelege viaţa și relaţiile dintre oameni. Curentul de opinie conservator și antiliberal crește și se va manifesta din plin în campania electorală din acest an”, a spus Roșca.

„Se simte nevoia de solidaritate naţională” Referindu-se la situaţia din ţară, Roșca a afirmat că se simte nevoia de solidaritate naţională. Dar partidele din top încearcă să câștige dividende politice din divizare, antagonizare, conflictualizare, din cultivarea urii faţă de alte grupuri din societate. Această realitate este foarte periculoasă, mai ales în contextul evenimentelor din Ucraina.

Dosarul actului de uzurpare a puterii în stat este una dintre principalele sarcini ale viitoarei guvernări Una dintre sarcinile de bază ale viitoarei guvernări, în opinia lui Roșca, este să instrumenteze un dosar penal foarte serios, cu mulţi figuranţi, pentru a examina mani-

era în care a fost uzurpată puterea de stat în Republica Moldova. „Primul episod este momentul 7 aprilie 2009, iar ultimul este scenariul cu alegerea lui Timofti în funcţia de președinte al Republicii Moldova. Este vorba despre cea mai gravă crimă împotriva poporului comisă de actuala putere”, a mai declarat Roșca.

Despre realităţile economice În preajma semnării acordurilor de asociere și de liber schimb cu Uniunea Europeană, a menţionat Roșca, premierul Leancă și alţii din actuala putere au promis ferm că documentele respective nu vor afecta relaţiile noastre economice cu partenerii din Est, în special cu cei din Federaţia Rusă. Ce a urmat, am văzut cu toţii. Acum este cazul să întrebăm guvernarea cum se leagă vorba lor cu fapta.

„Situaţia din agricultură este incendiară şi catastrofală” Agricultura a fost un alt subiect abordat de liderul creștin-democrat. El a punctat că în acest domeniu, situaţia este incendiară și catastrofală. Oamenii vor să vină la Chișinău ca să le ceară socoteală celor de la putere.

Dar lanţul de probleme este mult mai larg și mai dramatic. În condiţiile create suferă deja și creditorii, sectorul bancar, care a creditat sectorul agricol, suferă transportatorii, suferă bugetul de stat. Dar lovitura cea mai

De aceea, susţine Roșca, viitoarea majoritate parlamentară va avea sarcina dificilă de a renegocia acordurile de asociere și de liber schimb cu Uniunea Europeană. Aceste discuţii urmează să fie purtate cu noua echipă ce va conduce Comisia Europeană.

Dacă acest lucru nu va fi posibil, Republica Moldova va fi nevoită să denunţe cele două acorduri ratificate de actualul Parlament.

Este o chestiune fundamentală ce merită a fi reţinută și subliniată.

Republica Moldova arată ca un teren de mare spectacol în preajma campaniei electorale ce se apropie. Avem parte de multe concerte, vin tot felul de vedete din străinătate, se perindă și artiști din Moldova.

Salutăm artiștii, îi apreciem, dar atragem atenţia alegătorilor: concertele trec, iar realităţile politice, economice și sociale rămân. În această campanie electorală, echipa PPCD nu va apărea pe panourile stradale; precum se știe, noi nu umblăm cu pomeni și nici cu promisiuni electorale deșarte. Avantajul nostru este că deja am elaborat toate elementele de bază ale platformei noastre electorale, dar și planul de exercitare a puterii în Republica Moldova. Am acordat atenţia cuvenită tuturor aspectelor, juridice, economice, sociale și, în general, de administrare a puterii de stat. Deosebirea între noi și alţii este că noi știm cum trebuie administrată puterea în mod corect și eficient.

A avea intenţii bune e ceva salutabil, dar nu și suficient. A avea experienţă, capacitate și cunoștinţe e ceva foarte diferit și mult mai important. Scopul nostru este să participăm la formarea unei alte majorităţi parlamentare, ce va avea grijă să facă ordine după dez-

Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri: •

traininguri

•

seminare

•

mese rotunde

•

prezentări

•

conferinţe de presă corporative etc.

•

evenimente

•

zile de naştere

Servicii suplimentare: •

Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

•

Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Aleksandr ȘIȘKIN ȘIȘKIN::

„Cărţile publicate de Iurie Roşca vorbesc despre experienţa lui politică şi economică solidă” Aleksandr Șișkin a ţinut să sublinieze că vrea să li se adreseze oamenilor ca cetăţean, ca om de artă, nu ca aspirant la ocuparea unor locuri în vreun partid sau listă electo-

„În ajun de campanie electorală, Republica Moldova arată ca un teren de mare spectacol”

Universitatea Populară oferă: Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

astrul produs în ultimii cinci ani de zile, a mai declarat Iurie Roșca.

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.

Reduceri pentru arenda de lungă durată.

Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

rală. Șișkin a precizat că vocaţia sa este cea de artist. Dar ceea ce a simţit dânsul datorită prieteniei și discuţiilor cu Iurie Roșca este că acesta e omul capabil să ne scoată ţara din impas. „Cel mai important lucru în cazul lui Roșca este experienţa politică și economică, iar cărţile publicate de politician confirmă aceste calităţi”, a spus Șișkin. El a mai adăugat că nu ar fi crezut acum zece ani în posibilitatea ca vreodată să-l susţină pe Iurie Roșca. Dar artistul afirmă că în ultimii ani a reușit să-l descopere pe omul de stat Iurie Roșca. „Inima lui mare bate pentru Moldova, ca și inima mea”, a spus Șișkin. „Voi susţine echipa lui Iurie Roșca. Acest om vrea din toată inima să ne scoată din colapsul în care ne-am pomenit și de aceea merită tot sprijinul nostru”, a conchis Alexksandr Șișkin.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

FLUX

4

Investiga\ie 22 AUGUST 2014

Legile şi deciziile controversate adoptate în sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului (2) Guvernul va toca 242 de milioane de lei pentru serviciul 112 Un alt document pentru care Guvernul și-a asumat responsabilitatea este Legea cu privire la organizarea și funcţionarea Serviciului naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112. Drept argumente, Executivul a invocat faptul că implementarea Serviciului 112 e o măsură prevăzută în Planul naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2011-2014, care include și serviciile de localizare, dar și faptul că Moldova trebuia să se conformeze prevederilor Directivei UE cu privire la Serviciul Universal. Costurile pentru implementarea acestui serviciu sunt evaluate la 242 de milioane de lei, urmând a fi acoperite din bugetul de stat, granturi și asistenţă externă, fără să fie precizate exact sursele de finanţare.

Ex-premierul Ion Sturza susţine că decizia Guvernului ascunde o șmecherie. „Este un instrument foarte simpatic de a toca niște bani. Parcă nu se știe că ţările europene zeci de ani au trecut la acest nou sistem?

Este o investiţie mare în infrastructură, oamenii vor cumpăra computere, softuri, vor pregăti cadre pentru a avea luxul de a forma 112”, a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă omul de afaceri. În opinia lui Ion Sturza, în situaţia de forţă majoră, ca urmare a embargourilor impuse de Rusia, ar trebui de oprit aceste cheltuieli pentru servicii „de care Republica Moldova nu are urgent nevoie”.

CNA: patru proiecte nu au trecut expertiza anticorupţie

Potrivit CNA, doar 7 din cele 11 proiecte de lege pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului la 22 iulie au trecut expertiza anticorupţie, deși această procedură este una obligatorie pentru toate actele legislative. „Nu a fost supus expertizei proiectul de lege ce prevede lichidarea Curţii de Apel Bender. Totodată, proiectul de lege ce se referă la instituţiile financiarbancare a fost modificat considerabil, ulterior expertizei. Nu a ajuns la CNA proiectul de lege ce introduce modificări în nomenclatorul de mărfuri supuse taxelor vamale, la fel ca și proiectul ce se referă la rectificările la Legea bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2014”, a declarat pentru Unimedia directorul adjunct al CNA, Cristina Ţărnă.

Printre modificările la Legea bugetului asigurărilor sociale pentru

2014 figurează majorarea cu peste 10 milioane de lei a alocaţiilor pentru plata pensiilor judecătorilor – de la 7,5 milioane de lei, cât a fost prevăzut iniţial în 2014, la 17,8 milioane de lei. În consecinţă, 268 de foști judecători vor beneficia de pensii și indemnizaţii viagere lunare cu o valoare medie de 5.535 lei, cu aproape 3.200 de lei mai mare decât cea calculată în bugetul pentru 2014, aprobat la finele anului 2013.

Vama şi Guvernul, acuzate că fac lobby Experţii susţin că și alte legi și hotărâri promovate de Guvern și adoptate de Parlament ar promova interese de grup. Elocvente sunt în acest sens modificările la Codul Vamal și la Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, prin care a fost anulat termenul-limită de 180 de zile pentru folosirea pe teritoriul Republicii Moldova a autoturismelor înregistrate în străinătate, votate la ultima ședinţă a Legislativului.

Administraţia Serviciului Vamal și ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, au argumentat necesitatea eliminării acestor prevederi prin nevoia de „racordare a legislaţiei naţionale la cea europeană” și prin faptul că persoanele fizice care aduc în ţară automobile în regim temporar „achită vinieta ca taxă pentru folosirea drumurilor și sunt supuse unor cheltuieli suplimentare pentru certificatele de asigurare Carte Verde, care aduc un aport semnificativ la bugetul de stat”. „Astfel, scoaterea restricţiei va duce la creșterea fluxului de mijloace de transport introduse în ţară și, în felul acesta, vor fi încasate mai multe taxe la bugetul de stat”, concluziona ministrul Finanţelor în nota de argumentare.

Pe de altă parte, ex-ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa, susţine într-o analiză publicată pe blogul său că argumentele oficiale sunt „un fals mare” și aceste modificări nu pot aduce mai mulţi bani la buget. „Din contra – subţiază bugetul prin stimularea neînregistrării mașinilor în Republica Moldova și, respectiv, neîncasarea accizelor de la înmatricularea autoturismelor. Și aici trebuie spus că suma care poate fi ratată este de ordinul sutelor de milioane. Bani care până acum erau destinaţi programelor sociale ale statului”, afirmă Negruţa. El nu exclude că legea ar fi rezultatul unui „lobby al companiilor din domeniul asigurărilor, care astfel vor aduna mai mulţi bani din certificatele de Carte Verde”.

Facilităţi de sute de milioane pentru importatorii de automobile vechi Raportul de expertizare a acestor modificări, semnat de Vitalie Munteanu, inspector superior în Direcţia legislaţie și expertiză anticorupţie de la CNA, este negativ, autorul menţionând că documentul promovat nu conţine confirmări ale estimărilor privind veniturile la buget și nici dovezi ale experienţei din alte ţări. „Atenţionăm că prin aceste modificări se admite o inechitate în raport cu posesorii de autovehicule înmatriculate în Republica Moldova, care au achitat atât taxele de import, cât și alte plăţi prevăzute de legislaţia naţională”, notează inspectorul.

Totodată, acesta constată că din document nu este clar dacă în urma acestor modificări la bugetul de stat se vor aduna mai mulţi bani din vinietă decât dacă ar fi aplicate taxele de import. „Un alt risc este că în urma acestor modificări în ţară ar putea fi introdus abuziv un număr mare de automobile, de această facilitate folosindu-se un grup de persoane fizice și juridice (importatori de mașini second-hand, de piese auto etc.), care dispun de potenţial financiar”, susţine Vitalie Munteanu.

Specialistul nu exclude că după ce în ţară va fi adus un număr semnificativ de automobile, restricţiile ar putea fi reintroduse.

Potrivit unor calcule efectuate de specialiști și publicate de săptămânalul „Ekonomiceskoie obozrenie”, persoanele care vor aduce automobile în regim temporar vor achita de opt ori mai puţini bani în buget decât cei care importă în regim permanent. Astfel, la importul unui automobil VW Golf din anul 2007 cu motor de 1,6 litri acciza de import este de 1.280 de euro, la care se adaugă 30 de euro asigurarea obligatorie pentru un an și 45 de euro taxa de drum și testarea tehnică. În total, rezultă 1.355 de euro sau circa 25.300 de lei. În cazul importului temporar al unui automobil VW Golf se vor achita doar 100 de euro pentru vinietă și 70 de euro asigurarea obligatorie. În total, 170 de euro sau 3.170 de lei pe an. „Prin aceste acţiuni, ţara ar putea fi inundată de mașini vechi cu numere din Lituania sau Bulgaria. Astfel, vor fi loviţi puternic comercianţii legali, care doar în prima jumătate a acestui an au contribuit la buget cu 700 de milioane de lei, și, totodată, va avea de pierdut bugetul de stat”, se menţionează în analiza din „Ekonomiceskoie obozrenie”.

Un calcul elementar relevă că în cazul importului în regim temporar a 10.000 de automobile, pierderile bugetului de stat se vor cifra la peste 200 de milioane de lei.

Favoruri de milioane pentru o companie şi o mănăstire În sesiunea de primăvară-vară a Parlamentului a fost adoptat și un nou proiect de lege privind pre-

luarea de către stat a datoriei de 25 de milioane de lei pe care o are Complexul monastic Curchi faţă de compania de construcţii Glorinal și stingerea datoriei de 14 milioane de lei, pe care o are această companie faţă de bugetul de stat. Autorităţile și-au motivat decizia atât prin faptul că statul deţine dreptul de proprietate asupra bunurilor Mănăstirii Curchi și, respectiv, poartă responsabilitate pentru starea acesteia, cât și prin faptul că lăcașul are o valoare istorică deosebită și este un monument de arhitectură de importanţă naţională.

Decizia a fost criticată dur de specialiști. „Eliberarea de plata impozitelor doar a unei singure companii reprezintă un autentic caz de favorizare și distorsionează sectorul.

Această acţiune din partea statului are un efect contraproductiv și inhibă concurenţa. În acest context, ar fi oportun ca deciziile ce au drept scop ajutorarea unor companii să fie analizate din prisma impactului asupra concurenţei și să fie avizate de Consiliul Concurenţei. Pe de altă parte, favorizarea financiară a companiei pune presiuni adiţionale asupra bugetului”, se arată într-o analiză realizată de Expert-Grup.

Licenţe acordate fără licitaţie Trezesc dubii privind corectitudinea și transparenţa procesului decizional și modificările la Legea bugetului de stat pentru anul 2014 (propuse de Ministerul Finanţelor, promovate de Guvern și aprobate de Parlament), ce prevăd creșterea substanţială a cheltuielilor (cu 940,3 milioane de lei) și a veniturilor (cu 1,07 miliarde de lei). Anatol Arapu, ministrul Finanţelor, a declarat că grosul veniturilor suplimentare va fi obţinut de la comercializarea licenţelor pentru telefonie mobilă – peste 780 de milioane de lei. „Am ajuns la o înţelegere cu companiile de telecomunicaţii, care au acceptat să plătească aceste sume”, a precizat ministrul.

Suma va fi chiar mai mare, 62,5 milioane de euro sau 1,15 miliarde de lei, ca urmare a faptului că și operatorul naţional Moldtelecom va contribui. Anterior, Guvernul planifica să scoată licenţele la concurs, dar în ultimul moment a decis să le aloce prin „încredinţare directă” companiilor de telefonie de pe piaţă „pentru a asigura continuitatea furnizării către utilizatorii existenţi a serviciilor voce concomitent cu implementarea noilor tehnologii și servicii”. Executivul și-a motivat decizia și prin

faptul că exista „riscul unui eșec al concursului privind licitarea acestor resurse, ceea ce ar fi lipsit bugetul de stat de o contribuţie considerabilă”.

Sveatoslav Mihalache, expert la Financial Brains, consideră că decizia autorităţilor nu stimulează concurenţa și denotă o „înţelegere de culise dintre reprezentanţii statului și

cele trei mari companii de telecomunicaţii”. „Argumentele autorităţilor precum că se temeau de un eșec par puţin deplasate. Dar dacă la licitaţie participa un gigant precum Vodafone? Nu este exclus că și sumele încasate la buget puteau fi mai mari”, a menţionat Mihalache.

Angajamente irealizabile La 14 iulie, liderii coaliţiei de guvernare anunţau că peste 80 de proiecte de lege urmează să fie votate în ședinţele plenare din săptămâna care încheie sesiunea de primăvarăvară a Parlamentului. Ţinând cont de volumul mare de documente, multe dintre care nu trecuseră nici măcar votul în prima lectură, dar și de experienţa sesiunii de toamnă-iarnă 2013, când parlamentarii au reușit să adopte în câteva luni de zile doar 82 de legi și 41 de hotărâri, era clar că obiectivul asumat este unul ce nu putea fi realizat în termenii propuși.

Reieșind din aceste considerente, putem deduce că angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului pentru un pachet mare de legi nu a fost o decizie luată ad-hoc, ci una conștientă și planificată din timp.

Ion PREAŞCĂ, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei „Jurnaliștii pentru transparenţă în gestionarea fondurilor publice”, desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul și conţinutul materialelor publicate.

Scandalos 22 AUGUST 2014

5

FLUX

Nicolae Juravschi nu mai este urmărit penal pentru fals în declaraţia de avere Dosarul penal deschis pe numele deputatului PLDM, Nicolae Juravschi, pentru fals în declarația de avere a fost clasat. În schimb, cel de-al doilea parlamentar cercetat pentru o infracțiune similară, comunistul Grigore Petrenco, rămâne sub urmărire penală și chiar ar putea fi lipsit de imunitate.

Dosarul penal a fost deschis de procurori la 3 februarie 2014 în baza unui act de constatare al Comisiei Naționale de Integritate (CNI), emis două luni mai devreme. CNI a constatat că Nicolae Juravschi a comis fals în declarația de avere depusă pentru anul 2012 întrucât nu a indicat că deține un autoturism BMW X5, mai multe terenuri și cote de acțiuni în trei firme. Atunci Nicolae Juravschi a spus că este nevinovat, că nu a declarat mașina pentru că nu ar fi știut că și bunurile deținute în comodat trebuie indicate, iar despre cele trei firme a spus că ele demult nu mai funcționează. CNI a suspendat atunci controlul și a trimis actul de constatare Procuraturii Generale.

La 5 luni după intentare, adică la 14 iulie 2014, dosarul a fost clasat. Motivul: „S-a constatat că în acțiunile numitului lipsesc elementele infracțiunii, nefiind constatate venituri și proprietăți dobândite ilicit, precum și intenția de tăinuire a acestora”, se spune într-o informație pregătită pentru Moldova Curată și semnată de șeful Secției conducere a urmăririi penale în organele centrale ale MAI și SV a Procuraturii Generale, Viorel Morari.

Solicitați de Moldova Curată, reprezentanți ai CNI au declarat că, în cazuri similare cu cel al lui Nicolae Juravschi, când dosarul este clasat de procurori, CNI nu mai are pârghii de sancționare. „Dacă Procuratura Generală ia decizia de a clasa cauza, CNI este lipsită de dreptul de a contesta această decizie”, a spus Cristina Dumbrăvean, consultant în cadrul Serviciului de Presă al CNI.

Juravschi și Petrenco – tratament diferenţiat? În cazul unui alt deputat, doar că din opoziție, acuzat în aceeași perioadă de același lucru – fals în declarația de avere, Procuratura însă continuă cercetarea. Comunistul Grigore Petrenco ar putea fi lipsit de imunitate. Cele două cauze penale, a lui Nicolae Juravschi și a lui Grigore Petrenco, sunt gestionate de două secții diferite ale Procuraturii Generale, chiar dacă ambele se referă la același tip de funcționari și la același tip de încălcare de lege.

Grigore Petrenco a fost acuzat de CNI că nu a indicat în declarația de venituri și proprietate pentru anul 2012 faptul că este administrator și fondator al Întreprinderii „Motoare Electrice” și că nu a declarat mai multe transferuri bancare. Astfel, în baza actului emis de CNI la 12 decembrie 2013, procurorii au deschis un dosar penal la 18 ianuarie 2014, conform aceluiași articol din Codul Penal – art. 352/1, fals în declarații. „Grigore Petrenco a fost citat la Procuratura Generală pentru a fi audiat în calitate de bănuit, însă din motive necunoscute, ignorând prescripția legală, la data și ora fixată nu s-a prezentat. La moment se întreprind măsuri în vederea ridicării imunității”, a comunicat, prin-

tr-o scrisoare oficială, șeful Secției exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale a Procuraturii Generale, Corneliu Bratunov.

Petrenco: ”Actul CNI seamănă a farsă” Solicitat de Moldova Curată, Grigore Petrenco a declarat că dosarul ar fi fost deschis la comandă, cu încălcarea procedurilor legale, de aceea nu s-a dus la Procuratură când a fost citat. El susține că mai întâi procurorii ar fi trebuit să solicite Parlamentului să îi ridice imunitatea, și apoi să efectueze investigații: „Eu sunt gata să prezint toate argumentele atunci când va fi respectată procedura”.

Totodată, Petrenco a contestat în instanță actul CNI în baza căruia a fost deschis dosarul penal. „I-am dat în judecată deoarece nu m-au invitat atunci când s-a examinat dosarul meu și astfel nu am avut posibilitatea să prezint informații și să mă folosesc de dreptul de a mă apăra. În afară de aceasta, decizia a fost aprobată fără cvorum. Deci, au fost încălcate mai multe proceduri”, a spus Grigore Petrenco.

Deputatul susține că are obiecții și la cele constatate de CNI. „Dacă vă uitați la ce anume mi se incriminează în decizia CNI... este, pur și simplu, o farsă. CNI a găsit că am avut 10-15 acțiuni în valoare totală de 190 de lei într-o întreprindere și pe care nu le-am declarat. Nici nu știam că îmi aparțin, pentru că în procesul privatizării cu bonuri patrimoniale eram copil și nu știam că au fost scrise pe numele meu. Valoarea totală a lor este de 190 de lei. Pentru așa ceva se deschide dosar penal? Au mai scris că am avut niște transferuri de bani din partea Consiliului Europei și fap-

tul că sunt vicepreședintele Grupului Politic al Stângii Unite Europene în cadrul APCE, calitate pe care nu am declarat-o. Este iarăși o prostie. Eu nici nu trebuia să declar acest lucru, deoarece nu primesc salariu de acolo, iar banii mi-au fost transferați de către Consiliul Europei pentru rambursarea cheltuielilor de deplasare în calitatea mea de coraportor APCE pentru Albania. Toate aceste lucruri sunt foarte ușor de găsit. Dacă au vrut într-adevăr să afle de unde sunt aceste transferuri, trebuiau să mă invite, să mă întrebe, să prezint toate documentele justificative, dar ei s-au grăbit, au adoptat decizia fără cvorum, au trimis dosarul la Procuratura Generală, care a deschis un dosar penal. Este o încercare de a intimida și alți deputați, ca să vadă că pot fi făcute asemenea presiuni prin intermediul CNI”, a mai spus deputatul comunist Grigore Petrenco.

La rândul său, președintele CNI, Anatolie Donciu, respinge acuzațiile.

„Grigore Petrenco a fost informat de către CNI despre inițierea controlului în privința sa și despre drepturile sale imediat după luarea deciziei de inițiere, la data de 12.09.2013 prin scrisoarea nr. 04/1045. Astfel, din momentul inițierii controlului persoana verificată este în drept, dar nu este obligată, să prezinte documente, acte justificative, precum și să depună explicații. În ce privește actul de constatare emis referitor la suspendarea controlului cu remiterea dosarului spre examinare Procuraturii Generale, este esențial să precizăm că acesta nu este pasibil contestării în judecată deoarece nu afectează absolut niciun drept fundamental al persoanei supuse controlului. Actul de constatare privind suspendarea controlului nu este un act administrativ care generează efecte juridice”, a spus Anatolie Donciu.

Viorica MANOLE Sursa: moldovacurata.md

Ce se ascunde în spatele creşterii fenomenale a depozitelor de la Banca de Economii La 31 iulie 2014, soldul total al depozitelor din sectorul bancar constituia 58,66 miliarde de lei, în creștere cu 1,2% faţă de nivelul de la finele lunii iunie și cu 6,1% comparativ cu 31 decembrie 2013.

Peste 62% din totalul depozitelor este concentrat la patru cele mai mari instituţii financiare din Republica Moldova: Moldova-Agroindbank, Victoriabank, Moldindconbank și Banca de Economii.

Cea mai semnificativă majorare a depozitelor se atestă la Banca de Economii, care doar în luna iulie a atras jumătate de miliard de lei, iar de la începutul anului cca 2,2 miliarde de lei, ceea ce semnifică o creștere cu circa o treime. În consecinţă, Banca de Economii a ajuns a treia bancă din ţară după mărimea depozitelor, depășind Moldindconbank, care la finele anului trecut era lideră pe piaţă la acest capitol. În aceeași perioadă (ianuarie-iulie 2014), Moldova-Agroindbank a majorat soldul depozitelor cu 754 de milioane de lei, iar la Victoriabank și Moldindconbank acesta s-a diminuat cu circa 200 de milioane de lei și, respectiv, cu 1,5 miliarde de lei, arată datele oficiale ale băncilor.

Guvernul a stimulat creşterea depozitelor de la BEM Reprezentanţii Băncii de Economii au refuzat să explice sau să comenteze această evoluţie. Experţii consideră că majorarea atât de

bruscă s-ar datora în special „deciziei multor instituţii de stat și agenţi economici cu capital de stat de a muta conturile la Banca de Economii”. „Acest lucru devine evident dacă comparăm evoluţia depozitelor persoanelor fizice, care nu a înregistrat o creștere mai semnificativă

la BEM comparativ cu alte instituţii financiare”, susţine Stanislav Madan, șef de departament la Business Intelligent Services.

Astfel, în perioada ianuarie-iulie 2014, BEM a majorat valoarea depozitelor atrase de la persoane fizice cu circa 550 de milioane de lei, în timp ce Moldova-Agroindbank (MAIB) cu 520 de milioane de lei, Victoriabank cu 105 milioane de lei, iar Moldindconbank cu 619 milioane de lei. În schimb, valoarea depozitelor persoanelor juridice de la BEM s-a majorat în 7 luni ale acestui an cu circa 1,8 miliarde de lei, în timp ce la MAIB cu doar 180 de milioane de lei, la Victoriabank a scăzut cu peste 665 de milioane de lei, iar la Moldindconbank s-a prăbușit cu 2,1 miliarde de lei.

Anterior în presă s-a vehiculat că Guvernul ar fi solicitat instituţiilor și întreprinderilor de stat să transfere conturile de depozit de la alte bănci la Banca de Economii.

Fondul Monetar Internaţional a cerut însă Guvernului să se abțină de la furnizarea de acces privilegiat pentru unele bănci la depozitele din sectorul public. Totodată, FMI a recomandat Executivului să transfere treptat depozitele sectorului public de la băncile comerciale la Banca Naţională a Moldovei.

Sursa: mold-street.com

6 Cresc remitenĹŁele, dar Ĺ&#x;i numărul persoanelor plecate ĂŽn căutarea unui loc de muncă Economic

FLUX

22 AUGUST 2014

Transferurile de mijloace financiare de peste hotare sunt ĂŽn ascensiune continuă ĂŽn ultima perioadă. Totodată, este ĂŽn creČ™tere Č™i numărul persoanelor care pleacă peste hotare ĂŽn căutarea unui loc de muncă, relevă o analiză Expert-Grup.

Potrivit studiului „Realitatea Economicăâ€? din august 2014, pe piaĹŁa muncii se accentuează tendinĹŁe ĂŽngrijorătoare pentru economia naĹŁională: creČ™te numărul persoanelor

angajate informal Č™i al celor plecate peste hotare. ĂŽn primul trimestru al anului, numărul persoanelor ocupate informal a sporit cu 19,3% faĹŁÄƒ de 2013.

La finele primului semestru al anului curent, economia moldovenească a ĂŽnregistrat un progres mixt, cu riscuri clare de ĂŽncetinire a creČ™terii ĂŽn viitorul apropiat, consideră autorii analizei, Adrian LupuČ™or Č™i Alexandru Fala. ĂŽn luna iunie 2014, Indicele Compozit Anticipator s-a stabilizat la nivelul de 94,0 puncte, după cinci luni de declin constant ĂŽnregistrat de la ĂŽnceputul anului. Perspectivele de creČ™tere pentru lunile următoare

Figura 4. Salariul real â€ŤÜˆâ€Źi transferurile de peste hotare ĂŽn favoarea persoanelor fizice, creâ€ŤÜˆâ€Źtere f-a-p, %

Sursa: BNS, BNM HVWLPăULOH EG

rămân influenĹŁate de răcirea cererii interne Č™i externe, pe fondul ĂŽnrăutÄƒĹŁirii condiĹŁiilor economice din CSI, escaladării situaĹŁiei ĂŽn Ucraina Č™i tensionării relaĹŁiilor economice cu FederaĹŁia Rusă.

Economia moldovenească prezintă semne de reorientare tot mai pronunĹŁată spre piaĹŁa Uniunii Europene. ĂŽn primele cinci luni, volumul exporturilor spre UE a crescut cu 22,5%, ĂŽn timp ce exporturile spre CSI s-au redus cu 18,8% faĹŁÄƒ de anul precedent. Drept rezultat, 53,8% din exporturile Republicii Moldova s-au orientat spre piaĹŁa comunitară Č™i doar 31,8% – spre CSI, distribuĹŁia fiind ceva mai echilibrată ĂŽn aceeaČ™i perioadă din 2013 (44,8% spre UE Č™i, respectiv, 39,9% spre CSI), se arată ĂŽn studiu.

ExperĹŁii constată o revigorare a comerĹŁului exterior. Astfel, ĂŽn luna mai a acestui an, exportul a crescut cu 20,1% faĹŁÄƒ de anul trecut, comparativ cu luna aprilie, când livrările spre pieĹŁele externe s-au majorat cu doar 0,8%. Exportul spre UE ĂŽn mai 2014 a avansat cu 39,5%, iar furnizările spre alte pieĹŁe s-au majorat cu 4,6%. Exportul spre CSI, la fel, a sporit cu 2,7% ĂŽn luna mai.

Trebuie să menĹŁionăm ĂŽnsă că statistica privind comerĹŁul exterior s-ar putea modifica simĹŁitor ĂŽn perioada următoare, or, studiul analizează situaĹŁia de până la impunerea restricĹŁiilor comerciale de către Fede-

raĹŁia Rusă, care ĂŽn prima jumătate a anului ĂŽn curs a continuat să rămână principala destinaĹŁie pentru exporturile moldoveneČ™ti, aČ™a cum arată datele BNS. Cu referire la veniturile Č™i cheltuielile populaĹŁiei, ĂŽn analiză se menĹŁionează că salariul real creČ™te cu ritmuri modeste, ĂŽn timp ce transferurile de peste hotare au sporit fulminant. După o majorare de doar 1,3% faĹŁÄƒ de anul precedent, ĂŽn aprilie 2013 ritmul de creČ™tere s-a mai intensificat, ĂŽn mai salariul real majorându-se cu 2,5%. ĂŽn schimb, transferurile de peste hotare sunt ĂŽn ascensiune continuă din luna martie, iar această creČ™tere doar se intensifică. Transferurile

au crescut cu 20,9% În iunie 2014, comparativ cu anul trecut, pe când majorarea din luna mai a acestui an a constitut 15,8%.

Prin intermediul preţurilor de import, accelerarea inflaţiei În Rusia și Ucraina ar putea cauza majorarea preţurilor În Republica Moldova.

Dar experĹŁii consideră că acest efect va fi diminuat totuČ™i de procesele dezinflaĹŁioniste ĂŽnregistrate la principalii parteneri comerciali din UE. ĂŽn iunie 2014 au fost atestate următoarele creČ™teri de preĹŁuri faĹŁÄƒ de anul precedent: 0,9% ĂŽn România, 1,0% ĂŽn Germania, 0,2% ĂŽn Italia, 12% ĂŽn Ucraina Č™i 7,8% ĂŽn Rusia.

FLUX, după expert-grup.org

CreĹ&#x;tere spectaculoasă a producĹŁiei industriale „ ĂŽn regiunea transnistreană ProducĹŁia industrială din regiunea transnistreană a sporit considerabil ĂŽn prima jumătate a anului 2014. Majorarea cu 56,8 la sută faĹŁÄƒ de anul precedent s-a datorat creČ™terii spectaculoase a producĹŁiei metalurgice, care a sporit ĂŽn această perioadă de 122 de ori, după ce Uzina Metalurgică Moldovenească Č™i-a reluat activitatea.

Alte subsectoare care au crescut semnificativ ĂŽn primele Č™ase luni ale anului curent sunt industria materialelor de construcĹŁie (+78,9%) Č™i industria lemnului (+45,1%), se arată ĂŽn studiul „Realitatea Economică Transnistreanăâ€?, elaborat de Expert-Grup.

Autorii analizei, Alexandru Fala Č™i Adrian LupuČ™or, menĹŁionează că economiile din dreapta Č™i stânga Nistrului continuă să se distanĹŁeze reciproc. Conform ultimelor date disponibile, pe parcursul trimestrului doi al anului curent, indicele de convergenĹŁÄƒ, calculat trimestrial de EXPERT-GRUP, a constituit 93,5% Č™i a scăzut cu 0,6 puncte procentuale faĹŁÄƒ de valoarea ĂŽnregistrată ĂŽn primul trimestru. Principalul factor care a determinat divergenĹŁa ĹŁine de creČ™terea diferenĹŁelor privind structura Č™i dinamica

exporturilor, având ĂŽn vedere faptul că interdicĹŁiile pentru exportul pe piaĹŁa FederaĹŁiei Ruse se extind doar asupra zonei din dreapta Nistrului. ĂŽn acest context, comerĹŁul extern al regiunii nistrene s-a intensificat Č™i a crescut mult mai

rapid comparativ cu zona din dreapta Nistrului. Astfel, ĂŽn primele Č™ase luni ale anului, ĂŽn regiunea nistreană exportul a crescut cu 71,4 la sută faĹŁÄƒ de anul precedent, iar importul s-a majorat cu 10,1%, ĂŽn timp ce ĂŽn partea dreaptă a Nistrului comerĹŁul cunoaČ™te o evoluĹŁie anemică: exportul a crescut doar cu 3,2% comparativ cu 2013, iar importul a scăzut cu 1,8%.

Potrivit experĹŁilor, creČ™terea exporturilor a fost determinată de majorarea livrării metalelor ĂŽn exterior. Astfel, exportul spre UE a crescut de

Figura 2. Indicele ProducČ›iei Industriale (IPI), serie brută Č™i serie filtrată (media mobilă pentru 12 luni), creČ™tere f-a-p, %

Sursa: BR, estimările EG

2,3 ori faĹŁÄƒ de anul precedent, iar livrările către CSI s-au majorat cu 39,1%. ĂŽn această perioadă, cel mai mult a crescut exportul de metale, care s-a majorat de 13,8 ori faĹŁÄƒ de anul precedent.

Salariul nominal În regiune și-a temperat ușor creșterea.

Pe de altă parte, arată experĹŁii, datorită proceselor dezinflaĹŁioniste, salariul real este ĂŽn creČ™tere. ĂŽn trimestrul doi al anului ĂŽn curs, salariul nominal a crescut cu 9,8% faĹŁÄƒ de anul precedent, după ce ĂŽn primul trimestru majorarea a constituit 10,4%. Salariul real a sporit ĂŽn cel de-al doilea trimestru cu 7,6%, majorare similară cu creČ™terea ĂŽnregistrată ĂŽn primul trimestru, când salariul real s-a mărit cu 7,7 la sută.

ExperĹŁii arată ĂŽnsă că anumite sectoare scot ĂŽn evidenĹŁÄƒ vulnerabilitatea economiei regiunii din stânga Nistrului.

Activitatea investiĹŁională ĂŽnregistrează o scădere continuă, ĂŽn special la capitolul investiĹŁiilor efectuate de ĂŽntreprinderile mici Č™i mijlocii.

Astfel, ĂŽn prima jumătate de an, formarea de capital, ĂŽn expresie nominală, a scăzut cu 17,4% faĹŁÄƒ de 2013. Pe fondul

temperării activitÄƒĹŁii economice Č™i a răcirii cererii interne, ĂŽn regiunea transnistreană se conturează tot mai pronunĹŁat tendinĹŁele dezinflaĹŁioniste: ĂŽn al doilea trimestru, creČ™terea indicelui preĹŁurilor de consum (IPC) a constituit 2% faĹŁÄƒ de anul precedent, iar ĂŽn zona din dreapta Nistrului preĹŁurile au crescut cu 5%.

Pe lângă situaĹŁia economică, tendinĹŁele dezinflaĹŁioniste au mai fost condiĹŁionate de politica monetar-valutară restrictivă promovată de autoritatea monetară din regiune. ĂŽn pofida situaĹŁiei economice precare, „Banca Republicană Nistreanăâ€? a continuat ĂŽnăsprirea politicii monetare Č™i,

totodată, a continuat să menĹŁină cu orice preĹŁ stabilitatea „rublei transnistreneâ€? pe fondul creČ™terii dezechilibrelor macroeconomice (ĂŽn particular, a deficitului de cont curent). Astfel, din decembrie 2012, cursul nominal al rublei transnistrene faĹŁÄƒ de dolarul american rămâne fixat la nivelul de 11,1 ruble pentru un dolar.

Autorii studiului consideră că, ĂŽn viitorul apropiat, situaĹŁia economică din regiunea transnistreană va continua să se agraveze pe fondul tensiunilor din Ucraina, dar Č™i a situaĹŁiei politice dificile din interiorul regiunii.

FLUX, după expert-grup.org

Social

22 AUGUST 2014

7

FLUX

Mai multe legi care ne „influenţează” să mâncăm nesănătos vor fi modificate Republica Moldova se confruntă şi cu subnutriţia, şi cu deficienţele nutriţionale, caracteristice ţărilor în curs de dezvoltare Guvernul a aprobat miercuri, 20 august, Programul Naţional în domeniul nutriţiei pentru anii 20142020. Partea cea mai grea abia urmează. Autorităţile planifică să schimbe obiceiurile alimentare destul de nesănătoase, dar adânc înrădăcinate în tradiţiile moldovenilor. Pentru acest lucru urmează a fi modificate o serie de legi și introducerea unor cursuri adiţionale despre nutriţie, inclusiv în școli.

Programul naţional aprobat de Executiv prevede o serie de măsuri pentru reducerea maladiilor provocate de alimentaţia nesănătoasă a moldovenilor. Unele dintre măsuri prevăd introducerea în curricula de învăţământ în colegii și licee a unui curs de sănătate nutriţională. În

același timp, doctorii și asistentele medicale vor învăţa cum să informeze oamenii despre modul în care să se alimentezi corect. În grădiniţe ar urma să fie livrate gratuit fructe și lapte. Aceasta ar trebui să fie una dintre cele mai mari schimbări, întrucât acum în grădiniţe copiii sunt hrăniţi, în mare parte, cu crupe, iar produsele lactate și fructele proaspete aproape că lipsesc.

Cea mai complicată parte este cea de modificare a mai multor legi care permit acum implicarea copiilor în publicitatea produselor nesănătoase sau neindicarea pe etichetă a cantităţilor de sare, zahăr și grăsimi care se conţin. În același timp, ar urma să fie introduse limite pentru conţinutul acestora în produse, iar agenţii economici care vând alimente nesănătoase ar putea plăti taxe mai mari la stat.

Programul naţional privind alimentaţia este prevăzut pentru perioada 2014-2020 și necesită resurse

financiare în mărime de peste 92 de milioane de lei.

Elevii vor fi asiguraţi cu fructe și lapte, iar mămicile vor putea să-și alăpteze micuţii la serviciu. Acestea sunt doar câteva idei ale Ministerului Sănătăţii pentru următorii ani,

Subnutriţi, pe de o parte, iar de pe alta – obezi şi diabetici 87% din toate decesele înregistrate anual în Republica Moldova sunt condiţionate de bolile netransmisibile, iar zaharurile și sarea, precum și consumul redus de fructe și legume, sunt factorii de risc principali. Circa două treimi din populaţia cu vârsta de peste 40 de ani aparent sănătoasă are valorile tensiunii arteriale și ale colesterolului mult peste cele normale. Nutriţia și alimentaţia proastă sunt responsabile de pierderea anuală a 50% din anii de viaţă sănătoasă la femei și 35% – la bărbaţi.

Acum, doar jumătate din copii cu vârsta până la șapte ani consumă zilnic fructe și legume.

Republica Moldova se confruntă și cu subnutriţia, și cu deficienţele nutriţionale, caracteristice ţărilor în curs de dezvoltare. 6% din copiii cu vârsta până la cinci ani au retard statural, condiţionat de insuficienţa cronică de energie, a cincea parte din copii suferă de anemie, iar unul din trei are insuficienţă de iod. De asemenea, circa o treime dintre fe-

meile de vârstă fertilă și peste 40% din femeile gravide suferă de anemie.

Un studiu efectuat de către specialiștii Centrului Naţional de Sănătate Publică a arătat că în ultimii șase ani, numărul copiilor bolnavi este în creștere. Cele mai frecvente motive sunt alimentaţia proastă, clasele întunecoase și mobila necorespunzătoare vârstei.

Autor: Irina PAPUC Sursa: e-sanatate.md

Petro Poroşenko ar putea dizolva Rada de la Kiev şi anunţa alegeri anticipate Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, va semna săptămâna viitoare un decret privind dizolvarea Radei Supreme și va anunța alegeri anticipate. Declaraţia a fost făcută de către consilierul președintelui ucrainean Oleg Medvedev, în direct la Radio Svoboda, anunţă Cenzor.net.ua, citată de romaniatv.net.

Potrivit consilierului, în perioada următoare expiră termenul de 30 de zile pentru formarea unei noi coaliții de guvernare. Decizia vine după ce în data de 24 iulie, din componența coaliției de guvernare de la Kiev s-au retras fracțiunile parlamentare „UDAR” și „Svoboda”. Într-un comentariu pentru Cenzor.net, consilierul lui Poroșenko a declarat că nu se cunoaște data exactă când președintele va dizolva Rada. „În lipsa unei noi alianțe, președintele Poroșenko urmează să dizolve Parlamentul și să anunțe alegerile anticipate a Radei Supreme pentru 26 octombrie. În contextul politic format și ţinând cont de opinia publică exprimată în mai multe sondaje, cu siguranţă președintele se va folosi de acest drept constituţional”, a mai punctat Oleg Medvedev.

Totodată, consilierul prezindenţial a menţionat că în septembrie va fi anunţat un pachet de reforme politice, economice și social majore. „Odată cu anunţarea unui pachet amplu de reforme, va fi ratificat și Acordul de

Asociere semnat de Ucraina și Uniunea Europeană în luna iunie”, a specificat Medvedev.

Tot ieri, ministrul ucrainean al Economiei, Pavlo Șeremeta, implicat într-un conflict cu premierul, și-a anunţat demisia, în contextul în care ţara este devastată de un conflict sângeros în partea de est și este afectată de o gravă criză economică, informează Mediafax. „În loc să lupt împotriva sistemului de ieri, am decis să lucrez cu oamenii care vor crea sistemul de mâine”, a scris el pe pagina de Facebook. Șeremeta a explicat joi presei că „linia roșie” a fost încălcată miercuri, când Guvernul a numit un reprezentant comercial, pe Valeri Piatniţki, sfidând dezacordul ministrului Economiei, în subordinea căruia se află.

Demisia urmează să fie supusă aprobării Parlamentului, pentru a-și produce efectul.

Un economist format în Statele Unite, Pavlo Șeremeta, în vârstă de 43 de

ani, dar și ministerul pe care-l conduce au fost criticaţi săptămâna aceasta de către premierul Arseni Iaţeniuk, care consideră reformele întreprinse insuficiente. „Nu sunt satisfăcut de viteza și de amploarea reformelor”, într-un moment în care „separatiștii susţinuţi de Rusia fac totul să sugrume economia ucraineană”, distrugând infrastructura în estul industrializat și provocând prejudicii care se ridică la miliarde de dolari, a declarat miercuri Iaţeniuk, într-o ședinţă de Guvern.

Pavlo Șeremeta, un fondator al Școlii de Afaceri din cadrul prestigioasei Universităţi Kiev-Moghila, a participat în mod activ la mișcarea proeuropeană de contestare care a înlăturat de la putere, în februarie, regimul lui Viktor Ianukovici, după o baie de sânge în centrul Kievului.

Nominalizarea sa, la fel ca a celei mai mari părţi a miniștrilor, a fost anunţată în Piaţa Maidan.

Aceasta este a doua demisie răsunătoare de această săptămână, după demisia jurnalistei și militantei Tetiana Ciornovol, însărcinată cu lupta împotriva corupţiei în Guvern, care a denunţat „lipsa de bunăvoinţă” a autorităţilor ucrainene în această luptă.

Iaţeniuk și-a dat demisia la sfârșitul lui iulie, după ce Parlamentul a refuzat să adopte legi nepopulare, însă Legislativul nu i-a aprobat demisia.

Aflată într-o recesiune aproape neîntreruptă de peste doi ani, Ucraina s-ar putea confrunta cu o contractare de 6,5% a PIB-ului în acest an, potrivit Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a salvat economia ucraineană de la asfixie acordând Kievului o linie de credit în valoare de 17 miliarde de dolari, în cadrul unui plan inter-

naţional în valoare de 27 de miliarde de dolari.

Conflictul din estul Ucrainei cu separatiștii proruși secătuiește economia ţării de la o zi la alta și împiedică eforturile de aplicare a reformelor prevăzute în programul de salvare financiară convenit cu FMI, a declarat miercuri premierul Arseni Iaţeniuk.

Pe de altă parte, situaţia populaţiei din estul Ucrainei este catastrofală. Viaţa oamenilor este pusă în pericol de confruntările armate, infrastructura este distrusă, lipsesc medicamentele, apa, alimentele.

Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, cel puţin 415.800 de persoane și-au părăsit casele din cauza conflictului din estul Ucrainei, refugiindu-se în alte regiuni ale ţării sau în străinătate, în principal în Rusia. „Potrivit ultimelor estimări, există circa 190.000 de persoane care și-au părăsit locuinţele, dar au rămas în Ucraina”, a declarat Ariane Rummery, purtătorul de cuvânt al UNHCR, citat de Mediafax. „Alte 197.400 de persoane au fugit în Rusia, iar, dintre acestea, 78.000 au solicitat statut de refugiaţi.

Circa 14.600 de persoane au plecat în Polonia, iar 13.883 în Belarus”, precizează Rummery.

Confruntările între armata ucraineană și insurgenţii separatiști proruși s-au soldat cu peste 2.000 de morţi.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, alte 5.000 de persoane au fost rănite în conflict.

FLUX

FLUX

8

Externe

22 AUGUST 2014

Investitorii au sunat retragerea din Europa de Est Şocurile războiului economic dintre Occident şi Moscova încep să se propage pe frontul est-european pe culoarul valutar. Unde vor lovi cel mai dur?

Leul și zlotul s-au depreciat cu 3% faţă de dolar începând cu iulie, iar forintul și coroana cehă cu aproape 4%, semn că tensiunile dintre Occident și Rusia încep să se propage pe pieţele financiare din Europa de Est, unde investitorii încearcă să se protejeze de eventuala transformare a crizei politice într-o criză economică și de impactul acesteia asupra celor mai vulnerabile economii.

Statul est-european cu cea mai mare expunere comercială la Rusia, atât din punctul de vedere al exporturilor, cât și al importurilor, este de departe Polonia, cea mai mare economie din regiune și puternic ancorată de Germania, care și ea începe să simtă șocurile crizei politice. Pe listă urmează Lituania, Cehia, Ungaria și Slovacia.

Dacă decizia Rusiei de a interzice importurile de alimente europene reprezintă doar un foc de avertisment, problema se pune unde ar fi mai vulnerabile ţările est-europene dacă Moscova își va extinde embargoul asupra altor categorii de mărfuri. România ar fi cel mai expusă la interdicţiile privind utilajele și echipamentele de transport (de 821 de milioane de euro anul trecut, din exporturi totale către Federaţia Rusă de 1,382 miliarde de euro), iar Polonia la aceeași categorie (exporturi de utilaje de trei miliarde de euro din exporturi totale de 8,1 miliarde de euro). În aceeași situaţie sunt și Cehia (3,2 miliarde de euro din 4,5

miliarde de euro), Slovacia (2,1 miliarde de euro din 2,5 miliarde de euro), Lituania (1,6 miliarde de euro din 4,8 miliarde de euro), Ungaria (1,1 miliarde de euro din 2,5 miliarde de euro), Estonia (548 milioane de euro din 1,4 miliarde de euro) și Letonia (486 milioane de euro din 1,7 miliarde de euro). Slovenia are cea mai mare expunere la exporturile de chimicale (585 milioane de euro din exporturi totale de 1,2 miliarde de euro), la fel și Bulgaria (207 milioane de euro din 537 milioane de euro). Lituania are, de asemenea, expuneri majore la exporturile de băuturi, tutun și materii prime, potrivit datelor Eurostat.

Monedele statelor din Europa Centrală și de Est, inclusiv forintul și zlotul, s-au depreciat la cel puţin minimul ultimului an faţă de dolar, în condiţiile în care investitorii se retrag din cele mai vulnerabile părţi ale frontului unui incipient război economic, scrie The Wall Street Journal. Au scăzut, de asemenea, și acţiunile europene.

Pieţele sunt nesigure şi irascibile La sfârșitul săptămânii trecute, preţul petrolului a atins minimul ultimelor 13 luni, în parte din cauza supraalimentării pieţei atlantice cu ţiţei american.

Vineri s-au dus în jos și bursele americane, iar preţul aurului, un activ către care investitorii se îndreaptă în vremuri de criză, a recuperat pierderile anterioare, după ce președintele ucrainean a anunţat că armata a distrus o coloană de vehicule blindate rusești.

Pieţele și-au revenit luni, 18 august, după ce oficialii de la Kiev și Moscova au minimalizat atacul, iar rușii au negat producerea acestuia, însă această volatilitate subliniază că pieţele reacţionează prompt, negativ, la puseurile crizei dintre Occident și Ucraina, de o parte, și Rusia, de cealaltă.

Până acum, scăderea preţurilor activelor nu a atras vânătorii de chilipiruri, semn că investitorii se așteaptă la vremuri și mai tulburi. Ţările est-europene sunt printre cele mai afectate de retragerea investitorilor. Investiţiile în acţiunile și obligaţiunile economiilor europene emergente au scăzut abrupt luna aceasta.

Investitorii de retail au scos de pe piaţa est-europeană de acţiuni 234 de milioane de dolari de la începutul lunii până pe 11 august, după ce

în iulie au investit 33 de milioane de dolari, iar în iunie 891 de milioane de dolari, potrivit EPFR Global.

Alţi investitori cumpără active ale căror preţuri ar putea crește pe măsură ce criza din regiune se acutizează. Huntington Asset Advisors, un fond american de investiţii de 1,8 miliarde de dolari, a cumpărat acţiuni ale unor companii miniere precum Rio Tinto, mizând pe creșterea cotaţiilor metalelor. Rusia este unul dintre cei mai mari producători de paladiu, nichel și aluminiu și al doilea exportator de petrol ca mărime la nivel mondial. Până în prezent, sancţiunile reciproce nu au afectat exporturile rusești de materii prime, dar unii investitori cred că Moscova ar putea recurge la un astfel de embargo ca răspuns la presiunile Occidentului. Preţul paladiului a ajuns

Mâncarea şi suveranitatea. Boicotul UE-RU Războiul mâncării ridică o nouă temă interesantă. Cine e suveran?

Cel care controlează exportul sau cel care controlează importul de produse agricole?

UE & SUA boicotează RU pe diverse sectoare economice, RU le răspunde pe sectorul agroalimentar.

Văd că presa de la noi (RO&MD) deplânge soarta consumatorului rus: „Criza camembertului & a vinului franţuzesc” pe piaţa rusă. Așa o fi. Treaba lor cu politica lor, cu toate că mâncarea acum este destul de multă și se produce și în afara UE&SUA. Totul e să ai cu ce plăti, iar RU își poate asigura cam peste 80% din propria producţie agroalimentară. Dar, în definitiv, e problema lor. Mai puţin mă interesează câte calorii & vitamine mănâncă un rus.

Mai grav e altceva. Problema din curtea noastră e foarte puțin analizată. Se discută aproape șoptit de o criză fără precedent. În UE, în ultimele zile, preţurile legumelor și fructelor au scăzut cu 50-70%. O parte din ele sunt direcţionate spre noi. Se vorbește deja despre falimentul în lanţ al mai multor firme importante din domeniu. Se pare că tactica rusă este ceva mai perversă decât ne așteptăm, pentru că lovește unul din cele mai sensibile sectoare din UE: cel agricol. Să nu uităm că e un sector subvenţionat, care nu-și schimbă ușor profilul, cu marfă perisabilă, care poate produce repede proteste în lanţ și de care birocraţii & politicienii UE se cam tem.

Unii comentatori vorbesc deja despre faptul că agricultorii & fermierii din UE s-ar putea să devină un soi de „a 5-a coloană a Rusiei” în interiorul UE, fără ca ei să dorească acest lucru. Dispune UE de o strategie în ce privește această problemă? Nu am auzit nimic. Necunoscute sunt căile politicii și războaielor alimentare…

Dar să privim niște date: Rusia absoarbe 10% din exporturile agricole și agroali-

luni la maximul ultimilor 13 ani. Acţiunile Rio Tinto au crescut cu aproximativ 4% de la 1 iulie.

Retragerea investitorilor de pe pieţele est-europene vine într-un context nefavorabil pentru zona euro, piaţa către care se îndreaptă cele mai multe exporturi ale ţărilor din regiune. Economia zonei euro a stagnat în trimestrul doi, iar cea a Germaniei, cea mai mare economie europeană, a scăzut cu 0,2%. Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a avertizat că tensiunile geopolitice provocate de crizele din Ucraina și din alte regiuni ale lumii întunecă perspectivele de creștere și ar putea împiedica redresarea economiei.

Acesta este cel mai puternic avertisment venit până acum din partea Bundesbank în această privinţă.

Sursa: Ziarul Financiar

EFECTELE EMBARGOULUI RUSIEI ÎN EUROPA:

UE ar putea pierde 6,7 miliarde de euro şi 130.000 de locuri de muncă Uniunea Europeană (UE) ar putea pierde 6,7 miliarde de euro și peste 130.000 de locuri de muncă, în urma interdicţiilor la importurile de alimente din ţările UE impuse de către Rusia, potrivit unei estimări a grupului bancar ING din Olanda.

mentare ale Uniunii Europene, pentru un total anual de circa 12 miliarde de euro.

Anul trecut, potrivit Serviciului Federal Vamal, ţările UE au exportat în Rusia legume în valoare de 935 de milioane de dolari și fructe în valoare de 1,52 miliarde de dolari.

Restricţiile serviciilor de control fitosanitar ruse afectează livrări în valoare de miliarde de dolari, având în vedere că pe piaţa rusă de profil intră fructe și legume de aproximativ 2,5 miliarde de dolari pe an.

Legumicultorii români suferă pagube estimate în prezent la 10 milioane de euro din cauza embargoului impus de Rusia importurilor de produse agroalimentare din Uniunea Europeană.

Fondul de Criză UE dispune de 433 de milioane de euro pentru sprijinirea producătorilor europeni.

Producătorii români de legume și fructe au cerut Ministerului Agriculturii să notifice Comisia Europeana cu privire la pierderile pe care le înregistrează (inclusiv embargoul), avansând o sumă de 300 de milioane de euro pentru a putea acoperi costurile.

De exemplu, Polonia – după instituirea de la 1 august a restricţiilor la importul de fructe și legume – va înregistra pierderi estimate la circa 1 miliard de euro.

Republica Moldova a solicitat deja sprijin financiar Băncii Mondiale pentru a compensa pierderile fermierilor săi, de ordinul a circa 50 de milioane de dolari, în urma interdicţiilor instituite de Moscova la exporturile sale de produse agricole.

De asemenea, embargoul impus de Rusia nu îi va afecta doar pe exportatorii din UE, efectele măsurii dispuse de Moscova urmând să se extindă inclusiv până la nivelul furnizorilor acestora, relatează Bloomberg, citat de Mediafax.

UE a vândut către Rusia fructe în valoare de 1,26 miliarde de euro și legume în valoare de 769 de milioane de euro în 2013. În aceste condiţii, reducerea afacerilor cu Rusia reprezintă o pierdere de aproximativ 6% din producţia totală a UE și de 0,04% din Produsul Intern Brut al regiunii, potrivit analizei ING. În ceea ce privește statele UE, cele mai afectate de interdicţiile impuse de către guvernul de la Moscova ar fi Ţările Baltice. Astfel, Lituania ar putea înregistra o scădere a PIB-lui de 0,4%, Estonia de 0,35% și Letonia de 0,2%.

Germania ar pierde cei mai mulţi bani, 1,3 miliarde de euro, în urma opririi exporturilor de alimente în Rusia. În același timp, Polonia ar putea pierde până la 23.000 de locuri de muncă.

Pe de altă parte, inclusiv ţările din UE care nu exportă către Rusia se vor confrunta cu efectele negative ale embargoului, dat fiind că, pe fondul unui surplus al producţiei, preţurile la alimente vor scădea.

Rusia a interzis, la începutul lunii august, importul de produse alimentare din ţările UE și din Statele Unite, ca răspuns la sancţiunile economice impuse de către acestea Moscovei pe fondul conflictului din Ucraina.

La 18 august, Comisia Europeană a decis să deblocheze 125 de milioane de euro pentru a-i ajuta pe producătorii de fructe și legume din UE.

Vasile ERNU, sursa: criticatac.ro

FLUX

Geopolitic 22 AUGUST 2014

9

FLUX

Când servitorul român cade lat Austria – ţară înzestrată de Dumnezeu cu inegalabile frumuseţi, administrată minunat de locuitorii ei și inteligent ghidonată de politicienii ei în meandrele Est-Vest – va începe să aibă probleme. Mulţi vor spune „ce-l bate pe ăsta grija de Austria, când sunt atâtea alte probleme la ordinea zilei, în frunte cu cele ameţitor de grave ale României?!”. Păi, dacă Austria va începe să aibă probleme, acestea nu vor veni cumva de aiurea, nici măcar de la reamestecarea cărţilor în contextul conflictului din Ucraina, ci pe fond și înainte de toate în legătură cu România. Această conexiune este dramatică! Și de problemele Austriei mă doare-nu mă doare, dar de cele ale României mi se frânge inima!

Austria a înţeles bine oportunitatea oferită de ieșirea din comunism a ţărilor Europei de Est. Putea găsi aici pieţe și resurse de care nu dispunea. Rapid a luat sub control o uriașă parte din economia ţărilor respective. O parte disproporţionat de mare, prin comparaţie cu dimensiunile Austriei și cu posibilităţile ei financiare. A utilizat pe termen scurt lichidităţi imense, dincolo de aceste posibilităţi obiective, semn că s-a oferit să joace rol de vehicul pentru singurul ban lichid abundent din zonă: cel rusesc! Târgul era reciproc avantajos: rușii puneau la bătaie banul, iar austriecii interfaţa, la adăpost de resentimentele, copios prezente în zonă, faţă de Rusia. România a fost o ţintă

predilectă punând pe tavă toate atuurile: resurse și subdezvoltare. Austriecii au atacat tot ceea ce era important: petrolul și gazele, băncile, pădurile, asigurările, industria materialelor de construcţie. În curând au devenit adevăraţi stăpâni în România. Nu s-au gândit vreun moment că ar putea alcătui un fel de parteneriat pe termen lung împreună cu România, având în vedere complementaritatea economiilor respective. Au luat România ca servitor. N-au rezistat tentaţiei de a lua România la secătuit pe toate părţile deodată. Au contribuit din plin la transformarea României într-o colonie jalnică, fără șanse nu numai pentru ea, dar, vai! chiar și pentru stăpânul de la Viena. În strânsoarea din

două părţi opozite – exploatarea secătuitoare a resurselor fără valorificarea lor și extracţia de câștiguri bancare fără finanţarea economiei – România a început să crape! Deja România nu mai este sursă de profit pentru băncile austriece, care nu mai găsesc altă ieșire decât reducerea expunerii pe România. Și doar forţarea descoperirii unor noi resurse de petrol și gaze, și nu cumva vreo valorificare a acestora, mai întreţine interesul austriecilor pentru România. Exploatarea de tip colonial nu este un sistem economic funcţional. N-are “feed back”.

Fiind o extracţie în sens unic, rezervorul se golește! Și dezastrul coloniei se simte și în încheieturile stăpânului. Personal urez celor care au vândut austriecilor ţara mai pe nimic – Petrom și BCR, perimetre în Marea Neagră și păduri, industrii și drepturi neconcurenţiale de preţuri la gaze – să mai fie primiţi la Viena și după ce servitorul român va fi căzut lat și nu va mai fi de niciun folos stăpânului.

Ilie ȘERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

Pragmaticul şi realistul Viktor Orban Probabil că articolul de faţă îmi va aduce critici și chiar înjurături, dar acestea nu mă vor opri să nu recunosc că în actuala criză politică internaţională, determinată de situaţia explozivă din Ucraina, există și un om politic pragmatic, realist și lucid, ce spune în faţa lumii adevărul de dincolo de o retorică ipocrită, tot mai abundentă și mai găunoasă.

Este premierul ungar Viktor Orban, care, confortat de o supermajoritate obţinută la urne, își asumă cu o responsabilitate evidentă misiunea de a gestiona treburile ţării ţinând seama, înainte de toate, de interesele fundamentale ale naţiunii care l-a propulsat în fruntea guvernului său.

Nu este mai puţin adevărat că și în perioada comunistă, liderii ungari în frunte cu Janos Kadar au dus o politică articulată, prin care, în pofida staţionării trupelor sovietice pe teritoriul ţării lor până la desfiinţarea Tratatului de la Varșovia, au introdus diferite reforme liberale, economice, financiare și culturale, ce au avut un impact pozitiv pe plan intern, dar și internaţional. Pe urmă, printr-o politică judicioasă, la fel de pragmatică și de înţeleaptă, Budapesta și-a cultivat diaspora cu sârg, înţelepciune și grijă, iar rezultatele pozitive nu au întârziat să apară în promovarea imaginii externe a Ungariei comuniste. E drept că și calitatea morală și

umană a membrilor acestei diaspore a contat enorm. Una peste alta este vorba de tradiţii bine ancorate în istoria acestei ţări, ai cărei oameni politici, în momente politice importante cum sunt cele de acum declanșate de criza din Ucraina, nu au pregetat să adopte atitudini verticale, raţionale, responsabile și realiste, dictate de interesul lor naţional. Evident, trebuie adăugat neapărat că, asemenea oricărui politician de anvergură, Viktor Orban are o strategie imediată și de perspectivă, bazată pe o analiză extrem de lucidă și de riguroasă a problematicii, iar acestea nu pot fi decât în avantajul ţării sale. De asemenea, el nu este un politician care să se dea după pom, înscriindu-se într-un cor de „preţioase ridicole” occidentale care, vorba lui Tudor Arghezi, una spun și alta fumează.

Având ca bază buna cunoaștere a istoriei recente, Viktor Orban are în vedere efectele bumerang ale embargoului impus de cei mari Rusiei și nu ezită să recunoască public acest lucru, iar politicianul care știe că în curând s-ar putea să apară date și fapte care-i privesc tot pe cei mari, ce profită din belșug de embargoul antirusesc. Asta, una la mână, pentru că nu trebuie uitat că sancţiunile împotriva Moscovei privesc o piaţă de desfacere uriașă pentru mulţi occidentali, dar, de asemenea, îi văduvesc pe aceiași de materii prime vitale pentru economiile lor. Dintr-o atare perspectivă, luarea de poziţie a lui Viktor Orban este tranșantă. Întrun interviu acordat unui post de radio, el declara: „Politica sancţiunilor urmată de Occident ne provoacă mai mult rău nouă decât Rusiei”, a afirmat el, adăugând că nu doar fermierii europeni au nevoie de compensaţii din partea UE, după sistarea exporturilor către Rusia, iar „întreaga politică de sancţiuni ar trebui regândită”.

Realist și lucid, el a pus punctul pe i cerându-le celor 28 să-și schimbe politica de sancţiuni la adresa Rusiei.

De fapt, după cum informa agenţia Reuters, poziţia lui este un ecou la cea a omologului său slovac, Robert Fico, care se întreba ce rost au aceste sancţiuni dacă pun în pericol economia UE într-un moment în care ea începuse să crească? Premierul slovac a calificat sancţiunile împotriva Rusiei un gest „fără sens”. „Sancţiunile impuse de Occident, adică de noi înșine, al căror rezultat inevitabil au fost sancţiunile ruse, ne provoacă mai întâi prejudicii nouă decât Rusiei”, spunea el în interviul citat. „În politică, acest fapt înseamnă că-ţi tragi singur un glonţ în picior”, a adăugat Orban, care s-a manifestat de la început ostil sancţiunilor împotriva Moscovei. În context, precizăm că Rusia este primul partener comercial al Ungariei din afara UE, iar exporturile Budapestei către această ţară se cifrează la 2,55 miliarde de euro în 2013. „Nu este suficient pentru UE să despăgubească producătorii, fie ei polonezi, slovaci, unguri sau greci, care vor suferi de acum înainte pierderi, ci trebuie reconsiderată politica sancţiunilor în ansamblul ei”, a insistat premierul budapestan.

Ca să fiu convingător în ce privește efectele parșive ale embargourilor, am să evoc aici cazul celui impus regimului de apartheid din Africa de Sud în anii ‚70-’80, când nu exista declaraţie oficială a SUA ori URSS, a R.P. Chineze sau Franţei, a ţărilor comuniste – inclusiv România – sau din lumea a treia în care să nu se condamne guvernanţii din acea ţară și să nu se spună că acele ţări respectă cu stricteţe sancţiunile impuse de ONU statului respectiv. Asta se consemna în retorica publică, în vreme ce realitatea consemna în cascadă misterioase delegaţii care descindeau

la Pretoria și Johannesburg, unde încheiau contracte după contracte. Între acestea se afla și ortodoxa comunistă România. Personal, ocupându-mă de acest spaţiu la revista LUMEA, am cunoscut un om de afaceri bucureștean care, în anii ‚80, a fost de 17 ori (!?) la Pretoria, el ajungând să știe binișor limba afrikaans, în vreme ce, între altele, România făcea comerţ cu porumb cu Africa de Sud. Sigur că serviciile de informaţii din Vest, ca și din Est cunoșteau bine toate aceste grave abateri de la morala politică internaţională, dar prima interesul fiecărei ţări în parte, așa încât se crease un modus vivendi care funcţiona ireproșabil. Adică, toţi știau totul despre ceilalţi, dar nimeni nu-l demasca public pe vreunul. Așa se face că, în acele vremuri de ”embargo internaţional total”, regimul sud-african a prosperat continuu, iar pe la începutul anilor ‚70, cu sprijinul Israelului, a procedat la o experienţă nucleară.

Al doilea caz: cel al embargoului antiirakian impus după 1990 din iniţiativa americanilor, care au invocat acele inexistente preocupări ale lui Saddam Hussein de a crea arme de distrugere în masă, embargo respectat de mulţi, inclusiv de căţelușii

dalmaţieni dâmboviţeni. Am fost în 1999 în Irak și am cunoscut la faţa locului realităţile sale dramatice, în care lipseau medicamente esenţiale, hrană etc. Până la urmă, ONU s-a gândit și la bietul popor irakian din care au decedat din cauza embargoului 1,5 milioane de oameni, iar 165 de copii mureau zilnic, și, între 1996 și 2003, a introdus programul „Petrol contra hrană”, pe care coruptul regim irakian l-a conceput ca pe o reţea de influenţă internaţională, ce a cuprins firme de marcă și personalităţi din Franţa, Rusia, SUA, Marea Britanie, Italia, Australia, India și chiar din sânul ONU – soţia lui Boutros Boutros Ghali, secretarul general ONU, și fiul lui Kofi Annan, fost secretar general ONU. Pe scurt, acest program, ca și embargoul, au reprezentat o mană cerească pentru cei mari și acoliţii lor.

Ajunși aici, și revenind la declaraţia incendiară a lui Viktor Orban, nu cred că e de prisos să mă întreb dacă vreunul dintre căţelușii politici dalmaţieni români ar putea da dovadă de un pragmatism și realism similare – salutare și bine-venite când vine vorba de interesele naţiuni române.

Dumitru CONSTANTIN Sursa: cotidianul.ro

FLUX

10

Externe

22 AUGUST 2014

Jihadistul care a decapitat un jurnalist american pare să fi fost britanic Un jurnalist american a fost decapitat de către teroriștii ”Statului Islamic”, iar videoclipul cu execuția a fost postat pe internet cu titlul ”Mesaj pentru America”, cerându-i președintelui Barack Obama să pună punct operațiunilor militare din Irak. În videoclipul postat pe internet, jurnalistul american James Foley apare îmbrăcat în portocaliu și îngenuncheat lângă un bărbat îmbrăcat în negru. Foley a fost pus să citească un mesaj în care spunea că guvernul SUA este adevăratul său ucigaș, timp în care bărbatul de lângă el gesticula amenințător cu un cuțit.

James Folei a fost răpit de teroriști în anul 2012 în timp ce acoperea evenimentele din acel an din Siria, comunică romanialibera.ro. În același videoclip, după execuția lui Foley, teroriștii au prezentat un al doilea bărbat ținut prizonier. Acesta a fost identificat drept Steven So-

tloff, colaborator al revistei Times. Și acesta a fost răpit de teroriști, în anul 2013, la granița dintre Turcia și Siria.

Teroriștii amenință că soarta lui Steven Sotloff depinde în întregime de ceea ce va face în continuare Barack Obama.

De menţionat că jihadistul din filmare vorbește în engleză, cu accent britanic. Execuţia a venit la o zi după ce forţele IS au ameninţat că vor îneca America în sânge pentru intervenţia la barajul Mosul.

Phillip Hammond, ministrul britanic al Externelor, a recunoscut că este posibil ca militantul să fie cetăţean britanic. Hammond a spus că militantul vorbea cu accent britanic, dar a precizat că înregistrarea trebuie verificată. „Suntem perfect conștienţi că un număr semnificativ de britanici este implicat în crime îngrozitoare, probabil în comiterea de atrocităţi, în jihad alături de SIIL (acum cunoscut

ca SI - Statul Islamic) și alte organizaţii extremiste”, a declarat el, citat de BBC și preluat de Mediafax. „Este un lucru pe care îl urmărim și cu care ne confruntăm de multe, multe luni și nu cred că această înregistrare video schimbă ceva. Doar crește gradul de conștientizare a unei situaţii foarte grave și la care lucrăm de multe luni”, a explicat el.

Fanaticul care l-a decapitat pe jurnalistul american James Foley ar fi un londonez cunoscut sub numele de John, membru al unei grupări extremiste britanice supranumite «The Beatles», potrivit unui fost ostatic, citat de Daily Mail, în ediţia electronică.

Experţii au avertizat că britanicii sunt printre cei mai vicioși fanatici ai Statului Islamic, iar unul dintre ei ar fi putut fi ales să execute decapitarea din cauza impactului global al unei astfel de fapte, potrivit Daily Mail.

Rolul britanicului ca negociator și presupus executant arată cât de

Dinu Patriciu a murit: Afacerile care l-au propulsat pe acesta în topul celor mai bogaţi români

Dinu Patriciu este cunoscut pentru afacerile sale din domeniul petrolier, imobiliar precum și tranzacţii bursiere și bancare. În anul 1998, Dinu Patriciu a achiziționat compania Rompetrol, iar în 2006, afaceristul a intrat în TOP 300 Capital al celor mai bogați români, pe poziția a șaptea, cu o avere de aproximativ 300-350 de milioane de dolari. În februarie 1990, Patriciu a înfiinţat SC Alpha Construcţii și Investiţii Imobiliare S.A., care a obţinut Autorizaţia de funcţionare nr. 1, aceasta fiind prima firmă privată înfiinţată în România postcomunistă.

Această primă firmă, care avea ca obiect de activitate efectuarea de proiecte de arhitectură, avea doar 20 de angajaţi, iar în 1998, Patriciu a lichidat firma.

Compania Rompetrol avea să-l propulseze pe Dinu Patriciu ca unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața energetică a României. A fost membru al Consiliului de Administrație de la înființarea acestuia, preluând poziția de director general în 2001. În anul 2006, Topul 300 al revistei Capital îl plasa pe Dinu Patriciu pe locul al șaptelea dintre cei mai bogați români, cu o avere de circa 300-350 de milioane de dolari. Dar ascensiunea continua și mai rapid. În anul 2009, Patriciu se afla pe poziția 397 din 739 de miliardari ai listei Forbes,

averea sa fiind estimată la 1,8 miliarde de dolari (1,3 miliarde de euro). În august 2007, Dinu Patriciu vinde 75% din acţiunile Rompetrol Holding, care controla Grupul Rompetrol, companiei petroliere de stat KazMunaiGaz din Kazahstan. În urma acestei tranzacţii, el rămâne în continuare președintele și directorul general al grupului Rompetrol. În 2007, Patriciu a fost plasat pe primul loc în topul celor mai bogați 300 de români, realizat de Capital, cu o avere estimată la aproximativ 3,3 miliarde de dolari. În septembrie 2009, alături de fostul premier georgian Lado Gurgenidze, Dinu Patriciu a cumpărat prin intermediul unui fond de investiții creat de ei doi, Liberty Capital, a 7-a cea mai mare bancă din Georgia, Banca Populară, pentru suma de 15 milioane de dolari. În anul 2012, Dinu Patriciu a avut dificultăţi financiare atât cu Adevărul Holding SRL, cât și cu firma MIC.RO RETAIL SRL, care a intrat în faliment, pe lista creditorilor existând peste 1.200 de societăţi și persoane fizice și aproximativ 5.000 de salariaţi neplătiţi, potrivit Mediafax. Printre societăţile păgubite se numără Mercadia Holland BV, acţionarul majoritar al MIC.RO. Pentru garantarea unor împrumuturi luate de Mercadia Holland BV de la BCR, Dinu Patriciu a gajat cu disponibilităţile bancare ale MIC.RO și cu alte bunuri ale acestei societăţi. Surse din mediul de afaceri, citate de Mediafax, susţin că datoriile lui Dinu Patriciu se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro. În ultimul timp, omul de afaceri era de negăsit. El fusese citat de mai multe ori într-un proces în care e acuzat de manipularea bursei. În mai 2014, a avut loc al șaptelea termen de judecată la Curtea de Apel București, dar Dinu Patriciu nu a fost prezent în sală. Citația transmisă la o adresă din Londra s-a întors cu mențiunea, „destinatar necunoscut”.

Omul de afaceri DINU PATRICIU A MURIT la vârsta de 64 de ani la Londra. PATRICIU suferea de o boală hepatică progresivă.

Sursa: ziuanews.ro

mulţi musulmani britanici au fost înrolaţi de Statul Islamic. Guvernul susţine că numărul acestora este de aproximativ 500, în timp ce 250 s-ar fi întors deja în Marea Britanie, unde poliţia și serviciile de securitate încearcă să îi supravegheze.

James Foley era un jurnalist american specializat în zone de conflict.

Spre sfârșitul lui 2012, el a mers în

Siria pentru a relata despre războiul care a izbucnit în martie 2011 între rebeli și regimul controlat de președintele Bashar al-Assad.

Biroul Federal pentru Investigaţii din SUA (FBI) a anunţat că înregistrarea video care prezintă decapitarea jurnalistului american în Irak pare a fi autentică.

FLUX

Ebola copleşeşte guvernele africane Epidemia de Ebola a provocat moartea a 1.350 de persoane, a anunţat miercuri, 20 august, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a precizat că încă 106 bolnavi au murit în două zile, la 17 și 18 august, relatează AFP, citată de Ziarul Financiar.

Pe lângă cele 106 decese, OMS anunţă că s-au înregistrat încă 221 de cazuri confirmate, probabile sau suspecte în cele patru ţări din Africa de Vest (Liberia, Guineea, Sierra Leone și Nigeria) afectate de virusul Ebola. În total, de la declanșarea epidemiei, OMS a identificat 2.473 de cazuri, dintre care 1.350 mortale.

Liberia, plasată sub interdicţii de circulaţie de miercuri în contextul răspândirii epidemiei, a înregistrat cele mai multe noi decese (95) și încă 126 de cazuri de infectare cu Ebola. În total, 972 de cazuri au fost înregistrate în Liberia, dintre care 576 mortale. În Sierra Leone, nouă persoane atinse de Ebola au murit și 59 de noi cazuri au fost înregistrate.

Bilanţul acestei ţări este de 907 cazuri înregistrate, dintre care 374 mortale. În Guineea, unde s-a înregistrat primul caz, există două noi decese și alte 36 de cazuri. Bilanţul în această ţară este de 579 de cazuri, dintre care 396 mortale. În ceea ce privește Nigeria, OMS anunţă că nu a înregistrat vreun alt caz. Ţara cea mai populată din Africa de Vest a înregistrat 15 cazuri, dintre care 5 mortale.

La 8 august, OMS a decretat o urgenţă de sănătate publică la nivel mondial contra acestei epidemii de febră hemoragică fără precedent și a recomandat luarea unor măsuri de excepţie în ţările afectate.

Coordonatorul ONU pentru Ebola, doctorul David Nabarro, a anunţat marţi că se va deplasa în această săptămână în regiune, unde intenţionează să mobilizeze 7.500 de membri ai Căștilor Albastre în lupta contra epidemiei. În plin vârtej al informaţiilor privind răspândirea necontrolată a virusului, compania aeriană Kenya Airway a decis sistarea zborurilor către Liberia și Sierra Leona. O altă ţară africană, Coasta de Fildeș, a decis, la rândul ei, să nu mai permită vaselor din ţări afectate de Ebola să intre în apele sale teritoriale. Iar în Nigeria, în avioanele de linie au voie să urce doar pasagerii a căror temperatură corporală, măsurată pe aeroport, este normală, informează Deutsche Welle. „Restricţiile care vizează transportul aerian sunt expresia neputinţei autorităţilor din statele respective de a combate răspândirea Ebola”, este de părere Dieter Häussinger, director al Institutului

Hirsch pentru Medicină Tropicală. Succesul monitorizării febrei este foarte improbabil, de vreme ce această metodă nu face nicio distincţie clară între persoanele infectate cu Ebola și bolnavii de gripă sezonieră. Häussinger spune că, din păcate, multe întrebări continuă să nu aibă un răspuns. De pildă, ce se întâmplă cu pacienţii febrili care nu au Ebola?

Ajung aceștia în carantină?

Tomas Jelinek, directorul Centrului pentru Călătorii și Medicină Tropicală din Berlin, consideră, la rândul său, că măsurile luate de unele state africane sunt, mai degrabă, de faţadă. Și acum 12 ani, spune Jelinek, când se încerca stoparea pandemiei de SARS, s-a mers pe aceleași tip de măsuri, care însă, nu au avut rezultate semnificative. „Nu trebuie să ne culcăm pe-o ureche, în speranţa că aceste controale vor spori cu adevărat securitatea în cazul Ebola”, este de părere specialistul german. Între timp, s-a decis ca inclusiv pasagerii curselor aeriene interne să fie controlaţi de febră, motiv pentru care mulţi oameni aleg să călătorească folosind autobuzul. Din cauza infrastructurii precare și a densităţii ridicate a populaţiei, controale similare în cazul transporturilor terestre sunt imposibil de realizat. „Populaţia este mult prea concentrată asupra curselor aeriene. Ceea ce se întâmplă în autobuze este aproape ignorat”, spune medicul Jelinek.

Medicul Tomas Jelinek apreciază că „asistăm la o reacţie internaţională exagerată, nejustificată de pericolul Ebola”. Specialistul berlinez reamintește că alte afecţiuni, precum tuberculoza, se transmit cu mai mare ușurinţă, dat fiind că virusurile se transmit nu doar prin intermediul lichidelor corporale, ci și prin aer. În vreme ce numărul persoanelor infectate cu Ebola este de câteva mii, milioane de oameni sunt bolnavi de tuberculoză, iar mulţi dintre ei mor.

Măsurile alarmiste luate de guvernele africane produc neliniște și neîncredere în rândul populaţiei, este de părere directorul Institutului Hirsc, Dieter Häussinger. Mult mai important ar fi, în opinia specialistului, ca oamenilor să li se explice importanţa cooperării cu reprezentanţii autorităţilor.

FLUX

Cultur=

22 AUGUST 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

PASĂRE LOVIND ÎN PARBRIZ, CUMPENE…

Complex de clădiri de locuit cu prăvălii şi depozite

(Pagini de jurnal) această indubitabilă documentare, ce ne vorbește despre o psihologie, despre un anumit orgoliu, despre cabotinism, despre…

5.III.1994 19.II.1994 În preajma Strășenilor (să fi fost ora 21.00) văd cum în întâmpinarea autobuzului nostru zboară greoi o pasăre mare. Și – se lovește în partea dreaptă a parbrizului! alunecând, pare-se, în șanţ, având șansa să nu nimerească sub roţi. Din păcate, Andrei-șoferul nu oprește, să vedem ce pasăre a fost și în ce stare se află. Putea fi o bufniţă mare, care, noaptea, în bătaia farurilor, este ca și ziua – aproape oarbă.

Tot aici e cazul să amintesc de milimetrii care ne-au salvat undeva lângă localitatea Spătaru, la câteva zeci de kilometri de București. În septembrie, când mergeam cu Ioan Mânăscurtă la colocviul cu presa, înnoptasem, circulând între Iași și București. Întuneric. Periculos, suntem orbiţi de farurile mașinilor care ne vin în întâmpinare. În perindarea acestor lumini – căruţe, bicicliști.

Ioan, prevăzător, îmi zice: „Eu iau seama pe stânga, tu ai grijă la partea dreaptă, să nu acostăm vreo trăsură, vreun bicicli…”. Chiar așa! – „bicicli…”, deoarece n-a terminat de rostit deplin acest cuvânt, că smulge de volan în stânga: pe dreapta, ca din pământ, apăruse un biciclist impasibil, cu roata bicicletei proiectate undeva în farul stâng al mașinii.

Amuţiţi ambii! Ioan s-a născut în cămașă. O intuiţie dată de Providenţă. În caz contrar…

Dar să revenim la Camus: „Un om este și mai om prin lucrurile pe care le trece sub tăcere…”. La ce bun să ne imaginăm o nenorocire, pe care o mare șansă ne-a învrednicit să o ocolim?...

22.II.1994 Pe aici, prin cercul strâmt, lumea mai este bulversată de obrăznicia numită congresul „Casa noastră”, care a fost, de fapt, o învălmășeală a mediocrităţilor depășite sub aspect intelectual de misiunea pe care și-o arogase.

Mai acum o săptămână, nimeresc în unul din puţinele birouri ne-sub-arendate ale revistei „Basarabia” la preludiul zilei de naștere a lui Nicolae Popa. Babansky, Vodă, Covaci Boris, Olărescu Vlad. Bem vin de 30 de bani paharul, ce se vinde la bufetul de la US. Apoi, din bârfă în bârfă, ajungem și la cei care se cocoţează pe tocuri înalte. Comentarii minuţioase, necruţătoare, despuiate de aluzii, cercetate în toate măruntaiele subtextelor – Ce crezi! – unde face Popică. – Acum, pe loc, vă pot demonstra o mostră: pantofii de cenaclist ai lui X... Da, cu tocuri de circa 10 centimetri.

– Ei, lasă-ne!

Nu credeţi? Vă dau cuvântul de onoare și, peste un minut, două, vă aduc la expertiză coturnii lui... (De fapt, a adjectivat numele acestuia – n.m.)

De unde?

Iată cum a fost. Când vin eu, angajat, la revistă, prind a face ordine în biroul care mi se repartizase, în fosta arhivă a redacţiei.

Praf, lucruri inutile și… o pereche de pantofi buni-bunuţi. Mă adresez după informaţii suplimentare, întrebând de Viorica, secretara. „A-a! – zice ea, – acolo mai sunt lucruri care au rămas de la X… Pune-le undeva, le-a lua el”. Dar când să le ia, domnilor, pentru că, de când nu fusese el pe la revista „Nistru”, au tot trecut ani, nu șagă? Și, deci, virgulă, precum ar zice Leo, cercetez eu pantofii și-i recunosc după tocurile-turnuleţe că sunt ai lui X. Îmi amintesc că încălţaţi în ei, el conducea cenaclul de odinioară. Înainte de a urca pe scena din sala mare a US, își punea, în birou, pantofii cu tocuri săltăreţe…

Apoi Nic. Popa dispare pe puţin timp, după care apare cu mostra: unul din pantofii tip sandală. Tocul – impresionant! Babansky ia această încălţare-relictă și o pune într-un raft din dulapul ce se află în birou.

Gata! Curiozitatea ne fusese potolită prin

După alegerile din 27 februarie, Basarabia este un cadavru al unei posibile conștiinţe naţionale. Blegirea maselor este incompatibilă cu demnitatea. Concluzia, dureroasă, dar adevărată, mi se pare a fi una: pe aici s-a răspândit sau, poate, s-a răsplămădit o seminţenie dintr-un material etnic de calitate îndoielnică. Și să nu creadă cineva că Snegur nu va trăda iar și iar, ca să-și salveze ce are de salvat: mizerabila făţărnicie și neobligativitate. La rându-i, și el va simţi în fese împunsăturile de ţăpoi ale agrarienilor, așa cum le simt boii înceţi în ale lor, împunși cu furca de fier de ţăranul ce stă în car. Iar nefastul zigzag al politicii (politicii?) sale inconsecvente, murdare, aduce aminte exact de ceea ce este pișatul boului pe un drum prăfos, firește, – de ţară.

Cândva, îmi înţepa din când în când ţeasta gândul neimportant că L. ar fi o reincarnare amazonică a lui Macedonski, în special prin angoasele și ţâfnoșenia ei. Astăzi, această părere mi-o fortifică exemplul necesar, extras de la Eugen Lovinescu, care, în 1921, găsea elementul definitoriu al operei lui Al. Macedonski în „Sentimentul unei mulţumiri strict personale”. Iar caracteristicile care ar privi-o și pe colega noastră ar fi cele depistate de subtilul critic la autorul „Rondelurilor”: versuri izvorâte din obsesia persecuţiei, dintr-o stare permanentă de revoltă (uneori, în ceea ce o privește pe L., din motive iluzorii, inventate, „igrasioase”), din lamentaţii împotriva contemporanilor ingraţi, care nu o apreciază la valoarea mesianică, providenţială, unii chiar criticându-i opera cu argumente imbatabile; din tânguirile clădite pe o nemulţumire mediocră (parafrază după Ion Simuţ), „poezia lui Macedonski e paranoică”. Nemulţumirea de soartă, de societate e, precum se știe, tipic romantică.

6.III.1994 „România literară” din 23 februarie inserează și poeme de-ale mele: „Urcând, coborând”; „Trio predestinat”, „Cicatrice”. Dat fiind că am ratat abonarea – cele câteva zile acordate pentru această chestiune – eram la Focșani – vestea o aflu de la M. Cimpoi, care, ieri, mi-a adus respectivul exemplar de revistă.

Altă good news mi-o dă Arcadie Suceveanu: a fost dl Chiric, redactorul-șef la editura gălăţeană „Porto-Franco”, lăsând un catalog pentru anul 1994, în care (nu știam) este inclusă și o carte de a mea. Arc. îmi oferă acest program editorial intitulat „Cărţi pentru elevi”, la poziţia 79 a căruia citesc: „Butnaru, Leo: Versuri (…), 2 lei 38 bani (valută basarabeană, of course). Adnotare: Autor al mai multor volume de poezii, Leo Butnaru aparţine generaţiei tinere care vine cu un suflu și un timbru nou în poezia basarabeană, cu o observaţie de penetraţie ideatică, conferind creaţiei sale revelaţia versului în care se regăsește nu numai expresia sentimentală, ci și cea a unei gândiri profunde”. Însă adevărul este că eu nu am înaintat nicio ofertă și nu prea văd perspectiva acestei cărţi.

Război în fosta Iugoslavie, dezlănţuit la Sarajevo, mii de morţi. De această dramă îmi amintește zilnic nu doar ecranul însângerat al televizorului, nu doar radioul, ziarele, cunoscuţii și necunoscuţii cu care schimb câteva vorbe printre care tremură și înspăimântătoare ecouri balcanice, ce ne vizează direct și pe noi – la Nistru la mărgioară (balcanică) au fost morţi, se poate muri oricând; de tragedia iugoslavă îmi amintește muta sau ţăcănitoarea mea mașină de scris; mi-amintește metalul „UNIS”-ului meu, al acestei „TBN de Luxe” care nu a fost fabricată altundeva decât în… Sarajevo, la „Udruzena metalna industrija Sarajevo”, precum scrie pe această „Tvornica biro masina” ce mă servește deja

de circa 13 ani și care, dacă nu s-ar fi „născut” atunci când „s-a născut”, astăzi și metalul, și plasticul ei puteau ajunge detalii de aramă, gloanţe… Tragică lirică ajunsă ca și banală: litere de plumb… Și totuși, îmi permit „luxul” să dactilografiez, astăzi, la această „TBN de Luxe” eventualul manuscris pentru ed. „Porto-Franco”.

21.III.1994 Pentru a afla că e primăvară, nu e obligator să ascult radioul (buletinele meteo), ci mi-e suficient doar… să-l privesc. Aparatul „Ochean 214 / Gorizont” îmi înfăţișează o… gâză în recunoaștere, un fluture gri care apare, apoi se prăvălește, apoi, de jos, iar apare neîndemânatic în gemuleţul marcat cu linii și cifre al scalei. Însă, inconștientă, această recluziune a unei gâze e lipsită de taină și importanţă faţă de o alta… Iată cum a fost: într-o dimineaţă, ne pomenim că nu vine gazul în arzătoarele mașinii de gătit. Primul gând nefericit care ne trăsnește în scăfârlie e că tâmpiţii ăia soldăţoi de la Tiraspol au închis conducta… prieteniei. Ne interesăm la vecini: ei au gaz, ca în vremuri bune. Ce să fie?... Invităm specialistul. Acesta, domnule, desface toate nodurile mașinii, suflă în ţevi, aerul trece, deci buba e undeva în altă parte.

Astfel, treaptă cu treaptă, nod cu nod, ajunge de sus, de sub cratiţă, până jos, la ultimul nod ce unește mașina cu conducta de gaz. Scotocind cu un cârlig ascuţit în gâtlejul conductei, ce credeţi că extrage de acolo? Un cocon, o gogoașă a cine știe cărei insecte – e greu de imaginat cum, unde, când a nimerit ea în interiorul conductei de gaz! Uite că toxicitatea gazului nu omoară viitoarea molie sau viitorul fluture care, poate, în micro-oușorul acela ce a format coconul, o fi călătorit hăt din tărâmurile îngheţate de nord, ca să ne pricinuiască nouă mici necazuri, lipsindu-ne de ceaiul de dimineaţă.

Așadar, se miră meșterul, ne mirăm noi, după care, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic deosebit, punem ceainicul la para gazului siberian care totuși (yes, of course!) nu ne prea ticnește, pe cât ne umilește, ne robește…

Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe.

Datează de la mijlocul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea. În 1940 este atestat proprietar Societatea de binefacere Basarabeană.

Din componenţa complexului prezintă interes trei clădiri.

Liter A. Este o clădire construită la colţul cartierului, ridicată pe un plan unghiular, într-un parter, pe un demisol înalt din cauza căderii reliefului, cu faţadele alini-

ate la liniile roșii ale străzilor Armenească și A.V. Șciusev, rezultată din comasarea a două clădiri. Arhitectura este eclectică cu elemente clasiciste.

Faţada orientată spre strada Armenească are o compoziţie simetrică, din șase axe, toate goluri de ferestre (una astupată cu zidărie), la care a fost adăugată o fereastră nouă, largă. Faţada orientată spre strada A.V. Șciusev este modificată, iniţial avea 12 axe, toate goluri de ferestre (o parte sunt astupate cu zidărie), dintre care cinci erau ale clădirii de la colţ, cu valenţe arhitecturale.

Partea superioară a pereţilor este terminată printr-o cornișă cu denticule. Ferestrele sunt rectangulare, fără ancadramente, unite prin plita comună de pervaz, cu buiandrugii din bolţari, trataţi decorativ, în relief.

Liter B. Este o casă de locuit construită într-un parter, ridicată pe un demisol foarte înalt, cu faţada principală aliniată la linia roșie a străzii Armenească. Faţada face impresia unui zid de cetate, din cauza masivităţii pere-

23.III.1994 Să se mai spună că poeţii nu sunt cei mai dumeriţi sociologi… Astfel, situaţia actuală, postelectorală, poate fi caracterizată par excellence prin două versuri ale lui Guillevic din perioada când poetul nici gând nu avea să piardă timpul cu zădărnicii politice. În „Brasier” (Jeratic) subtilul francez zice: „D’autres étaient précis comme des maladies/…Et tout le poids de la bétise” (Unii erau exacţi ca niște boli/… Și întreagă povara prostiei). Cei „exacţi” care readuc maladiile ideologice, antinaţionale – alde Moţpan, Senic and „Edinstvo”, iar povara, apăsătoarea povară vine de la și cade (tot) pe ceea ce englezul numește tag-rag – gloata, plebea, căreia eu i-aș prefera asonanţa sinonimică din zisa britanicului: trag și rag… Iar acest răget îţi dă glaciala senzaţie că the country basarabeană încă multă vreme de aici încolo va linge palmele the country party, ambele ţări rămânând pe multe decenii sortite prostiei. Și dintr-o parte, și din cealaltă niște blegi de ţapi împuţiţi fac totul pentru a crea impresia că tocmai intelectualul, pe franţuzește vorbind, este le bouc émisaire (ţapul ispășitor). Pentru că totdeauna ţapii împuţiţi au căutat un ţap acătării ca acesta să fie ispășitorul pentru o mai generală împuţire… În sfârșit, după fel de fel de ghinioane, ultimul – după proasta imprimare pe peliculă și refacerea completă a filmului editorial, să zic, vede lumina zilei și cartea de interviuri „Spunerea de sine”. Ghinioanele – dacă dorești să le găsești o explicaţie – ar putea fi puse și pe seama numărului 13: „Spunerea…” e chiar a treisprezecea carte semnată de mine. (Coperta – très mince, ca o pojghiţă de nenoroc a cărţii în cauză.)

telui, cu ferestre mici, pătrate, la demisol. Parterul are ferestre rectangulare, fără ancadramente, dar unite prin plita de pervaz comună, dotată cu denticule, care pare a fi cordonul dintre etaje, ceea ce creează o iluzie optică, mărind și mai mult înălţimea demisolului. Arhitectura este în stil constructivist, cu lesene între ferestre, unite în partea superioară cu impresia unei cornișe în trepte.

Liter C. Este o clădire în două niveluri, parter și etaj.

Parterul a avut o destinaţie comercială, cu intrarea de la cota străzii. Pe trei panouri, elemente ale decorului faţadei, s-au păstrat numele ultimului proprietar „Bruhis”.

Paramentul este în zidărie aparentă, din piatră făţuită.

Arhitectura e în stil constructivist. La etaj sunt trei axe,

toate goluri de ferestre, rectangulare, cărora le corespund la parter o intrare, amplasată în centru și două vitralii, vitrine laterale. Partea superioară a pereţilor este încoronată cu un parapet opac. Orientarea stilistică dominantă a modernului a pus amprenta pe decoraţia plastică, în care domină liniile orizontale și verticale geometrice.

Sursa: www.monument.sit.md

FLUX

12

Cultur=

22 AUGUST 2014

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

Eu sunt Malala – despre educaţie, drepturi şi copilărie în Pakistan La o vârstă când copiii din alte părți ale lumii sunt preocupați de noile jocuri pe tabletă și de vedetele pop, Malala a devenit un simbol internațional al luptei pentru educație, pentru drepturile femeilor și, în general, pentru dreptate.

Poate sună pompos, dar, dacă îi citiți povestea, veți vedea cum lucrurile acestea poate abstracte capătă o concretețe dureroasă în Pakistanul contemporan, care se luptă pentru lucruri care nouă ni se par poate firești. Și, dacă mai adaug că, la cincisprezece ani, Malala aproape a fost ucisă de talibani pentru curajul de a milita pentru lucrurile în care crede, povestea ei capătă aura aceea pe care doar întâlnirea cu persoanele excepționale o poate da. Eu sunt Malala, apărută recent la Polirom, este povestea ei, spusă la persoana I, dar scrisă în colaborare cu jurnalista britanică Christine Lamb.

Cine e Malala Yousafzai – povestea ei Malala locuiește acum în Anglia, fiind adusă acolo după ce a fost împușcată în cap de talibani și a stat în comă. Atacul asupra Malalei nu a fost unul întâmplător. Talibanii știau foarte bine pe cine vor să ucidă atunci când au intrat în autobuzul care o ducea la școală. “Cine e Mala-

la?” au întrebat. Ce pericol poate să constituie pentru niște teroriști un copil, vă veți întreba. Răspunsul vine din viața Malalei și din vocea ei puternică ce se auzea dincolo de granițele Pakistanului. Și se auzea tare, lucru ce-i deranja, evident, pe talibani și, în general, pe politicienii pakistanezi.

Malala a moștenit spiritul activist de la tatăl său, un om obsedat de educație, de accesul liber la ea, care a construit școli pe banii lui și s-a luptat cu sistemul să le dezvolte sau, când situația s-a înrăutățit, să nu le închidă, susținut îndeaproape, pe toate planurile, de soția lui.

De aici și pasiunea Malalei pentru învățătură, dorința de a fi cea mai bună la școală și de a face cunoscute problemele copiilor din Pakistan, în special atunci când vorbim de accesul fetelor la educație.

Malala vorbește mult în carte despre istoria Pakistanului, în special despre cea recentă, pune lucrurile în context și le analizează cu o maturitate uluitoare. E vorba de degradarea situației în Pakistan, în special în Valea Swat, unde locuia Malala, pe care o urmărim treptat, vedem cum se schimbă discursurile fundamentaliștilor de la unele inițial seducătoare și, evident, manipulatoare pentru publicul larg la unele violente, care instigă la ură și crimă.

E o perioadă critică, puterea religioasă prinde avânt, iar toți cei care nu sunt “cu ei” și au alte valori (cum ar fi educația, libertatea, drepturile oa-

menilor) sunt hăituiți, condamnați sau uciși în mijlocul străzii.

Malala nu înțelege cum îndrăznesc talibanii să-i ia dreptul la educație și vorbește deschis și curajos despre asta. Sub pseudonim, deși se bănuia cine este, ține pentru un timp un blog la BBC (avea doar 11 ani!), răspunde interviurilor presei străine care relatează situația din Pakistan, se face un documentar cu ea și devine o prezență constantă în media internațională. Atât ea, cât și tatăl ei, critică deschis regimul din Pakistan, în ciuda amenințărilor permanente.

Cartea urmărește povestea ei și a familiei sale, poveste ce oglindește istoria recentă a Pakistanului. Prin-

tre rânduri, Malala vorbește și despre micile probleme ale vieții de copil/adolescent, despre prietenii ei, jocuri, despre lecțiile învățate și momentele de familie.

Probabil că nu se face să critici o carte ca Eu sunt Malala din punct de vedere stilistic, să te gândești la tonul ei, când, de fapt, fata asta a fost victima unui asasinat și e un exemplu nu doar pentru adolescenți, ci pentru toți cei care nu sunt blazați sau imuni la ce se întâmplă în jurul lor. Totuși, citind-o, nu poți să nu-ți dai seama că sună uneori prost și că, probabil, intervenția Christinei Lamb i-a afectat autenticitatea și perspectiva copilului care e Malala.

Iar eu exact asta vroiam să citesc într-o mărturisire la persoana I – o perspectivă sinceră a copilului, cu bune și rele, cu poticneli, cu emoții contradictorii, cu lupte mici și cu lupte mari, cu entuziasme și căderi și cu nesiguranțe. În schimb, cartea asta pare o lecție studiată de moralitate, vocea Malalei nu sună natural, e demonstrativă, pe alocuri forțată și pare că le știe pe toate și că are răspuns la toate. Iar când o auzi vorbind în înregistrări video sună altfel, mai cald, mai uman. Repet, asta nu reduce cu absolut nimic importanța faptelor ei extraordinare, a curajului ei fantastic și, mai ales, a mesajului ei. Spun doar că abordarea putea fi alta, mai puțin rigidă și cu mai multe nuanțe. Într-adevăr, cum scrie și The Guardian, este greu în cazul unei cărți

ca aceasta să-ți dai seama care este vocea ghostwriter-ului și care a personajului. Intuiția îmi spune însă că exact lucrurile care mi se par iritante și pedante în carte nu sunt ale Malalei. Tonul este mai mult jurnalistic și mai puțin personal, confesiv, deși, teoretic, cartea e plină de observații și povești personale. Dar majoritatea observațiilor sunt jurnalistice, descrieri de oameni și locuri, abordări istorice, puneri în contexte mari.

Nu sunt sigură dacă ar fi fost primele lucruri pe care Malala le-ar fi spus singură sau că sunt consecințele întrebărilor, structurii și abordării coautoarei, cea care, probabil, a condus scrierea cărții. O abordare mai onestă mi s-ar fi părut în acest caz la persoana a treia, pentru a nu-i da Malalei o imagine hai nu neapărat bătrânicioasă, dar rigidă.

Malala ca simbol Pe bună dreptate, Malala este un simbol. A primit numeroase premii, a atras solidaritate internațională în ceea ce privește cazul ei, în particular, și problemele din Pakistan, în general, și a făcut enorm pentru oamenii de acolo, atrăgând atenția asupra injustiției și dramelor de acolo. Cartea e dedicată “Tuturor fetelor care au fost nedreptăţite și reduse la tăcere. Împreună, ne vom face glasul auzit”.

Sunt sigură că povestea ei continuă și că rolul Malalei în lupta sa pentru drepturile omului va fi din ce în ce mai mare.

Sursa: www.bookaholic.ro

Dan Hăulică, un spirit fin şi un aristocrat al culturii Duminică, 17 august, s-a stins din viaţă, la București, criticul și eseistul Dan Hăulică, în vârstă de 82 de ani.

De numele său este legată existenţa uneia dintre cele mai importante publicaţii de literatură universală din România, revista „Secolul XX”. Dan Hăulică a mai fost, după 1990, ambasador-delegat al României pe lângă UNESCO. Imaginea pe care o am despre el este aceea a unui aristocrat al artelor, în sensul cel mai bun al cuvântului. Cred că Dan Hăulică se simţea cel mai bine în galerii de artă și în muzeele lumii. Acolo se afla el oarecum în mediul său natural, iar vasta sa cultură literară și artistică îl ajuta să vadă și să simtă nuanţe și emoţii care altora le scăpau. Îmi amintesc de faima sa din anii ’80 ai secolului trecut, când eram student la București. Când Dan Hăulică își făcea apariţia la câte un vernisaj în sălile respective se producea o vibraţie. El avea o anumită predilecţie pentru gesturile teatrale, știa cum să se pună în valoare, cum să ocupe spaţiul și, mai ales, cum să atragă atenţia. Îl vedeam în acei ani, la București, purtând un fel de mantie scoasă direct din panoplia vestimentară a secolului al XIX-lea. Doar pe Oscar Wilde îl mai văzusem,

într-o fotografie, arborând un astfel de veștmânt.

Dan Hăulică era un om care cultiva frumosul și gustul pentru frumos. Atunci când lua cuvântul nu se înflăcăra niciodată, dar hipnotiza asistenţa prin ceea ce spunea, precum și printr-o anumită muzică a vocii sale. Îi plăcea, fără îndoială, să vorbească mult pe subiectele care îl pasionau. Arta divagaţiei devenise oarecum proverbială la el, dar nimeni nu cred că îi putea reproșa acest lucru, de la Dan Hăulică aveai întotdeauna ceva de învăţat. Știa să-i cultive pe tineri, iar mulţi artiști îi căutau sprijinul și sfaturile. Personal am această extraordinară amintire cu el: în 1987 decisese să-i dedice lui Samuel Beckett un întreg număr din „Secolul XX”. Cum eu începusem să mă afirm în mediile literare ca dramaturg, Dan Hăulică mi-a propus să scriu un arti-

col despre Beckett. „Nu vreţi mai degrabă să vă scriu o piesă scurtă în care Beckett să fie personaj?” l-am întrebat eu. Am văzut atunci cu câtă plăcere a savurat ideea mea și mi-a spus imediat: „Cu atât mai bine”. Am scris atunci o piesă într-un act în care Samuel Beckett, marele dramaturg irlandez și unul din părinţii teatrului absurdului, îl întâlnește pe Godot, acel personaj din piesa sa – „Așteptându-l pe Godot”, care nu apare niciodată. Piesa a apărut în „Secolul XX” în ciuda plecării mele, în toamna anului 1987, din România.

Dan Hăulică era, după părerea mea, și un mare maestru în ce privește cultivarea relaţiilor umane. A conduce, în anii comunismului, o revistă precum „Secolul XX”, presupunea o alchimie specială în dialogul cu puterea. Or, Dan Hăulică știa să iasă învingător din acele complicate negocieri cu cenzura și cu reprezentanţii oficiali sau, mai bine zis, cultura ieșea învingătoare din demersurile lui. Orice număr din „Secolul XX” era o revelaţie în acei ani, o sursă de hra-

nă spirituală profundă. Prin acea publicaţie eram, de fapt, în contact cu marea literatură universală, și, mai ales, cu tot ce apărea nou și interesant, inovator și important. Nu pot să uit, de exemplu, fiind încă elev de liceu, ce impact a avut asupra mea lectura piesei „Așteptându-l pe Godot”, publicată pentru prima dată în România în „Secolul XX”.

L-am revăzut, după 1990, pe Dan Hăulică la Paris, unde fusese trimis să reprezinte România la UNESCO. Franţa și, mai ales, Parisul i se potriveau ca o mănușă, iar în spaţiul francofon Dan Hăulică avea, ca să spun așa, „panaș”.

A știut în toată acea perioadă, prin relaţiile sale și prin stilul său de a naviga în lumea instituţiilor internaţionale, să cultive imaginea „excelenţei” românești, să vorbească mereu despre creativitatea românească.

De nenumărate ori Dan Hăulică ne-a acordat interviuri la Radio France Internationale. Uneori mă suna pe mine sau îi suna pe alţi colegi de-ai mei pentru a ne semnala câte o expoziţie importantă cu

participare românească sau câte un eveniment cultural din spaţiul francez și francofon în care România era bine pusă în valoare. Uneori nu reușeam să-i opresc fluxul verbal, pentru că spaţiul nostru radiofonic era limitat. Acum îmi pare rău, mi-ar place să-l aud din nou vorbind despre orice subiect cultural…

Dan Hăulică a fost unul dintre acei intelectuali români care, onoraţi fiind în străinătate (el a fost, printre

altele, președinte al Asociaţiei Internaţionale a criticilor de artă) a pus în valoare patrimoniul de materie cenușie și subtilitate analitică al României. El nu a scris mult, dar câteva dintre cărţile sale rămân mărturii pregnante ale unui stil de a gândi și de a descifra fenomenul artistic cu adevărat strălucit și unic pe firmamentul culturii românești și chiar universale.

Matei VIŞNIEC Sursa: rfi.ro

Programe 22 AUGUST 2014

25

Luni AUGUST

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.40 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.15 Film. «VETERINARUL» (Italia, 2005). Episodul 1.

8.40 «Transbalkanica». Recital. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Desene animate. «Frumoasa adormită». 10.15 Reporter de gardă. 10.40 Alexandru Timofeev.

Spectacol muzical. 12.20 27 august – Ziua Independenței RM. Cunoaște-ți țara prin cei care i-au marcat istoria. Eugen Doga.

12.30 World stories - lumea în reportaje. 13.10, 17.45, 2.30 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.35 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 15.30 Picături muzicale. Program muzical pentru copii. 16.20 Săptămâna sportivă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Dor. Program muzical.

21.30 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Film. «CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTEMI» (România). 0.50 Film. «FRATELE DISPĂRUT» (SUA, 2009). 4.30 La noi în sat. 5.10 Știri pozitive. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:15 Film: Prieteni din dragoste 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4780 15:00 Film: Nepreţuit 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Jocul asasinilor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 „Поле чудес” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:35 «Сегодня вечером» с Андреем Малаховым 14:15 «Добрый день» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 «Ясмин». Многосерийный фильм 16:25 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 17:25 «След» 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Личная жизнь следователя Савельева». Многосерийный фильм 00:20 «Primele știri» (rus) 00:35 Премьера. «Первая Мировая» 01:35 «Городские пижоны». Премьера. «Викинги» 03:00 Фильм Роберта Олтмена «3 женщины» 06:00 Новости. 06:15 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50 Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 5 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости.

14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 5 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 „Autostrada”. 23:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:55 Час суда с Павлом Астаховым. 00:40 Știri. 01:05 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 PASSE-MOI LES JUMELLES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:08 TOTALLY SPIES 10:30 FLASH INFO 10:33 LE JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:31 ÉPICERIE FINE 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:43 PLUS BELLE LA VIE 13:09 FLASH INFO 13:11 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 LA VÉRITÉ SUR LES TEMPLIERS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 LES CARNETS DE JULIE GRAND FORMAT 16:51 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:36 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:03 FLASH INFO 18:06 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 BOULEVARD DU PALAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AFRIQUE(S), UNE AUTRE HISTOIRE DU XXE SIECLE 23:33 PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 TOUT FEU TOUT FLAMME 2:40 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

26

Marţi AUGUST

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 1.15 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.15 Film. «VETERINARUL» (Italia, 2005). Episodul 2. 9.00, 16.45, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.20 Serial. «AGRODOLCE». 9.55, 17.15 Desene animate. «Frumoasa adormită». 10.20 Documentar. «Tudor Casapu.

Trei secunde cât o viață». 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina.

Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 17.45, 1.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.20 Documentar. «New York.

Confidențial». 15.05 Documentar. «360 grade GEO: Letiția și lupii ei». 16.15 Gagauz ogea. 17.00 Decernarea Premiilor Naționale 2014.

Transmisiune în direct de la Palatul Republicii. 18.40 Cunoaște-ți țara prin cei care i-au marcat istoria. Ion Vatamanu. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 «O floare de dor - Basarabia». Serată de creație a compozitorului Eugen Mamot. 21.30 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Dialog social. 22.40 Film. «OGLINDA» (România). 1.25 Cunoaște-ți țara prin cei care i-au marcat istoria. V. Rusu-Ciobanu și G. Sainciuc.

2.45 Cinemateca universală. 3.00, 4.30 Noi suntem de la Fălești.

Spectacol muzical.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Neprețuit (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4781 15:00 Film: Părinte înainte de vreme 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Beverly Hills Ninja 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.8 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 08:00 Новости 08:05 «Пусть говорят» 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:50 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:35 «Ясмин». Многосерийный фильм 14:25 «Добрый день» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 «Ясмин». Многосерийный фильм 16:25 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 17:25 «След» 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Личная жизнь следователя Савельева». Многосерийный фильм 00:20 «Primele știri» (rus) 00:35 Премьера. «Первая Мировая» 01:30 «Городские пижоны». Премьера. Билли Боб Торнтон, Мартин Фриман в многосерийном фильме «Фарго» 03:20 Том Хэнкс в комедии «Мальчишник» 06:00 Știri. 06:25 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 6 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости.

14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 6 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 21:35 UEFA Champions League. 21:45 UCL “ FC Porto - Lille”. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:35 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LES VINGT CHEFSD’OEUVRE DE LA NATURE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:10 TOTALLY SPIES 10:31 FLASH INFO 10:35 JARDINS 11:05 TÉLÉTOURISME 11:31 VIOLON DINGUE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:10 FLASH INFO 13:38 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 EN VILLE 20:51 LE RETOUR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 APPARENCES 22:46 APPARENCES 23:33 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 ZONE D’OMBRE 2:04 PARDONNEZ-MOI 2:37 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GÉO

27

Miercuri AUGUST

13 28

FLUX Joi AUGUST

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15, 1.10 Gagauz ogea. 6.45 Profil de savant.

7.20 «Acasă». Spectacol după versurile lui Dumitru Matcovschi. Teatrul Studio «Geneza Art». 8.40 Cunoaște-ți țara prin cei care i-au marcat istoria. Mircea Snegur. 9.00 27 august – Ziua Independenței RM. Transmisiune în direct de la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Complexul Memorial Eternitate. 9.30 Te cânt cu drag, Moldovă scumpă. Cântece patriotice. 10.00, 3.15 Documentar.

«Drumul spre independență». 10.45 Cunoaște-ți țara prin cei care i-au marcat istoria. Doina și Ion Aldea-Teodorovici. 11.00 Documentar. «Athleta Christi». 11.35 CEDO condamnă Moldova. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.00, 19.35, 21.15, 22.25 27 august – Ziua Independenței RM. Transmisiune în direct din PMAN. 17.00, 22.10 ȘTIRI (rus). 17.15 Moldova, țară de vis. Program muzical. 19.00, 4.00 MESAGER. 20.40 Chișinăul de ieri și de azi. 23.45 Cunoaște-ți țara prin cei care i-au marcat istoria. Gh. Vrabie. 0.10 Wolfgang Amadeus Mozart. Concertul nr.13. 0.40 Documentar. «Drumeții».

1.40 Săptămâna sportivă. 2.15 Avangaraj. 4.30 În premieră. 5.30 Accente economice.

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.40 ȘTIRI. 6.15 Documentar. «Drumul spre independență».

7.15 Serial. «AGRODOLCE». 7.40 Documentar. «O candelă plină cu mir». 8.30 Domnului să ne rugăm!

Liturghie la «Adormirea Maicii Domnului». Transmisiune în direct de la Catedrala Mitropolitană ”Nașterea Domnului”. 10.00 «O floare de dor - Basarabia». Serată de creație a compozitorului Eugen Mamot. 11.25 Festivalul medieval. Selecțiuni. 11.50 Cântec, dor și omenie. 12.00 O seară în familie. 13.10 Film. «MEȘTERUL MANOLE».

14.45 Documentar. «Drumeții». 15.15 Erudit-cafe. 16.00 Părinți și copii. 16.30 Petalo romano. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Desene animate. «Frumoasa adormită». 17.45, 2.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. «Moldova - Gură de Rai». 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.30 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Carat drepturilor. 22.45 Film. «LIȘCA» (România). 0.50 Ludwig van Beethoven. Concertul nr.3. 1.30 Documentar. «Euromaxx». 3.10 Cinemateca universală.

3.25 Documentar. «Athleta Christi». 4.30 Frederic Chopin. Concertul nr.1. 5.10 Documentar. «Flacăra olimpică: atingerea Mariei Hors».

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Părinte înainte de vreme (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4782 15:00 Film: Vinul iubirii 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Un om periculos 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.9 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Vinul iubirii (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4783 15:00 Film: Semințele distrugerii 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: S-a furat un tren 1 2 3 22:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Spartacus: Răzbunarea, ep.10 (ultimul episod) 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 08:00 Новости 08:05 «Пусть говорят» 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:50 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:35 «Ясмин». Многосерийный фильм 14:25 «Добрый день» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 «Ясмин». Многосерийный фильм 16:25 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 17:25 «След» 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Личная жизнь следователя Савельева». Многосерийный фильм 00:20 «Primele știri» (rus) 00:35 Премьера. «Первая Мировая» 01:30 «Городские пижоны». Премьера. Билли Боб Торнтон, Мартин Фриман в многосерийном фильме «Фарго» 03:00 Комедия «Каблуки»

05:00 Телеканал «Доброе утро» 08:00 Новости 08:05 «Пусть говорят» 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:50 «Жить здорово!»

10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:35 «Ясмин». Многосерийный фильм 14:25 «Добрый день» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 «Ясмин». Многосерийный фильм 16:25 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 17:25 «След» 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Личная жизнь следователя Савельева». Многосерийный фильм 00:20 «Primele știri» (rus) 00:35 Премьера. «Первая Мировая» 01:30 «Городские пижоны». Премьера. Билли Боб Торнтон, Мартин Фриман в многосерийном фильме «Фарго» 03:05 Бен Газзара в фильме «Капоне»

06:00 Новости. 06:25 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50 Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 7 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 7 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 21:10 UEFA Champions League. 21:45 UCL “Ludogoret - Steaua”. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:35 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:08 TOTALLY SPIES 10:30 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:26 LA TÉLÉ DE A @ Z 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:39 BIENVENUE AUX PÂQUIS !

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 MAGAZINE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 MORTEL ÉTÉ 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES CARNETS DE JULIE GRAND FORMAT 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LES DAMES 2:59 LES VOIX HUMAINES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 OUAGA PARADISO

06:00 Новости. 06:25 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50 Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 8 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости.

14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Парфюмерша. Мелодрама. Россия 2013 8 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым.

00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:30 FLASH INFO 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 HEP TAXI ! 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 L’ÉPICERIE 13:38 MADAME TYSON, LA REINE DES ARÈNES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 NI PLUS NI MOI 15:54 NI PLUS NI MOI 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:34 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 LES DAMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 CATIMINI 23:51 IL CREATORE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:01 ALCALINE, LE CONCERT 2:37 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LE PEUPLE DES OCÉANS

FLUX 29

14

Programe 22 AUGUST 2014

Vineri

30

AUGUST

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.30 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Petalo romano. 6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.15 Film. «ULTIMA FRONTIERĂ» (Italia, 2006). Episodul 1. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.20 Serial.

«AGRODOLCE». 9.55, 17.15 Desene animate. «Frumoasa adormită».

10.20 Documentar. «Euromaxx». 10.45 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 11.00, 20.00, 4.30 Documentar. «Moldova - Gură de Rai».

12.00 Destine de colecție. 12.30 Moldovenii de pretutindeni. 13.10, 17.45, 1.30 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.25 Cunoașteți țara prin cei care i-au marcat istoria. Cenaclul «Alexei Mateevici».

14.40 Documentar. «Ctitoria Țigănești». 15.30 Retro hit. 16.30 Stil nou.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 20.35 Chișinăul de ieri și de azi.

21.30 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Fii tânăr! 23.05 Film. «NUNTA DE PIATRĂ» (România). 0.40 Profil de savant. Viorel Bostan, matematician.

2.40 World stories - lumea în reportaje. 3.10 Natura în obiectiv. 3.40 Știri pozitive. 5.25 Carta drepturilor.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică 21.00Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Muzică 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Semințele distrugerii (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4784 15:00 Film: Un geniu autentic 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 Trăiește-ți vara (ultima ediție) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Nemuritorii - Războiul zeilor 23:00 Film: Scorpionul Roșu: Riposta 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Film: Scorpionul Roșu: Riposta (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 Trăiește-ți vara (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 08:00 Новости 08:05 «Пусть говорят» 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:50 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:35 «Ясмин». Многосерийный фильм 14:25 «Добрый день» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 «Ясмин». Многосерийный фильм 16:25 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 17:25 «След» 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 «Поле чудес» 19:55 «Точь-вточь» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Точь-в-точь». Продолжение 00:10 «Primele știri» (rus) 00:25 «Городские пижоны». Премьера. «Rolling Stones». Концерт в Гайд-парке» 01:50 Фильм «Большой год» 03:25 Брендан Фрэйзер в комедии «Пустоголовые» 06:00 Știri. 06:25 Program de divertisment. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 След. Детектив. Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить.

14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом Астаховым. 17:20 Понять простить. 18:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:44 EN VOYAGE ! EXPRESS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 TOTALLY SPIES 10:30 FLASH INFO 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:04 DESTINATION WEEK-END 11:30 NEW YORK - NEW YORK 11:57 FLASH INFO 11:59 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:43 PLUS BELLE LA VIE 13:09 FLASH INFO 13:11 À LA DI STASIO 13:38 HIMALAYA, FACE AUX ABEILLES GÉANTES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES DAMES 16:49 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:34 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QALLUNAALIAQPALLIANIQ, DIRECTION SUD 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 ÉCHAPPÉES BELLES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 BOULEVARD DU PALAIS 23:33 PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 CHIEN DE GUERRE 2:38 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TRÉSORS DES BIBLIOTHÈQUES D’ILE-DE-FRANCE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă AUGUST

31

Duminică AUGUST

6.05, 21.00, 23.55 ȘTIRI. 6.15 Documentar.

«Indignați-vă». 7.30 Film. «MEȘTERUL MANOLE». 9.05 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Documentar.

«Moldova - Gură de Rai». 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 În premieră. 13.00 Știri pozitive. 13.20 Documentar. «Destine literare. Gheorghe Gheorghiu». 14.20 Cunoaște-ți țara prin cei care i-au marcat istoria. Doina și Ion Aldea-Teodorovici. 14.35, 5.35 Te cânt cu drag, Moldovă scumpă. Cântece patriotice. 15.00 1989. Rolul evenimentelor din 1989 în istoria Europei și RM. 16.00 Documentar. «Euroboxx». 16.30 Cântec, dor și omenie. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 În ritm de dans. 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea.

19.50 O seară în familie. 21.25 Dor. Ediție dedicată Sărbătorilor Naționale. 22.20 Film. «NU SUNT FAIMOS, DAR SUNT AROMÂN» (România). 0.50 Documentar. «Roadele viitorului». 2.25 Fii tânăr!

3.15 Documentar. «New York. Confidențial». 4.30 Documentar.

«Moldova - Gură de Rai».

6.05, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar. «360 grade GEO: Thailanda, copiii ringului». 7.15 Cuvintele Credinței.

8.00 Cunoaște-ți țara prin cei care i-au marcat istoria. Dumitru Matcovschi. 8.10, 5.30 Dor. 8.40 Dialog social. 9.00 Ne distrăm cu «Do-re-mi». 10.00 Ediție specială. Transmisiune în direct de la Monumentul lui Ștefan cel Mare. 10.15 Omagiu Limbii Române. Transmisiune în direct din Grădina Publică «Ștefan cel Mare”. 12.00, 3.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Aniversări. Ion Hadârcă. 13.45 Chișinăul de ieri și de azi. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 «Floare albastră». Spectacol după versurile și corespondența dintre M. Eminescu și V. Micle. 16.30 ARTelier. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Evantai folcloric. 18.00, 19.35, 21.20, 22.20 Spectacol dedicat Sărbătorii Limbii Române. Transmisiune în direct din PMAN. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova».

19.00, 4.00 MESAGER. 0.10 Erudit-cafe. 1.05 Documentar.

«Indignați-vă». 2.20 Ludwig van Beethoven. Concertul nr.3.

3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Casa de alături (r) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Toate pânzele sus, ep.3 11:15 Film: Un geniu autentic (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Patru nunți și o provocare 15:15 Film: Lassie 17:00 Film: Supraveghetorul 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 20:45 Las Fierbinți, sezon 4 22:45 Film: Câinele negru 00:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Toate pânzele sus (r) 04:15 Patru nunți și o provocare (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 Анатолий Солоницын в приключенческом фильме «Один шанс из тысячи» 07:30 Татьяна Друбич в фильме Сергея Соловьева «Сто дней после детства» 09:05 «Играй, гармонь любимая!» 09:45 «Слово пастыря» 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 «Смак» 11:05 «Владимир Ивашов. Баллада о любви» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 «Идеальный ремонт» 13:05 «Две звезды» 14:35 «Сколько стоит бросить пить» 15:25 «Светлана Крючкова. «Я научилась просто, мудро жить...» 16:15 Михаил Кононов, Евгений Леонов, Светлана Крючкова, Александр Збруев в многосерийном фильме «Большая перемена» 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 «Большая перемена». Продолжение 21:00 «Primele știri» (rom) 21:25 «Время» 22:00 «Сегодня вечером» с Андреем Малаховым 23:45 «КВН». Премьер-лига 01:25 Майкл Кейн в остросюжетном фильме «Смертельное падение» 03:20 Алексей Баталов, Георгий Тараторкин, Ирина Муравьева, Иван Переверзев в детективе «Чисто английское убийство» 6:00 Știri. 6:25 Program de divertisment. 7:00 Știri. 7:25 Program de divertisment. 8:00 Știri. 8:25 Program de divertisment. 9:40 Понять простить. 10:40 Невидимки. Детектив. Россия 2010 13:45 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:15 Большая разница.

21:15 Невидимки. Детектив. Россия 2010 0:00 Новости. 0:15 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LE BEAU VÉLO DE RAVEL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 PARDONNEZ-MOI 8:00 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MATIERE GRISE DOC (26’) 2014/RTBF 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:13 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:20 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 11:07 MARCELINO 11:30 HELVETICUS 11:35 ARTZOOKA ! 12:00 ALORS ON CHANGE ! 12:30 TOUT LE MONDE DEHORS 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:32 OSER UNE AUTRE VIE 14:00 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN ÉTÉ EN FRANCE 16:01 DESCENTE EN CUISINE 17:00 LA TÉLÉ DE A @ Z 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:38 FORT BOYARD 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LES ANNÉES BONHEUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 SIGNATURE 1:56 SIGNATURE 2:54 D6BELS ON STAGE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Toate pânzele sus, ep.4 11:15 Film: Lassie (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Patru nunți și o provocare 15:15 Film: Supraveghetorul (r) 17:00 Film: Iepurașul Casei 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja 20:45 Film: RED - Greu de pensionat 22:45 Film: Puicuţe bune 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile PROTV (r) 02:30 Film: Puicuţe bune (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 «Богдан Ступка. Тот еще перец» 07:05 Музыкальная комедия «Точка, точка, запятая...» 08:35 «Служу Отчизне!» 09:00 «Здоровье» 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 «Непутевые заметки» с Дмитрием Крыловым 10:45 «Пока все дома» 11:30 «Фазенда» 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 «Идеальный ремонт» 13:40 «Среда обитания» 14:40 «Наталья Гундарева. Наша Наташа» 15:45 «Что? Где? Когда?» 17:10 Премьера. Фильм Кирилла Набутова «Зараза» 18:15 «Минута славы» 20:00 «100 de moldoveni au zis» 21:00 «Sinteza săptămânii» (rom) 21:35 «Время» 23:15 «Повтори!» Пародийное шоу. Финал 01:50 «Политика» 02:45 Леонид Куравлев в фильме «Афоня» 6:00 Новости. 6:15 Program de divertisment. 7:00 Новости.

7:15 Program de divertisment. 8:00 Новости. 8:15 Понять простить. 10:00 „Autostrada”. 10:30 Большая разница. 11:25 Невидимки. Детектив. Россия 2010 14:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:15 Невидимки. Детектив. Россия 2010 23:00 Большая разница. 0:00 Новости. 0:15 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 NOUGARO, À TOMBEAU OUVERT ET À GUICHETS FERMÉS 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:25 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:13 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 11:07 MARCELINO 11:29 HELVETICUS 11:33 TACTIK 11:59 PAROLES DE CLIP 13:00 FLASH INFO 13:05 PARTIR AUTREMENT 14:00 NEW YORK - NEW YORK 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES & DES AILES 17:00 UN AIR DE FAMILLE 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ 19:38 BUZKASHI !

20:32 LES VIVANTS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 DE GUERRE LASSE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 CATIMINI 2:48 IL CREATORE 2:54 FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

22-29 august Berbec Crește tentaţia de a vă implica întrun joc amoros, dar și într-o relaţie de afaceri destul de riscantă. Este o perioadă bună pentru a vă face cunoscute ideile sau a explora posibilităţi noi de creștere a randamentului investiţiilor.

Taur Căminul și tot ce este legat de casă vor fi principalele preocupări în această perioadă. Deveniţi mai creativi, mai optimiști. Este foarte probabil ca o decizie grea, care vă va schimba viaţa în bine, să fie mai ușor de luat.

Gemeni Daţi dovadă de un spirit inovator ieșit din comun, aveţi idei curajoase, creative, îi inspiraţi pe cei din jur și vi se deschide calea către un mare succes. Nu uitaţi să vă oferiţi și niște momente de relaxare.

Rac O abordare creativă și inventivă a problemelor legate de bani și gestionarea acestora vă permite să cheltuiţi mai mult pe lucrurile care vă plac. În plus, o relaţie ţinută oarecum în adormire s-ar putea activa.

Leu Simţiţi nevoia imperioasă de a vă face cunoscute opiniile. Dacă ideile nu vă sunt acceptate, fiţi eleganți și discreţi pentru a evita situaţiile tensionate. O abordare practică vă ajută să economisiţi pe termen lung.

Fecioară Creativitatea dvs. are un bogat potenţial din punct de vedere financiar, dar veţi descoperi că ideile cele mai bune vin când meditaţi, vă relaxaţi sau vă gândiţi la viaţa dvs. de până acum.

Balanţă O serie întreagă de noi oportunităţi vi se vor deschide dacă acceptaţi invitaţii, mergeţi la diferite evenimente și deveniţi, în general, disponibili. Nu uitaţi să vă acordaţi timp pentru dragoste și distracţie.

Scorpion O problemă care vă ocupă mintea de foarte mult timp se va rezolva în cele din urmă. În același timp, o concentrare constantă asupra carierei vă arată că succesul nu este foarte departe.

Săgetător Vă simţiţi plini de energie în toate domeniile. Cu cât veţi fi mai deschiși la a renunţa la resentimente și atitudini negative, cu atât veţi putea să vă concentraţi mai bine pe oportunităţile ce vă așteaptă.

Capricorn Situaţiile și propunerile care vi se fac vă tentează foarte mult, deși există și un factor de risc dacă vă urmaţi instinctul. Legat de bani, dorinţa de a cheltui foarte mult ar putea fi prea mare pentru a-i rezista.

Vărsător Toate merg bine pentru dvs., ceea ce face această perioadă să fie una foarte bună. Viaţa socială și cea amoroasă sunt la apogeu. În plus, continuaţi pe drumul bine ales al carierei, fixându-vă ţeluri bine stabilite.

Peşti Concentrarea dvs. pe problemele privind stilul de viaţă și sănătatea se accentuează. Legat de diete și mișcare, chiar dacă vă interesează ce ţine de siluetă, este foarte posibil să vă menţineţi ritmul cu greu.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 912 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

22 AUGUST 2014

FARMACIA NATURII Cătina roşie are calităţi curative şi acţiune farmaceutică

Cătina roșie este un arbust spinos cu peri stelaţi pe tulpini și pe frunze, de la care în scopuri terapeutice se folosesc mugurii și fructele, care conţin vitaminele C, B1, B2, carotenoide dizolvate într-un ulei gras, acid folic, acizi grași nesaturaţi, fitosteroli, inozitoli și acid nicotinic.

Fiind un vitaminizant natural de excepție, depurativ și antidiareic, cătina conţine multe vitamine, printre care vitamina C (ajută la buna funcţionare a glandelor cu secreţie internă și în procesul de eliminare a toxinelor), complexul de vitamina B (intervine în procesele metabolice, beta-caroten) și vitamina E cu rol de antioxidant. Extractul din muguri de cătină roșie este recomandat în tratarea bolilor măduvei osoase, splinei și ficatului, la anemie și în cazul slăbirilor excesive, la combaterea hepatitei, la tulburări de creștere, împotriva rubeolei, la mononucleoza infecţioasă, hepatita virală, calculii biliari, limfocitoză, febră eruptivă, anorexie și scădere ponderală, hipercolesterolemie, ca și diuretic, ca protector al ficatului, antianorexic, hemostatic.

Infuzia din muguri de cătină roșie este bună pentru eliminarea toxinelor din organism, administrându-se una-două linguriţe la cană/două căni pe zi. Și-a mai dovedit eficienţa în tratarea tulburărilor de dentiţie, având și un puternic efect de coagulare a sângelui. Se folosește împreună cu alun și brad în cazul anemiilor, cu coacăz negru la mononucleoza infecţioasă, cu viţă de vie împotriva limfocitozei, cu ienupăr la hepatită, cu porumbar în cazul anorexiilor și scădere ponderală și cu brad la tulburările de dentiţie.

Anemia este cauzată de scăderea numărului de globule roșii din sânge sub valorile normale, având rolul de a transporta oxigenul prin celulele corpului. Când sunt prea puţine, se dereglează întregul organism, iar când apare o stare de oboseală inexplicabilă și de somnolenţă pacientul este palid la faţă, nu are poftă de mâncare și se simte slăbit, fiind foarte posibil să sufere de anemie.

Ziarulevenimentul.ro

15

FLUX

STUDIU

Stresul la birou creşte riscul de diabet cu 45% Stresul la locul de muncă crește cu 45% riscul de îmbolnăvire de diabet de tipul II, chiar și în cazul persoanelor cu greutate normală, potrivit unui studiu al Institutului de Epidemiologie din Munich, Germania. Îmbolnăvirea de diabet de tipul II duce la creșterea semnificativă a riscului de apariţie a bolilor de inimă, atacurilor cerebrale, orbirii și chiar a situaţiilor unde este necesară amputarea unor membre.

Cercetătorii de la Institutul de Epidemiologie din Munich au monitorizat 5.337 de bărbaţi și femei, cu vârsta între 29 și 66 de ani, care aveau un loc de muncă constant. Într-un interval de 12 ani, aproximativ 300 dintre persoanele studiate, care fuseseră sănătoase la început, s-au îmbolnăvit de diabet de tipul II. Pe lângă măsurarea indicelui de masă corporală (IMC, raportul dintre greutate și pătratul înălţimii) și informaţii privind istoricul medical al familiilor, cercetătorii au chestio-

nat voluntarii și în legătură cu nivelul de stres de la locul de muncă. Stresul la locul de muncă a fost definit de cercetători, în cadrul acestui studiu, ca fiind situaţia când angajatul este pus în faţa unor sarcini greu de îndeplinit, fără a avea niciun control asupra modului de rezolvare a acestora.

Cercetătorii au descoperit că voluntarii cei mai stresaţi la locul de muncă prezentau un risc cu 45% mai mare de a se îmbolnăvi de diabet de tipul II. Studiul, publicat în revista Psychosomatic Medicine, arată că și în cazul persoanelor cu un IMC relativ normal, stresul la lo-

BEAUTY

• În primul rând, ferește-ţi tenul, mereu, de duritatea așternuturilor. Dacă poţi, dormi pe o pernă cu învelitoare din mătase. De ce? Pentru că, dacă dormi pe o pernă cu faţă din bumbac, materialul dur își va lăsa „urmele“ pe piele și dimineaţa te vei trezi cu câteva riduri suplimentare. Alege o pernă acoperită cu mătase și dimineaţa fă un masaj circular ușor al pielii. Ai să vezi că vei părea brusc mai odihnită!

• În al doilea rând, nu uita de regula de bază: demachiază-te! În fiecare seară, da. Cu conștiinciozitate, da, chiar și la ora 3 dimineaţa. E un ritual extrem de important pentru tinereţea pielii tale. Aplică apoi o cremă hidratantă, o cremă de ochi și... iată: dimineaţă faţa ta va fi mult mai luminoasă.

• Nu dormi cu mult mai mult în weekend faţă de durata de somn din timpul săptămânii. Un sfert de oră sau

20 de minute în plus sunt suficiente. Altfel, duminică vei avea ochii umflaţi de la prea mult somn, iar luni vei avea cearcănele și mai pronunţate.

• Începe-ţi dimineaţa cu un ceai, nu cu o cafea. Un studiu făcut de specialiști americani arată că în ceai (mai ales în cel alb) se găsește o enzimă care împiedică pierderea colagenului și a elastinei. Deci, doamnelor, pentru a arăta mai tinere într-un minut, mutaţi ceaiul de la ora 5 la... 9 dimineaţa!

• Uită de dulciuri! Și stăpânește-ţi poftele de mâncare fast-food. Ambele lucruri, în exces, au efecte neplăcute asupra organismului: îţi încarcă tenul, îl fac să se rideze mai repede. Și, în plus, grăsimea depusă pe coapse și braţe nu te va face să arăţi mai tânără, nu-i așa?

• Fă sport. Da, un minut măcar în fiecare dimineaţă!

10 genoflexiuni, 5 fandări, un scurt joc de glezne timp de un minut îţi vor pune sângele în mișcare, ceea ce va duce la o mai bună oxigenare a ţesuturilor și la... o culoare adolescentină în obraji.

ai o paletă destul de mare de abordări, cu atât mai mult cu cât stilul sport este cel mai apreciat sezonul acesta. Optează pentru încălţăminte joasă, de tip espadrile, teniși clasici sau sneakerși multi-colori, în stilul celor New Balance.

One.ro

Csid.ro

Glamourmagazine.ro

Denimul își trăiește epoca de glorie în sezonul estival 2014, iar item-uri parcă abandonate au revenit surprinzător la viaţă, fiind repede integrate în garderoba cotidiană.

Printre ele, salopeta de blugi este principalul come-back al momentului, fiind și preferatul vedetelor de pretutindeni.

Trebuie să îl știi, întrucât era purtat la un moment dat de toate viitoarele mămici, fiind unul extrem de practic pentru acea perioadă a vieţii. În vara 2014, salopeta din denim ar putea fi declarată cea mai confortabilă și uzuală ţinută de zi, după cum lesne am putut observa și în outift-urile vedetelor ce au abordat la unison acest item vestimentar.

Tentată să încerci și tu o salopetă din denim, dar îţi este teamă să nu fie o alegere prea banală sau ștearsă? În primul rând, rezervă acest item doar pentru ţinutele de zi. Aici

Umflarea (edemele) picioarelor și a gambelor este frecventă după perioade lungi de ședere pe scaun, cum se întâmplă în zborurile lungi cu avionul sau după o zi de muncă la birou, fără să ne ridicăm periodic, pentru a ne dezmorţi corpul.

Când edemele apar în afara unor condiţii evidente, precum cele menţionate mai sus, se pot pune semne de întrebare privind starea generală de sănătate și eventualele afecţiuni ascunse care pot duce la această problemă.

Picioarele umflate sunt asociate cu una dintre următoarele afecţiuni: • Insuficienţa cardiacă congestivă – edemele apar la ambele picioare și pot și însoţite de umflături la nivelul abdomenului și dispnee de efort sau în poziţia culcat.

• Tromboza venoasă profundă – această afecţiune produce în mod tipic edeme brusc apărute ale piciorului, însoţite de dureri și sensibilitate în partea posterioară a genunchiului și gleznei. De asemenea, piciorul capătă culoare vineţie.

• Limfedemul – edemul apare la unul sau la ambele membre inferioare și se poate extinde la degete.

• Tromboflebita superficială – durerea, edemul, înroșirea și sensibilitatea apar pe pielea de deasupra unei vene a piciorului, de obicei o venă varicoasă.

• Insuficienţa venoasă – edemul se accentuează caracteristic când staţi așezat mai mult timp și este mai redus dimineaţa.

De asemenea, puteţi prezenta durere în picior, îngroșări ale tegumentelor și colorarea în brun a tegumentelor gleznei.

• Celulita – această formă de infecţie cutanată produce de obicei înroșirea, tumefierea, încălzirea și sensibilitatea zonei afectate. De asemenea, se poate asocia și cu febra.

Salopeta de blugi Material devenit deja clasic în garderoba de zi cu zi, denimul părea să nu mai uimească cu nimic încă de la revoluţia blugilor skinny. Iată că anul 2014 a readus în atenţia designerilor un material aparent banal, dar transformat cu ingeniozitate în simbol al luxului – de exemplu, Balmain propune deux-piece-uri spectaculoase din denim, cu o alură purtând vizibil amprenta anilor ’80.

Un item care a renăscut odată cu propunerile sezonului actual este salopeta din denim. Cu precădere, clasicul model de „salopetă de gravidă”.

Mediafax.ro

SĂNĂTATE Boli ascunse care pot cauza efectul de picioare umflate

Cum poţi să arăţi mai tânără într-un minut?

Cum poţi să ștergi de pe faţa ta urmele oboselii, a anilor care și-au pus amprenta și a orelor petrecute cu ochii în calculator? Simţi că pielea ta nu mai este atât de hidratată, iar ridurile își fac apariţia ușor-ușor, chiar dacă ai apelat la cele mai bune tratamente cosmetice? Este simplu: poţi să arăţi mai tânără într-un minut, dacă ţii cont de câteva sfaturi simple.

cul de muncă rămâne un important factor de risc. Un indice de masă corporală egal sau mai mare de 30 de unităţi este văzut, de obicei, ca o zonă cu risc crescut de instalare a diabetului.

Mecanismul prin care stresul duce la diabet nu este clar cunoscut, dar este posibil ca expunerea constantă la niveluri ridicate ale hormonilor asociaţi cu stresul să afecteze echilibrul glucozei din organism. Un nivel mărit de glucoză în sânge poate afecta sistemul circulator și organele corpului. Printre simptomele acestei boli se numără oboseala, setea, urinările frecvente și vindecarea lentă a rănilor.

Diabetul de tipul II era cunoscut în trecut ca «diabet cu instalare târzie», cele mai multe cazuri apărând în rândul persoanelor de vârstă mijlocie și mai bătrâne, dar în prezent tot mai mulţi adolescenţi și persoane cu vârsta până în treizeci de ani sunt diagnosticaţi cu diabet de tipul II.

FLUX

16

Magazin

22 AUGUST 2014

Festival de film românesc la Chişinău Festivalul de Film Românesc „Trei culori – O Singură Fiinţă” va avea loc la Chișinău, în perioada 24-31 august curent. Evenimentul se va desfășura în Piaţa Catedralei Sfânta Teodora de la Sihla din capitală și, în paralel, în localităţile Ulmu (28 august) și Căușeni (29-30 august) vor avea loc manifestări cultural-artistice, însoţite de proiecţii cinematografice celebre.

Evenimentul va avea un program artistic cu importanţi actori de pe ambele maluri ale Prutului, cât și întâlniri cu personalităţi marcante din lumea filmului, precum regizorii Ioan Cărmăzan, Șerban Marinescu, Dorel Vișan, Cristian Șofron, Irina Gărdescu, Claudia Motea, Ioana Crăciunescu și Sergiu Prodan.

Printre proiecţiile cinematografice românești de renume ce vor rula în cadrul festivalului sunt: „Oglinda”, „Mihai Viteazul”, „Carol I”, în regia lui Sergiu Nicolăescu; „Cel mai iubit dintre pământeni” – regie Sergiu Marinescu; „Nunta de piatră” – regie Dan Piţa; „Lișca” – regie Ioan Cărma-

zan; „Pădurea Spânzuraţilor” – regie Liviu Ciulei, potrivit diez.md.

De asemenea, spectatorii vor putea urmări și producţii din Moldova, precum „Dimitrie Cantemir” – regie Vitali Calașnicov și Vlad Ioviţă, „Gustul pâinii” – regie Valeriu Gagiu, „Patul lui Procust” – regie Sergiu Prodan, „Lăutarii”– regie Emil Loteanu.

Pe perioada festivalului vor avea loc și o serie de alte evenimente culturale care vin să îmbogăţească dialogul cultural dintre România și Republica Moldova.

Astfel, pe 25 și 26 august, începând cu ora 17.30, Teatrul Naţional Mihai Eminescu, sub îndrumarea directorului artistic Petru Hadârcă, va găzdui două evenimente de suflet – „Portrete de Mari Actori” (Costache Antoniu și Ilarion Ciobanu), menţionează agerpres.ro.

Tot în cadrul festivalului, Universitatea de Stat a programat, în perioada 28-30 august, începând cu ora 17.00, proiecţii de filme studenţești și dialoguri culturale între studenţii și profesorii Universităţii.

O premieră pentru Chișinău va fi recitalul eminescian „Veronica Micle – Eminescu, O Dragoste Eternă!” a cărei protagonistă este cunoscuta actriţă de origine româno-canadiană Claudia Motea, informează ziarulnational.md.

Unde se află cele mai bogate mine de aur din lume?

Omenirea a fost fascinată de aur din cele mai vechi timpuri. El a fost și este încă cel mai preţuit metal, cu multiple întrebuinţări în cele mai neașteptate și diverse domenii. În mod normal, căutările continue ale aurului au dus și la descoperirea celor mai mari zăcăminte cu minereu aurifer. Multe dintre acestea sunt în plină exploatare și în zilele noastre.

Spectacolul, un concept ce îi aparţine în totalitate actriţei Claudia Motea, fiind scris și inspirat din scrisorile de dragoste dintre Veronica Micle și Mihai Eminescu, va avea loc pe data de 29 august 2014, ora 17.00, la Universitatea de Stat din Chișinău, iar după spectacol actriţa va susţine un workshop de actorie, intitulat „Let’s play toghether” („Să ne jucăm împreună”), cu participarea studenţilor de la actorie din Moldova. „Este un spectacol de stare, sunt expuse un amalgam de stări sufletești ce emoţionează până la lacrimi.

Recitalul de la Chișinău, ce va avea loc la Universitatea de Stat, va fi o prezenţă vie a Festivalului „Trei culori – O Singură Fiinţă” din Chișinău, acesta fiind un preambul al unui turneu internaţional în Europa, respectiv, Elveţia și Olanda, și în SUA, la Los Angeles”, a declarat Claudia Motea.

La Cinematograful Odeon, pe 29 august, începând cu ora 19.30, va fi difuzat filmul „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, în regia lui Toma Enache.

Evenimentul este susţinut și de Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

FLUX

Secretul longevităţii unui bătrân de 101 ani Unii oameni abia așteaptă pensia, ca să se poată odihni. Nu și Hy Goldman, un american de 101 ani, care merge încă la serviciu. Singura lui dorinţă este să poată munci și la 102 ani.

Hy Goldman a aflat secretul longevităţii: munca. Bătrânelul spune că serviciul îi dă un motiv să se ridice din pat dimineaţa.

Se trezește la ora 6 și își conduce singur mașina până la serviciu. „Trebuie să îţi folosești și trupul, și mintea, și inima. Nu te ajută să stai și să te uiţi toată ziua la televizor”, spune bătrânul.

Hy Goldman lucrează de 73 de ani într-un lanţ de magazine unde se vând corpuri de iluminat. Acum programul său este de patru zile pe săptămână. În trecut, Hy a fost șef de magazin. Acum s-a retras într-un atelier unde repară și montează corpurile de iluminat.

Sursa: realitatea.net

Două orașe mayașe, descoperite recent în Mexic Arheologii au descoperit două orașe antice, aparținând civilizației Maya, în pădurile tropicale din centrul peninsulei Yucatan. Echipa a descoperit, cu uimire, mai multe monumente din piatră, inscripții vechi, piramide, precum și rămășițele unor structuri masive asemănătoare unor palate.

Conform tuturor surselor în domeniu, cele mai bogate mine de aur din lume nu sunt deloc după cum s-ar crede la prima vedere în Siberia, China și cu atât mai mult la Roșia Montană. Cele mai bogate zăcăminte aurifere din lume și minele lor aferente sunt cele din bazinul aurifer Witwatersrand. Se estimează că aproximativ 40% din aurul extras anual din întreaga lume provine doar de aici. În trecut, acest bazin aurifer era și mai bogat. Spre exemplu, în anul 1979, Africa de Sud producea circa 79% din cantitatea de aur extrasă anual din întreaga lume. Mineritul în Witwatersrand are loc prin săparea unor tuneluri tot mai lungi care să ajungă la zăcământul aurifer situat la mare adâncime.

Bunăoară mina TauTona are cel mai lung tunel dintr-un zăcământ aurifer, tunelul respectiv având lungimea de peste 4 kilometri. Asta în condiţiile în care toate galeriile aurifere de aici au o lungime totală care depășește 800 de kilometri. Condiţiile de muncă sunt deosebit de grele, căci minerilor le trebuie două ore pentru a ajung de la suprafaţă la locurile de forare, răstimp în care acești oameni riscă să dea peste pungi cu gaze toxice sau apă, fiind, în același timp, zguduiţi de cutremure cu intensitate mică. În anul 1886, minerul australian George Walker a descoperit aur în regiunea Witwatersrand, acela fiind momentul începerii exploatărilor miniere de aici. Banii rezultaţi imediat din exploatări au fost folosiţi la ridicarea orașului Johannesburg, iar în decurs de doar zece ani de la fondarea sa, Johannesburg devenea deja cel mai mare oraș de pe continentul african. Imensul aflux de străini (în mare parte britanici) a dus la crearea de tensiuni și războaie între aceștia și coloniștii buri.

Într-unul din cele două orașe, una din construcții are o fațadă extraordinară reprezentând gura deschisă a unui monstru. Despre aceasta, liderul expediției, Ivan Sprajc, a declarat că „reprezintă o zeitate a pământului simbolizând fertilitatea” și că aceste intrări „simbolizează intrarea într-o peșteră și, în general, către lumea de jos, locul originii mitologice a porumbului și lăcașul strămoșilor”.

Sprajc și echipa sa au mai descoperit rămășițele unei piramide cu rol de templu, de 20 m înălțime, precum și câteva structuri masive, asemănătoare unor palate, și trei altare în care s-au păstrat foarte bine inscripții hieroglife și basoreliefuri.

Sursa: descopera.ro

Sursa: historia.ro