Ziarul Flux, Ed. 34 (959)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 19 septembrie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 19.09.2014

=Minunea Sf. Arhanghel Mihail în Colose

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei O mare ambiţie este pasiunea unui caracter puternic. Cei înzestraţi cu ea pot face lucruri bune sau rele. Totul depinde de principiile care îi ghidează.

Napoleon Bonaparte

1 EURO..............................18.5115 1 Dolar american ............. 14.3762 1 Leu românesc ................. 4.1960 1 Rublă rusească ............... 0.3739 Timpul probabil: 19.09.2014

20.09.2014

Soare, 7 22 0C

Soare, 12 24 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

4

PAGINA

ECONOMIC

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 34 (959)

ABONAREA 2014

FLUX

SPECIAL

ABONAREA 2014

Poşta Moldovei

1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

20,00 lei

60,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei

48,00 lei

Avem nevoie de idealuri în jurul cărora să se consolideze societatea

Ce sugerează ultimele tendinţe ale economiei moldoveneşti şi care sunt riscurile imediate?

5

PAGINA

ECONOMIC Marți, 16 septembrie 2014, liderii PPCD, Victor Ciobanu și Iurie Roșca, au susținut o conferință de presă cu tema: „Ideea națională ca forță unificatoare”. Alături de cei doi au fost cunoscuții jurnaliști Iulia Semionova și Mihail Lupașcu și actorii Aleksandr Șișkin și Igor Nedoseikin.

Cum să administrezi prost oraşul Chişinău

6

PAGINA

INVESTIGAŢIE

Iurie Roșca a subliniat că poporul Republicii Moldova are nevoie de idealuri în jurul cărora să fie consolidată societatea, iar ceea ce provoacă dezbinare trebuie să fie abandonat.

Potrivit lui Roșca, ideea națională a Republicii Moldo-

Cine ţinteşte funcţia de Preşedinte şi de ce?

va, obiectiv vorbind, trebuie să aibă la temelie trei elemente esențiale: Ortodoxia; Patriotismul economic (sau naționalismul economic); Neutralitatea permanentă a țării.

Societatea noastră este una ortodoxă și acest lucru este valabil chiar dacă nu toți oamenii merg cu regularitate la Biserică, nu toți sunt ortodocși practicanți și, în plus, printre moldoveni sunt oameni care împărtășesc alte religii.

Continuare în pag. 2

Aliaţii vor să-i scurteze mandatul lui Timofti?

Fiind solicitat să comenteze recenta iniţiativă a deputaţilor PLDM și PLR de organizare a unui nou referendum de modificare a Constituţiei în vederea schimbării modului de alegere a șefului statului, Iurie Roșca a declarat următoarele: Cum le-a „vândut” Hillary Clinton fracturarea hidraulică românilor şi bulgarilor

8

PAGINA

GEOPOLITIC

Parlamentul ucrainean a votat legea care prevede mai multă autonomie pentru regiunile separatiste din est

„În spatele acestei iniţiative se ascunde orgoliul inflamat al aceluiași Vlad Filat, care visează obsesiv de câţiva ani buni să devină președinte de ţară.

Pesemne, omul încă nu a priceput cât de perfidă este capcana pe care i-a întins-o rivalul său, Vlad Plahotniuc, prin scandaloasa decizie a Curţii Constituţionale. Păi, pentru asta a și fost instalat în fruntea Curţii Sandu Tănase, ca să îi taie lui Filat orice șansă de a deveni simplu deputat, membru al Guvernului sau să ocupe orice funcţie de demnitate publică. Chit că decizia a fost una abuzivă și calcă în picioare principiul prezumţiei nevinovăţiei, dar hotărârile adoptate de Înalta Curte, controlată de Plahotniuc, sunt definitive și inatacabile. Mă rog, vorba veche, vrabia mălai visează și calicul comândare.

Continuare în pag. 3

A furat sau nu Filat de la BEM? XXX

(citiţi pag. 2)

Liberal-democraţii și liberalii reformatori au depus marţi, 16 septembrie, la Curtea Constituţională, pentru avizare și controlul constituţionalităţii, propunerea de iniţiere a unui Referendum republican pentru revizuirea Constituţiei Republicii Moldova. Iniţiativa se referă la partea ce ţine de procedura de alegere și demitere a Președintelui Republicii Moldova, prin votul direct al cetăţenilor. Într-un comunicat comun al celor două formaţiuni se menţionează că acest demers este făcut „în spiritul angajamentelor faţă de cetăţenii Republicii Moldova și în tendinţa de a evita blocaje și crize politice de viitor”. „Ne exprimăm siguranţa că modificările propuse la art. 78, 85, 89, 91 și 135 vor veni să asigure o guvernare eficientă a țării care să corespundă năzuinţei poporului de garantare a drepturilor și libertăţilor civile și de respectare a intereselor legitime ale acestora în condiţii de democraţie, stabilitate politică și socială”, se menționează în comunicat.

Continuare în pag. 3

FLUX

2

Actual

19 SEPTEMBRIE 2014

Avem nevoie de idealuri în jurul cărora să se consolideze societatea Urmare din pag. 1 Liderul creștin-democrat a menționat faptul că etica și cultura poporului nostru sunt marcate de Ortodoxie. Aceasta este identitatea spirituală a moldovenilor.

Referindu-se la patriotismul economic, care poate fi numit și naționalism economic, Iurie Roșca a opinat că respectivul concept, acest tip de naționalism, poate să consolideze toată societatea în jurul dezideratului de depășire a problemelor economice și atingerii unui înalt nivel de bunăstare în țară.

Naționalismul economic, spre deosebire de naționalismele anilor 90, care dezbina, este unul care îi poate uni pe toți moldovenii.

Ideea de patriotism economic reclamă renegocierea acordurilor de asociere și de liber schimb cu UE, eventual și a celui semnat recent cu Turcia. Țara noastră nu se află acum la un nivel de dezvoltare suficient de avansat ca să poată concura și supraviețui economic într-o competiție cu țări mult mai dezvoltate din toate punctele de vedere.

De aceea, guvernarea următoare va trebui să se axeze pe protejarea și sprijinirea producătorilor autohtoni, pe dezvoltarea regiunilor și pe salvarea satelor de la procesul de dispariție.

Roșca a mai amintit că următoarea lovitură ce i se pregătește țării noastre este deschiderea pieței funciare pentru capitalul străin. O asemenea măsură va conduce la dispariția sa-

telor, la o mecanizare a agriculturii ce va determina scăderea numărului de locuri de muncă, iar cetățenii noștri vor deveni gastarbeiteri în satele și orașele natale.

Potrivit lui Iurie Roșca, ideea patriotismului economic presupune nu izolarea țării, ci renegocierea în interesul poporului nostru a tuturor acordurilor internaționale la care suntem parte și care se referă la economie.

Neutralitatea, ca al treilea element esențial al ideii naționale, trebuie să fie valorificată la maximum.

Iurie Roșca a menţionat că este bine că atunci când am aderat la CSI nu am devenit parte și la componenta militară a acestei organizații. Republica Moldova nu trebuie să se angajeze în confruntările economice, informaționale și, cu atât mai puțin, militare dintre marile puteri. Noi avem nevoie de relații foarte bune cu vecinii noștri, România și Ucraina, cu Rusia, ca piață tradițională pentru produsele noastre, dar și ca furnizor principal de resurse energetice, precum și cu Uniunea Europeană, și cu Statele Unite ale Americii. În altă ordine de idei, Iurie Roșca a menționat că în țara noastră, confruntarea de bază nu trebuie să aibă loc între oamenii care vorbesc diferite limbi, ci între poporul țării și oligarhia care a acaparat toate instituțiile de stat.

Aleksandr Șișkin a declarat că se află alături de echipa lui Iurie Roșca pentru că acolo este obrazul său.

Potrivit actorului, prietenia sa cu politicianul și discuțiile cu acesta l-au convins că Roșca este persoana capabilă să salveze țara și identitatea noastră spirituală, ultima fiind ținta multiplelor atacuri. Șișkin a mai subliniat că alegerile din acest an sunt foarte importante, deoarece de felul cum ne vom alege guvernarea depinde cum vom valorifica potențialul țării noastre; în caz contrar riscăm să fim șterși de pe fața pământului. O asemenea posibilitate nu o să mai avem, a conchis Șișkin.

Actorul Igor Nedoseikin a menționat că felul în care arată astăzi capitala țării se deosebește mult de ceea ce a fost atunci când era el copil. Nedoseikin a subliniat că dacă prin asfalt crește iarbă, în timp ce în țară intră sume imense de bani, am putea conchide că acești bani se cheltuiesc tocmai pentru ca în Republica Moldova să nu se întâmple nimic bun. La fel ca antevorbitorul său, Nedoseikin a spus că este sigur de capacitatea lui Iurie Roșca de a conduce țara în mod profesionist și de a o scoate din criză. El a lansat un apel către toți oamenii să se unească în jurul ideii naționale a țării ca să nu ajungem la starea de colonie.

Jurnalista Iulia Semionova a precizat că niciodată nu a susținut politicienii, dar în cazul lui Iurie Roșca lucrurile stau diferit. În opinia ei, Roșca merită toată susținerea. El este un statalist puternic și un politician matur cu o experiență foarte

bogată. Acest lucru a fost demonstrat încă în 2005. În opinia Iuliei Semionova, Roșca mai este și un luptător care știe ce vrea să obțină pentru țară. Una dintre cele mai importante calități ale politicianului este capacitatea acestuia de a unifica societatea, iar în cadrul Universității Populare deja au fost consolidați mulți oameni cu viziuni diferite.

Semionova a amintit și despre faptul că în perioada aflării în afara Parlamentului, Iurie Roșca a studiat un volum impresionant de cărți, dar a și scris mai multe lucrări importante. Concepția lui despre ieșirea din criza economică actuală trebuie să fie îmbrățișată de societatea noastră. ”Fiecare trebuie să facă tot ce depinde de el pentru ca Roșca să revină în Parlament”, a subliniat Semionova.

Jurnalistul Mihail Lupașcu a

punctat că astăzi reprezentanții intelectualității de limbă rusă din Basarabia sunt alături de Roșca. El a făcut apel la unitate în jurul ideilor Ortodoxiei, a patriotismului economic și neutralității țării. Lupașcu a declarat că Iurie Roșca a dat dovadă de consecvență și abnegație și a acționat întru binele țării. Moldova are nevoie de soluții urgente la problemele societății, iar Roșca are o echipă profesionistă capabilă să pună în practică măsurile urgente pentru scoaterea țării din impas.

Jurnalistul a amintit și de experiența internațională a lui Roșca, care este foarte valoroasă pentru promovarea unei politici externe echilibrate și corecte cu toți vecinii și partenerii externi ai țării noastre.

Biroul de presă al PPCD

A furat sau nu Filat de la BEM? Campania electorală a demarat în forţă și promite să scoată la suprafaţă tot „compromatul” adunat cu grijă prin instituţiile statului, aflate la cheremul unui sau altui partid. După acuzaţiile grave la adresa Guvernului, care și-ar fi asumat responsabilitatea pentru legi ce instituie scheme de fraudare a banilor publici și vagi promisiuni de a da detalii, președintele Comisiei parlamentare pentru Economie, Buget și Finanţe, Veaceslav Ioniţă, a revenit din vacanţă cu forţe proaspete și dezvăluiri-bombă, acuzându-l pe fostul premier Vladimir Filat de implicare în delapidarea banilor de la Banca de Economii (ВЕМ).

Acum o săptămână, Ioniţă declara că în ultimele trei luni de la BEM au fost scoși ilegal 120 de milioane de lei, prin intermediul unor credite false, firme offshore și transferuri pe conturi private, în interesul unor persoane. „Persoana pe care am identificat-o până în prezent este domnul Vlad Filat”, afirma Ioniţă. Potrivit deputatului, banii ar fi ajuns în buzunarul lui Filat după ce mai multe firme conduse de rudele sale ar fi luat credite de milioane de la BEM, dar au gajat imobile cu o valoare de zeci de ori mai mică. În opinia lui, pe o perioadă anterioară mai îndelungată, suma ar putea depăși chiar și 500 de milioane de lei.

Specificând că are probe documentate pentru cele 120 de milioane invocate, deputatul a anunţat că va transmite informaţiile organelor de drept din Republica Moldova, fiind vorba de un caz grav de înșelătorie.

Șeful comisiei de specialitate susţine că fostul său șef de partid ar fi recurs la șantaj și ameninţări, pentru a-l face să renunţe la intenţia de a scoate în public respectivele documente.

Vladimir Filat a calificat acuzaţiile drept minciuni, iar pe Ioniţă l-a numit „sculă” care se lasă folosită „într-un proces de destabilizare a situaţiei interne din Republica Moldova”. Într-un comunicat al PLDM se spune că „Veaceslav Ioniţă este un agent deschis de promovare a intereselor unui controversat om de afaceri, autointitulat raiderul Nr.1 în spaţiul CSI, implicat în acţiuni de spălare de bani în sumă de peste 18 miliarde de euro”. Raiderul numărul unu se presupune că este Veaceslav Platon. Cel puţin, asta afirmase mai devreme Filat. Asta chiar dacă, acum câţiva ani, raiderul principal al ţării, în opinia

lui, era democratul Vladimir Plahotniuc. În scurt timp, Ioniţă le-a declarat jurnaliștilor că a primit informaţii suplimentare (de unde?) care demonstrează sustragerea a încă 330 de milioane de lei de la BEM, în afara celor 120 de mii depistate anterior. El a precizat că schema prin care au fost sustrași banii este aceeași, la fel ca și beneficiarul – Vladimir Filat.

Ioniţă a încercat să convoace miercuri, 17 septembrie, ședinţa Comisiei parlamentare Economie, Buget și Finanţe, în cadrul căreia urmau să fie discutate două chestiuni: constatarea ilegalităţii concesionării Aeroportului Internaţional Chișinău și cea privind cedarea de către stat a pachetului de acţiuni de 22,75% în Banca de Economii, în urma emisiunii suplimentare din iulie 2013. Ședinţa nu a avut loc însă din lipsa cvorumului.

Iar acest lucru era de așteptat.

Ar fi curios să știm de ce nu

s-a alertat Ioniţă la vremea când au avut loc cele două tranzacţii, mai mult decât suspecte. Ba chiar ne-a asigurat că totul s-a făcut legal și în conformitate cu interesele statului, chiar dacă ambele s-au produs în condiţii de netransparenţă totală, fapt remarcat și de unii oficiali occidentali, care s-au arătat extrem de deranjaţi și îngrijoraţi de această situaţie. Să presupunem că atunci încă nu-i fuseseră „transmise” materialele de care dispune astăzi. Dar putea cel puţin să tragă cu urechea la avertismentele numeroșilor experţi economici, care au dat un semnal de alarmă și au atenţionat, argumentat, că cele două afaceri sunt dubioase și prejudiciază statul?

Este de menţionat și faptul că, potrivit lui Ioniţă, noile dovezi cu privire cele 330 de milioane de lei i-ar fi fost date de niște oameni de afaceri care, în ajun, denunţaseră schema de scoatere a banilor de

la BEM. Reprezentanţii unor companii au afirmat în cadrul unei conferinţe de presă că au fost determinaţi prin înșelăciune, de către anumite persoane, să ia credite de la Banca de Economii, fiind ulterior șantajaţi să transfere banii pe conturi offshore. Fără a preciza cine sunt aceste persoane.

Unul dintre membrii comisiei parlamentare, deputatul PCRM, Oleg Reidman, cel care anterior a condus o comisie specială care a analizat situaţia de la BEM, nu s-a putut pronunţa în privinţa veridicităţii informaţiilor prezentate de Ioniţă, apreciind doar că acestea trezesc îngrijorare și că ar trebui verificate de către organele de anchetă. „Orice mișcare negândită poate crea panică și probleme pentru bancă. Din câte cunosc eu, în prezent BEM respectă toţi indicatorii financiari privind capitalul. Lichiditatea este în bancă. Din câte cunosc, BEM practic nu acordă credite, deoarece nu are posibilitate în condiţiile în care anterior s-au acordat volume mari de împrumuturi.

Asta spune că asupra instituţiei financiare s-a pus presiune de a acorda credite prin diferite scheme frauduloase.

Este vorba de funcţii înalte în stat care au relaţii cu anumite companii”, a menţionat Reidman, citat de deschide.md.

În ultimii ani, s-au făcut mai multe dezvăluiri cu privire la modul în care s-au furat banii de la Banca de Economi. Inclusiv organismele financiare internaţionale au atenţionat asupra problemelor de acolo. De asemenea, s-a vorbit și despre lupta celor doi oligarhi, Filat și Plahotniuc, pentru controlul asupra respectivei instituţii financiare.

Unii experţi sunt tentaţi să creadă că și recentele dezvăluiri ale lui Ioniţă sunt o continuare a acestei lupte. Însă cu siguranţă, ele nu au apărut deloc întâmplător anume în debutul campaniei electorale, toate împletindu-se aici: și interese, și răzbunare, și reglări de conuri, și considerente de ordin electoral.

Așa ori altfel, fostului premier, care anterior a fost demis pentru acte de corupţie (nu discutăm aici legalitatea acestor învinuiri), i-au fost aduse acum acuzaţii mai grave ca niciodată.

Vladimir Filat a atenţionat că de această dată „s-a depășit limita” și că îi va acţiona în justiţie pe cei care îl calomniază.

Pe de altă parte, și Centrul Anticorupţie a promis să investigheze cazul. Cu ce rezultate, urmează să vedem.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Politic

19 SEPTEMBRIE 2014

3

FLUX

Aliaţii vor să-i scurteze mandatul lui Timofti?

Urmare din pag. 1 Imediat după primirea avizului Curţii Constituţionale, fracţiunile parlamentare ale PLDM și PLR intenţionează să propună spre examinare Legislativului proiectul de hotărâre privind desfășurarea Referendumului republican pentru modificarea Constituţiei, la 30 noiembrie 2014, concomitent cu alegerile parlamentare ordinare. „Propunerea vizată a fost discutată în cadrul Consiliului Coaliţiei Pro-Europene. Fracţiunea parlamentară a Partidului Democrat din Moldova a expus o opinie, în general, favorabilă iniţiativei, dar cu anumite viziuni diferite, de ordin tehnic, referitor la procedura de implementare a acesteia”, se mai menţionează în comunicatul celor două formaţiuni.

Pe de altă parte, se pare că democraţii nu au fost la curent cu faptul că aceste discuţii se vor materializa într-o propunere concretă, care ar urma să fie implementată în perioada imediat următoare. Declarându-se, în principiu, favorabili alegerii Președintelui Republicii Moldova prin scrutin universal direct, PDM menţionează întrun comunicat remis presei: „Referitor la documentul concret, depus astăzi la Curtea Constituțională, recent am fost anunțați de către PLDM că au semnat și doresc să înainteze această inițiativă și solicitați să o contrasemnăm. Astăzi am fost informați că a contrasemnat PLR și că, împreună, doresc să înregistreze inițiativa la Curtea Constituțională. Partidul Democrat a considerat că trebuie analizate mai atent toate riscurile posibile în legătură cu acest pas și a solicitat timp și discuții colegiale pe această temă.

Unul dintre pericole este acela ca eventualul referendum să deturneze scopul și sensul alegerilor parlamentare, de desfășurarea corectă și de rezultatele cărora depinde continuarea cursului european de dezvoltare al Republicii Moldova. Am considerat că având, în fond, o unitate de poziții în cadrul Coaliției de guvernare, ar trebui să discutăm pașii următori, de realizare în practică. Propunerea PDM a fost să nu forțăm acum, să nu organizăm în grabă acest referendum, dar să-l desfășurăm odată cu alegerile locale generale de anul viitor. Astfel, am avea timp suficient pentru pregătirea lui și am exclude crearea confuziilor în rân-

dul cetățenilor la alegerile parlamentare, în care atenția publică trebuie să fie orientată spre echipele politice și programele acestora pentru țară, dar nu pe principala funcție în stat”.

Democraţii consideră că un referendum constituţional privind alegerea președintelui trebuie să fie bine organizat, pentru a nu risca repetarea eșecului din 2010.

Vicepreședintele fracțiunii PD, Dumitru Diacov, a declarat pentru deschide.md că susține un referendum în acest sens, doar cu condiția ca acesta să fie organizat după alegeri. „Este decizia Comisiei de la Veneția care interzice organizarea oricăror evenimente importante în ziua alegerilor, pentru că se diluează mesajul.

Oamenii pot înțelege greșit pentru ce vin la urnele de vot și asociază alegerea președintelui cu PLDM-ul sau PLRul”, a precizat Diacov.

Președintele Curții Constituționa-le, Alexandru Tănase, s-a referit în cadrul unei emisiuni la PublikaTV la respectiva sesizare, declarându-se oarecum surprins, deoarece în spaţiul public nu s-a discutat o asemenea iniţiativă. În opinia lui, autorii acesteia ar trebui să explice de ce anume acum a venit această propunere și de ce nu a fost supusă unor dezbateri publice: „Cu atât mai mult cu cât ar fi bine să știe și societatea care este, de fapt, modelul de organizare statală a Republicii Moldova pe care-l văd autorii acestei iniţiative”. „Și eu sunt curios să știu cum înţeleg autorii funcționarea instituției prezidențiale, cum va arăta un șef de

stat ales prin votul cetățenilor, dar care are competențe limitate, caracteristice mai mult unei republici parlamentare”, a declarat Tănase.

Referindu-se la precedentul din 2010, el a specificat că atunci decizia de a modifica Constituţia prin referendum a fost una „forţată de blocajul instituţional în care ne aflam, cauzat de incapacitatea Parlamentului de a alege șeful statului”. Președintele Curţii Constituţionale a mai menţionat că respectiva decizie nu a fost doar a autorităţilor moldovenești, la acea dată fiind purtate ample consultaţii cu Comisia de la Veneţia. Tănase a menţionat că nu știe dacă au existat și acum asemenea consultări. În opinia lui Alexandru Tănase, situaţia actuală este diferită de cea din 2010: „Noi avem acum un șef de stat cu un mandat deplin”. În altă ordine de idei, el a ţinut să menţioneze că nici Comisia de la Veneţia, nici mediile constituţionale europene nu încurajează modificările Legii Supreme pe calea referendumului. „De regulă, se optează pentru calea parlamentară și validarea ulterioară prin referendum. Noi nu avem siguranţa că poporul poate discerne asupra unei materii destul de complicate, care doar aparent se rezumă la procedura de alegere a șefului statului, dar în realitate vizează buna funcţionare a instituţiilor și a puterilor în stat și care trebuie să asigure unitatea materiei constituţionale. Or, demontând un element, aparent foarte popular, din textul unei legi sau din textul Constituţiei, te poţi trezi cu o situaţie neplă-

cută când vei constata blocaje pe alte domenii mult mai importante”, a atenţionat președintele CC. Alexandru Tănase a menţionat că în 2010, fiind ministru al Justiţiei, a fost personal la Strasbourg, unde a discutat acest subiect cu reprezentanţi ai Comisiei de la Veneţia și ai Uniunii Europene, argumentând necesitatea acelui referendum prin nevoia de a evita un blocaj instituţional care se contura atunci.

Până la urmă, știm că referendumul a eșuat, iar blocajul nu a fost evitat.

Putem concluziona însă din spusele actualului președinte al Curţii Constituţionale că acţiunile sale de atunci au fost ghidate de interesele de conjunctură ale guvernării din care făcea parte și al cărei singur scop era să se menţină la putere. Mai puţin de considerentele pe care le expune acum.

Pentru că nici atunci nu era clar cum ar fi urmat să funcţioneze instituţia prezidenţială, în condiţiile unui șef de stat ales de popor, dar cu competenţe limitate, nici atunci nu era asigurată „unitatea materiei constituţionale”, și nici poporul nu era mai în măsură să discearnă în chestiuni de funcţionare a instituţiilor și puterilor în stat. De ce a pledat Alexandru Tănase pentru un referendum care trebuia să reglementeze o situaţie despre care afirmă acum că ar fi un subiect dificil chiar și pentru niște persoane din domeniu, darămite pentru oamenii de rând, care nu sunt versaţi în chestiuni de construcţie statală? Răspunsul este la suprafaţă. În ce privește noua găselniţă a PLDM-ului, ea se înscrie perfect în că-

Cine ţinteşte funcţia de Preşedinte şi de ce?

Urmare din pag. 1 Oare nu au fost destule două eșecuri succesive ale actualei guvernări, care o dată chiar a recurs la organizarea unui astfel de referendum și l-a pierdut cu brio, iar a doua oară a făcut doar o tentativă, în plin proces de alegere a șefului statului. Atunci i-a oprit Comisia de la Veneţia și alte instituţii occidentale, deoarece trucul era prea din cale afară de ieftin. Iar acum, când urmează să fie ales viitorul Parlament, ce înalte raţiuni de stat îi traversează pe ortacii lui Filat din cele două partide clientelare să salveze neamul printr-un nou referendum? Oare mai contează pentru acești euroentuziaști fervenţi faptul că instituţiile europene nu recomandă astfel de exerciţii? Cert este că avem de a face cu un caz de sete oarbă de putere și de notorietate, ce devine realmente un pericol public. Ca să mai glumim, un imaginar președinte Filat l-ar propune pentru funcţia de Prim-ministru pe vameșul său de buzunar Baliţchi, cel care știe mai bine decât oricine cum să adune lovele pentru patronul său.

În esenţă însă, sub aspect strict constituţional, singura imperfecţiune gravă a Legii Fundamentale la capitolul atribuţiile șefului statului ţine de dreptul exclusiv al acestuia de a numi candidatura Primului ministru ignorând voinţa majorităţii parlamentare. Se știe că zisele consultări cu fracţiunile parlamentare ale Președintelui în acest caz sunt pur formale, această normă prezentă în Constituţie încă din momentul adoptării ei, în cadrul reformei din 2000, când s-a decis alegerea șefului statului prin votul Parlamentului, rămânând intactă. Ceea ce într-adevăr s-ar impune pentru perfecţionarea mecanismului decizional al puterii centrale și pentru reechilibrarea relaţiilor între Președinte, Parlament și Guvern ar ţine doar de următoarea modificare, care ar suna în felul următor: „Președintele propune Parlamentului spre confirmare candidatura Primului ministru după consultarea fracţiunilor parlamentare. Fracţiunea sau coaliţia care deţine un număr de mandate ce constituie majoritatea parlamentară dispune de dreptul exclusiv de a înainta spre desemnare șefului statului candidatura

viitorului Prim-ministru”. Anume acesta ar fi un model clasic de republică parlamentară, în care șeful statului ia în considerare voinţa majorităţii parlamentare în momentul formării Guvernului.

O astfel de modificare nu necesită organizarea de referendumuri, ci doar un număr de cel puţin două treimi de voturi ale deputaţilor aleși. Astfel, ar dispărea dualitatea decizională și motivele de conflicte între cele trei instituţii ale puterii de stat, Președinte, Parlament, Guvern. În felul acesta, rolul premierului s-ar fortifica, iar cel al șefului statului ar deveni unul reprezentativ.

Dacă însă Filat insistă să calce a treia oară pe aceeași greblă, n-are decât. Acum să vedem ce va zice Sandu Tănase, mai bine zis Vlad Plahotniuc prin gura omului său de la Curtea Constituţională. S-ar putea să ne mai distrăm o dată pe seama unei noi capcane în care va pica imbatabilul și infatigabilul liberal-democrat demis pentru bănuieli de implicare în grave cazuri de corupţie”.

FLUX

utările zbuciumate ale șefului acestei formaţiuni de a reveni într-o înaltă funcţie de la conducerea statului. De altfel, fostul premier demis pentru fapte de corupţie nu și-a ascuns niciodată veleităţile prezidenţiale.

Totodată, Vladimir Filat pare să aibă în ultima perioadă o predilecţie aparte pentru tot felul de referendumuri. Să ne amintim că pe la începutul lui iunie, el a vorbit într-un interviu despre posibilitatea organizării unui referendum pentru stabilirea vectorului extern al Republicii Moldova. Socialistul Igor Dodon l-a ironizat atunci, afirmând că „Al vostru” a devenit „de-al nostru”.

Chiar dacă gigantul politicii moldovenești a replicat că „marginalii pitici se vor tot timpul în centrul atenţiei”, Filat a renunţat treptat la idee, lăsând praful uitării să o acopere.

Oare crede șeful PLDM că această nouă propunere va avea mai mulţi sorţi de izbândă? Mai degrabă, Filat și-a inventat subiect electoral, urmând să povestească cum a vrut el să le redea cetăţenilor dreptul de a-și alege președintele și cum s-au opus „unii” nobilei sale intenţii.

Pe de altă parte, președintele Timofti pare să-și fi simţit în pericol fotoliul prezidenţial. Aparent fără vreo legătură cu propunerea depusă de PLDM și PLR, tot marţi, șeful statului a precizat într-un comunicat că nu intenţionează să-și dea demisia și că își va duce mandatul până la capăt, în pofida unor informaţii vehiculate în presă „cu privire la o eventuală demisie a șefului statului după alegerile parlamentare programate pentru 30 noiembrie a.c.”. „Conform rigorilor constituţionale, vacanţa funcţiei de Președinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demitere, de demisie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. Astfel, mandatul președintelui Republicii Moldova durează 4 ani și se exercită de la data depunerii jurământului, iar domnul Nicolae Timofti a depus jurământul la 23 martie 2012”, se menţionează în comunicatul Președinţiei.

Demisia șefului statului înainte de termen ar genera „o stare de instabilitate politică și ar prejudicia parcursul european al ţării”, mai menţionează sursa. De unde putem conchide că Nicolae Timofti este convins în continuare că alegerea sa în funcţia de președinte a adus stabilitate în ţară. În încheiere, președintele face apel către instituţiile statului și forţele politice „să se concentreze pe desfășurarea în bune condiţii a scrutinului parlamentar”. Cu alte cuvinte, să-și ia gândurile de la referendum și alte prostii care le-ar mai putea veni în cap.

Ioana FLOREA, FLUX

4 Ce sugerează ultimele tendinţe ale economiei moldoveneşti şi care sunt riscurile imediate?

FLUX

Economic

19 SEPTEMBRIE 2014

Datele recente publicate de Biroul Naţional de Statistică oferă o imagine contradictorie asupra dinamicii economiei moldovenești din prima jumătate a anului 2014. Pe de o parte, creșterea de 4,2% în trimestrul II este una din cele mai înalte din regiune (Federaţia Rusă: +0,8%; Ucraina: -4,7%; România: 1,5%; iar întreaga Uniune Europeană a avansat cu doar 0,2%, faţă de aceeași perioadă a anului precedent). Pe de altă parte, avansul respectiv are la bază surse temporare de creștere, care urmează să se disipeze în viitorul apropiat. De ce creșterea economică din 2014 nu este una durabilă și care sunt principalele riscuri din acest an?

Efectul deprecierii monedei naţionale Deși deprecierea monedei naţionale se asociază, de cele mai dese ori, cu anumite efecte economice negative (creșterea preţurilor și a incertitudinii macroeconomice, erodarea puterii de cumpărare a populaţiei etc.), aceasta are și anumite efecte pozitive, cel puţin pe termen scurt. În trimestrul II al anului curent, leul moldovenesc a fost, în medie, cu 10,4% mai slab în raport cu dolarul SUA și cu 16,1% mai slab în raport cu moneda Euro, faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta a condiţionat ieftinirea produselor autohtone în raport cu cele de import, oferind anumite avantaje de competitivitate producătorilor locali.

Drept rezultat, volumul total de mărfuri exportate a crescut cu 12,2% faţă de anul precedent, cele mai mari contribuţii aparţinând exporturilor de cereale, zahăr, grăsimi și uleiuri vegetale, produse medicinale și farmaceutice și îmbrăcăminte și accesorii. În același timp, în pofida creșterii consumului final cu 1,9%, volumul importurilor de mărfuri s-a diminuat cu 1,4%.

Diminuarea deficitului comercial și un anumit efect de substituţie a unor produse importate cu produse autohtone nu s-a datorat majorării competitivităţii prin calitate, ci, mai curând, a competitivităţii prin preţ a producătorilor locali, condiţionată de deprecierea monedei naţionale. Prin urmare, aceste efecte pozitive asupra creșterii economice sunt de scurtă durată și urmează să se disipeze în viitorul apropiat. Lipsa factorilor de creștere a competitivităţii prin calitate este relevată de activitatea investiţională modestă a sectorului privat, precum și de lipsa unor efecte pe măsură asupra remunerării muncii (discutate în continuare).

Efectul proiectelor infrastructurale finanţate din bugetul public naţional şi susţinute din granturi externe La prima vedere, structura creșterii economice inspiră optimism: contribuţia consumului final ce-

dează în favoarea activităţii investiţionale, sugerând tranziţia la mult-râvnitul model de creștere economică bazat pe investiţii și exporturi. Astfel, formarea brută de capital fix, în trimestrul II, a crescut cu 7,6%, asigurând circa jumătate din avansul economic din această perioadă. Totuși, această creștere nu este determinată de niște așteptări pozitive ale sectorului privat care investește masiv în modernizarea tehnologiilor de producţie. Mai curând, avansul este condiţionat de investiţiile finanţate din bugetul de stat și bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, care în prima jumătate a anului curent au crescut cu 41,6% și, respectiv, 81,2%, comparativ cu anul trecut. În același timp, investiţiile finanţate din mijloacele proprii ale agenţilor economici și a populaţiei au crescut cu doar 5,6%, iar cele finanţate din surse din străinătate au scăzut cu 53,9%.

Prin urmare, constatăm că activitatea investiţională, care a impulsionat și creșterea economică din trimestrul II, s-a datorat, în mare parte, investiţiilor finanţate din bugetul public. Acestea au fost, în mare parte, proiecte infrastructurale, susţinute și din contul granturilor externe. În același timp, activitatea investiţională a agenţilor economici rămâne amorfă, fiind afectată de nivelul înalt de incertitudine din ţară și regiune, costul înalt al creditelor, mediul de afaceri neprietenos și imprevizibil și alte vulnerabilităţi interne.

Creştere economică pe fondul stagnării veniturilor populaţiei O altă dovadă că creșterea economică nu este una durabilă ţine de faptul că, în trimestrul II, veniturile populaţiei au crescut cu doar 5,3%, iar în termeni reali acestea practic au stagnat comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Prin urmare, avansul economic este unul iluzoriu din perspectiva oamenilor care nu simt beneficiile acesteia.

Cauza principală ţine de principala componentă a veniturilor populaţiei (43% din total) – salariile, care sunt cele mai mici din Europa Centrală și de Est. Rădăcinile acestei probleme pornesc de la respectarea precară a drepturilor de proprietate, problemele din justiţie, nivelul înalt de percepţie a corupţiei, instabilitatea macroeconomică și politică – toate problemele instituţionale interne care perpetuează în Republica Moldova pe parcursul ultimelor două decenii și care, în ultima instanţă, afectează climatul investiţional și, respectiv, accesul la tehnologii și know-how.

Drept rezultat, nivelul de sofisticare a afacerilor și a penetrării tehnologiilor în economia moldovenească sunt printre cele mai modeste din regiune (locul 104 din 144 state la capitolul adoptării tehnologiilor, conform Raportului Competitivităţii Globale 2014-2015). La rândul său, aceasta afectează negativ productivitatea muncii în cadrul companiilor și, respectiv, nivelul salariilor și, în general, nivelul de trai al populaţiei.

Concluzii: riscurile creşterii economice pentru viitorul apropiat Concluzionăm că creșterea economică observată în prima jumătate a anului 2014 nu este una durabilă, fiind condiţionată mai curând de efectele temporare ale deprecierii monedei naţionale, precum și a proiectelor infrastructurale finanţate din banii publici și granturi externe. În același timp, veniturile populaţiei, în termeni reali, au stagnat, iar consumul final al gospodăriilor populaţiei a crescut cu doar 1,9% faţă de anul precedent – un nivel destul de mic comparativ cu perioadele precedente.

Aceste tendinţe pot crea iluzia schimbării paradigmei de creștere a economiei moldovenești, având în vedere încetinirea creșterii consumului pe fondul creșterii vizibile a exporturilor și investiţiilor în capital fix.

Totuși, creșterea respectivă nu are la bază factori durabili, ci este condiţionată preponderent de factori temporari. În același timp, se conturează o serie de riscuri iminente care pot compromite creșterea economică în viitorul apropiat:

I. Răcirea cererii pe fondul lipsei surselor alternative de creștere economică. Nivelul înalt de incertitudine, atât la nivel local, cât și regional, alimentează înclinaţia moldovenilor de a economisi în defavoarea consumului. Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei, în trimestrul II, s-au diminuat în termeni reali cu 2,6%, faţă de anul trecut, în timp ce volumul depozitelor noi deschise la băncile comerciale de către persoanele fizice au crescut cu 20%, comparativ cu 2013. În lunile următoare, acest comportament ar putea să se accentueze, contribuind și în continuarea la răcirea consumului. În același timp, nivelul înalt de incertitudine, asociat cu situaţia politică internă, situaţia economică din regiune, dar și conflictul din Ucraina, va împiedica convertirea economiilor populaţiei în investiţii, subminând și creșterea economică.

II. Efectul restricţiilor comerciale aplicate de către Federaţia Rusă va deveni vizibil anume începând cu a doua jumătate a anului. De exemplu, deja în luna iulie volumul exporturilor a fost cu 0,2% inferior lunii respective din anul precedent, fapt determinat de reducerea exporturilor cu 8,7% faţă de anul precedent spre CSI. Evident, creșterea exporturilor spre UE va putea atenua repercusiunile acestor restricţii, însă procesul de reorientare ar putea fi încetinit de dificultăţile economice din spaţiul comunitar.

III. Baza de comparaţie înaltă.

Creșterea impresionantă de 8,9% din anul precedent a avut loc, preponderent, în a doua jumătate a anului: în trimestrul III al anului 2013, produsul intern brut a crescut cu 12,9%, iar în trimestrul IV 2013 – cu 11,2% (pentru comparaţie: în trimestrul 1 și 2 din 2013, PIB-ul a avansat doar cu 3,5% și, respectiv, 6,1%). Prin urmare, menţinerea unei rate atât de înalte și în a doua jumătate a anului 2014 va fi practic imposibilă. Având în vedere creșterea bazei de comparaţie pentru următoarele 2 trimestre, ne putem aștepta la încetinirea ratei de creștere a PIB-ului până la finele anului curent.

Această listă de provocări imediate pentru creșterea economică nu este neapărat una exhaustivă, însă ar putea reduce ritmul creșterii economice până 2,0%, fiind un nivel ceva mai pesimist decât așteptările autorităţilor.

În vederea atenuării riscurilor identificate, priorităţile de politici trebuie să includă următoarele: • Atenuarea impactului răcirii cererii pe fondul lipsei surselor alternative de creștere economică, poate fi atinsă, în primul rând, prin eliminarea constrângerilor administrative în activitatea sectorului privat (în special, dificultăţile birocratice legate de obţinerea documentelor cu caracter permisiv), asigurarea unei previzibilităţi mai sporite a climatului de afaceri, facilitarea accesului la credite și alte surse de finanţare. Aceasta ar permite dezvoltarea activităţii investiţionale și de export, contribuind la înlocuirea durabilă a consumului în calitate de motor al creșterii economice.

• Efectul restricţiilor comerciale aplicate de către Federaţia Rusă poate fi atenuat doar prin eliminarea barierelor interne din calea comerţului și adoptarea și implementarea standardelor comunitare de calitate. Totodată, este necesară și modernizarea Serviciului Vamal, care ar trebui să faciliteze, și nu să restricţioneze, schimburile comerciale.

• Baza de comparaţie înaltă este rezultatul creșterii robuste în sectorul agricol din anul precedent și este determinată de volatilitatea tradiţională a producţiei agricole, care depinde mai mult de nivelul precipitaţiilor, decât de productivitatea muncii din sector. În acest sens, dezvoltarea agriculturii intensive, sporirea penetrării tehnologiilor în acest sector, dezvoltarea infrastructurii postrecoltare sunt priorităţi cruciale pentru imunizarea sectorului la variaţiile condiţiilor climaterice. La rândul său, aceste priorităţi pot fi atinse prin facilitarea concurenţei loiale și eliminarea practicilor anticoncurenţiale în special între intermediari, alocarea mai eficientă și transparentă a subvenţiilor și facilitarea accesului la sursele de finanţare pentru fermieri.

Nu în ultimul rând, Republica Moldova are nevoie, mai mult ca niciodată, de o strategie de fortificare a securităţii economice, bazată pe 3 piloni de bază: (I) asigurarea stabilităţii în sistemul financiar-bancar; (II) diversificarea pieţelor de desfacere și (III) diversificarea surselor de import de energie.

Adrian LUPUŞOR, director executiv EXPERT-GRUP Sursa: expert-grup.org

5

Social

19 SEPTEMBRIE 2014

FLUX

NOTE DE PRIVITOR

STATISTICĂ:

Ce şanse are Brunea-Fox

Bărbaţii tineri din mediul urban sunt cei mai afectaţi de şomaj

Discuţie, zilele trecute, cu cineva din presa de la noi.

Nu-i dau numele deocamdată, să apară mai întâi interviul (pentru care l-am solicitat). O idee, între altele însă, aș semnala-o aici, cu toată indiscreţia. Presă, transformări sociale, noi raporturi cu puterea, cu cei care dau cu banul, într-o ţară aiurită de tranziţie și în care cam totul e într-un proces când mai lent (cu aparenţele onorabilităţii), când de-a dreptul frenetic, de disoluţie.

Vorbeam despre condiţia actuală a presarului de la noi. Ce-am observat, în cele peste două decenii de parcă democraţie și libertate: aceleași nume, de numărat pe degetele de la o mână, și ele, ce prindeau contur încă în epoca lui glasnost. Nimic estimp proeminent, cât de cât măcar, ca să poată bifa pe urmă istoricii tranziţiei fie și un vag elan evolutiv. Căci domeniul, nici vorbă, e crucial, vedem la tot pasul (sau, cel puţin, simţim; că derivă adesea cu iureș din interstiţiile aparenţelor) cum se bat potentaţii să și-l adjudece. Ce ironie, de altfel! N-am scăpat bine de PCUS, ca patron general, dacă pot spune așa (și ale cărui jocuri le făceai până și în relatările stricte: o să fie un vis rău, întrerupt de accese de râs isteric, să recitim colecţiile perioadei), că independenţa – de opinie, de expresie etc. – s-a dovedit din nou un fel de Fata Morgana. Nu te mai cheamă nimeni, ca odinioară, la comisia de partid (profilată pe monitorizarea presei: cine a apucat vremurile știe la ce mă refer), controlul s-a diversificat, presiunile iau chipuri surprinzătoare uneori. În fond, dacă nu ne îmbătăm cu apă chioară, cu rapoartele nu știu căror neni din UE cu privire la libertatea de exprimare sau libertatea presei, dacă reușim să spargem (nu pe la microfoane, ajunge forul interior: aici se dau marile bătălii) crusta poncifelor care ne alimentează iluziile, trebuie să consimţim la rânjetul istoriei: am rămas la fel de nevolnici. Ziaristica, hic et nunc, în formele ei curente (aș zice și endemice, dar teamă-mi-i că lucrurile stau principial la fel și aiurea) e o sclavie fardată complex, înlănţuită de butaforii menite să întreţină

aparenţele profesionismului liberal. Mare deosebire între zilierii pe plantaţiile cutărui lider agricol de la noi și exuberanţii (cum apar pe micul ecran) cu dictafoane și aparate de fotografiat, care notează aferat și întreabă cu aplomb (bine, poate nu e chiar așa, dar amărăciunea se manifestă și sarcastic) nu e: îndeplinesc și ăștia niște comenzi, cu un drept, mai mare, adevărat, de improvizaţie, dar ce mai contează? Așa am ajuns la ideea gazetaruluipersonalitate (sau cu personalitate – mai degrabă). De ce n-am reușit să producem niciunul în toţi acești ani?

Avem o masă, destul de omogenă, indistinctă cumva, impersonală nu doar de departe. Nu sunt răutăcios, nici nu fac fiţe pretins elitiste: încerc să comunic o impresie sistematizată de lecturi destul de consecvente din presa noastră. Se scrie, firește, altfel decât acum douăzeci de ani (și nu ca tehnică: aici lucrurile se subînţeleg; mă refer la alerteţea frazei – ca efect sigur de aculturaţie: cu toate hibele schimbului de valori, inclusiv culturale, ridicarea cortinei de pe Prut s-a răsfrânt și în zonele acestea foarte delicate ale spiritului). Nu cumperi însă ediţia print pentru cineva anume. Să nu-mi spuneţi de Tănase, Bogatu și alţii, vreo câţiva, extrem de puţini: sunt, cum ziceam, din alte timpuri, or, discuţia e pe generaţia nouă. Dintre aceștia nu s-a distilat încă ceva cu adevărat pregnant. Nu mă gândesc neapărat la Geo Bogza sau, știu eu, Pamfil Șeicaru (deși la aspiraţii meschine și rezultate pe măsură): ar ajunge și ceva puţin peste medie, un nucleu care să aglutineze măcar o promisiune de viitor. Altfel cât mai e până patronii, care te privesc ca pe un târnăcop sau șurubelniţă, nu-și vor trage niște softuri inteligente, prompte să le facă articole de fond, știri sau povești adevărate? Stupoarea și e mai mare când constaţi că neînhumatul din Kremlin avea absolută dreptate: presa se comportă, ca mai acum o jumătate de secol și mai bine, ca un propagandist și agitator colectiv, diferă numai marafetul. Se manipulează sub alte auspicii: toată schimbarea.

Ce spune, în replică la toate astea, ditai omul de presă, cu publicaţii făcute da capo, piese grele în fenomenul mediatic de la noi? Viziunea din interior te lasă perplex: păi, nu are nevoie de personalităţi; sunt dificile, imprevizibile, te consumă! Ce a căutat tot timpul au fost executanţii inteligenţi și bine pregătiţi. Aproape softuri, cum am zis. Și am râs dintr-odată amândoi în hohote: eu de cinismul lui, el de prostia mea. Brunea-Fox nu va renaște degrabă p’acilea!

Ghenadie NICU, pentru FLUX

Bărbaţii sunt afectaţi de șomaj mai mult decât femeile. Persoanele din mediul urban își găsesc mai greu un loc de muncă, comparativ cu cei din mediul rural. De asemenea, rata șomajului este mai mare în rândul tinerilor, arată datele Biroului Naţional de Statistică.

Numărul șomerilor a fost de 48,5 mii de persoane în trimestrul II al anului curent, fiind cu 12,4 mii mai mic decât în perioada respectivă din 2013. Bărbaţii au constituit 56,5% din numărul total al șomerilor, iar 70 la sută dintre șomerii înregistraţi sunt din mediul urban.

Rata șomajului la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,7%, fiind mai mică faţă de trimestrul II al anului 2013 (4,7%). Rata șomajului la bărbaţi a constituit 4,1%, la femei, respectiv, 3,2%. Au fost înregistrate disparităţi între ratele șomajului în mediul urban și cel rural (respectiv, 5,8% și 1,9%). În rândurile tinerilor (15-24 ani), rata șomajului a constituit 9,3%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 6,4%.

Din punctul de vedere al relaţiei cu piaţa muncii, în cadrul populaţiei inactive se disting două categorii importante: persoane descurajate și persoane care au fost declarate de către gospodării plecate în alte ţări la muncă sau în căutarea unui loc de muncă. Astfel, numărul celor care se declară este de circa 13 mii. Numărul persoanelor plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru a fost de circa 343,9 mii de persoane – față de 337,6 mii în 2013. Două treimi din numărul celor declaraţi plecaţi sunt bărbaţi (63,7%), iar 72,5 la sută dintre persoanele plecate provin din localităţile rurale.

Situaţia este oarecum paradoxală. Având o situaţie economică net inferioară celei din UE, în Republica Moldova rata șomajului este practic de 2 ori mai mică decât media europeană. Solicitat de IPN, Ghenadie Mocanu, expert la Institutul pentru Dezvoltare și Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a explicat acest paradox prin lipsa de încredere în serviciile instituţiilor de stat. Prea puţini moldoveni apelează la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) pentru a se înregistra ca șomeri. În anul 2013, în Moldova rata șomajului a alcătuit 5,1%, în timp ce în Uniunea Europeană media a fost de 10,4%. „Impresia generală poate fi dedusă din faptul că, dacă rata șomajului este mică, atunci avem o economie care evoluează bine și nu sunt oameni fără serviciu. Dar este de departe așa. Rata șomajului în Republica Moldova este în scădere nu pentru că oamenii au de lucru, ci pentru că sunt tot mai puţine solicitări ale cetăţenilor către ANOFM”, a subliniat Ghenadie Mocanu. „Forţa de muncă în mare parte a migrat sau se pregătește să migreze peste hotare și pentru că salariile în Republica Moldova sunt mici comparativ cu preţurile care cresc”, a mai menţionat expertul. În opinia acestuia, responsabilitatea trebuie să și-o asume guvernarea și partidele politice. „Dar la fel cunoaștem care este nivelul încrederii populaţiei în aceste instituţii. Prea puţin se vorbește despre viziunea socială a dezvoltării Republicii Moldova. Acum beneficiază economic de pe urma migranţilor, dar ce se va întâmpla când treptat muncitorii se vor întoarce în ţară și nu vor avea o pensie decentă”, se întreabă expertul.

FLUX

Cum să administrezi prost oraşul Chişinău Budget Stories, proiect implementat de ExpertGrup, a lansat un nou infografic care relevă proasta gestionare a resurselor financiare ale capitalei. Din cauza administrării incorecte a veniturilor, cheltuielilor și patrimoniului, există un risc înalt de a prejudicia bugetul local cu cel puţin 250 de milioane de lei anual, de asemenea, și riscuri reale de a pierde peste 4000 de mp. de suprafeţe nelocuibile, și mai mult de 500 ha de terenuri municipale.

Potrivit datelor analizate de expertul Tatiana Savva, în 3013 veniturile la bugetul municipal au constituit 2,79 miliarde de lei, din taxe, plăţi și impozite. Însă, din cauza că în municipiul Chișinău nu există o bază completă și relevantă a obiectelor impozabile, în 2012 bugetul a fost lipsit de aproximativ 32 de milioane de lei. Faptul că mai multe societăţi pe acţiuni și întreprinderi municipale nu-și achită impozitele, prejudiciază anual bugetul capitalei cu 25 de milioane de lei. Alte 22 de milioane de lei nu au ajuns în

bugetul local din cauza că nu sunt colectate impozitele imobiliare de la persoanele fizice. Darea în arendă a pasajelor subterane fără perceperea taxelor provoacă anual o pagubă de aproximativ 7 milioane de lei.

Autorităţile municipale se descurcă prost și în privinţa administrării corecte a cheltuielilor. Potrivit cercetării, în 2012 au fost cheltuiţi în jur de 300 de mii de lei pentru salarii și sporuri neregulamentare.

Nerespectarea procedurilor de achiziţii publice au dus, de asemenea, la pierderi foarte mari din bugetul municipal. Astfel, contractarea lucrărilor fără respectarea procedurilor au provocat pierderi de 26,7 milioane de lei. Depășirea termenului de executare a lucrărilor, uneori chiar cu mai bine de un an și jumătate, precum și plăţile pentru lucrări neexecutate au prejudiciat bugetul orașului cu 11,7 milioane de lei. Efectuarea lucrărilor fără documentaţie de proiect în sumă de 135,1 milioane de lei (este vorba de 10 străzi din Chișinău), costul lucrărilor fiind depășite cu 61,6% faţă de suma iniţială specificată în contract, au generat pierderi de peste 51 de milioane de lei.

Cheltuielile nejustificate sunt cauzate și de faptul că nu există strategii, politici în privinţa investiţiilor capitale. De asemenea, nu sunt identificate priorităţile de investiţii,

iar deciziile ad-hoc pe unele obiective, cum ar fi, de exemplu, strada pietonală, creează dezechilibre bugetare.

Bugetul municipal este prejudiciat și din cauza proastei gestionări a patrimoniului. Faptul că Chișinăul nu are un Registru al Patrimoniului Public, complet și actualizat, creează un risc înalt de înstrăinare generală a bunurilor de care dispune orașul.

Mai mult decât atât, nu este făcută o delimitare dintre proprietatea municipală și cea de stat.

La fel, nu există un registru al clădirilor care pot fi închiriate, cu indicarea preţurilor. În consecinţă, agenţii economici nu știu cum ar putea să ia în chirie un imobil în centrul Chișinăului. În același timp, preţul arendei în una și aceeași clădire poate varia de până la 20 de ori.

Potrivit studiului, nu este un registru al obiectelor care au fost privatizate în perioada 2000-2014 (imobile și terenuri), care ar indica și preţurile la care s-au făcut privatizările. Din acest motiv, nu se știe ce a mai rămas de privatizat în capitală.

Aproape 20 la sută din clădirile municipale și peste 30 la sută din terenuri nu sunt înregistrate la cadastru. În felul acesta, există un risc înalt de a pierde peste 40 000 mp. de suprafeţe nelocuibile și mai mult de 500 ha de terenuri municipale. De altfel, anume din această cauză, municipiul a pierdut Biblioteca Târgoviște.

Peste 300 ha de terenuri au fost ocupate ilegal în ultima perioadă, însă administraţia capitalei nu are un registru în care să se ţină o evidenţă a acestor terenuri acaparate ilegal ori a construcţiilor ilegale.

Astfel, potrivit studiului, administrarea deficitară a resurselor

financiare și a patrimoniului orașului Chișinău se transpune într-o infrastructura învechită, amenajare proastă a spaţiilor publice și într-o stare generală nedemnă de o capitală europeană.

FLUX

FLUX

6

Investiga\ie 19 SEPTEMBRIE 2014

PRESA AMERICANĂ, DEZVĂLUIRI DESPRE AFACEREA CU GAZELE DE ŞIST:

Cum le-a „vândut” Hillary Clinton fracturarea hidraulică românilor şi bulgarilor O publicaţie americană dezvăluie cum înalţi oficiali americani au sprijinit companiile petroliere americane, precum Chevron, să obţină concesiuni de gaze de șist în diferite state, între care România și Bulgaria. Autorul articolului arată și cum Departamentul de Stat american s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respective și companiile americane. Mai mult, secretarul de stat american Hillary Clinton și-a trimis un subaltern în România și Bulgaria pentru a forţa barierele impuse de cele două state împotriva fracturării hidraulice. Într-o dimineaţă geroasă de iarnă, în februarie 2012, avionul secretarului de stat american Hillary Clinton a aterizat în capitala bulgară, Sofia, pe un viscol puternic. Purtând o haină groasă, secretarul de stat a coborât scările aeronavei pășind pe asfaltul plin de zăpadă, de unde ea și consilierii ei s-au îndreptat către palatul prezidenţial. În acea după-amiază, delegaţia a avut întâlniri cu liderii bulgari, inclusiv cu premierul Boiko Borisov, iar tema principală de discuţie au fost gazele de șist. Așa își începe publicaţia americană de investigaţii Mother Jones articolul „Cum a vândut secretarul de stat Hillary Clinton fracturarea hidraulică în lume”, care dezvăluie, sub semnătura lui Mariah Blake, detalii despre efortul Guvernului SUA pentru promovarea gazelor de șist, inclusiv în România.

Publicaţia americană de investigaţii Mother Jones notează că fostul ambasador american la București, Mark Gitenstein, s-a întâlnit, la acea vreme, cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist. „Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulţumiţi. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradiţional în numele companiilor americane”, a declarat Gitenstein, citat de Mother Jones. Înainte de a deveni ambasadorul SUA la București, Mark Gitenstein a lucrat pentru firma de avocatură și lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienţi s-a numărat și Chevron. În România, Chevron deţine permise de explorare și exploatare pentru cinci perimetre (două în zona Bârlad și trei în zona Dobrogea, unul fiind la Vama Veche). Până acum, în ciuda protestelor violente ale activiștilor de mediu, Chevron a încheiat operaţiunile de explorare la o sondă de la Pungești și are în plan deschiderea alteia, pentru a evalua cantitatea de gaz de șist de acolo și dacă merită ca aceasta să fie exploatată. Conform autorităţilor, dar și companiei, la Pungești s-a folosit metoda convenţională de foraj, nu cea a fracturării hidraulice.

Seminarii plătite de Chevron pentru funcţionarii din România şi alte state Un rol important în promovarea gazelor de șist l-a avut avocatul David Goldwyn, reprezentantul pen-

tru afaceri în domeniul energiei al secretarului de stat american Hilary Clinton. Avocatul are o lungă experienţă în promovarea peste hotare a forajelor pentru gaze de șist, atât ca oficial al Departamentului pentru Energie în timpul administraţiei Bill Clinton, cât și ca reprezentant al industriei energetice. A fost între 2005 și 2009 șef al unei organizaţii – Libya Business Association, care includea Chevron, Exxon Mobil și Marathon, notează publicaţia.

Goldwyn a promovat în străinătate tehnologia de fracturare hidraulică și ca reprezentant al firmelor din energie. Între ianuarie și octombrie 2012, firma sa a organizat o serie de seminarii pe teme de fracturarea hidraulică pentru funcţionarii din România, Bulgaria, Lituania, Polonia și Ucraina, toate finanţate de Chevron.

Publicul nu a avut acces în sălile unde erau organizate evenimentele. Atunci când jurnalistul român Vlad Ursulean a încercat să participe la o astfel de întrunire, el spune că Goldwyn a remarcat prezenţa lui, iar Ursulean a fost escortat afară.

Goldwyn a declarat pentru publicaţia Mother Jones că la workshopuri au fost făcute prezentări tehnice ale tehnologiei fracturării hidraulice de către experţi din Colorado School of Mines și Penn State University.

Chevron, susţine acesta, nu a avut nicio „contribuţie editorială”. Cu toate acestea, toate ţările menţionate anterior – unde au avut loc proteste antifracturare hidraulică – aveau să concesioneze către Chevron mari suprafeţe de terenuri pentru căutarea de gaze de șist.

Gitenstein şi Chevron În unele cazuri, Departamentul de Stat al SUA a dat o mână de ajutor în negocierea ofertelor, mai notează publicaţia americană.

Mark Gitenstein, atunci ambasador în România, s-ar fi întâlnit cu directorii Chevron și oficiali români pe care i-ar fi presat să predea suprafeţe mari pentru concesiuni pentru gaze de șist, mai scrie Mother Jones. În trecut, Gitenstein a lucrat la Mayer Brown, o firmă de avocatură și de lobby, care a reprezentat Chevron. În cele din urmă, România a semnat un contract pe 30 de ani cu Chevron, care a dus ulterior la proteste masive, la nivel naţional.

După ce Guvernul a decis instituirea moratoriului privind gazele de șist, Gitenstein a mers la un post de televiziune din România și a avertizat că fără fracturarea hidraulică, naţiunea riscă să fie nevoită să plă-

tească de cinci ori mai scump gazele de șist decât în America. Moratoriul a fost eliminat la începutul anului 2013.

Câteva săptămâni mai târziu, Chevron se pregătea să construiască prima sa platformă de fracturare hidraulică în apropiere de Pungești, un sat de fermieri mici în nord-estul României, scrie publicaţia citată.

Publicaţia susţine că ar fi intrat in posesia unui document de la cabinetul premierului de la Palatul Victoria, care ar arăta că un oficial român s-ar fi întâlnit cu directori de la Chevron și un angajat de la Departamentul de Comerţ al Ambasadei din SUA pentru a discuta despre un eveniment de PR pentru gazele de șist. Ei au agreat organizarea unui eveniment la Palatul Victoria din București.

Drept purtător de cuvânt ar fi fost ales Damian Drăghici, prezentat drept un parlamentar român carismatic, o „personalitate recunoscută în rândul minorităţii rome, care are o prezenţă considerabilă în regiunea în care Chevron vrea să foreze”, notează publicaţia.

Strategia a făcut prea puţin pentru a calma furia publicului, punctează sursa. Când Chevron a încercat să instaleze platforma de foraj, la sfârșitul anului 2013, locuitorii – inclusiv săteni în vârstă care au sosit în căruţe trase de cai – au blocat site-urile de foraj planificate. Biserica Ortodoxă Română s-a adunat în spatele lor, cu un preot local, asemănând Chevron cu niște „invadatori”. Proteste antifracturare au fost și în Polonia și Regatul Unit.

Bulgaria, acord pe 5 ani cu Chevron Cât privește Bulgaria, publicaţia scrie că ţara vecină a semnat un acord pe 5 ani, de 68 de milioane de dolari, prin care gigantul american Chevron primea în concesiune milioane de hectare pentru căutarea de

gaze de șist. Bulgarii s-au revoltat.

La scurt timp după sosirea la Sofia, în februarie 2012, a secretarului de stat american, zeci de mii de protestatari au ieșit pe străzi cu pancarte pe care scria „Stop fracturării” și „Chevron, du-te acasă”. Parlamentul din Bulgaria a votat pentru un moratoriu legat de gazele de șist.

Hillary Clinton le-a cerut oficialilor bulgarilor să dea o nouă șansă fracturării hidraulice. Potrivit lui Borisov, ea a fost de acord să ajute cu „cei mai buni specialiști în domeniul acestei noi tehnologii pentru a prezenta beneficiile poporului bulgar”, notează motherjones.com.

Opoziţia faţă de gazele de șist însă s-a accentuat. Ulterior, în România, mii de oameni s-au adunat să protesteze faţă de fracturarea hidraulică, iar Parlamentul român a adoptat propriul moratoriu pe gazele de șist.

Din nou, Clinton ar fi intervenit, trimiţându-l la înaintare pe reprezentantul său pentru energie în Eurasia, Richard Morningstar, pentru a forţa barierele impuse de cele două state împotriva fracturării hidraulice.

Efortul de lobby al Departamentului de Stat a culminat la sfârșitul lunii mai 2012, când Morningstar a ţinut o serie de întâlniri pe tema fracturării hidraulice cu oficiali de nivel înalt din Bulgaria și România.

La postul naţional de radio din Bulgaria, oficialul american a declarat că noua tehnologie ar putea conduce la scăderea de cinci ori a preţului gazelor naturale.

Sub conducerea lui Hillary Clinton, Departamentul de Stat a lucrat îndeaproape cu companii din energie pentru a promova fracturarea hidraulică în întreaga lume, parte a unui plan mai vast pentru creșterea aprovizionării cu resurse energetice la nivel mondial și pentru subminarea puterii adversarilor, cum ar fi Rusia, care folosesc resursele energetice drept o armă, notează motherjones.com.

Însă organizaţiile de protecţia mediului se tem că fracturarea hidraulică, care a fost legată de contaminarea apei potabile și de cutremure, ar putea face ravagii în ţările cu reglementări insuficiente în domeniul protecţiei mediului. În plus, se ridică întrebări despre adevăratele interese servite de programul de promovare a gazelor de șist, notează publicaţia.

Profitul Gazprom a scăzut cu 60% între 2008 şi 2009 Publicaţia mai scrie că între 2006 și 2008, rezervele de gaze din SUA au crescut cu 35%, odată cu aplicarea tehnicii de fracturare hidraulică (fracking în limba engleză). SUA au depășit Rusia și au devenit cel mai mare producător de gaze naturale din lume. Ca urmare, preţurile au scăzut la minime record. Influenţa economică a Rusiei a scăzut. Profiturile Gazprom au scăzut cu peste 60% între 2008 și 2009.

Clinton, care a fost învestită în funcţia de secretar de stat la începutul anului 2009, a considerat că gazele de șist ar putea ajuta la redesenarea politicii energetice la nivel mondial. „Acesta este un moment de schimbare profundă. Ţările care depindeau de alţii din punct de vedere energetic sunt acum producători de energie. Cine va avea de câștigat, cine va pierde? Răspunsurile la aceste întrebări sunt scrise chiar acum”, a spus Clinton într-un discurs susţinut la Universitatea Georgetown.

La sfârșitul anului 2011, Clinton a prezentat noul Birou pentru Resurse Energetice, cu 63 de angajaţi și un buget de milioane de dolari. Ea a promis că ambasadele SUA din lume vor fi consiliate să își intensifice activitatea pe probleme de energie și „să urmărească cu mai multă atenţie firmele din sectorul energetic”, unele dintre ele spriji-

7 FLUX Ponta renunţă, a doua Mare Unire nu va mai avea loc Politic

19 SEPTEMBRIE 2014

Șeful guvernului român Victor Ponta s-a repliat, după ce Ministerul rus de Externe a declarat că sunt „inacceptabile speculaţiile făcute de premierul României privind o eventuală anexare a Republicii Moldova”. nind generos campaniile politice ale ei, dar și ale președintelui Barack Obama. Un executiv al Chevron a strâns o sumă importantă pentru Campania lui Clinton din 2008, de exemplu, mai notează publicaţia. Între timp, giganţii energetici din SUA încercau să pătrundă pe diverse pieţe. În 2012, Chevron avea concesiuni pentru gaze de șist în Argentina, Australia, Canada, China și Africa de Sud, dar și în Europa de Est.

Polonia: Peste 100 de concesiuni pentru gaze de şist Polonia a acordat mai mult de 100 de concesiuni pentru gaze de șist, suprafaţa acoperită fiind de aproape o treime din teritoriul său. Când a fost aprinsă prima flacără de gaze de șist forate de Halliburton, compania de gaze deţinută de stat a umplut paginile celor mai mari ziare de reclame cu titlul: „Nu stingeţi flacăra speranţei”.

Politicienii polonezi, în frunte cu premierul Donald Tusk, au promis că Polonia va scăpa de dependenţa de Rusia, care furnizează cea mai mare parte din necesarul de gaze al Poloniei.

Cu toate acestea, gazele de șist nu s-au dovedit mană cerească așa cum se așteptau lideri din industrie sau guverne străine. Noi cercetări ale US Geological Survey au sugerat că evaluările EIA au supraestimat depozitele de șist din Polonia. Gazele de șist recuperabile estimate pentru Polonia s-au redus cu 99%. Condiţiile geologice și alţi factori în Europa și Asia au făcut fracturarea hidraulică mai scumpă. Un studiu a estimat că forajul gazelor de șist în Polonia ar costa de trei ori mai mult decât costă în SUA. În 2013, giganţii petrolieri din SUA au abandonat forajele din Polonia. „Așteptările privind gaze de șist la nivel mondial au fost extrem de mari”, spune Paul Hueper, director pentru programe energetice în cadrul Departamentului de stat pentru resurse energetice. „Dar limitele geologice și provocările supraterane sunt imense.

O mână de ţări au potenţialul de boom, dar niciodată nu ar putea avea loc o revoluţie a gazelor de șist la nivel global”, a spus el.

Politica dusă peste hotare privind fracturarea hidraulică a fost una intensă.

Potrivit lui Susan Sakmar, un profesor de drept invitat la Universitatea din Houston, care a studiat reglementările privind fracturarea hidraulică, Statele Unite ale Americii este singura naţiune în care proprietarii de terenuri individuale deţin drepturile pentru zăcăminte. „În cele mai multe, poate în toate celelalte ţări ale lumii, resursele subterane aparţin guvernului”, explică ea. Faptul că proprietarii nu pot profita

în urma forajelor de pe terenurile lor a aprins indignarea publică în unele părţi ale lumii, în special în Europa de Est. Oficialii americani speculează că Rusia s-a implicat în instigarea la proteste în aceste zone. „Percepţia printre diplomaţii din regiune a fost că Rusia își protejează interesele”, a declarat Mark Gitenstein, fostul ambasador al SUA în România. „Nu a vrut gaze de șist din motive evidente.”

Confruntate cu aceste obstacole, SUA și companii energetice europene au lansat o campanie de lobby care vizează Uniunea Europeană. Ei au apelat la parlamentari cu studii în domeniul industriei, au găzduit mese generoase și conferinţe pentru autorităţile de reglementare. Prezentări susţinute de reprezentanţi ai Exxon Mobil, Total și Halliburton au avertizat că eșecul dezvoltării gazelor de șist „va avea consecinţe nefaste asupra securităţii energetice europene și asupra prosperităţii”, și a cerut guvernelor europene să „permită explorarea gazelor de șist pentru a avansa”.

Lobby pentru acord comercial Chevron nu a dat înapoi. Împreună cu alte firme americane din domeniul energiei, Chevron a făcut lobby pentru a propune un acord comercial între SUA și UE care să permită companiilor americane să poată aduce guvernele europene în faţa instanţelor internaţionale de arbitraj pentru orice acţiuni care ameninţă investiţiile lor. Chevron a argumentat că acest lucru a fost necesar pentru a proteja acţionarii împotriva tratamentului „arbitrar” și „nedrept” din partea autorităţilor locale. În ciuda protestelor publice din Europa, Departamentul de Stat a rămas pe poziţii. Succesorul lui Clinton în funcţia de secretar de stat, John Kerry, consideră gazele naturale drept o parte esenţială împotriva schimbărilor climatice.

Odată cu criza din Crimeea, administraţia Obama a presat ţările est-europene să urmeze iniţiativa gazelor de șist, astfel încât să fie mai puţin dependente de Rusia. În timpul unei vizite din aprilie în Ucraina, ţară care a acordat terenuri spre concesiune pentru Chevron și Royal Dutch Shell, vicepreședintele Joe Biden a anunţat că Statele Unite ar putea trimite aici experţi tehnici pentru a accelera dezvoltarea gazelor de șist. „Suntem pregătiţi să vă ajutăm”, a promis Biden, al cărui fiu, Hunter, s-a alăturat boardului unei companii de energie din Ucraina. „Imaginaţi-vă cazul în care aţi putea spune Rusiei: Păstraţi-vă gazele”. Ar fi o lume foarte diferită, a spus Biden, citat de publicaţia americană de investigaţii.

Sursa: gandul.info

„Mă bucur când sunt criticat de la Moscova”, a răspuns Ponta, explicând că-și dorește, „alături” de prim-ministrul Iurie Leancă, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană până în 2018-2019.

Săptămâna trecută, când a fost desemnat prezidenţiabil la congresul socialiștilor români, ţinut în mod simbolic la Alba Iulia, Victor Ponta a avut însă, un discurs unionist. Premierul român a spus că „lucrează zi de zi” împreună cu miniștrii săi pentru ca „ultima parte a teritoriului” care i s-a alăturat României în 1918 și „a fost pierdută după aceea” să revină „printr-o șansă istorică” și „să se unească nu doar cu România, ci cu întreaga Europă”.

Victor Ponta se dezice acum de „obiectivul” său principal anunţat în faţa electoratului în care promitea că el, ca viitor președinte, va fi „simbolul naţiunii unite” și că își dorește ca „în 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, să fim din nou uniţi, să fim mândri că suntem români”.

După ce Ministerul de Externe de la Moscova a declarat „iresponsabilă și inacceptabilă implicarea factorilor externi în contextul campaniei electorale care se desfășoară în Republica Moldova”, premierul român a revenit astăzi (18 septembrie - n. red.) cu precizări. „Cred că reunirea României cu Moldova în

cadrul Uniunii Europene, nu în alt fel, e un obiectiv strategic” și pentru București, și pentru Chișinău, a subliniat Victor Ponta.

E posibil ca premierul român să fi înţeles că ideea reunificării, chiar dacă este lansată pentru a-i aduce voturile românilor, ar putea fi folosită împotriva Republicii Moldova. Reacţia lui de retractare a propriului discurs de la Alba Iulia prin care anunţa că 2018 va reface teritoriul României Mari din 1918 nu a avut niciun fel de subtilităţi și nu a adus niciun fel de explicaţii. În interior, se bazează pe faptul că pe fondul bruiajului general de campanie, electoratul său nu va băga de seamă că a dat înapoi. În exterior, mizează că Bruxellesul a luat notă că nu este cu adevărat un iredentist și că în contextul conflictului din Ucraina nu va face gesturi propagandistice nesăbuite.

La prima vedere, Victor Ponta a făcut un pas înapoi după reacţia dură a Moscovei, dar e posibil ca și semnalele primite din partea cancelariilor occidentale să-l fi determinat să renunţe la imaginea de viitor unificator pe care a încercat să și-o contureze la Alba Iulia, locul unde a fost semnat actul unirii între România și Transilvania în 1918.

Sabina FATI, sursa: europalibera.org

Premierul Ponta, alături de Leancă, sprijinindu-i pe democraţi Câteva idei în legătură cu declaraţiile unioniste ale premierului român Victor Ponta. Se pare că acesta încearcă să-i fure pâinea președintelui Traian Băsescu, care a declarat acum ceva timp că unirea cu Republica Moldova este „proiectul de ţară pentru România” și că acesta va fi unul dintre proiectele de care se va ocupa după ce va părăsi funcția prezidențială.

Probabil, și șeful Guvernului de la București s-a gândit că tema unirii ar putea fi un bun subiect electoral, care să-i aducă un plus de voturi din Republica Moldova.

Ceea ce pare însă mai puţin verosimil, pentru că unioniștii de la noi vor vota, mai degrabă, un candidat sprijinit de Traian Băsescu.

Ponta pare mai puţin credibil decât Băsescu, pentru că dă dovadă de inconsecvenţă. Premierul român vorbește despre unire, apoi, în replică la acuzaţiile Ministerului rus de Externe, vine cu explicaţii și afirmă că își dorește, „alături de prim-ministrul Iurie Leancă, ca Moldova să fie în Uniunea Europeana până în 2018-2019” și că, în

opinia lui, „reunirea României cu Moldova în cadrul Uniunii Europene – atenţie! nu în alt fel – este un obiectiv strategic pentru Guvernul proeuropean de la Chișinău și pentru Guvernul României”.

Pe de altă parte, acum câteva zile am fost anunţaţi că Partidul Democrat din Moldova și Partidului Social Democrat din România au semnat un protocol de colaborare și parteneriat, cele două partide angajându-se să dezvolte proiecte comune, mai ales economice și sociale. Dar și să se susţină reciproc în alegeri. „Am discutat la această întâlnire diferite teme, legate de colaborarea dintre partidele noastre și, în special, tema ce ține de

campania electorală”, a declarat prim-vicepreședintele PDM, Vlad Plahotniuc, după semnarea protocolului.

Trebuie să remarcăm însă că Partidul Democrat nu poate fi suspectat nici pe departe de aspiraţii unioniste. Am putea presupune, prin urmare, că Victor Ponta și-a temperat și nuanţat ulterior discursul unionist și din perspectiva noului parteneriat. Și dacă partidul condus de premierul României îi va sprijini la alegeri pe democraţii din Republica Moldova, va reuși Victor Ponta să rămână, totodată, și „alături de prim-ministrul Iurie Leancă”?

FLUX

8 Parlamentul ucrainean a votat legea care prevede mai multă autonomie pentru regiunile separatiste din est Geopolitic

FLUX

19 SEPTEMBRIE 2014

Parlamentul ucrainean a adoptat, marţi, 16 septembrie, proiectul de lege depus de președintele Petro Poroșenko, care prevede mai multă autonomie pentru regiunile separatiste din estul Ucrainei și care fixează, de asemenea, alegeri locale în aceste regiuni, la 7 decembrie, relatează AFP, citată de MEDIAFAX. Președintele ucrainean Petro Poroșenko a prezentat marţi în Parlament un proiect de lege care garantează mai multă autonomie regiunilor separatiste din estul rusofon, unde un armistiţiu fragil este în vigoare, în încercarea de a soluţiona conflictul violent.

Acest proiect de lege privind un

„statut special” pentru regiunile Doneţk și Lugansk face parte din protocolul de armistiţiu semnat la 5 septembrie de Kiev și rebelii proruși, care cer independenţa.

Proiectul de lege prevede, de asemenea, organizarea de alegeri la 7 decembrie în regiunile separatiste proruse Doneţk și Lugansk. Autorităţile de la Kiev doresc organizarea de „alegeri la nivel de districte, consilii municipale, consilii locale”, în „anumite districte din regiunile Doneţk și Lugansk, duminică, 7 decembrie”, conform textului proiectului de lege.

Autorităţile de la Kiev și rebelii proruși au semnat, la 5 septembrie, un armistiţiu, însoţit de un acord de retragere a trupelor și un schimb de prizonieri, la finalul unei reuniuni la Minsk, capitala Belarusului, însă viitorul statut al republicilor proclamate unilateral de insurgenţi la Doneţk și Lugansk nu a fost stabilit.

Conform propunerilor dezvăluite de președinţie, proiectul de lege prevede instalarea unui Guvern autonom provizoriu, pe o perioadă de trei ani, care ar urma să intre în funcţiune odată cu adoptarea legii.

Potrivit presei ucrainene, alegeri locale ar putea fi organizate la 9 noiembrie în regiunile separatiste.

Proiectul de lege promite să ajute la reconstrucţia infrastructurilor distruse de cele cinci luni de confruntări, care s-au soldat cu 2.700 de morţi, și să furnizeze un ajutor economic și social populaţiei.

Site-ul președinţiei menţionează că aceste propuneri deschid calea unei descentralizări, dar, în același timp, garantează „suveranitatea, integritatea teritorială și independenţa statului” ucrainean.

Un alt proiect de lege a fost supus marţi Parlamentului privind o amnistie pentru „participanţii la evenimentele din Doneţk și Lugansk”, două fiefuri ale rebelilor.

Conform președinţiei, proiectul de lege scutește de la proceduri penale și administrative combatanţii, cu excepţia celor care s-au făcut vinovaţi în special de „crime, violuri și terorism”. Potrivit presei ucrainene, o excepţie de la această amnistie sunt și cei responsabili de doborârea Boeingului companiei Malaysia Airlines la 17 iulie, soldat cu 298 de morţi.

Sute de ultranaţionaliști ucraineni au protestat miercuri la Kiev împotriva acordării unei autonomii lărgite regiunilor separatiste, relatează agenţia EFE, citând agenţia Interfax Ucraina.

„Legile nu sunt clare. Îi cerem lui Poroșenko să nu le promulge”, a declarat Artiom Skropadski, purtătorul de cuvânt al formaţiunii Sectorul Dreptei, făcând referire la cele două acte normative votate marţi de Rada Supremă, notează AGERPRES. Formaţiunea ultranaţionalistă Sectorul Dreptei a jucat un rol crucial în revolta de la începutul anului ce a condus la înlăturarea președintelui Viktor Ianukovici, iar apoi a constituit un batalion de voluntari ce s-a alăturat armatei în luptele împotriva separatiștilor proruși din provinciile Doneţk și Lugansk.

Manifestaţia de miercuri survine după ce președintele Petro Poroșenko a fost acuzat de fostul premier Iulia Timoșenko, precum și de liderul partidului naţionalist Svoboda, Oleg Tiagnibok, că prin concesiile făcute separatiștilor pune în pericol integritatea teritorială a Ucrainei și legalizează terorismul, ei criticând,

de asemenea, și acordarea libertăţii de folosire a limbii ruse în cele două provincii proruse în defavoarea limbii oficiale ucrainene.

Președintele Poroșenko este însă sprijinit de premierul Arseni Iaţeniuk. ”Ucrainenii au nevoie de pace.

Războiul ne-a costat foarte mult, iar vieţile omenești au o valoare inestimabilă. Mulţi ucraineni au murit apărându-și ţara”, astfel a susţinut premierul necesitatea unei soluţii pentru oprirea confruntărilor armate, el precizând că fiecare zi de război cu rebelii costă statul ucrainean circa șase milioane de dolari.

Totuși, în ciuda concesiilor făcute de Kiev, insurgenţii doresc să folosească cele două legi drept bază pentru continuarea negocierilor, ei insistând ca provinciile Doneţk și Lugansk să nu mai facă parte din statul unitar ucrainean.

FLUX

Consecinţele economice şi politice ale unei independenţe a Scoţiei Numeroase întrebări de ordin economic, politic și diplomatic despre viitorul unei eventuale Scoţii independente au apărut înaintea referendumului de ieri, în timp ce sondajele de opinie anticipau un scor strâns între susţinătorii și opozanţii independenţei Dacă Alex Salmond, premierul scoţian și liderul campaniei în favoarea independenţei, a vrut să calmeze lucrurile afirmând că o Scoţie independentă și-ar păstra moneda, apartenenţa la UE și suverana în persoana reginei Elizabeth II, nimic din toate acestea nu este însă garantat.

Problemele legate de economie au stârnit cele mai multe comentarii.

Moneda şi datoria Partidul Naţional Scoţian (SNP) al lui Salmond a declarat că vrea să folosească în continuare lira sterlină.

Acest drept îi este pentru moment negat cu vehemenţă de Londra, care refuză o uniune monetară fără uniune politică. „O uniunea monetară este incompatibilă cu suveranitatea” Scoţiei, a reiterat la sfârșitul campaniei directorul Băncii Angliei, Mark Carney.

Alex Salmond a ameninţat în schimb că va renegocia partajul datoriei britanice.

Partidul său propune pentru moment ca aceasta să fie repartizată pe baza contribuţiei de până acum la bugetul uniunii sau pe baza mărimii populaţiei scoţiene.

Petrolul şi gazele O altă problemă ar fi cea a repartizării resurselor petroliere și gazifere din Marea Nordului. Potrivit experţilor, ar trebui să se facă o distribuire geografică, urmându-se linia de partajare a apelor de pescuit, ceea ce ar conferi Scoţiei 91 la sută din venituri.

Unii separatiști visează ca Scoţia să devină o nouă Norvegie, cu casieriile pline graţie aurului negru. Ei intenţionează să înfiinţeze un fond suveran după modelul

Alegeri Pe plan politic, nu se pune problema pentru moment de amânare a alegerilor generale britanice prevăzute pentru mai 2015. Mandatul aleșilor scoţieni în Parlamentul din Westminster va fi însă scurtat.

Ce se va întâmpla cu monarhia? ţării nordice, pentru a fructifica această bogăţie. Unioniștii avertizează, la rândul lor, că este riscant să fundamentezi bugetul unei ţări pe o resursă atât de perisabilă.

Uniunea Europeană SNP, proeuropean (în timp ce Guvernul britanic a promis un referendum privind apartenenţa ţării la UE), vrea ca o Scoţie independentă să facă parte din Uniunea Europeană. Edinburgh ar trebui totuși să urmeze procesul de aderare, la fel ca toţi ceilalţi candidaţi.

Apărare Separatiștii vor ca Scoţia

să aibă o Constituţie care să stipuleze că noul stat va fi denuclearizat. Or, cele patru submarine nucleare britanice Trident sunt staţionate pe teritoriul său, la Farslane (vest). Aceasta ridică întrebări asupra viitorului lor.

Libera circulaţie Va fi o frontieră și va fi nevoie de un pașaport pentru a călători între Scoţia și vecinii săi? Separatiștii nu vor acest lucru, dar vor, în același, timp relaxarea măsurilor pentru imigranţi. Or, Guvernul conservator al lui David Cameron a ales, dimpotrivă, o politică mai restrictivă faţă de imigraţie.

SNP a promis ca o Scoţie independentă să continue să se supună reginei Eliza-

beth II. Totuși, tabăra republicană califică din ce în ce mai deschis monarhia drept anacronică.

Regina a reamintit, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, că este „imparţială” în scrutinul privind independenţa, atitudine pe care cronicarii regali au interpretat-o drept o „îngrijorare”.

Scoţia reprezintă 8,3% din populaţia Marii Britanii, o treime din suprafaţa acesteia și 9,2% din Produsul Brut Intern (BIP) britanic.

FLUX, după mediafax.ro

Externe

19 SEPTEMBRIE 2014

9

FLUX

Scăderea preţului petrolului se va sfârşi curând şi vor urma creşteri, poate chiar de 55%, spun analiştii Preţul petrolului Brent a scăzut în ultimele zile la minimul ultimilor doi ani din cauza supraalimentării pieţei, însă unii analiști spun că ieftinirea nu va mai continua mult, ci, din contră, ţiţeiul se va scumpi. Fostul CEO al British Petroleum a avertizat că preţul petrolului ar putea crește chiar cu 55%. „Există în continuare o presiune descendentă pe preţuri, dar cred că ne apropiem de nivelul dincolo de care preţul nu mai poate scădea.

Poate că ţiţeiul WTI (de referinţă pentru piaţa americană – n.red.) va mai scădea cu un dolar sau doi pe baril, la fel și Brent-ul (ţiţei extras din Marea Nordului). Ne apropiem de minime”, a spus Andrew Lebow,

specializat în contractele derivate din energie la compania de brokeraj Jefferies Bache.

Preţul de referinţă al petrolului destinat pieţei americane cu termen de livrare în octombrie a coborât luni, 15 septembrie, la 92 de dolari pe baril, aproape de minimul ultimelor 16 luni. Cotaţia ţiţeiului Brent a scăzut la minimul ultimilor doi ani, de 96 dolari pe baril.

Scăderea preţurilor se datorează diminuării cererii, cuplată cu creșterea ofertei în pofida conflictelor din Orientul Mijlociu și a celui dintre Rusia, o mare producătoare de energie, și Ucraina.

Cererea de petrol la nivel global a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii doi ani și jumătate din cauza slăbirii economiilor Europei și Chinei, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Acest lucru contribuie la un exces de ofertă care reflectă și explozia producţiei de petrol în SUA

datorită exploatării gazelor de șist. Însă „lumii i s-a dat un fals sentiment de siguranţă din cauza a ceea ce se întâmplă în SUA. După ce oferta din SUA va atinge nivelul maxim, de unde vor veni noile livrări?”se întreabă Tony Hayward, fostul CEO al BP, într-un interviu pentru The Financial Times.

El își exprimă îngrijorarea că sancţiunile impuse de Occident împotriva Rusiei vor reduce investiţiile în câmpurile petrolifere ale Federaţiei Rusie și, în final, vor limita oferta de energie la nivel global.

Tony Hayward este acum președinte al Glencore Xtrata, cel mai mare trader de materii prime din lume. Glencore are legături strânse de afaceri cu Rosneft, cea mai mare companie petrolieră rusească. De asemenea, British Petroleum deţine o cincime din Rosneft. Profitul adus de această participaţie a crescut cu 80% în primele șase luni ale acestui

UE ar putea sancţiona Bulgaria dacă nu suspendă construcţia South Stream Comisia Europeană a cerut din nou autorităţilor bulgare să suspende lucrările la construcţia gazoductului South Stream, avertizând asupra unor posibile sancţiuni împotriva Bulgariei și chiar a Serbiei, deși aceasta din urmă nu este membru UE. „Am cerut guvernului de la Sofia să suspende lucrările de construcţie pentru conducta South Stream”, a declarat Marlene Holzner, purtător de cuvânt pe teme de energie a CE, relatează novinite.com, citată de Ziarul Financiar.

Holzner a spus că procedura de infringement împotriva Bulgariei pentru nerespectarea legislaţiei UE în legătură cu proiectul South Stream este încă în vigoare.

Procedura a fost lansată la începutul lunii iunie.

Răspunzând la o întrebare despre planurile Serbiei în privinţa South Stream, Holzner a admis că Uniunea Europeană nu poate impune sancţiuni împotriva statelor care nu sunt membre, dar a adăugat că problema ar putea fi dezbătută de către Comunitatea Energetică, un forum care include și state din afara UE și care dispune de „propriile instrumente”.

Totodată, Marlene Holzner a ținut să sublinieze că este inutilă construcția segmentului sârb al South Stream fără finalizarea întregului proiect. „În orice caz, transportul de gaze spre țările din UE se poate realiza doar prin respectarea normelor europene”, a subliniat

reprezentanta comisarului european pentru energie, potrivit AGERPRES. Proiectul gazoductului South Stream presupune transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul și centrul Europei.

Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Bulgaria, Ungaria, Slovenia și Serbia.

Comisia a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legislaţia Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia gazelor naturale. În acest caz, proiectul este condus de către gigantul rus Gazprom și grupul energetic italian Eni. FLUX

Ultimul DALAI LAMA Cel de-al 14-lea Dalai Lama, Tenzin Gyatso, a declarat într-un interviu pentru presa germană că intenţionează să fie ultimul lider spiritual tibetan și să pună capăt unei tradiţii religioase vechi de câteva secole. Întrebat dacă tibetanii au în continuare nevoie de un Dalai Lama, Tenzin Gyatso a răspuns pentru ziarul „Welt am Sonntag” că „instituţia Dalai Lama există de aproape cinci secole. Această tradiţie poate, acum, să se oprească cu cel de-al 14-lea Dalai Lama, care este foarte iubit”. „Dacă vine al 15-lea Dalai Lama și face de râs funcţia, instituţia Dalai Lama va fi ridiculizată”, a

adăugat el râzând. „Oamenii care gândesc în termeni politici este necesar să-și dea seama, ca atare, că această perioadă de aproximativ 450 de ani în care am avut această instituţie a Dalai Lama și-a cam trăit traiul”, a mai declarat laureatul Premiului Nobel pentru Pace, în vârstă de 79 de ani. „Instituţia Dalai

Lama era importantă în principal din cauza puterii ei politice. Eu am renunţat complet la putere în 2011, când m-am retras”, a spus el. Liderul spiritual al budismului tibetan a anunţat deja că „instituţia Dalai Lama și-a îndeplinit misiunea”, fără să ofere alte precizări.

Dalai Lama a anunţat în martie 2011 că-și abandonează rolul politic de lider al mișcării tibetanilor în exil, un rol în mod esenţial simbolic. Desemnat Dalai Lama la vârsta de trei ani, el considera deja că s-a retras pe jumătate începând din 2001, când a fost ales pentru prima dată un premier al Guvernului în exil.

Sursa: ziuanews.ro

an. Grupul Rosneft este vizat de ultima rundă de sancţiuni impuse de UE și SUA, căruia i s-au interzis tranzacţiile financiare cu Occidentul.

Hayward estimează că preţul petrolului Brent ar putea ajunge la 150 de dolari pe baril.

Sursa: Ziarul Financiar

Banca Mondială anunţă o criză globală a locurilor de muncă Dacă acum este destul de greu pentru mulţi să-și găsească un loc de muncă, situaţia va deveni și mai dificilă în următorii ani. Acest fapt este anunţat de Banca Mondială, care a prezentat un raport ce prevestește o criză globală a locurilor de muncă. Soluţiile, nu așa de ușor de găsit, există totuși.

Pentru a face faţă creșterii populaţiei, ar trebui create peste 600 de milioane de locuri de muncă până în anul 2030, este concluzia raportului prezentat la o întâlnire a reprezentanţilor ţărilor din grupul G20 care a avut loc în Australia. „Nu am nicio îndoială că ne aflăm într-o criză globală a locurilor de muncă”, a declarat Nigel Twose, directorul general pe probleme de ocuparea forţei de muncă din cadrul Băncii Mondiale. Și mai îngrijorătoare, a afirmat el, este că inegalitatea de remunerare crescut în majoritatea statelor, excepţii fiind state în curs de dezvoltare, precum Brazilia sau Africa de Sud. La momentul actual, la nivel global, peste 100 de milioane de oameni nu au un loc de muncă, iar 447 de milioane muncesc pentru salarii plătite cu sub 2 dolari pe zi. Salariul real a stagnat în majoritatea economiilor, iar în unele chiar a scăzut.

Toate aceste previziuni sunt în acord cu viziunea mai degrabă pesimistă asupra viitorului economiei mondiale. Deși se preconizează o creștere economică în viitorul apropiat, problema locurilor de muncă va duce inevitabil la scăderea consumului și a investiţiilor, deci la contractarea economiei, precizează AFP. Un nou sondaj realizat de Centrul de Cercetare Pew în 44 de ţări, în perioada martie-iunie, a relevat că temerile liderilor sunt împărtășite și de populaţie. Dintre cei peste 48.000 de oameni intervievaţi, 60% consideră că economia ţării lor este în declin. Cele mai pesimiste ţări: Grecia (97%), Italia (96%), Spania (93%) sunt, de fapt, și cele care au o rată a șomajului foarte ridicată.

Nigel Twose a declarat în acest context pesimist că nu există o soluţie magică pe care să o poată aplica statele pentru a înlătura viitoarea problemă. Există totuși soluţii care pot diminua impactul economic. Cea mai importantă este adoptarea de măsuri de către guverne, printr-o abordare unitară manifestată în cadrul tuturor ministerelor, care să asigure un sistem social foarte bine pus la punct. O altă măsură din partea guvernelor implică crearea unui sistem de finanţe publice stabil.

Esenţială este și încurajarea sectorului privat, unde se creează cele mai multe noi locuri de muncă. În vederea acestor obiective, liderii ţărilor din G20 se vor întâlni din nou în luna noiembrie, pentru a prezenta planurile lor în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și strategiile de creștere economică.

Sursa: semneletimpului.ro

FLUX

10

Spiritualitate 19 SEPTEMBRIE 2014

Manifest pentru restaurarea omului Aș vrea să te rog să te oprești pentru un moment și să te uiţi în jur, să te uiţi la oameni. Oprește televizoarele, calculatoarele, mobilele, tabletele… tot. Adună-te puţin și uită-te…

Uită-te să vezi de unde am plecat și unde am ajuns, uită-te să vezi cât de creduli am fost atunci când am fost scoși din cușca comunismului. Eram atunci atât de fragezi, atât de naivi când visam la Occidentul nostru.

Uită-te să vezi că visul nostru era, de fapt, un coșmar.

Uită-te să vezi ce-a mai rămas din oameni și din visul nostru!

Uită-te la tinerii ăștia programaţi de televizor la autodistrugere, cu apocalipsa încrustată în piele, tatuați în draci, să pară mai duri, dar, în același timp, epilați pe piept și până și în fund, pentru că fetele îi vor mai finuți.

Uită-te la toți împachetații umflați la sala cu steroizi în goana după volum, ce țâțe frumoase vor avea peste zece ani.

Uită-te la toate tinerele care-și vând corpul în fața calculatoarelor în săli de videochat și apoi ies pe stradă aranjate și fac pe doamnele, bronzate și cu silicoane „naturale”.

O să îmbătrâniți și țâțele vor fi tot țepene – pe așa ceva se mai ține economia!

Uită-te la doamnele noastre ce nu se sfiesc să stea topless pe o plajă plină, dar se rușinează dacă oja le este puțin sărită sau părul nu le stă perfect. Apoi, îți dau lecții de civilizație și morală.

Uită-te la dictatura minorității: parteneriate civile de bulangii, când toată lumea divorțează, ei sunt mai morali și vor să se căsătorească. Alegeți un rol, vrei să fii tată, mamă, băiat, fetiță, vrei să fi cu gen, fără gen, neutru gen?

Recunoașteți că e vorba de buleală? V-ați plictisit, da, am înțeles.

Sunt curios cum o să arate toată treaba asta după 60 de ani când va trece cheful.

Uită-te la copilul ăsta. Are cinci ani, îi e dor de mama, îi lipsește.

Altfel nu-i lipsește nimic, are o tabletă la care se joacă tot timpul.

Alo, da, lui mami îi e dor de tine, mai stau puțin, trebuie să mai stau puțin. Da pentru el stau peste program, pentru el, ca să aibă de toate. Da are de toate în afară de mamă. Mai târziu o să vină vremea mamei să plângă. Copiii se vor face mari, vor fi activi, preocupați să se realizeze, să fie mamă mândră de ei. Pentru mama nu contează asta, ar vrea să-i aibă aproape de ea. Ei nu înțeleg, nu au timp să o vadă pe mama, să o sune. Ea plânge singură, are și ea o tabletă, dar tot plânge.

Uită-te la tinerii de succes, cum se prostituează în joburi bine plă-

tite, lucrează în medii toxice îndopând oamenii cu otravă care creează dependentă. Nici măcar nu-și dau seama. Vând otravă.

- Bună ziua! (e ca o zână) Doriți noua țigaretă cu noua tehnologie cu filtru multiplurimegafin? Puteți câștiga o excursie! Pe pachet și pe panoul luminos de lângă casa de marcat scrie mare: ”Tutunul ucide”. Tehnologie pentru crimă și o excursie către o moarte lentă, dar sigură.

Marketing, noi îi păcălim pe toți, chiar și pe noi înșine.

Uită-te la doctorii care și-au vândut pacienții pe contracte bănoase. Noi nu vindecăm nimic, doar ne facem. Noi vindecăm doar simptome, nu și boli, dar cel mai bine noi vindem viruși.

Totul este de vânzare Un plămân 10 mii, un rinichi 20.

Când a murit?

Nu a murit? Vrea să-l ajutăm?

Vrea să-l asistăm?

Toți au vândut și s-au vândut.

Totul pentru câștig.

- Cât faci? Cât câștigi?

Nu e bine. Mai mult, mai mult, mai repede, mai repede.

Uită-te în jur! Noile biserici sunt sălile de fitness, toți își forțează limitele pe biciclete, pe bande de alergare, scări rulante care nu ajung nicăieri – gustând cu voluptate iluzia desăvârșirii. Apoi te întâmpină cu pieptul scos afară, satisfăcuți că sunt niște oameni împliniți, mântuiți – pentru că au reușit să dea burta jos și au fundul obraznic și pectoralii umflați.

Uită-te la toți tinerii ăștia, care odată erau plini de viață, copii de țărani veniți în București. Viața la tară era grea, se muncea din greu, dădeau la sapă, îngrijeau la animale suportând un miros greu, cărau saci grei de cartofi. Acum descarcă în loc de cartofi navete de cola, acum pute a gaze de eșapament și a ghene pline, acum stau în apartamente de 40 mp, beau apă industrială îndulcită cu chimicale cancerigene, respiră un aer îmbâcsit ce le scurtează viața. Acum au

credite pe viață și 5 ore pe zi muncesc pentru bancă și restul pentru ei. Acum au de toate: mănâncă pui grill cu antibiotice expirat de anul trecut, spălat și injectat, acum mănâncă la Mc – hamburgeri cu termen de valabilitate de un secol.

Acum consumă sucuri naturale cu 2% suc, iaurturi cu lapte praf, lapte îndoit cu apă, vin cu 10% vin în el.

Acum au de toate, au branduri.

Uită-te în metrou la toți wankerii care citesc tabloide semiporno.

La toate „tinerele” de 50 de ani și mai bine cum se cred ele puștoaice de fițe.

Uită-te la cum s-a urâțit omul.

Uită-te cum se îmbracă, au pierdut sensul frumosului din cauza trufiei.

Uită-te în jur și ai să vezi că îți vine atât de greu să nu disprețuiești omul de azi pentru cât de smintitor este.

Uită-te în jur…

Este vremea să ne oprim din nebunia asta.

Este vremea să restaurăm omul.

Opriți toate construcțiile, toate proiectele de autostrăzi, de poduri, de pasaje subterane, supraterane, toate înlocuirile de borduri.

Opriți toate anvelopările, toate restaurările de clădiri de betoane, de cărămizi, de stadioane.

Toate achizițiile de echipamente performante care lasă mii de șomeri.

Opriți investițiile în iarbă, în boscheții din parcuri, în luminile de sărbători.

Opriți tot!

Haideți să restaurăm omul, investiți în om să-l facem frumos, să-l facem mai bun.

Ce civilizație este asta în care arunci 100 de milioane pe un stadion și închizi școli, muzee, biblioteci?

Ce civilizație este asta în care bagi milioane în luminile de sărbători, iar sute de mii de oameni nu au ce pune pe masă?

Ce civilizație este asta în care bagi miliarde în tehnologie și lași oamenii șomeri?

Vă spun eu ce civilizație este: Este civilizația care prețuiește mașina mai mult decât omul.

Este civilizația care prețuiește cărămida mai mult decât sufletul.

Este visul nostru care s-a transformat în coșmar.

Este cursa omului fără Dumnezeu, care a ajuns robul lui Benjamin, al cărămizilor și al dantelelor și al înfloriturilor și și-a pierdut simplitatea și a uitat să se mai uite la cer.

Haideți să restaurăm omul.

Haideți să ne întoarcem înapoi la simplitate. Cu riscul sărăciei, cu riscul de a pierde prietenia cu Benjamin, haideți să ne îmbogățim sufletește, să fim iar oameni.

Boschetarul Digital Sursa: Evită Colapsul

Sute de rezidenţi francezi luptă alături de teroriştii islamişti din Orientul Mijlociu. Franţa a adoptat măsuri restrictive Nouă sute treizeci de persoane provenind din Franţa sunt implicate în prezent în jihad în Irak și Siria, a declarat ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, pentru săptămânalul Le Journal du Dimanche (JDD), citat de AFP. În total, „930 de francezi sau străini care locuiesc, de obicei, în Franţa sunt implicaţi în prezent în jihadul din Siria și Irak”, a declarat Cazeneuve, conform Mediafax.

Potrivit ministrului, „350 se află la faţa locului, dintre care 60 sunt femei. Aproximativ

180 au părăsit Siria, iar 170 se află în tranzit către zonă”. Alţi „230 și-au exprimat intenţia de a pleca”. Potrivit sursei, 36 de combatanţi din Franţa au murit alături de jihadiștii de la Statul Islamic (SI). „Unii pretind că au plecat în scop umanitar, deși noi dispunem de informaţii sigure care probează că au luptat în rândul jihadiștilor”, a subliniat ministrul francez de Interne.

Conform unui sondaj de opinie recent, nu mai puţin de 15 procente dintre francezi susţin cauza militanţilor islamiști de la SI, care activează în principal în Siria și Irak și s-au remarcat prin atrocităţi fără precedent, mai ales împotriva creștinilor, notează FrontPress.ro În Franţa, musulmanii alcă-

tuiesc peste 10 procente din totalul populaţiei, comunitatea islamică fiind formată din circa 6-7 milioane de persoane, majoritatea originare din Africa de Nord.

Marţi, 16 septembrie, deputaţii francezi au aprobat o interdicţie administrativă de ieșire din ţară care are ca scop să împiedice plecarea unor candidaţi pentru jihad către

Siria și Irak, una dintre măsurile cheie ale unui proiect de lege privind combaterea terorismului, informează Mediafax.

Această interdicţie va putea fi adoptată „imediat ce există motive serioase să se creadă că persoana respectivă plănuiește deplasări în străinătate, care au ca obiectiv participarea la activităţi teroriste, crime de război sau crime împotriva umanităţii, sau într-un teatru de operaţiuni al unei grupări teroriste, în condiţii care ar putea-o determina să aducă atingere securităţii publice la întoarcerea pe teritoriul francez”.

Având o durată de șase luni și putând fi reînnoită până la doi ani, această interdicţie va conduce la retragerea imedi-

ată a pașaportului și cărţii de identitate a persoanei vizate, care va primi în loc un act justificativ.

Persoanele care fac obiectul unei astfel de interdicţii vor fi semnalate în Sistemul de informaţii Schengen, folosit de ţările din spaţiul european fără frontiere. Companiile de transport vor avea interdicţie în a lua la bord aceste persoane, odată ce vor fi alertate de autorităţi cu privire la prezenţa lor în sistemul de rezervări. Încălcarea acestei interdicţii, pedepsită cu trei ani de închisoare și 45.000 de euro amendă, va constitui un motiv pentru oprirea celor care vor reuși să meargă în Siria.

FLUX

Cultur=

19 SEPTEMBRIE 2014

27-28.V.1994 Pe 30 mai, plecăm spre Voroneţ, revăzând superbul albastru, supus și el intemperiilor; mormântul lui Petru Comarnescu. Alături, un voroneţian sapă la un alt mormânt. Petru Ţăranu e cunoscut pe aici, unde a fost lucrător de partid și primar.

Apoi Mănăstirea Agapia, unde luăm masa.

Aceleași balcoane încărcate cu mușcate, pe care le-am văzut acum 2-3 ani. Vizităm Casa-muzeu Vlahuţă, ceea ce nu reușisem să fac la prima mea descălecare aici, când eram cu Zinovia și familia Ierimia de la Iași.

La Mănăstirea Văratic trecem și pe la mormântul Veronicăi Micle. Liniște „hașurată” doar de cântecul de grangur. Pe prispe de case – pisici galeșe, leneșe, sorindu-se.

Austera, impresionanta sobrietate a Mănăstirii Neamţ.

Propun să trecem și pe la Mănăstirea Secu, și pe la Sihăstrie. Eram grăbiţi, pentru că timpul înclina spre înserate, însă colegii au acceptat, pentru ca pe urmă să spună că n-au regretat. La Sihăstrie avem norocul să-l cunoaștem pe părintele Cleopa. Se retrăsese undeva dincolo de casele-chilii, să mediteze, cam deranjat de lumea care tot vine să-l vadă, să-i ceară binecuvântarea, unii părinţi – cu copii betegi, în speranţa vindecării în urma binecuvântării pustnicului (10 ani de eremit). Abia pășind, cu geanta în care, presupun, are ustensile pentru scris, părintele vine împreună cu noi spre lăcașul său, zicând: „Nu mai pot, măi băieţi. Nu mai pot, mamă, sunt bătrân, am peste 83 de ani. Da lumea nu mă lasă.

M-am retras și eu pentru niște rugăciuni, dar…

Nu mai pot, măi băieţi…”. Apoi, urcând în pridvorul casei, în faţa căreia se află și câteva rânduri de bănci pentru ascultători, intră într-o îndelungată naraţiune despre întâmplările creștinești.

Până la urmă, instalându-se în fotoliul din pridvor, prinde a ne predica nouă, la vreo 20 de persoane. Se interesează de Basarabia, tot zicând despre noi, cu durere și compasiune: „Săracii basarabeni…”. Timpul curge și eu îndrăznesc, la despărţire, să-i cer părintelui Cleopa binecuvântarea. Ne-o dă. Iar pe urmele noastre – cuvintele acestui înţelept: „Mulţumesc lui Dumnezeu că i-am mai văzut o dată”. I-am văzut „pe ei”/ pe noi, basarabenii…

Un călugăr generos și abil, care ne preluase de cum intrasem pe poarta mănăstirii, ne îndeplinește dorinţa de a-l vizita și pe arhimandritul-literat Ioanichie Bălan. Precum Ștefan Vodă la ușa sihastrului Daniil, așteptăm și noi, până părintele își încheie rugăciunea. Discutăm. Autograf pe cartea dumisale „Călăuza ortodoxă în familie și societate, II”: „Domnului Leo Butnaru cu bucurie și iubire în Hristos, din partea Arhim. I. Bălan”. În amurg aproape, pornim spre Vatra Dornei, având de parcurs peste 130 de kilometri. Pe pajiști, pe sub liziera pădurii – turme și dulăi ciobănești, uriași. Aceștia au legat la gât un băţ – aflăm că i se spune jujău, care, atunci când câinele se avântă la vânătoare după slabii încă pui de ciută sau alte animale, el se împiedică, în sărituri, tocmai de acest jujău, plăpândele fiinţe putându-se salva.

Pe 31 mai suntem relativ liberi. Eu însă imprim interviul cu dl primar Ţăranu, ale cărui mărturisiri, pe alocuri, sunt foarte interesante.

Licori de munte: sirop din muguri de brad, o delicioasă băutură de afine, sirop savuros.

Una din ingeniozităţile lui N. S. La Panaci, dl Ungureanu ne servea o masă pe cinste, cu felurime de bucate din cele mai gustoase. Nu ne fusese anunţat meniul, așa că noi am mâncat pe săturate încă de la bun început, însă odată ce mai veniră și mititeii, după care – clătitele etc., ne-am – pardon! – cam ghiftuit. A.S. ni se plângea de suprasaturaţie, de incomodităţi la stomac, zicând: „Să iau o tabletă, poate-mi va trece”. Ia pastila, la care S. unde face: „Cum, mai ai loc în burtă și pentru pastila asta?!”

Vizită și relaţii la anticariatul dlui Câșlaru.

Alegem cărţi de poezie provenite din biblioteca personală a poetesei Cornelia Maria Savu. Când o întâlnisem acum 2-3 săptămâni la București, colega mi se plânsese de salariul mizer care-i revine. Vede-se că e cu adevărat la strâmtoare,

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

ZĂRI ŞI ETAPE

Vila inginerului G. Pronin

(Pagini de jurnal)

(Fragment – 2 edificii)

odată ce-și jertfește cărţile agonisite ani la rând.

Dar ar putea fi o explicaţie mult mai plauzibilă: Cornelia, fiind din Vatra Dornei, când s-a mutat la București pur și simplu nu a mai avut cum lua și biblioteca cu ea, lăsând-o la anticariatul de aici.

Pe unele cărţi sunt chiar autografele autorilor.

Spre exemplu, pe volumul colectiv „Aer cu diamante” și-au pus semnăturile Mircea Cărtărescu, Tudor Jebeleanu (graficianul) și Traian T. Coșovei, acesta din urmă scriind: „Pentru Cornelia, cu multă admiraţie și preţuire pentru poezia sa…, 1982, feb. 17”.

Pe 1 iunie, întâlnire cu cititorii la primărie (să încerce să nu vină!), o alta – la școala generală nr.

2, unde este director doamna Ţăranu, soţia dlui primar.

(Apropo de 1 iunie. Dl Câșlaru ne spune că a văzut pe ușa unei bodegi un anunţ destul de ingenios: „Anunţăm mușterii noștri că mâine, 1 iunie, preţurile la băuturile alcoolice vor fi reduce cu 30 de procente… că veţi fi fost și voi copii”.)

Da, să revin: la Varta Dornei, la primărie, am realizat și interviul cu mătușa Agrepina Popescu, care se recomandase în felul următor: „Eu sunt, în primul rând, artistă a filmului «Baltagul», care am avut dorinţă vie să compun o poezie, romanul ce l-am cetit și la urmă l-am bocit…”. (Întreaga poveste și explicaţiile – în discuţia propriu-zisă.)

Drumul spre Chișinău îl facem prin Piatra Neamţ. Minunăţiile Văii Bistriţei, Bicazului. Oprim la magnifica Mănăstire Bistriţa, unde părintele Galaction ne afundă în captivanta istorisire cu cei patru ctitori ai acestui locaș sfânt: Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu. Icoane vechi, străvechi. Lume în rugăciuni și pocăinţă.

Alte detalii, rămase în memoria noastră afectivă. Ar fi de adăugat doar atât: am avut una dintre cele mai impresionante călătorii.

8.VI.1994 Rememorare din călătoria prin Bucovina și Ardeal. (Scriu, folosind ora pe care o am până să plec la Galaţi, unde timp de trei zile se va ţine Festivalul de Poezie „Zări și etape”, cu participarea colegilor din Ţară, R. Moldova, Ucraina, Iugoslavia, Bulgaria, Macedonia, Albania și diaspora.

Ieri, la telefon, Anghel Dumbrăveanu mi-a spus că vine și Adam Puslojić, de aia am și pregătit un chestionar pentru dialogul cu acest sârbo-român efervescent. Plus alte intenţii de interviuri. Plec împreună cu Vasile Leviţchi, Vasile Spinei și George Bocșa, acesta – bucureștean care are un sejur mai îndelungat la Chișinău, în vederea unor posibile afaceri. Dar și poet.

Așadar, retro-călătoria la Bistriţa, Muzeul etnografic, vast și bogat în exponate, impresionează, istoricește, și prin faptul că este amplasat în fostele cazărmi ale unui batalion disciplinar. Arhitectura specific militară este înnobilată de ingeniozitatea custozilor și, zău, nu contravine noii sale meniri. Mai vizităm aici și o stranie expoziţie (sculptură, fotografie) a lui Peter Jacobi, artist care a emigrat din România în Germania. Foarte sugestive fotografiile lui Eugen Ionescu cu soţia, cele ale lui Emil Cioran.

La pasul Prislop unde, în noiembrie 1992, învălmășiţi de lapoviţa-ninsoare abundentă, împingeam cu un fel de disperare la „Volgă”, pentru a ajunge pe creasta muntelui, în caz contrar eram ameninţaţi să petrecem o noapte de coșmar la trecătoare, unde se vedeau urmele unei tragedii – două caroserii de autocare arse, multă sticlă de carafe – probabil, din marfa cu care fuseseră încărcate mașinile. Confuză senzaţie la vederea acestor ruine tehnice…

8-12.VI.1994 La Dunăre, la Galaţi – Festivalul Internaţional „Zări și etape” în poezia română contemporană. Împreună cu Leviţchi și Spinei. Pe afiș – zeci și zeci de nume, dintre care au venit, împreună cu purtătorii lor, cam 30-40. Printre somităţi – italienistul foarte cunoscut, academicianul Alexandru Balaci, D. R. Popescu, Adam Puslojić, Ion Horea. Cu primul și cu al patrulea am fost prins în dialoguri pentru viitorul volum „Prezenţa celuilalt” (când, Doamne, când, și cu ce posibilităţi materiale?). Cu dl academician Balaci am discutat într-un salon al motonavei „Vrancea”, cu care festivaliștii au călătorit pe Dunăre, spre Tulcea, dar neajungând acolo (închirierea navei și serviciile de la bordul ei au costat circa 3 milioane de lei!). Cu Ion Horea am conversat în una din sălile Muzeului de Arte Plastice din Galaţi. Ambele in-

terviuri mi se par din categoria celor ce depășesc media generală a comunicărilor de acest gen, pe care le-am inserat în volumul precedent, „Spunerea de sine”.

Apropo, după ce-și recitește interviul din această carte, D. R. Popescu spune: „Să știi că stă în picioare. Atunci, când l-am citit în ziar, am fost cam dezamăgit. Poate și din motivul că în el se strecuraseră și unele greșeli, dar acum, domnule, îmi dau seama că e un interviu rezistent”. De Andrei Pleșu îmi vorbește smucit, cu popularul nostru „Dă-l în p. mă-sii”. Probabil, au motive de a nu se agrea. Cred că pe Balaci și Horea i-a determinat să accepte un „interogatoriu” din partea mea tocmai impresiile f. bune ale D.R.P.ului despre propriile sale confesiuni de acum 2-3 ani. De altfel, Ion Horea mi-a spus: „Știţi, am avut și eu o premoniţie asemănătoare cu a lui D.R.P. (acesta vorbește în interviu despre presimţirea pe care a avut-o în legătură cu moartea bunicii sale – n.m.). Eram într-o călătorie la Alma Ata și am avut premoniţia morţii mamei mele. Dar nu aveam cum să plec în Ardeal, acasă. Abia peste o săptămână, venind la Moscova, am telefonat la București și am aflat că tocmai așa se întâmplase, precum visasem eu: murise mama, iar praznicul i se făcuse exact acolo, unde văzusem eu în vis…”.

Ambii interlocutori, și Horea, și Balaci, au fost cursivi în destăinuiri, chiar dacă locurile și condiţiile de dialogare n-au fost cele corespunzătoare sui generis: pe banda reportofonului discursurile noastre sunt punctate, „hașurate”, de vocile vizitatorilor, la muzeu, sau de hărmălaia și muzică de pe motonavă. Cu dl Balaci chiar am avut probleme la transcriere, fundalul fiind foarte zgomotos. În fine, ca să o închei cu interviurile: așa și nu am găsit timpul și locul potrivit pentru un dialog cu Adam Puslojić. El, cam antrenat în vârtejuri diverse, exploziv, comunicativ, greu de prins în momente de solitudine și concentrare interioară. Dar să nu regretăm! – ne revedem noi cu alte ocazii. (De altfel, Adam m-a întrebat dacă aș dori să merg în octombrie ce vine în Serbia – am uitat la ce manifestaţie literară.) Așa, în afara posibilului dialog pentru cititori, am conversat suficient, Puslojić dăruindu-mi și originalul poemului său „Psalm”, scris direct în românește, pe 12 mai 1994, pe o filă-antet a festivalului „Lucian Blaga”, care s-a ţinut anul acesta la Lugoj. Pe volumul său „Apă de băut”, tradus de Nichita Stănescu și Ioan Flora, Adam a scris: „Fratelui meu român Leo Butnaru, tot ce ne este de băut, chiar și apa!”.

Logic și subtil autograf, deoarece a fost scris la recepţia pe care au acordat-o prefectura și primăria Galaţiului. Și dacă volumul lui Adam „Apă de băut” (apărut 1986) l-am găsit la Vatra Dornei, de unde, via Chișinău, l-am și adus la apa Dunării, cealaltă carte pe care își lasă autograful, „Pasăre dezaripată”, am procurat-o, presupun, prin 1972 la Cernăuţi; nu este exclus – la Moscova. Traducerea lui Nichita a volumului în cauză i-a sugerat lui Adam autograful: „Dragă Leo, frate, te cunosc de o mie de ani, prin traducerea marelui NS, acest Cristos al poeziei românești!”.

Pe 9 iunie, Adam zice să scriem o poezie dedicată Ilenei Ursu din Iugoslavia, care e chiar în ziua ei de naștere, împlinind 40 de ani. Ion Drăgănoiu către exuberantul sârbo-român (sau invers): „Scrie tu, Adame, căci scrii repede!”. Clipă de ilaritate.

Ionid Romanescu, generos ca totdeauna, Horia Zilieru, Anghel Dumbrăveanu, Ioan Flora, Florin Costinescu, Mărioara Baba (Serbia), Mircea Bârsilă (Pitești) îmi oferă recentele lor cărţi: Mircea – „Scutul lui Perseu”, Ioanid – „Mississipi”-ul apărut la Dunăre, la „Porto-Franco”. Apoi Ion Drăgănoiu, slab și pitoresc ca o tulpină de bambus colorată în carouri; Dragoliub Firulović (Serbia), Petru Iancovici Timoceanu, un român cu trăsături sârbe, de pe Valea Timocului; Viorel Ionel (Turnu Severin), Eva Lendvay, unguroaică din Ţară, Vanghea Muhany Striu, aromâncă („limbă ţânţăreacă”, îmi spune DRP, dar fără ironie și nuanţă depreciativă), poetă de un nivel primar; Vasile Tărâţeanu, îndurerat, sărmanul, de moartea fiului; Ileana Ursu (Serbia), Mijurko Vikadinović (sârb ce predă limba sa maternă la o universitate din București). Și gazdele – Sterian Vicol, Horaţiu Mazilu, Lică Rugină etc.

Când mergeam în vizită la episcopie, mă înduioșează memoria episcopului-locotenent (după decesul Preasfinţiei Sale Nica, se află în acest post) Casian, care mă îmbrăţișează și mă ia în dreapta sa.

Monument de arhitectură și istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, situat pe strada Alexei Mateevici, 79.

A fost construită la începutul secolului al XX-lea pentru regina Serbiei, originară din Chișinău, Natalia Obrenovici, născută Cheșco, de către negustorul primei categorii din Chișinău Pronin. În anii interbelici a fost sediul Fundaţiei Regale, în care s-a aflat Institutul Român de Sociologie, filiala din Basarabia.

Vila era compusă dintr-un palat cu două etaje și terase, amplasat în mijlocul unei grădini, pe locul ocupat de Propileele intrării în parcul Morilor. Casa a fost distrusă în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, păstrându-se două edificii din componenţa vilei.

Liter A. Este o casă construită într-un parter, ridicată pe un plan rectangular cu rezalite, amplasată cu o retragere de la linia roșie a străzii. Faţada principală, orientată spre stradă, are o compoziţie simetrică, cu trei rezalite; faţada laterală, cu o compoziţie simetrică, conţine intrarea de onoare, amplasată central. Clădirea este acoperită cu un acoperiș în pante, cu formarea unor frontoane deasupra rezalitelor. Paramentul faţadelor este în zidărie aparentă, o combinaţie de piatră cioplită și spartă, de două nuanţe. Efectul artistic este obţinut graţie contrastului puternic dintre detaliile arhitectonice, executate din piatră șlefuită de nuanţe deschise și fundalul pereţilor, executat din piatră spartă de factură aspră și fracţie mică, de nuanţe întunecate. Detaliile sunt specifice stilului eclectic cu reminiscenţe ale clasicismului și influenţa modernului.

Liter B. Este un mic corp de casă, amplasat în adâncul parcelei, ridicat într-un parter pe un plan rectangular cu rezalit central. Faţada conţinea cinci axe, patru de goluri de ferestre și un gol de ușă, amplasat central, în rezalit.

Arhitectura faţadei a fost soluţionată eclectic, cu dominarea formelor mauritane, dintre care se evidenţiază portalul plat al intrării, cu golul în arc ogival, încadrat într-un chenar adâncit. Clădirea este construită din cărămidă și piatră albă, ultima folosită la detalii: ancadramente, piloni, lesene, creneluri.

Sursa: monument.sit.md

12

FLUX

Social

19 SEPTEMBRIE 2014

O nouă viziune: familia fără copii O nouă formă de deconstrucţie a familiei bântuie prin lume: familia fără copii. Acum 4.000 de ani, când s-a scris pentru prima dată în istorie despre familie, ea a fost concepută ca un contract de căsătorie între bărbat și femeie, cu intenţia de procreare. Primele legi ale umanităţii au fost devizate să protejeze cuplul căsătorit și copiii care au rezultat din ea. În alte cuvinte, familia era înţeleasă drept căsătoria legitimă între bărbat și femeie, plus copiii proveniţi din ea. În ultima decadă observăm respingerea agresivă a acestei definiţii, un subiect despre care scriem des. Fie că e vorba de căsătorii între persoane de același sex or între persoane multiple, ele toate deviază de la înţelesul original al familiei și căsătoriei. Tot în ani recenţi s-a coagulat încă o nouă viziune a familiei – familia fără copii, un subiect despre care încă nu am scris.

Alegerea subiectului de astăzi a fost determinată de publicarea, la începutul lunii, în Time Magazine a unui articol de fond intitulat “The Childfree Life: When having it all means not having children” (“Viaţă fără copii: când a avea totul înseamnă a nu avea copii”). Articolul a făcut valuri în publicaţiile de limbă engleză. Titlul e sugestiv și discută una din dimensiunile noii ideologii de familie – familiile fără copii.

Viaţa e frumoasă la 40 de ani pentru cei care nu au copii, încearcă să convingă articolul. La 40 de ani, bărbatul și femeia încă sunt sănătoși, în plină ascensiune profesională, plini de vigoare și încrezători în sine. La 50 de ani, viaţa le surâde chiar și mai mult. Sunt împliniţi profesional, au atins apogeul venitului, sunt fără datorii, sunt și mai confidenţi. Se gândesc să se pensioneze mai devreme, să ia vacanţe exotice în ţinuturi îndepărtate, să-și cumpere un iaht, mașini de sport, să petreacă mai mult timp împreună ca și cuplu. Dacă ar fi avut copii pe parcursul vieţii nu ar fi ajuns aici, spune articolul din Time. Căci, pentru a crește un copil până la vârsta de 18 ani, în America înseamnă investiţii de 234.000 de dolari, pe lângă celelalte investiţii: timp, răbdare, sacrificii personale.

Or, cu acești 234.000 de dolari ai putea să-ţi împlinești viaţa și mai bine. La doi copii asta ar însemna un efort financiar dublu, duble investiţii de timp, răbdare și nervi.

Merită? Categoric nu, concluzionează domnișoara Lauren Sandler, autoarea articolului.

O ideologie antiviaţă, antifamilie, anticopii Toate ideile acestea stranii pornesc de la noţiunea eronată că ne îngrămădim prea multe fiinţe umane pe această planetă finită în resurse și potenţial. Ea denotă zgârcenia generaţiei contemporane care dispreţuiește trecutul, se gândește doar la ziua de azi și nu privește spre viitor. Generaţia care gândește așa își are ideologii ei. Unul dintre ei, astăzi bătrân, a făcut vâlvă în anii 60 cu o carte care a făcut înconjurul lumii în scut timp – Population Bomb (“Bomba populaţiei”). Autorul e Paul R. Ehrlich, actualmente profesor de biologie în Departamentul de Biologie la Stanford University în California. Cartea lui a pus frica în oamenii politici din ziua lui, făcându-i să creadă că societatea globală se află la marginea unei prăpastii din cauza exploziei demografice de după al Doilea Război Mondial. Ehrlich i-a motivat să adopte politicile antiumane și antinatalitate din anii 70, ale căror efecte se simt și azi. În ianuarie anul acesta, Paul Erhlich și soţia lui Anne H. Ehrlich au publicat un studiu controversat, intitulat "Can a collapse of global civilizaţion be avoided?" (“Poate fi evitat un colaps al civilizaţiei globale”?) în Proceedings of the Royal Society din Marea Britanie. Concluzia celor doi este că suprapopularea planetei este factorul principal

care ameninţă un colaps al civilizaţiei la nivel global. Spun soţii Ehrlich: “Problemele de mediu au contribuit la colapsul numeroaselor civilizaţii în trecut. Astăzi, pentru prima dată, un colaps global apare posibil. Suprapopularea, consumul excesiv al celor bogaţi și adoptarea de tehnologii nepotrivite sunt factorii principali. O schimbare culturală dramatică e speranţa principală pentru evitarea calamităţii”.

Ehrlich ne spune că toate civilizaţiile trecute care s-au prăbușit au fost limitate geografic. În contrast, zice el, pentru prima dată în istorie se poate vorbi despre posibilitatea ca întreaga societate globală să se prăbușească. Factorii principali sunt suprapopularea planetei și consumul excesiv al resurselor ei.

Pentru a ţine în viaţă pe cele 7 miliarde de fiinţe umane care ocupă planeta la ora actuală, zice Ehrlich, e nevoie de încă o jumătate de planetă pe lângă cea în care locuim. Cu fiecare fiinţă care se naște, gradul de deteriorare a planetei crește.

Ce-i de făcut, atunci, întreabă

tribuit mai mult decât consumul excesiv la degradarea mediului. În prezent, populaţia, în combinaţie cu afluenţa, probabil că vor cauza colapsul”.

O altă sugestie a profesorului Ehrlich este acordarea de „drepturi depline femeilor”, deoarece, spune el, în societăţile unde femeilor li se acordă „drepturi depline”, ele au copii mai puţini ori deloc, și asta ajută la încetinirea natalităţii. În plus, accesul la avort și contraceptive, zice el, trebuie facilitat. În anii recenţi, profesorul Ehrlich a promovat avortul selectiv în favoarea băieţilor, din același motiv: cu cât sunt mai puţine femei pe planetă, cu atâta natalitatea va scădea.

Cultura modernă – O cultură anticopii?

el? Printre sugestiile oferite e și aceea a reducerii drastice a populaţiei.

Pentru asta e nevoie de o schimbare în gândirea oamenilor, zice Ehrlich: schimbări culturale radicale sunt necesare pentru a reduce uman nivelul populaţiei și consumul excesiv al celor bogaţi… Revoluţia industrială a plasat civilizaţia pe o traiectorie a colapsului, generând creșterea populaţiei, care a con-

Cu puţini ani în urmă, un proeminent medic italian a publicat un editorial în care descrie una din constatările lui din consilierea cu cupluri: cuplurilor moderne le este teamă să facă copii. În generaţia tânără, zice el, s-a împământenit ideea că standardul de viaţă descrește când se ivesc copiii în familie. Și rezultatele acestor doctrine se văd. În mai 2010, la o conferinţă a episcopilor italieni s-au făcut niște constatări îngrijorătoare: Italia se sinucide. Mai mult de jumătate din familiile italiene la vremea aceea nu aveau niciun copil. Jumătate din familiile cu co-

Universitatea Populară oferă: Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17 Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:

• • • •

traininguri mese rotunde conferinţe de presă corporative etc.

• seminare • prezentări • evenimente

zile de naştere

Servicii suplimentare:

•

Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

•

Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.

Reduceri pentru arenda de lungă durată.

Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

pii au doar unul singur, iar cealaltă jumătate are 2 copii. Doar 5,1% din familiile italiene au 3 sau mai mulţi copii.

Ideologia antiumană e întâlnită mai pregnant la statul asistenţial (așa-numitul “nanny state”), unde totul se reduce la bani, bani și bani: cât costă să aduci fiinţe umane pe lume, cât costă să le întreţii, cât costă să le educi, cât costă să le plătești pensiile la bătrâneţe? Costul e o obsesie pentru nanny state. Costurile scad dacă se nasc mai puţini copii și oamenii mor mai devreme. Marea Britanie e un exemplu tipic al acestei obsesii. Anul trecut, Marea Britanie avea 120.000 de „familii problemă” (“problem families”), prin care se înţelege familii cu mulţi copii.

Dintre acestea, 20% aveau peste cinci copii. Statul britanic cheltuiește anual 9 miliarde de lire sterline pe „familiile problemă”, acordându-le beneficii, îngrijire medicală, ori pentru rectificarea problemelor de comportament al copiilor.

O membră a cabinetului britanic a afirmat anul trecut că femeilor cu mulţi copii ar trebui să le fie rușine, adăugând că, de fapt, copiii din familii numeroase au cauzat revolta tinerilor britanici din 2011. Femeile cu mulţi copii trebuie să înceteze să mai gesteze, zicea ea.

Atitudinile antinatalitate sunt deseori întâlnite și la academicieni.

Recent, un profesor australian a lansat ideea unei taxe speciale (numită “ecological tax”, adică “taxa de mediu”) pe familiile cu mai mult de doi copii.

Sursa: culturavietii.ro

Programe

19 SEPTEMBRIE 2014

22

Luni SEPTEMBRIE

23

Marţi SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate.„Frumoasa adormită”. 9.45 Reporter de gardă. 10.10 World Stories - lumea în reportaje. 11.50 Bună seara! Talk-show. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.50 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 15.45 Legendele muzicii. 16.00 În ritm de dans. 16.30 Documentar. „Drumeţii”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 Portrete în timp. Tudor Cataraga.

22.20 Film. „PREȚUL IUBIRII” (SUA). 0.10 Documentar. „Imperiul aurului”. 4.30 La noi în sat. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 9.45 Tezaur. 10.00 Baștina. Magazin agricol. 10.45 Accente economice. 11.15 Vectorul European.

11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment.

14.55 Videoteca copiilor. 15.30 Documentar. „360 grade GEO: Scoţia, tărâmul clanurilor”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 22.20, 4.30 Documentar. „Imperiul aurului”.

23.20 „O noapte furtunoasă”. Spectacol al teatrului „Satiricus I.L. Caragiale”. 5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4802 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Doctorul casei (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.6, an 3 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafirul negru, ep.6 15:00 Film: Conspirația tăcerii 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Film: Terra Nova, ep.13 (ultimul episod) 00:00 Serial: Dexter, ep 5, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:40 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:30 „Контрольная закупка” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Верь мне”. Многосерийный фильм 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 „Хорошие руки”. Многосерийный фильм 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Омар Шариф в фильме „Че!”

03:20 „Prima Oră” (R) 06:00 Новости. 06:15 Zoo Show. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 5 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 5 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 „Autostrada”. 23:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:55 Час суда с Павлом Астаховым. 00:40 Știri.

01:05 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:55 INTERNATIONALES 6:45 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN 10:34 LE JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:32 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:08 DESTINATION WEEK-END 13:36 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE GRAND TOUR 16:51 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:33 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:41 BOULEVARD DU PALAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ÉCHAPPÉES BELLES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 RIENS DU TOUT 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TEMPS PRÉSENT

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4803 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Doctorul casei (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.7, an 3 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 1415 Serial: Trandafirul negru, ep.7 15:00 Film: Între două iubiri 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed. 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.1, sezon 5 00:00 Serial: Dexter, ep.6, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Хорошие руки”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Верь мне”. Многосерийный фильм 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 „Хорошие руки”. Многосерийный фильм 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Вера Алентова, Анатолий Папанов в фильме „Время желаний” 03:20 „Prima Oră” (R) 06:00 Știri. 06:25 Zoo Show.

07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 6 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 6 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LES VINGT CHEFSD’OEUVRE DE LA NATURE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:29 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:37 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:38 DOCUMENTAIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA / FAUT PAS RÊVER 2:38 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VOYAGE DANS LE POTAGE 4:30 VOYAGE DANS LE POTAGE

24

Miercuri SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 13.10, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate.„Frumoasa adormită”. 9.40 Natura în obiectiv. 10.10 La noi în sat. 10.50 Moldova în direct. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.45 Fii tânăr! 15.35, 23.20 Documentar.„Imperiul aurului”. 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Legendele muzicii.

22.20 Avangaraj. 0.25 Cultura azi. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4804 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Doctorul casei (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.8, an 3 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafirul negru ep.8 15:00 Film: Un tata responsabil 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Anotimpul vrăjitoarei 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.2, sezon 5 00:00 Serial: Dexter, ep.7, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Хорошие руки”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Верь мне”. Многосерийный фильм 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 Премьера. Даниил Страхов, Виктория Толстоганова в многосерийном фильме „Обнимая небо” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Наталья Кустинская, Валентин Смирнитский в комедии „Королевская регата” 03:10 „Prima Oră” (R) 06:00 Știri. 06:25 Zoo Show. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 7 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 7 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:27 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:30 CURIEUX BÉGIN 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 MAGAZINE 13:38 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE / MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:41 SURVEILLANCE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 LA FAMILLE KATZ 1:43 LA FAMILLE KATZ 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 VOYAGE DANS LE POTAGE 4:29 VOYAGE DANS LE POTAGE

13

25

FLUX Joi SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Русский мир. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 9.45 O seară în familie. 10.50 Moldova în direct. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.55 Documentar. „Imperiul aurului”. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Carta drepturilor. 22.20 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989 în istoria Europei și RM. 23.20 Documentar. „Acceptare”. 0.10 Portrete în timp. 0.40 În ritm de dans. 5.30 Vectorul European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4805 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Doctorul casei (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.9, an 3 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafirul negru ep.9 15:00 Film: Vieţi furate, partea a II a 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Filmul PRO TV 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.3, sezon 5 00:00 Serial: Dexter, ep.8 , sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Обнимая небо”. Многосерийный фильм 15:00„Primele știri”(rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Верь мне”. Многосерийный фильм 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 Премьера. Даниил Страхов, Виктория Толстоганова в многосерийном фильме „Обнимая небо” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 София Ротару в фильме „Душа” 03:15 „Prima Oră” (R) 06:00 Știri. 06:25 Zoo Show. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 8 серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 8 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:29 L’ÉPICERIE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 LITTORAL 13:15 HEP TAXI ! 13:45 MÊME PAS MAL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FORTIER 15:49 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:39 MAGAZINE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 À MOI SEULE 23:31 JEU DE GUERRE 23:45 JEUDI 15H 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:49 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:38 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE / MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VOYAGE DANS LE POTAGE 4:26 VOYAGE DANS LE POTAGE

FLUX 26

14

Programe

19 SEPTEMBRIE 2014

Vineri

27

SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45 Documentar. „Sfift - viaţa în era digitală”. 7.10, 1.20, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 9.40 Destine de colecţie. 10.10 Cultura azi. 10.55, 4.30 Moldova în direct. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.50 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 15.15 Erudit-cafe. 16.00 Ring Star.

Concurs muzical. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Stil nou. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Documentar. „Europa: noul Eldorado al Chinei?”. 0.10 În premieră. 1.00 Cinemateca universală. 5.30 Carta drepturilor.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4806 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Doctorul casei (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.10, an 3 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafirul negru, ep.10 15:00 Serial: Vrăjitoarele din Oz, partea a II a 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.3 23:00 Film: Sub anestezie 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Обнимая небо”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Давайте похудеем?” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:45 „Moldova are Talent 2” 23:35 „ДОстояние Республики” 01:45 „Primele știri” (rus) 02:00 „Вечерний Ургант” 02:45 Олег Басилашвили, Людмила Гурченко, Никита Михалков в фильме „Вокзал для двоих” 06:00 Știri. 06:25 Zoo Show. 07:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 След. Детектив. Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом Астаховым.

17:20 Понять простить. 18:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:39 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:29 AL DENTE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 À LA VIE, À LA MODE 13:45 AFRIQUE, LE DEFI VERT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:53 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:47 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:39 ÉPICERIE FINE 20:06 LES CARNETS DE JULIE 21:04 ACOUSTIC 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 BOULEVARD DU PALAIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 TEMPÊTES 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VOYAGE DANS LE POTAGE 4:30 VOYAGE DANS LE POTAGE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă SEPTEMBRIE

6.05, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Europa: noul Eldorado al Chinei?”. 7.10 Legendele muzicii. 7.20 Internetul securitate și riscuri. 7.30 Desene animate. „Legenda lui Zorro”.

8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la „Înălţarea Sfintei Cruci”.

Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău.

10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Casa mea.

11.30 Stil nou. 12.00 Documentar. „Grecia - insula Folegandros”.

13.00 Știri pozitive. 13.25 Documentar. „Euromaxx”. 13.50 Fabrica de Steluţe „Artshow”. Concert de gală. 15.00 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989 în istoria Europei și RM. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Documentar. „Global 3000”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25, 5.30 Dor. Naistul Boris Rudenco. 22.20 Film. „CELĂLALT CAPĂT AL LINIEI” (India - SUA). 0.15 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Festivalul Etno-Balcanic. Selecţiuni. 3.20 Documentar. „Acceptarea”. 4.30 Bună seara! Talk-show.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4807 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Doamne de poveste (r) 03:30 Doctorul casei (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT (prima ediție) 10:45 Ce se intampla, doctore? (prima ediție) 11:15 Videoclipuri 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Film PRO 14:30 MasterChef (r) 16:30 Vocea României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Riddick 23:15 Film: Super-rai 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:15 Film: Super-rai (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:00 Новости 06:15 „Гении и злодеи” 06:50 Аркадий Райкин в комедии „Мы с вами где-то встречались” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30„Смак” 11:05 К юбилею актера. Премьера.„Олег Басилашвили. „Неужели это я?!” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:20 „В наше время” 14:35 Лидия Федосеева-Шукшина в фильме „Печки-лавочки” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 „Печки-лавочки”. Продолжение 16:40 Елена Сафонова, Виталий Соломин в фильме „Зимняя вишня” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Зимняя вишня”. Продолжение 18:30 Премьера сезона. „Ледниковый период” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45 „Что? Где? Когда?”

01:00 Премьера. Фильм Тимура Бекмамбетова „Президент Линкольн: Охотник на вампиров” 02:35 Квентин Тарантино, Наоми Кэмпбелл в фильме Спайка Ли „Девушка номер 6” 04:10 „В наше время” 6:00 Știri. 6:30 Zoo Show. 7:00 Știri.

7:30 Zoo Show. 8:00 Știri. 8:25 Zoo Show. 9:40 Понять простить. 10:40 Невидимки. Детектив. Россия 2010 13:45 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:15 Большая разница. 21:15 Невидимки. Детектив. Россия 2010 0:00 Новости. 0:15 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:25 LE BEAU VÉLO DE RAVEL 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE+Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRICO CLUB 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:43 YAKARI 10:55 YAKARI 11:08 MARCELINO 11:30 ARTZOOKA ! 12:03 7 JOURS SUR LA PLANETE 12:30 TOUT LE MONDE DEHORS 13:00 FLASH INFO 13:02 FALÒ 13:30 MAGAZINE 14:00 UN AN SUR LE FIL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 15:59 DESCENTE EN CUISINE 17:00 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:39 THALASSA / FAUT PAS RÊVER 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 L’ÉTÉ INDIEN 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 SUITE NOIRE 1:52 SUITE NOIRE 2:54 D6BELS ON STAGE 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 LE POINT

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

28

Duminică SEPTEMBRIE

6.05, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Grecia - insula Folegandros”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Portrete în timp.

8.40 Dialog social. 9.00 Un pas spre sănătate. 9.30 Documentar. „Povești despre animale: vulpoiul de prerie”. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00, 2.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „360 grade GEO: tăietorii de lemne din Canada”.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 In memoriam. Denis Feofentov. „Muzica Universului”. 16.30 World Stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi.

18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria„Milioane pentru Moldova”.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 „O înţelegere cu anii am să fac”. Anișoara Puică. Spectacol muzical. 21.25, 5.30 Identitate Basarabia. 22.20 Film. „REGATUL INTERZIS”. 0.10 Erudit-cafe. 1.00 Documentar. „Fluviul Yangtze”. 3.00 Documentar. „Pictorul Xinjiang”. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4808 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Doamne de poveste (r) 03:30 Doctorul casei (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani (prima ediție) 11:15 Serial: Toate pânzele sus, ep 11 și 12 (ultimele episoade) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv (prima ediție) 14:15 Film: Motelul iubirii 16:00 Film: O duminică de pomină 18:00 România, te iubesc! (prima ediție) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Mecanicul 22:45 Film: Legenda regelui elefant 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Film: Mecanicul (r) 03:00 Film: Legenda regelui elefant (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:00 Новости 06:15 Наталья Андрейченко, Лариса Удовиченко, Альберт Филозов, Олег Табаков в фильме „Мэри Поппинс, до свидания”08:55„Здоровье”10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 „Пока все дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. „История российской кухни” 12:50 „Точь-в-точь” 15:30 Премьера. „Большие гонки” 16:55 Премьера сезона. „Черно-белое” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Премьера. „Своими глазами” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационноаналитическая программа 23:20 Премьера сезона. „Три аккорда” 01:30 „Политика” 02:25 Премьера. „Брижит Бардо” 03:15 Уилл Смит в остросюжетном фильме „Я, робот” 6:00 Новости. 6:15 Zoo Show.

7:00 Новости. 7:15 Zoo Show.

8:00 Новости. 8:20 Понять простить. 9:30 Magazin UEFA Champions League. 10:00 „Autostrada”. 10:30 Большая разница. 11:25 Невидимки. Детектив. Россия 2010 14:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:15 Невидимки. Детектив. Россия 2010 23:00 Большая разница.

0:00 Новости. 0:15 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:25 WARI 7:51 REFLETS SUD 8:44 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRICO CLUB 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:43 YAKARI 10:55 YAKARI 11:08 MARCELINO 11:30 TACTIK 12:07 JOUR DE RUGBY 13:02 ÉPICERIE FINE 13:10 INTERNATIONALES 13:10 FLASH INFO 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:26 UN AIR DE FAMILLE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ 19:38 AFRIQUE, LE DEFI VERT 20:31 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN CONDÉ 23:34 MONSIEUR L’HERMITTE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 À MOI SEULE 2:31 NARVALO 2:49 FOOT! 3:19 FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

19-26 septembrie Berbec Puteţi avea parte de câteva certuri, partea emoţională a personalităţii lor fiind scoasă în evidenţă, lucru care poate duce la reacţii nepotrivite.

Aveţi însă oportunitatea unei colaborări fructuoase pe plan profesional.

Taur Aveţi grijă să nu divulgaţi fără să vreţi informaţii care pot duce la amânarea sau anularea unui plan de acţiune. O petrecere sau un motiv de sărbătoare are toate șansele să iasă perfect în această perioadă.

Gemeni Aveţi șansa de a străluci profesional.

Totuși, dacă apar probleme, încercaţi să nu vă implicaţi în certuri, pentru că tot ce aţi obţinut la nivel de imagine poate fi pierdut foarte ușor, iar recuperarea este de lungă durată.

Rac Spiritul aventuros și atras de necunoscut din dvs. ar putea avea parte de o atracţie fatală cu cineva din altă ţară sau cultură. Nu luaţi decizii pripit, daţi-vă timp de gândire. Veţi încerca să evitaţi tot ce e plictisitor.

Leu Prima parte a perioadei poate fi problematică din cauza sensibilităţii accentuate a dvs. și a celor din cercul personal. Încercaţi să nu faceţi valuri. Profitaţi de oportunitatea ce vi se oferă pentru a vă extinde aria de cunoaștere.

Fecioară Fecioarele sunt în elementul lor. O relaţie importantă poate fi pusă sub semnul întrebării din cauza unor semnale confuze. Încercaţi să nu vă agitaţi, gânditul la rece vă aduce în cele din urmă răspunsul.

Balanţă Încercaţi să vă păstraţi ceva mai mult timp liber, energia dvs. putând fi afectată negativ, astfel că un program foarte aglomerat nu va fi deloc ușor de administrat. Urmează o perioadă în care veţi fi avantajaţi și veţi avea șansa unei evoluţii rapide.

Scorpion Aveţi șansa unei seri fierbinţi din punct de vedere romantic, mare grijă pentru că este posibil să rataţi șansa unei relaţii frumoase dintr-un motiv banal. O veste legată de bani vă poate îndemna să cheltuiţi mai mult.

Săgetător Sunteţi gata de o petrecere, de orice nu are legătură cu serviciul. Încercaţi să nu exageraţi, regretele nu sunt sentimente de cultivat. Familia ar putea cere mai multă atenţie și ar fi bine să oferiţi ce se așteaptă de la dvs.

Capricorn Problemele legate de comunicare și viaţa amoroasă au nevoie de o abordare pragmatică și fără amânare. Nu luaţi concluzii pripite, răul nu e neapărat atât de mare. În plus, aveţi șansa unei noi colaborări lucrative.

Vărsător Tentaţia de a cheltui mai mult decât vă permiteţi este foarte intensă la începutul acestei perioade. O propunere încântătoare v-ar putea face să spuneţi da unei colaborări sau unui parteneriat care se va dovedi pozitiv.

Peşti Viaţa emoţională intensă vă poate îndemna să spuneţi lucrurile verde-n faţă. Prudenţa e necesară, altfel sunt șanse să porniţi o avalanșă ale cărei efecte vor fi greu de contracarat. Alegeţi soluţii calme și armonioase.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 932 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

19 SEPTEMBRIE 2014

Ceaiul de scorţişoară, o minune pentru sănătatea ta Scorţișoara aromează prăjiturile, dar și mâncărurile și este folosită destul de mult în dietele de slăbire. Dar este foarte sănătoasă și are mult mai multe beneficii pentru sănătatea ta. Află care sunt:

Scorţișoara tratează sindromul colonului iritabil Ceaiul de scorţișoară este bun pentru calmarea stomacului, pentru că reduce balonarea, așadar și durerile resimţite din cauza acesteia. Scorţișoara este și un dezinfectant natural, astfel că îndepărtează bacteriile din intestine, pentru o digestie sănătoasă.

Unele studii au arătat că ceaiul de scorţișoară ar putea preveni apariţia cancerului de colon, datorită proprietăţilor sale dezinfectante.

Împotriva respiraţiei urât mirositoare Ceaiurile sunt bune pentru a îndepărta mirosurile neplăcute din cavitatea bucală, atunci când sunt băute fără zahăr. De asemenea, ceaiul de scorţișoară consumat în mod regulat previne apariţia afecţiunilor gingivale.

Ceaiul de scorţișoară scade nivelul de zahăr Scorţișoara este bună și atunci când vrei să ai un control mai bun asupra zahărului din sânge. Ceaiul de scorţișoară stimulează activitatea creierului Studiile au arătat că doar mirosul de scorţișoară poate stimula funcţionarea creierului, astfel că ceaiul de scorţișoară are un astfel de efect benefic mai pronunţat.

Este mai ales bun pentru a îmbunătăţi memoria de scurtă durată și pentru a crește puterea de concentrare.

Scorţișoara, bogată în antioxidanţi Unii cercetători sunt de părere că un consum regulat de scorţișoară (sub orice formă) poate reduce efectele negative ale radicalilor liberi din fumul de ţigară.

Este bogată în antioxidanţi încât poate menţine sănătatea pielii, dacă este consumată în mod regulat.

Stimulează circulaţia sângelui Scorţișoara este bună și pentru stimularea circulaţiei sângelui. Scorţișoara conţine capsaicină, ca și ardeiul iute, și grăbește circulaţia sângelui în organism.

Dieta cu ceai de scorţișoară Deoarece grăbește metabolismul, dar stimulează și arderea grăsimilor, ceaiul de scorţișoară este bun în curele de slăbire.

Dacă vrei să slăbești ușor, fără efort, trebuie să bei ceai de scorţișoară neîndulcit de două ori pe zi, timp de patru luni.

Avantaje.ro

15

FLUX

STUDIU

Zahărul este mai periculos decât sarea în ceea ce priveşte riscul de boli cardiovasculare Zahărul este mult mai periculos decât sarea în ceea ce privește riscul de boli cardiovasculare, potrivit unui studiu al cercetătorilor americani, care susţin că nivelul ridicat al acestuia în sânge afectează o zonă a creierului ce determină creșterea pulsului și a tensiunii arteriale.

Potrivit dailymail.co.uk, cercetătorii din New York și Kansas susţin veridicitatea concluziilor studiului și pe baza unei alte cercetări recente, la care au participat 8.670 de francezi adulţi, care nu a descoperit nicio legătură între consumul de sare și hipertensiunea arterială.

De mult timp, experţii recomandă ca populaţia să consume mai puţină sare, reducând aportul zilnic la maximum o linguriţă, avertizând că aceasta crește riscul unui atac vascular cerebral cu 25% și ar fi responsabilă pentru trei milioane de decese anual, la nivel mondial.

Dar cercetătorii conduși de James DiNicolantonio au publicat un articol în American Journal of Cardiology în care susţin că «zahărul, nu sarea, ar putea fi adevăratul factor cauzator de hipertensiune. Acest lucru este susţinut de analizarea datelor obţinute în urma mai multor studii la scară largă care sugerează că zahărul are o legătură mult mai pregnantă cu hipertensiunea decât sodiul (sarea de bucătărie este clorura de sodiu, n.r.). Încurajarea populaţiei să reducă aportul de zahăr, nu de sare, ar putea fi o strategie nutriţională mai bună pentru controlarea tensiunii arteriale».

Experţii americani cred că nivelurile ridicate de zahăr din sânge afectează o zonă a creierului numită hipotalamus, care duce la o creștere a pulsului și a tensiunii arteriale. Cercetătorii mai spun că organismul produce, din cauza zahărului, mai multă insulină, un hormon care poate duce, de asemenea, la o creștere a ritmului cardiac.

DiNicolantonio, cercetător în domeniul bolilor cardiovasculare la Saint Luke’s Mid America Heart Institute

din Kansas City, contrazice și părerile experţilor care spun că o scădere a consumului de sare va duce la o scădere a incidenţei obezităţii și bolilor cardiace. «Noi susţinem opusul acestei idei. O reducere a consumului de sare poate avea ca efect un aport crescut de alimente procesate și bogate în zaharuri, crescând astfel riscul de diabet, obezitate și boli cardiovasculare», spune DiNicolantonio.

MODĂ & STIL Botinele de toamnă – must have-ul sezonului

Mediafax.ro

Necazuri de la guma de mestecat Afectarea plombelor. Dureri de cap, dinţi și urechi. Poftă de mâncare. Sindromul de colon iritabil

La o evaluare rapidă a tendinţelor în încălţăminte pentru sezonul de toamnă/iarnă 2014, botinele par a fi cel mai râvnit item care ne va însoţi pe parcursul anotimpului rece. În perioada următoare, totul de învârte în jurul botinelor.

De la mic la mare, de la mediu la înalt, la clasic sau nonconformist, orice model de ghete este abordat în sezonul toamnă/iarnă 2014. Partea cea mai bună este că le putem aborda încă de pe acum, cu atât mai mult cu cât foarte multe dintre modelele propuse de către designeri sunt fie peep-toe, fie sling-back.

Pentru tranziţia între anotimpuri sunt recomandabile botinele decupate, fie ele în faţă, în spate, sau și și. Foarte stylish, îndrăzneţe, acestea sunt ideale în combinaţii cu piese vestimentare încă estivale, asezonate și cu

Pe de altă parte, profesorul Graham McGregor, expert în medicină cardiovasculară la Queen Mary, University of London, spune că dovezile care dau vina pe zahăr și nu pe sare pentru creșterea tensiunii arteriale «sunt incredibil de slabe», argumentând că cercetări întinse pe decenii au arătat o legătură puternică între consumul de sare și hipertensiune.

sească din acest spaţiu: pe lângă faptul că te ajută să ai la îndemână toate produsele alimentare și să le depozitezi pe sortimente, acestea sunt indispensabile, întrucât te ajută să ferești ingredientele de diferite insecte.

Accesoriile sunt de un real ajutor și ne fac viaţa mai ușoară și organizată. Fie că ne referim la cele pentru capace, tigăi sau tacâmuri, acestea sunt perfecte pentru a menţine ordinea în bucătărie. În ceea ce privește obiectele electrocasnice, recomandabil este să le ţii depozitate, mai puţin pe cele pe care le utilizezi aproape zilnic.

Guma de mestecat ajută la eliminarea stresului și ne protejează de carii dentare.

Dar aceeași gumă de mestecat poate să provoace și unele necazuri.

Amalgamul dentar, folosit pentru obturarea cavităţilor provocate de carii, reprezintă aproximativ 50% o pudră din diferite substanţe (argint, cupru și zinc etc.) și 50% mercur. Dar în timp ce mestecăm gumă, amalgamul se poate elibera sub forma unor particule minuscule bogate în mercur, dintre care unele pot fi înghiţite cu saliva. Cantităţile de mercur astfel eliberate nu sunt toxice și nu trec de bariera intestinală.

Articulaţia temporo-mandibulară este una dintre articulaţiile cele mai complexe ale corpului omului. Avem două, situate mai jos de ureche, în locul unde osul temporal al craniului se leagă de maxilarul inferior (mandibulă). În timp ce mestecăm, articulaţiile sunt supuse unei presiuni enorme, ce provocă încordarea accentuată a mușchilor maxilarului și articulaţiei, ceea ce poate duce la dureri de cap, dinţi sau ale urechilor.

S-a lansat ideea că guma de mestecat folosită înainte de cele trei mese principale ar tăia pofta de mâncare și, fără niciun efort, ar ajuta la pierderea în greutate. Iată că un recent studiu demonstrează că guma de mestecat, în special cea cu aromă de mentă, modifică gustul unor alimente. Studiul cu pricina susţine că această gumă conferă un gust amărui fructelor și legumelor și, în aceste condiţii, crește apetitul pentru alimente grase și dulci.

Sindromul colon iritabil (SCI) este o tulburare de funcţionare a colonului (intestinul gros) care se manifestă prin dureri abdominale, crampe, balonări și un anumit disconfort intestinal. Guma de mestecat poate potenţa SCI, provocând un exces de aer în intestinul gros, ceea ce cauzează dureri abdominale și balonări. În plus, unii îndulcitori artificiali din compoziţia gumelor de mestecat, cum sunt sorbitolul și manitolul, pot să provoace tulburări intestinale.

Kudika.condo.ro

Jurnalul.ro

ingrediente tomnatice, cum sunt, de exemplu, jachetele sau cardiganele croșetate.

Tocurile joase sunt un hit al ultimelor sezoane, iar anul acesta nu face excepţie. Tocurile de dimensiuni reduse sunt și în acest an dreptunghiulare, masculine, dar în egală măsură subţiri, conice. Încălţămintea sezonului satisface atât un stil vestimentar cu influenţe androgine, cât și unul lady like, astfel că o pereche de botine până la gleznă, cu tocul mic este ideală pentru ţinutele de zi.

Vârful ascuţit este cel care domină de această dată și capitolul botine, iar tocul mic îi este cel mai bun partener în acest sezon. Asta nu înseamnă că se rezumă doar la kittenheel, ba din contră, cele mai sexy botine ale sezonului au vârful perfect ascuţit și tocul stiletto înalt.

Din punct de vedere al designului, una din noutăţile toamnei înseamnă reintroducerea pieselor de inspiraţie western în garderobă. Tendinţele în încălţăminte ne invită să scoatem la suprafaţă latura wild, prin ciocate

western, tipic americane, dar și adaptări mai rafinate ale celebrei cizme de cowboy, adecvate unui look urban impecabil.

Pentru o abordare mai clasică, destinată celor ce adoră pantofii cu tocul înalt, botinele stiletto sunt modalitatea perfectă pentru a pune în valoare o ţinută cu stil. Fie că adopţi un look feminin, poate o rochie, fie că mergi pe ideea unui tuxedo versatil, o pereche de botine rafinate, cu tocul subţire și înalt, sunt alternativa perfectă la pantofii de seară.

Cum să îţi organizezi bucătăria Atunci când îţi amenajezi bucătăria, este important să îţi stabilești priorităţile. Este recomandabil să amplasezi toate obiectele în funcţie de cât de des le folosești. Astfel, pe cele pe care le utilizezi mai rar depozitează-le în zone mai greu accesibile.

Chiar dacă, la prima vedere, nu pare un aspect important, sortarea tacâmurilor îţi va ușura munca. Amplasează-le la îndemână, pentru a le putea accesa în orice moment.

Borcanele sunt obiecte extrem de utile în locuinţă. Ele nu trebuie să lip-

One.ro

FLUX

16

Magazin

19 SEPTEMBRIE 2014

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, inclusă în proiectul european «Ruta împăraţilor romani» Ulpia Traiana Sarmizegetusa este unul dintre monumentele istorice foarte importante ale României la care turiștii pot ajunge cu ușurință. Ruinele orașului, pe numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, se află la 40 de kilometri de fosta capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia. Locul este încărcat de istorie, iar în ultimii ani numărul turiștilor care vizitează Ulpia Traiana a crescut foarte mult.

Amplasată într-o zonă de aproape șes, pe drumul național care face legătura între orașele Hațeg și Caransebeș, fosta capitală a Daciei Romane se deschide călătorului chiar de la intrarea în comuna hunedoreană Sarmizegetusa. Zidurile cetății se pot observa din drum, iar turistul care oprește pentru a vedea cetatea are la dispoziție o parcare chiar în fața porții de intrare în incinta monumentului istoric.

Colonia Dacica Sarmizegetusa este apreciată de istorici ca fiind cea mai veche așezare urbană din Dacia Romană și cel mai mare centru cultural și religios. Nu se știe cu exactitate data la care a fost întemeiat orașul care a beneficiat, încă de la început, de o situație fruntașă în cadrul provinciei.

Se cunoaște că pe una dintre monedele din bronz emise la

Roma, un sesterț, este redat ritualul religios de fondare a coloniei romane. Pe aversul monedei se poate observa chipul împăratului Traian, iar pe revers este prezent un personaj uman care trage o brazdă de pământ în interiorul căreia se vor ridica zidurile de incintă.

Cu o suprafață de circa 34 de hectare între ziduri și cu alte 60-80 de hectare în afara acestora, Ulpia Traiana se înscrie între orașele de dimensiune medie ale Imperiului Roman. Populația care locuia în acest areal se cifra la aproape 20.000 de oameni. Orașul dispunea însă și de un teritoriu în care se dezvoltau activități agricole sau așezări de rang inferior, cum au fost Germisara (actuala GeoagiuBăi) sau Aquae (Călan Băi).

Vizitarea monumentului istoric începe cu amfiteatrul care cap-

tează imediat atenția turiștilor.

Construcția este una de mari dimensiuni și putea primi în tribunele din piatră circa 6.000 de persoane. Aici se desfășurau spectacole cu lupte de gladiatori, dramă sau sport, iar spectatorii își ocupau locurile într-o ordine foarte strictă. Pe băncile de piatră din primele rânduri se așezau aristocrații orașului, apoi cei din ordinul equestru, oamenii de afaceri, iar ultimele rânduri erau rezervate pentru oamenii de rând și femei. În zona amfiteatrului se mai află templul dedicat lui Aesculap și Hygia, zeii protectori ai medicinei.

Mai sunt și alte temple, între care cel al zeiței Nemesis, care proteja și norocul, mai ales că gladiatorii aveau nevoie de așa ceva în timpul luptelor. Între templele de la intrare și zidurile orașului propriu-zis se poate observa un fragment dintrun drum imperial, care, odinioară, era o rută importantă de circulație de la Vest spre Est. La intrarea în oraș se află una dintre cele mai importante clădiri, palatul procuratorului financiar al provinciei, un personaj foarte important. Acesta era un fel de ministru de finanțate care se ocupa de strângerea taxelor și impozitelor, doar că avea o contribuție mai importantă în partea armatei.

Ajungem în forul coloniei Dacica Sarmizegetusa, centrul în care se intersectau drumurile principale, partea de nord a intrării fiind mărginită de câte o fântână publică. Curtea forumului era placată cu blocuri de marmură, iar de acolo se trecea în basilică, o clădire ce domina prin înălțimea sa întreg ansamblul arhitectonic. Din acest spațiu se putea intra în curia, locul în care decurionii discutau problemele importante ale orașului, prezidați de doi primari.

Un moment important în progresul săpăturilor arheologice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa îl

reprezintă vizita regelui Carol al IIlea, în anul 1934. Însoțit de fiul său, Mihai, cei doi vor semna în cartea de oaspeți a muzeului. Regele Mihai a revenit în 1935 la Ulpia Traiana, alături de colegii săi de școală, pentru ca ultima vizită pe care o face aici să fie în anul 1997, alături de regina Ana. De-a lungul timpului, însă, între personalitățile care au ajuns la Sarmizegetusa s-au numărat poetul Lucian Blaga, sculptorul Constantin Brâncuși sau istoricul Nicolae Iorga.

Este important ca vizitatorii să treacă și pragul muzeului de la Sarmizegetusa, obiectiv situat chiar peste drum de monumentul istoric. „Noua expoziție de bază se dorește o îmbinare între vechi și nou, între trecut și prezent. Pe lângă piesele originale descoperite în timpul cercetărilor am încercat, prin intermediul arheologiei experimentale, să oferim vizitatorului o imagine a cum trebuie să fi arătat acestea în urmă cu aproape 2.000 de ani”, menţionează specialistul consultant dr. Gică Băeștean. În prima sală a muzeului sunt prezentate începuturile Sarmizegetusei, cu soldați din Legiunea III

Flavia Felix, piese originale de echipament și reconstituiri ale acestora. Se mai pot vedea gladiatori și o machetă a amfiteatrului. În cea de a doua sală sunt prezentate câteva fragmente de statui imperiale, din bronz aurit, care împodobeau forul orașului, dar și tăblițe cerate pe care se putea scrie cu ajutorul unui styllus din fier sau bronz. Vizitatorii mai pot vedea instalații folosite de romani, inclusiv fragmente din țevi de plumb folosite pentru aducțiunea apei sau modelul de încălzire centrală utilizat în locuințe. Muzeul mai prezintă piese folosite în agricultură, comerț și jocurile care se practicau în capitala Daciei Romane. În ultimii ani, numărul turiștilor care au vizitat Ulpia Traiana Sarmizegetusa este în creștere. De aceea, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, de care aparține acest obiectiv, are în plan realizarea unui proiect extrem de ambițios, de refacere a amfiteatrului roman de la intrare.

Monumentul este inclus în proiectul european „Ruta împăraților romani”, ceea ce aduce multă vizibilitate acestui obiectiv turistic, inclusiv peste hotare.

FLUX, după AGERPRES

Oraşul în care jumătate dintre locuitori trăiesc în peşteri În orașul spaniol Guadix, jumătate dintre locuitori trăiesc în peșteri. Peșterile, despre care se crede că au fost construite în jurul secolului al XVI-lea, pot fi găsite în cartierul Barrio Troglodyte.

Mai mult de 2.000 de case-peșteră se află în Barrio Troglodyte. Ele ar fi fost construite în jurul secolului al XVI-lea, atunci când maurii, de teama persecuţiei invadatorilor creștini, au fugit pe dealuri și și-au sculptat casele din gresie moale. În prezent acestea s-au modernizat și beneficiază

de apă curentă, electricitate, chiar și podele de marmură, antene TV și internet.

Peisajul din Barrio Troglodyte este complet diferit de cel al restului orașului. Zona este încărcată de tradiţie, fiind locuită încă de acum un milion de ani. „Mulţi dintre locuitorii din Gaudix trăiesc în casele-

peșteri din subteran, în umbra munţilor Sierra Nevada”, a declarat Quora Chang Liu, consultant de turism din Londra, pentru BBC. Dintr-un oraș ce însumează un pic mai mult de 20.000 de locuitori, 10.000 de persoane trăiesc în aceste case-peșteră. Aceștia s-au refugiat în peșteri din cauza

temperaturilor ridicate din timpul verii, ce ajung până la 40 de grade Celsius. Peșterile menţin o temperatură constantă de 20 de grade Celsius pe toată durata anului.

Zona atrage numeroși turiști dornici să experimenteze viaţa în peșteră, iar preţurile nu sunt deloc piperate.

În restul orașului, pot fi vizitate mai multe obiective turistice, printre care Catedrala din Guadix, Muzeul Cueva sau Fortăreaţa Alcazaba. În apropiere de Guadix, în satul La Calahorra, poate fi văzut și castelul din Calahorra.

Sursa: mediafax.ro