Ziarul Flux, Ed. 47 (972)

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 19 decembrie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 19.12.2014

=)Sf. Ier. Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei (Dezlegare la pește)

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Recunoștinţă pentru trecut și speranţă pentru viitor ar trebui să avem întotdeauna.

Lubbocca

1 EURO..............................19.2657 1 Dolar american ............. 15.6447 1 Leu românesc ................. 4.3103 1 Rublă rusească ............... 0.2548 Timpul probabil: 19.12.2014

20.12.2014

Noros, 1 6 0C

Noros, 2 11 0C

FLUX

PAGINA

ACTUAL

Căderea rublei ruseşti şi impactul pe care-l va avea asupra economiei moldoveneşti

5

PAGINA

GEOPOLITIC

ROMÂNIA ÎNTRE OCCIDENT ŞI EURASIA (II)

8

PAGINA

EXTERNE

Hamas, retrasă de pe lista organizaţiilor teroriste de justiţia UE

9

PAGINA

EXTERNE

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 47 (972)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Instanţa a interzis utilizarea camerelor de supraveghere a traficului rutier Camerele de monitorizare a circulaţiei rutiere instalate de Ministerul Afacerilor Interne încalcă viaţa privată, au decis, ieri, magistraţii Judecătoriei Centru.

Instanţa de judecată a hotărât constatarea încălcării dreptului la viaţa privată a membrilor Asociaţiei Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”, cauzată prin filmarea/fotografierea acestora și a automobilelor lor de camerele staţionare de supraveghere a circulaţiei rutiere.

Totodată, instanţa a interzis exploatarea camerelor staţionare de supraveghere a circulaţiei rutiere de către Ministerul de Interne.

Hotărârea nu este definitivă și executorie și poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chișinău.

Amintim că avocatul Vitalie Nagacevschi, președinte al Asociaţiei Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului”, i-a solicitat anterior ministrului de Interne, Dorin Recean, să

interzică exploatarea camerelor de monitorizare a traficului, întrucât acestea ar reprezenta o „imixtiune în viaţa privată” a cetăţenilor.

Ministerul Afacerilor Interne consideră că hotărârea instanţei de judecată este neîntemeiată și se va

Modelul „european” de împărţire a funcţiilor în stil moldovenesc Săptămâna trecută, câţiva analiști discutau într-un studio TV despre negocierile privind constituirea viitoarei coaliţii de guvernare, încercând să contureze diverse scenarii și avansând presupuneri despre felul în care vor fi distribuite funcţiile politice. Fiind de acord cu toţii că cele de premier și spicher vor fi împărţite între PD și PLDM (cu ceva dubii în privinţa funcţiei pe care o vor alege liberal-democraţii, adică dacă va rămâne Leancă premier în continuare sau se va face Filat spicher), cei prezenţi s-au gândit și la „pârghiile” care ar trebui să-i revină și lui Mihai Ghimpu. Fără a sta prea mult pe gânduri, aceștia au ajuns la concluzia că bătrânul liberal s-ar simţi de minune în fotoliul de vicepremier ori de vicepreședinte al Parlamentului. Analiștii din platou au lăsat senzaţia că încearcă să se convingă unii pe alţii (dar și pe incoruptibilul liberal) cât de onorabile sunt aceste funcţii și că Ghimpu nici nu-și poate dori mai mult decât atât. Dar parcă nici ei nu credeau în ceea ce spun.

Continuare în pag. 3

Vladimir Putin: Occidentul încearcă să pună Ursul în lanţ

GPF

ABONAREA 2015

adresa cu o solicitare oficială către CNA și Procuratura Generală, pentru verificarea intereselor care au stat la baza pronunţării acestei decizii. În opinia MAI, hotărârea este contradictorie, pentru că deși magistraţii au dispus interzicerea utilizării

camerelor de supraveghere video a circulaţiei rutiere, actul administrativ care stabilește mecanismul de exploatare a acestora rămâne în vigoare, pentru că instanţa nu a dispus anularea lui.

FLUX

CĂLIN GEORGESCU:

„Statele aservite, precum România, nu pot lupta cu adevărat împotriva corupţiei interne” Interviu cu domnul Călin Georgescu, preşedintele Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma * „FMI a pus umărul la îndatorarea României ca să fie o pradă mai ușoară pentru hienele care stau la pândă” * „Așa-numita „dreaptă” s-a culcat mereu cu așa-numita „stângă” în imensul pat de bordel care este politica românească” * „Democraţia directă nu este posibilă într-un stat servil, cu o economie neoliberală de tip extractiv” Alegerile prezidenţiale care au avut loc ar putea aduce o schimbare în bine doar printrun joc al hazardului, este de părere Călin Georgescu, președintele Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma, care adaugă: „Sistemul se apără foarte bine, se adaptează ușor, își aduce actorii pe scenă, și cedează doar de frică, atunci când este încolţit”.

Călin Georgescu, care între 1997 și 2013 a fost director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă din România, ne-a vorbit, într-un interviu, despre cum vede situaţia ţării noastre și viitorul său.

Clubul de la Roma este o denumire simbolică pentru o organizaţie al cărei scop este să supună atenţiei întregii lumi diverse aspecte referitoare la viitorul planetei.

Continuare în pag. 6-7

FLUX

2

Actual

19 DECEMBRIE 2014

FMI constată un risc sporit pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova Abateri de la disciplina fiscală și probleme grave în sistemul bancar care prezintă un risc sporit pentru stabilitatea financiară, asta a constatat Consiliul de Directori Executivi al FMI în urma celei de-a doua monitorizări post-program pentru Republica Moldova.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) prognozează în acest an o reducere a ritmului creșterii economice până la circa 2 la sută, condiţionată de evoluţia moderată a volumului producţiei agricole, de activitatea economică mai redusă a principalilor parteneri comerciali ai Moldovei, dar și de impactul restricţiilor impuse de Federaţia Rusă la importul produselor moldovenești. Experţii Fondului se așteaptă la o restabilire a creșterii economice până la nivelul de 3,5 la sută în 2015, odată cu intrarea în vigoare a acordurilor de liber schimb recent negociate și restabilirea cererii pe piaţa internă. În perioada electorală s-au înregistrat abateri de la disciplina fiscală, din cauza unor măsuri populiste ale guvernării, care ar putea duce la o creștere semnificativă a deficitului bugetar.

„După o consolidare substanţială pe parcursul anilor 2010-2013, se prognozează o deteriorare semnificativă a situaţiei bugetar-fiscale: se prognozează o creștere a deficitului bugetar (excluzând granturile) de la 3,8 la sută din PIB în 2013 până la 5,4 la sută în 2014 și, dacă nu vor fi luate măsurile de rigoare, până la 7,1 la sută în 2015, din cauza majorării semnificative a salariilor și pensiilor și acordării ad-hoc a facilităţilor fiscale în perioada pre-electorală, reducerii activităţii economice și adoptării măsurilor de compensare a consecinţelor impunerii restricţiilor comerciale”, au atenţionat experţii FMI. Problemele grave de guvernare corporativă în sistemul bancar constituie în continuare un risc pentru stabilitatea financiară. De curând, au intrat în vigoare prevederile legislative menite să restabilească atribuţiile BNM, dar se atestă în continuare deficienţe în aplicarea cerinţelor de reglementare care vizează băncile.

Directorii executivi au pus accentul pe urgentarea reducerii vulnerabilităţilor în sectorul bancar, pe consolidarea și aplicarea cadrului de reglementare a activităţii în sectorul financiar. Constatând cu regret progresul modest înregistrat până acum, ei au accentuat importanţa implementării rapide a recomandărilor misiunii recente de evaluare a

situaţiei în sectorul financiar (FSAP).

Este necesar de restabilit toate atribuţiile de reglementare și supraveghere ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) și ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF) și de consolidat protecţia juridică a angajaţilor acestor instituţii. În afară de aceasta, directorii executivi au recomandat sporirea calităţii guvernării corporative în sectorul bancar, inclusiv prin sporirea transparenţei proprietarilor beneficiari finali ai băncilor.

Ajutor de 3 miliarde de lei pentru BEM şi BS În Raportul privind situaţia financiar-bancară a Republicii Moldova, care a fost făcut public de FMI, se menţionează că în perioada 28-30 noiembrie, Banca Naţională a Moldovei a instituit administrare specială la Banca de Economii și Banca Socială, suspectată de afilierea cu BEM. „Intervenţia BNM a fost dictată de faptul că cele două instituţii au furnizat informaţie incompletă băncii centrale și că sunt suspectate de tranzacţii dubioase”, se arată în documentul citat de portalul deschide. md.

BNM a acordat Băncii de Economii și Băncii Sociale un împrumut de urgenţă în sumă de peste 3 miliarde de lei, ceea ce echivalează cu aproxi-

mativ 3,5% din Produsul Intern Brut, se mai spune în raport.

Fondul afirmă că Banca de Economii și Banca Socială își vor onora astfel obligaţiunile faţă de deponenţii cu plasamente de până la jumătate de milion de lei, dar și faţă de entităţile publice. „În urma situaţiei create, acest lucru presupune sprijinul și către alte bănci din afara grupului BEM, care s-ar fi confruntat cu dificultăţi ca urmare a expunerilor mari. Situaţia este monitorizată îndeaproape”, mai afirmă FMI. FMI explică și erodarea masivă a rezervelor Băncii Naţionale a Moldovei, precizând că de la sfârșitul lunii octombrie, BNM a vândut 324 mil. USD din rezerva de stat, 2/3 din

sumă fiind utilizate pentru intervenţia la Banca de Economii și Banca Socială.

Amintim că administrarea specială la BEM a fost instituită în urma unei decizii din 27 noiembrie curent a Curţii Supreme de Justiţie, care a dat câștig de cauză acţionarilor minoritari ce au contestat emisia suplimentară de acţiuni din august 2013, în urma căreia statul a predat controlul asupra instituţiei bancare. Decizia a fost criticată de mai mulţi experţi economici, care au atenţionat că așa-zisa revenire a băncii în proprietatea statului înseamnă, de fapt, o enormă povară și avertizând chiar că banca ar fi în pericol și că ar exista planuri de reprivatizare sau revânzare a acesteia.

FLUX

Căderea rublei ruseşti şi impactul pe care-l va avea asupra economiei moldoveneşti Prăbușirea rublei va avea un impact negativ asupra economiei moldovenești, dar și a altor ţări din regiune. Experţii anticipează o reducere cu 20 la sută a volumului de remitenţe din Federaţia Rusă, ceea ce înseamnă o reducere cu circa 12 la sută a influxului total de remitenţe. Sectorul construcţiilor, unde lucrează marea majoritate a emigranţilor moldoveni, va fi unul din cele mai puternic afectate de criză.

Directorul executiv al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Adrian Lupușor, a analizat posibilele consecinţe ale turbulenţelor de pe piaţa financiară rusă asupra ţării noastre, apreciind că impactul prăbușirii rublei asupra economiei ruse va fi unul profund și de durată, iar colapsul economiei ruse se va face simţit pe întreg continentul european. „Activele companiilor rusești se vor deprecia, iar resursele investiţionale vor fi drastic raţionalizate, în situaţia când sistemul bancar și piaţa de capital deja sunt puternic afectate de sancţiunile financiare occidentale”, consideră Lupușor. Sectorul construcţiilor, atât rezidenţiale, cât și nerezidenţiale, va fi unul din cele mai puternic lovite de criză. Acesta este sectorul unde lucrează marea majoritate a emigranţilor moldoveni.

Expertul înaintează câteva ipoteze ale impactului prăbușirii rublei asupra economiei moldovenești: - Impactul prin intermediul exporturilor va fi unul minimal, deoarece exporturile moldovenești spre Rusia deja au sucombat urmare a embargoului comercial instituit de Moscova.

Mai mult decât atât, pentru a face faţă cererii în creștere pentru produse alimentare, Moscova ar putea chiar să renunţe la embargo. Scenariul este posibil, dar de mică probabilitate și nu este luat în calcul în simulări.

- Impactul prin intermediul investiţiilor directe ale investitorilor ruși în economia moldovenească se va manifesta prin intermediul absenţei noilor investiţii din partea investitorilor ruși. Dar ţinând cont de faptul că în ultimii 4 ani, investiţiile străine directe din Federaţia Rusă au constituit mai puţin de 1% din totalul influxurilor, impactul dat va fi minimal. Pentru moment, se presupune că nu vor fi retrase investiţiile deja existente.

- Impactul prin intermediul remitenţelor va fi probabil cel mai important. Anticipăm o reducere cu 20 la sută a volumului de remitenţe din Federaţia Rusă, ceea ce, pe termen scurt, este echivalent cu reducerea cu circa 12 la sută a influxului total de remitenţe.

- Impactul prin intermediul plasamentelor băncilor moldovenești în băncile rusești. În cazul unei panici bancare, aceste plasamente ar putea fi îngheţate sau chiar pierdute. Modelul

nu este încă suficient de dezvoltat pentru a permite modelarea acestui impact.

Astfel, economia moldovenească ar putea reacţiona la căderea rublei rusești prin creșterea nivelului de sărăcie monetară și o scădere a consumului gospodăriilor casnice cu circa 5-7%. Scăderea consumului, combinat și cu scăderea nivelului de producţie internă, va duce la reducerea bazei taxabile și o scădere a încasărilor bugetare cu circa 3,5-3,7%, atât din contul TVA-ului, cât și a impozitelor indirecte.

Deficitul bugetar se va înrăutăţi cu circa 1,01,5% faţă de scenariul de bază.

Cât de paradoxal ar părea, mai arată expertul, dar scăderea nivelului de venituri remise din Rusia în mod foarte probabil va determina un nou val de emigrare, atât către alte destinaţii, cât și spre Rusia. Astfel, rata de ocupare ar putea să scadă cu circa 2-4 la sută, ceea ce se va reflecta în capacităţile de producţie ale firmelor moldovenești. Iar reducerea ocupării va determina, pe termen scurt, o scădere a exporturilor totale de circa 4,5% și o scădere a importurilor cu circa 4%.

De asemenea, Adrian Lupușor anticipează

presiuni suplimentare, greu de cuantificat, asupra leului moldovenesc. În consecinţă, efectul total net va fi reducerea PIB-ului cu circa 3,6-4,0% faţă de scenariul de bază.

Rubla rusească s-a prăbușit, marţi, 16 decembrie, înregistrând o depreciere de peste 20%, astfel că moneda euro a atins o cotaţie fără precedent de 100 de ruble, iar dolarul american a atins nivelul-record de 80 de ruble.

Aceste evoluţii au avut loc în pofida deciziei Băncii Centrale a Rusiei de a majora dobânda de bază cu 6,5 puncte procentuale, luată tocmai pentru a apăra cursul de schimb, transmite AFP, citată de digi 24.ro.

Acesta este cel mai grav declin înregistrat de rublă după criza financiară rusească din 1998.

Atunci, rubla s-a prăbușit în câteva zile, fapt care a obligat autorităţile de la Moscova să declare intrarea în incapacitate de plată. Deși, în prezent, finanţele publice și rezervele valutare ale Rusiei sunt într-o stare mult mai bună decât în 1998, analiștii avertizează că Rusia riscă să intre într-o criză valutară, mai notează sursa.

De la începutul anului și până în prezent, Banca Centrală a Rusiei a cheltuit peste 80 de miliarde de dolari pentru a susţine cursul de schimb al rublei, dintre care opt miliarde de dolari numai de la începutul lunii noiembrie, când a decis să floteze rubla. Rusia dispune în continuare de rezerve valutare de aproximativ 416 miliarde de dolari.

Scăderea rublei este consecinţă și a declinului preţului petrolului, care marţi a coborât sub pragul de 60 de dolari per baril pentru prima dată după luna iulie 2009. Veniturile din exporturile de petrol și gaze naturale sunt responsabile pentru jumătate din bugetul Rusiei, ţară care nu este membră a OPEC, chiar dacă este al doilea mare producător mondial de ţiţei.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

3 FLUX Modelul „european” de împărţire a funcţiilor în stil moldovenesc Politic

19 DECEMBRIE 2014

Urmare din pag. 1 Stranie această discuţie, dacă ea nu a fost sugerată cumva chiar de vreun politician din cercul negociatorilor.

Stranie, pentru că șeful liberalilor și-a expus opinia în acest sens chiar de cum au început negocierile, public, la televizor, ca să fie la curent toată lumea. Ghimpu a explicat cât se poate de clar că nu există niciun fel de problemă cu împărţitul primelor funcţii în stat, pentru că „noi suntem trei și funcţii sunt trei”. Iar când a spus asta, el nu s-a referit în niciun caz la vreo funcţie de „vice” (și nici măcar de „prim-vice”), deoarece a precizat la fel de clar că ar trebui să se rezolve rapid problema cu alegerea președintelui, ca să nu mai fie surprize în 2016. Atunci când va candida el. Pentru că Ghimpu s-a gândit că anume funcţia de președinte este cea care i se potrivește, odată ce primele două, vacante la moment, vor fi revendicate de ceilalţi doi parteneri de coaliţie. Cine și-a imaginat că Mihai Ghimpu și-a temperat, între timp, ambiţiile politice, ori că a uitat umilinţa de a fi fost scos de la guvernare, se pare că nu-l cunoaște deloc pe acesta. Și apoi, el a fost deja în postura de șef de stat, chiar dacă interimar, și fără îndoială că nu i-a displăcut.

Cum negocierile se desfășoară cam pe la întuneric, mediile de informare operează mai mult cu zvonuri, cu informaţii „din surse credibile”, ori cu dezinformaţii lansate cu bună știinţă.

Astfel, „sursele” au divulgat la un moment dat că negocierile bat pasul pe loc, deoarece PL își revendică funcţia de președinte al ţării. Pe când celelalte două partide, PD și PLDM, consideră că funcţia nu poate fi partajată, deoarece cele trei partide care urmează să constituie noua coaliţie nu au majoritatea necesară pentru alegerea șefului statului. Prin urmare, la sfârșitul mandatului președintelui Timofti va trebui identificată o candidatură care ar fi acceptată și de comuniști. Care, apropo, au declarat că, în anumite condiţii, ar putea participa la alegerea președintelui. Aceleași surse ar mai fi spus că PL-ul ar urma să fie recompensat, în situaţia dată, cu mai multe funcţii și cu susţinere din partea coaliţiei pentru candidatul înaintat de liberali la funcţia de primar al capitalei.

Liberalii au calificat aceste zvonuri drept „speculaţii și manipulare a opiniei publice”. „Partidul Liberal consideră că, atât timp cât PL, PLDM și PD

nu au convenit asupra unui model de funcţionare a puterilor în stat (de preferinţă modelul european propus de PL și nicidecum actualul model arbitrar și păgubos), nicio parte nu poate pretinde și nu poate alege nicio funcţie în stat”, se spune într-un comunicat difuzat de formaţiune.

Ce model de funcţionare au în vedere liberalii nu este prea clar, pentru că funcţionarea puterilor în stat este reglementată de legislaţie. Rămâne doar ca aceasta să fie respectată, iar asta nu mai ţine de vreun model european, ci de bunul-simţ și de probitatea morală a guvernanţilor. Așa că, până la urmă, bănuim că tot împărţirea funcţiilor este problema, oricât de sofisticat ar fi ambalajul verbal în care se încearcă a fi prezentată.

Astfel, și Mihai Ghimpu afirmă întrun interviu pentru ziarul „Timpul” că vrea „ca valorile europene să funcţioneze în RM”, iar împărţirea fotoliilor „se va face mai târziu”. Dar tot aici declară că „dacă vom fi a șaptea roată la căruţă, nu mai merge!” amintind că în fosta alianţă de guvernământ funcţia de președinte al Parlamentului care i-a revenit PL-ului a fost ocupată de reprezentantul unui alt partid. Prin urmare, „valorile europene” tot funcţii înseamnă, iar șeful liberalilor a dat de înţeles cât se poate de clar că acum nu va mai da din mână ceea ce i se cuvine. Iar toată vânzoleala este legată de faptul că PL vrea ca noua coaliţie să stabilească din start mecanismele de alegere a șefului statului și să le fie juruită funcţia de președinte. Și tocmai aici apar divergenţe, pentru că liberal-democraţii s-au cramponat de ideea că șeful statului trebuie să fie ales prin vot direct de către cetăţeni, iar liberalii vor micșorarea pragului pentru alegerea acestuia de către Parlament. „Să organizăm un referendum pentru a reduce numărul voturilor necesare pentru alegerea șefului statului de la 61 până la 51, dacă vrem să păstrăm cursul nostru european”, a precizat Ghimpu în cadrul interviului. „Republica Moldova este un stat parlamentar și cred că trebuie să menţinem acest statut”, a mai spus el, deși acum ceva timp pleda la fel de înfocat pentru statutul de ţară semiprezidenţială. Însă acum patria este în primejdie (nu „Patria” lui Usatâi), pentru că în cazul unor alegeri directe, afirmă șeful liberalilor, „vom pierde cursul european”.

„Despre care alegeri directe vorbiţi?

Datorită cui noi guvernăm acum? Datorită Partidului Comunist Reformator și a blocului „Uniunea Vamală”. Dacă acceptăm alegeri directe, vom pierde cursul european. Haideţi să fim treji la minte! Eu și PL nu vom face jocul Moscovei. Știu că aici merg împotriva voinţei multor oameni, dar alegerea președintelui de către cetăţeni înseamnă și schimbarea atribuţiilor președintelui.

Noi și așa nu ne prea înţelegem, de ce să creăm încă o putere în stat?” a explicat Mihai Ghimpu.

Ceea ce spune Mihai Ghimpu este corect, iar numeroși experţi, analiști politici au atenţionat repetat pe parcursul ultimilor ani asupra consecinţelor pe care le-ar avea modificarea Legii Supreme, în sensul alegerii președintelui ţării de către cetăţeni, prin vot direct. Doar că nu argumentele l-au convins pe Ghimpu, ci faptul că lui personal nu-i mai convine acest lucru. Pentru că partidele care au guvernat și care vor iarăși să guverneze nu au fost niciodată preocupate de faptul dacă este sau nu este democratic, dacă este sau nu este legal ceea ce vor să facă. Singura raţiune de care s-au condus a fost dacă le convine, dacă este în interesul lor personal și în propriul beneficiu. Iar dacă interesul le dictează, legea nu mai contează. (La fel cum au utilizat proceduri la limita legalităţii pentru a-l scoate pe Renato Usatâi din cursa electorală ori pentru a lăsa în buletinele de vot o clonă a PCRM-ului, în pofida unei decizii judecătorești.

Scopul a fost unul nobil, în fond. Ce au a face mijloacele?)

Nepotul Dorin, tot el și vicepreședinte al PL, a fost mai sincer și mai explicit în privinţa funcţiei de președinte. „Noi insistăm pe practica europeană. Așa că PLDM, care are cele mai multe voturi, va cere funcţia de premier, după care urmează PDM, care pretinde la funcţia de președinte al Parlamentului, iar noi, dacă avem cele mai puţine mandate, ne vom mulţumi cu ceea ce ne va rămâne, funcţia de șef al statului”, a explicat cu modestie Dorin Chirtoacă. Pentru că n-ai ce face, fatalitate! dacă obţii mai puţine mandate, te alegi doar cu funcţia de șef de stat.

De asemenea, Chirtoacă a fundamentat necesitatea revizuirii Constituţiei prin referendum, astfel încât președintele să fie ales cu 51 de voturi în Parlament prin faptul că în condiţiile ţării noastre există riscul să fie ales „un politician de extremă stângă, care ar conduce ţara în Uniunea Vamală”. Și ce să faci în asemenea caz, decât să întorci legea așa cum îţi convine, acoperindu-te cu interesul naţional.

Trebuie să remarcăm că foștii și actualii aliaţi nu au fost prea consecvenţi pe parcursul anilor de guvernare și au venit cu viziuni diametral opuse în ceea ce privește modalitatea de alegere a șefului statului. Astfel, la referendumul din septembrie 2010, cele trei partide de la putere le-au cerut cetăţenilor cu drept de vot să se pronunţe în favoarea alegerii șefului statului de către întregul popor. Pentru ca ulterior, la niciun an distanţă, să încerce iniţierea unui alt referendum care le-ar fi dat dreptul să aleagă președintele în Parlament, cu un număr mai mic de voturi.

Experţii constituţionali au atenţionat însă de nenumărate ori că Legea Supremă a ţării noastre nu prevede în mod expres amendarea Constituţiei prin referendum. Doar în articolul 142 se spune că „dispoziţiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscriși în listele electorale”. Și aici trebuie să mai amintim că actuala guvernare a redus pragul necesar pentru validarea referendumului până la o treime din numărul de alegători. În încheiere, încă o informaţie spre neliniștea lui Mihai Ghimpu. Șeful comuniștilor, Vladimir Voronin, a dat de înţeles în cadrul unei emisiuni la Realitatea TV că nu i-ar displăcea să mai fie o dată președinte al Republicii Moldova. Și că și-ar putea propune candidatura în cadrul consultărilor cu partidele proeuropene. „Nu voi refuza, dacă mi se va propune funcţia de președinte. Am o experienţă bogată, în 2009 aveam un rating pe peste 60% și o încredere mare din partea populaţiei. În această perioadă dificilă pentru ţara noastră, consider că sunt candidatura indicată. Nu am ambiţia, ci obligaţia să devin președinte”, a declarat Voronin. Și, cu siguranţă, atunci când comuniștii și-au anunţat disponibilitatea de a soluţiona împreună cu noua coaliţie problema alegerii șefului statului, ei nu au avut deloc în vedere candidatura lui Mihai Ghimpu.

Ioana FLOREA, FLUX

Organele de forţă, între „hrişca” lui Usatâi şi cartofii lui Plahotniuc Negocierile pentru constituirea noii alianţe de guvernare sunt acompaniate de numeroase „acţiuni de urmărire penală” desfășurate de Ministerul de Interne și Centrul Naţional Anticorupţie. Zilnic suntem informaţi despre descinderile procurorilor, despre percheziţiile efectuate pe la birouri și domicilii, despre reţinerea unor judecători, poliţiști, reprezentanţi ai administraţiilor publice locale etc. Unii înclină să creadă că astfel este abătută atenţia publicului de la târgul partidelor care au purces la împărţirea puterii. Ori că se pun presiuni pe unii „negociatori” pentru a-i face mai cooperanţi.

Nu zicem că o fi așa sau ba.

Poate că organele de forţă încearcă doar să-și facă treaba.

Așa cum și-o fac, cu deosebit

zel, în cazul Partidului „Patria” și a persoanelor care au oareșice tangenţe cu acesta. Doar în ultimele zile au fost efectuate zeci de percheziţii în oficiile formaţiunii, precum și la peste 20 de persoane, activiști ai partidului din mai multe raioane ale republicii. Potrivit procurorului Viorel Morari, descinderile au avut loc în cadrul unor dosare penale iniţiate pentru coruperea alegătorilor și pentru spălare de bani.

Persoane din anturajul Partidului „Patria” au afirmat că se încearcă, în felul acesta, distrugerea formaţiunii, pentru a nu admite participarea acesteia la apropiatele alegeri locale. Dar și pentru a justifica într-un fel excluderea partidului din cursa electorală.

Nu suntem judecători și nu vom aprecia cine și câtă drepta-

te are. Ceea ce deranjează este faptul că organele noastre de drept sunt extrem de selective.

Pentru că dacă dosarul penal care vizează „Patria” a fost intentat pentru „coruperea alegătorilor”, procurorii ar face bine să se uite cu aceeași râvnă și prin grădinile pline cu trandafiri, dar și cu falnici stejari ale altor partide, care s-au spetit în campania electorală tot cărând la saci cu cartofi și alte bunuri pentru alegători. Ori să se intereseze din ce surse au fost plătiţi artiștii aduși de prin toată lumea, despre care se știe că nu-și mișcă un deget pentru niște onorarii derizorii.

Dacă poliţiștii și procurorii nu au cunoștinţă despre aceste fapte, le putem recomanda să apeleze cel puţin la rapoartele Asociaţiei Promo-LEX privind monitorizarea banilor cheltuiţi

de partide în cadrul campaniei electorale. În cadrul acestor rapoarte pot fi găsite suficiente informaţii despre utilizarea resurselor administrative, oferirea cadourilor electorale, cum ar fi sume de bani în plic, prânzuri gratuite, pungi cu alimente, saci cu cartofi, calculatoare, dar și donaţii generoase pentru diverse trebuinţe.

Mai mult decât atât, în ultimul raport Promo-LEX se arată că concurenţii electorali nu au declarat cel puțin 14 milioane de lei cheltuiţi în campanie.

Campioni la milioane neraportate sunt Partidul Democrat, cu 9,5 milioane de lei, și Partidul Liberal Democrat – 2,9 milioane.

Mai mult decât atât, potrivit reprezentanţilor organizaţiei nonguvernamentale, PD și

PLDM au depășit cota de 5% permisă de CEC pentru cheltuielile nedeclarate, încălcare care se sancţionează cu excluderea din cursa electorală.

Aproape 75 la sută din cheltuielile care nu au fost incluse în rapoartele financiare s-au efectuat pentru organizarea evenimentelor publice.

De asemenea, concurenţii electorali nu au reflectat în rapoartele financiare cheltuielile de transport, de retribuire a

muncii angajaţilor, a celor legate de activităţile de campanie peste hotare, de întreţinerea sediilor etc. În acest context, ne întrebăm, pe când niște percheziţii și la sediile acestor partide sau pe la casele fruntașilor formaţiunilor care au încălcat legea? Și cum va proceda Comisia Electorală Centrală cu PD și PLDM? Va cere instanţei de judecată să le fie anulate mandatele?

FLUX

FLUX

4

Investiga\ie 19 DECEMBRIE 2014

CÂT COSTĂ FOTOLIUL DE DEPUTAT?

Cele mai scumpe mandate revin PDM – 1,8 mln. de lei şi PLDM – 1,6 mln. de lei (II) Continuare din numărul precedent.

Comuniştii, susţinuţi de pensionari şi fermieri Cei mai generoși donatori ai comuniștilor au fost deputatul Artur Reșetnicov și soţia sa, care au pus la dispoziţia partidului circa 168 de mii de lei, ceea ce, în medie, constituie venitul familiei pe jumătate de an.

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a fost mai puţin darnic, contribuind în vistieria partidului cu doar 50 de mii de lei. Donaţii similare, de 50 de mii de lei, au făcut Alexandr Bannicov și tatăl său – politicianul Ivan Bannicov.

Dintre cei care se regăsesc și în noua garnitură parlamentară a comuniștilor câte 30 de mii de lei au donat Galina Balmoș și Victor Mândru, 25 de mii – Oleg Reidman, 20 de mii – Sergiu Stati, și cu câte 15 mii și 10 mii de lei au contribuit deputaţii Violeta Invanov și Anatol Zagorodnâi.

Printre susţinătorii financiari ai Partidului Comuniștilor am regăsit mai mulţi pensionari, dar și fermieri, care au făcut donaţii între o mie și 10 mii de lei.

Contribuţii între 1200 de lei şi 960 de mii de lei către PDM Deși suma pe care au cheltuit-o democraţii în acest scrutin electoral este foarte mare în comparaţie cu ceilalţi concurenţi electorali, numărul celor care vor ocupa un loc în noul Parlament și au făcut donaţii partidului pot fi număraţi pe degete. Cel puţin acest lucru reiese din raportul financiar prezentat de formaţiune la CEC. Cel mai mult a donat partidului Vladimir Plahotniuc, mai exact, suma de peste 960 de mii de lei.

Trei din cei 19 deputaţi democraţi în noul legislativ nu au mai deţinut o funcţie în legislativ sau în executiv.

Printre ei se numără secretarul Partidului Democrat, Constantin Botnari, despre care se spune că este mâna dreaptă a lui Vladimir Plahotniuc, supranumit de presă și „purtătorul de borsetă”. Acesta deţine funcţia de secretar general de partid din 2012, iar noile responsabilităţi i-au umplut și buzunarele. Acesta deţine un

apartament de 172 de metri pătraţi pe strada Grigore Vieru din capitală, iar în iulie 2013, Botnari și-a mai luat un lot de teren de 21,9 ari în cartierul „Poiana Domnească” de lângă pădurea de la Durlești, unde și-a ridicat deja o casă de tocmai 524 de metri pătraţi. Deși imobilul nu este înregistrat la Oficiul cadastral și nu i-a fost estimată valoarea, experţii imobiliari îl estimează la un preţ de 7 milioane de lei.

Nu este clar din ce resurse Botnari a reușit să-și construiască un palat de milioane. El declară un venit pentru 2012 și 2013 de aproape 300 de mii de lei. Acesta mai deţine și două mașini de lux: un Mercedes și un BMW. Vasile Bâtca, președintele raionului Nisporeni, a donat partidului 80 de mii de lei, o suma care depășește venitul său acumulat pe parcursul unui an. Or, în ultimii doi ani acesta a declarat un venit de doar 131,6 mii de lei. Și Demian Caraseni, vicepreședintele Adunării generale UTA Găgăuzia, a donat partidului venitul său pe patru luni, mai exact suma de 48,2 mii de lei.

Donaţii benevole, colectate sistematizat de la funcţionari publici Printre donatorii activi ai partidului sunt angajaţi ai instituţiilor de stat, cum ar fi: ÎS „Registru”, SA „Moldtelecom” și RED Nord. Aceste instituţii au fost conduse de persoane apropiate PDM. O sumă frumușică de aproximativ 2 milioane de lei au vărsat în bugetul campaniei electorale a PDM 170 de angajaţi ai Întreprinderii de Stat „Registru”. Fiecare angajat a donat circa 10 mii de lei.

O donaţie de peste jumătate de milion, mai exact suma de 659 de mii de lei, au făcut-o 24 de angajaţi ai SA „Moldtelecom”, mărimea donaţiilor variind între 10 mii și 50 de mii de lei.

O jumătate de milion de lei au donat partidului și 35 de angajaţi ai SA RED Nord. Aceștia au făcut donaţii de la 4 mii la 60 de mii de lei.

Liberalii, cu donaţii între 800 de lei şi 554 de mii de lei

2013 – din salariul de deputat (269,2 mii de lei) și din fondul de investiţii (1,2 milioane de lei).

Deși locuiește într-un apartament de 43 de metri pătraţi și nu are alte venituri decât salariul de deputat, Corina Fusu a donat partidului 75 de mii de lei, venitul ei obţinut timp de jumătate de an.

O sumă importantă a donat și șeful Inspectoratului Ecologic de Stat, Veaceslav Untilă. Este vorba de 402 mii de lei, sumă ce întrece de aproape două ori venitul funcţionarului pe doi ani. În declaraţia depusă la CEC, Veacealav Untilă declară pentru anii 2012 și 2013 venituri de 247 de mii de lei, circa 78,4 mii de lei din salariul de funcţionar public și 168,5 mii de lei din pensie.

Printre liberalii din noul legislativ care au donat bani pentru scrutinul din acest an se numără și deputatul Gheorghe Brega. El a făcut o donaţie de 75 de mii de lei.

Cea mai mică donaţie pentru PL a fost de 800 de lei.

Experţii despre donaţii şi legislaţie Potrivit legislaţiei electorale, persoanele fizice pot dona partidelor politice până la 500 de salarii medii lunare într-un an bugetar, adică nu mai mult de 1,5 milioane de lei.

Această sumă include și cotizaţiile de membru în cazul membrilor de partid. Echivalentul donaţiei din partea unei persoane juridice nu trebuie să depășească 1000 de salarii medii

lunare pe economia naţională, adică 3 milioane de lei. În situaţia dată, 5-10 persoane sau câţiva agenţi economici pot forma întregul buget al partidului. Asemenea circumstanţe, la părerea mai multor experţi, nu pot asigura condiţii egale de participare a cetăţenilor la viaţa politică, iar dependenţa de donatorii mari poate afecta grav funcţionalitatea democraţiei. Expertul Sergiu Lipciu susţine că plafonul stabilit pentru donaţiile persoanelor fizice și juridice către partide este extrem de înalt, raportat la nivelul de trai al cetăţenilor din RM și acest fapt favorizează corupţia politică, în special, vânzarea locurilor de pe lista partidelor. Și expertul Transparensy International Moldova, Efim Obreja, este de părere că legislaţia privind finanţarea campaniilor electorale este mult prea permisivă și favorizează corupţia.

Printre aspectele corupţiei politice, potrivit expertului TI Moldova, sunt și abuzul de resurse administrative, obţinerea de fonduri pentru partide prin presiuni economice, intimidarea conducătorilor întreprinderilor, prin subordonarea mass-media de către partidele aflate la guvernare sau prin cumpărarea voturilor alegătorilor, inclusiv prin ajutoare materiale și altele. L-am întrebat pe Efim Obreja cum califică faptul că mai mulţi angajaţi ai structurilor de stat, ai căror conducători reprezintă partidele politice, au făcut donaţii, la prima vedere într-un mod centralizat, către partidul respectiv. „Cetăţenii sunt liberi să facă donaţii oricărui partid doresc. Faptul că mai mulţi angajaţi au donat anume partidului din care face parte conducătorul instituţiei și nu altui partid ne poate duce la gândul că acestora li s-a cerut să facă aceste donaţii. Dacă cineva ar declara public că s-au făcut presiuni, poate ar fi motiv pentru organele de drept să pornească cercetări pe aceste cazuri. Se prea poate că funcţionarii respectivi au fost remu-

neraţi din banii publici cu prime sau au beneficiat de alte facilităţi, aici se întrevăd încălcări, dar fiecare caz trebuie să aibă dovezi documentare sau cel puţin declaraţii ale persoanelor”, a precizat expertul.

Directorul IPP, Arcadie Barbăroșie, consideră că organele fiscale ar trebui să verifice dacă persoanele care au făcut donaţii mai mari decât veniturile sau aproape la nivelul veniturilor anuale, au achitat corespunzător și impozitele la stat.

Cheltuielile de până la campanie, necontabilizate de partide Experţii de la Promolex, organizaţie care a monitorizat campania electorală din 2014, spun că cheltuielile reale ale partidelor au fost mult mai mari decât arată rapoartele financiare. „Partidele, în mod special cele care au intrat în Parlament, au făcut o serie de cheltuieli pentru panouri și tot felul de materiale publicitare, inclusiv spoturile video, până la demararea oficială a campaniei electorale. În mod normal, aceste cheltuieli trebuiau să se regăsească în rapoartele financiare sau, în caz contrar, tot ce s-a făcut până la demararea campaniei nu trebuia utilizat în campanie. Nicio formaţiune nu și-a demontat panourile, nu și-a retras spoturile video, pentru care au fost alocate resurse considerabile”, ne-a declarat expertul Promolex, Pavel Postică. Expertul a mai amintit și publicitatea ascunsă în favoarea unor partide la posturile tv, controlate de unele formaţiuni politice, care, la fel, nu a fost contabilizată. În 2013, Parlamentul a aprobat în primă lectură un nou proiect de lege privind finanţarea partidelor politice și a campaniilor electorale, document ce stabilea cerinţe mai dure pentru raportările financiare, dar și sancţiuni pentru anumite încălcări admise de partide. Actul normativ însă a rămas printre restanţele fostei garnituri parlamentare.

Olga CEAGLEI, Cornelia COZONAC

Pentru Partidul Liberal, care a cheltuit suma cea mai mică dintre formaţiunile care au intrat în Parlament, donaţia cea mai mare a făcut-o liderul formaţiunii, Mihai Ghimpu – el a scos din buzunar peste jumătate de milion de lei (554 de mii de lei), sumă ce reprezintă venitul familiei pentru opt luni. În declaraţia depusă la CEC, Mihai Ghimpu a indicat venituri de 1,6 milioane de lei pentru anii 2012 și

Sursa: Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Casa deputatului PD, Botnari

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliștii pentru integritate în serviciul public”, desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul și conţinutul investigaţiilor publicate.

Geopolitic

19 DECEMBRIE 2014

5

FLUX

ROMÂNIA ÎNTRE OCCIDENT ŞI EURASIA (II) Continuare din numărul precedent.

De la centralitate la o echidistanţă echivocă În orânduirea politică hegemonizată de Partidul Comunist, școala geopolitică română a fost constrânsă să-și înceteze brusc propriile activităţi, deoarece, în întreg așa-numitul „lagăr socialist”, geopolitica era oficial interzisă, fiind asociată cu Karl Haushofer și cu alţi geopoliticieni ai celui de-al treilea Reich, fiind condamnată ca „pseudoștiinţă nazistă”. Zic oficial, fiindcă geopolitica a continuat să existe și în perioada comunistă: se preda într-o manieră informală la cursurile de strategie, geostrategie, istorie militară, artă militară. Fără a stabili cursuri oficiale de teorie geopolitică, în practica relaţiilor internaţionale România socialistă se ghida de o linie de acţiune inspirată de un proiect geopolitic bine conturat.

Anume așa s-a întâmplat atunci când, în urma cotiturii naţional-comuniste, România tindea să devină o ţară autonomă, capabilă să dezvolte funcţii speciale și originale proprii în politica internaţională și să câștige acea centralitate care era o constantă a elaborărilor teoretice interbelice.

Noţiunea de centralitate – la care geopoliticienii antebelici au făcut apel pentru a individualiza poziţia României în comparaţie cu alte state – a căpătat cu Ceaușescu o semnificaţie de echidistanţă substanţială, încât Bucureștiul, fără a pune în discuţie propria apartenenţă la „lagărul socialist”, a reușit să stabilească o serie de relaţii cu ţări ce aparţineau la alianţe internaţionale diferite. Un exemplu ar fi poziţia României în sectorul balcanic, ea putând fi rezumată cu cuvintele conducătorului însuși: „România dezvoltă relaţii bune cu toate ţările socialiste din Balcani: cu Bulgaria (…), cu Republica Populară Albania (…). În ce privește relaţiile noastre cu Iugoslavia socialistă, vecină și prietenă, doresc să subliniez că acestea cunosc o dezvoltare continuă. (…) Consecventă politicii sale de extindere a legăturilor cu toate ţările, indiferent de orânduirea lor social-politică, România se pronunţă pentru dezvoltarea relaţiilor cu Grecia și Turcia. (…) Deși România și Turcia fac parte din alianţe politice și militare diferite, în convorbirile cu conducătorii turci am fost unanimi în convingerea că deosebirile de sistem social-politic, apartenenţa la o alianţă sau alta nu pot – și nu trebuie – să împiedice dezvoltarea de relaţii normale între state”1.

Acestei echidistanţe, care avea scopul de a crea și a suda relaţiile între ţări europene aparţinând celor două tabere adverse, îi corespundea poziţia prin care România, mai degrabă decât să facă parte din dezacordul ruso-chinez, se voia poziţionată super partes sau, mai exact, inter partes, și râvnea să joace o funcţie de joncţiune între cele două mari puteri eurasiatice. Cu ocazia unei întâlniri internaţionale de partide comuniste și muncitorești, o atare poziţie a fost ilustrată de Ceaușescu în felul următor:

„Partidul nostru, încă cu mulţi ani în urmă, a privit cu îngrijorare ascuţirea polemicii publice și agravarea divergenţelor între partidele comuniste și muncitorești, îndeosebi între Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și Partidul Comunist Chinez. (…) În primăvara anului 1964, Partidul Comunist Român s-a adresat atât Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, cât și Partidului Comunist Chinez cu apelul de a nu extinde și ascuţi polemica, de a acţiona pentru găsirea căilor de rezolvare a problemelor litigioase. (…) Așa cum am mai declarat public și cum am spus tovarășilor chinezi, noi nu suntem de acord cu acuzaţiile pe care le aduc Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și altor partide comuniste. În același timp, noi am arătat tovarășilor sovietici și tovarășilor din alte partide frăţești că nu suntem de acord nici cu acuzaţiile pe care le aduc Partidului Comunist Chinez”2.

Un aspect problematic al echidistanţei române se manifestă în schimb când Ceaușescu, după vizita lui Nixon la București, se prezenta ca intermediar și lucra pentru apropierea chinezo-americană, ceea ce Kissinger considera necesar pentru strategia sa antisovietică.

La fel de problematică a fost poziţia de echidistanţă și neutralitate adoptată de București în 1967 faţă de agresiunea israeliană împotriva ţărilor arabe. Pe când statele blocului socialist (care purtau o responsabilitate majoră pentru apariţia în Palestina a unui regim de ocupaţie) se aliniau cu lumea arabă și își retrăgeau reprezentanţele diplomatice de la Tel Aviv, România a folosit oportunitatea pentru a accentua propria distanţare faţă de URSS, menţinând și cultivând relaţii cu regimul din Israel. În accepţia lui Ceaușescu, echidistanţa între agresat și agresor oferea României posibilitatea de a juca un rol de mijlocire care trebuia să-i confirme poziţia de stat independent și suveran, implicat în activitatea de arbitru al păcii. Îl citez în continuare pe Ceaușescu: „România nu are niciun fel de interese speciale în Orientul Apropiat.

Poziţia sa în problema războiului dintre ţările arabe și Israel pornește de la realităţile create ca urmare a dezvoltării lumii postbelice, a existenţei statelor arabe independente și a statului Israel. Ca prieteni ai popoarelor arabe, ne-am manifestat întotdeauna solidaritatea și sprijinul faţă de aspiraţiile lor pentru unitate naţională, pentru progresul economic și social, pentru independenţă naţională. (…) Dar dorim să le spunem cinstit prietenilor arabi că nu înţelegem și nu împărtășim poziţia acelor cercuri care se pronunţă pentru lichidarea statului Israel. (…)

După părerea noastră, singura cale raţională pentru rezolvarea conflictului din Orientul Apropiat este retragerea imediată a trupelor israeliene din teritoriile ocupate, desfășurarea tratativelor cu participarea părţilor interesate pentru soluţionarea problemelor litigioase”3.

Pentru a înţelege mai bine poziţia lui Ceaușescu faţă de Orientul Apropiat, care ar putea să fie definită prin termenii formulei actuale „două state pentru două popoare”, trebuie luat în calcul încă un fapt determinant: după cel de al Doilea Război Mondial, o mare parte a evreilor rezidenţi în ţara dunăreană a plecat în Palestina, românii văzând în existenţa unei colonii evreiești departe de hotarele lor soluţia acelei probleme care i-a hărţuit atâta timp.

Această linie, care în perioada interbelică și-a găsit în România nu numai susţinători, ci și opozanţi prestigioși (de exemplu, Nae Ionescu), a fost urmată cu desăvârșire de Ceaușescu. Acesta, pe de o parte, a alungat ultimii evrei de pe poziţiile pe care le ocupau în Partid și în Stat și a favorizat emigrarea evreilor din România, iar pe de altă parte, a adoptat faţă de Israel o poziţie de substanţială complicitate.

Această tactică de compromis nu a reușit totuși să împiedice personajele legate de cercurile sioniste, precum Silviu Brucan și Petre Roman, să facă uz de o reţea internaţională de complicitate și să urzească împreună cu alţii planul subversiv din 1989. În ce privește semnificaţia sa politică, se poate spune că acest eveniment a reprezentat lichidarea definitivă a acelei poziţii de independenţă și centralitate pe care naţional-comunismul a încercat să o atribuie României.

Evident, prin lovitura de stat din decembrie 1989, serviciile secrete sovietice urmăreau în mod clar scopul de a asigura controlul rusesc asupra spaţiului românesc; dar susţinerea furnizată de Moscova mișcării subversive a fost, în concluzie, un ajutor activ la acapararea americană a Europei de Est. Astfel, și în România Gorbaciov a lucrat „pentru Regele Prusiei”, adică pentru Președintele american.

Santinelă a Occidentului sau punte în Eurasia? În anii Războiului Rece a fost citat de mai multe ori următorul pasaj pe care geopoliticianul britanic Halford John Mackinder (1861-1947) l-a pus la sfârșitul studiului său din 1919, Democratic Ideals and Reality: „Cine controlează Europa orientală, stăpânește Heartland-ul [literal: „Regiu-

nea Inimă”, adică „regiunea centrală” a Eurasiei]. Cine controlează Heartland-ul, stăpânește World Island [„Insula Lume”, sugestivă expresie prin care Mackinder desemnează Vechiul Continent, adică deopotrivă Eurasia și Africa]. Cine controlează World Island, stăpânește lumea”.

De fapt, Mackinder se refera la exigenta, pentru puterile învingătoare din Primul Război Mondial, de a crea un lanţ de state-tampon între Germania și Rusia; dar mulţi analiști din perioada Războiului Rece au pus acest pasaj în legătura cu importanţa Europei orientale în confruntarea bipolară USA-URSS. Deci, România a fost considerată o parte esenţială a acelui spaţiu, care, după doctrina lui Mackinder, constituie „pivotul geografic al istoriei universale” (Un text de Mackinder din 1904 se intitulează chiar The Geographical Pivot of History).

După 1989, România, împreună cu alte ţări est-europene, a fost anexată la Alianţa Atlantică și NATO. Trei din aceste ţări, oficial „atlantice” (Albania, Croaţia și Slovenia), sunt în realitate ţări mediteraneene, cum este, de fapt, și Italia – cea mai veche ţară „atlantizată”; patru (Polonia, Estonia, Letonia și Lituania) se află în zona Mării Baltice; altele două (Bulgaria și România) sunt pe ţărmul Mării Negre; în fine, mai sunt trei state care nu numai că nu au ieșire la Oceanul Atlantic, ci nicio ieșire spre nicio mare: Cehia, Slovacia și Ungaria. Atribuirea României statutului de „ţară atlantică” echivalează cu falsificarea identităţii geografice a acestei ţări și cu negarea funcţiunii ei naturale, reducând-o la rolul de avanpost al Occidentului atlantic la marginea sud-estică a zonei de influenţă a Statelor Unite, un avanpost american în apropierea Rusiei. În noua confruntare a puterilor atlantice cu Rusia este de prevăzut ca România să devină, împreună cu Bulgaria, Cehia, Polonia și ţărișoarele baltice, o bucată dintr-un „cordon sanitar” antirusesc. Într-un asemenea context geostrategic, României i se atribuie, în particular, un rol de santinelă a NATO pe malul Mării Negre, un rol asemănător cu al Georgiei, în timp ce alte ţări din Europa centrală și estică aflate în sfera de influenţă a Alianţei Atlantice vor încerca să blocheze accesul Rusiei la Marea Baltică și la Marea Adriatică.

Degeaba în ultimii ani câţiva geopoliticieni au insistat să sublinieze centralitatea României în legătură cu spaţiul cuprins între Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediteraneană. „România – scriu Simileanu și Săgeată – se află localizată la mijlocul zonei temperate, la distanţe aproape egale faţă de Oceanul Atlantic, de Oceanul Îngheţat și de Munţii Ural. (...) Poziţia de stat central european, situat la nord de Munţii Balcani, a constituit o zonă de

confluenţă a mai multor culturi, trasee comerciale și interese militaropolitice”4. În cele două decenii care au urmat lui 1989, România a fost un obiect al planului hegemonic american, care a tratat-o ca pe o parte din așa-numita „Nouă Europă”, adică din grupul acelor ţări ex-comuniste care, în momentul agresiunii angloamericane împotriva Irakului, s-au pus la dispoziţia Statelor Unite, detașându-se astfel de politica europeană a Franţei și a Germaniei.

La rândul său, geopoliticianul rus Aleksandr Dughin, în prefaţa scrisă pentru ediţia românească a tratatului său de geopolitică5, constatând că astăzi alternativa este între lumea unipolară hegemonizată de Statele Unite și lumea multipolară (echilibru între spaţiile mari care vor integra statele-naţiune), conchide că „geopolitica României” face parte din „geopolitica Europei unite”.

Dar numai într-o lume multipolară, Uniunea Europeană ar putea să devină o realitate politică suverană; deci numai în cazul acesta România, ca parte a Uniunii, ar putea să aibă parte de acea suveranitate care, la ora actuală, le lipsește atât României, cât Uniunii Europene în ansamblu. Dimpotrivă, modelul unipolar american, negând suveranitatea Europei, înseamnă implicit și lipsă de suveranitate pentru România.

Prin urmare, această ţară, ca și celelalte state europene, trebuie să participe, în mod conștient și activ, la construcţia viitorului european, alegând între suveranitate și dependenţă, Europa și Occident, continentalism și atlantism.

Dacă am admite la modul teoretic faptul că România ar putea adopta o politică bazată pe principii de suveranitate europeană, atunci ar trebui ca această ţară, în loc să fie redusă la rolul de simplu pion al strategiei atlantiste, să recupereze o funcţie potrivită propriei poziţii geografice, propunându-și nu să fie o santinelă a Occidentului, ci un element de legătură, o punte între Europa și Rusia.

Dar această ipoteză e foarte departe de posibilităţile oferite de realitatea de astăzi, deoarece actuala clasă politică română nu pare deloc în măsură să conceapă, cu atât mai puţin să realizeze, un proiect geopolitic de acest gen.

Claudio MUTTI ____________________ 1. M.-P. Hamelet, Nicolae Ceaușescu. Biografie și texte selectate, Editura politică, București 1971, pp. 215-216.

2. M.-P. Hamelet, op. cit., pp. 186-188.

3. M.-P. Hamelet, op. cit., pp. 219-221.

4. V. Simileanu – R. Săgeată, Geopolitica României, Top Form, București 2009, p. 106.

5. Aleksandr Dughin. Bazele geopoliticii și viitorul geopolitic al Rusiei, cu o postfaţă de Ilie Bădescu, Editura eurasiatica.ro, București 2011.

FLUX

6

Interviu

19 DECEMBRIE 2014

CĂLIN GEORGESCU:

„Statele aservite, precum România, nu

Urmare din pag. 1 - Ce așteptări aveţi de la noul președinte ales al României?

- Obiectivul principal al oricărui președinte al României ar trebui să fie apărarea interesului naţional, care se traduce, în principal, prin întărirea pe plan intern și extern a poziţiei statului naţional unitar modern. În acest moment, însă, cred că este mai important să discutăm despre așteptările poporului român și cum putem reînvia încrederea lui în conducători și în viitor. Cu o populaţie nemulţumită nu se poate face reformă.

Să iei puterea nu e greu, contează ce faci cu ea pentru ţară Mesajul transmis prin vot a fost foarte clar: schimbaţi-vă sau veţi fi schimbaţi. În campania electorală am asistat doar la o luptă pentru putere între două clanuri, așa cum a fost mereu, timp de 25 de ani. Nici cel ales și nici cel care a pierdut nu au prezentat un proiect de ţară solid, un program politic, o viziune despre viitor și despre marile provocări interne și internaţionale. Am asistat doar la dezbinarea ţării, nu la unitatea ei.

- Cum arată România, la 25 de ani de la căderea comunismului? Aţi declarant: „România este un sens giratoriu permanent, ne învârtim în cerc de 25 de ani”. Ce eveniment/ măsuri ar putea să ne scoată din acest sens giratoriu? Consideraţi că alegerile prezidenţiale din acest an pot aduce o schimbare?

- România, după 25 de ani de postcomunism, este o ţară în care cei care au condus și conduc au fost dispuși să cedeze ori să distrugă totul doar pentru a avea puterea. Rezultatul este o ţară în faliment, trăind pe datorie, pentru care colapsul a devenit o chestiune de probabilitate matematică, pe fondul unei polarizări uriașe a sărăciei și a bogăţiei. Singura salvare poate veni dintr-un proiect de ţară îndrăzneţ, gândit pe termen lung și foarte lung, și ancorat în realităţile profunde ale României. Pentru acest mare proiect se va putea ridica un steag, sub care să se adune toţi românii din ţară și de pretutindeni; un proiect în elaborarea și aplicarea căruia să ne regăsim independenţa de gândire și de acţiune, ca ţară; un proiect care se poate realiza în esenţă prin resursele și capacităţile proprii.

Numai astfel, prin noi înșine, vom face din România o ţară respectată care să conteze în politica mare, la scară europeană și mondială.

Azi, România este un stat complet aservit, prea slab pentru a avea un cuvânt de spus în lume. O ţară deprofesionalizată, cu mari probleme demografice, care și-a cedat suveranitatea și a dinamitat conceptul de școală a muncii, pe fondul creșterii alarmante a analfabetismului. Nu mai suntem o destinaţie, în sens politic, ci un teritoriu pe care-l survolezi cu avionul, în drum spre alte zări. În sens economic, ţara e o ţintă predilectă doar pentru acele transnaţionale care jefuiesc patrimoniul natural sau îmbolnăvesc populaţia, fizic și spiritual, cu produsele lor otrăvite.

Suntem un loc cunoscut pe harta crimei organizate, a traficului de persoane, pentru jefuirea obiectelor de patrimoniu și a pădurilor, ca depozit de deșeuri și câte alte asemenea activităţi infracţionale. Statele aservite,

precum România, nu pot lupta cu adevărat împotriva corupţiei interne. În pofida retoricii oficiale, ele nu pot beneficia în mod real de alianţe sau de parteneriate cu naţiunile puternice. Într-o situaţie limită, un stat puternic nu va salva un stat complet subordonat aflat la ananghie, oricâte garanţii formale i-ar fi oferit, ci doar va dispune de el. Ţările Române au avut astfel de experienţe, în trecutul nu foarte îndepărtat, gândiţi-vă la nefericitul an 1812. Iar azi, exemplul Ucrainei este mai mult decât grăitor. În 25 de ani, România a avut o retragere masivă din istorie, din orice dezbatere cu privire la provocările mari ale lumii, a absentat de pe scena diplomaţiei. Ţara trebuie adusă la nivelul unei chemări. Iar asta se face printr-un proiect mare, care să descătușeze energiile întregii naţiuni. Un proiect care să identifice nișa României în competiţia mondială a secolului XXI, să reconstruiască ţara pe baza acestei premise fundamentale; să creeze locuri de muncă sigure și bine plătite, un sistem de sănătate centrat pe grija faţă de fiinţa umană și nu pe profitul industriei de medicamente și al asigurărilor de sănătate private; un proiect care să regândească strategic toate activităţile economice, să reindustrializeze ţara pe baza tehnologiilor nepoluante și a principiilor economiei civice – modelul economic pe care eu îl propun; să reprofesionalizeze ţara și să readucă plăcerea românilor de a munci; mai presus de orice, un proiect cu o strategie perfectă pentru învăţământ, cercetare, inovaţie, cuplată cu una demografică, spre a asigura dăinuirea neamului, în veșnicie. Pentru asta avem nevoie de învăţători și profesori entuziaști, plini de dăruire pentru cauza naţională, modele de urmat pentru tineri. Să renască dragostea pentru frumos, pentru artă în toate orașele României. Să nu ezităm să aducem specialiști străini acolo unde este nevoie. Acest lucru este absolut firesc și se întâmplă peste tot în lume unde dorinţa de performanţă e mai presus de orice – vezi cazul guvernatorului canadian al Băncii Angliei. Marile teme internaţionale, cum ar fi energia sau resursele, să se discute la București. Instituţii internaţionale serioase, și nu sediile unor firme fantomă, să fie localizate în România. Asta înseamnă să ai cotă internaţională, să exiști și să fii respectat.

Spiru Haret spunea: „Investești în educaţie, culegi în economie”. Forţe malefice au distrus cu bună știinţă dragostea de ţară, patriotismul, au tăiat panglica istoriei, pentru a ne lipsi de dragostea de glie și de voinţa

de a fi o naţiune demnă. Cel mai mare gânditor politic al naţiunii române, Mihai Eminescu, spunea: „Fără cultul trecutului nu există iubire de ţară”.

Revenind la alegerile care au avut loc, ele ar putea aduce o schimbare în bine doar printr-un joc al hazardului. Sistemul se apără foarte bine, se adaptează ușor, își aduce actorii pe scenă, și cedează doar de frică, atunci când este încolţit.

Democraţia directă nu este posibilă într-un stat servil - Consideraţi că vom asista la o reformare a clasei politice, în contextul în care „generaţia Facebook” a ieșit masiv la vot și i-a taxat pe cei care au ignorat-o? Consideraţi că intelectualii s-au trezit din amorţire?

- Reţelele de socializare nu vor putea produce o reformare a clasei politice. Pot fi doar un catalizator al reformării, dar rămân simple mijloace de comunicare în masă ale vremurilor actuale, pe care le utilizează atât oamenii cinstiţi, cât și escrocii. Generaţia Facebook, obișnuită să tot „gugălească” pe telefoanele inteligente, este copleșită de cantitatea de informaţii care o asaltează. Preia totul pe fugă și nu mai are răbdare să aprofundeze lucrurile. În România nu se mai studiază profund și nu se mai citesc cărţi.

De altfel, se vând cu 85% mai puţine cărţi decât în urmă cu 25 de ani. Iată de ce populaţia poate fi manipulată prin lozinci și devize propagandistice extravagante, golite de adevăr și conţinut. În România, unele clanuri au folosit mai abil decât altele reţelele de socializare și, drept urmare, au înregistrat un avantaj politic temporar.

Cât despre puterea „democraţiei directe” care îi entuziasmează pe tinerii de pe Facebook, în mare parte este o iluzie. Ea există în spaţiul virtual, dar este foarte greu de transpus în realitate, în cadrul actualului sistem neoliberal. Să nu uităm că sistemul însuși folosește Internetul pentru a-și cosmetiza imaginea și pentru a manipula populaţia. Eu sunt întru totul pentru democraţia directă, participativă. Ea nu este însă posibilă într-un stat servil, cu o economie neoliberală de tip extractiv. Ea poate înflori doar într-o economie civică, având drept partener un stat puternic, un stat animat de o logică partenerială, în care toţi actorii participanţi la dialogul social luptă pentru un ideal comun. Este nevoie, în primul rând, de o democraţie economică. La noi, în discursul public este absentă noţiunea de lu-

crător-proprietar; această „moleculă” a economiei civice este generată de răspândirea largă a proprietăţii productive graţie formelor cooperaţiei moderne sau organizării micilor producători în sistem cluster, pe modelul Mondragón sau Emilia Romagna.

Vorbim de „descentralizare” când, de fapt, ar trebui să vorbim de sisteme „distribuite”. Vorbim de „creștere infinită” când, de fapt, avem nevoie de o revoluţie a sustenabilităţii.

Binomul centralizare/descentralizare aparţine vechii paradigme, socialiste și neoliberale. Economia civică pe care o propun eu și care este deja o forţă în multe părţi din lume gândește în termenii sistemelor „distribuite”, dinamicilor parteneriale („peer to peer”), producţiei locale de serie mică. Agricultura ţărănească, ajutată de know-how-ul agriculturii postindustriale, este mai productivă decât agricultura industrială, eminamente distructivă. În România, agricultura ţărănească este însă privită ca o frână de cei aflaţi în fruntea bucatelor.

Dacă sistemul economic românesc stă să facă implozie, nici în sfera culturii și a spiritului nu stăm mai bine.

Greu mai găsești un intelectual integru astăzi. Limba română este, pur și simplu, masacrată, parcă a devenit o limbă străină, stricarea ei este promovată din plin de la cele mai înalte tribune. Biserica oficială este pângărită, iar biserica ascunsă este prigonită.

Mare parte a populaţiei este condusă prin impostură de către fariseii care, vieţuind în păcat, sunt mereu temători pentru scaunele lor și atunci caută să se înconjoare de iobagi plătitori de impozite, folosite pentru desfrâul și vanităţile stăpânilor.

Actele normative din România sunt făcute pentru un mediu economic infracţional S-a vorbit mult de reforma clasei politice. Este un fals, pentru că se urmărește doar redistribuirea puterii și dobândirea de avantaje pentru cei care o deţin, prin rotaţie. Singura ocupaţie constantă a clasei politice în ultimii 25 de ani a fost și este deturnarea banului public, îmbogăţirea fără scrupule. Clasa politică actuală este nereformabilă. Trebuie schimbată.

- Cum vedeţi măsurile Guvernului român din ultimul an? Ce decizii consideraţi că au fost pro-business și care au afectat mediul de afaceri?

- Îmi este greu să mă gândesc la măsuri pro-business, având în vedere haosul generalizat din ultimul an.

Chiar dacă au existat măsuri punctuale benefice, precum reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, ele nu pot fi scoase din contextul dezastruos. De altfel, chiar și măsura reducerii CAS a fost aspru criticată la nivel politic, din cauza neprezentării de o manieră transparentă și credibilă a resurselor bugetare care să compenseze reducerea încasărilor la bugetul de stat.

Din acest motiv, o măsură considerată foarte bună de mediul de afaceri a fost percepută ca o bâlbâială sau pomană electorală. Mediul de afaceri a fost afectat prin impozitul pe construcţii speciale (cunoscut ca „taxa pe stâlp”), a cărui introducere a însemnat venituri sporite la buget, încasări făcute însă din conturile contribuabililor serioși, care și așa suportau o povară fiscală copleșitoare.

Pe de altă parte, majoritatea actelor normative din România sunt făcute pentru un mediu economic infracţional. Din cauza nivelului extrem de ridicat al evaziunii fiscale, legile încearcă mai degrabă să îngrădească infracţionalitatea, decât să încurajeze mediul de afaceri. Ca o consecinţă directă, avem tratarea nediferenţiată a agenţilor economici, de parcă ar face parte cu toţii din categoria infractorilor. Absolut toate societăţile sunt tratate de actele normative și organele de control din această perspectivă; se blochează conturi, se trimit somaţii și se perturbă activitatea agenţilor economici, ignorându-se „interesul fiscal naţional”. Astfel, statul gândește ca un mușuroi de furnici, în care toţi cară bobul, dar nu există matcă.

Nu se are în vedere rezultatul final, care ar trebui să fie reprezentat de sprijinirea mediului de afaceri și de crearea de locuri de muncă.

Lipsa unor măsuri concrete de combatere a evaziunii fiscale pe întreg circuitul economic a dat posibilitatea oamenilor de afaceri de carton să se îmbogăţească. Astfel, în domeniul comerţului, de exemplu, statul nu are control asupra achiziţiilor intracomunitare, abundând așazisele firme fantomă, evaziunea continuând pe întreg circuitul, până la desfacerea către consumatorul final (persoane fizice) fără bon fiscal. În România, nu există un control al numerarului. A existat o propunere de act normativ cu privire la restricţionarea tranzacţiilor în numerar, dar proiectul este blocat în Parlament.

Astfel, toţi așa-zișii bani negri din economie circulă liber, într-un circuit financiar ce dă posibilitate beneficiarilor din tranzacţii ilicite să se îmbogăţească, achiziţionându-și proprietăţi și alte bunuri în numerar, uneori cu sume astronomice. Plafonarea plăţilor și încasărilor în numerar ar forţa o mare parte din banii negri existenţi în economie să se albească, statul urmând să beneficieze nemijlocit de fiscalizarea acestor sume.

- Activitatea DNA a fost foarte intensă, în perioada campaniei electorale. Ce așteptări aveţi în continuare de la această instituţie?

- Justiţia română este selectivă, abuzivă și demonstrativă, îi execută în pas de defilare pe diverși oponenţi sau pe cei care mediatic susţin alte interese, iar apropiaţii sunt protejaţi. Undeva, mai la vale, oricum toţi ajung la o înţelegere; dacă justiţia ar fi fost corectă, ar fi fost la datorie pentru toţi, iar corupţilor din pușcărie lear fi fost confiscate averile. Sumele uriașe furate de la statul român ar fi putut constitui o bază bună pentru proiecte naţionale de investiţii – ceea ce nu se întâmplă.

- Care este șansa de dezvoltare a României? Care ar fi pașii proiectului dumneavoastră pentru dezvoltarea ţării noastre?

- Plecând de la ceea ce știm cu siguranţă că se va întâmpla în lume, adică o criză a hranei și a apei, se poate identifica nișa României în economia globală. Eu am propus o revoluţie a sustenabilităţii și un proiect de ţară, „Hrană, Apă și Energie”, prin care România poate cuceri lumea, nu doar să se refacă pe ea însăși. Este soluţia prosperităţii prin revenirea la simplitate. Cu alte cuvinte, un model economic al proximităţii, în care se întărește proprietatea privată productivă, i se oferă omului șansa de a-și securiza

7 FLUX pot lupta cu adevărat împotriva corupţiei interne” Interviu

19 DECEMBRIE 2014

familia, iar surplusul muncii lui intră în circuitul economic local și naţional. „Micro” este distribuit în masă, iar micile firme își asigură autonomia economică prin cooperare în reţea. Pe acest model s-au dezvoltat vertiginos ţări ca Taiwanul sau regiunea Toscana și, parţial, Sillicon Valley, ca să dau doar câteva exemple. Investind în infrastructura viitorului, vom putea face din România un model pentru multe alte ţări. Mai ales pe fondul disfuncţionalităţilor grave ale modelului neoliberal, degradării vieţii în toată Europa și lipsei de viziune a UE, care continuă să se afunde în criză.

- Numele dumneavoastră a fost vehiculat în repetate rânduri ca propunere pentru funcţia de premier.

Ce șanse are scenariul Klaus Iohannis – președinte, Călin Georgescu – premier? Aţi accepta o astfel de funcţie, în condiţiile actuale?

- Eu sunt gata să-mi slujesc oricând ţara, să colaborez cu oricine, dar nu în orice condiţii. Iar cu privire la interesul naţional, pentru mine nu există negociere.

România este azi o ţară sub asediul marilor corporaţii - Aţi declarat că necesităţile politicii externe a României sunt, mai ales, păstrarea identităţii statului în faţa atacului entităţilor nonstatale, adică al corporaţiilor și „investitorilor strategici” de genul fondurilor speculative. Ce pârghii are statul ca să-și păstreze identitatea, în condiţiile globalizării?

- Cea mai preţioasă instituţie creată de om în istorie este statul. O societate fără stat e ca un trup fără cap; pe o astfel de societate o așteaptă anarhia, fragmentarea și disoluţia finală.

Când statul devine captiv, cum este acum în România, nu mai este stat.

Este doar haos bine dirijat de cei care au căpușat statul. Statul practic s-a privatizat și nu mai poate răspunde socialului. Binele comun nu mai există ca ţel suprem al statului.

Nu există bază mai solidă decât binomul stat-cetăţean. Când statul este lovit, subminat, incapacitat, cetăţenii săi devin populaţie, o masă amorfă, se transformă în creaturi supuse manipulării și dezrădăcinării.

Uitaţi-vă la românii din ziua de azi, au ajuns pribegi în ţara lor!

Statul este un zid de apărare a ceea ce înseamnă viaţa și cultura românească. În absenţa lui, identitatea, dăinuirea noastră sunt în pericol.

Eu sunt pentru un stat puternic.

România este azi o ţară sub asediul marilor corporaţii fără patrie, al căror unic scop este profitul imediat, prin exploatarea resurselor naturale și a oamenilor transformaţi în resursă.

Când nu va mai fi interes politic străin, pentru că nu vor mai fi resurse, sau când nota de plată va fi prea mare în comparaţie cu costurile de exploatare, ţara va fi abandonată ca o mină epuizată. Și atunci se va trece la împărţirea ei între hienele din jur, pentru că singura miză rămasă va fi doar geopolitica. Adică statutul de colonie al unei ţări „între ape”, recunoscută exclusiv prin „vocaţia” de a fi vândută străinilor pe 30 de arginţi de către vasalii cocoţaţi în funcţii publice.

Toţi politicienii români au susţinut necondiţionat, în acești 25 de ani, modelul neoliberal extractiv. Acesta nu s-a opus comunismului, l-a conti-

nuat cu alte mijloace, ambele sisteme având nevoie de sclavi ca să funcţioneze. Transpus în viaţă, proiectul „Hrană, Apă, Energie” ar însemna, pentru România, ieșirea din captivitatea babilonică la care au condamnat-o trădarea, impostura și hoţia.

Economia civică are nevoie, pentru a prospera, de oameni liberi, integri, cu mentalitate și demnitate de proprietari. Niciun partid politic nu a urmărit să emancipeze poporul, în sensul de a oferi fiecărui român oportunitatea de a fi stăpân pe propriul său destin, într-o ţară puternică și respectată. Interesul naţional? „O vorbă de dânșii inventată”. Așa-numita „dreaptă” s-a culcat mereu cu așa-numita „stângă” în imensul pat de bordel care este politica românească.

De 25 de ani, neoliberalii din România, de la stânga sau de la dreapta eșichierului politic, tot încearcă să ne convingă că statul nu are ce căuta în economie. Haosul economic controlat de clanurile infracţionale, în care întreprinderile de stat au fost privatizate pentru a fi jefuite, este numit eufemistic „stat minimal”. Eu sunt un critic al conceptului de „stat minimal” și susţin renașterea întreprinderii de stat acolo unde există monopoluri firești, impuse de cerinţele de securitate naţională (resurse naturale, baraje hidroelectrice, linii de înaltă tensiune), și trebuie asigurate serviciile publice esenţiale (poștă, transport în comun, sănătate, educaţie, distribuţia apei etc.). Cu o menţiune însă, foarte importantă: gestiunea întreprinderilor de stat trebuie să fie supusă disciplinei pieţei, iar administrarea lor trebuie să fie impecabilă.

Vom putea limita și chiar elimina influenţa nefastă a entităţilor non-statale, dacă vom transforma România într-o fortăreaţă economică. Zidurile ei de apărare, în domeniul economic, ar fi întreprinderile de stat, sectorul extins al economiei de proximitate, un sector financiar caracterizat prin revigorarea și dominaţia băncilor populare și a uniunilor de credit, o agricultură ţărănească dezvoltată pe bazele celor mai performante metode ale agriculturii postindustriale. Iar apărătorul cel mai motivat să apere economia României este, ca unitate socială, familia, iar ca unitate economică, micul producător, lucrătorul-proprietar din asociaţii (inclusiv asociaţiile profesionale de tipul breslelor), gospodăria ţărănească, designerul și inovatorul, meseriașii secolului XXI. Eu sunt ferm convins că România are nevoie de o stare de spirit, nu de doctrine, iar aceasta poate fi dată de asumarea de către toată naţia română a unui mare proiect de ţară. Nimic nu trebuie să fie ascuns, ocult, ambiguu. Totul să fie transparent, clar explicat, pe înţelesul tuturor, pentru ca românii să știe pentru ce luptă.

Atunci se va vedea ce forţă avem și de ce suntem în stare.

- Vă menţineţi opinia că România nu trebuie să adere la moneda Euro? Cum argumentaţi?

- Bineînţeles că mi-o menţin! Și mai mult, spun că moneda naţională este singurul atu important care ne-a mai rămas în mână pentru a ne păstra independenţa ca stat.

Pentru informarea corectă a cetăţenilor este nevoie de o dezbatere foarte serioasă înainte de a decide dacă România ar trebui sau nu să adere la zona Euro. Există efecte se-

cundare care trebuie analizate – spre exemplu, creșterea artificială a preţurilor.

Fără a intra în prea multe detalii tehnice (există un studiu al lui Giovanni Mastrobuoni, de la Princeton University, care explică foarte bine partea tehnică), putem spune că – în ciuda rapoartelor oficiale care au concluzionat că trecerea la Euro a avut un impact limitat asupra creșterii preţurilor – fenomenul nu a fost niciodată investigat pe deplin. Până acum analiza s-a limitat la dinamica inflaţiei, însă inflaţia este un indicator sintetic al creșterii preţurilor care nu ia în considerare elemente esenţiale, precum nevoia de timp a oamenilor de a se obișnui cu ceva nou sau faptul că inevitabil anumite preţuri vor fi „rotunjite”. Percepţia majorităţii cetăţenilor Uniunii Europene este că trecerea la Euro a cauzat creșteri semnificative de preţuri. Până și nemţii, îl numesc Teuro (Teur înseamnă „scump” în germană).

Un alt efect secundar este cedarea unei pârghii foarte importante - politica monetară. Într-un moment în care nu mai există un consens între ţările mari din Vest asupra politicii monetare (vezi situaţia de anul trecut, când Germania, Olanda și Austria au votat împotriva scăderii ratei dobânzii de către BCE), cum va putea o ţară ca România să-și apere interesele?

Luaţi, vă rog, exemplul Marii Britanii. Este în UE și își menţine moneda naţională, lira sterlină. Oare de ce? Și ne amintim imediat că Londra este adevăratul centru financiar-bancar al Europei și al lumii.

Numai niște netrebnici pot accepta atât de ușor ceva atât de dubios, pentru simplul fapt că este „european” sau pentru că așa li se spune să facă. Înaintea interesului naţional nu stă nimic, nici măcar viaţa!

Dar, din păcate, în România, la nivel decizional, se gândește mic și se acţionează și mai mic.

Noi trebuie să gândim „out of the box”, să gândim liber dacă vrem să înlocuim actualul model economic falimentar. Nu mai putem lăsa sfera financiară să domine economia reală. Sursa răului în lume este banul cămătăresc (debt-money), proprietate exclusivă a sistemului bancar. De ce n-ar putea poporul suveran să emită monedă? Sute de orașe din lume emit „monedă locală” – de ce n-ar face-o și un stat suveran? Mă gândesc la o monedă care să aparţină cu adevărat cetăţenilor, bazată pe o rezervă fracţionară de 100%. Un sistem financiar restructurat, în care funcţia de creditare să fie separată de cea de emitere a monedei. O astfel de măsură ar pune banul să lucreze în serviciul economiei reale și nu al băncilor, ar elimina datoriile publice și private, ciclurile inflaţie/deflaţie și ar permite un sistem de impozitare nu mai mare de 5%. Am realiza o redistribuţie a bogăţiei și a proprietăţii private în baza meritelor și a capacităţilor productive, eliminând definitiv speculaţiile financiare. Nu-i o utopie, îţi trebuie însă curaj, spirit de sacrificiu și dragoste de neam.

România, astăzi, este un stat slab, sărac şi înapoiat - Cum vedeţi relaţia României cu partenerii internaţionali, în contextul conflictelor din regiune?

- Am să-l citez pe generalul De Gaulle: „Ţările nu au prieteni, au aliaţi, iar alianţele sunt utile atâta timp cât servesc interesul statului tău”.

Atâta timp cât nu ești puternic economic, nu desfășori competiţia minţilor mari în ţara ta, nu ești solid social și cultural, nu exiști. Aranjamentele de culise, făcute doar pentru protejarea anumitor persoane și a sistemului securist au distrus ţara.

După cum am spus: un stat cu conducători care se întrec în a-și manifesta servilismul nu are parteneri, fiindcă nu poate sta la masa tratativelor, ci sub masă, pentru a lustrui pantofii celor puternici, adică ai mesenilor.

Scriitorul și analistul politic Lev Vershinin relatează un incident relevant în acest sens: în data de 20.02.2014, liderul ucrainean Ianukovici a semnat o înţelegere cu opoziţia, înţelegere ai cărei garanţi au fost miniștrii de externe ai Poloniei, Germaniei și Franţei. A doua zi, Ianukovici a fugit, iar puterile garante s-au spălat pe mâini, pentru că orice este permis în relaţiile cu un stat slab și complet aservit. Există numeroase alte exemple de acest fel, pe diverse meridiane ale lumii.

România, astăzi, este un stat slab, sărac și înapoiat, iar ceea ce i s-a întâmplat Ucrainei i se poate întâmpla mâine și României, într-o formă sau alta, indiferent de apartenenţa la diverse organizaţii, parteneriate ș.a.m.d. Nu ne apără nimeni, trebuie să fim puternici și să ne putem apăra singuri.

- Cum vedeţi relaţia României cu Fondul Monetar Internaţional?

- Nu este potrivit termenul de „relaţie”. Un stat puternic și un conducător de glie ar pune capăt contractului și oricărui fel de „colaborare” cu FMI. Vă rog să-mi spuneţi unde în lumea asta, în care ţară unde a fost prezent, a adus FMI-ul prosperitate? Niciunde,

vă rog să verificaţi. FMI-ul a pus umărul la îndatorarea României, ca să fie o pradă mai ușoară pentru hienele care stau la pândă. Și asta la iniţiativa și prin uneltirile celor puși să o apere și al căror fals renume ascunde marea fraudă din această ţară.

- Cum se poate pregăti ţara noastră să facă faţă crizei apei și a hranei, preconizată pentru 2020?

- Pământul este cea mai mare avere pe care o avem. Solul este adevărata mină de aur a României. Iar pământul nu este o marfă, ci proprietatea noastră, a tuturor, el nu poate fi de vânzare, înstrăinat, pentru că e piatra unghiulară a devenirii și dăinuirii noastre ca popor. Dacă înţelegem asta și trăim constant acest sentiment, zi de zi, facem din agricultură vârful de lance al dezvoltării economice naţionale, cu toată industria, și învăţământul, și cercetarea subordonate acestui obiectiv. Din gospodăria ţărănească facem modelul european de viaţă sănătoasă, iar din ţăranul român, simbolul creștin autentic al veșniciei neamului românesc și gena autentică de civilizaţie, în Europa și în lume.

Gândim bursa grâului la Brăila și cea a energiei la București, facem din Constanţa poarta economică numărul unu a ţării, înaintea aeroportului Henri Coandă, și prin export de hrană sănătoasă și apă curată cucerim Europa și lumea!

Aceasta este moștenirea noastră, dar și vocaţia și destinul nostru, ea nu este o alternativă posibilă printre multe altele, este unica! Nu există un plan B, pentru că nu avem o ţară B, noi nu avem decât România.

Iar, înainte de toate, eu doresc ca poporul român să știe ce vrea și să-și dea seama ce poate!

A consemnat Adina ARDELEANU Sursa: bursa.ro

FLUX

8

Externe

19 DECEMBRIE 2014

Hamas, retrasă de pe lista organizaţiilor teroriste de justiţia UE Justiţia europeană a anulat, pentru un viciu de procedură, înscrierea mișcării palestiniene Hamas pe lista UE cu organizaţii teroriste, dar a menţinut blocarea activelor organizaţiei în Europa, notează MEDIAFAX.

Curtea de Justiţie precizează că această anulare „nu implică nicio apreciere de fond asupra problemei catalogării mișcării Hamas drept grupare teroristă”.

Uniunea Europeană a înscris Hamasul pe această listă neagră în decembrie 2001. „Efectele actelor anulate”, respectiv blocarea fondurilor Hamas în UE, „sunt menţinute temporar pentru a garanta eficacitatea unor eventuale blocări de fonduri”, a precizat tribunalul.

Consiliul are la dispoziţie trei luni pentru a lua o nouă decizie de îngheţare a fondurilor sau două luni pentru a face apel la Curtea de Justiţie a UE împotriva acestei decizii, a adăugat tribunalul într-un comunicat.

Sesizat de Hamas, tribunalul constată că înscrierea sa pe listă este fondată „nu pe fapte examinate și reţinute în decizii ale autorităţilor naţionale competente, ci pe acuzaţii extrase din presă și de pe Internet”. „Poziţia comună și jurisprudenţa cer ca baza unei decizii” de acest fel să o reprezinte „elemente examinate concret și reţinute în decizii ale autorităţilor naţionale competente”.

Tribunalul nu reţine însă argumentul Hamas, potrivit căruia gruparea nu poate fi înscrisă pe lista organizaţiilor teroriste întrucât „reprezintă un Guvern ales în mod legitim”. „Este o decizie care mă satisface”, a comentat avocata Hamas, Liliane Glock.

Hamas, „Mișcarea de rezistenţă islamică”, face parte dintr-o grupare internaţională, numită Frăţia Musulmană, care nu recunoaște statul israelian. Spre deosebire de alte facţiuni ale grupării, Hamas are și o ramură militară, precizează activenews.ro.

Scopul declarat al mișcării este de a înlocui Israelul cu un stat palestinian. Hamas este responsabil pentru un număr considerabil de atentate sinucigașe cu bombe în Israel, în special la începutul anilor 2000, aspect care cântărește greu în actuala criză din Orientul Mijlociu.

La îndemnul Statelor Unite, Autoritatea Palestiniană a organizat alegeri populare în 2006, atât în Cisiordania, cât și în Fâșia Gaza.

Hamas a câștigat. Cu toate acestea, gruparea a refuzat în continuare să respecte statul israelian precum și orice înţelegeri trecute dintre acesta și Autoritatea Palestiniană. Hamas a fost responsabil pentru un război civil sângeros îndreptat împotriva partidului mai conservator, Fatah, care s-a încheiat printr-o separare a Fâșiei Gaza de Cisiordania. Hamas

guvernează în prezent în Fâșia Gaza, independent de Autoritatea Palestiniană.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a reacţionat și a cerut Uniunii Europene să reintroducă gruparea militantă islamistă Hamas pe lista sa cu organizaţii teroriste. „Dorim ca UE să pună imediat din nou Hamas pe listă”, a afirmat Netanyahu într-un comunicat. „Hamas este o organizaţie teroristă criminală al cărui obiectiv afirmat este de a

Premierul Australiei promite transparenţă totală în legătură cu agresorul de la Sydney

distruge Israelul”, a mai spus premierul Netanyahu, citat de Agerpres.

Pe de altă parte, mișcarea islamistă palestiniană Hamas a considerat drept o „victorie” decizia justiţiei europene de a anula prezenţa sa pe lista UE cu organizaţii teroriste, în ciuda menţinerii temporare a îngheţării activelor grupării în Europa.

FLUX

RAPORT:

Mai puţini jurnalişti ucişi, dar mai mulţi răpiţi în 2014

Premierul australian Tony Abbott a promis miercuri, 17 decembrie, transparență totală în ancheta care demarează asupra motivelor pentru care individul care a luat ostatici la Sydney, având un trecut plin de violențe și extremism, nu se afla sub supraveghere, transmite AFP. Man Haron Monis, în vârstă de 50 de ani, era în libertate pe cauțiune, după ce fusese inculpat de justiție pentru complicitate la uciderea fostei sale soții. De asemenea, el făcea obiectul altor puneri sub acuzare pentru zeci de agresiuni și abuzuri sexuale.

Luarea de ostatici din cafeneaua Lindt Chocolat, aflată în centrul orașului Sydney, s-a soldat marți cu moartea a două persoane și a autorului faptelor, iranian de origine.

Luna trecută el a publicat un mesaj pe site-ul său pentru a jura credință „califului musulmanilor”, ceea ce poate fi interpretat ca un sprijin acordat liderul organizației Stat Islamic (SI).

Numeroase voci s-au făcut auzite în Australia pentru a întreba de ce nimeni nu s-a interesat de soarta acestui individ despre care premierul Tony Abbott a spus că era „nebun”.

El era bine cunoscut de poliția statului Noua Galie de Sud, de poliția federală, precum și de agenția de informații interne (Australian Security Intelligence Organisation, ASIO), însă nu figura pe lista țintelor supravegheate de serviciul antiterorist. „Sunt întrebări pe care responsabilii noștri vor trebui să și le pună, deoarece el a fost o persoană de interes pentru agențiile având ca misiune securitatea”, a declarat Tony Abbott la postul de radio ABC. „Vrem să știm de ce nu era supravegheat, ținând cont de trecutul său de violențe, de trecutul său de instabilitate mintală și de atracția sa din trecut pentru extremism”, a continuat premierul australian.

Un raport al evenimentelor care au precedat luarea de ostatici de luni din centrul orașului Sydney, asupra motivelor pentru care Monis nu era supravegheat și pentru care dispunea de o armă va fi prezentat opiniei publice, a adăugat prim-ministrul, care a promis o transparență totală.

În prezent, 40 de jurnaliști sunt ţinuţi ostatici în întreaga lume. ”Rareori moartea reporterilor s-a produs cu un sentiment atât de barbar al propagandei”, a estimat RSF, făcând referire la înregistrările video cu execuţiile prin decapitare ale jurnaliștilor americani James Foley și Steven Sotloff.

Două treimi dintre asasinatele contra jurnaliștilor s-au produs în zone de conflict: Siria (15 jurnaliști uciși, ţara cea mai periculoasă pentru jurnaliști, la fel ca anul trecut), teritoriile palestiniene (7 jurnaliști uciși), Ucraina (6 jurnaliști uciși), Irak și Libia (câte 4 jurnaliști uciși).

China este ţara în care în 2014 au fost încarceraţi cei mai mulţi jurnaliști, ea fiind urmată de Eritreea, Iran, Egipt și Siria.

Cele mai multe cazuri de răpiri de jurnaliști s-au consemnat în Orientul Mijlociu și în Africa de Nord. Autorii răpirilor încearcă să blocheze informaţia independentă și să descurajeze opiniile externe, adaugă raportul citat. Cele mai multe cazuri de răpiri au avut loc în Ucraina (33), Libia (29) și Siria (27).

Din cauza unor diverse forme de intimidare, în acest an și-au părăsit ţările 139 de jurnaliști, un număr dublu faţă de cel înregistrat în anul 2013.

Raportul RSF mai indică faptul că 853 de jurnaliști au fost arestaţi în acest an, iar 1.846 au fost ţinta ameninţărilor sau a agresiunilor, Ucraina aflânduse pe prima poziţie în aceste clasamente negative.

Sursa: agerpres.ro

FLUX

Șaizeci și șase de jurnaliști au fost uciși în acest an (dintre care doi prin decapitare), cu 7% mai puţini decât în 2013, în timp ce numărul jurnaliștilor răpiţi în acest an a fost de 119, în creștere cu 37% faţă de anul trecut, a anunţat marţi, 16 decembrie, organizaţia pentru libertatea presei Reporteri Fără Frontiere (RSF), citată de AFP și Reuters, informează Agerpres.

Externe

19 DECEMBRIE 2014

Washington și Havana reiau legăturile diplomatice Statele Unite ale Americii și Cuba conlucrează pentru a normaliza relațiile diplomatice, decizia istorică fiind anunțată de președinții Barack Obama și Raul Castro în două discursuri simultane. SUA promit să deschidă o nouă ambasadă la Havana, să reducă restricțiile de călătorie, să îmbunătățească comunicarea și să înlesnească schimburile comerciale, relatează dcnews.ro. „Cubanezii din Statele Unite au contribuit la construirea Americii. Statele Unite au apărat cu mândrie democraţia și drepturile omului în Cuba. Avem o relaţie unică”, a spus Obama. „Izolarea Cubei nu a funcţionat; este necesară o nouă abordare”, a adăugat Obama, precizând că va solicita, ulterior, măsuri pentru normalizarea relaţiilor la nivel medical și pentru eliminarea Cubei de pe lista ţărilor care susţin terorismul.

Raul Castro a spus că „am decis normalizarea relaţiilor, dar acest lucru nu înseamnă că a fost rezolvată problema principală, cea a embargoului economic”.

Ca parte a acestei înțelegeri, americanul Alan Gross, prizonier timp de mai mulți ani în Cuba, a călcat miercuri pe pământ natal, urmând ca SUA, la rândul lor, să elibereze trei cubanezi închiși la Florida pentru spionaj.

Bărbatul în vârstă de 65 de ani a petrecut cinci ani într-o închisoare cubaneză după ce a fost acuzat de subversiune pentru că a încercat să furnizeze internet unor comunități din Cuba.

Nemulțumire în Congres Aleși democraţi și republicani partizani ai izolării regimului cubanez au criticat, miercuri, 17 decembrie, decizia lui Barack Obama de a începe normalizarea relaţiilor cu Havana. Congresmenii au promis să se opună anulării embargoului, relatează AFP, preluată de Mediafax.

Senatorul american Marco Rubio, un posibil candidat din partea republicanilor la alegerile prezidențiale din 2016, a criticat momentul de cotitură în relațiile americano-cubaneze. „Mi-ar plăcea să avem relații normale, dar pentru ca asta să se întâmple, Cuba trebuie să fie o țară normală. Și nu este. Este o dictatură brutală”, a spus Rubio, legislator cu origini cubaneze. „Casa Albă a cedat totul, dar obţine puţine lucruri”, a mai declarat acesta.

Guvernul cubanez nu va permite alegeri libere, pluripartidism și libertate a presei doar pentru că oamenii pot bea Coca Cola, a mai opinat Rubio.

FLUX

FLUX

VLADIMIR PUTIN:

Occidentul încearcă să pună Ursul în lanţ Președintele rus a spus ieri, în cadrul celei de a zecea conferinţe de presă anuale cu jurnaliștii ruși și străini, că Rusia își va relua creșterea economică în doi ani, în cel mai rău caz. O ieșire din criză este „inevitabilă”, în primul rând pentru că economia mondială continuă să crească, a declarat Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin consideră, în acest context, „adecvate” măsurile luate de guvern și de banca centrală.

Președintele este responsabil pentru tot ce se întâmplă în Rusia, inclusiv pentru forțele armate, a punctat liderul de la Kremlin.

Extinderea NATO către Est înseamnă construirea unui nou Zid al Berlinului, a spus Vladimir Putin. Extinderea NATO și crearea scutului antirachetă arată că NATO nu s-a oprit. Poziția fermă a Rusiei în situații de criză ar trebui să le arate clar că este nevoie de un spațiu comun de securitate, a afirmat președintele rus.

Un ziarist ucrainean l-a întrebat despre situația din estul Ucrainei. „Câți soldați ruși vor mai fi trimiși în estul Ucrainei?”, l-a întrebat ziaristul ucrainean. El purta un tricou pe care scria un cuvânt peiorativ folosit de ruși la adresa ucrainenilor. Liderul rus a răspuns că în estul Ucrainei, armata Kievului întreprinde o operațiune punitivă, iar Rusia este gata să medieze o reglementare a conflictului. Criza trebuie rezolvată cu mijloace politice, spune Putin. El a reamintit că un nou convoi umanitar a fost trimis în estul Ucrainei. Întrebat despre dependența economiei ruse de exporturile de hidrocarburi și despre posibilitatea de a se folosi de actuala criză pentru a restructura economia, Vladimir Putin a răspuns că este un proces dificil, dar posibil printr-o ameliorare a mediului de afaceri. El a mai spus că prețul în cădere al petrolului cere în mod inevitabil o restructurare a economiei ruse. Totuși, a subliniat Vladimir Putin, birocrația rusă înseamnă nimic în comparație cu cea europeană.

Merkel sprijină efortul Bulgariei de salvare a proiectului South Stream Cancelarul german Angela Merkel îndeamnă Bulgaria să poarte noi discuții cu Rusia în privința gazoductului South Stream, pe care Moscova a anunțat că-l anulează din cauza divergențelor cu Uniunea Europeană.

Decizia Rusiei a nemulțumit mai ales statele cu un grad ridicat al dependenței de gazul rusesc, precum Serbia, Ungaria și Bulgaria, care primesc volumul de gaze necesar prin Ucraina, țară pe care South Stream o ocolește. Sofia și-a declarat disponibilitatea de a negocia cu Rusia soarta proiectului energetic de peste 40 de miliarde de euro, informează dcnews.ro. „Trebuie să examinăm toate aspectele legale ce privesc proiectul South Stream și să le folosim pentru ca discuțiile cu Rusia să avanseze”, a declarat cancelarul german după întrevederea avută luni, 15 decembrie, la Berlin cu premierul bulgar Boiko Borisov. „Numeroase contracte au fost deja convenite și este important pentru ambele părți să rămână parteneri de încredere”, a mai indicat Angela Merkel.

Toate problemele legate de proiect trebuie să fie examinate, a declarat ea. Merkel a menţionat că partea europeană nu a renunţat la South Stream.

Cancelarul german Angela Merkel și-a exprimat sprijinul pentru demersul Bulgariei de a convinge Moscova să accepte discuții în vederea continuării proiectului gazoductului South Stream, pe care Rusia a decis să-l abandoneze în favoarea unei conducte alternative prin Turcia, consemnează agenția Reuters, citată de Agerpres.

9

Liderul de la Kremlin a încercat să liniștească populaţia, îngrijorată de problemele economice apărute după sancţiunile impuse de Occident. Vladimir Putin a dat asigurări că statul are bani pentru plata salariilor și a pensiilor, în condiţiile în care rezervele băncii centrale au crescut în ultima perioadă. Președintele rus a promis că atât guvernul de la Moscova, cât și banca centrală vor lua măsuri pentru întărirea și restructurarea economiei, iar criza rublei nu va dura mai mult de doi ani. Putin nu s-a ferit să critice Vestul, care prin sancţiunile dictate împotriva Rusiei și prin extinderea NATO încearcă să divizeze lumea, la 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului. „Occidentul încearcă să pună Ursul în lanţ și să-i scoată ghearele și colţii. Atunci, Ursul ar deveni un animal înfometat. Asta ne dorim? Încercăm să ne menținem suveranitatea și independența”, a spus Vladimir Putin.

Sursa: digi24.ro

SERGHEI LAVROV:

Occidentul încearcă să schimbe regimul din Rusia cu ajutorul sancţiunilor Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marţi, 16 decembrie, că are „motive serioase” să creadă că Occidentul încearcă să provoace o schimbare de regim în Rusia cu ajutorul sancţiunilor, relatează agenţia Tass, citată de Mediafax.

În luna iunie, Bulgaria a anunțat suspendarea participării sale la proiect în urma presiunilor Uniunii Europene, care a cerut oprirea lucrărilor întrucât a apreciat că acordurile bilaterale semnate de Rusia cu unele dintre țările pe teritoriul cărora urma să treacă gazoductul, respectiv Bulgaria, Ungaria și Slovenia, încalcă legislația comunitară.

Drept urmare, președintele rus Vladimir Putin a anunțat pe 2 decembrie, în timpul unei vizite oficiale la Ankara, că țara sa a renunțat la proiectul South Stream și a acuzat Bulgaria de acest eșec.

La rândul său, Borisov a declarat că „parteneriatul ruso-bulgar (în proiectul South Stream – n.red.) trebuie să continue pe o bază legală, altfel ar fi o încălcare a contractului” semnat de Moscova și Sofia în anul 2006.

După anunțul lui Putin, președintele bulgar Rosen Plevneliev a cerut Uniunii Europene și Rusiei să ajungă la un acord pentru ca gazoductul South Stream să fie totuși realizat. Bulgaria și alte state dependente de gazele rusești, precum Serbia și Ungaria, doresc salvarea proiectului South Stream, care le-ar garanta aprovizionarea cu gaze evitând teritoriul nesigur al Ucrainei.

„Am serioase motive să cred că așa este. Unii politicieni occidentali nici nu încearcă măcar să ascundă” că sancţiunile lor au rolul de a forţa liderii ruși să părăsească puterea, a afirmat Lavrov, într-un interviu pentru postul de televiziune France 24.

El a declarat că sancţiunile occidentale afectează economia Rusiei și „nu ne fac nicio plăcere, însă aceasta nu este problema noastră, ci a Uniunii Europene și a Statelor Unite”. Șeful diplomației de la Moscova a criticat Uniunea Europeană, considerând că politica externă a Bruxellesului nu are nicio independență față SUA, conform romaniatv.net.

Potrivit lui Lavrov, vicepreședintele american Joe Biden ar fi declarat chiar că Washingtonul a ordonat Europei să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei. „Este regretabil că timp de atâția ani noi am supraestimat independența Uniunii Europene și chiar a marilor state europene”, a afirmat Serghei Lavrov.

Ministrul rus a dat însă asigurări că Rusia va supraviețui acestor sancțiuni.”Pot să vă asigur că Rusia nu numai că va supravieţui, dar va deveni chiar mai puternică. Am trecut prin încercări mult mai dificile în cursul istoriei noastre și, de fiecare dată, am ieșit din aceste aventuri mai puternici”, a subliniat ministrul rus.

El a exclus o prăbușire a economiei Rusiei, menţionând că acest lucru „se poate întâmpla doar în ţări mici și, probabil, în Ucraina”.

Declaraţiile ministrului rus intervin în contextul în care președintele Statelor Unite, Barack Obama, intenţionează să promulge rezoluţia Congresului american care prevede sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei și oferirea de armament Ucrainei.

Obama a declarat de mai multe ori că se opune impunerii de noi sancţiuni Rusiei fără o coordonare cu Uniunea Europeană.

Rusia a amenințat deja cu măsuri „de răspuns” în cazul în care legea adoptată de Congresul american va fi pusă în aplicare. „Vom vedea ce va face Obama”, a încheiat Lavrov declarațiile sale pe această temă pentru France 24.

FLUX

FLUX

FLUX

10

România

19 DECEMBRIE 2014

Sfârşit de lume în Bucureşti Idealurile generaţiei anterioare, cea a primului președinte postcomunist Ion Iliescu, care este și cea a președintelui presupus democrat Emil Constantinescu, au fost foarte simple: Europa și NATO sau America. S-au adăugat implementarea democraţiei de provenienţă occidentală – mai ales americană, pentru că Europa de Vest însăși (în primul rând, Germania) este un mare protectorat american sau NATO –, libertatea presei și libertatea de expresie în general, televiziune la tot poporul, supermarketuri în centrul orașelor, circulaţie liberă dincolo de frontierele ermetice din comunism etc.

Toate aceste idealuri s-au realizat. Și noi cu ce ne-am ales? Cu toată industria trimisă la fier vechi încă de pe vremea genialului palavragiu Petre Roman, cu pământul fertil lăsat pârloagă, dar cu frauduloase retrocedări faraonice, cu bănci străine în loc de bănci românești, cu farmacii importate și ele la fiecare colţ de stradă, cu televiziuni abjecte, unde se manifestă astăzi cei care mâine vor fi arestaţi de DNA. Nu mai avem căi ferate, nu am construit autostrăzi, închidem spitale, școala produce tâmpiţi (dixit Traian Băsescu, el însuși un produs al școlii românești, cum bine a observat acad. Mircea Maliţa).

Și ce idealuri am mai putea avea? Nu multe. Poate doar acela de a părăsi definitiv teritoriul acesta, care, mai devreme sau mai târziu, într-un fel sau altul, te poate ucide. Majoritatea oamenilor cu bani și-au trimis deja copiii la studii în străinătate. De unde, evident, nu are niciun rost să se mai întoarcă. Mai ales dacă au făcut studii serioase și care pot aduce joburi bine remunerate undeva pe planetă, altundeva decât acasă, în România. Clasa sus-pusă e conștientă că după ea nu mai vine decât potopul. Nu mai avem cultură, nu mai avem presă scrisă, până și cluburile de fotbal sunt la pământ, fa-

cem 16 ore de la București la Oradea, dar avem politicieni care sunt citaţi pe toate televiziunile și pe tot Net-ul ca altădată Sfinţii Părinţi ai Bisericii în marile catedrale. Și care e marea preocupare a acestui sfârșit de an? Ce guvern nou-nouţ ne va mai da același „cruduţ” Victor Ponta. Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor! Ce altceva mai de soi ar putea face al

patrulea guvern Ponta decât au făcut cele trei amatoricești, triste, jalnice, obraznice anterioare?

Alţi bani, altă distracţie! Până la victoria finală împotriva sărmanei Românii. Cea mai mare mistificare care se livrează la sfârșit de an prin aceleași mercenare institute de sondare a opiniei publice este că populaţia are o mare încredere în viitorul ei. Și că noul președin-

te ales, Klaus Iohannis, va face, în fine, totul.

Ca într-o scenă de pateric, diavolul șede fumând liniștit pe zidul cetăţii pentru că nu mai are de lucru. Le-a rezolvat deja pe aproape toate. Merg și singure. Spre iad, bineînţeles.

Petru ROMOŞAN Sursa: cotidianul.ro

25 de ani de la căderea comunismului După o lungă perioadă marcată de prea multe decepţii, se simte astăzi o nevoie acută de schimbare, una mai amplă și mai profundă decât o înlocuire de guvern.

Au trecut 25 de ani de la căderea comunismului, mai mulţi decât a durat perioada interbelică. Dar, în ordine subiectivă, interbelicul este mult mai vast. Paradoxal, în ciuda unei vieţi politice marcate de teribile violenţe și de instabilitate și a unor grave dezechilibre sociale, România dintre cele două războaie mondiale pare aureolată de izbânzi mai

mari. Ar putea fi aici și o iluzie de perspectivă, căci cei care scriu și care contribuie în mod hotărâtor la configurarea unei imagini a trecutului privilegiază cultura și faptele cu putere simbolică, dar, în definitiv, la fel s-a întâmplat cu toate epocile istorice.

Nu ignorăm că există totuși o puternică controversă: stânga de origine marxistă repudiază „interbelicul”, evocând starea mizerabilă a păturii majoritare ţărănești și a muncitorilor industriali în formare și denunţă „idolatria” dreptei faţă de o perioadă marcată de suferinţe sociale indubitabile.

Extremismul politic și antisemitismul înnegresc, la rândul lor, tabloul unei epoci încărcate de contradicţii.

Dar, cu toate controversele, ale căror mobiluri ar trebui căutate poate și în rivalităţile actuale, interbelicul continuă să strălucească cu o putere fără egal. Este posibil ca bilanţul ultimului sfert al secolului al XIX-lea să fi fost, de fapt, mult mai bogat și mai spectaculos, dar numai cât privește Regatul, căci istoria politică a Transilvaniei ca provincie imperială sau maghiară nu reușește deloc să fie incorporată cu semn pozitiv în conștiinţa publică românească. E regretabil că se întâmplă așa, dar este un fapt care nu poate fi ignorat.

E la fel de paradoxal că ultimii 25 de ani sunt percepuţi ca o perioadă umilă, de decădere pe toate planurile, în ciuda unui bilanţ istorico-politic, în aparenţă, mai prestigios decât vor fi realizat generaţiile antecomuniste. Integrarea României în Uniunea Europeană și admiterea în NATO par să fie evenimente majore, cu bătaie lungă, dar care nu au reușit, după cât putem să ne dăm seama, să resusciteze energiile creatoare ale societăţii românești. Economic vorbind, România respiră precar în marginea marilor economii europene, împărtășindu-le spaima de criză, iar din punct de vedere cultural trăiește o prăbușire fără egal. În loc să provoace o explozie a energiilor creatoare,

perioada postrevoluţionară a continuat, cu puţine excepţii, linia descendentă iniţiată în deceniile de comunism. Un singur exemplu: există câţiva scriitori români de vârstă medie sau mai tineri care merită toată atenţia și care pot intra cu succes în circuitul global, dar care nu egalează nici generaţia 60 din perioada regimului comunist. Lărgind puţin exemplul am putea spune că nici marea aventură cultural-pedagogică de la Păltiniș nu a fost egalată de emulii lui C. Noica în anii care au urmat.

A fost ca o perioadă de „elenism” prin comparaţie cu altitudinea și intensitatea epocii „clasice”. Ultimii 25 de ani au fost mai curând o perioadă de reparaţii și recuperări, opera-

ţii culturale vitale, care nu au fost însă dublate de o perfecţionare a sistemului didactic oficial plasat pe o curbă continuă descrescătoare.

Ultimii 25 de ani nu au cunoscut nicio investiţie publică majoră care să rămână ca emblemă a epocii, nu au produs nici dezvoltarea așteptată a economiei private, rămase într-o relaţie nesănătoasă cu statul, iar politica a devenit, în schimb, o formă de pradă și parazitare a resurselor publice. Din punct de vedere social, o pătură energică și incultă, de-a dreptul barbară prin comparaţie cu burghezia interbelică, a preluat poziţiile de comandă și a dat tonul în mai toate aspectele vieţii publice.

Libertatea obţinută în decembrie 1989 rămâne o cucerire inestimabilă, o valoare fără grade de comparaţie, dar care nu a fost bine folosită. În totul, bilanţul ultimului sfert de secol este o mare decepţie, pe care numai cei care împlinesc astăzi 25 de ani nu o înţeleg, din fericire, pentru că nu au perspectiva necesară.

Este oare momentul unui nou început, a unei epoci capabile să regenereze societatea românească? Se simte, în orice caz, o nevoie acută de schimbare, una mai amplă și mai profundă decât o schimbare de guvern.

Horaţiu PEPINE Sursa: Deutsche Welle

Cultur=

19 DECEMBRIE 2014

Leo BUTNARU

ARATĂ-TE PE TINE LUMII (Pagini de jurnal)

23.IV.1995 În Zi de Paști, recitind câte ceva din Biblie, ca și cum aș găsi o îndreptăţire a celor scrise în Jurnal. În Ioan 7-4, fraţii îi zic lui Hristos să plece în Iudeea, pentru ca și ucenicii să vadă lucrurile pe care le face El: „Căci nimeni nu lucrează ceva în ascuns, el caută să se facă cunoscut. Dacă faci acestea, arată-Te pe tine lumii”.

Ieri, trei reprezentanţi ai Ambasadei olandeze la Kiev s-au întâlnit cu câţiva membri ai PEN Clubului nostru: Saka, Burac, Tanasiglu și subsemnatul. Eram în atelierul lui Glebus Sainciuc, când porni o ploaie și când pentru prima oară în acest an am auzit tunetul.

Conform unei superstiţii, trebuie să-ţi dai peste frunte cu ceva ascuţit, de fier. Eu găsii pe masa maestrului o… șurubelniţă… În „Faptele apostolilor” nu se prea face exces de documentare. Astfel, se zice că, luptând pentru neclătinarea cultului Zeiţei Artemis, subminat de predicile creștine pe care le ţinea în sinagogă Apostolul Pavel, efesenii s-au adunat la teatru, unde „toţi într-un glas au strigat aproape două ceasuri: Mare este Artemisa efesenilor!” (Fapte, 19-34).

Care teatru (sau amfiteatru?), pentru că în Efes erau două, unul mai mic, sus, în partea de nord-est, altul, uriaș, jos, în dreapta Bibliotecii, ambele conservate destul de bine. Cel mare a fost oarecum deteriorat de un nefast concert-rock – și de mulţimea exaltată, și de bubuiturile amplificatoarelor. În noiembrie anul trecut, când pășirăm și noi pe acolo, marele amfiteatru era închis, în carantină de conservare, ferit de barbaria turiștilor…

Dar, în „Fapte”, e foarte bine redat, reportericește aproape, scandalul izbucnit în urma aţâţării populaţiei de către argintarul Dimitrie, care împodobise în argint templele Artemisei, chiar așa spunându-le meșterilor, ameninţaţi, subtextual, cu… șomajul: „Bărbaţilor, știţi că din această îndeletnicire este câștigul vostru” (Fapte, 19-25).

Mare răzmeriţă avea să se declanșeze, expusă destul de cinematografic: „Și s-a umplut toată cetatea de tulburare și au pornit într-un cuget la teatru, răpind împreună pe macedonenii Gaius și Aristarh, însoţitorii lui Pavel” (Ibidem, 19-29).

Iar eu, umbră de peste 2 mii de ani depărtare de acel disperat strigăt, „Mare este Artemisa efesenilor!”, stau într-o poză făcută de Florin Iaru pe un bloc de marmură ornat, din câte îmi aduc aminte – cam la mijloc de cale dintre cele două teatre din Efes, în faţa fostei Biblioteci…

Nicolae Popa, care mi-a adus poza de la București, o comentează în felul următor: „Parcă chiar ești de acolo și de atunci”. Zău așa, de nu m-ar „trăda” hainele moderne, cămașa și nădragii cadrilaţi; cămașa procurată, de altfel, la Smirna/ Izmir, unde se zice că-și înmuia picioarele în apa mării copilul Homer, cu vreo 8-10 secole până la Hristos…

24.IV.1995 Dacă ieri, în zi de Sfintele Paști, mi-am recunoscut superstiţia legată de primul tunet, de ce azi, a doua zi de Paști, nu aș mai recunoaște încă una? De la o vreme, dimineaţa, când ies din casă, îmi șoptesc în gând ceea ce strigau cu glas mare romanii: Dextro pede! Într-adevăr, am grijă să ies din apartament făcând primul pas cu piciorul drept. (În dialogul pe care l-am avut, dl Octavian Paler spunea că e foarte atent și atunci când intră în avion: tot cu dreptul să pășească. Ce relaţie o mai fi între atare pas și zbor?

De altfel, acum vreo două-trei săptămâni,

i-am telefonat, întrebându-l de dactilograma dialogului nostru, dacă a revăzut-o. De unde?! Ceea ce mă încredinţase maestrul, încă pe corabie, că nu ar fi, să zicem, decât niște corecturi de rutină, mai curând stilistice, s-a dovedit a trece într-o predispoziţie de a lucra serios pe propriile sale mărturisiri in vivo. Și mi-a spus că abia peste 3-4 săptămâni ar putea ieși, cu redactatul, spre finalul interviului de pe corabie. (Bine, maestre, dar aveţi textul de circa 5 luni… Și nu e prea bine…) Plus la toate, a acordat un interviu și pentru „Jurnalul literar”. E adevărat, mai puţin interesant și important, cred, decât al nostru.

3.V.1995 Ţinem cale spre Cluj, la Festivalul „Lucian Blaga”. Undeva între localităţile Pluton și Petru Vodă suntem opriţi de un agent de circulaţie. Arcadie Suceveanu, motivaţie: „Mergem la Cluj, Zilele Blaga”. Poliţistul: „Au și început deja”. Arcadie: „Păi, mâine încep”. „La Academie”. „Da, la Academie, da”. „Am avut onoarea să vă amintesc”, face amabilul agent de circulaţie.

17.V.1995 (Din caietul-jurnal de drum) Revenind de la Cluj–Alba–Sebeș– Lancrăm–Vatra Dornei de la festivităţile Centenar Blaga, mă pomenesc, neamânat, cu o ofertă surprinzătoare: să mergem în Grecia, la Salonic, pe linia PEN. Propunerea mă face să îmi spulber din oboseală sau să nu mă prea gândesc la ea. Accept. Companion – Andrei.

Pe 14 curent am luat trenul spre București. Cazarea – camerele de oaspeţi ale USR. Austeră, cam labirintică mansarda unde suntem cazaţi. Îţi poate sugera impresia de… draculaisme (dacă ești ușor impresionabil). Prin lucarne străbate strădania unei mierle neobosite. Bucureștiul – șfichiuit de sirenele poliţiei – stridente anunţătoare și protectoare de oficialităţi: vizita președintelui german Hertzog în România. Ambasadorul și prietenul Milan Resutik ne invită la un prânz la Clubul diplomaţilor.

La USR – diverse întâlniri: Marian Drăghici îmbucurat nostalgic de apariţia celei de-a doua sale cărţi de poezie; Iaru, Bocșa, Uricaru, Dinu Adam, Ion Covaci, Ioan Es. Pop, alţii.

Azi, în autocarul de Salonic, cu Andrei Burac, Florin Iaru, Ion Mircea și Dinu Adam.

Ion Bogdan Lefter urmează să vină cu altă companie de transport. La ora 15.00 – vama Giurgiu. Stăm trei sferturi de oră, răstimp în care șoferii greci se metamorfozează perfect în ospătari servili – duc cafele (aburinde) vameșilor, le împart acestora merinde și ţigări. În autocar se fumează în draci, non-stop.

Fără a-i depăși pe greci în atare îndeletnicire, și noi, românii, contribuim substanţial la băgarea nicotinei în alţii. E o reciprocitate perfectă.

De fundal (însoţitor), dulce, dar, de la un timp încolo, monotonă-monocordă, muzică elenă, încât bărzăunul civilizat al bouzuki-ului prinde cam să ne enerveze. Apelez la șofer să ne redea liniștea.

(Rememorez: la Cluj, pe ziduri, lozinci încă din perioada campionatului mondial la fotbal gen: „USA – pământ românesc!”, „Să anexăm SUA!”.)

Vroiam să spun ceva despre impresiile pe care mi le sugerează contemplarea peisajului bulgăresc, însă mă scutește de așa ceva Florin Iaru, care zice: „Zău, nici ţara asta nu-i urâtă”.

Ieri seară, Traian T. Coșovei îmi propusese să colaborez cu știri culturale din Moldova estică la suplimentul săptămânal al ziarului „Azi”. Îmi solicită și un grupaj de versuri. Fusese Ion Cocora și lăsase pentru mine un număr de „Literatorul” în care mi-a publicat poemul „Vocativ”. Traian remarcă metafora cu prudenţa.

În timp ce gândeam că e dificil să fii Hermes să ai aripi la picioare ceva mai sus de călcâie lângă oul-gleznei unul din inconveniente simţindu-l chiar la cea mai banală trecere printr-o mahala oarecare unde cine știe ce javră jigărită te-ar putea încolţi de zeieștile-ţi atribute...

Un grec și o tânără grecoaică transportă din România vreo 4 cotei de rasă, pe care au dat câte 100 de dolari pe fiinţă canină. Eu zic către Iaru: „Autobuzul de căţei”, amintindu-mi titlul romanului colectiv, nepublicat încă, de care îmi vorbise Nedelciu: „Autobuzul de însurăţei”. (Bietul Mircea, este din nou atacat de vechea suferinţă și trebuie să plece în Franţa, unde, acum câţiva ani, a mai urmat un tratament.)

La ora 13.30 suntem la vama bulgărească Mitniţa, ieșire spre Grecia. Vameșii bulgari se arată a fi neobrăzaţi de rapace. Unul după altul, iau de la șoferi pungi cu cadouri, mită. De la al nostru, cere până și bricheta, dar nu i-o mai întoarce.

La drum lung, mai pigmentăm cu bancuri. „Ce a zis Dumnezeu, când a făcut primul negru?”„Ptiu, pe acesta l-am ars”.

18.V.1995 De la Poșta Centrală din Salonic i-am expediat lui Iurie Grecov o ilustrată, pe care el, ca mare filatelist ce este, m-a rugat să i-o trimit din Grecia. De fapt, e o carte poștală cu poza și numele meu, din seria „Scriitorii Moldovei”, pe care Grecov o editează la revista „Kodrî”, al cărui redactor-șef este.

Mare tristeţe: la București, îl întâlnisem pe Tra. Fur. – de nerecunoscut! Cum îl cunoșteam și cum îl văd: devastat de paralizie – o parte a corpului funcţionează pe sfert, vorbește greu. „Cum s-a întâmplat?” „Din senin…” (Mai apoi, Ion Mircea avea să comenteze: „Se răzbună păcatul. Se zice că a sedus minore”. Odată ce doar „se zice”, nu e sigur, nu?...)

Fur. mi se plânge că, de o săptămână, nu are un ban, cu soţia dimpreună. Iar la Fondul Literar banii ar veni doar peste câteva zile. Îl ajut cu ce pot.

Vine și ne ia Milan Resutik. Mergem la Clubul Diplomaţilor din Herestrău, unde prânzim.

11

FLUX

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI Casele clerului administrării moşiilor mănăstireşti «Închinate Sf. Munte Athos» Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Octavian Goga, 18 A, B. Datarea este din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, construită cu influenţe ale stilului neoclasic. În 1903 a fost atestat drept curte mănăstirească.

Este un complex din două clădiri, care constă dintr-un corp de casă cu funcţii diverse (administrare, școală sau spital, literul A) și casa egumenului (literul B), dependinţe și o vastă grădină.

Literul A. Este o clădire ridicată într-un etaj, pe un plan unghiular, aliniat cu latura lungă la linia roșie a străzii Octavian Goga. Planimetric este compus din două părţi, cu funcţii diferite. Porţiunea aliniată străzii Octavian Goga are un coridor central cu încăperi mari, dispuse de o parte și alta. La capetele clădirii se află două coridoare transversale, care comunică cu strada. Corpul orientat spre curte are un plan specific locuinţelor, ridicat pe un beci. Intrarea este amplasată în axa de simetrie, de unde se accede în camerele laterale, câte două în fiecare parte. Ambele secţii ale planului comunică între ele.

19.V.1995 Salonic. La conferinţa pe care, în această dimineaţă, o inaugurăm cu prezenţă comună, se remarcă respectul diferenţei, al alterităţii; respectul pentru altul. Inaugurarea – cu aplauze pentru acest minunat oraș elen. Suntem la Centrul European de Drept și Relaţii Economice, care, se spune, este în același (în acest) timp și un centru cultural – și el ca un produs cultural care, la rândul său, să producă și el cultură.

Iniţial, s-a crezut că, fiind vorba de limba engleză, s-a comis o eroare de ortografie, pe marele ecuson, să zic, pe bannerul conferinţei fiind scris: „Word Renaissance”, o literă „l” căzând pe undeva. Bu-u-un! Însă Peter Kurman, inimosul suedez, coleg și organizator minunat, spune că ar fi o modificare intenţionată a sensului, „Word” însemnând „Cuvânt”. Deci, de la cam „exagerata”„Renaștere a Lumii” (World) se ajunge la „eroarea”„Renașterea cuvântului”, aici modestia prinzând bine.

Diplomaţia lui Peter Kurman care vorbește de Gruzia, nu de Abhazia, ceea ce supără pe cei doi abhazieni prezenţi la conferinţa de presă.

Apoi ţine cont de Rusia sau doar de prezenţa aici a lui Boris Pankin, ultimul ministru de externe al fostei URSS, amintind de limba rusă cu care, cică, nu ar fi rău să se familiarizeze locuitorii Insulei Rodos, unde va fi inaugurată o Casă de Creaţie Internaţională a scriitorilor.

Faţada are o compoziţie simetrică cu un rezalit central, încununat de un fronton triunghiular. Nouă axe, șapte goluri de ferestre, dintre care trei se află în rezalitul central, și două de la ușile de intrare, azi una astupată, evidenţiate prin câte un atic. Colţurile clădirii sunt evidenţiate prin lesene cu bosaje orizontale.

Literul B. Casa de locuit cu cancelaria administraţiei este ridicată într-un etaj, pe un plan rectangular, cu o retragere de la linia roșie a străzii Octavian Goga. Planimetria este bazată pe legătura prin coridor a încăperilor, amplasate de ambele părţi. O parte a odăilor sunt mai mari, dispuse în anfiladă circulară, cu o grupare funcţională în jurul unor dependinţe, concentrate lângă intrarea din partea curţii. Faţada principală are o compoziţie simetrică, cu cinci axe, patru goluri de ferestre și unul de ușă, amplasat în rezalitul central, încununat cu un fronton triunghiular. Compoziţia amintește de arhitectura casei populare cu cerdac în faţă. Ferestrele sunt de dimensiuni mari, conturate cu ancadramente din muluri clasice, dotate cu plite de pervaz.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Cultur=

19 DECEMBRIE 2014

NOTE DE PRIVITOR

De ce n-ar fi stat un psihanalist pe palier In memoriam Zinaida Tărâţă, colegă de facultate

Marele risc care te pândește cu ocazii din astea (un risc definitiv, ar fi trebuit să adaug) e patetismul.

Urmat imediat de grandilocvenţă, ton afectat și ce te mai face ridicol într-un moment în care, de fapt, ești cât se poate de grav și bine tranzitiv. Să văd dacă nu clachez și eu.

Era prin august. Mă revăd coborând dintr-un taxi exact acolo unde comandasem: Suceava, 17.

Aveam sentimentele cumva împărţite, greu și acum de definit.

Cum mergi la un suferind mascând motivul? Compasiunea afișată nu face bine nimănui și oricum se percepe ca un fals. Exuberanţa, să zicem, e și ea, în acest caz, o marcă a ipocriziei. Așa că urc scările încercând să potrivesc un echilibru și să convoc cât mai mult firesc. Liftul mă devansează dincolo de peretele gros de beton, apoi coboară și zgomotul, vaierul, de fapt, pe care îl produce mă smulge din aprehensiuni. Privesc inscripţiile de pe pereţi, treptele, balustradele: mă agăţ de realitate, într-un fel.

Pe palier, înainte să apăs buto-

nul soneriei, mă opresc să-mi trag răsuflarea. Stau așa preţ de câteva minute. Ușile liftului se deschid undeva la un etaj inferior, apoi, după un timp, se închid cu trosnet și mașinăria începe să coboare. Naivă miză, realitatea: liftul îndepărtându-se nu face decât să sporească senzaţia de teroare. Sun dintr-odată febril, peste toate ezitările. * Cum să spun? Știam că trebuie să arate într-un mod asemănător, nu se poate altfel în asemenea cazuri, și totuși, figura ei serafică, pierdută într-un voal mat m-a găsit nepregătit! M-am oprit la doi pași, zăpăcit, ca un școlar.

— Buna! – îngaim și întind stângaci crizantema pe care am ocrotit-o cum am putut în habitaclu.

Mâna Zinei e nefiresc de lină, dar ochii și, în profunzimile lor, atitudinea ușor sarcastică și necruţătoare sunt aceiași. Floarea nu mă salvează de perdaf: încasez pentru că am venit cu vreo două ore mai târziu decât convenisem.

— Am trecut – încerc să mă disculp – pe la comisia de admitere și…

Lasă! – face gestul. Sunt invitat să iau loc alături, pe canapea, mă așez și în secunda următoare, ca să dreg cumva proasta impresie, mă aud debitând, cu aplomb, cum că florile de la poeţi rezistă mai mult, vezi dumneata!

— Așa și este! – vine replica ime-

diat, pe un ton absolut serios, lăsându-mă cu gura căscată.

— Uite, trandafirul Margaretei stă de trei săptămâni și încă nu s-a ofilit!… * Două linii subţiri, aproape evanescente coboară din umeri până în poale, unde se întrepătrund molcomindu-se fără puteri, ca după un periplu istovitor. Mâinile Zinei! Ca să nu mă holbez atâta, făcând-o să-mi simtă în cele din urmă stupoarea, fac pe agentul imobiliar: — Faină, garsoniera!

Mă așteptam la o vorbă mai stingheră, după obicei, dar gazda chicotește și pare că vrea să se ridice. Sar s-o ajut.

Se îndreaptă spre imensa fereastră de vizavi. Calcă… nu prudent, ar fi impropriu spus – într-un fel, rigid. Un mers imobil, mersul suferinţei, nu mai încape îndoială. O urmez încercând în zadar să prind cu privirea – din reflex, iertaţi-mă – curbura coapselor, conturul corpului ei împuţinat. Rochia însă parcă plutește singură! Privesc cum ocolește masa împănată de cărţi, apoi face pe dreapta, cătinel, până ajunge lângă draperie. Aici ne chinuim puţin să întoarcem încuietoarea, așa – și ce vedem? O terasă care trece pe lângă sufragerie, oprindu-se hăt în dreptul dormitorului. Asta era! Am dat deci încă o dată în bobote!

O să-mi arate pe urmă baia, debaraua, o să discutăm, ca două vechi cunoștinţe, revoltate la unison, despre costurile întreţinerii.

— Iarna, clar, e mai scump, dar cu ei nu te mai pui…

— Păi!

De fapt, eu sunt cel care perorează, mie nu-mi mai tace gura. Ai și internet, întreb, că tot văzusem un laptop pe masă. Fără fir? Hm! Da la Ungheni mai ţii minte când ne-am reîntâlnit? Erai președinta unei comisii de bac. Da, da! Că veni vorba, Zina își amintește de nepoţelul lui Onoico („Grișa, nu știu dacă l-ai cunoscut”), care, într-o zi, sosit pe ospeţe, se șușotește cu bunică-sa. „Da eu zic: ce, i-i foame?”. „Bunică-sa: nu, cartea! Când o să-i deie nana Zina cartea!”. Și-a făcut acest obicei: să cumpere cărţi spre a le dărui. Îmi spune cum a mers ea odată la un botez cu Enciclopedia copiilor: „Să te duci la cumetrie cu cartea, Ghena!” Cred că ai fost singura din context, nu? „Da pe mine mă doare capul?”. Chiar: a avut mereu un aer propriu, simţeai că te judecă dintr-o perspectivă asumată, nu cu postulate de împrumut. Singurătatea ei, grozavă acum când trupul i se rarefiază, trebuie că a avut mereu în pandant caracterul.

Dar ce văd colo, pe raftul de jos al bibliotecii? Vasile Breban! Ai și tu dicţionarul acesta, vai! E din ’80, eu mi l-am cumpărat de la Reni. A! – și Preda, aceeași ediţie…

* De ce n-ar fi stat pe palier un psihanalist să-mi spună că limbuţia mea va uzurpa, înăuntru, tăcerea simplă și fără echivoc, pe care o aveam pregătită în semn de respect pentru o suferinţă despre care știu ceva cât se poate de concret?

Mi-aș fi mușcat caritabil limba și nu i-aș mai fi făcut înţeleptei mele gazde capul calendar. În orice caz, nu aș fi sleit-o de ultimele puteri.

— Lilia, adă-mi oleacă de apă!

Profit de pauză: — Spune-mi și mie cum te simţi.

— Ghenadie, cum mă simt…

— Spune-mi tehnic!

Dar tehnic e cu neputinţă de reprodus. Îmi înţepenesc degetele pe taste. Trei intervenţii, una tomografie, nu mai știu câte ședinţe de chimioterapie… Experienţe din astea îţi dau totuși o neînchipuită putere de resemnare. Închid ochii și o revăd cum stă puţin gârbovită, cu mâinile ei transparente, uitate pe genunchi, și privește prin geam, de unde răzbește o părere de larmă. Era fine de august, toamna iriza de pretutindeni. De pildă, din foșnetul parcă mai aspru al frunzelor. Sau din lumina mai densă și cumva mai apăsătoare a chindiilor.

— Ei, ce-ai să-i faci, Ghenadie?

N-au mai prescris nimic. De-amu ei îmi pun numai analgezice, de două ori pe zi.

Ghenadie NICU, pentru FLUX

Bancnote cu efigia lui Gabriel Garcia Marquez, emise în curând în Columbia Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez – laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie –, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni, 15 decembrie, în Parlamentul acestei ţări.

Textul de lege ordonă Băncii centrale să imprime chipul prestigiosului scriitor, autorul unor romane celebre, precum „Un veac de singurătate” și „Dragoste în vremea holerei”, pe următoarele bancnote și monede ale sale. „«Gabo» a lăsat moștenire o extraordinară operă literară și jurnalistică, iar difuzarea, lecturarea și studierea ei ar trebui să fie promovate în mod activ”, a declarat Antenor Duran, iniţiatorul acestei legi în Parlamentul columbian. „Numele lui reprezintă un uriaș potenţial pentru prezentul și viitorul Columbiei în ceea ce privește recunoașterea culturală și

turistică”, a adăugat același parlamentar, membru al unui partid care reprezintă comunitatea indigenă.

Noua lege a fost adoptată la exact opt luni după moartea scriitorului, decedat în Mexic, unde acesta locuia încă din anii ‚60.

Textul prevede, de ase-

menea, printre altele, un plan de conservare a patrimoniului asociat scriitorului Gabriel Garcia Marquez, ca și implementarea unui program de burse pentru studenţii la jurnalism și arte cinematografice. În noiembrie, guvernul columbian și-a exprimat în

mod public regretul că arhivele scriitorului nu pot să rămână în Columbia.

Familia scriitorului a cedat acele arhive Centrului Harry Ramson de la Universitatea Texas, unde își are sediul o prestigioasă bibliotecă în care sunt expuse arhivele altor scriitor ce-

lebri, precum americanul William Faulkner, argentinianul Jorge Luis Borges și irlandezul James Joyce.

Cunoscut între prieteni, dar și pentru fani ca „Gabo”, García Márquez a fost unul dintre cei mai cunoscuţi și iubiţi scriitori ai Americii Latine, cărţile sale vânzându-se în zeci de milioane de exemplare.

Considerat unul dintre cei mai mari scriitori din istoria literaturii de limbă spaniolă, Gabriel Garcia Márquez a murit pe 17 aprilie, la vârsta de 87 de ani, în urma complicaţiilor provocate de o pneumonie. Locuind în Mexic din 1961, cu excepţia unor perioade petrecute în Columbia, Spania și Cuba, romancierul sud-american a dus în ultimii ani o existenţă discretă, retrăgându-se din viaţa publică. În nuvelele și romanele sale se reunesc, în mod firesc, fantasticul și realităţile de zi cu zi, scriitorul fiind inclus, de altfel, de mulţi critici literari în categoria romancierilor realismului fantastic sud-american. Cel mai popular roman al său este „Un veac de singurăta-

te” (1967), vândut în peste 30 de milioane de copii și tradus în peste 25 de limbi străine, dar foarte cunoscute sunt și „Cronica unei morţi anunţate” (1981), „Dragostea în vremea holerei” (1985), „Generalul în labirintul său” (1989).

Scriitorul era cunoscut, de asemenea, și pentru faptul că era un susţinător al ideologiei comuniste.

La fel ca mulţi autori sud-americani, Gabriel Garcia Marquez a depășit graniţele universului literar. Romancierul columbian a devenit un veritabil erou al politicienilor de stânga din America Latină, definindu-se ca un aliat al liderului revoluţionar cubanez Fidel Castro și un critic al intervenţiilor violente ale Washingtonului în Vietnam și în Chile.

Considerat cel mai popular scriitor de limbă spaniolă de după Miguel de Cervantes, din secolul al XVII-lea, Gabriel Garcia Marquez a atins un nivel de celebritate literară care a generat comparaţii cu Mark Twain și Charles Dickens.

Sursa: Mediafax.ro

Programe

19 DECEMBRIE 2014

22

Luni DECEMBRIE

6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Magazinul copiilor. 10.50 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu (reluare).

11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Desene animate. „Alba ca Zăpada și cei șapte pitici”. 14.10 Documentar. „Pânza albă a lui Edward Hopper”. 15.10 Documentar. „Euromaxx”. 15.45 Știri pozitive. 16.00 În ritm de dans. 16.30 Reporter de gardă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 Portrete în timp. Gheorghe Vodă. 22.20 Fotbal non-stop. 23.05 „Crescendo”. Program muzical. 0.00 Film. „CITY ISLAND” (SUA). 1.40 Festivalul-concurs „Steaua Chișinăului 2014”. 2.55 Tezaur. 3.10 La noi în sat. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25Market 9000. md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4893 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Film serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) - Moș Crăciun există!

12:30 Serial: Dădaca ep.17, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.70 - Moș Crăciun există! 15:00 Film: Magia Crăciunului 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef, ed.24 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50„Жди меня” 19:55„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Павел Прилучный, Карина Разумовская в многосерийном фильме„Мажор” 00:25„Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 „Познер” 02:05 Ночные новости 02:20 „Городские пижоны”. Деннис Куэйд в многосерийном фильме „Вегас” 03:40 „Мужское / Женское” 06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:10 Час суда с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 След. Детектив. Россия 2012 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Фильм 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 20 серия 00:30 След. Детектив. Россия 2012 01:30 Știri.

02:00 Фильм 03:55 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 20 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 DOCUMENTAIRE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ÉMISSION JEUNESSE 10:33 ÉCHOLOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:34 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 12:01 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:37 EN PASSANT PAR LA BOHÈME 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 AFRICANITÉS 16:13 MAGAZINE 16:44 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DOCUMENTAIRE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 CANDICE RENOIR 20:30 CANDICE RENOIR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:03 ÉCHAPPÉES BELLES 23:33 MAGAZINE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 LA DILETTANTE 2:52 ARTE REPORTAGE 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 MÉTÉO 4:06 TEMPS PRÉSENT

23

Marţi DECEMBRIE

6.05 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Accente economice. 11.30 Videoteca copiilor. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 La noi în sat. 13.55 Documentar. „La drum”. 14.50, 1.25 Fotbal non-stop. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: Letiţia și lupii ei”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Rodica Buhnă.

Program muzical. 22.20 În premieră. Prezentarea filmului „4%” de Teodor Covrig. 23.20, 2.40 Legendele muzicii. 0.00 Film. „DUBLURA” (SUA). 2.10 World Stories-lumea în reportaje. 2.50 „Secunda care sunt eu”. Maria Mocanu. 5.30 Vectorul European.

24

Miercuri DECEMBRIE

6.05 Gagauz ogea. 6.40 Profil de savant. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 15.45, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время.

10.15 Natura în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 11.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 15.35, 3.50 Pur și simplu. 13.10 O seară în familie. 14.15 Fii tânăr! 15.00 Русский мир. 16.00 „Aprindeţi luminile...” Spectacol muzical cu obiceiuri de iarnă. Transmisiune în direct de la Casa Radio. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Ana Barbu. Program muzical. 22.20, 0.00 „Tri Pinto”. Spectacol al Teatrului „Pokrovski” din Moscova. 23.10 Cinemateca universală. 0.15 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 2.15 Recital. Nicu Alifantis (România). 4.35 „Secunda care sunt eu”. Maria Mocanu. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Concert 12.55 Market 9000. md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Slujba biblică apostolică și profetică 19.00 Serial 20.00 Muzică 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4894 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:30 O seară perfectă (r) 04:30 Serial: Studenți part-time, primele episoade, an 2 06:00 Rețeta de acasă

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4895 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Concert “Christmas Symphony” - Zdob și Zdup 23:30 Serial: Terra nostra 00:30 O seară perfectă (r) 01:30 Muzica de Acasă 03:30 O seară perfectă (r) 04:30 Film serial: Studenti part-time, primele episoade, an 2 06:00 Rețeta de acasă

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) - Moș Crăciun există!

12:30 Serial: Dădaca ep.18, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.71 Moș Crăciun există! 15:00 Film: Greva de Crăciun 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin (ultima ediție) 17:30 La Maruță (ultima ediție) 19:00 Știrile PROTV 19:30 Dăruiești și câștigi 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.25 (ultima ediție) 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (ultima ediție) 23:05 Film: Bărbatul ideal 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă (r) 02:30 Dăruiești și câștigi (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) - Moș Crăciun există! 12:30 Serial: Dădaca ep.19, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.72 14:45 Film: Încurcături sentimentale - Moș Crăciun există! (ultima ediție) 16:45 Film: Miracolul de pe stradă 34 19:00 Știrile PROTV 19:30 Dăruiești și câștigi 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Un Crăciun altfel 23:45 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 00:30 O seară perfectă (r) 01:30 Dăruiești și câștigi (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 O seară perfectă (r) 05:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Мажор”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Павел Прилучный, Карина Разумовская в многосерийном фильме „Мажор” 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „Структура момента” 02:15 „Городские пижоны”. Деннис Куэйд в многосерийном фильме „Вегас” 03:40 „Мужское / Женское” 06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:10 Час суда с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 След. Детектив. Россия 2012 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Фильм 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 21 серия 00:30 След. Детектив. Россия 2012 01:30 Știri.

02:00 Фильм 03:55 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 21 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:27 LITTORAL 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 ÉMISSION JEUNESSE 10:33 LES MAINS DANS LA BASSE-TERRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 12:00 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:37 TOUS À SKI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 CANDICE RENOIR 15:52 CANDICE RENOIR 16:44 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DOCUMENTAIRE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 ÇA C’EST NOËL ! 21:02 MAGAZINE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 MÉMOIRES VIVES 22:42 MÉMOIRES VIVES 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 DIVERTISSEMENT 2:43 MAGAZINE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 MÉTÉO 4:00 DOCUMENTAIRE

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Мажор”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Павел Прилучный, Карина Разумовская в многосерийном фильме „Мажор” 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30„Политика” 02:20„Городские пижоны”. Деннис Куэйд в многосерийном фильме „Вегас” 03:45 „Мужское / Женское” 06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:10 Час суда с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости.

14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri.

17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 Фильм 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Фильм 22:50 Unitatea de Gardă.

23:00 Știri. 23:30 Программа 01:30 Știri. 02:00 Matinal. 03:50 Откровенный разговор. 04:50 Программа 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:27 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 ÉMISSION JEUNESSE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 ÉPICERIE FINE 12:00 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 MAGAZINE 13:37 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 ÉCHAPPÉES BELLES 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 DOCUMENTAIRE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 LA SMALA S’EN MÊLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 ZAÏNA, CAVALIÈRE DE L’ATLAS 23:36 SOUS UN COIN DE CIEL BLEU 23:50 LA PETITE CASSEROLE D’ANATOLE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:59 QUE D’AMOUR ! 2:12 DIVERTISSEMENT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 MÉTÉO 4:07 DOCUMENTAIRE

13 25

FLUX Joi DECEMBRIE

6.05 Русский мир. 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 8.35 Domnului să ne rugăm! Transmisiune în direct cu ocazia sărbătorii „Nașterea Domnului - Crăciunului” (stil nou). 11.00, 23.30 Настоящее время. 11.30 „Corabia mântuirii”. Spectacol aniversar organizat de Centrul Creștin Ortodox de Spiritualitate, Morală și Cultură la aniversarea a 120 de ani de la înfiinţarea Catedralei „Sfânta Teodora de la Sihla”. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Întâlniri de Crăciun cu Elena Ter. 14.45 File de poveste. Program festiv dedicat sărbătorilor de iarnă. 15.30 „Capra cu trei iezi”. Film-spectacol. 16.00 Părinţi și copii. 16.30 Petalo romano. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 22.20 Melodii nemuritoare. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 „Am venit să colindăm”. Program muzical. 0.00 Serial.„SIMULATORII”. 1.50 Ziua Poliţiei Naţionale. Concert festiv.

2.50 Moldova în direct. 5.30 În ritm de dans.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Slujba biblică apostolică și profetică 19.00 Serial 20.00 Muzică 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 05:45 Serial: Terra nostra (r) 06:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Teleshopping 09:00 Serial: Clona (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:15 Serial: Regina inimilor (r) 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:00- Concert “Christmas Symphony” - Zdob si Zdup (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4896 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Cinema ACASA: Ai grijă ce-ți dorești de Crăciun 23:45 Serial: Terra nostra 00:45 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:30 O seară perfectă (r) 04:30 Film serial: Studenti part-time, primele episoade, an 2 06:15 Film: Încurcături sentimentale (r) 08:00 Film: Miracolul de pe strada 34 (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Garfield 2 11:45 Film: Ho Ho Ho 2: O loterie de familie 13:30 Teleshopping 13:45 Film: Tineri însurătei 15:30 Film: Epoca de Gheaţă 2: Dezgheţul 17:15 Film: Oglindă, oglinjoară 19:00 Știrile PROTV 19:30 Dăruiești și câștigi 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Hobbitul: O călătorie neașteptată 00:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 00:45 O seară perfectă (r) 01:45 Dăruiești și câștigi (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 O seară perfectă (r) 06:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Мажор”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Павел Прилучный, Карина Разумовская в многосерийном фильме „Мажор” 00:25 „Primele știri” (rus) 00:40 „Вечерний Ургант” 01:15 Ночные новости 01:30 „На ночь глядя” 02:15 „Городские пижоны”. Деннис Куэйд в многосерийном фильме „Вегас” 03:40 „Мужское / Женское” 06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Фильм 11:00 Știri. 11:10 Фильм 12:00 Фильм 14:00 Новости. 14:35 Фильм 16:30 Друзья. Комедия. США 1996 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 Фильм 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Фильм 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Фильм 01:30 Știri. 02:00 Matinal. 04:00 Откровенный разговор. 05:00 След. Детектив. Россия 2012 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 ÉMISSION JEUNESSE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 12:00 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 L’ASSIETTE BRÉSILIENNE 13:36 PROFESSION DIVA, KARINE DESHAYES MEZZO-SOPRANO 14:34 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:06 FORTIER 15:51 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 DOCUMENTAIRE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:41 DIVERTISSEMENT 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LA GUERRE DES BOUTONS 23:47 BÉBÉ À TOUT PRIX 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:02 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:56 CONCERT DE NOËL AU PALAIS 3:56 TV5MONDE LE JOURNAL 4:16 MÉTÉO

FLUX 26

14

Programe

19 DECEMBRIE 2014

Vineri

27

DECEMBRIE

6.05 Petalo romano. 6.40 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Destine de colecţie. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Cultura azi. 14.00 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

14.20 Știri pozitive. 14.40 Erudit-cafe. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Melodii nemuritoare. 21.25, 5.35 Carta drepturilor. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Documentar. „Drumeţii”. 0.00 Film. „ESCROCI DE MÂNA A DOUA” (SUA, 2000). 1.30 Ziua Poliţiei Naţionale. Concert festiv. 2.30 File de poveste. 3.15 Portrete în timp.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 05:45 Serial: Terra nostra (r) 06:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Teleshopping 09:00 Serial: Clona (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:15 Serial: Regina inimilor (r) 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:45 Cinema ACASA: Ai grijă ce-ți dorești de Crăciun (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4897 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:30 Film serial: Studenti part-time, an 2 06:45 Film: HO HO HO 2: O loterie de familie (r) 08:45 Film: Epoca de Gheaţă 2: Dezgheţul (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Film: Șoricelul familiei 12:00 Film: Oglindă, oglinjoară (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Film: Prieteni și atât 15:30 Visuri la cheie ep 8 (best of) (ultima ediție) 17:15 Film: Pantera Roz 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Las Fierbinți 22:45 Film: Orașul corupt 00:45 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 01:30 O seară perfectă (r) 02:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Мажор”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55„Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес”. Новогодний выпуск 21:00„Primele știri” (rom) 21:25„Время” 21:45„Moldova are Talent 2” 23:35 „ДОстояние Республики”. Лучшее 01:35 „Primele știri” (rus) 01:45 „Вечерний Ургант” 02:30 Нодар Мгалоблишвили, Леонид Броневой, Александр Абдулов, Семен Фарада в комедии „Формула любви” 04:00 Юрий Яковлев, Людмила Гурченко в фильме „Идеальный муж” 06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Фильм 11:00 Știri. 11:10 Фильм 12:10 Фильм 14:00 Новости. 14:35 Фильм 16:30 Друзья. Комедия. США 1996 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 Фильм 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35 Фильм 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Фильм 00:10 След. Детектив. Россия 2012 02:00 Новости. 02:30 След. Детектив. Россия 2012 03:15 Știri. 03:45 Matinal. 05:30 Откровенный разговор.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:26 EN VOYAGE !

EXPRESS 5:40 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 ÉMISSION JEUNESSE 10:34 MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:03 PASSEMOI LES JUMELLES 11:32 CURIEUX BÉGIN 12:00 UN GARS, UN CHEF !

12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 À LA VIE, À LA MODE 13:37 360° - GÉO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 QUE D’AMOUR ! 16:15 MAGAZINE 16:44 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 20:29 LES CARNETS DE JULIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 CANDICE RENOIR 22:52 CANDICE RENOIR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:39 L’INVITÉ 0:48 MÉTÉO 0:51 LA TRÈS EXCELLENTE ET DIVERTISSANTE HISTOIRE DE FRANÇOIS RABELAIS 2:41 MAGAZINE 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 MÉTÉO 4:07 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă DECEMBRIE

28

Duminică DECEMBRIE

6.05 Documentar. „Încălţăminte. Made in China”. 7.00 Legendele muzicii. 7.10 Desene animate. „Alba ca Zăpada și cei șapte pitici”. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Un pas spre sănătate. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 „Păcală și Tândală”. Spectacol a Teatrului de Păpuși din Galaţi, România. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive. 13.30 Documentar. „Global 3000”. 13.55 Chișinăul de ieri și de azi. 14.10 „Secunda care sunt eu”. Maria Mocanu. Serată omagială. 16.00 Documentar. „Eurobox”. 16.30, 0.40 Recital. Nicu Alifantis (România).

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Dialog social.

18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Dor. Program muzical. 22.20 Film.„ÎNGERUL DE CRĂCIUN” (SUA-Canada, 2004). 23.55 Fii tânăr! 1.10 Serial. „SIMULATORII”. 4.35 Documentar. „Încălţăminte. Made in China”.

6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. „360 grade GEO: Scilly, insula narcișilor”. 7.15 Cuvintele Credinţei.

8.00 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie.

12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv.

13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 File de poveste. Program festiv dedicat sărbătorilor de iarnă. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 Prin muzică în Europa. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi.

18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Hai la hora mare.

Program de muzică populară. 21.25, 5.35 Descriptio Moldaviae.

22.20 Film. „ULTIMA DORIN|Ă” (Germania, 2001). 0.10 Eruditcafe. 0.55 Film. „ESCROCI DE MÂNA A DOUA” (SUA, 2000). 2.30 Avangaraj. 3.30 Casa mea. 4.35 O seară în familie.

07.00 Desene animate 09.00 Slujba biblică apostolică și profetică 09.30 Film artistic 11.00 Teleshopping 11.15 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Concert 18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Emisiune muzicală. Melodia ta 20.00 Descoperă formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Muzică 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.35 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Film indian 05.30 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Desene animate 09.00 Slujba biblică apostolică și profetică 09.30 Muzică 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Emisiune muzicală. Melodia ta 20.00 Descoperă formula sănătății 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Market 9000.md 21.00 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

05:45 Serial: Terra nostra (r) 06:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Teleshopping 09:15 Serial: Clona (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:30 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4898 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Regina inimilor 20:30 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:45 O seară perfectă (r) 04:45 Serial: Studenți part-time, an 2

05:45 Serial: Terra nostra (r) 06:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Teleshopping 09:15 Serial: Clona (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:30 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4899 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Regina inimilor 20:30 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:45 O seară perfectă (r) 04:45 Serial: Studenți part-time, an 2

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r) 11:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 12:30 MasterChef (r) 14:30 Teleshopping 14:45 Apropo Tv (ultima ediție) 15:45 Film: Pantera Roz (r) 17:15 Film: Azi 13, mâine 30 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Unde vei fi poimâine? 23:00 Film: Rupe-tot 01:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:45 O seară perfectă (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:15 Анатолий Папанов, Наталья Фатеева в фильме „Дети ДонКихота” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Три жизни Эммануила Виторгана” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Идеальный ремонт” 13:35 Михаил Боярский, Маргарита Терехова в фильме „Собака на сене” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Фильм „Собака на сене”. Продолжение 16:05 Премьера. „Михаил Боярский. Один на всех” 17:05 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Ледниковый период”. Финал 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45 „Что? Где? Когда?” 00:55 „Primele știri” (rus) 01:05 Александр Кайдановский, Юрий Богатырев, Никита Михалков в фильме „Свой среди чужих, чужой среди своих” 02:40 Скотт Гленн в остросюжетном фильме „Пожар” 04:00 Савелий Крамаров в комедии „Ход конем” 6:30 Новости. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 „Autostrada”. 10:00 Фильм 12:30 Фильм 14:00 Новости. 14:10 Фильм 15:50 Фильм 17:00 Știri. 17:10 Фильм 18:00 Фильм 20:00 Вести недели. 21:00 Фильм 23:00 Știri. 23:30 Фильм 0:00 След. Детектив. Россия 2012 1:30 Вести недели. 2:20 „Autostrada”. 3:10 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 5:40 След. Детектив. Россия 2012 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:28 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 MAGAZINE 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE-Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRIGADE ANIMO 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:44 LA PETITE GÉANTE 10:56 LA PETITE GÉANTE 11:08 LANFEUST QUEST 11:31 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 11:42 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:31 MAGAZINE 14:01 36,9° 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 17:00 MAGAZINE 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 L’INVITÉ 19:25 TERRIENNES 19:39 DIVERTISSEMENT 21:25 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LES COPAINS D’ABORD, 30 ANS, 30 CHANSONS 0:21 LE JOURNAL DE LA RTS 0:48 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:06 L’INVITÉ 1:14 MÉTÉO 1:20 PETITE FILLE 2:52 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 LE POINT

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Azi 13, mâine 30 (r) 12:00 MasterChef (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Fete cu greutate 16:00 Film: Invincibilul 17:30 Film: Zoom - Academia superiorilor 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Trei zile de coșmar 23:15 Film: Unde dai și unde crapă 01:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:45 O seară perfectă (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:15 „Две жизни Всеволода Абдулова” 07:15 „Армейский магазин” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 „Пока все дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Черно-белое” 13:40 Премьера. „Евгения Добровольская. Все было по любви” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Привет от Катюши”. Многосерийный фильм 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10„Привет от Катюши”. Многосерийный фильм 19:00 „Replica” 20:00 „DA sau NU” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационноаналитическая программа. Итоги года 23:20 Церемония вручения народной премии „Золотой граммофон” 02:30 „Primele știri” (rus) 02:40 Тилда Суинтон в триллере „На самом дне”

19-26 decembrie Berbec Acorzi mai multă atenție muncii tale și ești mai ambițios(ă) să-ți atingi țelurile chiar acum, înainte de sărbători, când ceilalți visează la vacanță și relaxare.

Taur Vrei mai mult de la viața ta și te-ai tot gândit la asta de ceva vreme.

Cursuri să înveți ceva nou sau un loc de muncă nou unde ai numai de învățat te pot duce mai aproape de obiectivele tale.

Gemeni Urmează-ți intuiția pentru că îți ”dă” cele mai bune sfaturi. Acorzi mai multă atenție cheltuielilor și resurselor tale financiare – ar fi înțelept să compari prețurile înainte să te hotărăști să cumperi ceva, în special dacă este o sumă mare de bani.

Rac Prezența planetei Marte în casa banilor te face să-ți revizuiești investițiile. O întâlnire de la sfârșitul acestei săptămâni te va pune pe gânduri și ar putea ieși chiar un nou parteneriat.

Leu Ai nevoie de un pic de ajutor dar ești prea încăpățânată să îl ceri, iar asta îți va putea aduce ghinioane în viitor. Calcă-ți un pic pe mândrie și roagă-ți prietenii să te ajute și vei vedea că îți vor fi alături.

Fecioară Ești o persoană responsabilă și îți place să îți faci treaba bine, dar când bați pasul pe loc nu poți decât să te enervezi. Concentrează-te mai mult asupra activităților relaxante ca să te simți mai bine.

Balanţă Câteodată viața personală poate fi uimitor de minunată, iar aceasta s-ar putea chiar să fie una dintre acele săptămâni. Dacă nu ai un partener de viață, ai putea cunoaște un posibil viitor iubit.

Scorpion Dacă ești în febra cumpărăturilor de Crăciun, stabilește-ți un buget clar și nu cheltui fără cap. Îți dorești să participi la un curs sau un seminar ca să înveți lucruri noi ce te vor ajuta pe viitor.

6:30 Știri. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 Știri. 9:30 Istorii Incredibile. 10:00 Фильм 12:10 Фильм 14:00 Новости. 14:10 Фильм 15:45 Фильм 17:00 Știri. 17:15 Фильм 17:35 Фильм 20:00 Новости. 20:35 Фильм 23:00 Știri. 23:30 Фильм 23:55 След. Детектив. Россия 2012 0:40 Новости. 1:10 Фильм 3:25 Știri. 3:55 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 4:40 Откровенный разговор. 5:40 След. Детектив. Россия 2012

Săgetător

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:29 MAGAZINE 7:55 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRIGADE ANIMO 10:40 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:49 LA PETITE GÉANTE 11:01 LA PETITE GÉANTE 11:13 LANFEUST QUEST 11:36 TACTIK 12:04 RIDING ZONE 12:33 PROGRAMME COURT 12:48 QUOI DE NEUF DOC ? 13:00 FLASH INFO 13:02 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:34 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:04 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 L’INVITÉ 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:40 PARIS, UNE HISTOIRE CAPITALE 20:36 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 MUSÉE HAUT, MUSÉE BAS 23:33 LE BALLON DE ROUGE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 LA GUERRE DES BOUTONS 2:46 MAGAZINE 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 MÉTÉO 4:04 KIOSQUE

E timpul să-ți iei planurile personale în serios și să te pui pe treabă – dar asta nu înseamnă că nu ai voie să iei și pauze din când în când. Discută cu apropiații despre visele tale și ascultă cu atenție toate sfaturile.

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

Îți este ușor să fii practică săptămâna aceasta, mai ales când vine vorba de finanțe, cărora nu le-ai mai acordat prea multă atenție în ultimul timp. În weekend îți dorești să îți faci un cadou frumos.

Capricorn

Vărsător Ești pregătită de petreceri și abia aștepți primele ocazii de distracție alături de colegi. Nu uita să îți iei și ceva timp doar pentru tine, să te odihnești, ca să ai o stare de spirit grozavă odată ce vine Crăciunul.

Peşti Ai fost foarte atentă și ai muncit din greu pentru țelurile tale, vei simți că este timpul să te odihnești și să te bucuri de zilele festive. Bucură-te de cele câteva zile libere, ca să îți reîncarci bateriile!

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1482 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

19 DECEMBRIE 2014

Cum să mănânci fără să te îngraşi de sărbători Masa de Crăciun, frumos aranjată și plină cu cele mai bune alimente, s-ar putea să te îmbie peste măsură să mănânci din toate câte puţin și, la sfârșitul sărbătorilor, să te trezești cu câteva kilograme în plus, pe care cu greu le vei mai da jos.

Mâncărurile de Crăciun sunt delicioase, dar nu întotdeauna sunt și sănătoase. Vezi care sunt cele mai toxice mâncăruri pe care le-ai putea avea pe masa de sărbători.

Mezelurile Mezelurile pot ajuta la realizarea unui aperitiv delicios, dar trebuie să știi că sunt pline de chimicale. Studiile au arătat că substanţele pe care le conţin se pot transforma în compuși canceroși, odată ce ajung în organism. Înlocuiește-le, mai bine, cu aperitive sănătoase, făcute de tine.

Sărăţelele sunt delicioase și pot părea inofensive, însă nu prea au ce căuta pe masa de sărbători. Una singură conţine o treime din doza zilnică de grăsimi saturate de care ai nevoie. Dacă vrei totuși o gustare sărată, alege, mai degrabă, popcorn ori chips-uri coapte.

One.ro

FLUX

Cele mai toxice mâncăruri de Crăciun

Sărăţelele

Ca să nu cazi în pericolul mâncatului excesiv în perioada sărbătorilor și să te asiguri că nu vei saliva în faţa bunătăţilor de la întâlnirile cu prietenii și familia, ţi-am pregătit câteva trucuri care te vor ajuta să nu te îngrași în aceste momente: • Pentru că scăderea glicemiei te poate face să mănânci foarte mult, ia o gură de miere sau de zahăr înainte să te așezi la masă, îţi va domoli foamea și vei mânca mai chibzuit.

De asemenea, poţi bea un pahar cu apă înainte de masă, pentru a-ţi umple eficient stomacul.

• În perioada aceasta, încearcă să mănânci zilnic șapte tipuri de fructe sau legume, astfel încât să îţi umpli stomacul cu fibre și nu cu ingrediente inutile.

• Pune-ţi mâncarea pe farfurii mai mici. Se va umple mai repede și impresia va fi că mănânci mai mult.

Nu „ciuguli” în trecere de pe platouri și calculează-ţi toate gustările.

• Evită sosurile. Învaţă cum să te bucuri de friptura cu salată. Doar cu salată.

• Dintre deserturile care îngrașă cel mai puţin, bagă în seamă budinicile, îngheţata și torturile cu fructe.

• La capitolul aperitive, înlocuiește alunele sau covrigeii cu măslinele – au mult mai puţine calorii.

• Fă sport! Câte o jumătate de oră de mișcare în fiecare zi te poate ajuta să dai jos caloriile depuse la masă. Spre exemplu, 30 de minute de mers pe bicicletă înseamnă 150 de calorii, 30 de minute de tenis 250, iar o jumătate de oră de înot 250 de calorii. Dacă nu îţi e la îndemână niciunul dintre aceste sporturi, poţi, pur și simplu, să renunţi la mașină și să mergi pe jos.

15

Lichiorul de ouă Parcă nu este Crăciun fără lichior de ouă, dar specialiștii spun că ar trebui să stai departe de el. Conţine mult zahăr, ouă, frișcă și alcool, iar o singură cană are 343 de calorii. Dacă nu îţi faci griji pentru siluetă, nivelul colesterolului tău sigur ar trebui să te îngrijoreze, mai ales că nu vrei să

îţi petreci sărbătorile la urgenţă. Înlocuiește-l, mai bine, cu un fresh de portocale!

Carnea prăjită Carnea de porc prăjită conţine o cantitate mare de grăsimi nesănătoase, care favorizează apariţia cancerului, și multe calorii. Optează, mai bine, pentru o friptură la cuptor, făcută în suc propriu. Carnea de curcan sau de vită este cea mai sănătoasă pentru inima ta, așa că ţine cont și de asta, înainte să îţi pui la punct meniul de Crăciun. Nutriţioniștii te sfătuiesc însă, să alegi cu grijă bucata din curcan pe care ai de gând să o consumi. Bucata prea prăjită are cu 70 de calorii mai mult decât cea făcută bine, iar dacă alegi să o mănânci cu tot cu piele, consumi cu 44 de grame de grăsime mai mult.

Produsele de patiserie Dacă nu ai de gând să faci tu prăjiturile de sărbători, nu prea ai șanse să pui pe masă ceva sănătos. Produsele de patiserie, de exemplu, sunt bogate în grăsimi, au mult zahăr și multe calorii. Prăjiturile cumpărate din supermarket au aceeași problemă: foarte mult zahăr și grăsimi.

Merele glazurate Merele glazurate sunt un desert tradiţional de Crăciun, dar pe cât

sunt de gustoase, pe atât sunt de nesănătoase. Glazura este făcută din zahăr pur, fiind bogară în fructoză și având aproximativ 320 de calorii.

Dacă nu concepi sărbătorile de iarnă fără acest desert, nu mânca mai mult de un măr glazurat pe zi.

Piureul de cartofi Poate te gândești că piureul de cartofi nu are cum să îţi facă rău, dar când îl amesteci cu lapte, unt și sare, obţii o adevărată bombă calorică, plină de grăsimi. Pune, mai bine, lângă friptură cartofi copţi ori fierţi, iar dacă îţi place piureul, folosește lapte degresat și foarte puţină sare.

MANICHIURĂ DE POVESTE:

Modele pentru unghiile de Crăciun Roșu aprins

Fulgi de nea

Unghiile roșii nu lipsesc niciodată din alegerile privitoare la manichiura pentru perioada sărbătorilor. Dacă straiele moșului sunt roșii, optăm și noi pentru o manichiură în ton. În plus, unghiile roșii sunt întotdeauna o alegere inspirată.

Și ce alt însemn mai frumos pentru o iarnă magică decât un fulg de nea strălucitor? Pentru această manichiură ai nevoie de o ojă albastră, una cu sclipici argintiu, una albă și câteva abţibilduri speciale pentru unghii.

Inspiraţie de gheaţă

Praf de stele Crăciunul înseamnă strălucire, iar unghiile noastre trebuie să fie și ele în ton cu magia sărbătorilor. Această manichiură este foarte ușor de realizat. Ai nevoie de sclipici auriu și roșu sub formă de pudră, pe care să îl presari pe vârful unghiilor.

French înzăpezit French-ul este întotdeauna o alegere elegantă, dar de sărbători putem improviza și putem modifica un pic clasicul french, transformându-l într-unul parca înzăpezit. Ai nevoie de un bureţel cu porii mai mari pe care să îl înmoi în ojă albă și apoi să tapotezi vârful unghiilor.

Pentru cele care vor să aibă parte de o manichiură mai complexă, acest model este special, realizat cu tonuri de albastru și sclipici argintiu.

Pentru un plus de magie, nu uita de steluţe.

Omuleţii de zăpadă Acest model de unghii se realizează foarte ușor.

Ai nevoie de o ojă roșie și de abţibilduri în formă de omuleţi de zăpadă (poţi să optezi și pentru reni, brăduţi sau globuleţe).

Kudika.ro

Decor de Crăciun în stil tradiţional În preajma sărbătorilor, ne concentrăm pe activităţi precum împodobirea bradului, cumpărarea cadourilor perfecte pentru cei dragi și pregătirea mâncărurilor tradiţionale.

Pentru ca atmosfera de acasă să fie una specială, care să îi impresioneze pe invitaţi, trebuie să acorzi aceeași importanţă modului în care decorezi casa și masa de Crăciun. Un decor reușit îi va cuceri și pe cei mai exigenţi musafiri.

Daca îţi dorești un ambient unitar și echilibrat, pornește de la stilul de amenajare al interiorului atunci când decorezi casa și masa de Crăciun. De exemplu, într-o casă amenajată în

stil rustic sau în care finisajele sunt realizate din materiale naturale (piatră, lemn), iar mobilierul este din lemn, cea mai bună opţiune este crearea unui decor în stil tradiţional.

O masă de Crăciun tradiţională poate fi accesorizată cu textile realizate din materiale naturale (faţă de masă și șervete din bumbac sau in), în culorile clasice – roșu/alb, verde/alb sau roșu/verde. Și încă un pont: înlocuiește decoraţiunile artificiale cu cele simple, naturale, cum ar fi crenguţe, conuri de brad sau merișoare. Expune pe masa de dining boluri (care să prezinte motive specifice de Crăciun) umplute cu nuci și mere Incasa.ro sau cu biscuiţi de casă.

Cozonacul Panettone Cozonacul italian Panettone este nelipsit de pe masa de Crăciun, dar conţine foarte mult unt și zahăr. O singură felie are 300 de calorii și foarte mult colesterol nesănătos. Un cozonac făcut în casă va fi o opţiune mult mai bună.

Băuturile carbogazoase Băuturile carbogazoase sunt pline de chimicale și zaharuri, fiind nocive pentru sănătoase. Un pahar de apă sau o limonadă ar fi o opţiune mult mai bună.

Unica.ro

Roşul: culoarea vedetă în ţinutele de sărbători!

O culoare puternică, vibrantă care are puterea de a transmite căldură și pasiune, roșul este culoarea tradiţională a Crăciunului, încorporând spiritul festiv al acestei sărbători mult așteptate.

Dacă în celelalte perioade ale anului porţi haine în nuanţe din paleta cromatică aflată în trend, în decembrie roșul este culoarea vedetă, pe care oricât te-ai strădui nu o poţi ocoli!

Fără grijă, poţi să o incluzi în garderoba ta “festivă” pentru a face o declaraţie puternică de stil, atât în ţinutele glam, cât și în cele casual.

Ziua, poartă haine relaxate: un polo roșu, o cămașă cu tradiţionalul check britanic, o jachetă matlasată într-o nuanţă intensă de roșu sau un clasic trench dacă temperatura nu este foarte scăzută. La birou, poţi opta pentru o rochie “parte peste parte”. Este comodă, dar în același timp elegantă și poate fi o variantă perfectă pentru un party de Crăciun cu colegii!

Un pulover din cașmir sau o rochie cu aplicaţii te va binedispune și îţi va da energie toată ziua. În plus, reprezintă variante perfecte pentru Ajunul Crăciunului, petrecut acasă cu cei dragi sau a doua zi în compania prietenilor.

Dacă mergi în club, rochia cu aplicaţii din dantelă reprezintă o opţiune chic, mai ales dacă o porţi cu botine decupate și cu toc înalt. O rochie fără umeri poate fi sexy, dar, în același timp, “cuminţică” prin lungimea midi. Simţi totuși că această culoare nu se armonizează cu nuanţă pielii tale? Optează pentru accesorii în culoarea roșu vibrant.

La capitolul accesorii, îţi poţi “condimenta” ţinuta cu o eșarfă sau cu un fular din cașmir și o pereche de mănuși roșii!

Csid.ro

FLUX

16

Magazin

19 DECEMBRIE 2014

O nouă statuie a faraonului Amenhotep al III-lea a fost dezvelită la Luxor O statuie uriașă a faraonului Amenhotep al IIIlea a fost dezvelită duminica trecută în complexul Luxor, unde se află deja alţi patru „coloși” din piatră reprezentându-l pe regele care a domnit mai bine de 35 de ani în Egiptul Antic.

Statuia lui Amenhotep al III-lea, care îl prezintă pe faraon în picioare, a fost instalată lângă intrarea nordică din templul funerar care îi este dedicat, ridicat pe malul occidental al Nilului.

Acest templu este deja celebru pentru cei doi coloși ai săi, denumiţi „Memnon”, vechi de 3.400 de ani, care îl reprezintă pe Amenhotep al III-lea, a cărui domnie, în secolul al XIV-lea î.e.n., a marcat apogeul civilizaţiei din Egiptul Antic.

Coloșii lui Memnon, înalţi de 21 de metri, reprezentându-l pe faraon așezat, cu mâinile pe genunchi, atrag în fiecare an mii de turiști în complexul Luxor, un oraș-muzeu de pe malul Nilului.

Colosul dezvelit duminică, înalt de 12,9 metri, a fost ridicat lângă o

statuie identică, prezentată presei în luna martie. Iniţial, perechea de statui uriașe flanca intrarea nordică în templu. „Acestea sunt, până în prezent, cele mai înalte statui ale unor regi egipteni reprezentaţi în picioare”, a

precizat arheologul Hourig Sourozian, aflat la conducerea programului de conservare a templului.

Statuia dezvelită duminică are o greutate de 110 tone și a fost ridicată în poziţie verticală pentru prima dată după prăbușirea sa, petrecută

Pericolul ascuns din desenele animate

ani, excluzând însă filmele de acţiune și de aventuri care au fost concepute pentru a fi și pe gustul copiilor.

Cercetătorii au remarcat faptul că părinţii personajelor principale prezintă un risc de cinci ori mai mare de a muri în desenele animate.

Evantaiul de decese marcante este unul foarte larg: anumite personaje majore sunt ucise prin împușcare în „Bambi”, „Pocahontas” și „Peter Pan”, cu arme albe în „Mica sirenă” și „Frumoasa din pădurea adormită” sau mor în urma atacurilor unor animale „În căutarea lui Nemo” și „Tarzan”.

Filmele care aduc în prim-plan mașini și jucării nu au fost luate în calcul în acest studiu, întrucât autorii nu au putut să determine dacă ideea și conceptul de moarte pot fi aplicate protagoniștilor lor.

Studiul nu a determinat dacă nivelul de violenţă a crescut după lansarea din 1937 a desenului animat „Albă ca Zăpada”, în care regina cea rea moare căzând de pe o faleză, după ce fusese urmărită de piticii furioși.

Sursa: gandul.info

Sursa: descopera.ro

O animaţie creată de Walt Disney, considerată pierdută, a fost descoperită în Norvegia Un vechi film de desene animate creat în 1927 de Walt Disney, despre care se credea că a fost pierdut, a fost descoperit în Norvegia, a anunţat Biblioteca naţională norvegiană, transmite AFP, citată de MEDIAFAX.

Desenele animate pentru copii sunt mai violente decât filmele pentru publicul matur, iar personajele lor principale riscă de aproape trei ori mai mult să fie ucise, au dezvăluit autorii unui studiu recent, informează AFP. Personajele principale din desenele animate prezintă un risc de 2,5 ori mai mare de a muri în comparaţie cu protagoniștii din filmele destinate publicului matur și de aproape trei ori mai mare de a fi ucise, detaliază același studiu, publicat marţi, 16 decembrie, în British Medical Journal.

Moartea unui personaj important intervine în două treimi din cazuri în desenele animate pentru copii, în timp ce acest lucru se întâmplă doar în jumătate din totalul filmelor destinate unui public mai în vârstă. „În loc să fie alternative inofensive și mai blânde ale unor filme de groază și ale unor drame, desenele animate pentru copii sunt, de fapt, un focar de crime și de dezordine”, au declarat autorii studiului, Ian Colman și James Kirkbride.

Ei au trecut în revistă desene animate de succes, de la „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici” în 1937 și „Regatul de gheaţă/ Frozen” în 2013.

Apoi, ei au comparat ratele de mortalitate ale personajelor principale din aceste filme cu conţinuturile a două filme pentru publicul matur care au cucerit box office-ul în aceiași

în urmă cu 3.200 de ani, a precizat același arheolog.

Colosul de piatră, care zăcea pe câmp, spart în mai multe fragmente, în urma prăbușirii sale din anul 1200 î.e.n. din cauza unui cutremur, a fost grav avariat. Arheologii au început

în luna noiembrie să adune cele 89 de blocuri de piatră și multitudinea de fragmente mai mici care compuneau statuia.

Amenhotep al III-lea este reprezentat purtând coroana albă a Egiptului de Sus, Hedjet, și ţinând în fiecare mână un rulou de papirus pe care este înscris numele său de încoronare – „Nebmaatre”.

Numele regelui este vizibil și pe catarama dreptunghiulară a centurii pe care o poartă în talie, de care este agăţat un pumnal al cărui mâner este decorat cu un cap de șoim.

Lucrările de restaurare a templului dedicat faraonului Amenhotep al III-lea, aflate în desfășurare, sunt asigurate integral din finanţări internaţionale și private.

Faraonul Amenhotep al III-lea, urcat pe tron la vârsta de 12 ani sub regenţa mamei sale, a moștenit un imperiu care se întindea din Sudan și până la fluviul Eufrat. În timpul domniei sale, Amenhotep al III-lea a menţinut influenţa Egiptului cu ajutorul diplomaţiei. Amenhotep al IIIlea a murit în jurul anului 1354 î.e.n, lăsându-și imperiul moștenire fiului său, Amenhotep al IV-lea, cunoscut sub numele de Akhenaton.

Animaţia este primul film despre Crăciun realizat de Walt Disney și se intitulează „Empty Socks”(„Ciorapi goi”, n.r.).

Pelicula a fost realizată în 1927 și a fost descoperită în timpul unui inventar al colecţiilor Bibliotecii din Mo i Rana, o localitate din apropierea Cercului Polar de Nord, unde a fost uitat de zeci de ani. „La început, nu am știut că era vorba despre o comoară cinematografică dispărută”, a declarat Kjetil Kvale Soerenssen, care lucrează la arhiva instituţiei. „Filmul era pe două bobine de peliculă al căror conţinut nu era etichetat în mod clar”, a explicat Soerenssen.

Scurtmetrajul are o durată de cinci minute și 30 de secunde, din care lipsesc între 30 și 60 de secunde, la jumătatea poveștii, și a fost autentificat de David Gerstein, un desenator al Disney și specialist în istoria desenului animat.

Protagonistul filmului este Oswald, iepurele norocos, predecesor al lui Mickey Mouse, care a fost personajul principal al unei serii de 26 de desene animate create de Walt Disney și Ub Iwerks.

Biblioteca naţională a Norvegiei a informat că a transpus filmul în format digital și a trimis o copie companiei Walt Disney. Până la descoperirea bobinelor din Norvegia, din acest film nu mai existau decât 25 de secunde, conservate la Muzeul de Artă Modernă (MoMA) din New York.

Deţinut iniţial de un colecţionar norvegian, filmul a ajuns apoi în colecţia Institutului cinematografic norvegian, care a cedat colecţiile sale Bibliotecii naţionale, în 2007.

Instituţia culturală conservă majoritatea lucrărilor și documentelor sale întrun buncăr securizat din Mo i Rana.

Potrivit publicaţiei Aftenposten, bobinele cu nitrat de celuloză, un produs chimic extrem de inflamabil, sunt stocate într-un mediu ale cărui temperatură și umiditate sunt controlate continuu.

Biblioteca naţională a demarat un vast proces de digitalizare a arhivelor sale, pentru a facilita utilizarea colecţiilor ei, lucru care îi permite ocazional să descopere documente pierdute.

FLUX