Ziarul Flux, Ed. 6 (979)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 20 februarie 2015 8 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 13.02.2015

Sf. Partenie, Ep. Damascului și Cuv. Luca (Harţi – dezlegare la lapte, brânză, ouă și pește)

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Bunătatea este singura investiţie cu care niciodată nu poţi da greș.

Henry David Thoreau

1 EURO..............................22.9992 1 Dolar american ............. 20.1809 1 Leu românesc ................. 5.1762 1 Rublă rusească ............... 0.3259 Timpul probabil: 20.02.2015

21.02.2015

Noros, -1 4 0C

Noros, 0 6 0C

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 6 (979)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

ABONAREA 2015

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Noul Guvern a fost învestit. Ce va urma?

2

PAGINA

ACTUAL

Drăguţanu preferă să nu vorbească despre adevăratele motive de prăbuşire a leului

3

PAGINA

POLITIC

Despre mitul eroului salvator şi frustrările unui fost premier

4

PAGINA

ECONOMIC

Exporturile descresc, dezechilibrul comercial se menţine

5

PAGINA

EXTERNE

Miercuri, 18 februarie, noul Guvern, condus de Chiril Gaburici, a fost votat în Parlament, în favoarea acestuia pronunţându-se 60 de deputaţi PLDM, PD și PCRM. După două luni și jumătate de negocieri și aranjamente, evenimentele s-au derulat într-un ritm neobișnuit de alert. Astfel, în scurt timp, președintele Moldovei, Nicolae Timofti, a semnat decretul de numire a Guvernului, în baza votului de încredere acordat de Parlament.

La fel de repede a fost organizată și ceremonia de depunere a jurământului de către noii membri ai Cabinetului de Miniștri în fața președintelui Republicii Moldova, la Palatul Republicii. În cadrul ceremoniei de învestire, președintele Timofti i-a urat succese noului Guvern, menţionând că membrii acestuia au capacităţile necesare pentru a continua „măsurile care prevăd îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor” și parcursul european.

La rândul său, noul premier s-a arătat gata să-și asume responsabilităţile și să scoată ţara „din situaţia economică dificilă în care se află”. Șase miniștri din fostul Cabinet și-au păstrat fotoliile. Este vorba de Monica Babuc la Cultură, Pavel Filip la Tehnologia Informaţiei și Comunicaţii, Vasile Botnari la Transport,

Natalia Gherman la Afaceri Externe, Anatol Arapu la Finanţe și Maia Sandu la Educaţie.

Miniștri noi vor fi la Economie (democraţii l-au instalat aici pe Stephane Christophe Bride, un francez care a obținut acum câțiva ani cetățenia moldovenească), la Dezvoltare Regională și Construcţii (Vasile Bâtcă), Tineret și Sport (Serghei Afanasenco), Muncă și Protecţie Socială (Ruxanda

Cine „l-a comandat” pe Gheorghe Papuc sau statul de drept la cheremul criminalilor XXX

Glavan), Sănătate (Mircea Buga), la Mediu (Sergiu Palihovici), Agricultură (Ion Sula), Afaceri Interne (Oleg Balan), Apărare (Viorel Cibotaru), Justiţie (Vladimir Grosu).

Victor Osipov este vicepremier pentru Reintegrare. Alte două funcţii de viceprim-miniștri sunt ocupate de Natalia Gherman și Stephane Christophe Bride.

Premierul Chiril Gaburici pare să

fie pus pe fapte mari. În cadrul primei ședinţe de Guvern, el a anunţat că vor fi întreprinse măsuri pentru stabilizarea leului.

De asemenea, el vrea să verifice legalitatea ultimelor majorări a preţurilor la produsele petroliere și să se lămurească cu lipsa de medicamente din spitale.

FLUX

Război în Ucraina: Putin, Poroşenko, Hollande şi Merkel denunţă „întreruperi ale armistiţiului”

(citiţi pag. 3)

Creşterea preţurilor, între promisiuni optimiste şi previziuni pesimiste Saakaşvili, inculpat în Georgia, consilier prezidenţial în Ucraina

Preţurile de consum au crescut, timp de un an, cu aproape cinci la sută, arată datele Biroului Naţional de Statistică. Faţă de luna decembrie 2014, în ianuarie 2015 preţurile au înregistrat o creștere de 0,8%. Cu siguranţă însă, statisticile următoare vor arăta cu totul altfel, după căderea abruptă a leului înregistrată de la începutul acestui an, chiar dacă autorităţile promit o stabilizare a situaţiei, odată cu instalarea noului Guvern.

Continuare în pag. 4

„Întreruperile survenite în ultimele zile în cadrul regimului de încetare a focului” în Ucraina au fost „denunţate” în cadrul unei teleconferinţe care a avut loc ieri între președintele Franţei, Francois Hollande, cancelarul german Angela Merkel, președinţii Ucrainei, Petro Poroșenko, și Rusiei, Vladimir Putin, potrivit unui comunicat al Palatului Elysee, citat de AFP, informează Agerpres.

Continuare în pag. 5

FLUX

2

Actual

20 FEBRUARIE 2015

Drăguţanu preferă să nu vorbească despre adevăratele motive de prăbuşire a leului Leul s-a depreciat săptămâna aceasta în ritm galopant, în raport cu principalele valute de referinţă. Astfel, cursul stabilit de Banca Naţională marţi, 17 februarie, a fost în creștere cu 72 de bani pentru euro și cu 63 de bani pentru dolar.

Miercuri leul s-a depreciat cu tocmai un leu și 64 de bani și a ajuns la un curs de 24,01 lei pentru un euro.

Cursul afișat de BNM pentru dolar a înregistrat, de asemenea, o creștere semnificativă, ajungând la 20,99 lei, cu un leu și 40 de bani mai mare decât în ziua precedentă.

La casele de schimb valutar, cursul afișat a fost însă cu mult mai mare, prețul de vânzare a monedei unice europene ajungând la aproape 30 de lei, iar al dolarului de aproximativ 24 de lei.

Ieri, leul s-a apreciat ușor în raport cu euro și dolarul. Valuta naţională a continuat să se întărească și astăzi, ajungând la un curs de 20 de lei și 18 bani pentru un dolar și de 22 de lei și 99 de bani pentru un euro.

În primele 15 zile ale lunii februarie, BNM a vândut pe piaţa locală suma de 87 de milioane USD. La data de 13 februarie 2015, nivelul activelor oficiale de rezervă s-a plasat la 1850.4 mil. USD, acoperind în proporții suficiente importul de mărfuri și servicii – 3,3 luni de import. Pe lângă intervențiile realizate de BNM, pe parcursul ultimelor 2 luni rata de bază a fost majorată de la 3,5 la sută până la 8,5 la sută.

Drăguţanu dă vina pe moldovenii cu dolarii „în saltea” Întrebată despre diferenţa mare dintre cursul de schimb valutar la cumpărare și la vânzare, oficialul de la BNM a explicat că aceasta ar fi cauzată de „perioada de agiotaj” pe piaţa valutară. Situaţia se va redresa când se va face o ajustare și se va ajunge la un nou echilibru între cerere și ofertă, a opinat Hadârcă.

La o zi distanţă, guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a vorbit și el, în cadrul unei conferinţe de presă,

la prăbușirea leului, șeful Băncii Centrale a preferat să se refere, ca și până acum, doar la criza economică și politică din regiune, la economia șubredă, diminuarea exporturilor și remitenţelor etc. El a încercat să convingă că situaţia de la cele trei bănci cu probleme, la care a fost instituită administrarea specială, au influenţat într-o măsură nesemnificativă piaţa valutară și nu a constituit un factor determinant în ceea ce privește deprecierea leului.

Drăguţanu a precizat că Banca Naţională va interveni „rațional” pe piaţă, pentru că „rezervele valutare nu sunt un sac fără fund”. Totodată, cei care au așteptat să audă un plan concret de ameliorare a situaţiei au fost dezamăgiţi. Guvernatorul a menţionat doar că și instabilitatea politică din ţară a contribuit la deteriorarea situaţiei, astfel că Banca Centrală așteaptă învestirea noului Guvern pentru a veni cu propuneri de stabilizare.

Lipsa de concreteţe și, mai ales, faptul că guvernatorul a încercat să minimalizeze rolul afacerilor dubi-

BNM are o explicaţie Banca Naţională a explicat evoluţiile de pe piaţa valutară prin câţiva factori, invocaţi, de altfel, și anterior.

Ar fi vorba, în primul rând, de un decalaj profund dintre cererea și oferta de valută străină. Fapt cauzat de reducerea ofertei de valută din partea persoanelor fizice, pe fondul restricţiilor impuse de Rusia la exportul producţiei moldovenești și a scăderii remitenţelor de peste hotare.

Astfel, în ultimul trimestru al anului trecut remitenţele s-au diminuat cu 20 la sută faţă de 2013, iar exporturile s-au diminuat în noiembrie 2014 cu 18% faţă de anul precedent. În cadrul unei conferinţe de presă, Lucia Hadârcă, directorul Departamentului operaţiuni valutare al Băncii Naţionale a Moldovei, a explicat că se atestă o deteriorare a balanţei comerciale, deoarece s-a înregistrat o diminuare considerabilă a exporturilor, în timp ce importurile au scăzut într-o proporție mai mică.

Potrivit BNM, tendinţă de depreciere a monedelor naționale față de dolarul SUA, în 2014, a purtat un caracter regional, inclusiv pe fondul întăririi poziției dolarului SUA pe piețele internaționale.

Un alt factor este situaţia geopolitică din regiune, în special din Rusia și Ucraina, unde rubla și grivna s-au devalorizat considerabil, a mai apreciat Lucia Hadârcă. În 2014, BNM a vândut pe piaţa locală suma de 418.5 mil. USD sub forma de intervenţii valutare, acoperind parțial insuficiența de valută.

Pe parcursul anului 2014, moneda națională s-a depreciat atât faţă de dolarul SUA (USD), cât și faţă de moneda unică europeană (EUR) cu 19,6% și, respectiv, 5,7%.

Presiunile de depreciere asupra monedei naționale se mențin și în 2015. Conform ultimelor date, de la începutul anului 2015, leul moldovenesc s-a devalorizat față de dolar cu 34 la sută, iar faţă de euro – cu 26,4 la sută.

despre „hiperagitaţia” care determină decalajul mare dintre ratele de cumpărare și vânzare la casele de schimb valutar. „Piața caută un echilibru. Eu cred că această perioadă de agiotaj nu poate dura foarte mult”, a declarat el, precizând că băncile deja au o situație complicată în ceea ce privește lichiditățile în lei.

Oricât ar părea de ilar, oficialii de la BNM consideră că populaţia este de vină, în mare parte, pentru dezastrul de pe piaţa valutară, pentru că aleargă la casele de schimb să cumpere valută și pentru că ar consuma în exces. Iar lucrurile se vor îndrepta imediat ce vom începe să consumăm mai cu moderaţie: „În perioada următoare, persistența factorilor de depreciere a monedei naționale, în special reducerea remiterilor de mijloace bănești, vor descuraja consumul intern și importul de mărfuri și servicii. În consecință, se va atesta o echilibrare a balanței comerciale și, respectiv, o stabilizare a dinamicii cursului de schimb al monedei naționale”.

Potrivit guvernatorului, dezechilibrul de pe piaţa valutară este cauzat și de comportamentul „excesiv” al populaţiei care a dosit valuta în „saltele”. „Valută este, și chiar foarte multă, în depozitele persoanelor fizice și în saltele. Totul este să îi convingem să vândă”, a afirmat Dorin Drăguţanu marţi în faţa presei.

Deși toată lumea înţelege care sunt adevăratele cauze care au dus

oase din sistemul bancar în devalorizarea fără precedent a valutei naţionale, au intensificat panica, leul a căzut și mai mult, iar populaţia a început să măture de zor rafturile magazinelor, făcându-și rezerve de alimente și alte produse de primă necesitate.

Ne așteaptă o criză poate că și mai rea decât cea din 1998 Pe de altă parte, experţii financiari atenţionează de mai mult timp că anume schemele frauduloase prin care băncile au scos din ţară miliarde de lei au dus la devalorizarea masivă a valutei naţionale și nu factorii externi. „Conducerea BNM a îndreptat tot timpul atenţia publicului și a ziariștilor asupra factorului extern. Factorul extern reprezintă în această poveste doar 30 la sută. Iar marea majoritate a evenimentelor care s-au întâmplat ţine de factori interni”, a apreciat expertul financiar Sveatoslav Mihalache în cadrul unei emisiuni la televiziunea naţională.

Expertul economic Vitalie Rapcea a opinat, în cadrul aceleiași emisiuni, că este vorba despre o inacţiune a BNM: „Banca Naţională a eșuat în a fortifica încrederea cetăţenilor în leu. Între ceea ce explică guvernatorul Dorin Drăguţanu și ce se întâmplă de facto pe piaţa valutară este o mare diferenţă. Este o catastrofă

când cetăţeanul nu are încredere în guvernator, când mesajul guvernatorului Băncii Centrale nu are niciun impact asupra pieţei”.

Căderea leului nu se produce doar sub influenţa unor cauze externe, așa cum încearcă să ne sugereze BNM, este de părere și directorul Agenției „Estimator-VM”, Natan Garștea. „Cauzele externe acționau pe parcursul întregului an 2014, și, deși au dus la deprecierea leului, ea era lentă, controlată și putea fi dirijată de către BNM. Astfel, pe data de 22 octombrie 2014 (când totul încă era frumos și pașnic), creșterea dolarului față de începutul anului constituia 11% (o nimica toată, comparativ cu Ucraina și Rusia), iar creșterea cursului euro față de începutul anului era de doar 3%”, scrie expertul pe blogul său.

Situaţia s-a agravat însă după marea „afacere” de la Banca de Economii și Banca Socială, „când din bănci au fost adunate vreo 17 miliarde de lei, cumpărată pe această sumă valută, care a fost scoasă peste hotare (cam un miliard de euro). Această operațiune a constituit un șoc enorm pentru economia noastră”.

Garștea consideră că măsurile întreprinse până acum de Banca Centrală nu sunt suficiente: „Măsurile de diminuare a volumului lichidităților de pe piață nu au efect imediat și se vor resimți peste un timp (2-3 luni). Până atunci dezechilibrul se va menține (leul va continua să cadă).

Despre aceea cu cât, este greu de apreciat, sunt mulți factori care vor influența aceasta, însă, optimist vorbind, ne așteaptă o criză mai rea ca în 2008, și poate că și mai rea ca cea din 1998. Despre varianta pesimistă nici nu voi povesti aici”.

„Beneficiile” devalorizării leului În ce măsură este îngrijorat de această prăbușire a valutei naţionale însuși guvernatorul? S-ar putea să nu fie prea tare. Spunem asta pentru că Dorin Drăguţanu se declara cu ceva timp în urmă un adept al devalorizării monedei naţionale ca metodă de impulsionare a economiei. În cadrul unui forum internaţional al oamenilor de afaceri, desfășurat la Chișinău acum câţiva ani, guvernatorul BNM a menţionat că sporirea competitivităţii externe a întreprinderilor și întreprinzătorilor din Republica Moldova poate fi atinsă prin trei metode „binecunoscute”: devalorizarea monedei naţionale, reducerea salariilor și creșterea productivităţii muncii.

În susţinerea afirmaţiilor sale, el a arătat că leul moldovenesc s-a depreciat, din anul 2000 până în anul 2009, cu circa 40 la sută, ceea ce ar fi dus la creșterea cu 40% a preţurilor la bunurile exportate. „Datorită acţiunilor întreprinse de BNM, leul moldovenesc s-a depreciat în termeni nominali cu 18% și în termeni reali – cu 30% pe parcursul anului 2010”, menţiona atunci șeful BNM. El a recunoscut că deprecierea a fost un șoc pentru economie și a afectat, în mare măsură, bunăstarea populaţiei. Însă, în opinia lui, ar trebui să ne consolăm cu gândul că deprecierea monedei naţionale este benefică pentru economie în ansamblu.

Ne aşteaptă vremuri grele În momentul de față, nimeni nu ar putea să spună cu exactitate până în ce punct se va deteriora situaţia, iar prognozele experţilor sunt departe de a fi optimiste. Doctorul în economie Sveatoslav Mihalache a declarat pentru Deschide.MD că BNM nu mai are instrumente pentru a efectua intervenții directe pe piața valutară: „Lichiditățile internaționale au ajuns la cota critică. Din această cauză, Banca Națională a recurs la mărirea ratei de bază și va fi nevoită să mai efectueze mărirea ratei de bază. Această acțiune va avea efecte negative asupra economiei reale a Republicii Moldova. După ultimele estimări, rata dobânzii la credite se vor majora până la peste 30%. Din această cauză, agenții economici vor avea productivitate mai mică. Acest lucru se va reflecta și asupra scăderii PIB-ului, și asupra micșorării intrărilor în Bugetul de stat. Există șanse foarte mari ca în viitorul apropiat statul să aibă întârzieri la achitarea pensiilor și a salariilor bugetarilor”.

Miercuri, Parlamentul a constituit o comisie specială de anchetă pentru elucidarea situației de pe piața financiară și valutară, dar și la cele trei bănci unde BNM a instituit administrare specială: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. Iar guvernatorul BNM a promis, după o ședinţă cu participarea noului primministru Chiril Gaburici, că leul se va întări în zilele ce urmează.

Guvernatorul BNM a comparat situația de pe piața valutară cu un meci de fotbalul în care BNM este portarul, dar mai sunt și alți jucători „care trebuie să se implice”. Însă atunci când portarul este mediocru și scapă gol după gol, acesta trebuie să fie, fără îndoială, schimbat.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Politic

20 FEBRUARIE 2015

3

FLUX

Despre mitul eroului salvator şi frustrările unui fost premier Atunci când toţi sunt niște potlogari, cineva trebuie să fie cinstit și imaculat. Atunci când toţi sunt răi, măcar cineva trebuie să fie bun, chiar dacă acest „bun” este greu de identificat. Îl înzestrăm noi cu virtuţi, îi găsim calităţi, îl acoperim de calificative și ne punem în el toate speranţele. Pentru că avem nevoie de speranţe și de un mit al eroului salvator. Acum se încearcă cu tot dinadinsul să i se atribuie acest rol lui Iurie Leancă.

După eșecul din Parlament de săptămâna trecută și mai multe declaraţii „curajoase” făcute de către acesta, pe reţelele de socializare a pornit un val de isterie în susţinerea fostului premier, singurul onest și incoruptibil (după Ghimpu), singurul în stare să realizeze reformele și singurul capabil să ne ducă în braţele Europei.

Dacă încercăm să nu ne lăsăm seduși de vorbe și să ne uităm doar la fapte, nu putem să nu ne întrebăm ce minuni a făcut totuși Leancă în calitate de premier, timp de aproape doi ani. A pus pe roate economia, a oprit tranzacţiile dubioase de la Banca de Economii,

a stăvilit prăbușirea leului, a reformat justiţia, a schimbat ceva în Procuratură, a impus mai multă transparenţă în gestionarea bunurilor statului?

Leancă a fost doar o faţadă mai arătoasă a ţării noastre, bună de arătat Occidentului.

A arătat că știe să vorbească fluent niște limbi străine, să facă o mină bună în cancelariile europene, dar nouă la ce ne-a folosit? Și Leancă, la fel ca și ceilalţi, iubește puterea de dragul puterii, nu pentru că această putere i-ar fi dat posibilitatea să facă ceva mai mult pentru ţară. Pentru că ne întrebăm, de ce nu a făcut?

De ce uităm că Aeroportul Chișinău a fost concesionat în perioada în care eroul nostru se afla în fruntea Cabinetului de Miniștri. La acea vreme, bravul premier a afirmat, ca un elev care a fost prins fumând în WC-ul școlii, că nu se va mai întâmpla așa ceva. „Am tras concluziile și am înţeles unde am greșit. A fost o lipsă de comunicare. Dacă vom lansa concursuri de privatizare la instituţiile la care ne-am referit, vom proceda așa încât procesul să fie transparent. Noi învăţăm din greșelile pe care le facem”, declara Iurie Leancă la acea vreme, adăugând că își asumă „o

anumită critică” și că, poate, anumite aspecte din acest proces trebuiau făcute altfel. Și tot premierul de atunci afirma că decizia de a da Aeroportul în concesiunea unei companii rusești denotă cât de importantă este relaţia ţării noastre cu Federaţia Rusă și demonstrează că nu avem „o anumită abordare ideologizată”.

Tot Iurie Leancă a condus Guvernul care a decis să nu participe la emisia suplimentară de acţiuni la Banca de Economii, lipsind statul de pachetul majoritar deţinut la BEM. Ex-premierul ar trebui să-și asume, de asemenea, responsabilitatea pentru jaful care a continuat la această bancă și care a dus, în cele din

urmă, la prăbușirea valutei naţionale.

Reacţia tardivă a premierului, solicitarea unei anchete în acest caz, cu angajarea unei companii străine de audit, ar putea fi calificată, mai degrabă, drept o reglare de conturi cu șeful său de partid, în momentul în care a devenit clar că acesta nu-l mai dorește în funcţia de premier. Și nu se știe care a fost contribuţia lui Vladimir Plahotniuc la iniţierea acestei anchete, spre a-l face mai cooperant pe Vladimir Filat în cadrul negocierilor.

Acum să ne referim și la declaraţiile de săptămâna trecută ale fostului candidat la funcţia de premier, când Cabinetul său nu a primit votul de încredere al Parlamentului.

„S-a acţionat după o logică netransparentă”, „o alianţă minoritară nu are nicio șansă”, „un Guvern minoritar nu va fi funcţional”, „trebuie semnat de urgenţă un nou acord” – cam asta a spus Iurie Leancă, extrem de supărat, dar încă dispus să mai candideze o dată.

Fără îndoială, noua alianţă AME a fost creată pentru a proteja interesele oligarhilor de la putere, nu ale ţării.

Iar Guvernul minoritar va fi o marionetă în mâinile celor care l-au instalat și nu are nicio șansă să promoveze reformele, să oprească criza și să realizeze măcar o parte din promisiunile făcute în campania electorală. Despre asta s-a tot vorbit în ultima perioadă.

Altceva ar fi de spus. Leancă a știut exact că urmează să conducă un Guvern minoritar și a acceptat să fie desemnat în această calitate. El s-a întâlnit cu deputaţii PCRM și le-a cerut acestora sprijinul, iar după întâlnirea cu Voronin arăta plin de optimism și gata pentru colaborare. Abia după ce comuniștii nu au mai vrut „să salveze ţara”, iar candidatul a înţeles că a fost dus de nas, acesta s-a apucat să facă „praf” Acordul PLDM-PD și și-a redescoperit calităţile de anticomunist combativ. În cele ce a urmat, Leancă

a fost la fel de „consecvent”.

Vizibil marcat de faptul că PLDM a înaintat un alt candidat la funcţia de prim-ministru, fără a-i consulta opinia, acesta a votat totuși la biroul politic al formaţiunii în favoarea lui Chiril Gaburici. Dar a declarat că nu-l va vota în funcţia de premier, dacă nu va fi susţinut de o alianţă proeuropeană PLDM, PD și PL. „Eu nu voi vota un Guvern minoritar. Nu cred în aranjamente cu PCRM”, a punctat liberal-democratul.

După învestirea Guvernului Gaburici, ex-premierul a avut iarăși o ieșire spectaculoasă în scenă pentru a înfiera „coalizarea de facto” cu comuniștii și a deplânge pasul înapoi făcut „în parcursul nostru european”.

Deși despre iminenţa plecării lui Leancă din PLDM se vorbește de mai multă vreme, acum scindarea pare să prindă contururi reale. Cel puţin, acesta a confirmat că se gândește la „viitorul său politic” și că va lua o decizie în scurt timp.

Simpatizanţii acestuia îi prorocesc un viitor în fruntea unui nou proiect politic, alături de un alt fost premier, miniștri și patrioţi adevăraţi. „Patrioţii” au început deja să se agite.

Ioana FLOREA, FLUX

Cine „l-a comandat” pe Gheorghe Papuc sau statul de drept la cheremul criminalilor Acum o lună, la 19 ianuarie, Curtea de Apel Chișinău îi condamna penal pe generalii Gheorghe Papuc, ex-ministru de Interne, și Vladimir Botnari, ex-comisar al municipiului Chișinău. Primul a primit patru ani de închisoare cu executare, iar al doilea, respectiv, doi ani cu suspendare, ambilor fiindu-le retrase și gradele de generali.

Dosarul viza tragicele evenimente din 7 aprilie 2009. Hotărârea survenea după ce prima instanţă îi achitaseră pe cei doi. Însă procurorii au atacat decizia respectivă în instanţa ierarhic superioară. Întreaga reţea de presă aflată sub controlul oligarhilor de la guvernare anunţa pe un ton de jubilaţie triumful justiţiei și a adevărului. Iar cohorta de valeţi aflată în solda puterii, ce se erijează în (im)postura de analiști politici și experţi în drept, a invadat spaţiul public cu petarde mediatice menite să susţină propagandistic fapta bravilor judecători, cei pe care îi știm ca imaculaţi, imparţiali, dar, mai ales, inamovibili.

La distanţa de șase ani de la tentativa de lovitură de stat din 7 aprilie, după ce clanurile de tip mafiot care au uzurpat puterea și au distrus definitiv statul de drept și-au menţinut prin fraudă puterea în urma celei mai murdare și abuzive campanii electorale, a venit momentul sacrificării ţapilor ispășitori. După ce câteva legislaturi la rând guvernanţii s-au tot bâlbâit cu un șir de comisii de anchetă, iar Procuratura de buzunar a simulat o activitate intensă pe marginea acestui caz, societatea n-a mai ajuns să afle cine totuși sunt adevăraţii organizatori ai demonstraţiilor violente din acea zi, soldate cu distrugerea și incendierea a două edificii de stat, Președinţia și Parlamentul, cu molestarea a sute de poliţiști și furtul bunurilor din cele două clădiri de către „revoluţionarii pașnici”.

Amintim că drept pretext pentru acele tulburări în masă a servit presupusa fraudare a alegerilor parlamentare de către fosta guvernare. Și iată că după atâţia ani de zile nu s-a adus nicio probă cât de cât relevantă că scrutinul electoral ar fi fost trucat. Deși cei care au agresat reprezentanţii forţelor de ordine și au distrus cele două clădiri administrative au fost imortalizaţi pe sute de camere de luat vederi și aparate foto, niciunul dintre infractori nu a fost tras la răspundere. Nici organizatorii oficiali ai acelor acţiuni de protest, care au depus demersurile respective la Primărie, capii Partidului Liberal-Democrat condus de Vladimir Filat și câteva persoane care formaseră un grup civic informal, n-au suportat nicio consecinţă legală pentru cele întâmplate. Și asta în pofida faptului că aceștia și-au asumat în scris răspunderea pentru caracterul pașnic al demonstraţiilor.

Altfel nici nu putea fi. Și în acest caz a funcţionat principiul „Învingătorii nu sunt judecaţi”. Doar câţiva ofiţeri de poliţie au ajuns pe banca acuzaţilor pentru maltratarea, reală sau presupusă, a unor tineri reţinuţi în urma acelor evenimente în comisariatele de poliţie. Desigur, nimeni nu contestă faptul că dacă astfel de cazuri

într-adevăr au avut loc, reprezentanţii forţelor de ordine trebuie pedepsiţi cu toată asprimea. Însă pentru orice infracţiune sau crimă orice persoană poartă răspunderea personală și nimeni nu poate fi condamnat pentru faptele săvârșite de altcineva.

Acum, revenind la condamnarea celor doi foști conducători de prim rang ai Ministerului de Interne, ar urma să clarificăm cel puţin câteva aspecte.

1) Nu cumva vina celor doi pentru evenimentele din 7 aprilie constă în faptul că aceștia n-au dispus aplicarea forţei contra manifestanţilor violenţi?

2) De ce a fost nevoie de șase ani de tărăgănare absolut neîntemeiată a anchetei ca să se ajungă abia acum la sancţionarea lui Gheorghe Papuc și Vladimir Botnari?

3) Dacă prima instanţă i-a găsit nevinovaţi pe cei doi, ce dovezi noi a mai inventat Procuratura încât să reușească „să convingă” Curtea de Apel de vinovăţia inculpaţilor?

4) Și dacă nu s-a adus nicio dovadă suplimentară, atunci cum este posibil ca judecătorii primei instanţe să ia o decizie, iar cei din instanţa ierarhic superioară să adopte una diametral opusă?

Firește, șirul de întrebări ar putea continua. Însă acestea ar avea rost doar dacă Republica Moldova ar fi un stat de drept și o democraţie funcţională, cu o justiţie independentă, cu instituţia Procuraturii reformată și scoasă de sub controlul clanurilor oligarhice. Dar așa cum ne aflăm în condiţiile uzurpării puterii de stat, cu un președinte impostor și o guvernare ilegală, linșarea publică a celor doi generali nu apare deloc surprinzătoare.

Așadar, falnica justiţie moldovenească, suprapopulată de elemente corupte și obediente crimei organizate la nivel de putere de stat, nu a prea transpirat să-i aducă pe banca acuzaţilor pe adevăraţii criminali, care au comis o multitudine de atacuri raider, privatizări ilicite, deturnări a banilor publici, inclusiv a fondurilor provenite din finanţarea externă, contrabandă, instituirea de monopoluri și cârdășii de cartel, toate acestea făcând obiectul unui șir infinit al scandalurilor de presă. Altfel nici nu putea fi, de vreme ce însăși puterea judecătorească reprezintă un element-cheie a jocurilor de tip mafiot, orchestrate cu o perversitate diabolică de către păpușarii și sforarii din vârfurile piramidei statale.

Dacă însăși condamnarea în sine a lui Gheorghe Papuc și a lui Vladimir Botnari reprezintă culmea injustiţiei, lipsirea lor de gradele de generali se

constituie într-un act de degradare publică și dezonorare fără precedent.

Cineva din culisele puterii a avut satisfacţia malefică de a-i înjosi într-un hal atât de mizerabil, de a-i ţintui la stâlpul infamiei spre jubilaţia neroadă a vulgului. Sindromul care se profilează în comportamentul băieţilor care la ora actuală deţin pâinea și cuţitul este binecunoscut. Ameţind de-a binelea de atâta putere și bani, răul de altitudine le creează iluzia că vor deţine la nesfârșit hăţurile puterii. Crezânduse invulnerabili și atotputernici, ei își permit luxul de a comite orice abuz după bunul lor plac. Dar unul Dumnezeu știe ce schimbări spectaculoase va aduce ziua de mâine, iar cei care astăzi rânjesc maliţios din fotoliile moi mâine s-ar putea să resimtă pe propria piele efectul bumerangului.

Cine seamănă vânt, culege furtună.

Iurie ROŞCA

FLUX

4

Economic

20 FEBRUARIE 2015

Exporturile care nu aduc fericirea (II)

Statisticile însele aruncă în aer și gogoriţa că multinaţionalele implicate în export contribuie substanţial la ocuparea forţei de muncă.

Este vorba în fapt de o contribuţie de numai 8% din locurile de muncă din România. Derizoriu!

Se poate înţelege lesne de ce din creșterea economică din ultimii ani – pusă integral de însăși statistica oficială pe seama exporturilor – forţa de muncă din România nu s-a ales mai cu nimic, fiind doar izvor de tam-tam

propagandistic pentru guvern și pentru tandemul FMI/CE, care patronează programul de aservire economică externă a ţării. Chiar dacă este reală, creșterea economică generată de exporturile multinaţionalelor implicate în România nu poate aduce ceva semnificativ forţei de muncă, fie pentru că în sine are un conţinut slab de valoare adăugată (fiind rezultatul doar al exploatării salariilor mici), fie, în situaţia în care exporturile includ totuși produse (de pildă, automobile), cu valoare adăugată mai ridicată, pentru că aceasta are o structură dezechilibrată, cu o componentă disproporţionată de profit în defavoarea componentei de compensare a salariaţilor. Mai precis, în cazul creșterii economice, adică al unei valori adăugate în plus, forţa de muncă ia puţin (și nu se alege mai cu nimic), iar capitalul ia și mai mult!

Creşterea preţurilor, între promisiuni optimiste şi previziuni pesimiste Urmare din pag. 1 Declaraţiile guvernatorului BNM de la începutul acestei săptămâni nu au liniștit spiritele, ba dimpotrivă, pentru că Dorin Drăguţanu a evitat să vorbească despre adevăratele cauze ale crizei de pe piaţa valutară, care este o consecinţă a jafului din sistemul bancar. Și nici nu a făcut dovada că ar ști când și cum vom ieși din această criză.

Drăguţanu a afirmat că creșterea preţurilor este mult mai lentă și neproporţională cu deprecierea leului. Ceea ce ar fi trebuit să insufle o doză de optimism și să atenueze dispoziţiile panicarde.

După intervenţia acestuia, a urmat o depreciere fără precedent a valutei naţionale, cu peste 17 la sută într-o singură zi, iar populaţia a arătat câtă încredere are în capacitatea guvernatorului de a controla situaţia prin faptul că a început să cumpere totul delaolaltă, de teamă că preţurile la mărfurile de consum vor crește considerabil în următoarea perioadă.

Afirmaţiile guvernatorului Băncii Centrale cu privire la preţuri sunt contrazise de situaţia reală. Magazinele de electrocasnice, de exemplu, au afișat deja preţuri mult mai mari comparativ cu săptămâna trecută. Telefoanele mobile, televizoarele, frigiderele, laptopurile s-au scumpit, în medie, cu 50 la sută, dar în unele cazuri, preţurile au crescut chiar de două sau trei ori. Și este puţin probabil că ele vor reveni, la fel de spectaculos, la valorile iniţiale.

Din cauza deprecierii leului, vom plăti mai mult și pentru medicamente. După cum informează e-sanatate.md, Ministerul Sănătăţii a emis un ordin conform căruia peste 1.600 de preparate medicamentoase, comercializate pe piaţa farmaceutică din Moldova, se vor scumpi. Vor crește preţurile la medicamentele importate din ţări precum Germania, Slovenia, Marea Britanie, India, Elveţia etc.

Preţurile au fost revizuite în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului din 22.06.2010, care stipulează că „preţul de producător la medicament aprobat în lei poate fi revizuit, la cererea solicitantului, în cazul în care se constată că cursul de schimb al valutei naţionale în raport cu valuta ţării producătoare, raportată la cursul USD/EU, s-a modificat cu mai mult de 5%”. Și dacă, deocamdată, valul de scumpiri a atins, în linii mari, doar mărfurile de import, situaţia s-ar putea deteriora drastic ca efect al creșterii preţurilor la carburanţi și energie. Șase companii petroliere din Moldova au informat deja Agenţia Naţională de Reglementări în Energetică despre majorarea preţurilor la carburanţi. Creșterile de preţ la benzină și motorină vor varia, de la caz la caz, între 3,6 și 9,1%.

Petroliștii explică scumpirea prin deprecierea substanţială a leului faţă de dolarul american. „Să întoarcă cursul leului înapoi și atunci poate vom reduce preţurile”, au declarat aceștia.

ANRE a aprobat, de asemenea, noi tarife de distribuţie la energia electrică pentru compania Gas Natural Fenosa. Tariful pentru consumatorii finali de energie nu a fost majorat, deocamdată, dar este doar o chestiune de timp, până se vor face calculele necesare.

Aceste scumpiri se vor reflecta, fără îndoială, în preţurile la servicii și mărfuri autohtone, inclusiv la produsele de bază. Cum se vor descurca medicii, profesorii, alte categorii de bugetari ale căror salarii au fost înjumătăţite de criză?

De această părere sunt experţii economici care consideră că Banca Centrală nu a întreprins până acum suficiente acţiuni pentru redresarea situaţiei, iar măsurile luate nu vor avea un efect imediat și criza se va aprofunda.

Potrivit directorului Agenţiei „Estimator VM”, criza se va manifesta prin scumpirea importurilor, inclusiv a energiei electrice și a gazelor, a medicamentelor și a produselor alimentare de import etc.

Se vor scumpi toate plăţile legate de cursurile valutare. Asta se referă, în primul rând, la creditele exprimate în valută și la chirii. „Ca urmare a măsurilor de sterilizare a masei monetare, în curând va începe să se resimtă insuficienţa resurselor bănești, în primul rând pentru companii. Băncile vor da mai puţine credite și creditele vor fi cu mult mai scumpe. Companiile cu grad mediu și mare de îndatorare vor nimeri într-o situaţie financiară foarte dificilă, multe vor ajunge în stare de insolvabilitate.

Drept urmare a tuturor factorilor menţionaţi, estimează expertul, activitatea economică se va congestiona sau chiar va intra în recesiune. „Blocajele financiare se vor transmite în lanţ, până vor ajunge la salariaţi (disponibilizări, salarii mai mici sau diminuarea puterii de cumpărare a salariilor) și, ca urmare, la diminuarea consumului. Cetăţenii vor deveni mult mai precauţi în cheltuieli, din cauza așteptărilor sumbre”. „Leul se întărește, iar măsurile care vor fi întreprinse vor aduce rezultate pozitive”, a declarat guvernatorul BNM ieri, după o întâlnire la Parlament cu noul premier și alţi factori de decizie.

Nouă nu ne rămâne decât să alegem în ce să credem, în promisiunile optimiste ale guvernanţilor ori în previziunile pesimiste ale experţilor.

FLUX

Și, din cauza externalizării profitului înaintea fiscalizării, nici statul nu ia nimic în plus.

Un soi de cerc vicios a fost deja instaurat.

Cu cât capitalul străin devine mai implicat în economie și generează comparativ mai multă creștere economică decât cel românesc, mai ales pe direcţia de exporturi, cu atât nivelul de trai relativ se deteriorează și decalajele de dezvoltare dimpotrivă se accentuează faţă de ţările din care provine capitalul străin. Explicaţia este simplă. Cauza o constituie salariile mici și externalizarea profiturilor înainte de fiscalizare. Profiturile sunt făcute din exploatarea salariilor mici și nu din imputuri tehnologice (promovate în mod firesc doar acolo unde ar înlocui forţă de muncă scumpă, dar excluse acolo unde există salarii mici), în timp ce corecţiile ce ar putea veni indirect prin stat

sunt împiedicate de evaziunea impozitării profiturilor. Această evaziune, practicată masiv de multinaţionale prin ascunderea profiturilor în reţeaua internaţională de producţie și comercializare a firmelor, dă lovitura de graţie și închide cercul.

Nu este de mirare că după o perioadă de contribuţie prin expansiune la creșterea economică statistică, cercul se închide și din acest punct de vedere. După ce câţiva ani n-a contribuit de fapt mai cu nimic la îmbunătăţirea pe plan real a nivelului de trai al forţei de muncă, expansiunea exporturilor multinaţionalelor își încheie cu 2014 și contribuţia la creșterea economică statistică.

Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

Exporturile descresc, dezechilibrul comercial se menţine Volumul exporturilor de mărfuri s-a redus considerabil în decembrie, fiind cu 13 la sută mai mic decât în luna precedentă.

Comparativ cu decembrie 2013, exporturile s-au redus cu 11,5%. De fapt, întreaga activitate de comerţ exterior a Republicii Moldova a fost în descreștere în 2014.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, exporturile de mărfuri au totalizat anul trecut 2 miliarde 339 de milioane de dolari americani, volum inferior celui realizat în anul 2013 cu 3,7%.

De asemenea, s-a redus și ponderea exporturilor de mărfuri autohtone, volumul acestora fiind cu 5,6% mai mic decât în 2013. Reexporturile s-au majorat neesenţial, cu 0,2 la sută.

Exporturile de mărfuri în ţările Uniunii Europene au sporit cu 9,6% comparativ cu anul precedent, însumând 1 miliard 246 de milioane de dolari. În schimb, exporturile către ţările CSI s-au diminuat drastic, valoarea lor fiind de doar 735,6 milioane de dolari, cu 20,3% mai puţin faţă de anul 2013.

Anul trecut, România a fost principala destinaţie pentru exporturile moldovenești, cu un total de 434 de milioane de dolari, în creștere cu 5,6 procente faţă de anul precedent. România a devansat Federaţia Rusă, exporturile către această ţară constituind aproximativ 424 de milioane. Descreșterea faţă de anul trecut a fost una considerabilă, de aproape 33 la sută, cauzată în temei de embargoul impus produselor moldovenești.

Livrările s-au redus și către Ucraina (-22,2%), Turcia (-17,7%), Polonia (-24,4%) etc. În același timp, s-au majorat exporturile către Italia (+31,4%), Belarus (+49,1%), Germania (+21,6%), Statele Unite ale Americii (+27,0%), Letonia (de 2,3 ori), Kazahstan (+15,4%), Bulgaria (+16,3%), China (+25,9%) și alte ţări. În anul 2014, comparativ cu anul 2013, au scăzut exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice (-23,7%), articole prelucrate din metal (-59,2%), minereuri metalifere și deșeuri de metale (-52,3%), legume și fructe (-8,2%), seminţe și fructe oleagi-

noase (-7,4%), tutun brut și prelucrat (-34,5%), uleiuri esenţiale, rezinoide și substanţe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare (-20,5%), hârtie, carton și articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton (-33,5%), cauciuc prelucrat (-49,4%), materiale plastice prelucrate (-56,2%), metale neferoase (-48,9%) și altele.

Totodată, au crescut exporturile de cereale și preparate pe bază de cereale (+44,3%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (+76,1%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (+93,8%), îmbrăcăminte și accesorii (+6,6%), carne și preparate din carne (+79,4%), produse medicinale și farmaceutice (+10,5%), hrană destinată animalelor (de 2,2 ori) etc.

Importurile în decembrie au crescut cu aproape nouă la sută faţă de luna noiembrie, dar au fost cu 9% mai reduse comparativ cu luna decembrie 2013.

Per total, în 2014 importurile au totalizat 5 miliarde 317 milioane dolari americani, volum inferior celui realizat în anul 2013 cu 3,2%. Totuși, volumul importurilor depășește de aproape două ori volumul exporturilor.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la aproximativ 2,5 miliarde de dolari (cu 3,9% mai mult decât în anul 2013).

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI s-au diminuat cu 13,3% și au însumat 1 miliard 449 de milioane de dolari.

România deţine întâietatea și la importuri, iar acestea au fost practic duble faţă de exporturile realizate de ţara noastră în ţara vecină. Astfel, importurile de mărfuri din România au însumat 803 milioane de dolari, cu 11 la sută mai mult decât în 2013.

Importurile din Federaţia Rusă s-au redus cu 9% comparativ cu anul precedent. De asemenea, s-au micșorat livrările din Ucrai-

na (-17,1%), Turcia (-21,0%), Belarus (-20,4%), Israel (-50,8%), Kazahstan (-16,6%) și alte ţări.

De asemenea, au fost înregistrate creșteri la importurile din Germania (+7,9%), Brazilia (de 2,6 ori), Polonia (+9,2%), Japonia (+22,7%), Olanda (+14,7%), Coreea de Sud (+14,1%), Serbia (+24,7%), Uzbekistan (+58,1%) ș.a. În anul 2014, comparativ cu anul 2013 s-au redus importurile de energie electrică (-50,3%), petrol, produse petroliere și produse înrudite (-6,0%), mașini și aparate electrice (-9,0%), fire, ţesături, articole textile (-8,0%), zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere (-53,1%), tutun brut și prelucrat (-20,9%), băuturi alcoolice și nealcoolice (-24,2%), îmbrăcăminte și accesorii (-7,7%), cafea, ceai, cacao, condimente și înlocuitori ai acestora (-5,6%), încălţăminte (-12,8%), îngrășăminte naturale și minerale naturale (-16,0%) și altele. În același timp, au sporit importurile de produse medicinale și farmaceutice (+5,5%), animale vii (+97,7%), articole din lemn, exclusiv mobilă (+5,3%), carne și preparate din carne (+16,3%), piele și blană prelucrate (+28,1%), hrană destinată animalelor (+21,2%), seminţe și fructe oleaginoase (+17,5%) etc.

Decalajul în evoluţia exporturilor și importurilor rămâne în continuare considerabil. El a determinat acumularea în 2014 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 2 miliarde 977 de milioane de dolari. Faţă de 2013, decalajul s-a redus cu 2,8%. Tendinţa de descreștere a exporturilor înregistrată pe parcursul ultimilor luni ar putea acutiza dezechilibrul comercial.

Balanţa comercială a înregistrat un deficit mult mai mare cu ţările Uniunii Europene, de 1 miliard 321 de milioane de dolari. Deficitul cu ţările CSI este de peste 713 milioane de dolari.

FLUX

Externe

20 FEBRUARIE 2015

5

FLUX

Saakaşvili, inculpat în Georgia, consilier prezidenţial în Ucraina Fostul președinte georgian Mihail Saakașvili a fost numit consilier al președintelui ucrainean Petro Poroșenko, a anunţat săptămâna trecută administraţia prezidenţială de la Kiev, informează AFP, citată de Agerpres.

Saakașvili va avea ca principală sarcină conducerea Consiliului consultativ internaţional pentru reforme, organism care trebuie să elaboreze propuneri pentru implementarea reformelor în Ucraina, ţară ce se confruntă cu dificultăţi economice semnificative, amplificate de conflictul armat din estul ţării. „Mihail va deveni reprezentant al Ucrainei în străinătate și, în același timp, reprezentant al comunităţii internaţionale în Ucraina”, se arată în comunicatul semnat de președintele Poroșenko.

Mihail Saakașvili a devenit președinte al Georgiei în anul 2003, în urma „Revoluţiei Trandafirilor”, care a condus la plecarea de la putere a lui Eduard Șevarnadze. În cei zece ani cât a condus această ţară, el a fost criticat pentru stilul său auto-

ritar, dar, mai ales, pentru războiul pe care l-a pornit împotriva Rusiei în anul 2008 și care s-a încheiat în numai câteva zile cu o înfrângere dezastruoasă a armatei georgiene.

După ce partidul său, Mișcarea Naţională Unită, a pierdut alegerile legislative din anul 2012 în faţa coaliţiei „Visul georgian”, zeci de foști oficiali din administraţia sa au fost arestaţi și urmăriţi penal pentru abuz de putere sau corupţie.

După ce și-a încheiat ultimul mandat prezidenţial în noiembrie 2013 (și scrutinul prezidenţial fiind câștigat tot de coaliţia Visul georgian), Saakașvili a părăsit ţara. În septembrie 2014, el a fost inculpat de justiţia georgiană pentru abuz de putere și folosirea excesivă a forţei în reprimarea manifestaţiilor din anul 2007, fiind emis și un mandat internaţional de arestare pe numele său.

Saakașvili consideră însă că acţiunile judiciare împotriva sa sunt motivate politic, opinie împărtășită de Statele Unite și de Uniunea Europeană, care au avertizat autorităţile de la Tbilisi că justiţia nu trebuie supusă ingerinţelor politice.

RIA Novosti relata marţi, 17 februarie, că Procuratura Generală a

Tony Blair va fi consultantul guvernului de la Belgrad, la 16 ani după ce a susţinut bombardarea Serbiei Fostul premier britanic Tony Blair va fi consultant al premierului sârb Aleksandar Vucic, în ciuda rolului de principal susţinător al bombardării Serbiei, în 1999, în timpul războiului din Kosovo. Informaţia a fost publicată de ziarul The Guardian, care, citând surse din guvernul de la Belgrad, susţine că acordul dintre Blair și Vucic a fost parafat cu sprijinul Emiratelor Arabe Unite, informează activenews.ro Conform acordului, Blair îl va consilia pe premierul sârb, care, în 1999, în timpul campaniei NATO de bombardare a Belgradului, deţinea funcţia de ministru al Informaţiilor. După încheierea războiului din Kosovo, Vucic a fost una dintre cele mai puternice voci critice la adresa Cabinetului Blair și chiar a contribuit la editarea unei cărţi intitulate „English Gay Fart Tony Blair”.

Acum se pare că șeful guvernului sârb și-a reconsiderat atitudinea vizavi de Tony Blair și este de acord să-l plătească pe fostul premier britanic, în schimbul consultanţei pe care acesta i-o va oferi, au precizat surse de la Belgrad pentru ziarul The Guardian.

Prin acordul stabilit, politicianul laburist va sfătui guvernul sârb în reformarea unor sectoare precum sănătatea, educaţia, statul de drept, economia, infrastructura și criminalitatea, conform Tony Blair Associates (TBA).

Informaţia riscă să stârnească un val de indignare în rândul sârbilor, care îl văd pe Tony Blair ca principalul susţinător al bombardării fostei Iugoslavii.

Dar și printre cei care nu văd cu ochi buni extinderea intereselor financiare ale fostului premier în Orientul Mijlociu. Precum se știe, după ce n-a mai fost premier, Blair a fost numit trimis special al Cvartetului (ONU, UE, Rusia și SUA) în Orientul Mijlociu. Doar că, susţin unele voci, legăturile sale financiare strânse cu Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, vin în contradicţie cu funcţia de emisar al Cvartetului. În seara zilei de 24 martie 1999, fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, NATO a lansat cea mai mare operaţiune militară din istoria sa: Operaţiunea Forţele Aliate. 1200 de avioane de vânătoare ale Alianţei, împreună cu mii de rachete Tomahauk, au atacat mii de ţinte din întreaga Serbie. Au fost lovite pe rând: obiectivele militare, apoi infrastructura și obiectivele civile. Au fost uciși 2200 de civili. Timp de 78 de zile, Serbia a fost bombardată de avioanele Alianţei. Pe 7 mai, NATO a bombardat Ambasada chineză de la Belgrad, omorând trei jurnaliști chinezi, ”din greșeală”, acţiune pentru care, ulterior, SUA și NATO și-au cerut scuze.

FLUX

Georgiei i-a adresat procurorului general al Ucrainei o cerere privind arestarea și extrădarea în patrie a fostului președinte georgian Mihail Saakașvili.

Ambasadorul Ucrainei în Georgia, Vasil Țibeko, a fost chemat la Ministerul de Externe de la Tbilisi în legătură cu numirea fostului președinte Mihail

Saakașvili ca șef al Consiliului consultativ al președintelui Petro Poroșenko, transmite Europa Liberă. Purtătorul de cuvânt al diplomaţiei georgiene a precizat că audierea ambasadorului nu înseamnă că ar exista probleme în relaţiile dintre cele două ţări.

Procuratura Generală a Georgiei caută să obţină un mandat de

arestare Interpol pentru Saakașvili.

Avocatul fostului președinte a scris acum câteva zile pe contul său de twitter că președintele Adunării Parlamentare NATO, congresmanul american Mike Turner, și președintele Comitetului de afaceri externe al Parlamentului European, Elmar Brok, au cerut Interpolului să respingă cererea autorităţilor georgiene.

Marţi, ex-președintele Georgiei, Mihail Saakașvili, a declarat că intenţionează să revină la putere în ţară, exclusiv prin intermediul alegerilor, conform sngnews.net. Următoarele alegeri pentru parlamentul georgian urmează să aibă loc în toamna anului 2016, deși o parte din politicieni nu exclud organizarea de alegeri anticipate.

Saakașvili a respins afirmaţiile unor medii de informare și politicieni că el și susţinătorii săi intenţionează să „revină la putere în Georgia prin lovitură de stat”. „Vom reveni la putere în Georgia prin intermediul alegerilor”, a afirmat fostul președinte într-un interviu pentru postul de televiziune Rustavi-2.

Saakașvili este președinte al fostului partid de guvernământ, o mișcare naţională care are propria fracţiune în parlamentul ţării.

FLUX

Război în Ucraina: Putin, Poroşenko, Hollande şi Merkel denunţă „întreruperi ale armistiţiului” Urmare din pag. 1 Aceste convorbiri telefonice au avut loc la o zi după preluarea controlului de către rebelii proruși asupra orașului Debalţevo, nod feroviar strategic care a fost abandonat miercuri, 18 februarie, de armata ucraineană, în urma asaltului insurgenţilor. În cadrul convorbirilor, președintele ucrainean Petro Poroșenko a spus că preluarea controlului asupra Debalţevo contravine acordului de pace, potrivit Reuters.

Ofensiva a pus la grea încercare armistiţiul instaurat în noaptea de sâmbătă spre duminică, în conformitate cu acordul de la Minsk, încheiat cu o săptămână în urmă între Kiev și rebeli.

Potrivit comunicatului, „reprezentanţii OSCE trebuie să se întâlnească cu părţile în teren pentru a pune în aplicare rapid” măsurile decise prin acordul de la Minsk de la 12 februarie. În același timp, miniștrii de Externe din cele patru ţări, care fac parte din așa-numitul format Normandia de negocieri asupra Ucrainei, „vor avea discuţii pentru a defini modalităţile mecanismului de supervizare prevăzut de acest acord”.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a anunţat miercuri după-amiază încheierea operaţiunilor de retragere „organizată” a trupelor ucrainene din orașul Debalţevo, asediat de rebeli. El a spus că unele unităţi, care au ieșit din încercuire, au ocupat noi poziţii de luptă.

Separatiștii insistă că nu a existat niciun fel de retragere „organizată” din Debalţevo. Ei au declarat că garantează securitatea soldaţilor ucraineni care doresc să depună armele și să se predea. Potrivit acestora, între 2.000 și 3.000 de soldaţi ar mai fi rămas în „cazanul de la Debalţevo”, potrivit RIA Novosti

Într-o întâlnire desfășurată miercuri cu președintele Petro Poroșenko, care s-a deplasat în zona de conflict după abandonarea Debalţevo, responsabili ai Statului Major al armatei ucrainene au indicat că, în timpul luptei de la Debalţevo, cel puţin 22 de soldaţi ucraineni șiau pierdut viaţa (șase nemijlocit în timpul retragerii), iar peste 150 au fost răniţi.

Rebelii avansează însă un bilanţ mult mai mare al pierderilor suferite de armata ucraineană, avansând o cifră de peste trei mii de soldaţi.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri, la Riga, unde a efectuat o vizită, că insurgenţii din Lugansk și Doneţk au utilizat armament modern împotriva soldaţilor ucraineni la Debalţevo, exprimându-și, în același timp, îngrijorarea în legătură cu deteriorarea situaţiei din estul Ucrainei, în ciuda regimului de încetare a focului, conform Agerpres.

Pe de altă parte, Vladimir Putin a acuzat Statele Unite că furnizează deja armament „letal” Kievului, citând informaţii de la serviciile secrete ruse, și a avertizat că războiul din Ucraina nu va fi oprit printr-o escaladare militară, relatează ziarul The Moscow Times în pagina electronică de miercuri, citată de Mediafax.

Potrivit serviciilor ruse de informaţii, arme americane sunt deja livrate, a declarat Putin în timpul vizitei sale în Ungaria, adăugând că armamentul livrat va conduce doar la pierderea și mai multor vieţi în regiunea din estul Ucrainei devastată de un conflict armat între forţele guvernamentale și separatiștii proruși.

FLUX

FLUX

6

Cultur=

20 FEBRUARIE 2015

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

PREZENŢA CELUILALT

Unitate industrial-comercială,

Brutărie cu magazin

(Pagini de jurnal)

10.VII.1995 M-aș bucura dacă pentru cunoscuţi sau mai puţin cunoscuţi aș trece drept om deschis, sociabil, – zic, amintindu-mi de întâlnirea de la Neptun, când, în unele cazuri, am fost „dispecerul” ce cunoștea situaţia și pe cei implicaţi în ea. Astfel, într-o dimineaţă, se apropiase dl Pavel Chihaia, întrebândumă cine a sosit de la Craiova. Eu îi spun că, deocamdată, nu știu, deoarece sunt de la Chișinău. Prozatorul îmi explică motivul: un tânăr scriitor de la Craiova i-a dăruit o carte cu autograf, pentru care ar vrea să-i mulţumească. (I-o fi lăsat-o la recepţie, probabil. Dar pe carte era totuși indicat numele autorului…) Ei bine, în câteva clipe mă dumiresc: „O fi vorba de Gabriel Chifu, el e de la Craiova, redactor-șef la revista Ramuri”. „Exact, el e!” se luminează dl Chihaia, căruia îi promit că o să-i transmit lui Gabriel doleanţele și, peste un timp, chiar îl întâlnesc pe craiovean, bucurându-l vădit cu vestea pe care i-o dau. Apoi îl întâlnesc pe Paul Chihaia, din nou ocazional, transmiţându-i ce i-am spus lui Chifu. La rândul său, dl Chihaia îmi spune că ar vrea să transmită la Chișinău vreo sută de exemplare din noua ediţie a romanului dumisale „Blocada”. Se interesează dacă avem un transport și dacă mergem pe la București… Aha! Îmi amintesc că de același lucru îmi vorbea și dragul de Virgil Bulat, director la editura clujeană „Dacia”. Volumele va trebui să le ridicăm de la Târgul Internaţional de Carte, ce se ţine la Teatrul Naţional din București, alegându-ne fiecare (vreo 25 de inși) cu exemplarul „Blocadei”, ediţia a 3-a/ 1994.

Altă preocupare de „dispecerat”: dna Florenţa Albu se apropie de mine, interesându-se de V. Matei, căruia ar vrea să-i ofere o carte. După volumul plicului pricep că ar fi vorba de „Zidul martir”, jurnalul dumisale din 1970-1990, editat anul trecut la „Cartea românească” (văzusem autoarea cu cartea într-o emisiune din „Simpozion”; prin intermediul lui Ioan Mânăscurtă, mă alesesem și eu cu acest volum). Da, îi spun colegei, o să-l văd și o să-i transmit. „Noi ne-am mai văzut”, zice dna Albu, și eu, abia mai târziu,

îmi aduc aminte de întâlnirea din redacţia revistei „Viaţa românească”, la început de ianuarie 1992, când Cezar Baltag consemna prin agapa colegială premiul revistei „Luceafărul”, de care avusesem onoarea să mă învrednicesc și eu. În aceeași zi am și realizat interviul cu C. Baltag. În fine, am mai avut, am mai avut chestiuni de dispecerat inter-colegial, inclusiv pe cea cu italianul Marco Cugno, care dorise să se întâlnească cu câţiva din poeţii noștri, fapt care îi făcuse pe ai noștri să cadă în euforie, mai certându-se înde ei din cauza că nu fuseseră invitaţi mai mulţi, și cutare, și cutare, prozatorul, pentru ca, până la urmă, a doua zi dimineaţă, să se dovedească a fi mai toţi neparoliști, nepunctuali, neprezentându-se la întâlnire…

Marco Cugno îmi vorbi cu mari regrete despre comportamentul necolegial al lui Marin Mincu, cu care a colaborat la elaborarea unei antologii de poezie românească, și la altceva a mai colaborat, însă dl Mincu, într-un interviu pentru presa italiană, nu amintește barem un cuvânt de partenerul său, dl Cugno, etalându-și doar propria contribuţie… Lui Marco i-am oferit „Iluzia necesară”, el fiind dispus să traducă mult-puţin din poezia prutonistreană…

Așadar, multe momente de la Neptun le-am consemnat în caietul roșu „de bord”, însă anumite situaţii le rememorez acum.

Discuţia cu badea-basarabeanul parizian Leonid M. Arcade (dl Mămăligă), bătrânel trecut de 70 de ani. Se interesează de posibilitatea de a retipări în Moldova Interriverană romanul său „Poveste cu ţigani”; ar putea cotiza manopera. (Dar a rămas cam la intenţie verbală…) Ar mai dori ca, pe vreo scenă din Chișinău, să i se monteze ceva din dramaturgia sa, oferindu-mi piesa „Scrisorile lui Condurică”. Revenind la Chișinău, i-o propun pentru lectură lui Mihai Fusu, actualmente regizor-șef la „Luceafărul”. Verdictul acestuia: text cu prea mult subtext, greu de pătruns pentru public. E ca și cum ai juca un spectacol din bancuri rusești la București – puţini ar pricepe intenţia, mesajul etc.

Voi mai încerca. Dl Arcade are aprecieri elogioase în presa franceză, mi le-a oferit în xerox, inclusiv pe cele din „La Quotidien”.

La proza lui s-a referit și Mircea Eliade. În „Scriitori contemporani”, Ion Negoiţescu îl consideră „unul din cei mai importanţi scri-

itori ai exilului” (p. 22), proza căruia e de un „încrâncenat estetism”, „estet-hermetică”.

O frază din „Povestea cu ţigani”: „…ori îmi sapi cu unghia calea în iad”.

I-am telefonat dlui Arcade la București, chiar în ziua în care trebuia să ia avionul spre Paris. Ne-am înţeles că-mi telefonează dânsul din Franţa, să mai vedem cum mișcăm chestiunea basarabeană…

După-amiază de poezie românească la Neptun. Noi nu ne-am prezentat in corpore.

Em. Galaicu-Păun cu Arc. Suceveanu s-au reţinut, curioși, la plaja nudiștilor, unde (abia azi îmi spune Arc., după ce vede poza protagonistei în „Luceafărul”) o văzuseră neacoperită pe Silvia Chiţimia. Deh… Iar la recitalul de poezie se iscase o mică neînţelegere. Când Cimpoi îl prezentă pe Nic. Popa drept secretar de redacţie la revista „Basarabia”, Vasile Gârneţ comentă: „Proastă”. Caz cu urmări într-o busculadă verbală între cei doi, în care avusem neinspiraţia să mă bag și eu, pentru ca abia peste 3-4 zile să am o explicaţie cu Vasile, cedând ambii poziţiile avansate și, deci, ameliorând ce era de ameliorat. Gârneţ a luat pentru „Contrafort” dialogurile cu Breban și Simion. Vitalie Ciobanu mi-a dat întrebările noii lor anchete; dacă reușesc, poate răspund săptămâna în curs (referitor la sentimentul naţional, patriotism, naţionalism). După această eliberare de (sub) anchetă, trebuie să refac, cu completări și eliminări, manuscrisul de dialoguri „Prezenţa celuilalt”, să las „barosanii”, iar pe alţii, alţii, în ascensiune, pentru altă dată (editorială).

11.VII.1995 Sunt telefonat de la Camera Cărţii (dna Reu), rugat să găsesc un exemplar din placheta lui Ion Vinea, pe are l-am editat în seria „Poezii de duminică” și care le lipsește din colecţie. Iniţial, nu am găsit nici acasă, nici în altă parte. Întâmplător, duminică, aflu un exemplar (în afară de al meu, de control) printre Labiș, Baudelaire, Pillat, Bacovia etc. În fine, vine dna Reu. Îmi mulţumește.

Dar aflu că la Camera Cărţii nu sunt și alte mostre din „Poezii de duminică” – nicio plachetă din cele tipărite la Tiraspol. Trans(si) nistria nu respectă regulile Camerei Cărţii.

Poate voi putea să fac ceva.

De ce nu ar fi o deviză de conduită azi, în timpuri de suspiciune generală? – Cava, age, tace (Ferește-te, făptuiește, taci).

Expoziţie dedicată celebrului pictor spaniol Pablo Picasso Expoziţia cu titlul „El primer Picasso. A Coruńa 2015” a fost inaugurată de regii Spaniei la Muzeul de Belle Arte din La Coruńa.

Publicul va putea admira 33 de uleiuri și 42 de crochiuri ale lui Picasso, dintre care unele au fost

O expoziţie dedicată lui Pablo Picasso a fost vernisată ieri în orașul La Coruna din provincia spaniolă Galicia, unde artistul și-a petrecut o parte din copilărie și adolescenţă și unde și-a expus prima dată lucrările, informează EGE, citată de Agerpres.

realizate chiar în localitatea La Coruńa, precum și lucrări ale altor artiști.

Picasso s-a născut la Málaga (sud) în 1881, iar la vârsta de 9 ani s-a mutat cu părinţii în La Coruńa, unde a locuit timp de cinci ani, înainte ca întreaga familie să se mute la Barcelona.

La Coruńa este „locul unde a început totul” pentru Picasso, a menţionat organizatoarea Malén Gual, care a subliniat că acesta este un eveniment care vrea să marcheze 120 de ani de la prima expoziţie pe care a avut-o marele artist în acest oraș.

Pânzele „La muchacha de los pies descalzos” și „El hombre de la gorra” sunt câteva din operele care datează din acea perioadă și care vor fi ex-

Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Primăriei, amplasat pe strada Armenească, 112 (adresa nouă: Cojocarilor, 19).

A fost construită, posibil, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Proprietarul original nu este cunoscut.

Imobilul este amplasat la colţul unei parcele triunghiulare de la confluenţa străzii Armenești cu Cojocarilor, prin soluţia planimetrică fixând particularităţile urbane ale amplasamentului. Prezintă un important element al structurii urbane a Chișinăului istoric și exemplu de unitate industrială.

Planul este unghiular, cu aripile laterale construite de-a lungul străzilor, cu latura orientată spre confluenţa străzilor, teșită și decorată cu un portal arc, prin care are loc o intrare în clădire. Arhitectura faţadei, orientată spre strada Armenească, se compune din dubla repetare a unei compoziţii simetrice, amplasate la cote diferite din cauza căderii reliefului. Fiecare din aceste două fragmente are faţada simetrică, alcătuită din 7 axe, șase ferestre și o ușă, amplasată întrun rezalit central sub forma unui portal cu golul ușii înlocuit de o fereastră. Amplasarea golurilor de ferestre cu configuraţie diferită a fost efectuată cu anumite exigenţe: pe o parte și alta a portalului de intrare au fost plasate câte două ferestre cu configuraţie rectangulară, iar lateral, flanchează compoziţia, vitralii mari cu partea superioară în arc.

Ancadramentele sunt plinte masive, instalate în partea superioară a golurilor, cu cheia de boltă. Între ferestre sunt amplasaţi contraforturi masivi, care întărește impresia de masivitate a clădirii.

Faţada orientată spre strada Cojocarilor are un aspect mai sobru, golurile de ferestre rectangulare fiind singurele elemente de înviorare cu decoraţie plastică. Arhitectura a fost creată sub influenţa eclecticii și a stilului modern.

Sursa: monument.sit.md

puse împreună cu 126 de tablouri ale altor autori.

Picasso împlinise zece ani când a venit în La Coruńa, locul unde a început să picteze „incipient, rudimentar și foarte infantil”, dar când a plecat din oraș a devenit „pictorul matur și format care și-a depășit maeștrii”, a subliniat organizatoarea expoziţiei.

FLUX

Programe 20 FEBRUARIE 2015

LUNI, 23 FEBRUARIE 6.05 Baștina. Magazin agricol.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Magazinul copiilor. 10.50„Bună dimineaţa, soare!”. 11.55, 17.55, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.20 Serial. „AGRODOLCE”. 14.10 Miniserial. „SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 15.05 Documentar pentru copii. „Povești despre animale”. 16.00 În ritm de dans. 16.30 Reporter de gardă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Dialog social. 20.45 Legendele muzicii. 21.25 ARTelier. In memoriam Dumitru Fusu. 22.20 Săptămâna sportivă.

23.05 Documentar.„Euromaxx”. 0.00 Film.„IRIS” (Marea Britanie, 2001). 1.25 Documentar. „Epoca de aur a muzicii de film”.

MARŢI, 24 FEBRUARIE 6.05 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00 ȘTIRI (рус).

9.10, 17.15 Desene animate.„Sandocan”. 9.45, 22.30 Настоящее время. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Accente economice.

11.30 Documentar. „Arts 21”. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 3.00 Serial.„AGRODOLCE”. 14.05 Evantai folcloric. 14.50, 1.45 Săptămâna sportivă. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: Armenia, fructele paradisului”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.45 Eurovision 2015. Preselecţia naţională.

Semifinala I. 23.00 Post Eurovision 2015. Dezbateri. 0.00 Grigore Vieru„Lumina curge nouă”. Ian Raiburg. 0.10 Film.„SECRETE DIN TRECUT”. 2.30 Documentar. „Fotografia”. 5.30 Știinţă și inovare.

MIERCURI, 25 FEBRUARIE

LUNI, 23 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4954 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MARŢI, 24 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4955 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MIERCURI, 25 FEBRUARIE

6.05 Gagauz ogea. 6.35 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Natura în obiectiv. 10.50 Documentar. „Un spion la Pekin”. 11.45, 21.45 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Eurovision 2015. Preselecţia naţională. Semifinala I. 16.00 Documentar. „Drumeţii”. 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.20 Prietenii muzicii.

Ziua Societăţii Culturale Ucrainești. 0.00 Film. „RÂUL UCIGAȘ” (SUA, 2004). 1.35 Moldovenii de pretutindeni. 2.05 Cultura azi. .

06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4956 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

JOI, 26 FEBRUARIE

JOI, 26 FEBRUARIE

6.05 Русский мир. 6.35„Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 22.30 Настоящее время. 10.15 Videoteca copiilor. 10.50, 2.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.00 Serial.„AGRODOLCE”. 14.10 Cultura azi. 14.55 Documentar.„Secretele longevităţii”. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.45 Eurovision 2015. Preselecţia naţională. Semifinala II. 23.00 Post Eurovision 2015. Dezbateri. 0.00 Chișinăul de ieri și de azi.

06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4957 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

VINERI, 27 FEBRUARIE 6.05 Petalo romano. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 23.30 Настоящее время. 10.15 Destine de colecţie. 10.45 „Strigăt-am către tine”. Spectacol muzical-literar. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Eurovision 2015. Preselecţia naţională. Semifinala II. 16.00 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 16.25 Dor. Veta Ghimpu-Munteanu. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Documentar.„Philippe Petain”. 20.50 Super-lot„5” din„35”. 21.25 Stil nou. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Carta drepturilor. 0.00 Documentar. „Global 3000”. 0.30 Film.„ANUL LUMINILOR” (Spania, 1986). 2.10 Documentar. „Un spion la Pekin”.

SÂMBĂTĂ, 28 FEBRUARIE 6.10 Documentar. „Philippe Petain”. 7.10 Documentar pentru copii. „Povești despre animale”. 7.35 Documentar. „Animale în pericol”. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal.

10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Descriptio Moldaviae. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Radioabonament muzical. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive. 13.30 Handbal. Campionatul Naţional.

Transmisiune în direct. În pauză: Program muzical. 14.55 Portrete în timp. 15.30, 5.30 Dor. Ana Strezev. 16.05 Miniserial.„SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус).

17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.05 MESAGER. 19.45 Eurovision 2015. Finala naţională. 23.45 Post Eurovision 2015. Dezbateri. 0.45 Film. „VREMURI SCHIMBĂTOARE” (Franţa, 2006). 2.20 Film. „INTRUSUL” (SUA, 1992). 4.40 Fii tânăr!

DUMINICĂ, 1 MARTIE 6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. „360 grade GEO: Farul breton și albinele negre”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Dor. Aurelia Laur. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Cultura azi. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur.

15.00 Baschet. Campionatul Naţional.„Donbaschet USM”-„Gama Sind”. Transmisiune în direct. În pauză: Program muzical. 16.40 Chișinăul de ieri și de azi. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.10, 21.25 Festivalul Internaţional de Muzică “Mărţișor 2015”. Spectacol de inaugurare. Transmisiune în direct de la Palatul Naţional „N. Sulac”. 18.45 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Aniversări. Petru Cărare. 22.20 Eurovision 2015. Finala naţională. 1.55 Film.„ANUL LUMINILOR” (Spania, 1986). 3.35 Casa mea. 4.40 Radioabonamentul muzical.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

VINERI, 27 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4958 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

SÂMBĂTĂ, 28 FEBRUARIE 06:00 Serial: Dragoste de viaţă (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.9, an 2 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Teen Mom, ep 105, sezon 1 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

LUNI, 23 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici! 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.7, an 8 00:00 Serial: Nikita ep.16, an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MARŢI, 24 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici! 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.8, an 8 00:00 Serial: Nikita ep.17, an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MIERCURI, 25 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici! 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.9, an 8 00:00 Serial: Nikita ep.18, an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

JOI, 26 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici! 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.10, an 8 00:00 Serial: Nikita ep.19, an 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

VINERI, 27 FEBRUARIE 07:00 Știrile PROTV – Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruţă (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:00 Sunt celebru, scoate-mă de aici!

00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 01:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 03:00 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 28 FEBRUARIE

DUMINICĂ, 1 MARTIE

07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 15:00 Film: Dragul meu John 17:00 Film: Iepurașul Casei 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranţa State 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici! 22:45 Film: Copoi de Hollywood 00:45 Știrile ProTv cu Speranţa State (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranţa State (r)

05:45 Serial: Dragoste de viaţă 06:45 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.10, an 2 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viaţă 23:15 Serial: Teen Mom, ep 106, sezon 1 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PRO TV – Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Sunt celebru, scoate-mă de aici! (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Iepurașul casei (r) 16:15 Film: Blonda de la Drept 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranţa State 20:45 Sunt celebru, scoate-mă de aici!

22:45 Film: Casa de sticlă 00:45 Știrile ProTv cu Speranţa State (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova – emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranţa State (r)

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

DUMINICĂ, 1 MARTIE

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

ПОНЕДЕЛЬНИК, 23 ФЕВРАЛЯ 06:00 Новости 06:10 „Олег Янковский, Александр Абдулов. Последняя встреча” 07:00 „Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:35 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:00 Новости 10:15 Олег Янковский, Ролан Быков в фильме „Служили два товарища” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 Премьера. „Люди, сделавшие землю круглой” 14:05 „Василий Лановой. Честь имею!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Владислав Галкин, Кирилл Плетнев, Алексей Бардуков в фильме „Диверсант” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 „Диверсант”. Продолжение 19:10 Праздничный концерт к Дню защитника Отечества 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:50 Премьера. Александр Домогаров в м/c ф.„Господа-товарищи”

FLUX

ПОНЕДЕЛЬНИК 23 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 1 серия 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 1 серия 12:15 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 Кости. Детектив. США 2005 1 серия 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 1 серия 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 1 серия 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Я, снова я и Ирэн. Комедия. США 2000 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri.

23:35 Кости. Детектив. США 2005 1 серия 00:30 Я, снова я и Ирэн. Комедия. США 2000 02:35 Știri. 03:05 Час суда с Павлом Астаховым. 03:55 Matinal. 05:40 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 24 ФЕВРАЛЯ

ВТОРНИК 24 ФЕВРАЛЯ

05:00 Телеканал„Доброе утро”07:00„Prima Oră”09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55„Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Господа-товарищи”. Многосерийный фильм 15:00„Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:05 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Александр Домогаров в многосерийном фильме „Господа-товарищи”

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 1 серия 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 1 серия 12:15 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 Кости. Детектив. США 2005 1 серия 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 2 серия 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 2 серия 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Кости. Детектив. США 2005 2 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL “Manchester City F.C. - FC Barcelona”. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:30 Откровенный разговор.

01:30 Час суда с Павлом Астаховым. 02:20 Новости. 02:55 Час суда с Павлом Астаховым. 03:45 Matinal. 05:30 Дело Астахова.

СРЕДА, 25 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро”07:00„Prima Oră”09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55„Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Господа-товарищи”. Многосерийный фильм 15:00„Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:05 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Александр Домогаров в многосерийном фильме „Господа-товарищи” 00:20„Primele știri”(rus) 00:30„Вечерний Ургант”01:00 Ночные новости 01:15 „Политика” 02:10 „Наедине со всеми”

ЧЕТВЕРГ, 26 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро”07:00„Prima Oră”09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55„Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Господа-товарищи”. Многосерийный фильм 15:00„Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:05 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Александр Домогаров в многосерийном фильме „Господа-товарищи” 00:20„Primele știri”(rus) 00:30„Вечерний Ургант”01:00 Ночные новости 01:15 „На ночь глядя” 02:00 „Наедине со всеми”

ПЯТНИЦА, 27 ФЕВРАЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро”07:00„Prima Oră”09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55„Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Господа-товарищи”. Многосерийный фильм 15:00„Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50„Мужское / Женское”17:00„Человек и закон”с Алексеем Пимановым 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „ДОстояние РЕспублики: Андрей Дементьев” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 01:15 Премьера. „Илья Кабаков. В будущее возьмут не всех”. Фильм 3-й

СУББОТА, 28 ФЕВРАЛЯ 06:00 Новости 06:15 Комедия„Семь стариков и одна девушка” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Женя Белоусов. „Он не любит тебя нисколечко...” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Теория заговора” 13:25 Максим Матвеев, Михаил Пореченков, Владимир Машков в многосерийном фильме „Любовь за любовь” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Любовь за любовь”. Продолжение 17:20„Угадай мелодию” 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 19:15 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:55 Премьера сезона. „Танцуй!” 00:10 Приключенческий фильм„Перехват” 01:40 Елена Майорова, Георгий Бурков в фильме „Двое и одна”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 1 МАРТА 06:00 Новости 06:10 Анатолий Кузнецов, Ольга Остроумова в детективе „Уснувший пассажир” 07:30 „Служу Отчизне!”

08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45„Пока все дома” 11:30„Фазенда” 12:00„Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20„Влад Листьев. Взгляд через двадцать лет” 13:15„На его месте мог быть я” 14:10 „Манекенщица”. Многосерийный фильм 15:00„Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 „Манекенщица”. Продолжение 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30„Манекенщица”. Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 Премьера. „Точь-в-точь” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20 „Точьв-точь”. Продолжение 01:20 „Клуб Веселых и Находчивых”.

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

7

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

СРЕДА 25 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 2 серия 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 2 серия 12:15 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 Кости. Детектив. США 2005 2 серия 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 3 серия 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 3 серия 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Кости. Детектив. США 2005 3 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL “Arsenal F.C. - AS Monaco FC„. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:30 Откровенный разговор. 01:30 Час суда с Павлом Астаховым. 02:20 Новости. 02:55 Час суда

ЧЕТВЕРГ 26 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 3 серия 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 3 серия 12:15 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 Кости. Детектив. США 2005 3 серия 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 4 серия 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 4 серия 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Австралия. Мелодрама. История. Австралия, США 2008 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:35 Австралия. Мелодрама. История. Австралия, США 2008 00:25 Кости. Детектив. США 2005 4 серия 01:20 Австралия. Мелодрама. История.

ПЯТНИЦА 27 ФЕВРАЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 4 серия 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 4 серия 12:15 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 Кости. Детектив. США 2005 4 серия 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 5 серия 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 5 серия 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35 Люди Икс. Фантастика. США 2000 22:50 Unitatea de Gardă.

23:00 Știri. 23:35 Люди Икс. Фантастика. США 2000 00:25 Кости. Детектив. США 2005 5 серия 01:20 Новости. 01:50 Час суда с Павлом Астаховым. 03:25 Știri.

СУББОТА 28 ФЕВРАЛЯ 6:30 Новости. 7:00 Старый новый дом. Комедия. Россия 2013 9:00„Autostrada”. 10:00 Откровенный разговор. 10:50 Друзья. Комедия. США 1996 13:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 1 серия 14:00 Новости. 14:30 Обмани меня. Детектив. США 2009 2-4 серии 17:00 Știri. 17:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 5 серия 18:00 Люди Икс. Фантастика. США 2000 20:00 Новости. 20:35 Гарфилд. Семейная комедия. США 2004 23:00 Știri. 23:35 Мост. Детектив. Швеция 2011 3 серия 00:45 Știri. 1:15 След. Детектив. Россия 2012 2:00 „Autostrada”. 2:50 Новости. 3:40 Откровенный разговор. 5:20 Мост. Детектив. Швеция 2011 3 серия

ВОСКРЕСЕНЬЕ 1 МАРТА 6:30 Știri. 7:00 Откровенный разговор. 9:00 Magazin UEFA Champions League. 9:30 Старый новый дом. Комедия. Россия 2013 10:50 Друзья. Комедия. США 1996 13:10 Кости. Детектив. США 2005 1 серия 14:00 Новости. 14:30 Кости. Детектив. США 2005 2-4 серии 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 5 серия 18:05 Гарфилд. Семейная комедия. США 2004 20:00 Новости. 20:20 Я, робот. Фантастика. США 2004 23:00 Știri.

23:30 Мост. Детектив. Швеция 2011 4 серия 0:40 Новости. 1:10 Я, робот. Фантастика. США 2004 3:10 Știri. 3:40 Откровенный разговор. 5:20 Мост. Детектив. Швеция 2011 4 серия

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 148 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

FLUX

8

Magazin

20 FEBRUARIE 2015

Podoabe datate din perioada Imperiului Roman descoperite la Blindeşti Săpături cu surprize. În procesul lucrărilor de reabilitare a sistemului de irigare Blindești din raionul Ungheni, proiect realizat în cadrul Programului Compact al Fondului „Provocările Mileniului”, a fost făcută, întâmplător, o descoperire arheologică unică din perioada Imperiului Roman. În timpul lucrărilor de excavare a tranșeelor pentru instalarea rețelei de țevi a fost descoperit un schelet uman și mai multe podoabe și obiecte.

Potrivit directorului Agenției Naționale Arheologice (ANA), Vlad Vornic, osemintele și obiectele descoperite datează din perioada Imperiului Roman, secolul I-II era noastră. Directorul ANA a precizat că printre obiectele extrase se numără o podoabă care reprezintă o piesă unică în Republica Moldova prin tehnica de executare și metal. Este vorba de un cercel din aur care are un element în formă de amforă, decorat cu mărgele. În prezent, echipa de arheologi

studiază piesele extrase, fiind preconizată extinderea cercetărilor în zonă pentru a completa patrimoniul național cu detalii despre viața și activitatea așezărilor umane preistorice care au populat aceste teritorii.

Bijuteriile de acest gen erau caracteristice artefactelor romane din sec. I-II ale erei noastre, având la bază influențele elene și cele din Orient, grație extinderii Imperiului Roman. De regulă, podoabe, cum ar fi cerceii și brățările, erau purtate exclusiv de nobilii romani. Conform informațiilor preliminare, ar fi vorba de un mormânt princiar.

Directorul ANA a declarat pentru „INFOTAG” că se impune o cercetare de salvare urgentă a locului descoperirii. „Cu regret, ca urmare a lucrărilor, în mare parte, mormântul a fost răscolit. Zona însă trebuie protejată și cercetată minuțios, pentru a fi recuperate toate datele arheologice despre acest complex funerar tumular”, a spus directorul Agenției, precizând că potrivit legislației în vigoare, coordonatorii reabilitării sistemelor de irigare sunt obligați să acorde suportul financiar necesar pentru efectuarea cercetărilor.

Vlad Vornic susține că pentru

20-27 februarie BERBEC Vei avea parte de multă distracţie, dacă îţi dorești acest lucru vei avea o atitudine mai proactivă asupra lucrurilor pe care le faci. Dacă urmează să ai o întâlnire romantică, las-o pe sfârșitul săptămânii, așa știi sigur că va fi de excepţie.

TAUR Te poţi simţi motivată să faci fapte bune. Poate voluntariat, dacă cei din jur au nevoie de tine, sau, pur și simplu, să îţi donezi lucrurile pe care nu le mai folosești. Îţi este mai ușor să pui planurile pe hârtie ca să avansezi în carieră.

GEMENI

istoria și patrimoniul național cultural, descoperirea este una extrem de valoroasă. „Pentru epoca romană, descoperiri similare sunt foarte puține în spațiul dintre Prut și Nistru.

Cert este că în ultimii 30 de ani, asemenea descoperiri nu s-au mai făcut. Este o descoperire deosebită nu doar pentru Moldova, dar și pentru un spațiu mai larg.

Probabil în estul Ucrainei ar mai fi descoperiri similare. După studierea atentă a pieselor și a literaturii de specialitate vom putea elucida mai multe lucruri. Dar, fără îndoială, sunt piese de valoare

excepțională pentru patrimoniul național”, a spus sursa citată.

Vlad Vornic a menționat că piesele vor fi depuse la Muzeul Național de Istorie, care le va valorifica din punct de vedere muzeal, iar arheologii le vor valorifica științific. În 2013-2014, cu suportul Fondului Provocările Mileniului Moldova au fost realizate o serie de săpături arheologice pe traseul Sărăteni-Soroca în cadrul cărora au fost descoperite vestigii importante ale culturii CucuteniTripolie, care aveau o vechime de circa 7 mii de ani.

FLUX

Este un moment bun să te ocupi de viitorul tău. Dacă ai vise mari, este cazul să te apuci de plănuit cum le îndeplinești. Viaţa socială se aprinde înspre sfârșitul săptămânii, iar sâmbătă ai putea avea întâlniri pasionale.

RAC Zilele acestea sunt foarte bune ca săţi revizuiești situaţia financiară. Profită de această ocazie și caută soluţii la cei apropiaţi sau chiar sfaturi pe internet și începe să-ţi îmbunătăţești bugetul. Te gândești și la o vacanţă de câteva zile, ca să te relaxezi și să te odihnești.

LEU Acum este momentul să semnezi contracte noi, să începi noi afaceri și să îţi reiei ritmul normal. Când vine vorba de bani, este cazul să fii mai atentă la cât cheltuiești și pe ce, pentru că ai putea fi tentată să plătești mai mult pentru ceva ce nu merită cu adevărat.

FECIOARĂ Creativitatea ta este în floare, astfel că întâlnirile de orice fel – chiar și ședinţele de la serviciu – pot profita de pe urma inspiraţiei tale. În weekend, vei fi mai impulsivă când vine vorba de cheltuit bani sau de flirturi cu o persoană pe care o placi pe ascuns.

BALANŢĂ E un moment bun să treci de la partea de cercetare la cea de acţiune.

Relaţia ta de cuplu ar putea ajunge în weekend la un nou nivel, iar dacă ești singură, așteaptă-te la întâlniri plăcute. Dacă Ziua Îndrăgostiţilor a fost dezamăgitoare, weekendul acesta cu siguranţă va fi senzaţional.

SCORPION Ai șansa să începi proiecte proprii sau să pui la punct alte planuri care se arată fructuoase pe viitor. Ești mai competitivă la locul de muncă și te gândești serios la mișcare fizică pentru sănătate și slăbit.

SĂGETĂTOR

FARMACIA NATURII

Borșul de tărâţe – leacul minune Borșul este un produs obţinut prin fermentarea naturală a tărâţelor de grâu. Este bogat în enzime active și vitamine, în special B-uri, dar și minerale (seleniu, crom) și aminoacizi esenţiali.

De aceea, este folosit nu numai pentru a da gust bun ciorbelor, ci și ca aliment în dietele de slăbire sau ca adjuvant util pentru menţinerea sănătăţii. Ține la distanță bolile respiratorii Consumul de borș în fiecare zi ajută la tratarea bronșitei, a astmului și a sinuzitei. În plus, acest remediu previne apariția complicațiilor.

Cura cu borș se ține trei săptămâni, în care se beau două căni de borș, cu 15 minute înainte de masă.

Combate diabetul Borșul are capacitatea de a regla nivelul gli-

cemiei, fiind astfel util persoanelor cu diabet zaharat de tip 2. Se recomandă și celor aflaţi în perioada de convalescenţă după o afecţiune acută. Borșul are și contraindicaţii pentru persoanele cu probleme gastrice, care ar putea să nu îl tolereze.

CAPRICORN Nu este cazul să iei lucrurile de bune, ci gândește-te foarte bine la ceea ce se întâmplă și ce ţi se spune, mai ales dacă este reputaţia ta în joc. Mai târziu, nehotărârea și lipsa de informaţii pot face loc determinării să arăţi că ai dreptate, indiferent de ce trebuie să faci și ai putea crea astfel multe discuţii în contradictoriu.

Te scapă de durerile de cap Dacă migrenele nu-ți dau pace și te simți amețit, bea un litru de borș în decursul unei zile. Este bine ca acest remediu să fie însoțit de masarea tâmplelor cu oțet de mere.

VĂRSĂTOR Scapă de lucrurile de care nu mai ai nevoie, ca să te poţi simţi mai bine, mai liberă. De asemenea, nu pierde controlul asupra cheltuielilor, pentru că s-ar putea să ai nevoie de o sumă mai mare pe viitor. Lasă de la tine și evită certurile cu cei din jur, pentru că ar putea fi destul de puternice.

Calmează crizele de fiere Dacă ai dureri abdominale, ți-e greață, te simți balonat și ai senzația de „gură amară“ este posibil să suferi o criză de fiere. Poți să scapi de aceste simptome dacă bei pe stomacul gol o cană cu borș de putină, cu 15 minute înainte de masă.

Combate obezitatea Dacă vrei să slăbești, bea șapte zile la rând, un tonic pe care îl poți prepara chiar la tine acasă. Pune într-un vas încăpător 500 ml borș

Viaţa de acasă este bună atât timp cât toată lumea este sinceră. Există șansa să apară unele neînţelegeri acasă, pentru că cineva ascunde o informaţie, însă orice dilemă va fi rezolvată în weekend cu siguranţă. O scânteie poate reaprinde pasiunea în relaţia ta de cuplu.

proaspăt, doi litri de apă plată, zeama de la o lămâie și trei linguri de miere. Amestecă bine ingredientele și apoi toarnă amestecul în sticle, pe care le ții la temperatura camerei. Bea 500 de ml în fiecare zi. Vei vedea primele rezultate după 3-4 zile.

După: doctorulzilei.ro

PEŞTI Evită cheltuielile impulsive, pentru că ar putea fi alegeri neinspirate și să îţi dai seama de acest lucru prea târziu. Săptămâna asta planurile personale îţi captivează atenţia cel mai mult, te inspiră să îţi faci un obicei nou, pentru sănătatea ta spirituală.