Ziarul Flux, Ed. 10 (983)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 20 martie 2015 8 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 20.03.2015

Sf. Mc. Efim, Ep. din Tomis; Sf. Mc. Episcopi din Herson: Vasilevs, Efrem, Evghenie, Capiton

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Nimic nu se plătește mai sigur ca prostia.

Camil Petrescu

1 EURO..............................19.6275 1 Dolar american ............. 18.3443 1 Leu românesc ................. 4.4425 1 Rublă rusească ............... 0.3057 Timpul probabil: 20.03.2015

21.03.2015

Noros, 1 9 0C

Noros, 1 12 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 10 (983)

ABONAREA 2015

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Furnizorii solicită majorarea tarifelor la energia electrică Gas Natural Fenosa cere majorarea tarifelor la curent cu 50 la sută, începând cu 1 aprilie. Solicitarea furnizorului de energie electrică este motivată de deprecierea leului, care a dus la acumularea datoriilor, și de faptul că în ultimii trei ani nu a fost revăzut tariful, informează UNIMEDIA.

Poroşenko şi Iohannis vor să pună umărul la „reintegrarea” Transnistriei în Republica Moldova.

Rusia speră să nu se impună „condiţii unilaterale”

3

PAGINA

POLITIC

Banii publici, „slăbiciunea” noilor miniştri

4

PAGINA

ECONOMIC

Demersul urmează să fie examinat de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică.

Președintele companiei Gas Natural Fenosa, Silvia Radu, a precizat că sectorul energetic a acumulat datorii de aproximativ 1,5 miliarde de lei față de companie. „Din păcate, astăzi suntem în situația când prețul energiei electrice real pe care îl plătește consumatorul prin tarif este de 72 de bănuți, atunci când compania Gas Natural Fenosa achită către furnizorul de energie electrică din Transnistria 1,28 lei. Această diferență a provocat acele acumulări tarifare de 1 miliard 472 de milioane de lei, dintre care 90 la sută sunt din cauza deprecierii leului pe parcursul ultimilor trei ani.

Datoriile din sector se acumulează prin faptul că în 2012, atunci când a fost calculat tariful, a fost introdus un schimb valutar de 11,83 lei pentru un dolar. Astăzi, media pentru 2015 este de 18,95 lei pentru un dolar american. Diferența de 60 la sută generează aceste devieri”, a declarat Radu.

Potrivit sursei, aceste datorii au fost acoperite din buzunarul companiei, dar și din contractarea creditelor.

FLUX

Agricultorii ameninţă cu proteste, pentru că timpul „cuvintelor frumoase” a trecut Expert-Grup: În 2015 am putea înregistra un declin economic de 1-2%

6

PAGINA

EXTERNE

Cele mai puternice economii europene, într-un proiect din care se va naşte rivalul asiatic al Băncii Mondiale

Producătorii agricoli anunţă proteste în toată ţara, începând cu data de 27 martie, pentru a determina Guvernul să întreprindă pași concreţi de sprijinire a ramurii, în contextul începerii lucrărilor agricole de primăvară. În cadrul unei conferinţe de presă la agenţia „INFOTAG”, conducătorii mai multor asociaţii profesionale de profil au declarat că timpul „cuvintelor frumoase și a declaraţiilor de dragoste” faţă de agricultură din partea Guvernului a trecut deja, iar acum se va trece la acţiuni. „Noi am înţeles că prin discuţii nu ne putem atinge obiectivele”, a declarat Valeriu Cosarciuc, președintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor.

Participanţii la conferinţa de presă au criticat dur intenţia Ministerului Finanţelor de a reveni la TVA de 20 la sută în agricultură, avertizând că acesta va fi „ultimul cui în coșciugul ramurii”.

Producătorii sunt nemulţumiţi, de asemenea, de faptul că nu a fost majorat fondul de subvenţionare în agricultură, deși anul trecut s-au făcut promisiuni în acest sens.

Potrivit președintelui Uniunii Producătorilor Agricoli, Alexandru Slusari, suma de 610 milioane de lei acordată pentru subvenţionare în 2015 este „o ofensă la adresa agricultorilor”, în contextul în care Guvernul a promis anul trecut subvenţii de peste un miliard de lei.

De ce pentru cele trei bănci cu probleme BNM a găsit 10 miliarde de lei, iar 300 de milioane de lei pentru agricultori nu pot fi găsiţi, s-a întrebat Slusari.

Continuare în pag. 4

Cine i-a furat lui Leancă denumirea partidului?

După ce a trântit zgomotos ușa la PLDM, premierul nerealizat al noii alianţe, Iurie Leancă, s-a apucat să-i scuture vârtos stejarul lui Filat pentru a-și încropi de un „proiect” cum nu a mai văzut târgul. Și chiar a reușit să rupă câţiva viceminiștri înaintaţi în funcţii de liberaldemocraţi, care și-au prezentat demisia și au aderat la echipa lui Leancă. Fostul premier promite că vor urma și alte plecări din partid.

Continuare în pag. 3

Patimi după BEM. Învinuiţii şi acuzatorii ies la rampă Săptămâna curentă a început cu noi descinderi în cadrul dosarului privind tranzacţiile dubioase de la Banca de Economii și Banca Socială. După o primă rundă de percheziţii la începutul lunii februarie, ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie au continuat marţi, 17 martie, cercetările în câteva oficii ale BEM, dar și ale Consiliului de administrare a instituţiei bancare.

Continuare în pag. 2

FLUX

2

Actual

20 MARTIE 2015

Patimi după BEM. Învinuiţii şi acuzatorii ies la rampă Urmare din pag. 1 În urma percheziţiilor, mai multe persoane au fost escortate la CNA pentru audieri, inclusiv fostul președinte al Consiliului de administrare al BEM, Ilan Shor. Două dintre persoanele audiate au fost arestate.

Potrivit șefului Direcţiei de urmărire penală a CNA, Bogdan Zumbreanu, omul de afaceri Ilan Shor are calitatea de bănuit în dosar. Celelalte cinci persoane care au mai fost audiate marţi, inclusiv cei reţinuţi, sunt directori sau fondatori ai firmelor care au beneficiat de credite frauduloase prin intermediul cărora au fost scoși banii din cele două bănci.

Procurorii anticorupţie au aplicat sechestru pe bunurile membrilor Consiliului de administrare a BEM care figurează în dosar, inclusiv pe cele din posesia lui Ilan Shor. Este vorba de toate bunurile care au fost identificate, adică terenuri, mașini de lux și imobile. În ajunul descinderilor de marţi, șeful socialiștilor, deputatul Igor Dodon, a scris pe blogul său despre faptul că ar fi intrat în posesia unui pachet de documente, adus la sediul formaţiunii de către un „necunoscut”, fost angajat al Băncii Sociale, documente ce ar demonstra că 29 de companii, majoritatea controlate, direct sau indirect, de Ilan Shor au beneficiat de creditele frauduloase, despre care se știa din start că nu vor fi rambursate. Creditele frauduloase de circa 4 miliarde de lei ar fi fost

oferite de Banca Socială în perioada 2010 și 2014.

Dodon mai afirmă că Banca Socială a oferit alte 13,3 miliarde de lei sub formă de credite pentru cinci companii controlate tot de Shor, chiar cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014, iar banii ar fi ajuns într-o companie off-shore.

Liderul socialiștilor a mai scris că toate documente în baza cărora au fost acordate creditele (170 de mape cu contractele de credit) au fost scoase din Banca Socială pe data de 27 noiembrie 2014 și au fost arse.

Dodon mai precizează că aceste informaţii nu au fost verificate.

Miercuri, în cadrul dosarului BEM a fost audiat și fostul președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanţe, Veaceslav Ioniţă, care a declarat că le-a prezentat anchetatorilor noi detalii privind modul în care au fost scoși banii de la Banca de Economii. „Am prezentat schema prin care banii au fost scoși din bancă, iar ulterior aduși în ţară pe conturile Caravita” (firmă condusă de nepotul lui Vladimir Filat), a precizat Ioniţă.

De asemenea, el a afirmat că le-a dezvăluit anchetatorilor cum pot fi aduși, „în opt pași”, banii furaţi de la BEM înapoi în Moldova. În contextul tuturor acestor acţiuni operative, dezvăluiri și declaraţii, omul de afaceri Ilan Shor a susţinut ieri un briefing în care s-a referit la

Publicarea anticipată a testelor de Bacalaureat va fi pedepsită Parlamentul a adoptat ieri, în lectură finală, un amendament la Codul Contravenţional al Republicii Moldova care prevede sancţionarea persoanelor care vor face publice testele la examenele de Bacalaureat și a celor de absolvire a clasei a IX-a înainte de începerea probelor sau în timpul acestora. Cei găsiţi vinovaţi vor fi amendaţi și vor fi privaţi de dreptul de a deţine anumite funcţii de răspundere.

Astfel, în cazul persoanelor fizice care vor facilita publicarea subiectelor și soluţiilor la examene, amenda va varia între 1000 și 3000 de lei. Persoanele juridice vor fi amendate cu sume de la 5000 la 8000 de lei pentru astfel de contravenţii. Amenzi cuprinse între 5000 și 8000 de lei vor plăti și persoanele cu funcţie de răspundere care vor admite astfel de fraude, totodată, acestea urmând să fie private și de dreptul de a deţine anumite funcţii sau de a desfășura anumite activităţi pe un termen de la 3 luni la un an.

Potrivit viceministrului Educaţiei, Igor Grosu, această modificare reprezintă o măsură suplimentară în vederea descurajării și combaterii fraudei la examenele de Bacalaureat și de absolvire a ciclului gimnazial.

Sesiunea de Bacalaureat din anul curent se va desfășura în perioada 2-19 iunie.

FLUX

toate zvonurile și întrebările legate de activitatea sa, în special în domeniul financiar-bancar, „pentru a face lumină în situaţia creată”. „Totodată, vreau astfel să le dau răspuns acelor indivizi care cred că pot, fără nicio jenă și nepedepsit, să mă ponegrească și, mai ales, să aplice o lovitură de imagine afacerilor pe care le administrez”, a menţionat Ilan Shor, potrivit News-Moldova.

Shor a precizat că a exercitat funcţia de președinte al Consiliului Băncii de Economii din aprilie 2014 până la 28 noiembrie al aceluiași an, menţionând că atunci când a venit la conducerea consiliului a constatat cu consternare că aproape o jumătate din tot pachetul de credite oferite de bancă erau creditele neperformante. Au fost companii ce au beneficiat de credite mari din partea băncii,

care peste puţin timp s-au declarat falimentate, astfel că aceste credite nu au mai fost rambursate, a afirmat acesta.

Omul de afaceri a subliniat că BEM „avea un bagaj enorm de probleme, care se trag încă din anii 90 ai secolului trecut”. El a menţionat că în cele 7 luni cât a fost președinte al Consiliului de administrare a fost creată o strategie de dezvoltare a băncii și chiar s-a reușit realizarea unora dintre scopurile propuse pentru reanimarea instituţiei bancare.

Ilan Shor s-a referit la mai multe credite neperformante care au fost oferite de BEM, „cu granturi și garanţii inexistente”, precizând că este vorba doar despre o mică parte dintr-o listă enormă. Pe o bună parte din aceste cazuri au fost iniţiate dosare penale, a mai precizat el.

În același timp, Ilan Shor s-a arătat uimit de declaraţiile unor „personaje ca Ioniţă, Negruţa”, despre „așa-zisele nereguli la BEM”. „Sunt declaraţii ale unor foști funcţionari, care pe timpul când BEM oferea creditele dubioase ei stăteau, unul în fotoliul de ministru al Finanţelor (Negruţa) și administra nemijlocit BEM, iar celălalt în fotoliul de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanţe (Ioniţă). Vreau să-i întreb, chiar nu știau ei despre ceea ce se întâmpla la BEM?, aceasta fiind o bancă a statului? Nu sunt oare declaraţiile lor o încercare de a da vina pentru unele fapte reprobabile din trecut pe noii acţionari?” conchide Shor.

Referindu-se la documentele plasate pe blogul său de Igor Dodon, omul de afaceri i-a amintit acestuia că anterior au fost prieteni și că l-a ajutat la începutul carierei sale politice, inclusiv financiar, fiind „foarte apropiaţi” în special în perioada campaniei electorale pentru alegerile locale din 2011. Iar faptul că acesta vine acum cu declaraţii mincinoase vorbește, în opinia lui, despre lipsa de cumsecădenie a fostului său amic. În opinia lui Shor, gestul lui Dodon, care este membru al comisiei parlamentare de anchetă, poate tratat ca o încercare de a influenţa mersul investigaţiilor și de manipulare a opiniei publice.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Poroșenko şi Iohannis vor să pună umărul la „reintegrarea” Transnistriei în Republica Moldova.

Rusia speră să nu se impună „condiţii unilaterale” Președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat marţi, 17 martie, o vizită oficială la Kiev, unde a avut întrevederi cu șeful statului ucrainean Petro Poroșenko și cu alţi oficiali.

După întrevedere, președintele Ucrainei a declarat că a convenit cu omologul său român să facă tot ce le stă în putinţă astfel încât Transnistria să fie „reintegrată” în Republica Moldova. „Am discutat referitor la situaţia de securitate din bazinul Mării Negre și situaţia din Republica Moldova, în speţă, regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

Am convenit să facem tot ce ne stă în putere (...) ca în viitor regiunea transnistreană să fie reintegrată în statul moldovenesc”, a declarat Poroșenko în cadrul unei conferinţe de presă comune cu președintele Iohannis, potrivit Agerpres.

Ucraina face parte din formatul de negocieri „cinci plus doi” (Republica Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina și OSCE, plus UE și SUA, ca observatori) privind soluţionarea conflictului din stânga Nistrului.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a reacţionat miercuri la declaraţia liderului de la Kiev, afirmând că rolul Ucrainei pe parcursul anului trecut în cadrul efortului de

accelerare a reglementării conflictului transnistrean nu a fost atât de echilibrat, așa cum o cere statutul de ţară care mediază și garantează procesul de pace. „Ucraina a contribuit și, de fapt, continuă să contribuie la organizarea unui tip de blocadă economică împotriva Transnistriei. Ea, în opinia mea, cântă în strună celor care vor să folosească perspectivele de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru ca, într-un mod ultimativ, să-i determine pe transnistreni să accepte condiţiile impuse de Chișinău”, a declarat ministrul, citat de agenţia de presă TASS. „Credem că nu pot exista condiţii unilaterale”, a mai afirmat Lavrov.

Ministrul rus a subliniat că în ceea ce privește soluţionarea diferendului din stânga Nistrului, Moscova pornește de la confirmarea suveranităţii și integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul căreia Transnistria să beneficieze de un statut special, și de la înţelegerea faptului că Republica Moldova trebui să „rămână un stat independent și neutru”. „În ultimul timp s-a înregistrat un progres pe această cale”, a spus Lavrov, făcând referire la întâlnirea recentă între noul premier moldovean Chiril Gaburici cu liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, ocazie cu care cele două părţi au discutat aspecte practice privind normalizarea relaţiilor economice, sociale și umanitare. „Și noi suntem pregătiţi să contribuim la aceasta”, a adăugat el. „Sper ca partenerii noștri europeni, conștientizându-și respon-

sabilitatea pentru asigurarea unei reglementări echitabile a conflictului transnistrean, vor contribui la găsirea unor soluţii acceptabile pentru cele două părţi și nu vor impune punctul de vedere al unei părţi celeilalte”, a menţionat șeful diplomaţiei ruse.

Serviciul de presă al liderului Administraţiei de la Tiraspol a difuzat un comunicat în care este expusă poziţia lui Evgheni Șevciuk vizavi de unele declaraţii recente referitoare la reglementarea conflictului transnistrean, transmite NewsMoldova.

Potrivit lui Șevciuk, fundamentul procesului de negocieri pe marginea reglementării transnistrene este consecvenţa, continuitatea și respectul pentru obligaţiunile asumate, iar identificarea unor formule de reglementare este posibilă exclusiv în condiţiile unui compromis și respect reciproc, ce este in-

compatibil cu politica presiunilor, blocării potenţialului economic al regiunii, metode îndreptate spre aprofundarea sărăciei și sporirea tensiunilor sociale în zona de conflict. Acţiunile de înăsprire a blocadei Transnistriei, concentrarea la frontieră a unităţilor militare ale Ucrainei, blocarea trecerii cetăţenilor din stânga Nistrului prin punctele de frontieră cu Ucraina poartă un caracter neprietenos și, din punctul de vedere al părţii transnistrene, contravin scopurilor și sarcinilor respectivului proces.

Sursa mai notează că „în ultima perioadă se fac văzute tot mai multe semnale îngrijorătoare privind bazele reglementării transnistrene, care în circumstanţele dificile create în ultima vreme, ar putea să vicieze mecanismele firave de interacţiune și astfel să arunce negocierile cu decenii în urmă”.

FLUX

3

Politic

20 MARTIE 2015

FLUX

Cine i-a furat lui Leancă denumirea partidului?

Urmare din pag. 1 Prin presă se dă cu presupusul, dacă vor adera la noua formaţiune ministrul Educaţiei, Maia Sandu, și cel de Externe, Natalia Gherman. De asemenea, o piesă „grea” ar urma să fie un alt ex-premier, Ion Sturza, dar, deocamdată, acesta nu a făcut vreo declaraţie de intenţie. Proiectul, susţinut cu surle și trâmbiţe de suporterii lui Leancă, așteptat ca o mană cerească de o parte mai exaltată a populaţiei, se vrea unul „promiţător”, menit să facă faţă așteptărilor tuturor celor dezamăgiţi de prestaţia autointitulaţilor democraţi și proeuropeni, aburcaţi la putere pe valul violenţelor din aprilie 2009. Dar să nu uităm că însuși Filat, care a părăsit Partidul Democrat după ce a ajuns în Parlament pe listele acestuia, a fost la vremea respectivă tot un „proiect” nu mai puţin de promiţător. Asta apropo de deziluziile care vin după marile iluzii.

Iurie Leancă promite să-și prezinte în cel mai scurt timp echipa alături de care-și va lansa noul proiect politic. Anterior, într-un interviu pentru ziarul Timpul, acesta preciza că prioritatea sa „nu este să atrag oameni din PLDM, ci să atrag cât mai mulți oameni de calitate, din toate zonele de activitate, menţionând că foștilor colegi din PLDM nu trebuie să le facă propuneri, deoarece „ei știu foarte bine în ce

situație se află, văd cât de umilit este în continuare partidul”.

De la anunţarea plecării lui Leancă din PLDM, între foștii colegi se tot fac schimburi de replici și învinuiri, registrul acestora fiind destul de larg: de la negocierile netransparente și „mimate” pentru formarea noii coaliţii și până la tranzacţiile dubioase de pe piaţa financiară. Astfel, dacă Leancă a afirmat că PLDM și-a trădat electoratul, mizând din start pe o coaliţie cu PCRM, fostul său șef de partid, Vladimir Filat, i-a replicat că nu are ce-i reproșa partidului, amintindu-i acestuia că în 2013 „am mers la concesii mari pentru a-i asigura confortul de a-și exercita mandatul de premier”.

Iar după alegerile din 2014 s-a negociat consecvent, însă menţinerea lui Leancă în funcţie nu a depins de PLDM. „Am un singur regret, și anume că Iurie a considerat că-și poate ajuta ţara doar din funcţia de prim-ministru”, a mai punctat Filat.

Referindu-se la situaţia de la BEM și de la Aeroport, șeful PLDM i-a amintit subtil lui Leancă de faptul că anume el era la conducerea Guvernului în perioada când s-au făcut tranzacţiile.

Frământările pentru edificarea viitorului proiect și ciorovăiala dintre foștii colegi de partid, care l-au adus pe Leancă „pe culmile politicii autohtone”, vorba elocventului vicepreședinte al PLDM, Valeriu Streleţ, riscă să ia o turnură hilară.

Tocmai pe când era gata să iasă în public cu denumirea noii sale formaţiuni, Iurie Leancă s-a trezit că aceasta (și altele posibile) au fost deja „privatizate”. Pretenţia fostului premier a fost ca partidul său să se numească, nici mai mult, nici mai puţin decât Partidul Popular European (PPE). Aceasta fiind, de fapt, denumirea unui partid politic la nivel european, care include 74 de partide din 39 de țări.

Cineva însă i-a suflat lui Leancă denumirea. După cum relatează realitatea.md, în baza de date a Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală a Republicii Moldova se arată că marca „Partidul Popular European” este deja înregistrată, iar solicitantul și titularul acesteia este „Partidul Liberal Democrat din Moldova, cu sediul pe str. București nr. 88”. Potrivit sursei, solicitarea de a înregistra marca a fost făcută pe 3 martie, la doar câteva zile după anunţul lui Leancă.

Iar deţinerea drepturilor asupra mărcii constituie un impediment pentru înregistrarea la Ministerul Justiţiei a partidului cu această denumire.

Prevăzători din fire, liberal-democraţii au înregistrat și alte două mărci care le-ar fi putut cădea cu tronc animatorilor noului proiect: „Partidul Democrat Liberal” și „Partidul Social Liberal”. „Au făcut asta ca să ne blocheze, ca să nu putem utiliza acest nume (PPE).

Este o dovadă de lașitate”, a comentat Iurie Leancă.

Replica a venit imediat de la ideologul nedeclarat al PLDM, Streleţ, care s-a referit pe o reţea de socializare la „isteria mediatică declanșată de ex-colegul meu de partid, Iurie Leanca”, și la aspiraţiile acestuia de a „clădi un veritabil partid proeuropean”. „Istoria cu denumirea de „Partid Popular European” cred că a fost special plămădită de către sfetnicii săi care știu foarte bine că PLDM trebuie să protejeze în Republica Moldova denumirea celei mai mari platforme politice supranaționale care consolidează partidele politice europene de centru-dreapta și are cea mai mare fracțiune în Parlamentul European. PLDM este parte a aces-

tei mari familii politice și va rămâne în ea, oricare ar fi demersurile Dlui Leancă pe la Berlin și Bruxelles. De notat că în nicio țară membră UE nu s-au găsit grupuri de inițiativă care să aibă tupeul de a-și boteza vreun proiect politic „partidul popular european”, preluând astfel ad-literam denumirea cunoscutei platforme politice supranaționale. În concluzie, începutul mega proiectului politic Leancă este promițător, să vedem ce va urma”, scrie acesta.

Vom sta și noi cu ochii către culmile politicii autohtone, pentru că ceea ce va urma va fi, cu siguranţă, de râs, dar și de plâns.

Ioana FLOREA, FLUX

Banii publici, „slăbiciunea” noilor miniştri Guvernul Gaburici are 11 miniștri noi. Mulţi dintre aceștia au activat și până acum în funcţii publice, fapt ce le-a permis să aibă acces facilitat la fonduri de stat. Într-o investigaţie realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliști pentru integritate în serviciul public”, desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, se arată că mulţi dintre noii miniștri, prin intermediul firmelor administrate de familiile lor, au manifestat „slăbiciune” pentru banii publici, beneficiind în ultimii ani de contracte cu statul de zeci de milioane de lei.

Alţi miniștri, prin intermediul unor membri ai familiilor lor, administrează afaceri în domeniile pe care le vor conduce, astfel nefiind excluse eventuale conflicte de interese pe parcursul desfășurării activităţii, constată autorii investigaţiei, Victor MOȘNEAG și Alexandru BOLEA. Astăzi prezentăm „profilurile” a doi dintre noii miniștri, urmând să revenim cu alte detalii despre afacerile înalţilor funcţionari în ediţiile următoare.

Interesele „francezului” de la Economie Stephen Bride, vicepremierul și ministrul Economiei, s-a născut la Dakar, Senegal.

El a obţinut cetăţenia R. Moldova în decembrie 2013. Ordinul a fost semnat de președintele Nicolae Timofti „în interesele republicii și în cazuri excepţionale”.

Stephane Christophe Bride a fost, în 20012005, director executiv la Compania de audit „Ernst and Young” (EY) Moldova/Europa de Est, iar în 2005-2010 – director EY Moldova. În 2005, fiind angajat al unei companii concurente, actualul ministru al Economiei a fondat, împreună cu soţia sa, Olesea Bride, firma „Grant Thorton Audit” SRL, specializată în auditul companiilor. În 2009, împreună cu soţia, Bride a mai fondat o firmă de consultanţă în domeniul evaluării bunurilor imobiliare – „Grant Thorton” SRL. Firmele sunt parte a brandului „Grant Thorton Moldova”, o reprezentantă a Grant Thorton International LTD. După crearea acestor firme, în 2010, actualul ministru părăsește EY Moldova, una dintre primele patru companii de audit la nivel mondial, și alege să administreze și să extindă compania „Grant Thorton” în R. Moldova și România. Compania ministrului a auditat, printre altele, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială. „Compania a dat avize, în general, favorabile celor trei bănci, deși fărădelegile de acolo au avut ecou în toată societatea”, amintește expertul economic Vasile Tofan.

Firma „Grant Thorton” este înregistrată întrun imobil de pe strada Gr. Ureche, 69. Clădirea aparţine soţilor Bride și a fost pusă, în iulie 2014, în gaj, la Moldinconbank, pentru un credit de 276 000 de euro (aproximativ 5 milioane de lei) și 451.204 lei. Pe aceeași adresă mai sunt înregistrate alte două firme fondate și conduse de ministrul Economiei. „G&G Solar 1” SRL a fost fondată în martie 2013 și e profilată în montarea panourilor solare.

Anul trecut, firma ministrului a câștigat un proiect finanţat de BERD pentru construirea unui parc fotovoltaic (baterii solare) pe teritoriul centrului Porsche de lângă Chișinău.

Tot pe str. Gr. Ureche, 69, își are sediul și „G & G Wind” SRL, fondat de Bride și un cetăţean francez, Jeremy Besnier. Firma a fost fondată

în 2014 și este specializată în implementarea proiectelor de eficienţă energetică, activităţi care s-ar putea intersecta cu activităţile Ministerului Economiei.

Olesea, soţia ministrului, mai gestionează firma SC „Novohabitat”, o societate pe acţiuni de tip închis, înregistrată tot pe str. Gr. Ureche, 69, practicând afaceri imobiliare. Cei doi locuiesc într-un imobil de lux de pe str. Crizantemelor din Chișinău.

Afacerile de la Nisporeni ale ministrului Construcţiilor Poliţistul Vasile Bâtcă a ajuns ministru al Dezvoltării Regionale și Construcţiilor. Și-a început cariera în subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne (MAI), ajungând vicecomisar de Nisporeni. După alegerile locale din 2007, a fost ales în funcţia de viceprimar de Nisporeni. În acest timp a aderat la PDM, devenind unul dintre liderii organizaţiei. După alegerile locale din iunie 2011, a fost ales președinte al raionului Nisporeni. Funcţionarul deţine o casă în Nisporeni, de 160 mp., două loturi de pământ și zece terenuri agricole cu o suprafaţă de peste 6 ha. În 2013, ministrul și-a procurat un apartament de 80 mp. în centrul Chișinăului, pe str. Lev Tolstoi, iar la alegerile parlamentare din noiembrie 2014 a donat Partidului Democrat 80 de mii de lei. Ambele tranzacţii par a fi motivate printr-un credit de 720 de mii de lei, luat de la Victoriabank, în 2013, pe 15 ani. Doar că, preţul de piaţă al unui apartament pe str. Lev Tolstoi depășește cu mult valoarea creditului.

Familia ministrului administrează firma „Pabinis-Com” SRL, cu sediul la Nisporeni. SRL-ul este înregistrat pe numele Ninei și al Ludmilei Pohomea, sora și nepoata ministrului. Totodată, Natalia, soţia ministrului, este angajata acestei firme. Din 2013, în doar doi ani, SRL-ul a beneficiat de cel puţin 16 contracte cu Primăria Nisporeni și cu Consiliul Raional.

Acestea depășesc suma de 5 milioane de lei.

Oficialul crede că nu ar fi existat vreun conflict de interese în aceste contractări. „Soţia mea

este doar angajată la această întreprindere, iar firma, care aparţine surorii și nepoatei, a luat contractele legal, participând la licitaţie. Contractele au fost semnate cu Primăria Nisporeni și nu cu Consiliul Raional și nu văd niciun conflict de interese”, a declarat Bâtcă.

El neagă că familia sa ar mai gestiona și alte firme. Am sunat la „Pabinis-Com”, iar la telefon a răspuns chiar Natalia Bâtcă. Aceasta a precizat că Ludmila Pahomea locuiește în afara R. Moldova. Natalia și-a contrazis soţul, acum ministru, precum că ea ar fi o simplă angajată și ne-a spus că e „administratorul principal”. Deși spune că nu mai are alte SRL-uri, funcţionarul este contrazis de datele Camerei Înregistrării de Stat (CÎS), care-l dau fondator, împreună cu soţia, la „NV-Pozitiv”, înregistrată în iunie 2009, cu sediul în Chișinău, str. Sprâncenoaia, 6/4.

Numele ministrului Construcţiilor a apărut în presă în scandalul „pomenilor electorale” de la alegerile prezidenţiale din România, atunci când mai mulţi martori au declarat că ministrul actual ar fi luat parte la coruperea alegătorilor cu bani și ceasuri pentru a-i convinge să-l voteze pe candidatul Victor Ponta.

Din 2004, actualul ministru deţine și cetăţenia României.

Sursa: anticorupţie.md

FLUX

4

Social

20 MARTIE 2015

EXPERT-GRUP:

În 2015 am putea înregistra un declin economic de 1-2%

Slăbirea monedei naţionale, care a început în ultimul trimestru din 2014 și continuă până în prezent, indică o economie care a intrat într-o fază de comprimare, iar slăbirea sectorului bancar, cauzată de explozia tranzacţiilor dubioase din ultimii ani, vor influenţa degradarea indicatorilor socioeconomici ai Republicii Moldova pe parcursul anului 2015.

Concluzia este formulată în studiul „Diagnosticul deprecierii leului moldovenesc”, lansat de Expert-Grup, în care sunt descifrate detaliat cauzele deprecierii monedei naţionale. Experţii oferă, de asemenea, posibile scenarii pentru evoluţia economică a Republicii Moldova și formulează recomandări pentru stabilizarea cursului monedei naţionale.

Republica Moldova a „început cu stângul” anul 2015, se menţionează în studiu. Iar bulversarea pieţei valutare reprezintă doar o secvenţă cu o intensitate mai mare în cadrul unei tendinţe sistemice de depreciere a leului moldovenesc.

Tendinţa de depreciere sistemică a leului a fost cauzată de o serie de factori – reducerea volumului de transferuri în dolari SUA și euro, diminuarea exporturilor către CSI, comportamentul populaţiei – transformândo într-un veritabil jucător pe piaţă și, nu în ultimul rând, anumite tranzacţii din sectorul bancar, explică autorul analizei, Alexandru Fala.

Totuși, deprecierea leului moldovenesc nu este singura sursă de risc pentru economia ţării. Recesiunea din regiune, caracterizată prin declinul economic din Federaţia Rusia și Ucraina, va cauza reducerea veniturilor remise și a exporturilor. În plus, sectorul bancar slăbit al Republicii Moldova – istovit de numeroasele raiduri corporative și fraude masive, la fel ar putea periclita evoluţia economică a ţării. În acest condiţii, este posibil ca Republica Moldova să înregistreze în 2015 un declin economic de 1-2%, iar cel mai probabil, ritmul de creștere a inflaţiei va depăși limita maximă de 6,5% impusă de BNM și ar putea depăși nivelul de 7%.

Pentru a ameliora situaţia economică și a stabiliza cursul leului moldovenesc, Expert-Grup recomandă factorilor de decizie să negocieze și să semneze urgent un nou acord cu FMI, care va genera un climat mult mai relaxat în relaţiile cu donatorii externi și care implicit va facilita obţinerea unor fonduri externe pentru Republica Moldova.

De asemenea, BNM ar trebui să relaxeze treptat politica monetară, pentru a nu ameninţa și mai tare perspectivele de creștere economică, care și așa sunt pesimiste. În opinia experţilor, autoritatea monetară ar putea recurge la diminuarea ratei rezervelor obligatorii pentru depozitele în valută, care ar genera ofertă suplimentară de dolari și euro, diminuând astfel presiunea asupra cursului monedei naţionale.

Totodată, Guvernul ar trebui să depună eforturi pentru ameliorarea mediului concurenţial și combaterea tranzacţiilor frauduloase.

FLUX

Pe calea reformei, învăţământul se confruntă cu lipsă de cadre şi abandon şcolar Ministerul Educaţiei este determinat să continue reformele în vederea construirii unui sistem educaţional accesibil și de calitate. Declaraţii în acest sens a făcut ministrul de profil, Maia Sandu, în cadrul unei conferinţe de presă în care au fost trasate priorităţile echipei ministerului pentru actualul mandat.

Potrivit ministrului, una dintre priorităţile pentru perioada imediat următoare ţine de îmbunătăţirea calităţii resursei umane din educaţie. Ministerul Educaţiei a iniţiat elaborarea unui nou sistem de salarizare, astfel încât, pe viitor, profesorii să fie remuneraţi în bază de performanţă.

Totodată, ministrul a menţionat că la 23 martie curent intră în vigoare prevederea Codului educaţiei prin care încetează contractele de muncă cu toţi managerii care nu au fost selectaţi prin concurs și au împlinit 5 ani de la data numirii în funcţie în momentul intrării în vigoare a Codului.

Vor fi lansate 30 de concursuri de angajare pentru școlile profesionale, 2 – pentru colegii, aproximativ 100 – pentru licee și peste 1000 pentru gimnazii, școli primare și grădiniţe. „Pentru a schimba un sistem, e nevoie de participarea și implicarea celor mai buni și dedicaţi profesioniști. În acest sens, facem un apel la toţi cei interesaţi să participe la concursurile pentru directori. Ne dorim oameni integri și buni manageri în fiecare instituţie de învăţământ și contăm pe interesul sporit pentru aceste funcţii”, a subliniat ministrul Maia Sandu.

Pe de altă parte, Ministerul recunoaște că se confruntă cu o lipsă tot mai acută de profesori, mai ales în instituţiile de învăţământ din localităţile rurale. Situaţia este cauzată atât de fenomenul migraţiei, cât și de nedorinţa unor cadre didactice de a mai activa în cadrul sistemului ori de a profesa în localităţile mici, fără perspective.

Ca soluţie temporară, instituţia de resort intenţionează să recurgă la un nou program, aplicat și în SUA, care presupune angajarea unor persoane din afara sistemului educaţional, care corespund modulului psihopedagogic, pentru a fi distribuiţi acolo unde nu sunt profesori, de exemplu, de

informatică, fizică, matematică. Ideea programului este că respectivele persoane ar urma să primească un salariu suplimentar celui asigurat de stat. „Aceasta ar fi o soluţie temporară, până pornim sistemul, astfel încât să putem asigura cu cadre didactice corespunzătoare toată ţara”, a specificat ministrul Educaţiei.

Pe de altă parte, sistemul nu se confruntă doar cu lipsa cadrelor didactice. O problemă gravă este și abandonul școlar, cauzat în temei de sărăcie și de migraţiune. Astfel, în februarie erau aproximativ 600 de copii care nu frecventau școala.

Conform Ministerului Educaţiei, numărul acestor copii este de trei ori mai mare decât cel pe care-l raportau până acum direcţiile de învăţământ din teritoriu. Obţinerea datelor reale privind absenteismul școlar a fost posibilă datorită implementării Sistemului Informaţional de Management în Educaţie (SIME). Prin acest sistem informaţional, ministerul dispune de o bază de date privind situaţia fiecărui copil, fiind astfel monitorizaţi mai îndeaproape cei care prezintă un risc major de a abandona școala, din diverse motive.

Chiar dacă ministerul de resort are acum posibilitatea să-i numere mai corect pe cei care nu frecventează școala, prevenirea fenomenului este o problemă mai dificilă, chiar dacă instituţia afirmă că are un plan de acţiuni în acest sens.

Pentru că ar trebui soluţionate, în primul rând, aspectele economice și sociale care generează fenomenul.

FLUX

Agricultorii ameninţă cu proteste, pentru că timpul „cuvintelor frumoase” a trecut Urmare din pag. 1 Președintele UniaAgroProtect a menţionat că principalele riscuri pentru economia naţională vin în prezent dinspre piaţa financiară, în special, după scoaterea din ţară a circa 13 miliarde de lei prin intermediul a trei instituţii bancare, fapt ce a provocat instabilitate pe piaţa financiară și a dus la o depreciere fără precedent a valutei naţionale. În consecinţă, s-au majorat preţurile produselor de import, „ceea ce a lovit dureros în agricultori, care în prezent importă seminţe, îngrășăminte, substanţe pentru protejarea plantelor,

alte materiale și tehnică”, a accentuat Slusari. „De exemplu, la creditele în euro agricultorii au pierdut 20 la sută din diferenţa de curs, iar acum nu au cu ce să o achite, deoarece comercializarea producţiei este complicată de o serie de factori economici și financiari”, a mai menţionat acesta.

Agricultorii s-au plâns și de faptul că băncile au suspendat acordarea împrumuturilor, chiar și pentru cei cu o „istorie de credit bună”. „Dobânzile la credite depășesc 20%, ceea ce le face inaccesibile pentru majoritatea agenţilor economici

din sectorul agricol”, a declarat Iurie Fală, directorul executiv al asociaţiei „Moldova-Fruct”. În această situaţie, muncitorii, din cauza neachitării salariilor, părăsesc satele și pleacă peste hotare în căutarea unui loc de muncă.

Din moment ce Guvernul și Banca Naţională nu au reacţionat adecvat la situaţia de pe piaţa financiară, este de datoria statului să contribuie la normalizarea situaţiei din ramură, inclusiv prin creditare preferenţială a agricultorilor, au mai opinat conducătorii asociaţiilor de profil.

FLUX

Fostul preşedinte al României, urmărit penal pentru şantaj Fostul președinte al României, Traian Băsescu, este urmărit penal pentru șantaj. Băsescu a ajuns miercuri, 18 martie, la Parchetul General, unde a fost chemat în calitate de suspect în dosarul în care senatorul PSD, Gabriela Firea, l-a acuzat de șantaj.

Ex-președintele nu a dat nicio declaraţie în fata procurorilor, afirmând că vrea să studieze mai întâi dosarul.

Ministerul Public a anunţat, prin intermediul Biroului de presă, că fostul șef al statului este urmărit penal.

„În cauza constituită ca urmare a plângerii formulate de către doamna Firea Gabriela, procurori ai Secţiei de urmărire penală și criminalistică au dispus, prin ordonanţa din data de 11 martie 2015, efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de domnul Băsescu Traian sub aspectul săvârșirii infracţiunii de șantaj.

Azi, 18 martie 2015, domnul Băsescu Traian s-a prezentat la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie pentru a-i fi adusă la cunoștinţă învinuirea, context în care apărătorii acestuia au solicitat un termen pentru consultarea dosarului”, se arată în comunicat.

La rândul său, Lucian Bolcaș, avocatul Gabrielei Firea, a declarat că avocaţii fostului președinte au soli-

citat un termen pentru a studia dosarul. „Nu s-a stabilit un termen, în funcţie de consultarea dosarului, se va stabili. (...) S-a comportat ca orice suspect care vine la Parchet. Nu a făcut declaraţii, declaraţii se vor face numai după ce se va consulta dosarul”, a informat Bolcaș, citat de romaniatv.net. În urmă cu un an, fostul șef al statului i-a spus senatorului Gabriela Vrânceanu Firea că dacă nu e atentă, s-ar putea să nu-și mai găsească soţul acasă, pe primarul din Voluntari, Florentin Pandele. Parlamentarul era atunci președinte al comisiei care investiga modul în care Ioana Băsescu a cumpărat un teren agricol la Nana, în Călărași, potrivit stirileprotv.ro.

FLUX

Geopolitic 20 MARTIE 2015

5

FLUX

Jean Parvulesco şi România (2) (Continuare din numărul precedent.)

Vasile Lovinescu, Mircea Eliade şi Dan Botta Singurul compatriot pe care Parvulesco l-a citat în această listă este „Basile Lovinesco”, adică Vasile Lovinescu (1905-1984).

De altfel, atunci când în La spirale prophétique citim fraza despre „remanenţele carpatice ale vechiului cult al zeului Zamolxis” [„les remanences carpathiques de l’ancien culte du dieu Zamolxis”] (1), ne vine în minte chiar Vasile Lovinescu, cu studiul său despre Dacia hiperboreeană, scris sub pseudonimul Géticus, care a apărut iniţial în franceză, în mai multe numere ale revistei „Études Traditionnelles”, între anii 1936 și 1937.

Printre forţele spirituale gata pentru lupta apocaliptică, scrie Parvulesco, se află și „anumite vârfuri oculte supravieţuitoare din ceea ce „Études Traditionnelles” (...) în anii treizeci numise Dacia Hiperboreeană” [„certains éléments de pointe appartenant à la survivance occulte de ce que „Études Traditionnelles” (...) avait appelé, dans les années trente, la Dacie Hyperboréenne”] (2). În ceea ce-l privește pe Mircea Eliade, în convorbirea cu Michel d’Urance, Jean Parvulesco spune că, după o informaţie pe care a primit-o în redacţia de la „Études Traditionnelles”, Jean Daniélou i-ar fi cerut lui Eliade, în numele Papei Pius al XII-lea, să se angajeze în demersul intelectual având ca scop expunerea unei noi viziuni a istoriei religiilor, pentru a combate în mediile universitare hegemonia culturală a marxismului și a derivatelor sale.

Angajarea lui Eliade în această întreprindere, observă Parvulesco în convorbirea citată mai sus, „nu i-a mai permis să se ocupe la fel de mult de literatură, în vreme ce romanele sale românești de dinainte de război, ca și nuvelele mai recente, nu au încetat să dovedească clar extraordinara sa vocaţie de romancier” [„ne lui a plus permis de tellement s’occuper de littérature, alors que ses romans roumains d’avant la guerre, ainsi que ses nouvelles plus récentes n’avaient pas cessé d’administrer la preuve éclatante de son extraordinaire vocation de romancier”] (3).

Parvulesco ne spune că două nuvele ale lui Eliade, Nopţi la Serampore și Secretul doctorului Honigberger (care au apărut în România în 1939 și, respectiv, în Franţa, la editura Stock, în 1956 și 1980) ascund „o concepţie tantrică absolut ocultă – absolut interzisă” [„absolument occulte - absolument interdite”] (4) ce privește suspendarea și schimbarea cursului și substanţei înseși a istoriei.

El ne spune, de asemenea, că toate marile romane românești scrise de Eliade înainte de război dau seama de procesul „noii generaţii” române dintre cele două războaie mondiale, o „generaţie de mari mistici sacrificaţi într-un plan providenţial foarte ocult și care au suferit, într-un fel, încercarea unei morţi sângeroase, până la a o atrage asupra lor în mod inexorabil” [„génération de hauts mystiques sacrifiés dans un dessein très occultement providentiel, et qui eurent à subir, en quelque sort, l’épreuve de l’immolation sanglante jusqu’à l’avoir eux-même inexorablement attirée sur eux”] (5).

Dintre romanele eliadești, Parvulesco a fost impresionat mai ales de Întoarcerea din Rai, și aceasta din cauza unui citat poetic inserat în text.

El scrie: „Citind, încă adolescent, Întoarcerea din Rai a lui Mircea Eliade, mi-am dat seama într-adevăr de puterile supraomenești ale unui imn orfic scris de Dan Botta, care era citat acolo (fără îndoială, conform unui plan). Patruzeci de ani după aceea, fragmente din imnul orfic al lui Dan Botta încă mă bântuie (…) În chiar secunda primei lecturi a imnului orfic al lui Dan Botta, Chidher cel Verde a venit să mă stăpânească, adus de vârful unui imens val de lumină verde, supracosmică, lumină ontologică (…) a Căii Deltaice, care privește umanitatea în ciclurile devenirii sale imperiale oculte de dinainte și de după ciclul actual, Cale Deltaică condusă în abisuri de divina Una, tânăra femeie verde, fecioara supracosmică ale cărei nume și figură iradiantă se perpetuează iraţional în remanenţele carpatice ale vechiului cult al zeului Zamolxis” [„C’est en lisant, adolescent encore, Le Retour du Paradis de Mircea Eliade que j’avais en

tulat Eulalii și prefaţat de Ion Barbu (1895-1961), în care se găsește cea mai celebră dintre creaţiile sale poetice, Cantilena, scrisă în formele și ritmurile unei poezii populare. Or, „imnul orfic al lui Dan Botta” este chiar Cantilena, iar pasajul citat de Eliade, care l-a bântuit atâta vreme pe Jean Parvulesco, este următorul:

effet pris conscience des pouvoirs suprahumains contenus dans un hymne orphique de Dan Botta, qui s’y trouvait cité (sans doute très à dessein, je ne le sais plus). Quarante ans après, des fragments de l’hymne orphique de Dan Botta viennent me hanter encore (...)

Ce fut à l’instant meme de la première lecture de l’hymne orphique de Dan Botta que Chidher le Vert est venu se saisir de moi, porté par le sommet d’une immense vague de lumière verte, supracosmique, lumière ontologique (...) de la Voie Deltaïque, qui concerne l’humanité dans les cycles de son devenir impérial occulte d’avant et d’après le cycle actuel, Voie Deltaïque régie, dans les abîmes, par la divine Una, la jeune femme verte, la vierge supracosmique se perpétuent irrationnellement dans les remanences carpathiques de l’ancien culte du dieu Zamolxis”] (6).

Dan Botta (1907-1958), poet, dramaturg, eseist, filolog, traducător din Sofocle, Euripide, Shakespeare, Villon și Poe, aparţinea „noii generaţii” și era aderent la Mișcarea Legionară; el a fost membru al comitetului de conducere al Enciclopediei Române și a fondat, în 1941, revista „Dacia”.

Ca poet, Dan Botta a debutat în 1931 cu un volum de versuri inti-

În același capitol din Întoarcerea din Rai, unde sunt citate versurile Cantilenei, câteva personaje ale romanului lui Eliade încearcă să înţeleagă de ce femeia iubită de protagonist, Anicet, poartă numele de Una; unul dintre ei se gândește la Junona etruscilor, care se numea Uni, în vreme ce altul se gândește la Dialogul dintre Monos și Una (The coloquy of Monos and Una) de Edgar Poe. Dar nu se ajunge la o explicaţie definitivă. În 1960, după douăzeci și șase de ani de la publicarea Întoarcerii din Rai, Mircea Eliade a revenit asupra versurilor din Cantilena, scriind întro revistă a emigraţiei române: „Pentru Dan Botta, lumea devenea reală când începea să-și reveleze structurile ei profunde; adică, atunci când ochiul minţii începe să desprindă, înapoia aparenţelor, imaginile eterne, figurile mitice. Pătrundeai misterul unei nopţi de vară când izbuteai să ţi-o revelezi ca în aceste versuri din Cantilena: „Pe vânturi ascult – Orficul tumult, – Când și-ardică struna – Fata verde, Una, – Duce-i-aș cununa…”. Cosmosul întreg își dezvăluia atunci înţelesurile lui adânci. Nu era vorba de o simplă cunoaștere a fenomenelor cosmice

Pe vânturi ascult Orficul tumult (…)

Oh, mă cheamă-ntruna Palida nebuna Fata verde Una, Și-n mine se strânge Piatra ei de sânge…

Parvulesco ne oferă o frumoasă traducere franceză a acestei poezii, mai liberă, după toate aparenţele aparţinându-i chiar lui: exposé sur les hauts vents un orphique tumulte j’entends

quand elle dresse soudain sa lyre, la fille verte de mon délire

Una, et qu’en moi se tend la pierre rouge de son sang.

Claudio Mutti este filozof și eseist italian născut la Parma în 1946, adept al Tradiţiei format pe linia lui Friedrich Nietzsche, Werner Sombart, Rene Guenon, Julius Evola, Mircea Eliade. Autor a multiple cărţi și articole dedicate acestor și altor gânditori, expert în domeniul marilor religii ale lumii, cercetător al limbilor ugro-finice, un bun cunoscător al limbii și culturii române și autor al mai multor cărţi apărute în România. Este redactor-șef al ediţiei italiene a revistei EURASIA. – căci vântul, luna erau doar cifrul unor mituri și drame străvechi, care făceau deja parte din istoria spirituală a omului. Mai precis: a omului balcanic, înţelegând prin acest termen etnic-geografic toată Europa răsăriteană, de la Marea Egee până în Munţii Tatra. Dan Botta avea mare slăbiciune pentru acest teritoriu (…) Într-un anumit fel era o geografie sacră, pentru că pe plaiurile și munţii aceștia oamenii întâlniseră pe Apollo și Dionysos, pe Orfeu și Zamolxis” (7).

Relaţia dintre divinitatea supremă a dacilor și activitatea lui Eliade a fost subliniată de Jean Parvulesco, care, apropo de „remanenţele carpatice ale vechiului cult al zeului Zamolxis”, scrie: „De altfel, chiar înainte de ultimul război, Mircea Eliade nu începuse el oare editarea unei colecţii de caiete de istoria religiilor intitulate chiar Zamolxis?” [„D’ailleurs, juste avant la dernière guerre, Mircea Eliade n’avait-il pas commencé l’édition d’une collection de cahiers de l’histoire de religions intitulée, précisément, Zamolxis?”] (8) Pentru a reveni la „fata verde Una”, trebuie să cităm un alt pasaj din La spirale prophétique, anume următorul: „Reamintesc că, în anumite grupări spirituale actuale dintre cele mai speciale și mai retrase, în data de 7 iulie [să reţinem această dată, ndr] se ţin întruniri în cel mai mare secret pentru a o celebra pe „zeiţa verde” Una, cea „infinit de absentă, infinit de îndepărtată, infinit de silenţioasă, dar care, în curând, nu va mai fi așa” [„Je rappelle que, dans certains groupements spirituels des plus spéciaux et actuellement des plus retirés, c’est le 7 juillet que des rassemblements se font, à l’abri du plus parfait secret, pour célébrer la „déesse verte” Una, l’ „infiniment absente, l’infiniment lointaine, l’infiniment silencieuse mais qui, bientôt, ne le sera plus”] (9). În „fata verde Una” evocată de Dan Botta, Eugène Ionesco a văzut o epifanie a Dianei, atașată de mitologia legionară, probabil pentru că verdele era culoarea simbolică a Gărzii de Fier.

Dar trebuie spus, de asemenea, că în Dacia s-au găsit numeroase inscripţii dedicate Dianei (Diana regina, vera et bona, mellifica), cu care a fost identificată o divinitate tracogetică.

Trebuie adăugat că numele latin Diana a dat în românește numele zână, în vreme ce Sancta Diana a dat forma de plural Sânziene. Sânzienele sunt sărbătorite în noaptea de 24 iunie, o sărbătoare solstiţială ce coincide cu nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Chiar această noapte este „noaptea de vară” pe care Eliade – în pasajul pe care vi l-am citat – a pus-o în relaţie cu versurile Cantilenei care îl bântuiau pe Jean Parvulesco.

Reamintesc, de asemenea, că Noaptea de sânziene este titlul unui

roman al lui Mircea Eliade (publicat în 1955 la Gallimard cu titlul Forêt interdite), în care protagonistul, Ștefan Viziru, se află arestat cu legionarii la Miercurea Ciuc, exact așa cum a fost Eliade.

Or, Jean Parvulesco a scris un text mistic care se cheamă Diane devant les Portes de Memphis, publicat exact pe 7 iulie 1985 și prezentat ca o liturghie a Dianei.

Cine este deci această Diana celebrată de Jean Parvulesco? După cum spune el, am putea s-o identificăm cu misterioasa „femeie acoperită de soare, cu luna la picioare și încoronată de douăsprezece stele” [„femme couverte de soleil, la lune sous ses pieds et couronnée de douze étoiles”] (10), care se află în centrul viitoarei civilizaţii imperiale eurasiatice.

Trebuie deci să subliniem o altă convergenţă esenţială între Mircea Eliade și Jean Parvulesco. Este vorba despre recunoașterea lor comună a destinului unitar al Continentului eurasiatic. În convorbirile sale cu Claude-Henri Rocquet, Eliade declara că a descoperit că în Europa, „rădăcinile sunt mult mai profunde decât credeam (…)

Aceste rădăcini ne revelă unitatea fundamentală nu numai a Europei, dar și a întregii ekumene care se întinde din Portugalia în China și din Scandinavia în Ceylon” [„les racines sont bien plus profondes que nous l’avions cru (...) Et ces racines nous révèlent l’unité fondamentale non seulement de l’Europe, mais aussi de tout l’ékoumène qui s’étend du Portugal à la Chine et de la Scandinavie à Ceylan”] (11).

Aproape simultan, Jean Parvulesco se angaja pe căile devenirii noii Europe mari-continentale, ale „Imperiului Eurasiatic al Sfârșitului” [„l’Empire Eurasiatique de la Fin”].

Claudio MUTTI _________________ 1. Jean Parvulesco, La spirale prophétique, cit., p. 325.

2. Jean Parvulesco, L’Étoile de l’Empire Invisible, cit., p. 253.

3. Jean Parvulesco: “Une conscience d’audelà de l’histoire”. Propos recueillis par Michel d’Urance, cit., p.57.

4. Jean Parvulesco, La spirale prophétique, pp. 255-256.

5. Jean Parvulesco, La spirale prophétique, pp. 324-325.

6. Jean Parvulesco, La spirale prophétique, p. 325.

7. Mircea Eliade, Fragment pentru Dan Botta, “Prodromos”, 7, juillet 1967, p.

21.

8. Jean Parvulesco, La spirale prophétique, pp. 325-326.

9. Jean Parvulesco, La spirale prophétique, p. 328.

10. Jean Parvulesco: “Une conscience d’au-delà de l’histoire”. Propos recueillis par Michel d’Urance, cit., p. 54.

11. Mircea Eliade, L’épreuve du labyrinthe.

Entretiens avec Claude-Henri Rocquet, Pierre Belfond, Paris ,1978, p. 70.

FLUX 6 Mesaj dur pentru Netanyahu din partea Washingtonului, după alegerile legislative din Israel Externe

20 MARTIE 2015

Premierul Benjamin Netanyahu, aflat la putere din 2009, a câștigat alegerile legislative de marţi, 17 martie, din Israel și urmează să formeze guvernul. Potrivit rezultatelor Comisiei Electorale, partidul Likud al lui Netanyahu a întrunit 23,26% dintre sufragii, comparativ cu 18,73% cât a obţinut formaţiunea adversarului său laburist Isaac Herzog, potrivit Agerpres. În timpul campaniei sale electorale, Netanyahu s-a declarat garantul securităţii Israelului, în timp ce adversarii săi și-au concentrat eforturile asupra tematicii sociale. În faţa sondajelor defavorabile, Benjamin

Netanyahu a depus în ultimele zile eforturi pentru a-i atrage de partea sa pe cei dezamăgiţi de Likud și pe cei indeciși.

Pe de altă parte, Casa Albă și-a afirmat nemulţumirea faţă de „retorica de divizare” folosită de liderul Lukid în timpul campaniei electorale și în ziua scrutinului, informează dcnews.ro.

Reacţia Statelor Unite după afișarea rezultatelor alegerilor din Israel probează că Netanyahu ar putea plăti un preţ ridicat în relaţia cu partenerii strategici după campania agresivă în care s-a angajat pentru a-și securiza un nou mandat.

Casa Albă afirmă că se vede nevoită să-și reevalueze politica faţă de procesul de pace din Orientul Mijlociu după ce Netanyahu și-a abandonat angajamentul privind un stat independent al Palestinei, aparent pentru a atrage voturilor conservatorilor din Israel.

Proteste violente la Frankfurt, împotriva măsurilor de austeritate Inaugurarea noului sediu central al Băncii Centrale Europene (BCE) din orașul german Frankfurt a fost acompaniată miercuri, 18 martie, de manifestaţii împotriva măsurilor de austeritate impuse de guvernele europene în colaborare cu Comisia Europeană, BCE și Fondul Monetar Internaţional.

Poliţia a înconjurat noul sediu al băncii, care are două turnuri și măsoară aproximativ 185 de metri înălţime, cu un gard de sârmă ghimpată astfel încât să împiedice protestatarii să intre în sediu. Mai multe mașini ale poliţiei au fost incendiate, iar protestatarii au aruncat cu pietre în direcţia sediului BCE. Circa zece mii de oameni au participat la protestele antiausteritate, în timpul cărora zeci de persoane au fost rănite și peste 350 arestate, scrie BBC, citat de Ziarul Financiar.

Acţiunile de protest au fost organizate de grupul de activiști Blockupy, numit astfel după mișcarea populară de stradă Occupy Wall Street din 2011, care au atras protestatari din Germania și alte state europene.

Activiștii, cărora li s-au alăturat și membrii mai multor partide politice de stânga din Europa, inclusiv Syriza (Grecia), Podemos (Spania) și Die Linke (Germania), afirmă că BCE este parţial responsabilă pentru implementarea politicilor de austeritate care, susţin ei, sărăcesc naţiunile europene.

Președintele BCE, Mario Draghi, a apărat politicile instituţiei financiare în discursul său inaugural. Draghi a avertizat că adoptarea unor politici naţionaliste și de izolare nu va rezolva problemele cu care se confruntă Europa, adăugând că BCE nu a făcut altceva decât să încerce să amortizeze șocurile generate de criza financiară și economică, relatează Wall Street Journal. „Unitatea Europei este pusă la încercare. Oamenii trec prin momente foarte dificile. În calitate de instituţie a UE, care a jucat un rol important pe parcursul crizei, BCE a devenit punctul focal al celor care s-au săturat de această situaţie.

Acest lucru ar putea să nu fie tocmai corect, deoarece acţiunile noastre au vizat tocmai amortizarea șocurilor din economie”, a declarat Draghi. „Această clădire este un simbol al celor mai bune lucruri pe care le pot înfăptui europenii împreună. Numeroase persoane au depus eforturi neobosite pentru ca această clădire să devină realitate”, a mai afirmat șeful BCE cu prilejul inaugurării.

Complexul arhitectural, a cărui construcţie a costat peste 1 miliard de euro (faţă de o estimare iniţială de 850 de milioane de euro), include un zgârie-nori care găzduiește majoritatea posturilor de lucru, clădirea de acces și diverse clădiri anexe.

BCE, Comisia Europeană și Fondul Monetar Internaţional fac parte din așa-numita „troică” ce monitorizează respectarea condiţiilor de împrumut pentru ţările cu probleme financiare precum Grecia. Acest condiţii includ restrângerea cheltuielilor și reducerea deficitelor, iniţiative ce ar avea ca scop reducerea datoriei, dar care sunt considerate responsabile și de rata ridicată a șomajului și creșterea economică lentă.

Noul guvern de stânga al Greciei acuză aceste politici pentru crearea unei „crize umanitare” ce condamnă la sărăcie pensionarii și șomerii. Președintele BCE, Mario Draghi, a cerut mai multe cheltuieli din partea guvernelor care sunt în formă financiară bună, precum Germania, un apel care a fost ignorat însă de oficiali.

FLUX

Secretarul de presă al lui Obama, John Earnest, a reafirmat încrederea președintelui în soluţia celor două state și a condamnat puternic remarcile lui Netanyahu despre votanţii arabi. Speriat de prezenţa ridicată la vot, Netanyahu a difuzat marţi un clip de 28 de secunde în care avertiza că arabii israelieni sunt aduși la vot de forţele politice de stânga. „SUA sunt foarte îngrijorate de retorica ce pare că urmărește să marginalizeze arabii israelieni”, a spus Earnest, citat de The Guardian, adăugând că aceasta subminează valorile și idealurile democratice. „Această retorică ce pare că vrea să marginalizeze un segment al populaţiei, este profund îngrijorătoare, divizează, și vă pot spune că acestea sunt păreri pe care administraţia intenţionează să le comunice direct israelienilor”, a adăugat el.

Totodată, Departamentul de Stat al SUA a subliniat miercuri că victo-

ria premierului Benjamin Netanyahu la alegerile de marţi din Israel nu va influenţa negocierile în curs cu privire la programul nuclear controversat al Iranului, relatează AFP. Liderul israelian se opune oricărui acord cu Teheranul, pe care îl bănuiește că încearcă să se doteze cu arma atomică, însă Departamen-

tul de Stat nu consideră că realegerea lui Benjamin Netanyahu va schimba situaţia: „Noi nu credem că victoria sa a avut un impact sau va avea un impact asupra negocierilor cu Iranul”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki.

FLUX

Legea privind statutul regiunilor Doneţk şi Lugansk provoacă dispute. Kievul solicită mobilizarea unor forţe de menţinere a păcii în estul Ucrainei Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a semnat miercuri, 18 martie, decretul de promulgare a legii care prevede acordarea unui statut special zonelor rebele din regiunile Doneţk și Lugansk, relatează BBC News Online, citat de MEDIAFAX. Potrivit noii legi, statutul special pentru zonele rebele din Doneţk și Lugansk, „ocupate temporar”, urmează să intre în vigoare după alegerile locale în cele două regiuni din estul ţării.

Liderii republicilor autoproclamate Doneţk și Lugansk nu vor avea dreptul să participe la aceste alegeri, care vor fi organizate doar după încetarea completă a acţiunilor militare.

Kievul va coopera doar cu noii aleși în cele două regiuni.

Noua lege „are drept scop normalizarea situaţiei social-politice și funcţionarea administraţiei locale la un nivel adecvat”, a anunţat președintele ucrainean, potrivit agenţiei ruse Tass. Însă liderii republicilor autoproclamate Doneţk și Lugansk, Aleksandr Zaharcenko și Igor Plotniţki, au anunţat, într-un comunicat comun publicat miercuri, că nu vor ajunge la vreun compromis cu autorităţile de la Kiev atât timp cât „deciziile rușinoase” cu privire la statutul Donbasului nu vor fi anulate.

Disputa privind eventualul „statut special” al regiunilor se-

paratiste din estul Ucrainei riscă să afecteze respectarea armistiţiului fragil aflat în vigoare din 15 februarie, în pofida unor incidente armate.

Autoguvernarea zonelor aflate sub controlul insurgenţilor separatiști este un element-cheie al Acordului de la Minsk, semnat la 12 februarie.

Totodată, reprezentanţa Ucrainei pe lângă Uniunea Europeană a transmis miercuri oficial instituţiilor europene o solicitare adoptată marţi de Rada Supremă de la Kiev, privind trimiterea unei forţe de menţinere a păcii în estul separatist al Ucrainei.

Kievul le cere europenilor „să abordeze într-un mod corespunzător această problemă și să iniţieze consultări privind inaugurarea unei astfel de misiuni a UE în cadrul politicii de securitate și apărare comune”, potrivit site-ului Ministerului ucrainean de Externe, citat de Agerpres.

O operaţiune de pace, sub conducerea UE, poate să contribuie la restabilirea păcii și stabilităţii în estul Ucrainei, prin crearea condiţiilor adecvate politice și de securitate în vederea aplicării cu succes a „acordurilor de la Minsk” și sprijinirii activităţii misiunii speciale de monitorizare a OSCE, a declarat cu această ocazie șeful misiunii Ucrainei la UE, Konstantin Eliseev.

FLUX

Cele mai puternice economii europene, într-un proiect din care se va naşte rivalul asiatic al Băncii Mondiale Germania, Franţa și Italia au anunţat că vor deveni membri ai unei bănci internaţionale de dezvoltare înfiinţată la iniţiativa Chinei, după ce Marea Britanie a sfidat presiunile SUA și a devenit membru fondator al acestei instituţii financiare, considerată de Washington ca rivalul Băncii Mondiale.

Decizia celor mai mari economii din UE de a participa la proiectul economic emblematic pentru eforturile de expansiune ale Chinei reprezintă o lovitură diplomatică dură dată Washingtonului și reflectă nerăbdarea statelor europene de a fi parteneri cu cea mai importantă economie emergentă, scrie agenţia Thomson Reuters. China este a doua economie ca mărime la nivel mondial, după SUA. Parteneriatul vine în condiţiile în care Comisia Europeană și Washington negociază un acord de comerţ liber tran-

satlantic, controversat în Europa. De asemenea, unele guverne europene și asiatice sunt frustrate că la Washington, Congresul tărăgănează dezbaterile despre o reformă privind drepturile de vot în deciziile Fondului Monetar Internaţional astfel încât China și alte forţe economice emergente să capete mai multă influenţă în guvernanţa economică globală.

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a făcut anunţul la o conferinţă de presă comună cu vicepremierul chinez Ma Kai. Nu a fost permisă nicio întrebare. Schaeuble a explicat că Germania, cea mai mare economie europeană și partener economic major al Chinei, va deveni membru fondator la Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură (AIIB).

AIIB a fost lansată de Beijing anul trecut pentru a stimula investiţiile în transportul, energia, telecomunicaţiile și în alte tipuri de infrastructură din Asia.

Instituţia financiară este considerată ri-

valul Băncii Mondiale și Băncii Asiatice de Investiţii, dominate de influenţa occidentală.

Washington a pus sub semnul îndoielii faptul că AIIB va avea standarde ridicate de guvernanţă și că nu va fi nocivă pentru societate și mediu. În mod tradiţional, Banca Mondială este condusă de o persoană numită de SUA. De asemenea, Washington are cea mai mare influenţă la FMI. Beijingul a anunţat la începutul acestui an că 26 de state au devenit membri fondatori ai AIIB. Cea mai mare parte a acestora sunt ţări din Asia și Orientul Mijlociu. China intenţionează să finalizeze articolele acordului internaţional privind această bancă până la sfârșitul acestui an.

Potrivit agenţiei chineze de presă Xinhua, Coreea de Sud, Elveţia și Luxemburg intenţionează să se alăture proiectului.

Sursa: Ziarul Financiar

Programe 20 MARTIE 2015

LUNI, 23 MARTIE

LUNI, 23 MARTIE

6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Magazinul copiilor. 10.50 „Bună seara!”

Talk show (reluare). 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 2.20 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Miniserial.„SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 15.00 Documentar pentru copii. „Să devii o stea”. 16.00 În ritm de dans.

16.30 Reporter de gardă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 Dor. Program muzical. 22.40 Fotbal non-stop. 23.25 Serial. „RINO GAETANO” (Italia). Episodul 1. 1.05 „De pe plaiuri românești”.

Program muzical. 1.35 Documentar. „Uriașul și râul”. 3.10 La noi în sat. 5.30 Natura în obiectiv.

06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4974 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MARŢI, 24 MARTIE 6.05 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Desene animate. „Sandocan”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Accente economice. 11.30 Videoteca copiilor. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.10, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 La noi în sat. 14.50, 1.15 Fotbal non-stop. 15.35 Documentar.„360 grade GEO: Toscana, cariera de marmură”. 16.30 Gagauz ogea. 17.15 Desene animate. „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 22.40 În premieră. 23.40 Serial. „RINO GAETANO”(Italia). 2.00 Documentar.„Grecia - insula Folegandros”.

5.30 Știinţă și inovare.

MIERCURI, 25 MARTIE 6.05 Gagauz ogea. 6.35 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время.

10.15 Natura în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 O seară în familie.

15.05 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 15.15 Documentar. „Euromaxx”. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.40 Viitor european aici, acasă - istorii de succes. 22.55 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

5.30 Accente economice.

JOI, 26 MARTIE 6.05 Русский мир. 6.35„Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate.„Alba ca zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15, 5.30 Vectorul European. 10.50 Moldova în direct.

11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.55 Documentar. „Europa, noul Eldorado al Chinei”.

15.50 Părinţi și copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5”din„35”. 21.25 Carta drepturilor. 22.40 Selecţiuni din concertul susţinut de violonista Liana Isakadze și Orchestra Naţională de Cameră. 0.00 Serial.„LEONE”(Italia). 1.35 Documentar.„Ansamblul construcţiilor de lut”.

VINERI, 27 MARTIE 6.05 Petalo romano. 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Desene animate.„Alba ca zăpada și cei șapte pitici”. 9.45 Настоящее время. 10.15 Destine de colecţie.

10.45 Legendele muzicii. 10.55, 2.55 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.00 Dor. Basarabeanca (Aurica Dicusar). Program muzical. 14.30 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 14.45 Erudit-cafe. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.15 Ziua Mondială a Teatrului. Gala Premiilor UNITEM. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 „Bună seara!” Talk show cu Mircea Surdu. 21.20 Fotbal. Preliminariile EURO 2016. Moldova - Suedia. Transmisiune de la Stadionul„Zimbru”din Chișinău. 23.50 Serial.„PLUTONIERUL ROCCA”. 1.30 Documentar.„Acceptare”. 4.35 Documentar.„Twiggy, imaginea anilor ‚60”. 5.35 Carta drepturilor.

SÂMBĂTĂ, 28 MARTIE 6.05 Documentar.„Twiggy, imaginea anilor‚60”. 7.15 Documentar. „Povești despre animale”. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Descriptio Moldaviae.

11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.05 Documentar. „Europa, noul Eldorado al Chinei”. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive. 13.30 Dumitru Matcovschi.„El a știut zborul, dorul și plânsul”. Spectacol omagial.

16.05 Miniserial. „SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe.

19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O seară în familie.

21.25, 2.30 Dor. In memoriam. Ion Uncu. 22.20 Viitor european aici, acasă - istorii de succes. 22.35 Film.„FRUMOSUL ANTONIO”(Italia).

Episodul 1. 0.20 Prin muzică în Europa. 2.20 Legendele muzicii. 4.35 „Bună seara!” Talk show cu Mircea Surdu. 5.35 Portrete în timp.

DUMINICĂ, 29 MARTIE 6.05 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 6.20 Documentar. „360 grade GEO: România, poveștile unui cimitir”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 9.55 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie.

12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Portrete în timp. Ion Scutelnic. 13.45 Viitor european aici, acasă - istorii de succes. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 „Amintiri de iubire”. Alex Calancea și prietenii. Spectacol muzical. 16.30 Documentar. „Almanah cinematografic”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 3.55 MESAGER STOP CADRU. 19.40 Povestea. 19.55 „Suntem împreună pentru că muzica ne unește”. Recital T. Cerga, N. Barbu, Dara, formația „Acord”. 20.40 Acordul de Asociere RM-UE: de la A la Z. 21.25 Identitate Basarabia. 22.20 Film.„FRUMOSUL ANTONIO” (Italia). Episodul 2. 0.00 Erudit-cafe. 0.45 Documentar.„Prison Vally, industria penitenciară”. 1.45 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 3.30 Casa mea. 4.35 O seară în familie. 5.35 Știri pozitive.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

MARŢI, 24 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4975 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MIERCURI, 25 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4976 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

JOI, 26 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4977 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

VINERI, 27 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4978 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial:Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

SÂMBĂTĂ, 28 MARTIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.4, an 3 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Teen Mom, ep.203, sezon 2 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

DUMINICĂ, 29 MARTIE 05:45 Serial: Dragoste de viață 06:45 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 11:15 Teleshopping 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.5, an 3 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial: Îngeri păzitori 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Teen Mom, ep.204, sezon 2 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

LUNI, 23 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Trandafirul negru (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.5, an 9 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, 23 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:15 Новости спорта 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00„Жди меня”20:00„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:40„Время” 22:15 Премьера. Олеся Судзиловская, Анатолий Белый в многосерийном фильме„Орлова и Александров”00:10„Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 „Познер”

MARŢI, 24 MARTIE

ВТОРНИК, 24 МАРТА

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Trandafirul negru (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Vine CHEFul! 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.6, an 9 00:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep. 9, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:15 Новости спорта 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00„Давай поженимся!”20:00„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:40„Время” 22:15 Премьера. Олеся Судзиловская, Анатолий Белый в многосерийном фильме „Орлова и Александров” 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15„Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 „Структура момента”

MIERCURI, 25 MARTIE

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:15 Новости спорта 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00„Давай поженимся!”20:00„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:40„Время” 22:15 Премьера. Олеся Судзиловская, Анатолий Белый в многосерийном фильме „Орлова и Александров” 00:00 „Primele știri” (rus) 00:10„Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Specialitatea casei, ep.4 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Trandafirul negru (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți ep.5, sezon 7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.7, an 9 00:00 Serial: Tanti Florica, ep. 3, sezon 1 01:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep. 10, sezon 7 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O Seară perfectă (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

JOI, 26 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Specialitatea casei, ep.5 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Trandafirul negru (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți ep.6, sezon 7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.8, an 9 00:00 Serial: Tanti Florica, ep. 4, sezon 1 01:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep. 11, sezon 7 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O Seară perfectă (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 02:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep. 12, sezon 7 pe luni

VINERI, 27 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Specialitatea casei, ep.6 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Trandafirul negru (r) 16:15 Serial: Puterea destinului (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:00 Filmul: Pieteni și atât 23:30 Film: Lebăda neagră 01:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:15 O Seară perfectă (r) 03:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 28 MARTIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Primavara bobocilor 13:00 Știrile PROTV 13:30 Teleshopping 13:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 14:45 Vine CHEFul! (r) 15:45 Film: Slappy și ștrengarii 17:15 Filmul: Pieteni și atât 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Ferma vedetelor 22:45 Film: Transfer de identitate 00:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:15 O Seară perfectă (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 29 MARTIE 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Slappy și ștrengarii (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Pasiune neîmblânzită 16:15 Film: Salonul de frumusețe 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Sahara 23:00 Film: În sexcursie 01:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:30 O Seară perfectă (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

СРЕДА, 25 МАРТА

ЧЕТВЕРГ, 26 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:15 Новости спорта 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:40 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00„Давай поженимся!”20:00„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00„Primele știri” (rom) 21:40„Время” 22:15 Премьера. Олеся Судзиловская, Анатолий Белый в многосерийном фильме „Орлова и Александров” 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20„Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости 01:05 „На ночь глядя” 01:50 „Наедине со всеми”

ПЯТНИЦА, 27 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:15 Новости спорта 09:20 Teleshopping 09:40„Жить здорово!”10:40„Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 14:25„Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00„Поле чудес” 21:00„Primele știri” (rom) 21:40 „Время”22:15„ДОстояние Республики”00:15„Primele știri”(rus) 00:25„Вечерний Ургант”01:10„Городские пижоны”. Премьера. „История студии „Sound City” 02:50 Елена Яковлева в фильме „Интердевочка” 05:15 „Модный приговор”

СУББОТА, 28 МАРТА 06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:35 Иннокентий Смоктуновский, Алексей Баталов в фильме „Девять дней одного года” 08:25 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 К юбилею актера. Премьера. „Иннокентий Смоктуновский. За гранью разума” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Идеальный ремонт” 13:20 К юбилею актера. Иннокентий Смоктуновский в комедии„Берегись автомобиля”15:00„Primele știri”(rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:20 „Красавица”. Многосерийный фильм 17:05 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25„Угадай мелодию”19:05„Коллекция Первого канала” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:20 „Что? Где? Когда?”

00:30 Комедия Леонида Гайдая „Кавказская пленница, или Новые приключения Шурика” 01:50 Сара Джессика Паркер в фильме „Привет семье!”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 29 МАРТА 06:00 Новости 06:10 „Последняя песня Валерия Золотухина” 07:05 Александр Абдулов, Семен Фарада в комедии Марка Захарова „Формула любви” 08:35 „Служу Отчизне!” 09:05 „Здоровье”10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30„Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 „Теория заговора” 13:15 Надежда Румянцева в комедии „Неподдающиеся” 14:35 Коллекция Первого канала 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Коллекция Первого канала 18:00 „Primele știri”(rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Replica” 20:00 „Точь-в-точь” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:15 „Точь-в-точь”. Продолжение 01:10 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 03:00 Романтическая комедия „27 свадеб”

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

7

FLUX

ПОНЕДЕЛЬНИК, 23 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Хозяин морей: На краю Земли. Приключения. США 2003 14:00 Новости. 14:35 Хозяин морей: На краю Земли. Приключения. США 2003 15:25 Дело Астахова.

16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Все без ума от Мэри. Комедия. США 1998 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri.

23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Все без ума от Мэри. Комедия. США 1998 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 24 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Заложница. Боевик.Франция, США 2007 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Заложница. Боевик.Франция, США 2007 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

СРЕДА, 25 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Секретные материалы: Борьба за будущее. Фантастический детектив. США 1998 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Секретные материалы: Борьба за будущее. Фантастический детектив. США 1998 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 26 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Секретные материалы: Хочу верить. Фантастический детектив. США 2008 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Секретные материалы: Хочу верить. Фантастический детектив. США 2008 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri.

05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 27 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Люди Икс: Первый класс. Фантастика. США 2011 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:15 Дело Астахова 01:55 Știri. 02:25 Дело Астахова 03:20 Știrile dimineții. 05:05 Știri. 05:35 Дело Астахова.

СУББОТА, 28 МАРТА 6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 „Autostrada”. 11:00 Друзья. Комедия. США 1996 13:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 14:00 Новости. 14:30 Обмани меня. Детектив. США 2009 17:00 Știri. 17:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 18:00 Люди Икс: Первый класс. Фантастика. США 2011 20:00 Новости. 20:40 Золотой компас. Фэнтези. США 2007 23:00 Știri. 23:30 Клетка. Фантастика. США 2000 1:10 Știri.

1:40 „Autostrada”. 3:25 Новости. 4:10 Клетка. Фантастика. США 2000 5:50 Дело Астахова.

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 29 МАРТА 6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin UEFA Champions League. 10:30 Друзья. Комедия. 13:10 Кости. Детектив. США 2005 14:00 Новости. 14:30 Кости. Детектив. США 2005 (продолжение) 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005 (продолжение) 18:00 Золотой компас. Фэнтези. США 2007 20:00 Новости. 20:30 Операция «Арго». Драма. США 2012 23:00 Știri. 23:30 Блэйд. Ужасы. США 1998 1:30 Știri.

2:00 Дело Астахова. 3:25 Блэйд. Ужасы. США 1998 5:15 Știri.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 278 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

FLUX

8

Cultur=

20 MARTIE 2015

Leo BUTNARU

ERA PE VREMEA PORUMBULUI ÎN LAPTE… (Pagini de jurnal)

6.VIII.1995 Citesc cele scrise la moartea lui Emil Cioran de Nicolae Balotă, Pericle Martinescu (un coleg de tinereţe al filosofului) și Irina Mavrodin, dar mă gândesc la Petre Ţuţea, care, pare-se, are tot mai mulţi contestatari, dintre teoreticienii riguroși, cum ar fi Marin Mincu sau Eugen Simion. Și mă bate gândul că, pe lângă noţiunile de semiotică literară referitoare la text, pe care le-am enumerat acum o zi-două, oralitatea lui Ţuţea mă îndreptăţește să spun că acest român a fost un biotext, un omotext continuu, un demono-demosteno-text…

Ambiţios, tind spre un stil savuros, dens, detașat de stilurile plate (atât de multe!). Dar oricât de ambiţios aș fi, nu pot ști în ce măsură am atins cotele unui stil aparte, personalizat. Însă (ca să evit retoricul dar) mi-ar plăcea să am un stil despre care vorbea Buffon: „…un stil frumos nu e frumos decât prin numărul infinit de adevăruri pe care le înfăţișează. Toate frumuseţile intelectuale pe care le cuprinde, toate legăturile ce-l alcătuiesc sunt tot atâtea adevăruri folositoare, și poate că mai pline de preţ pentru spiritul omenesc, decât cele ce pot constitui fondul subiectului”.

Reţinusem undeva ideea lui Camus: „Patria mea este limba franceză”, scrisă în „Caietele” sale cu mult timp până la adagiul rostit pentru noi de Nichita Stănescu: „Patria mea este limba română”. Ei bine, într-un interviu din „RL”, Sorin Alexandrescu invocă și alte lucruri, zicând: „Probabil că și el (Nichita Stănescu – n.m.) a luat – poate tot din auzite sau poate direct – această idee de la Heidegger, care vorbea despre limbă ca das Haus des Seins, deci casa fiinţei, casa existenţei”. Ei nu, nu putea fi vorba de Heidegger. Eu rămân la aceeași formulă franceză a lui Camus. Dar controversata situaţie mă face să răsfoiesc „Caietele”

lui Camus (Ed. „Univers”, 1971, trad. Modest Morariu), pentru a citi ultima frază de la pag.

411: „Da, am o patrie: limba franceză”. Astfel, Nichita este salvat de mustrarea pe care i-o adresează Sorin Alexandrescu sau, frăţește, împarte „vina” cu Camus. Iar Alexandrescu continuă (tendenţios, firește): „Or, termenul acesta era ontologic, în timp ce la Nichita Stănescu devine naţional, patria reprezentând un stat, o naţiune. Mica diferenţă dintre aceste două formulări lasă tocmai spaţiul pentru sentimentul de – să zicem – claustrofobie într-o ţară care nu mai este a ta la un moment dat” etc. („RL”, nr. 24-25, p. 10). Ei bine, dacă e să discutăm – s-o facem: Camus fusese îndreptăţit să spună „am o patrie: limba franceză” din motivul, consider, că, de fapt, patria lui de naștere era Algeria, apoi – Franţa, ca rădăcină etnică, astfel că limba franceză venea ca un tertium inclus, unificare, consolare și consolidare, împăcare și excludere a posibilelor divergenţe referitoare la cetăţenia de facto a lui Camus.

Dar care a fost motivul lui Nichita? Spirit ludic, Alexandrescu lansează o ipoteză interesantă, dar deloc adevărată, după mine, că Nichita Stănescu părea „să fi spus asta tocmai în sens critic, adică: ţara asta nu e a noastră, ne-a fost luată de comuniști sau de nu știu cine – de ruși, la început – acum ne-a rămas numai limba ca fiind a noastră”.

Raţionament ingenios, dar neverosimil: Stănescu nu prea era „șopârlar”, nu-l prea interesau confruntările cu politica. În fond, o concluzie: prin prea insistente și inadecvate teoretizări, „ontologic – naţional”, pur și simplu a fost spulberată poezia, metafora memorabilului adagiu cu limba franceză sau cea română, care îi pot servi scriitorului de patrie. Nu-l prinde pe orice cetăţean această afirmaţie, gravitatea și adecvarea ei fiindu-i simbolic, plastic, metaforic pe potrivă doar celui care muncește, creează în miezul limbii, există prin ea ca plăsmuitor, creator de opere, – scriitorul. Camus și Stănescu etc.

Părelnicele relaţii de cordialitate sub care se ascunde dispreţul reciproc ca stare de spirit în cadrul uniunilor, breslelor de creaţie. Într-un interviu cu Adrian Popescu, inserat în numărul „neptunian” al „RL” (24-25), Marco Cugno îi răspunde lui Marin Mincu cu aceeași monedă: nu-i amintește numele de coautor (Mincu se credea chiar unic autor, îmi spune Cugno în iunie, pe malul mării) al antologiilor de lirică românească „I novi poeti romeni” și „Poesia romena di avangardia”. Pentru că din aceeași mamă ne tragem – nu? – domnilor Mincu și Cugno.

(Firește, nici eu nu sunt mai breaz: chiar astăzi mă gândeam unde, în ce dialog este pomenit numele lui S.S., pentru ca să-l elimin de acolo.

Asta, după ce este onorat, pus la masă, servit de niște bibliotecare cumsecade, în emisiunea TV cu lansarea de carte nu găsește de cuviinţă barem să pomenească numele bibliotecii „Transilvania”, care l-a găzduit.)

Acum, la vremea porumbului în lapte, în timp ce curăţ de pănuși știuleţii pe care îi pun la fiert, memoria afectivă îmi readuce în deplina simţire a întregii fiinţe un miros-flux, un miros special, necunoscut de multă lume; mirosul care mă turmenta atunci când, copil-elev, în vacanţă, stăteam-munceam în caroseria camionului; când din burlanul, semiburlanul uriaș al combinei bătea puternic „jetul”, șuvoiul de tulpini de porumb tocate, făcute siloz; fragmente (detalii!) de tulpină, de știuleţi în lapte – acel miros de plantă verde hăcuită, în preajma jetului, dar uneori chiar în bătaia acelui flux puternic de siloz, când ești stropit, de-a dreptul udat de seva tulpinilor, de laptele seminţelor de porumb tânăr. Acel miros de nedescris… Împrăștiam cu furca, omogen, prin caroserie, tocătura de siloz, având tălpile și palmele verzi, înmustite, înlăptate, înmiresmate; prin pori, trupul de copil, de preadolescent sorbea sevă și miros de siloz din porumbiștea fragedă, în lapte; în acea sevă – liric și sentimental vorbind – treceam printr-un re-botez de-a dreptul cosmic.

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Casa primarului Carol Şmidt Monument de arhitectură de valoare locală, inclus în Registrul de monumente de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Mitropolit Varlaam, 84 (colţ cu str. M. Eminescu).

A fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1894, proprietatea imobiliară aparţinea lui Karol Alexandrovici Șmidt, cel mai cunoscut primar din istoria Chișinăului, care a activat în această funcţie între anii 1877 și 1904.

Casa se află la colţul cartierului, construită într-un singur nivel, ridicată pe un plan unghiular, cu două fa-

20-27 martie BERBEC Săptămâna aceasta deja se arată frustrantă și obositoare, însă ai și destule ocazii să te relaxezi și să te liniștești. Pregătește-te să acorzi mai multă atenţie dorinţelor tale și să pui un plan la cale pentru a le împlini.

TAUR Pregătește-te pentru o săptămână bogată în evenimente sociale – acum ai șansa să întâlnești persoane în compania cărora te simţi în largul tău și chiar există șansa unei legături romantice. Ar putea apărea schimbări în relaţiile de prietenie și de afaceri.

GEMENI Nu lăsa ca o neînţelegere minoră să îţi strice toată săptămâna. Păstrează-ţi calmul și atitudinea pozitivă și în curând se va disipa orice urmă de tensiune. Găsește o cale de mijloc între a oferi prea multe informaţii și a fi superficial – nu e cazul să le spui tuturor secretele tale.

RAC O întâmplare de săptămâna aceasta îţi va arăta cât de mult timp ai investit și cât de puţin ai primit înapoi.

Trebuie să iei o hotărâre: cât de mult te vei mai concentra asupra obiectivelor tale zi de zi și când îi vei oferi atenţie persoanei apropiate, care îţi tot cere acest lucru.

LEU Ai nevoie să-ţi regăsești echilibrul între distracţie și îndeplinirea responsabilităţilor. Este un moment bun să îţi faci planuri de călătorie, dacă te gândești să pleci într-o vacanţă vara aceasta. Este momentul să îţi studiezi cu atenţie finanţele și să tai orice cheltuială fără sens.

FECIOARĂ Nu te grăbi când vine vorba de o achiziţie, cel mai bine nu cumpăra din impuls săptămâna aceasta, ci gândește-te mai mult înainte. De la mijlocul săptămânii începi să te gândești că o excursie, măcar de weekend, ar fi o idee bună ca să te poţi relaxa în compania celor dragi.

BALANŢĂ Te simţi plină de energie la locul de muncă și ideile tale sunt foarte creative. Folosește-ţi imaginaţia pentru a atinge succesul. Nu îi lăsa pe cei din jur să îţi strice echilibrul emoţional.

La finalul săptămânii, gândește-te bine la ce vrei cu adevărat, pentru că statul pe bară nu ajută la nimic.

SCORPION Revizuiește-ţi atitudinea și gândește-te bine dacă aceasta te ajută săţi împlinești dorinţele sau, din contră, dacă te ţine pe loc. Înlocuiește-ţi gândurile negative cu unele pozitive. O nouă oportunitate amoroasă ar putea să-ţi iasă în cale la începutul săptămânii următoare!

SĂGETĂTOR Ai o dorinţă arzătoare să te odihnești și să te relaxezi, însă nu uita că trebuie să te gândești bine și la situaţia banilor – prea multă relaxare te-ar putea costa scump! Dacă ţii un regim, nu te lăsa să cazi pradă poftelor, pentru că vei regreta mai târziu.

CAPRICORN

ţade principale, soluţionate cu o compoziţie simetrică.

Arhitectura faţadelor este eclectică cu reminiscenţe neoclasice, suferind deteriorări în timpul celui de al Doilea Război Mondial, care au afectat mai ales partea superioară a pereţilor.

Faţada principală orientată spre strada Mitropolit Varlaam are șapte axe de ferestre. În două rezalite laterale se află câte două ferestre în arc în plin cintru, încununate fiecare cu câte un fronton triunghiular. Faţada orientată spre strada Mihai Eminescu are patru

axe de ferestre în arc în plin cintru, evidenţiate și ele de mici frontoane triunghiulare. Paramentul faţadelor este decorat cu bosaje orizontale, întrerupte de golurile ferestrelor. Spiritul eclectic se manifestă în utilizarea materialelor de construcţie de diferită factură și punerea în valoare a contrastului dintre ele, precum și de introducerea formelor decorative din arhitectura populară, cum ar fi denticulele sub panourile de sub pervazurile ferestrelor cu aspect de dantelă.

Sursa: monument.sit.md

Lipsa de încredere în sine ţi-ar putea crea anumite probleme la începutul săptămânii, dar poţi trece peste orice obstacol dacă ai destulă ambiţie. Este un lucru bun să fii cât mai flexibil(ă) zilele acestea, fiind și un moment bun să înveţi să faci progrese. Ar putea apărea o propunere de afaceri impresionantă.

VĂRSĂTOR Comunicarea și interacţiunile cu alte persoane sunt importante zilele acestea, pentru că îţi pot aduce numeroase oportunităţi noi de muncă. Singurul lucru care te poate opri din drum este limita pe care ţi-o pui singură. Nu uita să îţi și programezi câteva ore doar pentru tine, ca să te relaxezi.

PEŞTI Dacă apar neînţelegeri între tine și cei dragi, poate ar fi timpul să îţi cauţi și oameni care gândesc la fel ca tine. Săptămâna aceasta apare ocazia unui nou început în orice domeniu de viaţă alegi – gândește-te bine ce ai vrea să schimbi la tine și pune în aplicare!