Ziarul Flux, Ed. 43 (968)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 21 noiembrie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 21.11.2014

=)Soborul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Nimic durabil nu se poate întemeia pe indiferenţă.

Octavian Paler

1 EURO..............................18.8937 1 Dolar american ............. 15.0734 1 Leu românesc ................. 4.2529 1 Rublă rusească ............... 0.3234 Timpul probabil: 21.11.2014

22.11.2014

Ploi, -1 4 0C

Ploi, -1 4 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

4

PAGINA

POLITIC

Sindromul lipsei de alternativă

6

PAGINA

ECONOMIC

Ieftinirea produselor petroliere, reală sau electorală?

7

PAGINA

ACTUAL

Două milioane de euro şi o licitaţie cu acuzaţii de corupţie de interese. „Au procurat echipamente depăşite de timp”

8

PAGINA

EXTERNE

Senatul SUA a blocat reforma agenţiei de supraveghere NSA

9

PAGINA

ROMÂNIA

Noul rasism antiromânesc

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 5zN Nr. r. 4 43 3 ((968) 968)

ABONAREA 2015

FLUX

XXX

(citiţi pag. 5)

Cetăţenii vor schimbarea puterii şi îşi pun speranţe în echipa PPCD Reprezentanţii Partidului Popular Creștin Democrat au ajuns zilele acestea în mai multe centre raionale și sate din nordul republicii. Echipele PPCD s-au deplasat la Glodeni, Râșcani, Bălţi, Briceni, Edineţ, Dondușeni, Soroca, Florești, unde au avut întâlniri directe cu cetăţenii, în cadrul cărora au discutat despre problemele cu care aceștia se confruntă și despre căile pe care ar putea fi soluţionate.

Continuare în pag. 2

ABONAREA 2015

Poşta Moldovei

1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei ((pensionari) pensionari)

Guvernanţii vor să dea liber la cumpărarea terenurilor agricole de către străini Maidan moldovenesc sau 7 aprilie după 30 noiembrie

SPECIAL

XX X XXX

(citiţi pag. 5)

Republica Moldova are nevoie de PPCD. O spun oamenii Interviu cu vicepreşedintele Partidului Popular Creştin Democrat, Ghenadie Vaculovschi XXX

(citiţi pag. 3)

Ce aş face eu dacă aş fi un oligarh moldovean antipatic, fără idei?

XXX

(citiţi pag. 4)

FLUX

2

Actual

21 NOIEMBRIE 2014

Cetăţenii vor schimbarea puterii şi îşi pun speranţe în echipa PPCD Urmare din pag. 1 Discuţiile s-au axat pe mesajul și soluţiile propuse de „Planul Roșca”, programul de guvernare cu care echipa creștin-democrată vine în alegerile parlamentare. Cei mai mulţi dintre cetăţeni, atât vorbitori de limba română, cât și de limba rusă, și-au exprimat nemulţumirea faţă de actuala guvernare, care a provocat o degradare gravă a situaţiei din ţară și o diminuare drastică a nivelului de trai al populaţiei. În pofida blocajului informaţional din partea presei controlate de oligarhi, mesajul PPCD ajunge totuși în fiecare casă, iar alegătorii își pun mari speranţe în schimbarea puterii politice de la Chișinău.

Oamenii se simt abandonaţi și trădaţi de partidele aflate la guvernare, în care nu mai au niciun pic de încredere. Și ceea ce este mai grav, populaţia nu mai are încredere nici în instituţiile statului, care au fost politizate excesiv și aservite guvernării. Din acest motiv, în opinia lor, actuala putere trebuie să plece și să lase locul

unor forţe care vin cu un plan concret de scoatere a ţării din criză.

Echipa PPCD este primită cu căldură și entuziasm de oamenii din toate categoriile sociale, care apreciază dialogul sincer și deschis, dar și soluţiile, propunerile argumentate ale candidaţilor de pe lista electorală a formaţiunii.

Reprezentanţii echipei creștindemocrate mărturisesc că nu au simţit niciodată ca acum atât de mult sprijin, deschidere și înţele-

gere din partea atâtor cetăţeni.

Iar Iurie Roșca este privit, datorită experienţei și cunoștinţelor sale, devotamentului faţă de interesul naţional, ca un viitor lider al statului, care ar putea restabili ordinea, legalitatea și dreptatea socială în ţară.

Capul de listă al formaţiunii, Iurie Roșca, a avut zilele acestea numeroase întâlniri electorale și la Chișinău. El și-a împărtășit viziunile cu privire modul în care ar putea fi scoasă ţara din impas cu lucrătorii Centrului Mamei și Copilului, ai spitalului „Emilian Coţaga” și ai altor instituţii. Politicianul le-a vorbit despre necesitatea unei guvernări responsabile, orientate spre protejarea intereselor economice ale Republicii Moldova, despre necesitatea reformării sistemului medical, dar și a asigurării unui salariu decent pentru lucrătorii din sistem.

Politicianul a ajuns și la Gimnaziul „Mihai Viteazul” din Strășeni, unde a discutat despre problemele tinerilor, despre nevoia creării unor locuri de muncă, pentru a stopa plecarea masivă a populaţiei apte de muncă din ţară, care a atins cote fără precedent în ultima perioadă.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Un hotel de lux ar putea să apară în Parcul Central al capitalei Un hotel de cinci stele cu 13 etaje ar putea fi construit chiar în inima capitalei. Constructorul dorește să ridice imobilul în vecinătatea Parlamentului Republicii Moldova, la hotar cu Parcul Central Ștefan cel Mare și Sfânt, transmite CURENTUL cu referire la un material publicat pe newsmaker.md.

Potrivit sursei, costul proiectului este de 20 de milioane de euro. Pentru a demara lucrările de construcţie, proiectul companiei care vrea să ridice hotelul are nevoie de un aviz pozitiv din partea Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Culturii, care anterior a respins de două ori proiectul.

Reprezentantul companiei care vrea să construiască hotelul, Igor Lipceanu, a declarat că hotelul este orientat spre segmentul premium. În interiorul imobilului va fi o piscină, o sală de fitness și alte servicii, iar suprafaţa majorităţii camerelor va depăși 100 de metri pătraţi.

Proiectul hotelului este deja publicat pe site-ul Primăriei Chișinău. Conform documentului, suprafaţa totală pe care urmează să fie construit hotelul este de 1250 de metri pătraţi, iar suprafaţa integrală a clădirii – aproximativ 17 mii de metri pătraţi. Potrivit aceluiași document, hotelul va fi dotat cu 80 de camere și 68 de locuri de parcare.

Pe 14 noiembrie curent, proiectul a fost supus discuţiilor publice organizate de Primăria Chișinău.

Arhitectul care a prezentat proiectul a dat asigurări că complexul hotelier „nu va întra în conflict” cu planul arhitectural al clădirii Parlamentului. De asemenea, Arteom Topal a specificat că

asupra numărului de etaje încă nu a fost luată o decizie finală.

Potrivit unor surse, compania Finpar Invest ar fi controlată de politicianul și omul de afaceri Vlad Plahotniuc. Portalul deschide.md menţionează că aceeași companie Finpar Invest are în proprietate și terenul pe care este amplasat hotelul Nobil din centrul Chișinăului, despre care Vlad Plahotniuc afirma cu ceva timp în urmă că: „Hotelul Nobil este una dintre investiţiile cu care mă mândresc”.

După cum informează sursa, Finpar Invest a intrat în proprietatea cafenelei Guguţă în noiembrie anul trecut după ce Primăria a pierdut procesul de judecată. Învingătoare este firma Finpar Invest, al cărei acţionar figura anterior Vera Morozan, sora lui Vlad Plahotniuc.

Amplasată în imediata apropiere de sediul Parlamentului și în care Consiliul Municipal Chișinău (CMC) deţinea în anul 2007 circa 83%, cafeneaua, ce reprezintă un imobil de 1.231 metri pătraţi și un teren aferent de circa 0,40 hectare, a ajuns în urma unei succesiuni de tranzacţii în proprietatea firmei respective.

FLUX

Activitatea financiară a PPCD în campania electorală în perioada 10 octombrie20 noiembrie 2014 Donaţii: Victor Ciobanu, preşedinte al PPCD – 8600 lei Credite: Ministerul Finanţelor al RM – 25000 lei Total intrări pe contul electoral: 33600 lei Cheltuieli: Tiparul broşurii Planul Roşca – 22000 lei Transmisiune în direct pe www.privesc.eu – 10785,7 lei Servicii bancare – 124 lei Total cheltuieli: 32909,7 lei.

Interviu

21 NOIEMBRIE 2014

3

FLUX

Republica Moldova are nevoie de PPCD. O spun oamenii Interviu cu vicepreşedintele Partidului Popular Creştin Democrat, Ghenadie Vaculovschi - În această campanie s-au spus multe despre Uniunea Europeană și Uniunea Vamală. Pe de altă parte, PPCD a continuat să insiste că Republica Moldova are nevoie de un echilibru diplomatic, dar și de o pauză geopolitică în dialogul intern. Credeţi că i-a reușit Partidului Popular Creștin Democrat să-și impună punctul de vedere?

- Prima observaţie pe care vreau să o fac este că despre cele două uniuni s-au spus multe, în afară de esenţial. Ambele sunt uniuni vamale. Ele se prezintă ca spaţii comune ale lipsei de bariere vamale, în interiorul cărora există concurenţă liberă.

Din perspectiva Republicii Moldova, diferenţa dintre ele, poate cea mai importantă, constă în faptul că, spre deosebire de Uniunea Vamală, Uniunea Europeană este un mare exportator de produse de tot felul.

UE își caută noi pieţe, producătorul european vrea să-și extindă numărul de consumatori. Și Uniunea Vamală este un mare exportator, dar această entitate mai și importă mult. Ceea ce produce la moment Republica Moldova poate fi vândut, în primul rând, în spaţiul CSI. Produsele moldovenești, cu mici excepţii, nu fac faţă standardelor europene și de aceea, în marea lor parte, nu se pot bucura de succes pe piaţa UE, cel puţin într-o perspectivă imediată. Noi avem nevoie, în mod sigur, să ne vindem produsele și în UE. Dar pentru aceasta, ţara, în frunte cu Guvernul, trebuie să facă un efort extraordinar.

Avem nevoie de un plan naţional foarte realist, ce ar prevedea etape și pași concreţi îndreptaţi spre un salt industrial și tehnologic fără precedent pentru noi. După ani de efort canalizat de o strategie bună, dacă UE va mai fi ceea ce este astăzi, avem șanse să fim și noi o ţară cu o economie competitivă pe piaţa acestei uniuni. Dar până atunci, economia noastră tot trebuie să trăiască. De aceea, fără piaţa din Est, doar naivii își imaginează că ne vom descurca.

Fructele moldovenești, bunăoară, sunt produse perisabile. Acestea trebuie să fie vândute într-un termen relativ scurt sau foarte scurt.

Să ne imaginăm că renunţăm la barierele vamale dinspre Vest și Est. Într-o asemenea situaţie, ţara noastră va fi invadată de produse de import, iar industria moldovenească va pierde orice șansă de a se mai revanșa. Adică, nici aderarea la Uniunea Vamală nu este pentru noi o soluţie.

Iată de ce politica noastră externă trebuie să ţină cont, pe lângă aspectele de ordin civilizaţional, de nevoile fiecărei ramuri a economiei naţionale. Pragmatismul trebuie să prevaleze. Noi trebuie să ne păstrăm avantajele de comerţ exterior asimetric, trebuie să convingem Bruxellesul și Moscova să ne înţeleagă și să ne permită să ajungem la un nivel satisfăcător de competitivitate. Asta le explicăm noi cetăţenilor, pe care îi îndemnăm să voteze în mod conștient. În ce măsură ne-a reușit ne va demonstra rezultatul votării, care sperăm să nu fie trucat. Dar ceea ce

pot să afirm cu toată siguranţa este că marea majoritate a oamenilor care ne-au ascultat, iar numărul lor este foarte mare, au susţinut tocmai punctul nostru de vedere.

- Adică, Acordul de liber schimb cu UE vine în contradicţie cu interesele economiei Republicii Moldova?

- Reprezentanţii actualei guvernări, care sperăm să nu mai revină la putere, au negociat foarte prost cu Bruxellesul. Interesul nostru pragmatic dicta menţinerea regimului de comerţ asimetric cu ţările membre ale UE. Ceea ce ar fi trebuit să obţină diplomaţia moldovenească este suplimentarea la maximum a listei de produse moldovenești ce pot fi exportate în UE fără taxe. Pentru produsele europene trebuiau păstrate taxele. Doar așa le putem garanta producătorilor moldoveni posibilitatea să se dezvolte, să devină competitivi, să reușească să devină abili în marketing și să capete tehnologii avansate. În caz contrar, vom ceda în faţa mult lăudaţilor investitori străini, care ne vor ocupa sectoarele-cheie ale economiei și atunci nu vom mai avea în ţara noastră business autohton. Riscăm să devenim o ţară de angajaţi la investitorii străini.

Conceptul de patriotism economic promovat de PPCD presupune practicarea protecţionismului economic, care nu este nici pe departe izolaţionism. Acest concept pornește de la premisa că atât Vestul, cât și Estul sunt, la moment, atât de puternice economic, comparativ cu noi, încât ne pot sufoca economia cu produsele lor. Protecţionismul înseamnă, de fapt, luarea în calcul a realităţilor, care reclamă păstrarea regulilor de comerţ asimetric. Relaţiile comerciale asimetrice cu Estul și Vestul sunt necesare din simplul motiv că ponderea economiei RM este asimetrică în comparaţie cu economiile din UE și din CSI. - Vreţi să spuneţi că nu avem nevoie nici de investitori străini?

- Nu aș fi atât de categoric. Dimpotrivă, ei sunt necesari. Dar trebuie să știm în ce domenii îi invităm și ce sectoare păstrăm pentru ai noștri.

Afirmaţia că investiţiile străine pot salva economia noastră aflată în dezastru este adevărată doar parţial.

Străinul, atunci când găsește condiţii mai bune în altă parte, pleacă cu tot cu tehnologii, cunoștinţe, knowhow. Iar ţara rămâne cu nimic. De asemenea, trebuie să înţelegem că investitorul străin este foarte pragmatic. El nu este un filantrop; el vine în Republica Moldova ca să câștige bani și apoi pleacă acolo unde poate câștiga mai mult. Atitudinea moldoveanului este alta. Acesta, investind în ţara sa, are un alt fel de atașament faţă de activitatea sa economică, faţă de mediu etc. Interesul statului este să-l sprijine pe antreprenorul autohton, să și-l facă aliat în lupta contra oligarhiei.

Avem nevoie de un plan strategic de dezvoltare, în care să fie definit clar rolul, locul și obligaţiile antreprenorului moldovean, precum și cele ale investitorilor străini. Totodată, prezenţa statului în economie, în calitate de arbitru puternic, este foarte necesară. Pentru că și antreprenorul moldovean trebuie să-i simtă prezenţa și să se vadă nevoit să respecte cu stricteţe principiul binelui comun.

- Bine, dar cei mai mulţi pun problema lipsei banilor. Și se pare că au dreptate. De unde luăm resurse pentru dezvoltarea economiei ţării dacă o să limităm atât de mult investiţiile străine?

- Afirmaţia că Republica Moldova nu are bani pentru a-și dezvolta economia este falsă. Țara noastră are un potenţial mare. Problema nu constă doar în banii prea puţini care intră în buget, ci în organizarea internă defectuoasă a proceselor economice. Întâi de toate, avem nevoie de o bancă de stat pentru dezvoltare, care să crediteze în condiţii foarte avantajoase antreprenorii moldoveni. Un asemenea instrument ne-a lipsit tot timpul. Toate creditele luate de Guvern ar fi trebuit să meargă spre economie prin această instituţie bancară, care nu trebuie să urmărească profitul, ci doar rentabilitatea. O altă sursă sunt banii trimiși de cetăţenii noștri de peste hotare, care alimentează piaţa valutară. Dacă statul va prelua controlul asupra acestor tranzacţii, vor spori foarte mult rezervele sale valutare, pe care le vom putea îndrepta spre achiziţionarea teh-

nologiilor. De asemenea, voi repeta ceea ce a spus prietenul nostru din Germania, Dr. Norbert Neuhaus: cetăţenii noștri posedă, în calitate de limbi natale, cinci limbi regionale.

Această resursă ne deschide oportunităţi extraordinare de câștig în domeniul serviciilor. În faţa noastră avem o piaţă de circa 350 de milioane de consumatori. Iar în domeniul serviciilor, investiţiile sunt cu mult mai mici decât în industrie și profitul apare mai rapid. Trebuie doar să fim creativi și bine organizaţi. Iar ca să putem beneficia de această posibilitate avem nevoie de o diplomaţie foarte abilă, care să știe cum să negocieze la Bruxelles, Washington și Moscova acorduri avantajoase.

- Domnule Vaculovschi, ceea ce spuneţi pare a fi foarte real și posibil. Dar, pe de altă parte, avem o experienţă tristă de peste două decenii, timp în care ţara noastră a stagnat. Care este cauza? Ce este putred la mijloc?

- Cauza, la început, a fost lipsa de experienţă. Dar atunci noi aveam o infrastructură valoroasă rămasă de pe timpul URSS și multe alte bunuri ce aparţineau ţării. Acel moment a fost „valorificat” la maximum de unii șmecheri, care s-au strecurat în toate guvernările și au făcut afaceri cu bunurile statului, dar în interes propriu.

Astfel au apărut așa-zișii „oligarhi” de azi, care controlează instituţiile statului, o parte importantă a presei, cele mai profitabile afaceri. Deci, noi, ca societate constituită în stat, am pierdut prima noastră șansă de a ne

construi o gospodărie naţională în care să trăim decent. Aceste procese au indus o derută totală printre cetăţeni. Astăzi, oamenii, în marea lor parte, nu-i mai cred pe politicieni. Iar rezultatele votării sunt determinate de campaniile propagandistice foarte scumpe, pe care și le permit aceiași oligarhi.

Dacă o să mă întrebaţi ce putem face în această situaţie, am să vă spun că trebuie, întâi de toate, să consolidăm o echipă de oameni de elită. O echipă care are toată competenţa, experienţa, dar și curajul de a se implica în politică pentru a accede în Parlament, pentru a influenţa formarea viitoarei guvernări, dar mai ales comportamentul acesteia. PPCD este acea echipă. Astăzi, ţara are nevoie de PPCD. Iată de ce ne-am implicat în campania electorală. Foarte multă lume știe deja că numai noi avem un plan de scoatere a ţării din criză. Planul nostru, „Planul Roșca”, explică în teze succinte tot ce trebuie să facem pe termen scurt, mediu și lung. Acest document surclasează orice alt plan prin faptul că doar noi ţinem cont, întâi de toate, de spiritualitatea și identitatea noastră, de rostul de a fi al Republicii Moldova, de vocaţia ţării noastre. Noi ne adresăm, în primul rând, oamenilor conștienţi de toate cauzele și efectele proceselor din societate.

- De ce consideraţi că această virtute o are doar Partidul Popular Creștin Democrat?

- Acesta este cel mai vechi partid din Republica Moldova. Dar principala noastră calitate este baza creștină a politicilor pe care le elaborăm și le promovăm. De asemenea, în PPCD s-a păstrat toată experienţa instituţională a statului nostru. Și cele mai importante reforme au fost făcute tot datorită iniţiativelor PPCD. Iar astăzi singura formaţiune politică în stare să elaboreze un adevărat proiect de ţară s-a dovedit a fi, de asemenea, PPCD. Asta nu este doar concluzia noastră. Este caracterizarea pe care ne-o fac oamenii din Republica Moldova, care știu bine ce spun și care cunosc ce prezintă celelalte partide.

- Domnule Vaculovschi, vă mulţumim pentru acest interviu.

- Și eu vă mulţumesc.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

FLUX

4

Politic

21 NOIEMBRIE 2014

Ce aş face eu dacă aş fi un oligarh moldovean antipatic, fără idei?

Ce aș face eu dacă aș avea bani cât duce trenul, dar nu aș avea imagine, autoritate, idei și potenţial politic? Aș organiza în Găgăuzia un referendum pentru aderarea la Uniunea Vamală, pentru ca apoi să vin cu iniţiativa de combatere a separatismului.

Aș plăti mass-media de buzunar, care să ţipe non-stop despre pericolele unor tulburări în masă, iar pe „analiștii politici” și bloggerii de profesie i-aș pune să discute serios despre metodele de prevenire „a pericolului” care se abate peste tânăra noastră democraţie oligarhică. Cine ar sta cu mâinile în sân în timp ce „patria-mamă e în pericol”? În vremuri de restriște, nu e timp de

discuţii despre hoţii, atacuri raider, corupţie și alte nimicuri.

Aș aduna la o bere 2-3 beţivani și dereglaţi psihic pe care să-i prezint drept „conspiraţioniști” care ameninţă ordinea constituţională. Aș aresta 2-3 tineri găgăuzi, pe care să-i prezint drept membri ai unei „organizaţii supersecrete”, care pregătește un război civil. Aș reţine un tânăr care avea nenorocul de a purta în bagaj o haină militară americană, pentru a-l prezenta drept un potenţial terorist pe micile ecrane.

Aș invita niște marginali ucraineni din Donbas, pe care să-i reţin și să-i expulzez din ţară. Aș plăti un fost comsomolist marginal să lipească afișe tâmpite prin oraș, pentru ca apoi să trimit peste el unităţile speciale ale SIS și Procuratura. Ar fi o dovadă în plus pentru existenţa unui complot pus la cale de „forţele răului”, care visează zi și noapte să compromită „parcursul european

al Republicii Moldova”. Cine? Cum? De ce? Nu voi răspunde. Voi lăsa publicul în suspans, pentru că așa fac producătorii celor mai tari filme de la Hollywood. Le voi răspunde după 30 noiembrie. Exact așa cum le-am răspuns referitor la evenimentele din 7 aprilie.

Desigur, toate acestea le-aș prezenta drept un scenariu credibil, în care doar eu aș apărea ca unicul iniţiator al luptei împotriva extremismului – cea mai stringentă problemă din Republica Moldova, la ora actuală. Un Chuck Norris moldovenesc, om serios, care nu se ocupă de prostii.

Ah, da. Aș mai pune prin oraș panouri mari, pe bani făcuţi din muncă cinstită, pe care să scrie: „Așa creștem Moldova. Oprim extremismul”.

Cred că ar fi o lozincă ideală. Ce ziceţi?

Octavian RACU

Sindromul lipsei de alternativă Cum să-i faci pe oameni să creadă că nimeni nu este mai bun decât tine și că este musai să te voteze, după ce, aflându-te cinci ani la putere, ai fost preocupat doar de interese personale, ţi-ai înzecit averile, ai oferit avantaje și funcţii profitabile clientelei și apropiaţilor, ţi-ai uitat promisiunile, ai plodit corupţie și sărăcie? Fără îndoială, apelând la înalte sentimente patriotice și la frică.

Mai întâi, le vorbești obsesiv despre „parcursul nostru” european și despre „principiile și valorile europene” ale căror singur promotor ești tu, le oferi sentimentul că sunt parte a istoriei, că sunt martorii unor evenimente cruciale care ţi se datorează exclusiv – vino să susţii cursul european, tu ești Europa etc. –, le spui că trebuie să fie mândri, așa cum ești și tu, de aceste realizări, doar că fără tine la putere totul se va duce de râpă, pentru că doar tu, împreună cu acoliţii tăi, veţi ști să duceţi ţara către un viitor luminos, să faceţi reforme (pe care însă nu aţi dorit să le faceţi în cei cinci ani de aflare la guvernare). Angajezi apoi o armată de comentatori, analiști, bloggeri și ziariști care să ne vorbească non-stop despre pericolele care ne pasc în cazul în care nu aburcăm iarăși la putere actualii potentaţi, despre dușmanul care nu doarme și așteaptă să ne bage iarăși în întuneric, despre lipsurile, teroarea și alte urgii care ne așteaptă.

Ceea ce se încearcă să ni se inoculeze, este lipsa totală a vreunei alternative, a posibilităţii unei schimbări. Și astfel, ajungem iarăși la vorbele înţelepte spuse cândva de cel-mai-fără-de-păcat politician, Mihai Ghimpu, că actuala coaliţie trebuie lăsată să

acceadă iarăși la putere, „cu toată corupţia, hoţia și mârșăveniile ei”, pentru că, așa hoţi și corupţi cum sunt, doar ei ne vor duce în Europa.

Al doilea pas este instituirea unei psihoze generale cu spioni, teroriști, extremiști, sabotori și alt gen de dușmani ai „firavei noastre democraţii”, care mișună peste tot și abia așteaptă să bage ţara în haos și teroare. Aceste dispoziţii se fac tot mai simţite pe ultima sută de metri a campaniei electorale, când zilnic sunt demascaţi, reţinuţi, expulzaţi tot soiul de spioni și extremiști care vor să pună în aplicare „scenarii de destabilizare a situaţiei din ţară”. Televiziunile dedică ore întregi de emisie unor dezbateri alarmiste despre iminentele pericole care ne pasc, sugerându-ne să nu ne lăsăm minţiţi, ispitiţi și să susţinem la alegeri „forţele proeuropene” salvatoare.

Orice opinie contrară este înfierată, blamată și combătută vehement.

Aceste dispoziţii sunt întreţinute, de fapt, mai de demult. Încă astă-primăvară, șeful PLDM, Vladimir Filat, se confesa într-un interviu acordat publicației americane The Daily Beast că a remarcat o activitate sporită a serviciilor de informații ruse în Moldova. Acestea, afirma Filat, sunt infiltrate „în partide politice,

organizații non-guvernamentale, precum și în mass-media prorusă” și urmăresc destabilizarea situației din republică, pentru a „pregăti” populația de alegerile din toamnă. Și tot cam atunci, ex-premierul vorbea la o televiziune din România despre pericolul care ne paște dinspre Federaţia Rusă, „mai ales dacă partidele proeuropene vor pierde alegerile din toamnă”.

Prin urmare, trebuie să fim conștienţi de pericol și să nu admitem ca aceste partide să piardă.

Directorul Serviciului de Informaţii și Securitate, Mihai Balan, a fost mai concret. La începutul lunii septembrie, acesta contabilizase deja „peste 100 de ONG-uri, servicii și organizaţii, partide, mass-media”, gata oricând „să sfâșie acest pământ”. Noroc că SIS-ul nu doarme și ţine situaţia „sub control”. Doar că și

noi trebuie să fim cu ochii în patru, „să fim vigilenţi, să nu ne dedăm provocărilor din partea acelor forţe care nu doresc binele ţării noastre”. În această situaţie de cotitură pentru ţară, presa de curte a oligarhilor de la putere ne îndeamnă cu toată forţa de convingere să ne

pătrundem de gravitatea momentului și să votăm solidari tot partidele aflate astăzi la putere, singurele care ne pot salva de teroare și întuneric, chiar dacă, da, recunosc ei cu perfidie, acești politicieni au mai greșit, au mai călcat strâmb, au mai băgat mâna în buzunarul statului. Dar ce contează acum, când patria este în pericol. Să ajungem în Europa, iar Europa îi va îndrepta pe toţi.

De notat că unii dintre „directorii de opinie” care ne sugerează acum să ștergem cu buretele toate păcatele guvernanţilor sunt aceiași care se arătau oripilaţi odinioară de mizeria și cinismul părtașilor la crima din Pădurea Domnească, care erau indignaţi de rapacitatea raiderului Plahotniuc, care a pus în pericol sistemul bancar, care și-a aservit întregul sistem judiciar. Și tot ei ne-au dezvăluit cum a furat Filat milioanele de la BNM, cum a pus mâna pe aeroport.

Tot acești jurnaliști ne-au vorbit cu silă despre interesele meschine, despre reglările de conturi și lupta fără scrupule din sânul puterii. Au plescăit

din limbă și s-au minunat de cât au putut să fure și câte averi, ascunse și mai la vedere, au putut să adune aceștia cât timp s-au aflat la guvernare. Tot ei au compătimit poporul care se zbate în sărăcie, din cauza nesimţirii politicienilor, a corupţiei în care ne-am împotmolit până peste urechi. Doar că acum asta nu mai contează, ne spun tot ei.

Pentru că, fatalitate, nu avem alternativă, pentru că nu există politicienii mai buni cărora să le putem încredinţa ţara. Și iarăși trebuie să constatăm, a câta oară, modul profund dezgustător, pervers, în care anumite instituţii de presă se pun în slujba unor politicieni profund corupţi, fără repere morale, fără onoare, care au nesocotit legea, care și-au dovedit inconsistenţa și incapacitatea de a guverna, dar care doresc să se menţină cu orice preţ la putere pentru a-și păstra sferele de influenţă, pentru a-și înmulţi în continuare averile, dar și pentru a nu fi trași la răspundere pentru nelegiuirile comise.

Ioana FLOREA, FLUX

Politic

21 NOIEMBRIE 2014

Ceva despre extremism în contextul Republicii Moldova Vineri, 14 noiembrie, cu trimitere la surse din SIS și Procuratura Generală, mass-media chișinăuiană a informat despre percheziții și reținerea unui membru al organizației nonguvernamentale „Forumul social”, acuzat de o posibilă destabilizare a situației politice în perioada postelectorală. În legătură cu știrea respectivă un post TV a consacrat temei „extremismului” mai multe emisiuni, încercând să afle dacă există în societatea moldovenească temeri cu privire la manifestările extremiste (sper că nu și-a propus să le creeze).

Numai că noțiunea de „extremism” nu a fost folosită în sensul literal, originar. Dex-ul explică „extremism”-ul drept „Atitudine, a unor curente, mișcări, persoane politice care, pe baza unor opinii, idei, păreri exagerate, unilaterale, extreme, urmăresc prin măsuri violente sau radicale să impună programul lor”. Componenta ideologică este foarte importantă în acest context. Din punctul de vedere al teoriei politice există două extreme: de dreapta – naționaliștii radicali, naziștii, fundamentaliștii islamici, rasiștii de tipul Ku Klux Klan; și de stânga – bolșevicii, maoiștii ș.a.. În Republica Moldova nu există formațiuni politice de o asemenea factură. De aceea, folosirea noțiunii „extremism” în contextul politic actual din RM pare exagerată. Numai că RM este țara în care au avut loc evenimentele din 7 aprilie 2009. În RM orice partid de pe eșichierul politic, și mai ales cele de la putere, care au un program politic normal din punctul de vedere al standardelor democratice, poate folosi tehnologii electorale negre sau murdare, poate relua scenariul din 7 aprilie 2009, poate organiza un maidan, care să creeze destabilizare. Or, până în prezent nu s-a dar răspuns la întrebările: ce a avut loc pe 7 aprilie 2009 și cine au fost organizatorii? Din acest punct de vedere, manifestări extremiste, care nu au o bază ideologică, sunt posibile. Și totuși, e bine să nu confundăm extremismul cu tehnologii electorale murdare.

P.S. În maidanul din Kiev s-au manifestat activ forțe neonaziste, deci extremiste. În RM asemenea formațiuni nu sunt cunoscute.

Aurelian LAVRIC Sursa: aurelian-lavric.blogspot.com http://aurelian-lavric.blogspot.com/2014/11/ceva-despreextremism-in-contextul.html

5

FLUX

Maidan moldovenesc sau 7 aprilie după 30 noiembrie În contextul exacerbării unor ipotetice ameninţări la securitatea ţării, mâine urmează să se întrunească într-o ședinţă ofiţerii mai multor instituţii de forţă: ai Serviciului de Informaţii și Securitate, ai Ministerului Apărării, ai Ministerului Afacerilor Interne și ai Poliţiei de Frontieră. Alerta a fost provocată, se pare, de un filmuleţ postat pe Internet, în care o persoană, care pretinde că este fost membru al organizaţiei Antifa, afirmă că după alegerile din 30 noiembrie vor fi organizate proteste violente care să destabilizeze situaţia din ţară.

Protagonistul înregistrării video spune că organizaţia Antifa, care ar fi condusă de Mark Tkaciuk și Grigore Petrenco, are 600 de membri ce provin inclusiv din Găgăuzia și regiunea transnistreană. Aceștia ar fi pregătiţi intens pentru viitoarele confruntări în tabere speciale. „Avem informaţii că observatorii străini nu vor recunoaște victoria comuniștilor la alegeri. Oricum, chiar și în cazul în care comuniștii vor pierde alegerile, va trebui să organizăm un Maidan”, se spune în filmuleţul de pe Internet.

Protagonistul filmului a mai precizat că, potrivit planului, acţiunile ar urma să înceapă cu proteste obișnuite, care să degenereze ulterior în confruntări de amploare.

Asemenea filme am mai văzut și anterior, cu referire la evenimentele din 7 aprilie, care s-au dovedit, până la urmă, o făcătură menită să-i scoată basma curată pe adevăraţii artizani ai violenţelor de atunci care au profitat de acestea pentru a prelua puterea.

Structurile noastre de forţe însă, în cazul în care chiar se gândesc să evite niște eventuale proteste violente, ar trebui să mai tragă cu urechea și prin tabăra puterii, nu doar cea a opoziţiei. Pentru că despre un „maidan moldovenesc” pomenea recent și vicepreședintele PLDM, Vadim Pistrinciuc, îngrijorat la culme de posibilitatea pierderii alegerilor de către coaliţia de la guvernare. Acesta a declarat la un post de televiziune că în Moldova ar putea fi organizate din nou proteste în masă, dacă coaliţia de guvernare va suferi înfrângere la alegerile parlamentare. „Oamenii vor ieși în stradă pentru a apăra opţiunea europeană”, avertiza Pistrinciuc.

Mai mult decât atât, la scurt timp el și-a reiterat poziţia în cadrul altei emisiuni televizate, declarând că nu renunţă la ideea de desfășurare a acţiunilor de protest în cazul „în care la alegerile din 30 noiembrie vor câștiga forţe ce doresc să deturneze vectorul european al Republicii Moldova”.

„Nu spun despre tot partidul. Dar personal voi ieși în stradă, dacă alegerile vor fi câștigate de forţele antieuropene. Nu voi accepta să fie compromisă ideea europeană.

Aceasta este ideea majorităţii populaţiei, este ideea segmentului de populaţie energic și apt de muncă. Oamenii au văzut deja efectele integrării europene. Nu poţi să le ei oamenilor ceea ce le trebuie. Cazul lui Ianukovici este convingător”, a punctat Pistrinciuc, citat de INFOTAG. El a mai subliniat că „Moldova este o ţară europeană și trebuie să continue calea spre Europa”. Iar europenește și democratic este să scuipi pe alegerea cetăţenilor și să te menţii la putere prin proteste și violenţe de stradă.

Nu ne miră deloc aceste declaraţii ale fruntașului PLDM, dacă ţinem cont de precedentul creat de șeful său de partid, Vladimir Filat, care, dacă vă mai amintiţi, anunţa autorităţile locale despre desfășurarea unor întruniri, între 6 și 20 aprilie 2009, încă în data de 17 martie, cu aproape o lună înainte de data alegerilor, știind de pe atunci că scrutinul va fi fraudat. Ce-i drept, dovezile acelor fraude nu au fost prezentate nici până acum.

Astăzi știm cu ce s-a terminat întrunirea din 7 aprilie care trebuia să se desfășoare „sub formă de miting de protest împotriva fraudării alegerilor parlamentare”, știm cum s-a spălat apoi Filat pe mâini și și-a declinat orice responsabilitate.

Nu știm numai de ce nu iau în serios instituţiile abilitate avertismentele de astăzi ale lui Pistrinciuc. Nu de alta, dai clădirea Parlamentului abia a ieșit din reparaţii.

Ioana FLOREA, FLUX

Guvernanţii vor să dea liber la cumpărarea terenurilor agricole de către străini Ministrul Economiei, Andrian Candu, le promite investitorilor străini dreptul de a procura terenuri agricole în Republica Moldova. Într-un interviu acordat agenţiei RIA Novosti, ministrul democrat menţionează că sectorul agrar ar putea fi atractiv pentru investitorii ruși și îi îndeamnă pe aceștia să vină cu investiţii în agricultura Moldovei. „Intenţionăm să modificăm legislaţia astfel încât investitorii străini să poată cumpăra terenuri agricole”, a menţionat Candu, subliniind că, în prezent, chiar și companiile moldovenești cu capital străin au restricţii la procurarea terenurilor agricole. „Această situaţie trebuie schimbată.

Modificările respective sunt prevăzute în Acordul de asociere cu UE la capitolul ce se referă la implementarea directivelor europene ce ţin de liberalizarea pieţei și crearea unor condiţii competitive pentru afaceri”, a subliniat Candu, citat de noi.md.

El a mai precizat că alte domenii în care capitalul rus poate investi sunt industria vinicolă, sectorul servicii, sistemul bancar. Ministrul a mai menţionat că ţara noastră le-ar putea propune investitorilor din Rusia să privatizeze o

serie de instituţii de stat din sectorul energetic, de exemplu, cum ar fi reţele de distribuţie a energiei electrice RED Nord și RED Nord-Vest. Sau Moldtelecom-ul, a cărui valoare Candu a estimat-o la doar 250 de milioane de dolari.

Vicepremierul democrat consideră că și Calea Ferată a Moldovei ar putea fi interesantă pentru investitorii ruși, menţionând că este analizată posibilitatea concesionării CFM, deoarece statul nu are suficiente resurse pentru modernizarea întreprinderii.

Andrian Candu face aceste afirmaţii, trebuie să înţelegem, în numele guvernării, având deplina siguranţă că aceasta va reuși să rămână la putere și după scrutinul din 30 noiembrie. Chiar dacă ultimele sondaje de opinie arată o situaţie mai puţin favorabilă pentru coaliţie. Asta este însă o altă chestiune.

Ceea ce interesează acum este intenţia autorităţilor de a da liber la vânzarea terenurilor agricole către străini, în cazul în care așa-zisele partide proeuropene vor reuși iarăși să încropească o majoritate după apropiatele alegeri.

Asta chiar dacă anterior eram asiguraţi că vor fi negociate cu Uniunea Europeană interdicţii în acest sens.

Acum aproximativ un an, ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, declara,

în cadrul emisiunii „Politica” de la TV 7, că este împotriva vânzării terenurilor agricole către străini, afirmând că după semnarea Acordului de liber schimb, ministerul va negocia cu Uniunea Europeană impunerea unor interdicţii în acest sens pentru investitorii străini. „Sunt împotriva vânzării terenurilor agricole investitorilor străini. Nu e bine să le vindem pământul străinilor.

Noi trebuie să îi oferim șansa cetăţeanului Republicii Moldova să iniţieze o afacere. Este o concurenţă neloială. În Acordul de liber schimb nu este prevăzut nimic despre vinderea terenurilor agricole străinilor, dar în procesul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană vom negocia acest lucru. În urma negocierilor, Polonia a obţinut un termen de 10 ani. În această perioadă, cetăţenii din această ţară vor putea cumpăra terenuri agricole”, a precizat Bumacov, citat de UNIMEDIA. Totodată, ministrul Agriculturii opina că străinii ar putea procura aceste terenuri acum, pentru ca, ulterior, să le revândă la un preţ mai mare. „Dacă vine străinul și cumpără pământul îl va lăsa pârloagă. Ei știu că dacă vom semna Acordul de liber schimb, preţul acestora se va dubla.

Când vom deveni ţară-candidat, din nou se vor dubla. Când vom deveni

membri ai Uniunii Europene de cinci ori se va scumpi. Nu avem nevoie de așa ceva”, puncta Bumacov.

Vorbe în vânt, după cum vedem, pentru că guvernanţii sunt gata chiar astăzi să scoată pământurile la vânzare, iar „directivele europene” le dau mână liberă în acest sens.

Ar fi trebuit să învăţăm ceva cel puţin din situaţia României, unde terenurile fertile ale ţării riscă să ajungă aproape în totalitate pe mâna străinilor care au cumpărat intens în ultima perioadă. Deja la începutul acestui an,

potrivit unor estimări, peste 10 la sută din terenurile arabile ale ţării erau cumpărate de străini, atrași de preţurile mici și calitatea înaltă a solurilor.

România a devenit ţara europeană cu cea mai mare suprafaţă agricolă deţinută de străini, atenţionează experţii.

Iar din câte vedem, la noi acest proces s-ar putea derula și mai rapid decât în România, pentru că guvernaţii noștri nu au pus niciodată interesul naţional mai presus decât cel personal.

FLUX

FLUX

6

Social

21 NOIEMBRIE 2014

Ieftinirea produselor petroliere, reală sau electorală? În actuala campanie electorală a devenit deja o bună tradiţie ca importatorii de produse petroliere să fie convocaţi periodic de către ministrul Economiei, Andrian Candu, după care să fim anunţaţi victorios că aceștia vor mai scădea cu câteva zeci de bănuţi preţurile la benzină și motorină. Evident, datorită efortului și strădaniei ministrului Candu și a Partidului Democrat.

Ultima ieftinire s-a produs marţi, 18 noiembrie, când mai multe companii petroliere au afișat preţuri mai mici cu 20 de bani. Minunea s-a produs după întrevederea din ajun a petroliștilor cu ministrul, deja degrevat, al Economiei. Cu siguranţă, aceștia nu au avut nicio posibilitate să nu fie de acord cu candidatul democrat la parlamentare. Și, apropo, Andrian Candu a explicat că s-a retras anterior de pe lista electorală a PD și nu a degrevat mai devreme din funcţie, pentru că a avut mai multe proiecte importante de finalizat. Bănuim că una din griji a fost și ieftinirea carburanţilor, iar acum acesta a putut reveni pe listă cu inima împăcată.

La sfârșitul lunii octombrie, petroliștii au mai scăzut o dată preţurile, cu 50 de bani, și tot după o reuniune convocată de ministrul Economiei.

Le-a plăcut, nu le-a plăcut, importatorii s-au conformat, pentru că „domnul Candu cunoaște mai bine”.

Pe de altă parte, directorul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Sergiu Ciobanu, a declarat atunci, solicitat de jurnal.md, că nu a știut nimic despre ședinţa convocată de Candu și că el personal nu a fost invitat, deși reglementarea preţurilor pe piaţa petrolieră ţine anume de competenţa acestei instituţii.

Unii experţi economici au calificat aceste acţiuni drept populiste, ele urmărind doar acumularea capitalului electoral. „De data asta cred că preţurile vor scădea, dat fiind faptul că suntem în campanie electorală. Însă cu siguranţă preţurile vor reveni și vor continua să crească după ce campania se va încheia. Un ministru al Economiei, într-un stat normal, nu poate convoca companii private să le ceară majorări ori micșorări. Avem două agenţii abilitate: ANRE și Consiliul Concurenţei, însă niciuna din ele nu vrea să se ia pe bune de capul petroliștilor”, a comentat pentru jurnal.md expertul Victor Ciobanu.

Ieftinirea este însă una minoră, comparativ cu scăderea cotaţiei petrolului la bursele internaţionale. Astfel, în ultima jumătate de an,

Komorowski la Chişinău: Corupţia poate fi învinsă prin presiuni asupra liderilor politici Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, și cel al Poloniei, Bronislaw Komorowski, s-au aflat ieri în vizită la Chișinău, unde s-au întâlnit cu conducerea de vârf a ţării, declarându-și sprijinul pentru Republica Moldova și apreciind progresele înregistrate pe calea integrării europene. Întâmpinaţi cu pâine și sare, iar apoi decoraţi cu Ordinul Republicii de către președintele Timofti, aceștia au lăudat guvernarea și au îndemnat cetăţenii moldoveni să confirme în cadrul alegerilor opţiunea pentru cursul european.

Președintele Poloniei s-a referit însă și la problema corupţiei, afirmând că Republica Moldova va reuși să învingă fenomenul corupţiei prin presiuni asupra liderilor politici, dar și prin rolul crescut al societăţii civile. „Fenomenul corupţiei este un blestem al fiecărei societăţi în curs de transformare. Și Polonia a avut astfel de probleme. Eforturile noastre în domeniul politic, funcţionarea decisivă a cadrului legislativ european în multe domenii importante au influenţat în Polonia micșorarea acestui fenomen”, a declarat Komorowski, citat de jurnal.md.

Liderul de la Varșovia a menţionat că Republica Moldova ar putea urma exemplul Poloniei, stat deja de zece ani membru al Uniunii Europene. „Republica Moldova trebuie să construiască mecanisme după logica sistemului de Vest, care trebuie să fie eficiente în lupta cu fenomenul corupţiei. Acest lucru se poate face prin implementarea legislaţiei, rolul crescut al opiniei publice, fenomen tipic pentru democraţiile de Vest, dar și prin presiuni politice. Acest lucru îl dorim și Republicii Moldova”, a adăugat Bronisław Komorowski.

FLUX

cotaţia petrolului Brent a scăzut cu 30%, iar în ultimele trei luni, cu aproape 25%, potrivit mold-street. com. Însă, menţionează sursa, aceste scăderi nu s-au făcut simţite și pe piaţa moldovenească. Preţurile au scăzut nesemnificativ doar în ultima lună, în total cu aproximativ 4 la sută. Cauza ar fi deprecierea continuă a leului faţă de dolarul american, cu aproximativ 10% doar în ultimele trei luni. Într-o recentă analiză a situaţiei de pe piaţa petrolieră realizată în cadrul Academiei de Știinţe este avansată ideea că vânzătorii de produse petroliere profită de convenienţa creată între structurile de stat, în special între Consiliul Concurenţei și ANRE, la rândul lor, petroliștii aflându-se într-o permanentă înţelegere de cartel. Astfel, aceștia „setează în mod sincron tarife uniforme pentru toate produsele ce le comercializează. Ca urmare, preţul la carburanţi și lubrifianţi în Republica Moldova, excluzând accizele, este permanent cu 5-10% mai mare decât în ţările vecine. Valoarea subiectului: este vorba despre 10 milioane de dolari pe an pentru fiecare procent suplimentar adăugat la lista existentă de preţuri”. În felul acesta, tendinţa din ultima perioadă de scădere rapidă a preţurilor mondiale la petrol a fost „trecută cu vederea” în Republica Moldova. Dimpotrivă, în a doua jumătate a lunii septembrie, contrar logicii,

preţurile de vânzare cu amănuntul au crescut cu mai mult de 20 de bani pe litru.

Autorii studiului, directorul Institutului Național de Cercetări Economie al AȘM, dr. hab., prof. Alexandru Stratan, și directorul Institutului de Energetică al AȘM, dr. hab., prof. Vladimir Berzan, menţionează că ANRE a elaborat proiectul „Metodologiei formării și aplicării preţurilor la produsele petroliere”, care însă nu a fost adoptată până în prezent: „Această metodologie are la bază experienţa ţărilor de dimensiune mică din Europa, de exemplu, a Croaţiei, și are ca scop excluderea înţelegerilor de cartel dintre furnizorii de produse petroliere”.

Aplicarea respectivei metodologii ar crea condiţii transparente privind argumentarea preţurilor și asigurarea racordării preţurilor de pe piaţa internă a produselor petroliere cu evoluţia celor de pe piaţa internaţională, sunt de părere autorii.

Prin urmare, existenţa unei astfel de metodologii i-ar lipsi pe unii înalţi funcţionari de stat de posibilitatea de a decide ei când și cu cât ar trebui să scadă ori să majoreze preţurile. Iar asta explică, probabil, de ce nu este adoptată metodologia. În prezent, un litru de benzină Premium costă în jur de 17 lei și 95 de bani, iar preţul unui litru de motorină este de 16 lei și 87 de bani.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Milioane de sclavi în toată lumea Bărbaţi, femei sau copii, aproape 36 de milioane de persoane sunt victime ale sclaviei în lume și mai mult de jumătate dintre acestea sunt în cinci ţări: India, China, Pakistan, Uzbekistan și Rusia, potrivit unei organizaţii pentru apărarea drepturilor omului, relatează AFP, citată de Agerpres.

O anchetă efectuată de fundaţia Walk Free indică faptul că „sclavia modernă este prezentă în toate cele 167 de ţări” în care s-a efectuat studiul: poate fi vorba de tratament necorespunzător aplicat fiinţelor umane, exploatare sexuală, muncă forţată, servitute pentru plata unei datorii sau căsătorie forţată sau aranjată.

Organizaţia a numărat 35,8 milioane de persoane supuse sclaviei, o cifră în creștere cu 20% faţă de 2013, aceasta nu din cauza exploziei numărului de cazuri, ci din cauza unei mai bune metodologii.

Africa și Asia reunesc o mare parte din ţările cu cele mai numeroase cazuri de „sclavie”. Cinci ţări concentrează 61% dintre persoanele victime ale sclaviei: India, cu 14,3 milioane de victime, China (3,2 milioane), Pakistan (2,1), Uzbekistan (1,2) și Rusia (1,1). Urmează Nigeria, Republica Democrată Congo, Indonezia, Bangladesh și Thailanda.

Republica Moldova ocupă locul 15 din 167 de ţări evaluate în clasamentul „Indicele Global al Sclaviei 2014”, realizat de Walk Free Foundation. Anul trecut, ţara noastră se afla pe locul 6, transmite UNIMEDIA. Potrivit studiului, 0,936 la sută din moldoveni se află în „sclavie modernă”, ceea ce constituie circa 33 300 de persoane.

Republica Moldova face parte din grupul ţărilor cu indicele de implicare a guvernului în combaterea fenomenului – ccc. Caracteristicile generale ale ţărilor din acest grup sunt următoarele: Guvernul reacţionează la fenomenul de sclavie modernă, însă dispune de servicii limitate de sprijinire a victimelor.

Cel mai bine, Republica Moldova stă la capitolul „Politici de combatere a sclaviei” (4,5 puncte), iar cel mai prost la „Drepturile omului” (58 puncte). În top 10 au ajuns Mauritania, Uzbekistan, Haiti, Qatar, India, Pakistan, Republica Democratică Congo, Sudan, Siria și Republica Centrafricană.

La polul opus se află Islanda, Irlanda, Luxemburg, Noua Zeelandă, Norvegia, Finlanda, Danemarca, Elveţia, Austria și Suedia.

FLUX

Actual

21 NOIEMBRIE 2014

7

FLUX

Postcomunismul, virajul colonial Se împlinesc 25 de ani de la căderea comunismului în centrul și estul Europei. Perioada scursă de atunci – scurtă la scara istoriei – a fost, la ritmul vremurilor noastre, una din cele mai tumultoase.

Fără îndoială s-au produs schimbări profunde, dar probabil și mai multe și mai adânci vor fi fost acelea cu care au creditat-o trăitorii regiunii în cauză, una importantă, dar nicidecum covârșitor de importantă pe plan mondial, nici economic, nici demografic. Și, doar după alte decenii, adevăratele semnificaţii se vor releva.

Deocamdată, eventualele concluzii nu pot fi decât provizorii și consideraţiile nu pot evita evidenţierea rezultatelor prin comparaţie cu așteptările. Pentru că rareori probabil a existat vreo altă epocă în care să fi fost investite atâtea speranţe, evident din partea celor din zonă – centru și estul Europei – care cunoscuseră decenii la rând avatarurile comunismului. Neîndoios, accesul cetăţenilor acestei regiuni la libertatea de exprimare și parţial la libertatea de călătorie reprezintă punctul forte al transformărilor de aici, de sub egida postcomunismului. Când se ajunge însă la realizările economice – ca temelie a nivelului de trai în anii curenţi și în anii ce vin, precum și a configurării viitorului – bilanţul celor 25 de ani este, pur și simplu, dezamăgitor. Că ar fi departe de așteptări sau, mai ales, de speranţe n-ar fi vreo problemă!

Nivelul de trai nu se poate, în mod obiectiv, schimba de la un deceniu la altul. Iar mentalităţile cu atât mai puţin. Europa Centrală și de Est n-a avansat ca loc de poziţionare în ierarhia mondială în această perioadă și este o întrebare dacă prin compa-

raţie cu sine a urcat sau nu pe treptele dezvoltării. Ceea ce probează concludent că simpla schimbare de paradigmă – asupra căreia s-au bătut tobele politice, anume că ar fi de ajuns să se treacă la proprietatea privată pentru ca subdezvoltarea și sărăcia să fie eradicate de la sine – nu antrenează automat schimbări de nivel de dezvoltare și de standard de viaţă.

Câteva constatări nu ar putea fi nici trecute cu vederea nici ignorate dacă tot li s-a consemnat prezenţa.

O violentă și abruptă polarizare economico-socială s-a produs atât pe verticală în fiecare din ţările zonei, cât și pe orizontală între Vest și Est, respectiv pe aceeași magistrală pe care se propagau discrepanţele de dezvoltare și în timpul comunismului și pe care se aștepta să fie eliminate dezechilibrele în mult lăudata epocă postcomunistă! Decalajele de dezvoltare nu s-au aplatizat, ci dimpotrivă, s-au adâncit și, ca element nou, s-au aprofundat în trepte de la Vest spre Est. Întreaga actuală configuraţie economico-politicosocială a Europei poartă amprenta unui clasic sistem centru-periferie

de tip colonial. Graţie dimensiunii fabuloase, puterii militare și, în particular, nucleare, precum și depășirii în deceniile Putin a umilinţei iniţiale, doar Rusia a scăpat din acest sistem

centru-periferie cu alungiri de la Vest spre Est. Autor: Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

Două milioane de euro şi o licitaţie cu acuzaţii de corupţie de interese. „Au procurat echipamente depăşite de timp” Scandalul legat de cele 18 radiodiagnostice care urmau să ajungă în spitalele din Republica Moldova continuă, dar de data asta cu acuzaţii mult mai grave.

Importatorii de dispozitive medicale care și-au prezentat ofertele pentru procurarea celor 18 dispozitive de diagnostic roentgen din bani publici vin din nou cu acuzaţii. Aceștia spun că Agenţia Medicamentului și Dispozitivelor Medicale favorizează un singur agent economic, care a prezentat, de altfel, cea mai scumpă ofertă.

Problema a început în luna iulie, când Agenţia a anunţat licitaţie pentru cele 18 aparate care sunt foarte necesare spitalelor raionale. În multe instituţii funcţionează acum utilaje extrem de vechi, iar copiii, de exemplu, trebuie atârnaţi într-un cuier, pentru ca investigaţia să poată fi făcută.

Licitaţia a avut loc pe 16 iulie, iar câștigătoare a fost desemnată compania Intermed SRL. Firma a propus cea mai scumpă ofertă – 3 milioane de lei, pentru un singur aparat, cu o ofertă totală de 55,9 milioane de lei, plus TVA.

Fluctuaţii de preţuri.

Milioanele scad La solicitarea CNA însă, licitaţia a fost anulată, iar Agenţia de Achiziţii Publice a organizat o întâlnire cu

importatorii pentru a vedea unde este problema.

O altă licitaţie a fost organizată acum o lună. Și de data asta sunt mari nemulţumiri.

Intermed a fost desemnată iarăși câștigătoare, iar ceilalţi agenţi economici care și-au prezentat ofertele spun că interesul autorităţilor statului în această achiziţie este foarte evident. „Acum câteva luni încercam să atragem atenţia că statul este furat de un milion de euro prin intermediul acestei licitaţii și ceream intervenţia autorităţilor de drept. Acum, după ce a fost al doilea tender, vorbim despre un furt de 4 milioane de lei. Asta pentru că producătorul a scăzut preţul ofertei și vă rog să fiţi atenţi, pentru că este vorba despre același caiet de sarcini și despre aceleași specificaţii tehnice”, spune Stanislav Lesnic, expert la compania Imunotehnomed și actual președinte al Asociaţiei producătorilor și distribuitorilor de dispozitive medicale.

Aceste afirmaţii sunt întărite de documentele care au

fost anexate la pachetul de acte pentru organizarea licitaţiei. Astfel, pentru a doua licitaţie Intermed SRL a propus o ofertă totală de 41,9 milioane de lei, cu o diferenţă de 6 milioane de lei, echivalentul a peste 300 de mii de euro. În același timp, preţul pentru un singur dispozitiv a scăzut de la 3 milioane la 1,9 milioane.

Ce-i drept, nu este singura schimbare în privinţa preţurilor. Și SRL Neotec, de exemplu, a scăzut oferta cu 5 milioane 199 mii de lei. În schimb, SRL Imunotehnomed a majorat preţul, de la 33,6 milioane de lei la 36,4 milioane de lei, cu o creștere de 2,7 milioane de lei, echivalentul a peste 140 de mii de euro. Între timp, SRL Vitasdancom a scăzut și ea preţul ofertei sale cu 1 milion de lei.

Documente lipsă din dosar Participanţii la ambele licitaţii spun că ofertele lor n-au fost alese sau au fost excluse intenţionat, chiar dacă și caracteristicile tehnice erau la

fel sau mai bune. „Comisia naţională pentru controlul activităţii nucleare din București ne-a expediat cu exactitate specificaţia tehnică la aparatul câștigător. Acesta a fost înregistrat în 2010, ceea ce înseamnă că se producea și anterior. Din punctul nostru de vedere este depășit tehnologic. Într-o scrisoare expediată de AMDM ni s-a explicat că oferta noastră nu corespunde, deoarece înălţimea mesei este de 85 de centimetri, nu 75, cum se solicită. În schimb, aparatul propus de noi are o masă reglabilă, ceea ce este important pentru pacienţi”, spune Andrei Botnaru, director SRL Neotec.

Acesta aduce și alte acuzaţii, ce-i drept indirecte. Din pachetul de documente depus pentru licitaţie ar fi dispărut un act important. „Compania noastră a fost descalificată pentru lipsa certificatului CE. Nu vreau să cred că cineva l-a sustras din pachetul nostru de documente. Când e vorba despre proiecte atât de mari, ne asumăm anumite responsabilităţi”, a mai adăugat el.

Nu am reușit să discutăm și cu reprezentanţii Intermed SRL. Anterior însă, Tudor Ceaicoschi a negat toate acuzaţiile, aruncând, la rândul lui, o serie de învinovăţiri celorlalţi distribuitori de tehnică medicală. Între timp, directorul Agenţiei Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Alexandru Coman, exclude orice tentativă de înţelegere cu câștigătorul și spune că legea a fost respectată. „A existat un grup de lucru, inclusiv cu specia-

liști cooptaţi de la Ministerul Sănătăţii. Nu e o singură persoană cu care să te poţi înţelege. În plus, să fi fost așa, nu trecea de restul filtrelor. Mă refer la Agenţia de Achiziţii Publice”, a declarat Coman. În privinţa preţurilor fluctuante, acesta spune că la prima licitaţie, agentul economic ar fi fost preîntâmpinat despre faptul că preţul ofertei era mai mare decât suma alocată de autorităţi.

Întrucât licitaţia nu a fost anulată, SRL Intermed urmează să încheie un contract cu Ministerul Sănătăţii și spitalele care urmează să primească echipamentele. Pentru procurarea acestora, autorităţile au pus la bătaie 50 de milioane de lei, echivalentul a 2, 6 milioane de euro, bani din fondul CNAM. Irina PAPUC Sursa: e-sanatate.md

FLUX

8

Externe

21 NOIEMBRIE 2014

Senatul SUA a blocat reforma agenţiei de supraveghere NSA Senatul Statelor Unite a blocat marţi, 18 noiembrie, cel mai ambiţios proiect de reformare a aparatului de supraveghere al NSA propus după dezvăluirile lui Edward Snowden, în pofida susţinerii acestuia de către președintele Barack Obama și apărătorii libertăţilor individuale, potrivit Mediafax.

Susţinătorii reformei au obţinut doar 58 de voturi din 100 într-un vot de procedură, în timp ce erau necesare 60, pentru a introduce textul pe ordinea de zi a Camerei superioare a Congresului și a iniţia dezbaterile.

Aproape toţi republicanii au votat împotrivă, fiind ostili unor modificări prea radicale, în opinia lor, a atribuţiilor NSA, aflată în centrul unui scandal după ce Snowden a transmis documente secrete cotidianului The Guardian, în iunie 2013. În opinia acestora, textul ar slăbi prea mult puterea NSA, de exemplu, pentru a-i identifica în Statele Unite pe eventuali jihadiști ai grupării Stat Islamic.

Eșecul de marţi urmează să determine amânarea pentru 2015 a oricărei dezbateri asupra reformei NSA, când o lege care reglementează activitatea agenţiei urmează să fie prelungită de către Congres sau să expire.

Nemţii nu vor gaze de şist Autorităţile germane au anunţat luni, 17 noiembrie, că nu intenţionează să ridice interdicţia cu privire la fracturarea hidraulică, după ce în presă au apărut informaţii potrivit cărora Berlinul are de gând să elimine barierele pentru extracţia de gaze de șist și să permită efectuarea de foraje pentru realizarea de studii, transmite Reuters.

Proiectul de reformă, numit USA Freedom Act, privind prelungirea și modificarea dispoziţiilor Patriot Act, adoptat de urgenţă după atentatele din 11 septembrie 2001, are scopul de a restrânge capacităţile de supraveghere ale NSA în Statele Unite și de a crește transparenţa, pentru a pune capăt anumitor practici care i-au șocat pe americani. „Era probabil cea mai bună ocazie de reformare a programului cu privire la metadatele telefonice, menţinând capacitatea Guvernului de a utiliza acest instrument în vederea împiedicării atentatelor”, a deplâns Dianne Feinstein, președinta democrată a Comisiei pentru Informaţii,

referindu-se la programul care permitea NSA să colecteze date despre apelurile efectuate pe teritoriul Statelor Unite. „Blocarea acestui proiect garantează că programele de supraveghere în masă ale NSA vor continua timp

Sursa: money.ro

FLUX

Premierul Luxemburgului este împotriva armonizării fiscale în UE În plin scandal LuxLeaks provocat de dezvăluirile privind un sistem de evaziune fiscală pentru multinaționale prin intermediul acordurilor cu Luxemburgul, Xavier Bettel, prim-ministru liberal al Marelui Ducat din decembrie 2013, contraatacă.

El apără dreptul de a aplica politici fiscale directe și indirecte în Europa, într-un moment în care Comisia Europeană, condusă de predecesorul său Jean-Claude Juncker, a promis să relanseze proiectul unei armonizări a bazei de impozitare a companiilor pentru a lupta împotriva dumpingului fiscal. „Nu voi merge cu Luxemburgul către o fiscalitate care este mai ridicată decât în prezent. Nu sunt de acord că toată lumea din interiorul UE trebuie să se îndrepte către o fiscalitate unică și aceleași cote de impozitare. Este o competență care este de resortul statelor membre”, a afirmat Bettel. „Dezbaterea nu este de a acorda aceleași condiții fiscale tuturor, ci de a ști cine ce face”, a mai spus el.

Bettel apară și sistemul de „tax ruling” practicat de țara sa, reamintind că 22 de state europene au recurs la el, și estimează chiar că este necesar să fie mărită echipa care se ocupă de acest lucru în cadrul administrației fiscale luxemburgheze, din cauza „volumului de muncă” ridicat.

În prezent, Germania are de gând să permită fracturarea hidraulică numai la adâncimi de peste 3.000 de metri, pentru a se asigura că nu există niciun pericol pentru rezervele de apă. Der Spiegel susţine că această limită de adâncime urmează să fie eliminată.

Un purtător de cuvânt de la Ministerul german al Mediului a dezminţit informaţiile apărute în Der Spiegel, dar a adăugat că nu poate exclude posibilitatea ca, la un moment dat, fracturarea hidraulică să fie permisă în Germania, având în vedere că tehnologia progresează.

Fracturarea hidraulică este singura tehnică disponibilă în acest moment pentru a extrage gazele de șist. Potrivit activiștilor de mediu, această tehnică ce constă în a injecta în roci, la înaltă presiune, cantităţi enorme de apă cu nisip și aditivi pentru a elibera gazele poate polua pânzele freatice, fragiliza solul și chiar favoriza seismele. În schimb, industria germană este un apărător al gazelor de șist, fiind îngrijorată de posibilitatea ca avantajul său competitiv să fie afectat de creșterea costurilor cu energia în timp ce pe piaţa din SUA preţurile la energie scad ca urmare a exploatării gazelor de șist.

SUA au devenit cel mai mare producător mondial de gaze și petrol, utilizând tehnica fracturării hidraulice. În România, grupul american Chevron a finalizat recent procedura de explorare a gazelor de șist demarată la începutul lunii mai la sonda amenajată în perimetrul concesionat la Siliștea, în comuna vasluiană Pungești. În prezent, Chevron analizează informaţiile obţinute atât pe parcursul operaţiunilor de foraj, cât și în urma investigaţiilor geofizice de sondă, pentru a înţelege potenţialul de resurse de gaze naturale.

de cel puţin șase luni și, potenţial, chiar mai mult”, a reacţionat Center for Democracy and Technology, una dintre numeroasele asociaţii care a depus acest proiectul de reformă.

Așa-numitul „tax ruling” permite unei companii să solicite în avans informații asupra modului în care situația sa fiscală va fi tratată într-o țară și este utilizat de multinaționale pentru a realiza optimizarea fiscală, repartizând într-un mod avantajos costurile și profiturile între diferite țări. Într-un interviu acordat cotidianului economic Les Echos, comisarul european pentru afaceri economice și monetare Pierre Moscovici promite că o directivă europeană privind schimbul de informații în materie va fi gata „la începutul lui 2015”.

G20 a făcut apel duminică, în comunicatul său final, la încheierea luptei împotriva optimizării fiscale în 2015 și să se ajungă la „transparență” asupra unor astfel de „practici nefaste”.

Sursa: agerpres.ro

Fillon: România şi Bulgaria nu trebuie să adere la Spaţiul Schengen România și Bulgaria nu trebuie să adere la Spaţiul Schengen, pentru că din cele două ţări vin cei mai mulţi romi, afirmă fostul premier francez Francois Fillon, candidat pentru postul de lider al partidului de centrudreapta Uniunea pentru o Mișcare Populară și posibil candidat la președinţia Franţei, transmite rfi.ro. Într-un interviu acordat postului TF1, Francois Fillon a avansat o serie de propuneri privind limitarea imigraţiei în Franţa și propune reformarea Spaţiului Schengen și trecerea la un sistem mai dezvoltat – „Schengen +”.

„Este necesară crearea unui corp european al poliţiei de frontieră, iar Franţa trebuie să preia responsabilitatea acestei iniţiative, în cooperare strânsă cu ţări afectate de imigraţia masivă, precum Italia, Spania, Gre-

cia și Malta”. „Trebuie să evităm în mod absolut aderarea la Schengen a României și Bulgariei”, de unde vin cei mai mulţi romi în Franţa, a adăugat Fillon, conform TF1.

FLUX

9

Externe

21 NOIEMBRIE 2014

FLUX

Noul rasism antiromânesc George Damian: Mă sperie violenţa unui rasism antiromânesc ce transpare în toate discuţiile care au dominat această campanie electorală Campania pentru funcţia de președinte al României s-a desfășurat, în mare parte, în jurul identităţii etnice românești. Până la urmă era inevitabil acest lucru de vreme ce unul dintre foștii candidaţi nu este etnic român – au mai existat candidaţi la președinţia României care nu erau etnici români, însă niciunul nu a ajuns în turul al doilea cu șanse de victorie.

Am rămas nelămurit după această campanie electorală. Atribuţiile președintelui României sunt destul de clar prevăzute în Constituţie – există bineînţeles o amplă dezbatere asupra rolului acestei funcţii, există ambiguităţi și nelămuriri funcţionale, însă de principiu știm cam cu ce se ocupă sau ar trebui să se ocupe președintele. Însă campania electorală nu s-a prea referit la aceste chestiuni, nici măcar la problemele reprezentate de ambiguităţile mai sus menţionate. Dezbaterea a avut două subiecte principale: identita-

tea etnică și votul românilor stabiliţi în străinătate. Nu există nicio îndoială că orice cetăţean român major are dreptul să voteze, iar statul român este obligat să creeze condiţiile optime pentru ca acest lucru să se întâmple. În mod normal nu ar trebui să existe o discuţie asupra dreptului de vot, cu atât mai mult o dezbatere – iar faptul că dreptul de vot și organizarea procesului electoral este o temă centrală de dezbatere ţine de domeniul absurdului din punctul meu de vedere. În plus, apare și o discuţie la fel de absurdă: „Cutărescu” este președintele românilor din afara ţării sau este președintele „judeţelor roșii”, apar hărţi în care România este sfârtecată cu o furie separatistă, apar exprimări încărcate de ură la adresa unor categorii sociale defavorizate. Senzaţia generală este de sfâșiere fără niciun fel de șansă de reconciliere, de bătălie finală care aruncă totul în aer. Însă nici lipsa dezbaterii reale, nici deturnarea atenţiei către votul din străinătate nu mi se par atât de îngrijorătoare pe cât mă sperie de-a dreptul violenţa unui rasism antiromânesc ce transpare în toate discuţiile care au dominat această campanie electorală. Totul a pornit de la implicarea factorului etnic și religios într-o dezbatere politică. Unii prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române s-au implicat în această campanie electorală și ar trebui sancţionaţi de forurile bisericești pentru asta. În același timp, nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva și reprezentanţii altor culte au avut opinii politice pe care le-au

transmis credincioșilor lor. Tratarea acestei chestiuni poate ar fi asigurat un minim de echilibru în dezlănţuirea mediatică împotriva Bisericii Ortodoxe Române.

Tonul general al mesajelor transmise a fost unul de damnare veșnică a etniei române. Pur și simplu, românii sunt incapabili de modernizare, românii nu fac parte din lumea occidentală, tot ce este românesc (dar există ceva cu adevărat românesc?!?) are o importanţă marginală. Românii sunt destinaţi periferiei și mocirlei. Creștinismul de rit ortodox poartă o mare vină pentru această înapoiere culturală a românilor, pentru lipsa modernizării. Revenind: lipsa modernizării este scuzabilă la alte popoare (care, după eforturi susţinute, se mai mișcă oarecum), dar românii, pur și simplu, nu pot fi modernizaţi. Nu că nu ar vrea, mulţi dintre români își doresc „o ţară ca afară”, dar nu sunt capabili de așa ceva. Farul călăuzitor vine de la românii emigraţi în Occident, care s-au modernizat și îi privesc dispreţuitor pe „asistaţii social” din satele lipsite de curent electric, lipsite de canalizare, lipsite de orice. Cu superioritatea și convingerea neofiţilor, unii dintre acești români buni din Occident se mândresc cu faptul că au depășit stadiul de larvă și acum s-au transformat în fluturi. Sfaturile curg șiroaie, sfaturi bune, care, dacă ar fi urmate, ar îndepărta influenţa Bisericii Ortodoxe Române – fără îndoială, principala instituţie vinovată pentru lipsa canalizării și a curentului electric de la sate.

Toată această linie de argumentare este una profundă rasistă. Nu poţi băga în aceeași oală milioane de oameni și să îi treci în clasa unor fiinţe inferioare doar din cauza etniei sau a religiei. Problema principală este reprezentată de faptul că acest gen de discurs doar și-a atins apogeul în decursul campaniei electorale, însă el exista mai dinainte și va continua să persiste în spaţiul public indiferent de rezultatul alegerilor prezidenţiale. Iar cel mai grav lucru este că mulţi ro-

mâni chiar au început să creadă că a aparţine acestui popor reprezintă un dezavantaj, îţi impune o stare de inferioritate fără de scăpare. Românii au reușit cumva să scape de delirurile propagandei comuniste, însă această formă de rasism a început să fie însușită de un număr din ce în ce mai mare de oameni, care chiar încep să se simtă scârbiţi de ghinionul de a se fi născut români.

George DAMIAN Sursa: adevarul.ro

Ucraina, pregătită pentru un scenariu de război total

SUA ar putea să livreze arme letale către Ucraina

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a declarat că Ucraina este pregătită de un „război total”, în urma conflictului întreținut de rebelii proruși în estul țării, notează presalibera.net.

Posibilitatea livrării de „arme letale de apărare” ar putea fi abordată de vicepreședintele american Joe Biden, cu ocazia vizitei pe care o efectuează în aceste zile la Kiev, a declarat miercuri, 19 noiembrie, la Washington, Tony Blinken, adjunctul consilierului pe probleme de securitate naţională de la Casa Albă, relatează agenţia rusă de presă TASS, citată de Agerpres.

Liderul de la Kiev a declarat într-un interviu acordat publicaţiei germane Bild că Ucraina este pregătită pentru „cel mai rău scenariu”.

Poroșenko este de părere că acest scenariu implică și trupe rusești, de care, adaugă el, „Ucraina nu se teme”. „Suntem pregătiţi pe deplin pentru un război total. Armata noastră este mult mai în formă decât era în urmă cu câteva luni și-n plus, avem sprijinul întregii lumi”, a afirmat Poroșenko.

El a precizat în cadrul interviului că nu dorește un război, ci vrea pacea, continuând să lupte pentru apărarea valorilor europene, însă „Rusia nu respectă niciun acord”.

Vladimir Putin a declarat luni, 17 noiembrie, într-un interviu pentru televiziunea germană ARD, că respinge toate acuzațiile Kievului și Occidentului care învinovățesc Moscova că livrează armament rebelilor proruși din estul Ucrainei. „De unde provin vehiculele blindate și sistemele de artilerie pe care le au? În lumea contemporană oamenii care duc o luptă și care consideră această luptă legitimă (…) găsesc întotdeauna armament”, a declarat Putin în interviul pentru televiziunea germană. „Autorităţile ucrainene au trimis acolo ar-

mata și folosesc inclusiv rachete balistice.

Cine vorbește despre acest lucru? Nu spune nimeni niciun cuvânt despre asta”, a continuat Putin.

Totodată, liderul de la Kremlin a apărat din nou anexarea în martie a Peninsulei ucrainene Crimeea, declarându-se „profund convins că Rusia nu a comis nicio încălcare a dreptului internaţional”.

Moscova a acţionat potrivit precedentului Kosovo, a declarat Vladimir Putin în cadrul interviului. Rusia nu a încălcat dreptul internaţional: statutul ONU, practica internaţională și explicarea ei de către instanţele internaţionale, a mai precizat el, conform romanian. ruvr.ru.

Putin a reiterat decizia Tribunalului Internaţional, conform căreia Kosovo a avut dreptul la autodeterminare. El a subliniat că această decizie prevedea lucrul cel mai important, și anume că, pentru soluţionarea acestei probleme, poporul care trăiește într-o anumită zonă nu trebuie să ceară avizul autorităţilor centrale ale statului în cadrul căruia se află în prezent.

FLUX

El a făcut această declaraţie în timpul audierilor în Comisia pentru afaceri externe din Senatul american, care s-a reunit pentru examinarea candidaturii sale la funcţia de secretar de stat adjunct. Recent, președintele Barack Obama l-a nominalizat pe Blinken pentru această funcţie, în locul lui William Burns, un diplomat de carieră care se va pensiona în curând, potrivit unui comunicat al Casei Alba. În cadrul audierilor din Senat, problema necesităţii livrării de arme letale către Ucraina a fost abordată pe un ton imperativ de senatorul de New Jersey, Robert Menendez, cunoscut pentru opiniile sale radicale cu privire la metodele de rezolvare a conflictului din Ucraina. „Problema acordării de arme letale de apărare (Ucrainei) nu a fost scoasă niciodată de pe ordinea de zi, ea rămâne pe masă. Aceasta este ceea ce examinăm astăzi. Și cred că acest subiect va fi o temă de discuţie cu ocazia vizi-

tei vicepreședintelui Joe Biden la Kiev”, a spus Blinken.

Joe Biden este așteptat joi, 20 noiembrie, într-o vizită oficială de două zile la Kiev, o etapă a unui turneu internaţional mai amplu. În cadrul acestei vizite în Ucraina, el va fi însoţit de Victoria Nuland, subsecretar de stat american pentru Afaceri eurasiatice.

SUA pun la punct un program de ajutor pentru guvernul ucrainean, care ar putea cuprinde și livrarea de arme, declarase la începutul lunii octombrie ministrul adjunct american al Apărării, Derek Chollet. Într-o conferinţă susţinută la Institutul internaţional pentru studii strategice (IISS), el a amintit că președintele ucrainean Petro Poroșenko a cerut Washingtonului un astfel de ajutor. „Deocamdată, nu am luat o decizie în acest sens, dar suntem interesaţi în elaborarea unui program care ar putea include pe viitor astfel de livrări”, adăugase Chollet. În contextul crizei din Ucraina, Statele Unite au livrat Kievului diverse ajutoare, dar au ezitat până acum în privinţa furnizării de arme letale.

FLUX

FLUX

10

Politic

21 NOIEMBRIE 2014

Cheia geopolitică a alegerilor prezidenţiale din România Alegerile prezidenţiale din România au multe aspecte relevante, dar cheia principală a problemei este una geopolitică. Cine și-a imaginat că ele erau de la bun început deschise oricărui rezultat (că ar fi putut câștiga oricare dintre candidaţii principali) s-a înșelat – și s-a înșelat tocmai pentru că a ignorat miza geopolitică a acestor alegeri.

Care este această miză? România are (iar) nenorocul istoric de a fi plasată geografic la linia de confruntare între Rusia și marile puteri occidentale. Aceasta îi conferă o importanţă strategică deosebită, în total contrast cu lipsa ei de importanţă economică și militară. În contextul conflictului cu Rusia, cine anume conduce România și cât de disciplinată va fi România în executarea unor directive americane, ale NATO sau ale UE devin lucruri vitale pentru marile puteri. Cu cât ţara are o mai mare autonomie, cu atât ea se poate disocia de unele strategii concepute la Washington sau la Bruxelles (fie în centrul Bruxelles, fie la Evere…) Or, o politică autonomă (axată pe interese naţionale, și nu pe priorităţile NATO) este ultimul lucru pe care și-l dorește Occidentul, care are deja mari probleme, în acest sens, cu state ca Turcia și Ungaria. Un lider relativ independent, cum e Viktor Orbán la Budapesta sau Erdogan la Ankara, care cenzurează directivele occidentale în funcţie de interesele naţionale pe care le reprezintă, este o mare sursă de probleme pentru puterile ce vor să controleze lumea. Ar fi fost un coșmar pentru marile puteri să aibă și la București un lider politic relativ autonom sau cu un grad apreciabil de independenţă. De asemenea, ar fi fost foarte neplăcut ca în România conducerea să manifeste ezitări în intransigenţa faţă de Rusia, așa cum manifestă, de exemplu, Sofia.

Tocmai din acest motiv, nici SUA, nici NATO nu puteau fi dispuse să accepte orice rezultat al alegerilor prezidenţiale. Întrebarea care se pune este însă: de ce nu putea fi Victor Ponta omul potrivit pentru a coordona aplicarea politicii occidentale de către România? Pentru că e un om corupt sau un impostor (din punct de vedere academic), sau un prieten al Rusiei? Nimic din toate acestea.

Prea puţin contează, din punct de vedere geostrategic, plagiatul lui Ponta sau corupţia PSD-istă. Defectul capital al lui Ponta, din unghiul de vedere geopolitic, este, pur și simplu, prea marea putere a PSD. De ce nu iubește Vestul PSD-ul? Pentru că e corupt sau dictatorial, sau pentru că e „de stânga”(?) ori chiar „neocomu-

nist”? Nici vorbă – toate acestea sunt simple sloganuri electorale.

Corupţia există în toate partidele și instituţiile românești, iar dacă Vestul ar opta să colaboreze doar cu politicieni nepătaţi, el ar fi silit să se adreseze exclusiv sfinţilor și mucenicilor din Calendarul Ortodox… De fapt, SUA au colaborat perfect cu numeroase regimuri corupte (vezi nenumărate exemple din America latină și centrală), cu dictaturi nemiloase (vezi chiar Arabia Saudită, marele aliat arab al Vestului), și chiar cu regimuri de stânga (dacă acestea erau ascultătoare…). De ce, atunci, SUA și NATO refuză să facă din PSD aliatul lor principal în România?

Oare nu s-a dovedit PSD-ul destul de docil? Ba bine că nu… el și-a dovedit de multe ori disponibilitatea de a executa fără murmur directivele. Și atunci?

Marele defect al PSD este forţa sa politică, mult prea mare pentru a fi pe placul oricui vrea să dirijeze lucrurile în România. PSDul are un electorat constant, de multe milioane de votanţi, putere organizatorică, rădăcini solide în teritoriu, numeroși susţinători cu bani (indiferent că sunt numiţi „baroni” sau „oligarhi”), și deci o anumită autonomie. Ne place sau nu, PSD este (încă) singurul partid solid, cu bază de masă, din România (nu va mai fi multă vreme… DNA, instituţia prezidenţială și alte forţe mai puţin vizibile îl vor demonta treptat). Or, un atare partid constituie un risc major pentru politicile construite peste graniţe, el putându-se lesne replia în strategii naţionale/naţionaliste neconvenabile pentru marii actori strategici. Din nou, Ungaria, Turcia și chiar Bulgaria atestă clar că mișcări politice solide pe plan intern constituie obstacole pentru aplicarea lină a directivelor SUA, NATO sau UE. De ce e Vestul așa de supărat pe Viktor Orbán? Pentru radicalismul său de dreapta? Nicidecum, acesta ar fi chiar pe placul republicanilor neoconservatori din SUA și al multor altor forţe de dreapta occidentale. Inacceptabil la liderul maghiar este faptul că el pune interesele maghiare mai presus decât priorităţile marilor puteri. Acest lucru nu îi va fi iertat. Cea mai bună dovadă a intransigenţei occidentale faţă de

regimurile „autonomiste” (care manifestă independenţă naţională în raport cu marii actori strategici) este, așa cum indică analiștii, subminarea sistematică de către SUA a regimurilor arabe modernizatoare din Africa de Nord și Orientul Apropiat. Toate aceste regimuri erau nu doar orientate spre modernizare, ci și naţionaliste, adică susceptibile de a iniţia politici autonome.

Este exact ceea ce nu li s-a iertat și ceea ce a dus la subminarea lor, chiar cu preţul (constatabil azi) al exploziei radicalismului islamic al grupărilor ce s-au impus în locul lor în aceste regiuni.

Pe scurt, marile puteri occidentale nu au nevoie de regimuri politice relativ autonome, care să își poată negocia („precupeţi”) colaborarea cu Vestul; ele au nevoie de regimuri politice complet docile, care să execute disciplinat directivele de peste graniţă. PSDul este încă prea puternic pentru a se putea conta pe completa sa docilitate; evenimentele din vara anului 2012 au dovedit că PSD și forţele aliate cu el pot provoca surprize… Se poate spune că încă de atunci partidul lui Ponta și aliatele sale și-au pecetluit soarta. Nici la Washington, nici la Bruxelles nu se tolerează veleităţile de autonomie politică și era clar că ele sunt cu atât mai puţin tolerabile cu cât se proiectează un război cu Rusia. Orice promisiuni ar fi făcut Ponta americanilor, el nu prezenta încredere; acţiuni imprevizibile, ca acelea din 2012, s-ar putea repeta și singura garanţie contra lor este nu cuvântul de onoare psd-ist, ci, pur și simplu, neputinţa PSD-ului de a le relua. Iată de ce, dacă nu vor surveni evenimente-surpriză, este de așteptat ca PSD-ul să fie în continuare demontat treptat. Odată redus la insignifianţă, nu va mai exista în România nicio forţă politică cu veleităţi (măcar marginale) de autonomie naţională. Tonul politicii va fi dat de mass-media, de ONG-uri „apolitice” (gen GDS) și think tank-uri „academice” a căror finanţare vine de unde vine și a căror poziţie poate fi perfect controlată de unde trebuie; iar

în fruntea politicii românești, Johannis, adică nimeni: un om fără personalitate, fără partid solid care să îl susţină, fără autonomie și fără alte idei decât aceea că… trebuie să fim aliaţii cei mai fideli ai SUA, NATO și UE. Un asemenea lider nu creează niciun risc de autonomizare faţă de directivele occidentale; el va fi totdeauna cel mai disciplinat executant al acestor directive. (Să nu-l confundăm pe Johannis cu Ferdinand I de Hohenzollern, după cum nici Ponta sau Băsescu nu pot fi confundaţi cu Ionel Brătianu…).

Bineînţeles, rezultatele alegerilor nu se explică, pur și simplu, printr-o conspiraţie a străinilor îndreptată contra poporului român. Mulţi votanţi (disperaţi, ca totdeauna, de ineficacitatea instituţiilor românești, de corupţie și sărăcie) au investit speranţe într-un nou președinte (așa cum au făcut-o și în 2004… istoria se repetă). Românii disperaţi au contribuit și ei, masiv, la aceste rezultate. După cum au contribuit toţi cei care, supuși manipulării, credeau că aici se confruntau două persoane, cu meritele și lipsurile lor – când de fapt a fost o competiţie între iniţiativa autohtonă și decizia marilor puteri. „Soluţia Johannis” nu este o soluţie de origine românească: fără organizarea marilor actori strategici, ea n-ar fi avut nicio șansă. Johannis este prea lipsit de personalitate, prea lipsit de conexiuni politice de partid și prea puţin cunoscut de masa electoratului pentru a dobândi așa repede un succes răsunător. Totuși, să nu uităm că el a prezis în mod genial și a anunţat explicit (cu o surprinzătoare aroganţă, pentru un om până mai ieri necunoscut milioanelor de alegători români) sfârșitul carierei lui Ponta… Cum s-o explica asta? O fi Johannis vreun clarvăzător, a primit el mesajul decisiv din lumea spiritelor? Da, el a primit un mesaj. Dar nu din lumea spiritelor, ci de acolo de unde se iau deciziile.

După modelul doamnei Nuland, cineva i-o fi transmis poate lui Johannis: „F… the voters! Ponta is finished, you are the new President!”.

Cea mai clară dovadă a faptului că Ponta și PSD-ul nu aveau nicio șansă să câștige alegerile prezidenţiale o reprezintă pregătirea minuţioasă a unor tulburări de stradă modelate după modelul celor din timpul „Primăverii arabe” și ale celor de pe Maidan-ul din Kiev. Aceeași mobilizare a ONG-urilor și mass-mediei „prooccidentale”; aceeași „schimbare la faţă” bruscă a unor lideri de opinie (până mai ieri anti-Băsiști, iar în timpul campaniei brusc aliaţi ai lui Vasile Blaga, Mihai Răzvan Ungureanu și ai tuturor celorlalţi servanţi ai „Președintelui Jucător”); aceeași convocare insistentă pe reţelele de socializare, aceeași isterie pe Facebook: „suntem la marginea prăpastiei!”, „acum ori niciodată!”, „înfruntarea decisivă dintre Bine și Rău!” etc. (Că PSD-ul a colaborat perfect cu SUA și cu NATO, girând acceptarea României în alianţa euroatlantică, nu mai conta; el a devenit deodată „Răul” – și va continua să fie asta câtă vreme va fi mai puternic decât se dorește la Washington și la Bruxelles – Evere!)

Aceleași grupuri de „protestatari” dispuși să provoace dezordini de stradă, pentru a dovedi că nu votul alegătorilor contează, ci cauza „Binelui” (definit de cine trebuie și unde trebuie… nu de către alegători); aceleași ameninţări cu „Revoluţia” (ameninţări care îl lasă pe cetăţeanul român interzis… el credea că e, pur și simplu, vorba de alegeri prezidenţiale, nu de răsturnări ale regimului) etc.

Dacă, în ciuda tuturor presiunilor, Ponta ar fi obţinut mai multe voturi decât Johannis, ar fi urmat scenariul clasic: contestarea alegerilor, acuzaţii de fraude masive, ocuparea Pieţei Universităţii, provocări și violenţe etc. Până când?

Până când diplomaţii occidentali le-ar fi spus clar PSD-iștilor că „nemulţumirea populară” îi obligă să se retragă. Așa că cei care sperau că Ponta și PSD-ul ar putea câștiga alegerile se înșelau – datorită necunoașterii intereselor geopolitice implicate.

Adrian-Paul ILIESCU Sursa: argumentesifapte.ro

Cultur=

21 NOIEMBRIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

ÎN ZDRUNCINĂRILE COTIDIANULUI

Complex de case de raport cu magazine Oxinoit

(Pagini de jurnal)

În comuna Cârligele, la vreo 14 kilometri de Focșani. Căminul cultural. Drumul Hoţilor, Hotelul Butoaielor. Taraf de ţigani bine organizaţi, cu respect pentru ceea ce fac prin vocaţie.

rescu, abia al șaptelea într-o înșiruire de nume. Prozatorul zice că va scrie un demers, pentru ca să fie stopată finanţarea acestei publicaţii. I-am spus că ar fi păcat, dacă va face asta… Luni, a apărut și nr. 2 al „Contrafortului”, în care public unele opinii sub titlul „Teoria și practica fragmentului”.

Apropo de noile reviste: tinerii și relativ tinerii scriitori din Bălţi ţin să editeze, în ianuarie, primul număr al unei publicaţii zise „Clepsidra” (se putea găsi un nume ceva mai sugestiv). Mi-a telefonat Nicolae Leahu, solicitându-mi colaborarea. I-am promis că-i trimit dialogul cu Radu G. Ţeposu și mă rog Domnului să-mi dea sănătate (Ah! Ce cruzime de tortură am avut în luneamarţea-miercurea săptămânii trecute în corpul meu ajuns aproape buștean!); sănătate și timp ca să pot dactilografia dialogul, circa 15 pagini promise bălţenilor.

Nu am putut să plec la festivalul de poezie francofonă (24-25-26 decembrie), pe care l-au găzduit gălăţenii. Motive – multe.

Dar și sincopa de sănătate. Dar și pentru că etc.

Din „Caietele” lui Camus (decembrie 1938): „În orice viaţă există un număr de sentimente mari și un mare număr de sentimente mărunte. Dacă alegi: două vieţi și două literaturi”. Urmând imediat precizarea: „Dar în fond, doi monștri”.

27.XII.1994

2.I.1995

Acum trei zile, luni, au fost decernate premiile Uniunii Scriitorilor, unul din ele revenindu-i volumului „Spunerea de sine”.

Alţi colegi întru 200 de lei (valoarea premiului!): Serafim Saka, Em. Galaicu-Păun, Dum. Crudu (acesta pentru debut).

Carnavalul de la emisiunea cu personalităţile anului 1994, în care am fost implicaţi și noi, câţiva scriitori, sâmbăta trecută, la polar-boreal în neîncălzitul restaurant „La izvor”. Veselie mare la masa la care stăteau Mihai Cimpoi, Aurel Scobioală, Arcadie Suceveanu și Nelli Raţuc. Mai trist la masa noastră, cu Vasile Vasilache, Mihai Bădicheanu și Valentina Brâncoveanu. La un moment dat, a intervenit o pană de filmare și noi, ca nenorocoșii, trebuie să ne prezentăm și a doua zi la polul nord de la Bariera Sculeni, să ne producem în showul anului, care a fost și a celui care vine… Tristeţi și primitivism de suburbie chișinăuiană…

Nu am notat nimic aici despre Saloanele de la Dragosloveni. Din nou cu frumosdezlănţuiţii focșăneni Pricop, Fotea, Panait, Cristea, Topor etc. Căzând într-o criză de melancolie, Muscalu ne mustră, pe mine și pe Spinei, din cauza… cauzelor… Vasile a fost afectat grav.

O după-amiază frumoasă la Suraia, localitate unde s-a vărsat sânge pentru pământul pe care comuniștii aveau să-l colectivizeze.

Precum planificasem, pe 22 decembrie am ţinut ședinţa cenaclului „Perpetuum” de la Biblioteca „Transilvania”. Participanţi: Iulian Filip, Glebus Sainciuc, Victor Dumbrăveanu, interpretul de folck Lică Goncear, tinerii autori de la liceul teoretic nr. 2, noi, alţii de ai casei, din nou televiziunea, pentru că am vernisat o expoziţie de pictură a lui Gheorghe Oprea; un grup de urători…

Ce mai, scenariu doldora de ingeniozităţi… În nr. 48 al „RL”, Alex. Ștefănescu publică o microrecenzie la „Spunerea de sine”. Îmi vorbise de ea la Focșani Gheorghe Istrate, iar revista am luat-o de la Arc. Suceveanu.

Presupun că Ștefănescu a avut sub mână cartea pe care i-o dădusem cu autograf Valentinei Tăzlăuanu.

La Focșani, Fănuș Neagu se lansează într-o diatribă bizară contra revistei „Contrafort”. Cică, ar fi foarte supărat și Marin Sorescu… Din cauza plasării sale, a lui So-

Cea mai îngrozitoare noapte de trecere dintr-un an în altul, dintr-o moarte în altă moarte: la Groznîi, în Cecenia, – noapte pusă la cale de porcii din cocina Kremlinului. Numai niște bestii demente ar fi putut pune la cale atac dement într-o noapte care trebuie să fie, parcă predestinat, a păcii. Cecenii au căsăpit cât a tot trimis inamicul: sute de ostași ruși desfiguraţi pe străzile din Groznâi, tancuri distruse. Lumea știe, lumea este informată, însă pușlamalele de soldăţoi ale Rusiei mint, minimalizându-și crimele și jertfele. Au suferit o înfrângere catastrofală, însă mârșavii de ei, nu se vor opri. Cică s-au retras pentru a se regrupa.

Porci de câine în acest an care, se zice, e doar al porcului.

16.XII.1994 Dar de ce să vorbim noi de ţâfnoșii de duzină, când umbrele uriașilor ne luminează memoria?! Ca să revin la periplul nostru de acum trei săptămâni, păi, dragă fost student, ar fi jenant să nu-ţi amintești că la Efes, pe unde te-a dus șansa, a locuit și celebrul Heraclit; că tocmai aici, între pruncia sa, începând cu anul 540 î.e.n., și senectutea sa, încheiată în 480 î.e.n., a rostit el, numai că în greaca veche: „On ne se baigne jamais deux fois dans le même fleuve”, unul din adagiile culese din fragmentara sa doctrină (s-au pierdut multe din cele scrise de Heraclit) destul de ermetică, în care se pune accentul pe conflictul ireductibil dintre Fiinţă și devenire ca irezistibil lanţ de transformări. Pentru că tot el a zis – nu? – că totul curge, totul se transformă.

17.XII.1994

3.I.1995 Ziarul „Mesagerul” îmi publică un al doilea text, „Rezistenţa prin cultură”, la rubrica pe care am propus-o: Zona intermediară.

Deocamdată, nu mai am alte subiecte ce s-ar potrivi aici.

I-am expediat lui Nicolae Leahu, la Drochia, dialogul cu Radu G. Ţeposu. Zice că ar putea lansa „Clepsidra” cam pe la mijloc de ianuarie.

Barbarie și antiromânism chiar sub geamurile așa-zisului președinte al ţărișoarei noastre suverane: a fost furat bustul lui Lucian Blaga. Ce să mai zici, cum să mai comentezi?

4.I.1995 Poate totuși ca un scurt comentariu la gândul de ieri, cu „decapitarea” marelui scriitor, gând curmat oarecum a neputinţă: Ce mai… Societatea basarabeană există cam într-o înjosire generală. Ceva mai cu nisip între dinţi, decât într-o stare de umilinţă: înjosirea prin neputinţa de a se ţine demni, și societatea, în general, și individul, în particular.

Poate că noţiunea de fericire este cea mai vagă dintre toate câte le trec oamenilor prin minte: nu se vor găsi doi inși care să o înţeleagă la fel. Îmbătrânești și deja prinzi a simţi aproape intim-fiziologic cum începe a te potopi un viitor de singurătate tot mai abundentă.

Presupun că pentru omul de rând, existenţa de la naștere spre bătrâneţe nu e decât o molcumă sau chiar leșietică risipire de mis-

tere (care nu-l interesează). Chiar și pentru un artist sensibil, de o intuiţie acută, inventiv, care trăiește sufletește mult mai intens viaţa, nu e ușor să se afle pe o poziţie diferită, adică să poată menţine o permanenţă a misterului vieţii ce merge spre polul friguros al singurătăţilor viitorului și care are a se frânge brusc, abrupt, prăpăstios în întunericul inexistenţei.

O certitudine dramatică: din cei peste 200 de membri ai US, unii nu vor mai apuca să editeze vreo carte câte zile vor avea…

Alţii nici nu mai scriu. Resemnare? Sau – o condiţie a fericirii, pe care Poe o definea drept detașare de orice ambiţie?

5.I.1995 A fost găsit bustul lui Lucian Blaga. Unii spun că sub cetinile brazilor din Grădina Publică, alţii – sub cele din faţa Teatrului de Operă, mai ai treilea – undeva pe lângă Palatul Naţional. Vestea o aflu, de asemenea, de la Mihai Bădicheanu (l-am întâlnit la Casa Presei), care mi-o dăduse, primul, și pe cea a dispariţiei bustului, atunci, pe 28 decembrie, miercuri, când mergeam să imprimăm cu televiziunea partea noastră de emisiune, la restaurantul „La izvor”. Ieri, văzusem doi tineri care urcaseră pe bancă, pentru a cerceta locul de unde fusese smuls bustul. Un postament doar cu numele unui nume de făclier, cu anul nașterii și al morţii sale (trupești), dar nu și spirituale. Împăratul secolelor nu va șterge nicicând numele lui Blaga din istoria propriu-zisă și cea culturală a românilor.

Cum, cine va reinstala bustul la locul său? Oare tot hoţește, într-o noapte? Cazul erupe din șoapte, ajungând strigăt, numai că în surdina existenţială pruto-nistreană pot fi trișate multe revolte…

Iar odată ce azi e ziua mea de naștere, de ce nu aș debita, grav, și câteva tâmpenii… seducătoare?! Spre exemplu: Sigur, fiece tinereţe – a ta, a mea, a lui – e fără viitor…

Postul de radio „Libertatea” (Svoboda) transmite că în capitala Ceceniei, Groznâi, câini sălbăticiţi devoră cadavrele soldaţilor ruși. Apoi dă numele a peste 80 de prizonieri ruși, printre care și un nume românesc: Nica. Vreo 5 locotenenţi-colonei, maiori, căpitani, locotenenţi majori etc.

Niciodată dorită, dar, uneori, inevitabilă și de lună durată, singurătatea turnată sau deturnată în voinţa de afirmare a demnităţii, a libertăţii tale de om ce poate cunoaște măreţia și dramatismul deșertului redus la fertilitate (alias creaţie). Dar cu ce preţ…

Metoda mea de lucru? Fără orgoliu constatând, e una asemănătoare cu a lui Camus, care nota în „Caietele” din anii 1939-1942: „Să compun un sistem de note pentru fiecare comentariu (sau prefaţă ce rezumă)”. (De altfel, acesta ar fi un detaliu pe care trebuie să-l folosesc în eseul „Blocnotes”.) Sistemul meu de note, pe care mi l-am tot modelat încă din studenţie, constă din zeci de plicuri „tematice”, care-mi „salvează” revelaţiile de moment și le înmagazinează până la momentul… general, când sunt solicitate pentru a contribui la alcătuirea întregului cursiv al vreunui eseu, articol… Chiar a unor proze. În zdruncinăturile cotidianului, în zigzagarea bruscă a existenţei, în miile de solicitări mărunte și, firește, în majoritatea lor – seci, fără miez, în imprevizibilele metamorfoze ale dispoziţiei ce depinde de câte în lume și foarte puţin – de câte se află în tine, este imposibil să te alegi cu ceva coerent, dacă nu știi să-ţi alcătuiești un aparat de fișe eficient, în seama căruia să lași, pe o vreme, ceea ce memoria ta frustrată, hărţuită, obosită poate pierde cu multă… generozitate iresponsabilă (?!).

Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Alexei Șciusev, 62 A,B,V,D.

Este un complex de clădiri constituit în decursul câtorva decenii, care datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea.

Până în 1872, proprietatea imobiliară era a negustorului Pavel Liuli, după care ajunge în stăpânirea altor persoane. În 1893 era a negustorului Ichel Lipcansky, care a vândut-o lui Monașe Oxman. Pe atunci exista o casă din piatră cu o atenansă și o altă casă nouă, construită într-un etaj pe un demisol din partea curţii, aliniată la strada Leova (fosta Șciusev). În curte, același proprietar, în 1895, a construit o atenansă. În același an, această proprietate este cumpărată de către Iţko Oxinoit, care demolează construcţiile vechi și construiește o atenansă cu două etaje aliniată străzii Pușkin, iar în 1913 – casa cu două etaje de la colţul cartierului. Supravegherea tehnică a construcţiei a fost efectuată de către inginerul S. Feldman. Deasupra intrării, în grilajul balconului de la etaj, se afla monograma proprietarului.

Liter A. Datează din 1913. Se află la colţul cartierului mărginit de străzile Pușkin și Șciusev, cu colţul orientat spre intersecţia străzilor teșit.

Este o clădire în două etaje, cu construcţiile amplasate în formă de careu, perimetral parcelei de teren, cu intrarea dinspre strada Șciusev.

La parter, orientat de-a lungul străzii Pușkin, se afla sala mare a unei unităţi comerciale, cu birouri în partea opusă. La etaj se afla un apartament, la care se ajungea prin casa scării cu intrare direct din stradă. Dispoziţia odăilor este în anfiladă circulară, cu ieșire la trei balcoane.

Deasupra clădirii a fost amenajat un parapet cu atice cu forme decorative cu îngrădire metalică între ele (dispărută). Ferestrele parterului sunt vitrine largi, la etaj sunt dotate cu ancadramente elegante, dominate de cornișe diverse: în segment de cerc și triunghiulare, susţinute de console modelate, cu includerea unor rozete.

Paramentul este diferit: la parte rostuit în bosaje, la etaj tencuit neted Liter B. Este o casă de raport, ridicată în două etaje, pe un plan rectangular, alungit de-a lungul străzii, cu faţada aliniată liniei roșii. La parter se aflau câteva unităţi comerciale sau artizanale și apartamente, la etaj, unde se ajungea printr-o casă a scării, – câteva apartamente.

Ambele niveluri aveau câte o galerie cu geamuri de-a lungul faţadei posterioare.

Liter V. Este o casă de raport, ridicată în două etaje pe un plan unghiular, cu latura lungă orientată în adâncul parcelei, cu faţada aliniată liniei roșii. Parterul era ocupat de unităţi comerciale, etajul – de un apartament, la care se ajungea prin casa scării din partea străzii. La faţada orientată spre curte se afla o galerie unghiulară, cu scară secundară exterioară.

Liter D. Casa a fost demolată și înlocuită cu o clădire nouă.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Cultur=

21 NOIEMBRIE 2014

NOTE DE PRIVITOR

Vorbe către obtuzi

Mă surprind că titlul rubricii mele e ușor inadvertent faţă de subiectul care mi se învârte în cap: numărul unu, pe 2013, al revistei Septentrion literar, „revistă de literatură și artă”, cum se precizează pe frontispiciu, fondată de către Societatea Scriitorilor Români din Cernăuţi și Ilie Tudor Zegrea. Mi-a căzut în mâini graţie poetului Grigore Chiper. O publicaţie înregistrată la Comitetul de Stat pentru Presă al Ucrainei – tot de pe frontispiciu cetire. Asta trebuie că explică reluarea

reperelor și în ucraineană. E, sigur, o uzanţă sau un fel de tribut plătit, nu mai știu, protocolului sau impus de cadrul legal, dar uzanţă ori tribut care mă izbesc, sincer vorbind: au marca unei anume replieri, adie a conformism defetist. Nu mi-o luaţi în nume de teribilism, nu chem la insurgenţe de tip editorial; știu însă foarte bine ce poamă e realitatea acolo și leg cu greu această reverenţă (în fond) de mediul absolut toxic, etnic vorbind, din ţara euromaidanului. Etnic în sensul atitudinii faţă de români, bineînţeles. Aspectul uzual, cotidianitatea relaţiilor, presiunea zilnică a animozităţii șovine, care te agresează de peste tot (replici, mimică, inscripţii, radio, presă, TV, magazine, străzi, port, chiar atitudine – ce vrei) e foarte puţin cunoscut. Ar fi trebuit parașutat aici un alt Brunea-Fox, de exemplu, pentru că nici știrile, nici relatările, oricât de ample, nici măcar interviurile, admiţând că am găsi pe cineva capabil să exprime până la capăt ceea ce li se întâmplă etnicilor români în Ucraina, nu au

O lucrare din ciclul „Spaime”, de Corneliu Baba, va fi scoasă la licitaţie O lucrare din ciclul „Spaime”, unul dintre cele mai celebre ce s-au impus în imaginarul colectiv al ultimilor 40 de ani, realizat de Corneliu Baba, cu o valoare estimată între 35.000 și 45.000 de euro, a fost scoasă la Licitaţia de Toamnă – Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești, conform gandul.info.

Unul dintre cele mai recognoscibile cicluri – „Spaime”, a fost conceput de Corneliu Baba în urma unuia dintre cele mai traumatizante evenimente care au zguduit România, cutremurul din 1977.

Totodată, o altă importantă operă semnată de Corneliu Baba, scoasă la licitaţie, este „Veneţia”, care are o valoare estimată între 10.000 și 15.000 de euro.

De asemenea, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX de casa Artmark, organizatoare a licitaţiei, Alexandru Ciucurencu, elev al lui Camil Ressu și André Lhote, este prezent în licitaţie cu două lucrări, care punctează perioadele de început și de final ale artistului, putând fi observată astfel evoluţia bogată a acestuia. Opera „Pieta”, cu o valoare estimată între 15.000 și 25.000 de euro, a fost realizată în 1930, an în care a debutat la Salonul Oficial București, iar opera „Natura statică cu vase verzi”, cu o valoare estimată între 9.000 și 16.000 de euro, spre sfârșitul vieţii, în 1971.

Aceeași diferenţă stilistică publicul o întâlnește la operele lui Ion Ţuculescu, aflate în expoziţia licitaţiei: „Nalbe”, cu o valoare estimată între 10.000 și 15.000 de euro, și „Totem”, evaluată între 15.000 și 30.000 de euro.

Unul dintre cei mai importanţi discipoli ai maestrului Corneliu Baba este Ștefan Câlţia, prezent în licitaţie cu tablourile „Fata cu coroană verde”, cu o valoare estimativă cuprinsă între 10.000 și 15.000 de euro, și „Vasul de alamă”, estimat între 3.000 și 5.000 de euro.

La acest eveniment sunt prezenţi și artiști români foarte apreciaţi în mediul internaţional, precum Horia Bernea, cu patru opere cu preţuri cuprinse între 2.500 și 4.500 de euro, Paul Neagu, cu „Vallachian Panel (Platon și Aristotel)”, estimată între 5.000 și 6.000 de euro, și Mircea Suciu, cu „Day dreaming”, estimată între 5.000 și 7.000 de euro.

FLUX

cum să transmită cumplita senzaţie de asfixie pe care o încerci perindându-te pe acolo. Știu epidermic ce spun. Presa e cam incongruentă: vânăm fapte, alergăm după senzaţii tari, chestii exterioare, oricum ai da-o, străine – nu-mi dau seama ce formulă ar fi mai potrivită – fiinţei morale, entităţii aceleia diafane de după mușchi și oase, care vede și tastează... Dar adevăratele abuzuri anume în această ordine se comit: aparenţele îţi livrează ficţiuni de normalitate, de echidistanţă și cel mai adesea e o naivitate intolerabilă să le iei în calcul.

Nu te poţi aștepta, desigur, de la o revistă de literatură și artă, și mai ales în condiţii din astea, la reacţii răspicate: raportul de forţe este mult prea inegal. Replica însă e cumva implicită, chit că surdinizată – dintr-o mie de raţiuni, tactice, contabile etc. Am ales aspectul acesta, înaintea celui strict literar, gândindu-mă că Septentrion-ul (într-un grad incomparabil mai mare, desigur, decât Semn-ul, de pildă, sau Contrafort-ul de la noi,

deși pe aceeași linie identitară) e o formă de rezistenţă, în primul rând.

Dacă undeva, într-un mediu atât de ostil identităţii sale, cineva se poate convoca pentru a spune coerent câteva lucruri, e aproape suficient, pentru că e un semn, minim polemic, de prezenţă.

Un singur aspect, din lipsă de spaţiu; îl decupez din editorialul lui Ilie Tudor Zegrea („Lecţia de literatură”): inacceptarea scriitorului român în școlile din ţinut. Ce este revoltător aici? Întreb bine, pentru că dincolo de faptul în sine (deloc neverosimil, de vreme eu însumi am fost nevoit odată, la vama Cișmichioi, să-i explic omului care mă buzunărea cum devine cu Structurile antropologice ale imaginarului, care i-a părut – curată paranoia de stat! – subversivă și pasibilă de confiscare), incredibil e tonul pe care redactorul-șef îl adoptă. Un ton dureros de concesiv, o egalitate de umoare aproape scandaloasă, chit că, repet, înţeleg prea bine raţiunile. Dar dacă nici stilistic nu se mai poate pune piciorul în prag, dacă ești nevoit să-ţi drămuiești accentele

până și într-un caz ca acesta, restul terorii e de imaginat: „Vorba e aproximativ cu vreo 20 de ani în urmă, o persoană cu o funcţie nu prea importantă în sistemul de învăţământ din ţinut s-a supărat foc pe scriitorii români. Și a convins anumiţi șefi de acolo că e mai bine ca noi, scriitorii români, să fim ţinuţi mai departe de școli. [...] Și majoritatea directorilor de școli, din inerţie, continuă să privească în direcţia scriitorilor cu un fel de suspiciune. Lucru păgubos cauzei noastre comune, deoarece în situaţia când bibliotecile publice și cele școlare nu sunt completate suficient cu literatură în limba română, când lipsesc cu desăvârșire revistele literare din România și Republica Moldova, pentru elevi ar fi un moment plăcut și important să se întâlnească la lecţii cu niște scriitori, să-i asculte vorbind și să primească în dar și câteva cărţi ale acestor slujitori ai cuvântului artistic”.

Cui le spunem pe astea? Obtuzilor din top?

Ghenadie NICU Pentru FLUX

Cel care urcă muntele Acum câteva zile s-au împlinit 24 de ani de la trecerea la cele veșnice a filosofului creștin Ernest Bernea.

Despre Ernest Bernea nu am învățat în școală și nu am știință să se fi schimbat ceva în manualele mai recente. Dar după sufletul meu, Ernest Bernea este un gânditor de anvergura spirituală a lui Mihai Eminescu, un geniu al sensibilității neamului nostru. Reflecțiile sale concentrate în „Îndemn la simplitate” sau în „Cel care urcă muntele” au parfumul și delicatețea spiritului ce renunță la toate ale sale din dragoste de om, tăria cuvântului care te ajută să te ridici și să mergi mai departe.

A scris mult, dar a fost aproape nepublicat în perioada comunistă și nici acum, din câte îmi dau seama, editurile nu se înghesuie să îl publice.

Printre profesorii la a căror școală s-a cizelat ca intelectual se numără și Nicolae Iorga, Nae Ionescu sau Martin Heidegger.

Probabil cartea sa de căpătâi este „Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român”, o sistematizare a gândirii țăranului român. Lucrarea nu este un produs de laborator, o speculație filozofică. Cercetătorul a iubit satul românesc, i-a bătut cărările și a descoperit acolo imaginea modelului de fiinţare românească, simplitatea și rânduiala din viața țăranului arhaic. Cartea este, de fapt, un compendiu de gândire populară românească bazat pe investigații de teren, autorul a participat la campaniile desfășurate în perioada interbelică de școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Studiul nu ar trebui să lipsească din biblioteca unui român. Din păcate însă, o veți găsi doar în anticariate, ea este inexistentă în librăriile din România, Editura Humanitas nu a mai reeditat-o din 1997. În timpul comunismului, Ernest Bernea a promovat rezistența spirituală, o rezistență printr-un creștinism asumat care să surpe fără violență lucrarea răului, „o mănăstirea de tămâie, cu pereţii de alămâie” în care românii să primească lumina credinței și să deprindă tăria jertfei personale. Pentru Ernest Bernea, „faptul însuși al conducerii omului de către om este în viața noastră o mare nefericire. Îndreptarea acestei soarte triste poate veni pe o singură cale și atunci numai în parte: prin ajungerea la conducere a celor mai bogaţi lăuntric, mai blânzi și mai darnici, a celor mai cuprinzători și mai spiritualizaţi dintre noi”.

Din notele informative reiese că securitatea nu a înțeles prea mult din opera filozofului, însă suficient să îi pună eticheta de gânditor antimaterialist. A făcut ani

grei de închisoare la Vaslui, Târgu Jiu, Târgu Ocna, Brașov și în mai multe colonii de muncă de la Canal. În anul 1984, la vârsta de 80 de ani, securiștii l-au bătut până la leșin pentru că a refuzat să furnizeze informaţii despre apropiații săi.

O țară sub ocupație nu-și cinstește istoria. O țară sub ocupație nu-și cinstește valorile, este robită mișcării de propagandă care îi ascunde identitatea. Din păcate, noi, românii, suntem într-o mare măsură sub ocupația propriei noastre ignoranțe, a neputinței de a ne articula existența pe fruntariile esențiale ale vieții.

Ernest Bernea a murit la 14 noiembrie 1990 și a fost înmormântat la Mănăstirea Cernica. Dacă treceți prin Cernica, vă rog să trimiteți un gând și „Celui care urcă muntele”.

Eduard DUMITRACHE Sursa: activenews.ro

Programe 21 NOIEMBRIE 2014

24

Luni NOIEMBRIE

25

Marţi NOIEMBRIE

26

Miercuri NOIEMBRIE

13 27

FLUX Joi NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Magazinul copiilor. 11.00 Reporter de gardă. 11.25, 2.35 World Stories - lumea în reportaje. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.25 Orchestra Simfonică „Teleradio - Moldova”. Program muzical. 14.40 Documentar. „Arts 21”.

15.10 Desene animate. „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”. 16.00 În ritm de dans. 16.30 Accente economice. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Săptămâna sportivă. 23.10 Orchestra de muzică populară„Barbu Lăutaru”. 0.00 Film.„GREU DE PENSIONAT” (SUA). 1.50 Fii tânăr! 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.15 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate.„Legenda lui Zorro”.

10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Baștina. Magazin agricol. 11.20 Accente economice. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.25 Natura în obiectiv.

13.55 Portrete în timp. 14.20 Documentar. „La drum”. 14.50, 1.35 Săptămâna sportivă. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: Toscana, cariera de marmură”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral.

22.25 Tezaur. 22.40 Electorala 2014. Votul tău. 22.50„Îți cântăm, lume, cu drag”. Anatol Vițu. Concert aniversar. 0.00 Film. „UNDEVA” (SUA, 2010).

2.20 Legendele muzicii. 2.30 Identitate Basarabia. 4.30 „1989”. Toamna Națiunilor. 5.30 Știință și inovare.

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Gagauz ogea. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 0.00 Настоящее время. 10.30 Vector European. 11.00 Evantai folcloric. 11.40, 5.15 Știri pozitive. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 14.00 Documentar. „Arts 21”. 14.35 Fii tânăr! 15.25 „1989”. Toamna Națiunilor. 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Legendele muzicii. 22.40 Electorala 2014.

Votul tău (рус). 22.50 Moment poetic. 23.00 Campionatul European la minifotbal. Israel – Moldova. Transmisiune în direct din Herceg Novi.

0.30 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 1.25 Portrete în timp. 1.55 O seară în familie. 4.30 Cuvintele credinței. 5.35 Accente economice.

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Русский мир. 6.40, 1.20 Moment poetic. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 0.00 Настоящее время.

10.30 O seară în familie. 11.35 Videoteca copiilor. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 14.00 Gala de operă. 15.25 Dor. Program muzical. 15.55 Părinți și copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.30 Super-loto „5” din „35”. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Reporter de gardă. 22.50 Legendele muzicii. 23.00 Campionatul European la minifotbal. Scoția–Moldova. 0.30 Serial. „SIMULATORII”. 1.30 În ritm de dans. 2.00 Avangaraj. 4.30 „Noi suntem din Drochia”. Spectacol muzical. 5.40 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4865 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc (ultimul episod) 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4866 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor ep.1 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4867 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4868 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Culorile iubirii (sfârșitul serialului) 22:30 Serial: Complicea 23:30 Serial: Casa de alături (sfârșitul serialului) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.25, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.51 15:00 Film: Arsenalul seducţiei 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.17 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.1, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.26 , an 4 (ultimul episod) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.52 15:00 Film: Secretul Evei 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.18 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.2, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.1, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.53 15:00 Film: Secrete din trecut 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Visuri la cheie, ed.5 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.3, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Филипп Янковский, Федор Бондарчук, Оксана Фандера в многосерийном фильме „Чудотворец” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 „Познер” 02:00 Ночные новости 02:15 „Умник”. Многосерийный фильм 03:00 „Prima Oră” (R)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Чудотворец”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Филипп Янковский, Федор Бондарчук, Оксана Фандера в многосерийном фильме „Чудотворец” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20 „Структура момента” 02:10 „Умник”. Многосерийный фильм 03:00 „Prima Oră” (R)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Чудотворец”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Филипп Янковский, Федор Бондарчук, Оксана Фандера в многосерийном фильме „Чудотворец” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „Политика” 02:15 „Умник”. Многосерийный фильм 03:05 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Фильм 11:00 Știri. 11:10 Фильм 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 300 спартанцев. Фэнтези, боевик. США 2007 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Обещать – не значит жениться. Мелодрама. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:40 Танго и Кэш. Боевик. США 1989 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 4 серия 00:30 След. Детектив. Россия 2012 01:30 Știri. 02:00 Танго и Кэш. Боевик. США 1989 03:55 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 4 серия

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Обещать – не значит жениться. Мелодрама. США 2008 11:00 Știri. 11:10 Обещать – не значит жениться. Мелодрама. США 2008 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Заряженное оружие 1. Комедийный боевик. США 1993 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 5 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL “Manchester City - Bayern Munchen”. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:45 Сериал 01:30 Новости. 02:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 02:50 Откровенный разговор. 03:40 Matinal.

05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 5 серия

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Заряженное оружие 1. Комедийный боевик. США 1993 11:00 Știri. 11:10 Заряженное оружие 1. Комедийный боевик. США 1993 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 День отца. Комедия. США 1997 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 6 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL “ Arsenal Londra - Borussia Dortmund „. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:45 Сериал 01:30 Новости.

02:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 02:50 Откровенный разговор. 03:40 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 6 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN 10:34 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:30 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:39 À TOI POUR TOUJOURS : LA PETITE HISTOIRE DU MARIAGE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 ENQUÊTES RÉSERVÉES 20:28 ENQUÊTES RÉSERVÉES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:02 ÉCHAPPÉES BELLES 23:32 LES ANIMAUX STARS DES ZOOS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:58 UNE AFFAIRE DE FEMMES 2:42 ARTE REPORTAGE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 MÉTÉO 4:00 TEMPS PRÉSENT

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:27 LITTORAL 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:34 LES NOUVEAUX PARADIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:12 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:38 JAMAIS SANS MES PALMES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ENQUÊTES RÉSERVÉES 15:50 ENQUÊTES RÉSERVÉES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38 LES CATHÉDRALES DÉVOILÉES 21:02 LES ANIMAUX STARS DES ZOOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 MAGAZINE 2:47 LE POINT

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:27 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 CURIEUX BÉGIN 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 LES NOUVEAUX PARADIS 13:37 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:41 PARADIS AMERS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 ODYSSEUS 1:45 ODYSSEUS 2:38 TEMPS PRÉSENT 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.2, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.54 15:00 Film: Cruciada copiilor 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Praf și pulbere: Dreptate pe cont propriu 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.4, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Чудотворец”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Филипп Янковский, Федор Бондарчук, Оксана Фандера в многосерийном фильме „Чудотворец” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25„На ночь глядя” 02:10„Умник”. Многосерийный фильм 03:00 „Prima Oră” (R) 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 День отца. Комедия. США 1997 11:00 Știri. 11:10 День отца. Комедия. США 1997 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 В любви и войне. Военный, Биография. США 1996 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:40 Крайние меры. Драма, Детектив. США 1996 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 7 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Крайние меры. Драма, Детектив. США 1996 04:00 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 7 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 HEP TAXI ! 13:40 LE POPULISME AU FÉMININ 14:34 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FORTIER 15:48 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 MAGAZINE 21:16 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:57 LA PEUR DE L’EAU 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:49 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:41 MISE AU POINT 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL

FLUX 28

14

Programe 21 NOIEMBRIE 2014

Vineri

29

NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 10.00, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Petalo romano. 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 0.00 Настоящее время. 10.30, 2.05 Dor. Program muzical. 11.00 Cultura azi. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.55 Documentar. „Merge Cummingham”. 14.50 Erudit-cafe. 15.30 Ring Star.

Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014.

Tribuna concurentului electoral. 22.25 Documentar. „Euromaxx”. 23.00 Campionatul European la minifotbal. Muntenegru–Moldova. 0.30 Film. „UN SĂRUT, VĂ ROG” (Franța, 2007). 2.35 Carta drepturilor. 4.30 „Noi suntem din Drochia”. Spectacol muzical. 5.45 Cinemateca universală.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Produs autohton 22.10 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Casa de alături (r) 06:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Teleshopping 09:00 Serial: Clona 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:15 Serial: Regina inimilor (r) 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4869 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori (primul episod) 22:00 Serial: Complicea 23:00 Cristina Show: Invitați actorii din “Casa de alături”, partea I 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.3, an 5 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.55 15:00 Film: Vinul iubirii 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.12 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Чудотворец”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:15 „Время” 21:45 „Moldova are Talent 2” 23:35 „ДОстояние Республики” 01:40 „Primele știri” (rus) 01:50 „Вечерний Ургант” 02:35 „Городские пижоны”. Премьера. „Genesis” 04:05 Галина Польских, Никита Михалков, Евгений Стеблов в фильме „Я шагаю по Москве” 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 В любви и войне. Военный, Биография. США 1996 11:00 Știri. 11:10 В любви и войне. Военный, Биография. США 1996 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Практическая магия. Фэнтези. США 1998 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35 Совершенный мир. Триллер. США 1993 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Совершенный мир. Триллер. США 1993 (продолжение) 00:40 Сериал 02:10 Новости. 02:40 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 03:25 Știri. 03:55 Matinal. 05:40 Сериал 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:26 EN VOYAGE !

EXPRESS 5:40 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 11:31 AL DENTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 MAGAZINE 13:39 VOYAGES AU BOUT DE LA NUIT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ODYSSEUS 15:47 ODYSSEUS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 20:30 LES CARNETS DE JULIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 ENQUÊTES RÉSERVÉES 22:47 ENQUÊTES RÉSERVÉES 23:43 GEOPOLITIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:40 L’INVITÉ 0:50 MÉTÉO 0:56 V COMME VIAN 2:37 INFRAROUGE LE DÉBAT RTS

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă NOIEMBRIE

6.05 Documentar. „Global 3000”. 6.35 Identitate Basarabia. 7.05 Desene animate. „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”. 8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Un pas spre sănătate. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00, 13.30 80 de ani de la fondarea Centrului Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive. 14.30 Creștini în Europa.

16.30 Documentar. „Eurobox”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-club (рус).

17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Tezaur. 19.50 O seară în familie. 21.25 Destine de colecție. 22.20 Film. „IMPORTANT E SĂ FII ONEST” (SUA). 0.00 Gala de operă. 1.20 Avangaraj. 2.20 Serial. „SIMULATORII”. 4.30 Documentar. „Merge Cummingham”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Concert 18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Melodia ta 20.25 Market 9000.md 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Muzică 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.35 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Film indian 05.30 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Cristina Show: Invitati actorii din “Casa de alături” 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4870 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Regina inimilor 20:30 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Cristina Show: Invitați actorii din “Casa de alături”, partea a II a 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:30 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 Visuri la cheie (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 MasterChef (r) 15:15 Vocea României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Pompeii 22:30 Film: The Internațional: Puterea banului 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:00 Новости 06:15 „Любовь Полищук. Женщинапраздник” 07:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Галина Польских. По семейным обстоятельствам” 12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Идеальный ремонт” 13:30 „В наше время” 14:40 „И все таки я люблю…” Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „И все таки я люблю…” Многосерийный фильм. Продолжение 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 20:00 „DA sau NU” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Ледниковый период” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 02:20 Премьера. Любовь Толкалина, Дмитрий Марьянов, Людмила Чурсина в многосерийном фильме „Как выйти замуж за миллионера” 03:55 Уиллем Дефо в приключенческом фильме „Охотник” 6:30 Новости. 7:00 Откровенный р а з го в о р . 9 : 0 0 „ A u t o s t r a d a”.

10:00 Старые ворчуны.Комедия. США 1993 12:00 Старые ворчуны разбушевались.Комедия. США 1995 13:45 Освободите Вилли 2: Новое приключение.Семейный. Франция, США 1995 14:00 Новости. 14:10 Освободите Вилли 2: Новое приключение.Семейный. Франция, США 1995 (продолжение) 15:40 Совершенный мир. Триллер. США 1993 17:00 Știri. 17:10 Совершенный мир. Триллер. США 1993 18:10 Мисс Конгениальность. Комедийный боевик. США 2000 20:00 Вести недели.

21:00 Властелин колец: Возвращение Короля. Фэнтези. США ,Новая Зеландия 2003 23:00 Știri. 23:30 Властелин колец: Возвращение Короля. Фэнтези. США ,Новая Зеландия 2003 (продолжение) 1:40 Вести недели.

2:30 „Autostrada”. 3:20 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 4:05 Откровенный разговор. 4:55 След. Детектив. Россия 2012 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:28 MEDITERRANEO 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE-Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 BRIGADE ANIMO 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:06 LANFEUST QUEST 11:29 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 11:45 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:31 PARDONNEZ-MOI 14:01 36,9° 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 17:00 MAGAZINE 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:23 TERRIENNES 19:26 L’INVITÉ 19:39 MAGAZINE 21:25 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LES ANNÉES BONHEUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:59 JOSEPH L’INSOUMIS 2:32 ACOUSTIC 2:59 STARS PARADE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 LE POINT

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

30

Duminică NOIEMBRIE

6.05 Documentar. „360 grade GEO: Sapanta”.

7.00, 8.00, 10.00, 11.05, 13.00, 15.00, 18.00, 21.00 ȘTIRI. 7.10 Cuvintele Credinței. 7.55, 8.05, 9.10 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.05 Ring Star. Concurs muzical. 11.05, 14.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 11.10 Părinți și copii. 11.40 La datorie. 12.00, 1.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.10 La noi în sat. 13.50 Moment poetic. 14.10 Baștina. Magazin agricol. 15.05 Festivalul-concurs Internațional „Două inimi gemene”. Gala laureaților. 16.35 World Stories - lumea în reportaje.

17.15 Cultura azi. 18.10, 5.30 Identitate Basarabia. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 „Hai la hora mare”.

Program de muzică populară. 21.20, 22.20 Alegeri parlamentare 2014.

Ediție specială. 1.30 Portrete în timp. 1.55 Film. „UN SĂRUT, VĂ ROG” (Franța, 2007). 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000. md 18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Melodia ta 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Market 9000.md 21.00 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06:15 Cristina Show: Invitaţi actorii din “Casa de alături”, partea a II (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4871 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Regina inimilor 20:30 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra ep.1 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: O zi perfectă 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 MasterChef (r) 16:00 Film: Răpirea tatălui 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Cod roșu la Casa Albă 23:00 Film: Un cuplu mortal 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:00 Новости 06:15 Алла Демидова, Дарья Михайлова в фильме „Звездопад” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35„Пока все дома” 11:25„Фазенда” 12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Александр Зацепин. В огнедышащей лаве любви” 13:25 „ДОстояние РЕспублики: Александр Зацепин” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 „Черно-белое” 16:30 „Большие гонки” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00„Replica” 20:00„DA sau NU” 21:00„Sinteza săptămânii”(rom) 21:40 Воскресное„Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20 Премьера. Елизавета Боярская, Дмитрий Дюжев, Дмитрий Нагиев в фильме „Курьер из „Рая” 01:00 „Primele știri” (rus) 01:15 „Толстой. Воскресенье” 02:10 „Нерассказанная история США”. Фильм Оливера Стоуна 03:10 Премьера. Любовь Толкалина, Дмитрий Марьянов, Людмила Чурсина в многосерийном фильме „Как выйти замуж за миллионера” 6:30 Știri. 7:00 Освободите Вилли 2: Новое приключение.Семейный. Франция, США 1995 9:00 Știri. 9:30 Magazin UEFA Champions League. 10:00 Мисс Конгениальность. Комедийный боевик. США 2000 11:55 Старые ворчуны.Комедия. США 1993 14:00 Новости.

14:10 Старые ворчуны разбушевались.Комедия. США 1995 16:00 Властелин колец: Возвращение Короля. Фэнтези. США ,Новая Зеландия 2003 17:00 Știri. 17:10 Властелин колец: Возвращение Короля. Фэнтези. США ,Новая Зеландия 2003 (продолжение) 20:00 Новости. 20:35 Матрица. Фантастика, боевик. США, Австралия 1999 23:00 Știri. 23:30 След. Детектив. Россия 2012 0:40 Новости.

1:10 Матрица. Фантастика, боевик. США, Австралия 1999 3:20 Știri. 3:50 Откровенный разговор. 05:40 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:32 ARTISANS DU CHANGEMENT 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:25 WARI 7:55 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 BRIGADE ANIMO 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:06 LANFEUST QUEST 11:32 TACTIK 11:59 JOUR DE RUGBY 12:48 QUOI DE NEUF DOC ? 13:00 FLASH INFO 13:02 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:34 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:23 L’INVITÉ 19:31 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:37 PYGMEE BLUES 20:30 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 UN ÉTÉ INOUBLIABLE 23:21 LE RETOUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 LA PEUR DE L’EAU

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

21-28 noiembrie Berbec Este un moment foarte bun să îţi faci un plan pentru finanţele tale. Weekend-ul îţi oferă o oportunitate excepţională să-ţi lărgești orizonturile.

Taur Viaţa socială se arată destul de înfloritoare, dar nu lăsa deoparte nici îndatoririle. S-ar putea să fie nevoie să te întâlnești cu câteva persoane pentru a purta discuţii legate de locuri de muncă.

Gemeni Ai de muncit mult și s-ar putea să simţi foarte puternic presiunea care se pune pe tine la serviciu. Nu uita că oamenii de lângă tine sunt totuși… oameni. Înţelege-i și fă-ţi treaba bine ca să eviţi orice conflict.

Rac Dragostea este un subiect serios pentru tine și pe care îţi place să-l discuţi cu oricine te ascultă.

Asta însă nu înseamnă că trebuie să-ţi faci neapărat și planuri pentru viitorul tău romantic.

Leu Familia și căminul te preocupă și simţi că s-au adunat multe responsabilităţi pe umerii tăi. Rezolvă toate problemele ca să te poţi relaxa și bucura de compania celor dragi la sfârșit de săptămână.

Fecioară Poţi face multe lucruri dacă îţi pui mintea la contribuţie și poţi găsi soluţii la numeroase probleme, atât ale tale, cât și ale apropiaţilor tăi.

Balanţă Acordă mai multă atenţie cheltuielilor pe care le faci: ai cu adevărat nevoie de toate lucrurile pe care le vrei? Sau sunt doar mofturi? Renunţă să mai dai banii pe ce nu ai nevoie.

Scorpion Ai de luat o decizie importantă și tot ce îţi dorești este să o amâni cât mai mult. Totuși, cu cât amâni lucrurile importante mai mult, cu atât te macină mai mult și te vei simţi mai stresată.

Săgetător Ai grijă ce promisiuni faci pentru că este posibil să nu le poţi ţine.

Acordă timp destul problemelor cu adevărat presante din viaţa ta și găsește-le o rezolvare, fără să te aglomerezi.

Capricorn Sfaturile tale vor fi primite cu drag, mai ales de către prietenii care au nevoie de ajutorul tău.

O să mai ai câteva zile stresante, însă luna viitoare se arată mult mai plăcută ca aceasta.

Vărsător Vei fi foarte motivată să ajungi înainte cu orice preţ, iar energia aceasta este foarte bună dacă vrei să începi noi proiecte personale sau dacă vrei rezultate la locul de muncă.

Peşti Cariera și visele tale au nevoie de mai multă atenţie ca să te simţi împlinită. Ieși din zona ta de confort și pune-te în situaţii mai puţin plăcute ca să obţii rezultate.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1329 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

21 NOIEMBRIE 2014

FARMACIA NATURII

Minunile usturoiului!

Usturoiul este o sursă esenţială de substanţe necesare corpului nostru. În compoziţia sa se găsesc vitamine (A, complexul B (B1 și B6) și C), minerale (magneziu, calciu, potasiu, iod, zinc), aminoacizi și enzime.

Tocmai de aceea, consumat destul de des, usturoiul creează un scut protector în jurul principalelor organe, prevenind astfel apariţia bolilor cardiovasculare, cancerului, reumatismului și hipertensiunii.

Scade semnificativ riscul de cancer Potrivit specialiștilor americani de la Institutul Naţional împotriva Cancerului, persoanele care consumă zilnic usturoi sunt protejate de cancer de stomac, de colon, de sân, de esofag și de cancer bucal. Explicaţia este că în acest aliment se găsește alicină, o substanţă cu efect puternic anticancerigen care se eliberează numai atunci când usturoiul este pisat. Într-un singur căţel de usturoi se găsesc circa nouă miligrame de alicină.

Reglează nivelul tensiunii și protejează inima Oamenii de știinţă australieni de la Universitatea Adelaide au constatat că hipertensivii care consumă zilnic un căţel de usturoi reușesc să-și menţină mai ușor tensiunea sub control.

Antibiotic natural Alicina din compoziţia usturoiului este renumită și pentru proprietăţile antibiotice. Cel mai elocvent studiu privind efectul antibiotic al usturoiului este cel realizat de cercetătorii americani de la Universitatea din Boston.

Oamenii de știinţă au observat o ameliorare a stării de sănătate a voluntarilor diagnosticaţi cu pneumonie stafilococică și streptococică și care prezentau rezistenţă la antibiotice.

De asemenea, în cartea „Cheia Longevităţii”, dr. Mihai-Alin Scarlat spune că usturoiul are acţiune favorabilă în unele afecţiuni digestive (diaree, balonări) și acţionează ca un antiseptic pulmonar în cazul unor afecţiuni respiratorii (emfizem, bronșită, astm). În plus, usturoiul are rol anticoagulant, prevenind formarea cheagurilor de sânge. Ba, mai mult, conţinutul bogat în sulf îl recomandă în caz de afecţiuni reumatismale.

De asemenea, datorită vitaminelor cu rol puternic antioxidant (vitaminele A și C), usturoiul previne îmbătrânirea precoce.

Lyla.ro

15

FLUX

STUDIU

Cafeaua poate preveni obezitatea Cafeaua poate preveni obezitatea, potrivit unui studiu care a identificat un compus chimic din această băutură ce poate ajuta la combaterea unora dintre consecinţele creșterii în greutate.

Cercetătorii de la University of Georgia, Statele Unite, au descoperit că acidul clorogenic, care se găsește în cafea, a redus semnificativ rezistenţa la insulină și acumularea de grăsimi în ficatul șoarecilor hrăniţi cu alimente bogate în grăsimi, informează dailymail.co.uk.

Cobaii au avut, timp de 15 săptămâni, o dietă foarte bogată în grăsimi, perioadă în care cercetătorii le-au administrat, prin injecţii, o soluţie care conţinea acid clorogenic, de două ori pe săptămână.

Savanţii au descoperit că acidul

clorogenic a fost eficient nu numai în prevenirea creșterii în greutate, ci a ajutat și la menţinerea unui nivel normal al glicemiei și a unei stări bune a sănătăţii ficatului.

«Studii anterioare au arătat că printre beneficiile consumului de cafea se numără scăderea riscului de instalare a unor boli cronice ca diabetul de tip II și afecţiunile cardiovasculare. Cercetarea noastră merge mai departe, căutând să identifice beneficiile asociate acestui compus chimic (acid clorogenic, n.r.) care se găsește din abundenţă în cafea, dar și în fructe și legume ca merele, perele, roșiile și coacăzele», a declarat Yongjie Ma de la University of Georgia.

«Acidul clorogenic este un antioxidant puternic care reduce inflamaţiile. Multe dovezi arată că bolile legate de obezitate sunt cauzate de inflamarea cronică, deci dacă putem controla acest aspect, putem reduce

unele dintre efectele negative ale câștigării excesive în greutate», a mai spus Yongjie Ma. Cercetătorii spun însă că acidul clorogenic nu este un tratament

Statul pe scaun îţi face rău. Află cum Cu siguranţă ţi s-a mai spus și ţie că nu este bine să stai jos multe ore fără să te ridici măcar câteva minute din când în când. Statul pe scaun îţi face rău și de suferit au mai ales cei care la locul de muncă petrec multe ore în poziţia șezut.

Află ce poţi păţi:

că circulaţia sângelui la nivelul întregului corp scade. Acesta este și motivul pentru care picioarele tale se umflă după câteva ore, pentru că sângele ”băltește”. Astfel, statul pe scaun pe termen lung poate distruge vasele de sânge, prin faptul că își pierd elasticitatea.

Statul pe scaun crește riscul să faci boli cronice

Statul pe scaun dublează riscul de atac de cord Simplul fapt că stai pe scaun mai multe ore la rând îţi poate dubla riscul de atac de cord, arată nu mai puţin de 18 studii, la care au participat aproximativ 800.000 de oameni în total. Potrivit tuturor cercetărilor, persoanele sedentare prezintă un risc de două ori mai mare să facă un atac de cord, spre deosebire de cele care se ridică vreme de câteva minute o dată pe oră, așa cum ar trebui să facem cu toţii.

Câștigi mult în greutate Faptul că alegi să stai pe scaun mai multe ore în timpul unei zile, în loc să te ridici în mod regulat dăunează abilităţii de a slăbi, spun unii specialiști. Cu cât stai mai mult pe scaun într-o singură zi, cu atât corpul tău se adaptează cerinţelor fizice scăzute, iar metabolismul tău încetinește. Un metabolism încet înseamnă kilograme în plus și dificultate să le dai jos mai apoi.

Sângele circulă mai greu până la inimă dacă stai jos mereu

Potrivit Organizaţiei Mondiale de Sănătate, lipsa activităţii fizice este al patrulea cel mai important factor al mortalităţii timpurii și poate cauza chiar mai mult de 25% din cazurile de colon, este de vină pentru 27% din cazurile de diabet și 30% din cazurile de boli cardiovasculare. Ce-i drept, poţi face și boli mai ușoare, însă asta nu înseamnă că nu ar trebui să ai mai multă grijă de tine!

pentru obezitate. O dietă sănătoasă și un program de exerciţii fizice rămân cea mai bună metodă de a reduce riscurile asociate obezităţii.

Mediafax.ro

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL Piese animal print pentru o toamnă chic Acest print atât de senzual și feminin este greu de ignorat…

Mereu se găsesc noi moduri de a readuce imprimeul leopard în actualitate. Sezonul acesta, ne-a atras atenția pecatwalk în prezentările Giorgio Armani, Givenchy și Gucci.

Îţi crește colesterolul Potrivit oamenilor de știinţă, statul pe scaun crește și nivelul colesterolului rău, deoarece organismul nu îl mai poate transforma pe acesta în urma inactivităţii (statului în poziţia șezut).

Cum să scazi toate aceste riscuri La foarte multe locuri de muncă, statul pe scaun este necesar, mai multe ore la rând. Chiar și așa, nu ești obligat să stai jos încontinuu, ci te poţi ridica și mai poţi face câţiva pași, așa cum este și indicat. Cel mai bine ar fi să te ridici în picioare o dată la fiecare oră de stat pe scaun și să te miști un pic, vreme de câteva minute.

Mușchii nu se mai încordează în poziţia de șezut, astfel

Avantaje.ro

Floarea de ceară Cei pasionaţi de flori și de grădinărit au cu siguranţă în posesie și Hoya Carnosa, floarea ca de ceară cu parfum discret. Aceasta este una dintre cele mai populare flori de apartament.

Originară din Asia, planta este una căţărătoare. Are frunzele eliptice, groase și închise la culoare, iar florile sunt roz, cu petale cărnoase ca de ceară sau porţelan. De aici i se trage și numele de ”Floare de ceară”.

I se mai spune și “Floarea de porţelan” sau “Lacrima Maicii Domnului”.

Cea din urma denumire îi este dată datorită faptului că micile flori catifelate secretă picături dulci.

Genul Hoya cuprinde peste 250 de specii, multe dintre ele fiind cultivate ca plante de apartament. Pentru a ne bucura cât mai mult timp de această

plantă trebuie să respectăm anumite reguli de îngrijire. În primul rând, Floarea de ceară nu trebuie expusă temperaturilor negative. Nu trebuie lăsată niciodată la temperaturi mai joase de 10 grade. Pe timp de iarnă, planta trebuie ţinută în casă, dar nu în apropierea surselor de căldură. Floarea de ceară va fie înflorită atât timp cât i se va asigura lumina necesară. Aceasta trebuie amplasată în spaţii cu mult soare, lumina indirectă fiind cea mai potrivită.

Ea nu suportă umiditatea ridicată din substrat, așadar udările trebuie să fie moderate și numai atunci când pământul este uscat aproape complet.

Planta preferă ghivecele mai mici și nu se transplantează în altele mai mari decât după 2-3 ani de la ultima mutare. Înmulţirea se realizează prin butași și seminţe.

Pentru ca planta să fie mai ramificată, aceasta trebuie tunsă. Nu este recomandat să rupem frunzele vechi sau lăstarii noi în speranţa că floarea se va dezvolta mai frumos, deoarece ea nu va mai înflori.

Dacă până acum ai ocolit animal printul pentru că nu știai cum să-l asociezi cu piesele din garderoba ta, îți spunem că este mai ușor decât crezi. Pentru a-l pune în valoare, nu-l asorta cu un alt imprimeu. Limitează-te la o singură piesă vestimentară sau accesoriu și nu te îmbrăca niciodată în animal print din cap până-n picioare.

Da, poţi purta animal print și la birou! Îți sugerăm să integrezi imprimeul leopard într-un context la care nu te-ai gândi imediat: o rochie cu un croi cuminte, perfectă pentru o ținută office.

Incasa.ro

Glamourmagazine.ro

FLUX

16

Magazin

21 NOIEMBRIE 2014

Moldova-AproapeDeparte, la Tallinn Omnibusul (serie de scurtmetraje) Moldova-Aproape-Departe, un nou proiect cinematografic al regizorului și scenaristului Igor Cobileanski, lansat anul trecut, va fi prezentat în premieră pentru producătorii, finanțatorii și distribuitorii prezenți la cel mai mare festival de film din țările baltice – Black Nights International Film Festival.

Scenariile și autorii celor șapte filme de scurtmetraj au fost selectați, iar proiectul se află acum în faza colectării de fonduri. Proiectul va fi prezentat în cadrul secțiunii Baltic Event, o platformă de Pitching (coproducții și finanțare), unde vor fi prezentate alte douăsprezece proiecte din diferite țări, scopul fiind găsirea finanțării și eventualilor coproducători. În opinia producătorului Dumitru Marian, această „prezentare de ţară” este o bună șansă de a aduce la o nouă treaptă efortul de accedere a cinematografiei moldovenești pe piața europeană și prezentarea Moldovei ca un nou spațiu cinematografic demn de explorat și valorificat.

Festivalul Internațional de Film Black Nights de la Tallinn, Estonia, a rezervat în cadrul ediției curente

un loc special Moldovei. Astfel, pe 26 noiembrie, pe lângă prezentarea proiectului propus de Brio Film Production (studioul din Moldova, fondat și condus de Valentina Iusuphodjaeva, producătoarea filmelor lui Igor Cobileanski), în coproducție cu Dan Burlac (România) și Pavel Cuzuioc, producător și regizor de origine moldavă aflat acum în Austria, va avea loc și o trecere în revistă a cinematografiei moldovenești din ultima perioadă. Prezentarea o vor face Dan Burlac, producător și coproducător la câteva filme realizate în Moldova, și Dumitru Marian, producător din Republica Moldova, unul dintre autorii Legii cinematografiei, aprobate de Parlamentul Republicii Moldova în iulie curent. Igor Cobileanski nu va putea da curs invitației, pentru că este pe finalul predării ultimului film din serialul „Umbre”, realizat pentru HBO. Prezentarea se axează pe filmele produse în ultimii ani, dar și filme aflate în diverse faze de producție. Pe lângă filmele propriu-zise, scopul prezentării este de a „vinde Moldova” în calitate de partener pe domeniul cinematografic și de a atrage producătorii străini care să descopere talentele, poveștile și potențialul filmic al acestui spațiu „din coasta Europei”.

FLUX

Expoziţie de fotografie documentară dedicată Chişinăului În perioada 3-19 decembrie, la Chișinău se va desfășura expoziţia de fotografie documentară „Omul merge după soare”, organizată de Asociaţia Tinerilor Artiști „Oberliht”, cu sprijinul Institutului Goethe.

Numele expoziţiei face referinţă la cunoscutul film artistic al regizorului Mihail Calic, a cărui acţiune are loc în Chișinăul postbelic aflat în proces de reconstrucţie, în anii ’60 ai secolului trecut. Prin povestea lirică despre un băiat care merge prin orașul său drag, urmând soarele, se dezvăluie viziunea poetică a autorului asupra Chișinăului, în care pot fi recunoscute și contururile havuzului din Grădina Publică Ștefan cel Mare, și străzile reconstruite ale Chișinăului, și fântâna în cascadă din Valea Morilor.

Cum este oraşul astăzi?

Chișinăul, la fel ca și oricare alt oraș, reprezintă un organism viu, care se află în continuă mișcare, dezvoltare și transformare.

Aceasta se observă în mod special pe parcursul ultimilor ani, când, după o lungă stagnare, a început să se dezvolte și să se înnoiască.

Se acordă o atenţie tot mai mare construcţiei și transformărilor în spaţiul public urban. Însă aceste transformări nu sunt întotdeauna benefice, nu păstrează farmecul de odinioară al orașului și nu îl fac mai plăcut pentru locuitorii săi. În ultimii 20 de ani, transformarea spaţiului postsocialist, sub influenţa culturii globale a consumului, a condus la schimbarea mediului urban printr-o comercializare și privatizare totală și excesivă a spaţiilor publice de către mediul de afaceri privat, consideră Tatiana Fiodorova, artist media și fotograf. Tot mai des, spaţiile publice sunt utilizate pentru construcţii neautorizate și devin mai puţin deschise și accesibile. Monumentele arhitecturale istorice sunt demolate, sunt înlocuite cu centre comerciale. În parcuri, pe terenurile de joacă destinate copiilor și în alte locuri publice sunt construite clădiri cu multe etaje. Pe de o parte, orașul crește și se lărgește, pe de altă parte, apare problema rolului și locului individului în mediul urban.

Astfel, fotografilor și artiștilor care au fost invitaţi să participe la expoziţie li s-a propus să cerceteze, prin mijloace vizuale (cu ajutorul fotografiei sau altor tehnici apropiate) realităţile vieţii urbane a Chișinăului, precum și transformările vieții culturale, sociale, economice care se reflectă direct și influențează spațiile publice de azi, în care, pe de o parte, în centrul atenţiei și a criticii se află omul și locul său în mediul urban, iar pe de altă parte, Chișinăul însuși ca un organism în creștere și dezvoltare.

Doritorii de a participa au avut posibilitatea să-și depună ofertele până la data de 17 noiembrie curent. Cele mai reușite lucrări vor fi expuse în cadrul expoziției de fotografie documentară la Zpațiu, strada Al. Șciusev, 103.

Artista Tatiana Fiodorova a fost invitată de Asociația Oberliht în calitate de cocurator al proiectului „Chișinău – oraș în transformare”, ce se prezintă ca o serie de expoziții cu participarea tinerilor artiști din Moldova și din regiune. Tema proiectului, așa cum e reflectată în titlu, problematizează modul în

care s-a format spațiul urban în ultimii ani și cum influențează acest spațiu relațiile sociale și practicile cotidiene – cum ne formează el ca și colectivitate și cum ne raportăm noi, ca indivizi, la spaţiul respectiv.

Parteneri ai proiectului sunt Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Centrul pentru Artă Contemporană, Art Platforma și Platzforma. Acesta este finanţat de Institutul Goethe din București, Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei și Fundația Culturală Europeană.

FLUX