Ziarul Flux, Ed. 14 (987)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 24 aprilie 2015 8 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 10.04.2015

=Sf. Ierarh Calinic de la Cernica; Sf. Mc. Antipa; Sfântul Simeon Ștefan, Mitropolit al Transilvaniei

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO.............................. 19.9844 1 Dolar american ............. 18.6083 1 Leu românesc ................. 4.5186 1 Rublă rusească ............... 0.3603 Timpul probabil:

Maxima zilei Un popor care alege poli24.04.2015 25.04.2015 ticieni corupţi, impostori, hoţi și trădători, nu este victimă, ci complice.

Noros, Noros, George Orwell 7 23 0C 7 23 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

ANCHETĂ

PAGINA

SOCIAL

Asiguraţi de stat doar pe hârtie.

Bolnavii de cancer din Moldova cumpără medicamentele care ar trebui să li se ofere pe gratis

5

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 14 (987)

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

PAGINA

GEOPOLITIC

Mai mulţi funcţionari, implicaţi în dosarul licitaţiilor trucate, au fost suspendaţi ieri din funcţii pe perioada urmăririi penale. Decizia a fost luată de ministrul Sănătăţii, Mircea Buga, în urma demersului făcut în acest sens de procuror.

Este vorba de managerii mai multor instituţii medicale, între care directorul Spitalului Clinic Republican, cel al Institutului de Cardiologie, al Spitalului de Urgenţă, al Institutului Oncologic, dar și vicedirectorul Agenţiei Medicamentului.

Potrivit Centrului Anticorupţie, urmează să fie depuse și alte demersuri privind suspendarea unor figuranţi în dosar.

Totodată, miercuri, 22 aprilie, Curtea de Apel Chișinău a respins contestările unor învinuiţi privind deciziile Judecătoriei Buiucani de a-i plasa în arest pentru 30 de zile.

Astfel, fostul ministru al Sănătăţii, Andrei Usatâi, directorul Agenţiei Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Alexandru Coman, și directorul Spitalului raional din Taraclia, Valeriu Jelev, au rămas în arest

în izolatorul Centrului Naţional Anticorupţie.

Decizia Curţii l-a tulburat în asemenea măsură pe Usatâi, încât acesta a avut nevoie de spitalizare, fiind supus și unei intervenţii chirurgicale.

Raportul Kroll, doar pentru uzul demnitarilor?

XXX

Dominique de Roux „O vară românească – Marea Vară” (1968)

6

GPF

ABONAREA 2015

Directorii mai multor spitale, cu statut de învinuit în dosarul licitaţiilor trucate, au fost suspendaţi din funcţii

Se doreşte secretizarea raportului Kroll, pentru că toţi au fost conectaţi la schemele de scoatere a banilor

4

EDI|IA DE VINERI

PAGINA

EXTERNE

Scandal de proporţii în sistemul judiciar din SUA: Criminaliştii FBI au falsificat timp de trei decenii probe

(citiţi pag. 3)

RISE Moldova: Cine este afaceristul V.I.P. din „Dosarul licitaţiilor trucate” Omul de afaceri Tudor Ceaicovschi, reţinut de ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) în „dosarul licitaţiilor trucate”, a câștigat, prin intermediul companiilor sale, peste 700 de contracte de achiziţii, livrând echipamente medicale și consumabile instituţiilor publice în sumă de peste 200 de milioane de lei.

Continuare în pag. 2

Amintim că ofițerii anticorupție au reţinut 16 responsabili din domeniul sănătății, bănuiţi de trucarea unor licitații publice în sistemul medical. Pentru zece dintre aceștia instanța a emis mandate de arest la

domiciliu, iar șase sunt deţinuţi în izolator.

Prejudiciul adus statului în urma trucării licitațiilor este estimat la peste 30 de milioane de lei.

FLUX

Intriga alegerilor locale. Partidele se aliniază la linia de start Data alegerilor locale generale fiind deja stabilită, actorii politici au început să dea semne de înviorare, deși destul de timide încă.

Fără îndoială, contează ce scor vor obţine partidele în teritoriu, însă miza principală și intriga acestui scrutin este primăria capitalei. Câteva formaţiuni politice și-au desemnat deja candidaţii la funcţia de primar general al municipiului Chișinău, iar procesul promite să ofere și unele surprize.

Printre primii, socialiștii și-au anunţat oficial aspirantul la fotoliul de edilșef al capitalei. Deși mulţi s-au așteptat că acesta va fi chiar șeful PSRM, Igor Dodon, cel care la scrutinul anterior a fost la un pas de a-l detrona pe Dorin Chirtoacă, în luptă a fost aruncată Zinaida Greceanâi. Dodon a apreciat înalt prestaţia acesteia în calitate de prim-ministru și a accentuat că este o persoană apolitică și nu face parte din vreun partid. La rândul ei, Greceanâi a promis să nu facă politică, dar să facă ordine în capitală.

Continuare în pag. 2

FLUX

2

Actual

24 APRILIE 2015

Intriga alegerilor locale.

Partidele se aliniază la linia de start Urmare din pag. 1 Nici Renato Usatâi nu pretinde să conducă primăria capitalei. „Partidul Nostru” l-a desemnat pentru această funcţie pe Ilian Cașu, vicepreședintele formaţiunii. Acesta a promis să rezolve problemele stringente ale orașului și să pună legea în capul mesei.

De ce nu au acceptat provocarea chiar liderii respectivelor formaţiuni? Printre alte explicaţii ar fi și faptul că în mai puţin de un an expiră mandatul actualului președinte al ţării și urmează să fie ales un nou șef al statului. Iar Dodon și Usatâi ar putea avea aspiraţii serioase în acest sens, încurajaţi mai ales de rezultatele alegerilor parlamentare din toamnă, dar și de ultimele sondaje de opinie.

Până la momentul scrierii acestui articol, alte formaţiuni politice încă nu și-au înaintat oficial candidaţii pentru funcţia de primar general, dar se știe cu certitudine că liberalii mai speră la un mandat pentru Dorin Chirtoacă. Imediat după ce Legislativul a decis că alegerile locale vor avea loc la 14 iunie, șeful liberalilor, Mihai Ghimpu, a vorbit în cadrul unei ședinţe a Consiliului Republican al PL despre necesitatea menţinerii lui Dorin Chirtoacă la Primăria municipiului Chișinău, un moment esenţial „pentru salvarea democraţiei și menţinerea cursului european”. „Noi avem datoria să salvăm și de această dată cursul european, prin menţinerea lui Dorin Chirtoacă ca Primar General al municipiului Chișinău vom salva democraţia. Noi am pornit schimbarea în 2005-2007, noi suntem cei

mai consecvenţi în valorile pe care le promovăm”, a punctat Ghimpu.

Singurii „cinstiţi și corecţi”, care n-au furat „ca alte partide”, liberalii se erijează în salvatori ai naţiunii și invocă iarăși lipsa noastră de alternativă în faţa „tancurilor rusești”, a „oamenilor Moscovei” sau a candidaţilor unor partide împotmolite în corupţie, care au pus în pericol „cursul nostru european”. Iar asta ar trebui să-i convingă pe alegători să închidă ochii la dezordinea care a pus stăpânire pe capitală, la suspiciunile de corupţie în care sunt implicate structurile municipale, la străzile pline de gropi și noroi, la lipsa unei viziuni clare, adecvate a actualului primar asupra dezvoltării orașului, la predilecţia excesivă a acestuia pentru politicianism, în detrimentul obligaţiunilor sale directe.

Democraţii și liberal-democraţii încă nu au făcut publice numele candidaţilor la funcţia de primar al capitalei, iar întrebarea este dacă cele două componente ale coaliţiei minoritare vor sprijini un candidat comun. Lucrul acesta pare problematic, pentru că între liderii celor două formaţiuni au existat tensiuni serioase legate de perioada desfășurării alegerilor. Astfel, partidul condus de ex-premierul Vladimir Filat a dorit amânarea alegerilor locale generale până în toamnă, pretextând că este necesar să fie realizată, mai întâi, reforma teritorial-administrativă. (Cine l-a împiedicat să pună problema înfăptuirii reformei în cei cinci ani de aflare la putere, când a existat o majoritate stabilă?) Acuzându-și colegii democraţi de lipsa voinţei politice, Filat a provocat o reacţie dură din partea

lui Marian Lupu, care a replicat că doar „idioţii” pot gândi că o astfel de reformă poate fi realizată în 3-4 luni.

Chiar dacă nu au făcut încă public numele candidatului, liberal-democraţii afirmă că acesta este ca și identificat deja, iar șeful formaţiunii promitea că va fi unul suficient de puternic, în măsură să-l înfrunte pe Dorin Chirtoacă.

Se vehiculează că respectivul candidat al PLDM ar putea fi actualul președinte al Curţii de Conturi (instalat în funcţie de Filat) și fost primar al Chișinăului, Serafim Urechean. Cel puţin, acesta și-a declarat intenţia de a candida. Rămâne de văzut dacă democraţii vor prefera să-și înainteze propriul candidat.

Aici ar trebui să amintim că la precedentul scrutin, candidatul PD, Valentina Buliga, a înregistrat un scor mai mult decât modest. În actuala conjunctură, șansele democraţilor, dar și a liberal-democraţilor, par și mai iluzorii, în contextul dezamăgirii profunde a populaţiei vizavi de prestaţia celor de la guvernare, dar și pe fondul unei deteriorări tot mai pronunţate a nivelului de trai.

Un recent sondaj realizat de Asociaţia Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova pare să confirme această tendinţă, chiar dacă admitem că la noi sondajele se fac uneori în interesul anumitor partide politice. Astfel, partidele așa-zis proeuropene sunt într-o pronunţată descreștere, în timp ce stânga câștigă teren.

Potrivit datelor sondajului, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri locale, peste un sfert dintre respondenţi, 25,5 la sută, ar opta pen-

tru socialiști, pentru consilierii din partea comuniștilor ar vota 15,3%, liberalii ar obţine 14,8%, liberal-democraţii – 14%, democraţii – 11,5%. „Partidul Nostru” al lui Renato Usatâi ar obţine 8,4% din voturi, iar formaţiunea condusă de ex-premierul Iurie Leancă ar fi sprijinită de 7,3%.

Conform aceluiași sondaj, socialiștii și-ar păstra întâietatea și în cazul Consiliului Municipal Chișinău, intenţia de vot fiind de 25,2%. PL ar obţine 20,7 la sută din voturile chișinăuienilor, fiind urmat de PLDM – cu 15%, PCRM – cu 10,9%, PPEM – cu 9,4%, PD – cu 8,8% și Partidul Nostru – cu 5,5%.

Nu se cunoaște, deocamdată, care va fi opţiunea comuniștilor în ceea ce privește candidatul la primăria capitalei. Circulă zvonuri, încă neconfirmate, că PCRM ar putea s-o înainteze pe șefa fracţiunii parlamentare, Violeta Ivanov. În cazul în care aceștia nu vor fi „convinși” să sprijine un candidat înaintat de coaliţia de la guvernare, dacă va exista un astfel de candidat. Își mai caută candidatul potrivit și blocul electoral condus de Iurie Leancă. Cel puţin, acesta a declarat că nu intenţionează să candideze, având, probabil, ambiţii mai „serioase”.

Ca și în anii precedenţi, se așteaptă un număr mare de candidaţi independenţi, care ar putea aduce anumite corective în planurile marilor jucători, pentru că anume către unii dintre aceștia s-ar putea îndrepta voturile locuitorilor dezamăgiţi ai municipiului. În cazul în care vor veni cu o ofertă credibilă și atractivă.

Ioana FLOREA, FLUX

RISE Moldova: Cine este afaceristul V.I.P. din „Dosarul licitaţiilor trucate” Urmare din pag. 1

Au jucat cum a cântat Ceaicovschi 15 funcţionari, inclusiv fostul ministru al Sănătăţii, Andrei Usatâi, și omul de afaceri Tudor Ceaicovschi, au fost escortaţi la CNA, pe 8 aprilie, fiind reţinuţi pentru 72 de ore în cadrul unui dosar de corupţie. Șase dintre ei au ajuns în arest. Aceștia sunt bănuiţi că ar fi aranjat un șir de licitaţii publice pentru achiziţionarea echipamentelor și consumabilelor medicale.

Afacerile din medicină ale lui Ceaicovschi Tudor Ceaicovschi a fondat în 1998 Întreprinderea Individuală „Alex-Ceaicovschi”, de la care încasează venituri prin intermediul unei tarabe instalate în piaţa din or. Nisporeni.

El deţine 90% din capitalul social al companiei specializate în vânzări de utilaje medicale GBG-MLD SRL, iar cu 10% este asociată și Vera Coleva. Sediul central al întreprinderii și depozitele comerciale sunt situate pe str. Tighina, 65, din Chișinău.

GBG-MLD SRL a câștigat în ultimii 3 ani peste 650 de contracte în sumă totală de peste 174 de milioane de lei. Cea mai importantă licitaţie publică câștigată de GBG-MLD SRL a avut loc în iunie 2013. Atunci compania a livrat simula-

toare Universităţii de Stat de Medicină „N. Testimiţanu”, în valoare de 11,7 milioane de lei.

Tot în 2013, compania lui Ceaicovschi a mai fost desemnată câștigătoarea unei licitaţii de peste 10 milioane de lei. Banii publici au fost cheltuiţi atunci pentru achiziţia tehnicii medicale solicitate de Staţia Zonală Asistenţă medicală Urgentă „Centru”. Alte peste 10 milioane de lei au intrat pe conturile companiei în 2014, după ce a câștigat licitaţia anunţată de Centrul Medical de Diagnostică Medicală pentru achiziţia reactivelor, calibratoarelor și consumabilelor medicale.

Potrivit Raportului Comisiei parlamentare de anchetă privind examinarea situaţiei pe piaţa farmaceutică, compania GBG-MLD a câștigat cele mai multe contracte de achiziţii publice de vânzare a protezelor de șold.

Contracte trucate pentru companiile soţiei Zinovia, soţia lui Tudor Ceaicovschi, figurează în calitate de fondator unic în firmele Intermed SRL și Euroclinic SRL, ambele având licenţă pentru vânzarea utilajelor medicale și de oferire a asistenţei medicale. Prin intermediul Euroclinic SRL, Zinovia Ceaicovschi a deschis un cabinet stomatologic în or. Orhei. În ultimii 3 ani, Intermed SRL a câștigat 74 de licitaţii publice în sumă totală de peste 50 de milioane de lei. Cel mai important contract l-a

semnat cu Institutul de Cardiologie în 2013.

Atunci Intermed SRL a livrat instituţiei medicale utilaj în valoare de 13,6 milioane de lei, iar un an mai târziu, i-a vândut aceleiași instituţii articole parafarmaceutice și materiale angiografice de circa 3 milioane de lei.

Euroclinic SRL, fondată în anul 2010 de către Zinovia Ceaicovschi, a câștigat, în ultimii doi ani, șase licitaţii anunţate de instituţii medicale de stat și a semnat un acord adiţional de majorare, îngroșându-și astfel conturile cu aproape jumătate de milion de lei, bani publici. A livrat ciment ortopedic de peste 100 de mii de lei Spitalului Clinic de Traumatologie și Ortopedie și a vândut Spitalului raional din Comrat, doi ani consecutiv, consumabile medicale în sumă totală de peste alţi 100 de mii de lei. Produsele medicale furnizate de Euroclinic au ajuns și în spitalele raionale din Ungheni, Șoldănești și Briceni.

Alte companii, alte contracte cu statul Intermed-Service SRL, o altă companie a familiei Ceaicovschi, fondată de Intermed SRL, figurează pe site-ul oficial al Agenţiei Achiziţii Publice ca fiind câștigătoare a 7 licitaţii publice, în sumă totală de 1 milion de lei. Cel mai important contract, în valoare de 684 de mii de lei, a fost câștigat de această firmă pentru servicii de deservire tehnico-profilactică ofe-

rite Spitalului Republican al Asociaţiei Curativ Sanatoriale și de Recuperare.

Familia Ceaicovschi locuiește într-o vilă de lux, cu suprafaţa de 157 mp., situată în sect.

Buiucani. Locuinţa cu două niveluri, estimată la 8 milioane de lei, este protejată de mai multe camere video.

Sursa: anticoruptie.md

3

Anchet= 24 APRILIE 2015

FLUX

Raportul Kroll, doar pentru uzul demnitarilor?

Compania Kroll a finalizat ancheta la cele trei bănci bănuite de tranzacţii ilegale, însă rezultatele acesteia au fost aduse doar la cunoștinţa demnitarilor. Pretextând interesele anchetei, autorităţile păstrează în secret raportul realizat de compania americană.

Membrii Guvernului, care au analizat documentul în cadrul unei ședinţe cu ușile închise, nu au oferit detalii, invocând faptul că s-au obligat, prin semnătură, să păstreze confidenţialitatea. Unii au apreciat doar că le-a plăcut raportul (percepându-l, probabil, ca pe un fapt divers) și că au aflat detalii interesante.

Nu a dezvăluit însă aceste detalii nici premierul Gaburici, care a declarat că raportul va fi făcut public, însă doar atunci când va fi finalizată ancheta. „Este necesar ca organele competente să-și îndeplinească obligaţiunile, iar Guvernul va stimula și va ajuta ancheta. Trebuie să fie identificaţi și pedepsiţi vinovaţii”, a precizat prim-ministrul.

De altfel, și guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, a atenţionat că subiectul este unul „sensibil”, din care motiv raportul va fi făcut public atunci când „vor decide organele de anchetă”.

Premierul Gaburici s-a arătat decis să afle unde au ajuns banii „cetăţenilor și ai statului” și să facă tot posibilul pentru a-i „aduce acasă”. „Vrem să aflăm cine se face vinovat. Este important să continuăm investigaţiile și să aflăm unde sunt banii”, a precizat Gaburici. Însă identificarea banilor și a beneficiarilor transferurilor de la BEM,

Banca Socială și Unibank va fi efectuată deja de o altă companie internaţională, într-o a doua etapă a investigaţiei. Cel puţin asta a lăsat să se înţeleagă Banca Naţională, care a precizat că va organiza un nou concurs de selecţie a unei companii internaţionale, pentru a asigura efectuarea celei de-a doua faze a anchetei. Potrivit guvernatorului BNM, compania Kroll a recomandat continuarea investigaţiilor, „în care să fie urmărite individual tranzacţiile suspecte, pentru a fi identificate fondurile deturnate și beneficiarii acestora, dar și pentru a întreprinde măsurile necesare pentru returnarea lor”. Într-un comunicat al BNM se menţionează că rezultatele investigaţiilor preliminare ale companiei Kroll indică faptul că în anii 2012-2014 a existat un efort coordonat și ascuns pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci, iar ulterior pentru a masca natura adevărată a tranzacţiilor a fost maximizat volumul de cre-

dite acordate. În consecinţă, a avut loc deteriorarea bruscă a situaţiei financiare a acestor trei bănci, înregistrându-se carenţe și credite dubioase în sumă de 13,3 miliarde de lei.

Totodată, Dorin Drăguţanu a precizat că în raport figurează mai multe persoane fizice și juridice, bănuite că ar fi vinovate de situaţia de la cele trei bănci, atenţionând, în același timp, că Kroll nu aduce acuzaţii, urmând ca organele de anchetă să se pronunţe pe marginea cazului. „Chiar dacă în raport sunt enumerate numele a zeci de persoane din diferite ţări, trebuie să le tratăm cu prudenţă”, a subliniat Dorin Drăguţanu.

Oficialii nu au dorit să dea nume concrete, chiar dacă presa a fost curioasă, îndeosebi, să afle dacă este pomenit omul de afaceri Ilan Shor.

Prim-ministrul Gaburici a declarat că nu dorește nici să confirme, nici să infirme dacă figurează acesta în investigaţia realizată de Kroll.

Mai vorbăreţ din fire și uitând de confidenţialitate, vicepreședintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Iurie Filip, a confirmat totuși că numele lui Shor figurează în raport, mai dezvăluind că investigaţia atestă implicarea unor societăţi din mai multe ţări, inclusiv din UE, din zone off-shore și din spaţiul ex-sovietic.

Fostul premier Iurie Leancă și-a exprimat îngrijorarea în legătură

cu întârzierea celei de a doua faze a investigaţiei, accentuând că anume el a cerut ca respectiva companie să realizeze cercetarea. „Văd că iarăși se întârzie, se spune deja că abia prin luna mai ar putea avea loc o licitaţie. Mai aud voci din guvern că nu neapărat să fie Kroll, ar fi bine să vină altă companie. Dar Kroll tocmai ne-a fost recomandat de partenerii noștri occidentali, fiindcă Kroll, spre deosebire de alte companii de audit, tocmai au această capacitate și reputaţie bună de investigare și de recuperare a activelor din străinătate”, a declarat el întrun interviu pentru Europa Liberă.

Pe de altă parte, fostul premier Iurie Leancă a recunoscut recent că a semnat o hotărâre secretă prin care

cele trei bănci cu probleme au fost creditate cu 9,5 miliarde de lei. Însă el afirmă că alocarea acestei sume a fost aprobată de Guvern printr-o decizie comună a liderilor alianţei de guvernare. „Ei toţi au susţinut-o, iar secretizarea a fost acceptată la insistenţa BNM”, a mai spus Leancă, ce afirma anterior că a fost „doar un premier”.

Prin urmare, doritori de a-și asuma niște responsabilităţi nu prea sunt. Și nici vinovaţii pentru jaful fără precedent, despre care un alt fost premier, Ion Sturza, a afirmat că „nu putem găsi un exemplu mai ticălos în istoria omenirii”, cel mai probabil, nu vor fi găsiţi.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Se doreşte secretizarea raportului Kroll, pentru că toţi au fost conectaţi la schemele de scoatere a banilor Autorităţile vor să ţină cât mai departe de ochii publicului raportul companiei de detectivi Kroll, care a investigat dispariţia miliardului de dolari de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, promiţând că acesta va fi publicat integral abia după finalizarea anchetei. Pe de altă parte, Banca Naţională a precizat că este vorba doar despre o „investigaţie preliminară” a respectivei companii, urmând să fie selectată o alta pentru „faza a doua” a cercetărilor, de o durată mai lungă. În opinia unor analiști, se încearcă, de fapt, „îngroparea” acestui caz, prin tergiversarea la nesfârșit a investigaţiilor.

Solicitat de Radio Europa Liberă, analistul Victor Ciobanu a opinat că oficialităţile își fac un deserviciu foarte mare prin faptul că nu oferă informaţii: „În lipsa acestor informaţii se lansează tot felul de interpretări, versiuni care dau naștere unor mituri: vedem cifre de tot felul care se vehiculează și, de fapt, ceea ce s-a întâmplat rămâne, până la urmă, neelucidat.

Guvernul a examinat raportul cu ușile închise, Banca Naţională a emis un comunicat de mai puţin de o pagină”.

Totodată, acesta are și el impresia că se încearcă „îngroparea” cazului, din moment ce se afirmă insistent că raportul va fi desecretizat doar la finalizarea anchetei locale: „Noi știm cu toţii cât durează anchetele noastre, pot dura ani de zile fără vreo finalitate. Avem semne de întrebare chiar și faţă de publicarea acestui raport. Dar și faţă de celălalt. După mine, ar putea fi eventual o metodă de tergiversare a investigaţiei. Da, va fi o licitaţie, vor căuta alte companii poate mai ieftine, dar toate ofertele nu le vor conveni și atunci nu vor alege pe nimeni…”. Întrebat despre relevanţa pe care o va avea raportul pentru anchetă, analistul a opinat că informaţiile existente ar fi suficiente pentru mai multe anchete, pentru că este vorba despre o schemă mult mai complexă.

„Eu am auzit diferite comentarii, inclusiv că raportul Kroll va fi făcut oarecum la comandă și nu va fi relevant sau nu va avea informaţii.

Din ceea ce am înţeles, informaţii sunt foarte multe, suficiente pentru mai multe anchete.

Ieri, unii responsabili care au ieșit din ședinţă ne-au spus că au fost foarte multe nume.

Chiar și în comunicatul de presă emis de Banca Naţională, care am zis că este unul prea succint, se menţionează totuși acest fapt: că, de fapt, au fost antrenate persoane, grupuri de persoane, grupuri de interese, inclusiv din străinătate. Este, într-un fel, o schemă cred că mai complexă în care acest episod cu băncile locale este doar o parte a schemei mai generale, a unei scheme de spălare de bani transfrontaliere. Asta este impresia mea și am mai spus anterior: îmi pare rău, dar am impresia că Moldova încet-încet se transformă într-o „zonă gri financiară” prin care se spală bani. Să ne amintim de cazul „Moldindconbank”, când 20 sau 22 de miliarde de dolari au trecut în tranzit prin Republica Moldova”, a opinat Victor Ciobanu. În același timp, analistul consideră că devalizarea băncilor nu s-a făcut într-o zi-două, ci într-o perioadă mai îndelungată: „Eu am contestat mitul care, de fapt, se vehicula în ultimul timp că în perioada 25-26 septembrie s-a întâmplat tot. A venit un miliard de dolari, s-a schimbat din 13 miliarde de lei și a plecat peste hotare imediat… Asemenea operaţiuni,

de o așa anvergură, tehnic sunt irealizabile.

Tot exportul nostru e de doar 2 miliarde în decurs de un an, deci la modul practic este imposibil. (…) Și eu spun acum: noi nu avem certitudinea, nu a fost, de fapt, confirmată de nicio instituţie suma care a plecat peste hotare. Și în aceste condiţii, procesul de devalizare, după cum am văzut din rapoarte alternative prezentate de Partidul Liberal în special, durează foarte mult în timp. (…) Concluzia mea este că devalizarea a avut loc demult. Asta se confirmă și prin Hotărârea Guvernului din 25 septembrie de asumarea răspunderii. Dacă vă amintiţi, în anul 2013, când toţi erau foarte indignaţi că statul a cedat pachetul de control și se întrebau: de ce au vândut acţiunile doar la cinci lei? Acum am impresia că statul știa foarte bine că este o gaură nu de un miliard, dar, probabil, era mult mai mare – de vreo 5 miliarde, dacă nu mai mult – asta a fost așa o înţelegere cu un investitor care vine și acoperă astfel de situaţie. Iată operaţiunea asta de acoperire este specificată și în raportul Kroll sau,

mai bine zis, în ceea ce ne-a prezentat BNM din raportul Kroll. Ei spun expres: din anul 2012 până în anul 2014 a fost, de fapt, o tentativă mascată, ascunsă, de preluare a acestor trei bănci, iar ulterior ea a fost acoperită de diferite mișcări financiare care se numesc credite neperformante, credite dubioase”.

Prin urmare, constată Ciobanu, anume prin aceasta se explică interesul guvernării de a secretiza informaţia, pentru că toate partidele de la guvernare au fost conectate, într-un mod sau altul, la schemele de scoatere a banilor de la BEM. „De BEM, fiind o bancă de stat, au profitat foarte multe companii, inclusiv mai multe firme, care, într-un fel sau altul, sunt conectate la toate partidele care se află acum în Parlamentul Republicii Moldova. De unde e și explicaţia mea – interesul vădit de a secretiza aceste informaţii, fiindcă practic toţi au fost cumva conectaţi la scheme de scoatere de bani”, a declarat Victor Ciobanu.

FLUX

FLUX

4

Social

24 APRILIE 2015

EXPERT-GRUP:

Există riscul repetării unei crize în sistemul bancar Specialiștii Centrului Analitic Independent Expert-Grup anticipează că anul 2015 va fi pentru ţara noastră unul dificil din punct de vedere economic. Potrivit prognozelor, Produsul Intern Brut va fi în scădere cu circa 0,2%. În opinia experţilor, constrângerile sunt atât de sorginte externă, cât și internă. În particular, înrăutăţirea situaţiei economice din Federaţia Rusă și Ucraina va cauza reducerea remiterilor (-7%) și a exporturilor de mărfuri și servicii (-0,5%). În plus, nivelul de incertitudine va fi alimentat de riscul agravării crizei de securitate din Ucraina, iar menţinerea restricţiilor comerciale rusești și recuperarea lentă a economiilor UE vor continua să pună presiuni asupra economiei moldovenești, se arată în noul raport MEGA lansat de Expert-Grup.

Impactul factorilor externi va fi amplificat de anumite constrângeri interne, se mai arată în raport. Astfel, înrăutăţirea situaţiei din sectorul bancar și

volatilitatea monedei naţionale, care au alimentat nivelul de incertitudine și au erodat confidenţa consumatorilor și firmelor, urmează să reducă creditarea în lei (-30%), investiţiile (-4%), veniturile fiscale (-3%) și consumul final (-1,2%). Per ansamblu, majoritatea sectoarelor urmează să înregistreze declin: industria (-1,6%), construcţiile (-1,3%) și transportul (-0,2%). Agricultura va rămâne pe pantă pozitivă, în ipoteza unor condiţii climaterice relativ favorabile din acest an, însă creșterea va fi mult mai lentă faţă de anii precedenţi (+1,6%). În pofida acestui fapt, fermierii vor rămâne în situaţie economică dificilă din cauza diminuării preţurilor la produsele agricole supuse restricţiilor comerciale de către Federaţia Rusă.

Mai mult decât atât, potrivit experţilor, Republica Moldova intră în recesiune, fiind în mare parte nepregătită, cu un sector bancar slăbit, o încredere minimă a populaţiei în bănci și moneda naţională, un defi-

cit bugetar care nu lasă mult spaţiu de manevre și un nivel al rezervelor valutare aproape de minimul admisibil, deși aceste șocuri economice și financiare au putut fi prevăzute. „Criza din sistemul bancar reprezintă în continuare principalul pericol în adresa securităţii naţionale a ţării, iar modul în care autorităţile au intervenit în soluţionarea acesteia este inadmisibil”, a declarat Adrian Lupușor, directorul executiv ExpertGrup. Deși au avut toate instrumentele legale și instituţionale necesare pentru a ameliora situaţia, autorităţile s-au limitat la câteva acţiuni de suprafaţă. Pe lângă toate acestea, cauzele fundamentale care au permis declanșarea crizei din sistemul bancar nu au fost încă înlăturate și prin urmare, există riscul repetării unor șocuri similare în viitor. Situaţia este agravată de restricţionarea politicii monetare promovată de BNM, care, în condiţii de recesiune, inhibă și mai mult activitatea economică.

Asiguraţi de stat doar pe hârtie. Bolnavii de cancer din Moldova cumpără medicamentele care ar trebui să li se ofere pe gratis În Moldova mai există un număr impunător de bolnavi care nu beneficiază de medicamente compensate de către stat, deși au acest drept. Și mai grav este faptul că 76% dintre ei au poliţă de asigurare medicală, iar acest drept le-a fost încălcat.

Se întâmplă în condiţiile în care lista medicamentelor compensate total sau parţial de către stat este extinsă în fiecare an, se arată într-o analiză publicată de portalul e-sanatate.md, cu referire la datele studiului „Accesul la medicamente compensate în Republica Moldova”, realizat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS).

Potrivit studiului, mai puţin de o treime dintre respondenţii care aveau nevoie de medicamente compensate au declarat că au beneficiat de ele.

Cei mai nedreptăţiţi în acest sens sunt bolnavii cu diferite forme de cancer, femeile însărcinate, copiii de până la cinci ani, pacienţii cu maladii renale, osteoarticulare, respiratorii și anemii.

Astfel, bolnavii de cancer nu beneficiază de medicamente compensate de către stat în proporţie de 80%, deși tratamentul lor este asigurat în totalitate de către stat. „Atrage atenţia cota semnificativă de pacienţii oncologici (80%), care ar trebui să fie asiguraţi complet cu medicamente finanţate din bugetul de stat și care au declarat că au nevoie de medicamente suplimentare și care sunt procurate de ei, nefiind incluse nici în lista medicamentelor compensate și nici în cea acoperită de stat”, se precizează în studiu.

Femeile însărcinate, deși formal sunt incluse în lista beneficiarilor de medicamente compensate, în realitate nu le primesc deloc. Astfel, în medie gravidele cheltuiesc pe parcursul sarcinii aproximativ 376 de lei. De asemenea, mamele cu copii până la cinci ani sunt printre cele mai puţin informate despre faptul că pot beneficia de medicamente compensate pentru odraslele lor.

Multe dintre ele au aflat în timpul studiului că au acest drept și chiar au regăsit o serie de medicamente prescrise atât pentru cazurile de boală ale copilului lor, cât și în timpul sarcinii.

Cercetarea mai arată că, din cauza costurilor mari, 13% dintre beneficiarii de medicamente compensate și 24 dintre cei care nu beneficiază de ele au renunţat să le cumpere.

Cei mai mulţi dintre pacienţi care au nevoie de medicamente compensate de către stat sunt cei cu patologii ale sistemului cardiovascular, gastro-

intestinal și osteoarticular. „O pondere semnificativă, și anume 39% dintre persoane non-beneficiare de medicamente compensate, aveau cel puţin o maladie cronică. Conform tipului de maladie, cea mai frecventă era hipertensiunea – 32%, o altă maladie cardiovasculară (22%), problemă osteoarticulară cronică (21%), fiecare al cincilea are o maladie cronică gastrointestinală (20%) sau o maladie respiratorie cronică (19%)”, se precizează în studiu. Hipertensivii și bolnavii de diabet zaharat sunt și printre cei mai informaţi în privinţa accesului la medicamente compensate.

Același studiu arată că 21 la sută dintre moldovenii bolnavi care nu beneficiază de medicamente compensate, deși ar trebui, suferă de patologii ale inimii. Fiecare al cincilea mai are și probleme osteoarticulare cronice sau maladii gastrointestinale. Medicii de familie spun că pacienţii sunt nemulţumiţi de lista compensată de medicamente și consideră că aceasta ar trebui revizuită, astfel încât să corespundă necesităţilor populaţiei. „O parte dintre pacienţi nu sunt mulţumiţi de preţurile unor medicamente compensate parţial.

Spun că acestea sunt prea scumpe, mai ales pentru persoanele cu venituri mici, cum ar fi șomerii, pensionarii. Continuă însă să le ia, pentru că nu au încotro. Totuși, cred că lista medicamentelor compensate ar trebui revizuită”, a opinat medicul de familie Stela Cumpătă.

Autorii studiului afirmă că acoperirea cu medicamente compensate pentru populaţia asigurată este, deocamdată, insuficientă, or, această lipsă a accesului la medicamente compensate la nivel de tratament în ambulatoriu reduce atractivitatea poliţei de asigurare medicală pentru populaţie. „Evaluările recente ale OMS în domeniul accesului la medicamente au scos în evidenţă faptul că lista este foarte limitată și pacienţii cu maladii cronice și vârstnicii nu sunt protejaţi suficient”, precizează aceștia.

FLUX, după Sănătate Info

În acest context, Expert-Grup recomandă relaxarea și nu înăsprirea politicii monetare, pentru a canaliza surplusul de lichidităţi din sistemul bancar în economie, iar problema celor trei bănci trebuie soluţionată prin alte pârghii decât cele de politică monetară. În plus, fortificarea substanţială a independenţei BNM este imperativă, în condiţiile în care majoritatea actelor adoptate de

autoritatea monetară pot fi subminate de instanţele de judecată sau de sectorul justiţiei. De asemenea, experţii recomandă autorităţilor să implementeze o politică fiscală stimulatorie și nu restrictivă pentru activitatea antreprenorială, iar golurile bugetare trebuie acoperite din ajustarea cheltuielilor publice și nu prin înăsprirea poverii fiscale.

FLUX

Oficiali OMS, îngrijoraţi de posibilitatea izbucnirii unor epidemii în Ucraina. Riscul este amplificat de conflictul din estul ţării O boală care a fost eradicată în Europa în urmă cu câteva decenii ar putea atinge proporţiile unei epidemii chiar la hotarul Republicii Moldova. Ucraina riscă să se confrunte cu prima epidemie de poliomielită înregistrată în Europa în ultimele decenii, avertizează specialiști, precizând că milioane de copii ar putea fi afectaţi de boli infecţioase grave, posibil letale, precum rujeola, difteria și rubeola, informează revista Newsweek, citată de Mediafax.

Rata de protecţie în faţa bolilor infecţioase a scăzut rapid în Ucraina începând din anul 2008, atunci când un adolescent de 16 ani a murit imediat după vaccinarea pentru prevenirea rujeolei și rubeolei, un caz care a generat o furtună mediatică. Chiar dacă Naţiunile Unite au dat asigurări că decesul nu a fost provocat de vaccin, cererile pentru vaccinări au scăzut dramatic, ajungându-se în prezent la „protecţie zero”. În contextul în care în Ucraina media anuală a nașterilor este de 500.000, numărul copiilor vulnerabili la infecţii se apropie de trei milioane. În prezent, riscul epidemic este amplificat de conflictul separatist din

estul Ucrainei, care a forţat sute de mii de refugiaţi să ajungă în centre speciale, unde bolile se pot răspândi cu rapiditate. „Ţările afectate de conflicte sau de crize financiare sunt cele care cad pradă epidemiilor de acest fel”, amintește Dorit Nitzan, șeful Misiunii din Ucraina a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). „Este o situaţie teribilă. Ne temem foarte mult de o epidemie. Sunt surprins că nu s-a întâmplat până acum”, a afirmat oficialul OMS. Echipa OMS din Ucraina a avut recent motive reale de îngrijorare. Câţiva civili fugiţi din estul ţării prezentau, la sfârșitul lunii martie, febră mare, mâncărimi și ochi roșii, medicii suspectând o epidemie de rujeolă. Pacienţii au fost izolaţi imediat, dar analizele au ieșit negative.

Restricţiile impuse de Administraţia prooccidentală de la Kiev îngreunează trecerea convoaielor ONU dincolo de linia frontului separatist. „Purtăm negocieri privind trimiterea următorului convoi”, explică medicul Ogtai Gozalov, șeful echipelor mobile ale OMS din estul Ucrainei.

Canada a pus la dispoziţie sute de vaccinuri care urmează să ajungă în Ucraina în următoarele săptămâni, dar Dorit Nitzan avertizează că nu vor fi acoperite toate nevoile din Ucraina.

Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat până acum cu cel puţin 6.100 de morţi.

FLUX

Geopolitic 24 APRILIE 2015

5

FLUX

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ Cititorul fidel al „FLUX”-ului a avut deja ocazia să se familiarizeze cu o serie de texte ce redau cele mai relevante momente din cadrul recentului colocviu dedicat lui Jean Parvulesco la București. Printre vorbitorii străluciţi care m-au încântat prin elevaţia intelectuală și respiraţia spirituală a fost și scriitorul francez Laurent James. Prima intervenţie a domniei sale, pe care am început să v-o prezentăm în numărul precedent, se axa

pe relaţia dintre celebrul omagiat și Dominique de Roux, scriitorul și luptătorul, de care l-a legat o strânsă și misterioasă prietenie. Așa cum remarca Luarent James, în relaţia dintre cei doi, Parvulesco și de Roux, este greu de stabilit care dintre ei a exercitat o influenţă mai mare asupra celuilalt. Ce putem desprinde însă cu certitudine este legătura profundă ce s-a păstrat între ei după decesul lui de Roux, eveniment care se pare că a

intensificat și mai mult, de o manieră tainică, relaţia dintre cei doi.

Fiind și un actor de o vocaţie cu totul aparte, vorbitorul la acel colocviu de la București și-a încheiat intervenţia prin rostirea cu totul emoţionantă a unui text aparţinând lui Dominique de Roux, în care acesta își creionează viziunea sa asupra a ceea ce reprezintă România profundă.

Iurie ROŞCA

Dominique de Roux

„O vară românească – Marea Vară” (1968) Ca și Tibetul, România este o ţară circulară, o ţară centrală – o Temelie a Mijlocului – care se învârte catastrofal în jurul propriului ax, de la stânga la dreapta în perioadele amare ori fastuoase, și de la dreapta la stânga pe Timpul ordaliilor sale. Evident, noţiunile eidetice de stânga sau dreapta sunt folosite aici în sensul lor cel mai profund și mai interzis.

Când știm să privim, primul lucru pe care îl putem descoperi acolo, chiar și astăzi, este faptul că România este opusul lumii slave, a lumii germanice, a cabanei dostoievskiene cu miros puternic de moarte, de tămâie și de rășini ameţitoare. Dacă „lung îi drumul Clujului”, în marșul secret al României către Nord contează doar lacrimile, misteriosul Dar al Lacrimilor. Acolo, Lacrimile au învins.

Uniunea Scriitorilor, care m-a invitat să petrec zece zile în România, își are sediul pe Șoseaua Kisseleff. Generalul Kisseleff, reprezentantul Ţarului pe timpul precedentei ocupaţii a României, aflându-se în apogeul puterii sale, declarase: „Nu le voi lăsa acestor nemernici decât lacrimile”. Și totuși, lacrimile românilor au învins imperiul, delirul spasmodic al unei puteri al cărei răget subteran anunţa deja uraganul pe care îl știm și care a distrus totul în calea sa. Căci lacrimile ies întotdeauna învingătoare din orice luptă. Asta ne arată și lacrimile de sânge ale Fecioarei Negre din Kazan adusă la Borodino, despre care s-a spus că nu va rămâne neagră pe vecie. „Cel care dispune de propria moarte poate rezista în faţa oricărei mize”, striga și Georges Bernanos, victimă ispășitoare a unei anume decăderi franceze, a unei anume rușini, a mizeriei noastre actuale.

Intersecţie a imperiilor moarte, cum a numit-o cândva Lucien Romier, România se află, tectonic, acolo unde orice acţiune istorică trebuie să își afle sfârșitul imperial și somnul dogmatic, cu excepţia ultimei, cea pe care secolele au presimţit-o dintotdeauna, întro lungă teorie a figurilor vizionare, sub puterea unui singur nume, cel al Imperiului Sfârșitului. Roma, Hanatele din podișurile înalte, Bizanţul, Habsburgii, dublul antiimperiu al Sublimei Porţi și al Stelei Roșii au venit aici să-și caute patul de moarte și certitudinea unui nou început, dincolo de istorie și de transistorie.

Bucureștiul este Înălţarea la Ceruri a Europei, cum ar spune Raymond Abellio, o latinitate anterioară, inocentă sau poate pură, în profunzimile sale interzise, dar a alege Europa nu înseamnă să alegem această latinitate desăvârșită.

Ne dăm seama foarte repede. Poate

că știam dintotdeauna. Ceea ce numim geografia unei ţări este semnul vocaţiei sale existenţiale, al civilizaţiei, al înclinării sale către Imperiu, către moarte și fecunditatea nupţială a morţii. Șansa României, lac deopotrivă limpede și subteran al unei Europe concepute ca Pământul central, este de a fi, în același timp, izvor și receptacul al lui Orfeu și al lui Bachus.

Este profesiunea sa de credinţă, nemărturisită sau inexprimabilă, de a universaliza raţiunea și iraţionalul, logica și profeţia, într-un cuvânt spiritul omului și darul misterios al existenţei sale pe acele locuri, această imensă blândeţe, această adevărată duioșie a Sudului, care poate împăca, chiar și în faţa celor mai înalţi judecători, gheaţa și focul, teiul și Arborele Cunoașterii, comorile celor Trei Lumi, ca și pe cele din Europa, Africa și din Orient, păstrându-și, totodată, cercul închis, printr-o psihologie instinctivă și prin abilitate, disponibilitatea faţă de schimbare, faţă de respiraţia existenţei, a focului central al pământului.

Analiză și intuiţie, inteligenţa sa spirituală provine așadar din cele două Testamente, din focul care se ridică în mijlocul speranţei nebunești, în vestirea liniștită a celui de-al Treilea Sfârșit.

Căci aici patria nu se termină odată cu Imperiul. Aici viaţa reîncepe, „viaţa adevărată”, căreia Rimbaud, pe fugă, învăţase, la rândul său, să îi modeleze

plânsul în mod diferit. Aici există un anticonformism al întregii naţiuni.

Revin însă la punctul meu de sosire, ca la o revelaţie. Către Orient, opt dealuri de pământ și melopeele din Pundjab cântate seara, pe întuneric, de sfinţi rătăcitori, rămași în umbră pentru a nu fi văzuţi, pentru a rămâne doar simpli „Cântăreţi”. Anticii, și numai ei, cunoșteau misterul Soarelui Verde. În raport cu soarele, există doi arbori, virginitatea femeilor și aristocraţia războinicilor.

Bucureștiul, ca orice capitală, reprezintă istoria invizibilă, trecutul.

Dar este, totodată, și prezentul, care transformă ciclul, dând curs voinţei. Și ce ar fi un oraș dacă nu ar depinde de acoperirea sa îndepărtată, de pădurile care îl ascund, de valea Prahovei, de câmpiile transilvănene care îi dau deopotrivă geologia și genealogia, tei, muri, păduri nesfârșite de stejari, blândele femei blonde ale lui Eminescu, pe jumătate adormite, care ies din grădinile înflorite, într-o umbroasă după-amiază de vară.

Căci, înainte de a vedea Marea Neagră, am simţit vara la București, acea căldură atomică, iradiantă, care dă caselor limpezimea luminii, femeilor o tresărire a sânilor, și mersul suveran al râșilor din Carpaţi, care își croiesc drum prin păduri, precum frumoasele românce prin canionul nopţilor, al străzilor, unde, îmbrăcate în haine

vaporoase, nu se opresc imediat din șiretenie. Și asta este tot.

La București, Orientul este întors către Apus, iar Estul este fixat în graniţele sale. Noaptea, o singură persoană hoinărește și se neliniștește din nou când pronunţă cuvinte prea grave, precum cele ale omului hrănit cu pâinea mai multor naţiuni. La București ești bântuit de o conștiinţă superioară.

Mai la Sud, Mamaia, Eforie, plăcerile plajei, lumea balneară atemporală, dar și Constanţa, anticul Tomis unde a murit Ovidiu, ducând cu el cel mai secret pontificat al Romei, care nu mai era cetatea eternă, fiind deja topită în supramodernism, a cărui respiraţie decomprimă cercul, încarcă, exportă, distribuie o anume geopolitică.

La întoarcere, drumul străbate câmpia Bărăganului, un întreg continent, neted, dur, rău, onctuos, iubit.

Pământ fertil și cuib de viespi. Culturi înfloritoare și pământ, care, așa cum se spune, este purtătorul unei culturi dezvoltate plenar. Este cea mai originală viziune a României, cea mai puţin naivă. Aș mai putea vorbi despre acea tăcere, despre acea dăruire totală către pământ, în care vechii războinici erau înmormântaţi împreună cu calul lor; despre această sărăcie aflată în clipa transformării sale, despre acei ţărani, despre acea lume lacustră, neolitică, à la Bănulescu, sau despre pra-

ful lipicios și strivitor ca la Fănuș Neagu, când vorbește despre „drumul din mijlocul câmpiei care înghite totul”.

Beauce e prea armonioasă. La Manche ars, Câmpia Bărăganului ne obligă să o privim tot timpul, ca niște călăreţi cu privirea aţintită pe deasupra ierburilor negre, a pământului crăpat și a mirajului creat de gâște, de stolurile de raţe, în căușul reliefului denivelat, ondulat ca valurile mării, formând mici pete albe pe bălţile liniștite. Sau care nici nu mai există. Care au fost.

Tuturor, câmpia Bărăganului le cere să se înece cu pământ, să pornească febril în urmărirea boabelor de grâu recoltate sau a știuleţilor de porumb asemenea tunurilor care fac cerul să tremure atunci când tulpinile se rup, să meargă neîncetat, să meargă iubindu-se doar pe sine și lăcomia lor interioară, și această viaţă arzătoare din comunităţile mâncătorilor de foc; această viaţă dăruită acelui Chip Grav, care stă deoparte, care aduce moartea, dar pe care moartea nu îl va mai lua.

Dar putem oare descrie Bărăganul, acest paradis al întunericului în plină lumină, a soarelui negru din miezul zilei, traversat de combinele de porumb, lucrat de tractoarele care zumzăie câte zece ore în șir? Acest pământ răspunde cu eforturi prea mari pentru ca imaginea să nu se transforme în realism, a acelui realism care a lăsat urme în literatura română, puţine inovaţii, dar multe paranteze.

Așa că, priviţi, voi cei cărora nu le place să vadă. Priviţi, fiindcă aveţi ochi.

Din păcate, imaginea unei ţări pare adesea susţinută de folclorul care o survolează în trecere și pare a nu se baza decât pe o recunoaștere de moment, care tinde să transforme totul în dinamică.

Acest text îmi doresc să fie, atunci, mărturia unei alte exigenţe, a unei adevărate înclinări interioare, a unei noi îndreptări către o ţară, descentrată, desigur, dar vie și secretă ca un arbore, și care își păstrează geologiile filiaţiilor sale, care generează cunoașterea și prodigioasa învăţare a efortului, cu scopul redistribuirii, altundeva, a mutaţiei generale.

Asta este România, în mijlocul împietritei teologii universale, o altă dorinţă de a învăţa, în mod indefinit, de a fi deci, al acestei extralumi întoarsă, în cele din urmă, numai către sălașurile vieţii, către ceea ce este propice instaurării finale a securităţii europene, avangardă tragică a acestei Europe Mari pe care unii au văzut-o deja, ca într-un vis.

Traducere de Vlad SAUCIUC

FLUX

6

Externe

24 APRILIE 2015

Biserica Ortodoxă din Grecia este gata să-şi ofere proprietăţile spre exploatare pentru a ajuta statul grec să-şi plătească datoria externă Conducătorul Bisericii Ortodoxe din Grecia, Arhiepiscopul Ieronim al Atenei și al Întregii Grecii, a declarat pentru televiziunea de stat greacă că instituţia pe care o conduce este gata săși ofere proprietăţile spre exploatare pentru a ajuta statul să-și plătească datoria, scrie Daily Mail, citată de activenews.ro.

SCANDAL DE PROPORŢII ÎN SISTEMUL JUDICIAR DIN SUA:

Criminaliştii FBI au falsificat timp de trei decenii probe Departamentul Justiţiei din SUA și Biroul Federal de Investigaţii au recunoscut că aproape toţi experţii unităţii FBI de analizare a probelor criminaliste au făcut mărturii false contra unor infractori, în procese din ultimii 30 de ani, situaţie ce ridică dubii privind sistemul judiciar american, potrivit Mediafax.

Biserica Ortodoxă Română a făcut deja acest pas, odată cu secularizarea de la 1863. De asemenea, o acţiune asemănătoare a avut loc și în perioada comunistă, atunci când statul a deposedat Biserica de anumite proprietăţi, pentru a le folosi în interes propriu.

Biserica Ortodoxă din Grecia este cel mai mare proprietar imobiliar al ţării. „Hai să folosim proprietăţile pentru Grecia, dacă statul are nevoie de ajutorul nostru suntem aici”, a spus Arhiepiscopul Ieronim unei televiziuni în timpul sărbătorilor pascale din acest an. Întrebat dacă Biserica se gândește la varianta în care să-și vândă proprietăţile pentru a ajuta statul, Arhiepiscopul Ieronim a negat: „Nu, propun să lucrăm împreună și statul să folosească profitul pentru a plăti toate datoriile externe… dar pământurile să rămână ale Greciei, în mâinile grecilor”.

Nu se cunoaște cu exactitate cât teren deţine Biserica pentru că structura sa de organizare este descentralizată și nu există un registru central.

Grecia are mari probleme financiare, fiind sub spectrul falimentului, după criza datoriilor care a izbucnit în 2009. Statul grec depinde de împrumuturi externe, până acum beneficiind de 240 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internaţional pentru a rămâne pe linia de plutire, mai scrie sursa citată. În timp ce o parte a societăţii grecești spune că Biserica deţine prea multe active și că plătește impozite prea mici, conducătorii clerului spun că aceste acuzaţii sunt „un mit”.

FLUX

Dintre cei 28 de experţi ai Laboratorului FBI de analize microscopice, 26 au exagerat conformitatea probelor de păr în moduri care au favorizat procurorii în 95 la sută dintre cele 268 de procese verificate până acum, potrivit Asociaţiei Naţionale a Avocaţilor de Apărare Criminaliști (NACDL), informează ziarul Washington Post.

Printre cazurile verificate sunt și 32 în care inculpaţii au fost condamnaţi la moarte, iar 14 dintre ei au fost deja executaţi sau au murit în închisoare.

Washington Post notează că inculpaţii au fost condamnaţi pe baza unei serii de probe, iar dintre acestea cele furnizate de laboratorul microscopic al FBI ocupau o pondere mică. Însă, pe baza dezvăluirilor, condamnaţii și procurorii din 47 de state americane și din capitala federală, Washington DC, au fost înștiinţaţi că dosarele trebuie reanalizate pentru a se stabili dacă sunt necesare apeluri în justiţie.

Patru inculpaţi au fost deja achitaţi. „Utilizarea timp de trei decenii de către FBI a mostrelor microscopice de păr pentru inculparea infractorilor

Venezuela, aproape de faliment?

Venezuela e în criză financiară, iar guvernul de la Caracas nu mai are lichidităţi, apreciază analiștii financiari.

Investitorii în pieţele internaţionale de obligaţiuni sunt tot mai îngrijoraţi pentru banii lor, mai ales că Venezuela a oprit furnizarea periodică a datelor statistice privind inflaţia și cheltuielile bugetare, conform rfi.ro.

Temerile din lumea finanţelor internaţionale sunt legate de un posibil iminent faliment al Venezuelei, iar mari corporaţii bancare precum Bank of America și Barclays deja oferă propriile lor evaluări statistice privind economia venezueleană către clienţi.

Investitorii s-au obișnuit cu lipsa de credibilitate a statisticii unor ţări precum Argentina și Grecia, dar în cazul Venezuelei se află într-un vid total. Cu adevărat problematic este faptul că prăbușirea cu 50% a preţului petrolului din iunie 2014 până în prezent a dat peste cap aproape toate sursele de venituri în dolari ale ţării. În februarie, guvernul de la Caracas a avut scadente titluri de stat în valoare de 10 miliarde de dolari, iar jumătate dintre traderi consideră că în termen de un an, acesta ar urma să intre în incapacitate de plată, cea mai mare probabilitate de faliment suveran după cele ale Ucrainei și Greciei. Iar suspiciunile sunt întărite chiar de Ministerul Informaţiilor din Venezuela, care nu a răspuns la solicitarea jurnaliștilor Bloomberg de a formula o opinie legată de impasul raportărilor statistice. Primele amânări au fost privind cifrele

este un dezastru complet”, a reacţionat Peter Neufeld, cofondatorul Institutului Innocence Project, participant la activităţile de verificare a dosarelor. „Este necesară o investigaţie completă care să arate de ce FBI, conducerile statelor americane care foloseau expertiza laboratorului FBI și instanţele judiciare au permis așa ceva și de ce aceste practici nu au fost oprite mai devreme”, a adăugat Neufeld, salutând totuși cooperarea Departamentului Justiţiei și a FBI în anchete. Într-un comunicat comun, Biroul Federal de Investigaţii (FBI) și Departamentul american al Justiţiei au promis că vor continua să aloce resurse pentru verificări, promiţând că „toţi foștii inculpaţi vor fi înștiinţaţi în legătură cu erorile din trecut” și asumând angajamentul de a „face dreptate”. „De asemenea, ne angajăm să asigu-

răm acurateţea viitoarelor mărturii în instanţe despre mostrele de păr analizate ca probe și să aplicăm cu exactitate știinţa expertizei probelor criminalistice”, precizează cele două instituţii.

Potrivit sursei, senatorul democrat Richard Blumenthal, fost procuror, a îndemnat FBI și Departamentul Justiţiei să trimită notificări inculpaţilor din 2.500 de procese care au implicat mostre de păr, chiar dacă verificările nu au fost finalizate. „Aceste concluzii sunt înspăimântătoare pentru sistemul judiciar american, nu doar pentru potenţialii inculpaţi nevinovaţi care au fost încarceraţi pe nedrept sau chiar executaţi, dar și pentru procurorii care s-au bazat pe probe fabricate și false, în pofida intenţiilor de a aplica legea cu bună-credinţă”, a subliniat Blumenthal, citat de Mediafax.

FLUX

Cine este cel mai mare duşman al Rusiei?

Cel mai mare dușman al Rusiei este gruparea jihadistă Statul Islamic, și nu Statele Unite ale Americii, a declarat miercuri, 22 aprilie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în pofida relaţiilor tensionate dintre Washington și Moscova pe fondul crizei ucrainene, relatează France Presse, citată de AGERPRES.

inflaţiei. Ultima raportare datează de acum cinci luni, când era indicată o majorare anuală de 68,5% a costului vieţii, ceea ce ar reprezenta cea mai mare rată a scumpirilor din lume.

Deteriorarea monedei proprii și declinul veniturilor din exportul de petrol au generat un impas mai larg la nivelul legăturilor comerciale. Deja rafturile supermarketurilor sunt goale, consumatorii fiind lipsiţi de articole de la medicamentele de bază și până la pastă de dinţi sau carne. Venezuela și-a redus drastic importurile la trei miliarde de dolari în ianuarie anul acesta, de la 4,5 în anul precedent.

Pentru Robert Rennhack, director adjunct al Departamentului Emisferei Vestice al Fondului Monetar Internaţional, cifrele statistice ale Venezuelei nu reprezintă o problemă. „Ei furnizează date pe o bază suficient de rezonabilă”, a declarat el pentru reporteri la Washington. Liniștea celor de la FMI este în contrast puternic faţă de îngrijorarea creditorilor care știu că până în 2017, ţara are datorii scadente însumând 30 de miliarde de dolari.

„Eu cred că Statul Islamic este cel mai mare dușman al nostru la ora actuală”, a afirmat Serghei Lavrov într-un interviu acordat pentru trei posturi ruse de radio, întrebat fiind care este principala ameninţare pentru Rusia – NATO, SUA, China sau Statul Islamic. Șeful diplomaţiei ruse a explicat această ameninţare prin faptul că „sute de ruși, sute de europeni și sute de americani luptă pentru Statul Islamic”. „Ei sunt deja pe cale să se întoarcă acasă. Revin pentru a se odihni după ce au luptat și pot întreprinde acţiuni negative”, a adăugat el.

Serghei Lavrov a subliniat în continuare că divergenţele dintre Rusia și SUA, relaţiile dintre cele două ţări fiind la cel mai scăzut nivel de la încheierea războiului rece în contextul crizei ucrainene, „sunt probleme între state ce vizează ordinea mondială și ele trebuie rezolvate prin negocieri”.

Referindu-se la China, ministrul rus de Externe a afirmat, după cum relatează RIA Novosti, că nu vede nicio ameninţare venind dinspre această ţară. Singura ameninţare pentru Rusia dinspre Est este sistemul global de apărare antirachetă al SUA, a afirmat Lavrov în interviul menţionat. „Nu văd nicio ameninţare din partea Chinei. În general, dinspre Est nu văd nicio ameninţare decât una singură: apărarea antirachetă, sistemul global al SUA, care este creat atât pe teritoriul Statelor Unite, cât și pe cel european”, a subliniat șeful diplomaţiei ruse.

FLUX

FLUX

Programe 24 APRILIE 2015

LUNI, 27 APRILIE

LUNI, 27 APRILIE

6.05 Baștina. Magazin agricol.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Știinţă și inovare. 10.50 Bună seara! Talk show. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.20 Serial. „AGRODOLCE”. 14.20 Documentar. „Arts 21”. 14.50 Documentar. „Povești despre animale”. 15.40 Profil de savant. 16.00 Art-club (рус). 16.35 Reporter de gardă.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 ARTelier. 22.40 Fotbal nonstop. 23.25 Film. „LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). Episodul 1. 1.00 „Prietenii muzicii”. 3.10 Evantai folcloric. 5.30 Natura în obiectiv.

06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic ep.150, 151 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4999 17:10 Serial: Las Bravo, ep.68 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.51, 52 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.81 23:15 Serial: Terra nostra, ep.128 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MARŢI, 28 APRILIE

MARŢI, 28 APRILIE

6.05 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Baștina. Magazin agricol. 11.00 Accente economice. 11.30 Ansamblul de dansuri „Strămoșeasca”. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial.„AGRODOLCE”. 14.05 Evantai folcloric.

14.45, 0.15 Fotbal non-stop. 15.30 Documentar. „Global 3000”.

16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Legendele muzicii. 22.40 În premieră. 23.40 W.A. Mozart. Concertul nr.21.

1.00 Film.„SQUADRA OMNICIDI”. 2.35 Documentar.„Ansamblul construcţiilor de lut”. 5.30 Vectorul European.

06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic ep.152, 153 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5000 17:10 Serial: Las Bravo, ep.69 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.53, 54 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.82 23:15 Serial: Terra nostra, ep.129 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MIERCURI, 29 APRILIE

MIERCURI, 29 APRILIE

6.05 Gagauz ogea. 6.35 Știri pozitive. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.20 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Natura în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 O seară în familie. 15.05 W.A. Mozart. Concertul nr.21. 15.40 Fii tânăr!

16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Ansamblul folcloric „Romaniţa”. 22.40 W.A.Mozart.

Concertul nr.1 pentru pian și orchestră. 23.35 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.10 Moldovenii de pretutindeni. 1.40 Știri pozitive. 5.30 Accente economice.

06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic ep.154, 155 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5001 17:10 Serial: Las Bravo, ep.70 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.55, 56 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.83 23:15 Serial: Terra nostra, ep.130 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

JOI, 30 APRILIE 6.05 Свiтанок. 6.40 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Vectorul European. 10.50, 2.50 Moldova în direct.

11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.50 Ring Star. 15.50 Părinţi și copii.

16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Ora stelelor.

20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Carta drepturilor. 22.40 Ion Ungureanu. „Spectacolul vieţii mele”. 23.45 Documentar. „La drum!”. 0.15 Film. „ANCHETA FAMILIEI”. 1.50 Legendele muzicii.

5.30 Art-club (рус).

VINERI, 1 MAI 6.05 Petalo romano. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Dor. Program muzical. 10.50, 2.50 Ora stelelor. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.15, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.15 „Prizonierii amintirilor”.

14.35 Erudit-cafe. 15.20 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.15 Documentar. „Drumeţii”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 „La masa de sărbătoare” cu Gheorghe Zamfir. 21.25 Povestea generaţiilor. 22.40 Fii tânăr! 23.25 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.05 W.A. Mozart. Concertul nr.1 pentru pian și orchestră. 5.35 Carta drepturilor.

SÂMBĂTĂ, 2 MAI 6.05 Documentar. „Pânza albă a lui Edward Hopper”. 7.00 Cântec, dor și omenie. 7.10 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 7.35 Desene animate. „Corsarul negru”. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Povestea generaţiilor. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Centrul de creaţie a copiilor „Luceafărul”. Program artistic.

13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive. 13.35 Chișinăul de ieri și de azi. 13.50 „Prizonierii amintirilor”. 14.15 „Dorurile noastre toate”. Spectacol muzical. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 22.20 Prin muzică în Europa.

21.25, 5.30 Destine de colecţie. 23.20 Serial. „CRIMINI” (Italia).

1.00 Fii tânăr! 1.45 „Clopotniţa”. Spectacol. 4.30 Documentar. „Lumea lui Anish Kapoor”.

DUMINICĂ, 3 MAI 6.05 Documentar. „Euromaxx”. 7.00 Cinemateca universală.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Bună dimineaţa de weekend!

10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15„Prizonierii amintirilor”. 13.35 Documentar. „Arts 21”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 „O masă pentru școala ta”. Emisiune-concurs pentru premiile „Teleradio-Moldova”. Ediţia a II-a. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 3.55 MESAGER STOP CADRU. 19.40 Povestea. 19.55 Ora stelelor. 21.25, 5.30 Identitate Basarabia. 22.20 Serial. „CRIMINI” (Italia). 0.05 Erudit-cafe. 0.50 Documentar. „Pânza albă a lui Edward Hopper”. 1.45 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 3.25 Casa mea. 4.30 „La masa de sărbătoare” cu Gheorghe Zamfir.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

JOI, 30 APRILIE 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic ep.156, 157 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5002 17:10 Serial: Las Bravo, ep.71 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.57, 58 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.84 23:15 Serial: Terra nostra, ep.131 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

VINERI, 1 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic ep.158, 159 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5003 17:10 Serial: Las Bravo, ep.72 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.59, 60 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.85 23:15 Serial: Terra nostra, ep.132 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo (r) 04:30 Doctorul casei (r) 05:15 Acasă la români (r)

SÂMBĂTĂ, 2 MAI 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic, ep.160, 161 16:15 Serial: Chelsea Settles, ep.1, 2 17:15 Serial: Las Bravo, ep.73 18:15 Serial: Regina inimilor, ep.138, 139 20:15 Serial: Fugara, ep.61, 62 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.86 23:15 Serial: Teen Mom: Unseen Moments, sezonul 2 00:15 Doctorul casei (r) 01:15 Muzica de Acasă (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Doctorul casei (r) 05:15 Acasă la români (r)

DUMINICĂ, 3 MAI 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic ep.162, 163 16:15 Serial: Chelsea Settles, ep.3, 4 17:15 Serial: Las Bravo, ep.74 18:15 Serial: Regina inimilor (sfârșitul serialului) 20:15 Serial: Fugara, ep.63, 64 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.87 23:15 Serial: Teen Mom: Final Special: Check up with Dr. Drew - Reunion, part 1 00:15 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Doctorul casei (r) 05:15 Acasă la români (r)

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

LUNI, 27 APRILIE 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshoping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață, ep.17 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MARŢI, 28 APRILIE 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshoping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață ep.18 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.8 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MIERCURI, 29 APRILIE 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshoping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață ep.19 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți ep.15 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.9 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.13, sezon 1 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

JOI, 30 APRILIE 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshoping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață ep.20 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți, ep.16 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.10 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.1, sezon 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:30 I like IT (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

VINERI, 1 MAI 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshoping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Film: Trandafirul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:00 Filmul Pro 23:30 Film: Mai iute ca moartea 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O Seară perfectă (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 06:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r)

SÂMBĂTĂ, 2 MAI 08:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshoping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Cine pe cine iubește 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshoping 13:20 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 14:20 Film: Toate pânzele sus, ep.6 15:20 Film: În ritm de step 2 17:15 Filmul Pro (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: X-Men: Ultima înfruntare 22:45 Ferma vedetelor 00:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:15 X-Men: Ultima înfruntare (r) 03:15 Știrile PROTV (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 3 MAI 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshoping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: În ritm de step 2 (r) 13:05 Teleshoping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Cartea junglei 2 16:00 Film: Schimbul 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Jocurile foamei: Sfidarea 23:45 Film: Gluma mortală 2 01:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:15 Film: Gluma mortală 2 (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

ПОНЕДЕЛЬНИК, 27 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро”07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri» (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:40 «Модный приговор» 11:35 «Фазенда» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:15 Новости 12:30 «Сегодня вечером» с Андреем Малаховым 14:25 «Смак» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 «Контрольная закупка» 16:00 «Мужское / Женское» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 «Жди меня» 20:00 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Однажды в Ростове». Многосерийный фильм 00:05 «Primele știri» (rus) 00:15 «Вечерний Ургант» 00:45 «Познер» 01:40 Ночные новости

ВТОРНИК, 28 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:40 «Модный приговор» 11:35 «Фазенда» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:15 Новости 12:30 «Однажды в Ростове». Многосерийный фильм 14:25 «Смак» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 «Контрольная закупка» 16:00 «Мужское / Женское» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 «Давай поженимся!» 20:00 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21:00 «Primele știri» (rom) 21:45 «Время» 22:20 «Однажды в Ростове». Многосерийный фильм 00:05 «Primele știri» (rus) 00:15 «Вечерний Ургант» 00:45 Ночные новости 01:00 «Структура момента»

СРЕДА, 29 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:40 «Модный приговор» 11:35 «Фазенда» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:15 Новости 12:30 «Однажды в Ростове». Многосерийный фильм 14:25 «Смак» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 «Контрольная закупка» 16:00 «Мужское / Женское» 17:10 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 «Давай поженимся!» 20:00 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21:00 «Primele știri» (rom) 21:45 «Время» 22:20 «Однажды в Ростове». Многосерийный фильм 00:05 «Primele știri» (rus) 00:15 «Вечерний Ургант» 00:45 Ночные новости

ЧЕТВЕРГ, 30 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 «Жить здорово!» 10:40 «Модный приговор» 11:35 «Фазенда» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:15 Новости 12:30 «Однажды в Ростове». Многосерийный фильм 14:25 «Смак» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 «Контрольная закупка» 16:00 «Мужское / Женское» 17:05 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 18:00 «Primele știri» (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 «Давай поженимся!» 20:00 «Поле чудес» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:45 «Время» 22:20 «Однажды в Ростове». Многосерийный фильм 00:05 «Primele știri» (rus) 00:15 «Вечерний Ургант» 01:00 Фильм «Люди Икс»

ПЯТНИЦА, 1 МАЯ 06:00 Новости 06:10 «Гении и злодеи» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:10 Teleshopping 09:30 Новый «Ералаш» 10:00 Новости (с субтитрами) 10:10 Первомайская демонстрация на Красной площади 11:00 «Однажды в Ростове». Многосерийный фильм 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 «Однажды в Ростове». Многосерийный фильм 13:00 Надежда Румянцева в комедии «Королева бензоколонки» 14:15 «Надежда Румянцева. Одна из девчат» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Леонид Харитонов, Татьяна Пельтцер, Михаил Пуговкин в комедии «Солдат Иван Бровкин» 16:50 Николай Караченцов, Галина Польских, Всеволод Санаев в комедии «Белые росы» 18:00 «Primele știri» (rus) 18:25 Комедия «Белые росы». Продолжение 19:10 Премьера. Иосиф Кобзон, Тамара Гвердцители, Лев Лещенко в юбилейном концерте оркестра «Фонограф» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:30 «Время» 21:55 «Сегодня вечером» с Андреем Малаховым 23:30 Премьера. «Григорий Лепс и его друзья» 01:20 Фильм «Люди Икс-2» 03:25 Чарли Шин в остросюжетном фильме «Горячие головы-2»

СУББОТА, 2 МАЯ 06:00 Новости 06:10 «Донатас Банионис. Бархатный сезон» 07:00 Леонид Харитонов, Татьяна Пельтцер, Михаил Пуговкин в комедии «Солдат Иван Бровкин» 08:25 «Играй, гармонь любимая!» 09:00 «Умницы и умники» 09:45 «Слово пастыря» 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 Евгений Леонов, Маргарита Назарова в комедии «Полосатый рейс» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 Николай Караченцов, Галина Польских, Всеволод Санаев в комедии «Белые росы» 13:55 Леонид Харитонов в комедии «Иван Бровкин на целине» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Комедия «Иван Бровкин на целине». Продолжение 15:45 Коллекция Первого канала. «Лучшее, любимое и только для Вас!» Концерт Филиппа Киркорова 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 Коллекция Первого канала. «Большая разница» в Одессе. Фестиваль пародий 21:00 «Primele știri» (rom) 21:20 «Время» 21:45 «Сегодня вечером» с Андреем Малаховым 23:20 «Что? Где? Когда?» Финал весенней серии игр 00:35 Премьера. Концерт Валерии в «Альберт-Холле»

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 3 МАЯ 06:00 Новости 06:10 «Гении и злодеи» 06:40 Леонид Харитонов в комедии «Иван Бровкин на целине» 08:15 «Армейский магазин» 09:00 «Здоровье» 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 «Как Иван Васильевич менял профессию» 11:25 «Смак» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Идеальный ремонт» 13:15 «Барахолка» 14:00 Василий Меркурьев, Борис Чирков, Александр Борисов в фильме «Верные друзья» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Фильм «Верные друзья». Продолжение 16:00 «ДОстояние Республики» 18:00 «Primele știri» (rus) 18:15 Коллекция Первого канала. «Лед и пламень» 19:00 «Replica» 20:00 Коллекция Первого канала. «Лед и пламень». Продолжение 21:00 «Sinteza săptămânii» (rom) 21:35 «Время» 22:00 «Сегодня вечером» с Андреем Малаховым 23:35 Премьера. Концерт Димы Билана 01:20 Фильм «Люди Икс: Начало. Росомаха» 03:00 Брендан Фрэйзер, Вупи Голдберг в комедии «Обезьянья кость» 04:20 Ирина Лаврентьева, Александр Лазарев в фильме «Цветы запоздалые»

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

7

FLUX

ПОНЕДЕЛЬНИК, 27 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri.

11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:10 Война миров Z. Фантастика. США 2013 14:00 Новости.

14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Как отделаться от парня за 10 дней. Комедия. США 2003 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Как отделаться от парня за 10 дней. Комедия. США 2003 02:05 Știri. 02:35 Дело Астахова. 03:25 Știrile dimineții. 05:10 Știri.

05:40 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 28 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă.

20:00 Новости. 20:30 Час расплаты. Фантастика. США 2003 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Час расплаты. Фантастика. США 2003 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri.

05:45 Дело Астахова.

СРЕДА, 29 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă.

20:00 Новости. 20:30 Пароль «Рыба-меч». Боевик. США 2001 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Пароль «Рыба-меч». Боевик. США 2001 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri.

05:45 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 30 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 С меня хватит! Триллер. США 1992 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 С меня хватит! Триллер. США 1992 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 1 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri.

11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова.

14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Посейдон. Боевик. США 2006 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Посейдон. Боевик. США 2006 02:00 Știri.

02:30 Дело Астахова 03:20 Știrile dimineții. 05:10 Știri. 05:40 Дело Астахова.

СУББОТА, 2 МАЯ 6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 „Autostrada”. 11:00 Друзья. Комедия. США 1996 13:15 Обмани меня. Детектив. США 2009 14:00 Новости. 14:30 Обмани меня. Детектив. США 2009 16:00 Менталист. Детектив. США 2008 17:00 Știri. 17:10 Менталист. Детектив. США 2008 (продолжение сериала) 20:00 Новости. 20:40 Шрек 2. Мульт. США 2004 22:20 Чужой. Фантастика. США 1979 23:00 Știri. 23:30 Чужой. Фантастика. США 1979 (продолжение) 0:50 Știri. 1:20 «Autostrada». 2:10 Știri. 2:40 Чужой. Фантастика. США 1979 4:30 Știri. 5:00 Дело Астахова.

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 3 МАЯ 6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin UEFA Champions League. 10:30 Шрек 2. Мульт. США 2004 12:20 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости. 14:30 Друзья. Комедия. США 1996 16:00 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005 (продолжение сериала) 20:00 Новости. 20:30 127 часов. Драма. Биография. США 2010 22:10 Чужие. Фантастика. США 1986 23:00 Știri. 23:30 Чужие. Фантастика. США 1986 (продолжение) 1:05 Știri. 1:35 127 часов. Драма. Биография. США 2010 3:20 Чужие. Фантастика. США 1986 5:35 Дело Астахова.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 365 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

FLUX

8

Cultur=

24 APRILIE 2015

Leo BUTNARU

ÎNCOTRO SUFLĂ VÂNTUL VEACULUI (Pagini de jurnal)

14.VIII.1995 Ah! dragul de Virgil Bulat. În „Dicţionarul scriitorilor români” citesc despre el, cel încarcerat la vârsta de 16-17 ani: „Deţinut politic (1956-1964), condamnat la 18 ani muncă silnică pentru «crimă de uneltire contra ordinii sociale»”. El, cel născut în 1940, la Rădulenii din Nordul nostru prutonistrean! Și iată ce scrie N. Steinhard în dramaticul „Jurnal (al) fericirii” (p.145): „Virgil B., cu ochi de veveriţă, micuţ, tras prin inel de felul lui, iar acum scheletic, oprit în dezvoltare, căruia hepatita infecţioasă i-a lăsat o piele cerată de nuanţă verzuie, e pușcăriaș de la 17 ani. Când îi fac cunoștinţă are 25. Privirea, mișcările, iuţimea, neastâmpărul, gesturile de titirez, setea de cunoaștere, supărările din te miri ce sunt toate de copil. Știe de necrezut de multe lucruri, unele ţin de rubrica enciclopedică a unei reviste de știinţă și tehnică pentru tineret. Spre pildă, tabloul lui Mendeleev în întregime, pe grupe, sub-grupe și perioade, simbol de simbol. (Până a fi arestat, a studiat la Facultatea de Chimie Industrială a Politehnicii din Timișoara – l.b.) Îl învăţ și eu, împreună cu maiorul Ilie Șerbu (…)

Virgil e pasionat de existenţialism, despre care a mai auzit; i-l expun, iar și iar. Îi povestesc și piesele lui Ionescu; îl farmecă. Deși trăiește izolat de lume, între pereţii groși ai fostului fort Jilava, sau ai clădirii tereziene (…) de la Gherla, lui Virgil spiritul generaţiei și aerul timpului (încotro suflă vântul veacului) îi dau antene speciale care îi înlesnesc priceperea și îi ajută să ghicească pe sărite”. În mare, portretul de la început rămâne același și astăzi. Numai că Virgil nu mai e un copil, ci un tânăr sadea! Da, cu adevărat tânăr. Ah! câţi studenţi basarabeni a aranjat el la Cluj, câtă carte românească (donaţii) a adus în Prutonistrenia. Om fermecător și la locul lui ca director al editurii „Dacia”.

Ar fi păcat să nu aduc aici și chipul unei alte celebre cunoștinţe, a părintelui Cleopa (am povestit despre el în notele de acum un an și mai bine, când l-am vizitat la Sihăstrie).

N. Steinhard scrie: „Părintele Cleopa, spiritualul mănăstirii Slatina, călugăr de origine ţărănească și cu reputaţie de sfânt, șade pe scaunul oaspetelui, iar acesta e pe un taburet la picioarele lui, cuminte și cucernic, foarte prevenitor și niţel prea supus (însemnări din ianuarie 1955 – l.b.). (…)

Părintele Cleopa, destul de tânăr (dar la ce vârstă de adânci bătrâneţe l-am cunoscut noi!

Abia de se mișca, barbă albă-albă, peste umăr – o geantă porthartă, în care își avea caietul și creionul, în baston simplu, din ram de pădure.

I-am cerut binecuvântarea și ne-a dat-o. – l.b.), simplu, vorbitor înlesnit, cu privirea blândă, părul, barba și mustăţile foarte negre, și purtare serioasă. I se pun tot felul de întrebări și răspunde la toate nu numai cu multă răbdare și dreaptă socotinţă, dar și cu vădită atenţie, reflectând îndelung. (Noi îl căutam mai mulţi, cu Gheorghe Vodă, Petru Ţăranu, Vasile Spinei și Arcadie Suceveanu, apoi o familie îndurerată cu un copil suferind; pe la colţurile casei spre care ne îndreptam îl aștepta, pentru a se spovedi, și niște tinere călugăriţe pe care le văzuserăm la mănăstirea Văratic. Făcând cu greu pași mărunţi, părintele Cleopa ne zicea: „Măi băieţi, măi, de-amu îs bătrân, nu mai pot, măi băieţi, lăsaţi-mă să mă odihnesc și eu, măi băieţi… – l.b.) Codin Mironescu, Toderașcu, Pilat, Alice Voinescu, Mihai Musceleanu, doctorul Voiculescu, Alexandru Duţu, mulţi tineri cu ochi aprigi și calzi ascultă răpiţi și se cunoaște că au parte de fericire”.

O altă filă: „August 1970. Mai toţi ce-l ascultă pe cuviosul Cleopa la Schitul Maicilor au trecut în răstimp prin închisoare ori măcar pe la Securitate. (…)

Părintele Cleopa – după ce a trăit vreo patru ani în pădure (mâncând mai mult rădăcini, neavând posibilitatea să aprindă focul – fumul ar fi fost reperat, – susţinut de câţiva ţărani, dar nu pe vreme de zăpadă – urma pe zăpadă ar fi pus organele de represiune pe drumul cel

bun, – vieţuind în bună vecinătate cu fiarele) – e acum la Sihăstria, ca simplu călugăr”.

Greu să-mi scot din minte cele povestite de Nicolae Balotă atunci, în iunie, în autocarul cu care mergeam de la staţiunea Neptun spre Tulcea, de unde să luăm vaporul spre Deltă.

Convorbitori activi sau pasivi, sau simpli ascultători: Nicolae Breban, Dumitru Ţepeneag, Damian Necula, dna Balotă etc. Cazul: o obsesie a lui Nego(iţescu) în celula penitenciarului: se excita erotic la apariţia ochiului caraliului în vizeta ușii celulei. Nego îi mărturisise astea lui Balotă, spunându-i că aștepta cu nerăbdare să apară în vizetă conturul ochiului care, cu genele sale, cu sprânceana sa îi treze asociaţii erotice. „Același ochi?”, întreba-se pare-se Ţepeneag. „Nu, oricare ochi al oricărui caraliu, – răspunse dl Balotă. – Însă Negoiţescu îmi spusese că ţinea cel mai mult la un ochi verzui, clar. Pe acesta îl aștepta mai mult, când avea să vină tura respectivului caraliu”.

Cineva parcă ar fi încercat să spună că aici cam vine vorba de indecenţă, însă discuţia nu mai continuă: știau toţi de pasiunile homo ale exegetului, ale colegului… Și iată că la pagina 143 a „Jurnalului fericirii” al lui N. Steinhard regăsesc pasajul ce ar putea avea legătură directă cu istorioara de mai sus: „Jilava, camera 13. Teoria lui Nemo (Virgil Nemoianu – n.m) despre Doktor Faustus al lui Thomas Mann. I-o rezum lui Nicolae Balotă care o ascultă cu mult interes”.

Să fi fost și Nego în camera 13? În fine, mă uimise oarecum atitudinea participativă a dnei Bianca Balotă întru susţinerea celor povestite de soţul ei ca ceva în firea lucrurilor (de a fi dezvăluite) în mediul scriitorilor care și așa știu destule despre ciudatul lor coleg îndrăgostit de un ochi apărut în vizeta camerei de închisoare.

Pe baza unei triste experienţe personale, Wilde conchide: „Viaţa de închisoare te învaţă să vezi oamenii și lucrurile așa cum sunt… Cei de afară se lasă înșelaţi de iluziile unei vieţi mereu în schimbare. Dânșii se mișcă odată cu viaţa și contribuie la irealitatea ei”.

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Teatrul „Luceafărul” Monument de arhitectură și istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat pe strada Veronica Micle, 7.

Sediul teatrului pentru copii și tineret s-a format prin comasarea a două clădiri – una cu funcţii comerciale și alta de cult.

Primele informaţii documentare sunt din 1838, când pe acest loc se aflau două case, proprietară fiind Elisaveta Ruseanskaia, iar din 1838 până în 1908 – familia Procupeţ. În 1908, o casă de locuit a fost cumpărată de asesorul de colegiu Egor Constantin Neaga, care o demolează și între anii 1908 și 1914 construiește o clădire într-un parter, ridicată pe un demisol, o unitate comercială. În 1940, proprietari sunt atestaţi Diner și Pinhus Grinberg, lor aparţinându-le două proprietăţi

3-10 aprilie BERBEC Săptămâna aceasta reușești să atragi în jurul tău numeroase persoane interesante. Un plan de mult pus la cale se desfășoară zilele acestea, iar dacă speri și la puţin romantism, ziua de vineri este una încărcată pozitiv în acest sens.

TAUR Bucură-te de timpul petrecut acasă și evită să îţi faci prea multe planuri zilele acestea. Te simţi mai încrezător(oare) în forţele proprii și chiar te gândești la o schimbare – poate de look, poate de garderobă – care să te facă să te simţi și mai bine în propria piele.

GEMENI Poate fi o săptămână plină. Poţi atrage atât dragostea, dar și câștiguri financiare de partea ta. Când vine vorba de carieră, noi proiecte pot răsări de niciunde și par destul de interesante. Nu te grăbi să le accepţi, ci gândește-te bine la deciziile pe care le iei.

RAC Viaţa socială pare să se îmbogăţească de la o zi la alta, așa că săptămâna aceasta fă bine și cunoaște cât mai mulţi oameni, în special cei care te pot ajuta să avansezi în carieră. Este un moment bun să fii proactiv în legătură cu planurile tale de carieră.

LEU Până pe la mijlocul săptămânii vei fi ocupat(ă) cu treburi de serviciu, însă pe urmă ai destul timp să te gândești la persoana de care simţi că te-ai îndrăgostit de curând, s-ar putea să ai mai mult noroc decât îţi închipui! Dacă motivaţia ta pare să dispară deodată, caută perspective noi.

FECIOARĂ Gândește-te la mici schimbări domestice – poate să îţi redecorezi o încăpere din locuinţă sau să înlocuiești un corp de mobilă pe care visezi să-l schimbi de ceva vreme. Fii atent(ă) la ce îţi spune intuiţia vineri, ai putea avea parte de o surpriză plăcută dacă știi să asculţi.

BALANŢĂ Prezenţa planetei Venus în Taur sugerează că te vei simţi de minune în cadrul evenimentelor culturale. Dacă simţi că există unele probleme de comunicare săptămâna aceasta, încearcă în continuare că ar putea fi vorba doar de o simplă neînţelegere.

SCORPION Evită să tragi concluzii pripite și nu îţi lăsa imaginaţia să zburde liber, mai ales la începutul acestei săptămâni, pentru că poţi declanșa mici conflicte – cel mai bine este să ai toate informaţiile înainte să acuzi pe nedrept.

SĂGETĂTOR Viaţa ta socială pare plină de surprize în acest moment, iar în unele cazuri îţi este chiar greu să reziști tentaţiei. Dacă te atrag competiţiile sportive zilele acestea, implică-te cât mai mult și te vei distra pe cinste!

CAPRICORN imobiliare, una distrusă fiind la colţul străzii. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, în locul clădirii distruse este începută construcţia unei case, apoi – a unei sinagogi, care nu a fost ridicată mai sus de nivelul ferestrelor. În perioada postbelică, construcţia a fost finisată. La sfârșitul anilor 60 ai secolului al XX-lea, clădirile au fost comasate, cu amenajarea interioarelor pentru Teatrul ”Luceafărul”. În anii 80 ai secolului al XXlea a fost restaurată, arhitect Malahov, când i s-a alăturat o scară lată în faţă cu trepte din marmură.

Clădirea teatrului ocupă colţul cartierului, aliniată cu faţada principală la linia roșie a străzii Veronica Micle și cu faţada laterală – la fosta piaţă „Rondul Negustăresc”, formată la intersecţia cu strada Vasile Alecsandri. Faţada principală are o compoziţie rezultată din comasarea a două clădiri, partea unde se află vestibulul, foaierul, bufetul, are o compoziţie simetrică, alcătuită din trei rezalite, cu intrarea amplasată central, cu arhitectura în stil modern, a doua – sala de teatru, cu cinci axe compoziţionale, toate goluri de ferestre.

Sursa: monument.sit.md

Săptămâna aceasta te vei simţi bine în compania amicilor și a celor dragi, mai ales pentru că ești o persoană tare plăcută și agreabilă. Evită să transmiţi mesaje mixte, ca să nu te trezești în situaţii jenante mai târziu!

VĂRSĂTOR Cuvintele sunt de partea ta zilele acestea și simţi că poţi convinge pe oricine să facă… orice pentru tine. Profită de această influenţă și planifică-ţi o vacanţă pentru vară sau ia legătura cu oameni pe care nu i-ai mai văzut de multă vreme.

PEŞTI Nu are niciun sens să fii foarte ambiţios(oasă) săptămâna aceasta, mai ales că astrele te îndeamnă să te relaxezi un pic și chiar să faci un pas în spate și să privești imaginea de ansamblu. Folosește această oportunitate să te relaxezi și chiar să te răsfeţi un pic.