Ziarul Flux, Ed. 39 (964)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 24 octombrie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 24.10.2014

Sf. Mc. Filip; Cuv. Teofan Mărt.; Sf. Mc. Zenaida

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

1 EURO..............................18.6640 1 Dolar american ............. 14.6458 1 Leu românesc ................. 4.2149 1 Rublă rusească ............... 0.3574 Timpul probabil:

Maxima zilei Viitorul este un edificiu pe care îl construim astăzi pentru mâine. Să-l făurim, deci, 24.10.2014 25.10.2014 din ce avem mai bun în suflet, să-l făurim cu dragoste.

Soare, Soare, Victor Hugo 12 23 0C 2 13 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

ACTUAL

PAGINA

Votul peste hotare. Guvernarea îşi ia măsuri de precauţie?

4

PAGINA

ECONOMIC

Compensaţiile ca subiect electoral.

Câţi dintre producătorii de fructe vor fi despăgubiţi?

6

PAGINA

SCANDALOS

Ministerul Agriculturii nu a găsit investitori pentru construcţia Centrului agroalimentar

5

PAGINA

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 39 (964)

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

20,00 lei

60,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei

48,00 lei

Juriştii PPCD au dat peste cap planurile PLDM de a-i scoate pe creştin-democraţi din cursa electorală La data de 10 octombrie curent, un exponent al PLDM a depus o sesizare la CEC. Acesta a pretins că PPCD ar fi desfășurat în mod ilegal acţiuni de agitaţie electorală. Juriștii liberal-democraţilor au neglijat faptul că organele de conducere ale PPCD nu au luat nicio decizie de a desfășura acţiuni cu caracter electoral care ar încălca termenele prevăzute de legislaţie, susţine creștin-democratul Radu Bușilă. Solicitat de noi, Bușilă a mai subliniat și faptul că liberal-democraţii au depus contestaţia cu încălcarea termenului regulamentar de 3 zile. Aceștia nu au prezentat nici probe ce ar dovedi că pretinsele încălcări ale PPCD ar fi avut loc, așa cum a fost menţionat în contestaţia cu pricina.

Radu Bușilă s-a arătat indignat și de faptul că CEC a examinat contestaţia peledemiștilor chiar dacă aceasta s-a dovedit a fi tardivă.

Continuare în pag. 2

„Planul Roşca” este singura platformă realistă şi de unitate naţională pe care trebuie să se sprijine în activitatea sa viitoarea conducere a ţării

EXPERT-GRUP: Creşterea economică din 2013 este fragilă şi nu va avea continuitate în următorii ani

EXTERNE

Atac armat în Parlamentul Canadei

12

PAGINA

OPINIE

XXX

(citiţi pag. 3)

Milionarii care vor să ajungă în Parlament Vorbele în derivă

XXX

(citiţi pag. 3)

Republica Moldova a înregistrat în anul 2013 o performanță economică impresionantă, când Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere de 8,9%. Însă avansul respectiv s-a bazat, în temei, pe recuperarea sectorului agricol după seceta severă din 2012, în timp ce motoarele fundamentale de creștere economică au rămas amorfe. Prin urmare, această creștere este fragilă și nu va avea continuitate în următorii ani, se arată în Raportul de Stare a Ţării, prezentat marți, 21 octombrie, de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Documentul analizează principalele tendințe și riscuri de dezvoltare ale țării în cele mai importante domenii: economie, piața muncii, capital uman, sectorul energetic, politica internă și externă, mediul ambiant și sistemul de pensionare.

Continuare în pag. 7

FLUX

2

Actual

24 OCTOMBRIE 2014

Juriştii PPCD au dat peste cap planurile PLDM de a-i scoate pe creştin-democraţi din cursa electorală Urmare din pag. 1 Mai mult decât atât, comportamentul Comisiei Electorale Centrale a fost și mai interesant atunci când membrii acesteia au încercat să adopte o hotărâre de excludere a PPCD din cursa electorală. Bușilă a precizat că, chiar dacă s-ar fi dovedit încălcările pretinse de liberal-democraţi, fapta pe care le-au incriminato aceștia creștin-democraţilor nu face parte din încălcările prevăzute de Codul Electoral pentru care un concurent electoral poate fi exclus din cursă. Într-un final, după ce chestiunea excluderii din cursă a PPCD a fost supusă votului, tentativa a eșuat, pentru că respectiva propunere nu a întrunit un număr suficient de voturi. Este de remarcat însă că președintele CEC, Iurie Ciocan, care cunoaște la perfecţie legislaţia, a votat pentru aplicarea acestei sancţiuni extreme Partidului Popular Creștin Democrat.

Creștin-democratul Radu Bușilă a ţinut să-și exprime respectul deosebit pentru membrii CEC care nu au susţinut iniţiativa. Unii dintre aceștia au fost înaintaţi la CEC chiar de către PLDM! Pe de altă parte, „am văzut numai răutate oarbă în ochii unor membri”, a menţionat Bușilă.

Faptul că a triumfat legea în acest caz i se datorează în cea mai mare parte Nătăliţei Juravschi – reprezentantul PPCD la CEC, un jurist profesionist și competent, a mai subliniat Radu Bușilă.

Pe de altă parte, ar trebui remarcat și faptul că organul electoral central închide ochii la unele încălcări și abuzuri evidente comise de concurenţii electorali, ceea ce ar putea provoca suspiciuni privind aplicarea

dublelor standarde ori favorizarea unor actori politici implicaţi în cursa electorală.

Deja mai multe organizaţii neguvernamentale au semnalat încălcări grave comise de unii concurenţi electorali, care folosesc resursele administrative ori recurg la încercări de cumpărare a alegătorilor, cu bani, alimente, tratamente gratuite la stomatolog, dotarea cu tehnică performantă etc.

Potrivit unui raport de monitorizare a campaniei pentru alegerile parlamentare lansat de Asociaţia Promo-LEX, mai multe formaţiuni politice au suportat cheltuieli pentru organizarea concertelor cu tentă electorală, plasarea panourilor publicitare, publicitate poligrafică, îmbunătăţirea infrastructurii locale, construcţia de edificii și monumen-

te și alte acţiuni cu caracter de promovare a imaginii unor potenţiali și actuali concurenţi electorali, chiar dacă la CEC nu a fost înregistrată deschiderea „Fondurilor electorale”.

Observatorii Promo-Lex au atenţionat asupra cazurilor de utilizare a resurselor administrative, de oferire a cadourilor electorale, precum și de implicare activă a mass-media locală și regională în favoarea sau defavoarea unor actori politici.

Astfel, Partidul Democrat a oferit în mai multe raioane plicuri cu bani, prânzuri gratuite, pungi cu produse alimentare, saci cu cartofi și altele.

Partidul Liberal Democrat a făcut donaţii importante de bani, au oferit calculatoare și altă tehnică performantă.

De asemenea, săptămâna aceasta și reprezentanţii Coaliţiei „Control

Civic – alegeri 2014” au prezentat un raport de monitorizare a alegerilor.

Membrii ONG-urilor care fac parte din coaliţie au declarat că mai multe partide au încălcat legislaţia și au mituit alegătorii cu bani, produse, laptopuri și alte bunuri.

Aceștia au constatat că politicienii au început agitaţia electorală înainte de demararea campaniei. „Partidul Democrat, Partidul Socialiștilor, Partidul Liberal-Democrat și candidatul din partea Partidului „Patria”, Renato Usatâi, au instalat pe străzile mai multor sate și orașe din ţară panouri publicitare cu mult înainte de momentul înregistrării.

Acest fapt reprezintă o încălcare a articolului 47, alineatul 3 din Codul Electoral”, a declarat membrul Coaliţiei Control Civic, Artiom Corosteliov, citat de jurnal.md.

Potrivit observatorilor, concurenţii electorali au încercat să câștige simpatia oamenilor prin tot felul de daruri electorale. „Reprezentanţii PDM încearcă să ridice ratingul lor în baza sărăciei populaţiei și repartizează pachete cu produse alimentare pentru familii nevoiașe din raionul Ungheni.

O situaţie similară a fost fixată și în satul Carbalia, raionul Vulcănești, unde reprezentanţii PLDM sub pretextul Zilei oamenilor în etate au oferit pachete cu produse. Noi suntem îngrijoraţi de faptul că practic organele competente nu reacţionează la demersurile noastre”, a menţionat coordonatorul Coaliţiei Control Civic, Nicolae Ţveatcov.

Totodată, mai mulţi funcţionari, membri ai PLDM din raionul Hâncești, ar fi mers prin sate, în timpul orelor de serviciu, pentru a face agitaţie electorală.

Solicitat de Jurnal TV, președintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a declarat că nu comentează afirmaţiile reprezentanţilor Coaliţiei Control Civic, pe care îi califică drept impostori, întrucât, spune el, respectivii observatori nu au fost înregistraţi la CEC. La rândul său, serviciul de presă al Procuraturii Generale susţine că pentru a lua atitudine, instituţia are nevoie de dovezi. În acest context, este cu atât mai suspectă graba cu care a încercat Iurie Ciocan să scoată din cursa electorală Partidul Popular Creștin Democrat, reacţionând la o contestaţie depusă cu încălcarea termenului regulamentar, care invoca o încălcare iluzorie și neprobată.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Votul peste hotare. Guvernarea îşi ia măsuri de precauţie?

Pentru alegerile din 30 noiembrie, peste hotarele ţării vor fi deschise 95 de secţii de votare.

O decizie în acest sens a fost luată în ședinţa de luni, 20 octombrie, a Guvernului.

Cele mai multe secţii vor fi deschise în Italia, 25 în total: câte două la Roma, Milano, Padova și Torino și câte una la Ancona, PesaroUrbino, Terni, Perugia, Bologna, Mestre, Verona, Parma, Trento, Brescia, Treviso, Bergamo, Firenze, Vicenza, Ferrara, Modena și Udine. În România vor fi deschise 11 secţii de votare: câte două la București și Iași, câte una la Galaţi, Timișoara, Brașov, Cluj, Constanţa, Bacău și Suceava. În Statele Unite ale Americii vor fi deschise șase secţii la: New York, Washington, Sacramento, Chicago, Orlando, Seattle, iar

în Canada trei – la Ottawa, Montreal și Toronto. În Marea Britanie vor fi deschise trei secţii de votare: două la Londra și una la Manchester, iar în Irlanda una, la Dublin. Două secţii vor fi deschise în Israel și una în Belarus.

Autorităţile au decis să deschidă doar cinci secţii de votare în Federaţia Rusă:

două la Moscova și câte una la Sankt-Petersburg, Soci și Surgut, deși iniţial în proiect erau preconizate 15 secţii. Asta chiar dacă în Rusia muncește un număr impresionant de cetăţeni moldoveni.

Viceministrul de Externe, Valeriu Chiveri, care a prezentat proiectul, a motivat reducerea numărului de secţii prin faptul că

majoritatea moldovenilor muncesc sezonier în acele localităţi, deci nu locuiesc acolo permanent.

Bănuim însă că autorităţile și-au luat măsuri de precauţie, din teama că respectivii migranţi vor vota preponderent cu partidele de opoziţie care optează pentru vectorul estic. Este aceasta o tentativă de limitare a dreptului la vot al cetăţenilor? Probabil că da.

Pentru că accesul ar trebui să fie egal, indiferent de posibilele opţiuni ale acestora. Și aici ar trebui poate să ne amintim și de declaraţiile belicoase ale unei foste liberale, care acum pare să nu mai fie nici liberală reformată. Astfel, Ana Guţu afirma, cu ceva timp în urmă, că cei plecaţi la muncă în Federaţia Rusă sunt mai puţin instruiţi, mai puţin patrioţi decât cei care aleg să muncească în UE. S-ar putea ca această părere să fie împărtășită de întreaga guvernare.

Pentru comparaţie, tot cinci secţii de vot vor fi deschise în Portugalia, patru în

Franţa și tot patru în Spania.

Câte două vor fi deschise în Germania, Cehia, Turcia și Ucraina.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a informat că numărul secţiilor de votare din străinătate a fost stabilit în urma unei ample analize efectuate pe parcursul anului 2014 de comun cu misiunile diplomatice, Biroul pentru diasporă, CEC, inclusiv în baza informaţiilor prezentate de către autorităţile statelor în care este înregistrată o prezenţă sporită a cetăţenilor RM. O fi fost amplă această

analiză, doar că unele partide de opoziţie și-au exprimat deja dezacordul în legătură cu decizia Guvernului, calificând-o drept o încercare de a exclude peste 700 de mii de cetăţeni moldoveni care se află în Federaţia Rusă din procesul electoral.

Acestea reclamă faptul că Guvernul Leancă a încălcat principiul egalităţii dreptului de vot, garantat de Constituţie, în raport cu cetăţenii care locuiesc în Rusia și le cer autorităţilor revizuirea imediată a acestei decizii.

FLUX

Politic

24 OCTOMBRIE 2014

3

FLUX

„Planul Roşca” este singura platformă realistă şi de unitate naţională pe care trebuie să se sprijine în activitatea sa viitoarea conducere a ţării Interviu cu președintele PPCD, Victor Ciobanu - Domnule Victor Ciobanu, Partidul Popular Creștin Democrat a fost înregistrat de CEC în calitate de concurent electoral pe data de 10 octombrie. Prin urmare, PPCD se află în campanie electorală deja de paisprezece zile – timp suficient pentru aprecierea condiţiilor în care se desfășoară aceasta. Cum sunt văzute alegerile din acest an din perspectiva PPCD? - Sunt câteva aspecte pe care vreau să le subliniez. În primul rând, echipa noastră vizitează în permanenţă toate regiunile ţării.

Aceasta este o obișnuinţă mai veche a noastră. În ultimii cinci ani, am discutat cu oamenii din sate și din orașe. Suntem la curent cu toate problemele, durerile, dar și cu aspiraţiile cetăţenilor Republicii Moldova. Una dintre dorinţele oamenilor este ca dezmăţul general, instaurat odată cu venirea la guvernare a partidelor liberal-democrate, să fie stăvilit. Ei mai vor ca cei vinovaţi pentru fărădelegile din ţară, pentru sărăcia și decadenţa economică generală să fie pedepsiţi. În al doilea rând, se observă, pe de o parte, o repulsie puternică faţă de actuala guvernare, dar pe de altă parte, oamenilor le este greu să se orienteze în multitudinea de oferte electorale, mai mult sau mai puţin sincere.

De asemenea, în această campanie se fac simţite efectele acaparării de către PD și PLDM a instituţiilor și organizaţiilor de stat, pe care le utilizează în calitate de instrumente electorale. Dar se pare că de această dată, abuzarea de respectivele structuri le vor aduce guvernanţilor doar deservicii.

- Și prin ce se evidenţiază PPCD de ceilalţi concurenţi electorali? Ce subiecte discută exponenţii partidului cu oamenii, prin ce încearcă să-i convingă să-și dea votul pentru creștin-democraţi?

- PPCD are o ofertă excepţională. Noi am numit-o „Planul Roșca”.

Programul electoral al partidului, numit „Planul Roșca”, este singura platformă realistă și de unitate naţională pe care trebuie să se sprijine în activitatea sa viitoarea conducere a ţării. „Planul Roșca”, precum au menţionat anterior și colegii mei, este rodul unei munci de 30 de ani.

Ani în care noi am acumulat o experienţă fără egal de activitate politică și am studiat mult pentru a găsi cea mai bună modalitate de a lega rostul de a fi al Republicii Moldova, vocaţia statului nostru, de cele mai bune, dar și mai potrivite soluţii pentru problemele curente. Acest document este solicitat de mii de cetăţeni. Colegii noștri distribuie broșura cu acest plan prin toate orașele din ţară, iar celor care nu reușesc să obţină un exemplar de la distribuitori le recomandăm să găsească textul „Planului Roșca” pe pagina de internet a partidului: www.ppcd. md și pe pagina personală a lui Iurie Roșca: www.iurierosca.md.

Este o premieră pentru ţara noastră. Acest plan cuprinde ideile fundamentale ce trebuie să servească edificării unei ţări prospere, morale și cu adevărat independente. Programul nostru electoral stabilește diagnosticul problemelor Republicii Moldova și oferă tratamentul cel mai potrivit. La elaborarea lui au fost luate în calcul toate realităţile; nimic nu este rupt din context. Dar pentru realizarea acestui plan este nevoie de o guvernare patriotică, de oameni cu frică de Dumnezeu și dedicaţi ţării, dar și competenţi. Emanciparea ţării de jugul oligarhiei este o sarcină grea, căreia îi pot face faţă doar niște oameni politici curajoși, onești și foarte bine pregătiţi.

- Bine, dar oamenii au, probabil, și alte chestiuni prioritare. Ce vă întreabă cel mai des cetăţenii la întâlnirile electorale.

- Este adevărat că pe oamenii implicaţi în alte domenii decât politica îi interesează, în primul rând, salariile, pensiile, locurile de muncă, calitatea drumurilor, serviciilor și alimentelor. Noi avem soluţii pentru toate problemele cetăţenilor. Totodată, colegii mei le explică cetăţenilor că nicio problemă nu are o cauză separată, ci un ansamblu de circumstanţe produc o serie de probleme în societate. Noi pornim de fiecare dată de la abordarea morală și spirituală a tuturor chestiunilor, după care explicăm ce soluţie concretă există pentru orice disfuncţie.

Cât privește majorarea pensiilor, salariilor, indemnizaţiilor, acestea nu doar că nu pot fi evitate. La aces-

te întrebări trebuie să fie oferite răspunsuri clare și realiste.

Să începem cu salariile. Acestea sunt plătite în sfera bugetară și în cea privată. Pentru a majora salariile bugetarilor, noi vom reorganiza cheltuielile pentru organele și instituţiile de stat. La ora actuală, din bugetul public se fac prea multe cheltuieli lipsite de rost. Unor demnitari le sunt puse la dispoziţie prea multe facilităţi, care ne costă pe noi toţi sume importante de bani. De aceea, intenţionăm să începem de la reducerea parcurilor de mașini întreţinute de stat, revederea altor facilităţi, dar și lichidarea unităţilor cu un randament insignifiant. Avem nevoie de funcţionari de stat puţini, plătiţi mult mai bine decât în prezent, dar și de reguli clare care să-i responsabilizeze la maximum.

Salariile din sfera privată nu pot fi mărite prin intervenţia directă a statului. În schimb, o guvernare înţeleaptă poate să asigure un asemenea climat de afaceri care să conducă la o dezvoltare efervescentă a economiei, ceea ce, implicit, va determina o creștere sesizabilă a salariilor. Aici este important să mai amintesc un moment esenţial: diplomaţia ţării va trebui să negocieze astfel de acorduri comerciale cu toate ţările ale căror pieţe prezintă interes pentru oamenii de afaceri din Republica Moldova, încât oportunităţile în domeniul exporturilor de mărfuri, produse și servicii din ţara noastră să determine un salt economic și industrial la care astăzi putem doar să visăm. Adică, Guvernul trebuie să devină partenerul antreprenorilor și să acţioneze în baza unei agende comune cu mediul de afaceri. Noi trebuie să revenim masiv pe piaţa Rusiei, dar și să ne consolidăm poziţiile pe pieţele din Vest.

Totodată, este necesară promovarea unei politici protecţioniste. Pe piaţa noastră internă trebuie să aibă prioritate absolută produsele moldovenești, iar importurile doar vor completa acele poziţii ce nu pot fi acoperite din ofertele interne.

- Ce ne puteţi spune despre pensii?

- În primul rând, acestea pot fi sporite într-o perspectivă foarte apropiată datorită reorganizării cheltuielilor pentru aparatul de stat. De aici

putem disponibiliza sume importante ce vor fi folosite la majorarea pensiilor. Pe termen mediu și lung, creșterea pensiilor se va produce din contul dezvoltării economice a ţării. Cea mai mică pensie în Republica Moldova trebuie să fie egală cu coșul minim de consum. În acest context vreau să mă refer și la familii, în special la cele tinere, dar și la natalitate. În „Planul Roșca” este prevăzut că statul are obligaţia să stimuleze tinerele familii, prin oferirea posibilităţii de a avea o locuinţă în condiţii accesibile, precum și cu ajutorul unor indemnizaţii considerabile și crescânde la nașterea fiecărui copil. La nașterea celui de al doilea copil, statul trebuie să acorde o indemnizaţie unică de douăzeci de mii de lei, iar familiilor cu trei și mai mulţi copii, statul le va acorda în folosinţă, fără plată, la solicitare, teren pentru construcţia casei.

Dar la cele spuse anterior trebuie, de dragul adevărului, să subliniez că redresarea situaţiei nu este, în practică, deloc simplă, iar îmbunătăţirea condiţiilor de trai a oamenilor este posibilă doar printr-un complex de măsuri ce vizează simultan o serie de sectoare.

- Ce șanse are PPCD în condiţiile în care partidele controlate de oligarhi sunt favorizate în mod absolut financiar, mediatic și, în plus, au la dispoziţie pârghii administrative?

- Șansele noastre sunt mari. O simţim din discuţiile cu cetăţenii noștri de diferite vârste, etnii, profesii.

Moldovenii remarcă faptul că Iurie Roșca, capul de listă al PPCD, este cel mai bine pregătit politician din ţara noastră, iar viziunea sa asupra sorţii de mai departe a Republicii Moldova este unica realistă, valabilă și de natură se aducă în societate coeziunea ce ne lipsește la moment. Îndemnul nostru către cetăţeni este să nu se lase manipulaţi de ceea ce numesc unii „sondaje de opinie”.

Acestea le furnizează tot felul de cifre analiștilor de la cheremul puterii, iar ultimii speculează cu ele în interesul celor care îi plătesc și nu în interesul comun al societăţii.

- Domnule Victor Ciobanu, vă mulţumim pentru acest interviu și vă urăm succes în campania electorală!

- Vă mulţumesc și eu! Dumnezeu să ocrotească Republica Moldova!

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

FLUX

4

Economic

24 OCTOMBRIE 2014

Compensaţiile ca subiect electoral. Câţi dintre producătorii de fructe vor fi despăgubiţi?

La începutul acestei săptămâni, Guvernul a decis să reducă compensaţiile promise pentru merele și prunele procesate. Astfel, în loc de 1 leu și 50 de bani pentru fiecare kilogram de fructe dat la procesare, autorităţile s-au arătat dispuse să le dea producătorilor doar un leu. În aceste condiţii, cei din urmă au ameninţat iarăși cu proteste.

Nemulţumiţi sunt, mai ales, producătorii de mere din nordul ţării, care acuză Executivul de pierderea pieţei ruse și neonorarea promisiunilor legate de compensarea pierderilor.

Membrii Asociaţiei Nord-fruct afirmă că cei 150 de membri ai asociației nu au primit până acum niciun ban, iar decizia de reducere a despăgubirilor vine tocmai în momentul în care sunt presaţi și de băncile de la care au contractat credite.

Guvernul și-a motivat decizia prin faptul că cererile pentru acordarea compensaţiilor sunt de două ori mai multe decât s-a estimat iniţial. Potrivit ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov, peste o mie de producători de mere și prune au depus cereri pentru compensaţii la Agenţia de Intervenţie și Plăţi pentru Agri-

cultură. Astfel, suma necesară pentru despăgubiri este de peste 200 de milioane de lei, iar Guvernul a prevăzut în acest scop doar 138 de milioane.

Nu doar reducerea compensaţiilor i-a nemulţumit pe agricultori, ci și faptul că ministrul Bumacov i-a calificat pe fermierii și producătorii care ar putea participa la eventualele proteste drept „golani”. „La proteste vor ieși doar golanii, cei politizaţi, cărora li se plătește”, a spus ministrul în cadrul unei emisiuni televizate.

Iată însă că autorităţile schimbă macazul, în condiţiile în care nemulţumirile sunt tot mai evidente, iar situaţia devine explozivă în ajun de alegeri. Mai ales că și promisiunile privind exportul liber pe piaţa UE s-au dovedit tot un bluf electoral.

Astfel, Guvernul pare să fi renunţat la ideea de reducere a compensaţiilor. Într-un comunicat remis presei se menţionează că prim-ministrul Iurie Leancă a convocat ieri conducerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, stabilind că de azi, Comisia centrală va aproba dosarele depuse de agricultori pentru plata compensațiilor. „Fermierii vor primi banii după principiul „Primul venit, primul servit”. Începând cu ziua de luni, 27 octombrie, Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură va emite dispozițiile de plată, după care Ministerul Finanțelor va începe imediat achitarea lor”, se precizează în comunicat.

Plățile se vor efectua conform deciziei din 3 septembrie curent. Adică, pentru compensarea pierderilor suportate de agricultori, statul va acorda câte 1,5 lei pentru fiecare kilogram de mere comercializat și câte 1,2 lei per kilogram de prune. Suma totală alocată de Executiv în acest scop este de 138 de milioane de lei.

Ar trebui să înţelegem însă că nu toţi solicitanţii vor putea beneficia de compensaţii, odată ce suma iniţială rămâne neschimbată,

adică 138 de milioane de lei, iar ministrul Bumacov afirma că pentru achitarea despăgubirilor este nevoie de 200 de milioane.

Intervenţia premierului Leancă este dictată și de alte considerente, tot electorale. Acum câteva zile, democraţii porniţi cu „expresul” prin ţară s-au arătat extrem de îngrijoraţi de pierderile pe care le vor înregistra producătorii în urma deciziei de reducere a compensaţiilor. Neobositul prieten al agricultorilor și „promotorul” fabricilor de conserve, Marian Lupu, a declarat la una din întâlnirile electorale că va insista ca producătorii de mere, care au avut de suferit de pe urma embargoului rusesc, să obţină compensaţii în sumă de 1 leu și 50 de bani pentru un kilogram, nu de un leu, cum a decis, luni, Executivul. „Niciun fel de scădere, niciun fel de coborâre, fiindcă orice coborâre va aduce la pierderi pentru producătorii agricoli care nu vor fi acoperite, compensate”, a spus cu convingere șeful democraţilor. Ce-i drept, fără a spune din ce surse se vor face compensaţiile și dacă au

identificat cumva democraţii aceste surse. Ei, dar în campanie electorală detaliile nu mai sunt atât de semnificative.

De altfel, miniștrii democraţi, aflaţi zilele acestea pe întinsurile patriei, au mai făcut și alte promisiuni, cum ar fi implicarea tinerilor în agricultură, prin acordarea unor credite nerambursabile de până la 10 000 de euro, TVA de 8 la sută, impozit unic în agricultură, promovarea produselor autohtone pe piaţa UE etc. Dar oamenii ar vrea să știe, mai degrabă, de ce nu s-au îngrijorat aleșii PD de toate acestea în cei cinci ani de aflare la guvernare.

Cu siguranţă, Leancă a hotărât să le ia piuitul democraţilor și să-i lase fără un subiect electoral deosebit de lucrativ. Pe de altă parte, decizia de a acorda compensaţiile în mărime deplină are și menirea de a mai liniști spiritele. Câţi vor beneficia până la urmă de aceste despăgubiri, câţi vor rămâne cu buza umflată, se va vedea mai târziu. Însă după alegeri asta chiar nu va mai conta. Pentru nimeni.

Ioana FLOREA, FLUX

O nouă interdicţie de la Rosselhoznadzor După interzicerea importurilor de vinuri, apoi a fructelor, legumelor și conservelor moldovenești, Rusia va impune, din 27 octombrie curent, și un embargo asupra importurilor de carne din ţara noastră. Anunţul a fost făcut recent de către directorul serviciului federal veterinar și fitosanitar Rosselhoznadzor, Serghei Dankvert, fiind citat de agenţia ITARTASS. Oficialul rus a declarat că o inspecţie desfășurată în ţara noastră, împreună cu autorităţile belaruse, ar fi descoperit cazuri de livrare a unor produse din carne nesigure, inclusiv cele achiziţionate de către angrosiști de la producătorii care își vând marfa în pieţe locale, pentru a fi ulterior exportate.

Produsele respective erau destinate în special pieţei din Belarus, care are „un regim de control mai flexibil”, a precizat Dankvert.

În urma inspecţiei s-a constatat că produsele din carne din Republica Moldova sunt periculoase conform criteriilor ruse, iar certificatele sanitar-veterinare sunt inexacte ori chiar falsificate, a adăugat el.

Dankver afirmă că inspectarea unor abatoare și întreprinderi de procesare a cărnii din Republica Moldova a arătat că acestea nu respectă cerinţele de calitate și cerinţele sanitar-veterinare ale Uniunii Vamale.

De asemenea, grupul de experţi de la Rosselhoznadzor a constatat că la noi nu există un laborator care

să verifice calitatea produselor din carne.

Grupul de experţi de la Rosselhoznadzor și de la instituţia respectivă din Belarus s-a aflat în ţara noastră în perioada 12-17 octombrie. Ei au inspectat și monitorizat, în comun cu specialiștii locali, patru ferme și un abator. Deocamdată, rezultatele inspecţiei nu au fost prezentate oficial Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor și nu se știe pentru ce perioadă va fi impusă interdicţia.

FLUX

Actual

24 OCTOMBRIE 2014

Atac armat în Parlamentul Canadei Cel puţin două persoane, un militar canadian și un presupus terorist, au fost ucise în timpul unor atacuri armate comise miercuri, 22 octombrie, la Ottawa, potrivit Mediafax.

Persoane înarmate au deschis focul la Memorialul naţional de război, la sediul Parlamentului și în centrul comercial Rideau. Un militar a fost grav rănit în atacul de la Memorial, murind ulterior la spital. Un presupus atacator a murit în schimbul de focuri cu poliţia, la Parlament.

Autorităţile caută mai mulţi indivizi înarmaţi și este analizată ipoteza unui atac terorist islamist.

Premierul canadian Stephen Harper se afla la sediul Parlamentului în momentul atacurilor. El s-a întâlnit cu lideri ai opoziţiei. Cu toţii au fost evacuaţi și transportaţi într-o locaţie sigură.

Autorul atacului armat comis miercuri în Parlamentul de la Ottawa a fost identificat ca fiind Michael Zehaf-Bibeau, un canadian în vârstă de 32 de ani, considerat de serviciile de informaţii drept „călător cu grad ridicat de risc” și căruia recent i-a fost retras pașaportul. Președintele Statelor Unite, Barack Obama, a discutat prin telefon cu premierul Canadei, Stephen Harper, după atacurile armate comise la Ottawa, relatează AFP. Potrivit FBI, membri ai grupului terorist Stat Islamic au planuri cu privire la comiterea de atacuri în Statele Unite și Canada.

SUA și-a închis temporar Ambasada la Ottawa după atacurile armate din Parlamentul canadian, întrucât instituţia se află la numai câteva sute de metri distanţă, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Marie Harf. „Ambasada de la Ottawa a fost închisă temporar, iar deplasările personalului diplomatic au fost restricţionate”, a declarat Harf, potrivit Mediafax. În acest context, armata americană a anunţat că a consolidat măsurile de securitate la cimitirul militar naţional din Arlington, în suburbia Washingtonului.

Ambasada Rusiei la Ottawa, de asemenea, situată în apropiere de Parlamentul canadian, va rămâne deschisă, potrivit unui oficial citat de RIA Novosti.

FLUX

5

FLUX

Milionarii care vor să ajungă în Parlament Mai multe medii de informare au prezentat zilele acestea topuri ale celor mai bogaţi pretendenţi la funcţia de deputat, la alegerile din 30 noiembrie curent.

Potrivit clasamentului elaborat de ziarul „Komsomoliskaia Pravda v Moldove”, realizat în baza declaraţiilor pe venit și proprietate a candidaţilor, pe locul întâi se situează Renato Usatâi, capul de listă al Partidului „Patria”. Acesta are două case, un garaj, șase automobile (Toyota Land Cruiser, Land Rover Range R, Rolls-Royce, Mercedes-Benz GL 500, Audia A8L și Toyota High Lander). El mai deţine și 585 de acţiuni ale concernului rus „Gazprom.

Usatâi este urmat de Vlad Plahotniuc, prim-vicepreședintele Partidului Democrat din Moldova, cu o avere estimată la 30,7 milioane de lei. El a declarat două apartamente, patru garaje, trei automobile de marca „Mercedes”, dar și acţiuni la compania „Prime Management”.

Vlad Filat, șeful Partidului Liberal Democrat din Moldova, deţine un apartament, o casă, un lot de pământ, două automobile (Toyota Corolla și Porsche Cayenne).

Averea sa este estimată la 7,6 milioane de lei.

Milionară este și Maia Sandu, candidat pe lista PLDM. Ea are un apartament în Chișinău, un automobil Toyota RAV 4 și un cont bancar de 111,5 mii de dolari SUA. Întreaga sa vere este estimată la 6,6 milioane de lei.

Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal, are două apartamente în Chișinău și un automobil marca „Mercedes”. El deţine o treime din acţiunile companiei „Eurosim” și 26 de acţiuni ale companiei „Tirex Petrol”. Averea acestuia se ridică la 1,6 milioane de lei.

Și portalul Mold-street a realizat un top 20 de politicieni, în care prezintă ce venituri au avut în ultimii doi ani candidaţii la funcţia de parlamentar, ce bani ţin aceștia în conturile bancare, dar și ce active au, de la case și terenuri agricole la mașini și companii.

Potrivit sursei, în top au nimerit câte cinci reprezentanţi ai Partidului Liberal-Democrat și Partidului Democrat, trei de la Patria, doi de la Partidul Liberal și câte unul de la comuniști, liberal-reformatori, de la Partidul Popular, de la socialiști și Partidul Forţa Poporului. Și în acest top, lider incontestabil este Renato Usatâi, care a câștigat în ultimii doi ani mai mult decât au avut restul persoanelor incluse în clasament, circa 119 milioane de lei.

Printre bogaţii din PLDM, alături de fostul premier, se numără Valeriu Streleţ și Chiril Lucinschi, cu venituri de 7,8 milioane și, respectiv, circa 4,0 milioane de lei. Cei doi au afaceri în domeniul fertilizanţilor și mass-media, potrivit Mold-street.

Omul de afaceri Iurie Dârda este liberalul cu cele mai mari câștiguri și posibil și cel mai bogat membru al PL, ţinând cont de activele și afacerile din sectorul imobiliar din Chișinău pe care le administrează. Acesta este urmat de Valeriu Cosarciuc, unul dintre liderii Partidului Popular, care controlează compania Moldagrotehnica, prin firma Seraldinax.

Democratul Oleg Sârbu din Edineţ se evidenţiază nu doar prin venituri, ci și prin cele nouă firme pe care le controlează – la cinci firme deţine 100%, la două – câte 50%, la una – 27% și la alta – 20%.

La comuniști, lider după venituri este Aleksandr Bannicov, la socialiști – Igor Dodon, iar la liberali-reformatori – Veaceslav Vlădicescu, șeful de la Apele Moldovei.

FLUX

Înălţarea şi prăbuşirea unui neam În faţa lui Dumnezeu, popoarele nu sunt adunături de lume, ci grupuri mari de oameni legaţi între ei prin legături de sânge, de limbă, de tradiţii, de religie. Nucleul unui popor este familia. Ea se dezvoltă sub formă de triburi din ce în ce mai mari, ajungând apoi să formeze un popor. În faţa lui Dumnezeu, fiecare popor are o menire în lume, o misiune, un obiectiv de realizat. El apare și dispare în timp, în istorie. Ne amintim cu câtă grijă a fost ajutat poporul evreu să evolueze printre alte popoare, să se menţină în viaţă, să-și realizeze menirea lui. A pornit de la un om ales de Dumnezeu, de la Avraam. În planul divin, din acest popor avea să se nască Mesia, adică Mântuitorul, Cel ce avea să împace pe Dumnezeu cu oamenii.

Naţiunile, uniunile, federaţiile, imperiile sunt invenţii târzii și ele înseamnă o sumă de popoare unite între ele de interese comune, de forţă. La judecata universală de la sfârșitul lumii, vor fi judecaţi oamenii din toate timpurile și din toate locurile, dar și popoarele.

Un popor se înalţă atâta vreme cât este unit, cât are o credinţă puternică în Dumnezeu și în viitorul lui, cât are un ideal bine conturat. Se înalţă când își chivernisește cu grijă bogăţiile naturale, pe care i le-a dat Dumnezeu, bogăţiile moștenite de la părinţi, moși, strămoși. Se înalţă, când are un cult puternic al familiei, când respectă viaţa și valorile ei, când își crește copiii în școala muncii și a înţelepciunii, a temerii de Dumnezeu și a iubirii aproapelui. Se înalţă, când are conducători înţelepţi și iubitori de neam și de ţară, care pun mai presus de interesele lor intere-

sele ţării, care sunt gata de a se jertfi pentru binele, integritatea, unitatea și libertatea ţării lor. Se înalţă, când oamenii care-l formează sunt animaţi de idealuri comune, care sunt mândri că fac parte din acel popor și cred cu tărie în viitorul lui. Se înalţă, când fiecare conștientizează că este o cărămidă din marele edificiu al neamului său. Se înalţă, când își cultivă cu grijă limba, portul, muzica, dansul, arta, cultura în general, religia și tradiţiile, care-l definesc ca popor în concertul popoarelor.

Se înalţă, atâta vreme cât nu-și uită istoria și strămoșii, când se reazimă

pe vremurile de glorie ale neamului și privește cu încredere spre viitor.

Se înalţă, când își cultivă și-și promovează cu grijă valorile și oamenii de valoare. Se înalţă, când bisturiul legii curăţă fără milă de pe trupul ţării crima, hoţia, corupţia, nepotismul, favoritismul, infracţionalitatea de tot felul. Se înalţă, când fiecare fiu al neamului se simte stăpân și în siguranţă la el acasă, când munca este principala sursă de existenţă, când competenţa este singurul criteriu de promovare a cadrelor în toate domeniile de activitate. Se înalţă, când fiii lui tânjesc de dorul de a se întoarce acasă, când sunt plecaţi, când sunt mândri că fac parte din acel popor și o spun cu tărie.

Poporul se prăbușește când își uită credinţa, istoria și strămoșii.

Se prăbușește, când nu mai are încredere în valorile proprii și fiii lui socotesc că numai alte popoare sunt capabile de a realiza ceva. Se prăbușește, când își marginalizează oamenii și valorile, înlocuindu-le cu altele de împrumut, străine spiritului încetăţenit prin veacuri. Se prăbușește, când își ucide pruncii nenăscuţi și născuţi, când mortalitatea depășește cu mult natalitatea, când moartea pustiește satele și cetăţile zi cu zi. Se prăbușește, când sănătatea devine o marfă din ce în ce mai scumpă, când învăţământul se pervertește și nu mai interesează pe copii și pe tineri. Se prăbușește, când pricopseala nu se mai câștigă

prin muncă, ci pe căi ocolite, ilegale și imorale. Se prăbușește, când nonvalorile ajung în vârful piramidei sociale, când conducătorii se ocupă de orice altceva, numai de treburile ţării nu. Se prăbușește, când dispare încrederea și unitatea dintre membrii lui, când dihonia ia locul iubirii și frăţietăţii. Se prăbușește, când credinţa străbună e înlocuită cu credinţe din import, când valorile morale sunt aruncate la gunoi, în locul lor punându-se nonvalori din cauza cărora morţii se zvârcolesc în morminte. Se prăbușește, când bogăţiile ţării sunt vândute fără noimă și fără preţ de oameni inconștienţi și fără perspectiva viitorului. Se prăbușește, când populaţia e otrăvită pas cu pas, prin mâncare, băutură, aer și

apă, fără ca să-i pese cuiva cu putere de decizie. Se prăbușește, când, în mod sistematic, se cultivă dezinteresul faţă de ceea ce e autohton, propriu, dispreţul faţă de popor și de ţară. Se prăbușește, când nu mai are instituţii bine consolidate, când armata îi este destrămată și așteaptă pe alţii să-l apere. Se prăbușește, când populaţia nu mai are încredere în conducători, în instituţiile statului, în viitorul neamului, când își ia lumea-n cap, ca să-și poată câștiga o coajă de pâine. Se prăbușește, când alte popoare mai mari le înghit. Se prăbușește, când e bolnav de nedumnezeire!

Al. Stănciulescu-Bârda Sursa: gandeste.org

FLUX

6

Scandalos

24 OCTOMBRIE 2014

Achiziţiile, veriga slabă a instituţiilor publice Niciunul dintre dosarele penale deschise în ultimii ani de CNA sau Procuratura Anticorupție pentru presupuse fraude comise în procesele de achiziții publice nu s-au soldat cu vreo condamnare, iar cele mai răsunătoare dintre ele se află încă la faza de urmărire penală și nu există niciun bănuit. În majoritatea cazurilor, în ele figurează prejudicii de milioane de lei. Consiliul Naţional de Participare susţine că în ultimii 2 ani a făcut nenumărate demersuri către Guvern în privinţa asigurării transparenţei achiziţiilor publice, însă lucrurile nu s-au schimbat.

Dosarul autobuzelor şcolare La aproape doi ani de la intentarea dosarului pentru abuz în serviciu comis de conducătorii Ministerului Educației în 2012 la cumpărarea a 100 de autobuze școlare, încă nu există persoane bănuite, iar ancheta e departe de a fi finalizată. În luna iunie, Centrul Național Anticorupție anunța că a audiat doar reprezentanții firmei care a livrat autobuzele și a solicitat un set de acte de la Ministerul Educației. Ca și în alte cazuri, procedural, ordinea formală de organizare a licitației de achiziții publice a fost respectată. Și totuși, ulterior s-a descoperit că statul a plătit de aproape două ori mai mult pe vehicule și că factorii de decizie de la minister au ales (intenționat?) o ofertă care era în detrimentul bugetului public.

Dosarul cărbunelui de la Departamentul Instituţiilor Penitenciare Un alt dosar cu o vechime de aproape doi ani este cel care vizează cumpărarea, tot în anul 2012, de către Departamentul Instituțiilor Penitenciare (DIP) a unui lot de cărbune.

Cauza penală a fost deschisă la 14 ianuarie 2013, conform art. 191 alin.

(5) Cod Penal (delapidarea averii străine). Nici în acest dosar, gestionat acum de Inspectoratul de Poliție Botanica, nu există bănuiți, iar fostul șef al DIP, în funcție la momentul procurării cărbunelui, Veaceslav Ceban, nu a fost nici măcar audiat. Și în acest caz, procedurile formale au fost respectate.

Achiziţii suspecte la Ministerul de Interne Ultimul caz răsunător legat de achiziţiile publice vizează Ministerul de Interne. Dosarul penal a fost deschis la 27 iunie 2014 pentru neglijență în serviciu, în baza constatărilor Inspecției Financiare a Ministerului Finanțelor, care a efectuat un control la începutul acestui an. Între alte nereguli, Inspecția Financiară a descoperit că timp de câțiva ani, mai multe licitații au fost câștigate de una și aceeași firmă – „CNG CAR” SRL, chiar dacă în unele cazuri aceasta nu era specializată pe serviciile de care avea nevoie ministerul. Unul dintre contractele pomenite în raportul Inspecției Financiare a fost încheiat la 22 iulie 2013 și prevedea livrarea de echipament în valoare de peste 1 milion de lei. Ulterior s-a constatat că firma „CNG CAR” a procurat echipament de la alte două firme, întrucât ea însăși nu este producător de articole textile. Astfel, inspectorii au notat că venitul total

al acestei firme a constituit 227,8 mii de lei sau 21,2 % din tranzacție. În răspunsul întocmit de MAI referitor la acest capăt de acuzare formulat de Inspecția Financiară se spune: „Corectitudinea desfășurării și condițiile indicate în documentele de licitație au fost coordonate cu juriștii din cadrul DGJ a MAI și specialiștii SAL al IGP a MAI. Prin urmare, MAI și IGP au respectat legislația în vigoare cu referință la contractarea bunurilor respective”.

O altă constatare semnalată drept neregulă de către Inspecția Financiară este faptul că anunțurile privind concursurile de achiziții mai mari de 2,5 milioane de lei (în special, la achiziționarea autoturismelor) nu au fost publicate în buletinul „Official Journal of European Community”, așa cum prevede Legea privind achizițiile publice. „Astfel, a fost exclusă posibilitatea de participare la licitația publică organizată a agenților publici din străinătate, inclusiv a producătorilor automobilelor, care pot propune prețuri reale a mărfii”, au notat inspectorii Inspecției Financiare.

La rândul său, ministerul susține că a solicitat publicarea în buletinul extern, însă Agenția pentru Achiziții Publice ar fi răspuns că Republica Moldova nu este parte a unor acorduri internaționale, de aceea cererile de ofertă nu pot fi publicate acolo.

Solicitat de Moldova Curată, directorul adjunct al Agenției pentru Achiziții Publice, Ghenadie Grib, a explicat că, într-adevăr, legislația moldovenească prevede că instituțiile de stat sunt obligate să publice în buletinul Uniunii Europene cererile de oferte mai mari de 2,5 milioane de lei pentru bunuri și de 99 milioane de lei pentru servicii, însă această

prevedere nu poate fi aplicată pentru că Republica Moldova încă nu este membră a Uniunii Europene. „Noi am avut o tentativă de a publica acolo, dar ni s-a spus foarte clar că trebuie să avem cel puțin statut de asociat. De aceea, această prevedere din legislația noastră este caducă, adică nu are, deocamdată, putere legală”, a explicat Ghenadie Grib.

Legislaţie avem, bunăcredinţă – nu Experții anticorupție susțin că în privința achizițiilor publice, nu legislația ar fi de vină, ci bunacredință a funcționarilor care organizează licitațiile. Sergiu Ostaf, director al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CREDO), spune că o bună parte din nereguli ar putea fi evitate dacă întreg procesul – de la anunțarea cererilor de oferte și până la selectarea câștigătorilor – ar fi transparent, așa cum prevede Legea cu privire la transparența decizională. „Din păcate, nu toți funcționarii aplică această lege și se

conduc exclusiv de Legea cu privire la achizițiile publice. Iar acest fapt face imposibilă urmărirea întregului proces și verificarea participanților la licitații”, spune Sergiu Ostaf.

Potrivit Galinei Bostan, director al Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției, faptul că instituțiile de drept deschid dosare penale în cazul achizițiilor care au fost verificate și aprobate de Agenția pentru Achiziții Publice indică asupra existenței unei probleme în activitatea agenției. „Presupun că agenția, pe lângă oportunitatea achiziției, verifică și prețul. Și dacă agenția nu constată ceea ce constată Procuratura, atunci există o problemă.

Nu cred că este vorba de legislația imperfectă, mai degrabă e lipsă de bună-credință. Dacă au fost făcute procurări de servicii sau bunuri de aceeași calitate ca și la alte oferte, dar s-a plătit mai mult, ne întrebăm, firesc, unde a ajuns diferența de preț?” a conchis Galina Bostan.

Viorica MANOLE Sursa: moldovacurata.md

Ministerul Agriculturii nu a găsit investitori pentru construcţia Centrului agroalimentar Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a anunţat că a prelungit până la 10 decembrie 2014 concursul de atragere a investiţiilor pentru realizarea proiectului de construcţie a unui centru agroalimentar la Chișinău.

Termenul iniţial anunţat la finele lunii august de administraţia MAIA, pentru a depune oferte la acest concurs a fost 1 octombrie, dar investitorii nu prea s-au arătat interesaţi de proiect. În cadrul concursului se planifică selectarea investitorului pentru finanţarea a 50% din costul total al primei etape a proiectului – 20 de milioane de euro, care se va face prin intermediul procurării a 50% din capitalul social al centrului (se planifică emiterea suplimentară a acţiunilor simple cu nominalul de 1.000 de lei). În prima etapă nu se prevede și modificarea statutului terenurilor agricole acordate pentru construcţie.

Propunerile pretendenţilor trebuie să includă: viziunea privind proiectul pentru construcţia și funcţionarea obiectului, dezvoltat pe principii cost-beneficiu și cost-eficienţă; planul de afaceri privind exploatarea și dezvoltarea centrului, pe termen mediu și lung; notificare de la o bancă comercială europeană cu privire la capacitatea financiară a investitorului; documente ce confirmă experienţa punerii în aplicare și gestionarea proiectelor similare la nivel internaţional.

Patru ani de tergiversări Ideea de a construi un megacentru pentru prelucrarea și comercializarea produselor agricole a fost lansată încă în anul 2010, în anul 2011 ar fi trebuit să fie deschis primul terminal, cu infrastructura de ambalare a legumelor și fructelor. În 2012, urma cel pentru carne și lactate, iar în 2013, terminalul pentru conserve.

Pentru construcţie a fost alocat un teren de peste 33

de hectare amplasat de-a lungul șoselei Balcani, în apropierea Universităţii Agrare, dar deputaţii au amânat timp de trei ani de zile adoptarea unei decizii pentru a scoate această bucată de pământ din lista terenurilor agricole ce aparţin statului. Din cauza tergiversărilor au fost îngheţate și negocierile privind obţinerea unor linii de creditare în condiţii foarte avantajoase din partea finanţatorilor externi.

Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii, de câteva ori și-a exprimat nemulţumirea de tergiversarea aprobării proiectului. „Fără crearea unei infrastructuri moderne de

comercializare a producţiei agricole nu putem merge în Europa. Trebuie să terminăm cu vânzările primitive direct de la «taraba» de pe jos, de pe marginea drumului”, a declarat Bumacov.

Totodată, ministrul afirma că toate statele europene au mers pe calea creării unor pieţe agricole civilizate și Moldova ar trebui să le urmeze exemplul. În același timp, într-un studiu realizat în anul 2012 de Expert-Grup se susţinea că în forma propusă, proiectul nu poate contribui la promovarea exporturilor de produse agricole, deoarece este con-

ceput să servească piaţa internă. „Acesta reprezintă, mai degrabă, o intervenţie a statului într-un domeniu în care, după cum arată practica internaţională, actorii privaţi se descurcă mult mai eficient”, erau de părere experţii.

Anul trecut, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Cosarciuc, președinte al Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Moldova, a solicitat ca centrul agroalimentar, promis de autorităţi, să fie construit pe teritoriul rămas după demolarea Stadionului republican din centrul orașului Chișinău. „Cele cinci hectare de pământ sunt suficiente pentru construcţia unui centru agroalimentar modern, astfel încât agricultorii să aibă undeși realiza marfa. Apariţia unui astfel de centru în Chișinău ar putea oferi certitudine producătorilor agricoli, făcând comenzi pentru produsele lor, ca ulterior să le distribuie pe piaţa internă sau spre export”, susţinea liderul Federaţiei Fermierilor.

Cine este interesat de blocarea proiectului De altfel, iniţial așa și se prevedea, mai apoi însă, autorităţile s-au răzgândit și au spus că acest centru nu poate fi construit în oraș, deoarece nu va fi rezolvată problema traficului intens.

Potrivit unor surse, cei mai interesaţi de blocarea proiectului ar fi însă proprietarii celor 23 de pieţe agricole din Capitală, care ar avea cel mai mult de pierdut dacă ar apărea această megapiaţă, pentru că va duce la scăderea preţurilor și pierderea clienţilor.

Costul iniţial al proiectului construcţiei și dotarea centrului este estimat la 40 de milioane de euro. Centrul agroalimentar va avea o infrastructură care să permită simplificarea operaţiunilor de export. De aceea, va avea frigidere industriale, case de ambalare, laboratoare și un oficiu vamal.

Sursa: mold-street.com

7 FLUX Expert-Grup: Creşterea economică din 2013 este fragilă şi nu va avea continuitate în următorii ani Economic

24 OCTOMBRIE 2014

Urmare din pag. 1 Potrivit autorilor raportului, Adrian Lupușor, Alexandru Fala, Denis Cenușă și Iurie Morcotâlo, creșterea lentă a activității investiționale, a exporturilor, precum și rata încă scăzută de ocupare denotă că economia moldovenească se dezvoltă după un model non-durabil și non-inclusiv. În plus, factori externi, cum ar fi situația incertă din Ucraina și dificultățile economice din CSI și UE, restricţiile economice aplicate de Rusia și scăderea transferurilor de bani, vor crea presiuni suplimentare asupra economiei moldovenești în viitorul apropiat. Prin urmare, pentru anii următori creșterea economică urmează să fie una lentă, de 3-4% anual, constituind doar jumătate din rata de 7-10% necesară pentru ca în 2040 nivelul de trai să ajungă la jumătatea nivelului din ţările esteuropene.

Factorii care au dus la creșterea economică în 2013 – recuperarea agriculturii, deprecierea leului – nu pot fi înlocuiţi. Iar scăderea exporturilor, a consumului și activitatea investiţională amorfă își vor lăsa amprenta asupra creșterii economice în următorii ani. De asemenea, și competitivitatea redusă, slaba diversificare a piețelor de desfacere, protejarea insuficientă a dreptului de proprietate, problemele din justiţie, climatul investiţional neprietenos, insuficienţa specialiștilor calificaţi, calitatea joasă a legislației, rolul excesiv al statului în economie, piaţa mică și concurenţa slabă.

Pe lângă canalele tradiționale de expunere la șocurile externe (investiții, exporturi, remiteri), în ultimii câţiva ani s-au prefigurat 2 surse suplimentare: granturile externe și plasamentele și investiţiile de portofoliu în sectorul bancar.

Dacă pe termen scurt acestea au efecte benefice (granturile contribuie la ameliorarea infrastructurii și stabilizării finanțelor publice, iar plasamentele și investițiile de portofoliu – la creșterea capitalizării și lichidității sistemului bancar), pe termen lung acestea prezintă o serie de riscuri iminente, consideră experţii. În primul rând, în contextul în care granturile externe formează circa 10% din veniturile bugetului de stat, acesta deja înregistrează un deficit persistent, fiind estimat la 2,6% din PIB în 2014, iar o eventuală eliminare a granturilor implicând dublarea deficitului, în timp ce nivelul maxim admisibil este de doar 1%. Având în vedere ponderea înaltă a economiei informale, a administrării fiscale ineficiente și a lipsei accesului la surse externe de finanțare a deficitului bugetar, o expunere atât de pronunțată la granturile externe este destul de riscantă și trebuie atenuată în mod urgent prin valorificarea bazei impozabile interne. În al doilea rând, plasamentele și investițiile de portofoliu într-un sistem atât de opac cum este cel bancar creează riscuri suplimentare de o eventuală retragere a acestora și complică procesul de supraveghere bancară.

Coeziune socială în jurul ideii de revigorare a economiei moldoveneşti Autorii raportului estimează că frânele interne de dezvoltare economică, cuplate cu nivelul scăzut de imunitate la potenţialele șocuri externe, vor tinde să compromită creșterea economică din anii următori. Creșterea economică naturală este estimată să oscileze în jur de 3-4%, fiind un nivel insuficient pentru a asigura o convergență dinamică la țările din regiune. Moldova are nevoie de o creștere medie anuală de 7% pentru ca următoarea generație să atingă măcar jumătate din standardele de viață din țările Europei emergente și în dezvoltare și doar o creștere anuală a veniturilor de 10% ar asigura recuperarea integrală a decalajului către orizontul anilor 2040.

Prin urmare, fără o modernizare structurală cuprinzătoare, creșterea economică nu va putea genera locuri de muncă decente și oportunități economice suficiente pentru ameliorarea substanțială a nivelului de trai al oamenilor. În contextul polarizării societății pe diverse criterii, coeziunea socială poate fi consolidată în jurul ideii naționale de revigorare a economiei moldovenești și asigurarea unei creșteri economice de 7-10%. Indiferent de preferințele (geo)politice ale partidelor de la guvernare, aces-

tea trebuie să-și unească eforturile pentru a atinge acest obiectiv.

O constrângere fundamentală pentru dezvoltarea economică rămâne a fi calitatea capitalului uman. În pofida faptului că sectorul educațional este unul supra-extensiv din punctul de vedere al infrastructurii și finanțării, calitatea și, respectiv, eficienţa investiţiilor în educaţie sunt printre cele mai proaste din regiune. Cauza ține de faptul că pe parcursul ultimilor ani au fost amânate o serie de reforme structurale critice, motiv din care sistemul educațional a rămas decuplat de la realitățile economice, demografice și sociale.

Calitatea capitalului uman mai este afectată și de nivelul precar al sănătăţii populaţiei. Speranța de viață la naștere este una din cele mai mici din regiune, fiind cauzată de un mod de viață nesănătos, precum și de accesul restrâns la servicii medicale de calitate.

O problemă fundamentală, în opinia experţilor, care poate avea efectul unei bombe cu ceas, este nesustenabilitatea sistemului public de pensii.

Deși problema respectivă este una comună tuturor țărilor europene, în cazul Republicii Moldova aceasta este agravată de mai mulţi factori, între care migrația populaţiei apte de muncă, îmbătrânirea populaţiei, baza impozabilă redusă din cauza ocupării informale și a răspândirii practicilor salariilor „în plic”, multitudinea de pensii privilegiate, lipsa unui sistem multi-pilon de pensionare etc. În opinia experţilor, nesoluționarea în timp util a problemelor din cadrul sistemului de pensionare creează un risc major de colaps al sistemului, care va avea repercusiuni asupra stabilității finanțelor publice. Potrivit acestora, o reformă amplă a sistemului public de pensii este vitală.

FLUX

Mor cu zile. În Moldova, aproape jumătate din bolnavii care suferă un infarct miocardic nu pot fi salvaţi Spitalele raionale îi tratează cu medicamente, deşi ei au nevoie de alte proceduri Aproximativ 40 la sută din totalul moldovenilor care suferă un infarct miocardic nu supravieţuiesc maladiei.

O confirmă specialiștii care susţin că, pe lângă faptul că pacienţii nu au grijă de sănătate lor, calitatea tratamentului oferit de spitalele raionale pentru această patologie este foarte proastă. Mai exact, la noi în ţară doar două instituţii medicale dispun de angiograf, utilaj medical necesar pentru efectuarea angioplastiei cu balon și stent și angioplastie percutană cu stent cu tromboaspiraţie.

Prima intervenţie este necesară pentru a dilata artera care rămâne blocată din cauza plăcii de aterom (colesterolul care se depune pe pereţii arterelor) și care reduce semnificativ fluxul de sânge, iar a doua intervenţie este necesară atunci când o arteră rămâne blocată din cauza unui tromb (cheag de sânge). Mai mult, angiograful este un utilaj medical complex care, în primul rând, investighează starea vaselor, ceea ce este foarte important nu doar în tratamentul infarctului miocardic, dar și al anginei pectorale și bolii cardiace ischemice. Potrivit specialiștilor, un astfel de utilaj costă aproximativ 15 mii de euro cu tot cu consumabilele necesare. Deși costul acestuia nu este atât de mare, în Moldova doar două instituţii medicale dispun de un asemenea utilaj

– Institutul de Cardiologie și un spital privat. Ambele se află în Capitală. În aceste condiţii, deși tratamentul bolnavilor cu infarct miocardic este asigurat de către stat, accesul la acest serviciu este limitat. Cei mai mulţi pacienţi sunt trataţi în spitalele raionale doar cu medicamente. „Acţionăm conform protocoalelor naţionale, mai mult de atât nu putem face. Când este vorba despre un tromb, încercăm, ca și în cazul accidentului vascular-cerebral, să efectuăm tromboliză, adică să administrăm medicamente menite să dizolve aceste cheaguri. Când este vorba despre stenoză, atunci solicităm ajutorul celor de la Chișinău”, susţine Roman Vasiliu, medic-șef la spitalul raional din Nisporeni.

Acesta mai precizează că atunci când este vorba des-

pre o stenoză (îngustarea unei artere din cauza plăcii de aterom), medicii transferă bolnavii la unul din spitalele care dispune de angiograf, însă rareori se reușește salvarea acestora. Asta pentru că angioplastia trebuie efectuată în așa-numita „oră de aur”, adică în primele ore de la debutul simptomelor. „În cazul acestor pacienţi este necesar de intervenit în cel mult două ore de la debutul simptomelor. Adică, dacă în momentul acesta pacientul a simţit prima durere în piept, avem la dispoziţie doar două ore pentru diagnosticare și

tratament. Altfel, angioplastiile nu mai sunt eficiente, deoarece din cauza fluxul redus de sânge inima este afectată grav, dar și alte organe”, mai adaugă Vasiliu.

Pentru a transporta un bolnav de la spitalul raional din Nisporeni până la Institutul de Cardiologie din Chișinău este nevoie de două ore. Pare a fi suficient, dacă nu luăm în calcul timpul cât pacientul așteaptă ambulanţa, minutele sau orele petrecute pentru investigaţii în spitalul raional, în urma cărora se hotărăște dacă pacientul are sau nu nevoie de angioplastii.

Tot atât durează și transportul pacienţilor de la spitalul raional din Telenești. Și medicii de aici recunosc că transportul pacientului în instituţiile medicale din capitală care dispun de angiograf durează prea mult. „Mai întâi de toate pacientul ajunge la noi, unde facem mai multe investigaţii. Deja dacă vedem că este vorba despre o stenoză, solicităm echipa de la Chișinău. Doar ca să ajungă la noi lor le ia două ore și întoarcerea încă două ore durează, ceea ce e destul de mult. Uneori, din cauză că pacientul este într-o stare prea gravă, nici nu mai vin, pentru că nu se merită”, susţine managerul spitalului din Telenești.

Ca și în toate spitalele raionale din Moldova, medicii de la Telenești mai întâi îi administrează bolnavului un tratament medicamentos, care însă este mai puţin eficient decât revascularea miocardului. „Numeroase studii au demonstrat că tratamentul medicamentos este mai puţin eficient decât revascularea miocardului. Însă până acum doar două spitale dispun de angiograf. Acum se duc discuţii la Ministerul Sănătăţii ca măcar

câteva centre să fie dotate cu astfel de utilaj – la nord și sud.

Un centru cu astfel de utilaj și cu specialiști bine instruiţi ar fi necesar însă pentru măcar un milion de populaţie”, a precizat Vitalie Moscalu, medic-șef la Institutul de Cardiologie.

Specialistul mai spune că principala cauză a mortalităţii prin infarct miocardic, dar și a altor boli cardiovasculare, o reprezintă lipsa utilajului modern și a specialiștilor bine pregătiţi. „Principala problemă este lipsa de angiografe și a consumabilelor necesare. Pe al doilea plan sunt lipsa specialiștilor bine pregătiţi. Nu toţi cardiologii sunt în măsură să lucreze cu un astfel de utilaj.

La noi, recent doi cardiologi au fost la pregătiri în ţările baltice. Ar fi bine ca și cei din raioane să meargă la astfel de cursuri, pentru că nu este nevoie de surse extraordinare”, a menţionat, în concluzie, Vitalie Moscalu.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, anul trecut în Republica Moldova peste 2.000 de moldoveni au suferit un infarct miocardic.

Sorina DAVID Sursa: e-sanatate.md

FLUX

8

Externe

24 OCTOMBRIE 2014

De ce l-a „lăsat memoria” pe Sikorski?

O recentă declaraţie a președintelui Seimului (Camera inferioară a Parlamentului polonez) Radoslaw Sikorski, a fost preluată și comentată pe larg de numeroase medii de informare din lume.

Acesta a afirmat într-un interviu pentru site-ul american Politico.com că președintele rus Vladimir Putin i-a propus fostului premier polonez Donald Tusk, aflat în 2008 întro vizită la Moscova, ca cele două ţări să împartă Ucraina între ele.

Putin „a vrut ca noi să devenim participanţi în această împărţire a Ucrainei”, afirmă Sikorski, la vremea respectivă ministru de Externe, în acest interviu pentru Politico. „Putin vrea ca Polonia să angajeze trupe în Ucraina. Acestea sunt semnalele pe care ni le-au trimis... Știam cum gândesc de ani de zile. Acesta este unul dintre primele lucruri pe care Putin i le-a spus premierului meu Donald Tusk (care urmează să fie președintele Consiliului European) când a vizitat Moscova. A spus că Ucraina este o ţară artificială, că Liov este un oraș polonez și de ce să nu rezolvăm împreună”, declară acesta, potrivit Mediafax. „Din fericire, Tusk nu a răspuns. Știa că este înregistrat”, a spus Sikorski. Drumul către actualul conflict din Ucraina a început încă din 2008, potrivit fostului ministru polonez de Externe, care afirmă că intenţiile ruse au devenit clare la summitul NATO de la București, unde Putin „a susţinut primul său discurs în care

a afirmat că Ucraina este o ţară artificială și că cea mai mare parte din aceste pământuri aparţin istoric Rusiei”.

Se pare însă că Sikorski nu s-a așteptat că aceste și alte comentarii explozive cu privire la Vladimir Putin vor avea un răsunet atât de larg și vor provoca reacţii atât de neașteptate. Astfel, premierul polonez Ewa Kopacz și-a exprimat marţi, 21 octombrie, surprinderea în legătură cu faptul că Sikorski „a păstrat pentru el” afirmaţiile lui Putin atâta timp. „Nu voi tolera asemenea standarde de comportament”, a declarat ea în cadrul unei conferinţe de presă, cerându-le scuze jurnaliștilor „din partea președintelui” Seimului.

Presa poloneză s-a grăbit să califice sugestia pe care i-ar fi făcut-o Vladimir Putin în 2008 premierului polonez de atunci Donald Tusk de a împărți Ucraina drept nedemnă, comparând-o cu pactul RibbentropMolotov, consemnează agenția EFE, citată de AGERPRES. Însă deja luni seara fostul ministru polonez de Externe scria într-un mesaj postat pe Twitter că „interviul cu Politico nu a fost autorizat, iar unele

Arme paraşutate de americani kurzilor la Kobane au ajuns pe mâna grupului Statul Islamic Pentagonul a recunoscut miercuri, 22 octombrie, că o încărcătură de armament largată de forţele americane în orașul sirian Kobane a deviat și a ajuns din greșeală pe mâna jihadiștilor din gruparea Statul Islamic (SI) în loc să ajungă la combatanţii kurzi.

Astfel, două din cele 28 de palete cu arme, muniţii și material medical largat luni dimineaţa kurzilor din Unităţile de protecţie a poporului (YPG) au ratat ţinta și au ajuns în poziţii controlate de SI. O primă încărcătură a putut fi distrusă de o lovitură aeriană înainte de a ajunge în mâinile jihadiștilor, însă o a doua „a luat o direcţie greșită și, fără îndoială, a ajuns pe mâna inamicilor noștri”, a declarat colonelul Steven Warren, un purtător de cuvânt al Pentagonului.

Operaţiunile de parașutare „sunt extrem de complexe” și „nu este neobișnuit” ca vântul să devieze încărcăturile de ţintă, a adăugat el.

Potrivit purtătorului de cuvânt, materialul pe care insurgenţii din SI ar fi pus mâna „nu le va permite să obţină niciun avantaj” în lupta pe care o desfășoară la Kobane, un oraș sirian cu majoritate kurdă.

Armele și muniţiile largate de trei avioane americane de tip cargo C-130 au fost furnizate de autorităţile kurde din Irak.

Kurzii din Kobane solicită de mai multe săptămâni un sprijin mai mare din partea altor state în contextul avansării jihadiștilor, mai numeroși și mai bine înarmaţi. În ultimele săptămâni, Statele Unite și-au intensificat atacurile aeriene în jurul orașului pentru a-i sprijini pe combatanţii kurzi.

Sursa: mediafax.ro

dintre cuvintele pe care le-am spus au fost supra-interpretate”.

Radoslaw Sikorski pare să renege unele dintre comentariile explozive pe care le-a făcut pentru revista americană Politico, în care a afirmat că președintele rus Vladimir Putini i-ar fi propus Poloniei să împartă Ucraina cu Rusia, comenta marţi , 21 octombrie, postul Radio Polonia în pagina electronică.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Putin, a calificat interviul, într-o declaraţie pentru ziarul rusesc RBK, drept „prostii”. „Kremlinul nu intenţionează să răspundă comentariilor făcute de către fostul ministru de Externe al Poloniei”, a spus el.

La rândul său, Ben Judah, jurnalistul care l-a intervievat pe Sikorski pentru revista Politico, a declarat pentru postul TVN24 că „nu este sigur la ce s-a gândit Sikorski” când a spus că unele dintre comentariile sale au fost „supra-interpretate”.

Jurnalistul american a amintit totodată că, în Statele Unite, jurnaliștilor nu li se cere că „autorizeze” un interviu înainte să fie publicat, așa cum li se cere, teoretic, în Polonia.

Sikorski a fost nevoit să precizeze că Polonia nu deţine înregistrări ale presupusei discuţii dintre președintele Rusiei, Vladimir Putin, și fostul premier polonez Donald Tusk despre împărţirea Ucrainei. Mai mult decât atât, el a confirmat că nu a participat la discuţii, iar informaţiile pe care le deţine „sunt o repovestire”. Însă a refuzat să spună de la cine are informaţiile.

Culmea este că președintele Seimului nu mai este sigur acum nici de locul unde ar fi avut loc presupusa discuţie dintre premierul polonez și președintele rus. Astfel, Radoslaw Sikorski a revenit marți seară asupra afirmațiilor sale din interviu, susținând că „l-a lăsat memoria”, transmite agenția Reuters.

Radoslaw Sikorski a declarat că întâlnirea între Tusk și Putin în care acesta a oferit Poloniei părţi din Ucraina a avut loc la București, și nu la Moscova, cum a spus în interviul pentru Politico. „M-a înșelat memoria. După ce am căutat (am constatat) că nu a avut loc nicio întâlnire între (fostul) premier Tusk și președintele Putin”, a

declarat președintele parlamentului polonez, adăugând că se referea, de fapt, la comentariile pe care Putin le-a făcut la Summitul NATO de la București, în 2008. „Este normal pentru o ființă umană să greșească uneori și este ceea ce s-a întâmplat”, s-a justificat în continuare fostul șef al diplomației poloneze.

El a părut, de asemenea, să retracteze afirmaţia potrivit căreia Putin a oferit Poloniei părţi din Ucraina, afirmând că ar fi putut să fie o „glumă sinistră”, care a devenit și mai sinistră pe fundalul conflictului din această ţară, mai notează Mediafax.

El a adăugat că acest detaliu al conversaţiei este „deschis unor interpretări”, care capătă înţeles „în lumina evenimentelor recente”, referindu-se la actuala criză din Ucraina.

Sikorski a fost criticat dur pentru că nu a dezvăluit asemenea informaţii explozive mai devreme, iar cel mai important partid de opoziţie din Polonia i-a cerut să demisioneze din funcţia de președinte al Seimului, Camera inferioară a Parlamentului polonez.

FLUX

Analiştii spun pe ocolite că SUA manipulează piaţa petrolului Preţul petrolului s-a redus cu aproape 25% de la maximul atins în iunie, provocând dezbateri aprinse despre cauzele și efectele acestei prăbușiri și dacă cineva conduce cu intenţie cotaţiile pe acest trend descendent și de ce ar face aceasta.

Unul din motivele declinului preţurilor este majorarea producţiei americane, iar în acest context presa rusească afiliată guvernului a „mirosit“ un complot american. Ziarele și televiziunile amintesc de creșterea atât de bruscă și de abruptă a producţiei saudite în 1985, încât a paralizat economia sovietică și a dus la prăbușirea URSS. Unii analiști occidentali par să încline și ei spre această idee. „În mod clar, unul din motivele pentru care preţurile sunt jos este că avem ofertă uriașă din SUA. Nu știu dacă SUA încearcă să manipuleze preţurile, dar este clar că are interes ca preţurile să fie mici, în special pentru a le folosi în negocierile cu Rusia“, a spus Yoel Sano, analist la grupul de cercetare Business Monitor International, citat de CNBC. Patrick Legland, analist la Société Générale, spune că nu are o imagine în profunzime a situaţiei, dar atrage atenţia că sunt o „coincidenţă interesantă“ scăderea preţurilor și ofensiva politică antirusă a Washingtonului.

Petrolul Brent, extras din Marea Nordului, se tranzacţionează la aproximativ 85 de dolari pe baril. Bugetul de stat al Rusiei ia în calcul un preţ al petrolului extras din regiunea Uralilor de 96 de dolari pe baril. Sberbank a calculat că pentru ca bugetul să fie echilibrat, cotaţia

va trebui să fie de 104 dolari pe baril. Preţul de 80 de dolari pe baril poate costa Rusia 2% din PIB. Preţurile mici nu sunt o veste la fel de proastă pentru Arabia Saudită, un prinţ al industriei mondiale a petrolului.

Această ţară are rezerve de lichidităţi vaste care pot amortiza scăderea veniturilor. În aceste condiţii, Arabia Saudită preferă să menţină producţia, deoarece preţurile mici îi presează pe rivalii geopolitici Rusia și Iran. În SUA, preţurile mici se traduc prin costuri mai mici pentru populaţie și companii. Principalul motor de creștere a economiei americane sunt cheltuielile populaţiei. Analiștii de la Citigroup au calculat că preţurile petrolului american ar trebui să scadă la 50 de dolari pe baril pentru ca producţia să fie nerentabilă.

Sursa: Ziarul Financiar

Externe

24 OCTOMBRIE 2014

9

FLUX

Renault pleacă de la Piteşti Ceea ce părea o profeţie urâtă, aruncată viperos, nu de mult, de președintele Băsescu în disputa politico-electorală cu premierul Ponta, dar ceea ce putea fi, de fapt, o informaţie culeasă de la serviciile secrete – anume că Renault va pleca de la uzinele Dacia din Pitești – se adeverește deja. Să-l cităm pe dl Constantin Stroe, cel păstrat de francezi la uzină ca să nu se spună că n-ar fi și români în conducere: „Nu se pune problema ca Renault să se retragă

complet din România. Dar producţia se poate muta puţin câte puţin.

Dacă un singur schimb de producţie este transferat de la Mioveni la Tanger, înseamnă disponibilizarea a 3000 de angajaţi de la uzina Dacia și a 18 000 de la furnizorii de componente, iar această avalanșă nu va mai putea fi oprită”.

Să menţionăm că deja în proporţie de 70%, producţia modelului Sandero a fost mutată pe platforma din Maroc. Și mutarea va continua. Este în logica organizării producţiei și comercializării într-o multinaţională.

Mulţi oficiali susţin prostia păguboasă că este esenţială menţinerea salariilor mici în România ca atractivitate pentru investitorii străini.

Nimic mai fals! În construcţiile auto, nu există o productivitate a muncii în Cehia și o alta în România decât în măsura diferenţei de înzestrare tehnologică decisă de multinaţionalele din domeniu pentru unităţile lor amplasate în Cehia și, respectiv, în România. În schimb, salariile practicate în aceste unităţi sunt cele din Cehia și, respectiv, România. Tocmai din această diferenţă de salarii derivă deciziile multinaţionalelor pentru amplasarea teritorială a unităţilor lor de producţie și comercializare.

Ecuaţia este inversă decât în minţile oficialilor români. Dacă ai salarii mici, multinaţionalele te vor alege pentru a depune munci salahoriale.

Asemenea activităţi presupun input

mare de forţă de muncă, profiturile obţinându-se preponderent din valorificarea unor salarii mici. N-are rost să se cheltuiască masiv cu inputurile tehnologice ca să se înlocuiască forţă de muncă în situaţia în care aceasta costă derizoriu. Dimpotrivă, acolo unde salariile sunt mari, se cheltuiește cu inputuri tehnologice consistente, pentru că se înlocuiește forţă de muncă scumpă.

Salariile mici din România – expresia statutului de colonie al ţării în UE – pecetluiesc acest statut, îl învederează și prelungesc. Date făcute publice de însuși trustul Renault arată de ce acesta va părăsi România. Renault produce la Pitești mașini de 8-10.000 de euro, cu 14 000 de sala-

riaţi. La Palencia în Spania produce mașini de 15-20.000 de euro cu 1800 de salariaţi. Salariile sunt de 3 ori mai mici la Pitești (diferenţa de statut între Spania și România), iar productivitatea pe salariat este de 5 ori mai redusă la numărul de mașini și chiar de 13 ori la valoare (diferenţa de înzestrare tehnologică). La Palencia, Renault câștigă din tehnologie, la Pitești din salarii. Tehnologic, la Pitești nu se poate fabrica ceea ce se fabrică la Palencia. În Maroc se poate face însă ceea ce se face la Pitești, iar acolo salariile sunt de alte 2 ori mai mici. Vivat coloniile!

Autor: Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

Vom munci şi vom lupta, criza o vom termina, tot cu banii altora!

Criza financiară globală a fost un „dar providenţial” pentru Fondul Monetar Internaţional, care s-a confruntat, nici mai mult, nici mai puţin, cu pierderea obiectului său de activitate la mijlocul deceniului trecut.

Este de prisos să amintim că FMI nu a „văzut” criza, însă acest mic detaliu nu a împiedicat organizaţia să se mobilizeze pentru a oferii soluţii. Ultima a venit în raportul „Perspectivele Economiei Globale” din octombrie 2014.

Promovarea austerităţii, ca mijloc de reducere a poverii datoriilor publice, a fost abandonată, iar Fondul se pronunţă acum pentru lansarea unor mari programe de infrastructură. “Investiţiile în infrastructură conduc la creșterea economică atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, mai ales în perioadele cu activitate economică scăzută și când eficienţa acestora este ridicată”, se arată în raportul FMI. În ceea ce privește sursele de finanţare, instituţia se pronunţă pentru împrumuturi publice, deoarece dobânzile scăzute din prezent indică menţinerea dobânzilor reale sub nivelul celor din perioada premergătoare crizei pentru o perioadă nedefinită.

Mai mult, în cadrul economiilor cu șomaj ridicat, efectul de stimulare al investiţiilor publice este mai mare dacă se folosesc bani împrumutaţi, iar programele de investiţii bine gândite nici măcar nu vor conduce la creșterea datoriei publice în raport cu Produsul Intern Brut.

Modelul keynesian folosit în analiză arată că un dolar investit în infrastructură conduce la creșterea economiei cu 3 dolari. Prea frumos ca să fie și adevărat? Oare nu mai contează experienţa unor ţări dezvoltate, cum este Japonia, unde investiţiile în infrastructură din ultimele decenii nu au reușit să scoată ţara din stagnare? În Spania sunt aeroporturi care, după câteva zboruri comerciale, s-au închis, iar în Portugalia reţeaua de autostrăzi este folosită mult sub capacitate, pe fondul creșterii tarifelor de utilizare. Exemple pentru astfel de lucrări de infrastructură, majoritatea finanţate cu bani europeni, se găsesc în toate ţările Uniunii Europene.

Oare unde poate găsi Europa sectoarele spre care să-și canalizeze banii împrumutaţi pentru dezvoltarea infrastructurii, în urma sfaturilor de la FMI? Să fie internetul de hiperviteză, care să permită materializarea realităţii virtuale în toate colţurile continentului, inclusiv sub forma hranei și a gazelor naturale, astfel încât nimeni să nu mai ameninţe bunăstarea europenilor?

Sau poate se va opta pentru construirea unor căi ferate transcontinentale, unde „voluntarii” tineri, că tot este șomajul în rândul lor

la cote astronomice, vor scanda: „Vom munci și vom lupta, criza o vom termina, tot cu banii altora!” amintindu-ne de vremurile heirupismului postbelic din ţara noastră?

Printre cei mai înflăcăraţi susţinători ai recomandărilor FMI se regăsește Larry Summers, profesor la Universitatea Harvard și fost secretar al Trezoreriei SUA. Într-un editorial din Financial Times, Summers încearcă să ne explice de ce „investiţiile publice reprezintă cu adevărat un prânz gratuit” prin exemplul unei autostrăzi finanţate exclusiv din împrumuturi. „Să presupunem că investiţia aduce un randament real de 6%”, scrie profesorul de la Harvard, care estimează apoi că taxele colectate anual vor reprezenta 1,5% din valoarea investiţiei, iar costurile de finanţare din ţările industrializate, de sub 1% pentru orizonturi de până la 30 de ani, vor asigura reducerea poveri datoriei pentru generaţiile viitoare. „Ţările care vor avea înţelepciunea să urmeze sfaturile FMI vor avea numai de câștigat”, este concluzia lui Summers.

Nu știu alţii cum sunt, dar când am citit ipotezele de la care pleacă Larry Summers, mi-am amintit de vechea glumă în care un fizician, un chimist și un economist au eșuat pe o insulă pustie. Fără niciun fel de instrument, cei trei vin cu propuneri pentru desfacerea unei conserve. În timp ce fizicianul și chimistul încearcă să găsească soluţii practice, economistul spune simplu: „să presupunem că avem un deschizător de conserve”.

Pentru Jens Weidmann astfel de glume nu sunt deloc amuzante. Președintele Bundesbank a lansat, în cadrul unei conferinţe organizate de Banca Letoniei la sfârșitul săptămânii trecute, un atac dur la adresa propunerilor FMI. „Cea mai mare piedică în calea creșterii din zona euro nu este politica monetară și nici lipsa programelor de stimulare fiscală, ci barierele structurale, care împiedică inovaţia, competiţia și productivitatea”, a declarat Jens Weidmann. În raportul FMI se arată că Germania este ţara cu cea mai bună poziţie în Europa pentru

lansarea unor programe de investiţii publice, iar Olivier Blanchard, economistul-șef al Fondului Monetar Internaţional, a precizat că efectele lor pozitive se pot manifesta și în alte ţări din zona euro. „Cu datorii publice de peste două trilioane de euro și o uriașă povară demografică, Germania se confruntă deja cu presiuni puternice asupra creșterii sale economice și a finanţelor publice”, a fost argumentul lui Weidmann împotriva programelor propuse de FMI, președintele Bundesbank avertizând că „măsurile de stimulare costisitoare pot avea efecte negative semnificative”. Împotriva investiţiilor publice, cel puţin în forma lor actuală, se pronunţă și analistul economic Martin Hutchinson. Într-o analiză recentă, fostul bancher de școală veche arată că „investiţiile în infrastructură sunt, de obicei, decizii ale căror efecte sunt negative”. Departe de a nega eficienţa oricărei investiţii în infrastructură, Hutchinson atacă doar forma lor actuală, după ce amintește de efectele pozitive și profitabilitatea căii ferate dintre Liverpool și Manchester, inaugurată în septembrie 1830. În opinia sa, aceasta a fost o investiţie care a condus la materializarea unei inovaţii tehnologice deosebit de importante pentru istoria omenirii (n.a. investiţia a fost privată). În schimb, ceea ce propune Fondul Monetar Internaţional „nu are la bază nicio inovaţie tehnologică și nu are potenţialul de a obţine randamente economice superioare”, după cum mai arată Hutchinson. „În circumstanţele lumii actuale, băncile centrale pot tipări cât doresc”, mai scrie bancherul britanic, însă consecinţele acestei acţiuni nu vor fi decât „decapitalizarea economiilor naţionale”, cu efecte deosebit de negative asupra calităţii, pe termen lung, a vieţii cetăţenilor.

Ca urmare a înfiinţării grupului G5 în 1985 (n.a. Franţa, Germania de Vest, Japonia, Statele Unite și Marea Britanie), al cărui scop a fost „administrarea economiei globale prin intervenţii coordonate”, influentul analist american Martin Armstrong, pe atunci director al

firmei de consultanţă Princeton Economics International, și-a exprimat îngrijorarea privind consecinţele acestei „administrări” prin scrisori trimise Casei Albe și Congresului. „Este puţin probabil că sistemul va fi sustenabil pe termen lung”, deoarece „volatilitatea va crește și se va extinde pe multe pieţe”, iar „economia globală va deveni tot mai instabilă”, a arătat Armstrong. „În etapa finală, economia globală se va confrunta cu o criză a datoriilor suverane până în 2011, iar punctul culminant poate fi instaurarea unui nou sistem monetar global până în 2016”, a prognozat Martin Armstrong, în 1986, în cadrul conferinţei anuale organizate de PEI. Oare de ce nu se regăsesc aceste exemple de analiză și gândire strategică și la nivelul instituţiilor internaţionale sau la cel guvernamental? Să fie de vină doctrina lui Keynes? Într-o carte din 1923 (A Tract on Monetary Reform), economistul britanic scria că „termenul lung nu este un bun ghid pentru problemele curente”, deoarece „pe termen lung suntem toţi morţi”. Apoi Keynes a construit baza teoretică a intervenţionismului în „The General Theory of Employment, Interest and Money”, sfătuind guvernele să acopere deficitul de cerere agregată în perioadele de criză.

Cu puţin înainte ca „termenul lung să-l ajungă din urmă”, în 1946, Keynes a avut totuși puterea să-și recunoască greșeala: „Am început să cred tot mai mult că soluţia pentru problemele noastre este oferită de mâna invizibilă, pe care am încercat s-o elimin din gândirea economică în urmă cu douăzeci de ani”.

O astfel de mărturisire nu o vom auzi prea curând de la cei care ne conduc astăzi. Asemeni tuturor socialiștilor de pretutindeni și din totdeauna, ei continuă să promită bunăstarea pe banii altora, uitând o declaraţie de bun-simţ a fostului premier britanic Margaret Thatcher: „Problema socialismului este aceea că, până la urmă, rămâi fără banii altor oameni”. Și atunci pentru ce „vom munci și vom lupta”?

Călin RECHEA, sursa: bursa.ro

FLUX

10

Opinie

24 OCTOMBRIE 2014

UDO ULFKOTTE, AGENT ACOPERIT AL CIA LA „FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG”:

„CIA controlează global reţelele mass-media pentru provocarea unui nou război mondial”

După o activitate de 25 de ani ca jurnalist la „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, Udo Ulfkotte s-a hotărât să recunoască faptul că în toată această perioadă a fost unul dintre oamenii CIA prin care se controlează media cu acoperire internaţională. „Frankfurter Allgemeine Zeitung” este unul dintre cele mai mari ziare din Germania și, asemenea tuturor reţelelor mass-media majore, a fost și este controlat de CIA, a declarat fostul editorialist Udo Ulfkotte. Într-o declaraţie pentru “Russia Today”, Udo Ulfkotte spune: „Am fost jurnalist timp de 25 de ani și am fost educat să mint, să trădez și să

nu spun adevărul în public” (…) Am fost susținut de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA)“.

El relatează, conform „infoarmy. com”, că simpatiile sale proamericane au fost decisive în racolarea de către CIA, dar că s-a hotărât să spună adevărul despre mass-media centrală controlată (…) pentru că se teme de război în Europa: „Mass-media germană și americană încearcă să aducă războiul pentru oamenii din Europa, prin războiul cu Rusia. Acesta este un punct fără întoarcere și am de gând să mă ridic și să spun … că nu este corect ceea ce am făcut în trecut, pentru a manipula oamenii, pentru a face propagandă împotriva Rusiei“.

Ulfkotte a spus că majoritatea jurnaliștilor din mass-media centrală din Statele Unite și Europa sunt „așa-numiţi neacoperiţi oficial”, care lucrează pentru o agenţie de informaţii: “Cred că este, în special, cazul jurnaliștilor britanici, pentru că cu ei au o relaţie mult mai strânsă. La fel au o relaţie specială cu jurnaliștii israelieni. Desigur, și cu jurnaliștii francezi, cu jurnaliștii australieni, din Noua Zeelandă sau din Taiwan, din alte multe ţări (...)“.

Antecedente ale controlului agenţiilor secrete asupra presei – „Operaţiunea Ulfk Mockingbird” Controlul CIA asupra mass-media

are o mare notorietate și este mai bine documentat, deși așii genului au apărut la serviciile secrete britanice. Începând din 1948, fostul avocat de pe Wall Street, Frank Wisner, ca director al Biroului de Proiecte Speciale (transformat ulterior într-o divizie a CIA), a iniţiat „Operaţiunea Mockingbird”, cu scopul de a folosi mass-media ca vehicul de propagandă pentru elita financiară. Wisner l-a numit pe Philip Graham de la „Washington Post” pentru a conduce operaţiunea și a recruta jurnaliști.

Au avut prioritate cei care au lucrat anterior pentru serviciile secrete militare în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Iniţial sub o atentă, competentă și cuprinzătoare supervizare a coordonatorului MI-6 pe continentul nord-american, William Stephenson.

Până la începutul anilor ’50, Wisner a preluat sub control jurnaliști de renume de la „New York Times”, „Newsweek”, „CBS” și alte canale media cu acoperire globală (Deborah Davis, „Katharine Mare: Katharine Graham și Washington Post”, Ed. Harcourt Brace Jovanovich (HBJ), 1979 ). Din 1953, operaţiunea a fost condusă de directorul CIA, Allen Dulles, și cuprindea aproape fiecare organizaţie mare de știri, inclusiv „New York Times”, revistele „Time” și „Life”, dar și televiziuni de știri, în special „CBS News”, sub conducerea lui William Paley. În plus faţă de ziarele și reţelele de știri de televiziune, CIA a controlat și producţia de

Universitatea Populară oferă: Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17 Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri: • traininguri • seminare • mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente corporative etc.

• zile de naştere Servicii suplimentare: • Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Date de contact: tel. 022-23-27-11; Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, zile ocupate. director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com Reduceri pentru arenda de lungă durată.

filme de la Hollywood. Ulterior, când documente ale CIA au devenit publice (accidental sau legal), s-a aflat și de alte canale media controlate: „New York Herald Tribune”, „Saturday Evening Post”, „Scripps Howard”, „Hearst”, „Associated Press”, „United Press International”, „Sistemul de Radiodifuziune Reciprocă”, „Reuters” și „Miami Herald”, după cum a publicat Carl Bernstein, jurnalistul care a declanșat Scandalul „Watergate”, urmat de demisia președintelui Richard Nixon.

Sunt dovezi stabilite oficial, care arată că reţeaua de propagandă a CIA „marele Wurlitzer”, cum a numito Wisner, a existat și în 1970, când a fost dezvăluită de către „Comitetul Church” (The Church Committee was the United States Senate Select Committee to Study Governmental Operations with Respect to Intelligence Activities), precursorul Comisiei Speciale pentru Informaţii a Congresului SUA, condusă de senatorul democrat Frank Church.

Un raport al numitei Comisii a Congresului, din 1976, menţiona: „CIA cuprinde în prezent o reţea de mai multe sute de persoane străine din întreaga lume care oferă informaţii pentru CIA și uneori încearcă să influenţeze opinia publică prin utilizarea de propagandă sub acoperire. Aceste persoane furnizează accesul direct pentru CIA, către un număr mare de ziare zilnice sau săptămânale, către zeci de servicii de presă și agenţii de presă, posturi de radio și de televiziune, edituri comerciale, precum și alte instituţii mass-media străine”.

CIA dirijează propaganda pentru un război catastrofal cu Rusia Din mărturisirile editorialistului Udo Ulfkotte, determinate, potrivit propriilor afirmaţii, de teama de un război între Statele Unite, Europa și Rusia, rezultă că „mass-media germană și americană încearcă să aducă războiul pentru oamenii din Europa, prin războiul împotriva Rusiei. (…) Acesta este un punct fără întoarcere, și am de gând să mă ridic și să spun … că nu este corect ceea ce am făcut în trecut, prin manipularea oamenilor, făcând propagandă împotriva Rusiei, iar ceea ce fac colegii mei nu este deloc corect pentru că ei

sunt mituiţi să trădeze nu numai poporul german, ci și celelalte popoare din Europa. (…) Mie îmi este foarte frică de un nou război în Europa, și nu-mi doresc ca el să se întâmple, pentru că războiul nu vine de la sine, există întotdeauna oameni care împing spre război, iar acest lucru este făcut nu numai de politicieni, ci și de jurnaliști. (…) Ne-am trădat cititorii, doar pentru a împinge spre război. (…) Eu nu mai doresc acest lucru.

M-am săturat de această propagandă”.

Un gazetar care ţine la rigorile meseriei sale, dar, în aceeași măsură, și orice avizat, cât de cât, în materie de contrainformaţii și apărare faţă de dezinformare, nu neapărat cea ridicată la nivel de artă, nu poate să nu se întrebe cât este sinceritate și cât este manopera specială în aceste dezvăluiri.

Pentru „Russia Today”, dezvăluirile lui Udo Ulfkotte sunt venite la momentul oportun, fiindcă oferă un foarte bun prilej de a se reitera teme bine cunoscute din arsenalul diplomaţiei de forţă. La Moscova se spune mereu că „elita conducătoare, oligarhia financiară care se află în controlul Statelor Unite, războiul este un instrument personalizat pentru centralizarea și menţinerea puterii și de stabilire a unei noi ordini monetare mondiale. Tot ceea ce s-a întâmplat în Ucraina a fost ca să provoace Rusia. (…) Rusia știe ce se întâmplă și se pregătește acum pentru inevitabil – războiul termonuclear. Ceea ce era de neconceput cu doar doi sau trei ani în urmă, Rusia ia acum în considerare o organizare pe scară largă din punct de vedere militar și ia în considerare un posibil prim atac împotriva NATO și SUA”.

Din scenariu și regie nu se putea să lipsească și un general, un înalt oficial al Ministerului Apărării rus, care să pună concluzia și să dea direcţia, generalul Yury Yakubov. „În opinia mea, inamicul nostru principal este, de fapt, SUA și blocul Nord-Atlantic. (…) Rusia și-a unit forţele de Apărare a Spaţiului Aerian cu cele terestre, pe mare și forţele nucleare aeriene. În plus, este necesar să se conceapă condiţiile în care Rusia ar putea efectua un atac preventiv.”

Cum s-ar spune, q.e.d. - quod erat demonstrandum!

Aurel I. ROGOJAN Sursa: cotidianul.ro

Cultur=

24 OCTOMBRIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

DRUMURI, BIBLIOTECI, EVENIMENTE …

Casă de raport în care a locuit arhitectul V.A. Voiţehowsky

(Pagini de jurnal)

28.VIII.1994 Pe 13 august, când eram la Satu Mare, am auzit dramatica veste despre uraganul care a trecut peste raioanele Drochia și Râșcani.

Se spune că satul Sofia a fost, pur și simplu, spulberat…

Motivele? Firește, cele naturale, decalajul dintre vipia terestră și frigurile cerești. Dar oare această parte de popor nu poartă și ea o vină? Pentru că nu dorește să se reîntoarcă la Patria-Mamă România; pentru că a pledat, la alegeri, tot pentru antihriștii de comuniști care, până acum câţiva ani, distrugeau bisericile, judecau și întemniţau credincioșii, pentru că satele au permis să intre în altare, în sutane preoţești, păcătoșii – ca mai deunăzi, aceștia fuseseră… poliţiști, tractoriști și cine mai știe ce. O pedeapsă vine și din cauza că, sosind timpul ca biserica să revină în albiile sale, cele românești, cinicii, bicisnicii și obedienţii popi basarabeni pledează, în majoritatea lor, pentru jugul clerului rus.

Oare nu sunt prea multe relele mincinoșilor, făţarnicilor alde S., care îngenunchează la mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna, apoi se dezice de românism, nefiind altcineva decât un coţcar antipatic și… naiba să-l ia.

Consider că aceste calamităţi vin ca o pedeapsă, dar și ca o preîntâmpinare pentru această gloată basarabeano-moldavă degradată, prostită și ignorantă. Dar, îndurăTe, Doamne, și cruţă-ne. Poate că ne revine credinţa în suflet și mintea în cap…

Păi da, când nu cunoști limba interlocutorilor, nici ei pe a ta, apelezi la gesturi. Cineva, în România, povestind despre o vizită a sa la Moscova, conchide: „De cât am tot vorbit rusește, mă dureau mâinile”.

La Galaţi, la Festivalul Grigore Hagiu.

Citesc într-un săptămânal literar: „În epoca cultului și a incultei”. Pictorul Tony Bejan din Galaţi îl numea pe cultul: Ceaunel. Și dânsul, dl Bejan, pictor bun, fusese activist de partid. Căsătorit cu o ucraineancă tuciurie, din familia Zemcenko. Soţia, angajată la o firmă, mă întreabă dacă am văzut cele circa 40 de lucrări ale lui Tony din interiorul restaurantului cutare (n-am reţinut numele). Nu, n-am ajuns acolo. „Și cât i s-a plătit, doamnă, pentru atâtea picturi sau lucrări de grafică?” întreb într-un mod firesc. „Ei, aceasta ţine de ceea ce nu se spune”, răspunde doamna.

Apoi, cu mândrie discretă: „Cifra ţine de ordinul milioanelor…”. Să fie sănătoși și să le meargă.

Volubil și antrenant ca totdeauna, Sterian Vicol ţine să-mi facă cadou câteva cărţi, pe care urmează să le aleg eu de la „Anticariat” (suntem în dou’ și triști august). Deci, aleg: Mario De Micheli, „Avangarda artistică a secolului XX” („Meridiane”, 1968), și procurată, îmi spune o notă de pe pagina de gardă, în mai 1969, de Vlad Eugenia. Traducere Ilie Constantin. Alt volum, masiv, ca și cel despre avangardă, e „Nuvele italiene contemporane”. Apoi trei volume de „eseuri rostite” de Mircea Maliţa (mi le recomandă insistent Sterian).

Generos, Lică Rugină, prozator din Galaţi, îmi dăruiește aproape o raritate bibliografică – romanul lui Gh. Bujoreanu „Demonul”, apărut în 1936 la Bolgrad în Tipo-Litografia Școalei de Arte și Meserii. (Să ne amintim că, în acele vremuri, la Bolgrad apăreau vreo 4-5 reviste literare românești!)

28-31.VIII.1994 Zilele bibliotecii „Transilvania” și Ziua Limbii Române. Fariseii din vârfuri, bineînţeles – „în coadă”, absentează. Umblă la cravată și în cămașă imaculată pe marginile zonelor sinistrate și, cică, ajută populaţia… Prin demagogie?... Au uitat de legea referitoare la Sărbătoarea Naţională Limba Noastră. Dacă la aceste manifestări s-ar fi dansat „Kazaciok”,

venea și Snegur, și Sangheli. Lucinschi e mai viclean… Să nu vii tu, președinte împeliţat ce ești, la solemnităţile dezvelirii monumentelor lui Coșbuc și Eliade? (A fost, de altfel, multă lume.) Faţă de calamităţile naturale, care pot fi atenuate mai ușor, acestea, politice, sunt cele mai dezastruoase intemperii ce atacă sufletele oamenilor. Viituri tulburi, potopitoare, de o scârnăvie ideologică neocomunistă și neocolonialistă, năvălesc peste biata conștiinţă derutată a bleguţilor noștri conaţionali…

La festivităţi, dintre oaspeţi – Constantin Cubleșan, Zărnescu, Traian Brad, Teodor Tanco, Dan Mănucă, Petru Ţăranu (primar de Vatra Dornei; interviul cu el l-am publicat în „Viaţa satului”); tineri poeţi clujeni de la „Zamolxis”, Horia Muntenuș și Ionuţ Ţene.

Bibliotecari, câţiva interpreţi de muzică folclorică.

2.IX.1994 Îl petrecem pe ultimul drum pe poetul Paul Mihnea. Suntem cam vreo 20-25 de colegi și cunoscuţi de-ai săi. Nici în viaţă, poetul nu a prea căutat gloata, nici gloata nu l-a căutat pe el. Am rostit și eu un cuvânt de adio… Mihnea, al cărui nume totdeauna mi s-a asociat în percepţia mea cu: mâhnirea.

Mihnea = mâhnire… Nu l-am văzut niciodată să zâmbească. Într-o tăcere și o solitudine neafișate, a sfidat anturajul social care, mereu și oriunde, este împotriva poetului adevărat. S-a izolat conștient, fără regrete trâmbiţate de prostia și fariseismul de pe aici.

Este unicul scriitor de la noi și, posibil, din întreaga Europă care, în plin secol XX, deja pe sfârșite, a refuzat să aibă acasă un post de telefon! Dacă aveai o problemă cu Paul Mihnea, erai obligat să-i treci pragul… Eu i l-am trecut de 3-4 ori. Numai cu intenţii și vești bune…

7.IX.1994 Nenumărate exemple pentru a da în vileag cărpănoșenia unor „lideri” de tot soiul, inclusiv scriitori, în a recunoaște și partea de merit a altora în ceea ce monopolizează ei în mișcarea naţională generală. Poltronie bleagă… Îmi telefonează Agnesa Roșca. Problema: să-i împrumut pe câteva zile volumul de versuri ale poeţilor din stânga Prutului, apărut acum doi ani în Turcia. La ce i-o fi trebuind?

Pentru tratatul de pace, prietenie și colaborare cu găgăuzii?

Citesc în jurnalul lui Dumitru Ţepeneag „Un român la Paris” despre un domn Tacu „care s-a descurcat la Paris cu ajutorul femeilor”. Aha! Au n-o fi el dl Constantin Tacou, sub direcţia căruia apare seria „Caheres de L’Herne”? Acum doi sau trei ani, când Mircea Nedelciu adusese la Chișinău câteva volume din această colecţie și, fiind generos, mă împroprietări și pe mine cu vreo 7 titluri, găsisem de cuviinţă să-i scriu dlui Tacou (transcripţie franceză, nu?), pentru a-i mulţumi și a-i solicita, dacă este de acord, un interviu. Poate că scrisoarea mea nici n-a ajuns la Paris. Dar chiar de-ar fi ajuns, geaba aș fi așteptat răspuns de la dl Tacou, care, sunt aproape sigur, e chiar acel domn Tacu, despre care D. Ţepeneag scrie următoarele: „Am avut un moment de slăbiciune și i-am dat – cu vreo două săptămâni în urmă – unui oarecare Tacu câteva din nuvelele mele. Acest Tacu (de fapt, Tîcu) e un român macedonean plecat prin ’48 din România, unde are o soră pictoriţă – Sultana Maitec –, și care s-a descurcat la Paris cu ajutorul femeilor, una din ele devenindu-i nevastă și aducându-i ca zestre o avere bunicică, plus o sinecură în întreprinderea socrului etc. Tacu e prieten cu Pârvulescu (…) și m-am gândit că ar putea să mă ajute. Bineînţeles că nu a făcut nimic, susţine că traducerile sunt proaste. Nici nu a venit la ultimul randez vous. În afară de Cușa (și, bineînţeles, de Val Pastia) niciun român de aici nu m-a ajutat efectiv. Au păstrat în exil aceleași defecte

„românești”, dintre care cel mai inofensiv e nepunctualitatea.

Ce să mai vorbim de solidaritate… Toată «lupta» lor se reduce la un soi de pălăvrăgeală de cafenea mai mult sau mai puţin incoerentă”.

Mai are rost să comentez și eu? Ce să fi așteptat de la un macedonean român, dacă uneori chiar românul – român e altul, decât sperai tu că ar putea fi?

Jurnalul lui Dumitru Ţepeneag îmi reamintește o butadă pe care am făcut-o, după ce am citit atât de straniu-înduioșătoarea (sau poate ilar-sentimentala?) piesă a lui Eugen Ionescu „Scaunele”. Îmi venise să zic și am zis: nu masa populară, ci scaunele populare. (Chiar dacă masa populară și masa de bucătărie sunt verișoare de-a zecelea…)

Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Alexei Șciusev, 56 A.

21.X.1994 Ieri, la Biblioteca Naţională, seară de comemorare Aurel David. 10 ani de la tragicul și enigmaticul său deces. Participanţi – Glebus Sainciuc, Gheorghe Vrabie, Andrei Burac, Lică Sainciuc, Tudor Braga, Filimon Hămuraru, Bolboceanu etc. Iniţiativa și fructificarea ideii îi aparţin dnei Ursu, șefa Secţiei Arte. De altfel, artele bibliotecii au trecut în clădirea vecină, fostă a Politehnicii, dar până la asta – a Mitropoliei. (Rememorez cum, la Sibiu, ÎPS Antonie Plămădeală și dl Sârbu își aminteau de capela de aici, de la seminar, adică, de intimitatea evlavioasă pe care ţi-o crea acel spaţiu care, firește, nu mai există…)

Astăzi, mitropolia revendică această clădire și bibliotecarii stau cu frica în sân, derutaţi pe la răscrucile incertitudinii.

Cu Alexei Rău am pus la cale editarea unui pliant poetic cu câteva texte de ale mele în limba franceză, precum îmi sugerase Costică Frosin, traducătorul. Împreună cu Popică, ne vânzolim de a ne scoate pașapoartele pentru străinătate: la jumătatea lui noiembrie, o vom lua spre ţări mai calde, inclusiv Grecia. Până atunci însă, pe la sfârșitul lui octombrie, mergem la Bacău – Festivalul Bacovia.

Alaltăieri, o lansare de carte („Spunerea de sine”) la jurnalistica Universităţii. Dumitru Coval, Efim Romanciuc, Ion Madan, vreo 50 de studenţi, din care masculinul acestui substantiv la plural îl îndreptăţeau doar vreo 3-4 postadolescenţi. E o facultate feminină și… și… Noi eram juma-juma. A iești bine, însă doar cu 8 exemplare de carte vândute.

Bieţii studenţi… bursă mizeră, cerinţe (existenţiale) mari, de piaţă…

4.XI.1994 Nu-mi mai amintesc din ce anticariat am procurat volumul de „Confesiuni literare” (dialoguri) al lui Matei Alexandrescu, însă, abia după ce-l termin de citit, reușesc să descifrez, parţial, autograful scris în 23 martie 1971: „…poetului N. Crevedia (!!!) cu aceleași gânduri cu care l-am (…m. d. – indescifrabil)” (și semnătura autorului). Acest autograf are o oarecare valoare.

13-25.XI.1994 Perioadă în care, aici, în jurnalul propriuzis, voi fi cât se poate de sumar și „întâmplător”, deoarece substanţa acestui interval cronologic mi-am zis să o regizez într-un jurnal de călătorie care, firește, se deosebește în mai multe privinţe de jurnalul intim (în cazul meu, acest „intim” – destul de relativ, deoarece nu îmi fac o autoscopie la sânge, în nuanţe și indiscreţii). Este perioada în care, împreună cu circa 400 de scriitori-colegi din mai multe ţări, vom avea un periplu, în mare – pe mare, dar și pe uscat, bineînţeles, în baza proiectului „Valurile Mării Negre” („Waves of the Black Sea”), cu toate că vom pluti și pe alte două mări – Egee și Marmara.

Deci, note (foarte) disparate. Când, pe 17 noiembrie, am debarcat cu toţi la Constanţa, de unde am luat-o spre Murfatlar, în autocar se iscă un joc de nuanţe în baza aceluiași cuvânt/ toponim: Murfatal un pic fatal, iar când este Multfatlat, se ajunge la Mort-fat-lat etc.

Este un complex din două case aliniate la linia roșie a străzii, construite într-un etaj, cu câte un corp de casă orientat în adâncul parcelei. Arhitectura este tributară proiectelormodel, realizate în stil neoclasic.

Literul A. Primele știri documentare privitor la proprietatea imobiliară datează din 1851, când aparţinea Ecaterinei Maimesculova, soţiei de secretar de colegiu, care o vinde Mariei Alexeeva, văduvă de secretar gubernial. În 1887, ea demolează vechile construcţii și construiește o casă (s-a păstrat proiectul). În aripa stângă, ridicată pe un demisol format în locul căderii reliefului, se aflau odăile ocupate între anii 1956 și 1964 de locuinţa lui V.A. Voiţehowsky, arhitect, om emerit în arte.

Este o casă construită într-un etaj pe un plan unghiular, ridicat pe un demisol din partea curţii interioare, aliniată cu faţada la linia roșie a străzii. Un perete longitudinal împarte spaţiul interior în două părţi egale, fiecare divizată în odăi, legate în anfiladă circulară. De-a lungul faţadelor posterioare a fost construită o galerie unghiulară. Faţada are o compoziţie asimetrică cu opt axe, șapte de ferestre (două au fost înlocuite cu intrări) și o intrare, amplasată lateral într-un rezalit.

Intrarea este flancată de pilaștri, dominată de un fronton triunghiular. Ferestrele au ancadramente simple și cornișe orizontale.

Literul B. A fost construită la începutul secolului al XX-lea în stil modern. Planul este caracteristic acestui stil, cu zonarea funcţională a încăperilor, cu o formă poligonală a salonului. Faţada este asimetrică, cu trei axe, două de ferestre și o ușă, amplasată lateral, spre poarta de intrare. Paramentul este în zidărie aparentă din piatră făţuită, cu includerea panourilor din piatră spartă cu fracţie măruntă și factură aspră. Peretele are un parapet din piatră, cu evidenţierea intrării printr-un atic convex.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Cultur=

24 OCTOMBRIE 2014

Staţie. Înainte vreme, când umblam la școală și purtam – ca toţi colegii, de altfel – cravată de pionier, lumea din transportul orășenesc zicea pe-un capăt, cu tot cu intelectualii scrobiţi de atunci, „opriţi la astanofcă”. „Astanofcă” însemnând (iată și „beneficiile” aflării dincoace de zidurile codului cultural) „staţie”.

O bună bucată de vreme, cam până prin clasa a cincea, a șasea, dacă îmi aduc bine aminte, ziceam și eu, beneficiarul singurului slang de auzit în preajmă, „astanofcă”.

Apoi o profesoară mai inimoasă, de română, a izbutit, într-un moment de exasperare, cred, să întoarcă macazul din mintea noastră. „Astanofca” s-a schimbat atunci, definitiv și irevocabil, cu „oprire”. Într-un mod aproape mistic, curând după aceea și prin troleibuzele din capitală a început să se audă „oprire”. Nu te mai dădeai jos la odioasa „astanofcă”, ci, cum-necum, la neaoșa „oprire”. Așa au trecut ani buni. A murit Brejnev, i-a succedat Cernenko, apoi Andro-

pov, în fine Gorbaciov, după care și Elţân. Perestroika se risipea ca o ceaţă, dezvelind într-un ralanti sinistru caninii capitalismului de azi, când locul vechilor autocare „PAZ” l-au luat maxi-taxiurile. Moldovenii au continuat estimp să urce și să coboare, invariabil, la „oprire”. Absurdul s-a arătat odată cu opţiunea de a coborî și în altă parte decât „oprirea” propriu-zisă, stabilită de municipalitate. De pildă, la intersecţie, în preajma copacului cutare sau a localului X. În plus, un maxi-taxi poate fi oprit, la noi, practic de oriunde. Cum faci, într-un asemenea caz, să-i comunici șoferului că vrei să cobori în locul regulamentar? Cum faci, vreau

O nouă atracţie turistică în Moldova O simplă gospodărie din satul Vorniceni, raionul Strășeni, ar putea transforma localitatea într-o nouă atracţie turistică. Toamna trecută, proprietarii au descoperit, întâmplător, în grădină mai multe bucăţi de oale din ceramică. Echipa de arheologi sosită la faţa locului a constatat că obiectele datează din secolul 14. Ulterior, cercetătorii au găsit și două cuptoare medievale folosite pentru arderea vaselor din lut. În cele din urmă, s-a decis ca cele două cuptoare descoperite în curtea Mariei Diaconu vor fi conservate, astfel încât atât localnicii, cât și străinii vor avea ocazia să vadă aceste vestigii ale trecutului. Bătrâna, care locuiește aici de 47 de ani, fără a ști ce comoară are în grădină, nu are nimic împotrivă ca în gospodăria ei să fie deschis un muzeu.

Potrivit arheologilor, aceasta va fi o premieră pentru Republica Moldova.

Vlad Vornic, directorul Agenţiei Naţionale de Arheologie, a declarat, citat de protv.md: „Am decis să realizăm un proiect de conservare a descoperirii. Spunem că e în premieră. Am realizat acoperișul, este nevoie și de niște pereţi. Dar cel mai important este salvarea acestor monumente, pentru că au degradat puţin.”

La moment, specialiștii de la noi, dar și cei veniţi din România lucrează cu multă meticulozitate, mai întâi de toate, la restaurarea celor două cuptoare de olărit. „Este o lucrare în premieră chiar și pentru noi, din două motive, mărimea, dar și faptul că astfel de cuptoare nu au mai fost conservate. Oamenii pot veni să viziteze, să înţeleagă mai bine procesul de fabricare a ceramicii”, a precizat Cristina Georgescu de la Institutul de Arheologie „V. Pârvan” din București.

Pe parcursul lucrărilor, în cuptoarele medievale au fost găsite și rămășiţe de vase din lut, care urmează să fie prelucrate și reconstituite.

Stăpâna casei este mulţumită de faptul că, peste ceva timp, ograda îi va fi plină de oameni. Și chiar dacă descoperirea i-a furat mai mult de jumătate din grădină, ea zice cu umor că abia va avea mai puţin de prășit. Și locuitorii satului sunt încântaţi de această iniţiativă, așteptând să le vină cât mai mulţi turiști. Întreg proiectul necesită o investiţie de sute de mii euro. La moment, lucrările sunt finanţate de către Consiliul raional.

Potrivit arheologilor, acum 60 de ani, o descoperire asemănătoare a fost făcută în satul Lozova din Strășeni, însă nu a mai rămas nici urmă din situl respectiv.

FLUX

NOTE DE PRIVITOR

Vorbele în derivă să spun, când ai fost educat în baza unor „opere” precum Partidul cheamă de Nichita Marcov? Cu alte cuvinte, cum te descurci când „staţie” nuţi vine și pace, fiindcă nici nu are de unde? Păi, foarte simplu, adică jovial de tautologic: „Opriţi la oprire!”. Aud expresia asta de atâta timp, încât am învăţat să nu mă mai las acroșat. Am mers azi într-un maxi-taxi („marșrutcă”, spre a nu machia inutil realitatea lingvistică) și, fatal, am consemnat faptul că vehiculul, conformându-se cererii unuia dintre pasageri, a oprit la oprire. Și slavă Domnului, mi-am zis, fiindcă cine, într-o ţară a tuturor posibilităţilor, l-ar fi putut împiedica pe șofer să oprească, samavolnic, direct la pornire?…

Marșrutci. Am asistat cândva la o întâlnire a ambasadorului Dirk Schuebel, pe atunci șeful delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, cu un grup de studenţi. Schuebel căuta un loc mai potrivit pentru deschiderea unui centru de informare europeană. Lungă alocuţiune,

cu acest prilej, despre UE, drepturile omului și, mă rog, despre exemplaritatea AIE în raport cu guvernele comuniste. Nu intrăm în detalii: subiectul e și așa din cale afară de oţios. La un moment dat, ambasadorul, un om între două vârste, cu faţa beatificată de o lamă impecabilă (cum ar fi zis Arghezi), este întrebat cum găsește Moldova și pe moldoveni.

Mărturisesc că n-am auzit niciodată, ticsite în doar câteva propoziţii, toate poncifele izvodite de-a lungul vremii relativ la acest subiect. Moldova a fost, firește, „o ţară minunată”, un „pământ foarte agreabil”, cu „o natură plăcută” etc., iar moldovenii, adică eu, tu, el, ea ș.a.m.d., niște oameni primitori, superospitalieri, săritori la nevoie, pe o listă care, la o simplă sonorizare, nu mai mult, te face să vomiţi. Noroc cu drumurile ţării și cu, firește, transportul în comun, adică marșrutcile. Fără aceste elemente de contrapondere, discursul ambasadorului UE ar fi devenit, în cele din urmă, o formă de bășcă-

lie: lauda în exces este, după cum se știe, un afront. Căci drumurile ne sunt „pline de gropi”, iar sprintenele maxi-taxiuri, pe care tacticosul Dirk Schuebel le-a invocat prin intermediul termenului de mai sus, sunt, pur și simplu, de nedescris. Trebuie să urci în habitaclu și să parcurgi măcar un cartier, ba nu, două, ca să-ţi faci o impresie cât de relevantă despre mizeria infernală și promiscuitatea fără frontiere care domină acolo. Normal că, într-un maxi-taxi obișnuit, șoferul nu te tutuiește, iar condrumeţul – pe care îl întâlnești pentru prima dată în viaţă – nu e gata în orice clipă să te expedieze franc la origini doar pentru că răsufli. Acolo nu te asurzesc manelele în combinaţie cu ceastuștele. Nu în ultimul rând: poţi respira liniștit, nu-i nevoie să te aperi cu batista de nădușeala provenită de la subsuorile și ciorapii naţiunii.

Pe când în marșrutci… Ambasadorul Schuebel știa ce spune, era, după cum se vede, documentat!

Ghenadie NICU, pentru FLUX

Conducerea Muzeelor Vaticanului respinge o exploatare comercială a Capelei Sixtine Directorul Muzeelor Vaticanului, Antonio Paolucci, a respins orice exploatare comercială a Capelei Sixtine, care găzduiește deja concerte în beneficiul operelor de caritate ale papei Francisc, și a denunțat o „anumită confuzie” a presei italiene, potrivit AFP. Mica Mesă Solemnă de Gioacchino Rossini, interpretată de Accademia Nazionale di Santa Cecilia, a inaugurat sâmbăta trecută seria de concerte, iar beneficiile au fost vărsate în contul unor opere de caritate inițiate de papă.

Celebra capelă, unde papii sunt aleși de cardinalii reuniți în conclav sub frescele lui Michelangelo, face parte din Muzeele Vaticanului.

Antonio Paolucci a spus că, în ultimele zile, a citit că s-ar fi decis „închirierea Capelei Sixtine celor care au bani de cheltuit”. Acest lucru „nu este adevărat, pentru că Sixtina este un loc sacru: nu este de închiriat la cerere și nu va putea fi utilizată pentru petreceri particulare”, a precizat el, într-un comunicat.

Concertele fac parte dintr-o ofertă culturală a Muzeelor, în cadrul unei inițiative intitulate „Arta carității”, seara, când acestea sunt închise pentru public.

Papa Francisc a permis pentru prima oară închirierea Capelei Sixtine pentru un eveniment privat al unei companii, iar suma câștigată va fi oferită unor organizaţii de caritate care lucrează cu persoanele sărace și fără adăpost, relatează The Telegraph.

Capela Sixtină a găzduit sâmbăta trecută un concert la care au asistat 40 de turiști „de top” care s-au înscris întrun tur exclusiv al Italiei, organizat de Porsche. Vaticanul nu va divulga suma pe care a câștigat-o în urma evenimentului, dar turul de 5 zile al Romei, organizat de Porsche Travel Club, costă până la 5.000 de euro de persoană.

Concertul din Capela Sixtină, cu frescele pictate de Michelangelo, a fost susţinut de un cor al Academiei di Santa Cecilia din Roma. Invitaţii au participat apoi la „o cină de gală” în mijlocul Muzeelor Vaticanului, „înconjuraţi de capodopere realizate de artiști de renume mondial, precum Michelangelo și Raphael”. „Este un eveniment unic în viaţă. Va fi punctul culminant al călătoriei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Porsche Travel Club, potrivit rfi.ro.

Directorul administrativ al Muzeelor Vaticanului, Paolo Nicolini, a precizat că o sumă de bani va fi reţinută pentru utilizarea Capelei Sixtine, iar restul banilor va reveni unor organizaţii de caritate alese de Papă. „Este o iniţiativă care va sprijini proiectele de caritate ale Papei. Se adresează companiilor mari, care prin plata unei taxe, pot contribui la activităţile de binefacere”, a adăugat el.

Papa Francisc este hotărât să utilizeze comorile de patrimoniu ale Vaticanului în beneficiul celor nevoiași. La scurt timp după ce a fost ales Papă, în martie anul trecut, Francisc a cerut „o Biserică săracă pentru cei săraci”.

Capela Sixtină a mai fost folosită pentru organizarea unor concerte, dar acestea erau private, disponibile doar pentru membrii Bisericii, inclusiv evenimente organizate în onoarea Papei Ioan Paul al II-lea sau a Papei Benedict.

Acum este prima dată când Capela Sixtină, construită de Papa Sixtus IV între 1473 și 1484, este închiriată de către o companie pentru un eveniment comercial. Vaticanul nu a precizat dacă va încheia acorduri similare și cu alte companii.

Recent, Vaticanul a anunţat că va limita numărul de vizitatori în Capela Sixtină la șase milioane în fiecare an, pe fondul temerilor că frescele vor fi afectate de respiraţia și transpiraţia persoanelor care se află înăuntru.

Restricţia ar putea însemna introducerea unui sistem bazat pe rezervări.

FLUX

Programe

24 OCTOMBRIE 2014

27

Luni OCTOMBRIE

6.05, 8.30, 10.00 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 8.35 Domnului să ne rugăm! Transmisiune de la Catedrala„Nașterea Domnului” din Chișinău cu ocazia sărbătorii „Cuvioasa Paraschiva”.

10.15, 23.30 Настоящее время. 10.45 Știinţă și inovare. 11.15 Videoteca copiilor. 11.35 Moment poetic. Versuri de D. Matcovschi.

11.50 Orchestra de muzică populară „Plai moldovenesc”. Program muzical. 13.25 Festivalul-concurs„Mărul de aur”. 15.00 Documentar pentru copii. „Povești despre animale”. 16.00 Art-club (рус). 16.30 Reporter de gardă. 17.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Desene animate.„Legenda lui Zorro”. 17.45, 2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 20.05 Accente economice. 20.35 Ansamblul folcloric „Moștenitorii”. Program muzical. 21.35 Electorala 2014. Votul tău.

22.25 Săptămâna sportivă. 23.10 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 0.00 Film. „CALLAS PENTRU TOTDEAUNA” (SUA, 2002).

1.45 Fii tânăr! 2.30 World Stories - lumea în reportaje. 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

28

Marţi OCTOMBRIE

OCTOMBRIE

30

FLUX Joi OCTOMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.10, 13.25 Gagauz ogea.

6.40 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Vectorul European. 11.00 Evantai folcloric. 11.50, 17.45, 2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.00 Documentar. „Arts 21”. 14.35 Fii tânăr! 15.25 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989 în istoria Europei și RM. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 20.05 Teatrul Românesc la București și Chișinău. 21.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.25 Avangaraj. 0.00 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 1.00 O seară în familie. 2.05 Cuvintele Credinţei. 4.30 Amarele confesiuni. Dumitru Matcovschi. 5.30 Accente economice.

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Свiтанок. 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Ansamblul folcloric „Moștenitorii”. Program muzical. 10.45 O seară în familie. 11.50, 17.45, 2.55 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 14.00 Festivalul-concurs „Dumitru Matcovschi”. Selecţiuni. 15.15, 4.30 Festivalul Bostanilor 2014. 16.00 Părinţi și copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 20.05 ARTelier.

Nicolae Coţofan. 20.35 Legendele muzicii. 20.50 Super-loto„5” din „35”. 21.30 Carta drepturilor. 22.25 Aniversări. Renata Verejanu.

23.05 Documentar. „Drumeţii”. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 1.00 Art-club (рус). 1.30 Tinere talente. 1.55 Avangaraj. 2.15 Cinemateca universală. 5.30 Vectorul European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4839 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă(r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4840 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.6, an 4 13:00 Stirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.32 15:00 Film: Condamnat pe nedrept 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Fotbal Cupa României: CSMS Iași - Steaua 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.21, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.7, an 4 13:00 Stirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.33 15:00 Film: Contract ucigaș 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Stirile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Visuri la cheie, prima ediţie 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.22 , sezon 5 (ultimul episod) 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.8, an 4 13:00 Stirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.34 15:00 Film: Crima din casa mea 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Serial: Las Fierbinţi ep.9, 10 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.1, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:45 I like IT (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм 00:30 „Primele știri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:20 Ночные новости 01:35 „Структура момента” 02:30 „Наедине со всеми” 03:15 „Prima Oră” (R)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм 00:30 „Primele știri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:20 Ночные новости 01:35 „Политика” 02:30 „Наедине со всеми” 03:15 „Prima Oră” (R)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм 00:30 „Primele știri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:20 Ночные новости 01:35 „На ночь глядя” 02:20 „Наедине со всеми” 03:05 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1994 10:00 Фильм 11:00 Știri. 11:10 Фильм 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 17:40 Жутко громко и запредельно близко. Драма. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 Безбрачная неделя. Комедия. США 2011 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2011 17 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Безбрачная неделя. Комедия. США 2011 03:45 Matinal. 05:45 В поле зрения. Детектив. США 2011 17 серия

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1994 10:00 Жутко громко и запредельно близко. Драма. США 2011 11:00 Știri. 11:10 Жутко громко и запредельно близко. Драма. США 2011 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым.

16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 17:40 Постель из роз. Мелодрама. США 1996 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 Джон Кью. Драма. США 2002 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2011 18 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Джон Кью. Драма. США 2002 03:45 Matinal. 05:45 В поле зрения. Детектив. США 2011 18 серия

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1994 10:00 Постель из роз. Мелодрама. США 1996 11:00 Știri. 11:10 Постель из роз. Мелодрама. США 1996 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 17:40 Ночи в Роданте. Мелодрама. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 Служители закона. Боевик. США 1998 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2011 19 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Служители закона. Боевик. США 1998 03:45 Matinal. 05:45 В поле зрения. Детектив. США 2011 19 серия

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1994 10:00 Ночи в Роданте. Мелодрама. США 2008 11:00 Știri. 11:10 Ночи в Роданте. Мелодрама. США 2008 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор.

15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 17:40 Певец на свадьбе. Мелодрама. США 1998 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 Наемные убийцы. Боевик. США 1995 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2011 20 серия 00:15 Сериал 01:00 Наемные убийцы. Боевик. США 1995 01:30 Știri. 01:55 Наемные убийцы. Боевик. США 1995 03:45 Matinal. 05:45 В поле зрения. Детектив. США 2011 20 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 7:59 TÉLÉMATIN 8:31 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN 10:33 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! 11:31 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 ALORS ON CHANGE ! 13:37 L’AFFAIRE CHEBEYA, UN CRIME D’ÉTAT ? 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 14:59 DES RACINES & DES AILES 16:50 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 CHÉRIF 20:29 CHÉRIF 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 ÉCHAPPÉES BELLES 23:32 PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTBF 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 L’INVITÉE 2:43 ARTE REPORTAGE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TEMPS PRÉSENT

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:26 LITTORAL 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:30 TÉLÉMATIN 7:59 TÉLÉMATIN 8:31 TÉLÉMATIN 8:51 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:32 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:37 F(r)ICTIONS À JÉRUSALEM 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 CHÉRIF 15:52 CHÉRIF 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:29 L’INVITÉ 19:40 COUSINADES - LA HAUTE ROUTE D’HIVER : CHAMONIX-ZERMATT 20:34 COUSINADES - LA HAUTE ROUTE D’HIVER : CHAMONIX-ZERMATT 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9 23:31 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTBF 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 THALASSA / FAUT PAS RÊVER 2:42 LE POINT 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:27 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:31 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 CURIEUX BÉGIN 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 VISITE LIBRE 13:37 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:29 L’INVITÉ 19:42 CATCH MOI SI TU PEUX ! 21:02 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 MA TERRE 23:31 EN PAYS DE... 0:00 LE JOURNAL DE LA RTBF 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 ODYSSEUS 1:45 ODYSSEUS 2:28 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4837 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.5, an 4 13:00 Stirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.31 15:00 Film: Întâlnire de sărbători (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.11 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: În mintea criminalului ep.20, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:40 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм 00:30 „Primele știri” (rus) 00:45 „Вечерний Ургант” 01:20 „Познер” 02:15 Ночные новости 02:30 „Наедине со всеми” 03:15 „Prima Oră” (R)

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.15 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.25 Настоящее время. 10.30 Baștina.

Magazin agricol. 11.20 Accente economice. 11.50, 17.45, 2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 13.25 Natura în obiectiv.

14.00 Dor. In memoriam. Vitalie Poclitaru. 14.30 Cinemateca universală. 14.50, 1.40 Săptămâna sportivă. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: Armenia fructele paradisului”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 20.05 Vectorul European. 20.35 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 21.30 Dialog social. 22.25 În premieră.

0.00 Film. „DEPARTE DE PARADIS”. 2.30 Identitate Basarabia. 4.30 „1989”. 5.30 Știinţă și inovare.

29

Miercuri

13

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000. md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4838 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:30 TÉLÉMATIN 7:59 TÉLÉMATIN 8:31 TÉLÉMATIN 8:51 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:39 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 HEP TAXI ! 13:39 MA LIBERTÉ 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 FORTIER 15:49 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:01 INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 MAGAZINE 21:16 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 MAINS ARMÉES 23:45 VICTORINE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTBF 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:48 MISE AU POINT 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCUMENTAIRE

FLUX 31

14

Programe

24 OCTOMBRIE 2014

Vineri

1

OCTOMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Petalo romano. 6.40 Profil de savant.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Dor. Program muzical. 11.00 Teatrul Românesc la București și Chișinău. 11.50, 17.45, 2.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 13.25 Petalo romano.

14.00 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.25, 2.30 Art-club (рус).

14.45 Erudit-cafe. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 20.05 Youth Orchestra. Program muzical. 20.35 Electorala 2014. Votul tău (рус). 22.25 Fii tânăr! 23.10 Cântec, dor și omenie.

Program muzical. 0.00 Film.„PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 1.30 În premieră. 4.30 Festivalul„Regina Vioara”. Selecţiuni. 5.30 Carta drepturilor.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4841 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.9, an 3 13:00 Stirile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.35 15:00 Film: Mama pe fugă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.10 23:30 Box: “Christian CiOKan: Destinatia KlitschKO!”, Cristian CiocanTaras Bidenko 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Дом с лилиями”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:15 „Время” 21:45 „Moldova are Talent 2” 23:35 „ДОстояние Республики” 01:45 „Primele știri” (rus) 02:00 „Вечерний Ургант” 02:45 Евгений Евстигнеев, Наталья Гундарева в лирической комедии „Зимний вечер в Гаграх” 04:10 Николай Гринько, Лия Ахеджакова в комедии „У самого Черного моря” 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1994 10:00 Певец на свадьбе. Мелодрама. США 1998 11:00 Știri. 11:10 Певец на свадьбе. Мелодрама. США 1998 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 17:40 Телохранитель. Боевик, Драма. США 1992 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35 Заряженное оружие 1. Комедийный боевик. США 1993 23:00 Știri. 23:30 Unitatea de Gardă. 23:40 Сериал 00:50 Сериал 01:40 Новости. 02:10 Час суда с Павлом Астаховым. 03:05 Știri. 03:40 Matinal. 05:25 Сериал 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 EN VOYAGE ! 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:31 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:31 AL DENTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 UN AN SUR LE FIL 13:39 VOYAGES AU BOUT DE LA NUIT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ODYSSEUS 15:50 ODYSSEUS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 20:30 LES CARNETS DE JULIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 CHÉRIF 22:53 CHÉRIF 0:00 LE JOURNAL DE LA RTBF 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 PARTAGE DE MIDI 2:27 INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Documentar. „Global 3000”. 6.35 Identitate Basarabia. 7.05 Desene animate. „Alba-ca-zăpada”. 8.00, 8.35, 9.20 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Magazinul copiilor.

10.30 Un pas spre sănătate. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00, 13.40 Festivalul „Regina Vioara”. Selecţiuni. 13.20, 3.40 Știri pozitive. 14.30 Portrete în timp. 15.00 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989 în istoria Europei și RM. 16.00 Documentar. „Eurobox”. 16.30 Tinere talente. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.50 Dialog social. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 O seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecţie.

22.25 Film. „FLORI TÂRZII” (Franţa, 2011). 0.00 Fii tânăr! 0.45 Avangaraj.

1.45 Serial. „SIMULATORII”. 3.40 Știri pozitive. 4.30 Orchestra de muzică populară „Plai moldovenesc”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4842 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Visuri la cheie (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:30 Teleshopping 13:45 MasterChef (r) 15:45 Vocea României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Viespea verde 23:00 Film: Legenda regelui elefant - Bătălia finală 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

2

Duminică NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Legendele muzicii. 6.20 Documentar. „360 grade GEO: farul și albinele”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00, 8.35, 9.20 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 11.55 Moldovenii de pretutindeni. 12.25 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.25 ARTelier. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00, 19.40 „Unica”.

Adrian Ursu. Concert. 16.15 Profil de savant. 16.30 World Stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER. 21.25, 5.30 Identitate Basarabia. 22.25 Film. „BALADA LUI JACK ROSE” (SUA, 2005). 0.15 Erudit-cafe. 1.00 Youth Orchestra. Program muzical. 1.40 Cinemateca universală. 2.00 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000. md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă(r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4843 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 00:00 Serial: Clona (r) 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Iubire, nunta, mariaj 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: O iubire ca-n povești 16:00 Film: Un căţel curajos 18:00 România, te iubesc! 19:00 Stirile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Eroi de sacrificiu 2 23:00 Film: Un cuplu mortal 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:15 „Гении и злодеи” 06:45 Андрей Мягков, Дмитрий Харатьян в комедии „На Дерибасовской хорошая погода, или На Брайтон-Бич опять идут дожди” 08:20 „Играй, гармонь любимая!”

09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Григорий Распутин. Жертвоприношение” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости (с субтитрами) 12:35 „Идеальный ремонт” 13:35 „И все-таки я люблю…” Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „И все-таки я люблю…” Многосерийный фильм. Продолжение 16:55 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 „Ледниковый период” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45 Премьера. Риз Уизерспун в комедии „Значит, война!” 01:25 „Primele știri” (rus) 01:40 Комедия по-французски „Папаши 2” 03:10 Нина Дробышева, Евгений Урбанский в фильме „Чистое небо”

06:00 Новости 06:15 „Гении и злодеи” 06:50 Михаил Жаров, Татьяна Доронина в фильме „Старшая сестра” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 „Пока все дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости (с субтитрами) 12:35 „Istorii Americane” 13:05 Кино в цвете. Екатерина Савинова, Анатолий Папанов в комедии „Приходите завтра...” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:30 „Большие гонки” 17:00 „Черно-белое” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Своими глазами” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Театр Эстрады” 00:15 Премьера. Елизавета Боярская, Дмитрий Дюжев, Дмитрий Нагиев в фильме „Курьер из „Рая” 01:55 „Primele știri” (rus) 02:10 Светлана Иванова, Кирилл Пирогов в фильме „Поклонница” 03:50 Владимир Дружников, Марина Ладынина, Вера Васильева в фильме „Сказание о земле Сибирской”

6:30 Новости. 7:00 Агент по кличке Спот. Семейный. Австралия 2001 9:00 „Autostrada”. 10:00 Бэтмен возвращается. Фэнтези. США 1992 12:00 Бэтмен навсегда.Фэнтези. США 1995 14:00 Новости. 14:10 Остин Пауэрс: Шпион, который меня соблазнил.Фантастика. США 1999 16:10 Заряженное оружие 1. Комедийный боевик. США 1993 17:00 Știri. 17:10 Заряженное оружие 1. Комедийный боевик. США 1993 18:00 Обещать – не значит жениться. Комедийная мелодрама. США 2008 20:00 Вести недели. 21:00 Радиоволна. Фантастика. США 2000 23:00 Știri. 23:30 Сериал 0:40 Вести недели. 1:30 „Autostrada”. 2:30 Știri. 3:05 Час суда с Павлом Астаховым. 3:55 Știri. 4:25 Откровенный разговор. 5:20 Сериал

6:30 Știri. 7:00 Обещать – не значит жениться. Комедийная мелодрама. США 2008 9:00 Desene animate. 9:30 Magazin UEFA Champions League. 10:00 Агент по кличке Спот. Семейный. Австралия 2001 11:55 Радиоволна. Фантастика. США 2000 14:00 Новости. 14:10 Бэтмен возвращается. Фэнтези. США 1992 16:05 Бэтмен навсегда.Фэнтези. США 1995 17:00 Știri. 17:10 Бэтмен навсегда.Фэнтези. США 1995 18:20 Остин Пауэрс: Шпион, который меня соблазнил.Фантастика. США 1999 20:00 Новости. 20:30 Начало. Фантастика. США 2010 23:00 Știri. 23:30 Сериал 0:40 Новости. 1:10 Начало. Фантастика. США 2010 3:35 Știri. 4:00 Час суда с Павлом Астаховым. 4:45 Откровенный разговор. 5:35 Сериал

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:28 MEDITERRANEO 5:55 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE-Zapping 10:05 FLASH INFO 10:08 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:07 MARCELINO 11:32 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 11:45 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:30 PARDONNEZ-MOI 13:59 36,9° 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIDI EN FRANCE 15:59 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 17:00 UN AN SUR LE FIL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:38 THALASSA 21:25 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:58 QUI SERA LE PROCHAIN GRAND PÂTISSIER ? 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:36 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 L’INVITÉ 1:02 MÉTÉO 1:05 LE TOUR DU FASO 1:14 À LA RECHERCHE DU TEMPS PERDU 3:13 ACOUSTIC 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 MÉTÉO 4:02 LE POINT

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 ARTISANS DU CHANGEMENT 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:25 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:08 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:07 MARCELINO 11:32 TACTIK 12:03 JOUR DE RUGBY 12:46 QUOI DE NEUF DOC ? 13:00 FLASH INFO 13:02 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ 19:38 VOYAGES AU BOUT DE LA NUIT 20:32 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 PICKPOCKET 23:18 LA FEMME DE RIO 23:38 LE BALLON DE ROUGE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 LE TOUR DU FASO 1:06 MAINS ARMÉES 2:47 VICTORINE 3:02 FOOT! 3:30 FOOT! 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 3:57 MÉTÉO 4:00 KIOSQUE

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

24-31 octombrie Berbec Așteaptă-te la schimbări ale planurilor pe care ţi le-ai făcut pe termen scurt și mediu. În atenţia ta vor fi anumite discuţii financiare cu un partener, fie de la serviciu, fie romantic.

Taur Cea mai importantă relaţie pentru tine din acest moment se va schimba într-un mod neașteptat. Nu lua o decizie imediat, ci așteaptă să vezi ce se întâmplă mai departe: s-ar putea ca schimbările să fie mai bune decât ţi-ai imagina.

Gemeni Încearcă să îţi ușurezi programul cât mai mult cu putinţă. Înspre sfârșitul săptămânii reușești să pui punct discuţiilor în contradictoriu.

Rac Schimbări în viaţa ta de cuplu.

Dacă aveţi plănuită o vacanţă în doi deja, bucuraţi-vă din plin de timpul liber. Dacă nu, aţi face bine să o plănuiţi, pentru a reaprinde pasiunea.

Leu Este posibil ca o discuţie cu o persoană importantă să deschidă calea unei schimbări totale în viaţa ta. Este dificil să ajungi la un compromis, însă este posibil dacă ai destulă răbdare.

Fecioară Te vei simţi frustrată din cauza tuturor întârzierilor, atât la serviciu, cât și în viaţa personală, însă după ce se termină mișcarea în retrograd, totul se va liniști și va reveni pe făgaș normal.

Balanţă Încă mai ai ocazia să te bucuri de o viaţă socială bogată și ai numeroase oportunităţi să te relaxezi și să te distrezi. Aruncă o privire în trecut ca să rezolvi o problemă din prezent – anumite experienţe îţi pot fi de ajutor.

Scorpion Explorează noi oportunităţi și încearcă să ieși din zona ta de confort ca să te poţi bucura de noutăţile din viaţa ta: un nou loc de muncă, o nouă relaţie de cuplu sau alte numeroase posibilităţi.

Săgetător Astrele te sfătuiesc să te relaxezi cât mai mult zilele acestea, pentru a-ţi putea regăsi echilibrul interior. Ai chiar șansa să dai de o idee lucrativă, ce te va ajuta destul de mult pe viitor!

Capricorn Încă nu poţi rezolva problemele ce pot apărea la serviciu, însă te vei simţi că ai mai multă putere și răbdare. Va veni și momentul potrivit să scapi de tot ceea ce te sâcâie.

Vărsător Schimbări în viaţa ta. Ai putea lua o nouă direcţie la serviciu, opusă a ceea ce ai făcut până în momentul de faţă. Interesează-te de toate oportunităţile și alege-o pe cea mai bună pentru tine.

Peşti Dacă ai avut a face cu numeroase amânări, mai ai răbdare doar câteva zile, pentru că vin și zilele mai bune. Încearcă lucruri noi, care ţi-ar putea aduce satisfacţie financiară.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1230 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

24 OCTOMBRIE 2014

FARMACIA NATURII Nucile, o colecţie de minerale şi vitamine

Nucile sunt bogate în fibre și conţin vitamine, cum ar fi: vitamina A, vitamine din complexul B (B2, B6, B12), acid folic; vitamina D vegetală, magneziu și antioxidanţi precum vitamina E. Conţin și cantităţi mari de acizi grași monosaturaţi și acizi grași esenţiali de Omega 3, precum și melatonină, un hormon natural.

Nucile sunt unele dintre cele mai sănătoase fructe oleaginoase din lume. Nutriţioniștii și medicii recomandă consumul de nuci, fie ca gustare între mesele principale, fie ca ingredient în diferite preparate culinare. În fiecare toamnă, medicina naturistă recomandă o cură de nuci ca adjuvant în tulburările de stomac și intestine: ulcere, dispepsii, iritaţii, diaree, constipaţie.

Persoanele care includ zilnic în dietă nucile, alunele sau migdalele au un risc mai mic de a suferi de boli cardiovasculare, de diabet și de cancer, arată un nou studiu.

Nucile contribuie din plin la prevenirea bolilor cardiovasculare, iar meritul revine acizilor grași esenţiali omega 3, care scad nivelul de colesterol rău și previn înfundarea arterelor. În plus, nucile îmbunătăţesc circulaţia sângelui.

Consumul periodic de nuci proaspete întărește vasele de sânge și previne deteriorarea acestora, mai ales la vârstnici. Datorită bogăţiei în vitamina E, consumatorii de nuci prezintă risc minim de a face un atac de cord. Opt nuci pe zi ţin arterele flexibile, inima sănătoasă și previn apariţia atacului vascular cerebral, arată un studiu american efectuat recent.

Cercetările moderne au arătat că nuca este stimulent al memoriei și e recomandată celor ce depun un efort intelectual sporit.

Nucile conţin lecitină, o substanţă care stimulează memoria și puterea de concentrare.

Conţinutul bogat în zinc recomandă miezul de nucă în tratamentul asteniei, întârzierilor de creștere, tulburărilor sistemului nervos. Depresia este una dintre afecţiunile cel mai des întâlnite, în prezent, la persoane din ce în ce mai tinere.

Datorită acizilor grași Omega 3, antioxidanţilor și fitosterolului, nucile sunt arme redutabile în lupta cu cancerul mamar.

Razele puternice ale soarelui, radicalii liberi, vântul, umezeala, aerul uscat, frigul, toți acești factori grăbesc îmbătrânirea pielii, dar cercetătorii arată că o mână de nuci pe zi poate amâna semnele îmbătrânirii premature, datorită conținutului ridicat de antioxidanți. Substanțele antioxidante formează un scut împotriva factorilor nocivi, protejând celulele și prelungindu-le viața.

Agerpres.ro

15

STUDIU

Otrăvurile din pateurile de ficat pe care le mâncăm zilnic

BEAUTY Tratamente de înfrumuseţare cu ceai verde Mască cu pulbere de ceai

Românii sunt mari amatori de pateu. Unii îl preferă de pasăre, alţii de porc sau vegetal. Oricum ar fi, pateul ne place tuturor. Puţini dintre noi știm însă că ele sunt făcute din amestecuri de cărnuri, cu adaosuri de șoriciuri și carmin și cu arome din E-uri.

Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor și Promovarea Programelor și Strategiilor din România – InfoCons, a realizat un studiu pe etichetele produselor tip pateu ce se regăsesc pe piaţa din România. În cadrul studiului, prezentat de Cuget Liber, au fost analizate 46 de tipuri de pateu, achiziţionate în mod aleatoriu și anonim de către reprezentanţii ANPCPPS din supermarket-uri, în perioada iulie-august 2014.

Studiul a arătat că pateurile din comerţ sunt pline de E-uri, iar etichetele sunt lipsite de informaţii despre conţinutul lor. Practic, din cele 46 de tipuri de pateu analizate, doar 6,52 la sută nu au niciun E, 19,56 la sută au un conţinut de două E-uri, 13,04 la sută conţin șase E-uri, 8,69 la sută conţin nouă E-uri. De asemenea, din punct de vedere al existenţei produ-

FLUX

Amestecă două linguriţe de pudră de ceai verde cu câteva linguriţe cu apă, lasă câteva minute amestecul de-o parte, apoi aplică pe faţă și decolteu. Așteaptă cel puţin cinci minute și apoi clătește-te bine cu apă călduţă.

Soluţie împotriva petelor pigmentare

selor supuse studiului, a informaţiei despre valorile energetice (knal/100 de grame), numai 30,43 la sută nu au specificate aceste informaţii.

Cele mai multe E-uri (10) sunt în compoziţia pateului de porc marca Hame și marca Tip. Nouă E-uri se regăsesc în reţetele pateului cu ficat de gâscă Hame, pateului cu ficat de raţă Hame, pateului de pui și pateului de porc Baroni. Coborând în topul E-urilor, în pateul fitness Hame Lifestyle sunt incluse opt E-uri, în pateul de porc Hame, pateul de porc Scandia Sibiu, pateul de pui Bucegi, pateul de pui clasic Hame, sunt șase E-uri.

Există şi pateuri fără E-uri!

Trei pateuri verificate nu au niciun E și este vorba despre pate de

porc Via, pate de pui Via și pate de curcan integral Scandia Sibiu.

Pateu din ficat de gâscă cu 5 la sută ficat de gâscă În ceea ce privește conţinutul, aţi fi surprinși să descoperiţi că pateul de porc este făcut din 25 la sută ficat de porc și restul slănină, șorici, apă, lapte semidegresat, proteină vegetală de soia, sare, amidon de grâu, stabilizatori, zahăr. Nici pateul cu ficat de gâscă nu mai este ce-a fost odată, conţinutul fiind format din apă, ficat de pui 15 la sută, ulei vegetal nehidrogenat, carne de pasăre, ficat de gâscă 5 la sută, proteină vegetală de soia, amidon de cartofi, ceapă, sare, lapte de praf degresat, agenţi de îngroșare.

TRUCURI

Fă-ţi manichiura să ţină mai mult, la tine acasă Curăţă și degresează unghiile Ca oja să adere cât mai bine la unghii, trebuie să le cureţi bine pe acestea. Șterge-le cu dizolvantul de ojă pe care îl folosești în mod normal, apoi lasă-le să se usuce complet. După ce ţi-ai tăiat și pilit unghiile, poţi trece la pasul următor. Încă o idee care îţi poate veni în ajutor: nu îţi face colţurile ascuţite, ci rotunjește-le dacă vrei ca manichiura să ţină mai multă vreme.

Folosește bază de fiecare dată De fiecare dată când folosești o ojă colorată este nevoie să aplici mai întâi o bază. Atât pentru că nu îţi afectează culoarea naturală a unghiei, dar și pentru că baza aderă bine la unghie, iar oja colorată de deasupra nu se mai ciobește așa ușor.

Atenţie însă, trebuie s-o aplici în strat subţire.

Aplică și un top coat De fiecare dată când aplici un strat nou de ojă, trebuie să lași destul timp celui de dinainte să se usuce. De asemenea, după ce ai terminat de ”colorat” unghiile, pe deasupra trebuie să aplici un lac transparent (top coat) care să protejeze oja și să-i ofere un luciu aparte. Și de această dată trebuie să ai grijă să aplici în strat subţire.

Mai mult, ca manichiura să reziste mai mult timp, poţi reface top coat-ul o dată la câteva zile. Se îngroașă oja, e adevărat,

Romaniatv.net

Razele ultraviolete, fluctuaţiile hormonale și chiar unele medicamente pot cauza apariţia petelor pigmentare la nivelul tenului. Un amestec obţinut dintr-o ceașcă de infuzie de ceai verde și trei linguri cu zeamă de lămâie te poate ajuta să estompezi aceste semne neplăcute de pe piele.

Remediu pentru cearcăne Păstrează câteva pliculeţe de ceai verde folosite în frigider. Îţi vor fi de mare folos când te trezești cu ochii umflaţi și cearcăne foarte vizibile. Aplică plicurile pe ochii închiși și stai astfel câteva minute.

Micșorează porii Efectul astringent al ceaiului verde are un efect benefic și asupra porilor măriţi, cu aspect neplăcut. Ţine ceai verde la frigider într-un recipient cu pulverizator și folosește-l pentru a pulveriza pe ten în fiecare dimineaţă.

Eva.ro

SĂNĂTATE Consumul zilnic de băuturi gazoase grăbeşte îmbătrânirea Consumul zilnic de băuturi gazoase ar putea grăbi îmbătrânirea celulelor, arată un studiu realizat de cercetători americani și publicat în American Journal of Public Health. Oamenii de știinţă au studiat consumul de băuturi gazoase și îndulcite la peste 5.000 de adulţi între 20 și 65 de ani.

Un alt lucru important de care ar trebui să ţii cont dacă vrei o manichiură rezistentă este să nu îţi bagi mâinile sub apă la câteva ore după ce îţi faci manichiura.

Dacă la suprafaţă s-au uscat, sub straturi nu este cazul încă, iar umezeala pătrunde destul de ușor. Nu renunţa la spălatul pe mâini, însă îţi poţi face manichiura după ce faci duș.

Se știe că astfel de băuturi favorizează diabetul și obezitatea și, potrivit studiului american, ele ar accelera și îmbătrânirea celulelor.

Cercetătorii au analizat consumul fiecăreia din cele 5.309 persoane și reacţiile băuturilor asupra ADN-ului și a globulelor albe. Rezultatul a fost că telomerii (”dopurile” de protecţie ale ADN-ului de la extremitatea cromozomilor), consideraţi cheia opririi procesului de îmbătrânire, sunt mai scurţi la consumatorii de băuturi gazoase, menţionează lci.tf1.fr, care preia date din studiu.

Potrivit cercetătorilor, este suficientă o sticlă de 35 cl pentru a influenţa dezvoltarea celulelor. Există ”o legătură între consumul de băuturi gazoase și accelerarea îmbătrânirii celulelor, independent de creșterea în greutate”, spune Elissa Epel, profesor la Universitatea California.

Accelerarea îmbătrânirii poate atinge în medie 4,6 ani. ”Dacă observăm că băuturile gazoase duc la scurtarea telomerilor la adulţi, gândiţi-vă la ce înseamnă acest lucru la copiii noștri”, a mai spus Elissa Epel.

Avantaje.ro

Jurnalul.ro

însă manichiura va rezista și va arăta ca nouă mai multe zile.

Hidratează-ţi pielea și cuticulele Este important să hidratezi pielea din jurul unghiei, dar și cuticulele, atât pentru aspectul plăcut, dar și ca manichiura să reziste mai mult timp. Dacă pielea și cuticulele se usucă, pot crăpa sau se pot rupe cu tot cu ojă. Folosește ulei de ricin sau vitamina E uleioasă și masează-ţi vârfurile degetele în fiecare seară, înainte de culcare.

Nu îţi băga mâinile în apă după ce îţi faci manichiura

FLUX

16

Magazin

24 OCTOMBRIE 2014

Pedro Almodovar, câştigător al Premiului Lumière pe 2014 Unul dintre cei mai importanţi regizori ai lumii, creatorul celebrului film „Totul despre mama mea”, a fost recompensat, la Lyon, în cadrul ediţiei a șasea a „Lumiere Grand Film Festival” cu premiul Lumière.

Cea de-a șasea ediţie a Lumiere Grand Film Festival din Lyon s-a desfășurat între 13 și 19 octombrie.

Cineastul, în vârstă de 65 de ani, a primit distincţia din mâinile actriţei franceze Juliette Binoche, care i-a adus înainte de premiere un omagiu spaniolului, informează AFP. „Cred că întotdeauna am căutat în filmele mele culorile saturate ale cinemaului copilăriei mele”, a declarat regizorul spaniol Pedro Almodovar la ceremonie. „La moartea mamei mele, am început să mă gândesc că ea a fost la baza acestui demers. A fost răzbunarea sa și sper că am fost la înălţimea așteptărilor ei. Sunt 35

de ani de când încerc să fac asta, din toată inima”, a mai spus el.

Pe de altă parte, în timpul unui masterclass susţinut vineri dupăamiază, în cadrul festivalului, cunoscutul artist a mărturisit: „Am știut dintotdeauna, din fragedă pruncie, că vocaţia mea a fost să spun povești și să o fac cu ajutorul imaginilor. Sunt un realizator autentic, în sensul că fac ceea ce sunt capabil să fac, cum știu eu”.

Despre procesul său de creaţie, regizorul spaniol spune că este asemănător unei călătorii la finele căreia orice se poate întâmpla, „chiar și moartea”, și care începe mereu cu un vis. „Visul dispare când începe filmarea. Apare atunci o nouă fiinţă care mă ghidează către povestea pe care trebuie să o spun. Această surpriză este pasionantă”, a explicat Almodovar. Întrebat despre finalul carierei sale, Pedro Almodovar a recunoscut că momentul cel mai dificil pentru un cineast este să se retragă: „Îi respect foarte mult pe cei care continuă până la capăt, chiar dacă nu mai pro-

Cea mai veche statuie de lemn Oamenii de știinţă germani lucrează la datarea unei statui străvechi din lemn, despre care unii specialiști ruși afirmă că ar spune povestea „facerii lumii”, așa cum era ea înţeleasă de oamenii mezolitici, relatează Mail Online, citată de descopera.ro.

Idolul Shigir, cum este denumită statuia, are vârsta de aproximativ 9.500 de ani; este de două ori mai veche decât piramidele egiptene și cu 4.000-5.000 de ani mai veche decât faimosul monument megalitic de la Stonehenge.

Este cea mai veche statuie de lemn din lume și a fost descoperită în 1890 la Kirovograd, în regiunea Sverdlovsk din Munţii Urali.

Se întâmplă foarte rar ca artefactele din lemn preistorice să supravieţuiască până azi, dar Idolul Shigir a fost găsit într-o mlaștină de turbă, iar acest mediu a protejat lemnul de descompunere. În curând, vârsta statuii va fi mai precis cunoscută, cu o aproximaţie de numai 50 de ani, deoarece oamenii de știinţă germani lucrează la datarea obiectului, iar rezultatele sunt așteptate în februarie sau martie 2015.

Statuia a fost cioplită din lemn de zadă, provenit dintr-un arbore care, după analiza inelelor de creștere, ar fi avut cel puţin 159 de ani, spune prof. Uwe Hoysner, de la Institutul Arheologic din Berlin. Experţii analizează acum izotopii prezenţi în compoziţia lemnului, care dau informaţii despre perioada în care a crescut arborele.

Sculptura, realizată cu ajutorul unor unelte de piatră, măsoară în prezent 2,8 metri înălţime, dar era mult mai mare, având înălţimea de 5,3 metri. O porţiune din ea a dispărut în timpul tulburărilor politice care au avut loc în Rusia în secolul XX. „Nu mai există nicio sculptură atât de veche în întreaga Europă”, spune profesorul german Thomas Terberger, specialist în preistorie.

Dacă savanţii germani se concentrează asupra caracteristicilor fizico-chimice ale acestei statui unice, în schimb, unii oameni de știinţă din Rusia vorbesc cu entuziasm despre marea forţă și valoare emoţională a sculpturii și despre semnificaţia misterioasă a semnelor cioplite pe suprafaţa ei, semne care, cred unii dintre cercetători, ar alcătui un mesaj – întrun cod necunoscut nouă – referitor probabil la facerea lumii, așa cum era ea înţeleasă de oamenii epocii mezolitice.

După opinia prof. Mihail Jilin, cercetător principal în cadrul Institutului de Arheologie al Academiei Ruse de Știinţe, ornamentaţiile de pe suprafaţa statuii reprezintă informaţii criptate, mai indică sursa.

Svetlana Savchenko, custode principal la Muzeul de Istorie din Ekaterinburg, unde este păstrat Idolul Shigir, propune o interpretare a simbolurilor scrijelite pe suprafaţa statuii. În opinia ei, „o linie dreaptă poate semnifica pământul sau orizontul – limita dintre cer și pământ sau dintre apă și cer – sau graniţa dintre lumi.”

Dar aceste semne ar fi putut avea multiple înţelesuri pentru creatorii străvechi ai statuii; aceștia au reprezentat statuia ca având 7 feţe, dintre care una singură este tridimensională.

FLUX

duc nimic important. Dar mai sunt și excepţii, iar eu la astea visez”.

Incredibil povestitor al unor istorii în care apar o mulţime de personaje colorate, Pedro Almodovar le urmează lui Clint Eastwood, Milos Forman, Ken Loach, Gérard Depardieu și Quentin Tarantino, care au în palmares acest premiu creat în

2009, la lansarea evenimentului cinematografic.

Pedro Almodovar este cunoscut pentru comediile și dramele sale care au ca temă centrală viaţa și relaţiile de familie și a câștigat Oscarul pentru cel mai bun film străin în 1999, cu „Totul despre mama mea/ Todo Sobre Mi Madre”, dar și Osca-

rul pentru cel mai bun scenariu, în 2002, cu „Vorbește cu ea/ Hable Con Ella”. Cu peste 20 de lungmetraje la activ, Pedro Almodovar a construit cea mai admirată filmografie din cinematografia spaniolă după Luis Bunuel și a lansat o întreagă generaţie de actori iberici – Antonio Banderas, Carmen Maura, Victoria Abril și Penelope Cruz.

Printre celelalte pelicule notabile ale sale se numără filme precum „Tocuri înalte” (1991), „Sânge fierbinte” (1997), „Proasta creștere” (2004). Cel mai recent film regizat de Pedro Almodovar se intitulează „Amanţii pasageri” și a fost lansat în 2013.

Premiul Lumière, creat de Institutul Lumière, recompensează un cineast care și-a adus o contribuţie remarcabilă în lumea filmului și este decernat în același loc în care cinematograful a fost inventat de Louis și Auguste Lumière și în care ei au turnat primul lor film, în 1895, „Muncitori care pleacă din Fabrica Lumière”.

Sursa: adevarul.ro

A murit Oscar De La Renta, designerul preferat al Jacquelinei Kennedy Designerul Oscar Aristides Renta Fiallo s-a născut la 22 iulie 1932, în Santo Domingo, Republica Dominicană, fiind singurul băiat din cei șapte copii ai familiei.

Tatăl său avea aspiraţii înalte cu privire la viitorul băiatului. Oscar avea să declare, mai târziu: „Dacă i-aș fi spus vreodată tatei că voi fi designer, ar fi murit pe loc”, conform Agerpres.

La numai 18 ani, De La Renta pleacă în Spania pentru a putea studia la Academia San Fernando din Madrid. A cochetat o perioadă cu artele abstracte, însă și-a dedicat întreaga activitate designului vestimentar. Viaţa lui Oscar se schimbă pentru totdeauna în momentul în care schiţele sale sunt văzute de soţia ambasadorului american în Spania. Aceasta îi cere să creeze o ţinută pentru fiica ei, iar din acel moment destinul designerului se schimbă radical.

Imediat după această întâmplare ajunge să facă ucenicie la cel mai cunoscut creator de modă din Spania, Cristóbal Balenciaga. Însă după o perioadă, De La Renta alege să plece din Spania pentru a se alătura lui Antonio Castillo, ca asistent la Casa de modă Lanvin din Paris. După doar 2 ani, pleacă la New York, unde devine designer la compania Elizabeth Arden. În anii '60 devine cunoscut pe plan internaţional, când creează câteva articole vestimentare pentru prima doamnă Jacqueline Kennedy. Astfel, în anul 1965 reușește să își creeze propria marcă. În cei peste 50 de ani de carieră, a semnat creaţii vestimentare pentru majoritatea primelor doamne americane, pentru actriţe, celebrităţi și membri ai caselor regale.

Din 1993 până în 2002, Oscar De La Renta a creat colecţia „haute couture” pentru Casa Balmain, devenind primul designer dominican care a lucrat pentru o casă de modă franceză. Ținutele preferate ale lui De La Renta erau cele de seară, dar este cunoscut și pentru ţinutele de zi. Creaţiile sale strălucitoare și romantice sunt caracterizate prin fuste voluminoase, broderii fine și culori vii. În 2004, declara că în acestea se regăsesc originile sale hispanice: „Îmi plac lumina, culoarea și luminozitatea. Îmi plac lucrurile pline de culoare și vibrante”, conform Agerpres.

Minunatele creaţii ale lui Oscar De La Renta au fost purtate de numeroase vedete și persoane publice, prin-

tre care enumerăm: Gloria Guinness, Hillary Clinton, Nancy Reagan, Laura Bush, Tina Fey, Anne Hathaway, Sarah Jessica Parker, Penelope Cruz sau regina Noor a Iordaniei. Oscar De La Renta este catalogat drept unul dintre cei mai mari designeri din lume.

Oscar De La Renta a primit de două ori cu premiul Cody, echivalentul premiilor Oscar pentru design. De asemenea, a primit și premiul pentru Creatorul Anului al Consiliului Creatorilor de Modă Americani (CFDA) în anii 2000 și 2007, organizaţie al cărei președinte a fost de două ori, în anii ‚70 și ‚80. În anul 1990 a primit un premiu CFDA pentru întreaga sa carieră.

De asemenea, designerul a fost distins atât cu Ordinul francez al Legiunii de Onoare în grad de Comandor, cât și cu Medalia de Aur oferită de regele și regina Spaniei. Republica Dominicană i-a conferit Ordinul de Merit Juan Pablo Duarte și Ordinul Cristobol Colon. În anul 2004 a renunţat la funcţia de director executiv al companiei sale, lăsându-i în locul lui pe fiica sa vitregă, Eliza Reed Bolen, și pe soţul acesteia, Alex Bolen. Deși retras din funcţia de conducere, De La Renta a continuat să lucreze, fiind prezent la săptămâna modei de la New York.

Designerul a avut de-a lungul vieţii două soţii. Francoise de Langlade, care a murit în anul 1983 și Annette Engelhard Reed. Din cele două căsătorii De La Renta a avut șapte copii vitregi și un fiu adoptat.

Oscar De La Renta a murit în data de 20 octombrie anul curent.

Sursa: historia.ro