Ziarul Flux, Ed. 35 (960)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 26 septembrie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 26.09.2014

Sf. Mc. Cornelie Sutașul; Sf. Mc. Macrobiu, Cordian, Heli și Lucian din Tomis; =Sf. Voievod Neagoe Basarab

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus dacă vrei să vezi foarte departe.

Constantin Brâncuși

1 EURO..............................18.5486 1 Dolar american ............. 14.5783 1 Leu românesc ................. 4.2157 1 Rublă rusească ............... 0.3789 Timpul probabil: 26.09.2014

27.09.2014

Soare, 5 16 0C

Soare, 9 19 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

4

PAGINA

POLITIC

Ideea Naţională ca forţă unificatoare

5

PAGINA

ECONOMIC

GPF

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 35 (960)

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

20,00 lei

60,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei

48,00 lei

Ioniţă, exclus din fracţiunea PLDM, dar pe poziţii în continuare În cadrul ședinţei de ieri a Parlamentului, când Guvernul și-a angajat răspunderea pentru un nou pachet de legi, deputaţii PLDM au mai avut o treabă de făcut.

Așa cum se presupunea, deputatul Veaceslav Ioniţă a fost exclus din fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Anunţul a fost făcut de liderul fracţiunii, Valeriu Streleţ.

Continuare în pag. 2

„Moldindconbank”, victima unui atac informaţional?

7

PAGINA

FLAGRANT

Republica Moldova mai are nevoie de Parlament?

Pentru cine îşi angajează Guvernul responsabilitatea?

XXX

(citiţi pag. 2)

ŞTIRILE CA SPĂLARE DE CREIER

„Jurnalişti cumpăraţi”: cum acţionează propaganda NATO şi lobby-ul SUA XXX

(citiţi pag. 7)

Avem nevoie de lideri puternici, de o mână forte care să scoată ţara din impas CNI nu va verifica averea de peste hotare a lui Vladimir Plahotniuc

8

PAGINA

EXTERNE

Americanii au bombardat poziţii ale grupării Stat Islamic din Siria. Totodată, creşte numărul islamiştilor radicali în Europa

Acum câteva zile, liderii PPCD, Victor Ciobanu și Iurie Roșca, au susţinut o conferinţă de presă, împreună cu Anatolie Bejenari, colonel în rezervă și fost șef al serviciului securitate internă la SIS, cu genericul „Cine atentează la siguranţa naţională?

Jocuri geopolitice și intrigi politice în preajma alegerilor”.

Continuare în pag. 3

FLUX

2

Actual

26 SEPTEMBRIE 2014

Republica Moldova mai are nevoie de Parlament?

Pentru cine îşi angajează Guvernul responsabilitatea?

Ori că deputaţii sunt cu gândul doar la campania electorală, ori că nu mai vor să-și asume nicio responsabilitate înainte de apropiatul scrutin, ori că aliaţilor le este tot mai greu să facă abstracţie de interese și să ajungă la un numitor comun, dar vedem că în ultima perioadă, proiectele de legi nu mai sunt aprobate prin dezbateri în Parlament, ci mai mult prin angajarea responsabilităţii de către Guvern. Iar în cazul în care Executivul își asumă tot mai des funcţia de legislator, poate că nici nu mai este nevoie de un organ legislativ?

Ieri, chiar de dimineaţă, miniștrii au fost convocaţi de urgenţă într-o ședinţă „la fel de specială ca cea din 21 iulie”. „Avem de rezolvat câteva subiecte care nu mai rabdă amânare. Am discutat cu colegii din Coaliţie, colegii parlamentari, care susţin această decizie de a ne angaja răspunderea”, a precizat premierul Iurie Leancă în debutul întrunirii.

Ce prevăd proiectele asumate de Executiv?

Astfel, Cabinetul de Miniștri și-a asumat răspunderea pentru un set de proiecte privind modificarea și completarea a șapte acte legislative care vizează sistemul energetic, financiar-bancar, agricultura și bugetul. „Ţinând cont de vulnerabilităţile pe plan regional la care este expus sistemul financiar-bancar și potenţiale riscuri, venim astăzi și cu un proiect prin care oferim instrumentele necesare Băncii Naţionale a Moldovei și Ministerului Finanţelor, pentru ca să poată interveni, în caz de necesitate”, a explicat Leancă.

Potrivit premierului, unul dintre cele șapte proiecte prevede rectificarea bugetului, fapt ce va permite achitarea compensaţiilor în agricultură, procurarea păcurii pentru iarnă, suplinirea Fondului rutier și al celui ecologic.

Un alt document ţine de angajamentele Guvernului faţă de producătorii și procesatorii de fructe, legume și struguri cu privire la vacanţa fiscală acordată până la 30 noiembrie 2014, dar și la scutirea de accize a distilatelor obţinute pe bază de vin, produse în Republica Moldova.

La fel, producătorilor și procesatorilor de legume, fructe și struguri nu li se vor aplica penalităţi pentru neplata primelor de asigurare

obligatorie de asistenţă medicală, neachitarea, achitarea tardivă sau achitarea incompletă a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în perioada de până la 30 noiembrie 2014.

Alte proiecte de legi pentru care Guvernul își asumă responsabilitatea se referă la unele măsuri privind reorganizarea S.A. „Termocom”, care va permite atragerea a 40 de milioane de dolari de la Banca Mondială.

De asemenea, este vorba despre un proiect cu privire la importul păcurii pentru sezonul toamnă-iarnă 20142015, aceste măsuri fiind menite să asigure securitatea energetică, de alimentare stabilă cu energie termică a consumatorilor din municipiul Chișinău.

Prim-ministrul a dat asigurări că există „deplină deschidere din partea conducerii Parlamentului pentru prezentarea cât mai rapidă a legilor pentru care Guvernul urmează să-și angajeze răspunderea în faţa Legislativului”. El a explicat că prin această asumare, Executivul dă dovadă de o „abordare responsabilă faţă de oameni și ne luăm în serios obligaţiile pe care le avem”. Chiar dacă, a mai menţionat el, la 21 iulie ne-am exprimat speranţa că nu vom mai fi nevoiţi să apelăm la această formulă de aprobare a legilor, însă care este una pe deplin legală.

Mai există o majoritate în Parlament?

Anticipând, probabil, comentariile privind existenţa unor neînţelegeri în cadrul coaliţiei, care ar putea duce la blocarea adoptării unor proiecte de legi, așa cum s-a întâmplat și în iulie, Leancă s-a jurat că a discutat subiectul cu colegii din Coaliţie, din Parlament, și că aceștia au susţi-

nut decizia de angajare a răspunderii, fiind vorba de rezolvarea câtorva subiecte „care nu mai rabdă amânare”. Șeful Guvernului a asigurat cetăţenii că asumarea răspunderii este doar un procedeu care garantează promptitudine și eficienţă în actul guvernării „și nu înseamnă, sub nicio formă, că ar exista neînţelegeri” la nivelul Executivului sau la nivelul Coaliţiei majoritare.

Dar dacă, așa cum afirmă, există toată susţinerea, la toate nivelurile, din partea coaliţiei de la guvernare, de ce respectivele legi nu sunt adoptate conform procedurii obișnuite, în Parlament. Mai ales că aleșii au demonstrat, nu o singură dată, că atunci când își „armonizează interesele”, legile sunt votate cu viteza fulgerului, la pachet și fără discuţii. Însă dacă ne amintim de situaţia tensionată din Legislativ de astă-vară, de circumstanţele în care Guvernul și-a asumat atunci răspunderea pentru un pachet impunător de legi, de dezvăluirile incendiare ale președintelui Comisiei Economie, Buget și Finanţe, Veaceslav Ioniţă, și conflictul deschis dintre acesta și șeful său de partid, Vladimir Filat, dar și de alte interese, inclusiv electorale, putem presupune că la ora actuală, membrii coaliţiei nu au putut ajunge la un numitor comun în anumite chestiuni, iar asigurarea unei majorităţi în Parlament este problematică.

totuși în situaţie de lipsă majoră de responsabilitate?!” se întreabă expremierul.

Specialistul în drept constituţional, Ghenadie Vaculovschi, are impresia că Guvernului i-a plăcut să-și angajeze răspunderea în faţa Parlamentului pentru felurite pachete de legi. „E mult mai simplă și mai rapidă această procedură decât adoptarea în regim normal a actelor legislative.

Cutia Pandorei a fost deschisă?

Unii membri ai coaliţiei au argumentat această decizie prin încercarea de a evita conflictele, dar și discuţiile de durată, pentru care deputaţii, prinși acum în campania electorală, nu prea mai au timp.

Fostul premier Ion Sturza a reacţionat la această nouă angajare a răspunderii, avertizându-i pe guvernanţi să nu deschidă Cutia Pandorei. „Guvernul este organ executiv, nu legislativ!” a comentat el pe o reţea de socializare, menţionând că practica respectivă este extrem de controversată.

Contrar afirmaţiilor lui Leancă, Sturza este de părere că procedura respectivă este la limita constituţionalităţii și poate fi utilizată doar în caz de forţă majoră. „Este Moldova în situaţie de forţă majoră?! Sau

Dar, pe de altă parte, respectiva recidivă a Guvernului seamănă deja cu o substituire a rolurilor constituţionale ale organelor de stat”, a declarat el pentru News-Moldova.

Acest procedeu, a explicat juristul, este pentru cazurile de forţă majoră, când anumite legi sau modificări și completări în legislaţia în vigoare sunt necesare, iar Parlamentul nu este în stare să reacţioneze în timp util. În circumstanţele actuale, „forţa majoră” constă în neînţelegerile din sânul alianţei pe marginea unui număr mare de chestiuni principiale. Guvernul a promis multe în faţa Bruxelles-ului și acum utilizează toate pârghiile ca să se poată prezenta cu temele de acasă formal făcute.

Vaculovschi a subliniat că Parlamentul este singurul organ legisla-

tiv al ţării, iar acest fapt nu poate fi trecut cu vederea. „În ultima vreme, Guvernul a început să substituie deja și „de jure” Legislativul. Anterior îl substituia numai de facto, prin aceea că majoritatea covârșitoare a proiectelor de legi examinate de Parlament au fost elaborate de Guvern, iar deputaţii doar le discutau, uneori interveneau redacţional, după care votau așa cum era înţelegerea între capii alianţei de guvernare”, a mai menţionat juristul.

Menţionăm că dacă în decurs de trei zile nu va fi depusă vreo moţiune de cenzură, atunci legile pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea vor fi considerate adoptate și transmise Președintelui ţării pentru promulgare.

Deputaţii s-au întrunit ieri în prima ședinţă din sesiunea de toamnă a Legislativului, singurul subiect inclus pe ordinea de zi a ședinţei fiind cel cu privire la asumarea răspunderii de către Guvern pentru pachetul de proiecte privind modificarea și completarea mai multor acte legislative.

Comuniștii au calificat procedura drept „puci anticonstituţional” și au atenţionat că legile respective au fost publicate în Monitorul Oficial înainte ca Guvernul să se fi întrunit în ședinţă pentru a le adopta. Liberalii și-au acuzat foștii parteneri de guvernare că procedează antidemocratic, iar socialiștii au anunţat că vor ataca la Curtea Constituţională pachetul de legi pentru care Guvernul și-a asumat responsabilitatea.

Ioana FLOREA, FLUX

Ioniţă exclus din fracţiunea PLDM, dar pe poziţii în continuare Urmare din pag. 1 Streleţ a precizat că decizia respectivă a fost luată de fracţiune în ședinţa sa din 16 septembrie curent. „La moment, fracţiunea PLDM este constituită din 30 de deputaţi”, a mai precizat el.

Amintim că deputatul Veaceslav Ioniţă este președintele Comisiei parlamentare Economie, Buget și Finanţe, dar nu este membru al formaţiunii. Deocamdată, liberal-democraţii nu au propus demiterea lui Ioniţă din funcţia de președinte al comisiei parlamentare, însă acest lucru ar putea să se întâmple cât de curând, deoarece PLDM a anunţat acum câteva zile că i-a retras acestuia sprijinul politic.

Valeriu Streleţ nu s-a referit la motivele excluderii din fracţiune a lui Ioniţă, dar este evident că decizia a fost cauzată de declaraţiile și dezvăluirile pe care le-a făcut acesta în ultima perioadă. Ruptura era previzibilă încă din vară, când Ioniţă a acuzat Guvernul că și-ar fi asumat

responsabilitatea pentru legi ce instituie scheme de fraudare a banilor publici. Iar demiterea s-a produs, în mod simbolic, exact la cea de a doua asumare.

La începutul lunii septembrie, Ioniţă a venit cu dezvăluiri scandaloase cu privire la schemele prin care au fost sustrași de la BEM sute de milioane de lei, beneficiarul acestor scheme fiind chiar șeful PLDM. Potrivit deputatului, banii ar fi fost scoși ilegal, prin intermediul unor credite false, firme offshore și transferuri pe conturi private, în interesul unor persoane. „Persoana pe care am identificat-o până în prezent este domnul Vlad Filat”, afirma Ioniţă. Deputatul susţine că banii ar fi ajuns în buzunarul lui Filat după ce mai multe firme conduse de rudele sale ar fi luat credite de milioane de la BEM, dar au gajat imobile cu o valoare de zeci de ori mai mică.

Filat a avertizat că de această dată „s-a depășit limita” și că îl va acţiona în justiţie pe cei care îl calomniază.

Tot ieri, încă înainte de ședinţa Legislativului, nefiind sigur dacă va fi sau nu demis din funcţie, Veaceslav Ioniţă l-a invitat pe fostul premier să meargă împreună la postul public de televiziune și să dezbată acolo cele două subiecte de mare interes – Banca de Economii și Aeroportul internaţional Chișinău. „Vreau să vă asigur că indiferent dacă voi fi sau nu demis astăzi, cazul BEM și Aeroport merge mai departe. Toate sperieturile cu demisiile, cu dosare etc. nu își au efectul. Dimpotrivă, aceste tentative mă mobilizează și îmi dau puteri să merg mai departe. Eu știu cât s-a insistat ca anume astăzi dl Ioniţă să fie demis. Este ridicol!

Nu dispare problema dată. Gata!” a menţionat deputatul, citat de UNIMEDIA. Unii analiști consideră că această bătălie este o continuare a luptei celor doi oligarhi, Filat și Plahotniuc, pentru controlul asupra BEM. Deloc întâmplător izbucnită chiar în debutul campaniei electorale.

FLUX

Politic

26 SEPTEMBRIE 2014

3

FLUX

Avem nevoie de lideri puternici, de o mână forte care să scoată ţara din impas Urmare din pag. 1 Anatolie Bejenari a menţionat că a activat mai mulţi ani în organele de forţă ale ţării în calitate de ofiţer, precum și la Serviciul de Informaţii și Securitate pe diferite direcţii operative, cum ar fi combaterea corupţiei, crimei organizate, a traficului de arme și droguri etc. Ultima sa funcţie la SIS a fost cea de șef al Direcţiei securitate internă. „Am fost nevoit să mă pensionez în 2009 sub presiunea exponenţilor actualei puteri.

După 2009, din SIS au fost nevoiţi să plece zeci de ofiţeri cu o pregătire excepţională. Serviciul de Informaţii și Securitate a devenit mai slab și mai vulnerabil”, a declarat Bejenari.

El a mai precizat că vine alături de Iurie Roșca și de echipa lui în calitate de exponent al unui grup numeros de ofiţeri. Unii sunt ofiţeri în rezervă, alţii continuă să activeze în cadrul Serviciului de Informaţii și Securitate, Ministerului Afacerilor Interne și alte structuri de forţă.

Bejenari a mai afirmat că el și grupul său îl cunosc pe Iurie Roșca de pe când acesta a avut calitatea de președinte al subcomisiei parlamentare pentru supravegherea SIS, dar și de viceprim-ministru pentru organele de forţă. „În acea perioadă am reușit să ne convingem de competenţa lui și de dorinţa de a contribui la consolidarea sistemului de securitate a ţării”, a spus Bejenari, care a subliniat că grupul pe care îl reprezintă a insistat să spună câteva cuvinte de apreciere și despre tinerii care formează echipa lui Iurie Roșca, aceștia fiind oameni energici, profesioniști, adevăraţi patrioţi, iar locul lor este în Parlament și în alte instituţii ale statului. „Noi, ofiţerii, suntem solidari cu viziunea lui Iurie Roșca asupra apărării valorilor noastre creștine, a tradiţiei, împărtășim ideile de patriotism economic. Noi susţinem lupta lui contra corupţiei și a oligarhilor. Am fost alături de protestatarii din Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și a Democraţiei, care au ieșit în stra-

dă în plină iarnă pentru a se opune uzurpării puterii de stat. Aș vrea să mai spun că suntem dezamăgiţi de prestaţia actualei guvernări. Ne-am săturat de promisiuni, de scandaluri de corupţie și de abuzurile de putere în care s-a împotmolit actuala guvernare. Ţara are nevoie de o schimbare radicală. Moldova are nevoie de lideri puternici, de o MÂNĂ FORTE, care să ne scoată din impas.

Iată de ce opţiunea noastră este în favoarea Partidului Popular Creștin Democrat”, a mai declarat Anatolie Bejenari.

Dânsul a mai adăugat că nu va face dezvăluiri șocante, dar toată lumea știe ce informaţie posedă oamenii din echipa sa. În continuare, colonelul Bejenari s-a referit la starea securităţii naţionale în ultimii ani. „Astăzi securitatea economică a ţării este în pericol.

Cauza acestei insecurităţi este o guvernare slabă și incompetentă. Creditele masive luate de la instituţiile financiar-creditare internaţionale secătuiesc capacitatea financiară a ţării și o fac dependentă politic de creditori. Securitatea financiară a ţării este ameninţată grav de situaţia din sectorul bancar. În ultimii ani s-au produs o serie de scandaluri de proporţii legate de atacuri raider, de preluări de active, de implicare a unor demnitari de prim rang în scheme financiare”, a spus colonelul în rezervă.

El s-a referit și la sistemul bancar din Republica Moldova, subliniind că pentru a face ordine în acest domeniu, prima măsură ce se impune este instituirea unor interdicţii pentru companiile off-shore de a fi acţionari în cadrul unor instituţii bancare naţionale. În caz contrar, capitalul murdar va invada economia naţională și va subordona atât sistemul politic, cât și puterea de stat.

Semnarea acordurilor de asociere și de liber schimb cu UE, în opinia lui Bejenari, a blocat exporturile noastre spre piaţa rusă. Pe de altă parte, susţine dânsul, piaţa europeană nu poate să preia tot volumul de

produse agricole de la noi. Această situaţie lovește puternic în securitatea economică a ţării, iar subdezvoltarea economică provoacă lipsa securităţii sociale. Pensiile mizere, salariile mici, accesul limitat la serviciile medicale, dar, mai ales, șomajul în creștere continuă afectează grav securitatea socială a ţării. „Securitatea energetică a ţării este ameninţată din cauza lipsei unui dialog politic pozitiv între autorităţile de la Chișinău și cele de la Moscova”, a mai spus Anatolie Bejenari. În opinia lui, „Republica Moldova riscă să intre și în această iarnă fără să aibă un nou acord cu „Gazprom”. Iar datoriile enorme faţă de acest gigant energetic pun în pericol capacitatea de plată a ţării noastre. Datoriile respective sunt un risc sporit pentru agenţii economici și pot însemna lipsă de căldură în casele noastre în această iarnă”. „Ignorarea statutului de ţară neutră a Republicii Moldova, a continuat Bejenari, aprofundarea relaţiilor noastre cu NATO în momentul unor tensiuni crescânde între Occident și Rusia, reprezintă o ameninţare directă la siguranţa naţională și pun în pericol stabilitatea internă și integritatea teritorială a ţării. Pe fundalul războiului din Ucraina, conducerea ţării ar fi trebuit să accentueze pe plan internaţional faptul că suntem

Aleksandr Lukaşenko, impresionat de vinurile moldoveneşti Se pare că autorităţile noastre au auzit de la președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, ceea ce au vrut să audă. Întâmpinat cu pâine și sare și plimbat pe la beciurile de la Cricova, acesta a lăudat gustul rafinat al vinurilor moldovenești și a declarat că le așteaptă în cantităţi cât mai mari pe piaţa belarusă. „Sunt excelente și nici nu au nevoie de publicitate”, a menţionat președintele Republicii Belarus. Mai mult decât atât, Aleksandr Lukașenko a afirmat că ţara sa este deschisă pentru colaborare cu Moldova, în special pentru intensificarea cooperării comercial-economice.

El a mai spus că Republica Belarus „este deschisă pentru dialog și discuţii constructive cu Republica Moldova, în vederea identificării consensului pe toate subiectele de interes reciproc”.

Referindu-se la embargoul impus Republicii Moldova, Lukașenko a opinat că Rusia încearcă doar săși apere interesele, însă acest fapt nu va împiedica Minskul și Chișinăul să colaboreze. Iar faptul acesta

nu va afecta nici Rusia și nici Kazahstanul, care se află în Uniunea Vamală. „Noi nu cooperăm în defavoarea și împotriva cuiva, ci în interesul bilateral moldo-belarus”, a precizat el.

Dând asigurări că Belarusul respectă decizia Republicii Moldova de asociere la UE, Lukașenko s-a declarat ferm convins că acest fapt nu are cum să pericliteze relaţiile dintre ţările noastre: „Dacă se va ajunge, în cadrul relaţiilor bilaterale, în faţa unor bariere sau consecinţe greu de depășit, legate de Acordul de Asociere, vă vom anunţa că nu putem merge mai departe, întrucât avem alte angajamente și înţelegeri cu alte state”. Însă la moment, a precizat el, nu avem așa o situaţie.

Potrivit oficialilor moldoveni, vizita lui Aleksandr Lukașenko la Chișinău a demonstrat că Moldova și Belarus pot dezvolta un parteneriat reciproc avantajos, corect și pragmatic.

Aleksandr Lukașenko s-a aflat în vizită oficială la Chișinău, în perioada 24-25 septembrie, la iniţiativa președintelui Timofti.

FLUX

stat neutru și că ne abţinem de la orice asociere atât cu puterea de la Kiev, cât și cu combatanţii din estul Ucrainei. Moldova poate să-și consolideze securitatea naţională doar prin afirmarea plenară a statutului de ţară neutră”. În încheiere, Anatolie Bejenari s-a adresat tuturor colegilor săi din organele de forţă să susţină echipa lui Iurie Roșca.

La rândul său, Iurie Roșca i-a mulţumit lui Anatolie Bejenari pentru susţinere.

Politicianul a atras atenţia asupra faptului că pentru a putea supravieţui și a se afirma ca stat puternic, RM are nevoie de organe de forţă cu un efectiv de oameni competenţi, patrioţi, bine dotaţi tehnic și asiguraţi financiar. „Oamenii cu epoleţi au nevoie de comandanţi care să le inspire respect și dorinţă de a servi Patria”, a declarat Iurie Roșca.

Totodată, liderul creștin-democrat și-a exprimat îndoiala în privinţa faptului că „cel care își zice la ora actuală comandant suprem este o asemenea personalitate”. „Oare capii coaliţiei de guvernământ, care s-au împotmolit în scandaluri de corupţie, inspiră respect?

Oare angajaţii SIS, MAI, CNA, Procuraturii pot să-și facă nestingherit treaba pentru a apăra legea și cetăţeanul? Oare militarii din Armata Naţională simt sprijinul necesar din partea conducerii politice a ţării?

Cine nu știe că astăzi structurile de forţă, instituţiile statului de drept sunt subordonate politic partidelor de la guvernare? Vă mai amintiţi acordurile secrete de partajare a funcţiilor, semnate de capii alianţei?” a întrebat, retoric, Iurie Roșca.

Politicianul a amintit și despre dubiosul Acord de formare a Coaliţiei din 30 decembrie 2010. Potrivit controversatului document, deconspirat de Mihai Ghimpu, instituţiile de stat au fost distribuite după cum urmează: Curtea de Conturi – PLDM; Procuratura Generală – PDM; Serviciul de Informaţii și Securitate – PL; Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal – PLDM; Banca Naţională a Moldovei – PL; Comisia Naţională a Pieţei Financiare – PD; ANRE – PL;

Curtea Constituţională – controlată de Plahotniuc; Centrul Naţional Anticorupţie – la fel; Consiliul Superior al Justiţiei – subordonat politic; Independenţa Justiţiei – lichidată.

Astfel stând lucrurile, pentru a scoate ţara de sub dominaţia oligarhilor, „Republica Moldova are nevoie de o guvernare puternică, de o mână de fier în fruntea ţării”, a susţinut Iurie Roșca, după care a adăugat că „doar o astfel de guvernare poate pune capăt stării de uzurpare a puterii de stat, poate restabili statul de drept, poate demonopoliza economia și asigura o liberă competiţie pe piaţă, poate stârpi clanurile de tip mafiot care sufocă structurile de stat și economia naţională”.

Creștin-democratul a mai menţionat: „Știu că în organele de forţă sunt destui profesioniști. Cu o conducere puternică, ei și-ar putea face datoria nestingherit. Personal, cunosc o mulţime de ofiţeri care au fost nevoiţi să plece din instituţiile în care activau din cauza presiunilor politice. Ei n-au dorit să servească partidele ajunse la putere, ci interesul public. Ei n-au dorit să lucreze la comandă, ci doar urmând spiritul legii și în interesul cetăţeanului”.

De asemenea, Roșca a ţinut să sublinieze și faptul că Republica Moldova este un stat vulnerabil și că în situaţia respectivă este nevoie de solidaritate naţională, de stabilitate politică, de raporturi bune cu toţi vecinii, dar mai ales de o viziune strategică asupra dezvoltării ţării.

Totodată, liderul creștin-democrat a atras atenţia și la blocajul din partea presei corporatiste subordonată actualei puteri, instituit faţă de PPCD. „Vă rugăm pe toţi cei care doresc să ne susţină să acceseze blogul meu www.iurieroșca.md, să ne caute pe Facebook, să distribuie materialele noastre, să urmărească evenimentele noastre pe site-ul www. privesc.eu. Sediul nostru central se află pe strada Corobceanu, 17, putem fi găsiţi la telefonul: 022 - 800 - 900, e-mail de contact: info@ppcd. md”, a mai spus Iurie Roșca.

La finalul conferinţei de presă, Roșca a declarat că oricât s-ar ascunde capii actualei guvernări, ei tot nu scapă de noi la dezbaterile televizate.

Serviciul de presă al Partidului Popular Creştin Democrat

FLUX

4

Politic

26 SEPTEMBRIE 2014

Ideea Naţională ca forţă unificatoare Textul de mai jos este parte componentă a viitoarei platforme electorale a PPCD, care va purta denumirea de PLANUL ROȘCA. Versiunea integrală a acestui document va fi făcută publică în curând, urmând să apară pe www.iurierosca.md, în „Flux” și pe reţelele sociale.

UNITATEA NAŢIONALĂ În ultimul sfert de veac, societatea noastră este devastată de două discursuri conflictuale ireconciliabile.

Spaţiul public este zguduit în permanenţă de purtătorii a două concepte diametral opuse. Acestea au, în egală măsură, conotaţie istorică, culturală, geopolitică și ideologică.

Obsesiile istorice se cramponează de cele două paradigme deopotrivă depășite: perioada interbelică a României Mari și perioada postbelică a Uniunii Sovietice. Ambele se întemeiază pe prejudecata comună, potrivit căreia istoria se repetă. De aici și încrâncenarea de a o reedita în condiţiile zilei de azi sau în perspectivă. Preocuparea ferventă de a reveni la „perioada de aur” alimentează discursuri politice, improvizaţii politologice și exerciţii gazetărești.

Ambele curente de opinie exaltă propria versiune a „adevărului istoric”, sacralizând una dintre cele două perioade și demonizând-o pe cealaltă. Tragicul și controversatul nostru trecut, în loc să ne ghideze spre însușirea sensului istoriei și spre deschiderea de noi perspective, ne blochează energiile într-o nesfârșită discordie extinsă la scară naţională.

Ostilităţile pe frontul cultural izvorăsc și ele din trecut. Cărei culturi aparţinem, celei române sau celei

ruse, ce identitate colectivă să ne asumăm, românească sau moldovenească, cum să numim limba pe care o vorbim, română sau moldovenească? Și în acest caz, învinuirea adversarilor de lipsă de patriotism și atribuirea acestei virtuţi propriei tabere fac parte din lexicul politic indispensabil. Războiul identitar face ravagii, provoacă ură și contestări reciproce, dar și hrănește cu subiecte incendiare partidele dornice să adune capital politic pe seama lui.

Speculaţiile de ordin geopolitic se pliază perfect pe gândirea fragmentară, împătimită de un trecut prost înţeles și de un fenomen cultural interpretat unilateral. Cele două curente de gândire suferă de un sindrom comun: Republica Moldova este privită ca parte a unui alt stat, fie România, fie Rusia. Iar de aici și speranţele pe care și le leagă de cele două ţări aflate în competiţie pentru supremaţia asupra Republicii Moldova. Ţara noastră văzută ca apendice alimentează speranţa că toate problemele existente pot fi rezolvate doar în simbioză cu unul dintre cele două state, cărora le-am aparţinut în diferite perioade ale istoriei. Sindromul fratelui mai mic, inferior cultural, economic și identitar, împiedică fortificarea unei gândiri autonome asupra propriului destin, unic și inconfundabil. Iar dacă o ţară nu este în stare să-și definească propria vocaţie istorică, șansele de afirmare a acesteia sunt efemere.

Peste cele două opţiuni ce se exclud reciproc se suprapun și proiectele geopolitice suprastatale – Uniunea Europeană și Uniunea Vamală, percepute ca soluţii de ordin politic, economic, cultural.

Constructele de ordin ideologic conferă un anume eșafodaj argumentativ lanţului logic al confruntărilor de neîmpăcat. Mentalitatea postsovietică rivalizează dur cu trendul integrării europene, sfâșiind în mod dureros societatea. Și acest caz reprezintă un teren propice

de manifestare a propagandiștilor de serviciu care își menţin laolaltă adepţii și potenţialii votanţi.

Pentru a pune capăt acestei grave scindări, Republica Moldova trebuie să-și dezvolte propria concepţie asupra identităţii sale colective.

Ea trebuie să ţintească atingerea unităţii naţionale ca valoare supremă a colectivităţii noastre. Având patrii istorice diferite, vorbind în limbi diferite, alimentându-ne cultural din spaţii diferite, avem datoria să punem în valoare propria noastră unicitate.

Noi, moldovenii de toate originile etnice, suntem legaţi laolaltă prin nașterea pe același pământ, prin morţii pe care îi avem în solul Patriei, prin copiii și nepoţii care au văzut lumina zilei anume aici.

Avem același cer deasupra capetelor noastre, respirăm același aer, bem aceeași apă și mâncăm aceeași pâine. Convieţuirea de-a lungul vremii în spaţiul nostru comun a produs în mod firesc o mentalitate colectivă unică.

La temelia Ideii Naţionale ca forţă unificatoare trebuie să stea apartenenţa noastră la Creștinismul Ortodox și experienţa istorică comună ca tradiţie, ca vocaţie spirituală și etică socială. Suntem un caz unic în lume când oameni de cele mai diferite origini etnice aparţin aceleiași religii. Această osmoză duhovnicească, privită în adâncurile ei, trebuie să ne îndrepte spre depășirea animozităţilor cultivate până în prezent. Interpretarea diferită a unor evenimente istorice dramatice sau luminoase, a aceluiași fenomen etnolingvistic ce poartă două denumiri, una academică, cealaltă populară, nu trebuie să mai servească drept motiv pentru scindarea noastră. Cele două etnonime, respectiv de moldovean și român, ca și cele două glotonime, română și moldovenească, folosite în uzul curent de la noi, trebuie abordate nu prin negarea sau excluderea unuia dintre

termeni în favoarea altuia, ci ca noţiuni complementare ce definesc aceleași fenomene. În loc de conflict să recurgem la consens și la toleranţă faţă de cei care, în virtutea unor circumstanţe de ordin cultural sau istoric, împărtășesc opinii diferite.

Independenţa politică a statului nostru trebuie să se împlinească prin patriotismul economic. Avem și competenţa, și condiţiile necesare pen-

tru a deveni o societate prosperă. Însă prosperitatea noastră depinde în mare măsură de capacitatea elitei naţionale, a conducătorilor statului de a înţelege cum să apere și să afirme în lume dreptul nostru suveran de a ne gestiona gospodăria naţională fără amestecuri din afară și fără a ne dizolva în spaţii geopolitice și economice mari, care ar putea domina în mod devastator economia noastră.

Principiul neutralităţii permanente a statului nostru trebuie să fie piatra de temelie și constanta politicii noastre externe. Republica Moldova nu va mai căuta „dușmani externi” nici în persoana Rusiei, nici a României. Ţara noastră nu se va alia cu nicio supraputere regională sau globală împotriva rivalilor geopolitici ai acesteia. Parteneriatele noastre vor fi bazate doar pe respectul reciproc și pe avantajele mutuale. Având o importanţă modestă pe plan internaţional, Republica Moldova nu va tinde niciodată să dicteze altor state cum să-și promoveze propriile interese naţionale, dar nici

nu va admite să fie guvernată din exterior. În condiţiile în care Moldova se prăbușește într-o prăpastie economică și demografică fără precedent, instinctul autoconservării colective trebuie să prevaleze asupra oricăror preferinţe de ordin istoric, lingvistic sau cultural. Iar pe acest șantier de edificare a unui destin mai bun e loc pentru orice patriot dornic să-și servească Patria noastră comună.

Forţa poporului nostru este în unitate. Noi, cei din capitală sau din sate, de la Bălţi sau de la Comrat, de la Taraclia sau de la Nisporeni, avem datoria să ne cultivăm sentimentul solidarităţii și responsabilităţii naţionale. În actualele condiţii geopolitice turbulente, a clătina barca noastră comună pe timp de furtună este un „lux” nepermis. Să ne reechilibrăm cu toţii, mintal, volitiv și politic.

Credem în vocaţia unică a Patriei noastre. Locul nostru sub soare merită să fie îngrijit prin efortul fiecăruia dintre noi.

Iurie ROŞCA

Ce mai caută FMI în România după ce a aservit-o economic capitalului străin?

Ultima intervenţie explicită a FMI în politica economică din România ar fi trebuit să aibă loc în legătură cu reducerea CAS. Se pare însă că FMI a preferat să adopte o poziţie în contrast cu cele tranșante de până acum, aparent pentru a nu se situa, printr-o încuviinţare, de partea premierului candidat zis de stânga la prezidenţialele din toamnă și nici, printr-o respingere, de partea președintelui în exerciţiu, păpușar fără echivoc al tuturor candidaţilor ziși de dreapta.

Aceasta doar aparent, pentru că în realitate existau alte două motive de fond ale poziţiei de indiferenţă a FMI faţă de problema cu pricina. 1) Capitalul străin, al cărui broker este FMI în România, are interese derizorii în problemă, întrucât acesta își realizează câștigurile fabuloase în România nu prin neplata impozitelor și taxelor pe muncă (ce, oricât de mari ar fi, reprezintă totuși cheltuieli mici graţie salariilor mici), ci prin ascunderea profiturilor și externa-

lizarea lor înainte de fiscalizare. 2) Reducerea CAS nu deranja nici cât negru sub unghie rezultatul primei etape a misiunii FMI în România și nu avea să afecteze cu ceva realizarea obiectivelor celei de a doua etape a misiunii.

La scară istorică, misiunea de până acum a FMI în România a fost una dramatică: desfiinţarea pur și simplu a economiei naţionale ca structură și conţinut și aservirea completă a dezmembrărilor rezultate către ca-

pitalul străin. Misiune realizată, tot la scară istorică, extrem de rapid!

De fapt, într-o economie ce era deţinută în totalitate de stat a fost de ajuns să se decreteze principiul transferului integral către privat și ceea ce era important avea să treacă automat la capitalul străin în condiţiile inexistenţei la început și slăbiciunii obiective pe parcurs a capitalului autohton. Restul l-au făcut presiunile, condiţionările, împrumuturile forţate, falsele, dar costisitoarele finanţări externe. În foarte scurt timp, România a ajuns, în organizarea centru-periferie a UE, o colonie în cel mai de jos stadiu, acela de anexă de consum.

Punct ochit, punct lovit! Resursele minerale, distribuţiile de energie, băncile, cu alte cuvinte întregul rulaj al banului, industriile câte mai există, retailul, pădurile și într-o mereu mai mare măsură pământurile agricole sunt toate în mâna străinilor. Întrebare legitimă: ce mai caută totuși FMI prin România? Ce mai au străinii de luat din România și n-au luat încă,

astfel încât brokerul lor principal să se afle pe mai departe aici?! Mai ales că principalele mecanisme de extracţie de tip colonial sunt deja implantate și funcţionează din plin. Cel mai important este transferul implicit de resurse rezultând din generalizarea preţurilor impusă din centru spre periferii, în condiţiile presiunilor de a se menţine salariile de câ-

teva ori mai mici la periferii. În România, salariile sunt de 8-10 ori mai mici, respectiv o diferenţă cel puţin dublă faţă de cea pe care eventual ar justifica-o diferenţa de productivitate a muncii, de care se pretinde a fi legat nivelul salariilor. Cu alte cuvinte, o diferenţă net colonială!

Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

Economic

26 SEPTEMBRIE 2014

5

FLUX

„Moldindconbank”, victima unui atac informaţional?

Acum câteva săptămâni relatam despre investigaţia unui grup de jurnaliști din mai multe ţări, publicată de portalul www.rise.md, în care era dezvăluită o amplă operaţiune de spălare a banilor în spaţiul ex-sovietic, inclusiv Republica Moldova. Potrivit jurnaliștilor care au cercetat cazul, aceasta ar fi cea mai mare operaţiune de spălare de bani din Europa de Est, în care ar fi implicaţi un văr al lui Vladimir Putin, ofiţeri FSB, firme rusești, companii off-shore, bănci din Rusia, Letonia și Moldova, judecători moldoveni, agenţi proxy și figuri importante din lumea interlopă. „Pe parcursul anilor 2010-2014, organizaţii criminale și politicienii corupţi din Rusia au transferat 20 de miliarde USD din fonduri murdare prin acest complex de „spălătorie”, format din zeci de companii off-shore, bănci, credite false și agenţi proxy. Ulterior, procesul era „legalizat” de către judecători din R. Moldova, iar banii spălaţi erau răspândiţi în întreaga Europă”, se arăta în investigaţie.

Potrivit sursei, banca moldovenească implicată în operaţiunea de spălare a banilor ar fi fost „Moldindconbank”, una dintre cele mai vechi instituţii bancare din Republica Moldova. Banca a negat, în repetate rânduri, orice legătură cu operaţiunile de spălare a banilor, acuzând că ar fi obiectul unui atac menit să defăimeze instituţia.

Acum câteva zile, aceasta a difuzat un comunicat în care se menţionează că BC „Moldindconbank” S.A. este una dintre cele mai vechi, puternice

și stabile instituţii financiare de pe piaţa bancară din Republica Moldova. Iar „informaţiile defăimătoare la adresa băncii apărute în unele surse de informare în ultima perioadă poartă un caracter tendenţios și sunt calificate drept atac informaţional regizat cu scopul prejudicierii imaginii băncii”.

Mai mult decât atât, „BC „Moldindconbank” S.A. informează că toate tranzacţiile efectuate prin intermediul Băncii de la începutul activităţii sale au fost în strictă conformitate cu legislaţia Republicii Moldova și regulamentele Băncii Naţionale a Moldovei”.

Pe de altă parte, portalul www. rise.md scria acum aproximativ două luni că instituţia bancară ar fi implicată în mai multe operaţiuni suspecte. Astfel, în februarie curent, Banca Naţională a iniţiat o investigaţie asupra unui presupus atac speculativ contra leului moldovenesc din partea unor bănci, iar în

presă s-a scris că ar fi vorba, în special, de „Moldindconbank”. De asemenea, potrivit Centrului Naţional Anticorupţie, banca ar fi avut legătură și cu tentativa de cumpărare a unor deputaţi moldoveni.

Sursa menţionează că structura actuală de acţionariat este constituită astfel încât „prin intermediul unor firme locale și străine, dar și persoane fizice, banca să fie controlată din umbră, fără a se cunoaște exact cine este beneficiarul final”.

Cel mai vehiculat nume în acest context este al lui Veaceslav Platon, care din 1994 și până în 2004 a fost vicepreședinte al Consiliului de Administrare al „Moldindconbank”. În prezent, Platon nu mai deţine ni-

cio funcţie și nicio acţiune la „Moldindconbank”. Dar, potrivit rapoartelor anuale ale băncii publicate în ziarul Capital-Market, el a fost acţi-

onar la această bancă până în anul 2013, când mai deţinea o cotă de 0,31%. „Controlul asupra băncii a fost

și continuă să fie exercitat de Platon, prin intermediul mai multor apropiaţi care apar în diverse firme sau sunt acţionari direcţi la Moldindconbank”, specifică sursa. În fine, ar trebui să mai menţionăm și faptul că în presa rusă s-a scris zilele acestea că organele de anchetă din Federaţia Rusă au demarat procedura de investigare a unei scheme ilegale de scoatere din Rusia, prin Moldova, a 700 de miliarde de ruble. În informaţie se face trimitere la o scrisoare a Centrului Naţional Anticorupţie din Moldova către Ministerul rus de Interne. Dosarul privind operaţiunea de spălare a banilor a fost iniţiat de Procuratura Anticorupţie, în februarie 2014.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

BNM:

”Politov-Cangaş este conducătorul legal al Victoriabank” Deși Consiliul Acţionarilor susţine că managementul Victoriabank nu mai este în drept să își exercite funcţiile, membrii Comitetului de Direcţie, și anume N. Politov-Cangaș, C. Ghimpu, L. Vangheli își exercită împuternicirile funcţionale și obligaţiunile de serviciu după data de 24.09.2014, până la desemnarea noilor membri ai Comitetului de Direcţie a BC “Victoriabank” SA de către organele competente în conformitate cu Statutul băncii.

Aceasta este informaţia remisă de banca comercială.

După cum scrie bani.md, viceguvernatorul BNM, Emma Tabârţa, a confirmat faptul că Natalia PolitovCangaș rămâne în funcţie

conform prevederilor Codului Muncii. Ea a confirmat că există un conflict în interiorul „Victoriabank” și a recomandat Consiliului Acţionarilor și managementului instituţiei să se așeze la masa de discuţii pentru a găsi o soluţie, așa cum banca este o instituţie de interes public.

Potrivit „Victoriabank”, dat fiind faptul că anterior, de către organele judiciare ale Moldovei a fost suspendată executarea unor hotărâri ale Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor BC “Victoriabank” SA și a deciziilor Consiliului de Administraţie a BC “Victoriabank” SA, membrii Comitetului executiv sunt în drept să reprezinte banca în raport cu terţe persoane, să adopte

decizii, să încheie contracte și să-și exercite obligaţiunile funcţionale, până la constituirea unui organ competent, în conformitate cu Statutul băncii, care va putea desemna membrii Comitetului de Direcţie al BC “Victoriabank” SA. Ieri Consiliul Acţionarilor de la BC „Victoriabank” SA a transmis un comunicat prin care informează că „pe data de 24 au expirat contractele de angajare a managementului băncii. În acest sens, președintele băncii, Natalia Politov-Cangaș, dar și vicepreședinţii Corneliu Ghimpu și Ludmila Vangheli nu mai au dreptul de a reprezenta banca comercială „Victoriabank”, să ia decizii în numele conducerii băncii, să încheie contracte, dar și

să dea ceva indicaţii angajaţilor băncii comerciale”.

Potrivit informaţiilor transmise în numele Consiliului Acţionarilor „Victoriabank”, „orice document semnat de Natalia PolitovCangaș, Corneliu Ghimpu și Ludmila Vangheli după data de 23 septembrie în calitate conducere a „Victoriabank” vor fi considerate nevalabile și nu vor avea o valoare juridică pentru bancă”.

Scandalul din interiorul „Victoriabank” a ieșit la iveală pe data de 20 august 2014, atunci când Consiliul băncii a decis crearea unei Comisii de anchetă internă pentru verificarea activităţii executive a băncii.

Conform Codului muncii, pe parcursul anchetei, Politov-Cangaș a fost suspendată din funcţie. La 25 august decizia dată i-a fost adusă la cunoștinţă. Tot la 25 august judecătorul Vasilisa Muntean de la Judecătoria Buiucani a suspendat decizia Consiliului și a repus-o în funcţie.

Pe data de 12 septembrie, Judecătoria Buiucani a emis o încheiere prin care a suspendat executarea tuturor hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor din 6 februarie 2014. Totodată, sunt suspendate mai multe decizii ale Consiliului de

administraţie ce se referă la activitatea băncii, inclusiv decizia privind ancheta de serviciu și suspendarea contractului de management cu președintele băncii.

Anterior presa a scris că în spatele tentativelor de demisie a managementului băncii s-ar afla controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Conflictul a fost pus pe seama unor interese divergente ale acestuia și ale

lui Vlad Plahotniuc. Tot de numele lui Platon se leagă și tentativele de destabilizare a majorităţii proeuropene din Parlament (scandalul tentativei de mituire a deputaţilor) și spălării de sume exorbitante provenite din Federaţia Rusă, care este investigată de organele de drept din Moldova și de cele internaţionale.

Sursa: moldova.org

FLUX

6

Scandalos

26 SEPTEMBRIE 2014

Ekaterina cea Mare despre lupta statului cu serviciile. Lecţii pentru „cazul Băsescu-Turcescu”

Sociologul Cătălin Stoica observă ceva important: „Declaraţia lui Traian Băsescu potrivit căreia nu poţi fi președinte al României dacă ai dublă comandă (ofiţer acoperit) relevă ceva mult mai grav: faptul că serviciile de la noi pot servi sau chiar servesc și altor interese (private? străine?) decât așa-zisului interes naţional”.

Asta-mi amintește o faimoasă poveste din Rusia secolului al XVIII-lea. În una din zile, Ekaterina a II-a brusc se apucă să scrie niște piese de teatru și să le pună în scenă. Sunt piese foarte ironice și defăimătoare la adresa unei grupări numite „grupul moscovit Rosenkreuzer”. Vuiește tot Petersburgul și Moscova. De ce se apucă de teatru ditamai ţarina Rusiei, supranumită Ekaterina cea Mare?

De ce ţinta ei este un grup „sub aco-

perire”, necunoscut publicului larg?

De ce o persoană cu atâta putere nu folosește alte metode? Stranie întâmplare, temă extraordinar de interesantă.

Acum ceva timp am discutat cu Andrei Zorin (profesor la New College din Oxford), specialistul nr. 1 în Rusia secolelor XVIII-XIX. El îmi explică așa (simplific la maximum): „Ciclul antimason” (așa sunt numite cele trei piese de teatru) al Ekaterinei a II-a are un program ideologic, strategic și tactic foarte bine definit și este îndreptat împotriva „grupului moscovit Rosenkreuzer”. Ce este acest grup? Este echivalentul unui grup al serviciilor de azi, cu putere paneuropeană și cu influenţă mare asupra grupurilor de putere internă.

De ce acest grup devine ţinta Ekaterinei? Pentru că el pune în pericol Statul, Puterea. De ce Ekaterina alege teatrul? Ce este teatrul acelor vremuri? Este echivalentul mass-mediei actuale, de aici se pot propaga cel mai bine ideile, de pe scenă poţi distruge cel mai curat adversarul.

De ce alege această strategie?

Pentru că are nevoie să discrediteze aceste structuri la nivel popular, să prevină posibilele alianţe antipalat. Și mai are nevoie și de o susţinere populară. Ea alege calea ironiei, a satirei, a comediei și reușește, până la urmă, să-i distrugă pe acei „Rosenkreuzer”. Teatrul însă rămâne în

picioare și va prospera în Rusia multă vreme. „Opricinicii”, adică cei foarte apropiaţi și loiali puterii politice și economice care contează cu adevărat, la fel, vor rămâne neatinși. În cazul nostru, mașinăria pornită de președintele Băsescu a discreditat și distrus mai întâi „teatrul” (a se citi mass-media, dar nu e singurul vinovat) și i-a discreditat serios pe „rosenkreuzerii” români. Ba mai mult: președintele a reușit să pornească un adevărat război între instituţiile statului, ca să nu mai vorbim de lupta dintre diversele grupuri sociale. „Opricina” locală rămâne însă la locul ei. Întrebarea corectă ar fi: cine sunt ei? Ca să aflăm, ar trebui să ne mai întrebăm: cum se face că știm atâtea despre convorbirile private ale unora și altora, știm cine sunt „agenţii sub acoperire”, dar nu știm nimic despre lucruri cu adevărat importante și semnificative pentru ţară. Iar unele din aceste lucruri „publice și importante” sunt chiar secretizate: cum ar fi, de exemplu, contractele marilor privatizări, contractele unor lucrări publice de anvergură care implică mulţi bani și interese majore nu doar locale.

Dacă e să interpretăm cele ce se întâmplă la noi prin grila de lectură a cunoscutului sociolog german Georg Simmel, cel care a scris o carte faimoasă, numită Despre secret și societatea secretă, atunci putem

spune următoarele (iarăși simplificând mult): viaţa modernă, statul modern, se bazează pe o „economie a creditelor”, iar societăţile bazate pe secret se bazează pe parteneriat (familie, clanuri, caste etc.). În modernitate, tendinţa e următoarea: privatul devine tot mai privat, iar publicul tot mai public. Evenimentele din România ultimului deceniu ne arată o mișcare inversă: Statul lucrează cu sectorul privat cu contracte tot mai secretizate, circuitul bani-

lor este un adevărat secret de stat și mister, în timp ce dosarele, convorbirile private ale oamenilor devin tot mai publice. Până și agenţii sub acoperire devin publici. Încotro ne îndreptăm? De ce am mai vota, de ce să mai mimăm „democraţia”, dacă oricum „zarurile au fost aruncate” și alegem ceva ce deja a fost ales?

Acesta e doar începutul și doar o parte a poveștii.

Vasile ERNU Sursa: adevarul.ro

Idioţii utili şi servilismul presei libere Un cunoscut realizator de televiziune (Robert Turcescu, B1TV) a mărturisit că este ofiţer acoperit al unui serviciu de informaţii.

Concluzia firească este evidentă, deși puţini vorbesc despre ea.

Este stranie mentalitatea de populaţie captivă pe care o manifestă presa românească. Cu foarte puţine excepţii, ziariștii care s-au exprimat în ultimele zile au dat de înţeles că nu văd nimic anormal în practica infiltrării și că admit acest lucru ca pe un serviciu patriotic.

Se neglijează însă că ”patriotismul”, așa cum s-a văzut prea limpede în cazul ziaristului de la B1TV, primește interpretările cele mai părtinitoare și că opţiunile politice personale pretind, în mod ilicit, că ar privi chestiuni de siguranţă a statului.

Anomalia fără egal este că un ofiţer al unui serviciu de informaţii face o stridentă politică partizană căutând să distorsioneze formarea liberă a opţiunilor electorale. Or, în acest caz, serviciile de informaţii încalcă în mod grav legile și Constituţia, căci ele nu au dreptul să facă politică.

Unul dintre directorii serviciilor de informaţii comunicase la un moment dat că există ofiţeri acoperiţi în rândurile presei. De aici, unii au dedus că situaţia

este legală și, prin urmare, că ar fi chiar legitimă. În realitate, lucrurile nu stau deloc așa. Serviciile profită de un vid legal și își infiltrează agenţii peste tot acolo unde nu există interdicţii legale explicite. Cu alte cuvinte, ceea ce nu este interzis, este permis. Dar judecând lucrurile în spiritul Constituţiei, este interzis să faci politică nu doar în modalităţi manifeste, ci și în chipuri disimulate. Un agent-ziarist care realizează o emisiune de televiziune cu o audienţă semnificativă, militând fără perdea în favoarea unui om politic sau împotriva altuia,

încalcă regulile democraţiei liberale.

Cineva spunea că ziaristul care s-a autodenunţat ar trebui, de fapt, preţuit, căci „el a fost ofiţerul Armatei, nu al Poliţiei mafiote!”. De aici se poate prea bine înţelege că în România, Armata și Poliţia fac politică și se înfruntă, în secret, căutând să influenţeze opinia publică prin intermediul propriilor ofiţeri strecuraţi în presă. Și, din păcate, se poate să fie chiar așa, iar presa acceptă acest lucru ca pe un fapt firesc.

Dar ofiţerii insinuaţi printre ziariști nu se mai mulţumesc să pledeze, de exemplu, pentru creșterea bugetului Apărării, exaltând pericolul rusesc, ci fac și campanie electorală în favoarea unor politicieni afiliaţi, pesemne, acelorași partide secrete. Să înţelegem de aici că Armata

ţine cu Băsescu (și cu succesorii posibili), iar Poliţia (sau alte instituţii) cu Ponta? S-ar putea, dar este o imagine înfricoșătoare a așa-numitei democraţii românești.

Dar cu cine ţin SRI sau SIE? Și care sunt agenţii lor acoperiţi? Vedeţi că lucrurile se complică și tabloul devine din ce în ce mai negru.

Din momentul în care presa a permis infiltrarea unor agenţi în rândurile ei – și nu doar că a îngăduit acest lucru, dar tinde să-l și legitimeze, – nu mai există niciun fel de dezbatere liberă în societate. Întregul discurs public este denaturat.

Cine sunt aceia care legitimează prezenţa ofiţerilor acoperiţi în presă? În primul rând, ofiţerii înșiși, dacă au curajul, și, adesea, îl au. În al doilea rând, idioţii utili, care vorbesc despre patriotismul agenţilor și despre nevoile siguranţei naţionale chiar și atunci când e vorba de politica grupurilor mici și de rivalităţi personale. Ei nu par să priceapă că presa în întregul ei încetează să mai fie liberă și că este cucerită din interior prin anihilarea oricărui instinct de independenţă. Ei își deleagă practic funcţia reflexivă, predânduse altora fără să mai gândească.

Sunt multe motive pen-

tru care ziariștii devin idioţii utili ai serviciilor de informaţii. Unul dintre ele este complexul propriei ignoranţe și al propriei iresponsabilităţi. Or, faptul de a se arăta respectuoși faţă de temele ”siguranţei naţionale” îi face să pară gravi și mai bine informaţi. În orice caz, serviciile de informaţii încalcă grav Constituţia, nu atât prin infiltrarea ca atare, cât prin faptul că se implică în modul cel mai direct în politica partizană și în campaniile electorale. În loc să fie discreţi și să-și urmărească obiectivele definite prin lege, agenţii acoperiţi fac cariere flamboaiante și dirijează campanii politice agresive.

Dar ţinând seama de lipsa

anticorpilor din societatea românească, nu există, se pare, decât un singur remediu, și anume adoptarea unei interdicţii legale explicite. Pur și simplu va trebui să se interzică oricărui ofiţer de informaţii să activeze în rândurile presei. În definitiv, nimic nu este mai transparent și mai lipsit de ascunzișuri decât presa, care nu are alt scop mai înalt decât să publice tot ceea ce știe. Situaţia aceasta în care serviciile de informaţii, prin intermediul agenţilor lor disimulaţi, tind să conducă întreaga presă, dictând campaniile și orientând curentele de opinie, este cu totul inadmisibilă.

Horaţiu PEPINE Sursa: Deutsche Welle

Flagrant

26 SEPTEMBRIE 2014

7

FLUX

ȘTIRILE CA SPĂLARE DE CREIER

„Jurnalişti cumpăraţi”: cum acţionează propaganda NATO şi lobby-ul SUA Știrile sunt o adevărată spălare de creier, jurnaliști cooptaţi de lobby-ul american își pun semnătura pe texte scrise de CIA, iar braţul lung al biroului de presă al NATO pregătește viitoarele războaie. Acestea sunt dezvăluirile făcute de Udo Ulfkotte, un fost jurnalist al Frankfurter Allgemeine Zeitung, în volumul „Jurnaliști cumpăraţi”, devenit best-seller în Germania.

Autorul arată publicului că a fost mituit pentru a scrie articole de presa proamericane și devoalează, în premieră, întregul mecanism prin care corupţia a pus stăpânire pe mass-media germană. Mărturisirile sunt cu atât mai credibile cu cât ele aparţin unui om din interior: „Autorul a fost primit în reţeaua organizaţiilor americane de elită și i-a fost acordată, drept recompensă pentru relatări pozitive, chiar și o cetăţenie de onoare în SUA”.

Udo Ulfkotte se rușinează astăzi pentru faptul că a lucrat, timp de 17 ani, pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Tot aici lucrează Karl-Peter Schwarz, jurnalistul care a scris numeroase articole în favoarea regimului Băsescu în momentul suspendării acestuia din funcţie, în 2012.

Prezentăm integral traducerea oferită de Lumea Justiţiei scurtei descrieri care însoţește best-seller-ul „Jurnaliști cumpăraţi”.

„Jurnaliştii ne manipulează în interesul celor puternici” Aveţi și dumneavoastră sentimentul că sunteţi adeseori manipulaţi și minţiţi de presă? Dacă da, înseamnă că vi se întâmplă precum majorităţii germanilor. Până acum, conta ca „te-

orie a conspiraţiei” faptul că presa de top manipulează premeditat cetăţenii, prin tehnici de propagandă.

Acum, un „om din interior” (insider) dezvăluie ce se întâmplă de fapt în culise.

Jurnalistul Udo Ulfkotte se rușinează astăzi pentru faptul că a lucrat, timp de 17 ani, pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Înainte să devoaleze reţelele secrete ale Puterii, autorul își face o temeinică autocritică. Apoi documentează, în premieră, cum a fost mituit pentru relatările sale și cum s-a înstăpânit corupţia. În plus, dezvăluie de ce formatori de opinie fac relatări tendenţioase și cum braţul extins al biroului de presă al NATO pregătește mediatic războaiele. În acest context, autorul a fost primit în reţeaua organizaţiilor americane de elită și i-a fost acordată, drept recompensă pentru relatări pozitive, chiar și o cetăţenie de onoare în SUA. În această carte aflaţi care jurnaliști sunt cooptaţi în organizaţii de lobby și care sunt aceste organizaţii. Autorul înșira sute de nume și privește și în culisele acelor organizaţii care influenţează presa germană propagandistic și unilateral, între care: Atlantic Bridge, Comisia Trilaterală, German Marshall Fund, Consiliul American pentru Germania, Academia Americană, Institutul Aspen și Institutul pentru Politică

Europeană. De asemenea, sunt dezvăluite implicaţiile serviciilor secrete în activitatea organizaţiilor de lobby, tehnicile de propagandă și formularele prin care se pot accesa fonduri pentru proiecte de influenţare ţintită a opiniei publice în Germania.

Când CIA dictează ce trebuie scris Vă puteţi imagina că lucrători ai serviciilor secrete compun texte care apoi sunt publicate sub semnătura unor jurnaliști consacraţi? Știţi care jurnaliști de la care „organe” de presă au fost mituiţi pentru materialele lor de presă? Și aveţi vreo idee despre cum se acordă cele mai reputate distincţii pentru jurnalism?

Practic, aceasta se întâmplă precum odinioară, în cazul titlurilor de „Erou al muncii socialiste” din fosta RDG – este premiată munca de propagandă. De la jurnalist la propagandist nu este o distanţă prea mare. Dacă veţi citi această carte, veţi citi ziarele noastre cu alţi ochi, veţi închide mai des televizorul și veţi ști mai bine ce să credeţi din ceea ce auziţi la radio: aproape nimic! Pentru că Ulfkotte oferă și informaţiile penibile despre fiecare post, cărui partid politic îi aparţine și care jurnaliști sunt influenţaţi și cum. La sfârșit devine limpede: diversitatea opiniilor este doar mimată. Căci „știrile” sunt, de cele mai multe ori, curată spălare de creier”.

Cine este Udo Ulfkotte Udo Ulfkotte (44 ani), jurnalist și publicist german, a studiat drept și știinţe politice la Freiburg și Londra, unde i-a avut ca profesori pe criminologul elveţian Ruediger Herren și pe Dieter Oberndoerfer, fost consilier al Cancelariei lui Helmuth Kohl.

A lucrat pentru departamentul de

politică externă al cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung începând cu 1986, până la sfârșitul lui 2003. Printre domeniile de activitate de care s-a preocupat se numără managementul securităţii, spionajul economic, concurenţa, dar și monitorizarea grupărilor teroriste islamice. În perioada 1986-1998, jurnalistul a călătorit în peste 60 de ţări și chiar a trăit în câteva state islamice (Irak, Iran, Afganistan, Arabia Saudită, Oman, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Iordania). Ulfkotte a fost analist pentru ţările din bazinul mediteranean, Africa și Orientul Mijloci, context în care a ajutat la dezvoltarea unui Ghid pentru Investiţii în Orientul Apropiat, în cadrul Institutului FAZ. Cariera publicistică cuprinde numeroase lucrări, având ca tematică, printre altele, securitatea și spionajul industrial: „Heiliger Krieg in Europa” („Jihadul în Europa”), „Der Krieg im Dunkeln. Die wahre Macht der Geheimdienste” („Războiul în întuneric. Adevărata putere a servici-

ilor secrete”), „Grenzenlos kriminell” („Criminal fără limite”), „Marktplatz der Diebe” („Piaţa de hoţi”). A contribuit la dezvoltarea revistei „Park Avenue”, a mai scris pentru „Capital” și pentru „Cicero” și a fost corespondent pentru agenţia de știri DDP. În prezent, fostul jurnalist FAZ oferă consultanţă unor întreprinderi și este invitatul mai multor posturi de televiziune.

Ulfkotte este membru al „Marshall Memorial Fund” din SUA și fost membru al Fundaţiei „Konrad Adenauer”. În biografia lui Udo Ulfkotte realizată de Wikipedia mai apare faptul că acesta a devenit ateu, în perioada în care a trăit în ţările musulmane s-a convertit la islam, iar apoi a decis să fie din nou botezat creștinește.

Udo Ulfkotte are legături cu organizaţia de dreapta Pax Europa, care a organizat la Bruxelles, în 2007, un protest intitulat „Stop islamizării Europei”.

Sursa: cotidianul.ro

CNI nu va verifica averea de peste hotare a lui Vladimir Plahotniuc Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au respins solicitarea deputatului comunist Grigore Petrenco de a verifica averea lui Vladimir Plahotniuc, pe care acesta ar deţine-o în Franţa, dar nu a inclus-o în declaraţia de avere acum doi ani, când era deputat și vicepreședinte al Parlamentului din partea Partidului Democrat. Potrivit vicepreședintelui CNI, Victor Strătilă, parlamentarul nu a confirmat acuzaţiile cu documente. Reprezentantul Comisiei susţine că Grigore Petrenco ar urmări interese electorale.

După ce deputatul comunist a publicat imagini cu o vilă de lux din Franţa, care, potrivit lui, ar aparţine familiei omului de afaceri Vladimir Plahotniuc, și a sesizat CNI, membrii Comisiei au refuzat ieri să iniţieze un control în acest caz. „Domnul Petrenco nu a confirmat documentar faptul că Vladimir

Plahotniuc ar deţine averi peste hotare. Nu a prezentat originalele, ci niște copii. Petiţia sa nu întrunește condiţiile prevăzute de lege. Este evident că Grigore Petrenco face un joc electoral și urmărește anumite interese”, a declarat Victor Strătilă.

Grigore Petrenco susţine însă că probele pe care le-a

adus sunt mai mult decât suficiente. „Am prezentat copia extrasului acestui imobil. Am venit cu dovezi cine sunt proprietarii și la ce preţ a fost cumpărat. Am venit și cu fotografii. Am fost acolo și mi-am făcut chiar și un selfie la vila lui Vladimir Plahotniuc. De ce fel de dovezi mai au nevoie? Este încă o dovadă că CNI execută comenzi politice și îi este frică de patron”, a acuzat, la rândul său, deputatul comunist.

La 23 septembrie și jurnaliștii RISE Project Moldova au publicat câteva zeci de fotografii cu Vladimir Plahotniuc aflat peste hotare. Autorii susţin că omul de afaceri este surprins și la vila sa din Sciez, Franţa.

“Fotografiile sunt din 2012.

De ce nu le-au prezentat atunci când Vladimir Pla-

hotniuc ocupa funcţia de deputat?” se întreabă Victor Strătilă.

La 17 septembrie, omul de afaceri a depus o explicaţie la CNI. Victor Strătilă susţine că democratul a trimis o solicitare autorităţilor din Franţa prin care le cere să prezinte probe că acuzaţiile care i se aduc ar fi nefondate. Totodată, Plahotniuc s-a angajat să prezinte răspunsul la CNI. Potrivit Galinei Bostan, directorul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupţiei, membrii Comisiei Naţionale de Integritate nu au suficiente pârghii atunci când trebuie să obţină date de peste hotare despre un funcţionar de la noi. Acest lucru totuși nu este imposibil. „Pentru ca membrii CNI să aibă acces la astfel de informaţii ar trebui semnate convenţii. În cadrul

unui dosar penal situaţia e alta. Totuși, ar putea obţine informaţii în baza principiului reciprocităţii sau să creeze astfel de situaţii încât să se ajungă cu acest dosar în instanţa de judecată, iar o comisie rogatorie să obţină datele necesare. E mai complicat și necesită mai mult timp. Depinde însă și de voinţa membrilor CNI”, comentează Galina Bostan.

Omul de afaceri a ajuns în vizorul СNI și acum un

an, când a solicitat el însuși Comisiei să-i verifice averile pentru a stabili dacă s-a îmbogăţit sau nu în perioada în care a ocupat funcţia de deputat. Membrii CNI au decis însă clasarea cauzei „în legătură cu lipsa încălcării regimului juridic al declarării veniturilor și proprietăţii de către cetăţeanul Vladimir Plahotniuc”.

Anastasia NANI Sursa: moldovacurata.md

8 Americanii au bombardat poziţii ale grupării Stat Islamic din Siria. Totodată, creşte numărul islamiştilor radicali în Europa FLUX

Armata americană și „parteneri” ai săi au efectuat marţi, 23 septembrie, primele raiduri împotriva poziţiilor grupării jihadiste Stat Islamic în Siria, deschizând astfel un nou front împotriva extremiștilor, scrie France Presse, citată de RTV.NET. După cum a relatat Fox News, citând oficiali americani anonimi pe pagina sa de internet, SUA, cu sprijinul Arabiei Saudite, Iordaniei, Bahrain-ului și Emiratelor Arabe Unite, au efectuat atacuri aeriene asupra a 20 de obiective ale grupării extremiste Stat Islamic pe teritoriul Siriei, potrivit Ria Novosti.

Cel puţin 30 de combatanţi Al Qaida, precum și opt civili, între care trei copii, au fost uciși în atacurile aeriene efectuate marţi de coaliţia condusă de SUA în nordul Siriei, a informat o organizaţie neguvernamentală. Ulterior, Observatorul Sirian al Drepturilor Omului (OSDO) a anunţat că raidurile aeriene de marţi au provocat moartea a cel puţin 120 de insurgenţi extremiști, între care 70 de membri ai organizaţiei extremiste Stat Islamic (SI) și 50 de membri ai reţelei al-Qaida, precum și rănirea altor 300.

Externe

26 SEPTEMBRIE 2014

„Americanii l-au informat pe reprezentantul Siriei pe lângă Naţiunile Unite că loviturile sunt îndreptate împotriva organizaţiei teroriste Stat Islamic la Raqa (nord)”, a indicat Ministerul sirian de Externe, citat de televiziunea de stat de la Damasc.

Înarmarea opoziţiei consolidează poziţiile Statului Islamic Pe de altă parte, Moscova a criticat faptul că SUA aplică lovituri aeriene pe teritoriul Siriei fără să ceară permisiunea conducerii acestei ţări, menţionează Vocea Rusiei. Într-o convorbire telefonică avută cu secretarul american de stat, John Kerry, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut SUA să respecte cu stricteţe Carta ONU și normele de drept internaţional, de asemenea să respecte suveranitatea Siriei.

Potrivit unor analiști, americanii vor de fapt să distrugă regimul Bashar al-Assad și se folosesc de ocazia apărută, mai notează sursa. Însă inconsecvenţa și miopia strategiei americane vor duce la eșecul întregii operaţiuni. „Dacă analizăm cu atenţie ce se întâmplă, în afară de kurzi, singura care poate ţine piept Statului Islamic este tocmai armata siriană. Înarmarea opoziţiei siriene, pe care SUA o consideră moderată, și aplicarea de

lovituri asupra armatei ţării înseamnă consolidarea poziţiilor Statului Islamic”, menţionează politologul Vladimir Isaev.

Creşte numărul europenilor în Irak şi Siria În același timp, Gilles de Kerchove, coordonatorul european pentru Combaterea Terorismului, a anunţat că aproximativ 3.000 de cetăţeni ai statelor membre UE au mers în Siria și Irak pentru a deveni membri ai grupurilor islamiste, relatează AFP, citat de Ziarul Financiar. „Numărul europenilor care se află în Irak și Siria este în creștere, ajungând la aproximativ 3.000, pe fondul progreselor înregistrate pe teren de grupul terorist Stat Islamic”, a declarat Gilles de Kerchove.

După cum relatează agenţia americană Associated Press, printre cei care au decis să plece să lupte în Siria de partea opoziţiei se află voluntari din 11 ţări europene. În primul rând din Franţa și Belgia, urmate de Germania, Austria, Suedia și Danemarca Publicaţia germană Suddeutsche Zeitung, citând surse oficiale, constată creșterea numărului de combatanţi sinucigași în Siria și Irak, care fac parte din rândul jihadiștilor nou recrutaţi de origine germană.

Astfel, potrivit datelor Biroului de Protecţie a Constituţiei, în momentul de faţă, doar în rândul rebelilor islamiști sirieni luptă 400 de persoane originare din Germania, în principal tineri.

Acum câteva zile, ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, declara pentru săptămânalul Le Journal du Dimanche că 930 de persoane provenind din Franţa sunt implicate în prezent în jihad în Irak și Siria. În acest context, pe data de 16 septembrie, deputaţii francezi au aprobat o interdicţie administrativă

de ieșire din ţară care are ca scop să împiedice plecarea unor candidaţi pentru jihad către Siria și Irak.

Gruparea teroristă poate obţine fără probleme arme, inclusiv din România De asemenea, etnici musulmani bulgari au promovat în ultimele săptămâni pe reţelele sociale simbolurile grupării islamiste Statul Islamic, care îndeamnă la terorism și violenţă, provocând îngrijorare cu privire la creșterea popularităţii organizaţiei în Bulgaria, relatează Standard News, în ediţia online, citată de MEDIAFAX. Publicaţia menţionează că o înregistrare video publicată recent pe Facebook arată o reuniune a etnicilor musulmani bulgari în care aceștia își exprimă susţinerea pentru gruparea Stat Islamic prin sloganuri militante.

Numărul islamiștilor radicali este, de asemenea, în creștere și în Kosovo. Presa din Balcani afirmă că autorităţile de la Belgrad au pregătit o listă cu cel puţin 20 de combatanţi albanezi, special antrenaţi pentru comiterea unor atentate sinucigașe în numele grupării Stat Islamic. Site-ul topwar.ru scrie, la rândul său,

citând un raport al serviciilor de informaţii militare, că „teroriștii din cadrul organizaţiei sunt în contact permanent cu susţinătorii din Serbia, Bosnia, Muntenegru, Albania și Macedonia, având instrucţiuni pentru pregătirea unor acţiuni” teroriste.

Pe de altă parte, gruparea Stat Islamic poate obţine fără nicio problemă arme, rachete, grenade, rachete antitanc, veste antiglonţ și dispozitive de comunicare din Bulgaria, Croaţia, România și Ucraina, afirmă Standard News. De altfel, publicaţia susţine că mulţi dintre combatanţii grupării Stat Islamic provin din Serbia, Bosnia-Herţegovina, Macedonia, Albania și Bulgaria.

Grupul terorist sunnit Stat Islamic (Stat Islamic în Irak și Levant, Stat Islamic în Irak și Siria - SI/SIIL/SIIS) ocupă vaste regiuni din nord-vestul Irakului și din sud-estul Siriei, unde a proclamat un „califat islamic”.

Gruparea a început să instituie structuri guvernamentale și militare pe teritoriile ocupate din Siria și Irak, o regiune de mărimea statului american Pennsylvania, inclusiv servicii pentru furnizarea de alimente și gaz natural, afirmă experţi ai Institutului pentru Analize și Cercetări în domeniul Terorismului (Terrorism Research and Analysis Consortium - TRAC).

FLUX

Preşedintele venezuelean acuză occidentalii că au hrănit „monstrul” jihadismului. Lavrov ironizează „topul” lui Obama Președintele venezuelean Nicolas Maduro a acuzat miercuri, 24 septembrie, puterile occidentale că au contribuit în mare parte la creșterea puterii jihadismului în Orientul Mijlociu, un „monstru” care, potrivit lui, nu va fi învins decât dacă se respectă popoarele din regiune, notează MEDIAFAX. Luând cuvântul în faţa Adunării Generale a ONU la New York pentru prima dată de când i-a succedat lui Hugo Chavez, Maduro a subliniat că Venezuela este „de acord să lupte împotriva terorismului”, dar a criticat dur strategia folosită de Statele Unite pentru a combate organizaţia Statul Islamic (SI) în Irak și Siria. „Doar o alianţă care respectă suveranitatea acestor naţiuni, participarea guvernelor lor, a popoarelor lor, a forţelor lor armate, va învinge terorismul islamic și toate forţele teroriste care au apărut ca un Frankenstein, ca un monstru hrănit de Occident însuși”, a declarat președintele venezuelean.

Maduro, care a criticat susţinerea occidentalilor pentru rebeliunea din Siria împotriva președintelui sirian Bashar al-Assad, a declarat că dacă acesta va fi înlăturat de la putere, „se va

stabili o putere a acestor grupări teroriste în această regiune vastă care include Siria, Libia, Irak și Iordania”. „Guvernul democratic și constituţional al Siriei a oprit teroriștii”, a subliniat Maduro.

Epidemia de febră Ebola din Africa de Vest este în prezent „cea mai mare ameninţare” pentru lume, dar marile puteri sunt mai preocupate „să bombardeze popoarele Siriei și Irakului”, a adăugat președintele venezuelean.

Maduro s-a pronunţat și în favoarea unei „transformări profunde” a ONU pentru „a se adapta unei lumi multipolare, cu state și regiuni emergente, care au propria voce și aspiră să fie respectate”.

Venezuela este candidată pentru anii 2015 și 2016 la un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate a ONU, în cadrul grupului regional America Latină și Caraibe, în locul Argentinei, al cărei mandat de doi ani se încheie la sfârșitul lui 2014.

Președintele american Barack Obama a declarat miercuri, în discursul susţinut la Adunarea Generală a ONU că în prezent, printre principalele pericole în lume se numără virusul Ebola, care „ameninţă sistemele publice de

sănătate în Africa de Vest și riscă să se extindă dincolo de frontiere”. „De asemenea, agresiunea rusă în Europa ne amintește de epoca în care naţiunile mari le călcau în picioare pe cele mici, pentru a-și satisface ambiţiile teritoriale”, a adăugat Obama, citat de cotidianul The New York Times Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a ironizat pe seama faptului că președintele american Barack Obama a vorbit despre cele mai importante ameninţări, plasând pe locul doi „agresiunea rusă”, relatează Itar-Tass, citată de MEDIAFAX. „În ceea ce privește discursul președintelui american, menţionez că noi (rușii) am obţinut locul doi în topul ameninţărilor la adresa securităţii mondiale”, a afirmat Lavrov.

Potrivit ministrului rus, „virusul Ebola ocupă primul loc în acest top prezentat de Obama, «agresiunea rusă în Europa» se află pe locul doi. Deja pe locul trei se situează gruparea Stat Islamic și alţi teroriști din Orientul Mijlociu”. „De asemenea, mi s-a părut ciudat că Obama a afirmat, în repetate rânduri, că securitatea în întreaga lume a fost consolidată”, a adăugat el.

Lavrov a subliniat că Moscova vrea să soluţioneze toate conflictele prin dialog, ci nu prin acuzaţii unilaterale.

Referindu-se la situaţia din Ucraina și sancţiunile împotriva Rusiei, Lavrov a menţionat că „sancţiunile sunt o problemă a Statelor Unite, iar situaţia din Ucraina este o problemă a ucrainenilor”.

FLUX

Externe

26 SEPTEMBRIE 2014

COMISAR UE:

Lumea se confruntă cu crize fără precedent de la cel de-al Doilea Război Mondial Lumea se confruntă cu crize la un nivel fără precedent după cel de-al Doilea Război Mondial, iar comunitatea în curând nu va mai putea răspunde umanitar, a avertizat marţi, 23 septembrie, comisarul european pentru ajutor umanitar, Kristalina Gheorghieva, citată de AFP. „În prezent avem un nivel mondial al crizelor mai important ca niciodată după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar principalul motiv pentru această situaţie este că reacţionăm când este prea târziu”, a declarat Gheorghieva, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia Adunării Generale a ONU. „Mai multă atenţie ar trebui să fie acordată prevenirii și soluţionării conflictelor, trebuie să acţionăm înainte ca războaiele să fie în plină desfășurare”, a adăugat ea. „În caz contrar, nu vom mai fi în stare să gestionăm consecinţele crizelor umanitare generate de conflicte”, a avertizat Gheorghieva.

Comunitatea internaţională cheltuiește tot mai mulţi bani pentru ajutor umanitar – 17 miliarde de dolari până la sfârșitul lui 2014 faţă de două miliarde de dolari în 2000, a subliniat Gheorghieva, menţionând, de asemenea, că 450 de lucrători umanitari au fost uciși, răniţi sau răpiţi în 2013. „Avem nevoie de răspunsuri, nu pentru că nu mai sunt bani, nu pentru că nu mai sunt oameni care să își riște vieţile, ci pentru că nevoile noastre cresc mai repede decât capacitatea noastră de a răspunde” acestor crize, a adăugat ea.

Crizele umanitare din Irak și Siria s-au agravat dramatic în ultimele luni, a menţionat Gheorghieva. „Am asistat în Irak la deplasări ale populaţiei la o scară ce depășește capacitatea de răspuns a comunităţii umanitare”, a afirmat ea.

Cel puţin o jumătate de milion de persoane au plecat din zonele din nordul Irakului controlate de jihadiștii grupului Stat Islamic și nu primesc ajutor, a declarat comisarul european.

Ministrul Energiei din Bulgaria avertizează: O nouă criză a gazelor este foarte probabilă Ministrul Economiei și Energiei din Bulgaria, Vasil Ștonov, a afirmat marţi, 23 septembrie, că o nouă criză a gazelor este foarte probabilă, el avertizând că ţara sa s-ar afla într-o situaţie extrem de dificilă în cazul suspendării livrărilor de gaze din Rusia, din cauza crizei din Ucraina, transmite Novinite. Ștonov a explicat că Bulgaria primește toate gazele necesare prin intermediul unei conducte din Rusia, care tranzitează Ucraina și România, producţia locală fiind neglijabilă, de sub 0,5 milioane de metri cubi pe zi.

Ministrul a arătat că un depozit subteran de gaze din Ciren poate furniza până la 4 milioane de metri cubi de gaze pe zi. El a insistat că, deși e încărcat cu suficiente gaze, depozitul are o capacitate prea mică, fiind esenţială o extindere a acesteia.

Centralele termice din Bulgaria ar putea folosi păcură în cazul unei crize a gazelor, dar această schimbare necesită pregătiri substanţiale, inclusiv de transport și logistică.

Oficialul a avertizat că impactul unei crize a gazelor ar fi resimţit în câteva ore, iar centralele termice ar trebui să fie pregătite să treacă la utilizarea unui carburant alternativ în decurs de 10 ore.

Potrivit ministrului, Bulgaria ar reuși să facă faţă timp de o lună unei crize a gazelor, dar în a doua lună ar fi necesară restricţionarea consumului industrial de gaze. Ștonov a arătat că interesul Bulgariei în proiectul gazoductului South Strem este legat de tarifele de tranzit, autorităţile de la Sofia încercând să obţină un nivel maxim al acestora.

Ministrul a mai spus că guvernul bulgar a susţinut toate proiectele legate de conducte de gaze, prioritatea fiind conductele de interconectare cu reţelele din România, Grecia, Turcia și Serbia. Ștonov a dat asigurări că autorităţile bulgare urmăresc îndeaproape evoluţia relaţiilor dintre Ucraina, Rusia și Uniunea Europeană, luând măsuri pentru prevenirea întreruperii livrărilor de gaze.

Sursa: Ziarul Financiar

9

FLUX

SUA, acuzate pentru lipsa de stabilitate în Afganistan Washingtonul a fost acuzat că nu și-a dat interesul pentru a aduce pacea și stabilitatea în Afganistan, ci, mai degrabă, și-a urmărit propriile interese și obiective.

Marţi, 23 septembrie, președintele afgan în exerciţiu Hamid Karzai a lansat noi critici la adresa Statelor Unite, spunând că operaţiunile militare nu au avut scopul de a aduce pacea și securitatea în Afganistan.

Karzai, care a venit la putere în urma operaţiunii occidentale, conduse de SUA, în urma căreia talibanii au fost înlăturaţi de la guvernare la sfârșitul anului 2011, și-a multiplicat în ultimii ani criticile la adresa Washingtonului. „SUA nu au reușit să aducă pacea în Afganistan pe care l-au invadat în 2001. Afganii sunt victime ale unui război străin pe propriul lor teritoriu”, a afirmat președinte afgan în exerciţiu, acuzând SUA de destabilizarea ţării sale timp de 13 ani, potrivit DPA. Totodată, acesta a acuzat străinii de creșterea recentă a atacurilor insurgente și a spus că pacea depinde de SUA și de Pakistanul vecin.

Sursa: dcnews.ro

Sursa: mediafax.ro

ECONOMISTUL CRISTIAN PĂUN:

Cred că ne îndreptăm vertiginos către o nouă criză economică Nu trebuie să ne facem iluzia că banii publici ne ajută, iar pe termen lung vom continua să trăim cu mâna în buzunarul altora. Cred că ne îndreptăm vertiginos către o nouă criză economică, pentru că vedem creștere economică sau creștere economică modestă în majoritatea ţărilor, a declarat, miercuri, 24 septembrie, Cristian Păun, consultant și profesor de economie la ASE, în cadrul conferinţei Capital Bankers 2014 – Finanţări pentru IMM-uri, informează Capital.ro. „Banul european nu este gratuit, pentru că acesta vine din banii altora. De aceea, guvernanţii trebuie să fie atenţi cum îi alocă. Mai dramatic este că negociem cu alţii din afara Uniunii Europene pentru a face drumuri și autostrăzi și ignorăm UE. De ce să plătim de două ori mai mult pentru chinezi să facem niște drumuri? O bună parte dintre băncile din România continuă să aibă probleme. Acestea preferă să crediteze un proiect cu garanţii de la stat decât iniţiative private pe care le consideră riscante. În opinia mea, companiile care solicită ajutor de stat și antreprenorii care cer fonduri europene se încadrează, fără doar și poate, la categoria de antreprenori fiscali, în detrimentul antreprenorilor reali, care se

chinuiesc să vândă bunuri și servicii”, a explicat Păun.

Acesta a adăugat că nimic din ce dă statul nu e gratuit, deoarece banii ăia vin de undeva, inclusiv din taxele puse românilor, iar faptul că am putea avea creștere economică prin acordarea de ajutoare de stat sau din fonduri europene este o iluzie. În cadrul aceleiași conferinţe, Cristian Păun a oferit o explicație inedită a crizei financiare. În viziunea lui, exista 3 tipuri de antreprenori, relatează money.ro.

Prima categorie o formează antreprenorii reali, care vând produse pe piață.

Al doilea tip de antreprenor este cel politic sau fiscal. El creează taxe din care finanțează proiecte sau afaceri în beneficiu propriu.

A treia categorie îi cuprinde pe antreprenorii monetari. Aceștia își tipăresc propriile profituri fără a vinde ceva de valoare, fără a fi interesați de schimburi.

Antreprenorii din categoriile a doua și a treia exercită presiuni tot mai puternice, în sistemele economice moderne, asupra antreprenorului real.

Aceasta este adevărata cauză a crizei, consideră Cristian Păun.

FLUX

FLUX

10

Spiritualitate 26 SEPTEMBRIE 2014

De recitit. Dramele de conştiinţă ale omului politic Vă invităm să recitiţi, în prag de alegeri, acest portret al omului politic realizat de Mihail Manoilescu, întrun moment în care fostul ministru al Afacerilor Străine în guvernul Gigurtu se afla între două arestări. Scrisă între 1946 și 1947, Etica politică este un volum impresionant prin claritatea și onestitatea ideilor enunţate.

Recitit astăzi, volumul profesorului, sociologului, economistului, omului politic, oratorului și eseistului Mihail Manoilescu își dezvăluie actualitatea și acuitatea. Câţi oare dintre oamenii politici contemporani corespund profilului moral conturat aici? Și de ce ne este încă atât de greu să distingem între demagogie și substanţă?

„Pentru a aduce puţină lumină în haosul etic al politicii, trebuie să ne întoarcem mai întâi puţin asupra raţiunii de a fi a omului politic, care este funcţiunea sa și asupra originii obligaţiilor sale care se găsesc în mandatul său.

Funcţiunea omului politic este să urmărească și să realizeze un ideal al binelui public; mandatul său este să reprezinte un grup social oarecare în interesele și aspiraţiile sale. A fi om politic înseamnă a lua și a-și ţine angajamentele, în calitate de mandatar voluntar al unui grup social, în vederea realizării unui ideal.

Omul politic trebuie să intre în ceea ce se cheamă arenă publică, numai dacă are un ideal de pus în valoare; altfel, prezenţa sa este lipsită de orice sens și de orice legitimitate. El rămâne acolo atât timp cât există oameni care să-l urmeze și care să-l reclame ca mandatar, dar trebuie să se retragă în momentul în care nu mai reprezintă nimic decât propria persoană și ambiţiile sale.

El nu este decât un instrument și nimic mai mult și nu ar putea niciodată să pretindă dreptul de a-și erija eul ca entitate autonomă, pe planul superior al finalităţilor. [...]

De altfel, în contractul tacit pe care l-a făcut cu un grup în momentul în care

a acceptat în mod voluntar să-i fie mandatar, el n-a putut să formuleze vreo condiţie în ceea ce privește persoana sa și a acceptat din capul locului rolul său instrumental, făcându-și chiar o glorie din a fi în serviciul grupului sau al cauzei! Orice om public face o profesiune de credinţă din dezinteresarea lui personală; orice orator politic își dovedește umilitatea în faţa mulţimi-

lor și exclamă, cu un gest pe care vrea să-l facă sublim: „Ce importanţă are persoana mea!”.

Vorbind astfel, el proclamă un mare adevăr, fără însă să creadă neapărat în el, însă auditorii lui au dreptul să-l ia în serios și să tragă la momentul indicat toate consecinţele. Și acest moment sosește întotdeauna.

Deoarece în cariera omului politic se prezintă întot-

deauna o împrejurare în care să fie nevoie ca el să părăsească fie o mare demnitate în stat, fie însăși viaţa politică. Atunci trebuie ca el să dea dovada virtuţilor și a onestităţii sale.

Omul politic într-adevăr prob este acela care este totdeauna gata să se retragă. Dacă se comportă în alt fel, atunci este un vulgar politician, avid sau vanitos, care preferă onorurile onoarei.

Dacă păstrează o funcţie politică dincolo de necesitatea obiectivă de ordin public care i-a încredinţat-o, el comite indelicateţea calificată, care e numită abuz de mandat. Dacă pe deasupra este pus în situaţia dureroasă de a-și sacrifica persoana pentru a-și salva patria sau naţiunea, atunci ar fi un truism să se afirme că el nu trebuie să ezite niciun moment. Iar din gestul său nu are dreptul să-și facă nicio glorie, acesta reprezentând o simplă obligaţie de onestitate și o aplicare consecventă a contractului său iniţial de mandat. Într-o situaţie analoagă, un militar nici n-ar îndrăzni să se gândească la salvarea lui personală; de ce ar face-o omul de stat? [...]

Eroismul militar constă în a accepta moartea pur și simplu; eroismul politic – în a accepta moartea civilă. În ambele cazuri, omul se lasă ucis pe loc, respectând o re-

gulă care este un imperativ permanent al patriei sale. Însă în clipa supremă a sacrificiului, soldatul murind se consolează cu certitudinea că numele său va fi onorat de compatrioţi; mult mai nenorocit decât acesta, omul de stat care cade la postul său, este sigur că va fi condamnat și calomniat și că va asista la propria lui decădere! Și totuși, nimic nu trebuie să-l zdruncine în alegerea sa.

Căci a cădea în demagogia naţionalistă, în momentul în care existenţa ţării însăși este în primejdie și orice hotărâre trebuie luată exclusiv în funcţie de interesele prezente și viitoare ale statului, înseamnă nu numai a fi lipsit de credinţă faţă de mandatul său, ci a profita în mod ignobil de nenorocirile ţării, pentru a-și crea o aureolă, dar mai înseamnă încă și a comite o crimă faţă de patria sa. Aceasta este adevărata trădare, condamnată de o etică profundă, iar nu trădarea aparentă, condamnată de tribunalele fanaticilor.” _________________ Fragment din Mihail Manoilescu, Etica politică. Traducere din limba franceză de Elena Manoilescu, prefaţă de Vasile Morar, repere biografice, note și postfaţă de Mihai Dinu. București: Spandugino Publishing House, 2010, pp. 154-157.

Sursa: observatorcultural.ro

NOTE DE PRIVITOR

Un glas într-un pustiu Rare cărţi au izbutit să mă enerveze în măsura în care a făcut-o recent volumul Eugeniei Bojoga, Limba română – „între paranteze”?

(Chișinău, Arc, 2013). Nu pentru că ar fi scris prost, superficial, carent ideologic, conceptual și mai știu eu cum, dimpotrivă! Mă grăbesc să spun că e de o probitate știinţifică ireproșabilă și de o competenţă bună de speriat și pe meseriași, nu doar pe cei dinafara sociolingvisticii; că are un stil calm și limpid – stilul persuasiunii neobosite; că e pedant cu utilitate; că dovedește, pagină cu pagină, un scrupul absolut neverosimil în vremurile noastre hei-rupiste. Pe scurt: că se poate paria în deplină siguranţă pe valoarea sa ordonatoare și clarificatoare. Eugenia Bojoga e o voce austeră și riguroasă, adevărat son catedratic, care îţi poate demonta în ritm egal, fără o câtuși de mică fluctuaţie umorală, punct cu punct, grotesca mașinărie de inepţii și perversiuni ideologice, în care s-a transformat de-a lungul timpului conceptul de moldovenism.

Tenacitate & coerenţă, erudiţie & stricteţe – iată chestii de celebrat (și pasămite de premiat, stimată Președinţie!) într-o zonă în care peste două milioane de oameni (cum rezultă dintr-un studiu al Institutului de Politici Publice al Fundaţiei „Soros” și IMAS Chișinău, realizat în decembrie 2004 – ianuarie 2005), care pretind că vorbesc moldove-

nește, au „un lexic sărac, de multe ori compensat cu elemente lexicale ale limbii ruse, prin simplificarea structurii sintactice a frazei, inclusiv prin denaturarea unor raporturi gramaticale normative”. Două milioane însemnând cam 86 la sută din totalul populaţiei: redutabilă presiune a gregarităţii. Trebuie să pătrunzi în desișul acesta gri ca să înţelegi

ce preţ diurn are prin părţile locului ortoepia și corectitudinea! Și să te bucuri sincer, ca mine acum, de vorba inteligibilă și precisă, coborând dintr-o superioară conștiinţă a contextului.

Dar tocmai calităţile, excelenţa fac din această carte o apariţie în mod dramatic inutilă și incongruentă, pentru că sensul unor asemenea demersuri nu poate fi decât tranzitiv, ceea ce presupune în mod inexorabil și un anumit tip de eficacitate, chiar un efect practic, de ce nu? Nu am ales întâmplător citatul de mai sus: avem aici și o fantă (cam eufemistică, după gustul meu: lexicul e de-a dreptul rudimentar în unele cazuri, iar simplificarea e în fapt un carnagiu – veniţi de ascultaţi!) către realitate, dar și un indiciu asupra distanţei de la care vorbește autorul. O distanţă aproape inconștient de aulică și, cel mai adesea, cu neputinţă de parcurs dinspre destinatar. Tipii cu „lexicul sărac”, „compensat cu elemente lexicale ale limbii ruse” sunt la mii de leghe de acest fel de a aborda lucrurile, degeaba le vorbești. Eugenia Bojoga ar fi avut incomparabil mai mult succes de cauză dacă ar fi conferenţiat în faţa (ptiu!, că am ziso) unor urangutani. Nu fac glumiţe: e un fel de a circumscrie consternarea. Un glas atât de doct, atât de

benedictin cu nuanţele, atât de elaborat – în pustiu! Un pustiu de două ori, ca să zic așa. Cui spunem noi, de pildă, că „particularităţile locale și cele ale argoului juvenil dau colorit vorbirii, însă ele reprezintă, de fiecare dată, doar una dintre varietăţile istorice, iar atunci când aspirăm la un model superior de exprimare, trebuie să facem abstracţie de ele, astfel încât atunci când suntem întrebaţi ce limbă vorbim, să știm că trebuie să ne situăm la nivelul limbii literare sau exemplare”? Cele două milioane nu te aud, iar pentru un intelectual e un truism. Nu-l văd pe Voronin, să mă picuri, silabisind că „instrumentarul său, orchestrarea politico-ideologică, mijloacele retorice ale limbii de lemn, întreaga recuzită sunt de pe vremea lui I. V. Stalin”. Darămite pe ciraci! Ceștilalţi, repet, sunt demult în chestie și rămân ca atare la fel de impasibil. Sentimentul meu este că bătaia asta pentru denumirea corectă a limbii vorbite de majoritari în Basarabia trebuie urcată pe un alt nivel. E un delict de ingenuitate că demersuri atât de concludente ca cele ale Eugeniei Bojoga apar la

Chișinău într-un tiraj, probabil, confidenţial. În formula asta, nu satisfac nici măcar orgoliul auctorial. De ce nu le-am fi tradus într-o limbă de circulaţie? De ce nu le-am fi descărcat cu autobasclantele direct la Bruxelles? Dacă prostia moldoveniștilor s-a internaţionalizat („stipularea limbii «moldovenești» în Acordul privind facilitarea emiterii vizelor și în Acordul de readmisie, încheiate între Uniunea Europeană și Republica Moldova”), noi de ce am combate autarhic și discret? Quid prodest?

Ghenadie NICU, pentru FLUX

Cultur=

26 SEPTEMBRIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

A OPTA ZI DIN SĂPTĂMÂNĂ…

Casă de raport a lui Şapiro

(Pagini de jurnal)

8-12.VI.1994 La Teatrul Naţional din Galaţi – colocviu și recital de poezie. Eu citesc inclusiv „Hamlet cel bătrân”, după care, într-o pauză, D. R. Popescu îmi spune (de faţă cu Ioanid): „Hamlet, să știi că și eu am scris o piesă despre Hamlet după ce a îmbătrânit. Acţiunea e un fel de reînviere a prinţului danez și se petrece, adică, după moartea sa, ca o reluare și continuare, cum cred eu că ar fi trebuit să se dezvolte, a destinului său”.

Apoi cu DRP și Romanescu discutăm despre confuzele mișcări în politică ale lui Ion Druţă. Că a făcut ce a făcut pentru naţiune, la un anumit timp, pentru ca azi să facă și mult rău…

Călătorim spre Tecuci. Între Schela și Slobozia Conachi – zeci de sonde petroliere. După ce se termină șirul lor, undeva în preajma comunei Costache Negri, autocarul prinde a zigzaga, smucit, pe șosea. Clipe de șoc, de panică mută. Ce să fie? O pană de cauciuc? Nu. Se spune că șoferului i s-a făcut rău, pe 4-5 secunde a căzut în leșin!... (Doamne, ferește!)

Alţii, în șoaptă, presupun că șoferul o fi adormit… Viteza era de circa 70 de kilometri pe oră…

Ajungem la Mânjina, la Casa-muzeu „Costache Negri”. Foarte interesant. Secreterul amfitrionului. Aleea de tuia, frumos ornată, și otova acoperită de plase dese, alb-surii, de păianjeni! Indiscutabil, e o preferinţă specială a ţesătorilor acest arbust verde, care, tocmai din excesul de zel al puzderiei, presupun, de păianjeni-ţesători, suferă, cetina uscându-ise.

După care mergem spre Ţigăneștii lui Costache Conachi, la conacul poetului. Trecem prin comuna Ivești, din care face parte și satul Bucești, unde s-a născut Ștefan Petică, întâiul poet simbolist declarat, spunea Călinescu, și al vinurilor miraculoase. Iveștiul – potopit de purpuriul-roșul-rozul-galbenul cireșelor coapte sau pe cale de a se coace.

De la Galaţi spre Teuci, spre Slobozia Conachi, alte zeci de sonde de extragere a petrolului.

La conacul Conachi – masă copioasă. Sosesc vreo două-trei autocare cu pedagogi de la Galaţi. Recital de poezie și luări de cuvânt.

D. R. Popescu este anunţat cu o… odă și, ieșind pe podium, ingenios, citește… programul Festivalului nostru, cu sosire la Galaţi (ziua, ora), cu colocviu, cu recital, cu teatru dramatic, cu vizite și recepţii, cu miercuri-joivineri-sâmbătă… Un fel de mulţumire inspirată într-u mod foarte scriitoricesc. Și – ce credeţi? – culege aplauze.

Ajungem la Vlădești, lângă Oancea, unde, pe malul lacului, suntem poftiţi la o altă masă.

Dar poftă bună și la… ţânţari! Mulţi, agresivi.

O expresie a lui Costache Negri, despre situaţia în care „ești și tu a cincizecea roată la căruţa împrejurărilor”.

Duminică, 12 iunie, la amiază, îmbrăţișat de DRP, Ion Horea, dl Balaci și mulţi alţii, de la restaurantul „Royal”, împreună cu cei doi colegi o luăm spre Chișinău. Regret că, la masă, nu mi-a venit inspiraţia să rostesc câteva cuvinte pentru dl academician Al. Balaci, care, exact pe 12 iunie, avea ziua de naștere. Mi-am amintit de asta abia după ce urcasem în mașină. Oare din cei care au rămas, știa cineva de acest eveniment, ţinut în discreţie de sărbătorit?

Tot pe 12 iunie am depus flori la monumentul lui Eminescu din Galaţi, primul din cele edificate în Ţară. Cu garoafa înălţată spre chipul de marmură al Poetului, dl Balaci rostește: „Oricând și oriunde, Eminescu!”.

Mitică Pricop se produce în eterna sa calitate de gurist, de data aceasta acompaniat de fratele său la chitară.

Juca fotbal „Rapid” cu „Steaua”. Scandări din tribună: „Cine este FSN-ist/ Sau e prost, sau e stelist!”.

Timp a ploaie, și Pricop unde face: „Se vede că noaptea trecută a băut și Vremea, odată ce e atât de tulbure”.

Nelu Oancea despre Fănuș Neagu: „Să nu ţi-l faci dușman, căci merge cu tine până în mormânt”.

15.VI.1994 Pe Aleea Clasicilor din Chișinău – ceremonii eminesciene. Multe intervenţii cu caracter acut-acuzator-politice la adresa regimului mediocru actual.

16.VI.1994 În SUA a început campionatul mondial de fotbal și milioane de oameni sunt cuprinse/ cuprinși de spaima să nu li se defecteze televizoarele tocmai în toiul acestei minunate nebunii… Între timp, am transcris de pe bandă cele 5 dialoguri – anticul, pot zice, interviu cu Vladimir Beșleagă, pe cele de la Vatra Dornei, cu primarul și bocitoarea din „Baltagul”, precum și perechea de confesiuni de la Danubiu, cu dnii Balaci și Horea. Iar cele cu mătușa Agrepina Popescu și cu Ion Horea le-am și dactilografiat deja.

19.VI.1994 Pe stil vechi, azi e Duminica Mare. Am întâmpinat-o treaz: de la 2.30 până la 5.00 am privit captivantul meci de fotbal România– Columbia. Un bravisimo 3-1 pentru minunata noastră echipă.

25.VI.1994 O recenzie elogioasă la „Spunerea de sine”, publicată de Vasile Gârneţ în „L”. Să știi că are efect totuși o referinţă la o carte. Mă întâlnește Nic. Popa, întrebându-mă de unde ar putea lua „Spunerea…” de care a aflat din cele scrise de Gârneţ. La fel și Victor Prohin… De unde s-o ia, dacă piaţa de desfacere a cărţii, în Basarabia, e ca și inexistentă? Ghindă a dus de râpă reţeaua, dar obţinându-și dividende personale grase și nerușinoase…

29.VI.1994 Ieri, împreună cu Ioan Mânăscurtă – la Porumbeni, la dl Vasile Micu, director general al asociaţiei de producere a seminţelor de elită. Mână. mă recomandă. „Îl cunosc, cum să nu. Dl Butnaru îngrijește și colecţia Poezii de duminică. Iată, chiar stau pe birou cu…” Și ne arată, deschisă cu faţa în jos, placheta lui Nichita Stănescu „Vorbire de singur zeu”. Știam și eu că dl Micu e un om împătimit de literatură.

Abia după ce semnez pentru gazdă un autograf pe „Spunerea de sine”, realizez cu un sentiment de dezolare și dezgust că suntem în 28 iunie, zi blestemată în istoria românilor.

Ce facem la asociaţia „Porumbeni”? Colaborăm, adică. Obţinem cam 20 de tone de hârtie „Kraft” în perspectivă – ofset nr. 1, pe care dl Micu o ţine încă la Bălţi, până după 1 iulie, pentru ca să nu fie impozitată feroce. Contra preţ, pentru seminţele pe care le livrează, asociaţia primește, barter, diversă producţie.

Firește, aduce-ncoace și valută forte.

Apoi, pe la ora 15.00, la „Bancoop”, sucursală a deja cunoscutei bănci românești la Chișinău. Cu dl director Turliuc. Ce am putea face împreună? Cu ce ar putea, eventual, să ne ajute?... Cu puţin. Abia după anul nou sucursala va ajunge să-și egaleze veniturile cu cheltuielile. Să vedem… Cu același gen de probleme, alaltăieri, am mers la Namaș, reprezentantul Ministerului Turismului din România. Intenţii frumoase, promisiuni de susţinere, însă indirectă – de a fi mijlocitori în relaţiile editurii cu mai știu eu cine… „Un gol istoric se întinde”… Cartea, cultura – strâmtorate, exilate. Dar noi, care nu mai avem și alte arme pentru a rezista, cu ce luptăm? De fapt, gloata anchilozată în blegirea și indiferenţa ei nici nu se prea gândește la carte, contemplându-și ombilicul, nu care cumva să se deranjeze acest fin organ din cauza dereglărilor stomacale…

Dactilografiat, corectat cele 5 dialoguri: Balaci, Horea, Ţăranu, Beșleagă și mătușa Agre-

pina, cea care zicea că a bocit în filmul „Baltagul”.

3.VII.1994 Astăzi, pe la 11.30, am făcut ultima operaţie întru pregătirea pentru editură a manuscrisului de dialoguri „Prezenţa celuilalt”: 364 de pagini, circa 18 coli. Dacă Iu. Colesnic nu și-a schimbat decizia, i-l propun pentru editura enciclopediei.

Am recitit „Jurnalul de la Păltiniș”, în care am găsit sfaturi excelente, venite din partea lui Noica. Spre exemplu, el, care nu a avut o familie exemplară, zice: „Dacă aveţi neveste frumoase, este o barbarie să le confiscaţi total.

Frumuseţea trebuie să fie la lumină, un bun care se distribuie fără să se împartă. Dacă nu vă lasă ele în pace, anexaţi-le la treaba voastră, daţi-le să traducă, de pildă. Nu depinde decât de voi ca să fiţi bine așezaţi în viaţă, în istorie, în familie, în cultură”.

Dar, pentru a traduce, madamele trebuie să știe și ceva carte, lucru cu care nu se prea pot lăuda multe din consoartele scriitorilor.

Apoi ajung degetele de la o mână, pentru a le număra pe cele dintre ele care au deprins dactilografia. Nu izbutesc. Au ameţeli de cap, și de…

10.VII.1994 Acum patru zile, mă înţelesesem cu Iu. Colesnic și, în baza unei mai timpurii conveniri, îi ofer manuscrisul de dialoguri „Prezenţa celuilalt”. Urmează să-i trasăm împreună perspectiva. În măsura în care găsesc și eu niște susţinători, ziși sponsori… „Leo, te rog să nu mă grăbești… Odată cu venirea lui Mazilu la Departamentul Edituri, suntem într-o stare de suspensie, indecizie. Depinde de remanierile pe care le va pune el la cale” etc., etc. (Ha! Un poliţist, îl caracterizează pe Mazilu cu: Hămăială.)

Zicem, aproape convinși, că neamul românesc îndură un blestem ce vine de la Atoatestăpânitor… Nu este exclus… Iar dacă e să se adeverească totuși această tragică supoziţie, nu este exclus ca motivaţia blestemului să ni se tragă încă de la răstignirea lui Hristos…

Cine știe dacă printre cei care l-au condamnat, l-au escortat spre Golgota, l-au ţintuit pe cruce nu a fost și vreo progenitură daco-romană de pe meleagurile noastre… Pentru că nu o singură dată râvna noastră întru rău cam dă peste margini… O! Ce subiect dramatic. Dar cine își poate asuma riscul să-și pună propriul popor în faţa unei posibile versiuni de legendă etern… nefavorabilă? Sau să propună și modalitatea, marea jertfă prin care neamul românesc să se poată absolvi de blestem…

Concomitent, să nu uităm că nu discutăm decât despre aburul unei foarte vagi ipoteze. În realitate, poate că nu e vorba de niciun fel de blestem, ci doar de un nenoroc provizoriu, cauzat și de neglijenţa, indiferenţa și pălăvrăgeala noastră, ca neam, ca istorie încă tulbure.

Perfecţionându-ne continuu, avem dreptul la speranţă întru mai bine.

Oho! După ani mulţi, găsesc teoretizat un gând pe care eu (de ce doar eu? Posibil, mai mulţi) l-am avut mai curând ca pe o revelaţie vagă, într-o ipostază artistică, metaforizată, atunci când am alcătuit manuscrisul de poeme „Sâmbătă spre duminică”, poezia ce i-a dat titlu încheindu-se cu versurile: „noaptea spre duminică trăind-o/ ca pe a opta zi/ din săptămână”. În fine, dacă o atare iluminare de moment se poate declanșa într-o infinitate de creiere, iat-o tălmăcită plastic în prefaţa lui Andrei Pleșu la volumul lui Nikolai Berdiaev „Sensul creaţiei” (Humanitas, 1992): „Arta omenească e un act ontologic: adaugă fiinţei lumii fiinţă nouă și celor șapte zile ale Facerii o perpetuă zi a opta. A fi om, în chip deplin, e de a trăi în extazul celei de-a opta zile, a descoperi mereu ciclul primordial pe care Dumnezeu l-a pecetluit cu odihna sa”.

Apoi, din ceea ce se mai poate afla din cele scrise/ transcrise până aici e că, astăzi, duminică, 10 iulie, citesc ceva și, la acest moment, ora 12 jumătate, sunt la pagina 12 a prefeţei amintite la cartea lui Berdiaev.

Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat pe strada București, 60.

Constă din două imobile construite în timp diferit, care, începând cu anul 1899 până în 1940, au aparţinut familiei ȘapiroRozenfeld.

Liter A. Primele informaţii documentare sunt din 1847, când proprietară era Pelaghia Verlikovsky. În octombrie 1897, o parte a curţii, orientată spre strada Podoliei (București), a fost cumpărată de arhitectul Ţalil Ghingher, după propriul proiect, și în 1899 a fost construită clădirea cu două etaje, datare confirmată în emblema sa și de data înscrisă în frontonul rezalitelor laterale ale etajului doi a clădirii.

Este o casă de piatră, ridicată în două etaje, pe un plan rectangular, aliniată la linia roșie a străzii. Are nouă axe compoziţionale, de ferestre și uși, amplasate lateral la etaj și central la parter, care conduce în curte. Intrările la etaj sunt de pe galeria posterioară a casei. În rezalitele laterale se află balcoane, dominate de două porticuri cu câte două coloane ale ordinului corintic, dominate de un fronton triunghiular. Faţada abundă în detalii ale decoraţiei plastice: ancadramente, bosaje, panouri, care îi conferă o monumentalitate deosebită. Partea superioară a casei avea un parapet din tumbe și grilaj metalic.

Liter B. Primele informaţii documentare sunt din 1847, când proprietar era Andrei Petrov. În 1903, această clădire este cumpărată de negustorul Iţko Zonis, care, între anii 1904 și 1905, demolează vechile construcţii și pe acel loc construiește clădirea actuală.

Este o casă cu două etaje, amplasată la colţul cartierului, mărginită de strada Vlaicu Pârcălab, aliniată la liniile roșii ale acestor străzi. Din partea străzii București conduc intrări, iar poarta de acces se află dinspre Vlaicu Pârcălab. Situaţia urbanistică a condus la teșirea colţului orientat spre intersecţia străzilor, cu o firidă adâncă pentru montarea unei statui. Faţadele, cu compoziţii simetrice, sunt cu rezalit laterale și centrale, prin care are loc intrarea în clădiri. Intrările au aspectul unor porticuri din două conuri, care susţin balcoanele etajului.

Sursa: monument.sit.md

12

FLUX

Cultur=

26 SEPTEMBRIE 2014

Primul film documentar despre Mihai Eminescu datează din 1914

Lucrarea „Fetiţa în roşu” de Grigorescu, în licitaţie la 50.000 de euro

Comoară cinematografică, găsită întâmplător în arhive

Lucrarea „Fetiţa în roșu” semnată de Nicolae Grigorescu și evaluată la 30.00050.000 de euro se numără printre cele mai bine cotate tablouri ce vor fi scoase la vânzare la licitaţia de Impresionism și Postimpresionism Românesc organizată de Artmark, informează AGERPRES. Recent descoperită într-o colecţie elveţiană, opera a fost realizată în perioada în care Grigorescu se afla la Barbizon și Marlotte. „Fetiţa în roșu” a făcut parte din colecţia pictorului și colecţionarului Eugene Blot, apoi din colecţia Ernst Horndasch, unde a figurat alături de opere semnate de Bonnard, Renoir, Manet, Gericault și alţii. Conform istoriei, fata reprezentată pe pânză de Nicolae Grigorescu este fetiţa cea mică a celebrului realist francez Jean Francois Millet, fondatorul Școlii de la Barbizon.

Artistul mai este prezent în licitaţie și cu peisajul „Luminiș”, estimat la 35.000-45.000 de euro. Opera clasată în categoria Tezaur a făcut parte din celebra colecţie a dr. Iosif Dona și colecţia dr. Șerban Andronescu Ghika, fiind retrocedată familiei colecţionarului de Muzeul Naţional de Artă al României în 2007.

Licitaţia aduce o mulţime de opere-vedetă semnate de Iosif Iser, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Francisc Șirato, Samuel Mutzner, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Ion Theodorescu-Sion, Octav Băncilă, Nicolae Vermont și mulţi alţii.

Din această paletă se remarcă opera „Odaliscă cu șalvari verzi” de Iosif Iser, estimată la 40.000-60.000 de euro. Lucrarea provine din colecţia industriașului Leon Laserson – unul dintre cei mai înstăriţi colecţionari ai anilor '40 și '50, concentrat pe cele mai importante opere semnate de Pallady și Iser – despre care Corneliu Baba spunea în 1945 că este „poate cea mai pretenţioasă ca valoare plastică din tot ce avem în București”.

O altă vedetă este pictura „Țărancă cu copil” de Ștefan Luchian, ce provine din colecţia Smaranda Atanasiu, verișoara artistului, și mai apoi din colecţia familiei Paleologu. Tabloul este estimat la 25.000-40.000 de euro.

De provenienţă aparte este și tabloul „Peisaj din Franţa” de Theodor Pallady, ce a făcut parte din colecţia dr. Iosif Dona, cea retrocedată în 2007 de Muzeul Naţional de Artă al României. Și această operă, estimată la 12.000-18.000 de euro, este clasată în categoria Tezaur a Patrimoniul cultural naţional.

Licitaţia de Impresionism și Postimpresionism Românesc este prefaţată de Licitaţia „Corneliu Baba și Discipolii”, unde publicul poate vedea cea mai amplă operă a lui Baba, realizată pe tema condiţiei umane, Tripticul „Prolog, Răscoala, Epilog” – estimată la 70.000-120.000 de euro –, dar și o mulţime de schiţe și picturi ale maestrului și artiștilor care l-au urmat.

De asemenea, iubitorii de artă vor admira piese de Picasso, Dali, Warhol, precum și artiști români importanţi în Licitaţia „Ceramica secolului XX”.

FLUX

Un documentar filmat în urmă cu 100 de ani despre viaţa lui Mihai Eminescu și a celor mai apropiaţi oameni din existenţa poetului, Veronica Micle și Ion Creangă, a fost descoperit în Arhiva Naţională de Filme.

Documentarul a fost realizat de Octav Minar, pseudonimul literar al lui Octav Popovici (1886-1967), unul dintre primii și cei mai importanţi cercetători ai vieţii lui Mihai Eminescu.

Filmările au fost făcute pe parcursul anului 1914, în principal în judeţele Botoșani, Neamţ și Iași, dar documentarul conţine și imagini filmate în Italia și Egipt.

Primul film dedicat poetului și prietenilor săi a fost intitulat „Eminescu, Veronica, Creangă” și a avut premiera pe 15 ianuarie 1915, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la nașterea lui Eminescu, în sala Ateneului Român. Au participat la prezentarea oficială, printre alţii, Barbu Ștefănescu Delavrancea, George Enescu sau Maria Ventura.

Filmul a mai rulat ulterior la Casa Școalelor, pe 14 februarie 1915, și la Cinema „Palace”, pe 9 noiembrie 1915.

Publicaţiile importante ale vremii, precum Adevărul, Dimineaţa, Viitorul, Universul, Cronica Moldovei sau Rampa, au menţionat difuzarea peliculei.

Documentarul a fost procesat, la vremea respectivă, de către casa franceză de producţie Pathé Frères Paris în trei exemplare. Unul dintre ele a fost descoperit întâmplător în urmă cu câţiva ani la Arhivele Naţionale de Filme, de către cercetătorii bibliofili Ion Rogojanu și Dan Toma Dulciu, iar existenţa documentului istoric a fost semnalată de către cercetătorul Miron Manega.

Din filmul original, care conţinea 1.500 de metri de peliculă, s-au mai păstrat 650 de metri, cu o durată de 21 de minute.

Acum câteva zile, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei au fost inaugurate expoziţia fotografică și catalogul descoperirilor arheologice efectuate pe traseul Sărăteni-Soroca, reabilitat în cadrul Programului „Compact”.

Evenimentul a fost organizat în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2014 în Republica Moldova de Fondul Provocările Mileniului Moldova și Agenţia Arheologică de Stat.

Expoziţia conţine obiecte de cult, podoabe, vase, unelte și arme, toate acestea fiind descoperite în perioada derulării reconstrucţiei drumului Sărăteni-Soroca. Agenţia Naţională Arheologică a efectuat atunci cercetări la mai multe situri arheologice: sta-

ţiunea preistorică de tip Precucuteni de la Rogojeni, așezările antice de la Alexandru cel Bun și Brânzenii Noi, movilele funerare de la Brânzenii Noi, Rogojeni, Stoicani etc.

La descoperirea celor opt situri arheologice de pe traseul reabilitat s-a realizat o muncă enormă de șantier și de laborator. Cele mai vechi și mai importante vestigii descoperite datează din mil. V î. Hr. și provin din așezarea

Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:

• • • •

traininguri mese rotunde conferinţe de presă corporative etc.

• seminare • prezentări • evenimente

zile de naştere

Servicii suplimentare:

•

Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

•

Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Sursa: adevarul.ro

Expoziţie de vestigii arheologice pe traseul Sărăteni-Soroca la Muzeul Naţional

Universitatea Populară oferă: Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Realizatorul documentarului, Octav Minar, este contestat de nume mari ale literaturii. George Călinescu l-a numit în epocă „necrofor eminescian” și l-a acuzat că a falsificat documente sau că a lucrat cu documente neautentificate. Cu toate acestea, cercetătorul a adunat multe informaţii în premieră, care stau și astăzi la baza biografiei recunoscute a lui Mihai Eminescu.

Filmul documentar conţine imagini în premieră cu casa de la Ipotești, mormântul scriitorului de la Cimitirul Bellu sau locuri de promenadă ale poetului din Iași, precum Hanul „Trei Sarmale”. În același timp, mai pot fi vizionate toate cele trei fotografii cunoscute și acceptate ale poetului, precum și o fotografie a lui Matei și Gheorghe Eminovici.

Realizatorul filmului a reușit să filmeze mai mulţi membri încă în viaţă ai familiei lui Ion Creangă și a inserat în documentar ultima fotografie cunoscută a marelui povestitor.

Unele aspecte cuprinse în documentar sunt detaliate într-un alt film realizat recent.

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.

Reduceri pentru arenda de lungă durată.

Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

eneolitică de la Rogojeni. Descoperirile cuprind numeroase vase ceramice de uz comun și de prestigiu (frumos decorate cu motive geometrice adâncite, canelate și imprimate), unelte și arme de silex, piatră, os și corn, obiecte de podoabă și cult etc.

De asemenea, au fost descoperite mai multe complexe funerare din epoca bronzului, dar și din epoca medievală târzie. Unele morminte cercetate conţin schelete cu o vechime de peste 4-5 mii de ani.

Vestigiile scoase la lumină de specialiști vor fi expuse la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, iar pe parcursul lunilor septembrie-octombrie în centrele raionale și localităţile de-a lungul traseului Sărăteni-Soroca vor fi organizate prezentări ale expoziţiei fotografice și ale rezultatelor cercetărilor efectuate de arheologi.

FLUX

Programe

26 SEPTEMBRIE 2014

29

Luni SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.50 ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 9.45 Documentar. „Povești despre animale: vulpoiul de prerie”. 10.15 World Stories - lumea în reportaje. 11.50 Bună seara! Talk-show. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.50 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 15.45 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 16.00 Art-club (рус).

16.30 Carta drepturilor. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 ARTelier. 22.20 Săptămâna sportivă. 23.05 Film.„CELĂLALT CAPĂT AL LINIEI” (India - SUA). 1.00 B.Britten. „Seri muzicale”. 4.30 Evantai folcloric. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4809 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat (sfârșitul serialului) 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor (sfârșitul serialului) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30 Doctorul casei (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.11, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.11 15:00 Film: Culoarea dragostei 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef, ed. 3 01:00 Serial: În mintea criminalului ep.4 , sezon 5 01:45 Serial: Dexter, ep.9, sezon 7 02:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 03:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!» 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:40 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 Премьера. „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 „Обнимая небо”. Многосерийный фильм 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Фильм Паоло Соррентино „Последствия любви” 03:20 „Prima Oră” (R) 06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Программа. 09:30 Друзья. Комедия. США 1994 1 серия 10:00 Вам письмо.Мелодрама. США 1998 11:00 Știri. 11:10 Вам письмо.Мелодрама. США 1998(продолжение а) 12:10 След. Детектив.Россия2012 13:00 Откровенный разговор. 14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом Астаховым. 15:25 Час суда с Еленой Дмитриевой.

16:15 След. Детектив.Россия2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 1 серия 17:40 Вам письмо.Мелодрама. США 1998 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Особое мнение. 20:40 Мальчишник в Вегасе. Комедия. США 2009 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 20111 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Мальчишник в Вегасе. Комедия. США 2009 03:45 Matinal.

05:45 В поле зрения. Детектив. США 20111 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 5:56 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN 10:34 LE JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 DESTINATION WEEK-END 13:38 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES & DES AILES 16:51 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:34 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:02 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 L’INVITÉ 19:40 BOULEVARD DU PALAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ÉCHAPPÉES BELLES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA DISCRÈTE 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TEMPS PRÉSENT

30

Marţi SEPTEMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.20 ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”.

9.45 Tezaur. 10.00 Baștina. Magazin agricol. 10.45 Accente economice. 11.15 Vectorul European. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.50 Săptămâna sportivă. 15.35 Documentar.„360 grade GEO: tăietorii de lemne din Canada”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 22.20 În premieră. Prezentarea filmului „Ecouri” de Dumitru Grosei. 23.30 Film. „REGATUL INTERZIS”. 4.30 „1989”. 5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000. md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4810 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă (primul episod) 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Numai iubirea (primul episode) 02:00 Doamne de poveste (r) 03:00 Rețeta de acasă (r) 03:15 Doctorul casei 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.12, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.12 15:00 Film: Dragoste la a doua vedere 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef ed. 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.5, sezon 5 00:00 Serial: Dexter, ep.10, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Обнимая небо”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 Премьера. „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 „Обнимая небо”. Многосерийный фильм 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Мэг Райан, Дензел Вашингтон в остросюжетном фильме „Мужество в бою” 03:25 „Prima Oră” (R) 06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1994 1-2 серии 10:00 Фильм 11:00 Știri. 11:10 Фильм 12:10 След. Детектив.Россия2012 13:00 Откровенный разговор.

14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом Астаховым. 15:25 Час суда с Еленой Дмитриевой. 16:15 След. Детектив.Россия2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 2 серия 17:40 Мой пёс Скип.Семейный. США 2000 19:50 Unitatea de Gardă.

20:00 Новости. 20:30 Особое мнение. 20:40 В поле зрения. Детектив. США 20112 серия 21:40 UEFA ChampionsLeague.

21:45 UCL “ Paris Saint-Germain - FC Barcelona”. 23:45 Новости.

00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:45 Сериал 01:30 Новости. 02:00 Час суда с Еленой Дмитриевой. 02:50 Час суда с Павлом Астаховым. 03:40 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 20112 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:29 LES VINGT CHEFSD’OEUVRE DE LA NATURE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:42 PLUS BELLE LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:10 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:37 HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:40 DOCUMENTAIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA / FAUT PAS RÊVER 2:38 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 VOYAGE DANS LE POTAGE 4:29 VOYAGE DANS LE POTAGE

1

Miercuri OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.25 ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Legendele muzicii. 7.10, 8.15, 13.10, 2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 9.40 Natura în obiectiv. 10.10 Evantai folcloric. 10.50 Moldova în direct. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.45 Fii tânăr! 15.50, 0.35 Chișinău Youth Orchestra. Arii din opera celebre, interpretate de V.Naforniţă și V.Dogotari. 16.30 Свiтанок. 17.15 Documentar pentru copii. „Animale în pericol”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.15, 22.20 Prin muzică în Europa. De Ziua Mondială a Muzicii. 23.40 Cultura azi. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4811 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Numai iubirea 02:00 Doamne de poveste (r) 03:00 Rețeta de acasă (r) 03:15 Doctorul casei 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.13, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.13 15:00 Film: Păstrează amintirile 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Max Payne 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.6, sezon 5 00:00 Serial: Dexter, ep.11, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Обнимая небо”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 Премьера. „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 „Обнимая небо”. Многосерийный фильм 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Джессика Лэнг в фильме „Кузина Бетти” 03:25 „Prima Oră” (R) 06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1994 2-3 серии 10:00 Мой пёс Скип.Семейный. США 2000 11:00 Știri. 11:10 Мой пёс Скип.Семейный. США 2000 (продолжение а) 12:10 След. Детектив.Россия2012 13:00 Откровенный разговор. 14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом Астаховым. 15:25 Час суда с Еленой Дмитриевой.

16:15 След. Детектив.Россия2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 3 серия 17:40 Подержанные львы. Семейный. США 2003 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Особое мнение. 20:40 В поле зрения. Детектив. США 20113 серия 21:40 UEFA ChampionsLeague. 21:45 UCL “ Atletico Madrid - Juventus Torino „. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:45 Сериал 01:30 Новости. 02:00 Час суда с Еленой Дмитриевой. 02:50 Час суда с Павлом Астаховым. 03:40 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 20113 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:27 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:29 CURIEUX BÉGIN 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:39 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:10 VISITE LIBRE 13:38 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:31 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 L’ESCALIER DE FER 21:15 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 KADHAFI : MORT OU VIF 23:34 PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 1:49 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 DOCUMENTAIRE

13 2

FLUX Joi OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Свiтанок. 6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. „Animale în pericol”. 9.45 O seară în familie. 10.50 Moldova în direct.

11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.50 În premieră. 15.55 Părinţi și copii. 16.30, 0.10 Portrete în timp.

Vasile Pascaru. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.20 Aniversări. Aurelian Silvestru la 65 de ani de la naștere. 23.00 Documentar. „Secretele longevităţii”. 0.40 Art-club (рус). 5.30 Vectorul European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4812 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Numai iubirea 02:00 Doamne de poveste (r) 03:00 Rețeta de acasă (r) 03:15 Doctorul casei 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.14, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.14 15:00 Film: Blestemul Penelopei 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 Las Fierbinți ep.1 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: În mintea criminalului ep.6, sezon 5 (r) 00:00 Serial: În mintea criminalului ep.7, sezon 5 01:00 Serial: Dexter, ep.12 , sezon 7 (ultimul episod) 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Обнимая небо”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 Премьера. „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 „Обнимая небо”. Многосерийный фильм 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 „К 100-летию Юрия Левитана. Голос эпохи” 02:40 „Prima Oră” (R) 06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1994 3-4 серии 10:00 Подержанные львы.Семейный. США 2003 11:00 Știri. 11:10 Подержанные львы.Семейный. США 2003 (продолжение а) 12:10 След. Детектив.Россия2012 13:00 Откровенный разговор. 14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом Астаховым. 15:25 Час суда с Еленой Дмитриевой. 16:15 След. Детектив.Россия2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 4 серия 17:40 Доктор Голливуд.Семейная комедия. США 1991 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Особое мнение. 20:40 Шерлок Холмс. Детектив. США 2009 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 20114 серия 00:15 Сериал 01:00 Шерлок Холмс. Детектив. США 2009 01:30 Știri. 01:55 Шерлок Холмс. Детектив. США 2009 (продолжение а) 03:45 Matinal. 05:45 В поле зрения. Детектив. США 20114 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:27 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:29 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:10 HEP TAXI ! 13:39 CHILD’S DREAM, DEUX BANQUIERS EN QUÊTE DE SENS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 FORTIER 15:48 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 UN JOUR, UN DESTIN 21:16 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MONSIEUR LAZHAR 23:33 ALBERTINE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:49 MISE AU POINT 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 DOCUMENTAIRE

FLUX 3

14

Programe

26 SEPTEMBRIE 2014

Vineri

4

OCTOMBRIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.40 ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Drumeţii”. 6.45 Tezaur.

7.10, 1.20, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. „Animale în pericol”. 9.40 Dor. Program muzical. 10.10 Cultura azi. 10.55, 4.30 Moldova în direct. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.45 Stil nou. 15.15 Erudit-cafe. 16.00 Ring Star.

Concurs muzical. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Visele devin realitate. 22.20 Fii tânăr! 23.05 Film. „PLUTONIERUL ROCA” (Italia). Episodul 1. 0.50 Documentar. „La drum”. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4813 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Numai iubirea 02:00 Doamne de poveste (r) 03:00 Rețeta de acasă (r) 03:15 Doctorul casei 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.15, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.15 15:00 Film: Dragoste de tată 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.

4 23:00 Film: Sub anestezie 00:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 03:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Обнимая небо”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 Премьера.„Мужское / Женское” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:45 „Moldova are Talent 2” 23:35 „ДОстояние Республики” 01:35 „Primele știri” (rus) 01:50 „Вечерний Ургант” 02:35 „Городские пижоны”. Премьера. „The Doors: История альбома „L.A. Woman” 03:35 Роберт Редфорд в фильме „Брубейкер” 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1994 4-5 серии 10:00 Доктор Голливуд.Семейная комедия. США 1991 11:00 Știri. 11:10 Доктор Голливуд.Семейная комедия. США 1991 (продолжение а) 12:10 След. Детектив.Россия2012 13:00 Откровенный разговор. 14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом Астаховым. 15:25 Час суда с Еленой Дмитриевой. 16:15 След. Детектив.Россия2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 5 серия 17:40 Дитя с Марса.Семейный. США 2007 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Особое мнение. 20:40 „Autostrada”. 21:40 Кудряшка Сью. Семейный. США 1991 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кудряшка Сью. Семейный. США 1991 (продолжение а) 00:10 Мост. Детектив. Швеция 20111 серия 01:20 Сериал 02:10 Новости. 02:40 Час суда с Еленой Дмитриевой. 03:25 Știri. 03:50 Matinal. 05:30 Мост. Детектив. Швеция 20111 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 EN VOYAGE ! 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:30 AL DENTE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH INFO 13:10 UN AN SUR LE FIL 13:38 AFRIQUE, LE DEFI VERT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:52 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 ÉPICERIE FINE 20:07 LES CARNETS DE JULIE 21:04 ACOUSTIC 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BOULEVARD DU PALAIS 23:42 GEOPOLITIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L›INVITÉ 0:59 L›OMBRE D›UN FLIC 2:35 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă OCTOMBRIE

6.05, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Secretele longevităţii”. 7.20 Legendele muzicii.

7.30 Documentar. „La drum”. 8.00 Fabrica de Steluţe „Artshow”. Concert de gală. 8.30 Identitate Basarabia. 9.05 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Un pas spre sănătate. 11.00 Festivitatea de deschidere a Sărbătorii „Ziua Naţională a Vinului 2014”. Transmisiune în direct din PMAN. 12.30 Casa mea. 13.00 Stil nou. 13.30, 2.10 Știri pozitive. 14.00 Aniversări. Aurelian Silvestru la 65 de ani de la naștere. 14.45 Chișinăul de ieri și de azi. 15.00 „1989”. Rolul evenimentelor din 1989 în istoria Europei și RM. 16.00 Documentar.„Focus Europa”. 16.30, 5.30 Destine de colecţie. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.50 Erudit-cafe. 18.30, 19.35, 21.20 Spectacol muzical de „Ziua Naţională a Vinului 2014”. Transmisiune în direct din PMAN. 19.00, 4.00 MESAGER. 22.20 Film. „TOTUL DESPRE MAMA MEA” (Spania). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Chișinău Youth Orchestra. 2.30 In memoriam. Denis Feofentov.

4.30 Bună seara! Talk-show.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4814 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante (sfârșitul serialului) 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Numai iubirea 02:00 Serial: Doamne de poveste (r) 03:00 Rețeta de acasă (r) 03:15 Doctorul casei 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Videoclipuri 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Filmul PRO 14:45 MasterChef (r) 16:30 Vocea României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Terminator - Salvarea 23:00 Film: Pineapple Express: O afacere riscantă 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Film: Pineapple Express: O afacere riscantă (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 05:40 Фильм„Внимание, черепаха!” 06:00 Новости 06:15 Фильм„Внимание, черепаха!” Продолжение 07:30 „Все во имя любви” 08:30 Teleshopping 08:55 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:10 „Курбан-Байрам”. Трансляция из Уфимской соборной мечети 10:55 Премьера.„Александр Михайлов. Только главные роли” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:20 „В наше время” 14:40 Надежда Михалкова, Алексей Серебряков в многосерийном фильме „Три товарища” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 „Три товарища”. Продолжение 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Фильм „Три товарища”. Окончание 18:25 „Ледниковый период” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45 „Что? Где? Когда?” Финал осенней серии игр 01:10 Премьера. „Агнета: АББА и далее...” 02:05 Остросюжетный фильм „Послезавтра” 04:00 Александр Фатюшин, Георгий Жженов в фильме „Лекарство против страха” 6:30 Новости. 7:00 Освободите Вилли. Семейный . США 1993 9:00 „Autostrada”. 10:00 Час пик. Комедийный боевик. США 1998 12:00 Час пик. Комедийный боевик. США 2001 14:00 Новости. 14:15 Час пик. Комедийный боевик. США 2007 16:00 Кудряшка Сью. Семейный. США 1991 17:00 Știri. 17:10 Кудряшка Сью. Семейный. США 1991 (продолжение а) 18:00 Напряги извилины. Комедийный боевик. США 2008 20:00 Вести недели. 21:00 Всегда говори «ДА». Комедия. США 2008 23:00 Știri. 23:30 Мост. Детектив. Швеция 20112 серия 0:40 Вести недели. 1:30 „Autostrada”. 2:30 Știri. 3:00 Час суда с Еленой Дмитриевой. 3:50 Час суда с Павлом Астаховым. 4:40 Știri. 5:10 Мост. Детектив. Швеция 20112 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 MEDITERRANEO 5:54 C DANS L›AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L›INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L›ÉCONOMIE 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE-Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 T›CHOUPI À L›ÉCOLE 10:14 T›CHOUPI À L›ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:33 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 MARCELINO 11:32 ARTZOOKA ! 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 TOUT LE MONDE DEHORS 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:30 PARDONNEZ-MOI 13:59 36,9° 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 DESCENTE EN CUISINE 17:00 UN AN SUR LE FIL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64› LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:30 L›INVITÉ 19:39 THALASSA / FAUT PAS RÊVER 21:25 FRÈRES D›ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 QUI SERA LE PROCHAIN GRAND PÂTISSIER ? 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L›INVITÉ 0:53 SUITE NOIRE 1:54 SUITE NOIRE 2:54 D6BELS ON STAGE 3:46 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 LE POINT

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

5

Duminică OCTOMBRIE

6.05, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar. „360 grade GEO: elixirul fericirii”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Spectacol muzical de „Ziua Naţională a Vinului 2014”. Transmisiune în direct din PMAN. 13.00 Natura în obiectiv. 13.30, 15.40, 16.50, 18.50 Lansarea grilei de toamnă. Show-divertisment. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 La noi în sat. 16.20 World Stories - lumea în reportaje.

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Lansarea grilei de toamnă. Show-divertisment. Transmisiune în direct din PMAN. 18.40 Loteria„Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35, 21.20 Spectacol muzical de „Ziua Naţională a Vinului 2014”. Transmisiune în direct din PMAN. 22.20 Film. „TATĂL MEU ROMULUS” (Australia). 0.10 Erudit-cafe. 0.55 În premieră. 1.25 ARTelier. 1.55 Film. „PLUTONIERUL ROCA” (Italia). Episodul 1. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

5.30 ARTelier.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000. md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4815 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.6 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Numai iubirea 02:00 Serial: Doamne de poveste (r) 03:00 Rețeta de acasă (r) 03:15 Doctorul casei 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Winn-Dixie 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 MasterChef (r) 16:00 Film: Hachiko: Povestea unui câine 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Escape Plan: Testul suprem 23:00 Film: De-a v-ați ascunselea 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Film: Escape Plan: Testul suprem (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 05:35 Александр Михайлов в фильме „Рысь возвращается” 06:00 Новости 06:20 Фильм „Рысь возвращается”. Продолжение 07:15 Александра Захарова в остросюжетном фильме „Заложница” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 „Пока все дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „История российской кухни” 12:55 „Точь-в-точь” 15:30 „Большие гонки” 16:55„Черно-белое” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Премьера. „Своими глазами” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00„Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 01:35 „Политика” 02:30 Фильм „Огненные колесницы” 6:30 Știri. 7:00 Напряги извилины. Комедийный боевик. США 2008 9:00 Desene animate. 9:30 Magazin UEFA Champions League.

10:00 Освободите Вилли. Семейный . США 1993 12:15 Всегда говори «ДА». Комедия. США 2008 14:00 Новости. 14:15 Час пик. Комедийный боевик. США 1998 16:05 Час пик. Комедийный боевик. США 2001 17:00 Știri. 17:10 Час пик. Комедийный боевик. США 2001 (продолжение а) 18:15 Час пик. Комедийный боевик. США 2007 20:00 Новости. 20:30 Тринадцать друзей Оушена. Приключения. США 2007 23:00 Știri. 23:30 Мост. Детектив. Швеция 20113 серия 0:40 Новости. 1:10 Тринадцать друзей Оушена. Приключения. США 2007 3:15 Știri. 3:45 Час суда с Еленой Дмитриевой. 4:35 Час суда с Павлом Астаховым. 5:25 Мост. Детектив. Швеция 20113 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L›INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:25 WARI 7:55 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:08 T›CHOUPI À L›ÉCOLE 10:14 T›CHOUPI À L›ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 MARCELINO 11:32 TACTIK 12:00 JOUR DE RUGBY 12:48 QUOI DE NEUF DOC ? 13:02 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:38 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64› LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L›INVITÉ 19:39 ÉPICERIE FINE 20:33 360° - GÉO 21:31 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA FAUTE À VOLTAIRE 0:08 LE JOURNAL DE LA RTS 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 L›INVITÉ 1:05 MONSIEUR LAZHAR 2:36 GABRIELLE 2:53 FOOT! 3:22 FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

26 septembrie-3 octombrie Berbec Veți simţi un impuls puternic de a vă implica în activităţi noi. Norocul își va face simţită prezenţa în domeniul amoros și al activităţilor creative. Nu uitaţi să vă acordaţi și timp de relaxare și comunicare cu cei dragi.

Taur O întâlnire pasională vă poate capta imaginaţia, pe măsură ce gândurile legate de o anume persoană devin parcă obsesive. Dacă vă grăbiţi, puteţi risca să vă simţiţi prost, așa că este mai bine să mai acordaţi timp.

Gemeni Este o perioadă propice creativităţii.

Ar putea fi o ocazie perfectă pentru niște schimbări în casă. Combinaţia dintre geniul dvs. natural și ideile împrumutate de la alţii ar putea da un rezultat surprinzător de plăcut.

Rac Intuiţia dvs. ar putea intra în conflict cu faptele într-o situaţie cheie, făcând alegerea căii de urmat cu atât mai dificilă. Dacă veţi avea răbdare și veţi încerca să analizaţi problema din mai multe puncte de vedere, veţi vedea că rezolvarea a fost mereu la îndemână.

Leu Munca și plăcerile personale intră în conflict în această perioadă. Veţi fi tentaţi să alegeţi calea ușoară a plăcerilor, în detrimentul angajamentelor asumate. Dragostea va fi la loc de cinste în această perioadă.

Fecioară Sentimentele intense vă pot face să vă aruncaţi cu capul înainte într-o relaţie, deși în interiorul dvs. știţi că nu e cea mai bună idee. Între timp veţi simţi un impuls de a face unele schimbări casnice, poate chiar importante.

Balanţă Cu cât vă acordaţi mai mult timp pentru internalizarea unei situaţii, cu atât mai ușor va fi să luaţi o decizie. Aveţi nevoie de ceva mai mult timp de odihnă și activităţi relaxante, lucru care vă va ajuta să analizaţi la rece situaţia ce vă macină.

Scorpion O influenţă pozitivă poate duce la o evoluţie de bun augur a carierei dvs. E timpul să munciţi din greu, lucru care va conduce la obţinerea unor mari avantaje la nivel profesional. Cu puţin efort, veţi avea parte de succes.

Săgetător O oportunitate referitoare la domeniul profesional vi se oferă și veţi ști să profitaţi de ea. Nu pierdeţi timp gândindu-vă dacă să acceptaţi sau nu, instinctul vă ajută acum. Posibilitatea unei călătorii vă dă șansa unor experienţe extrem de plăcute.

Capricorn Discuţiile profesionale și tranzacţiile financiare sunt în favoarea dvs. Totuși evitaţi să divulgaţi prea multe informaţii de ordin personal, pentru că veţi ajunge să regretaţi, deși aveţi încredere în cei din jur.

Vărsător Perioada următoare stă sub semnul atitudinii afișate, astfel încât puteţi atrage oamenii doriţi în preajma dvs. Aveţi grijă să vă și odihniţi, veţi avea nevoie de multă energie.

Peşti O schimbare a rutinei zilnice vă va face un bine uriaș și s-ar putea dovedi, de fapt, un mare noroc. E timpul să vă urmăriţi scopurile și să atingeţi succesul dorit, dar nu uitaţi, totul merge mai bine cu pași mici și fără grabă.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 932 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

26 SEPTEMBRIE 2014

FARMACIA NATURII Varza luptă cu succes împotriva ulcerului și a infecţiilor Varza este bogată în zaharuri, compuși cu azot, săruri minerale, aminoacizi și vitamine. Conținutul este de aproximativ 1,4% proteine, zahăr între 2,6 la 8%, 92% apă, 0,6%

săruri minerale și oligoelemente. În această legumă se găsește mai multe enzime, vitaminele B1, B2 și C. Datorită conținutului ridicat de vitamina C, unii oameni o numesc “lămâia de Nord.”

Conține săruri minerale de fosfor, sulf, sodiu, potasiu, clor, magneziu, mangan și calciu. În frunzele interioare și tulpina verzei se găsesc mai multe vitamine, proteine și zaharuri. Vitamina C este continuță numai în varza albă întro doză mare.

Din cele mai vechi timpuri, medicii au recomandat ca și copiii să fie hrăniți în mod regulat cu varză, deoarece conține multă vitamina C. Varza poate fi consumată în dietă din cauza valorilor lor calorice scăzute. Îmbunătățește intestinul și are un impact pozitiv asupra bacteriilor intestinale benefice. În medicina populară, varza este recomandată pentru boli cum ar fi diabetul zaharat, hidropizie, avitaminoză, gută, ulcere, dar și probleme cu ficatul.

Sucul de varză ajută la vindecarea ulcerului și accelerează procesul de vindecare. Frunzele de varză pot fi utilizate în bolile reumatice și radiculare și ca comprese analgezice. De asemenea, varza este un aliment excelent pentru persoanele care suferă de disfuncții ale glandei tiroide, deoarece conține iodură de potasiu, care este ușor absorbit.

Varza este un aliment excelent pentru persoanele cu afecțiuni renale. S-a dovedit științific că varza albă are un efect pozitiv asupra ulcerului gastric. Această acțiune a verzei este datorată compusului metil metionin sulfona care protejează mucoasa gastrică.

Bewoman.ro

15

FLUX

STUDIU

Grăsimile saturate din produsele lactate sunt benefice sănătăţii şi scad riscul de diabet Consumul de grăsimi saturate din produse lactate, cum ar fi untul și smântâna, este benefic pentru sănătate, potrivit unor studii noi care au arătat că limitarea impusă consumului de produse din lapte integral în ultimele decenii de către medici a fost greșită.

Limitarea consumului de lapte integral și înlocuirea lui cu produsele degresate a influenţat foarte puţin creșterea numărului de cazuri de obezitate și diabet de tip II, iar o serie de studii au scos grăsimile saturate de pe lista factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare, informează dailymail.co.uk.

Un studiu al experţilor suedezi, dat publicităţii săptămâna trecută, a arătat că o dietă care conţine produse din lapte integral duce la o scădere a riscului de îmbolnăvire de diabet de tip II.

Cercetarea, efectuată pe mai mult de 2.500 de persoane, a arătat că voluntarii care consumau opt sau mai multe porţii de produse lactate bogate în grăsimi pe zi aveau un risc cu 23% mai mic de a se îmbolnăvi de diabet de tip II, comparativ cu persoanele care mâncau o porţie sau deloc. Cercetări anterioare au sugerat că grăsimile înfluenţează procesul de descompunere a zahărului de organism.

Un alt studiu, efectuat de cercetători canadieni și publicat în Applied Physiology, Nutrition and Metabolism, a descoperit că o dietă bogată în alimente precum brânzeturile și smântâna este asociată unei tensiuni arteriale mici și unui nivel scăzut al glicemiei (nivelul de zahăr din sânge, n.r.), ambii factori legaţi de riscul scăzut de a suferi de obezitate și diabet de tip II. Medicii au descoperit că persoanele ale căror analize de sânge au rezultate normale au în sânge un tip de acid gras asociat cu consumul de produse lactate.

Toate aceste studii sunt cele mai recente dintr-o serie de analize care arată că produsele lactate integrale ar trebui să nu fie excluse din dietă. În luna martie, un studiu al autorităţilor britanice, efectuat pe circa o jumătate de milion de persoane, a arătat că persoanele care consumau grăsimi saturate aveau aceleași riscuri de a suferi de boli de inimă ca și persoanele care includeau în dietă iaurt degresat și pește. «Grăsimile saturate nu provoacă boli de inimă»,

FRUMUSEŢE

Remedii naturale pentru un păr mai bogat Podoaba capilară este o carte de vizită pentru femei, care vor să arate mereu cât mai bine. Din păcate, stresul, alimentația greșită, lipsa odihnei duc, în timp, la căderea părului. Îți prezentăm în continuare câteva remedii naturale care pot opri căderea părului și îl pot face chiar mai bogat.

Sucul de ceapă Într-adevăr ceapa miroase puternic și neplăcut, însă tratamentul acesta este eficient. Datorită sulfului conținut de ceapă, crește producția de colagen în țesuturi, iar mai departe părul este ajutat să crească mai puternic și mai des.

Cum să procedezi: Ai nevoie de 2-3 cepe din care scoți zeama (un juicer este de ajutor în acest caz). Cu zeama de la cepe trebuie să-ți masezi scalpul bine, apoi să nu te speli pe cap timp de cel puțin o oră, iar la final te poți spăla cu un șampon delicat. Repetă tratamentul săptămânal.

Sucul de cartofi pentru un păr mai bogat Și cartofii sunt buni pentru refacerea podoabei capilare.

Ai nevoie de 3 cartofi de mărime medie, un gălbenuș de ou și o linguriță de miere. Stoarce zeama din cartofi și amestec-o cu gălbenușul și lingurița de miere. Aplică-ți masca

rezultată la rădăcini și las-o să acționeze cel puțin jumătate de oră. La final spală-te pe cap ca în mod obișnuit. Masca aceasta este bună și pentru părul foarte uscat.

Oțetul natural de mere Oțetul de mere este un produs foarte lăudat pentru efectele sale benefice asupra pielii și asupra părului. Pentru că este acid, reușește să curețe scalpul în profunzime, înlăturând toate impuritățile ce ar putea bloca foliculii, astfel părul va putea crește normal. Mai mult de atât, oțetul natural de mere echilibrează pH-ul scalpului și oferă strălucire podoabei capilare. Clătește-ți părul proaspăt spălat cu o parte oțet de mere amestecat cu o parte apă. Clătește apoi cu apă curată ca să se ducă mirosul înțepător. Repetă săptămânal.

Efectele distrugătoare ale telefonului mobil asupra sănătăţii. Vederea, somnul şi sănătatea mentală, în pericol Lumina albastră emisă de telefonul mobil afectează vederea și somnul, ceea ce poate duce inclusiv la probleme de sănătate mentală, potrivit mai multor studii.

modern însă, trenciul vine și în abordări mai puţin rigide. Acesta poate fi extrem de simplu, fără cordon sau la un singur rând de nasturi.

O variantă foarte apreciată în ultima perioadă este trenciul „fluid”. Cu textură lejeră, din materiale ușoare, aproape vaporoase (păstrând proporţia anotimpului și a gradului de confort ce trebuie oferit de această piesă), trenciul „fluid” este item-ul ideal pentru un look tomnatic cu stil.

O altă modalitate de a face trenciul să iasă „din zona sa de confort” este să îl porţi cu ţinute scoase din context. Dacă în mod normal acesta te duce cu gândul la un look office sau cu o oarecare tentă elegantă, în această perioadă poţi miza pe combinaţii mai puţin uzuale.

Lumina de culoare albastră face parte din spectrul luminii emise de Soare, ceea ce înseamnă că oamenii sunt expuși ei în fiecare zi. Totuși, expunerea pe timpul nopţii la lumină albastră, care este emisă la niveluri mari de telefoanele inteligente, tablete, laptopuri și alte dispozitive cu ecrane bazate pe tehnologia LED, poate duce la deteriorarea vederii, informează antena3.

De asemenea, expunerea la acest tip de lumină duce la încetarea producţiei de melatonină, un hormon care reglează trecerea organismului din starea de veghe în cea de somn. Când nivelul de melatonină și ciclul somnului sunt dereglate, crește riscul de a dezvolta o serie de maladii, de la depresie la cancer.

Ecranele dispozitivelor folosesc lumina albastră pentru că este foarte puternică și permite folosirea aparatelor și în condiţii de lumină solară puternică, pentru a putea citi afișajul. Oamenii au început să fie expuși unor niveluri ridicate de astfel de lumină doar în ultimii 1020 de ani, iar acum au început să se vadă și consecinţele.

One.ro

Jurnalul.ro

Trenciul – cea mai practică piesă de toamnă

Considerat una dintre piesele esenţiale ale oricărei garderobe (atât feminine, cât și masculine), trenciul devine piesa centrală odată cu instalarea definitivă a toamnei. Și pentru că noi traversăm tocmai această perioadă, ne îndreptăm atenţia către cele mai noi tendinţe în materie de trenciuri, dar și

Mediafax.ro

Ulei de măsline încălzit Un lucru foarte bun pe care îl mai poți face pentru părul tău, ca acesta să fie bogat și sănătos, este să-ți masezi scalpul cel puțin o dată pe săptămână cu ulei de măsline încălzit (să fie la o temperatură plăcută pentru piele). Fă-ți masaj cel puțin 15 minute, folosind mișcări circulare și doar buricele degetelor. Nu apăsa tare. Pe lângă faptul că vei îmbunătăți circulația sângelui la nivelul scalpului, vei avea Avantaje.ro și un păr mai bine hrănit.

MODĂ & STIL Toamna se numără cele mai cool și, totodată, practice jachete. Trenciul, simbol prin definiţie al toamnei, reapare în garderoba de sezon fie într-o abordare clasică, fie interpretat într-o manieră uber-trendy, însă mereu un aliat de nădejde al tranziţiei între sezoane.

au concluzionat atunci experţii.

Acum, cercetătorii cred că înlăturarea din dietă a grăsimilor saturate a fost o problemă în ultimele decenii, pentru că a dus la o creștere a consumului de carbohidraţi, mai ales zahăr, ceea ce a dus la o creștere a glicemiei. Un nivel crescut al glicemiei, susţinut pe perioade lungi de ani, este asociat cu instalarea diabetului de tip II și creșterea în greutate.

cele mai actuale modalităţi de abordare și asortare.

Pentru sezonul de toamnă 2014, trenciul suferă puţine modificări din punct de vedere al designului. Luând ca reper etalonul în materie, trenciul clasic Burberry, acesta servește în continuare drept inspirație și pentru restul modelelor de mantouri de toamnă.

La două rânduri de nasturi, strâns cu un cordon în talie și o lungime ce acoperă genunchii, acesta rămâne modelul favorit al tuturor timpurilor, indiferent de trendurile sezoniere. Acum însă, el vine interpretat și în alte versiuni cromatice, iar trenciurile cu printr-uri florale, din colecţia toamnă/iarnă2014-2015 au făcut deliciul audienţei, devenind rapid obiecte must have ale momentului.

Pentru cele ce preferă un look mai

FLUX

16

Magazin

26 SEPTEMBRIE 2014

Brâncuşi, falsificat de CEC de dragul publicităţii Sorana Georgescu-Gorja, fiica inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, cel care a pus în aplicare ideile lui Brâncuși și a ridicat Coloana fără Sfârșit de la Târgu Jiu, atrage atenţia cu privire la falsificarea marelui sculptor în reclamele Casei de Economii și Consemnaţiuni. Și Centrul de Artă Constantin Brâncuși din Târgu Jiu se alătură acestui demers.

Conducerea Centrului de artă «Constantin Brâncuși» din Târgu Jiu atrage atenţia că reclamele CEC care conţin date eronate pot afecta grav imaginea celui denumit părintele sculpturii moderne. „Având în vedere difuzarea, în repetate rânduri, pe diverse posturi de radio și televiziune, a unor reclame CEC Bank în care apare Constantin Brâncuși vorbind, inadecvarea celor rostite la adevărul spuselor sale, precum și apariţia în municipiul Târgu-Jiu a unor panouri publicitare cu imaginea marelui nostru sculptor unde apare un text însoţit de o falsă semnătură, Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși” consideră că orice demers cu privire la viaţa și opera lui Brâncuși, care poate induce opiniei publice informaţii false sau deformate, fără o documentare prealabilă și consultarea unor specialiști de marcă în domeniu, poate aduce prejudicii grave de imagine celui denumit părintele sculpturii moderne. Înţelegem dorinţa CEC Bank de a-și asocia numele unei mari personalităţi artistice de valoare universală așa cum este C. Brâncuși, dar nu împărtășim folosirea în mod eronat a unor date și imagini reprezentative pentru destinul său creator.

Considerăm, totodată, că se impu-

ne o corecţie imediată a erorilor apărute, în acest fel putând face proba respectului pe care îl purtăm întregii moșteniri brâncușiene“, spune Doru Strâmbulescu, directorul Centrului de artă «Constantin Brâncuși».

Vocea lui Brâncuşi nu a fost înregistrată vreodată De asemenea, Sorana Georgescu Gorjan, un reputat cercetător al operei brâncușiene, consideră că reclamele cu Brâncuși sunt făcături, mai ales că vocea lui Brâncuși nu a fost niciodată înregistrată: „Se știe că vocea lui Brâncuși nu a fost niciodată înregistrată, deci este clar că ceea ce se aude este o făcătură. În plus, vocea vehiculează informaţii false și chiar periculoase. Am văzut recent o reclamă CEC Bank în care bine cunoscutul autoportret fotografic al lui Constantin Brâncuși din 1934, supus unui trucaj electronic, își mișcă buzele, rostind cu glas tare anumite afirmaţii. Publicul neavizat poate crede că cele ce aude sunt chiar vorbele artistului!“.

Fiica inginerului Gorjan spune că afirmaţia despre Coloană nu este reală: „Brâncuși-ul din 1934

vorbește despre Coloana fără sfârșit din 1938, precizând că ideea i-a dat-o șurubul de teasc. Nu există în acest sens nimic scris de artist, doar relatări ale moștenitorilor lui, făcute mult după dispariţia artistului.

Se afirmă și că lucrarea este „simplu un proiect de coloană, care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească”. Afirmaţia se referă, de fapt, la coloanele de lemn de 3,51, 3,54 și 3,60 metri, expuse în 1933 la New York. A fost inserată atunci, la cererea artistului, în catalogul Brummer“.

Afirmaţiile lui Brâncuşi, deformate Sorana Georgescu Gorjan susţine că afirmaţiile atribuite lui Brâncuși în reclamele CEC sunt deformate: „Dacă avem curiozitatea să citim textul lui Marcel Mihalovici din volumul Brâncuși inedit (p.

454), dictat se pare chiar de sculptor, aflăm că Brâncuși „n’est pas de ceux qui montent dans un arbre et se contentent de voir loin, car pour aller loin, comme il dit, il faut partir là à travers tous les obstacles.” (Nu e dintre cei care se urcă în copac și se mulţumesc să vadă departe, căci, pentru a ajunge departe, cum

zice el, trebuie să pleci acolo în ciuda tuturor obstacolelor). În monografia Brâncuși, la p. 70, Ionel Jianu consemnează cele relatate de Mihalovici – „Il faut monter très haut pour voir très loin”. (Trebuie să urci foarte sus ca să vezi foarte departe.) Constantin Zărnescu îmbogăţește fraza în aforismul 165 – „Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi să vezi foarte departe”. Această cugetare o rostește fotografia. Este interesant că în arhiva Brâncuși se găsesc numeroase versiuni ale altei cugetări, reproduse în Brâncuși inedit la p. 62, 63, 65, 67, 98 – „Voir loin c’est une chose et aller là c’est une autre”. (Să vezi departe e ceva, să ajungi acolo e altceva.)

Fotografia rostește aforismul nr.

14 din sursa Zărnescu – „A vedea în depărtare este ceva, însă a ajunge acolo este cu totul altceva”. În reclamă, Brâncuși vorbește românește. Nu avem nicio siguranţă că cugetările consemnate de artist în franceză ar fi sunat în limba maternă chiar așa cum le rostește fotografia! Totodată, este bine cunoscută declaraţia sculptorului din 17 februarie 1922, adăugată de mâna sa alături de semnătură, pe un manifest în apărarea lui Tristan Tzara, atacat într-un articol xenofob: „En

art il n’y a pas d’étrangers” – „În artă nu există străini”. Sensul celor rostite de poză este chiar opus celor scrise de artist. Aflăm astfel cu surprindere că „În artă nu trebuie să existe străini!”. Am auzit cu urechile mele aceste vorbe și m-am îngrozit!“.

„Lăsaţi-l pe bietul Brâncuşi în pace şi nu-l mai batjocoriţi!“ Fiica celui care a ridicat Coloana fără Sfârșit are un sfat pentru CEC, instituţie financiară a statului român: „Domnilor bancheri, lăsaţi-l pe bietul Brâncuși în pace și nu-l mai batjocoriţi! Socotim o impietate să i se atribuie artistului gânduri și afirmaţii fără o atentă verificare, precum și să i se folosească imaginea pentru o reclamă. Ansamblul de la Târgu-Jiu așteaptă includerea în patrimoniul UNESCO. O lucrare unicat cum este Cuminţenia Pământului este ameninţată cu dispariţia din circuitul public. O instituţie importantă ca CEC Bank șiar putea manifesta preţuirea faţă de sculptor în alt mod decât prin animarea fotografiei sale, de pildă, ajutând la păstrarea în ţară a unei capodopere brâncușiene unice“.

Sursa: adevarul.ro

Monumente pierdute ale Bucureştiului Moscheea și Muzeul Militar din Parcul Carol, Teatrul Naţional din vremea lui Caragiale sau Palatul Sturza din Piaţa Victoriei sunt doar câteva dintre monumentele Bucureștiului începutului de secol XX ce acum nu se mai regăsesc în Capitală. În 1906, când se împlineau 40 de ani de la venirea în România a Regelui Carol I și 25 de ani de Regalitate, Take Ionescu, pe vremea aceea ministru al Domeniilor și Agriculturii, a insistat pentru organizarea unei Expoziţii Generale Române, potrivit istoricului Dan Falcan. Aici erau invitaţi români din toate zonele ţării, unele aflate sub ocupaţie habsburgică, altele sub ocupaţie rusă. Locul ales

pentru acest mare eveniment a fost Dealul Filaretului. Astfel, locul a fost amenajat de arhitectul francez Edouard Redont. În doar câteva luni a fost construit un adevărat oraș. Atunci au apărut Parcul Carol cu Arenele Romane, Palatul Artelor, Turnul lui Ţepeș și o moschee. Două dintre aceste monumente au dispărut de-a lungul timpului: Palatul Artelor, care a funcţionat ulterior și ca muzeu militar, și moscheea.

Moscheea, mutată în Piaţa Pieptănari După instalarea comuniștilor toată amintirea trecutului regalist a fost ștearsă din memoria colectivă. De aceea, Moscheea „Hunchiar-Regele Carol I”, construită cu prilejul Expoziţiei Generale Române, a fost demolată și mutată ulterior în Piaţa Pieptănari.

Moscheea era amplasată pe

o insuliţă de pe malul lacului, iar în spatele ei se contura semeţul Turn al lui Ţepeș. În anii '60, moscheea a fost mutată în Piaţa Pieptănari.

O altă clădire dispărută din Parcul Carol este Palatul Artelor, care după Primul Război Mondial a devenit Muzeul Militar. În 1940 acesta a ars și nu a mai fost reconstruit. În locul său a fost ridicat, în 1963, Cimitirul Eroilor Neamului. „Acolo a fost înmormântat Gheorghe Gheorghiu Dej, iar pe margine au fost înmormântaţi alţi eroi ai comunismului, precum Petru Groza. Comuniștii au ţinut să demoleze toate clădirile care aminteau de perioada anterioară”, a explicat istoricul Dan Falcan.

Teatrul Naţional, în vremea lui Caragiale La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului

al XX-lea, Teatrul Naţional își avea sediul pe Calea Victoriei, unde acum este Hotelul Novotel. Clădirea a fost construită între anii 1849 și 1852 și a fost concepută de arhitectul vienez Heft. Teatrul Naţional a fost inaugurat la 31 decembrie 1952. De altfel, în zonă, în vremea aceea, era vizibilă amprenta lumii artistice, nu departe aflându-se Casa Capșa sau Berăria Gambrinus. „Unde acum este sediul televiziunii B1, pe calea Victoriei, lângă Teatrul Naţional, era Berăria Gambrinus, celebra berărie a lui Caragiale, director al teatrului”, a completat Falcan.

Teatrul Naţional a funcţionat în clădirea de pe Calea Victoriei până la 24 august 1944, când a fost bombardată de aviaţia germană. „Atacul viza, de fapt, Palatul Telefoanelor, pentru a distruge telecomunicaţiile. În realitate, au fost afectate doar acoperișul și planșeul. Ar fi putut fi refăcut, însă comuniștii nu

au avut niciun interes, deși a existat un proiect de restaurare”, a mai explicat istoricul.

Casa „Beizadelei Viţel” Palatul Sturza, palatul lui „Beizadea Viţel”. În dreapta Palatului Victoria, în 1899 a fost construit un palat în stil rococo, criticat la vremea aceea de arhitecţi pentru stilul prea încărcat. „Palatul a fost făcut de Grigore Sturza, căruia i se zicea

«Beizadea Viţel», pentru că era atât de voinic încât putea să ridice un viţel. Era fiul lui Mihai Sturza, fost domnitor al Moldovei. După Primul Război Mondial, clădirea a devenit sediul Ministerului Afacerilor Externe. A fost demolată în 1940 pentru că era mâncată de carii”, a relatat istoricul. Între timp, începuseră lucrările pentru construirea Palatului Victoria, care a fost sediul Ministerului Afacerilor Externe pe vremea Anei Pauker.

Sursa: historia.ro