Ziarul Flux, Ed. 48 (973)

BUNĂ DIMINEAŢA!

EDI|IA DE VINERI

VINERI, 26 decembrie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 26.12.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ =Sf. Mc. Eustratie, Auxentie, 1 EURO..............................19.1852 Evghenie; Sf. Mc. Lucia 1 Dolar american ............. 15.6916 Maxima zilei 1 Leu românesc ................. 4.2881 Bunătatea înfrumuseţează viaţa, 1 Rublă rusească ............... 0.2887 împăcând toate neînţelegerile; Timpul probabil: ea limpezește ceea ce e încurcat, 26.12.2014 27.12.2014 ușurează ceea ce e greu, înveselește ceea ce este trist.

Noros, Noros, L. Tolstoi 3 9 0C 1 5 0C Adresa INTERNET: http://www.flux.md

2

PAGINA

ACTUAL

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 48 (973)

PAGINA

PAGINA

ROMÂNIA

CALAMITĂŢI

POLITIC Retrospectiva dezastrelor naturale din 2014

9

PAGINA

EXTERNE

Sunt ori nu blocate negocierile?

De ce unii vor viteză, iar alţii – schimbare totală?

XXX

Viktor Orban lansează acuzaţii grave la adresa Statelor Unite

Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Pe data de 25 decembrie, creștinii de stil nou au sărbătorit Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos, iar peste câteva zile vom păși într-un an nou. În aceste zile pline de bucurie și speranţe, redacţia ziarului FLUX vă mulţumește tuturor pentru faptul că ne-aţi fost alături pe parcursul acestui an. Fie ca spiritul sfintelor sărbători de iarnă să pătrundă în casele și în sufletele voastre.

Vă dorim ca sărbătoarea Crăciunului să vă umple casele de lumină binecuvântată, să vă facă mai buni, mai iertători, mai milostivi.

Toate grijile și necazurile să rămână în anul care s-a scurs și să pășiţi în anul care vine cu multă demnitate, încredere și speranţe în viitor. Să aveţi parte de sănătate, bunăstare și bucurii din partea celor dragi, iar iubirea, fericirea, curajul, înţelepciunea și generozitatea să vă fie călăuză.

Crăciun fericit și la mulţi ani!

Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Cea mai mare suferinţă a României la 25 de ani de la Revoluţie

7

FLUX

Crăciun fericit!

Parlamentul se întruneşte luni în prima şedinţă

6

ABONAREA 2015

Pastorale la Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos

(citiţi pag. 3)

Cine şi-a făcut „plinul” în scandalul Le Bridge

XXX

(citiţi pag. 4)

XXX

(citiţi pag. 10)

XXX

(citiţi pag. 11)

FLUX

2

Actual

26 DECEMBRIE 2014

Parlamentul se întruneşte luni în prima şedinţă Marţi, 23 decembrie, președintele ţării Nicolae Timofti i-a convocat pe reprezentanţii partidelor parlamentare pentru a le spune că nu mai este loc pentru amânarea convocării noului Parlament. La ședinţa ad-hoc de la Reședinţa de stat au participat Zinaida Greceanâi (PSRM), Vlad Filat (PLDM), Artur Reșetnicov (PCRM), Marian Lupu (PD) și Mihai Ghimpu (PL). În urma consultărilor cu aceștia, șeful statului a semnat decretul privind convocarea Parlamentului, rezultat în urma scrutinului din 30 noiembrie a.c., în ziua de 29 decembrie 2014.

Potrivit legislaţiei, ședinţa de constituire a Legislativului trebuie să aibă loc cel târziu peste 30 de zile din data alegerilor. În cadrul acestei ședinţe urmează să fie ales președintele Parlamentului și vicepreședinţii, să se facă propuneri pentru Biroul permanent și alte organe de conducere ale Parlamentului. Fracţiunile parlamentare trebuie formate în termen de zece zile. Până la alegerea spicherului, prima ședinţă a Parlamentului este condusă de decanul de vârstă, în actuala legislatură – deputatul socialist în vârstă de 75 de ani, Eduard Smirnov.

Ulterior, după consultările cu fracţiunile parlamentare, Nicolae Timofti urmează să desemneze

candidatul la funcţia de prim-ministru.

Cel mai degrabă însă, ședinţa din 29 decembrie va fi una mai mult festivă, astfel încât să fie respectate procedurile legale, dar fără a fi anunţată majoritatea parlamentară și fără a se purcede la constituirea organelor de conducere ale Parlamentului. Asta pentru că negocierile de constituire a viitoarei coaliţii de guvernare par să bată pasul pe loc, iar politicienii sunt departe de a ajunge la un numitor comun. Cel puţin asta putem deduce din declaraţiile de până acum ale unor reprezentanţi ai partidelor care s-au angajat în tratative.

Prin urmare, chiar dacă purtătorul

de cuvânt al președintelui Timofti a precizat după ședinţa de marţi că șeful statului speră ca până în ziua primei întruniri a Legislativului să fie formată o nouă majoritate parlamentară, cel mai probabil, lucrul acesta nu se va întâmpla.

Negociatorii nu se grăbesc, pentru că, afirmă ei, vor să elaboreze un acord de funcţionare a coaliţiei de calitate, care să rămână valabil pentru viitorii patru ani, dar poate și pentru mai mult. „Există termenul constituţional, care prevede că până la 30 decembrie trebuie să aibă loc prima ședinţă a Parlamentului. Nu e în mod obligatoriu ca la acea ședinţă să se declare și formarea coaliţiei”, afirma acum câteva zile democratul Andrian Candu, citat de Publika TV. Aproximativ același lucru l-a afirmat și șeful liberal-democraţilor Vladimir Filat după ședinţa de la Președinţie, doar că în formulări mai alambicate și pe un ton mai patetic.

Astfel, el a afirmat că ședinţa Parlamentului din 29 decembrie nu va fi doar una de inaugurare și că în cadrul ei vor fi luate decizii importante. „În cadrul primei ședinţe urmărim să luăm decizii ce ţin de crearea unei

OPINIE:

Finanţarea masivă a Ucrainei de UE urmăreşte preluarea totală a economiei acestei ţări Furnizarea unui ajutor atât de masiv din partea UE către Ucraina urmărește un singur scop – îndatorarea acestei ţări până la crearea unei situaţii falimentare și incapacitatea onorării plăţilor externe către donatorii occidentali, care să fie succedată de preluarea totală a economiei Ucrainei, foarte generoasă în resurse naturale. Dar și mai important este faptul că această ţară dispune de terenuri arabile extrem de mănoase, asta întâmplându-se în preajma unei crize alimentare globale care se anunţă către anul 2020, a declarat pentru News-Moldova politicianul Iurie Roșca.

Suma creditelor acordate până la această oră Ucrainei de către UE se ridică la 1,6 miliarde de euro.

Potrivit unui sondaj realizat de ICM Research la comanda „Rossia segodnea”, mai mult de jumătate dintre europeni nu agreează ideea susţinerii financiare în continuare a Ucrainei. Conform cercetării, 55% din populaţia intervievată consideră că UE trebuie să încete-

ze alocarea ajutoarelor financiare Ucrainei și doar 35% votează pentru creșterea volumului ajutorului financiar către această ţară. „La începutul lui octombrie, Rada supremă de la Kiev a liberalizat legislaţia funciară astfel încât investitorii străini pot să procure terenuri arabile. Ceea ce s-a întâmplat în România de mai mult timp în urmă și ceea ce se pregătește la ora actuală Republicii Moldova. Interesul este controlul asupra resurselor și consolidarea statului de ţară vasală a Occidentului pentru Ucraina”, a menţionat Iurie Roșca. „Atât birocraţia europeană, cât și guvernele naţionale ignorează sondajele de opinie și chiar referendumurile. Corporaţiile transnaţionale, nu statele naţionale, nici organismele internaţionale, sunt cele care fac jocul naţional. Corporaţiile dau indicaţii instituţiilor cum ar fi și conducerea UE de a acorda sau nu sprijin financiar, economic, politic sau militar unei sau altei ţări”, a continuat politicianul. În opinia lui Roșca, „pentru birocraţia europeană nu contează câtuși de puţin astfel de sondaje sau opinia unei majorităţi considerabile a europenilor de a înceta sprijinul financiar către Ucraina sau de a stopa conflictul dintre UE și Rusia. Linia aceasta va fi, cel mai probabil, continuată și se va înăspri în perioada următoare”.

Sursa: newsmoldova.md

majorităţi parlamentare și, de ce nu, să discutăm despre probleme majore ce vizează întreaga societate.

Până atunci, vom munci. Vreau să vă spun că negocierile dintre PLDM, PD și PL nu sunt deloc simple. De la bun început am convenit să nu vorbim prea mult în faţa presei, dar să muncim ca să formăm o coaliţie funcţională. Sper că vom reuși, pentru că e o necesitate. Totodată, vreau să reiterez că, la etapa actuală, nu contează viteza, dar calitatea e determinantă.

Vrem o guvernare stabilă pentru următorii 4 ani”, a precizat președintele PLDM, citat de ziarulnational.md.

Dar cum ai întoarce-o, Filat confirmă că până la sfârșitul acestui an este puţin probabil să fie pus punctul în negocieri și să existe o configuraţie clară a viitoarei guvernări. Adică la prima ședinţă a Legislativului vor fi discutate „probleme majore”, însă nu cele pe care le așteaptă societatea.

FLUX

AVOCAT: Mai rămân încă patru expertize în cazul morţii deputatului Butmalai care vor răspunde la multe întrebări Cele patru expertize rămase la care oamenii legii urmează să prezinte răspuns în cadrul dosarului privind moartea deputatului Ion Butmalai sunt cele mai importante, a declarat pentru NewsMoldova avocatul familiei Butmalai, Ana Ursache. „Expertizele medico-legală, fizico-chimică, trasologică și balistică vor răspunde la cele mai importante întrebări în cadrul acestui dosar, și anume din ce direcţie s-a tras, cum a căzut corpul, de ce sunt două tuburi de cartușe la distanţe diametral opuse, ceea ce ne face să credem că s-a tras din locuri diferite”, a explicat avocatul.

Potrivit acesteia, din cele șapte expertize dispuse în cadrul dosarului, rezultatele a trei dintre ele au fost deja prezentate. Astfel, conform expertizei dactiloscopice, pe arma găsită lângă corpul deputatului din care se presupune că s-a tras nu a fost depistată nicio amprentă, „ceea ce ne duce la concluzia că urmele au fost șterse de cineva”. „Expertiza grafologică a demonstrat că înscrisurile pe cele 8 foi aparţin lui Ion Butmalai, dar experţii au specificat că deputatul a scris agitat acest text, ceea ce mă face să presupun că se afla într-o stare antagonistă sinuciderii, dar proprie unei ameninţări, impuneri sau șantajări”, a concluzionat avocatul.

Ursachi a mai spus că o altă expertiză a constatat că din arma găsită alături de Ion Butmalai s-au efectuat trageri.

Cu referire la mapa cu documente importante pe care o deţinea Ion Butmalai și care a dispărut, a cărei existenţă a fost confirmată de fiul său, avocatul a declarat că mai multe persoane au venit cu mărturii în faţa procurorilor că au auzit de la deputat despre această mapă.

Deputatul Ion Butmalai a fost găsit mort la 9 decembrie în curtea casei sale din Cahul. Corpul deputatului a fost depistat de soţia acestuia.

Medicii legiști au stabilit în urma necropsiei drept cauză a decesului deputatului „o plagă împușcată transfixiantă în regiunea stângă a toracelui, cu plagă de ieșire la nivelul spatelui pe stânga”.

Conform diagnosticului iniţial fixat de medicii legiști, „alte leziuni corporale, inclusiv specifice unei autoapărări, nu au fost depistate”.

La faţa tragediei au fost găsite 2 tuburi de cartușe și un pistol, deţinut legal de către deputat.

Procuratura din Cahul a iniţiat o cauză penală pe faptul „omorul unei persoane”.

Săptămâna trecută, unul dintre fiii regretatului Ion Butmalai a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că tatăl său a fost omorât cu sânge rece. Acesta a susţinut că deputatul avea planuri mari pentru viitor și că pregătea un proiect politic pe care intenţiona să-l lanseze înainte de alegerile locale.

FLUX

Politic

26 DECEMBRIE 2014

3

FLUX

Sunt ori nu blocate negocierile?

De ce unii vor viteză, iar alţii – schimbare totală?

Dacă unii se așteptau că negocierile pentru constituirea unei noi coaliţii de guvernământ se vor încheia într-un timp foarte scurt, așa cum promiteau liderii celor trei partide care au decis să formeze noua majoritate parlamentară, trebuie să constatăm că speranţele le-au fost înșelate. Alţii însă nu și-au pus niciun fel de speranţe (și bine au făcut), înţelegând exact că cei care timp de cinci ani nu s-au gândit decât la funcţii și la pârghii de promovare a propriilor interese, nu aveau cum să se schimbe peste noapte. Iar toate vorbele despre lecţia învăţată și asigurările că de-acum încolo va fi altfel, pentru că ţara are nevoie de soluţii urgente, nu au fost decât ipocrizie și vorbe spuse într-un moment mai tensionat, după ce au tras o frică zdravănă că ar putea să piardă puterea.

După ce s-au mai liniștit, au revenit la vechile năravuri. Adică, la luptele pentru funcţii, la intrigi și tras de sfori pentru păstrarea influenţei asupra unor instituţii importante ale statului. Într-un cuvânt, au revenit la „valorile și principiile” de care s-au ghidat și cele două alianţe precedente.

Leancă premier ori spicher Filat?

Marea intrigă a actualelor negocieri este dacă își vor păstra în continuare liberal-democraţii funcţia de prim-ministru sau o vor prefera pe cea de președinte al Parlamentului. În campania electorală, fotoliul de premier i-a fost juruit lui Iurie Leancă, pentru că, potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale, șeful PLDM, Vladimir Filat, nu mai are dreptul să ocupe funcţia respectivă, din cauza unor suspecţii de corupţie. În schimb, acesta poate pretinde la fotoliul de spicher. Și se pare că chiar a încercat să-l obţină, cu sprijinul unor persoane obediente din partid. Fapt ce a creat anumite tensiuni în interiorul formaţiunii, dar a și frânat negocierile pentru constituirea alianţei.

Iurie Leancă pare însă decis să-și păstreze funcţia, dând de înţeles că fără el în fruntea Executivului s-ar pierde continuitatea în promovarea reformelor. În ciuda aparenţelor de personaj inofensiv, subalternul pe linie de partid al lui Filat nu este dispus să cedeze și i-a amintit răspicat acestuia, în cadrul unei emisiuni la postul naţional de televiziune, de promisiunea făcută în campanie.

Vicepreședintele PLDM a punctat foarte sigur de ceea ce spune că formaţiunea va opta în continuare pentru funcţia de șef al Guvernului în viitoarea coaliţie de guvernare și că el rămâne candidatul pentru acest post. „Nu văd niciun motiv de ce PLDM ar trebui, eventual, să se dezică de această funcţie. Este o practică pur europeană, când cel mai mare partid din componenţa coaliţiei își asumă funcţia cea mai importantă – de prim-ministru, și noi o urmăm”, a declarat Iurie Leancă în cadrul emisiunii. „Eu cred că toţi colegii din PLDM au o înţelegere foarte bună a complexităţii momentului. În situaţia în care lansezi un angajament, este foarte dificil să explici apoi de ce renunţi la el, atât pentru cetăţeni, cât și pentru partenerii din afară. Nu am motive să cred că ceva s-a schimbat”, a mai spus el.

Putem bănuim doar că dispoziţiile din interiorul partidului nu sunt atât de univoce precum ar vrea să le prezinte premierul și că în cadrul discuţiilor de acolo se operează cu argumente și în termeni ceva mai duri.

Liberal-democratul nu vorbește în zadar de „partenerii din afară”, pentru că, se pare, el a reușit deja să-și asigure susţinerea din partea acestora. Întors recent dintr-o vizită de lucru la Bruxelles (unde a participat, între altele, și la summitul Partidului Popular European, unde sunt invitaţi șefii de

stat, de guverne și președinţii formaţiunilor membre ale PPE. Iar faptul că Vladimir Filat a rămas pe dinafară pare să indice clar către cine se îndreaptă preferinţele europenilor), premierul în exerciţiu a dat de înţeles că a discutat subiectul cu oficialii europeni și a ţinut să precizeze că aceștia nu ne scapă din ochi și că sunt nedumeriţi de faptul că alianţa încă nu s-a format, la atâta timp după alegeri. „Ei se întreabă și mă întreabă și pe mine care e motivul faptului că nu se reușește formarea mai rapidă a acestei alianţe, care și-a asumat, în baza unor priorităţi clar stabilite, actul de guvernare”, a mai precizat Leancă.

De asemenea, fruntașul liberal-de-

mocrat insistă tot mai des pe problema corupţiei, o temă sensibilă pentru Filat, afirmând explicit că este nevoie de o schimbare, de o nouă guvernare în care să nu se mai regăsească cei bănuiţi de comiterea unor acte de corupţie. Și chiar dacă se află deja de aproximativ un an și jumătate în fruntea Guvernului, Leancă pare să se considere absolut curat și, prin urmare, apt să asigure această schimbare.

Tensiunile dintre cei doi lideri ai PLDM par să se fi amplificat după ce premierul în exerciţiu a decis să invite experţi occidentali pentru a investiga tranzacţiile dubioase care s-au derulat în ultimii ani la Banca de Economii. Iar presa a scris că șeful PLDM nu a fost străin de schemele prin care au fost delapidaţi banii din instituţia bancară și că anume el ar fi beneficiarul final al acestor tranzacţii. „Le-am solicitat partenerilor noștri americani și europeni să ne sprijine

activ în investigarea acestei situaţii, iar dacă se va descoperi că astfel de scheme au avut loc într-adevăr, atunci cei vinovaţi să fie trași la răspundere”, a declarat Leancă cu ceva timp în urmă, iar asta a sunat aproape ca un avertisment pentru Filat.

Negocieri pe întuneric şi informaţii cu ţârâita Un alt motiv de dispută între potenţialii parteneri de coaliţie ţine de secretizarea negocierilor. Chiar dacă imediat după alegeri politicienii promiteau deschidere maximă (pentru că pe ei nu-i interesează funcţiile, ci viitorul ţării și, prin urmare, nu au ce ascunde), discuţiile se desfășoară tot pe întuneric, iar informaţiile care ajung către public sunt contradictorii și dozate cu ţârâita. Chiar și cei care la început cereau transparenţă și tratative în văzul lumii, acum nu mai sunt la fel de vocali și chiar justifică secretomania, pentru că prea multă lumină le-ar afecta și lor interesele.

Astfel, Partidul Liberal a cerut iniţial, în mod tranșant și fără drept de apel, ca negocierile pentru crearea coaliţiei de guvernare să se desfășoare în prezenţa presei, a reprezentanţilor societăţii civile, a mediatorilor din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii, inclusiv pentru a stopa speculaţiile din presă privind partajarea funcţiilor în stat.

Doleanţa liberalilor a provocat mai ales indignarea președintelui de onoare al democraţilor, care a apreciat demersul drept populism ieftin. „Ei vor Dom-2, dar asta este inacceptabil. Este importat ca rezultatele negocierilor să fie făcute publice și să nu existe nicio anexă secretă. În rest, nu poţi face șapte declaraţii în presă, după care să te așezi la masa de negocieri cu ele”, a comentat Diacov pentru deschide.md.

Dar parcă nici liberalii nu au mai fost la fel de insistenţi, nici în privinţa transparenţei, nici a observatorilor occidentali.

Valeriu Munteanu, de exemplu, a afirmat ulterior că transparenţa negocierilor este asigurată prin difuzarea comunicatelor de presă, atunci când este necesar. „Și în statele europene negocierile continuă o săptămână, două, o lună, dacă e necesar. Atunci când totul este convenit, este prezentat societăţii civile, presei și așa mai departe”, a argumentat și prim-vicepreședintele PL, Dorin Chirtoacă. În cele din urmă, s-a ajuns la decizia acceptată de toţi că negociatorii din partea partidelor vor susţine câte un briefing după fiecare rundă de tratative. În cazul în care vor avea ce spune.

De altfel, și premierul Iurie Leancă a propus să se apeleze la ajutorul unor experţi din familiile politice europene din care fac parte formaţiunile implicate în negocieri.

Pe de altă parte, potrivit șefului Delegaţiei UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, Uniunea Europeană urmărește tot ce se întâmplă la Chișinău, dar nu vede

necesitatea participării la negocierile privind crearea coaliţiei de guvernare. „Moldova este o ţară suverană și independentă. Cred că ar fi un lucru lipsit de înţelepciune pentru oricare diplomat să comenteze negocierile privind crearea coaliţiei. Este un lucru intern al Moldovei referitor la acordul de guvernare. Noi urmărim cu interes acest proces”, a comentat Pirkka Tapiola vizavi de demersul liberalilor.

Comuniştii se vor şi ei la guvernare?

Intriga s-a amplificat, iar spiritele s-au încins și mai mult după ce comuniștii au declarat, după plenara partidului, că vor colabora cu partidele proeuropene din Parlament, precizând totuși că exclud o alianţă cu acestea.

Primii s-au alertat liberalii, care șiau simţit ameninţată poziţia în cadrul viitoarei coaliţii de guvernare. Liniștea le-a fost perturbată de vaga bănuială că celelalte două partide, PD și PLDM, ar putea să-i scoată de la guvernare, substituindu-i cu PCRM ori să-i determine să facă anumite cedări, folosind opoziţia în scop de șantaj. „Să-și schimbe mai întâi denumirea, să condamne ocupaţia, să renunţe la seceră și ciocan și să treacă de partea adevărului. Dar atât timp cât stă cu satana în sân, nu poate fi vorba!” astfel a comentat șeful PL, Mihai Ghimpu, eventualitatea unei colaborări cu PCRM. Nici primarul Dorin Chirtoacă nu vede cu ochi buni implicarea opoziţiei. „Nu vedem o participare a PCRM la guvernare. Este o compromitere a parcursului european dacă vom accepta acest lucru”, a spus acesta.

Pe de altă parte, democraţii au declarat că ar putea accepta o anumită formulă de cooperare cu PCRM. Liberal-democraţii dezmint zvonurile privind formarea unei coaliţii cu PCRM și afirmă că, deocamdată, nu s-au purtat discuţii cu partidul respectiv, însă pledează pentru o „comunicare” cu această formaţiune. „Sunt foarte multe speculaţii. Eu am mai spus și acum repet: e necesar să avem o comunicare și cu PCRM, mai ales dacă ţinem cont de situaţia pe care o avem în ţară. E important ca acest partid să contribuie la stabilizarea situaţiei și la consolidarea societăţii. Trebuie să fie o comunicare plină cu participarea PLDM, PD și PL. Din păcate, la ora actuală nu am ajuns la o înţelegere ca această comunicare să aibă loc”, a declarat Vladimir Filat, citat de ziarulnational.md. Și premierul Iurie Leancă a specificat că viitoarea coaliţie trebuie să existe în formula: PLDM, PD și PL, dar să colaboreze, în paralel, cu PCRM. „Ei s-au dezradicalizat și în aceste condiţii putem avea o conlucrare, dar în actul guvernării trebuie să avem anume aceste trei partide”, a opinat premierul.

Iată însă că șeful comuniștilor Vladimir Voronin și-a revăzut, în scurt timp, poziţia, devenind mai puţin categoric, și a declarat că ar putea să discute cu PLDM și PD chiar despre formarea unei coaliţii de guvernare. Nu însă și cu PL ori cu PSRM. Iar această declaraţie ar putea spori îngrijorările liberalilor.

Liberalii vor schimbarea până la capăt şi peste tot Între timp, dinspre negociatori vin informaţii contradictorii. Unii afirmă că acordul de constituire a coaliţiei va fi gata până la sfârșitul acestei luni.

Sau, cel puţin, dau asigurări că se lucrează de zor. Totodată, liderii partidelor afirmă că graba nu-și are locul, pentru că importantă este calitatea viitoarei guvernări. Și adică, preocuparea pentru calitate este cauza acestei întârzieri, nu existenţa unor blocaje și neînţelegeri.

Despre blocaje vorbesc însă liberalii, care vor ca „valorile europene să funcţioneze în Republica Moldova”, iar lucrurile în viitoarea coaliţie să fie schimbate „din temelie”. Inclusiv, aceștia vor să „eficientizeze” Guvernul, adică să reducă numărul de ministere de la 16 la 13, dar și să desfiinţeze agenţiile. Aceste propuneri au fost sonorizate în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău. „Eu înţeleg că voi pregătiţi terenul ca să mergeţi în opoziţie. Nu vreţi să veniţi cu o soluţie”, le-a replicat liberalilor același Dumitru Diacov.

Nu s-a ajuns la un consens nici în privinţa modalităţii de alegere a președintelui ţării, dar nici a partajării ministerelor. Cel puţin, asta a lăsat să se înţeleagă vicepreședintele PLDM, Valeriu Streleţ, în cadrul aceleiași emisiuni.

Singurul care se grăbește pare să fie premierul în exerciţiu. Iurie Leancă este de părerea că liderii partidelor ar trebui să se alăture grupului de experţi „și să poarte discuţii de dimineaţă până noaptea”. „Aceste trei partide (PLDM, PD și PL – n.n.) sunt obligate, de dorit până la Revelion, să constituie această majoritate. Documentul de creare a noii coaliţii să fie unul detaliat, dar vorba lui Napoleon: să ne angajăm în luptă după care vedem cum mergem până la sfârșit. Trebuie să avem această înţelepciune să creăm Guvernul, și eu cred că putem merge mai repede”, a declarat Leancă, citat de deschide.md, la postul public de televiziune.

Este înţeleasă graba lui Leancă, dar se pare că nu toate jocurile au fost făcute. Iar câtă vreme mai există o speranţă, viitorii aliaţi vor lupta în continuare pentru „principiile și valorile” lor personale.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

4

Social

26 DECEMBRIE 2014

Cine şi-a făcut „plinul” în scandalul Le Bridge Republica Moldova a fost obligată să-i plătească businessmanului francez Franck Charles Arif, proprietarul companiei Le Bridge, despăgubiri în sumă de 35,1 milioane de lei, conform deciziei definitive a Centrului Internaţional de Reglementare a Diferendelor Investiţionale (ICSID).

Guvernul a decis, în ședinţa din 22 decembrie, că Ministerul Finanţelor va achita banii din contul mijloacelor bugetare.

Solicitat de agora.md să comenteze situaţia, ministrul Economiei, Andrian Candu, a declarat că „s-a discutat despre posibilitatea restituirii spaţiului care a fost pierdut de această companie sau plata despăgubirilor și s-a ajuns la concluzia, în urma unor analize, luând în consideraţie statutul aeroportului, că trebuie achitate despăgubirile. Ministrul Justiţiei spune că a fost un câștig din partea Republicii Moldova că s-a ajuns la plata despăgubirilor”.

Conflictul a început în 2008, când compania Le Bridge a câștigat un concurs prin care i se permitea să construiască și să gestioneze cinci magazine de tip duty free la Leușeni,

Cahul, Chișinău, Costești-Stânca, Sculeni. Compania concurentă Dufremol, care aparţine omului de afaceri Ilan Shor, a cerut Judecătoriei Economice Chișinău anularea deciziei Ministerului Economiei, pe motivul lipsei experienţei necesare și neîntrunirii unor criterii de eligibilitate. Instanţele de judecată au admis și au menţinut această decizie, mai precizează sursa.

Iniţial, antreprenorul a cerut să-i fie achitate 53,4 mil. de euro în calitate de compensaţii pentru prejudiciul material și moral provocat de rezilierea contractului, care prevede crearea de către compania Le Bridge în Moldova a reţelei de magazine duty free. De asemenea, avocaţii săi au remarcat încălcarea acordului

interguvernamental moldo-francez privind sprijinul reciproc și protejarea investiţiilor, relatează eco.md.

Grupul de lucru creat special în 2013 pentru reglementarea acestei probleme în instanţele internaţionale a convins Guvernul că datorită bunei apărări în judecată, cazul, în esenţă, a fost câștigat de Moldova, deoarece suma solicitată a fost redusă considerabil. În final, Cabinetul de Miniștri a aprobat achitarea sumei de 35,1 milioane de lei. Totodată, Ministerului de Finanţe i s-a cerut să investigheze situaţia și să identifice persoanele vinovate de adoptarea acestor decizii, pentru a fi trase la răspundere și obligate să compenseze prejudiciul.

Pe lângă suma prejudiciilor, Guvernul a mai cheltuit circa 16 milioane de lei pentru serviciile companiei de avocatură DLA Piper, care a reprezentat Moldova în acest proces, mai informează sursa.

Fostul premier Ion Sturza bănuiește că membrii Guvernului Leancă „șiau făcut plinul pe ultima sută de metri”. El scrie pe o reţea de socializare că „a venit și cireașa de pe tortul de Crăciun al Guvernului Leancă. Centrul Internaţional de Reglementare a Diferendelor privind investiţiile a decis că statul Moldova este bun de plată – 35,135 mln de lei (2,25 mln USD) într-un litigiu cu firma Le Bridge. O gogoașă marca Shor & Co, sub înaltul patronaj al Guvernului Filat și al justiţiei moldovenești „incoruptibile”, de astă dată achitată,

cu multă generozitate, în ultima ședinţă a Guvernului Leancă. Un litigiu pe o investiţie blocată de Shor, în aeroportul lui Shor, de doar 200 de mii de dolari, s-a transformat într-o notă de plată de… 2,25 mln USD pentru toţi moldovenii!!!” „Câte „bomboane” ar fi trebuit să vândă prietenul tuturor guvernelor, „păgubitul” Franck Arif în „Duty Free”-urile din aeroportul Chișinău pentru a „câștiga” acești 2,25 mln USD? Răspuns: întreaga producţie pentru cinci ani a fabricii „Bucuria”...”, mai ironizează omul de afaceri, întrebându-l retoric pe Leancă, de ce tocmai în ultima ședinţă de guvern a fost luată această decizie: „Nu sunteţi sigur că veţi guverna și în continuare?”.

FLUX

Scumpirile au devalorizat veniturile populaţiei În trimestrul III al acestui an, veniturile disponibile ale populaţiei au constituit, în medie, pentru o persoană 1787,4 lei lunar. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, acestea au sporit cu 1,8%. În termeni reali însă (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum), veniturile populaţiei au înregistrat o descreștere de 3,1%.

Totodată, moldovenii au cheltuit mai mult decât au câștigat, în medie câte 1831,8 lei de persoană. Dar în comparaţie cu perioada de referinţă din 2013, cheltuielile au fost însă în descreștere cu 3%. În termeni reali, populaţia a cheltuit, în medie, cu 7,7% mai puţin comparativ cu trimestrul III 2013. Descreșterea cheltuielilor de consum per ansamblu a

fost determinată preponderent de reducerea cheltuielilor în cazul populaţiei din mediul urban.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, plăţile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 40,7% din veniturile totale disponibile.

Prestaţiile sociale au contribuit la

formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 21,4%.

Transferurile bănești din afara ţării rămân în continuare o sursă importantă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 18% din totalul veniturilor.

Veniturile obţinute din activităţile pe cont propriu reprezintă 15,6%

din veniturile populaţiei, inclusiv 9% sunt veniturile din activitatea individuală agricolă, iar 6,6% – veniturile din activitatea individuală non-agricolă.

Populaţia urbană a avut venituri de 1,3 ori mai mari decât cea din mediul rural, adică în medie cu 469,4 lei mai mult.

Dacă pentru populaţia de la oraș activitatea salariată reprezintă peste 50 la sută din totalul veniturilor, pentru cea de la sat veniturile se constituie din salarii doar în proporţie de aproximativ 30 la sută. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individual agricolă au asigurat 16,1% din totalul veniturilor disponibile.

Populaţia rurală, în comparaţie cu cea urbană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 23,3% faţă de 12,7%, în cazul populaţiei din mediul urban.

Partea leului din cheltuieli – 43,6 la sută – a fost destinată acoperirii

necesarului de consum alimentar (cu 2,7 puncte procentuale mai mult faţă de trimestrul III al anului 2013).

Majorarea ponderii pentru produse alimentare în structura cheltuielilor de consum a fost determinată de creșterea preţurilor la produsele alimentare, care a depășit ritmul de creștere a veniturilor populaţiei.

Alte aproximativ 20 la sută din cheltuieli au fost alocate pentru întreţinerea locuinţei. Puţin peste 10 la sută au fost destinate procurării de îmbrăcăminte și încălţăminte, iar 5,3% au fost repartizate pentru servicii de sănătate. Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru comunicaţii (4,2%), transport (4,1%), dotarea locuinţei (3,8%) etc.

Cei mai puţini bani moldovenii sunt dispuși să-i dea pentru învăţământ și educaţie, doar 0,7%. Adică, mai puţin decât cheltuiesc pentru băuturi alcoolice și tutun (1,2%) sau pentru restaurante și cafenele (1,5%).

FLUX

Economic

26 DECEMBRIE 2014

5

FLUX

ILIE ȘERBĂNESCU:

„Ne-am luat ţara înapoi – o parascovenie! Fraţilor, nu veţi lua nimic înapoi! Actualii deţinători vând scump, nu dau gratis precum statul român!”

Nu știm câţi dintre cei 6,2 milioane de votanţi ai dlui Iohannis au împărtășit ca un cuvânt de ordine metafora „ne-am luat ţara înapoi” cu care câștigătorul din 16 noiembrie și-a marcat pe internet victoria. Personal nu sunt internaut, dar câţiva internauţi mi-au arătat pe telefoanele lor mobile cu acces online această metaforă-calificativ, folosită probabil pe internet, la sugestia vreunui consilier, tocmai pentru că pe Facebook și alte reţele de socializare s-a decis soarta prezidenţialelor. Când am văzut metafora, m-am întrebat ce o fi cu parascovenia asta?! A-ţi lua ceva – indiferent ce – înapoi înseamnă că ai deţinut cândva acel ceva! Când o fi fost asta?

Aceiași prieteni internauţi mi-au atras atenţia că, din ceea ce au constatat ei înșiși în traficul de pe internet, formula „ne-am luat ţara înapoi” ar fi fost iniţiată în contextul participării la prezidenţiale a candidatului PSD-ist Victor Ponta, sugerând că înfrângerea acestuia ar marca desprinderea definitivă de comunism. Trecem peste faptul că aceasta ar însemna că, de 25 de ani de la căderea oficială a comunismului, am fi vegetat tot în comunism și ceea ce s-a înfăptuit pe linia trecerii la economia de piaţă, la democraţia de tip occidental și la situarea în tabăra politico-militară euroatlantică ar fi un fel de minciună. Dar ce mai este oare comunist în PSD, acest partid care este principalul artizan din România al celui mai odios

capitalism sălbatic din Europa?! Cum oare o fi comunist Victor Ponta, despre care se poate spune fără ezitare că nu s-a mai văzut altul la fel de determinat să vândă pe nimic și aurul de la Roșia Montană, și gazele de șist de oriunde de prin ţară doar-doar de o dobândi astfel graţia „partenerilor euroatlantici”?! Și apoi, fraţilor, dacă nu vă descurcaţi cu clarificările în plan politic, atunci treceţi în plan economic, unde lucrurile sunt clare, fără echivoc. În 16 noiembrie dimineaţa, înainte de alegeri, situaţia în România era după cum urmează: tot petrolul și jumătate din resursele de gaze – la austrieci; distribuţiile din energie (cele care strâng banii) – la nemţi și francezi în cazul gazelor, la italieni, nemţi și cehi în cazul electricităţii, la austri-

eci, kazahi și ruși în cazul carburanţilor; băncile – la austrieci, greci și francezi; industriile câte mai există – la nemţi, britanici, ruși, italieni etc.; telefonia – la francezi, britanici și nemţi; pădurile (probabil, peste jumătate) – la austrieci, unguri, nemţi; pământurile agricole (probabil, peste 40%) – la italieni, unguri, danezi etc. În 16 noiembrie, la închiderea urnelor, după victoria zdrobitoare, tabloul era același. Și așa va rămâne. Fraţilor, nu veţi lua nimic înapoi! Actualii deţinători vând scump, nu dau graţis precum statul român! Și v-au luat și banii, ca să nu aveţi cu ce cumpăra!

Ilie ŞERBĂNESCU Sursa: jurnalul.ro

Experţii anticipează un an dificil pentru economia transnistreană Expert-Grup a lansat cel de al doilea număr al Revistei Economice Regionale: Regiunea transnistreană, în care analizează tendințele de creștere și riscurile economice ale regiunii din stânga Nistrului.

Autorii publicaţiei, Adrian Lupușor și Iurie Morcotâlo, prognozează că anul 2015 va fi mult mai dificil comparativ cu cel ajuns acum la final, fiind anticipată o recesiune economică de circa 3-5%. Această evoluţie negativă ar putea fi cauzată de faptul că factorii care au atenuat șocurile negative și au permis menținerea economiei transnistrene pe linia de plutire în 2014 urmează să se disipeze în 2015.

Astfel, arată experţii, creșterea economică a fost compromisă de criza din Ucraina, acompaniată de înăsprirea controlului de către Ucraina la frontiera cu Republica Moldova (care cuprinde perimetrul transnistrean), și, în paralel, cu problemele economice ale principalilor parteneri comerciali

ai companiilor din regiune (UE, Ucraina și Federația Rusă). Deprecierea rublei rusești a erodat mult puterea de cumpărare a familiilor migranților, fapt agravat de menținerea artificială a cursului de schimb dintre „rubla transnistreană” și dolarul SUA. Ca și efect de runda a doua, acești factori au dus la creșterea restanțelor de plată în sectorul bugetar, subminând consumul, precum și au alimentat pesimismul populației și agenților economici. Pe de altă parte, factorii respectivi au fost atenuați de reluarea activității Uzinei Metalurgice Moldovenești – cel mai important angajator, investitor și plătitor de taxe din regiune. Aceasta a impulsionat esențial întreaga activitate industrială, în special grație creșterii rapide a industriei metalurgice și a celei de producere a energiei electrice. Totodată, condițiile climaterice favorabile au influenţat pozitiv asupra producției agricole și ocupării în acest sector. Per ansamblu, factorii pozitivi și negativi s-au completat reciproc, iar economia regiunii practic a stagnat în 2014.

O serie de riscuri vor persista în continuare, arată autorii studiului.

Astfel, dificultățile economice din

Dinamica principalilor grupe de produse exportate în ian-oct:14, f-a-p, %

Sursa: „Banca Republicană Nistreană”

Ucraina și Federația Rusă, în paralel cu recuperarea lentă a economiei UE, urmează să submineze cererea externă și eforturile autorităților de a se reorienta de la piața occidentală la cea estică. Împreună cu deprecierea rublei rusești, aceasta urmează să afecteze și bunăstarea familiilor migranților.

Totodată, politica bugetară mult mai austeră anticipată pentru anul 2015, în paralel cu posibilele majorări ale tarifelor la serviciile comunale și rețineri salariale din sectorul bugetar, urmează să influențeze negativ și cererea internă. Pe fondul reducerii anticipate a consumului și exporturilor, nici investițiile nu prezintă perspective favorabile.

Sondajele din regiune atestă creșterea nivelului de pesimism în rândurile managerilor principalilor întreprinderi industriale, fapt cauzat de criza economică și de securitate din Ucraina, precum și de înrăutățirea condițiile economice interne. În plus, recesiunea anticipată în Federația Rusă pentru anul 2015 urmează să limiteze și apetitul pentru investiții din partea băncilor și altor companii cu investiții rusești din regiune. O constrângere suplimentară ține și de probabilitatea înaltă a unor condiții climaterice mai puțin favorabile comparativ cu anii 2013 și 2014, când au fost înregistrate creșteri importante a producției agricole în regiune.

Dificultățile economice au afectat și piața muncii: rata de ocupare a scăzut, iar numărul de concedieri și rata șomajului a crescut.

Acest fenomen s-a manifestat în special în sectorul privat, afectat de cererea internă și externă limitată, creșterea presiunii fiscale și creșterea nivelului de incertitudine. Potrivit autorilor studiului, piața muncii a fost principala filieră prin care înrăutățirea situației economice s-a transpus asupra înrăutățirii situației sociale.

Deprecierea rapidă pe parcursul anului 2014 a rublei rusești față de principalele valute de referință, implică o serie de provocări imi-

nente pentru economia regiunii transnistrene. Acestea derivă din dependența economică, financiară și energetică a regiunii de Federația Rusă. Expunerea respectivă este agravată de politica fixării cursului de schimb al „rublei transnistrene” la nivelul de 11,1 „ruble” per dolar SUA. Aceasta a sărăcit în mod automat migranții și familiile acestora care converteau veniturile în Federația Rusă în dolari și făceau transferuri în regiunea transnistreană. Fixarea artificială a cursului de schimb urmează să afecteze și în continuare consumul din regiune (circa 30% din economia regiunii se bazează pe remitențe) și să submineze capacitatea economiei de a se adapta la schimbarea mediului economic extern. În opinia experţilor, autoritățile din regiune au reacționat neadecvat la înăsprirea condițiilor economice. În particular, în loc să susțină sectorul privat, care este principala sursă de venituri la buget, investiții și locuri de muncă, autoritățile au înăsprit povara și controalele fiscale asupra companiilor, fapt atestat de managerii unor întreprinderi. În loc de a motiva băncile comerciale din regiune să majoreze creditarea sectorului real, autoritatea monetară din regiune a înăsprit pe parcursul anului 2014 politica monetară, care a scumpit și mai mult resursele creditare ale băncilor. De

asemenea, Transnistria nu ar fi trebuit să-și reorienteze exporturile spre Federația Rusă, ci să elimine barierele tarifare pentru comerț și să integreze companiile din regiune în piețele externe vaste și prospere, se arată în publicaţie.

Constrângerea fundamentală care afectează dezvoltarea pe termen lung a regiunii este divergența dintre interesele economice și cele (geo)politice, consideră autorii documentului, problema devenind extrem de actuală în contextul semnării Acordului de Asociere cu UE. Astfel, în timp ce aproximativ 60% din exporturile din regiunea transnistreană sunt direcționate spre UE, autoritățile din regiune, pentru a diminua expunerea față de piața comunitară, întreprind acțiuni în vederea reorientării exporturilor pe piața CSI și, în particular, spre cea a Federației Ruse. Însă, pe lângă faptul că piața CSI nu poate substitui piața UE din cauza dimensiunilor mai mici și specificului diferit al cererii, potențialul acesteia se află în continuă scădere. În concluzie, experţii anticipează că anul 2015 urmează a fi unul deosebit de dificil pentru regiune din cauza înrăutățirii situației economice și sociale, precum și a necesității de a lua decizii de politică economică foarte contradictorii.

FLUX

FLUX

6

România

26 DECEMBRIE 2014

Cea mai mare suferinţă a României la 25 de ani de la Revoluţie Cea mai mare suferinţă a României la 25 de ani de la Revoluţie este blocarea accesului competenţelor către vârfurile societăţii, economiei și administraţiei de către reţelele și dinastiile moștenite de dinainte de 1990.

Sentimentul de frustrare a fost acut până în 1996, perioadă în care au fost blocate investiţiile străine și privatizarea, însă, din păcate, România continuă să fie condusă și astăzi de membri ai dinastiilor, ai căror exponenţi au fost stâlpi ai regimului comunist.

Ruptura faţă de trecut a fost mimată, iar puternicii din politica și vechile structuri ai anilor ’70-’80 s-au organizat astfel încât să reușească transferul de la puterea politică la cea economică. După 25 de ani, unii dintre ei sunt chiar în funcţii, iar alţii și-au predat puterea copiilor lor, aduși pe poziţii înalte cu CV-uri subţiri, dar cu puternic sprijin al reţelelor.

Culmea, chiar și în business, reţeaua și-a înfipt rădăcini adânci. Nu sunt vizate doar companiile de stat sau companiile care trăiesc din comenzi de stat, ci găsim chiar copii de foști ideologi șefi din comunism în poziţii similare astăzi în capitalism. Bine ascunși, însă cu aceeași forţă de a face agenda zilei, altfel nebănuiţi de aproape nimeni în România.

Cum altfel să se explice faptul că în prima linie a Revoluţiei, omul în pulover, profesorul poliglot din Politehnică, cu un discurs atât de coerent și puternic încât parcă ar fi coborât de pe o scenă, cu notiţele discursului pe cartonașe precum, după 25 de ani, sâmbătă seară președintele Traian Băsescu – era chiar fiul unuia dintre puternicii lideri comuniști din România anilor ’50-’60 care au impus regimul sovietic? Chiar așa, o întâmplare?

Ca și cum Gheorghe Gheorghiu-Dej sau Nicolae Ceaușescu s-ar fi tras din foști colonei sau generali ai armatei române din Primul Război Mondial, când aceștia din urmă și copiii lor au fost hăituiţi în închisorile comuniste în anii ’50. Și nu numai că ginerii foștilor miniștri au dezvoltat puternice afaceri, de exemplu, cu hoteluri, restaurante sau spaţii comerciale luate (aproape) degeaba – pentru că nu au construit cu banii lor alte restaurante sau ho-

teluri –, dar reţeaua a avut grijă ca și ideologic tocmai fiii lor să fie astăzi cei care ne predau învăţăminte anticomuniste. Ca și cum băieţii lui Nae Ionescu – dacă ar fi avut – sau ai altor ideologi ai dreptei din interbelic ar fi ajuns să fie capii ideologici ai regimului comunist. Nu se mai găsea nimeni în România decât tocmai fiii celor care au adus sau predat comunismul să ne arate „calea dreaptă” spre capitalism?

Tocmai membrii dinastiilor foștilor secretari de partid, astăzi în diverse structuri, să ne arate drumul spre integrarea euroatlantică? Tot ei?

O uriașă operaţiune de intoxicare care a avut drept scop de fapt doar preluarea și menţinerea controlului. În ’98, mulţi spuneau că așa e România și că existenţa acestei reţele a dinastiilor este motivul principal pentru care ţara nu înaintează, dar nu credeam. După 16 ani cred. Dar mai cred și că România competentă își face loc și sfarmă sub călcâi acești pui de nomenclaturiști puși în funcţii de părinţi, nu de CV. Este evident că ceea ce ne diferenţiază de ţările dezvoltate este lipsa unui capital autohton puternic. Însă investiţiile străine, oricât ar căra din valoarea adăugată din România în afară, au avantajul că pun în valoare resursa umană de calitate.

Tinerii competenţi și harnici ajung să conducă businessuri de zeci de mi-

lioane de euro sau chiar zeci de miliarde, cum este cazul recent al lui Adrian Viman de la Kaufland, care pleacă să conducă sucursala din Germania a acestei companii, cu afaceri de 13 miliarde de euro. Sau să își facă puternice afaceri independente de unde pot proiecta singuri viitorul României.

Ei vor veni la un moment dat din sectorul privat curat și din companiile străine în administraţie. Acum, deliberat sunt ţinute salariile miniștrilor jos, pentru ca să nu îi intereseze pe tinerii competenţi și să forţeze să se „mânjească” pe oricine ar vrea să construiască în sistemul public, dar va veni clipa când oamenii care trăiesc din salariu îi vor rade.

Dosarele Patriciu și Voiculescu, unde justiţia s-a întors în timp în anii ‘90, condamnând practic privatizarea frauduloasă a Rompetrol și a ICA, arată că nu este departe momentul când se vor redeschide dosare precum Ban-

corex, cea mai mare fraudă din istoria României de după 1990 și sursa de finanţare a foștilor nomenclaturiști și a puilor lor care astăzi cred că și-au găsit culcuș la vârful României.

România este astăzi la jumătate din potenţialul său ca ţară, la un PIB cu doar 30% mai mare în termeni reali faţă de 1990, pentru că în acești 25 de ani, resursele României au fost prăduite sau administrate de incompetenţi menţinuţi la putere numai prin susţinerea reţelelor și a dinastiilor de partid. În Polonia, standardul de viaţă s-a dublat în acești 25 de ani. Este culmea cum, cu atâtea aparente schimbări de regim politic între stânga și dreapta, puterea a rămas în aceleași mâini pătate ale celor care, de fapt, erau gardienii României înainte de ’90. O uriașă manipulare.

Sorin PÂSLARU Sursa: Ziarul Financiar

Ipoteză: Revoluţia din 1989, declanşată de bătaia puterilor lumii pe zăcămintele de petrol Ne place să credem că blocul comunist s-a prăbușit brusc în 1989 din dorinţa de libertate a oamenilor.

Desigur, a fost și acest lucru, dar mult mai mult a contat altceva: petrolul. Încă din anii ’80, marile puteri ale lumii știau că rezervele se vor epuiza în câteva zeci de ani și că, dacă pun mâna pe ele, vor face foarte mulţi bani. Într-o alocuţiune rostită la Bruxelles, disidentul rus Vladimir Bukovski a dezvăluit că, pe data de 17 ianuarie 1989, o delegaţie a Comisiei Trilaterale, formată din ex-premierul japonez Yasuhiro Nakasone, ex-președintele francez Valéry Giscard d’Estaing, bancherul american David Rockefeller și fostul secretar de stat al SUA, Henry Kissinger, s-a întâlnit cu Mihail Gorbaciov pentru a-l convinge că URSS trebuie să se integreze în marile instituţii financiare ale lumii: GATT, FMI și Banca Mondială. Potrivit lui Bukovski, cuvintele lui d’Estaing ar fi fost: “Domnule președinte, nu vă pot spune exact când se va întâmpla, probabil în 15 ani, dar Europa va fi un stat federal și trebuie să vă pregătiţi pentru asta. Trebuie să lucraţi cu noi și cu liderii europeni să stabiliţi cum veţi reacţiona, cum le veţi permite celorlalte state est-europene să interacţioneze cu Europa unită sau cum să deveniţi o parte a ei. Trebuie să fiţi pregătiţi”.

Vladimir Bukovski subliniază: “Asta se întâmpla în ianuarie 1989, într-o vreme în care Tratatul de la Maastricht nu exista nici măcar în proiect. Cum

blă, dar nimeni nu a văzut vreodată documente autentice care să stabilească adevărata sumă.

O parte din acești bani se afla în conturile interne și externe ale fostei securităţi a statului și în avuţia naţională imobilă: întreprinderi, combinate, bunuri, mijloace fixe, capital industrial etc. Secretele securităţii au rămas și astăzi o enigmă nedescifrată!” a declarat economistul și analistul militar Silviu Crăescu, președintele Academiei Naţionale de Securitate și Organizarea Apărării.

naiba știa Giscard d’Estaing ce se va întâmpla peste 15 ani? Și, surpriză, cum de a devenit tocmai el autorul Constituţiei Europene, în 2002?” A urmat, pe 1 decembrie, întâlnirea lui Gorbaciov cu Papa, iar pe 2-3 decembrie 1989, celebra întâlnire de la Malta dintre Gorbaciov și președintele american George Bush senior.

A urmat prăbușirea blocului comunist brusc și dintr-odată.

Bukovski avea dreptate să creadă că ceva nu este în regulă…

UE, interes strategic în zona Mării Negre Dacă deschideţi site-ul Companiei Naţionale de Drumuri, la capitolul „Proiecte cu impact internaţional”, veţi găsi reţeaua TEM de autostrăzi pe care România trebuie să o construiască pe teritoriul său, conform unor înţelegeri internaţionale semnate deja. Printre acestea este și autostrada Giurgiu-București-Focșani-Albiţa, numită Autostrada Inelară a Mării Negre, porţiunea românească.

Asta înseamnă că în jurul Mării Negre va exista o autostradă.

De ce? Această autostradă,

precum și celelalte proiecte de infrastructură din zonă, au menirea de a lega Europa de zonele unde se află marile resurse energetice din Caucaz și Orient. „Momentul 1989, adică prăbușirea lagărului comunist, a avut la bază nevoia de expansiune a Europei către zăcămintele energetice din Est!” este de părere prof. univ. dr. ing.

Marian Rizea, reputat specialist pe probleme de contraspionaj economic. În zona asiatică sunt concentrate 75% din rezervele mondiale de petrol și gaze.

Exportul de civilizaţie europeană către Est, la care asistăm și astăzi, are drept scop luarea sub control a statelor deţină-

toare de resurse energetice, dar și a statelor prin care vor trece aceste resurse energetice. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană tot înglobează, începând din 1989, ţările poziţionate în jurul Mării Negre. În viitor, cu cât ne vom apropia de momentul „morţii petrolului”, adică al epuizării zăcămintelor mondiale, probabil prin 2050 sau 2060, cu atât aceste resurse se vor scumpi, iar cel care le deţine se va îmbogăţi foarte mult!

Aceste informaţii sunt subliniate în cartea „Securitatea energetică la Marea Neagră”, un volum editat de Academia Naţională de Informaţii București.

„Pe lângă resursele energetice au contat, pentru cotitura din 1989, și resursele umane din zonă, precum și imensa piaţă de desfacere”, a explicat Marian Rizea.

În 1989, România avea o rezervă de 4 miliarde de dolari „Banii pe care îi avea România în anul 1989 se ridicau la aproximativ 4 miliarde de dolari în conturi și contracte în derulare cu firme de stat de comerţ exterior. Există însă indicii că suma ar fi fost aproape du-

Ceauşeştii se salvau dacă ajungeau la Buşteni „Au existat planuri de salvare a lui Ceaușescu de către unii dintre membrii de partid, armată și securitatea statului, însă dictatorul a fost împiedicat să ajungă în zona orașului Bușteni, unde ar fi fost apărat de partizani până la obţinerea de ajutor extern”, a declarat analistul Silviu Crăescu. Acesta a adăugat că unii dintre membrii de partid care ar fi încercat să-i salveze pe soţii Ceaușescu au pe conștiinţă o parte din morţii de la Revoluţie, fiindcă au tras în civili cu arme de foc.

Sorin GOLEA Sursa: libertatea.ro

Calamit=\i 26 DECEMBRIE 2014

7

FLUX

Retrospectiva dezastrelor naturale din 2014 De-a lungul timpului, Terra a înregistrat dezastre naturale care au produs mari pagube umane și materiale, iar anul 2014 nu a făcut excepţie. Dezastrele naturale din acest an – cutremure (urmate sau nu de valuri tsunami), inundaţii, erupţii vulcanice, alunecări de teren, secetă – nu au atins, din fericire, proporţiile unora din anii precedenţi.

Dar aceste fenomene nu sunt atât de rare pe cât și-ar dori omenirea, iar atunci când se produc înlocuiesc ca mărime și valoare a pagubelor potenţialul distructiv al războaielor sau al unor epidemii.

Cutremurele au lăsat în urmă victime omeneşti şi pagube materiale Nu s-au mai înregistrat seisme atât de puternice ca cel din 26 decembrie 2004 din largul insulei Sumatra (Indonezia), de 9,3 grade pe scara Richter, soldat cu circa 300.000 de morţi din 12 ţări riverane Oceanului Indian, sau cel din 11 martie 2011 din Japonia, de 8,9 grade, în care au murit 6.000 de persoane, iar pagubele materiale au fost de 100 de miliarde de dolari. Dar ţări aflate pe Cercul de Foc al Pacificului (cea mai întinsă și mai activă zonă vulcanică de pe Pământ, concentrând 62% din vulcanii activi) au fost și în acest an victime ale unor seisme care au lăsat în urmă morţi și pagube materiale.

Pe 1 aprilie 2014, un cutremur de pământ cu magnitudinea de 8,1-8,2 grade a zguduit orașul Iquique din Chile și întreaga regiune, provocând moartea mai multor persoane și însemnate pierderi materiale. Au fost evacuate aproape un milion de persoane. Potrivit geologilor, acest puternic seism – urmat de o replică de 7,6 grade – a fost rezultatul tensiunilor acumulate la nivelul faliei aflate de-a lungul zonei de coastă a ţării, unde placa tectonică oceanică „Nazca” alunecă sub placa tectonică sud-americană într-un ritm de circa 7 centimetri pe an.

Pe același Cerc de Foc al Pacificului s-a produs, la 18 aprilie, un cutremur în capitala Mexicului. Seismul a avut 7,4 pe scara magnitudinii de moment, epicentrul fiind localizat în statul mexican Guerrero, la nord de Acapulco. Cutremurul a spart geamuri și vitrine și a dărâmat ziduri, determinând, totodată, întreruperi de curent și evacuări.

Pe 12 februarie s-a produs un cutremur cu magnitudinea 7,3 în regiunea autonomă uigură Xingjiang din nord-

vestul Chinei. Deși de mare intensitate, el nu s-a soldat cu victime sau pagube materiale.

Din gama de mișcări tectonice susceptibile să producă pagube umane și materiale fac parte și erupţiile vulcanice. Un vulcan din vestul Indoneziei (ţară în care se află cel mai mare număr de vulcani activi din lume), în activitate de mai multe luni, a erupt de 30 de ori pe 4 ianuarie, făcând ca numărul persoanelor evacuate să depășească 20.000. Sinabung, situat în nordul insulei Sumatra, a aruncat lavă până la 4.000 de metri înălţime.

Erupţia vulcanică neașteptată de pe muntele Ontake din centrul Japoniei s-a soldat cu 48 de morţi și 15 dispăruţi, îngropaţi, se pare, în stratul gros de cenușă. Ea a avut loc sâmbătă, 27 septembrie, când muntele era plin de excursioniști. Cu un asemenea bilanţ, erupţia vulcanică bruscă este cea mai gravă de acest tip din Japonia după război.

Alţi vulcani a căror activitate stârnește îngrijorare și pentru care au fost lansate avertismente sunt Bardarbunga din Islanda, Mayon din Filipine și Kilauea din Hawaii, populaţia din zona lor fiind evacuată.

acestei ţări. Vântul a suflat cu peste 200 km/h în insula Hainan, iar precipitaţiile au fost abundente. Bilanţul super-taifunului Rammasun din China a fost de 56 de morţi și 20 de dispăruţi, iar pagubele materiale au depășit 26,55 de miliarde de yuani (4,32 miliarde de dolari).

China se confruntă frecvent cu dezastre naturale în cele două luni estivale, provocate de ploile musonice, care afectează mai ales jumătatea de sud a ţării. Rammasun a ajuns în China după ce a devastat nordul Filipinelor, unde a provocat 94 de morţi și nouă dispăruţi.

Taifunul a afectat și nordul Vietnamului, unde cel puţin trei persoane au murit ca urmare a inundaţiilor.

Puternicul taifun Vongfong a lovit pe 13 octombrie centrul Japoniei după ce provocase rănirea a 44 de persoane și un dispărut, un cetăţean chinez luat de valuri. Rafalele de vânt au depășit 180 km/h, iar ploile torenţiale au inundat drumurile și au distrus numeroase case. Cu o săptămână înainte, un alt taifun, Phanfone, a traversat Japonia, lăsând în urmă dispăruţi, printre care trei militari americani luaţi de valuri în timp ce făceau fotografii în Okinawa.

La începutul lunii decembrie, taifunul Hagupit a lovit arhipelagul filipi-

Rammasun, cel mai puternic taifun din ultimele patru decenii

nez. Filipinele înregistrează anual între 15 și 20 de taifunuri în sezonul ploios, care începe în general în luna iunie și se încheie în noiembrie. Circa un milion de persoane au fost nevoite să-și părăsească locuinţele în așteptarea taifunului Hagupit, iar bilanţul furtunii tropicale care a măturat Filipinele de la est la vest era la 9 decembrie de 27 de morţi, potrivit Crucii Roșii. Capitala Manila a fost în mare măsură cruţată. Marea majoritate a deceselor au fost înregistrate în extremitatea de est a arhipelagului, pe insula Samar, unde Hagupit a lovit zona de coastă cu rafale având viteza de 210 kilometri pe oră.

Unele taifunuri din 2014, ca Rammasun, Nuri, Vongfong, Halong, Neoguri sau Hagupit, au fost deosebit de intense, cu vânturi de peste 250 km/h și precipitaţii însemnate. Cinci persoane au murit și 46 au fost rănite după ce taifunul Neoguri s-a abătut pe 10 iulie, însoţit de ploi torenţiale și rafale de vânt puternice, asupra unor zone extinse ale arhipelagului japonez. Centrul, vestul și sudul Japoniei au fost afectate de furtuni însoţite de descărcări electrice, tornade, alunecări de teren, râuri umflate și valuri înalte, care au dus la evacuări de populaţie și întreruperi în alimentarea cu energie electrică.

Taifunul Rammasun, care a atins cea mai mare intensitate în China pe 19 iulie, a fost cel mai puternic din ultimele patru decenii care s-a abătut asupra

provocate de ploile puternice, în apropierea orașului Treviso din nord-estul Italiei. Astfel de episoade, cunoscute ca inundaţii subite, sunt imprevizibile și se pot solda cu numeroase victime.

Numărul regiunilor afectate de inundaţii în Italia s-a dublat în ultimii 10 ani, ajungând de la patru la opt, a atras atenţia organizaţia ecologistă Legambiente, care a făcut apel toamna trecută la majorarea cheltuielilor pentru prevenirea acestui fenomen.

La 6 noiembrie au fost închise monumentele simbolice ale Romei – Colosseumul și Forumul Roman–, autorităţile temându-se de ploile abundente, motiv pentru care și elevii din capitala italiană au rămas acasă. Prin aceeași situaţie trecuseră și galeriile Uffizi din Florenţa, precum și muzeele San Marco și Palazzo Davanzati, care au fost închise după puternica furtună care a afectat orașul toscan și împrejurimile acestuia. Furtuna cu vânturi puternice, care a produs și inundaţii, s-a soldat cu rănirea a 20 de persoane.

Italia a fost afectată în lunile octombrie și noiembrie de valuri succesive de vreme rea. Inundaţiile, creșterea nivelului apelor și alunecările de teren au dus la moartea unui bărbat la Genova, a unei femei la Trieste (nord-est) și a două persoane la Grosseto (centru).

În luna august, numărul persoanelor care și-au pierdut viaţa în urma inundaţiilor din Nepal a depășit o sută, alte 126 de persoane au fost date dispărute, iar 17.000 de familii au fost nevoite să își părăsească locuinţele. În India, aproape 50 de persoane și-au pierdut viaţa în statul indian Uttar Pradesh afectat de inundaţii, în timp ce nivelurile mari ale apelor au ameninţat circa o jumătate de milion de persoane care trăiesc în zonele afectate. Ploile torenţiale și creșterea nivelului a trei râuri în urma deschiderii unor baraje în ţara vecină Nepal au provocat inundarea a 1.500 de localităţi din nouă districte ale statului indian Uttar Pradesh, situaţie pe care guvernul local a descris-o ca „fără precedent”.

Inundaţiile care au lovit la începutul lunii septembrie nordul Indiei și Pakistanul s-au soldat cu cel puţin 480 de morţi și peste 200.000 de persoane blocate de ape în regiunea Cașmir. Aceste zone suferă în fiecare an inundaţii masive ca urmare a ploilor aduse de sezonul musonic, dar mai ales în acest an cantităţile de apă căzute au fost extrem de mari, deși nu s-a atins nivelul înregistrat în anul 2010.

Din cauza ploilor abundente căzute în august la Hiroshima (oraș din sudvestul Japoniei), s-au înregistrat alunecări de teren soldate cu pierderi de

Peste Sicilia a trecut un mic uragan mediteranean care a provocat pagube materiale.

Alte zone din Europa în care s-au înregistrat inundaţii, alunecări de teren și vânturi puternice au fost Franţa, Portugalia, Marea Britanie, Grecia și Bulgaria, afectate în luna octombrie de uraganul Gonzalo.

India și Nepal, ţări afectate periodic de ploi torenţiale și revărsări de râuri, au înregistrat în 2014 situaţii catastrofale în urma inundaţiilor. Alunecările de teren și inundaţiile sunt obișnuite în Nepal și în Asia de Sud-Est în perioada musonică, mai ales în lunile iulie și august, însă forţa furtunilor din perioada verii a fost mai mare decât de obicei.

vieţi omenești și mari pagube materiale. Bilanţul dezastrului a indicat 39 de morţi, 51 de dispăruţi și 67 de răniţi.

Precipitaţiile și alunecările de teren au dus chiar la modificarea formei muntelui din zonă.

Vremea nefavorabilă, cu ploi abundente și vânt puternic, care a afectat la sfârșitul lunii octombrie provincia Buenos Aires, a provocat inundaţii soldate cu doi morţi și mii de persoane evacuate. „Cantitatea de apă căzută la 30 octombrie este un record istoric pentru această lună, de când s-a început măsurarea precipitaţiilor, în 1906”, conform unui oficial al Serviciului meteorologic naţional al Argentinei.

Continuare în pag. 16

2014 a fost un an „bogat” în inundaţii Inundaţiile reprezintă unul din riscurile naturale majore în lume. Între 1996 și 2005, circa 80% dintre dezastrele naturale mondiale au fost de origine meteorologică sau hidraulică, inundaţiile fiind cele care produc cele mai multe pagube. Anul 2014 nu a fost deloc sărac în astfel de fenomene, cauzate de precipitaţiile abundente și revărsările de ape. În mai 2014, mai multe inundaţii au afectat o zonă întinsă din Europa Centrală și de Sud-Est, îndeosebi Serbia și Bosnia-Herţegovina. Precipitaţiile din cele două ţări au fost cele mai mari din ultimii 120 de ani, de când se fac măsurători meteorologice. Până la 20 mai, aproape 80 de oameni au murit ca urmare a inundaţiilor, iar alte sute de mii au fost siliţi să își părăsească locuinţele.

Italia a fost afectată în acest an de mai multe inundaţii. În luna august, patru persoane au murit și alte 20 au fost rănite în urma unei inundaţii subite

FLUX

8

Externe

26 DECEMBRIE 2014

Controverse privind înăsprirea sancţiunilor împotriva Rusiei Uniunea Europeană (UE) nu va anula sancţiunile iniţiate împotriva Rusiei, dar nici nu intenţionează să le înăsprească, a declarat luni, 22 decembrie, într-un interviu pentru Radio Polonia, ministrul polonez de Externe, Grzegorz Shetina, informează agenţia de presă TASS, citată de Agerpres. „Sancţiunile la adresa Rusiei trebuie menţinute. Nu discutăm despre anularea lor. Propunerea constă în a nu le înăspri, pentru a nu doborî Rusia”, a spus Shetina. „Înţelegem cu toţii că această situaţie trebuie să găsească un mijloc pentru a se încheia. Situaţia de război deschis, de conflict armat, de agresiune teritorială nu poate continua. Rusia trebuie să-și schimbe politica, să întreprindă pași care să ducă la soluţionarea problemelor la o masă rotundă, nu în tranșee, cu folosirea de arme grele”, a subliniat ministrul de Externe polonez.

Potrivit lui Grzegorz Shetina, criza din Ucraina a subminat sentimentul de securitate în Europa. „Trebuie să avem garanţii că Polonia, Europa, toate ţările din UE se află în securitate. Pentru aceasta se și duce astăzi jocul. Businessul și câștigarea de

bani au trecut pe planul doi”, a explicat șeful diplomaţiei poloneze.

Vinerea trecută, 19 decembrie, șeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, s-a pronunţat tranșant, într-un interviu acordat Der Spiegel, împotriva înăspririi sancţiunilor Occidentului la adresa Rusiei, informează Inopressa.ru. ”Am temeri că în Rusia ar putea începe instabilitatea, dacă Occidentul nu va slăbi sancţiunile. De aceea, sunt împotriva strângerii șurubului”, a declarat ministrul de Externe al Germaniei. În opinia lui Steinmeier, „cei care vor să pună economia Rusiei în genunchi se înșală profund dacă cred că vor reuși să înregistreze o mai mare securitate în Europa”. „Nu pot

decât să atrag atenţia asupra acestui lucru”, a spus șeful diplomaţiei germane.

Rusia, potrivit lui Frank-Walter Steinmeier, deja plătește scump pentru pierderea încrederii în contextul crizei ucrainene. „Căderea substanţială a cursului rublei, alături de scăderea preţurilor mondiale la combustibili, înseamnă o criză economică și financiară adâncă, care, fără îndoială, va avea și consecinţe politice interne. Nu putem dori ca situaţia să scape total de sub control, iar de acest lucru trebuie să se ţină cont în politica noastră de sancţiuni”, a atenţionat ministrul german. „În pofida subminării încrederii pentru o lungă perioadă de timp, Rusia și Germania vor trebui, mai

devreme sau mai târziu, să reia relaţiile”, este de părere Frank-Walter Steinmeier. În acest context, Steinmeier propune începerea dialogului între UE și Uniunea Eurasiatică și estimează că Moscova va manifesta interes pentru o asemenea posibilitate, deoarece „un conflict prelungit cu Occidentul este în dezavantajul ei”.

La rândul său, și cancelarul Austriei a criticat ţările Uniunii Europene care pledează pentru noi sancţiuni împotriva Rusiei. Asemenea ministrului de Externe al Germaniei, Frank Walter Steinmeier, Werner Faymann avertizează cu privire la riscul prăbușirii economiei Rusiei. „Nu pot fi de acord cu euforia multor ţări UE faţă de succesul sancţiu-

nilor aplicate Rusiei. Nu văd niciun motiv de bucurie. Nu înţeleg de ce trebuie să fim mulţumiţi că economia Rusiei se prăbușește”, a declarat Faymann pentru ziarul Oesterreich, potrivit dcnews.ro.

Reacţia șefului guvernului de la Viena a venit la o zi după reuniunea liderilor UE de la Bruxelles, acolo unde noul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, a îndemnat ca acţiunile ferme împotriva Rusiei să continue.

Social-democratul austriac a justificat sancţiunile drept „un pas de autoapărare”, dar a adăugat că „scopul nostru nu poate fi înăsprirea sancţiunilor”.

FLUX

Ucraina a renunţat la statutul de ţară neutră. Rusia dezaprobă Ucraina a decis marți, 23 decembrie, să renunțe la statutul său de țară nealiniată, pentru a se apropia de NATO, după anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea și conflictul în curs cu rebelii proruși din estul țării, informează AFP și RIA Novosti, citate de AGERPRES. Cu o vastă majoritate de 303 voturi „pentru” și doar 8 voturi „împotrivă”, dintr-un

minim necesar de 226 de voturi, Rada Supremă a votat în favoarea unui proiect de lege în acest sens, înaintat pentru dezbateri în parlament de președintele Petro Poroșenko la 18 decembrie.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, declara anterior că statutul de stat neutru nu a putut garanta securitatea țării și ar trebui renunțat la el. În același timp, Poroșenko a dat asigurări că decizia privind aderarea Ucrainei la NATO va fi luată de poporul ucrainean în cadrul unui referendum.

Statutul de țară nealiniată a fost stipulat din 2010 în Legea privind bazele politicii

externe și prioritățile intereselor naționale ale Ucrainei, lege la care au fost aduse amendamentele necesare.

Scopul documentului este de a crea un mecanism suplimentar pentru asigurarea suveranității, apărarea integrității teritoriale și a independenței Ucrainei. „Statutul Ucrainei de țară nealiniată, stipulat în Legea privind bazele politicii interne și externe, s-a dovedit ineficient în contextul asigurării securității statului față de agresiuni și presiuni externe. Faptul că Ucraina s-a aflat timp îndelungat într-o zonă-tampon gri, între sisteme puternice de securi-

tate colectivă, constituie o provocare suplimentară la adresa Ucrainei”, se subliniază în documentul explicativ atașat legii.

Pe de altă parte, Rusia a subliniat, în repetate rânduri, importanța menținerii de către Ucraina a statutului ei de țară nealiniată. Șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, atenționa că acest statut este important pentru asigurarea securității în zona euroatlantică și răspunde intereselor statului ucrainean.

La rândul său, premierul rus Dmitri Medvedev atenționa într-o recentă postare pe Facebook că renunțarea de către Ucraina

la statutul său de țară nealiniată o transformă într-un „potențial inamic militar” al Rusiei și că Moscova va fi nevoită să reacționeze.

După votul de marţi, ministrul rus de Externe a apreciat decizia Kievului de a renunța la statutul său de țară nealiniată drept contraproductivă, care nu face decât „să alimenteze tensiunile”, potrivit agenției de presă TASS. „Este contraproductiv.

Acest lucru nu face decât să alimenteze confruntarea și să creeze iluzia că, prin intermediul unor asemenea legi, poate fi reglementată profunda criză din interiorul Ucrainei”, a subliniat Lavrov.

În opinia șefului diplomației ruse, „o cale mult mai productivă, mai bine gândită, este de a începe în sfârșit dialogul cu acea parte a propriului popor care a fost ignorată în totalitate atunci când a fost organizată lovitura de stat”. „Nu există altă cale decât reforma constituțională cu participarea tuturor regiunilor, a tuturor forțelor politice ale Ucrainei, capabile să dea tonul corect”, a spus ministrul rus. Lavrov a amintit că tocmai obligația de a demara o asemenea reformă a fost semnată de către conducerea Ucrainei în aprilie anul curent.

FLUX

Externe

26 DECEMBRIE 2014

9

FLUX

DEZVĂLUIRI DIN INTERIORUL GRUPĂRII STAT ISLAMIC:

„Sunt mult mai puternici şi mai periculoşi decât se crede” Jurnalistul german Juergen Todenhoefer a beneficiat de „privilegiul” de a avea acces în zona ocupată de gruparea teroristă Stat Islamic și a relatat, în exclusivitate pentru CNN, ce a descoperit în interiorul „califatului” ce se întinde în Irak și Siria.

Jurnalistul a vizitat orașe precum Raqqa și Deir Ezzor, în Siria, și Mosul, al doilea cel mai important oraș irakian, cucerit de jihadiști în iunie, la începutul ofensivei care a condus la cucerirea de către organizaţia extremistă sunnită a unor sectoare importante din Irak, informează CNN, citat de MEDIAFAX. Todenhoefer a putut chiar să viziteze moscheea unde liderul Statului Islamic, Abu Bakr al-Bagdadi, a ţinut unicul său discurs public.

Potrivit jurnalistului, în Mosul „există un ciudat simţ al normali-

tăţii”. „130.000 de creștini au fost alungaţi din oraș, comunitatea șiită a fugit, mulţi oameni au fost uciși, însă orașul funcţionează, iar oamenii chiar se bucură de stabilitatea pe care le-o oferă gruparea teroristă. Totuși, există și mulţi care se tem, deoarece pedepsele aplicate celor care nu respectă regulile Statului Islamic sunt foarte aspre”, a declarat autorul german.

Liderii SI susţin că au reușit să cucerească orașul Mosul cu doar 300 de oameni, deși forţele irakiene se ridicau la 20.000: „Am cucerit orașul în patru zile. Nu am atacat cu toţi oamenii odată. I-am lovit în primele linii doar cu atacuri sinucigașe. cei rămași au fugit foarte repede. Noi luptăm pentru Allah, ei luptă pentru bani și în alte lucruri în care nu cred”.

Juergen Todenhoefer a dezvăluit că Statul Islamic are dimensiuni mai mari decât Marea Britanie și că a fost uimit de entuziasmul cu care este susţinut de jihadiști.

Viktor Orban lansează acuzaţii grave la adresa Statelor Unite Premierul ungar Viktor Orban a vorbit marți, 23 decembrie, în termeni duri la adresa Statelor Unite ale Americii, pe care le acuză de amestec în afacerile interne ale unor ţări din Europa Centrală. El a catalogat drept „pretext” acuzaţiile de corupţie lansate de Washington împotriva Budapestei.

„Statele Unite nu se limitează să intervină, ci acţionează în mod activ în viaţa politică a unor ţări din Europa Centrală”, a afirmat Viktor Orban, într-o intervenţie pentru postul public M1. „Am intrat într-o eră nouă”, a continuat acesta, citat de Mediafax.

Un climat de război rece se instalează între Statele Unite și Rusia din cauza conflictului din Ucraina, a continuat premierul ungar, care a apreciat că ţara sa (membră a Uniunii Europene și NATO) nu ar trebui să fie implicată în așa ceva. „Ei vor să ne implice într-un conflict în care nu avem nimic de câștigat”, a insistat Orban.

La mijlocul lui octombrie, Washingtonul a declarat indezirabili pe teritoriul american șase oficiali ungari de rang înalt, din cauza unor suspiciuni de corupţie. „Orice persoană care cugetă știe că acuzaţiile de corupţie nu sunt decât un pretext”, a declarat Viktor Orban, care a apreciat că „Statele Unite vor influenţă”.

Președintele SUA, Barack Obama, a menţionat în septembrie Ungaria printre ţările care reprimă societatea civilă.

La începutul lui decembrie, fostul candidat republican la Casa Albă, John McCain, a declarat despre Viktor Orban că este un „dictator neofascist”. „Independenţa Ungariei este atacată”, a reacţionat premierul ungar pentru radioul public.

FLUX

„Când am stat la baza lor de recrutare, în fiecare zi veneau 50 de noi luptători. Și nu ne venea să credem când le vedeam strălucirea din priviri. Se simţeau ca și cum ar fi ajuns pe Tărâmul Făgăduinţei, ca și cum ar fi luptat pentru ceva în care credeau cu adevărat. Aceștia nu sunt oameni proști. Unul dintre cei pe care i-am cunoscut tocmai terminase Facultatea de drept, primise multe oferte de lucru, însă le-a refuzat pentru a veni să se lupte... Am cunoscut luptători din Europa și din Statele Unite”, a dezvăluit germanul.

Todenhofer mai afirmă că numărul luptătorilor islamici este de circa 5.000 în Mosul, fiind extrem de răspândiţi.

Concluzia îngrijorătoare la care a ajuns jurnalistul german este că gruparea teroristă este mult mai periculoasă decât crede Occidentul. „Ei cred în ceea ce fac și se pregătesc pentru cea mai amplă campanie de curăţare religioasă care

a fost plănuită vreodată în istorie.

Luptătorii islamici cred că toate religiile care sunt de acord cu democraţia trebuie să moară și că toţi

cei care nu cred în interpretarea dată Coranului trebuie uciși”, mai spune Juergen Todenhoefer.

FLUX

Sora regelui Spaniei, infanta Cristina, trimisă în judecată Infanta Cristina a Spaniei, sora regelui Felipe al VI-lea, este trimisă în faţa justiţiei pentru infracţiuni de natură fiscală, o premieră în istoria familiei regale, a anunţat luni, 22 decembrie, tribunalul din Palma de Mallorca, în Insulele Baleare, unde a fost instruit dosarul Noos, relatează AFP, citată de MEDIAFAX. Infanta Cristina de Bourbon, în vârstă de 49 de ani, este acuzată, împreună cu soţul ei, Inaki Urdangarin, după patru ani de la deschiderea anchetei care a zguduit monarhia spaniolă, în legătură cu deturnări de fonduri la o societate nonprofit - Noos - prezidată de către Urdangarin. În total, 17 persoane compar în faţa justiţiei. „Judecătorul de instrucţie numărul trei din Palma a dispus astăzi (luni, 22 decembrie – n. red.) deschiderea unui proces în cazul Palma Arena. Prin ordonanţa sa, el trimite 17 persoane, inclusiv pe infanta Cristina”, în instanţă, anunţă, într-un comunicat, tribunalul superior din Baleare. Judecătorul însărcinat cu dosarul, Jose Castro, consideră că infanta, care este al doilea copil al cuplului regal Juan Carlos și Sofia de Spania, a colaborat cu soţul ei în două delicte de ordin fiscal.

Până în prezent, niciun membru al familiei regale nu a fost nevoit vreodată să compară în faţa justiţiei.

Cristina, mamă a patru copii, este a șasea în ordinea succesiunii la tron, un drept la care nu a vrut să renunţe. Parchetul a făcut apel, în mai multe rânduri, împotriva unor decizii ale judecătorului Castro, apreciind că nu poate să fie vizată de o procedură judiciară, dar fără succes.

Dosarul Noos a fost deschis pe 22 iulie 2010. Anchetând finanţarea velodromului din Palma de Mallorca, judecătorul a descoperit contracte suspecte încheiate între Noos și regiuni din Baleare și Valencia, pentru organizarea unor conferinţe pe teme de sport. Aceste conferinţe ar fi condus la emiterea unor facturi false, prin firme paravan, ca Aizoon, deţinută pe jumătate de către Cristina și soţul ei.

Cazul a ameninţat ulterior, ca o adevărată sabie a lui Damocles, familia regală, după inculparea în decembrie

2011 a lui Iñaki Urdangarin, îndepărtat din orice activitate oficială, iar pe 3 aprilie 2013 a Cristinei, suspectată că a cooperat cu soţul ei. Între timp, au fost publicate imagini cu regele la vânătoare de elefanţi în Bostwana, în 2012, sau e-mailuri între Juan Carlos și ginerele său care arată că monarhul susţinea activităţile omului de afaceri.

Aceste scandaluri au afectat extrem de dur monarhia, într-o perioadă în care spaniolii sufereau din cauza crizei.

Felipe al VI-lea, care a devenit rege pe 19 iunie, s-a angajat să promoveze o monarhie „onestă și transparentă”.

De când a devenit rege, Cristina – care nu a fost invitată la ceremonie – nu mai este, în mod oficial, membră a familiei regale.

Mai mulţi membri ai opoziţiei de stânga spaniole i-au cerut marţi infantei Cristina să renunţe la drepturile dinastice din cauza trimiterii ei în faţa justiţiei pentru infracţiuni de natură fiscală. „Viitorul infantei nu poate fi decis de infantă. Regele trebuie să decidă dacă îi mai permite să-și păstreze prerogativele”, a declarat putătorul de cuvânt al partidului Izquierda Unida, Gaspar Llamazares.

Numărul trei al Partidului Socialist, Antonio Pradas, a declarat că regele ar trebui să-și convingă sora să renunţe, pentru a „consolida credibilitatea instituţiei”.

Partidul Popular (dreapta), aflat la putere, consideră că, pentru moment, trebuie respectată prezumţia de nevinovăţie.

Casa Regală a anunţat că decizia de a renunţa la aceste drepturi aparţine exclusiv infantei.

FLUX

FLUX

10

FiatLUX

26 DECEMBRIE 2014

Pastorala PF Daniel la Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos = DANIEL Prin harul lui Dumnezeu Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei, Locţiitor al Cezareei Capadociei și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române PREACUCERNICULUI CLER, PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL ȘI PREAIUBIŢILOR CREDINCIOȘI DIN ARHIEPISCOPIA BUCUREȘTILOR HAR, MILĂ ȘI PACE DE LA HRISTOS DOMNUL, IAR DE LA NOI PĂRINTEȘTI BINECUVÂNTĂRI „Hristos Se naște, slăviţi-L, Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L, Hristos pe pământ, înălţaţi-vă!” (din Catavasiile Nașterii Domnului)

Preacuvioși și Preacucernici Părinţi, Iubiţi credincioși și credincioase, Aceste cuvinte de îndemn duhovnicesc, pe care le auzim cântându-se în sfintele noastre biserici cu prilejul marelui praznic al Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, ne cheamă pe toţi la întâlnirea sfântă și mântuitoare cu Însuși Iisus Hristos, Cel ce „plecând cerurile S-a pogorât și S-a sălășluit în pântecele Fecioarei, fără schimbare, ca într-Însul să înnoiască pe Adam cel stricat prin păcat”1.

Taina întrupării Fiului veșnic al lui Dumnezeu, Care S-a făcut om din iubire nesfârșită faţă de om, este temelia și inima credinţei creștine. Sfântul Evanghelist Ioan, supranumit Teologul sau Apostolul iubirii, copleșit de măreţia iubirii divine milostive, spune că „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Unicul Său Fiu La dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veșnică” (Ioan 3, 16).

Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos este, așadar, mai întâi de toate, sărbătoarea iubirii milostive a lui Dumnezeu pentru oameni. Fiul lui Dumnezeu Cel veșnic S-a pogorât din ceruri, S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om, pentru a dărui oamenilor, păcătoși și muritori, iertarea păcatelor și viaţa veșnică. Pe cât a coborât El la noi, pe atât ne-a deschis nouă drum ca să ne înălţăm spre El. Sfinţii Părinţi ai Bisericii au meditat adânc asupra înţelesului Tainei Întrupării și Nașterii ca om a Fiului veșnic al lui Dumnezeu, „ Care, fără de început fiind, primește început, născându-Se cu Trup în Betleem”2, și, „neîncăput fiind, încape în pântece și vine să Se nască pentru noi, din pântece de mamă”3, după cum ne vestesc cântările sărbătorii Nașterii Domnului.

Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că „prin iubirea Sa mai presus de minte și nesfârșită pentru om, Dumnezeu a devenit cu adevărat și prin natură tocmai ceea ce iubea”4, adică om, iar în altă parte, același Sfânt Părinte ne învaţă că Dumnezeu Cuvântul „a binevoit a Se întrupa pentru a ne învăţa, în limba noastră omenească și prin pilde, cunoașterea care depășește orice limbaj, lucrurile sfinte și ascunse (...), dar și pentru că El, din iubire pentru noi, se ascunde tainic în esenţa spirituală a fiinţelor create, ca și în litere, prezent întreg în fiecare și în toată slava Sa (...)5.

Așadar, Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om pentru ca omul păcătos și muritor să fie ridicat din păcat și moarte, să devină sfânt și să trăiască veșnic, deoarece el a fost la început creat după chipul lui Dumnezeu Cel Sfânt și veșnic viu. Prin lucrarea Sa mântuitoare, de unire a omului muritor cu Dumnezeu Cel veșnic, Iisus Hristos vindecă și curăţește firea umană de ceea ce îi este nesănătos și nefiresc, adică păcatul și moartea, survenite ca urmare a despărţirii omului de Dumnezeu prin neascultare, neînfrânare și nepocăinţă (cf. Facerea 2, 17 și Romani 6, 23 ). În acest sens, Pruncul Iisus, DumnezeuCopilul, Se naște fără de păcat, dar crește, vieţuiește și se luptă într-o lume profund marcată de păcat și de forme ale morţii spirituale și fizice. Primit cu bucurie în Betleem de îngeri, de păstori și de magii de la Răsărit, El este, pe de altă parte, prigonit de regele Irod, care caută să-L ucidă. Mai târziu, când va începe activitatea Sa publică, Iisus devine iubit de mulţimile de oameni pe care-i luminează și hrănește spiritual cu Evanghelia iubirii veșnice și îi vindecă de

boli, de patimi și de pătimiri, prin harul Său, dătător de viaţă sfântă.

Prin însuși felul Său de-a vorbi, de-a trăi și făptui, Iisus Hristos ne arată că El este în mod deplin Omul pentru oameni, fiindcă este în mod deplin Omul pentru Dumnezeu, sau mai precis El este Dumnezeu-Omul, măsura supremă a umanului sfinţit și înveșnicit, capabil de iubire infinită și viaţă eternă.

Iisus Hristos, născut dintr-o mamă-fecioară, săracă și smerită, într-o peșteră modestă, va fi tot timpul smerit și sărac material, dar bogat și statornic în puritate, sfinţenie și iubire milostivă. Model suprem și promotor constant al adevărului și al dreptăţii, al smereniei și al iertării, al păcii și al iubirii milostive, Mântuitorul Iisus Hristos vrea să vindece și să elibereze pe om de ceea ce îl degradează și îl dezumanizează: mândria, minciuna, lăcomia, nedreptatea, ipocrizia și viclenia, violenţa și ura. De aceea, El fericește pe cei smeriţi, pe cei ce își plâng propriile păcate, pe cei blânzi, pe cei însetaţi de dreptate, pe cei milostivi, pe cei curaţi cu inima și pe cei făcători de pace (cf. Matei 5, 3-12). De fapt, Hristos-Domnul ne arată ce este inuman și ce este uman, ce determină pe om să cadă și să decadă, dar și ce ajută pe om să se înalţe în bunătate și sfinţenie și să devină mai uman, adică să ajungă la asemănarea cu Dumnezeu Cel Sfânt și Bun. El nu voiește moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu (cf. Iezechiel 18, 23; 33, 11). El voiește ca tot omul să se mântuiască și la cunoștinţa adevărului să vină (1 Timotei 2, 4). De aceea, Iisus laudă pe oamenii buni și drepţi, iar pe cei răi și păcătoși îi cheamă la pocăinţă și îndreptare, la vindecare și ridicare, pentru dobândirea iertării, a mântuirii și a vieţii veșnice.

Un imn al spiritualităţii creștine de la începutul secolului al II-lea exprimă acest adevăr astfel: „Dragostea Sa pentru mine a smerit slava Sa. S-a făcut asemenea mie, pentru ca eu Să-L primesc, S-a făcut asemenea mie, pentru ca eu să îmbrac haina Sa. Nu mi-a fost teamă văzându-L, căci El este pentru mine Milostivirea.

El a luat firea mea pentru ca eu să-L descopăr, A luat faţa mea, pentru ca eu să nu-mi întorc faţa de la El”6.

Devenind Om, Fiul lui Dumnezeu a luat firea noastră căzută, cu toate slăbiciunile sau afectele sale, adică: foamea, oboseala, suferinţa, teama de durere și moartea. Deși El a trăit ca om între oameni, Iisus nu a săvârșit totuși păcatul, adică slăbiciunile firii Sale umane nu au devenit niciodată pentru El motive pentru a Se îndepărta de voinţa lui Dumnezeu, nici pentru a încălca legea iubirii de Dumnezeu și de aproapele, această lege a iubirii smerite și milostive care reprezintă specificul persoanei umane în calitate de fiinţă creată după chipul lui Dumnezeu sau al comuniunii treimice de viaţă și iubire eternă.

Iubiţi fraţi și surori, Hristos-Domnul S-a făcut purtător de trup pământesc, ca pe noi, oamenii, să ne facă purtători de Duh Sfânt ceresc. El S-a făcut Om, ca pe noi, oamenii, să ne îndumnezeiască prin har. Fiul preaslăvit al lui Dumnezeu S-a făcut Fiul smerit al Omului, ca pe noi,

oamenii, să ne înalţe la demnitatea și slava de fii duhovnicești ai lui Dumnezeu, după cum spune Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, prin cuvintele: „Și celor câţi L-au primit, care cred în Numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu s-au născut” (Ioan 1, 12-13). Hristos a coborât din ceruri, S-a zămislit din pântecele unei femei fecioare și S-a născut într-o peșteră, în interiorul pământului, ca pe noi oamenii să ne înalţe prin har în interiorul Împărăţiei cerurilor, în intimitatea iubirii Preasfintei Treimi.

Taina întrupării lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, despre care Sfântul Ioan Damaschin spune că e „singurul lucru nou sub soare”, este cântată cu fior sfânt în toate cântările bisericești ortodoxe, arătându-ne mai lămurit că rostul Întrupării Fiului lui Dumnezeu este sfinţirea omului și participarea lui la viaţa veșnică: „ Veniţi, credincioșilor, să ne înălţăm dumnezeiește și să vedem cu adevărat dumnezeiasca pogorâre de sus în Betleem și curăţindu-ne mintea prin viaţă curată să aducem în loc de mir fapte bune; să pregătim prin credinţă intrarea sărbătorii Nașterii și cu cei de sus să strigăm: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, Celui în Treime, prin Care S-a arătat între oameni bunăvoirea mântuind pe Adam din blestemul cel dintâi, ca un iubitor de oamenii”7.

Taina coborârii Fiului lui Dumnezeu în lume și a apropierii Lui maxime de noi, oamenii, ne cheamă să ne ridicăm și să ne apropiem și noi de El, să-L întâmpinăm în viaţa noastră, prin dreaptă credinţă, prin rugăciune, prin împărtășirea cu Sfintele Taine și prin fapte bune. Să-L întâmpinăm pe Hristos în sufletul și în casele noastre și să ne bucurăm de lumina sărbătorii!

Hristos-Domnul, plecând Cerurile și pogorându-Se întru smerenie, vine și astăzi la noi în multe forme, ca un călător sau pelerin necunoscut, prin chipurile smerite ale oamenilor săraci, ale copiilor orfani și ale bătrânilor abandonaţi, ale bolnavilor suferinzi și singuri, ale oamenilor îndoliaţi și întristaţi, ale oamenilor flămânzi și fără de adăpost (cf. Matei 25, 31-46). În viaţa noastră de fiecare zi, dar mai ales în aceste zile de sărbătoare, să oferim celor din jurul nostru daruri și semne ale bucuriei. Să aducem bucurie în casele și în sufletele în care se află tristeţe și singurătate, boală și sărăcie, suferinţă și înstrăinare. Să răspundem iubirii nemărginite a lui Hristos, Cel Care a plecat cerurile și S-a pogorât pentru mântuirea oamenilor, cu fapte ale iubirii noastre frăţești, știind că adevărata credinţă este credinţa „lucrătoare prin iubire” (Galateni 5, 6).

Să nu uităm în rugăciunile noastre și în faptele iubirii noastre frăţești de Crăciun și de Anul Nou nici pe fraţii noștri români care se află departe de ţară și de casă, dincolo de graniţele României. Ne rugăm Domnului Iisus Hristos să le dăruiască ajutor în viaţă și în păstrarea și cultivarea credinţei ortodoxe și a spiritualităţii românești, pentru ca munca sau studiul lor în străinătate să nu devină îndepărtare sau înstrăinare spirituală de cei dragi ai lor din România.

Drept-măritori creștini, În noaptea de 31 decembrie 2014 spre 1 ianuarie 2015 și în ziua de Anul Nou să înălţăm rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El în anul 2014 care a trecut și să-I cerem ajutorul în toată lucrarea cea bună și folositoare din anul nou în care intrăm.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2015 drept Anul omagial al misiunii parohiei și mănăstirii azi și Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur și al marilor păstori de suflete din eparhii.

Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, a fost cel mai mare predicator al Bisericii Ortodoxe. El a apărat și promovat sfinţenia și demnitatea familiei, lumina și virtuţile vieţii monahale și lucrarea filantropică a Bisericii în societate. A fost nu doar un mare tâlcuitor al Sfintei Scripturi, ci și un luptător pentru demnitatea fiinţei umane, pentru dreptate și sfinţenie. Dascăl al pocăinţei, al rugăciunii și al milosteniei, Sfântul Ioan Gură de Aur ne învaţă cum să ne îmbogăţim prin milostenie, adunând comori în ceruri. Prin miloste-

nie, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, facem cea mai bună investiţie, asigurăm darul nostru pentru eternitate, deoarece toate darurile și investiţiile lumești sunt în orice clipă în primejdie de a se pierde. Numai darurile pe care le oferim lui Dumnezeu și săracilor nu sunt în primejdie de a fi furate sau distruse, ci ele aduc la timpul potrivit roade cerești și lumină dumnezeiască, adică viaţă și fericire veșnică în Împărăţia lui Dumnezeu.

Din perspectiva lumii secularizate de astăzi, în care primează agonisirea de bunuri materiale trecătoare și individualismul egoist în detrimentul cultivării virtuţilor creștine, ca iubirea de Dumnezeu și de aproapele, sfinţenia și smerenia, se simte tot mai mult nevoia unei lucrări pastoral-misionare comune, pentru a intensifica păstrarea identităţii creștine prin cunoașterea vieţii sfinţilor ca modele duhovnicești, pentru a spori în credinţă și fapte bune spre asemănarea omului cu Dumnezeu Cel milostiv și sfânt.

Sperăm că toate aceste valori ne vor ajuta să zidim duhovnicește Biserica din suflete, dar și să contribuim mai mult la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, ideal sfânt al multor genera ţii, dacă ne gândim că anul acesta s-au împlinit 130 de ani (1884-2014) de când regele Carol I a promulgat Legea Catedralei, care însă abia acum se construiește concret, ea fiind o necesitate practică și un simbol al demnităţii noastre naţionale. În aceste zile de sărbătoare și bucurie sfântă pentru viaţa noastră creștină, vă îndemnăm pe toţi, cu părintească și frăţească dragoste în Hristos, să arătaţi lumina dreptei credinţe și a faptelor bune pretutindeni unde vă aflaţi, să împărtășiţi și altora bucuria sfintelor sărbători ale Crăciunului, Botezului Domnului și Anului Nou! Tuturor vă adresăm urările tradiţionale: Sărbători fericite! și La mulţi anii „Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi!” (2 Corinteni 13, 13).

Al vostru către Hristos-Domnul rugător, cu părintești binecuvântări, †DANIEL ARHIEPISCOP AL BUCUREŞTILOR, MITROPOLIT AL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI, LOCŢIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ŞI PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE Dată în Reședinţa Patriarhală din București, cu prilejul Sărbătorii Nașterii Domnului, anul mântuirii 2014. _________________ 1 Mineiul pe Decembrie, ziua a 25-a Litia, stihira 4, alcătuire a lui Ioan Monahul, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2005, p. 434.

2 Mineiul pe Decembrie, Tropar - Cântarea I, Canonul Înainteprăznuirii, p. 368.

3 Mineiul pe Decembrie, Tropar - Cântarea a VI-a, Canonul Înainteprăznuirii, p. 373.

4 SFÂNTUL MAXIM MĂRTURISITORUL, Ambigua, trad. Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Ed. Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, p. 78.

5 SFÂNTUL MAXIM MĂRTURISITORUL, Ambigua, PG 91, pp. 1285-1288, apud DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Comori ale Ortodoxiei, Ed. TRINITAS, Iași, 2007, pp. 278-279.

6 Odes de Salomon, 7 (The Odes and Psalms of Solomon, R. Harris, A. Mingana (eds), II, 240-241), citat de Olivier CLEMENT, Sources, p. 37, apud DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Comori ale Ortodoxiei, Ed. TRINITAS, Iași, 2007, p. 281.

7 Mineiul pe Decembrie, Rânduiala Ceasurilor împărătești, Ceasul al VI-lea, stihiră glasul 1, p. 415.

FiatLUX

26 DECEMBRIE 2014

11

FLUX

Pastorala ÎPS Petru la Sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos = PETRU Prin harul lui Dumnezeu Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor PREACUCERNICULUI CLER, PREACUVIOSULUI CIN MONAHAL ȘI IUBIŢILOR CREDINCIOȘI DIN DE DUMNEZEU PĂZITA MITROPOLIE A BASARABIEI, HAR, MILĂ ȘI PACE DE LA HRISTOS DOMNUL, IAR DE LA NOI PĂRINTEȘTI BINECUVÂNTĂRI. „Dar pe când erau ei acolo, s-au împlinit zilele ca ea să nască și a născut pe Fiul său, Cel Unul Născut, și L-au înfășat și L-au culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei.”

(Luca 2, 6-7)

Preacuvioși și Preacucernici Părinţi, Iubiţi fraţi și surori în Domnul Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos revarsă în fiecare an multă bucurie în sufletele creștinilor. Este bucuria comuniunii sfinte cu Pruncul Iisus, care prin nașterea Sa adună în jurul Lui cerul și pământul, care Îi aduc laudă și preamărire.

Acum două mii de ani, cerul Betleemului s-a umplut de cântare îngerească: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire” (Luca 2,14). Într-o peșteră sărăcăcioasă de la marginea Betleemului, în ieslea oilor se năștea Cel prin care s-au făcut toate și pentru care s-au făcut toate. Păstorii, pentru bunăvoinţa de a oferi sălaș peștera Născătoarei de Dumnezeu și bătrânului Iosif, s-au învrednicit de a-i aduce primii dar pruncului Iisus. Magii, călăuziţi de steaua luminoasă care „a stat deasupra unde era Pruncul”, au venit și ei și I s-au închinat. ”Singurul lucru nou sub soare, Întruparea”, după cum spunea Sfântul Atanasie cel Mare, ”s-a petrecut”. Întreaga creaţie a participat la un moment unic în istoria mântuirii – Nașterea Domnului Hristos, prevestită lumii de profetul Isaia, care spunea: „Prunc S-a născut nouă, un Fiu S-a dat nouă, a Cărui stăpânire e pe umărul Lui și se cheamă numele Lui Înger de mare sfat, Dumnezeu tare, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie” (Isaia 9, 5).

Bucuria sărbătorii Crăciunului revarsă în lume iubirea și binecuvântarea lui Dumnezeu, deoarece: ”atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Unicul Său Fiu L-a dat, că oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veșnică” (Ioan 3, 16).

Fiul lui Dumnezeu, smerindu-Se, „S-a deșertat pe Sine, chip de rob luând” (Filip. 2,7), ca să ne înveţe pe noi să fim ascultători voii lui Dumnezeu Tatăl și, totodată, ne-a vindecat de neascultare, căci Cel de o fiinţă cu Tatăl fiind Fiul, împreună veșnic și fără de început, se face Om, ca să ne facă pe noi părtași slavei sale celei veșnice, căci așa cum spunea Sfântul Vasile cel Mare că ”omul este unica fiinţă care a primit poruncă să se facă Dumnezeu”.

Iubiţi credincioși și credincioase, Darul lui Dumnezeu pentru lume este unicul Său Fiu – Domnul Iisus Hristos, care S-a făcut Om „pentru noi și pentru a noastră mântuire”.

Lumea, reprezentată de Magii cei înţelepţi, atunci când L-au aflat pe Prunc împreună cu Sfânta Familie, I-au dăruit aur ca unui Împărat, smirnă ca unui muritor și tămâie ca unui Mare Preot; părăsind închinarea la stele, învăţând de la stea ”să se închine soarelui

dreptăţii”, iar păstorii cei simpli I-au adus dragostea, simplitatea și mărturisirea lor.

Prin Întruparea Sa, Fiul lui Dumnezeu, ”Chipul Tatălui cel împreună fără de început”, se face ”Fiu al Fecioarei”. În calitatea sa de Fiu al lui Dumnezeu-Tatăl, Logosul divin, potrivit mărturiilor Sfintei Scripturi, întărite de afirmaţiile Sfinţilor Părinţi, a participat la actul creator al cosmosului încă de la începutul zidirii lumii, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt. Întruparea Domnului reprezintă evenimentul central ce consfinţește prezenţa binefăcătoare a Logosului dumnezeiesc în cosmos. În Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întrupat, avem certitudinea nemuririi și nădejdea vieţii veșnice. Fiul lui Dumnezeu întrupat dă un nou sens timpului, transformându-l în timp al mântuirii și deschidere a istoriei spre veșnicia lui Dumnezeu. Hristos este, în același timp, întruparea Cuvântului Divin, care ca înţelepciune se reflectă în creaţie, care s-a adresat în trecut prorocilor și care a devenit astăzi discurs scris și învăţătură în Tradiţia și Scripturile Bisericii.

Pe Pruncul Hristos, Logosul întrupat noi îl găsim în Biserica unde se vestește Evanghelia Sa. Îl întâlnim însă, în chip tainic și în sufletele noastre, în sufletele semenilor noștri care așteaptă să găsească pe chipul nostru bucuria, lumina și pacea, primite de la Hristos. Și mai așteaptă ajutorul nostru atunci când sunt în nevoi și în încercări. Este vorba aici de cei aflaţi pe patul de spital, de cei din orfelinate și aziluri, de cei aflaţi în detenţie și care doresc să-și schimbe viaţa îndreptând-o spre Hristos și Biserica Sa. Îl putem întâlni pe Hristos în toate familiile creștine care păstrează și împlinesc poruncile lui Dumnezeu, urmând învăţătura Domnului Iisus Hristos.

Anul 2014, declarat de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române an jubiliar dedicat Sfintelor Taine ale Spovedaniei și Împărtășaniei și an comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ne-a pus în faţă pilda unei familii de înaintași ai noștri, care ne învaţă la trei sute de ani distanţă că familia creștină nu va putea rezista decât pe temelia dragostei jertfelnice pentru Dumnezeu, credinţă și neam. Martirii brâncoveni au dat dovada supremă cu preţul vieţii, a credinţei în Hristos și a vocaţiei creștine bimilenare a poporului român, exemplu de luat în seamă de toţi urmașii acestui neam.

Crăciunul este prin excelenţă o sărbătoare a familiei creștine. Constatăm cu îngrijorare că familia contemporană este astăzi tot mai încercată. Lipsa de dragoste după modelul lui Hristos și al sfinţilor, indiferenţa socială, lipsa de responsabilitate, libertinajul repre-

zintă lanţurile cu care societatea creștină este încătușată. Îndepărtarea de Dumnezeu, de principiile vieţii morale, duc la pierderea echilibrului și a păcii între oameni, iar celula de baza a societăţii – familia, începe săși piardă caracterul ei sfânt și duhovnicesc.

Tot mai mult, în zilele noastre, familia este încercată, lovită și rănită din temelii prin necredinţă, indiferenţă, egoism și prin multe căderi păcătoase. Este îngrijorător numărul mare de divorţuri (anual, în Republica Moldova numărul divorţurilor constituie jumătate din numărul căsătoriilor oficiate), încurajarea concubinajului, abandonul copiilor și numărul tot mai mare de suicide în rândul copiilor etc.

Pentru Biserica Ortodoxă, Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească, familia creștină, alcătuită din unirea bărbatului cu femeia, are de urmat calea către îndumnezeire și preaslăvire a lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asuprea ei, dar și nașterea de prunci. Sfântul Pavel, scriind efesenilor despre unirea bărbatului cu femeia, prin Taina Nuntii, spune: „Taina aceasta mare este, în Hristos și în Biserică” (Efeseni 5, 32).

Criza morală pe care o parcurge societatea modernă a slăbit caracterul tainic al familiei creștine, numită de către Sfântul Ioan Gura de Aur: „Biserica cea mică”.

Egoismul, infidelitatea, individualismul și neînţelegerile dintre soţi și lipsa unei legături autentice cu Domnul Iisus Hristos prin Biserică provoacă deseori neîncredere, întreruperea legăturilor și a comuniunii, iar în final, divorţul. Știm cu toţii cât de mult suferă copiii care nu mai au liniștea și căldura, pacea și dragostea, ocrotirea și ajutorul celor doi părinţi. Crescuţi fără sprijinul și siguranţa familiei, aceștia vor rămâne răniţi pentru toată viaţa.

Familia creștină contemporană se află astăzi la o răscruce de drumuri. Problema majoră a familiei creștine constă în lipsa de orientare a ei spre Împărăţia lui Dumnezeu și în mărturisirea credinţei mântuitoare.

Minunea Nașterii Fiului lui Dumnezeu ne dă totuși speranţa că toate familiile ortodoxe și fiecare dintre noi este chemat astăzi prin glasul Bisericii să înţeleagă chemarea îngerilor din noaptea sfântă, care i-au vestit pe păstori și i-a călăuzit pe magi, să înţeleagă sensul vieţii creștine pe care au pășit apostolii și toţi cei care și-au încredinţat viaţa lui Hristos. Fiecare dintre noi îi poate oferi loc de găzduire lui Hristos în inima lui. Să nu fim indiferenţi, precum au fost cei care au refuzat să găzduiască în casă Sfânta Familie.

Primindu-L pe Hristos în sufletele noastre ne

vom bucura împreună de ziua cea sfântă a Pruncului Hristos.

Dreptmăritori creștini, Anul 2014 pe care îl încheiem peste puţine zile a fost un an cu multe încercări, dar și cu bucurii pentru fiii duhovnicești ai Mitropoliei Basarabiei. A fost un an în care am arătat că doar lucrând pentru un scop comun putem avea o Mitropolie puternică, că în smerită lucrare se ascunde marea răsplătire, pentru că tot darul desăvârșit de sus este, pogorând de la Părintele Luminii.

Printre bucuriile pe care ni le-a oferit Bunul Dumnezeu în anul 2014 este și ridicarea la rangul de episcop a Părintelui Arhimandrit Antonie Telembici cu titulatura Preasfinţitul Antonie de Orhei, care a fost hirotonit la data de 24 mai 2014 în cadrul Sfintei Liturghii, oficiată în Catedrala Patriarhală din București, devenind Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului din Mitropolia Basarabiei, și care contribuie efectiv la sporirea activităţilor misionare, pastorale și sociale a Mitropoliei noastre.

Anul în care intrăm, 2015, este declarat de Biserica Ortodoxă Română „Anul omagial al misiunii parohiei și mănăstirii azi” și „Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur și al marilor păstori de suflete din eparhii”. Astfel, vom avea ocazia să manifestăm spiritul misionar și la nivelul parohiilor și mănăstirilor din cuprinsul Mitropoliei Basarabiei, având în faţă exemplul strălucit al Sf. Ier. Ioan Gură de Aur și al altor mari păstori de suflete, în vederea realizării dezideratului evanghelic, al învăţării prin cuvânt și faptă. În aceste zile de sărbătoare, cu prilejul Nașterii Domnului, Anului Nou – 2015 și Bobotezei, Vă transmit alese urări de sănătate, bucurie și binecuvântare de la Domnul, cu spor în tot lucrul cel bun și bine plăcut Lui. Să primim, așadar, cu drag colindătorii care vin să ne vestească colindele minunate ale Nașterii Domnului, să ne apropiem de Dumnezeu, să fim mai buni, mai darnici, să lăsăm lumina dumnezeiască să ne lumineze sufletele, umplându-le de binecuvântarea și de mângâierea pe care Hristos Domnul le deschide lumii întregi.

Cu preţuire sfântă, cu pace, cu multă înţelegere și dragoste părintească, La mulţi ani!

Al vostru de tot binele doritor și către Hristos-Domnul rugător, † PETRU ARHIEPISCOP AL CHIŞINĂULUI, MITROPOLIT AL BASARABIEI ŞI EXARH AL PLAIURILOR

Dată în Reședinţa Noastră Mitropolitană din Chișinău cu prilejul Sfintei Sărbători a Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, 2014/2015.

FLUX

12

Cultur=

26 DECEMBRIE 2014

Leo BUTNARU

ISTORIA SPARTEI, RĂSCRUCILE SALONICULUI (Pagini de jurnal)

20.V.1995 Printre participanţii la întrunirea PEN de la Salonic e și Boris Pankin, ultimul ministru de externe al fostei URSS (august-noiembrie 1991). Până în 1993 a fost ambasadorul Federaţiei Ruse în Marea Britanie, în prezent – la pensie. Am stat la taclale cu el. În Suedia, a editat două cărţi (de aceea e aici în componenţa delegaţiei suedeze), „100 de zile” (despre ce s-a întâmplat la puciul din august de la Moscova, pe când Gorbaciov era în Crimeea, și ce a urmat, cât a mai existat URSS) și un roman, „A doua respiraţie”. Îmi spune cu oarecare mândrie că nordicii l-au făcut membru al Uniunii Scriitorilor. Va edita ceva și la Londra. Întreabă de… Pavel Boţu (nu știe că fostul prim-secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova s-a sinucis încă în februarie 1987), Andrei Lupan, iar după o pauză – despre Ion Druţă. Își amintește de activitatea sa de redactor-șef la ziarul „Komsomolskaia pravda” (acum vreo douăzeci de ani și ceva, până în 1973). Îi spun că, în acea perioadă, un corespondent de-al său mi-a luat un scurt interviu, pe când eram la o conferinţă unională a tineretului de creaţie la Tiraspol, și l-a publicat pe prima pagină (împreună cu opiniile altora). Despre Pavlov și Teajelnikov, pe când deţineau (ca pe o… deţinută!) funcţia de prim-secretar la CC-ul komsomolului sovietic: „Erau unul mai redus decât celălalt”. Despre Lucinschi „al nostru”: îi pare cam lunecos, superficial, cu toate că, la o ședinţă de birou la acel CC, i-a luat apărarea. Vine vorba și despre jurnalista Kucikina (eu am făcut un schimb de scrisori cu ea): „Sigur, o cunosc, ba chiar am avut un roman cu ea”.

Mă întreabă: „Sunteţi împreună, o delegaţie românească?”. Îi spun că, de fapt, reprezentăm două PEN Centre, cel românesc și cel din Moldova. „Dar reprezentăm aceeași uniune scriitoricească, de la București”, îi mai explic.

El, surâzând: „Era firesc să se întâmple asta…”.

O dau spre Soljeniţân, întrebându-l dacă, încă pe timpul perestroika, a citit tezele acestuia, inclusiv cea despre inevitabila reunire a Moldovei cu România. „Bineînţeles, le cunosc. În mare, avea dreptate”. În fine, Florin Iaru îmi spune să-i spun dlui Pankin că vrea să ne facă o poză și chiar ne-o face. În oraș, ne înfruptăm din dulceţuri grecești, foarte delicioase. Ion Mircea zice: „De fiecare dată când mănânc dulciuri, îmi pare rău că nu sunt și copiii cu mine”. Apoi Ion se dovedește bun de glume: îi ascunde suedezei Anne Lener pantofii.

Una din cele mai populare reclame în Salonic – poza unei tinere numai în slip și sutien, aproape transparent; reclamă „Lejaby” (de-ţi vine să-i dai cu rimă: Mon ami…). Și un posibil distih: „Tu ești puţin cam tristă,/ Eu sunt cam Tristan”…

Doi abhazieni, unul revenit pe meleaguri natale din Siria, celălalt – vicepreședintele parlamentului lor. Mă întreabă de cineva din scriitorii de la Chișinău. La rândul meu, mă interesez de Gheno Kalandia, pe care îl cunosc, care a tradus în limba gruzină două antologii din poezia de la noi. „Ei au plecat împreună cu armata”, îmi răspunde Ghennadi Iverko. Din 60 de scriitori din Abhazia, 20 au fost georgieni.

Zice că, după aceasta, pleacă la Istanbul. „Data trecută am observat că, pe stradă, turcii nu au coșuri de gunoi. Se tem să nu plaseze cineva în ele bombe”.

Muzeul de Arheologie din Salonic. Scutul regelui Filip al II-lea, tatăl lui Alexandru Macedon. Ca un prolog, să zic. Pentru că, după masă, mergem la Vergina (puţin sub 80 de kilometri depărtare de Salonic), unde vizităm chiar mormântul-cavoul al regelui Filip al Macedoniei. E un panteon început de Alexandru

cel Mare, dar, în timp, a fost devastat. Un gorgan relativ mare, la poalele muntelui Pieria.

Gorganul a fost pecetluit, neevidenţiindu-se cu nimic până acum vreo 35 de ani. S-a constatat că în împrejurimile micuţei localităţi fusese nimic altceva decât capitala regală a Macedoniei Antice. Se numea Aigai. Reţin numele arheologului (aproape un nou Shliemann, nu?), care a descoperit inestimabila comoară: Manolis Andronikos. Interiorul tumulului este impresionant, te afundă în senzaţiile timpurilor de acum multe secole ca într-un mister ce a fost realitate totuși. Catacomba uriașă e din două încăperi, în una dintre care se află un sarcofag de aur, în el cu un schelet de bărbat, presupus a fi al regelui Filip. În alt sarcofag, asemănător, se află un schelet de femeie. Cu timpul, au fost descoperite alte morminte, în unul dintre care se presupune că se afla chiar rămășiţele pământene ale fiului lui Alexandru Macedon. Totul însă rămâne în zodia controverselor, incertitudinilor, dar fără a știrbi din faima acestor locuri regale. Mormântul conţine multe obiecte, fresce unicat.

De la Vergina ne întoarcem nu doar într-un oraș, ci în istorie relaţională, să zic: Salonicul a fost întemeiat în anul 315 î.Hr. de regele Casandru, fost general în armata lui Alexandru cel Mare. L-a botezat după numele soţiei sale, Thesalonike, fiica lui Filip al II-lea, sora vitregă a lui Alexandru.

Pe marginea drumului – foarte multe pâlcuri de maci roșii.

Apoi, în de-a binelea seară, patru crai, luăm masa la o tavernă din port, „Klemateria”. Aici, în ajun de sărbătoarea Sfinţii Constantin și Elena – lume multă, și doar tânără. O pisică... „se prăbușește” de pe acoperiș.

Când o luăm înapoi spre hotel, privim localul discotecii: incendiu, nu alta! Fumul iese în rotocoale (fumul de tabac).

21.V.1995 De Sfinţii Constantin și Elena – o ploaie abundentă. După ce trece, ieșim pe faleza golfului (foarte frumoasă, cu palmieri!), din vreme în vreme oprindu-ne la câte o bere. Ajungem la Turnul Alb, acum – Muzeul Bizantin.

Din câte știm din istorie, din ce mai citim prin prospectele procurate, invocăm și noi mari nume legate de acest oraș. Să zicem, Cicero, exilat aici cu vro 15 ani înainte de a se fi născut Ovidiu, ce va cunoaște un exil incomensurabil mai dur la Pontul Euxin. Apoi Cleopatra, Pompei etc. Și, bineînţeles, Sf. Apostol Pavel, Epistola sa către Tesalonicieni.

Nu obligator cu un sentiment de... învingători, ci, mai curând, îngânduraţi de trecutul adâncimilor și prezentul la suprafaţă, trecem pe sub „Arcul lui Galeriu”, rămășiţă a unei construcţii ce simboliza triumful împăratului roman contra perșilor în anul 297.

22.V.1995 Cred că, până în prezent, nu am văzut un alt oraș cu atât de mulţi tineri, precum e Salonicul.

Deci, ca popor, grecii au un viitor sigur. Și un detaliu care nu poate să nu fie remarcat: spre deosebire de mai vârstnicii oarecum „șterși”, tinerii de aici sunt foarte simpatici, în special domnișoarele. Faleza cu multe terase e împânzită de june frumuseţi!

Din bancurile delegaţiei românești mereu ingenioase.

De ce albanezii nu au participat cu aviaţia la cel de-al doilea război mondial?

Li s-a îmbolnăvit pilotul...

Probabil, în Grecia, filmele de animaţie sunt privite cu plăcere și de cei vârstnici. Mie unuia, care mi-au plăcut și, pare-se, îmi mai plac jucăriile, uite că nu-mi prea plac desenele animate, – constat într-o ţară în care pe canalele TV se dau cele mai multe filme cu desene animate, dar și filme erotice.

Concluzia lui Ion Mircea: „A te lăsa de fumat în Grecia, înseamnă să te alegi cu o întreagă

avere. Lasă-te, Andrei, și să vezi cum îţi mulţumește propriul tău organism”.

Diabetic, Florin își face injecţii, concluzionând funebru: „Ce naiba, doar știu că, în zececincisprezece ani, mă duc dincolo, mor”.

Pretutindeni, suntem confundaţi cu italienii. Florin, foarte degajat, cu un debit de gesticulaţii pe care le-ar produce cel puţin doi dintre cei mai volubili italieni.

La orele 14-13, magazinele se închid, piaţa e absolut pustie. Pe străzi, până pe la ora 20, lume puţină.

La un colţ de stradă aproape vidă, un bătrân relativ bine îmbrăcat, cu un băţ lucios pe umăr, pe care este pusă o boccea, ras în cap, se privește în oglinda montată în una din colonadele unui magazin luxos. Stă cu spatele la stradă și cu mâna semiîntinsă spre oglindă. Pricep că e un cerșetor decent, care încearcă să-și studieze poziţia „de muncă”, privindu-se în oglindă – să înţeleagă, cam ce efect de compasiune ar putea produce asupra eventualilor miluitori.

Filmică această scenă. Din păcate, nu aveam la îndemână ceva drahme mărunte, nu făcusem un nou schimb de bani. În schimb, pe când stăteam la o bere nu departe de hotelul „Astoria”, unde suntem cazaţi, de masa noastră se apropie un copil de vreo 7-8 ani. Nu întindea mâna – spunea tot prin ochii săi. I-am întins moneda.

El își lăsă ochii spre un vas din tablă pe care o ţinea, oblic, subsuoară. Vasul era de forma unui ibric ajustat la gât, dar voluminos, de vreo 3-4 kilograme. I-am lăsat acolo moneda.

Peste câteva minute, de masă se apropie o tânără care ne pune dinainte două foiţe cu text grecesc și englezesc pe ele, pe verso cu desenele unor semnificaţii din limbajul surdo-muţilor. E o rugăminte de a-i ajuta pe cei lipsiţi de grai și de auz. Ion Mircea îi oferă un dolar.

Colegii au dat-o și ei în obiceiul locului: își fac siesta. De unul singur, colind prin urbe.

Ajung la Catedrala „Sfânta Sofia”, întemeiată la 325 AD. Din secolul XIV până în 1921, fusese transformată în moschee turcească. De mai multe ori mai mică decât imensa „Sfânta Sofia” din Constantinopol.

La o răscruce de străzi, un grup sculptural modern, bine conceput artistic: trei inși în diverse poze, unul dintre care citește un ziar.

Forme colţuroase, expresive, fără a urma strict realitatea fiziologică a corpurilor.

După Sfinţii Constantin și Elena grecii trec la regimul de vară, încep a se scălda. De ieri, în hotel au fost schimbate și cuverturile de pat, cafenii și groase, pe altele albe și ușoare.

Televiziunea are și ea un concurs analog cu „Robingo”. Numai că, pentru descoperirea celor 6 figuri (aici – litere), se acordă nu un minut, ci unu și jumătate. Însă abia de se reușește a se pune 6-7 întrebări la care vin și mai puţine răspunsuri „da” sau „nu”. Moderatorul discută cu concurentul, iar secundele se tot duc... În Salonic, mai totdeauna aflu explicaţiile necesare ceva mai târziu. Îi povestesc lui Ion Mircea cazul cu cerșetorul discret și oglinda, ne amintim de copilul care cerșea doar cu ochii, fără să întindă mâna.

Păi la ei este interzis să întinzi mâna, pentru că aceasta ar însemna un gest de forţare a cuiva, îmi explică Ion. Pe aici, in quadro, cam o ducem într-o devalorizare de adjective. E cu și fără caz mult de „foarte”, „excepţional”, „aparte”, „incredibil” ș.a. Îmi propun să mă supraveghez-dozez, amintindu-mi de povestea cântăreţul Nicolae Sulac. Când se întâmpla să plece peste hotare, la Moscova, treceau un instructaj a comportamentului cetăţeanului sovietic în acea lume ostilă lui, capitalismul. Printre altele, li se spunea: „Să nu vă prea arătaţi mirarea faţă de unele lucruri pe care le veţi vedea acolo. Să vă ţineţi cu mândrie de cetăţean sovietic”. Ei bine, la Paris, când treceau pe lângă ceva excepţional – monumente, vitrine etc., Sulac făcea către cei pe care știa că sunt de la KGB: „E-he, uitaţi-vă, ce mai!... Dar eu nu, nu mă mir”.

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI Complexul de clădiri al Casei-muzeu „A. S. Pușkin” Casa negustorului I.N. Naumov, în care a locuit A.S. Pușkin, azi Casa-muzeu „A.S. Pușkin” (denumire din Registru).

Monument de arhitectură de valoare naţională, inclus în Registrul de monumente de istorie și cultură al municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Anton Pann, 19. S-a constituit de la sfârșitul secolului al XVIIIlea – până la sfârșitul secolului al XIX-lea, în stil eclectic.

Este un complex alcătuit din patru clădiri, care făceau parte din două proprietăţi imobiliare, comasate în perioada postbelică. Întreg complexul a fost restaurat în anul 1982, aspectul actual fiind datorat acestor intervenţii.

Cea mai veche clădire a complexului este Casa-muzeu A.S. Pușkin, construită anterior sistematizării perimetrale ulterioare a orașului vechi. Casa, iniţial, era situată în mijlocul grădinii, orientată cu faţada spre est. Pentru două luni, din septembrie 21 până în octombrie 1820, în această casă s-a oprit poetul rus Aleksandr Pușkin. Ulterior, casa a intrat în componenţa unei clădiri aliniate perimetral străzii Anton Pann. După restaurare a fost detașată de ea.

Este o casă cu o structură tradiţională, alcătuită din trei camere, aflate de o parte și alta a unei tinzi centrale. Faţada este simetrică, cu o compoziţie alcătuită din cinci axe, patru goluri de ferestre și unul de ușă, amplasat central. Casa este acoperită cu o învelitoare înaltă, în patru ape.

Proprietatea negustorului Ivan Naumov se afla la colţul ascuţit al cartierului, format la intersecţia străzilor Anton Pann și Pruncul. Configuraţia clădirii repetă conturul obţinut de străzi după redresarea traseului lor, datând de la mijlocul secolului al XIX-lea. Această parte are o configuraţie ușor trapezoidală, cu planul în formă de careu. Cea mai timpurie dintre ele se află la colţul străzii Pruncul, cu un plan unghiular, cu intrare din curte întrun hol, de unde începe anfilada circulară a camerelor. În partea opusă, ulterior a fost alipită o casă aliniată străzii Anton Pann, care a definitivat construcţia perimetrală a curţii. Intrarea în curte avea loc dinspre strada Pruncul, printr-o poartă și printrun gang pietonal dinspre strada Anton Pann. În 1948, la 18 februarie, conform deciziei de organizare a Casei-muzeu A.S. Pușkin, complexului de clădiri i-a fost donată proprietatea vecină, construcţie distrusă în timpul celui de al Doilea Război Mondial.

Sursa: monument.sit.md

Programe

26 DECEMBRIE 2014

29

Luni DECEMBRIE

6.05 Documentar. «Povestea vieții mele: Mikis Theodorakis». 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 9.45, 23.30 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.15 Știință și inovare. 10.50, 14.10 «Secunda care sunt eu». Maria Mocanu.

11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.15 Desene animate. «Alba ca Zăpada și cei șapte pitici». 15.05 File de poveste. Program festiv dedicat sărbătorilor de iarnă. 15.55 Art-club (rus). 16.30 Carta drepturilor. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.30 «Îmi cânt dorurile mele». Program muzical cu Anatol Latâșev. 21.25 Portrete în timp. 22.20 Săptămâna sportivă. 23.05 World Stories – lumea în reportaje.

0.00 Film. «ÎNGERUL DE CRĂCIUN». 1.35 Documentar. «Fluviul Yangtze». 3.05 Evantai folcloric. 5.30 Natura în obiectiv.

30

Marţi DECEMBRIE

6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 17.15 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 9.45, 23.30 Emisiune pentru minoritățile naționale.

10.15 Accente economice. 10.50 Film-copiilor. «COPIII VENI|I DIN CER». 11.25 Videoteca copiilor. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.10 Evantai folcloric. 13.55 Documentar. «Euromaxx». 14.50, 1.50 Săptămâna sportivă. 15.35 Documentar. «360 grade GEO: Scilly, insula narcișilor». 16.30 Unda Bugeacului.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct.

21.25 Dialog social. 22.20 În premieră. 23.20 Ana Barbu. Program muzical. 0.00 Film. «ULTIMA DORIN|Ă» (Germania, 2001).

2.35 Moldovenii de pretutindeni. 3.05 Documentar. «Povestea vieții mele: Mikis Theodorakis». 5.30 Știință și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Slujba biblică apostolică și profetică 19.00 Serial 20.00 Muzică 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4900 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:45 O seară perfectă (r) 04:45 Serial: Studenți part-time, an 2 06:00 Rețeta de acasă

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4901 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Studenți part-time, an 2 (sfârșitul seriei 2) 05:45 Rețeta de acasă

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Apropo TV (r) 11:15 Film: Fete cu greutate (r) 13:00 Știrile PROTV 13:15 Teleshopping 13:30 Serial: Trandafirul negru, ep.73 14:15 Film: Tootsie 16:30 Film: Păcală 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Film: Eroul scăpat din Infern 00:45 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 01:30 O seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Trandafirul negru (r) 11:00 Film: Tootsie (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.74 15:00 Film: Moondance Alexander 16:30 Film: Povestea unui cavaler 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Liga 22:45 Film: Misiune de recuperare 00:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 01:00 O seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 “Черно-белое” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 “Мужское / Женское” 17:00 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Мажор”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 Ночные новости 01:15 Кейт Хадсон, Гаэль Гарсиа Берналь в фильме “Главное - не бояться!” 02:55 “Городские пижоны”. Деннис Куэйд в многосерийном фильме “Вегас”

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 “Мажор”. Многосерийный фильм 15:00 “Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 “Мужское / Женское” 17:00 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Мажор”. Многосерийный фильм 00:20 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 Жаклин Биссет в фильме “Кейптаунская афера” 03:00 “Городские пижоны”. Деннис Куэйд в многосерийном фильме “Вегас”

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:10 Час суда с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Тринадцать друзей Оушена. Приключения. США 2007 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 След. Детектив. Россия 2012 19:50 Unitatea de Gardă.

20:00 Новости. 20:40 Фильм 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 22 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Сериал 03:55 Matinal.

05:40 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 22 серия

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:10 Час суда с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 Фильм 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Фильм 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 След. Детектив. Россия 2012 01:30 Știri. 02:00 Откровенный разговор. 03:00 Час суда с Павлом Астаховым. 03:55 Matinal. 05:40 След. Детектив. Россия 2012

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 TÉLÉTOURISME 6:01 DOCUMENTAIRE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 ÉMISSION JEUNESSE 10:33 MAGAZINE 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:32 MAGAZINE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:37 PROVENCE PERCHÉE, SUR LA ROUTE DES CRÊTES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 JOUR DE RUGBY 15:47 DOCUMENTAIRE 16:47 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DOCUMENTAIRE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 CANDICE RENOIR 20:30 CANDICE RENOIR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:03 ÉCHAPPÉES BELLES 23:34 MAGAZINE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 LE TABLEAU 2:14 L’HOMME QUI PLANTAIT DES ARBRES 2:46 ARTE REPORTAGE 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 3:58 MÉTÉO 4:02 TEMPS PRÉSENT

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 LITTORAL 5:57 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 ÉMISSION JEUNESSE 10:33 LES MAINS DANS LA BASSE-TERRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:38 TOUS À SKI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 CANDICE RENOIR 15:52 CANDICE RENOIR 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:32 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DOCUMENTAIRE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38 LES MAÎTRES DU RÊVE 20:30 LES MAÎTRES DU RÊVE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:02 MÉMOIRES VIVES 22:46 MÉMOIRES VIVES 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 DIVERTISSEMENT 2:49 MAGAZINE 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 MÉTÉO 4:06 DOCUMENTAIRE

31

Miercuri DECEMBRIE

13 1

FLUX Joi IANUARIE

6.05 Unda Bugeacului. 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 15.45, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 16.30 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 9.45, 23.30 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.15 Natura în obiectiv. 10.50 Documentar. «360 grade GEO: Șampania, elixirul fericirii».

11.55 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 15.35, 3.50 Pur și simplu. 13.15 Film în desen animat. «Patoruzito: marea aventură». 14.40 «Fata împăratului Mov». Spectacol pentru copii. 15.15 Documentar. «Drumeții». 15.45 Fii tânăr!

17.20 «O poveste în care cred...» Program de revelion pentru copii. 19.00, 4.50 MESAGER. 19.50, 21.30 Alex Calancea & prietenii. «Emoții de iarnă». Concert. 22.30, 0.10 REVELION 2015.

Transmisiune în direct din PMAN. 23.55 Mesajul Președintelui Republicii Moldova Nicolae Timofti. 00.00 Focuri de artificii.

4.45 File de poveste. 5.25 Dor. Program muzical.

6.05 Documentar. «Domnitza Lanitou Kavounidou». 6.55 Film în desen animat. «Astro Boy». 8.30, 17.15 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 9.05 Film în desen animat. «Patoruzito: marea aventură». 10.30 «O poveste în care cred...» Program de revelion pentru copii. 12.15 Concertul de Anul Nou al Orchestrei Filarmonicii din Viena.

Transmisiune în direct. 15.00 Natalia Barbu. «Te iubesc».

Concert. 17.00, 23.00 ȘTIRI (rus). 17.50, 3.50 Pur și simplu.

18.05 File de poveste. Program festiv dedicat sărbătorilor de iarnă. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Povestea. 20.05, 21.25 Șlagărul Anului 2014. 20.50 Super-loto «5» din «35».

21.00 ȘTIRI. 23.30 Emisiune pentru minoritățile naționale.

0.00 Film. «CELĂLALT CAPĂT AL LINIEI» (India-SUA, 2008).

1.40, 4.40 «Tri Pinto». Spectacol al Teatrului «Pokrovski» din Moscova. 2.35 Știri pozitive. 2.50 Moldova în direct.

5.30 În ritm de dans.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000. md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Concert 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Slujba biblică apostolică și profetică 19.00 Serial 20.00 Muzică 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Terra nostra (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Regina inimilor (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4902 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Îngeri păzitori 21:15 Concert Revelion - transmisiune live 01:00 Film: Puicuţe bune 02:30 MTV Video Music Awards 2014 04:00 O seară perfectă (r) 05:00 Muzica de Acasă 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Trandafirul negru (r) 11:00 Film: Moondance Alexander (r) 13:00 Știrile PROTV 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Trandafirul negru ep.75 14:30 Film: Rețeta dragostei 16:30 Film: Legendele toamnei 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Nea Marin Miliardar 22:20 Film: America, venim! 23:50 Concert Revelion - transmisiune live 00:10 Concert Loredana „Reveria” 01:30 Film: Gigli 03:30 Film: Rețeta dragostei (r) 05:00 Film: America, venim! (r) 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” Новогодний выпуск 10:45 “Модный приговор”. Новогодний выпуск 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 Легендарное кино в цвете. “Золушка” 13:45 Надежда Румянцева в комедии “Королева бензоколонки” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Две звезды”. Новогодний выпуск 17:10 Новости (с субтитрами) 17:30 Евгений Леонов, Георгий Вицин, Савелий Крамаров в комедии “Джентльмены удачи” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Комедия “Джентльмены удачи”. Продолжение 19:10 Комедия “Ирония судьбы, или C легким паром!” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 Комедия “Ирония судьбы, или C легким паром!” Продолжение 22:55 Новогоднее обращение Президента Российской Федерации В. В. Путина 23:00 Новогодняя ночь на Первом 02:00 “Дискотека 80-х” 06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Откровенный разговор. 11:00 Știri. 11:10 Час суда с Павлом Астаховым. 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 17:50 Фильм 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Фильм 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Большая разница.

23:50 Adresarea Presedintelui RM. 00:00 Большая разница. (продолжение программы) 01:30 Știri. 02:00 Matinal. 03:45 Откровенный разговор. 04:45 Большая разница.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:31 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:58 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ÉMISSION JEUNESSE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 ÉPICERIE FINE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:36 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 MAGAZINE 13:37 LES SUISSES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 ÉCHAPPÉES BELLES 16:44 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 DOCUMENTAIRE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 LA SMALA S’EN MÊLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 LA REINE SOLEIL 23:15 SALOPERIE DE PRUNEAUX 23:35 ALBERTINE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 LE SYSTÈME DE PONZI 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 DOCUMENTAIRE

06:30 Serial: Clona 07:30 O seară perfectă (r) 08:30 Teleshopping 08:45 Serial: Îngeri păzitori (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Concert Revelion (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Puicuţe bune (r) 15:45 Serial: Cununa de lacrimi 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4903 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea 05:15 Doctorul casei (r) 06:30 Film: Legendele toamnei (r) 08:45 Film: Peter Pan 10:45 Teleshopping 11:00 Film: Garfield 12:30 Film: Singur acasă 4 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Mereu în offside 16:00 Film: Nea Marin Miliardar (r) 17:30 Film: Călătoriile lui Guliver 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: 007: Coordonata Skyfall 23:15 Film: Marea matoleală 00:45 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 01:30 O seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:30 O seară perfectă (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 “Две звезды” 08:10 “Ледниковый период 4: Континентальный дрейф” 09:40 Teleshopping 10:00 Новости 10:10 Легендарное кино в цвете. “Золушка” 11:30 Комедии “Пес Барбос и необычный кросс”, “Самогонщики” 12:00 Новости 12:10 Комедия “Джентльмены удачи” 13:35 Комедия “Ирония судьбы, или C легким паром!”

16:40 “Ирония судьбы. Продолжение” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:10 “Ирония судьбы. Продолжение” 18:45 “Точь-в-точь!” Новогодний выпуск 21:00 «Primele știri” (rom) 21:25 “Точь-в-точь!” Новогодний выпуск. Продолжение 23:25 Фильм Джеймса Кэмерона “Аватар” 02:05 “Легенды “Ретро FM” 03:50 Мэрилин Монро в комедии “Зуд седьмого года” 06:30 Новости. 07:00 Фильм 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Фильм 12:00 Фильм 14:35 Фильм 17:10 Друзья. Комедия. США 1996 17:45 Фильм 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 Фильм 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 След. Детектив. Россия 2012 01:30 Știri. 02:00 Фильм 03:35 Откровенный разговор.

04:35 След. Детектив. Россия 2012 5:00 T V5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ATOUT 5 9:52 ATOUT 5 10:06 POK ET MOK 10:13 POK ET MOK 10:21 DOFUS 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:32 RICARDO SAISON 12 12:00 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 L’ASSIETTE BRÉSILIENNE 13:39 ILS SONT DES NÔTRES ! LES ANIMAUX ET L’ALCOOL 14:31 LE JOURNAL DE FRANCE 2 15:01 CHAPLIN 16:34 SAVOIRFAIRE, LES ATELIERS DU LUXE 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 GRAINES D’ÉTOILES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 LES FRÈRES TALOCHE, 20 ANS À BOBINO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LE COLIS 23:48 IL FAUT QU’ON PARLE ! 23:59 LE JOURNAL DE LA RTS 0:26 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:44 L’INVITÉ 0:52 MÉTÉO 0:57 LA WALLY 3:10 TV5MONDE LE JOURNAL 3:33 MÉTÉO 3:36 PROFESSION DIVA, KARINE DESHAYES MEZZOSOPRANO 4:34 DOCUMENTAIRE

FLUX 2

14

Programe

26 DECEMBRIE 2014

Vineri

3

IANUARIE

Sâmbătă IANUARIE

4

Duminică IANUARIE

6.10 Film. «CELĂLALT CAPĂT AL LINIEI».

7.55 Hai la hora mare. Program program de muzică populară. 9.00, 17.15 Desene animate. «Legenda lui Zorro». 9.30, 23.10 Documentar. «Shift viața în era digitală». 9.45, 23.30 Emisiune pentru minoritățile naționale. 10.15 Moldova în direct. 11.15 Întâlniri de Crăciun cu Elena Ter. 12.50, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 File de poveste. 14.00 Film în desen animat. «Astro Boy».

15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Dor. Program muzical.

18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 20.00 Documentar. «360 grade GEO: Șampania, elixirul fericirii». 21.25 Stil nou. 22.00 ȘTIRI (rus).

0.00 Film. «DINCOLO DE LIMITE» (SUA, 2011). 1.50 Documentar.

«Apa, aurul albastru». 2.55 Melodii nemuritoare. 5.35 Reporter de gardă.

6.05 Documentar. «Arts 21». 7.00 Descriptio Moldaviae. 7.30 Film în desen animat. «Un monstru la Paris». 9.05 Desene animate.

«Alba ca Zăpada și cei șapte pitici». 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Un pas spre sănătate. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 «Ne distrăm cu «Do-re-mi». Program muzical pentru copii. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.10 Știri pozitive. 13.30 «Corabia mântuirii». Spectacol. 15.00 Documentar. «Global 3000». 15.30, 4.30 În premieră. «Numitorul comun». Monospectacol. 16.30 ARTelier. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus).

17.15 În ritm de dans. 17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecție. 22.20 Film. «IRIS» (Marea Britanie-SUA, 2009).

23.50 Fii tânăr! 0.35 Film. «DINCOLO DE LIMITE» (SUA, 2011). 2.25 Cinemateca universală. 2.45 Melodii nemuritoare.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Desene animate 09.00 Slujba biblică apostolică și profetică 09.30 Film artistic 11.00 Teleshopping 11.15 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Concert 18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Emisiune muzicală. Melodia ta 20.00 Descoperă formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Muzică 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.35 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Film indian 05.30 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07.00 Desene animate 09.00 Slujba biblică apostolică și profetică 09.30 Muzică 10.00 La altitudinale.

Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.15 Serial 19.00 Emisiune muzicală.

Melodia ta 20.00 Descoperă formula sănătății 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Market 9000.md 21.00 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:00 Serial: Terra nostra (r) 07:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Clona 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:30 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4904 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Regina inimilor 20:45 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei

06:00 Serial: Terra nostra (r) 06:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Clona (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:30 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4905 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Regina inimilor 20:30 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei

06:00 Serial: Terra nostra (r) 06:45 Serial: Cununa de lacrimi (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Clona (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:30 Serial: Regina inimilor (r) 12:30 Teleshopping 13:00 Serial: Îngeri păzitori (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4906 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Regina inimilor 20:30 Serial: Îngeri păzitori 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Terra nostra 00:00 O seară perfectă (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doctorul casei

07:15 Film: Singur acasă 4 (r) 08:45 Film: Garfield (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Film: Zborul spre casă 12:15 Film: Mereu în offside (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Eragon 15:45 Film: Călătoriile lui Guliver (r) 17:15 Film: Camerista 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Cartea lui Eli 22:45 Film: Dincolo de limite 00:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 01:15 O seară perfectă (r) 02:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 03:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Diva cu greutate, ep 1, an 2 11:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 12:30 Călătoriile lui Guliver (r) 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Camerista (r) 16:00 Film: O relație dulce și picantă 18:00 Film: Vizitatori în America 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile PROTV cu Speranța State 20:45 Film: Nevastă de împrumut 22:45 Film: Looper: Asasin în viitor 00:30 Știrile PROTV cu Speranța State (r) 01:15 O seară perfectă (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile PROTV cu Speranța State (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Diva cu greutate, ep 2, an 2 11:00 Film: O relaţie dulce și picantă (r) 13:15 Film: Vizitatori în America (r) 15:15 Film: Ostaticul 17:15 Film: Ember - Orașul din adâncuri 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile PROTV cu Speranța State 20:45 Film: Omul cu masca de fier 23:00 Film: 127 de ore 00:30 Știrile PROTV cu Speranța State (r) 01:15 O seară perfectă (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă (r) 06:15 Știrile PROTV cu Speranța State (r)

05:35 Комедия “Совершенно серьезно” 06:00 Новости 06:10 Комедия “Совершенно серьезно”. Продолжение 06:55 Людмила Гурченко в фильме “Девушка с гитарой” 08:25 “Ледниковый период 3: Эра динозавров” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 Фильм “Морозко” 12:00 Новости 12:10 “Семь жен одного холостяка”. Многосерийный фильм 13:00 Маколей Калкин в комедии “Один дома” 14:45 “Один дома 2” 16:55 “Поле чудес”. Новогодний выпуск 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Музыкальный фестиваль “Голосящий КиВиН” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Три аккорда”. Новогодний выпуск 00:40 Фильм “Шерлок Холмс: Этюд в розовых тонах” 02:10 “Люди Икс” 03:40 Музыкальный фильм “На подмостках сцены”

05:20 Константин Райкин в комедии “Много шума из ничего” 06:00 Новости 06:10 Комедия “Много шума из ничего”. Продолжение 06:50 Фильм “Хроники Нарнии: Покоритель зари” 08:35 “Ледниковый период 2: Глобальное потепление” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 Фильм “Старик Хоттабыч” 12:00 Новости 12:10 “Семь жен одного холостяка”. Многосерийный фильм 13:00 Бен Cтиллер в комедии “Ночь в музее” 14:50 “Ночь в музее 2” 16:30 Премьера. Михаил Галустян, Федор Бондарчук в комедии “Подарок с характером” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 “Угадай мелодию” 18:55 “Клуб Веселых и Находчивых”. Летний кубок в Сочи 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “Что? Где? Когда?” Финал года 01:10 Джим Керри в комедии “Пингвины мистера Поппера” 02:35 Фильм “Шерлок Холмс: Слепой банкир” 04:00 “Люди Икс-2”

06:00 Новости 06:10 Марина Ладынина в фильме “Сказание о земле Сибирской” 08:15 “Ледниковый период” 09:40 Teleshopping 10:00 Новости 10:15 “Смак” 10:50 Премьера. “Как Иван Васильевич профессию менял” 12:00 Новости 12:10 “Семь жен одного холостяка”. Многосерийный фильм 12:55 Михаил Галустян, Федор Бондарчук в комедии “Подарок с характером” 14:25 “Про доброе старое кино” 15:20 Лев Лещенко, Ирина Аллегрова, Валерия, Кристина Орбакайте в праздничном концерте “Народная марка” в Кремле 17:00 “Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 “Угадай мелодию” 19:10 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 Евгений Цыганов, Анна Чиповская, Виктория Исакова, Михаил Ефремов в многосерийном фильме “Оттепель” 00:10 Фильм “Шерлок Холмс: Большая игра” 01:40 “Люди Икс: Последняя битва” 03:15 Савелий Крамаров, Леонид Куравлев, Екатерина Васильева в комедии “Эта веселая планета”

06:30 Новости. 07:00 Фильм 09:10 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Фильм 12:20 Фильм 14:35 Фильм 16:35 Друзья. Комедия. США 1996 17:40 Фильм 19:50 Unitatea de Gardă.

20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35 Фильм 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Фильм 00:25 След. Детектив. Россия 2012 02:00 Новости. 02:30 След. Детектив. Россия 2012 03:15 Știri. 03:45 Фильм 05:35 Откровенный разговор.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:31 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:45 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 ATOUT 5 9:52 ATOUT 5 10:06 POK ET MOK 10:13 POK ET MOK 10:21 DOFUS 10:33 C’EST DANS MA NATURE 11:00 FLASH INFO 11:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 11:33 CURIEUX BÉGIN 12:00 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:37 360° - GÉO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE SYSTÈME DE PONZI 16:36 CHANEL VS SCHIAPARELLI, LE NOIR ET LE ROSE 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 PARTIR AUTREMENT EN FAMILLE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38 MA TÉLÉ BIEN-AIMÉE - LE BÊTISIER 2014 21:08 LES GARS DES VUES 21:31 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 MÉTÉO 22:01 CANDICE RENOIR 22:51 CANDICE RENOIR 23:47 S’IL N’EN RESTAIT QU’UNE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:26 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:37 L’INVITÉ 0:45 MÉTÉO 0:49 LES BELLES-SOEURS 2:16 CALACAS 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 MÉTÉO 3:59 360° - GÉO

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

6:30 Новости. 7:00 Фильм 9:00 „Autostrada”. 10:00 Фильм 12:10 Фильм 14:00 Фильм 16:00 Фильм 18:00 Фильм 20:00 Новости.

20:35 Фильм 23:00 След. Детектив. Россия 2012 0:40 Новости.

1:15 „Autostrada”. 2:10 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 4:40 След. Детектив. Россия 2012 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:31 MEDITERRANEO 5:58 CHANEL VS SCHIAPARELLI, LE NOIR ET LE ROSE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 LES ANIMAUX STARS DES ZOOS 8:00 SAVOIR-FAIRE, LES ATELIERS DU LUXE 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 LES GARS DES VUES 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRIGADE ANIMO 10:36 LES DALTON 10:44 LA PETITE GÉANTE 10:56 LA PETITE GÉANTE 11:08 LANFEUST QUEST 11:31 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 11:42 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 12:03 LES GARS DES VUES 12:34 AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL 13:00 FLASH INFO 13:04 ÉPICERIE FINE 13:35 ÉDITH LEFEL, UNE VIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 PROVENCE PERCHÉE, SUR LA ROUTE DES CRÊTES 15:56 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 16:45 S’IL N’EN RESTAIT QU’UNE 17:02 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:40 SECRETS D’HISTOIRE 21:16 ON N’EST PAS QUE DES COBAYES ! 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:01 LE SOLDAT ROSE 2 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 BIENVENUE À BOUCHON 2:33 ACOUSTIC 3:03 STARS PARADE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 3:59 VERDICT

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. «360 grade GEO: Ultimii cow-boy din Toscana». 7.15 Cuvintele Credinței.

8.10 Film. «MOARA» («Telefilm-Chișinău»). 9.30 «O poveste în care cred...» Program de revelion pentru copii. 11.00 Părinți și copii.

11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Film în desen animat. «Un monstru la Paris». 14.45 Tezaur. 15.30, 19.55 «Aud în cântec neamul cum veghează». Studioul folcloric «Edera» la 30 de ani de activitate.

17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria «Milioane pentru Moldova». 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 21.25, 5.35 Descriptio Moldaviae. 22.20 Film. «SECRETE DIN TRECUT» (Marea Britanie, 2008). 23.55 Erudit-cafe. 0.40 Film.

«IRIS» (Marea Britanie-SUA, 2009). 2.10 Chișinăul de ieri și de azi.

2.30 Melodii nemuritoare. 3.30 Casa mea. 4.35 O seară în familie.

6:30 Новости. 7:00 Фильм 9:00 Новости. 9:30 Фильм 11:45 Фильм 13:45 Фильм 15:45 Фильм 17:45 Фильм 20:00 Новости. 20:35 Загадочная история Бенджамина Баттона. Фантастика. США 2008 23:40 Фильм 1:20 Фильм 3:20 Новости. 3:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 4:45 Откровенный разговор. 5:40 След. Детектив. Россия 2012 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:29 360° - GÉO 6:31 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:30 LES ANIMAUX STARS DES ZOOS 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 LES GARS DES VUES 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRIGADE ANIMO 10:36 LES DALTON 10:44 LA PETITE GÉANTE 10:56 LA PETITE GÉANTE 11:08 LANFEUST QUEST 11:31 TACTIK 11:57 JOUR DE RUGBY 12:38 LE MONDE DE JAMY 14:35 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:06 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARIS, UNE HISTOIRE CAPITALE 18:56 DESTINATION FRANCOPHONIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:31 L’INVITÉ 19:40 QUESTIONS POUR UN SUPER CHAMPION 20:34 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 LE PACHA 23:22 30 MINUTES PAR JOUR 23:28 SUPERMAN N’EST PAS JUIF (ET MOI UN PEU...) 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 MÉTÉO 0:47 LE COLIS 2:36 LES NOCES DE FIGARO 4:22 DOCUMENTAIRE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

26.12.2014 – 2.01.2015 Berbec Dacă la începutul săptămânii nu îţi mai vezi capul de treabă, de miercuri încolo vei reuși să îţi petreci tot timpul numai cu partenerul de viaţă. Vei petrece clipe minunate alături de el și veţi face o echipă bună pentru a pune la punct pregătirile de sărbători.

Taur Este o perioadă în care ar trebui să te apropii de toată lumea, mai ales de cei dragi ţie. Dacă te-ai certat cu iubitul tău recent, acesta este momentul perfect pentru reîmpăcare. Depinde desigur de motive, uneori este bine să stai și singur, decât într-o relaţie care îţi dăunează.

Gemeni Chiar dacă ești tensionată pentru că vrei să iasă totul perfect de sărbători, ai grijă să nu îţi strici relaţia cu partenerul de viaţă. Fă-ţi timp pentru el sau implică-l în planurile tale. Dacă ești singură, ar trebui să îţi găsești mereu ceva de făcut pentru a nu te întrista.

Rac E timpul să îngropi securea războiului și să îi dai o a doua șansă partenerului tău.

Atmosfera acestei săptămâni te ajută să fii mai bună și să treci cu vederea peste unele aspecte care te-au deranjat în trecut.

Propune-ţi să fii mai puţin pretenţioasă.

Leu Munca în echipă va da rezultate mai bune acum, așa că nu duce doar tu greul. Chiar dacă asta nu înseamnă că vei câștiga bani mai mulţi, măcar te vei vedea cu treaba bine făcută, iar șefii nu vor avea niciun motiv de critică. Important este să lași o impresie bună.

Fecioară Ești mai aproape ca oricând de persoanele dragi ţie, șoţ, copii, părinţi ori iubit.

Vei avea o săptămână plină de armonie și ar trebui să te forţezi să le arăţi mai mult cât de mult înseamnă pentru tine, chiar dacă în sufletul lor ei știu asta.

Balanţă Nu permite să existe tensiuni între tine și partenerul tău de viaţă, fie el soţ sau iubit. Magia acestei perioade ar trebui să vă ajute să rezolvaţi unele probleme sau să treceţi peste anumite divergenţe. Dacă ești singură, refugiază-te în sânul familiei!

Scorpion Încearcă să închei anul 2014 fără datorii, cu riscul de a rămâne cu buzunarele goale de sărbători. Nu o trata ca pe o superstiţie, ci ca pe o regulă de viaţă! Vei vedea că te vei simţi foarte bine știind că nu trebuie să mai dai nimic nimănui. Fă sacrificii și vei avea de câștigat!

Săgetător Ai toate șansele ca în această săptămână să primești cele mai bune vești privitoare la situaţia ta financiară. Fie primești cadouri substanţiale, fie o mărire de salariu, cert este că buzunarele tale vor fi prea mici pentru perioada care urmează.

Capricorn Încearcă tot mai mult să fii calmă și să păstrezi liniștea în viaţa ta de cuplu ori în familie. Trebuie să te schimbi și să fii cu totul altă persoană de acum înainte.

Vizualizează-ţi defectele și scapă de ele!

Vărsător Este o perioadă în care trebuie să îi împaci pe toţi, dar nu trebuie să îţi lași partenerul pe ultimul loc. Mai presus decât orice, viitorul tău este cel mai important, așa că gândește pe termen lung și nu te lăsa influenţată!

Peşti Dacă ești singură, această perioadă îţi poate oferi multe alternative. Singura de care ar trebui să te ferești este să nu sari în braţele primului venit doar de dragul de a nu te face de râs în faţa familiei sau a prietenilor tăi. Uneori te poţi simţi mai bine fără companie!

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1509 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

26 DECEMBRIE 2014

Cum decorezi masa de Revelion?

Atunci când sărbătorile se apropie, primul lucru la care ne gândim sunt cadourile pentru cei dragi și alegerea bradului.

Dar cum rămâne cu decorarea mesei de Revelion? Toată familia se strânge pentru câteva ore nu doar pentru a mânca bucate tradiţionale, ci și pentru a discuta vrute și nevrute. Dacă masa de Revelion este una deosebită, de ce nu am decorat-o și pe ea în spiritul sărbătorilor?

Din păcate, poate fi puţin dificil să aranjăm masa din moment ce aceasta va fi plină cu tot felul de mâncăruri și băuturi delicioase. Este de la sine înţeles că decoraţiunile mari nu se potrivesc aici, deci îţi recomandăm să le așezi altundeva în cameră.

Apoi, gândește-te la o paletă cromatică. Așa cum decorezi bradul în funcţie de anumite culori care se arate bine împreună (roșu și verde, roșu și auriu, alb și roșu, albastru și argintiu etc., la fel trebuie să alegi și decoraţiunile pentru masă. De asemenea, stilul decoraţiunilor trebuie să fie același.

Chiar dacă ai zeci de obiecte care arată bine separat, pentru un aranjament frumos ele trebuie să se și potrivească.

Poţi crea un aranjament simplu, dar de efect, folosind crenguţe proaspete de brad, rămurele uscate și globuri. Așază-le într-un bol din sticlă simpatic pe care să îl pui în centrul mesei. Acest aranjament este potrivit mai ales întro casă ce nu are brad din diferite motive – de exemplu, pisica îl poate dărâma. În acest fel, camera va mirosi totuși a brad.

Și dacă tot vorbim despre mirosuri, evită lumânărelele parfumate. Oricât de frumos ar fi colorate și oricât de bine ar mirosi, invitaţii pot fi deranjaţi de aromele mâncărurilor care se amestecă cu cele ale lumânărilor. Alege, în schimb, lumânări simple, pe care să le așezi în suporturi deosebite.

Un alt mod prin care poţi decora masa de Revelion sunt conurile de brad, așezate lângă o crenguţă proaspătă de brad. Le poţi pune, pur și simplu, pe masă, din loc în loc, sau adunate într-un bol mai mare.

Apoi, nu uita să împăturești serveţelele într-un mod neobișnuit. Găsești pe internet numeroase tutoriale foarte simple și ușoare pentru aranjamente de șerveţele.

Cosmopolitan.ro

15

FLUX

STUDIU

Prea multe cadouri în copilărie duc la nefericire în viaţa adultă Copiii care primesc prea multe cadouri și recompense materiale din partea părinţilor sunt mai predispuși la a fi nefericiţi în viaţa adultă, când nu își mai permit sau nu mai primesc cadouri, potrivit unui studiu efectuat în Statele Unite ale Americii, informează dailymail.co.uk.

Cercetătorii îi avertizează pe părinţii care le oferă des copiilor cadouri și recompense materiale că riscă să îi transforme pe aceștia în adulţi materialiști, care se vor confrunta cu probleme de comportament și vor simţi că sunt nefericiţi de fiecare dată când nu vor primi cadouri sau nu își vor permite obiecte și servicii scumpe.

«Cercetarea noastră sugerează că minorii care primesc recompense materiale din partea părinţilor

vor continua, cel mai probabil, să se recompenseze cu bunuri materiale când ajung adulţi, iar acest lucru poate fi problematic», a declarat Marsha Richins de la Universitatea Missouri, persoana care a condus studiul. «Studiul subliniază importanţa examinării circumstanţelor copilăriei și a metodelor de creștere a unui copil pentru înţelegerea comportamentului privind consumul în cazul adulţilor», a mai spus cercetătoarea.

Richins, care a efectuat studiul cu Lan Chaplin, profesor de marketing la Facultatea de Administrarea afacerilor din cadrul Universităţii din Illinois, a descoperit că trei strategii de educare a copiilor duc la un nivel mai ridicat de materialism.

Când părinţii folosesc bunuri materiale în aceste moduri, copiii lor, atunci când vor crește, vor fi, în medie, mai predispuși la a crede că succesul în viaţă este definit de calitatea și numărul bunurilor materiale pe care un individ le posedă sau că

achiziţionarea anumitor produse îi vor face mai atractivi.

Materialismul contribuie, de asemenea, la degradarea mediului din cauza supraconsumului și a risipei de produse și resurse. «Părinţii iubitori tind să le ofere copiilor recompense materiale. Una dintre explicaţiile pentru legătura dintre recompensele materiale și materialismul din viaţa adultă este aceea potrivit căreia copiii care primesc astfel de recompense sunt mai predispuși decât alţii să utilizeze aceste

STIL DE VIAŢĂ

Mediafax.ro

Străluceşte de sărbători

Un an fericit începe cu gândire pozitivă Iar pentru a gândi pozitiv trebuie să…

Să îţi schimbi limbajul – ACUM. Cuvinte precum “nu pot” și “probleme” trebuie să dispară din vocabularul tău și să fie înlocuite cu “pot” și “provocări”.

Cuvintele pozitive sunt primul pas către o gândire pozitivă.

Fii cea mai bună prietenă a ta. Dacă pietena ta s-ar simţi demotivată, cu siguranţă nu i-ai spune “ai primit ce ai meritat”. Asta e valabil și pentru tine. Fii mai blândă cu tine și încurajează-te când lucrurile nu merg bine.

Fă complimente oamenilor. Motivează oamenii de lângă tine. Oamenii motivaţi sunt mai fericiţi. Făcând oamenii fericiţi te vei simţi mai bine în pielea ta. Fă-le complimente, laudă-i și toată această “bunătate” se va întoarce spre tine.

Asumă-ţi responsabilitatea. Considerândute o victimă nu vei face decât să te afunzi în gândirea negativă. Nu poţi mereu să schimbi ceea ce ţi se întâmplă, dar poţi schimba modul în care reacţionezi atunci când ţi se întâmplă ceva neplăcut. Învaţă să meditezi. Fă pauză câteva momente și gândește-te la tine, la ceea ce simţi și la ce te-ar face să te simţi mai bine. Vei vedea că după aceste minute de meditaţie te vei simţi mai optimistă.

Scapă de persoanele negativiste. Înconjoară-te de persoane pozitive pentru a avea parte de aceeași energie. Negativismul se transmite, așa că e cazul să eviţi persoanele ce îţi pot transfera din energia lor negativă.

Fă-ţi un colaj cu citate încurajatoare. Dacă ai deasupra biroului un afiș cu astfel de citate, starea ta va fi influenţată de acestea și vei gândi mult mai pozitiv.

posesiuni pentru a se defini și autoevalua pozitiv, un element esenţial al materialismului», a spus Richins. Și alte aspecte ale modului de creștere și educare a copiilor pot avea un efect asupra dezvoltării atitudinii unui adult asupra bunurilor materiale. În plus, adulţii care au primit atât recompense, cât și pedepse de ordin material când erau copii, sunt mai predispuși la a admira oamenii cu posesiuni scumpe.

Accentuează-ţi privirea Sprâncenele frumoase oferă expresivitate feţei și evidenţiază privirea!

Le poţi contura cu ajutorul unui șablon sau cu ajutorului unui fard pentru sprâncene.

Dar, atenţie! Fardul nu poate fi mai închis decât culoarea naturală a sprâncenelor.

Adaugă un plus de culoare Gândește-te la lucrurile pentru care trebuie să fii recunoscătoare. Adu-ţi mereu aminte de lucrurile mari sau mărunte pentru care trebuie să mulţumești – sănătate, prieteni, și chiar hainele frumoase pe care le ai. Alţii nu au parte de aceste lucruri, așa că fii recunoscătoare.

Fă un playlist aducător de fericire. Sigur ai melodii care îţi plac și care îţi dau o stare de bine. Fă un playlist cu aceste melodii și ascultăle ori de câte ori te simţi demotivată și tristă.

Fă sport. Sportul este antidepresiv. Îţi eliberează hormonii fericirii, iar în timp ce alergi, ai timp să te gândești la lucrurile importante din viaţa ta.

Scapă de “nu”. Starea negativă este alimentată de cuvintele negative. Scapă de “nu” și vei vedea că totul pare mai ușor.

Nu asculta vocea negativistă. Toţi avem două voci pe care le auzim: cea negativă și cea pozitivă. Când vocea negativă îţi șoptește că nu poţi face ceva sau că se va întâmpla ceva rău, ignor-o. Gândurile pozitive te vor ajuta să ai o viaţă fericită.

Exersează. Gânditul pozitiv este ca și dezvoltarea unui mușchi. Pentru a-l dezvolta trebuie exersat.

Cosmo.ro

Perioada sărbătorilor ne permite să experimentăm culori și texturi noi. Vedetele acestui sezon sunt nuanţele satinate de mov, verde smarald, beige, gri metalizat ce pot fi combinate cu auriu sau argintiu.

Eyelinerul, secretul ochilor încântători Fiind unul dintre cele mai vechi produse folosite de femei, eyeliner-ul ne poate scoate din multe încurcături dacă este aplicat corect, Crăciunul fiind momentul perfect în care ne evidenţiem privirea, obţinând un look dramatic sau senzual.

Gene seducătoare Orice femeie visează să aibă gene lungi și dese.

Dacă natura nu ne-a înzestrat cu gene lungi, putem apela la inovaţiile din domeniu, aplicând unele false. Fie că utilizăm mascara sau gene false, cu siguranţă te vei face remarcată!

Buzele După privire, accentul cade pe buze și de aceea este important ca machiajul acestora să fie în armonie cu cel al tenului. Un machiaj impecabil al tenului trebuie asociat cu buze hidratate și conturate. De sărbători, poartă un ruj de culoare închisă: mov, culoarea zmeurei, maro-trandafiriu, cupru sau clasicul ruj roșu.

Csid.ro

FLUX

16

Magazin

26 DECEMBRIE 2014

Retrospectiva dezastrelor naturale din 2014 Urmare din pag. 7

De la inundaţii, la secetă extremă Una dintre formele de manifestare a schimbărilor climatice provocate de fenomenul de încălzire globală ar putea fi dublarea frecvenţei de producere a fenomenului El Nino – unul dintre cele mai distructive fenomene climatice de pe glob, conform unor oameni de știinţă, a căror opinie este precizată într-un material publicat de Thomson Reuters Foundation.

Printre efectele fenomenului El Nino se numără perioadele de secetă din Africa, pierderi ale recoltelor în Asia de Sud-Est, inundaţii în Peru și Ecuador și incendii în pădurea amazoniană – efecte care produc, la rândul lor, pagube de miliarde de dolari.

Toate zonele geografice de pe glob, în afară de cele polare și subpolare, pot suferi de secetă. Fie că este vorba de secetă atmosferică (din cauza lipsei de precipitaţii), agricolă (legată de gradul de umiditate a solului la un metru adâncime) sau hidrologică (scăderea nivelului apelor curgătoare), efectele secetei și ale caniculei prelungite sunt negative: nivelul pânzelor freatice scade, cel al lacurilor și râurilor coboară, ceea ce duce la perturbări ale circulaţiei

fluviale, restricţiile de apă vizează irigarea culturilor, folosirea menajeră a apei (la udarea grădinilor), micșorarea recoltelor, incendii de vegetaţie și erodarea solurilor.

Anul 2014 a început în California cu o secetă extremă, posibil cea mai gravă din ultimul secol, care a dus la decretarea stării de urgenţă. Hectare întregi de pădure s-au transformat în lemne uscate care se puteau aprinde în orice moment. Un incendiu a devastat o zonă forestieră de la periferia orașului Los Angeles, determinând evacuarea a 900 de locuinţe.

Statul California s-a confruntat cu a treia iarnă consecutivă fără precipitaţii, iar nivelul rezervelor de apă se află la cel mai scăzut nivel. Conform datelor oficiale, 2013 a fost cel mai secetos an de când se fac măsurători meteo în California, iar 2014 a continuat în aceeași direcţie. Rezervele de apă erau mai mici decât cele din 1977, unul dintre cei doi ani în care s-au mai atins nivele minime record de apă.

Seceta catastrofală care a afectat vestul Statelor Unite a pus la grea încercare pânzele de apă subterane și a ameninţat aprovizionarea cu apă a acestei regiuni în care trăiesc 40 de milioane de persoane.

Până și Suedia, ţară ocolită în general de temperaturi caniculare și

secetă, s-a confruntat în luna iulie cu cele mai mari temperaturi din 1992, de peste 34 de grade C, într-o localitate din regiunea Sala, unde s-a declanșat și cel mai grav incendiu din istoria modernă a ţării (care a cuprins circa 100 de km2).

Coreea de Nord a fost afectată în primăvară de cea mai gravă secetă din ultimii 30 de ani, mii de hectare de culturi agricole fiind în pericol. Seceta a afectat întreaga ţară, precipitaţiile fiind în medie 23,5 mm între mijlocul lunii februarie și sfârșitul lunii aprilie – perioadă crucială pentru culturi –, adică 35% din media normală înregistrată vreodată din 1982. Țara este afectată de penurii alimentare cronice din cauza izolării economice, a secetei și inundaţiilor, iar foametea a făcut sute de mii de victime în anii '90.

Nord-estul Chinei a înregistrat vara trecută cea mai mare secetă din ultimii cincizeci de ani, care a afectat deja resursele de apă potabilă pentru 330.000 de oameni și zeci de mii de animale domestice. Precipitaţiile căzute în această zonă în ultimele luni au fost cu 60 % mai mici decât media pentru această perioadă.

O secetă severă s-a înregistrat în vară în America Centrală, unde au fost afectate culturile de cereale și peste 2,8 milioane de oameni au di-

A murit legendarul cântăreţ Joe Coker Cunoscutul cântăreţ de blues și rock Joe Cocker, în vârstă de 70 de ani, a murit luni, 22 decembrie, din cauza unei boli incurabile. Artistul britanic suferea de cancer la plămâni, informează BBC. Potrivit impresarului artistului, citat de AFP, acesta a murit duminică seara, în Statele Unite.

Cantautorul, originar din Sheffield (nordul Angliei), a avut o carieră care a durat peste 40 de ani și care a inclus hituri precum “You Are So Beautiful” și “Up Where We Belong”.

Impresarul artistului, Barrie Marshall, a confirmat că acesta a murit ca urmare a unei boli, pe care însă nu a precizat-o. Potrivit lui Marshall, Cocker a fost “pur și simplu unic” și “va fi imposibil de umplut golul pe care l-a lăsat în inimile noastre”.

Joe Robert Cocker s-a născut pe data de 20 mai 1944 la Sheffield, Yorkshire, în Anglia, și și-a început cariera muzicală sub numele Vance Arnold. Ziua lucra ca vatman de tramvai, iar seara cânta rock și soul în puburile londoneze ca solist vocal al grupului ”The Grease Band”. În anul 1968 a înregistrat o versiune a hitului The Beatles, ”With A Little Help From My Friends”. În luna noiembrie a aceluiași an, cântecul a ajuns pe locul 1 în topul britanic. În anul 1969, a scos pe piaţă albumul ”With A Little Help From My Friends”, care a fost considerat de critică muzicală drept un disc de cinci stele. Joe a cântat pe album câteva compoziţii proprii ca ”Marjorine”, ”Sandpaper Cadillac” sau ”Something’s Coming On”, două dintre compoziţiile lui Bob Dylan ”Just Like A Woman” și ”I Shall Be Released” și un cover după ”With A Little Help From My Friends”.

Printre muzicienii de studio care l-au acompa-

niat s-au aflat Jimmy Page și Steve Winwood.

Cariera sa muzicală a luat însă amploare abia după apariţia pe scena ”Festivalului de la Woodstock” din august 1969. Al doilea său hit în Marea Britanie a fost un cover după compoziţia lui Leon Russell ”Delta Lady”, iar albumul ”Joe Cocker!” a atins statutul de disc de aur în Statele Unite. Albumul a conţinut și preluări ale unor cântece aparţinând The Beatles, The Lovin, Spoonfull, Bob Dylan, Leonard Cohen și Leon Russell. În anul 1970, Joe Cocker a înregistrat o versiune proprie a hitului ”The Letter”, lansat de grupul ”The Box Tops”, iar discul a devenit primul său number 1 în topurile americane. În anul 1970, Joe a înregistrat albumul ”Mad Dogs & Englishmen” cu selecţii din turneul în care a susţinut mai mult de 40 de concerte în Statele Unite. Albumul i-a adus cel de-al treilea disc de aur.

A urmat pentru artist o perioadă mai puţin fastă, în care, din cauza băuturii și a exceselor, Joe a căzut în uitare.

A mai intrat în topul american în anul 1975 cu piesa ”You Are So Beautiful”, apoi în anul 1982 cu un duet cu Jennifer Warnes, intitulat ”Up Where We Belong”, tema principală a filmului ”Officer and a Gentleman”.

Părăsit de prieteni, Joe Cocker a găsit puterea de a reveni în forţă la începutul anilor ’90, când cariera sa a fost practic relansată cu hituri precum ”You Can Leave Your Hat On”, ”Unchain My Heart”, ”N’Oubliez Jamais”, ”Summer In The City” sau ”Could You Be Loved”. Versiunea originală a cântecului ”Unchain My Heart” a fost lansată de Ray Charles în anul 1961. Cântecul a fost înregistrat de nu mai puţin de 40 de artiști, iar versiunea lui Joe Cocker a apărut prima dată pe albumul ”Unchain My Heart” în anul 1987.

ficultăţi în a-și procura hrana, a anunţat Programul Alimentar Mondial (PAM) al Naţiunilor Unite. Seceta, resimţită și în America de Sud, a fost, în mod special, dură pentru așa-numitul „coridor uscat” din America Centrală, ce include sudul Guatemalei, nordul Hondurasului și vestul statului El Salvador.

Un grup de cercetători de la Universitatea Stanford (California) a corelat seceta extremă din ultimii trei ani, cea mai gravă din istoria acestui stat, cu efectele schimbărilor climatice, mai ales cu emisia gazelor de seră, ajungând la concluzia că modificarea

climei este cauza celei mai grave secete din istoria Californiei. Ei au arătat că sursa secetei și a perioadelor caniculare este "foarte probabil" legată de schimbările climatice provocate de oameni, care constau în abundenţa gazelor de seră degajate de arderea combustibililor fosili, asociată cu tăierea pădurilor. Rezultatele cercetării lor pot fi extrapolate la nivel global, unde, pe lângă zonele secetoase și caniculare tradiţionale – din Africa, Australia – apar mereu noi regiuni supuse aceluiași regim extrem, pe perioade mai lungi sau mai scurte.

Sursa: agerpres.ro

Oliver Stone alege Bavaria pentru viitorul său film despre agentul Edward Snowden Regizorul american Oliver Stone, câștigător a trei premii Oscar și a patru Globuri de Aur, a ales Bavaria (sudul Germaniei) pentru a filma „biopic-ul” despre celebrul agent al NSA, refugiat în Rusia, Edward Snowden, începând din februarie 2015, potrivit paginii de specialitate Cineuropa, citată sâmbătă de EFE, notează Agerpres.

După ce a obţinut acordul casei de producţii „Big Game”, Programul Special de Finanţare pentru Coproducţiile Internaţionale din Bavaria l-a convins pe Stone să turneze filmul, fără titlu încă, în locaţii germane. Proiectul asupra agentului Edward Snowden este inspirat din cartea „The Snowden Files”, scrisă de ziaristul Luke Harding de la The Guardian, care a participat la redactarea scenariului alături de Stone și de Kieran Fitzgerald. În film, angajatul Agenţiei de Securitate Naţională (NSA) zboară din Hawaii la Hong Kong pentru a dezvălui programul de supraveghere american, devenind astfel unul dintre cei mai căutaţi oameni din lume. O mare parte din filmări, cu Joseph Gordon-Levitt în rolul principal („Don Juan”, „Lincoln”, „Inception”), vor avea loc la Munchen și la studiourile Bavaria Filmstudio.

O parte din exterioarele acestui „thriller” politic vor fi filmate la Hong Kong și în SUA. Snowden s-a declarat încântat de faptul că regizorul unor filme celebre precum „Platoon”, „JFK”, „Nixon” sau „Natural Born Killers”, sau, mai recent, „Savages”, va face un film despre el. Potrivit lui Stone, Snowden, la fel ca Julian Assange, este „un erou”.

Regizorul a făcut aceste declaraţii într-o dezbatere cu cineastul Johnnie To, cu prilejul Festivalului Internaţional de Film de la Shanghai, unde a mărturisit că este minunat faptul că există astfel de oameni care sfidează Legea Spionajului din SUA. Edward Snowden a lucrat în serviciul de pază și sectorul tehnic al serviciului de spionaj american al CIA și NSA. Până în mai 2013 a lucrat ca agent secret în sistemul de administraţie și consultare al firmei Booz Allen Hamilton. Prin funcţia de colaborator tehnic deţinută avea acces la informaţiile strict secrete ale serviciului de spionaj american, între care se remarcă cele obţinute prin programul agenţiei NSA PRISM, de supraveghere și spionare a reţelelor de internet. Încă din 2007 începe să considere că moralmente munca de spionaj generalizat pe care o desfășoară nu e în acord cu valorile personale, dar decide să nu treacă la dezvăluiri publice, întrucât își pune speranţe într-o modificare de politică în materie de spionaj odată cu câștigarea alegerilor prezidenţiale de către Barack Obama, însă în 2013 e forţat să admită că speranţele au fost deșarte. Snowden i-a furnizat date secrete lui Glenn Greenwald, care era jurnalist la revista britanică „The Guardian” și care, fără a divulga sursa de informaţii, a publicat în 2013 datele de la Snowden. În cele din urmă, Edward Snowden a fost acuzat de înaltă trădare în SUA și a cerut azi politic în Rusia, pe care l-a obţinut la data de 1 august 2013, conform gandul.info.

FLUX