Ziarul Flux, Ed. 11 (984)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 27 martie 2015 8 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 27.03.2015

Cuv. Benedict; Sf. Mc. Alexandru preotul (Denie – Acatistul Născătoarei de Dumnezeu)

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei E în zadar să vorbești celui care nu vrea să te asculte.

Mihai Eminescu

1 EURO..............................20.4718 1 Dolar american ............. 18.6218 1 Leu românesc ................. 4.6289 1 Rublă rusească ............... 0.3291 Timpul probabil: 27.03.2015

28.03.2015

Noros, 7 14 0C

Noros, 7 11 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 11 (984)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

POLITIC

Alegerea başcanului la Comrat şi visul de groază al primarului Chirtoacă

4

PAGINA

ECONOMIC

De ce a sistat România furnizarea de gaze către Republica Moldova

5

PAGINA

GEOPOLITIC

Jean Parvulesco. Întoarcerea acasă

6

PAGINA

EXTERNE

GPF

ABONAREA 2015

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2015 1 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei (pensionari)

Premierul nu i-a convins.

Fermierii nu renunţă la proteste Premierul Chiril Gaburici s-a întâlnit ieri cu reprezentanţii organizaţiilor de fermieri din Republica Moldova. Părţile au discutat mai multe subiecte, între care formarea preţurilor la motorină, TVA pentru produsele fitotehnice și zootehnice, garantarea creditelor pentru agricultură.

Cererea principală a agricultorilor este însă suplinirea fondului de subvenţionare a agriculturii până la un miliard de lei. La moment, în proiectul Legii bugetului pentru anul 2015 este prevăzută o sumă de 610 milioane de lei, dintre care peste 200 de milioane sunt datorii rămase ca restanţă din anul trecut.

Chiril Gaburici a dat asigurări că Guvernul va identifica, în termeni optimi, surse adiţionale pentru suplinirea fondului de subvenţionare a agriculturii, promiţând, totodată, o mai mare grijă faţă de domeniu.

În ciuda promisiunilor premierului, fermierii nu au renunţat însă la acţiunile de protest anunţate anterior pentru astăzi. În conformitate cu decizia comună a organizațiilor neguvernamentale din domeniul

Piloţii orbi drept călăuze sau Arta de a călca pe aceeaşi greblă XXX

(citiţi pag. 3)

Şi furnizorul de gaze naturale cere majorarea tarifelor.

Experţii anticipează scumpiri în lanţ Războiul oligarhilor ucraineni: Bani, americani, omuleţi verzi şi o revoltă ratată

XXX

(citiţi pag. 4)

agricol, acţiunile vor avea loc pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Acestea au fost determinate de lipsa unor acțiuni eficiente din partea autorităților statului pentru soluționarea problemelor difi-

cile cu care se confruntă fermierii și lipsa de reacție la propunerile înaintate de ei pentru depășirea situației create în sectorul agricol.

FLUX

O comisie, trei rapoarte şi marelui secret al politicienilor de la putere Comisia parlamentară de anchetă privind situaţia financiar-bancară și-a prezentat raportul în faţa parlamentarilor. Concluziile acesteia au fost declarate însă secret de stat, astfel că ședinţa Parlamentului a avut loc cu ușile închise. Cererea de secretizare a audierilor ar fi venit, potrivit președintelui comisiei, Marcel Răducanu, din partea organelor de anchetă care investighează cazul.

Deputaţii din fracţiunile PLDM, PD și PCRM au votat în favoarea secretizării. Liberalul Mihai Ghimpu și-a exprimat dezacordul, îndemnându-și colegii din Parlament să nu fugă „de cei care au votat pentru noi”, iar opoziţia socialistă a părăsit în semn de protest sala de ședinţe. „În sală au rămas cei care au furat miliardele, de aceea și stau cu ușile închise, se tem de cetăţeni”, a declarat șeful socialiștilor, Igor Dodon. Totodată, atât socialiștii, cât și liberalii au prezentat rapoarte de alternativă în care și-au expus propriile viziuni asupra situaţiei de pe piaţa financiarbancară. De altfel, și textul raportului „secretizat” a apărut în scurt timp pe mai multe site-uri de știri.

Continuare în pag. 2

FLUX

2

Actual

27 MARTIE 2015

O comisie, trei rapoarte şi marele secret al politicienilor de la putere Urmare din pag. 1 Până în prezent, în presă s-a scris suficient despre furtul de proporţii din sistemul bancar, despre creditele neperformante, tranzacţiile dubioase, schemele de scoatere a banilor din ţară, inactivitatea complice a BNM, dar și a altor instituţii ale statului. Prin urmare, ne întrebăm ce trebuia ascuns de populaţia care a fost sărăcită și umilită în ultimul hal? Nu cumva s-a dorit protejarea executanţilor și beneficiarilor acestui jaf, a celor care ar fi trebuit să preîntâmpine și să oprească operaţiunile ilicite?

Ce a constatat comisia de anchetă? În linii mari, membrii comisiei au ajuns la aceleași concluzii știute deja, că situația financiară precară constatată la BEM, Banca Socială și Unibank este un efect al acţiunilor defectuoase, iresponsabile și lipsite uneori de sens economic ale fostelor conduceri ale băncilor în cauză, care au manifestat incompetenţă, dar și lipsă de integritate.

Cele trei instituții bancare s-au implicat masiv în tranzacții dubioase interbancare, fără a se ține cont de riscurile de credit, încălcând astfel legislația.

O bună parte din creditele acordate de BEM, Banca Socială și Unibank au ajuns în conturile a patru bănci din Federația Rusă. Aceste tranzacţii au cauzat prejudicii deosebit de mari, deoarece plasamentele la băncile din Federația Rusă erau efectuate fără gaj și fără dobândă, în timp ce BEM a atras resurse cu dobândă de 3%.

Totodată, potrivit raportului, aceste tranzacţii dubioase nu ar fi responsabile de prăbușirea valutei naţionale, criza de pe piaţa valutară fiind provocată în temei de factori externi, cum ar fi incertitudinile din regiune, scăderea remitenţelor, reducerea exporturilor, dar și de factori politici interni legaţi de tergiversarea creării unei noi coaliţii de guvernare și instalarea Guvernului.

Pentru a prăda o bancă este suficient să faci parte din Coaliţia de guvernare Expertul Roman Chircă, directorul Institutului Economie de Piaţă, a calificat cele întâmplate pe piaţa financiar-bancară drept „cel mai mare jaf bancar din istoria Republicii Moldova”. Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, Chircă afirmă că, în opinia lui, se încearcă deplasarea accentelor pentru a scoate din calcul faptul că ceea ce s-a întâmplat la Banca de Economii, de fapt, a dus la perturbările de pe piaţa valutară. Raportul încearcă să ne ducă pe o pistă falsă, consideră expertul economic, „să spună că deprecierea monedei naţionale, cum se scrie în raport, este datorată diminuării exporturilor cu circa 13 la sută, că oferta pe piaţa valutară a fost redusă și că listarea tuturor tranzacţiilor absolut dubioase efectuate de anumite firme, prin anumite scheme ale băncilor nominalizate, nu au nimic comun cu ceea ce s-a întâmplat pe piaţa valutară”.

Potrivit lui Roman Chircă, ancheta ar putea stabili foarte repede cine sunt actorii implicaţi în jaful din sis-

Roman Chircă temul bancar. Dacă s-ar dori acest lucru. El atrage atenţia asupra faptului că, în momentul în care de pe piaţă se scotea valută în afara ţării, în paralel, apărea o altă hotărâre de Guvern secretizată, prin care se acordau garanţii guvernamentale pentru alocarea mijloacelor de la Banca Naţională către Banca de Economii. „De ce a fost nevoie să se implice Guvernul în această garantare este o întrebare, dar indirect confirmă faptul că persoanele din Coaliţia guvernamentală au fost direct implicate în procesul de devalizare a Băncii de Economii”, conchide expertul. În opinia lui, implicarea Guvernului a fost necesară pentru a acoperi acţiunile Băncii Naţionale și pentru a lega această guvernare de toate schemele care s-au întâmplat acolo. „Deci, secretizarea unui astfel de document este o confirmare a faptului că politicienii știau despre faptul că Banca a fost deposedată, devalizată de mijloace, iar alocarea acestor mijloace ar veni ca să acopere aceste fraude, însă beneficiarii de aceste mijloace imediat au scos leii obţinuţi de la Banca Naţională, i-au convertit imediat în valută și i-au scos în afara ţării”, mai arată Chircă. Întrebat ce a aflat nou populaţia din ancheta comisiei parlamentare, expertul a dat următorul răspuns: „Populaţia a aflat că pentru a prăda o bancă nu este nevoie să îmbraci o mască și să vii cu un pistol la Bancă, e suficient să faci parte din Coaliţia de guvernare și atunci ai acces direct și poţi acoperi toate fraudele care au fost comise”.

Autorităţile statului ştiau ce se întâmplă Ar trebui să precizăm că și în raportul de alternativă prezentat de liberali se precizează că autorităţile statului au fost informate cu privire la situaţia gravă din sistemul bancar.

Astfel, se arată că la 16 aprilie 2014, președintele ţării Nicolae Timofti a fost informat despre constatările experţilor străini (experţii FMI) cu privire la problemele din sistemul financiar-bancar din Republica Moldova și riscurile majore la care sunt expuse băncile din Moldova.

De asemenea, „pe 3 decembrie 2014, premierul Iurie Leancă este informat că BEM nu dispune de numerar pentru desfășurarea normală a activităţii sale, deoarece circa 6 miliarde de lei au fost convertiţi în valută străină și au fost plasaţi în băncile din Federaţia Rusă. Pe 13 ianuarie 2015, Iurie Leancă este informat despre etapele schemei operaţiunilor de devalizare a celor trei bănci”, se mai arată în raport.

Nu a intervenit nici Banca Naţională a Moldovei pentru a stopa plasamentele interbancare din 25-26 noiembrie, cum nu a reacţionat nici Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA, care ar fi trebuit să blocheze transferurile de valută, se spune în document.

De asemenea, la 17 februarie 2015, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a fost informat despre cauzele reale ale deprecierii „galopante” a monedei naţionale. Prin urmare, puterea a fost informată, doar că nu a intervenit, iar asta explică nevoia de a secretiza informaţia.

Istoria colapsului sistemului financiarbancar De altfel, autorul raportului de alternativă, deputatul liberal Iurie Chirinciuc, face un istoric al problemelor de la BEM, care au început încă în 1994, și a implicării unor înalţi demnitari de stat în diverse scheme de delapidări.

Chirinciuc vorbește despre modificările ample de legislație din perioada 2005 – septembrie 2014, „regizate de oameni cu funcții înalte în stat și interese înguste de grup”, care au dus la colapsul de astăzi din sistemul financiar-bancar. Numeroasele modi-

sunt direct sau indirect interesaţi în ascunderea situaţiei reale și sunt întrun vădit conflict de interese.

Cu un raport propriu au venit și socialiștii, care demonstrează cum au fost pregătite și cum au funcţionat schemele prin care au fost sustrași banii din Banca de Economii. În opinia lor, nici Guvernul, nici Banca Națională nu au la moment soluții viabile pentru salvarea situației. Ţinând cont de gravitatea faptelor, socialiștii consideră că este necesară destituirea din funcţii a întregii administraţii BNM cu tragerea ulterioară la răspundere penală.

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, consideră că pentru salvarea sistemului bancar și prevenirea panicii trebuie lansat, în regim de urgenţă, procesul de naţionalizare a Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank”.

Ţapii ispăşitori au fost deja sacrificaţi

Iurie Chirinciuc ficări legislative, orientate împotriva intereselor statului, au servit la acoperirea faptelor de corupție și au dus la periclitarea securității ţării.

Raportorul amintește că pe marginea situației de la BEM au mai fost formate deja trei comisii de anchetă.

Referindu-se la cea din 2013, prezidată de deputatul comunist Oleg Reidman, care a investigat situația de la BEM timp de 4 luni, liberalul afirmă că aceasta și-a încheiat lucrările cu un raport de 17 pagini, care nu are nicio semnătură a membrilor comisiei, niciun număr de înregistrare și nicio anexă. „Mai mult decât atât, în urma numeroaselor demersuri pe care le-am făcut către Secretariatul Parlamentului, responsabilul de regimul secret al Parlamentului, Comisia Economie Buget și Finanțe, am constatat că nici raportul și nici materialele documentare ale acestei comisii nu sunt în arhiva Parlamentului, deci acest raport nu există”, menţionează deputatul liberal. El concluzionează că acea comisie a avut cu totul alt scop, decât cel declarat. „Întâmplător sau nu, în componența Comisiei de anchetă din 2015 se regăsesc persoane care au contestat dreptul statului de a deține pachetul majoritar la BEM, dar și persoane care au participat în Comisia din 2013”, mai menţionează Chirinciuc, opinând că majoritatea covârșitoare a membrilor comisiei

În ceea ce privește demisiile, acestea au și început deja. După ședinţa închisă a Parlamentului, șeful PLDM, Vladimir Filat, a anunţat că s-a decis demiterea viceguvernatorului BNM, Emma Tăbârţă, și a președintelui Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Artur Gherman.

Președintele PD, Marian Lupu, a menţionat că după aceste demisii vor urma, cu siguranţă, și altele. Potrivit democratului, Parlamentul va monitoriza acest proces, „ca să nu scape nimeni de pedeapsă și de responsabilitate, pentru asigurarea stabilității în sistemul bancar”. În 30 de zile trebuie să se facă „o anchetă a muncii acestor demiși”, pentru a vedea cum și-au desfășurat activitatea în această perioadă, a mai precizat Lupu.

Totodată, democratul nu pierde speranţa că banii ar putea fi recuperaţi, iar pentru asta trebuie identificată „trasabilitatea” acestor bani.

Pe de altă parte, Artur Gherman a declarat pentru deschide.md că ar fi devenit victima unei înțelegeri tacite dintre partidele aflate la guvernare și PCRM. ”Am criticat dur devalizarea Băncii de Economii, în anul 2013, în cadrul partidului. Am fost împotriva mai multor tranzacții și am atenționat și instituțiile competente despre urmările ce vor urma vânzării BEMului. Am menționat în cadrul partidului că vânzarea BEM va lovi ca un bumerang în imaginea partidului.

Cu privirea la demisia mea, trebuiau să discute în cadrul partidului. N-au procedat corect și loial și au găsit un țap ispășitor. Habar nu am care este

legătura dintre cazul BEM și Comisia Națională a Pieței Financiare”, a menţionat acesta.

De altfel, și fostul șef al Comisiei Buget din Parlament, Veaceslav Ioniţă, a confirmat pe o reţea de socializare că Gherman a fost singurul membru al CNPF care s-a opus vehement modului în care a fost deposedat statul de cota majoritară la BEM în 2013. „Principialitatea lui a iritat enorm la acea vreme pe șmecherii din spatele „afacerii” BEM. Ei au dorit încă în toamna lui 2013 să-l demită, pentru că le încurca „afacerea”, însă nu le-a reușit. Acum au reușit să se răzbune”, a scris Ioniţă.

Nici Emma Tăbârță nu consideră că poartă vreo vină pentru situația de pe piața valutară și tranzacțiile dubioase de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank. La fel ca și Artur Gherman, ea a declarat că demisia sa poartă un caracter politic. În presă se vehiculează deja că cele două funcţii vor ajunge la PCRM, fiind solicitate anterior pentru votul de încredere acordat Guvernului Gaburici și susținerea coaliției minoritare.

Petrișor Gabriel Peiu, expert economic în cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), a subliniat pentru adevărul.ro că cele două demisii, a viceguvernatorului Băncii Naţionale și a președintelui Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, nu rezolvă mare lucru: „Situaţia economică nu se schimbă atâta timp cât nu există o transparenţă clară. În principiu, toţi cei care au participat la administrare sunt vinovaţi.”

Creditele de la Banca de Economii au fost cedate unei firme off-shore despre care nu avem nicio informaţie. Putem spune că acești bani practic au dispărut. Este un furt în toată regula, fără exprimări ocolitoare, a mai apreciat expertul economic Petrișor Peiu.

Pentru a ne face o închipuire mai limpede asupra modului în care percep situaţia membrii comisiei de anchetă și în ce măsură vor fi utilizate datele prezentate de către aceasta, vom face referire doar la declaraţia deputatului comunist Oleg Reidman.

Potrivit acestuia, urmează să se mai discute despre „cum se pot sau nu se pot utiliza datele secrete folosite de comisie”. Totodată, în opinia lui Reidman, la moment nimeni nu poate anunţa o suma a prejudiciului, odată ce aceasta nu a fost stabilită de o instanţă judiciară”. Și dacă nu se cunoaște nici măcar suma prejudiciului, ce să mai vorbim de recuperarea acestuia.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

3

Politic

27 MARTIE 2015

FLUX

Piloţii orbi drept călăuze sau Arta de a călca pe aceeaşi greblă În ultimul timp, guvernanţii noștri s-au luat la întrecere în lansarea unor declaraţii belicoase, potrivit cărora ţara noastră ar urma să renunţe la statutul de neutralitate și să adere la NATO. Iar proaspătul ministru al Apărării, Viorel Cibotaru, chiar dă de înţeles că Republica Moldova trebuie să se pregătească de război. În legătură cu aceste accente din ce în ce mai pronunţate din propaganda oficială, redacţia „FLUX” i-a cerut un comentariu politicianului și jurnalistului Iurie Roșca.

Am observat și eu că de la o vreme, umbra de om care răspunde aproape sigur la formula de adresare „domnule Președinte”, cel care și-a făcut o profesiune de credinţă din defilarea cam neghioabă pe covorul roșu în momente de repetată instalare în funcţie a miniștrilor Apărării, se cam scapă cu vorba, așa peltic cum e, pe marginea acestor subiecte. Omuleanul zis și „moș Timofti” a cârâit deja de vreo câteva ori succesiv că, vedeţi dumneavoastră, neutralitatea n-ar mai fi bună pentru noi și că mai bine-ar fi să renunţăm la ea în favoarea aderării la NATO. Sigur că am putea trece respectivele bâlbâieli pe seama senectuţii. Că insul vorbește pe gura cămășii, o știe toată lumea. Și totuși, nu putem ignora ticurile cu pricina.

Asta pentru că fantoșa cu moacă de pehlivan nici măcar nu are meritul să fi improvizat din propria tigvă bolboroseala respectivă. Ipochimenul este folosit doar ca megafon care emite mesaje inspirate de adevăraţii păpușari ai jocului din regiune. De-aia și a fost ales anume un om de paie ca să ţină locul de șef de stat și – horribile dictu! – comandant suprem. Ca să facă sluj la

cele două rânduri de stăpâni: 1) oligarhia autohtonă; 2) oligarhia globală.

Așadar, de unde bate vântul, e clar.

Tot de dincolo de Atlantic. Nimeni altcineva decât americanii și-au făcut o meserie din a-i utiliza pe capii statelor ex-sovietice contra adversarului său geopolitic etern – Rusia. Pentru cine a reușit să pătrundă dincolo de aparenţe și să descifreze jocul acestora este cât se poate de evident, de pildă, că atât Georgia, ca urmare a scurtului conflict militar din 2008, cât și Ucraina, în urma loviturii de stat de acum mai bine de un an, urmând cu zel directivele de peste ocean, au avut doar de

pierdut. Părţi ale teritoriului naţional pierdute, mii de vieţi omenești, costuri economice uriașe, catastrofă umanitară.

De remarcat în acest context că escaladarea conflictului ruso-ucrainean a plasat Republica Moldova, prin gura guvernanţilor săi, de partea Ucrainei, partizanat însoţit de retorici furibunde împotriva Moscovei. Logica puterii de la Chișinău este cea a vasalului care turuie poezii propagandistice străine, care nu doar că nu aduc niciun beneficiu ţării noastre, ci îi aduc prejudicii majore. Bravii noștri valeţi de stat sunt gata să-și taie venele de dragul unităţii teritoriale a Ucrainei, de parcă teritoriile noastre ar fi ajuns sub stăpânire rusească, nu ucraineană. Bucovina de Nord, ţinutul Herţa, Sudul Basarabiei, gurile Dunării sunt la fel de ucrainești cum este și Crimeea. Iar lunga și dezonoranta poveste cu delimitarea frontierei moldo-ucrainene, cu hăcuirea unor bucăţi importante ale teritoriului

nostru naţional în zona satului Palanca? Sunt oare toate acestea tot atâtea prilejuri de solidarizare cu Ucraina împotriva Rusiei? Oricât ar părea de ciudat, anume așa văd lucrurile toţi patrioţii din partea locului, de la curajoșii liberali ai lui Mihai Ghimpu și până la vârfurile administraţiei de carton de la Chișinău.

Cât privește recentele afirmaţii ale „bravului soldat Švejk” din fruntea ministerului de război, Viorel Cibotaru, care a făcut deliciul publicului trăgându-se în poze pe fundalul unor avioane de luptă și înţolit în uniformă de camuflaj, întinsă cu greu peste mijlocu-i niţel dilatat, ce ar fi de spus? Dacă domnia sa ne cheamă la război, va să zică anume așa i-a fost formulată sarcina. Asta pentru că ar fi naiv să credem că un grantofag de profesie, care s-a hrănit preţ de două decenii din sinecure finanţate generos de către unele structuri americane și europene, poate reprezenta și altceva decât optica acestora asupra realităţilor. Anume asta a făcut Viorel Cibotaru pe post de analist politic, intoxicând opinia publică seară de seară cu aberaţii despre integrarea europeană ca singură cale de urmat, dar și despre virtuţile unor inși degradaţi și corupţi de teapa lui Filat. Iar acum, pesemne, a venit ordinul ca omul să treacă de la vorbe la fapte. E destul cât a tot gargarisit despre „parcursul european” și a tot stors din piatră seacă virtuţi și

merite închipuite tuturor guvernărilor de după 2009. Acum, dacă așa e ordinul, zicem că ne pregătim de război.

Iar dacă va veni un altul, de exemplu să fie băgaţi într-un foc absurd tinerii noștri, n-ar trebui să ne surprindă prea mult lipsa de ezitare a acestuia.

Este însă absolut clar că în această confruntare acerbă între Rusia și Occident, Moldova nu-și poate permite luxul de a se alia cu americanii împotriva rușilor sau cu rușii împotriva americanilor. A-ţi asuma de bună voie sau din inconștienţă rolul de mercenar care luptă pentru niște interese străine în detrimentul propriului interes naţional este dovada fie a unei miopii politice crase, fie a unei obedienţe dezgustătoare.

Anume statutul de neutralitate permanentă este cel care ar trebui să fie afirmat pe plan extern. Asta dacă dorim ca într-adevăr să fim cetăţenii unui stat care totuși este un SUBIECT al dreptului internaţional, cu adevărat suveran, iar nu un OBIECT al geopoliticii ai altora.

FLUX

Alegerea başcanului la Comrat şi visul de groază al primarului Chirtoacă Comisia Electorală Centrală din Găgăuzia a validat scrutinul din 22 martie curent, confirmând oficial victoria Irinei Vlah în alegerile pentru funcţia de bașcan al autonomiei. Președintele CEC, Valentin Cara, a informat miercuri, 25 martie, că toate voturile au fost numărate, iar procesele verbale și alte documente ale organelor electorale vor fi remise Curţii de Apel Comrat pentru confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea mandatului noului guvernator al regiunii. Curtea urmează să se pronunţe în termen de zece zile.

Potrivit datelor CEC, Irina Vlah a acumulat 51,11% din voturi, astfel că nu a mai fost necesară organizarea celui de al doilea tur de scrutin.

Fostul deputat comunist Irina Vlah a plecat acum aproximativ două luni din PCRM și a participat la alegerile din Găgăuzia în calitate de candidat independent, dar fiind susţinută de Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon. Vlah a pledat pentru vectorul eurasiatic de dezvoltare a Găgăuziei în componenţa Moldovei și a fost sprijinită în campanie de oficiali și politicieni din Rusia.

După victoria candidatului susţinut de socialiști în Autonomia găgăuză, primarul capitalei, liberalul Dorin Chirtoacă, și-a simţit viitorul ameninţat. Cel care speră să obţină la viitoarele alegeri locale un al treilea mandat de primar general a invocat iarăși pericolul rusesc și mâna Moscovei, încercând să mobilizeze electoratul în sprijinul său.

„Kremlinul este cel care a câștigat alegerile în Găgăuzia”, a comentat Chirtoacă alegerea Irinei Vlah în funcţia de bașcan al Găgăuziei din primul tur. „Pentru a doua oară, în ultimele trei luni, observăm că la alegeri participă nu Republica Moldova, dar Federaţia Rusă, Kremlinul – direct. Și Kremlinul este cel care câștigă alegerile: câștigă fracţiunea în Parlament, câștigă funcţia de bașcan al unei regiuni, Transnistria este de mult ocupată din 1992; evident, următoarea redută care se va dori a fi cucerită va fi Primăria Chișinău”, a declarat Chirtoacă, citat de realitatea.md.

El și-a exprimat însă încrederea că la Chișinău, rușii nu vor avea nicio șansă, „pentru că totuși Chișinăul este altfel”. În context, edilul a îndemnat chișinăuienii să-și conjuge eforturile și să meargă cu încredere înainte „dacă nu vrem cumva ca drapelul Federaţiei Ruse să fie arborat și deasupra Primăriei Chișinău”.

Prin urmare, putem deduce deja că liberalii vor invoca iarăși factorul rusesc în bătălia pentru capitală și vom fi îndemnaţi să-l votăm pe nepotul Dorin pentru că patria este în pericol. Mai puţin vor vorbi despre problemele nerezolvate ale municipiului, despre promisiunile neonorate, despre lipsa unei viziuni coerente de dezvoltare a capitalei etc. În realitate însă, pericolul pentru actualul edil s-ar putea să vină mai puţin din direcţia Moscovei, acesta ajungând mai curând o victimă a propriei inactivităţi, ignoranţe și a modului dezastruos în care a administrat orașul pe parcursul celor două mandate.

După opt ani de guvernare a celor doi strategi

liberali de la Coloniţa, Chișinăul a ajuns într-un hal fără de hal, aducând mai degrabă a bazar oriental de prost gust decât a capitală de ţară cu aspiraţii europene. Străzile sunt pline de gropi, ca după bombardament, chiar și cele care au fost reparate recent, din surse externe, care au ajuns însă în buzunarele clientelei politice. Trotuarele au fost acaparate de comercianţii care vând aici tot ce-ţi poate dori inima – de la lenjerie intimă până la produse alimentare desfăcute direct pe caldarâm. În lipsa unui plan de dezvoltare, Chișinăul a ajuns un oraș de kitsch, pentru că fiecare construiește ce vrea și cum vrea, în funcţie de propriul gust sau lipsă de gust. Numeroase clădiri istorice, importante monumente de arhitectură, au fost distruse în ultima perioadă, cu concursul ori prin lipsa de reacţie a funcţionarilor de la primărie. În același mod, numeroase terenuri din capitală au ajuns pe mâna unor afaceriști dubioși, iar parcurile au fost înţesate de construcţii.

Lista ar putea continua și tocmai pentru că neregulile sunt atât de multe, liberalii vor încerca să sustragă atenţia electoratului cu povești de groază despre mâna Moscovei, revanșa comunistă, revoluţia socialistă și șansa liberală de salvare.

Discursurile patriotarde sunt tocmai la ţanc, pentru că locuitorii capitalei și-au arătat neîncrederea în așa-zisele partide proeuropene la alegerile parlamentare din noiembrie trecut. În mod surprinzător pentru unii, Partidul Socialiștilor a înregistrat cel mai bun scor printre formaţiunile înscrise în cursă, acumulând 22,2 la sută din sufragii. Aici ar mai trebui să amintim și faptul că

la precedentele alegeri locale, șeful socialiștilor, Igor Dodon, a pierdut la o diferenţă minimă în faţa actualului primar general.

Prin urmare, dispoziţiile defetiste ale primarului Chirtoacă sunt explicabile, însă îngrijorarea liberalului nu vine dinspre Kremlin, ci, mai degrabă, dinspre electoralul care nu mai pare dispus să-i acorde încredere.

Ioana FLOREA, FLUX

4 Şi furnizorul de gaze naturale cere majorarea tarifelor. Experţii anticipează scumpiri în lanţ

FLUX

Economic 27 MARTIE 2015

După ce distribuitorul de energie electrică Gas Natural Fenosa a solicitat majorarea tarifelor pentru consumatori cu 50 la sută, săptămâna aceasta și Moldova-Gaz s-a adresat Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică cu o cerere similară. Astfel, potrivit furnizorului, tariful pentru gazele naturale ar trebui majorat cu 48%, respectiv, până la 8386 de lei pentru mia de metri cubi.

Ca și în cazul energiei electrice, este invocată deprecierea masivă a valutei naţionale în raport cu dolarul, care a dus la acumularea unor datorii semnificative.

ANRE urmează să examineze demersul, iar o decizie în acest sens ar putea fi luată în câteva săptămâni. „Noi avem doi factori obiectivi de care ţinem cont: protecţia consumatorului – ca acesta să plătească un tarif corect pentru aceste servicii, și de a le oferi posibilitate operatorilor să se dezvolte, să facă investiţii”, a declarat directorul ANRE, Sergiu Ciobanu.

Actualul tarif a fost aprobat de ANRE în 2011, atunci când leul avea o altă cotaţie, au precizat reprezentanţii Moldova-Gaz. În opinia acestora, tarifele ar trebui ajustate anual, pentru că furnizorul face permanent investiţii în infrastructură, leul se depreciază, volumul gazului consumat se reduce etc.

Reprezentanţii Moldova-Gaz mai afirmă că din 2011 până în prezent, pierderile întreprinderii au depășit suma de trei miliarde de lei. Au crescut, de asemenea, și datoriile consumatorilor, cele mai mari fiind înregistrate de întreprinderile din complexul energetic al ţării. Acestea datorează în total peste 3 miliarde de lei.

Furnizorul de gaze a menţionat în

cadrul ședinţei desfășurate la ANRE că a primit deja mai multe notificări de la concernul rus Gazprom, care ameninţă cu întreruperea completă a livrărilor de gaze naturale către Republica Moldova din cauza datoriilor acumulate. În prezent, datoria Moldova-Gaz faţă de Gazprom se ridică la 5,2 miliarde de dolari, 89 la sută reprezentând, de fapt, datoria regiunii separatiste transnistrene.

Expertul în economie Viorel Gârbu prognozează un nou val de scumpiri care va urma după majorarea tarifelor la resursele energetice, generată de deprecierea monedei naţionale. „În primul rând cresc preţurile pentru resursele energetice: curent electric, gaze naturale și combustibil.

Majorarea tarifelor la resursele energetice va duce la creșterea preţurilor de consum”, a explicat Gârbu, citat de News-Moldova. În preajma alegerilor parlamentare din noiembrie trecut, fostul pe atunci viceprim-ministru și ministru al Economiei, Andrian Candu, declara victorios, după o întrevedere cu vicepreședintele

companiei Gazprom, Aleksandr Medvedev, că s-a ajuns la o înţelegere în privinţa unei reduceri de preţ pentru gazul rusesc, de circa 45 de dolari americani la mia de metri cubi.

Astfel, în conformitate cu clauzele stabilite în acordul bilateral privind formarea preţului la gazul importat, pentru trimestrul I al anului 2015 preţul de procurare a gazului natural livrat către Republica Moldova s-a redus cu circa 20 la sută, cifrându-se la aproximativ 311 dolari SUA pentru o mie de metri cubi, faţă de 376 de dolari cât s-a achitat anul trecut.

Potrivit prognozelor optimiste ale ministrului Candu, reducerea de preţ ar fi urmat să se regăsească și în tariful pentru consumatori. „Asta înseamnă că stabilitatea energetică este realizată. Cu siguranţă vom fi foarte categorici cu ANRE ca această reducere de preţ să se regăsească și în buzunarele oamenilor”, declara la vremea respectivă înaltul funcţionar.

Din fotoliul de spicher pe care-l ocupă în prezent, ex-ministrul Andrian Candu nu mai este atât de „categoric”.

Mai ales că după respectivele declaraţii au urmat jaful din sistemul bancar și prăbușirea fără precedent a valutei naţionale.

De altfel, specialiștii au avertizat că preţul de import mai mic nu va determina și o recalculare a preţurilor pentru consumatori, în sensul reducerii, pentru că nu există niciun temei pentru asta.

Redescoperirea creşterii economice din comunism Dacă cineva așteaptă cumva vreo ridicare a nivelului de viaţă de la creșterea economică ce este sau ar putea fi obţinută în România, așteaptă degeaba! Tot așa cum, în vremea comunismului, se aștepta degeaba ceva de la creșterea economică mai mult decât minunată cu care statistica regimului de atunci credita economia acelor timpuri. Impresia curentă este că, în vremea comunismului, așteptarea era degeaba pur și simplu pentru că statistica minţea propagandistic.

Desigur, era vorba și de minciuni, dar explicaţia principală a așteptării deșarte era alta! Creșterea economică obţinută atunci era de tipul celei de la care cei cu munca nu se aleg mai cu nimic în plus, proprietarul „luând tot”. Același tip de creștere economică a fost redescoperit în România capitalismului actual. Proprietarul – care nu mai este statul precum în comunism, ci a devenit privat – ia, de asemenea, tot din ceea ce eventual se creează în plus, astfel că celor cu munca nu le prea mai rămâne, de asemenea, nimic.

Cu referire la capitalism, repudiatul Marx vorbea de „valoare” (care reproducea forţa de muncă) și de „plusvaloare” (creată tot de muncă, dar însușită de capital în virtutea proprietăţii). Cu ipocrizie, comunismul, refuzând doctrinar salariul și capitalul, vorbea de „retribuirea muncii” și de „plusprodus”. Cu ipocrizie la pătrat, capitalismul actual vorbește de „compensarea salariaţilor” și, respectiv, de „excedentul brut de exploatare”. De fapt, aceeași Mărie cu altă pălărie! Pe fond, la drept vorbind, nici nu poate fi altcum! Problema este doar în ce proporţie se aleg munca și, respectiv, capitalul din „unirea” lor. Mai precis, cât ia munca și cât capitalul!

Din motive de control politic asupra societăţii, comunismul lăsa foarte puţin muncii, în timp ce proprietarul unic (statul) „lua tot” la discreţia sa. E drept că o parte se „întorcea” și la dispoziţia muncii prin bunurile și serviciile colective generate și administrate de stat și care nu erau puţine. În capitalismul din România actuală, capitalul ia vreo 60% din PIB, copleșitor mai mult decât lua proprietarul-stat comunist. Muncii îi rămâne doar 40%! O asemenea proporţie – imposibil de calificat altfel decât odioasă – este specifică doar periferiilor coloniale celor mai de jos și nu există în altă parte în Europa! Ca atare, dacă în România se realizează creștere economică, aceasta nu face decât să reproducă și mai pronunţat structura existentă: din creștere nu revine o parte muncii și o parte capitalului, ci capitalul ia și mai mult, iar munca și mai puţin! Cu deosebirea faţă de comunism că, din ceea ce se ia în plus, proprietarul nu mai creează bunuri și servicii colective care să se întoarcă și la dispoziţia muncii, ci alimentează doar polarizarea socială internă și îmbogăţirea externă a altor ţări.

Ilie ŞERBĂNESCU. Sursa: jurnalul.ro

„Nu se poate să nu se ţină cont și de deprecierea considerabilă a valutei naţionale în raport cu dolarul SUA – ultima oară tarifele au fost reexaminate în 2011, când cursul a fost de 11,9 lei pentru un dolar SUA, astăzi acesta a depășit valoarea de 18 lei și, judecând după aparenţe, încă nu s-a ajuns la limită”, declara cu ceva timp în urmă șeful Serviciului de presă al ANRE, Anatol Barbei. În medie, consumatorii casnici plătesc în prezent aproximativ șase lei pentru un metru cub de gaze.

Tariful mediu achitat de către consumatorii casnici pentru gazele naturale a crescut în anii 2001-2013 de aproape șapte ori. Asta reiese dintr-un raport al Agenţiei Naţionale

pentru Reglementare în Energetică, arată PublikaTV. Potrivit cercetării, în 2001, consumatorii finali achitau un tarif mediu, care includea și taxa pe valoare adăugată, de 906 lei pentru o mie de metri cubi de gaze.

Peste patru ani, preţul a fost revizuit și a ajuns la 1.180 de lei. În 2010, tariful mediu pentru o mie de metri cubi de gaz natural a crescut până la aproximativ patru mii de lei.

Un an mai târziu, preţul s-a majorat cu peste o mie de lei. În 2012, consumatorii finali au plătit aproximativ șase mii de lei pentru o mie de metri cubi de gaz, iar în 2013 a fost stabilit un tarif mediu de 6.121 de lei.

FLUX

De ce a sistat România furnizarea de gaze către Republica Moldova Livrarea de gaze românești către ţara noastră a durat doar 16 zile, furnizarea fiind întreruptă încă de vineri, 20 martie. În cele aproximativ două săptămâni de livrări, în Republica Moldova a ajuns o cantitate de aproape 700.000 de metri cubi de gaze din România. „Reprezentanţii Transgaz, operatorul gazoductului dintre România și Basarabia, precizează că, pur și simplu, Petrom nu a mai nominalizat alte livrări de gaze prin Iași–Ungheni, deci, în momentul de faţă, se poate spune că Petrom nu va mai continua să furnizeze gaze.

Practic, cantităţile contractate pentru această lună au fost livrate, iar conducta este acum goală. Gazul va curge prin conductă luna viitoare, când se vor livra cantităţile contractate pentru luna aprilie”, se arată într-un material publicat de economica.net.

Directorul Transgaz, Petru Văduva, explică această situaţie prin faptul că în zona Ungheni, consumul este foarte mic, precizând că în a doua etapă, după ce se va conecta Chișinăul, „se vor putea transporta 175.000 de metri cubi pe oră”.

Gazoductul Iași–Ungheni a fost dat în exploatare, cu mult fast, în august trecut, iar la 3 martie curent au demarat livrările de gaze din România. Potrivit contractului, în 2015 ţara noastră urmează să primească peste un milion de metri cubi de gaze, la preţul de 1010 lei românești pentru mia de metri cubi, adică în jur de 255 de dolari. Preţul mai mic al gazelor livrate de ţara vecină, comparativ cu preţul gazelor rusești, nu presupune însă și o modificare a preţului pentru consumatori, deoarece este vorba de cantităţii nesemnificative. În opinia oficialilor de la noi, continuarea acestui proiect, realizat cu susţinerea financiară a Uniunii Europene, ar trebui să permită, în final, diversificarea surselor de asigurare a pieţei energetice a ţării, dar și reducerea preţului la gaze pentru consumatori. În contextul sistării furnizării de gaze, Valeriu Rusu, consilierul viceministrului Economiei, Valeriu Triboi, a explicat pentru News-Moldova că gazul românesc va fi livrat Republicii Moldova prin conducta Iași–Ungheni trimestrial, iar odată consumat volumul stabilit pentru trimestru, livrarea va fi stopată. „În contractul semnat între Petrom (România) și Energocom (RM) este prevăzut ca trimestrial să se livreze o

anumită cantitate de gaz. Imediat ce această cantitate este consumată, robinetul se închide”, a declarat Rusu.

Funcţionarul a precizat că săptămâna trecută, compania română a încetat livrarea gazului către Moldova, deoarece în perioada 4-20 martie, partea moldovenească a consumat aproape 700 de mii de metri cubi de gaz românesc, cantitate prevăzută pentru lunile ianuarie-februarie-martie. „Nu este vorba despre o sistare definitivă. Conform graficului de livrare în primul trimestru, întreprinderea Vestmoldtransgaz trebuia să transporte aproximativ 700 de mii de metri cubi de gaze”, a explicat Rusu.

Consilierul viceministrului a declarat pentru agenţie că în următoarele trei trimestre, conform contractului, vor fi livrate câte 90 de mii de metri cubi de gaze. „Această cantitate este prevăzută pentru fiecare trimestru. Atunci când stocul de 90 de mii de metri cubi va fi consumat, livrarea va fi stopată și va fi reluată trimestrul viitor pentru volumul stabilit”, a specificat Rusu.

Contractul semnat la finele anului trecut între Petrom și Energocom prevede livrarea în 2015 prin conducta Iași–Ungheni a unui volum de un milion de metri cubi de gaze, ceea ce potrivit consilierului viceministrului Economiei constituie doar 1% din necesarul de consum anual al Republicii Moldova, care ajunge la circa 1,2 miliarde de metri cubi.

Rusu a mai precizat că în timpul apropiat urmează să înceapă negocierile pentru un nou contract de livrare a gazului prin conducta Iași–Ungheni pentru anul 2016.

Construcţia conductei de gaz Iași–Ungheni a costat 26 de milioane de euro, dintre care 7 milioane au fost asigurate de Uniunea Europeană. Gazoductul are lungimea de 43,2 kilometri și capacitatea de 1,5 miliarde de metri cubi.

FLUX

Geopolitic 27 MARTIE 2015

5

FLUX

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ

O întâlnire cu Julius Evola în 1968: legătura cu România şi posibila influenţă a acesteia asupra operei lui Jean Parvulesco „FLUX” continuă să publice principalele luări de cuvânt ale participanţilor la colocviul dedicat personalităţii și operei marelui filozof mistic român Jean Parvulesco, eveniment care a avut loc la 28 februarie și Am dorit să încep prin a evoca o călătorie făcută de Jean Parvulesco la Roma, în vara și toamna anului 1968, în timpul căreia a avut prilejul să discute în repetate rânduri cu Baronul Julius Evola, celebrul discipol atipic al lui René Guénon. Am făcut această alegere pentru a încerca să stabilesc influenţa pe care respectiva întâlnire ar fi putut să o aibă asupra carierei literare ulterioare a scriitorului de origine română.

Citind puţinele articole pe care Jean Parvulesco le-a consacrat acestor întâlniri, constatăm, mai întâi, că cei doi au vorbit despre România, în special despre călătoria pe care Julius Evola a făcut-o la București în anul 1938. Se știe că, la recomandarea lui René Guénon, Evola a făcut cunoștinţă cu Vasile Lovinescu, figură emblematică a Tradiţiei din România. Știm, de asemenea, că scopul principal al vizitei sale a fost acela de a-l întâlni pe Corneliu Zelea Codreanu, Căpitanul Gărzii de Fier. Schimbul lor de opinii a avut ca subiect îndeosebi aspectele spirituale ale ascezei legionare și legăturile profunde cu spiritualitatea ortodoxă, dar și credinţele, și datinile populare din România precreștină. Puternic marcat de această întâlnire, Evola a mărturisit că văzuse în Codreanu însăși reîncarnarea Arhanghelului Mihail. Este demn de remarcat faptul că Julius Evola era foarte critic, în general, în privinţa mișcărilor naţionaliste, Căpitanul fiind singura personalitate politică a acelor vremuri care s-a bucurat de o asemenea admiraţie din partea lui. Încă din 1928, Julius Evola întreţinuse o corespondenţă cu tânărul Mircea Eliade, schimbând păreri mai ales despre yoga tantrică, pe baza articolelor din revista KRUR. Zece ani mai târziu, Eliade a fost cel care l-a pus pe Evola în contact cu căpitanul Codreanu.

Din relatările lui Parvulesco despre întâlnirile sale cu Evola reiese impresia puternică pe care cel din urmă a exercitat-o asupra interlocutorului său, care va rămâne marcat de „extraordinara charismă aristrocratică” a acestuia, „de depersonalizarea iniţiatică perfect realizată și de stăpânirea propriei fiinţe”, adăugând că „Julius Evola își depășise întrucâtva condiţia omenească, făcând să se nască în el supra-omul timpurilor viitoare.

Departe de a fi un om al trecutului, Julius Evola era un om al viitorului celui mai îndepărtat. Era omul supraomenirii solare, a acelui Regnus Novissimum profeţit de poetul Virgiliu”. Între cei doi pare a fi avut loc un fel de transmitere tăcută a unei influenţe spirituale, dar și a unei misiuni, prin care Julius Evola, paralizat ca urmare a rănii provocate de explozia unei bombe în 1945, i-ar fi încredinţat lui Jean Parvulesco sarcina de a-i continua lupta. În legătură cu acest fapt, Parvulesco va spune: „Cred așadar că o lumină superioară emana din acesta, fiind, totodată, ascunsă înlăuntrul său. Simplul fapt de a mă fi întâlnit cu Julius Evola, de a mă fi aflat, chiar și indirect, sub influ-

1 martie a.c. la București. Astăzi inserăm textul intervenţiei lui Alex Wyeth, prefaţat de o scurtă prezentare a autorului, pregătită de principalul organizator și moderatorul acestei reuniuni, Vlad Sauciuc.

enţa sa, a implicat un important pas înainte la nivel spiritual, ba chiar și o transfigurare secretă”.

Să vedem acum felul în care opera lui Jean Parvulesco a fost „influenţată în mod activ” de Julius Evola.

Spre deosebire de René Guénon, pentru care Vedanta reprezenta totalitatea spiritualităţii hinduse, Julius Evola se simţea atras în mod firesc de calea eroică din tantra yoga. Deși nu s-a convertit la Hinduism sau la Islam, Evola pare a fi adoptat foarte repede principiile „căii mâinii stângi” a tantrismului, în contextul occidental al unei alchimii interne, al unei știinţe hermetice parţial inspirată din metodele Frăţiei terapeutice și magice a lui Myriam, condusă de Guiliano Kremmerz, dar rectificate într-un ca-

dru doctrinal neoplatonician și îmbogăţite prin metodele și tehnicile lui Gustave Meyrink, Eliphas Levi, Georges Gurdjieff, Maria de Naglowska și chiar, într-o oarecare măsură, ale lui Aleister Crowley.

Din această perspectivă atipică în mediile guénoniene, iniţierea căutată de Julius Evola este, în primul rând, verticală, directă și imediată (fără intermedierea unei organizaţii de tip iniţiatic). În plus, obiectivul nu este pura cunoaștere metafizică și retragerea din lume. Accentul este pus pe practica operativă, care constă în „călărirea tigrului”, supunând pasiunile și forţele obscure ale inconștientului voinţei impersonale a adeptului. În această logică eroică, Julius Evola nu se mulţumește să vorbească despre Kali Yuga sau să viseze la o Epocă de Aur. Pe plan colectiv, obiectivul său depășește constituirea unei „elite intelectuale”. Este o luptă existenţială, o revoltă absolută contra lumii moderne. Iar această luptă duce la constituirea unui ordin de călugări-războinici, a unui cerc de adepţi ale căror acţiuni metapolitice și teurgice trebuie să fie în stare să modifice cursul istoriei, în vederea

reinstaurării Imperiului. În acest context, înţelegem fascinaţia pe care a simţit-o faţă de mișcarea legionară din România.

Cât despre ideea de Imperiu, aceasta nu trebuie înţeleasă sub forma unui imperialism colonial, ci sub aceea a unei federaţii organice de state unite de un principiu transcendental, după modelul Sfântului-Imperiu Roman de neam German.

Să vedem acum în ce fel se regăsesc aceste teme (tantrismul – imperiul – ordinul) în opera lui Jean Parvulesco.

Tantrismul Trebuie să reamintim de la bun început faptul că, spre deosebire de Julius Evola, Jean Parvulesco era un

catolic fervent, manifestând o devoţiune totală pentru Fecioara Maria și nutrind o mare admiraţie faţă de Sfântul Maximilian Koble sau Padre Pio, dar și faţă de papii Pius al XII-lea și Ioan-Paul al II-lea. Pe de altă parte, catolicismul său nu este unul convenţional, fiind marcat de influenţa tantrică a lui Julius Evola.

Astfel, în 1978, la zece ani după întâlnirea sa cu tradiţionalistul italian, Jean Parvulesco va publica prima sa lucrare, intitulată „Milostiva coroană a Tantrei”.

Mai târziu, el va spune cu referire la această scriere: "„Milostiva Coroană a Tantrei”, prima mea carte, avea deja în ea, ca o bună-vestire cifrată, mugurii încolţiţi a ceea ce avea să fie, mai apoi, întreaga mea operă” (…) „Milostiva Coroană a Tantrei” nu era un roman, ci o culegere de poeme cu operativitate iniţiatică. Tantrismul – ceea ce ar trebui numit Aedificium Tantricum – este un ansamblu doctrinal ce conţine o serie de nivele interioare, din ce în ce mai ascunse, tot mai interzise, care au ca scop eliberarea fiinţei omenești – sau descătușarea ei ultimă, prin mijloacele conferite de experienţa personală intimă a „tainei

Alex Wyeth Născut la Lausanne, Elveţia, la 3 februarie 1971, Alex Wyeth a urmat un masterat în drept la Universitatea din Geneva, după care s-a înscris la Facultatea de litere pentru a studia metafizica medievală și filozofia politică. După efectuarea unui stagiu de doi ani într-un cabinet de avocatură, se dedică picturii, dar, în același timp, își înfiinţează propria firmă de consultanţă în domeniul proprietăţii intelectuale. Este membru activ al mai multor asociaţii profesionale, conducând o uniune a avocaţilor și juriștilor de afaceri din Elveţia.

Pasionat din adolescenţă de filozofie și ezoterism, Alex Wyeth va fi iniţiat mai întâi în diferite școli și tradiţii orientale, îndeosebi în budismul zen și teravada, advaita vedanta și tantrismul kaula. După ce și-a completat parcursul iniţiatic și a primit calificările necesare pentru a putea forma, la rândul său, noi adepţi, a simţit nevoia de a redescoperi tradiţia spirituală europeană, implicându-se activ în diferite curente, mai ales în cel cavaleresc, în mistica renană și carmelitană, iluminismul francez și magia ceremonială. Deși în aparenţă foarte eclectică, această abordare urmărește a fi, mai întâi de toate, tehnică și operativă, în continuarea liniei spirituale care a stat la baza lucrărilor Grupului UR, din care a făcut parte în anii 1920 și Julius Evola. Tot din dorinţa de a aprofunda calea urmată de Julius Evola, atât pe latura ei iniţiatică, cât și pe cea metapolitică, Alex Wyeth a studiat operele lui Jean Parvulesco și Aleksandr Dughin, urmașii contemporani ai acestuia. iubirii”, a misterului unui Incendium Amoris”. Într-adevăr, sub pana sa, Focul Iubirii, acel Incendium Amoris al misticilor catolici, se va contopi cu focul mistuitor al „kundalini shakti” din tantrism. În romanele sale iniţiatice, pogorârea Sfântului Duh poate îmbrăca formele interzise ale unui erotism sacru, pe cât de transgresiv, pe atât de teurgic. Pe de altă parte, în apariţiile Fecioarei recunoscute ca atare de Biserica catolică, Jean Parvulesco vedea semnele premergătoare ale unei transformări radicale a creștinismului într-o nouă religie imperială, o „biserică tantrică”. În viziunea sa, pe care am puteao considera drept milenaristă, după iudaismul din Era Tatălui, urmează creștinismul Epocii Fiului. La rândul său, creștinismul va trebui să dea naștere unei noi religii, inaugurând Era Împărăţiei Sfântului Duh, întrupat în Maria: Theotokos cosmic, Regină a Cerurilor, dăruitoare a tuturor harurilor, prefigurată de Marea zeiţă a hinduismului.

Imperiul Dacă renașterea Sfântului Imperiu dorită de Julius Evola se înscria în contextul politic trăit de acesta, al luptei disperate a vechii Europe tradiţionale sufocată între mercantilismul liberal anglo-saxon din Vest și colectivismul bolșevic din Est, Jean Parvulesco va apuca să vadă prăbușirea URSS și sfârșitul ideologiilor. Într-o lume unită sub steagul unei Pax Americana, categoriile politice din timpul războiului rece deveniseră total anacronice. Prin urmare, Jean Parvulesco va aborda geopolitica, identificând două forţe care se înfruntă de secole: Imperiul oceanic al talasocraţiei anglo-saxone și Blocul Imperial Continental eurasiatic. În viziunea sa escatologică, ne apropiem de sfârșitul timpului, de Endkampf, adică de confruntarea finală a acestor două forţe geopolitice.

Astfel, Imperiul lui Julius Evola va lua, la Jean Parvulesco, forma transfigurată a unui Imperiu Continental eurasiatic, adică a unui Imperiu spi-

ritual, a unui Imperiu pus sub egida Fecioarei Maria, ultima ipostază a Ierusalimului Ceresc. Jean Parvulesco vedea în apariţia supranaturală a Fecioarei de la Fatima, din Portugalia, în 1917, în zorii sângeroasei Revoluţii bolșevice, semnul unei predestinări a Europei de a-și trăi Adormirea în cadrul unui vast Imperiu eurasiatic al Sfârșitului, care, dincolo de graniţele strict europene, se va întinde din Portugalia în Rusia, până în Siberia, de la Fatima la Vladivostok, incluzând Japonia, Tibetul și, în cele din urmă, India eternă, origine și destinaţie finală a Tradiţiei primordiale.

Ordinul În fine, tot conform modelului stabilit de Julius Evola, Jean Parvulesco era convins de necesitatea unei participări active la destinul escatologic al Imperiului eurasiatic al Sfârșitului, făcând apel la un mic număr de adepţi, o cavalerie spirituală operativă, o avangardă templieră, care, aidoma modelului Sinarhiei lui Saint-Yves d’Alveydre, ar fi trebuit să acţioneze în culisele istoriei văzute și nevăzute, pentru a face să triumfe forţele Fiinţei asupra puterilor Ne-Fiinţei, globalismul Noii Ordini Mondiale atlantiste fiind doar vârful vizibil al aisbergului acestora din urmă. Activitatea acestor reţele operative este ilustrată în mod genial în romanele lui Jean Parvulesco.

Concluzie De-a lungul acestui mic studiu comparativ am văzut în mod clar cum opera lui Jean Parvulesco se înscrie în continuarea directă a ideilor exprimate de Julius Evola. Temele abordate ne permit, de asemenea, să observăm legăturile acestora cu subiectele expuse în operele lui Aleksandr Dughin. În următoarea mea intervenţie voi pleca de la exemplul istoriei Martinismului în Rusia, pentru a ilustra într-o manieră mai concretă modalitatea în care operează societăţile iniţiatice amintite de Jean Parvulesco în romanele sale.

Alex WYETH (Traducere de Vlad Sauciuc)

FLUX

6

Externe

27 MARTIE 2015

Ucraina, în prag de faliment Agenţia de notaţie financiară Moody’s a retrogradat marţi, 24 martie, ratingul Ucrainei, considerând aproape inevitabilă intrarea în incapacitate de plată la sfârșitul negocierilor asupra datoriei angajate de Kiev cu creditorii săi, informează AFP, citată de capital.ro. „Probabilitatea... intrării în default asupra datoriei publice este de aproape 100%”, scrie agenţia în comunicatul ei, retrogradând ratingul de ţară la „Ca”, la o treaptă de intrarea în incapacitate de plată.

Din 12 martie, Kievul a început negocieri cu creditorii săi privaţi și publici, cu scopul de a reduce obligaţiile financiare cu 15 miliarde de dolari în timp ce un plan de ajutor internaţional urmează să ajungă la 40 de miliarde de dolari.

Agenţia Moody’s păstrează, de asemenea, perspectiva „negativă” pentru Ucraina, asigurând că reformele angajate în ţară sub presiunea FMI nu vor împiedica datoria Ucrainei să rămână la „niveluri foarte ridicate”.

Ucraina încearcă să-și salveze economia cu politici de austeritate și noi credite. Tot mai mulți oameni sărăcesc însă din cauza inflației galopante și a majorării masive a prețurilor la curent electric și gaz, scrie Deutsche Welle.

Credite majorate în schimbul unor reforme dureroase La începutul lunii, FMI a decis majorarea creditelor de susținere a Ucrainei. Bucuria la Kiev a fost mare.

Până în 2018, Ucraina va primi 17,5 miliarde de dolari. 10 miliarde vor veni chiar anul acesta.

O mare parte din noile fonduri va fi folosită la plata datoriilor mai vechi.

Doar Rusia așteaptă până la sfârșitul anului trei miliarde de dolari. Kievul vrea să negocieze acum cu Moscova amânarea unor termene de plată, dar nu se poate baza prea tare pe un succes la aceste negocieri. În schimbul ajutoarelor acordate, FMI solicită însă reforme radicale.

Printre acestea, dureroase majorări de preț la energia electrică pentru consumatorii privați. În iarnă, autoritățile nu au avut curajul să majoreze tarifele la curent, de teama atmosferei foarte proaste în rândul populației.

De la 1 martie curentul s-a scumpit însă cu 40%. Costurile la încălzire vor crește în curând cu 60%. Prețul gazului va fi, de asemenea, majorat masiv, cu 280%, după cum a anunțat șefa băncii centrale, Valeria Hontareva.

Populația urmărește cu îngrijorare știrile despre avalanșa scumpirilor. Guvernul preconizase inițial o inflație anuală de 13 procente. Între timp, a anunțat corectarea acestor date și se așteaptă la o inflație dublă, de 26%. Parlamentul a adaptat deja legea bugetului de stat la noile estimări.

Moneda naţională se prăbușește Deja de la sfârșitul lui 2013, Ucraina se află în prag de faliment.

Atunci, guvernul prorus condus de Victor Ianukovici recunoscuse că vistieria statului este goală. Situația s-a înrăutățit dramatic după schimbarea de putere și începerea conflictului armat din estul Ucrainei.

Consilierul economic german al guvernului ucrainean Robert Kirchner a explicat pentru DW că investitorii fug de Ucraina din cauza războiului. Iar moneda națională își pierde mereu din valoare. În plus, pe lângă majorările de

RĂZBOIUL OLIGARHILOR UCRAINENI:

Bani, americani, omuleţi verzi şi o revoltă ratată Președintele ucrainean Petro Poroșenko l-a înlăturat miercuri, 25 martie, din funcţia de guvernator al regiunii Dnepropetrovsk, un puternic centru industrial, pe oligarhul Igor Kolomoisky, un personaj influent în industria bancară și în cea a presei și o figură de prim rang a luptelor cu separatiștii proruși din estul ţării, după ce acesta a lansat o campanie de recuperare a coloșilor energetici care i-au aparţinut, dar care acum sunt controlaţi de stat.

Poroșenko, el însuși un puternic om de afaceri, dar fără legături vizibile cu industria energiei, a considerat probabil că Kolomoisky a întrecut măsura când săptămâna trecută, acesta, ajutat de bodyguarzii săi, a pătruns în forţă în sediul companiei de transport al petrolului Ukrtransnafta pentru a împiedica înlăturarea șefului acesteia de către autorităţile de la Kiev, scrie The Wall Street Journal.

Cel înlăturat este Oleksandr Lazorko, o „marionetă“ loială lui Kolomoisky pusă în post în timpul fostului regim. Duminică, oameni în costume militare de camuflaj au preluat controlul producătorului naţional de petrol Ukrnafta. Kolomoisky a asigurat că este vorba doar de o forţă suplimentară de siguranţă.

Oficialii responsabili cu siguranţa internă au declarat că au primit ordine de la Poroșenko să-i dezarmeze pe ocupanţi.

Kolomoisky susţine și el că protejează siguranţa naţională de forţe subversive care acţionează în interesul Rusiei și i-a acuzat pe oligarhii rivali că încearcă să preia controlul companiilor strategice. Încercarea Kievului de a limita influenţa baronilor locali a primit un sprijin neobișnuit de evident din partea ambasadorului american Geoffery Pyatt, care a spus într-un interviu radiodifuzat că niciun oligarh nu se poate întoarce la vechile tradiţii.

Erou al luptei pentru unitate Kolomoisky a devenit un „alintat“ al presei externe când s-a implicat în primăvara trecută în lupta armatei ucrainene cu rebelii. Numit guvernator al Dnepropetrovsk, omul de afaceri a cheltuit milioane de dolari pe pregătirea unui batalion creditat de mulţi cu blocarea marșului armatelor proruse către vest în vremuri în care armata ucraineană ducea lipsă de oameni, optimism și conducere.

Ani de zile Kolomoisky a controlat Ukrtransnafta și Ukrnafta, ceea ce i-a permis să înlăture concurenţa și să aibă petrol la discreţie pentru rafinăriile pe care le deţine, spun mai mulţi oficiali.

Luni, șeful serviciului de securitate al Ucrainei a declarat că există legături între administraţia condusă din Dnepropetrovsk condusă de Kolomoisky și grupări criminale implicate în contrabandă și răpiri.

Din spusele lui Poroșenko, Kolomoisky a demisionat, iar el i-a acceptat demisia. Marţi, președintele a semnat amendamente la o lege privind companiile care vor coborî pragul de vot în deciziile majore ale unei companii de la 60% plus o acţiune la 50% plus o acţiune.

Această schimbare înseamnă că Kolomoisky, care controlează puţin mai mult de 40% din Ukrnafta, își va pierde dreptul de veto într-o companie la care guvernul controlează participaţia majoritară.

Sursa: Ziarul Financiar

prețuri, guvernul mai vrea să taie din ajutoarele sociale. Pensia minimă va fi majorată abia la sfârșitul lui 2015. „După votul din Parlament privind noul buget, ucrainenii vor fi nevoiți să strângă și mai mult cureaua”, spune expertul ucrainean Andrij Novak. „O mare parte a populației va trăi la limita sărăciei.”

Nu doar pensionarii și cei cu venituri mici se tem de sărăcie. Afectați sunt și micii întreprinzători, care se gândesc cum să reducă la minimum consumul de gaz.

La Kiev se pune întrebarea cât va mai rezista populația. O treime din

ucraineni spune că ar mai fi în stare să suporte greul încă un an, dacă se întrevăd schimbări spre bine. Asta a rezultat dintr-un sondaj efectuat de un thinktank din Kiev. 29% din populație nu vrea însă să mai accepte nicio înrăutățire, situația este deja insuportabilă.

Războiul a devenit un risc incalculabil. „În cazul în care conflictul se prelungește, guvernul va trebui săși recalculeze cheltuielile militare și plățile spre creditori”, spune Andrij Novak. Și Robert Kirchner crede că banii vor ajunge doar dacă se încheie războiul.

FLUX

Gruparea jihadistă Stat Islamic recrutează copii pe care-i pregăteşte pentru executarea unor misiuni teroriste Reţeaua teroristă Stat Islamic a recrutat cel puţin 400 de copii în Siria, în ultimele trei luni, așa-numiţii „pui ai califatului” fiind antrenaţi în poligoane militare și supuși unei campanii dure de îndoctrinare, anunţă Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), citat de Mediafax.

Toţi cei aproximativ 400 de copii și adolescenţi sub 18 ani au fost recrutaţi în apropierea școlilor, moscheilor și în alte zone publice din regiuni siriene aflate sub controlul teroriștilor sunniţi.

Unul dintre copiii recrutaţi a apărut într-o înregistrare video, la începutul lunii martie, împușcând în cap un palestinian acuzat de spionaj în favoarea Israelului. Poliţia franceză a anunţat că tânărul ar putea fi fratele vitreg al lui Mohamed Merah, un islamist care a omorât trei militari, un rabin și trei copii evrei, în orașul francez Toulouse, în anul 2012. „Teroriștii folosesc copiii pentru că este ușor să îi supună tehnicilor de spălare a creierelor.

Le pot construi personalităţile așa cum vor, îi opresc să meargă la școală, îi pot educa în școlile reţelei sunnite Stat Islamic”, a explicat Rami Abdulrahman, directorul organizaţiei Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO).

Reţeaua teroristă Stat Islamic ocupă teritorii din Siria, Irak și Libia, unde a proclamat un „califat islamic”. Liderii organizaţiei teroriste au încurajat familiile siriene și irakiene să își trimită copiii în școli care promovează o doctrină sunnită radicală. În taberele de antrenament militar, copiii sunt învăţaţi să utilizeze arme de foc.

Metodele practicate de teroriștii suniţi sunt preluate de militanţii grupării Boko Haram din Nigeria, care au jurat recent credinţă grupării jihadiste Stat Islamic. Astfel, aproximativ 500 de copii nigerieni cu vârste de până la 11 ani au dispărut dintr-un oraș din nordul ţării, după ce gruparea a pierdut controlul asupra acestuia.

Un comerciant din orașul situat în nord-estul ţării a declarat pentru Reuters că luptătorii Boko Haram au luat copiii cu ei atunci când au fugit, informează BBC News Online.

Omul de afaceri Malam Ali din Damasak, al cărui frate figurează printre cei dispăruţi, a declarat pentru BBC că băieţii au fost duși într-o madrassa (școli islamice) de către Boko Haram, atunci când militanţii au cucerit orașul. După ce aceștia au pierdut controlul asupra lui, băieţii nu au mai fost găsiţi.

Trupe din Niger și Ciad au cucerit orașul Damasak luni, 23 martie, după luni întregi în care acesta s-a aflat sub controlul militanţilor islamiști. Aceste trupe fac parte din forţa regională formată recent pentru a ajuta Nigeria să combată insurgenţii.

Senatorul care reprezintă nordul statului Borno, Maina Maaji Lawan, a declarat pentru corespondentul BBC în Nigeria că acest caz din Damasak este unul tipic și multe sute de copii au dispărut. „Cei mai mici sunt daţi la madrassa... iar băieţii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani sunt înrolaţi și îndoctrinaţi pentru a fi pregătiţi să execute misiunile lor oribile”, a declarat el.

Boko Haram a urmat exemplul grupării SI în august, proclamând un califat islamic în Nigeria, care a ajuns să acopere o regiune de dimensiunea Belgiei.

Gruparea a generat un val de revolte la nivel internaţional în aprilie 2014, după ce a răpit peste 200 de fete de la o școală din Chibok, un oraș din statul Borno, în nord-estul Nigeriei.

FLUX

Programe 27 MARTIE 2015

LUNI, 30 MARTIE

LUNI, 30 MARTIE

6.05 Baștina. Magazin agricol.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. „Drumeții”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Știință și inovare. 10.50 „Bună seara!”

Talk show (reluare). 11.55 Documentar. „Prison Vally, industria penitenciară”. 13.15, 2.20 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Moment poetic. Versuri de Liviu Damian. 14.20 Serial.„SÂNGELE ȘI TRANDAFIRUL”. 15.15 Documentar. „Povești despre animale”. 16.00 Art-club (рус). 16.35 Carta drepturilor. 17.15 Desene animate. „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”. 17.45, 3.50 Pur și simplu.

18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 ARTelier. 22.40 Săptămâna sportivă.

23.25 Film. „ULTIMA FRONTIERĂ” (Italia, 2006). Episodul 1. 1.00 Selecțiuni din concertul susținut de violonista Liana Isakadze și Orchestra Națională de Cameră. 3.10 Evantai folcloric. 5.30 Natura în obiectiv.

06:00 Serial: Dragoste de viață(r) 07:00 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4979 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Îngeri păzitori (sfârșitul serialului) 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:00 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

MARŢI, 31 MARTIE

06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Îngeri păzitori (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:125 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4980 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.1 si 2 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Baștina.

Magazin agricol. 11.00 Accente economice. 11.30 Medalion muzical. Gheorghe Zamfir. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.15, 3.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.00 Evantai folcloric. 14.45, 0.50 Săptămâna sportivă. 15.30 Documentar. „360 grade GEO: România, poveștile unui cimitir”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 21.45 Cântec, dor și omenie. Program muzical.

22.40 În premieră. Prezentarea filmului„Sunt țigani mai fericiți”.

23.40 Handbal. Turneu Internațional. Finală. 1.35 Film. „ULTIMA FRONTIERĂ”. Episodul 2. 5.30 Vectorul European.

MIERCURI, 1 APRILIE 6.05 Gagauz ogea. 6.40 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Natura în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.05 Serial. „AGRODOLCE”.

14.05 O seară în familie. 15.10 Documentar. „Arts 21”. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 2.50 Moldova în direct. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Cântec, dor și omenie. Program muzical. 22.40 Medalion muzical. 23.00 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 5.30 Accente economice.

JOI, 2 APRILIE 6.05 Свiтанок. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Vectorul European. 10.50 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.15, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.50 „Buna dimineața, soare!” 15.50 Părinți și copii. 16.30 Documentar. „Global 3000”. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 2.50 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.40 Gala Premiilor UNITEM. 0.20 Serial. „LEONE” (Italia). 5.30 Art-club (рус).

VINERI, 3 APRILIE 6.05 Documentar. „Euromaxx”. 6.40 Moment poetic. Versuri de Liviu Damian. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Dor. 10.45 Legendele muzicii.

10.55, 2.55 Moldova în direct. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu.

13.15, 2.05 Serial.„AGRODOLCE”. 14.00 Documentar.„La drum!”.

14.35 Erudit-cafe. 15.20 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. „Acasă, în Marienfild”. 21.25 Povestea generațiilor. 22.40 Fii tânăr! 23.25 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.05 Noi suntem de la Strășeni. Spectacol muzical. 5.35 Reporter de gardă.

SÂMBĂTĂ, 4 APRILIE 6.05 Documentar. „Centralele nucleare, dezafectare imposibilă”. 7.15 Documentar. „Povești despre animale”. 8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Povestea generațiilor. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Recital. Orcehstra„Tharmis” cu V.Uzun și M.Bulicanu.

12.30 Documentar.„Euromaxx”. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive.

13.35 Chișinăul de ieri și de azi. 13.50 Ministerul Flămânzilor de Cultură. Spectacol jubiliar Nicolae Hodină. 16.30 Documentar. „Drumeții”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans.

17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O seară în familie. 21.25, 5.30 Destine de colecție. 22.20 Documentar. „Te iubesc, Ion și Doina”. 0.00 Fii tânăr! 0.45 Noi suntem de La Strășeni. Spectacol muzical.

2.15 Serial. „LEONE”. 4.30 Documentar. „Acasă, în Marienfild”.

5.30 Destine de colecție.

DUMINICĂ, 5 APRILIE 6.05 Cinemateca universală. 6.20 Documentar. „Bijuterii arhitecturale”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 9.00 Domnului să ne rugăm!

Liturghia la „Intrarea Domnului în Ierusalim”. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.05 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 „Suntem împreună pentru că muzica ne unește”. Recital T. Cerga, N. Barbu, Dara, formația „Acord”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Festivalul concurs televizat al tinerilor interpreți de muzică populară „Prezintă Orchestra „Folclor”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi.

18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”.

19.00, 3.55 MESAGER STOP CADRU. 19.45, 22.20 Basarabia folk. Spectacol muzical. 21.25, 5.30 Identitate Basarabia. 23.25 Sambo. Campionatul RM. 23.45 Erudit-cafe. 0.30 Documentar. „Centralele nucleare, dezafectare imposibilă”. 1.45 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 3.20 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

MARŢI, 31 MARTIE

MIERCURI, 1 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4981 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.3, 4 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

JOI, 2 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4982 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.5, 6 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

VINERI, 3 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață(r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4983 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:00 Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.7, 8 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

SÂMBĂTĂ, 4 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r) 07:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.6, an 3 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial: Fugara, ep.9, 10 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Teen Mom, ep.205, sezon 2 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

DUMINICĂ, 5 APRILIE 05:45 Serial: Dragoste de viață 06:45 Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 07:45 O seară perfectă (r) 08:45 Muzica de Acasă 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.7, an 3 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 Serial: Regina inimilor 20:15 Serial: Fugara, ep.11, 12 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Teen Mom, ep.206, sezon 2 00:15 O seară perfectă (r) 01:15 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă (r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

LUNI, 30 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (best of) (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00- La Maruță, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță, partea a II a 18:00 Lecții de viață, ep.1 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.9, an 9 00:00-Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.12, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MARŢI, 31 MARTIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (best of) (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00- La Maruță, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță, partea a II a 18:00 Lecții de viață, ep.2 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți ep.7 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.10, an 9 00:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.13, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

MIERCURI, 1 APRILIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00- La Maruță, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță, partea a II a 18:00 Lecții de viață, ep.3 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți ep.8 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.11, an 9 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.5, sezon 1 01:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.14, sezon 7 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O Seară perfectă (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

JOI, 2 APRILIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00 La Maruță, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță, partea a II a 18:00 Lecții de viață, ep.4 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:30 Fotbal Cupa României: Steaua - Petrolul 23:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 00:00 Serial: CSI: New York ep.12, an 9 01:00 Serial: Tanti Florica, ep.6, sezon 1 02:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.15, sezon 7 03:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 03:30 O Seară perfectă (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

VINERI, 3 APRILIE 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Trandafirul negru (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Ferma vedetelor (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00 La Maruță, partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță, partea a II a 18:00 Lecții de viață, ep.5 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:00 Film: 23:30 Film: Lebăda neagră 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O Seară perfectă (r) 03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 4 APRILIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Familia Simpson - filmul 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 15:15 Film: Jurnalul unui puști 17:15 Film: 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Ferma vedetelor 22:45 Film: Misiune de recuperare 2 01:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 5 APRILIE 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Jurnalul unui puști (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20- Apropo Tv 14:15 Film: Lecții pentru mama 16:00- Film: Graba strică treaba 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Curierul 2 22:15 Film: Paranoia 00:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:00 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O Seară perfectă (r) 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

ПОНЕДЕЛЬНИК, 30 МАРТА 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40„Жить здорово!”10:40„Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00„Жди меня”20:00„Пусть говорят”с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 00:05„Primele știri”(rus) 00:15„Вечерний Ургант”00:45„Познер”01:40 Ночные новости 01:55 „Наедине со всеми” 02:40 „Prima Oră” (R)

ВТОРНИК, 31 МАРТА 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”10:40„Модный приговор”11:35„Фазенда”12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00„Мужское / Женское” 17:10„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!”

20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 00:10 „Primele știri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 01:00 „Структура момента” 01:55 „Наедине со всеми” 02:40 „Prima Oră” (R)

СРЕДА, 1 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”10:40„Модный приговор””11:35„Фазенда”12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00„Мужское / Женское” 17:10„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!”

20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:10 „Политика” 02:05 „Наедине со всеми” 02:50 „Prima Oră” (R)

ЧЕТВЕРГ, 2 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”10:40„Модный приговор”11:35„Фазенда”12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00„Мужское / Женское” 17:10„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!”

20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:25 „Вечерний Ургант”00:55 Ночные новости 01:10„На ночь глядя” 01:55 „Наедине со всеми” 02:40 „Prima Oră” (R)

ПЯТНИЦА, 3 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал„Доброе утро” 07:00„Prima Oră” 09:00„Primele știri” (rom) 09:10 Новости 09:20 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”10:40„Модный приговор”11:35„Фазенда”12:00„Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 „Орлова и Александров”. Многосерийный фильм 14:25 „Смак” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00„Мужское / Женское”17:05„Человек и закон”с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „ДОстояние Республики” 00:25 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:20 Коллекция Первого канала. „Матадор” 02:15 Ирина Метлицкая, Андрей Руденский в фильме „Роман „alla russa” 03:35 Фильм „Флика 3” 05:00 „Пока все дома”

СУББОТА, 4 АПРЕЛЯ 06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40 Любовь Орлова в музыкальной комедии „Весна” 08:25 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30„Смак”11:05 Премьера. „ВДНХ” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Идеальный ремонт” 13:15 Премьера. „Горько!” 14:10 Премьера.„Барахолка”15:00„Primele știri”(rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30„Красавица”. Многосерийный фильм 17:20 „Угадай мелодию” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25„Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 19:15 Коллекция Первого канала 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:20 „Что? Где? Когда?” 00:25 Галина Польских, Фрунзе Мкртчян в комедии„Суета сует”01:45 Фильм Роберта Олтмена „Здоровый образ жизни” 03:20 Василий Меркурьев в комедии„У тихой пристани”04:25 Вера Алентова, Анатолий Папанов в фильме „Время желаний”

FLUX

ПОНЕДЕЛЬНИК, 30 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Операция «Арго». Драма. США 2012 14:00 Новости. 14:35 Операция «Арго». Драма. США 2012 15:25 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Любовь к собакам обязательна. Комедия. США 2005 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Любовь к собакам обязательна. Комедия. США 2005 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 31 МАРТА 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Бросок кобры.Фантастика. Боевик. США 2009 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Бросок кобры.Фантастика. Боевик. США 2009 02:15 Știri.

02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

СРЕДА, 1 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 G.I. Joe: Бросок кобры 2. Фантастический боевик. США 2013 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 G.I. Joe: Бросок кобры 2. Фантастический боевик. США 2013 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 2 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Чёрный лебедь. Триллер. США 2010 22:50 Unitatea de Gardă.

23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Чёрный лебедь. Триллер. США 2010 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 3 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья. Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:00 Știri. 11:25 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 16:10 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Росомаха: Бессмертный. Фантастика. США 2013 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:15 Дело Астахова 01:55 Știri. 02:25 Дело Астахова 03:20 Știrile dimineții. 05:05 Știri. 05:35 Дело Астахова.

СУББОТА, 4 АПРЕЛЯ

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 5 АПРЕЛЯ

6:30 Новости. 7:00 мульт Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 мульт Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 мульт Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 «Autostrada». 10:50 Росомаха: Бессмертный. Фантастика. США 2013 13:10 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости. 14:30 Друзья. Комедия. США 1996 16:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 17:00 Știri. 17:10 Обмани меня. Детектив. США 2009 20:00 Новости. 20:40 Мадагаскар. Мульт. США 2005 22:20 Неприкасаемые. Триллер. США 1987 23:00 Știri. 23:30 Неприкасаемые. Триллер. США 1987 1:05 Știri. 1:35 «Autostrada». 2:25 Новости. 3:10 Неприкасаемые. Триллер. США 1987 5:00 Дело Астахова.

06:00 Новости 06:10 Фильм „Нахаленок” 07:05 Людмила Гурченко, Михаил Жаров, Фаина Раневская в комедии „Девушка с гитарой” 08:35 „Армейский магазин” 09:05 „Здоровье”10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30„Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Теория заговора”13:25 Анатолий Кузнецов, Павел Луспекаев в фильме „Белое солнце пустыни” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Коллекция Первого канала 18:00„Primele știri”(rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:35 Коллекция Первого канала. Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 „Точь-в-точь” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:15 „Точь-вточь”. Продолжение 01:10 Премьера.„Евровидению” - 60 лет”. Юбилейное шоу 02:40 Андрей Миронов, Александра Яковлева, Олег Табаков, Николай Караченцов в фильме „Человек с бульвара Капуцинов”

6:30 Știri. 7:00 мульт Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 мульт Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 мульт Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin UEFA Champions League. 10:30 Мадагаскар. Мульт. США 2005 12:25 Друзья. Комедия. США 1996 14:00 Новости. 14:30 Друзья. Комедия. США 1996 16:00 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005 (продолжение) 20:00 Новости. 20:30 Аватар. Фантастика. США 2009 23:00 Știri. 23:30 Аватар. Фантастика. США 2009 (продолжение) 00:00 Подозрительные лица. Криминальная драма. США 1995 1:40 Știri. 2:10 Дело Астахова. 2:55 Подозрительные лица. Криминальная драма. США 1995 4:35 Știri. 5:05 Дело Астахова.

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

7

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 5 АПРЕЛЯ

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 298 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

FLUX

8

Cultur=

27 MARTIE 2015

Leo BUTNARU

ŞI FI-VOR MĂSLINII SĂLBATICI ALTOIŢI PE CEI RODNICI (Pagini de jurnal)

7.VIII.1995 Nu, personajul din proza vieţii, pe care l-am numit Ţarafim, e cam mult (spre bine) și inexact/ inadecvat caracteristicilor celui pe care îl am în vedere. Merge mult mai adecvat parafraza-anagramică Parafum, acest para dând un plurisemantism care se pretează aici: para – ban, para – ca element de compunere ce înseamnă: foarte, tare, puternic – întocmai ce crede despre sine personajul în cauză (că e foarte mare și puternic în deșteptăciune flecară…).

Apoi cealaltă para, ce participă la formarea unor noţiuni cu sensul de: contra. Parafum e cel mai contra coleg, fiind de acord doar cu propria fandoseală.

E drept, merge și sensul de „a para” (vreun atac). Cu toate ale lui, uneori Parafum e un bun parator.

Dar Ţarafum? Aici, elementul de bază ţară mă scoate din polemică și printr-o subtilă asociaţie, care nu-mi e clară până în nuanţe, îmi dezgroapă din ţărâna memoriei o zicere a lui Kazantzakis despre ţăranii get-beget, aplecaţi peste ţărână, lipiţi cu mâinile de ţărână, cu picioarele în ţărână, robacii de ei, până și cu mintea plină de ţărână… Cam așa e și cu prutonistrenii noștri, pe care ni i-am dori ceva mai curăţaţi de ţărână, mai cu băi în sate, în curţi, în case; mai luminaţi, după spălarea ţărânii, și la chip, și la minte. (Da, accept să li se spele creierul/ mintea de tâmpenia comunistă, colectivistă; de înfricoșare până la cretinism și indiferenţă criminală – și faţă de propriul lor destin, și faţă de destinele altora, și faţă – indiferentă! – de istorie, limbă, patrie și faţă de ziua noastră de mâine și dintotdeauna.

E mult dramatism neputincios (deocamdată?) în această totală înţărânare a săteanului

nostru; înţărânat – e una, dar și îndrojdiat de… fecale alcoolice, de putoarea borhotului. Satele noastre râgâitoare de damf în amestec cu transpiraţia grea a trupurilor cu porii bătuţi cu ţărâna umilinţei până la îndobitocire…

Unica speranţă a salvării acestui pământ românesc e șansa de a se întâmpla ca în pilda biblică ce spune despre altoirea măslinului sălbatic pe cel rodnic, adică – întru înnobilarea sălbăticiunii. Și noi admitem, cei purtători de conștiinţă și de înaltă știinţă naţională, că, la origini, am fost altoiţi pe vigoarea acestor măslini sălbatici, ţăranii care ne-au dat viaţă, apoi – pâine și bănuţi pentru a învăţa; am profitat de seva dulce extrasă prin rafinarea sudorii lor. Așa e. Și le suntem recunoscători, chiar dacă mulţi dintre noi, inclusiv eu, – slavă Domnului, am tot scurmat prin ţărâna ogoarelor. Oricum, dar pentru a se salva, ţăranul nostru înţărânat, cu porii blocaţi de praf și transpiraţie, acest măslin sălbatic trebuie să fie altoit, la rându-i, pe măslinul de rod de elită al neamului… Altoit pe conștiinţa și știinţa intelectualului adevărat. Intelectualului recunoscător pentru rădăcinile de unde și-a sorbit sevele, dar nu într-atât de laș și de lipsit de responsabilitate, pentru ca să nu dezvăluie și să nu deteste răul ce ne macină ţăranii, satele, populaţia aceasta care nu se vrea ceea ce este, sau trebuie să fie, prin dat divin și istoric: românime. Și fi-vor măslinii sălbatici altoiţi pe cei rodnici, spune Evanghelia…

P.S. Sper să nu fi căzut în blasfemie cu înţărânarea noastră. Cred că e o realitate, pe care n-aș dori-o fatală, perpetuă, permanentă până la degenerarea în animalitate. Deci, sper să nu se găsească blasfemie în cele spuse mai sus nici atunci când păcătoasele mele cuvinte omenești se vor înfăţișa, supuse întru judecată, Cuvântului care a fost la început și care, tot el, va fi și la Sfârșit.

Une vie ne vaut presque rien, mais rien ne vaut

une vie! – Cine știe dacă Malroaux a avut sau nu dreptate…

La adunarea generală PEN sunt vizaţi și mai că blamaţi deschis „patrioţii” ţării și ai literaturii basarabene care s-au dus totuși și au întins mâna către Moţpan (o atare mână devine îndată labă!), care le-a pus în pălărie sau în poală (posibil și sub) câte 50 de lei. S.S. a tăcut… Mai cu zile în urmă, mie îmi spusese că dânsul… n-a știut, dar s-a dus fiica sa și – de ce nu? – a luat acel ajutor pentru revigorarea patriotismului scriitoricesc. Vasilache: „Da, am fost. Dar știţi de ce am fost? Pentru ca să-i dau fostei mele soţii 45 de lei, că ea are o pensie (spune suma mizeră) și vreo 5 nepoţi. Iar 5 lei i-am dat mătușii Tatiana, o vecină cerșetoare de lângă mine, care, săraca…”.

Asta e… Ceilalţi? Mândâcanu?... I-a pomenit cretinul de Hro. într-un context rușinos, în bătaie de joc, că, chipurile, să vezi, marii opozanţi de la US n-au refuzat mila PDAM, ci chiar erau bucuroși să o primească…

Mda, caractere, rezistenţă… și ghilimele…

Ca formulă comportamentală, E. e de caracterizat ca unul dintre cei care urmează principiul de viaţă „profesională” a clovnului, a măscăriciului: colegul „Fosi.”, cu foarte puţină știinţă de carte, își dă tâmpeniile debitate, bădărănia și mojicia, lipsa de bun-simţ și pălăvrăgeala abominabilă, fără noimă și mereu împuţită de damf – deci, tot acest jeg comportamental și-l prezintă conform principiului paiaţei, înregistrându-și-le, adică, drept izbânzi ale profesiei sale, nevinovate, intenţionate și suportabile, chiar… necesare, crezând naivul că astfel le-ar putea lua și cei din jur… Lamentabilă rătăcire.

Jurnalul intim nu ajunge niciodată a fi chintesenţa (captată-exprimată) al unui destin, al destinului celui care scrie. De regulă, Jurnalul e un fel de reportaj despre sine în sine, despre sine printre ceilalţi, despre sine în lume, și rar de tot și foarte pe alocuri e o filosofie despre viaţă, om și cosmos. Autori de jurnale! Fiţi modești, și continuaţi!

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Clădirea fostei şcoli internat pentru copiii feroviarilor (denumire din Registru) Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Mitropolit Dosoftei, 99.

Datează din anii ’30 ai secolului al XX-lea.

Arhitectura edificiului este în stil neoromânesc.

Este o clădire în două etaje, ridicată pe un demisol, amplasată la colţul cartierului, cu faţadele aliniate liniei roșii a străzilor Columna și Mitropolit Petru Movilă. Colţul clădirii orientat spre intersecţia străzilor este teșit, prin el fiind organizată, pe trepte monumentale, intrarea principală în clădire. Planul este simetric faţă de axa diagonală, unde se află holul și scara de acces la etaj, dar prin alipirea unui corp de clădire la aripa de pe strada Columna, planul edi-

27 martie – 3 aprilie BERBEC Săptămâna aceasta reușești să atragi în jurul tău numeroase persoane interesante. Un plan de mult pus la cale se desfășoară zilele acestea, iar dacă speri și la puţin romantism, ziua de vineri este una încărcată pozitiv în acest sens.

TAUR Bucură-te de timpul petrecut acasă și evită să îţi faci prea multe planuri zilele acestea. Te simţi mai încrezător(oare) în forţele proprii și chiar te gândești la o schimbare – poate de look, poate de garderobă – care să te facă să te simţi și mai bine în propria piele.

GEMENI Poate fi o săptămână plină, dar și de care te poţi bucura în același timp. Poţi atrage atât dragostea, dar și câștiguri financiare de partea ta. Când vine vorba de carieră, noi proiecte pot răsări de niciunde și par destul de interesante.

Nu te grăbi să le accepţi, ci gândeștete bine la deciziile pe care le iei.

RAC Viaţa socială pare să se îmbogăţească de la o zi la alta, așa că săptămâna aceasta fă bine și cunoaște cât mai mulţi oameni, în special cei care te pot ajuta să avansezi în carieră. Este un moment bun să fii proactiv(ă) în legătură cu planurile tale de carieră.

LEU Vei fi ocupat(ă) cu treburi de serviciu, însă pe urmă ai destul timp să te gândești la persoana de care simţi că te-ai îndrăgostit de curând – dacă spargi gheaţa, s-ar putea să ai mai mult noroc decât îţi închipui! Dacă motivaţia ta pare să dispară deodată, caută perspective noi.

FECIOARĂ Gândește-te la mici schimbări domestice – poate să îţi redecorezi o încăpere din locuinţă sau să înlocuiești un corp de mobilă pe care visezi să-l schimbi de ceva vreme. Fii atent(ă) la ce îţi spune intuiţia vineri, ai putea avea parte de o surpriză plăcută dacă știi să asculţi.

BALANŢĂ Prezenţa planetei Venus în Taur sugerează că te vei simţi de minune în cadrul evenimentelor culturale. Dacă simţi că există unele probleme de comunicare săptămâna aceasta, înseamnă în continuare că ar putea fi vorba doar de o simplă neînţelegere.

SCORPION Evită să tragi concluzii pripite și nu îţi lăsa imaginaţia să zburde liber, pentru că poţi declanșa mici conflicte – cel mai bine este să ai toate informaţiile înainte să acuzi pe nedrept. Până la finalul săptămânii îţi va reveni cheful de distracţie, așa că profită din plin!

SĂGETĂTOR Viaţa ta socială pare plină de surprize în acest moment, iar în unele cazuri îţi este chiar greu să reziști tentaţiei. Dacă te atrag competiţiile sportive zilele acestea, implică-te cât mai mult și te vei distra pe cinste!

CAPRICORN ficiului a obţinut o compoziţie asimetrică.

Compoziţia faţadelor este identică, – la parter ferestrele sunt în arc în plin cintru cu arhivolte simple în formă de plintă cu evidenţierea cheii de boltă, cărora la etaj le corespund ferestre alungite îngemănate de formă rectangulară. O excepţie face soluţia arhitecturală a corpului de casă adăugat de-a lungul străzii Columna, la care parterul are ferestrele mai mari de formă rectangulară, care, din cauza plinurilor înguste dintre ferestre, formează un registru din vitralii.

Aspectul monumental al clădirii este determinat și de elementele orizontale robuste, cum ar

fi cordonul care desparte demisolul de parter, linia continuă a pervazului ferestrelor de la parter și plinta care desenează friza superioară a pereţilor. Impresia de stabilitate a clădirii este atribuită de soclul masiv, cu golurile mici de aerisire ale subsolului, contrastul subliniind și mai mult monumentalitatea edificiului.

Clădirea este acoperită cu o învelitoare înaltă din ţiglă roșie, cu penetraţie de pante.

Influenţa stilului modern este resimţită în policromia detaliilor, prezenţa unor forme geometrice situate între niveluri și jocul de forme istorice stilizate.

Sursa: monument.sit.md

Săptămâna aceasta te vei simţi bine în compania amicilor și a celor dragi, mai ales pentru că ești o persoană tare plăcută și agreabilă. Evită să transmiţi mesaje mixte, ca să nu te trezești în situaţii jenante mai târziu!

VĂRSĂTOR Cuvintele sunt de partea ta zilele acestea și simţi că poţi convinge pe oricine să facă… orice pentru tine. Profită de această influenţă și planifică-ţi o vacanţă pentru vară sau ia legătura cu oameni pe care nu i-ai mai văzut de multă vreme.

PEŞTI Nu are niciun sens să fii foarte ambiţios(oasă) săptămâna aceasta, mai ales că astrele te îndeamnă să te relaxezi un pic și chiar să faci un pas în spate și să privești imaginea de ansamblu. Folosește această oportunitate să te relaxezi și chiar să te răsfeţi un pic.