Ziarul Flux, Ed. 24 (949)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 27 iunie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 27.06.2014 STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Sf. Pror. Elisei; Sf. Ierarh Metodie Maxima zilei Curajul este mersul prin frică înspre faptul de a fi liber.

Gabriel Liiceanu

1 EURO..............................19.0398 1 Dolar american ............. 13.9859 1 Leu românesc ................. 4.3422 1 Rublă rusească ............... 0.4153 Timpul probabil: 27.06.2014

28.06.2014

Soare, 11 24 0C

Soare, 13 26 0C

EDI|IA DE VINERI

FLUX

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

3

PAGINA

POLITIC

PAGINA

JUSTIŢIE

Reformarea Procuraturii sau mimarea reformelor?

6

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 24 (949)

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună 3 luni

6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei (pensionari)

Parlamentul a aprobat consolidarea regimului de sancţionare în sectorul financiar-bancar

Postelectorala 2014-2015. Scenarii

4

GPF

ABONAREA 2014

PAGINA

INTERVIU

Parlamentul a adoptat ieri, în prima lectură, un proiect de lege menit să sporească transparenţa și calitatea acţionariatului bancar, precum și responsabilitatea pentru încălcări în sectorul financiarbancar.

Proiectul prevede operarea modificărilor și completărilor la Legea instituţiilor financiare și Legea cu privire la gaj, transmite INFOTAG. Potrivit viceministrului Justiţiei, Nicolae Eșanu, „proiectul este îndreptat spre consolidarea posibilităţilor Băncii Naţionale de a efectua eficient funcţia de supraveghere și reglementare a sectorului bancar”.

Conform modificărilor, va fi diminuată cota substanţială de la 5% până la 1%, ceea ce va asigura transparenţa în structura acţionariatului din băncile comerciale din Republica Moldova. Vânzarea pachetelor de acţiuni mai mari de un procent se va face doar în baza permisiunii Băncii Naţionale.

De asemenea, se prevede interzicerea transmiterii acţiunilor băncii în calitate de gaj, pentru a exclude

riscul influenţei creditorului asupra debitorului, în cazul dat – acţionar al băncii. Printr-un alt amendament sunt introduse modificări la Codul Penal, stabilind răspunderea pentru nerespectarea regulilor de control asupra băncilor.

Acordul, aderarea şi un referendum pentru „vectorul” lui Filat

Potrivit ziarului Adevărul, Comisia Naţională a Pieţei Financiare și Asociaţia Băncilor din Moldova sunt împotriva acestor modificări. În opinia președintelui ABM, Leonid Talmaci, reducerea de la 5% la 1% a cotei acţiunilor bancare ce

pot fi cumpărate fără acordul BNM „va avea un impact negativ asupra sectorului financiar și va limita circulaţia acţiunilor emise de bănci pe piaţa de capital”.

FLUX

Deputaţii comunişti cer demiterea preşedintelui Timofti Deputaţii din fracţiunea PCRM au înaintat un demers către Parlament în care au solicitat demiterea din funcţie a șefului statului, Nicolae Timofti, invocând multiple încălcări ale Constituţiei din partea acestuia, care pun în pericol independenţa și integritatea Republicii Moldova.

Ieromonahul Petru Pruteanu: „Suntem chemaţi să-L vedem pe Hristos într-un sărac, cerşetor, poliţist sau judecător…”

7

PAGINA

SOCIAL

Copiii moldoveni cu autism, internaţi în instituţii psihiatrice şi sedaţi cu medicamente pentru schizofrenie şi alte boli mintale

XXX

Parlamentul României a adoptat o declaraţie privind demisia preşedintelui Băsescu

XXX

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 5)

Comuniștii consideră că președintele Timofti sfidează Legea Supremă atunci când face declaraţii privind aderarea ţării noastre la NATO, nesocotind statutul ei de neutralitate. De asemenea, deputaţii comuniști sunt nemulţumiţi de faptul că șeful statului nu a dat curs iniţiativei lor de a organiza un referendum privind vectorul extern al Republicii Moldova. În demersul opoziţiei se mai menţionează că președintele a încălcat Constituţia atunci când a declarat că limba oficială în Republica Moldova este limba română.

Continuare în pag. 5

FLUX

2

Actual

27 IUNIE 2014

Acordul, aderarea şi un referendum pentru „vectorul” lui Filat După o bună perioadă în care guvernanţii s-au întrecut în declaraţii patetice despre marile avantaje și beneficii care ne așteaptă după semnarea Acordului de asociere cu UE, după ce au tot căutat dușmanii care se împotrivesc „parcursului nostru european” și nu vor binele patriei, după mai multe acţiuni demonstrative de reţinere a unor funcţionărași corupţi, prinși cu mită de câteva sute de lei, care trebuiau să arate lumii întregi că la noi se luptă din greu cu corupţia, a venit, în cele din urmă, ziua cea mare. Astăzi, prim-ministrul Iurie Leancă semnează la Bruxelles Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Delegaţia din care fac parte și câţiva miniștri a sosit la faţa locului în ajun. Ieri, premierul a participat la sesiunea Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană, unde a declarat că ţara noastră este pregătită să devină „din fruntaș al Parteneriatului Estic candidat la aderare”.

Ce are în vedere premierul când spune că suntem gata de pasul cel mare? Oficialii occidentali care s-au tot perindat pe la noi în ultima vreme, este adevărat, ne-au lăudat pentru „succesele extraordinare” pe care le-am obţinut. Dar tot ei atenţionau imediat asupra tergiversării reformelor, a lipsei de progrese în lupta cu corupţia, a încălcărilor flagrante ale normelor legale, a situaţiei grave din sistemul bancar, a lipsei de transparenţă în procesul de privatizare etc. Pe de altă parte, acești emisari europeni nici nu au legat semnarea acordului de începutul unor proceduri de aderare și nici nu au făcut promisiuni în acest sens. În schimb, politicienii de la noi sunt extrem de darnici în promisiuni în preajma alegerilor parlamentare din toamnă. Potrivit lor, aderarea nu ar ţine de o perspectivă prea îndepărtată, iar pentru asta ar trebui „să muncim foarte mult” și, evident, să-i aburcăm tot pe ei la putere la viitorul scrutin. Șeful liberal-democraţilor Vladimir Filat a numit chiar și un termen concret, anul 2016, când Republica Moldova ar putea să obţină statutul de ţară-candidat la aderare în UE. (Spre deosebire de promisiunea despre o Moldovă fără sărăcie, când nu ne-a spus în ce an se va întâmpla asta, așa că va trebui să mai așteptăm.) „Eu nu am nevoie să îmi spună cineva că Republica Moldova are perspectivă europeană. Eu știu și voi face ca acest lucru să devină realitate”, a declarat cu multă emfază Filat, într-un interviu pentru Ziarul Naţional.

Iar după obţinerea statutului de ţară-candidat, următoarea etapă va fi solicitarea calităţii de stat membru UE, ne umple de speranţe expremierul. Astfel, cu pași glorioși și cu Filat în frunte, am putea adera la Uniune chiar în 2020, atunci când Republica Moldova va finaliza Strategia Naţională de Dezvoltare.

Până în anul 2020 se vor face simţite deja mai multe beneficii de pe urma semnării Acordului de Asociere cu UE și apropierii noastre de Uniunea Europeană, este sigur Filat.

La fel de optimist este și subalternul său de partid, premierul Iurie Leancă. Doar că de data aceasta, el nu mai promite să-și dea demisia, în cazul în care aderarea nu se va produce în 2020.

Pe lângă Strategia naţională, PLDM și-a prezentat și propriul Plan 2020, despre care șeful formaţiunii a spus că „este unul foarte realist, cu acţiuni concrete și măsurabile”.

Obiectivele strategice incluse în

plan sunt edificarea unui sistem de educaţie calitativă, mai multe locuri noi de muncă, consolidarea unui stat de drept fără corupţie (sic!) și asigurarea viitorului european pentru Moldova.

Are ce are „al nostru Vlad Filat” cu vectorii. Luat de val el a „ameninţat” că nu exclude organizarea unui referendum pentru stabilirea vectorului extern al Republicii Moldova în Constituţia ţării. Că tot sunt la modă referendumurile. „Trebuie să se scrie clar în Constituţie că Republica Moldova are scopul de a deveni membru UE. Probabil, prin referendum, ca oamenii să se expună. Nu este exclus să aibă loc chiar împreună cu alegerile parlamentare. Dar noi încă n-am vorbit despre aceasta, e doar o idee”, a declarat Filat în cadrul unei emisiuni la postul RTR Moldova. În opinia șefului PLDM, „viitorul european al Moldovei este susţinut de majoritatea cetăţenilor”. „Dovada acestui fapt este actuala coaliţie de guvernare, suportul popular majoritar pe care-l au partidele proeuropene. Reieșind din acest fapt, un referendum naţional privind consfinţirea vectorului european ar fi o acţiune de unitate naţională și dezarmare a partidei minciunilor. Îi am în vedere pe comuniști și sateliţii lor”, a comentat el pentru Moldpres,

mai menţionând că această acţiune ar fi și un test „pentru partidele care se declară proeuropene”.

De unde are Filat această siguranţă că „vectorul european” este susţinut de majoritatea cetăţenilor și că partidele proeuropene se bucură de suportul „popular majoritar”?

Poate că știa el din timp ce vor spune datele recentului sondaj de opinie, care parcă a venit să confirme cele spuse de politicianul vizionar?

Ne punem această întrebare tocmai pentru că colegii săi de coaliţie nu par să împărtășească același optimism în privinţa unei susţineri populare masive. Chiar zilele acestea, șeful democraţilor Marian Lupu afirma în cadrul unui interviu pentru radio Europa Liberă că încrederea cetăţenilor în actuala clasă politică (proeuropeană) ar fi în scădere, din cauza luptelor politice: „Toate sondajele ne demonstrează în ultimii ani că societatea este cam divizată: jumătate la jumătate. Acest rezultat dificil, de fapt, este rodul acelor eforturi ale reprezentanţilor clasei politice: unii trag într-o parte, alţii trag în altă parte, mulţi oameni sunt debusolaţi, dezorientaţi.

Cu părere de rău, în lupta noastră politică aici, în Republica Moldova, deseori sunt aplicate metode de manipulare, dezinformare, de minciună grosolană”.

Și aici ne bate gândul că această „idee” a lui Filat nu este decât o nouă acţiune de imagine, o încercare de a-și pune colegii într-o lumină defavorabilă, adică, un element al „luptelor politice” despre care vorbește Lupu.

Filat ar putea să fie cât de optimist vrea, dar iată ce crede despre perspectivele Moldovei de a obţine statutul de candidat, de exemplu, analistul politic al Fundaţiei Jamestown și Eurasia Daily Monitor, Vladimir Socor, care este, de altfel, un înveterat susţinător al apropierii Republicii Moldova de UE. În cadrul

România și Bulgaria și la procesul de extindere. În cadrul unui interviu, oficialul european a afirmat că atât statele membre, cât și cele candidate simt o oboseală în legătură cu ritmul lent al procesului de extindere. „Mai presus de orice, aderarea României și Bulgariei a pus sub semnul întrebării credibilitatea întregului proces. Pentru că a fost pentru prima dată când UE a decis să introducă un mecanism special de cooperare și verificare asupra statelor membre”, a declarat el, adăugând că standardele pentru

emisiunii Ora Expertizei de la Jurnal TV el a opinat că ţara noastră nu va căpăta acest statut prea curând: „Ar putea avea loc după câţiva ani în care se poate demonstra aplicarea cu succes a Acordului de Asociere.

Pentru că încă sunt semne de întrebare în Europa dacă Republica Moldova are capacităţile necesare să aplice cu succes prevederile Acordului”.

De asemenea, Socor a apreciat că sunt șanse minime ca ţara noastră să adere la UE în 2020. „Este o dată optimistă, chiar poate prea ambiţioasă. Până atunci Republica Moldova ar putea să demonstreze că poate să aplice Acordul, dar consider că va mai fi nevoie de câţiva ani”, a precizat analistul. Și tot în acest context ar trebui să se ţină cont și de declaraţia de ieri a comisarului european pentru Extindere, Stefan Fule, cu referire la

aderare vor fi extinse și înăsprite: „Statele candidate trebuie să demonstreze că legislaţia adoptată funcţionează”. Între timp, la noi organele de forţă descoperă comploturi și provocări puse la cale în preajma semnării Acordului de asociere.

Procuratura Generală, în comun cu Serviciul de Informaţii și Securitate, „investighează un caz de pregătire a unor cetăţeni ai Republicii Moldova pentru desfășurarea de activităţi cu caracter subversiv și anticonstituţional, ce ar putea dăuna securităţii de stat și integrităţii teritoriale a ţării”. În cadrul cauzei penale au fost reţinute două persoane, bănuite de implicare în aceste activităţi. Și parcă nu avertiza Vladimir Filat că s-a cam înmulţit numărul spionilor și diversioniștilor în ţara noastră?

Ioana FLOREA, FLUX

3

Politic

27 IUNIE 2014

FLUX

Postelectorala 2014-2015. Scenarii La ora actuală, nimeni nu ar cuteza să facă decât, poate, un pronostic foarte aproximativ despre peisajul politic și componenţa Parlamentului RM de după alegerile parlamentare de la sfârșitul acestui an. Dincolo de trendurile și dominantele cunoscute, evoluţiile viitoare vor fi determinate de o serie de factori imprevizibili ce se vor manifesta în modalităţi „originale” și vor determina accederea în Parlament a unor partide, precum și rămânerea celor mai multe partide în afara adunării legislative. Dar ceea ce poate fi prevăzut ţine de efectele anumitor interacţiuni din interiorul și dintre instituţiile politice din ţara noastră.

Așadar, ce scenarii postelectorale sunt posibile și ce factori ar putea să determine noile conjuncturi de după scrutinul parlamentar ordinar 2014? Vom scoate în evidenţă unele posibile deznodăminte legate de structura sistemului politic din RM.

Formarea majorităţii parlamentare Riscul unei crize parlamentare determinată de imposibilitatea formării unei majorităţi parlamentare absolute (50+1 deputaţi) nu este luat în calcul de analiști. Șansele ca după alegeri să se cristalizeze o majoritate în Legislativ sunt destul de mari. Singura necunoscută rămâne componenţa viitoarei coaliţii. Iar de componenţa acesteia va depinde mult politica externă a RM. De asemenea, este firesc să admitem că negocierile pentru formarea majorităţii absolute vor dura cu atât mai mult și vor fi cu atât mai dificile cu cât numărul de partide participante la acest proces va fi mai mare. Totodată, dat fiind faptul că sistemul

politic nu oferă nicio șansă pentru majorităţile simple, nu ar fi cazul să se creadă cu ușurinţă în lipsa totală a riscului unei crize în procesul de formare a majorităţii.

Alegerea preşedintelui Parlamentului În cazul în care majoritatea va fi formată, președintele Parlamentului va fi ales fără mari dificultăţi, deoarece chestiunea respectivă va face parte din agenda negocierilor între membrii viitoarei coaliţii. Odată cu ocuparea funcţiei respective, la nivelul adunării legislative se va instaura o relativă stabilitate, deoarece pentru alegerea spicherului sunt necesare doar 51 de voturi, iar pentru demiterea lui tocmai 2/3.

Alegerea şefului statului În 2009, anume problema alegerii președintelui ţării a declanșat criza politică ce a durat până în martie 2012 și s-a încheiat odată cu alegerea lui Nicolae Timofti. În 2014, dacă

nu se va întâmpla ceva ieșit din comun, Parlamentul nou ales nu va fi pus la dificila încercare de a desemna șeful statului cu cele trei cincimi problematice din voturile tuturor deputaţilor aleși. Parlamentul nu va mai trece printr-o astfel de cumpănă, pentru că președintele Timofti a fost ales cu o întârziere de circa doi ani, fapt ce a „desincronizat” alegerile pentru Legislativ de procedura de alegere de către deputaţi a președintelui. Dar sarcina respectivă este doar amânată, în condiţii „normale”, cel târziu până în primăvara lui 2016. Partea pozitivă este că alegerea noului șef al statului nu reclamă un nou vot de încredere acordat de către Parlament Guvernului, cum se întâmplă în cazul validării noului Legislativ.

Noul Cabinet de Miniştri Testul final, după care Parlamentul va putea să-și înceapă cu adevărat activitatea curentă, dacă-l va susţine, va fi acordarea votului de încredere noului Guvern. În cazul în care va exista o majoritate parlamentară consolidată și funcţională, singura dificultate ar putea să apară în relaţiile dintre Președinte și Legislativ. Potrivit Constituţiei, numai șeful statului este în drept să desemneze candidatul la funcţia de prim-ministru, iar acesta, la rândul său, va cere Parlamentului susţinere pentru componenţa cabinetului și pentru programul de activitate. Nu putem exclude, la această etapă, o divergenţă majoră între președinte și majoritatea parlamentară. Șeful statului ar putea să desemneze un

te. Din considerente „oportuniste”, majoritatea parlamentară ar putea chiar să-și dea votul de încredere pentru un premier neagreat (pe care oricând ar putea să-l detroneze) doar ca să nu se ajungă la alegeri parlamentare anticipate. Numai că într-un asemenea caz, colaborarea dintre Parlament și Guvern, una foarte necesară, va fi extrem de anevoioasă, iar ideea de dezvoltare armonioasă a ţării se va transforma într-un vis irealizabil, cel puţin în atare condiţii.

Ceea ce trebuie să reţinem este faptul că fără o reformă constituţională profundă și responsabilă, proces care ar face abstracţie de persoane și de conjuncturi, riscul apariţiei a tot felul de crize politice și blocaje instituţionale rămâne la ordinea zilei în Republica Moldova, reprezentând una dintre restanţele majore și impardonabile ale clasei politice.

candidat pe care majoritatea din Legislativ îl va respinge. Dacă nu se va ajunge la un compromis, ar putea să apară circumstanţe reale, prevăzute de Constituţie, pentru dizolvarea Parlamentului. Și atunci criza se va extinde pentru o perioadă greu de estimat.

Interacţiunea între Parlament, Guvern şi Preşedinte Dacă dominantele ideologice și de politică externă actuale se vor „strămuta” în peisajul politic de după alegeri, disfuncţiile și animozităţile vor fi, în principiu, similare celor cunoscute astăzi.

Dacă însă majoritatea parlamentară va împărtăși viziuni diferite și, de exemplu, va căuta să avanseze mai mult în spaţiul eurasiatic, nu este exclusă o confruntare continuă între Parlament, Guvern și Președin-

Sursa: newsmoldova.md

Sondajele de opinie – tendinţe reale ori încercări de manipulare?

Un ultim sondaj de opinie făcut public zilele acestea de Centrul de Cercetări Sociologice din Moldova îi dă tot pe comuniști drept câștigători în topul preferinţelor alegătorilor.

Dar atestă o scădere a susţinătorilor PCRM, comparativ cu sondajele anterioare, și o creștere cumulată a partidelor de la guvernare. Totodată, autorii studiului remarcă un procent încă foarte mare al indecișilor.

Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, Partidul Comuniștilor ar obţine 26,2% din voturi, Partidul Liberal Democrat – 17,1%, Partidul Democrat – 9,9%, iar Partidul Liberal ar acumula 7,2%.

Sub pragul electoral s-ar situa Partidul Liberal Reformator, cu un scor de 4,2%, Mișcarea Antimafie – 1,7%, Partidul Socialiștilor – 1,3%, Partidul Nostru – 1,3%, altor partide revenindu-le 2,7%. Totodată, numărul indecișilor este de 28,5 la sută, adică aproape o treime dintre respondenţi.

Dacă i-am lua în calcul doar pe cei deciși, voturile s-ar repartiza în felul următor: PCRM – 37%, PLDM – 24%, PD – 13,5%, PL – 10,2%, PLR – 5,0%,

Mișcarea Antimafie – 2,5%, PSRM – 1,8%, Partidul Nostru – 1,8%, alte partide ar acumula împreună până la 4,2%.

Cele mai grave probleme pe care le-au identificat respondenţii sunt cu precădere de ordin economic – sărăcia, lipsa locurilor de muncă, preţurile mari, dar și problemele care ţin de funcţionarea statului, care sunt considerate extrem de importante de către cetăţeni, printre acestea fiind corupţia, birocraţia, educaţia, medicina, infrastructura. La întrebarea „Care dintre următoarele probleme credeţi că afectează mai mult Republica Moldova?”, 26% au răspuns că preţurile la produsele petroliere, cursul valutar – 22%, impozitele mari – 20%, privatizarea BEM – 9%, separatismul – 8%, optimizarea școlilor – 7%, darea în concesiune a Aeroportului Chișinău – 6%.

Potrivit datelor sondajului, 31 la sută dintre cetăţeni ar considera că direcţia în care se îndreaptă ţara este bună, iar 39% cred că direcţia este greșită.

Aproximativ o treime nu s-au putut pronunţa în acest sens.

Noutatea acestui sondaj, așa cum notează autorii, ar fi creșterea substanţială a susţinătorilor vectorului european al ţării noastre. Astfel, potrivit cercetării, 46 la sută dintre ce-

26,2%

PCRM

34%

17,1%

PLDM

28%

9,9%

PDM

7,2%

PL

11%

11%

Miscarea Antimafie 1%

Vladimir Putin

Angela Merkel

Alexandr Lucasenco

4,2%

PLR

13%

Traian Basescu

Barack Obama

David Cameron

2%

1,7%

PSRM

1,3%

Partidul Nostru

1,3%

Altul

Altul

2,6% 28,5%

Nu sunt hotarat

National

tăţeni consideră că Republica Moldova ar trebui să se regăsească în Uniunea Europeană, 32% – în cea vamală, iar 22 la sută sunt indeciși.

Cu totul incredibilă pare creșterea fără precedent a opţiunii pentru aderarea Republicii Moldova la NATO, până la 43 la sută din numărul celor intervievaţi. Să fie acesta un tribut tot mai deselor și mai insistentelor iniţiative ale oficialilor de la noi privind abolirea statutului de neutralitate și aderarea la blocul militar nord-atlantic?

Aceste date par paradoxale, în contextul în care la întrebarea, cine dintre liderii mondiali s-ar potrivi mai bine pentru Republica Moldova, cei

10 Iunie 2014

National

47

mai mulţi dintre respondenţi, 34 la sută, ar vrea să-l vadă în fruntea ţării pe Vladimir Putin. Clasamentul este urmat de cancelarul german Angela Merkel, cu 28%, președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko – 13%, președinţii României, Traian Băsescu, și cel al SUA, Barack Obama, fiind la un scor egal de 11%.

Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 26 mai – 10 iunie 2014, pe un eșantion de 1100 de persoane din toate regiunile ţării și mediile de trai (rural/urban).

Câtă încredere putem avea în sondaje într-un an electoral? Mai ales că la noi, de cele mai multe ori, cine plătește, acela „comandă muzica”.

Analistul politic Cornel Ciurea, de exemplu, nu exclude că rezultatele sondajelor prezentate opiniei publice în ultima perioadă, inclusiv cel la care ne referim, ar putea constitui încercări de manipulare, în pragul alegerilor.

Expertul de la IDIS Viitorul a opinat, citat de NOI.md, că datele sondajelor, în special în partea care se referă la intenţiile de vot și ratingul partidelor politice, ridică mai multe semne de întrebare, iar interpretarea acestor date ar trebui făcută cu multă prudenţă. „Aceste date merită a fi, cel puţin, privite, dar examinarea lor trebuie făcută cu maximă atenţie, pentru că în ultimul timp avem tot mai des sonda-

10 Iunie 2014

23

je care ne prezintă lucruri dubioase, mă refer aici și la ultimul sondaj al Barometrului de Opinie Publică. Toate aceste sondaje ne prezintă practic o scădere a ratingului PCRM și o creștere a ratingului unor partide din coaliţia de guvernare”, a menţionat Ciurea pentru NOI.md.

Expertul consideră că rezultatele acestor sondaje ar putea să reflecte tendinţe noi în ceea ce privește opţiunile politice ale cetăţenilor, dar ar putea să constituie și instrumente de manipulare. „Nu putem ști cu certitudine despre ce e vorba, întrucât nu avem elemente clare”, a explicat Ciurea.

FLUX

FLUX

4

Justi\ie 27 IUNIE 2014

Reformarea Procuraturii sau mimarea reformelor?

Cabinetul de Miniștri a aprobat recent proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Concepţiei de reformare a Procuraturii. Documentul prevede noi mecanisme de responsabilizare a procurorilor, de funcționare a instituțiilor care răspund de examinarea abaterilor disciplinare, dar și modificarea procedurii de numire a Procurorului General. În opinia ministrului Justiţiei, Oleg Efrim, acesta ar trebui să fie confirmat de către șeful statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, pentru un singur mandat, de 7 ani. „O asemenea schimbare însă ar implica modificarea Constituţiei. Până acum, Procurorul General era numit de Parlament”, a explicat Efrim. În opinia autorilor, noua concepție prevede instituirea unor garanţii pentru asigurarea independenţei Procuraturii, dar și a activității procurorilor. Astfel, se propune stabilirea unui buget separat, unic, format și aprobat într-un alt mod decât cel de până acum, care să asigure excluderea pârghiilor de influenţă asupra instituţiei; reglementarea exactă a structurii și competenţelor organelor de autoadministrare a Procuraturii; reglementarea clară a ierarhiei procurorilor și delimitarea clară între „subordonarea administrativă” și „subordonarea procesuală” a procurorilor; reglementarea riguroasă a treptelor de control ierarhic în cadrul procedurii penale; instituirea unui mecanism clar de sancţionare disciplinară și penală a procurorului; modificarea mecanismului de admitere în profesia de procuror etc.

Totodată, proiectul stipulează majorarea de trei ori a salariilor și pensiilor pentru procurori și desfiinţarea procuraturilor specializate, cu excepţia Procuraturii anticorupţie și a Procuraturii pentru combaterea crimei organizate. Într-o analiză publicată de NewsMoldova este exprimată opinia că autorii concepţiei au făcut o tentativă de a plasa considerentele lor în contextul real din RM și au constatat, din capul locului, două lucruri esenţiale. „În primul rând, au făcut menţiunea că în Europa, la care în momentul de faţă se raportează (cel puţin retoric) RM, există două tipuri de procuratură. Primul tip este sistemul „în care parchetele se bucură de independenţă totală faţă de parlament și guvern”. Cu alte cuvinte, este vorba despre o procuratură parte integrantă a magistraturii. Structura organelor procuraturii (parchetele) în aceste sisteme corespunde cu cea a instanţelor judecătorești. Procurorii au statut de magistraţi. În astfel de sisteme, actul justiţiei începe în momentul în care dosarul ajunge pe masa procurorului, acesta având nu doar rolul să formuleze o învinuire,

Universitatea Populară oferă: Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17 Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri: • traininguri • seminare • mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente corporative etc.

• zile de naştere Servicii suplimentare: • Asigurarea suportului tehnic (sonorizare, proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport flipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje: • Amplasarea sediului UP – centrul municipiului Chişinău • Preţuri accesibile • Posibilitatea de negociere • Locuri de parcare Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00 Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/zi Tarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.

Reduceri pentru arenda de lungă durată.

Date de contact: tel. 022-23-27-11 mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP e-mail: universitateapopulară@gmail.com

ci să înceapă a face dreptate chiar din clipa când întocmește un document, cum ar fi, de exemplu, rechizitoriul. Al doilea tip este acel sistem în care procuraturile sunt subordonate uneia dintre aceste autorităţi, beneficiind totuși de un anumit grad de independenţă în acţiune. De regulă, în aceste sisteme procuratura este parte a puterii executive, iar independenţa acesteia este asigurată prin norme ce garantează inamovibilitatea, neimixtiunea, obiectivitatea, imparţialitatea, un anumit grad de imunitate etc.”, notează sursa. În al doilea rând, autorii proiectului Concepţiei moldovenești de reformare a Procuraturii menţionează că ţara noastră nu poate să facă la ora actuală alegerea clară între cele două modele de procuratură. „Pe de o parte, este invocat caracterul echivoc al legislaţiei. Pe de altă parte, dându-le parţial dreptate autorilor, trebuie să menţionăm faptul că în Constituţie pentru Procuratură sunt prescrise norme fundamentale în secţiunea a treia a Capitolului IX „Autoritatea judecătorească”.

Așadar, îndoielile autorilor concepţiei nu par să fi fost prezente și la legislatorul constituant (Parla-

mentul care a votat Constituţia)”, concluzionează News-Moldova, opinând că intenţia deputaţilor care au votat Legea Supremă pare să fi fost cu mult mai limpede decât cea a autorilor Concepţiei de reformare a Procuraturii.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a prezentat recent un studiu în care au fost formulate un șir de recomandări privind optimizarea structurii Procuraturii și a sarcinii de muncă a procurorilor din Republica Moldova.

Printre recomandările studiului se numără: reducerea ierarhiei procesuale în cadrul Procuraturii și revederea radicală a rolului și structurii Procuraturii Generale. ”Se propune focusarea acesteia pe administrarea sistemului procuraturii și stabilirea politicilor procuraturii.

Competențele ei de a efectua sau conduce urmăriri penale pe anumite categorii de cauze pot fi transmise unei procuraturi nou-create”, a precizat președintele CRJM, Vlad Gribincea. În afară de Procuratura Generală, în Republica Moldova există 54 de procuraturi. În urma evaluării atribuţiilor și a volumului de muncă a acestor instituții, autorii studiului au recomandat fortificarea capacităţilor Procuraturii anticorupţie și lichidarea sau revizuirea radicală a competenţelor Procuraturii mun.

Chișinău. De asemenea, s-a propus lichidarea procuraturilor militare și de transport, precum și a celor de nivelul curţilor de apel. Totodată,

studiul mai recomandă optimizarea procuraturilor raionale și de sector. În opinia ministrului Justiției, „optimizarea structurii organelor procuraturii este foarte importantă în contextul în care, anterior, am discutat despre necesitatea optimizării instanțelor de judecată. Or, această optimizare trebuie să aibă loc concomitent, iar la final oamenii să aibă acces la o justiție echitabilă, corectă”.

Procurorul general Corneliu Gurin a apreciat că recomandările experților sunt binevenite și acestea vor fi luate în considerare în procesul de promovare a reformei procuraturii sub aspect legislativnormativ și instituțional. „Această cercetare reflectă unele probleme cu care se confruntă în prezent procuratura, cum ar fi volumul inegal de muncă al procurorilor sau atribuțiile acestora în afara procesului penal”, a specificat Gurin.

Totodată, experţii din domeniul justiţiei consideră că în aceste discuţii privind optimizarea și reformarea Procuraturii ar trebui să se clarifice, mai întâi, ce se dorește, adică pentru ce model de procuratură se optează.

Astfel, avocatul Igor Ciuru a declarat pentru News-Moldova că la ora actuală este foarte important să fie luată o decizie de principiu vizavi de tipul de procuratură pe care și-l dorește Republica Moldova. În opinia

acestuia, toate detaliile dezbătute la tot felul de seminare au o importanţă indiscutabilă, însă anumite mecanisme asupra cărora se insistă la ora actuală s-ar putea dovedi absolut lipsite de necesitate în cazul Republicii Moldova, atunci când va fi ales în mod univoc modelul de procuratură. De aceea, a precizat Ciuru, pe lângă discuţiile pline de expresii din limbajul experţilor, ar fi cazul să ne amintim, în momentele când se fac alegeri cruciale, de înţelepciunea populară, care recomandă ca „boii să meargă înaintea carului” și nu invers.

De asemenea, mai mulţi experţi și analiști au pus la îndoială faptul că se dorește cu adevărat o reformare a Procuraturii, fiind vorba, mai degrabă, de o mimare a reformei, sub presiunea factorilor externi. În opinia lor, instituţia procuraturii va rămâne

la fel de politizată, întrucât actuala guvernare nu are nici dorinţa, nici capacitatea de a schimba radical starea de lucruri existentă.

Amintim că anterior, Concepţia de reformare a Procuraturii a fost dezbătută și în Legislativ, însă adoptarea proiectului a fost amânată din cauza unor divergenţe dintre deputaţii PD și PLDM. Proiectul Concepţiei privind reforma Procuraturii a fost prezentat în Parlament de deputatul democrat Andrian Candu, cel care a și condus grupul de lucru care a elaborat-o.

Reprezentanţii liberal-democraților au declarat în cadrul dezbaterilor că mai multe entităţi au formulat un șir de pretenţii faţă de respectiva concepţie și că acestea nu pot să nu fie luate în considerare. Șeful fracţiunii PLDM a ţinut să precizeze că nu există niciun fel de divergențe, ci doar se vrea adoptarea unei concepții cât mai bune, „dacă ne dorim să avem o reformă autentică, să nu avem o reformă de fațadă, cosmetică”.

De cealaltă parte, democraţii și-au exprimat surprinderea, menţionând că grupul de lucru s-a întrunit în zece ședinţe și, prin urmare, a fost suficient timp pentru a veni cu toate propunerile existente, iar în cadrul Coaliției de guvernare s-a ajuns deja la un consens în această chestiune.

Spicherul Igor Corman a declarat „cu toată sinceritatea” că a rămas surprins de acest „deznodământ”, afirmând că votarea în lectură finală nu a fost posibilă „din motive clare”. „Sper că nu este o încercare de a bloca reforma Procuraturii”, a mai punctat Corman.

Ce interese urmăresc unii și alţii și cum vor reuși să și le „armonizeze”, rămâne de văzut. Menţionăm că Uniunea Europeană a acordat 60 de milioane de euro pentru reforma sistemului judiciar din Republica Moldova, 13 milioane dintre acestea fiind destinate reformării Procuraturii.

P.S. Ieri Parlamentul a amânat iarăși dezbaterile pe marginea proiectului de lege privind aprobarea Concepţiei de reformare a Procuraturii, chiar dacă acesta a fost inclus iniţial pe ordinea de zi a ședinţei Legislativului.

Președintele Comisiei juridice numiri și imunităţi, Raisa Apolschi, a solicitat excluderea proiectului de pe ordinea de zi, fără a explica însă și motivul. Pe de altă parte, spicherul Igor Corman a precizat că proiectul de lege nu poate fi examinat în lipsa unuia dintre autorii acestuia, Andrian Candu. Dezbaterile asupra concepţiei ar urma să fie reluate săptămâna viitoare. Dacă nu va mai interveni vreun alt impediment.

FLUX

Politic

27 IUNIE 2014

Deputaţii comunişti cer demiterea preşedintelui Timofti Urmare din pag. 1 Prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Vlad Țurcanu, președintele le-a răspuns deputaţilor comuniști că pretextele invocate de ei sunt lipsite de temeiuri juridice și de substanţă.

El a precizat într-o declaraţie de presă că șeful statului „a respectat cu stricteţe” prevederile constituţionale privind statutul de neutralitate al Republicii Moldova. „E altceva că președintele consideră (și are dreptul la această opinie) că includerea acestei prevederi în textul Legii Supreme a fost o greșeală”, a declarat purtătorul de cuvânt al șefului statului.

Președintele Timofti a mai spus prin gura purtătorului său de cuvânt că statutul de neutralitate al Republicii Moldova „este încălcat prin menţinerea pe teritoriul ţării a unei armate străine” și s-a arătat nedumerit de faptul că PCRM „nu a luat atitudine publică faţă de această situaţie de încălcare flagrantă a statutului de neutralitate al ţării”.

Amintim că anterior, Partidul Comuniștilor i-a solicitat președintelui Timofti să supună unui referendum naţional subiectul privind semnarea Acordului de asociere RM-UE. În declaraţia fracţiunii parlamentare a PCRM către șeful statului se menţiona că „perspectiva de aderare a Moldovei la UE impune în schimb o listă întreagă de obligaţiuni, care s-ar potrivi mai mult unei colonii decât unui stat independent”.

Opoziţia comunistă a avertizat că în cazul în care președintele nu va ţine cont de această cerere, „poporul moldovenesc, în conformitate strictă cu art. 2 al Constituţiei, va porni hotărât pe calea redobândirii suveranităţii în stat”.

PCRM i-a cerut șefului statului să demită Guvernul, apreciind că „această guvernare coruptă este astăzi cea mai mare ameninţare la adresa orânduirii democratice a Moldovei și diminuează la minimum capacitatea puterii de a asigura libera exprimare a voinţei poporului la viitoarele alegeri parlamentare”.

Atunci, răspunsul la „petiţia” deputaţilor comuniști a venit de la secretarul general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Ion Păduraru.

Astfel, președintele le-a adus la cunoștinţă că nu poate da curs cererii de a demite Guvernul, „deoarece pentru emiterea unui decret prezidenţial în acest sens ar trebui întrunită condiţia stipulată în articolul 106 alineat (1) din Constituţie, care se referă la dreptul Parlamentului de a exprima neîncredere Guvernului, cu votul majorităţii deputaţilor”. Iar după cele câteva încercări eșuate ale PCRM de a demite Guvernul prin moţiuni de cenzură, „este evident că actualul Cabinet de Miniștri, condus de prim-ministrul Iurie Leancă, are tot sprijinul necesar din partea majorităţii parlamentare pentru a-și desfășura activitatea în continuare”. În ceea ce privește referendumul privind semnarea Acordului de Asociere, Păduraru a precizat că, având în vedere practica internaţională, „astfel de acorduri nu necesită a fi aprobate printr-un plebiscit”.

Replica comuniștilor la acest răspuns din partea Președinţiei a fost, după cum s-a văzut, cererea de demitere a șefului statului.

FLUX

5

FLUX

Parlamentul României a adoptat o declaraţie privind demisia preşedintelui Băsescu Parlamentul României a adoptat miercuri, 25 iunie, o declaraţie politică prin care cere demisia președintelui ţării, Traian Băsescu, în contextul scandalului în care este implicat fratele său, Mircea Băsescu. Asta deși șeful statului român a anunţat încă luni că nu va lua în considerare declaraţia Parlamentului cu privire la demisia sa și că își va duce până la capăt mandatul. Documentul a fost adoptat prin vot deschis, cu 344 de voturi pentru, 17 abţineri și niciun vot împotrivă. În același timp, Parlamentul României a decis să transmită declaraţia comună privind demisia lui Traian Băsescu membrilor Consiliului European, a informat Camera Deputaţilor într-un comunicat de presă. „Astăzi, 25 iunie 2014, Parlamentul României a adoptat în ședinţa comună a Camerei Deputaţilor și Senatului, cu 344 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 17 abţineri, o Declaraţie privind demisia domnului Traian Băsescu din funcţia de președinte al României. Declaraţia adoptată a fost transmisă membrilor Consiliului European, șefi de stat și de Guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene, prin intermediul misiunilor diplomatice ale României în statele respective”, se arată în comunicatul citat de AGERPRES. Președintele României, Traian Băsescu, nu mai este îndreptăţit să asigure prestigiul, integritatea morală și legitimitatea funcţiei prezidenţiale, motiv pentru care trebuie să-și asume de îndată demisia din funcţie, se arată în declaraţia comună a Parlamentului votată în ședinţa de miercuri.

În document, deputaţii și senatorii fac referire la „atingerea gravă și iremediabilă adusă prestigiului funcţiei prezidenţiale prin implicarea fratelui președintelui României în fapte de corupţie extrem de grave, precum și relaţiile acestuia cu persoane care aparţin unor grupuri de crimă organizată foarte periculoase, grupuri care au fost folosite în interes electoral și de Președintele României”.

Pe de altă parte, Traian Băsescu a susţinut ieri dimineaţă o declaraţie pentru presă, înainte de plecarea sa la Bruxelles, unde va participa la summitul PPE și la reuniunea Consiliului European, pe a cărui agendă figurează semnarea acordurilor de asociere cu Moldova, Ucraina și Georgia.

Referindu-se la declaraţia de miercuri a Parlamentului, președintele României a opinat că aleșii au judecat ”înaintea justiţiei” și că „Parlamentul a fraternizat cu clanul Bercea”.

Acesta este „un lucru extrem de grav”, a apreciat Traian Băsescu, „o acţiune de intimidare a justiţiei”, pentru că declaraţia „se susţine pe frânturile de filmări pe care le-a oferit clanul Bercea”.

FLUX

Expert:

Şi-au amintit de întovărăşirile pomicole în ajun de alegeri Deputaţii vor încerca să adopte soluţii pentru activitatea întovărășirilor pomicole. În acest scop, miercuri, 25 iunie, la Parlament a avut loc o discuţie la care au participat mai mulţi deputaţi și membri ai acestor întovărășiri. Au fost dezbătute problemele grave pe care le întâmpină cele peste 100 de mii de persoane, locuitori ai peste 600 de întovărășiri pomicole, scrie Serviciul de presă al Parlamentului. Potrivit sursei, urmează să fie creat un grup de lucru care va căuta soluţii legislative la problemele invocate.

Am solicitat pe marginea acestui subiect opinia juristului Radu Bușilă, care s-a ocupat în calitate de expert o perioadă îndelungată de problema respectivă. Potrivit lui Bușilă, dacă o întovărășire pomicolă are peste 250 de loturi și pe teritoriul acesteia locuiesc permanent, cel puţin, 60 de familii, acesteia ar trebui să-i fie oferit statut de localitate, fapt care va conduce rapid la creșterea numărului de localităţi.

La ora actuală, aceste entităţi nu sunt conectate la serviciile poștale, medicale, locuitorii lor nu au viză de reședinţă și se confruntă inclusiv

cu probleme de acces la transportul public. În opinia expertului, problema constă în faptul că autorităţile publice locale împiedică conferirea statutului de localitate pentru întovărășirile pomicole. Primul pas în obţinerea acestui statut este avizul pozitiv al consiliului local și niciun consiliu local, până la ora actuală, nu a făcut un asemenea pas. Motivul este evident: oamenii plătesc impozite care se varsă în bugetele unităţilor respective, iar administraţiile nu au nicio obligaţie faţă de acești oameni și folosesc banii lor pentru alte

scopuri. Adică, este comod și rentabil pentru primării, dar este nedrept în raport cu oamenii din întovărășiri.

Iar lipsa vizei de reședinţă nu le permite acestor oameni să influenţeze prin vot componenţa organelor locale eligibile. Mai mult, proprietarii de loturi și case din întovărășiri sunt nevoiţi să-și facă viza de reședinţă în alte localităţi și, din acest motiv, au probleme când apelează la serviciile medicale, când caută soluţii pentru

infrastructura din întovărășiri, când vor să înmormânteze pe cineva etc.

Bușilă a subliniat că atunci când întovărășirile apelează la consiliile locale pentru rezolvarea problemelor cu alimentarea cu apă, de exemplu, ele sunt refuzate din simplul motiv că nu există nicio bază juridică ce lear permite consiliilor să acţioneze.

Referitor la discuţiile de miercuri din Parlament, Radu Bușilă a menţionat că este vorba despre ceva cu

tentă electorală. Acum se caută un procedeu pentru ca acestor oameni să le fie acordată viză de reședinţă și să poată vota. Dar serviciile medicale, reţelele de comunicaţii și alte servicii sunt, de asemenea, importante și nu este corect să fie ignorate.

Chestiunea întovărășirilor pomicole trebuie să fie rezolvată complet, fie și în preajma alegerilor, a conchis expertul.

Sursa: newsmoldova.md

FLUX

6

Interviu 27 IUNIE 2014

Ieromonahul Petru Pruteanu: „Suntem chemaţi să-L vedem pe Hristos într-un sărac, cerşetor, poliţist sau judecător…”

Părintele Petru Pruteanu este unul dintre cei mai cunoscuţi preoţi din Republica Moldova. Este apreciat pentru inteligenţa și erudiţia sa deosebită mai ales în cercurile de intelectuali și tineri. A fost lector și decan al Facultăţii de Teologie din Edineţ, a făcut studii de cercetare la Muntele Athos (Grecia) și la Universitatea din Thessaloniki (Salonic). Acum slujește într-o parohie din Cascais, Portugalia, Eparhia de Korsun.

- Părinte Petru, mi-am propus să vorbim astăzi despre iertare.

O temă care este simplă doar la prima vedere, pentru că dacă ne adâncim puţin, descoperim lucruri surprinzătoare. Mântuitorul Hristos după ce i-a învăţat pe ucenici Rugăciunea Domnească și arhicunoscutele cuvinte: „Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiţilor noștri”, adaugă: „Că de veţi ierta oamenilor greșelile lor, ierta-va și vouă Tatăl vostru Cel ceresc; Iar de nu veţi ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre” (Sfânta Evanghelie după Matei 6: 14-15).

De ce a ierta aproapelui nostru este atât de important, încât Dumnezeu ne atenţionează că, dacă nu iertăm oamenilor greșelile lor, nu putem aștepta milă și iertare de la Dumnezeu?

- Omul este creat după chipul lui Dumnezeu și persoana fiecăruia din noi se împlinește doar în măsura în care suntem în comuniune cu El și cu cei creaţi după chipul Lui. Omul poate avea o relaţie personală cu Dumnezeu, dar nu una individuală, neglijându-i pe ceilalţi oameni, pe care Dumnezeu îi iubește la fel de mult și pentru care Mântuitorul, de asemenea, și-a vărsat Sângele Său, chemându-ne pe toţi deopotrivă la El. Mai mult decât atât, Hristos îl consideră pe fiecare om drept un „frate mai mic” al Său (Matei 25: 40, 45) și, de multe ori, apare în faţa noastră sub chipul unui sărac, cerșetor, bolnav sau poate învăţător, medic și, de ce nu, chiar poliţist sau judecător, iar noi suntem chemaţi să-L vedem pe El în fiecare din aceștia. Iată de ce, respectând logica și firea lucrurilor, Domnul ne cere ca mai întâi noi să iertăm pe aceștia, care au slăbiciuni asemenea nouă, și abia apoi să cerem iertare de la El (cf. Matei 5: 23-24). Aceasta și pentru a înţelege că greșelile pe care le facem noi înaintea lui Dumnezeu sunt cu mult mai mari decât cele pe care le face aproapele cu noi și, respectiv, dacă Dumnezeu este în stare să ne ierte nouă mult, de ce noi nu suntem în stare să iertăm puţin aproapelui (cf. Matei 18: 21-35), mai ales că, cel puţin o mică parte din greșeala pe care i-o imputăm aproapelui s-ar putea să fie provocată (direct sau indirect) chiar de noi.

E altceva că mândria și aroganţa din noi nu ne permit să observăm și să ne asumăm partea de vină…

Deci, noi am vrea ca Dumnezeu să ne ierte deplin și necondiţionat, iar noi nu suntem în stare să iertăm până la capăt și încă mai punem și condiţii? Nu e logic! Iar Hristos ne cheamă la logică…

Cred că este important să mai amintesc în acest context și cuvintele Sf. Ioan Teologul, care spune: „Dacă zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăște, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubește pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, nu poate să-L iubească. Și această poruncă avem de la El: cine iubește pe Dumnezeu să iubească și pe fratele său” (I Ioan 4: 20-21).

- Poate oare Dumnezeu să ierte păcatele unui om care nu iartă din toată inima pe cineva care i-a greșit sau care „iartă, dar nu uită”, și la prima ocazie potrivită sau la primul pahar de vin își varsă nemulţumirea pe aproapele său și-i „scoate ochii” pentru toate greșelile „iertate”?

- În răspunsul precedent am făcut trimitere la pilda de la Matei, cap. 18, în care Mântuitorul povestește cum un stăpân a iertat unei slugi datoria de 10.000 de talanţi, iar sluga n-a putut ierta altei slugi datoria de 100 de dinari. Și pilda se încheie cu următoarele cuvinte ale stăpânului: „Slugă vicleană, toată datoria aceea ţi-am iertat-o, fiindcă m-ai rugat. Nu se cădea, oare, ca și tu să ai milă de cel împreună slugă cu tine, precum și eu am avut milă de tine? Și mâniindu-se stăpânul lui, l-a dat pe mâna chinuitorilor, până ce-i va plăti toată datoria. Tot așa și Tatăl Meu cel ceresc vă va face vouă dacă nu veţi ierta – fiecare fratelui său – din inimile voastre” (Matei 18: 32-35).

Din aceste cuvinte observăm că Dumnezeu ne cere să fim între noi ca fraţii și să iertăm „din inimă”, nu doar cu buzele sau numai până la un timp, căci aceasta nu mai este iertare, ci un fel de „amânare a răzbunării”. Ce ar fi dacă și Dumnezeu ne-ar ierta numai pentru un timp, apoi să-și reamintească de toate păcatele noastre? Deci, haideţi să nu fim „slugi viclene”, ci să iertăm până la capăt și să reîncepem relaţia cu fratele nostru, de parcă nici nu s-ar fi întâmplat nimic. Dacă așa am vrea să facă cu noi Dumnezeu și chiar șefii noștri, tot așa trebuie și noi să facem cu alţii.

- Cu toţii suntem foarte mișcaţi de nobleţea Mântuitorului care se ruga pe cruce pentru cei care l-au răstignit, dar de multe ori în viaţa cotidiană suntem neputincioși în a ierta oamenilor chiar și micile ofense sau nedreptăţi care ni se fac, ca să nu mai pomenim de cele mari. Cum să învăţăm a ierta în lucrurile mici, dar, mai ales, în cele mari? Cunoaștem cu toţii destule cazuri când frate cu frate nu vorbește ani la rând

din cauza unor certuri banale la împărţirea averii părinţilor, când copiii își neglijează părinţii, considerând că au fost nedreptăţiţi sau pentru că n-au fost iubiţi la fel de mult ca alţi fraţi de-ai lor, când soţii divorţează nemaiavând putere să se ierte, să se suporte, să se ajute unul pe altul.

- Sunt oameni care chiar încearcă să ierte până la capăt, dar fiind stăpâniţi și de alte patimi, în special de mândrie și invidie, în ei reînvie mânia și chiar prostia. Nu de puţine ori omul n-are nevoie de acel pământ, că oricum nu are de gând să-l lucreze și nici de acea casă bătrânească, care niciodată nu i-a plăcut, dar fiind îndrăcit (!) spune: „dar de ce să-i revină altuia și nu mie?” sau „decât să aibă doar el, mai bine să se piardă, ca să nu am nici eu, nici el”. Oamenii care trăiesc după această logică diabolică nu au nicio legătură cu Dumnezeu și cu Biserica și, prin urmare, nu trebuie nicidecum împărtășiţi, cununaţi sau copiii lor primiţi la botez.

O atitudine mai drastică a Bisericii este justificată nu doar pedagogic, ci și canonic, și duhovnicește.

Mai există și alt aspect, când celălalt refuză să se îndrepte și profită de bunătatea celui mai credincios sau mai slab. Dar și în primul caz, și în al doilea, Hristos ne este model de iertare și bunătate.

Numai citind și împlinind Evanghelia ne putem schimba conștiinţa și comportamentul. La noi însă credinţa se limitează numai la pomeni și obiceiuri, iar la capitolul împlinirea Evangheliei suntem mai răi decât păgânii… Este și vina preoţilor, în mare parte, că nu atrag atenţia la aceste aspecte fundamentale pentru buna convieţuire și pentru dobândirea mântuirii.

Dacă n-ai știut să ierţi, nicio pomană nu te poate salva!

- Cum poate un credincios să-și dea seama că Dumnezeu l-a iertat pentru păcatele făcute, mai ales când e vorba de păcate mai grele, precum omorul, avortul, violul, „afaceri” bazate pe prostituţie sau droguri, uciderea unui părinte?

- Pentru a primi iertare de la Dumnezeu, în primul rând trebuie să te oprești de la păcat, apoi să ceri iertare, având hotărârea de a nu mai greși. Iertarea nu se dă dacă nu se cere, dar întrucât, prin păcat, omul se îndepărtează mult de Dumnezeu, omul trebuie să fie convins că a strigat suficient de tare și de mult ca Dumnezeu să-l audă. Ca să nu fim prea ușuratici cu pocăinţa, uneori Dumnezeu se face că nu ne aude, și, în acest caz, chiar trebuie să strigăm cu lacrimi și cu suspine…

Atunci când omul primește iertare, el simte o pace în suflet și o bucurie că l-a aflat iarăși pe Dumnezeu. Mai mult decât atât, omul este gata să suporte orice consecinţă pentru păcatul său, numai să nu-L piardă pe Dumnezeu și mântuirea care vine de la El. Dacă omul a ajuns să trăiască această stare, înseamnă că poate nădăjdui

cu smerenie în iertarea lui, crezând că o va și primi.

De multe ori însă, oamenii cerșesc o falsă iertare. Pe ei nici măcar nu-i interesează dacă Dumnezeu i-a iertat sau nu, pentru că nu cred în Judecata și Viaţa de Apoi, ci ar vrea să fie convinși doar că nu vor fi pedepsiţi aici, pe pământ. Această abordare deja nu mai are nimic în comun cu creștinismul.

- De ce Dumnezeu ar ierta o persoană care înjură în fiecare zi de Dumnezeu, de cruce, de Hristos, de Paști, chinuind și otrăvind cu răutatea sudalmelor lui pe cei din jur, străini sau apropiaţi?

- Cum am mai spus, iertarea se dă numai dacă este cerută, iar păcatul nu se mai repetă. Dacă se întrunesc aceste condiţii, Dumnezeu este în stare să ierte totul, chiar și cele mai grave păcate. Dar dacă omul nu cere iertare și nu are hotărârea de a nu mai greși, iertarea lui Dumnezeu nu-i va forţa dorinţa lui de a fi nevrednic.

- Iisus a spus: „Orice păcat și orice hulă se va ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului Sfânt nu se va ierta”. În unele surse ortodoxe am întâlnit că tradiţia creștină, pornind de la cele trei mari virtuţi de căpătâi – credinţa, nădejdea și dragostea, care sunt lucrări ale Duhului Sfânt –, a socotit că păcatele împotriva Duhului Sfânt sunt mai ales acelea care se îndreaptă împotriva acestor virtuţi. Oare necredinţa, erezia, vrăjitoria, închinarea la idoli sau lepădarea dreptei credinţe, ca și păcate împotriva credinţei, pot fi considerate păcate împotriva Duhului Sfânt? Sau deznădejdea și sinuciderea, ca păcate împotriva nădejdii, pot fi socotite păcate împotriva Duhului Sfânt? Și, în același sens, oare ura, invidia și pizmuirea aproapelui, ţinerea de minte a răului, minciuna, clevetirea și prigonirea pe nedrept, ca și păcate împotriva dragostei, pot fi considerate păcate împotriva Duhului Sfânt?

- Conform textului de la Galateni 5: 22-23, toate virtuţile sunt „roade ale Duhului Sfânt” și, prin extensie, orice păcat este o alungare a harului dumnezeiesc din noi. Personal însă consider că textul de la Matei

12: 31-32 nu se referă la „roadele Duhului”, ci la hulirea Persoanei Sfântului Duh și, în consecinţă, a întregii Treimi. Sfinţii Părinţi interpretează această hulă ca o respingere a lui Dumnezeu din viaţa omului. Și sunt mulţi care știu și simt că Dumnezeu există, dar vor să trăiască ca și cum El nu ar exista și nu le-ar cere nimic. Aceasta este o formă de ateism chiar mai periculoasă decât ateismul pretins „știinţific”. Deci, omul care L-a exclus pe Dumnezeu din viaţa sa nu poate fi iertat din simplul motiv că nici nu-și dorește acest lucru. Însă dacă își va reveni în sine și va dori să fie iertat, Dumnezeu negrești îl va auzi.

- Următoarea întrebare ţine de puterea de iertare a păcatelor și, de cele mai multe ori, este o pricină de poticnire pentru unii creștini ortodocși, dar și, mai ales, pentru credincioșii neortodocși. Sfânta Evanghelie după Ioan relatează că după înviere, Iisus Hristos s-a arătat apostolilor, „a suflat asupra lor și le-a zis: Luaţi Duh Sfânt; Cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate și cărora le veţi ţine, vor fi ţinute”. Pentru mulţi credincioși din vremurile noastre această taină a iertării păcatelor prin intermediul preoţilor este greu de înţeles și, totodată, este și o mare sminteală.

Asta pentru că pare total deplasat să mărturisești unui om, fie el și în haine preoţești, lucruri foarte intime despre propriile păcate. Pentru omul contemporan, pentru care Dumnezeu este, de cele mai multe ori, o forţă impersonală, pare de neconceput să spui păcatele unei persoane, mai ales, că televiziunile noastre „au grijă” să ne informeze regulat despre preoţi care se bat în biserici, preoţi beţivi, curvari, homosexuali sau preoţi pentru care preoţia este o afacere. Cu părere de rău, există cazuri reale de implicare a unor clerici în scandaluri dezgustătoare. Și atunci mulţi își pun întrebarea, cum să accepţi să te spovedești unor astfel de preoţi?

- Din păcate, există astfel de cazuri și indivizi care, din punctul meu de vedere, nici nu sunt preoţi, chiar dacă formal poate încă nu au

7

Social

27 IUNIE 2014

fost caterisiţi. Dar nu înseamnă că dacă există doctori care uită foarfecele în oameni sau îi omoară pe masa de operaţie, spitalele trebuie închise, iar oamenii să încerce să supravieţuiască fără operaţii. Transferarea păcatelor unui preot asupra tuturor e cea mai mare greșeală, iar apelarea la primul preot care ne-a ieșit în cale este semnul unei ignoranţe și nepăsări duhovnicești. Dacă pentru a scoate un dinte căutăm un stomatolog bun, care trebuie nu doar să înlăture ce este rău, dar și să nu te infecteze cu vreo hepatită, cu atât mai mult trebuie să căutăm preoţi și duhovnici buni care să ne pregătească înainte de cununie și botez și să ne fie îndrumători duhovnicești pentru viaţa noastră și a familiei.

Altfel, eșuăm.

Revenind la prima parte a întrebării, cea legată de puterea iertării păcatelor, trebuie să facem unele precizări de ordin practic. În primul rând, preotul nu trebuie să asculte mărturisirea dacă aceasta începe cu cuvintele: „părinte, am greșit…”, căci aceasta deja nu este mărturisire, ci o ședinţă la psiholog.

Mărturisirea trebuie să înceapă cu cuvintele: „Doamne, am greșit…”, ca să fie clar de la bun început cui este ea adresată și care este rolul fiecărui „actor”. Deci, Doctorul și Marele Duhovnic este însuși Dumnezeu, iar preotul nu este decât asistentul Lui, care, în cuvinte omenești și printr-o prezenţă vizibilă, îţi vorbește și te binecuvântează. Și e clar că nu oricine poate îndeplini rolul de „asistent al lui Dumnezeu”, ci numai cei consacraţi în această slujire specială. Mai mult decât atât, acest „asistent” are același trup ca și tine și trăiește în același context istoric ca și tine, așadar cu siguranţă va ști să te ghideze corect către Marele Doctor, dacă și tu vei dori acest lucru.

Deci, dacă oamenii vor avea conștiinţa că vin să se mărturisească Domnului, iar prezenţa preotului le este numai spre ajutor, orice complex sau prejudecată vor fi ușor depășite. Uneori chiar este de folos să tragem și un pic de rușine în faţa preotului, ca să nu tragem rușinea la Judecata de Apoi. Uneori, datorită acestei rușini, oamenii se opresc de la păcate. Pe de altă parte, pacientul care vine la medic este nevoit să se dezbrace înaintea acestuia și, pentru a birui boala, este nevoit să biruie mai întâi rușinea.

Tot așa este și cu spovedania.

Nu trebuie să credem că preotul, dacă va ști păcatele noastre, ne va respecta mai puţin sau își va schimba părerea despre noi. Din contra, se va ruga mai mult pentru noi. Și orice preot cât de cât experimentat, nu mai are nicio urmă de curiozitate privind păcatele tale, căci aude prea multe… Ţie însă îţi este de folos ca să le mărturisești și să primești canonul potrivit, ca să te vindeci de boala pe care Dumnezeu oricum o știe, dar vrea ca tu însuţi să ceri vindecare și să recunoști că ţi-ai cauzat rana, dar de acum înainte vei fi mai prudent.

- Vă mulţumesc pentru că aţi găsit timp pentru noi.

- Sper să fie de folos cititorilor.

Interviu realizat de Igor PÂNZARU, FLUX

FLUX

Jumătate dintre copiii romi nu merg la şcoală Educaţia romilor rămâne a fi o problemă stringentă în Republica Moldova în condiţiile în care în comunităţile locuite preponderent de romi doar jumătate dintre copiii romi sunt incluși în învăţământul primar și gimnazial, în comparaţie cu aproape 100% pentru copiii non-roma. Situaţia este și mai gravă în cazul educaţiei preșcolare, unde doar 1 din 5 copii frecventează grădiniţa, arată un studiu realizat în 2013.

Moldova a înregistrat progrese la capitolul incluziunii școlare a copiilor romi, dar sunt necesare eforturi adiţionale pentru ca toţi copiii romi să aibă parte de educaţie continuă și de calitate, în condiţii egale cu ceilalţi copii, este una din concluziile mesei rotunde, organizată de Ministerul Educaţiei, UNICEF și Fondul de Educaţie pentru Romi la Chișinău.

Potrivit Ministerului Educaţiei, în 2011 a fost adoptat Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive, care prevede educaţia copiilor romi. În 2011 a fost aprobat Planul de acţiuni privind susţinerea populaţiei de etnie romă, cu accent pe educaţie, sănătate și servicii sociale. Totodată, au fost oficializaţi mediatorii comunitari care au rolul de a facilita incluziunea socială a romilor și a spori accesul lor la educaţie și alte servicii.

Cu toate acestea, situaţia școlară a copiilor romi rămâne a fi o problemă. Nune Mangasaryan, reprezen-

tantul UNICEF în Moldova, a menţionat că în 2014 se împlinesc 25 de ani de la adoptarea Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului, care stipulează că toţi copiii, indiferent de etnie, au dreptul la educaţie: „În Moldova, educaţia este universală și aproape toţi copiii merg la școală.

Cu toate acestea, încă mulţi copii, printre care roma și cu dizabilităţi, rămân în afara procesului de studii.

Trebuie să ne unim eforturile pentru a ne asigura că niciun copil nu este privat de dreptul său la educaţie”.

Potrivit specialiștilor de la direcţiile raionale de învăţământ, copiii romi nu frecventează școala din cauza particularităţilor sociale, analfabetismului părinţilor, segregării etnice, a discriminării și sărăciei. La Gimnaziul Vulcănești, de exemplu, unde sunt înscriși pe liste 180 de elevi de etnie romă, frecventează școala doar 13-15 elevi.

Alla Marin, președintele Asociaţiei Tarna Rom, care a participat recent

la o vizită de documentare în Bulgaria și Serbia, a opinat că bunele practici din aceste ţări privind incluziunea școlară a copiilor romi ar putea fi preluate și de ţara noastră. „Spre exemplu, în Bulgaria indemnizaţiile sociale sunt plătite în baza frecventării școlii de către copiii familiei respective, iar în Serbia mamele copiilor romi sunt atrase în activităţi de informare și educare prin intermediul ludotecilor, spaţii unde copiii pot veni să se joace sau să închirieze jucării cognitive. Aceste practici ar putea fi analizate și în

contextul Republicii Moldova”, a sugerat Alla Marin.

Masa rotundă cu genericul „Experienţe privind procesul de desegregare și accesul la educaţie de calitate a romilor” a reunit oficiali, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, societatea civilă, autorităţi publice locale, lideri romi. Participanţii au adoptat un apel către autorităţile publice centrale și locale, direcţiile raionale de învăţământ și școli, prin care au solicitat promovarea în continuare a politicilor de incluziune a romilor.

FLUX

Copiii moldoveni cu autism, internaţi în instituţii psihiatrice şi sedaţi cu medicamente pentru schizofrenie şi alte boli mintale În Moldova, un copil cu autism va ajunge, mai degrabă, într-o instituţie psihiatrică, decât la specialiștii de care are nevoie cu adevărat. Afecţiunea este considerată, inclusiv de unii părinţi, o boală psihică ce are nevoie de tratament medicamentos și supraveghere continuă. Anume din acest motiv, unii copii moldoveni care au ghinionul să se nască cu acest sindrom ajung, de cele mai deseori ori, în spitalele de psihiatrie, iar acest lucru le face și mai mult rău.

Este și cazul Casei internat pentru copii cu deficienţe mintale din Orhei. Aici, în loc să fie învăţaţi cum să se comporte în societate și cum să-și stăpânească atacurile de panică, copiii cu autism sunt sedaţi ca să stea cuminciori. Medicul-psihiatru care îngrijește de copiii cu deficienţe mintale din acest internat spune că acolo își petrec viaţa și șase adolescenţi cu autism și câţiva care se presupune că suferă de acest sindrom, dar nu au fost diagnosticaţi până la capăt.

Cei mai mulţi dintre ei au ajuns aici pentru că părinţii nu știu, de fapt, ce înseamnă autism și cred că copiii lor sunt „retardaţi” sau „nebuni”, din cauza crizelor de panică și a deficienţelor de vorbire sau dezvoltare, povestește medicul-psihiatru, care muncește în această instituţie mai bine de 24 de ani. „Unii părinţi spun că nu sunt în stare să-i cumpere copilului medicamente, de aceea îl internează în instituţia noastră. Spun că nu știu cum să-i calmeze”, susţine Galina Pirojanschi, medic-psihiatru la Casa internat pentru copii cu deficienţe mintale din Orhei.

Majoritatea celor care s-au născut cu autism și sunt internaţi aici sunt adolescenţi, care se află aici de ani de zile. „Vin la noi deja cu diagnosticul pus, noi doar în-

grijim de ei. Majoritatea deja sunt mari. Unii, pe lângă autism, au și retard mintal, alţii, în special cei mici – au paralizie cerebrală. Nu putem să-i tratăm, dar oricum le dăm medicamente – sedative și vitamine, dar și educatorul se ocupă de ei”, afirmă Pirojanschi.

Deși spune că, de obicei, copiii nu sunt agresivi, acestora li se administrează sedative pentru a se calma și pentru a nu face isterie. Nu a putut săși amintească ce medicamente li se dau, însă de la alţi specialiști am aflat că, de cele mai dese ori, acestor copii li se administrează preparatul „Rispolept”, un medicament utilizat pentru bolnavii de schizofrenie și pentru demenţă. „Preparatul acţionează pe moment, iar cei care se hotărăsc să-l administreze de obicei îl utilizează toată viaţa, ceea ce este incorect. Este ca și cum a-i pune copilul să doarmă involuntar pentru că nu vrei să-l auzi cum râde sau plânge. Ei nu au nevoie de medicamente, pentru că ei nu sunt bolnavi. Aceasta este o greșeală ce le distruge viaţa”, explică Sabina Negru, analist comportamental la Centrul de Resurse și Abilitare pentru copiii cu autism.

Specialistul spune că în Moldova, psihiatrii sunt în măsură să pună diagnosticul de autism, dar asta nu înseamnă că ei ar trebui să se ocupe de

această categorie de persoane. Mai indicaţi sunt psihologii, terapeuţii ocupaţionali și terapeuţii comportamentali. „Acești bolnavi se află în evidenţa psihiatrului, însă nu trebuie să urmeze un tratament psihiatric, în special medicamente cu efect sedativ. Copilul nu trebuie tratat, dar învăţat. El nu trebuie instituţionalizat și marginalizat de societate, dar inclus, pentru că astfel ei învaţă unele deprinderi chiar de la semenii lor”, a mai adăugat Sabina Negru.

Tratamentul medicamentos în cazul copiilor cu autism le face mai mult rău decât bine.

Aceasta pentru că preparatele au un efect de înăbușire a anumitor porniri naturale a copiilor, ceea ce le afectează creierul, dar și intelectul, sunt de părere alţi specialiști în problema copiilor cu autism. „Administrând astfel de preparate deprinzi creierul să dormiteze, în loc să-l antrenezi să gândească și să analizeze. Copiii autiști pot gândi, iar această capacitate nu trebuie înăbușită cu medicamente”, explică Maria Calac, medic pediatru acreditat în diagnosticarea autismului, conform testul ADOS (sistem de diagnostic al autismului bazat pe intervievarea unor persoane relevante din mediul copilului).

Asta nu ar fi însă singura problemă. Calac mai spune că micuţii cu autism care petrec mai mult timp într-o instituţie închisă nu se mai pot integra în societate, la fel de bine ca și copiii care de mici sunt integraţi în societate și învaţă deprinderile comportamentale în societate. „În ţările europene, copiii cu autism merg la școală normală, duc aceeași viaţă ca și ceilalţi copii de vârsta lui. La noi, acești copii sunt ascunși de ochii lumii, ceea ce este total incorect. Pentru ca ei să poată duce o viaţă normală, trebuie să avem o atitudine normală faţă de ei, nu ca faţă de niște bolnavi”, a încheiat pediatrul Maria Calac.

Potrivit statisticilor, în Republica Moldova sunt diagnosticaţi oficial cu autism 108 copii, dintre care 100 din municipiul Chișinău.

Sorina DAVID Sursa: e-sanatate.md

FLUX

8

Scandalos 27 IUNIE 2014

A spus preşedintele Traian Băsescu tot adevărul?

Viaţa statului pare un iceberg: la suprafaţă, discurs corect despre lupta împotriva corupţiei, în adâncimile vaste, tot felul de încrengături dubioase trecute sub tăcere și tolerate.

Ce a spus președintele despre fratele său? Că s-a implicat ”într-o zonă cu oameni, în care nu ar fi trebuit să se implice” și că regretă că fratele său „s-a implicat în acest anturaj”. Dar cel puţin în aceeași măsură ar fi trebuit să regrete propria sa implicare. În septembrie 2009, președintele Traian Băsescu și soţia lui, Maria Băsescu, participau la Festivalul romilor de la Costești, prinzându-se în horă cu mare entuziasm. Cine ar îndrăzni să critice această participare? Egalitarismul democratic

și combaterea discriminării au fost o excelentă acoperire pentru o operaţiune electorală cu nuanţe îndoielnice.

Președintele spunea atunci, privind adunarea oamenilor sosiţi în limuzine negre: ”Știu că parte din dumneavoastră trăiţi greu” și îi îndemna să-și trimită copiii la școală. Acea parte despre care vorbea președintele nu se găsea acolo și nici nu este sigur că privea la televizor. Acea parte nu a beneficiat niciodată de atenţia prezidenţială. Tot acolo se găseau, în schimb, capii lumii interlope, care profitau de moment ca să se insinueze în proximitatea președintelui. Sandu Anghel, alias Bercea Mondialu, a pus cu mâna lui pe gâtul Mariei Băsescu un medalion de aur: ”Domnu Sandu a făcut un cadou”, anunţa regele Cioabă la microfon ca la nuntă, iar președintele întindea recunoscător mâna ”domnului Sandu”.

În același an 2009, când Traian Băsescu avea să câștige al doilea mandat, fratele său, Mircea Băsescu, boteza pe una din nepoatele lui Bercea Mondialu. Înţelegerea părea parafată. Președintele primise voturi sau cel puţin i se promiseseră, iar fratele lui primise bani. Dar nimeni nu face asemenea cadouri fără un gând ascuns. Nu există nicio dovadă că Traian Băsescu ar fi girat, într-un fel sal altul, pentru Bercea Mondialu sau pentru altcineva din anturajul său, dar, așa cum am văzut, s-a complăcut într-o societate dubioasă care i-a adus pesemne multe avantaje. Cu 5 ani mai înainte, un colaborator apropiat al președintelui Băsescu, europarlamentarul Teodor Stolojan, botezase, la rândul său, un nepoţel al capului interlop. Lumea știa toate acestea, presa scrisese, oamenii de rând care înţelegeau de la faţa locului cu ce se ocupă Bercea Mondialu priveau cu amărăciune și resemnare și nu mai credeau în nimic. Banii și puterea brută își impuneau legea în timp ce la televizor se vorbea despre combaterea corupţiei și statul de drept. Putea oare să spună președintele Traian Băsescu, ”omul cel mai bine informat din România”, că nu știa nimic?

Cine lipsește însă din acest tablou? Cine are misiunea

fundamentală de a-l informa pe președinte și poate mai ales de a-l feri de asemenea infiltrări riscante? Una din misiunile fundamentale ale SRI – se spune pe platforma oficială – este aceea de a combate corupţia la nivel înalt, căci ea reprezintă o vulnerabilitate gravă la adresa securităţii statului. Este corect, dar este cu totul neclar ce a făcut SRI în tot acest timp și cum de a permis ca fratele președintelui să se afle de mulţi ani de zile în tovărășiile cele mai dubioase și nu doar el, dar și politicieni de frunte după cum am văzut.

Sau poate SRI și-a făcut datoria și acum, pur și simplu în virtutea consemnelor sale, nu

se poate apăra. Dar dacă este adevărat că serviciile au acţionat cum scrie la carte, atunci cu siguranţă că președintele Traian Băsescu nu a spus tot adevărul. Nu va fi intervenit în favoarea lui Bercea Mondialu, condamnarea lui e o dovadă, dar poate știe mult mai multe despre această poveste. În orice caz, ar fi trebuit să știe.

Cel puţin de la marea serbare a romilor din 2009, când a întins mâna liderului mafiot, ar fi trebuit să afle. La un anumit nivel ignoranţa este ea însăși o vină. În declaraţia de săptămâna trecută, președintele Traian Băsescu s-a delimitat de fratele său, aruncându-l în groa-

pa cu lei. Dar, într-un fel sau altul, delimitarea aceasta ar fi trebuit să aibă loc cu mult timp înainte. Președintele știa că fratele lui este șantajat de multă vreme, după cum însuși a mărturisit. Dar a tăcut și s-a complăcut. Iar tăcerea este uneori vinovată.

De fapt nu era cazul ca președintele să participe la o chermeză electorală cu faţadă de sărbătoare etno și cu dedesubturi alunecoase.

Dacă atunci se juca cu focul, acum poate a înţeles că “anturajul” e neiertător și, mai devreme sau mai târziu, se răzbună.

Sursa: Deutsche Welle

Izaura, „frangantu” şi democraţia Judecătorul irakian care l-a condamnat la moarte pe Saddam Hussein ar fi căzut în mâinile jihadiștilor, de fapt, ale sunniţilor care ocupă deja o bună parte din Irak, cu Mosul și Fallujah cu tot.

Care va fi soarta judecătorului proamerican nu e greu de pronosticat, asta dacă el mai e în viaţă. Jihadiștii ar fi executat sumar până acum câteva mii de funcţionari, poliţiști și militari ai statului irakian „democrat” lăsat în urmă de trupele americane după retragerea ordonată de președintele Barack Obama. Americanii s-au dus în Irak să ducă „vestea bună” a Democraţiei. În Irak e azi haos, au fost sute de mii de morţi, ţara e la pământ, muzeul din Bagdad a fost jefuit, iar războiul religios dintre sunniţi și șiiţi e în plină desfășurare, cu amestecul Arabiei Saudite și al Quatarului de partea sunniţilor, și al Iranului de partea șiiţilor, dezastrul din Siria și Irak riscând să se întindă în tot Orientul. „Democracy is coming from the USA”, ca să parafrazăm un vers al lui Leonard Cohen. În ţările din Europa Centrală și de Est, în România, după răsturnările din 1989, democraţia a venit din SUA și din Europa Occidentală. În România, „democratizarea” (ghilimelele se impun) a fost făcută cu oamenii vechiului regim: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Adrian Năstase, Traian Băsescu, generali, colonei, procurori, activiști și funcţionari comuniști, în dauna victimelor regimului comunist, care au fost pedepsite, marginalizate, murdărite încă o dată, cu sprijin și complicitate americane și occidentale. În numele

realismului și pragmatismului politic – în fapt, un cinism de cea mai ignobilă factură.

Tema ultimilor zece ani, susţinută gălăgios și jignitor atât de UE, cât și de SUA, a fost lupta împotriva corupţiei. De fapt, o temă perfidă și perversă, de propagandă, pentru ocuparea economică și militară a unei ţări aflate în dificultate. Marile active ale României – oţel, petrol, gaz, bănci, pământ agricol, păduri – au fost cedate diferitelor puteri din UE prin rapt și corupţie (contra semnăturilor diverșilor prim-miniștri), iar în ce-i privește pe americani, am renunţat la o parte din suveranitate

în schimbul protecţiei acordate criminalilor și relicvelor de tot felul ale vechiului regim comunist. La sfârșitul mandatelor dubioase, forţate, puse cu mâna, ale lui Traian Băsescu rezultă clar că americanii și europenii au stat tot timpul cu corupţii la masă. „Corupţii noștri sunt mai buni decât corupţii lor (ai sovieticilor? ai rușilor?)!” pare a fi principiul fundamental de viaţă al Occidentului în România.

După unele informaţii și zvonuri persistente, serviciile secrete românești știu de multă vreme și în chip documentat că o bună parte, cea mai bogată și mai infracţională, a comunităţii ţigănești a compus o așa-zisă gardă pretoriană a președintelui Traian Băsescu, pentru alegeri și finanţări de campanii electorale, ca și pentru tot felul de „afaceri” inavuabile. Chiar oameni din aceste

servicii, actuali și foști, ar fi fost amestecaţi în asemenea operaţiuni. Simbolic vorbind, Traian Băsescu a fost perceput până mai ieri ca Nașul acestei zone sumbre a comunităţii rome. Desigur, această zvonistică va trebui să fie cercetată serios și faptele vor trebui să fie aduse la lumina zilei. Iar pentru asta sunt plătite de ani de zile armate de funcţionari și poliţiști cu miliarde de euro. E de sperat că într-o zi nu foarte îndepărtată își vor și face datoria. Mircea Băsescu nu e decât un alter ego, un „naș” mai mic. La fel cum au fost, în toţi acești ani, și Elena Udrea, Sorin Blejnar, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Emil Boc și alţii. Sunt lucruri cunoscute de multă lume, între care și de Mark Gitenstein și de succesorul său, Duane Butcher, un fel de substitut de ambasador imperial. Ce caută „diplomatul” Mark Gitenstein

la Fondul Proprietatea? Luptă cumva împotriva corupţiei? Începând de miercuri, 18 iunie 2014, telenovela „Băsescu, Bercea, corupţia și decăderea României” rulează pe mai toate micile ecrane. Izaura, fiica neînfricată a lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, e o vedetă cunoscută deja de milioane de telespectatori, ca și de internauţi de pe toată planeta.

Mircea Băsescu ar fi primit de la clanul Bercea vreo 600.000 de euro ca să facă trafic de influenţă în justiţie cu ajutorul fratelui său și, foarte probabil, al unor magistraţi. A dat înapoi o parte din acești bani în dolari. „Pentru că-i dau americanii dolari”, l-a citat Izaura cu umor pe Mircea Băsescu, azi, 19 iunie, pe Antena 3, la emisiunea Sandrei Stoicescu. Democraţia din România a fost prinsă în „frangant” de catastrofă.

Petru ROMOŞAN Sursa: cotidianul.ro

Externe 27 IUNIE 2014

9

FLUX

Gazprom şi OMV au semnat acordul privind construirea secţiunii din Austria a conductei South Stream Directorul grupului energetic rus Gazprom, Alexei Miller, și omologul său de la OMV, Gerhard Roiss, au semnat marţi, 24 iunie, acordul pentru înfiinţarea unei companii mixte care va fi responsabilă pentru construirea secţiunii din Austria a conductei South Stream, cu ocazia vizitei președintelui rus Vladimir Putin în Austria, transmite Reuters.

Pe fondul tensiunilor dintre Ucraina și Rusia, la începutul acestei luni Comisia Europeană a cerut Bulgariei să suspende lucrările la South Stream, în așteptarea unei decizii dacă acest proiect respectă legislaţia Uniunii Europene.

Comisarul european pentru Energie, Guenther Oettinger, a precizat că proiectul South Stream nu este anulat, ci oprit până când se va ajunge la o înţelegere legală comu-

nă între Bulgaria și Uniunea Europeană. „Această decizie de investiţii reprezintă o investiţie în securitatea furnizării gazelor naturale spre Europa”, a afirmat Gerhard Roiss.

Conducta South Stream, al cărei cost este estimat la 40 de miliarde de dolari, ar urma să se întindă pe o lungime 2.446 km, începând din Rusia via Marea Neagră, până în Bulgaria, Serbia, Ungaria și Austria.

Secţiunea din Austria a conductei South Stream ar urma să aibă o capacitate de până la 32 de miliarde metri cubi pe an, ajungând până în orașul Baumgarten.

Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%. Ministerul Economiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare –2,03% iar 6,21% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori București.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol și gaze, cu activităţi în sectoarele Explorare și Producţie, Rafinare și Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale și Energie.

Sursa: agerpres.ro

RAPORT ONU

423 de morţi în estul Ucrainei, din aprilie

423 de morţi, civili și militari, s-au înregistrat, în perioada 15 aprilie-20 iunie, ca urmare a confruntărilor dintre armata ucraineană și rebelii proruși din estul Ucrainei, a indicat marţi, 24 iunie, secretarul general adjunct al ONU pentru drepturile omului, Ivan Simonovic, informează Agerpres.

El a semnalat, totodată, într-o intervenţie avută în Consiliul de Securitate, după cum relatează AFP, că numărul persoanelor strămutate în Ucraina „s-a dublat în ultimele două săptămâni, având loc o importantă mișcare a populaţiei – estimată la 15.200

de persoane – în regiunile Doneţk și Lugansk” (est).

La data de 23 iunie, a precizat Simonovic, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (HCR) a înregistrat în total peste 46.100 de persoane strămutate, dintre care 11.500 venind din Crimeea și peste 34.600 din estul Ucrainei, dar cifrele reale, a spus el, „sunt probabil mai ridicate”.

Ivan Simonovic, autorul unui raport pe subiectul situaţiei drepturilor omului în Ucraina, publicat la 18 iunie, a mai declarat în faţa Consiliului de Securitate că guvernul ucrainean trebuie „să se abţină de la utilizarea forţei într-o manieră excesivă” în operaţiunile sale împotriva opozanţilor proruși care controlează o parte din estul ţării. „Noi nu am primit informaţii care să arate că populaţia a fost deliberat luată drept ţintă, dar anchetăm cazurile de acuzaţii potrivit cărora forţele de securitate ar fi putut lua măsuri pentru evitarea de pierderi de vieţi omenești”, a explicat Ivan Simonovic.

Asistentul secretarului gene-

Procentul americanilor nemulţumiţi de politica externă a președintelui Barack Obama a ajuns pentru prima dată la 60%, potrivit unui sondaj realizat în comun de cotidianul New York Times și postul de televiziune CBS, informează RIA Novosti.

ral pentru Drepturile Omului a anunţat, în Consiliul de Securitate ONU, că estimarea morţilor, atât în rândul civililor, cât și armatei, se bazează pe surse oficiale, scrie ABC News, citat de ziare.com.

Simonovic a mai spus că armistiţiul din Ucraina, anunţat recent de președintele Petro Poroșenko, este un „pas pozitiv în direcţia pozitivă”. Chiar și așa, situaţia în estul Ucrainei, unde se desfășoară operaţiunea anti-

teroristă a Kievului împotriva separatiștilor proruși, este haotică, a arătat oficialul.

Fluxul de arme și recruţi către grupările armate este în creștere; abuzurile separatiștilor sunt în ascensiune și criminalitatea și fărădelegile la fel; există rapoarte potrivit cărora au loc dispariţii și armata folosește forţă excesivă; situaţia jurnaliștilor este alarmantă, a mai spus Simonovic.

Comisarul european a mai spus că „cea mai mare provocare a fost recâștigarea credibilităţii pierdute a procesului de extindere”. „Ne determină să extindem și să înăsprim standardele. Statele candidate trebuie să demonstreze că legislaţia adoptată funcţionează”, a adăugat Stefan Fule.

Comisarul Fule a remarcat că, înainte ca el să înceapă să lucreze pentru Comisia Europeană, statele membre aveau la dispoziţie doar câteva instrumente de a influenţa sau chiar de a bloca extinderea. „Acum au peste o sută de posibilităţi de a face acest lucru.

Noi nu vrem să încetinim în niciun fel procesul de extindere. Dar orice stat membru are acum mai multe posibilităţi să monitorizeze calitatea bună a nivelului de pregătire a ţărilor candidate”, a mai explicat Stefan Fule.

Potrivit studiului, 58% dintre persoanele chestionate nu aprobă politica externă a șefului administraţiei de la Washington, în creștere cu 10% faţă de indicele înregistrat la sfârșitul lunii mai. În această ultimă lună, Statele Unite au sprijinit operaţiunea militară desfășurată de guvernul de la Kiev în sud-estul ţării și au elaborat noi sancţiuni economice vizând Federaţia Rusă pe fondul crizei ucrainene.

SUA se confruntă în același timp cu o escaladare bruscă a situaţiei din Irak, de unde trupele americane s-au retras în 2011. În câteva zile, jihadiștii din Statul Islamic în Irak și Levant au ocupat mai multe mari orașe și provincii ale ţării, aducând guvernul de la Bagdad la un pas de înfrângere militară.

Președintele Obama a declarat că Washingtonul este dispus să acorde asistenţă guvernului irakian, dar nu are intenţia să trimită trupe în această ţară.

Potrivit rezultatelor sondajului, anumite aspecte ale abordării adoptate de Obama faţă de criza din Irak sunt totuși sprijinite de majoritatea americanilor, inclusiv posibilitatea de a efectua atacuri cu drone împotriva extremiștilor. În același timp, sondajul relevă o creștere a neîncrederii în președinte și o profundă preocupare faţă de o eventuală participare lungă și costisitoare a Washingtonului în evenimentele din Irak, indică New York Times.

Sursa: agerpres.ro

Sursa: agerpres.ro

FLUX

Fule: Aderarea României şi Bulgariei a pus sub semnul întrebării credibilitatea extinderii UE Statele membre ale Uniunii Europene și cele candidate simt o oboseală în legătură cu ritmul lent al procesului de extindere și, mai presus de orice, aderarea României și Bulgariei a pus sub semnul întrebării credibilitatea acestui proces, a declarat ieri comisarul european pentru Extindere, Stefan Fule, într-un interviu pentru EurActiv Cehia. Întrebat ce schimbări au avut loc în procesul de extindere a UE în ultimii cinci ani, Stefan Fule a remarcat că atât statele membre, cât și cele candidate simt o oboseală în legătură cu ritmul lent al procesului de extindere.

Aproximativ 60% dintre americani, nemulţumiţi de politica externă a lui Obama

„Mai presus de orice, aderarea României și Bulgariei a pus sub semnul întrebării credibilitatea întregului proces. Pentru că a fost pentru prima dată când UE a decis să introducă un mecanism special de cooperare și verificare asupra statelor membre”, a declarat el.

FLUX

10

Externe 27 IUNIE 2014

Funcţii şi disfuncţii la Bruxelles. Mizele confruntării dintre Berlin şi Londra. Oştirea birocratică şi Uniunea Sovietică a Europei Disputa dintre Berlin și Londra privind desemnarea șefului Comisiei Europene acoperă o gamă largă de mize, de la cele politice la cele tehnocrat-logistice, toate cu impact direct asupra viitorului UE. După 25 mai, când 180 de milioane din cei 413 milioane de europeni cu drept la vot – deci aproximativ 43% – și-au desemnat favoriţii pentru ocuparea unui fotoliu de reprezentant naţional în Parlamentul European, următoarea dată importantă pentru Europa nu este neapărat 1 iulie, când acest nou legislativ continental – al optulea cu această denumire, de Parlament al UE – va fi convocat pentru prima oară în plen, ci data când va fi desemnat și validat noul comisar șef al Uniunii, coordonatorul executiv al politicilor suprastatale ale celor 28 de state membre.

După euroscepticism și eurofobie naţionalist-populistă, cea mai complexă ameninţare pentru viitorul UE este divizarea între principalele naţiuni europene, privind abordarea strategică a politicilor suprastatale – în esenţă, este vorba despre centralizarea sau descentralizarea puterii politice concentrate la Bruxelles. Eurocraţii, precum Germania, ar dori mai multă putere pentru Bruxelles (cu centrul de comandă la Berlin, desigur), spre a avea garanţia cheltuirii cu folos a propriilor resurse, respectiv pentru un control cât mai eficient al implementării de către „statele de mâna a doua” (care oficial nu există) a politicilor în interes mai mult sau mai puţin comun.

Invers, alţi membri UE, în frunte cu Marea Britanie, doresc o descentralizare a sistemului de

impunere normativă de la Bruxelles, până la a se institui regula că forurile legislative naţionale să poată avea drept de veto, în caz că nu agreează directivele paneuropene.

Resurecţia perfidului Albion În centrul acestei dispute se află un personaj – l-am numit pe Jean Claude Juncker, supranumit Mr. Euro, fost premier luxemburghez, 18 ani, și, timp de 8 ani, șef al Eurozonei, candidat antedesemnat al popularilor europeni la șefia Comisiei – și mai ales un principiu fundamental al democraţiei, respectiv respectarea votului exprimat. În cazul de faţă, votul majoritar al cetăţenilor europeni s-a dus către Partidul Popular European – PPE, al cărui candidat asumat, Juncker, ar trebui să ocupe automat funcţia de comisar șef. În plus, dincolo de votul majoritar al alegătorilor europeni, Juncker s-a asigurat de sprijinul lui Martin Schulz – contracandidatul său social-democrat, căruia i-a promis funcţia de comisar șef adjunct, asigurându-se pe această cale și o susţinere parlamentară majoritară (221 de mandate PPE și 191 de mandate PSE, din totalul de 751) – dar și sprijinul explicit a 22 din cei 28 de șefi de state și de guvern,

care compun Consiliul European. Și totuși, numirea lui Juncker – care ar putea fi confirmat cel mai devreme la summit-ul din 26/27 iunie – întârzie, anume din două motive esenţiale: opoziţia lui David Cameron, premierul Marii Britanii (susţinut deschis de Fredrik Reinfeldt și Mark Rutte, premieri ai Suediei, respectiv al Olandei) și ezitările cancelarului german Angela Merkel, șantajată evident de perspectiva, ades invocată de Cameron la cele mai recente negocieri, a ieșirii Marii Britanii din rândurile membrilor UE.

Întrebări din partea publicului european David Cameron a repetat în numeroase conjuncturi oficiale și „off the record” că nu acceptă sub nicio formă numirea lui Juncker – un „cadavru politic al anilor 80”, un „ineptocrat” și un „alcoolist”; motivul real fiind viziunea eurocentralistă/ federativă a lui Juncker, care ar reduce mult din statutul independent și privilegiat al Marii Britanii în cadrul simfoniei europene – și a anunţat recent că toate forţele politice de la Londra îl susţin în demersul de a bara numirea luxemburghezului la șefia braţului executiv al UE. În consecinţă, mulţi „spectatori” ai acestui adevărat thriller politic se întreabă de ce se pretează Angela Merkel la șantajul lui Cameron? De ce nu este pur și simplu lăsată Marea Britanie să își vadă de drumul separat, din moment ce este atât de reticentă în a juca după regulile democraţiei europene?

Învingătorul învins şi viceversa Simplificând la maximum, sunt două răspunsuri mari și late, care explică de ce Germania nu și-ar permite „divorţul” politic de Marea

Britanie: din punct de vedere strategic – pe o axă a securităţii Berlin-Londra-Washington, capabilă a se opune noului Război Rece cu Moscova, pe bază de Ucraina și nu numai – nemţii nu pot să își permită să nu joace în aceeași echipă cu britanicii; al doilea motiv este de stabilitate economică: din 1 noiembrie a.c., intră în vigoare la nivelurile de decizie de la Bruxelles principiul dublei majorităţi, respectiv politicile comune nu vor putea fi impuse fără o majoritate de 55% din voturi, dar care să reprezinte, totodată, 65% din populaţia UE. Majoritate, pe care Germania, fără masivii aliaţi britanici, nu o poate atinge doar cu sateliţii tradiţionali. Riscul ar fi ca Berlinul să se trezească deodată că la Bruxelles se votează legi europene (spre exemplu din domeniul solidarităţii și coeziunii sociale), în baza cărora ar fi obligată să cheltuiască mai mult decât deja se întâmplă și să încaseze mai puţin decât aspiră. Așa cum, după ce a pierdut două războaie mondiale la rând, renăscând apoi ca învingător economic al învingătorilor săi militari (paradox semnalat și la recentele comemorări la 70 de ani de la Debarcarea din Normandia), în actuala conjunctură, Germania ar putea ca, pe limba democraţiei, să se trezească învingătorul învins.

54.000 de funcţionari şi 800 de miliarde de euro Un alt tip de întrebări pe care și-l pun „neofiţii” într-ale integrării europene ţin de dimensiunea formală a competiţiei atât de acerbe pentru șefia Comisiei Europene. De ce atâta tevatură pentru un post public, oricât de înalt ar fi acesta? De ce Juncker, la urma urmei, unul dintre cei mai galonaţi demnitari europeni ai ultimelor decenii, se ţine cu dinţii de nomina-

lizare? De ce nu renunţă pur și simplu, dacă tot le stă atât de multora în gât? Va fi suficient să enumerăm câteva cifre pentru ca primele între mize să devină mult mai transparente: aparatul de control în sine și dirijarea fondurilor. La primul capitol să menţionăm doar că strict pentru Comisie lucrează nu mai puţin de 33.000 de funcţionari experţi, plătiţi de multe ori mai bine decât șefii de stat și de guvern cărora le fac jocurile. Un total de peste 54.000 de funcţionari și 20.000 de lobiști împânzesc an de an pluralitatea infinită – de-a dreptul „kafkiană” – de comitete și comiţii ale edificiului birocratic numit Uniunea Europeană. Se spune că de multe ori decidenţi politici, chiar de talia lui Merkel sau Cameron, devin captivii logistici ai unor birocraţi consideraţi „adevăraţii” cei mai puternici oameni din Europa, precum irlandeza Catherine Day, secretar general al Comisiei, sau germanul Klaus Welle, secretar general al aparatului Parlamentului. Miza financiară? Un raport din ultimul an al mandatului europarlamentar 2009-2014, coordonat de numitul Welle, arată că între aplicarea și neaplicarea politicilor europene comune este o marjă financiară (de pierdere sau profit, depinde de unghi) de 800 de miliarde de euro anual.

Uniunea Sovietică a Europei Sintagma din intertitlu aparţine lui Marine le Pen, câștigătoare cu Frontul Naţional Francez, de extremă dreaptă, a alegerilor europarlamentare din Franţa (25%) și prin care naţionalist-populista de pe malurile Senei (mai nou aspirantă la fotoliul prezidenţial de la Elysee; ca „adevărată urmașă a generalului De Gaulle”) încearcă să conștientizeze un număr cât mai mare de adepţi, sau pur și simplu chibiţi nedumeriţi, de fenomenul paradoxal care se adâncește pe zi ce trece la Bruxelles: în numele unui concept utopic – Statele Unite ale Europei – o elită a decidenţilor politici eurocraţi (susţinută, după cum s-a văzut, de o armată solidă de birocraţi) începe tot mai mult să ia decizii privind viitorul a 500 de milioane de europeni, fără să reprezinte cu adevărat voinţa și aspiraţiile acestora. Tocmai absenteismul și ascensiunea fulminantă a euroscepticilor și eurofobilor (dacă se adună toate facţiunile europotrivnice se ajunge la un procentaj de 35% din cei 43% dintre europenii care au votat) transformă Uniunea Europeană tot mai mult într-o dictatură, care, potrivit lui Le Pen, îmbracă formele fostului consens democratic de tip bolșevic, unde cei puţini decideau pentru cei mulţi, dar, desigur, în numele acestora și în numele nobilelor idealuri ale unei noi orânduiri.

Apollon CRISTODULO Sursa: ziuanews.ro

Cultur=

27 IUNIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

SOCIETATEA DE MÂINE DE ACUM 20 DE ANI

Complexul de clădiri ale Depoului şi cârmuirii fostei societăţi "Tramvaiul Chişinăului"

(Pagini de jurnal)

8.VII.1993 E bine că buzunarul halatului de casă e destul de încăpător. Îmi poate înlocui, un timp, coșul pentru hârtii, pe care nu-l pot plasa sub masa de scris din motive de… design. Și am multe mototoli de aruncat în el, în buzunarul ce ţine locul unui coș pentru rateuri…

Din versurile lui Dan Verona: „Ies trecătorii din praf ca niște prizonieri de război din fotografiile galbene ………………………….....……….

O Ploaie bătrână așteaptă să arunce-n văzduh rândunici de noroi Îmbătrânesc gardienii în memoria deţinuţilor ……………………………………..

Pe Dâmboviţa plutește un sicriu ca un șlep” – din poemul „Sezon mort”, din care, conform metodei lui M. R. Paraschivescu, ar trebui omise tot atâtea versuri.

12.VII.1993 Înţelegere cu negureneancă Eufrosinia Melinte ca, atunci când telefonez de la Chișinău, să o cheme, de peste gard, cum ar veni, pe mătușa Olga, pentru ca aceasta să-mi spună cum se mai simte tata… Eufrosinia Melinte…

Moartea tragică a soţului ei, Vania, șofer. Bărbat de ispravă, voinic, la peste 50 de ani. Umfla un pneu la camionul său de mare tonaj. Să nu se potrivit presiunea? Cine știe… Însă cercul de oţel dintre cauciuc și discul roţii se desprinse cu o viteză uimitoare, lovind șoferul exact la gât, cu o putere atât de violentă, încât îl decapită…

Năprasnică întâmplare. Și poate că unica de acest fel în întreaga istorie a șoferiei…

Când îi transmiteam, la telefon, lui Cezar Baltag o notiţă biobibliografică pentru suplimentul „VE” în engleză și am ajuns la titlul de carte „Umbra ca martor”, colegul spuse: „Un titlu foarte frumos”. Se mai întâmplă…

13.VII.1993 Azi e luni, dar vineri, pe când la US era rumegată în gol irezolvabila problemă a dării în arendă a Casei de creaţie „Donici”, intră (eram la Cimpoi) Adi Cusin și Petre Anghel, prozatorul, actualmente președintele Asociaţiei „Societatea de mâine”, directorul revistei „Avanpost”.

Au căzut ca din senin, în compania și „Salvarea” (mașina) doctorului Bârsan ce tratează oameni cu diverse deficienţe. Doctorul este cuscrul lui Anghel. Chetă, gonaciul Ion Vieru își execută meseria, aducând câteva sticle cu vin. Ne intersectăm cu Ioan Mânăscurtă și Tudor Marin. La restaurantul „Turist”, o discuţie neplăcută (prin poziţia altor doi care vor să facă business cu înţelegere din partea altora și profit numai în partea lor. Mă rog…)

A doua zi îi însoţesc pe Anghel și Cusin prin oraș. Adi e o fire mercantil-cărpănoasă, dar cumpără și lucruri frumoase: discuri cu muzică clasică. Goblenistul și pictorul Andrei Negură care a expus în galeria „Societăţii de mâine” îi propune lui Anghel să rămână până miercuri, când va putea pleca îndărăt cu băcăuanii, care vin la vernisajul „Saloanele Moldovei”. Cu această ocazie ajungem pe la sala de expoziţii din faţa hotelului „Naţional”. Aici – băcăuanul Ilie Boca și câţiva pictori chișinăuieni fac pasienţa celor peste 3000 de lucrări, regizează expoziţii.

Ieri, împreună cu Petre Anghel, Ilie Boca, Andrei Negură și doi custozi de la Muzeul de arte plastice din Bacău făcurăm un periplu îndelungat, zigzagat pe la etaje, prin atelierele lui Glebus Sainciuc, Elenei Bontea, Mihai Statnâi, Vasile Cojocaru, Filimon Hămuraru, Isai Cârmu, Dumitru Peicev, Mihai Petric. În postură (și) de galerist, Anghel tratează problema unor viitoare expoziţii ale unor basarabeni la „Societatea de mâine”. Procură o pânză de la Statnâi. De fapt, Stantâi ne-a oferit cea mai mare revelaţie.

Muncitor aprig de felul său, e și un bun stilist.

Mihail Petric, academist, dar sincer în măr-

turisiri, uneori autocritice, meticulos în abordarea variantelor.

Tot alegând pânzele pe care să le arate oaspeţilor, la un moment dat Peicev zice (vorbește, dom’le, românește, deloc rău): „Pânza aceasta mi-a dăruit-o Mihai Grecu”, după care întoarce tabloul, pe reversul căruia autorul ei, Grecu adică, scrisese: „Rahat cu apă rece”. Din prea mare exigenţă sau autodezamăgire, probabil.

Revista „Luceafărul” nr. 27 îmi publică un grupaj de versuri. Într-un articol, citesc o frază: „…masca de gaze, lopata Linemann” și abia astăzi îmi dau seama despre ceea ce-mi vorbea uneori taicămeu – despre lopata de liman (eu chiar îmi frământam mintea: ce o fi având ea cu limanul?

Poate cu forţarea râurilor să aibă ceva? Poate că în prundișul limanului e mai greu sau mai ușor de săpat?). Prin urmare, lopata de liman e, de fapt, lopata Linemann, numindu-se astfel, probabil, întru pomenirea numelui născocitorului ei.

17.VII.1993 (Sâmbătă) Și ce s-a mai întâmplat în această săptămână pe sfârșite? Luni am dialogat cu Petre Anghel. Interesant pasajul despre vina bătrânilor faţă de tineri.

Marţi, vernisarea expoziţiei „Saloanele Moldovei”. Public numeros. Fac cunoștinţă cu poeta Ioana Ieronim, atașat cultural la Ambasada Română din SUA, prezentă la congresul româno-american, ce se ţine la Chișinău. Un dialog între dl Buzdugan, comentator politic la TVR, și Petre Anghel. Buzdugan: „Am auzit că ai primit din Occident o tipografie și ai pus-o în funcţie”.

Anghel: „Lumea mă crede mai deștept decât sunt și mai puţin talentat decât în realitate, pe când lucrurile stau invers. N-am nicio tipografie”… După vernisaj, o agapă cu vin bun și lume predispusă la conversaţie. George Muntean mă prezintă unor oaspeţi de peste Prut drept poet important. Mă rog, ne obișnuim noi și cu elogiile. Nu știam că soţia sa este poeta Adela Popescu. Îmi arată o carte de poeme a acesteia apărută în engleză. Pleacă la Kiev, apoi la Moscova. Un periplu de documentare.

Miercuri, alte două expoziţii: prima, a unui fotograf din Câmpina, prezentată de Octavian Onea. Îi întâlnesc aici pe Maria Bieșu și Ion Ungureanu, facem câteva poze împreună, pe care trebuie să le iau de la Bob-tătarul (Seifulin). O alta, la „Modexpo”, a pictorului Nicolae Oprea și a sculptorului Iurie Platon. Prezenţi și ambasadorul Ucrainei, ambasadoarea SUA cu care mă întreţin într-un dialog de complezenţă, până în momentul în care intervine exoticul Mihai Beţianu, sosit de la Moscova. Cică, timp de un an a lucrat/ pictat în Ţară.

Tot miercuri, lansarea cărţilor lui Sorin Paliga (București) și a Aureliei Potlog, alias Aura Christi din Chișinău, apărute la editura lui Ion Cristea „Ecce homo”. Au vorbit Mihai Cimpoi, Marin Mincu, Arcadie Suceveanu, eu. Mincu zice că era mai bine să fi rămas Aurelia Potlog și nu pseudonimizată Christi. „Un pseudonim nefericit”, zice Mincu. Mai spune că „Dincolo de partea cealaltă a umbrei” este un titlu banal, găsindu-i volumului, după denumirile altor poeme, alte titluri posibile: „Nu mă atinge” sau „Nici un semn”. La Paliga îi atrage atenţia barbialinismul, fapt care aproape îl bucură, dat fiind că însuși el, Mincu, a scris mult despre poetul „Jocului secund”. Însă criticul bucureștean are și un mic conflict cu Andrei Burac, pe care l-a întrebat cam cu cinism și aplomb de ce nu a apărut încă în revista „Columna” articolul dnei Ștefania Mincu despre Nichita Stănescu, pe care l-a lăsat aici în luna aprilie. A. Burac îi explică lucruri elementare: revista are o anumită periodicitate, acum fiind în întârziere cu… 5 numere! Și… Mă rog… Mincu pune niște condiţii cam drastice, dar și niţel deocheate. Burac pleacă la redacţie, aduce articolul cu pricina și, întinzându-i-l lui Mincu, zice: „Ia-l, fiindcă ai vorbit obraznic”. Mincu i se plânge lui Gârneţ, Gârneţ – mie. Asta e cu conflictele inevitabile…

A doua zi, mă întâlnesc cu soţii Mincu. Dialoghez cu Marin, el fiind cam cu ochii pe ceas, pentru că se apropia ora plecării lor la Constan-

ţa. Însă reușim să discutăm cam 40 de minute.

Iar astăzi am și „coborât” de pe bandă pe hârtie convorbirea. Pare-se, exegetul nu a fost în forma sa cea mai bună, lucru remarcat și de dna Ștefania Mincu, prezentă și ea la dialog și care chiar a intervenit cu câteva comentarii. În încheiere, Mincu mă roagă să transmit articolul la „LA”. „N-am bănuit că va ieși așa”, zice, referindu-se la ciocnirea cu Burac. „Mi l-a întors, spunându-mi că am vorbit obraznic… Îmi pare rău…”

Astăzi am scris un cuvânt-prefaţator la versurile lui Călin Mânăscurtă pentru „LA”. De fapt, deja e Călin Sobieţchi-Mânăscurtă și graţie sfatului meu. Îi spun, Căline, în primul rând nu e bine să-ţi suprapui numele cu cel al altui scriitor, care este chiar tatăl tău; secundo, chiar dacă regele polon Sobieţchi a păpat papară de la ai noștri, numele lui conţine un element de nobleţe; în al treilea rând, îi onorezi pe ambii tăi părinţi, pe mama, poeta Ludmila Sobieţchi, și pe tatăl, prozatorul Ioan Mânăscurtă. „Așa m-am gândit și eu, – îmi spune Călin, – însă tata mi-a spus că deja și numele Mânăscurtă e prea lung, iar dacă mai alături de el și pe cel de Sobieţchi…” Păi, zic eu, sunt nume și mai barosane, spre exemplu cele ale portughezilor…

Altceva nu are rost să mai notez despre întâmplarea cu tânărul coleg: în loc de câteva fraze, mi-au ieșit aproape trei pagini dactilografiate. Să vedem ce vor zice cei de la „LA”.

O emisiune TV a lui Ed. Radzinski despre destinul tragic al ultimului ţar rus. Unul (din atâtea!) dintre detaliile cutremurătoare, aproape mistice, dar, de fapt, delirante: când trăgeau cu armele în ţar, ţarină, fiice, fecior, călăii bolșevici se speriaseră, văzând că gloanţele sar îndărăt de la victime. Explicaţia: gloanţele se loveau de corsetele bătute cu briliante ale doamnei și domnișoarelor auguste. Briliantul e de nestrăpuns de gloanţe, acestea sărind îndărăt ca grindina ce se lovește de asfalt. Ţarul a murit pe 16 spre 17 iulie. Pe 16 iulie s-au împlinit și 50 de ani de la moartea lui Eugen Lovinescu.

Ce caz, ce caz! Joi, înainte de adunarea generală a scriitorilor, în holul de la etajul 3, Leonida Lari îl pălmuiește pe Eugen Cioclea pentru cele publicate la adresa ei în „Tinerimea Moldovei”. O, tempora!...

19.VII.1993 Horoscopomania și șarlatanomania zodiacală în Estul dezorientat, pauperizat sub iluzia dolarului… Un caz: pictorul Gh. Oprea se pomenește pus în faţa unui cont pentru achitarea convorbirilor telefonie de… 150 de mii de ruble! L-am văzut cu ochii mei, contul. De unde atâta limbuţie? De fapt, s-a plătit nu pentru plăcerea de a spune ceva, ci pentru cea de-a asculta. S-a întâmplat astfel. Un ziar a publicat cam următorul anunţ: dacă doriţi să aflaţi cum bate pendula destinului dvs., telefonaţi la (indicat un număr de telefon internaţional) în Mexic, de unde veţi primi un răspuns competent. Iar fiica lui Oprea, Cornelia, împreună cu o colegă de liceu, aflându-se în perioada examenelor, au telefonat zilnic peste ocean, ascultând, uneori pe durata sfertului de oră, oraculele zodiacale. Dat fiind că un minut de convorbiri internaţionale costă una mie de ruble și curioasele domnișoare au stat chitic la receptor, s-au și adunat cele 150 de mii. Plâng domniţele de neștiinţa și naivitatea lor, iar tăticul caută ieșire din situaţie… Îmi telefonează Ion Ţăranu. Îl căutaseră la ambasadă Adi Cusin și Petre Anghel, însă era plecat în concediu. Îmi spune că a fost nașul de cununie al unei fine pe care, cu ani în urmă, a botezat-o. A răcit. „Nunta a avut loc într-un restaurant din Piatra Neamţ și eu, care n-am dansat atâta vreme, m-am cam dat în vârtejul horelor. Am ieșit afară să mă răcoresc și, of, Doamne, am păţit-o. Mi-a dat și sângele pe nas.

Acum sunt refăcut la 98 de procente.”

Se interesează de conflictul cu palmele pe care l-a avut Lari cu Cioclea. Presupune că în „TM” va apărea relatarea acidă, semnată de victimă. Ce a fost la „LA”? Ce mai noutăţi pe la US? Încolo, rămâne să ne întâlnim sănătoși.

Monumentul de arhitectură de însemnătate naţională este amplasat pe strada Mitropolit Dosoftei, 138.

Complexul de clădiri a fost construit la începutul secolului al XX-lea, clădirile fiind realizate în stil modern industrial.

Organizarea circulaţiei cu tramvaiul tras de cai în Chișinău a fost realizată de o societate anonimă din Belgia. Proiectele clădirilor complexului de întreţinere și reparaţie a vagonetelor și a mecanismelor au fost aprobate în 1912 la Sankt-Petersburg. În 1913 a început construcţia depoului, pe loc viran la marginea de atunci a orașului, la staţia terminus a liniilor tramvaiului.

Depoul era alcătuit din 7 edificii: Hangarul pentru vagonete, care era într-un singur etaj, cu intrarea de pe strada Columna și la colţ cu strada Lăpușneanu; Grajdul pentru cai cu șura pentru furaje; Magazia principală cu cantina pentru lucrători și cu o sală pentru odihnă; Magazia pentru uleiul tehnic și articole de metal; Clădirea cu atelierele de bobinaj și mecanic, cu tâmplăria și vopsitoria; Casa de locuit cu apartamentul administratorului și cu birourile de conducere, Ghereta pentru paznic; Șura pentru instrumente; Depozitul pentru scări; Uscătoria pentru nisip; WC. Terenul pe care a fost amplasat depoul are o înclinaţie spre strada Columna, particularitate ce a influenţat arhitectura complexului, amplasat pe două terase, închise de o incintă din piatră. Acesta este consolidat, din partea căderii reliefului, de un zid de sprijin cu talus, ce-i atribuie un aspect de fortificaţie.

Același spirit de stilizare istorică a influenţat și arhitectura hangarului, cu turnurile la colţurile interioare ale clădirii.

Casa de locuit, care din partea curţii interioare are două etaje, spre strada Columna este orientată cu o faţadă din trei niveluri. Intrarea principală este din partea faţadei orientate spre strada Columna, fiind evidenţiată printr-un portic, dominat de un balcon, soluţie caracteristică clădirilor obștești.

Particularităţi caracteristice arhitecturii clădirilor cu menire tehnică sunt suprafeţele netede ale pereţilor, cu goluri de ferestre mari, de tip industrial, fără ancadramente, și scoaterea în evidenţă a structurii portante. În aspectul exterior al clădirilor un rol activ revine cărămizii roșii aparente, contrastantă prin culoare cu piatra de carieră. Din piatră sunt prelucrate minuţios detaliile decorative, a căror amplasare a fost supusă rigorilor modernului.

Arhitectura clădirilor a păstrat soluţia iniţială, cu excepţia faţadei principale a hangarului, la care, din partea străzii Mitropolit Dosoftei, au fost alipite volume inestetice, iar o parte a clădirilor, orientate spre strada Calea Orheiului, au fost acoperite cu un strat de mortar cu factură aspră monocromă.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Cultur= 27 IUNIE 2014

Dumitru Matcovschi va avea un monument la Vadul-Raşcov La Vadul-Rașcov, raionul Șoldănești, va fi construit un monument al poetului Dumitru Matcovschi, acolo unde a fost înmormântat, în urmă cu un an. Lucrarea va fi amplasată pe terenul aferent Casei de cultură din localitate, iar cheltuielile vor fi acoperite din surse financiare provenite din donaţii și sponsorizări.

Dumitru Matcovschi este autorul a peste 50 de volume de poezie, proză și piese de teatru și reprezintă un simbol al mișcării de renaștere naţională din Republica Moldova. Deţine înalte distincţii precum Cavaler al Ordinului „Meritul Cultural”, Cavaler al Ordinului Steaua României în grad de Comandor, Cavaler al Ordinului Republicii. A fost membru titular al Academiei de Știinţe a Moldovei.

Din septembrie 2003, liceul din satul de baștină al poetului îi poartă numele. În 2011, la aniversarea a 72 de ani de la nașterea poetului, a fost inaugurată Casamuzeu „Dumitru Matcovschi”. Tot atunci a fost lansat Festivalul internaţional de poezie și cântec „Dumitru Matcovschi”, cu participanţi din Republica Moldova, România și Ucraina.

Totodată, 2014 a fost declarat „Anul Dumitru Matcovschi”.

Sursa: moldova.org

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

Tâlcuirea Sfintei Evanghelii de la Matei Librăria „Geanta cu cărţi”, în colaborare cu Universitatea Populară, prezintă „Tâlcuirea Sfintei Evanghelii de la Matei” de Sfântul Teofilact al Bulgariei, tipărită de editura Sophia cu binecuvântarea Preasfinţitului Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului.

Cartea cuprinde Rugăciunea înainte de citirea din Sfintele Cărţi, un studiu introductiv despre viaţa și opera Sfântului Teofilact, traducerea în limba română a tâlcuirilor, viaţa Sfântului Apostol și Evanghelist Matei, precum și 28 de capitole de tâlcuiri detaliate ale Evangheliei de la Matei, la care se mai adaugă A treia sută a capetelor despre dragoste ale Sfântului Maxim Mărturisitorul, Cuvântul Sfântului Ioan Damaschin despre venirea lui Antihrist și Vedenia Sfântului Nifon, episcopul Constanţianei, despre sfârșitul lumii și Înfricoșătoarea Judecată.

Pentru a vă face o idee despre spiritul și stilul cărţii vă propunem un fragment din Tâlcuirea Sfintei Evanghelii de la Matei, capitolul 9, versetele 13-14, care ne vorbesc despre disputa Mântuitorului cu fariseii în casa vameșului: „Și pe când ședea El la masă, în casă, iată mulţi vameși și păcătoși au venit și

au șezut la masă împreună cu Iisus și cu ucenicii Lui. Și văzând fariseii, au zis ucenicilor: Pentru ce mănâncă Învăţătorul vostru cu vameșii și cu păcătoșii?”

Veselindu-se Matei de primirea lui Hristos, a chemat pe vameși și mănâncă Iisus împreună cu ei ca să-i folosească, măcar deși era prihănit (defăimat) pentru aceasta. Căci fariseii vrând să-i depărteze pe ucenicii Lui de la Dânsul, cleveteau ospătarea cea împreună cu vameșii. „Și auzind El, a zis: Nu cei sănătoși au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Dar mergând, învăţaţi ce înseamnă: Milă voiesc, iar nu jertfă; că n-am venit să chem pe drepţi, ci pe păcătoși la pocăinţă”. „Acum n-am venit ca Judecător, ci ca Doctor, de aceea și împuţiciunea (necurăţia) o sufăr”. Încă îi și mustră ca pe niște neînvăţaţi, zicând „mergând, învăţaţi”, adică „de vreme ce până acum nu aţi învăţat, măcar de acum mergeţi și învăţaţi-vă că Dumnezeu preţuiește mai mult mila către păcătoși decât jertfele” (Osea 6,6).

Iar aceasta, „n-am venit să chem pe cei drepţi”, o spune luându-i în râs pe cei care se îndreptăţesc pe ei înșiși, de vreme ce nimeni dintre oameni nu este drept. „Așadar am venit să chem pe păcătoși (nu ca să rămână păcătoși), ci ca să se pocăiască”.

PEŞTERA VISELOR PIERDUTE

Muzeul rupestru redescoperit după 23.000 de ani Peștera Chauvet, din regiunea Ardeche, Franţa, muzeul rupestru considerat o capodoperă a înaintașilor noștri, a intrat zilele trecute în patrimoniul UNESCO. Acest vestigiu arheologic, paleontologic și artistic de la nivelul Paleoliticului Superior depășește atât în grandoarea desenelor rupestre, cât și în numărul lor, tot ce mai există asemănător în lume, inclusiv faimoasa peșteră Lascaux, aflată tot în Franţa și considerată până recent fără concurenţă.

Vechimea ei se pierde departe în negura timpului, iar șansa noastră este aceea că, acum 23.000 de ani, o alunecare de teren a obturat complet accesul, lăsând numai timpul să asigure custodia și buna conservare a exponatelor, notează Le Figaro.

După trei milenii de izolare

completă, în ziua de 18 decembrie 1994, trei speologi francezi, JeanMarie Chauvet, Christian Hillaire si Eliette Brunel, au pătruns la 25 de metri sub pământ, ca să descopere acolo o adevărată galerie de artă, ascunsă sub platoul numit de localnici Pont d’Arc. În interiorul uriașei cavităţi subterane s-a înfăţișat ochilor lor cea mai veche colecţie de picturi rupestre descoperită până în prezent, conţinând peste o mie de reprezentări, păstrate în perfectă stare atât în ce privește formele, cât și culorile.

„Tâlcuirea Sfintei Evanghelii de la Matei” de Sfântul Teofilact al Bulgariei, precum și tâlcuirile celorlalte Evanghelii de același autor, dar și alte cărţi cu tematică ortodoxă ale unor cunoscute edituri din România, inclusiv cele ale ieromonahului Savatie Baștovoi, pot fi găsite la librăria-atelier „Geanta cu cărţi”, din Chișinău, strada Corobceanu, 17.

Igor PÂNZARU, FLUX

O monedă de aur romană din timpul lui Nero, găsită în Anglia O monedă de aur extrem de rară din timpul Imperiului Roman a fost descoperită în Anglia. Moneda descoperită într-un sit arheologic poartă imaginea celui mai blamat împărat roman – Nero, și datează din anii 64-65 d. Hr. Situl arheologic Vindolanda a fost cândva o cetate romană aflată lângă zidul lui Hadrian.

Imaginile reprezintă oameni, animale și vegetaţie. 435 de fiinţe reprezentate ne dau o idee despre fauna pe care acești îndepărtaţi strămoși ai omenirii au cunoscut-o bine, de vreme ce o desenau. Pot fi observate 14 specii diferite: urși, rinoceri, lei, pantere, bizoni și altele. În faţa specialiștilor se află un uriaș material de studiu și poate, în primul rând, observaţia că aici coabitau lei, urși, rinoceri, pantere, într-un spaţiu climateric care astăzi nu le-ar fi priit. Să fi fost oare tropicală clima Franţei în acele vremuri uitate?

Pe pereţi exista amprente sau mulaje de mâini omenești, atât de bărbaţi, cât și de femei, precum și delicate siluete feminine. Nu lipsesc numeroase urme ale unor uriașe labe de urs, alături de un adevărat osuar al fiinţelor care și-au găsit mormântul în această uriașă pinacotecă a trecutului.

Directorul adjunct care se ocupă cu săpăturile din cadrul sitului arheologic, Justin Blake, menţionează că “prima sa descoperire la Vindolanda făcută în urmă cu 20 de ani a fost la fel, o monedă, dar, la acel moment, părea puţin credibil că va mai fi găsită încă o monedă de aur”.

Moneda găsită, numită aureus sau denarul de aur, avea o valoare importantă în acea perioadă, se putea egala cu jumătate din salariul anual al unui soldat. Emiterea acesteia a început în secolul I. d. Hr., în timpul conducerii lui Iulius Caesar și va continua până la înlocuirea să cu soldius.

Marcel Albert, un voluntar din Franţa, a descoperit moneda antică întrun strat sedimentar care data din secolul al IV-lea. Uimitor este că diferite echipe de arheologi au cercetat zona timp de mai multe decenii și niciuna nu a reușit să descopere preţioasa monedă. Deși au mai fost găsite diverse monede, aceasta fiind singura cu structură din aur.

Faptul că moneda este mai veche decât stratul arheologic în care a fost descoperită (secolul IV) sugerează circulaţia monedei timp de 300 ani înainte de a fi pierdută. Împăratul Nero a emis mult mai multe monede decât au făcut-o alţi împăraţi. Nero a fost cel de-al cincilea împărat roman al dinastiei Iulia Claudia. În primii cinci ani de domnie, Nero a fost un împărat mărinimos și înţelept, meritul aparţinându-i lui Seneca, care a guvernat în numele împăratului. Guvernarea sa ulterioară a fost autoritară și crudă, a organizat asasinarea mai multor figuri importante din jurul său. Este vinovat de marele incendiu al Romei, pentru ca mai apoi să-i învinovăţească pe creștini de dezastrul produs. Nero este considerat un tiran al creștinilor, el fiind cel care i-a persecutat aspru în timpul domniei sale.

Ulterior, a fost îndepărtat de la putere în anul 68 d.Hr., în urma unei rebeliuni și s-a sinucis înainte de a fi executat.

Sursa: ziare.ro

Sursa: historia.ro

Programe 27 IUNIE 2014

30

Luni IUNIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Acceptare”. 7.10, 8.15, 3.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. „Euromaxx”.

9.45 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. 11.50 Legendele muzicii. 12.00 World stories – lumea în reportaje.

12.30 Art-club (рус). 13.10 Film. „ȚINTA LEGITIMĂ” (SUA, 2010). 16.00 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 16.30 Accente economice. 17.15 Documentar pentru copii.„Tineri și sălbatici”. 17.45 Hai la fotbal! Program de divertisment.

18.40, 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 3.10 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRODOLCE”. 5.10 Evantai folcloric.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Casa de alături (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului, sezon 1, primul episod 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Maeștrii iluzionismului (r) 11:00 Serial: Hawthorne, ep.

7 si 8, an 1 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4743 15:00 Film: Mirajul dansului 2 (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Tatăl vitreg 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep. 9, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55„Пусть говорят” 21:00„Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 Ночные новости 00:25 „Мой сын - Андрей Краско” 01:20 Николас Кейдж в комедии „В раю, как в ловушке” 03:05 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 23.55, 1.30, 3.05, 4.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.10, 2.40, 4.20, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:36 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:05 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:42 PLUS BELLE LA VIE 13:09 FLASH INFO 13:11 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 NAMIBIE : LE GÉNOCIDE DU IIE REICH 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN OEIL SUR LA PLANÈTE 16:55 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:39 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:08 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 BOULEVARD DU PALAIS 21:00 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA FACE CACHÉE DE LA DÉCO À PETITS PRIX 22:51 24 HEURES CHRONO - DANS LES COULISSES DES LIVRAISONS DE COLIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 L’EFFRONTÉE 2:34 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 TEMPS PRÉSENT

1

Marţi IULIE

2

Miercuri IULIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 3.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. 11.50, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 12.15 Evantai folcloric.

13.10 Aniversări. Emilian Galaicu-Păun. 13.55 Documentar. „Acceptare”. 14.35 Desene animate. „Legenda lui Zorro”.

15.05 Documentar. „Plăcerea din farfurie”. 16.00 Documentar. „Colecţia design”. 16.30 Unda Bugeacului. 17.45 Hai la fotbal! Program de divertisment. 18.40, 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club.

21.00, 3.10 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRODOLCE”. 5.10 Documentar. „Uriașul și râul”.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 19.00, 23.55 - ȘTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului.

6.45 Chișinăul de ieri și de azi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус).

9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. 11.50, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 12.15 Cultura azi. 13.10 Natura în obiectiv.

13.45 Știinţă și inovare. 14.20 „Ștefan Vodă din legendă”.

Spectacol al Teatrului „Vasile Alecsandri” din Bălţi. 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Свiтанок. 17.45, 19.20 Eugen Doga. Concert jubiliar. 21.00, 4.00 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Documentar. „Athleta Christi”.

22.55 Avangaraj. 0.05 Documentar. „Ioana D’Arc: adevăr și impostură”. 3.05 Gala Premiilor Anului Literar 2013. 4.25 Rozalina Buldumea. Spectacol muzical.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului, 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doamne de poveste (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului, 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Misterele din Avalon, partea I 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4744 15:00 Film: Căsnicia, o afacere perfectă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Misiune în lumea apelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.10, an 2 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Căsnicia, o afacere perfectă (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Promotor (r) 14:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4745 15:15 Film: Capcana mercenarilor 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Iepurașul casei 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.11, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55„Модный приговор” 12:00„Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 14:25 „Время обедать!”

15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 Ночные новости 00:25 „Тамара Синявская. Свет моей любви” 01:20 Сьюзен Сэрэндон, Натали Портман в фильме„Где угодно, только не здесь” 03:05„Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 23.55, 1.30, 3.05, 4.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.10, 2.40, 4.20, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:29 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:32 FLASH INFO 10:37 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 VIOLON DINGUE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:10 FLASH INFO 13:35 L’ENSEMBLE KABOUL EN EXI l14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 D’AMOUR ET D’EAU FRAÎCHE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 TRAUMA 22:46 TRAUMA 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 DEVOIR D’ENQUÊTE 2:55 PARTIR AUTREMENT 3:45 TV5MONDE LE JOURNA l4:07 LES NOUVEAUX JOURNALISTES

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 14:25 „Время обедать!”

15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 Ночные новости 00:25 „Политика” 01:20 Алек Болдуин, Мэг Райан в комедии „Прелюдия к поцелую” 03:00 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 23.55, 1.30, 3.05, 4.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.10, 2.40, 4.20, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:29 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:31 LA TÉLÉ DE A @ Z 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:37 LES ALPES VUES DU CIE l14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 TROIS HOMMES ET UN COUFFIN 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 MAGAZINE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 LA NOUVELLE BLANCHE NEIGE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMME UN CHEF ! 23:46 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:02 L’HEURE DU SECRET 2:35 ACOUSTIC 3:03 LES VOIX HUMAINES 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

13 3

FLUX Joi IULIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 19.00, 23.50 ȘTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45, 17.45 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Când vacanţa devine una de groază. 10.25 Festivalul Internaţional de Arte „Plai natal”. 12.00 O seară în familie. 13.10 Documentar. „Catedrala din Strasbourg”. 14.40 Știri pozitive. 15.00 Documentar. „Ioana D’Arc: adevăr și impostură”. 15.55 Părinţi și copii.

16.30 Erudit-cafe. 18.05 Dosar public. 19.15 Film. „SFATURI DE VIAȚĂ” (SUA, 2007). 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.00, 4.00 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Reporter de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Europa în concert. 0.00 ARTelier. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 3.05 Mit teatral cu Anatol Răcilă. 3.50 Legendele muzicii. 4.30 Ion Gagim. Concert aniversar.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului, 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și nelinistit (r) 10:45 Film: Capcana Mercenarilor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4746 15:00 Film: Patrioţi de vânzare 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Lunetistul 3 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Jane și Maura: Detectivi în Boston, ep.12, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 14:25 „Время обедать!”

15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 Ночные новости 00:25 Премьера. „Дэвид Бекхэм. Путешествие в неизведанное” 01:55 Василий Меркурьев, Лидия Юдина в музыкальной комедии „На подмостках сцены” 03:20 „Prima Oră” (R) 7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 23.55, 1.30, 3.05, 4.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.10, 2.40, 4.20, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 5:59 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 HEP TAXI ! 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 L’ÉPICERIE 13:37 LES ACADIENS DU QUÉBEC 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MAUVAIS KARMA 15:32 MAUVAIS KARMA 16:03 MAUVAIS KARMA 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 L’HEURE DU SECRET 21:06 ESCAPADE, LE MAGAZINE DES PATRIMOINES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UN P’TIT GARS DE MÉNILMONTANT 23:31 À CHEVAL DANS UNE MAISON VIDE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 DIVERTISSEMENT 2:50 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:42 TV5MONDE LE JOURNA l4:05 DOCUMENTAIRE

14

FLUX 4

Programe 27 IUNIE 2014

Vineri

5

IULIE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 1.00 - ȘTIRI. 6.15 Europa în concert. 7.10, 8.15, 3.35 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус).

9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Documentar. „Arts 21”. 10.40 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.00 Augustina Florea. „Eterna Primăvară”. Concert de caritate. 12.00, 4.10 Dor. Program muzical. 12.30 Moldovenii de pretutindeni. 13.10 Film. „SFATURI DE VIAȚĂ” (SUA, 2007). 14.50 Documentar. „Athleta Christi”. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.45 Hai la fotbal!

Program de divertisment. 18.40, 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 3.10 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRODOLCE”. 5.35 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

Sâmbătă IULIE

6.05, 1.00 - ȘTIRI. 6.15, 15.35 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 6.35 „Ștefan Vodă din legendă”. Spectacol. 7.30 Documentar. „Catedrala din Strasbourg”. 9.00 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”.

10.00 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. 12.00 Magazinul copiilor. 12.30 Casa mea. 13.00 Stil nou. 13.30 Știri pozitive. 13.50 Parteneriate pentru fiecare copil. 14.10 „Ploiţa de stele”. Concurs municipal al tinerelor talente. 15.50 Documentar. „Euroboxx”.

16.20 Erudit-cafe. Concurs. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.45 Dialog social. 18.05 Hai la fotbal! Program de divertisment. 18.40, 22.20 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. Fan Club. 18.50, 22.50, 1.10 Campionatul Mondial de Fotbal 2014. În pauză: Fan Club. 21.00, 4.00 MESAGER. 21.30 Destine de colecţie. 3.15 Aniversări. Emilian Galaicu-Păun. 4.25 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soţ de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soţ de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Patrioţi de vânzare (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Daltry Calhoun: tată fără voie 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Planeta maimuţelor 23:15 Film: Răfuiala 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Film: Răfuiala (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Maeștrii iluzionismului, ep.13, an 1 (ultimul episod) 11:00 Promotor 11:30 Film: Daltry Calhoun: tată fără voie (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Serviţi, vă rog! (r) 15:15 Film: Micuţa Sue 17:00 Film: La mijloc 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Mereu în offside 23:15 Film: 21: Șansa vieţii lui 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Promotor (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:00 Film: 21: Șansa vieţii lui (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 „Единственный мой грех”. Многосерийный фильм 14:25 „Время обедать!” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „В наше время” 16:20 „Они и мы” 17:10 „Жди меня” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:00 „Точь-вточь” 00:50 „Primele știri” (rus) 01:00 Риз Уизерспун в триллере „Лучшие планы” 02:25 Анатолий Веденкин, Людмила Гурченко, Наталья Фатеева в комедии „Летние сны” 03:40 Василий Ливанов, Татьяна Самойлова, Евгений Урбанский, Иннокентий Смоктуновский в фильме „Неотправленное письмо” 05:15 „Пока все дома”

06:00 Новости 06:10 Леонид Куравлев, Татьяна Пельтцер в комедии „Ты – мне, я – тебе” 07:30 Приключенческий фильм „Черный снег” 09:05 „Играй, гармонь любимая!” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Инна Ульянова. Под маской счастливой женщины” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 Премьера. „Народная медицина” 14:10 „Какие наши годы!” 15:25 „Вышка” 17:40 Олег Басилашвили, Наталья Гундарева, Марина Неелова в фильме „Осенний марафон” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Фильм „Осенний марафон”. Продолжение 19:30„Две звезды” 21:00„Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 Комедия Леонида Гайдая „Операция „Ы” и другие приключения Шурика” 23:25 Мария Миронова, Екатерина Вилкова, Анатолий Белый, Александр Балуев в фильме „Желание” 01:10 Джефф Бриджес, Сандра Баллок в триллере „Исчезновение” 02:55 Фильм „Букет фиалок” 04:20 Нина Меньшикова, Елена Кузьмина в фильме „Открытое сердце”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.55, 1.30, 3.05, 4.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.10, 2.40, 4.20, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 LES BELGES DU BOUT DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:33 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:31 NEC PLUS ULTRA 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:14 À LA DI STASIO 13:39 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 L’HEURE DU SECRET 15:50 FICTION 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:06 360° - GÉO 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38 ÉCHAPPÉES BELLES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BOULEVARD DU PALAIS 23:33 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT GLOBA l0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 2:02 AU SIÈCLE DE MAUPASSANT, CONTES ET NOUVELLES DU XIXE 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

7.00-11.40, 12.10-16.45, 19.25 Seriale. 11.40 Teleshopping. 16.45, 0.00, 2.30, 4.10, 5.50 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 1.05 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40, 2.05, 3.45, 5.25 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 LE BEAU VÉLO DE RAVE l6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:24 PARDONNEZ-MOI 7:50 LIBRE ÉCHANGE 9:04 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TV5MONDE LE JOURNA l9:39 MATIÈRE GRISE 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:53 YAKARI 11:06 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:28 ARTZOOKA !

12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:04 L’ÉPICERIE 13:32 OSEZ UNE AUTRE VIE 14:00 À LA VIE, À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIDI EN FRANCE 15:59 UN HÔTEL À LA MAISON 17:00 LA TÉLÉ DE A @ Z 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:37 FORT BOYARD 21:27 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 69 MINUTES SANS CHICHIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 PUNK 2:38 D6BELS ON STAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

6

Duminică IULIE

6.05, 19.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.15 Documentar. „O zi perfectă de pământ”.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.05 Documentar. „Drumeţii”. 8.40 Dialog social. 9.00 Documentar. „Să nu ne răzbunaţi. Foametea din Basarabia”. 9.30 Documentar. „Colecţia design”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Dor. Anastasia Lazariuc.

12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 4.30 Festivalul „Ia Mania”.

14.00 Documentar. „Să nu ne răzbunaţi. Deţinuţii politici din Basarabia”. 14.50 Campionatul Mondial de Fotbal 2014.

17.00, 22.00 - ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 17.55 La noi în sat. 18.30 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 18.40 Tezaur.

19.20 Povestea. 19.35, 22.20 „Destin”. Anastasia Lazariuc.

Spectacol muzical. 21.00, 4.00 MESAGER. 21.30 World stories - lumea în reportaje. 23.10 Documentar. „Să nu ne răzbunaţi.

Deportările în Siberia”. 0.15 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

1.50 Erudit-cafe. 2.35 „Ștefan Vodă din legendă”. Spectacol.

3.30 Casa mea. 5.30 Destine de colecţie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000. md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Soţ de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului, 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soţ de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Micuţa Sue (r) 12:00 Serial: Diva cu greutate, ep.1, sezon 1 13:00 Știrile PROTV 13:15 Teleshopping 13:30 Serviţi, vă rog! (r) 15:15 Film: La mijloc (r) 17:00 Film: Fete rele 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Lumina rece a dimineţii 22:45 Film: Sechestraţi în tren 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:00 Film: Sechestraţi în tren (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 0 6 : 5 0 П р и к л юч е нч е с к и й ф и л ь м „Черный снег” 08:30 „Служу Отчизне!”

09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. „Семь великих русских путешественников” 13:10 „Моя родословная” 13:50 „Владимир Ворошилов. Вся жизнь - игра” 14:50 „Что? Где? Когда?” 15:50 „Универcальный артист” 17:30 „Минуты славы” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:40 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:45 „Повтори!” Пародийное шоу 02:40 Фильм „Станционный смотритель” 03:45 „В наше время” 7.00, 19.00, 0.20, 2.00, 3.40, 5.20, 6.35 Reporter. 7.25 „100 de moldoveni au zis”. Show TV. 8.20, 18.45, 0.45, 2.25, 4.05, 5.45 Divertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.4518.45, 19.25-0.20 Seriale.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA l5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:28 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:08 CAJOU 10:15 CAJOU 10:22 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:53 YAKARI 11:06 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 TACTIK 12:00 RIDING ZONE 13:01 FLASH INFO 13:04 PARTIR AUTREMENT 14:00 NEW YORK NEW YORK 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE GRAND TOUR 17:00 UN AIR DE FAMILLE 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DU BOURLINGUEUR 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ 19:38 NUS & CULOTTÉS 20:29 LES CHAMPIGNONS POURRONT-ILS SAUVER LE MONDE ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES COMPÈRES 23:29 GÉRALDINE JE T’AIME 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 UN P’TIT GARS DE MÉNILMONTANT 2:36 360° - GÉO 3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

27 iunie - 4 iulie Berbec Vei avea foarte multă energie și vei fi extrem de motivat(ă). Prietenii tăi vor fi uimiţi de capacităţile tale de lucru.

Vei avea un comportament autoritar, dar trebuie să fii conștient(ă) ca acest tip de comportament nu îţi aduce doar beneficii.

Taur Vei începe săptămâna cu o idee fixă la care nu vei vrea să renunţi, indiferent de comentariile celor din jur.

Este foarte posibil ca această idee, dacă va fi pusă bine în practică, să îţi aducă niște beneficii importante.

Gemeni Ascultă cu atenţie ceea ce vor încerca să-ţi spună prietenii. S-ar putea ca cineva să îţi ceară să faci ceva foarte riscant. Nu te avânta, pentru că nu vei câștiga nimic. Ești plin(ă) de energie și vei avea parte de momente frumoase de relaxare!

Rac Vei fi nevoit(ă) să te confrunţi cu unele aspecte neplăcute din viaţa ta.

Problema este mult mai delicată decât pare, deoarece aceste probleme, chiar dacă vor fi rezolvate, vor aduce altele, care implică și persoane din jurul tău.

Leu Încearcă să fii mai realist(ă) și mult mai atent(ă) la tot ce se întâmplă în jurul tău. Nu mai fi atât de naiv(ă) și nu te mai lăsa păcălit(ă) atât de ușor.

Este momentul potrivit pentru a începe să iei decizii mult mai importante.

Fecioară Vei începe săptămâna cu foarte multă gândire profundă. Energia ta intelectuală va fi foarte puternică și va fi păcat să o ignori. Grupul tău de prieteni se cam destramă, iar asta te deranjează.

Balanţă Mintea ta este pe val. Vei avea niște idei foarte mari, așa că va trebui să te aștepţi să întorci câteva capete atunci când vei începe să vorbești.

Calculează totul cu mult tact și implică-te în parteneriatul care este cel mai profitabil!

Scorpion Foarte bine că îţi plac misterele, pentru că vei avea de rezolvat un puzzle referitor la viaţa sentimentală, care te-ar putea conduce la unele dintre cele mai intime și romantice momente din viaţa ta.

Săgetător Vor ieși în evidenţă niște detalii pe care nu le vei putea ignora. Va trebui neapărat să fii atent(ă) la ele, pentru că te vor ajuta enorm la locul de muncă. Forţează-te să îţi termini toate sarcinile cât mai repede posibil.

Capricorn Nu fi timid(ă) atunci când vine timpul să îţi spui părerea. Partea ta idealistică se află într-o continuă și rapidă creștere și ar fi păcat ca alţii să nu audă ideile tale. Ai putea atrage investitori care să îţi finanţeze proiectele.

Vărsător Încearcă să schimbi puţin programul.

Te-ai săturat deja de el și chiar nu te simţi confortabil făcând aceleași chestii. În măsura în care îţi permiţi, încearcă să faci niște schimbări.

Peşti Vei avea foarte mult de lucru și va trebui să te ocupi personal de orice amănunt. Această săptămână va fi foarte ocupată, însă tu vei fi mulțumit(ă) pentru că, datorită capacităţii tale de efort, vei intra în graţiile superiorilor.

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 724 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse 27 IUNIE 2014

FARMACIA NATURII Zmeura, aliment benefic împotriva oboselii Zmeura conţine multă vitamina C, minerale și antioxidanţi, fiind benefică împotriva oboselii și pentru o mai bună digestie, relatează passionsante.be.

Acest fruct este deosebit de bogat în magneziu, calciu și fier, precum și în diferite vitamine (25 mg de vitamina C la 100 g), fiind în schimb destul de perisabil: se poate păstra în frigider cel mult două-trei zile.

Datorită conţinutului ridicat de fibre, zmeura este recomandată împotriva constipaţiei, iar celuloza grăbește tranzitul intestinal.

Totuși, în cazul fragilităţii mucoasei intestinale, este preferabil să nu se consume prea multă și cel mai bine în stare prelucrată (de exemplu suc).

Fiind hipocalorică (38 kcal/100 g), zmeura se recomandă la deserturile ușoare, cărora le dă culoare.

Conţinutul bogat în magneziu și fier o fac să fie un bun remediu natural împotriva oboselii.

Este cel mai bogat fruct în acid elagic, polifenol antioxidant care contribuie la prevenirea unor tipuri de cancer.

Antocianinele (antioxidanţi) pe care le conţine zmeura constituie un ajutor preţios împotriva îmbătrânirii pielii, ameliorând elasticitatea și densitatea acesteia. Contribuie și la reducerea roșeţei prin întărirea rezistenţei micilor vase sanguine ale epidermei (antocianinele sunt ideale în măști sau loţiuni pentru atenuarea cuperozei).

Agerpres.ro

Televizorul aprins în fundal afectează dezvoltarea limbajului copiilor Televizorul aprins în fundal afectează dezvoltarea limbajului copiilor, au descoperit cercetătorii americani într-un studiu.

Deși zgomotul televizorului în fundal este un fenomen obișnuit în cele mai multe case, un studiu al cercetătorilor americani a descoperit că acesta afectează dezvoltarea limbajului copiilor, deoarece părinţii vorbesc mai puţin cu aceștia când televizorul este aprins, conform dailymail. co.uk.

Argumentul oamenilor de știinţă americani este că limbajul copiilor se dezvoltă când aceștia își ascultă părinţii, iar părinţii discută mai puţin cu copiii când televizorul este aprins. În cadrul experimentului, publicat în Journal of Children and Media, părinţii unor copii cu vârstele cuprinse între 12, 24 și 36 de luni au fost observaţi în timp ce interacţionau cu aceștia în timpul unor jocuri.

Grupul de părinţi și copii a fost observat timp

de o oră, iar jumătate din acest timp, televizorul era aprins în fundal.

Cercetătorii au observat că, în timp ce televizorul era aprins, numărul de cuvinte și de fraze, precum și numărul de cuvinte noi rostite de părinţi, au fost mai reduse decât în timpul în care televizorul era stins. Având în vedere că limbajul utilizat de părinţi are o legătură intrinsecă cu dezvoltarea limbajului copiilor, rezultatele studiului sugerează că expunerea prelungită la zgomotul de fond al televizorului are o influenţă negativă asupra acestui proces. În Statele Unite ale Americii, copiii sub 24 de luni au parte, în medie, de 5,5 ore de zgomot de fond produs de televizor pe zi. «Noile noastre rezultate, alături de cercetările anterioare privind efectele negative ale zgomotului de fond al televizorului asupra (...) interacţiunii dintre părinţi și copii, arată că emisiunile de televiziune care nu sunt adresate copiilor ar trebui evitate cât mai mult posibil», a spus Tiffany Pempek, autoarea studiului.

«Cel mai bine ar fi ca părinţii să se joace cu copilul lor fără să fie distrași de zgomotul televizorului din fundal», a precizat Tiffany Pempek. Deși, până acum, recomandările aveau în vedere expunerea directă la televizor, rapoartele recente au arătat efectul negativ potenţial al expunerii la zgomotul de fundal, despre care părinţii ar putea crede că nu are niciun efect asupra copilului.

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL

Cum să porţi şortul la birou Trebuie să recunoaștem: e mare lucru să poţi să integrezi firesc, în garderoba de birou, o piesă sexy cum e șortul. Iată cam ce ar fi de făcut: Întâi de toate, trebuie să precizăm că, în condiţiile în care lucrezi într-un domeniu foarte rigid, este mai bine să eviţi șortul sau să alegi o variantă decentă, ce se termină puţin deasupra genunchiului.

Dacă ai decis că te poţi aventura și la birou în șort, trebuie să ţii seama de un test simplu. Întinde mâinile pe lângă corp. Punctul în care ajungi în mod firesc cu degetele va reprezenta limita de care trebuie să ţii seama atunci când alegi lungimea pantalonilor sau a fustei: să nu fie niciodată mai scurte!

Așadar, iată ghidul scurt de bună purtate a șortului la birou.

Pornește de jos în sus: noile tocuri de lungime medie dau perfect lângă o pereche de pantaloni scurţi. Tocurile înalte ar

putea părea excesive, dar cele medii și pătrate sunt exact ce trebuie! Vei avea un look foarte fresh, iar la sfârșitul zilei nu te vor mai durea picioarele.

Ai mare grijă la proporţii și nu alege o pereche excesiv de mulată pentru birou! Păstrează șortul sexy pentru plajă.

Alege un șort... la dungă! Dacă și sacoul e din același material, practic vei fi la costum, în varianta estivală, desigur! Ce poate fi mai potrivit pentru zilele toride din oraș?

Fii curajoasă și experimentează! Poţi purta un șort cu pantofi oxford, pălărie și cămașă. Poţi să-ţi imaginezi ceva mai potrivit pentru birou? Noi nu. Ah, și să nu ignorăm ruda șortului, fusta pantalon, o achiziţie extrem de valoroasă pentru garderoba office.

Glamourmagazine.ro

Decorurile simple şi colorate, în tendinţe Descoperă în sugestiile designerilor de interior cele mai inspirate idei care să-ţi transforme casa și starea!

Natural Culorile, texturile și materialele inspirate din natură vin să ne arate că atunci când ești în pană de idei, este suficient să-ţi arunci o privire pe fereastră pentru a descoperi cele mai firești, subtile, elegante și vesele combinaţii. Locuinţa se va transforma imediat într-un colţ de relaxare.

Cu ajutorul imprimeurilor florale vei obţine foarte ușor o atmosferă învăluită în romantism.

Secretul este să alegi anumite accente cu un astfel de imprimeu, pentru a evita florile în exces.

FLUX

STUDIU

HOME DECO

Florale

15

Un decor fresh Poate că sunt culorile pe care le au florile primăvara sau poate că transmit doar veselie și o senzaţie de relaxare deplină, un lucru este sigur: pastelul este una dintre cele mai bune alegeri când vrei o schimbare de decor.

Inspiraţii grecești Ai fost sedusă de combinaţiile delicioase de ingrediente care dau o savoare aparte mâncărurilor? Atunci descoperă și o altă abordare a culturii grecești: cea a designului de interior.

Lemnul masiv și liniile simple sunt câteva dintre caracteristicile unui mobilier de inspiraţie grecească.

Grafisme La început de drum, aruncă o privire în trecut,

Forme geometrice cu linii drepte, combinaţii sobre de texturi și culori, stilul industrial este foarte expresiv, tocmai prin faptul că este caracterizat prin spaţii de depozitare ultrafuncţionale.

Avantaje.ro

După ce vei citi acest articol nu te vei mai duce la florărie doar pentru a cumpăra buchete pentru ocazii speciale, ci și pentru dăţile când ai chef să gătești ceva deosebit. În plus, vei începe să fii atentă și pe câmpuri, în plimbările tale prin ţară, tot cu același scop.

Chiar dacă vei fi reticenţă, te asigurăm că aceste flori sunt comestibile.

Florile de dovlecel Aceste flori dulci sunt tradiţionale în bucătăria mediteraneană. Pot fi gătite cu mozzarella și anchoa, umplute cu risotto și ierburi aromatice, cu pesmet sau ricotta.

De regulă, se sotează și se prăjesc în ulei.

Flori de liliac Au un gust ușor de citrice și pot fi puţin amărui, însă mierea va da cu adevărat savoare. Mierea cu flori de liliac poate fi savurată pe pâine prăjită sau biscuiţi sau poate fi folosită la brioșe.

Petale de trandafir

Gălbenele

Nonconformist

Acesta este cuvântul pe care mizează nordicii, punând întotdeauna accent pe eleganţă și funcţionalitate.

Flori care pot fi mâncate

Trandafirii pot fi mai mult decât o declaraţie de dragoste. Petalele se pot transformă în sirop, ceai sau chiar dulceaţă.

într-o perioadă în care lutul era un foarte apreciat material termorezistent. Formele grafice se combină armonios cu vasele realizate din lut.

Minimalist

Mediafax.ro

Gălbenelele nu sunt folosite doar pentru ceai sau pentru creme, dar și pentru a înlocui șofranul din mâncăruri, pentru a da gust minunat salatelor, supelor sau omletelor. Dacă vrei să faci paella, sotează ceapa în ulei de măsline, adaugă orez, carne de care îţi poftește inima, bineînţeles gălbenelele tocate, și apă fierbinte și gata!

Mâna Maicii Domnului Ceaiul de Mâna Maicii Domnului are proprietăţi antibacteriene, antivirale și antiinflamatorii și are efecte calmante și expectorante, laxative, diuretice și antimicrobiene.

Levănţica Levănţica dă un gust deosebit mierii de albine, prăjiturilor, budincilor, biscuiţilor de casă și ceaiurilor, dar poate fi inclusă și în felurile principale.

One.ro

FLUX

16

Magazin 27 IUNIE 2014

Maestrul Eugen Doga, în concert la Iaşi Astăzi, pe scena de la Palatul Culturii din Iași are loc concertul extraordinar „Eugen Doga”, susţinut de Opera Naţională Română Iași, cu participarea maestrului. Evenimentul muzical, care are loc în cadrul celei de-a doua ediţii a Festivalului Internaţional al Educaţiei 2014, va transmis live și la Cernăuţi.

Despre Eugen Doga se spune că ar fi cel mai mare compozitor român în viaţă. De aceea, pare un paradox faptul că românii îl cunosc prea puţin. Însă legăturile sale cu România datează încă de pe vremea comunismului.

El este cel care a realizat coloana sonoră a filmului „Maria Mirabela”, o coproducţie româno-sovietică, însă este cunoscut și pentru muzica din alte producţii cinematografice de succes care au rulat pe marile ecrane – „Lăutarii”, „Gingașa și tandra mea fiară”, „Șatra”. În noiembrie trecut, compozitorul a susţinut un concert jubiliar la Ateneul Român.

Opera lui Eugen Doga este una vastă și cuprinde lucrări de balet, cvartete, cântece, melodii lirice, piese instrumentale de cameră, poeme simfonice, romanţe, muzică pentru piese de teatru și coloane sonore pentru peste 200 de filme. „Celebrul vals din filmul „Gingașa și PE L E R I N A J E

tandra mea fiară” este una dintre cele mai faimoase compoziţii muzicale ale secolului XX. În conformitate cu o decizie specială a UNESCO, acest vals este recunoscut ca fiind unul dintre cele patru capodopere muzicale ale secolului

PENTRU SUFLET

CENTRUL de PELERINAJ

EMAUS MITROPOLIA BASARABIEI

O D E S A ûi C R I M E E A 09 – 14 septembrie 2014

Ziua 1: Deplasare din Iaúi, ora 07.00 (de la Palatul Culturii), spre Odesa pe ruta Chiúinău-Odesa (350 km). Catedrala Mitropolitană „Schimbarea la FaĠă” – moaútele Sf. Ier. INOCHENTIE, Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului – Kaèpirovskaia. Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” – moaútele Sf. Cuv. IONA, Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului – Kaèpirovskaia úi cea din Iviron. Cazare la hotel (2 pers/cam). Cina (4 Euro).

Ziua 2: Mic dejun. Deplasare spre Simferopol (470 km). Sosire în Simferopol, aprox. ora 16.00. Catedrala Sfânta Treime – moaútele Sfântului Ierarh LUCA, doctorul fără de arginĠi. Catedrala SfinĠilor Apostoli Petru úi Pavel – moaútele Sfântului Ierarh GURIE (†1882), Icoana Făcătoare de minuni a Sf. Ier. Nicolae.

Cazare la Pensiune (2-3 pers/cam). Cina.

Ziua 3: Mic dejun. Yalta. Catedrala Sf. Alexandru Nevski. Palatul LIVADIA, (reúedinìa de vară a familiei imperiale), Biserica cu hramul "ÎnălĠarea Sfintei Cruci". Castelul “Cuibul Rândunicilor”. Cazare la Pensiune (2-3 pers/cam). Cina.

Ziua 4: Mic dejun. BAHCISARAI – supranumit Muntele Athos al Crimeii.

Mănăstirea de călugări din munte (peúteră) „Adormirea Maicii Domnului”, Închinare la Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului. Mănăstirea Inckerman. Construită în piatră deasupra peúterii Sf. Ap. Andrei. În biserica rupestră din mănăstire se află un paraclis închinat Sf. Ap. Andrei úi reprezintă, de fapt, chiar peútera în care a locuit Sfântul Apostol úi ucenicii săi; un al doilea paraclis (cel mai mare, în care se slujeúte) este închinat Sf. Clement – papă al Romei, ucenicul Sf. Ap. Petru, exilat de împăratul Traian la Chersones úi martirizat la anul 99. Aici se află racla cu Sfintele lui Moaúte.

Hersones (SEVASTOPOL) Catedrala Sf. Cneaz Vladimir. A fost construită pe locul unde a fost botezat Sf. Cneaz VLADIMIR în anul 988, socotit ca cel care a încreútinat poporul rus. (TAXA de intrare 4 Euro).

PLIMBARE PRIN SEVASTOPOL. FIOLENT – muntele Maicii Domnului.

Mănăstirea Sf. Gheorghe Biruitorul. Cazare la Pensiune (2-3 pers/cam). Cina.

Ziua 5: Mic dejun. Deplasare Simferopol-Odesa (470 km). Mănăstirea Sf. Prooroc Ilie – moaútele Sf. Gavriil Athonitul, icoana Maicii Domnului alăptând.

Cazare la hotel (2 pers/cam). Cina (4 Euro).

Ziua 6: Mic dejun. Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, moaútele úi mormântul Sf. Cuv. KUKgA úi talpa Sf. Ap. ANDREI. Deplasare OdesaChiúinău-Iaúi (350 km). Sosirea în Iaúi, aprox. ora 20.00 (în funcĠie de formalităĠile vamale). PreĠul pelerinajului: 300 Euro. PreĠul include: * transport, viza de intrare în Crimeea (Rusia), masă (dejun èi cină), 5 nopìi de cazare (Hotel** în Odesa, Crimeea/Pensiune la 200 metri de Marea Neagră), asigurare medicală, ghid local, traducător úi taxe vamale.

Nu sunt incluse în preĠ: - intrarea la unele obiective turistice, - cina în Odesa (4 Euro).

Următoarele pelerinaje: Kiev, Poceaev, Cernigov. 15-20 iulie. PreĠ: 500 lei Grecia – 09-21 august. PreĠ: 450 Euro.

Marin Osoianu http://pelerinajeucraina.com

ª0744848704 www.byzantion.ro

XX, Ronald Reagan considerându-l drept cel mai bun vals al secolului respectiv”, se arată într-un comunicat trimis de Centrul de Promovare și Comunicare a FIE Iași. Compozitorul mai este și autorul coloanei sonore din alte filme cunoscute: „Anna Pavlova”, „Binecuvântaţi femeia”, „Portretul soţiei pictorului”, ”Djamilea”, „Regina Margot”, „Patul lui Procust” ș.a.

Supranumit „Maestru în artă, Artist al Poporului și Om al Mileniului”, Eugen Doga a adunat pe parcursul vieţii numeroase distincţii și premii naţionale și internaţionale, fiind înscris în lista celor 200 de personalităţi ale lumii. Piesele sale se regăsesc într-un top internaţional realizat de site-ul History Rundown cu cele mai bune 200 de opere muzicale din toate timpurile. Astfel, în Top 200 Classical Music Pieces sunt incluse lucrările “Gramofon” pe poziţia a 83-a, iar “Dulcea și tandra mea fiară” s-a clasat pe locul 94.

Maestrul Doga este recunoscut la nivel internaţional, alături de George Enescu, ca unul dintre numele mari ale muzicii clasice. Elita intelectuală din Sankt Petersburg l-a așezat pe Eugen Doga alături de George Enescu în prestigioasa antologie „Compozitorii secolului XX”. „Am învăţat de la marele Enescu să caut muzica pretutindeni, în folclor, în natură, fără prejudecăţile snobilor. Degeaba râvnești să atingi înălţimile, să experimentezi o modernitate rece, chinuită, dacă nu ai scris nicio piesă miniaturală, ca un diamant mai valoros decât orice taluz zgomotos de zgură. Am descoperit că oamenii n-au uitat să viseze la muzica muzicală, să se bucure, să se vindece prin ea”, afirmă Eugen Doga.

Valeria BOTNARU, pentru FLUX

În premieră, un Festival Medieval în Republica Moldova În zilele de 28 și 29 iunie, în incinta Complexului Etno-Cultural VATRA va avea loc primul Festival Medieval din Moldova, care se anunţă a fi un eveniment artistic și cultural „cum nu s-a mai văzut”. Organizatorii promit un spectacol de amploare, din care nu vor lipsi muzica medievală, parada personalităților istorice și a costumelor medievale, dansul și călătoriile inedite cu caii prin pădure, mâncarea gătită sub cerul liber etc.

Festivalul își propune să reînvie trecutul prin teatralizarea celor mai aprige bătălii istorice și organizarea unei parade de excepție a celor mai importante personalități ale vremii. Timp de două zile, doritorii vor putea participa la aceste bătălii, la trageri cu arcul, dueluri cu săbii și adevărate show-uri de foc, alături de cei mai mari domnitori ai neamului.

Programul Festivalului va mai include, pe lângă reconstituirea unor lupte istorice și parada unor personalităţi din vremuri demult apuse, un concert de muzică și dansuri medievale, showuri de foc, trageri cu arcul, plimbări cu balonul de aer, plimbări cu caii și cu căruța, târguri de artizanat și altele. De asemenea, amatorii de drumeţii se vor putea deplasa pe traseul turistic la Mănăstirea Căpriana.

Festivalul va include și un program dedicat copiilor. Astfel, cei mici vor putea participa la mai multe concursuri în domeniul teatrului, dansului, artei plastice, organizatorii propunându-și să descopere tinere talente și să le cultive copiilor patriotismul și dragostea pentru valorile artistice naționale.

Teatrul Municipal de Marionete Chișinău și Teatrul pentru copii „Arlechino” vor prezenta mai multe spectacole pentru cei mici. De asemenea,

aceștia se vor distra alături de clovni și vor fi antrenaţi în diverse jocuri.

La eveniment vor participa trupe de dans și de muzică din țară și de peste hotare, trupe de actori, cascadori, jongleri, meșteșugari și nu numai. O atmosferă specifică vor crea spectacolele, muzica și dansurile, dar și invitaţii deosebiţi ai festivalului. Printre aceștia se numără lăutarii “Vatra Neamului”, formațiile de muzică medievală și renascentistă de la București, „Nomen Est Omen”, „Ad-Hoc”.

Cei care intenţionează să participe la toate acţiunile incluse în program vor putea să închirieze corturi în zona de camping a Festivalului Medieval, înregistrând o cerere prealabilă.

Complexul Cultural VATRA se află la doar 30 km de Chișinău, pe traseul Chișinău-Ungheni. Situat într-o zonă pitorească unică, aici se poate ajunge ușor atât cu mașina, cât și cu transportul public.

Complexul Cultural VATRA este amplasat la poalele Codrilor, în apropierea Mănăstirii Căpriana. Ceea ce le va permite participanţilor să respire aer curat, să facă o plimbare prin Codri și să viziteze una dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova.

Prețul biletului de intrare la festival este de 50 de lei pentru o zi și 80 de lei pentru două zile. Biletele pot fi procurate online de pe portalurile iTicket.md, fest.md și la numărul de telefon 079 55 11 33. Acestea vor fi comercializate însă și în ziua evenimentul, la intrarea Complexului Etno-Cultural VATRA. Pentru doritori, organizatorii festivalului vor pune la dispoziţie o rută specială din Chișinău spre Complexul Vatra. Transportul va fi luat de pe Calea Ieșilor și va costa 15 lei într-o direcție.

Microbuzele pe această rută vor circula cu începere de la ora 11:00 sâmbătă, până duminică după închiderea festivalului.

La Complex se poate ajunge însă și cu transportul public de pe rutele: Chișinău-Bucovăț, Chișinău-Lozova, Chișinău-Călărași, Chișinău-Vorniceni, Chișinău-Strășeni (ruta va fi prelungită până la Complexul VATRA), și alte rute care pot fi luate din sectorul Sculeni al capitalei. În cele două zile ale festivalului, numărul autobuzelor și al microbuzelor de pe aceste rute vor fi suplinite și vor circula până la ore mai târzii.

Valeria BOTNARU, pentru FLUX