Ziarul Flux, Ed. 40 (965)

BUNĂ DIMINEAŢA! VINERI, 31 octombrie 2014 16 pagini

Preţ contractual

Calendar creştin-ortodox

Cursul valutar 31.10.2014

=Sf. Ap. și Ev. Luca; Sf. Mc. Iulian și Martin

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

Maxima zilei Atunci când valorile îţi sunt clare, este mai ușor să iei decizii.

Roy Disney

1 EURO..............................18.5739 1 Dolar american ............. 14.7583 1 Leu românesc ................. 4.2020 1 Rublă rusească ............... 0.3503 Timpul probabil: 31.10.2014

1.11.2014

Soare, 2 11 0C

Soare, 0 8 0C

EDI|IA DE VINERI

GPF

FLUX

S PECIAL

Fondat în 1995 z Nr. 40 (965)

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

ABONAREA 2014

FLUX Poşta Moldovei

SPECIAL

ABONAREA 2014 1 lună

3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri

20,00 lei

60,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei

48,00 lei

Echipele mobile ale PPCD sunt întâmpinate cu entuziasm, încredere şi speranţă în raioanele şi municipiile Republicii Moldova 2

PAGINA

ACTUAL

Încotro se duc milioanele din fondurile electorale?

3

PAGINA

ECONOMIC

Institutul Naţional de Cercetări Economice şi-a revizuit prognoza de creştere economică pentru anul 2014 de la 3,7% la 2%

7

PAGINA

Candidații la funcția de deputat din partea PPCD întreprind în permanenţă vizite în localitățile din țară, unde discută cu oamenii cele mai arzătoare probleme cu care se confruntă aceștia, dezbat chestiuni legate de viitorul Republicii Moldova, pornind de la dezideratele formulate în programul electoral al formaţiunii, „Planul Roșca”.

Continuare în pag. 2

SCANDALOS

Grupările care au uzurpat puterea în stat sunt capabile să trădeze, în cel mai josnic mod, poporul acestei ţări

Persoane de rang înalt din Germania şi România, implicate în scandalul EADS-Microsoft

8

PAGINA

Interviu cu juristul Radu Buşilă, candidat la funcţia de deputat pe lista Partidului Popular Creştin Democrat

EXTERNE

XXX

Administraţia Obama, cea mai „periculoasă” pentru presă din istoria SUA

10

PAGINA

SPIRITUALITATE

Profetism ţărănesc

John Perkins, asasin economic, despre cum se corup guverne şi şefi de stat

XXX

(citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 6)

S-a stins din viaţă jurnalistul Constantin Tănase Fondatorul ziarului „Timpul de dimineaţă”, redutabilul jurnalist Constantin Tănase, a murit ieri, la un spital din Chișinău, răpus de o boală incurabilă.

Constantin Tănase s-a născut pe data de 24 iunie 1949, în comuna Nemţeni, judeţul Lăpușna. A studiat la Facultatea de litere a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, a activat în calitate de profesor și director de studii. Și-a făcut doctoratul la Academia de Știinţe a Moldovei, susţinându-și cu succes teza de doctor în filologie. În perioada 1988-1990 a activat în calitate de secretar știinţific al Comisiei de terminologie de pe lângă AȘM. În anii 1991-1993 este deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, semnatar al Declaraţiei de Independenţă. În 1994-1996 a fost de director al Centrului Naţional de Terminologie, realizând în această calitate un vast program de editare a dicţionarelor de terminologie și de punere în circulaţie în limba română a documentaţiei oficiale, actelor de identitate etc. În 1996 este consilier al președintelui Mircea Snegur. În perioada 1997-2001, Constantin Tănase a fost redactor-șef adjunct, apoi redactor-șef și director al ziarului „Flux”. În 2001 a lansat ziarul „Timpul”, unde a scris editoriale până aproape în ultimele zile de viaţă.

A editat volumele de publicistică „Ochiul lui Esop” (2000), „Patria vuindă” (2001), „Hoţii de mituri” (2004) și „Blestemul de a fi” (2009), precum și „Groapa cu lei” în luna iunie curent.

Dumnezeu să-l odihnească în pace cu drepţii.

FLUX

FLUX

2

Actual

31 OCTOMBRIE 2014

Echipele mobile ale PPCD sunt întâmpinate cu entuziasm, încredere şi speranţă în raioanele şi municipiile Republicii Moldova Urmare din pag. 1 „Este o experiență extraordinară. Discuțiile pe care le purtăm cu concetățenii în stradă, în piețe, magazine, gări etc., ne ajută, pe de o parte, să fim la curent cu starea de lucruri reală de pe teren, iar pe de altă parte, ne permit să le explicăm mai lesne oamenilor ce înseamnă „Planul Roșca”.

Tot mai mulți dintre ei înţeleg în prezent că acest document este un adevărat plan național, o strategie de țară.

Reacțiile concetățenilor noștri, din toate colțurile Moldovei, atunci când iau cunoștință de Planul nostru, când îi cunosc pe membrii echipei noastre, sunt doar pozitive”, a relatat pentru FLUX președintele PPCD, Victor Ciobanu. „Astăzi mergem a treia oară prin raioanele de nord ale țării. Suntem încântați de felul în care reacționează cei mai mulți dintre cetățeni atunci când ne întâlnesc în orașele și satele lor. În mod special, pentru cei mai mulți moldoveni este un eveniment important faptul că îl întâlnesc pe Iurie Roșca în stradă, la piață, că pot primi chiar de la el broșura „Planul Roșca” cu autograful acestuia. Am impresia că nici într-o altă campanie electorală domnul Roșca nu a mai oferit atât de multe autografe ca în actuala”, a declarat pentru FLUX membrul echipei și candidatul la funcția de deputat, Roman Nicoară.

Potrivit serviciului de presă al PPCD, până la ora actuală echipele de candidați și de susţinători ai partidului

au ajuns aproape în fiecare raion. La sediul formaţiunii, zilnic telefonează zeci de oameni care doresc să intre în posesia broșurii „Planul Roșca”. Iar după ce o lecturează, ţin să-și exprime admiraţia și întregul acord cu conținutul documentului. Oamenii apreciază mult ideea de unitate națională, de patriotism economic, de inteligență și echilibru diplomatic pe care este axată viziunea din acest plan de țară. Totodată, un mare număr de cetățeni moldoveni subliniază faptul că este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când un lider politic a reușit să creioneze într-o lucrare modestă ca volum o strategie ce ia în calcul toate realitățile, mai plăcute și mai puțin plăcute.

din Turcia și cartofi din Polonia. Oamenii ne întâmpină cu entuziasm și nădejde. Ei văd în „Planul Roșca” șansa reală pentru scoaterea țării din impas.

Cetățenii ne susțin în intenția noastră de a fortifica și valorifica statutul de neutralitate permanentă, precum și promovarea protecționismului economic”, a declarat Iurie Roșca.

Echipele mobile ale Partidului Popular Creștin Democrat au ajuns până în prezent în raioanele Orhei, Anenii Noi, Ialoveni, Nisporeni, Hâncești, Cimișlia, Criuleni, Telenești, Sângerei, în municipiul Bălți, la Râșcani, Briceni, Edineț, Soroca, Drochia, Rezina, Dondușeni, Cahul, Chișinău.

FLUX

La rândul său, Iurie Roșca a mărturisit pentru FLUX că a rămas plăcut impresionat de susținerea de care se bucură planul său în rândul agricultorilor. „Am văzut livezi pline cu mere înghețate. Am văzut că agricultorii nu au nicio încredere că actuala guvernare îi poate ajuta. Agricultorii condamnă actuala putere pentru că aceasta distruge producătorul autohton, dar și pentru pierderea pieței ruse. Producătorii agricoli din nordul țării mi-au spus ceea ce noi afirmăm de atâta vreme, și anume că Moldova trebuie să importe doar produse cum ar fi bananele, portocalele sau alte fructe sau legume ce nu pot fi cultivate în țara noastră. Este revoltător faptul că noi aducem roșii

Încotro se duc milioanele din fondurile electorale?

Nu se știe ce vom câștiga noi, cetăţenii, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie, însă știm deja cine câștigă cel mai mult în cadrul campaniei electorale. Astfel, televiziunile își bagă în conturi în această perioadă milioane de lei.

De asemenea, și prestatorii de servicii de publicitate stradală (panouri publicitare), publicaţiile online, posturile de radio etc. Practic, potrivit rapoartelor financiare, veniturile acumulate de formaţiunile politice înregistrate în cursa electorală sunt cheltuite, în proporţie

de peste 90 la sută, pentru publicitate.

Concurenţii electorali au prezentat recent la Comisia Electorală Centrală rapoartele financiare pentru perioada 10-23 octombrie. Lideri incontestabili la venituri și cheltuieli sunt democraţii și liberal-democraţii, urmaţi de liberalii reformatori, socialiști și comuniști, dar la o distanţă considerabilă. Banii intraţi în cont provin din donaţiile unor persoane fizice.

Potrivit acestor rapoarte, PLDM este partidul care a acumulat cele mai mari venituri în fondul electoral – peste 10 milioane de lei. Cei 65 de donatori au contribuit cu sume considerabile, de sute ori zeci de mii de lei. Însă cei mai darnici, între care Vladimir Filat, Valeriu Streleţ și Vic-

tor Roșca, au vărsat în fondul electoral al partidului sume de peste un milion de lei.

Formaţiunea a raportat cheltuieli de aproape 9,5 milioane de lei, aceasta fiind distribuită aproape integral pentru publicitate. Partea leului, în jur de 8 milioane, au fost cheltuite pentru publicitatea TV. Partidul Democrat din Moldova a arătat în raport venituri de aproximativ 9,5 milioane de lei, dar spre deosebire de liberal-democraţi, banii au fost adunaţi tocmai de la 450 de donatori. Printre aceștia au fost unii mai cu dare de mână, care au vărsat în fondul electoral câte 90, 80, 60, 50 ori 30 de mii de lei. Au fost bineveniţi însă și cei cu o contribuţie mai modestă, de 10, 5, 3 ori 2 mii de lei.

Conform raportului, peste 9,25 de milioane au fost cheltuite deja pentru publicitate. Însă cea mai mare parte din sumă, aproximativ șase milioane de lei, au ajuns în conturile General Media Group ICS SRL, care includ posturile Prime, Publika TV, Canal 2,

Canal 3, controlate de primvicepreședintele PD, Vladimir Plahotniuc.

Câte aproximativ jumătate de milion de lei au cheltuit democraţii pentru publicitatea stradală și cea din reţeaua de internet. Ceva mai puţin – pentru publicitate radio. PDM

nu a raportat însă niciun leu cheltuit pentru transport, ca, de altfel, și liberal-democraţii. În continuarea clasamentului vine Partidul Liberal Reformator, care a cheltuit în perioada de raport aproximativ 2,8 milioane de lei. Socialiștii au raportat cheltuieli de 1,8 milioane de lei, iar comuniștii – de circa 800 de mii.

Partidele extraparlamentare au indicat cheltuieli mai mici: Partidul Popular – 216 mii, Blocul Electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală” – în jur de 64 de mii, Mișcarea Populară Antimafie – peste 38 de mii de lei. Celelalte partide înscrise în cursa pentru parlamentare au cheltuit, potrivit rapoartelor, sume de aproximativ două mii de lei ori chiar au arătat zero venituri și cheltuieli.

FLUX

Politic

31 OCTOMBRIE 2014

3

FLUX

Grupările care au uzurpat puterea în stat sunt capabile să trădeze, în cel mai josnic mod, poporul acestei ţări Interviu cu juristul Radu Buşilă, candidat la funcţia de deputat pe lista Partidului Popular Creştin Democrat - Domnule Radu Bușilă, dumneavoastră aţi declarat anterior că această campanie electorală se va desfășura în condiţiile în care puterea este uzurpată. Cum poate fi sesizată această stare de uzurpare a puterii, în mod concret, în cadrul campaniei pentru alegerea unei noi componenţe a Parlamentului?

- Când spunem că puterea este uzurpată, avem în vedere faptul că aceasta este deţinută în mod ilegal.

Am spus și anterior că actuala putere, în primul rând, a partajat pe criterii politice o serie de instituţii, cum ar fi, bunăoară, Procuratura, dar și alte instituţii de drept care în niciun caz nu trebuie să fie controlate politic. Unul dintre liderii fostei AIE recunoscuse public faptul că aceste instituţii au fost împărţite între componentele coaliţiei de la guvernare.

Mă refer la liberalul Mihai Ghimpu.

De asemenea, este cazul să ne amintim de modul în care a fost ales președintele Timofti, cu încălcarea tuturor termenelor fixate în mod expres în Legea supremă. Asta nu înseamnă nimic altceva decât că șeful statului a fost instalat la putere în mod ilegal. Iar toate acţiunile acestuia, inclusiv desemnarea candidatului la funcţia de premier, sunt viciate sub aspect juridic de faptul că, potrivit Constituţiei, Timofti a fost ales cu grave încălcări și abateri anticonstituţionale. Și acum, având controlul total asupra Poliţiei, Procuraturii, asupra mediului de afaceri, componentele actualei puteri vor transforma în instrumente electorale o serie de insti-

tuţii și entităţi ce nu pot, în mod normal, să fie utilizate într-o asemenea calitate. La noi au ajuns și informaţii cum o serie de persoane angajate în structurile de stat sunt impuse să scrie cereri de demisie fără indicarea datei, riscând să-și piardă locul de muncă în cazul în care nu vor prezenta proba foto că au votat „așa cum trebuie”. Astfel, cei care au uzurpat puterea încearcă să obţină și de această dată un scor ce le-ar permite să se mai regăsească încă o dată într-o majoritate parlamentară.

Ceea ce trebuie să înţeleagă fiecare cetăţean este faptul că grupările care și-au permis să nesocotească într-un asemenea hal normele fundamentale ce reglementează modul de preluare, menţinere și exercitare a puterii în stat sunt capabili, în momente de criză, să trădeze, în cel mai josnic mod, poporul acestei ţări. Iar

consecinţele ar putea fi de-a dreptul catastrofale pentru interesul naţional al Republicii Moldova.

- Și ce ar putea face unele forţe politice? Cum anume ar putea fi periclitat interesul naţional al Republicii Moldova?

- La moment, din punctul meu de vedere, în pericol se află integritatea noastră teritorială, coeziunea internă, deontologia creștin-ortodoxă care este baza moralităţii, culturii și relaţiilor interumane în ţara noastră, precum și principalul suport material pe care se mai ţine existenţa noastră – pământul.

Cei care au uzurpat puterea deja au făcut și un compromis foarte rușinos sub aspect spiritual-moral, adoptând o lege care, chipurile, ar avea menirea să asigure egalitatea de șanse. Dar această lege pune, de fapt, bazele pentru o revizuire

Institutul Naţional de Cercetări Economice şi-a revizuit prognoza de creştere economică pentru anul 2014 de la 3,7% la 2% Aceste concluzii se conţin în publicaţia trimestrială „Tendinţe în economia Moldovei”, lansat recent de Institutul Naţional de Cercetări Economice. Studiul s-a referit la cele mai recente tendinţe care au marcat activitatea social-economică a țării, în ediţia curentă fiind disponibilă o analiză comprehensivă a rezultatelor obţinute în prima jumătate a anului. Autorii au relevat, de asemenea, premisele și constrângerile iminente pentru creșterea economică în acest an, precum și prognoza actualizată a Institutului Naţional de Cercetări Economice privind evoluţia principalilor indicatori macroeconomici. În prima jumătate a anului, economia naţională a înregistrat o creștere economică anuală de 3,9% – o performanţă bună comparativ cu alte state din regiune – Ucraina, România, Federaţia Rusă. Exporturile și formarea brută de capital fix au fost principalii factori ce au susţinut creșterea PIB. Totodată, în pofida acestor evoluţii investiţiile străine întârzie să crească. Astfel, în prima jumătate a anului 2014, influxul net de ISD a fost la limita inferioară pentru perioada similară a ultimilor 10 ani, constituind 74,5 mil. USD. Pe fundalul temperă-

rii remiterilor, precum și a câștigurilor salariale reale, veniturile reale ale populaţiei au depășit cu puţin nivelul anului precedent, fapt ce a influenţat evoluţia anemică a consumului intern, în prima jumătate a anului.

Variaţia stocurilor a influenţat negativ creșterea PIB în această perioadă, iar contribuţia pozitivă a acestora în semestrul doi este incertă. În sectorul bancar se atestă evoluții îngrijorătoare. În decursul primei jumătăți a anului 2014, soldul creditelor neperformante s-a majorat semnificativ. În septembrie 2014 față de decembrie 2013, stocul împrumuturilor neperformante a crescut cu aproximativ 19%, în timp ce soldul total al creditelor a crescut cu 12%. În rezultatul acestor evoluții, în aceeași perioadă, suficiența capitalului ponderat la risc s-a diminuat cu 3,2 puncte procentuale. Mai multe bănci se află în apropierea nivelului de 16%, care reprezintă limita minimă pentru capitalul ponderat la risc ș.a.

Pentru a doua jumătate a anului 2014, specialiștii anticipează o extindere nesemnificativă a sectorului de bunuri. Anul agricol favorabil a asigurat un volum înalt de producţie, dar modificarea relativă va fi neesenţială. Constrângerile interne în calea desfășurării afacerilor, și, în special, conjunctura externă nefavorabilă, deja au determinat reducerea ritmurilor de creștere a producţiei industriale și au contaminat unele sectoare de servicii. În contextul materializării riscurilor anticipate la început de an, ce ţin de destabilizarea politică și perturbarea activităţii economice în zona CSI, precum și înăsprirea accesului pe piaţa rusească a unor produse moldovenești, Institutul Naţional de Cercetări Economice și-a revizuit prognoza de creștere economică pentru anul 2014 de la 3,7% la 2%.

FLUX

ontologică pe viitor a instituţiei familiei, moralităţii publice, spaţiului public, relaţiilor între oameni și așa mai departe. Adică, din acest punct de vedere, în plină desfășurare este o campanie de substituire a noţiunilor, termenilor și conotaţiilor. Este vorba despre un atac la identitatea noastră culturală și spirituală.

Cât privește pământul. Acesta, Doamne ferește, nu trebuie să fie tratat ca orice marfă. Proprietatea asupra pământului, pe care o pot exercita cetăţenii noștri, nu trebuie să ne ducă la concluzia că acesta ar avea același statut ca cel al mărfurilor sau serviciilor de pe tarabe, rafturi și tejghele. Pământul nu este marfă. Mai mult decât atât, acesta, spre deosebire de mărfuri, nu poate fi multiplicat sau produs în serie. El este baza materială a spaţiului nostru vital. Și dacă uzurpatorii o să-l pună la dispoziţia târgoveţilor și precupeţilor, aceasta nu va însemna nimic altceva decât că moldovenii au devenit pentru totdeauna argaţi la ei acasă. De aceea, una dintre sarcinile noastre, ale celor de la PPCD, este să nu admitem așa ceva.

Dar, în paralel cu apărarea valorilor noastre ca popor ortodox și al pământului nostru, trebuie să ducem la capăt și examinarea dosarului uzurpării puterii în stat, astfel ca nimeni pe viitor să nu mai fie tentat să repete asemenea fapte, inclusiv prin partajarea în baza unor acorduri politice a acelor funcţii din stat ce prin definiţie nu pot fi subordonate politic.

- Și care este perioada cronologică în care s-a produs acest act al uzurpării?

- La 7 aprilie a avut loc primul act al scenariului de uzurpare a puterii în Republica Moldova. Atunci mai mulţi poliţiști, inclusiv femei, au fost maltrataţi. Nimeni dintre cei vino-

vaţi de maltratări și distrugeri, cei care au devastat și jefuit clădirile Parlamentului și Președinţiei, nu au fost trași la răspundere. A urmat o perioadă de abuz și fraudare a legii, când Parlamentul, deși nu putea să aleagă președintele, a fost menţinut în interesul grupărilor de la guvernare. Uzurparea a culminat cu alegerea președintelui Timofti. Noi am demonstrat acest lucru în mai multe analize ale noastre.

- Bine, dar în viitorul Parlament va fi necesară formarea unei coaliţii.

Cu cine aţi putea face bloc comun dacă spuneţi că componentele actualei guvernări sunt vinovate de uzurpare?

- Noi am spus cu mai multe ocazii că în actuala majoritate parlamentară există mulţi oameni de treabă, cărora nu le poate fi atribuit dosarul uzurpării. Avem convingerea că dintre cei care vor accede în Parlament pe listele actualelor partide de la guvernare se vor găsi oameni onești și patrioţi adevăraţi. Dar capii acestor partide și anturajul lor, care au lucrat împreună la comiterea tuturor relelor, nu au ce să mai caute în fruntea ţării. Ei vor trebui să apară în faţa justiţiei. De asemenea, avem convingerea că și în partidele de opoziţie vom găsi mai mult decât suficienţi oameni pentru o majoritate sănătoasă și patriotică.

Ca să nu las impresia că formulez acuzaţii gratuite aș aminti doar despre o declaraţie a președintelui Curţii de Conturi, Serafim Urecheanu. El a spus public că 4 miliarde de lei au fost cheltuiţi în mod ilegal, dar nimeni nu a fost tras la răspundere.

Asta chiar dacă Procuratura Generală era obligată să investigheze modul în care au fost folosiţi banii poporului. Alte surse spun că și la gestionarea banilor proveniţi din împrumuturi externe au fost comise abateri, delapidări și abuzuri extrem de grave.

De aceea, ca să închei pe o notă optimistă, voi menţiona că viitoarea guvernare va avea sarcina ca, pe de o parte, să investigheze toate ilegalităţile comise de actuala putere coruptă și să pună capăt existenţei acestor structuri ale răului, iar pe de altă parte, să lucreze în mod profesionist, cu luarea în calcul a tuturor realităţilor, la tămăduirea socialeconomică a Republicii Moldova.

- Domnule Radu Bușilă, vă mulţumim pentru acest interviu!

- Vă mulţumesc și eu! Dumnezeu să binecuvânteze Republica Moldova!

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

FLUX

4

Social

31 OCTOMBRIE 2014

Citesc zilele trecute, într-o foaie locală plină ochi de un patriotism made hăt în era podurilor de flori (răposată, sireaca, dar încă trecută cu vederea de manuale – pentru că prudenţa aprecierilor, reverenţele încărcate de echivoc sau neutralitatea „echidistantă” sunt, nu mai încape îndoială, un mod de a neglija adevărul; ori – poate mai exact – de a te eschiva de la asumarea lui directă, nemachiată), citesc cum că, vai, ceruri atotcomprehensive, de Ziua Independenţei, de ziua Limbii Noastre (vă imaginaţi cum traduc rușii sintagma – naș iazâk– și ce înţeleg ca atare?) moldovenii au vopsit, au cărat lut, și-au renovat locuinţele, au mers la cumpărături, s-au chivernisit cu dulapuri, fotolii, s-au înţolit, iar unii – culmea tupeului, probabil – s-au apucat să pună roșii și castraveţi la murat. În loc să se mândrească, vorba Planetei Moldova, cu faptul că sunt, na, moldoveni, adică bipezi de excepţie, naţiunea aleasă, căreia Dumnezeu i-a ţinut pumnii în toţi acești interminabili ani de tranziţie. Și în loc să arboreze, cum fac americanii cei sentimentali, câte un tricolor în streșina casei… Că dacă am putut supravieţui bine mersi inaniţiei, gerului și inflaţiei și încă am izbutit

să parcăm în fiece ogradă, printre orătănii și suine flegmatice, câte un Mercedes second-hand (un pomicultor din zonă și-a tras chiar și Hummer: pe bune!), e semn de pronie, maică. Că de ce altceva poate fi?

Drept care editorialul din provincie le bate moldovenilor, moralizator, obrazul. Publika lui Vântu – mă mănâncă încă demult să spun – ne-a tot îndemnat mai acum vreo

Cine e îndărătul mass-mediei? Acum se vede bine…

E timpul când ţi se ia vălul de pe ochi, iar lucrurile altădată ambigue își arată esenţa stridentă. Îmi amintesc de vocile unor reprezentanţi ai societăţii civile care deplângeau faptul că lumea nu știe cine sunt patronii posturilor de radio și de televiziune.

Păi, e suficient să asculţi informaţiile difuzate de aceste posturi în actuala campanie electorală ca să înţelegi aproape totul. Cel puţin nu mai ai nicio îndoială în privinţa partidului care se iţește de după harnicii ziariști. Totul e de domeniul evidenţei. Doar dacă ești prost ca noaptea, nu vei înţelege.

Văd la un post tv, toată ziulica, niște lideri ai partidului X ocupându-se cu filantropia, vizitând sate îndepărtate, rostind cu convingere deplină mesaje și promisiuni, îndemnând poporul să fie vigilent la alegeri. Repet, de dimineaţă până seara îi vezi la acel post numai pe solii unui singur partid. De parcă numai acest partid ar munci și ar făuri. Și ce înseamnă asta?

Cred că cel puţin nu mai trebuie să ne punem întrebări cu privire la preferinţele politice ale patronului din umbră. Îi sfătuiesc deci pe toţi cei care mai au dubii să se boldească bine la televizor în aceste zile.

Dubiile li se vor risipi foarte repede. Vor înţelege imediat ce fel de patron se pitește îndărătul mass-mediei, chiar dacă nu-i vor afla numele.

Vedeţi un partid proslăvit din zori și până-n noapte la un oarecare post? Păi, reţineţi ce partid e acela și nu mai întrebaţi cine e patronul postului.

E timpul când ţi se ia vălul de pe ochi, iar lucrurile altădată ambigue își arată esenţa stridentă. Acum veţi afla totul. Multă minte nu vă trebuie. E la mintea cocoșului.

Grav cu adevărat nu e faptul că există posturi partinice. Grav e că posturile cu adevărat independente nu prea există…

Iulian CIOCAN Sursa: europalibera.org

NOTE DE PRIVITOR

Calea spre identitate doi ani, dacă număr bine, să arborăm câte un drapel și să fim mândri.

De ce anume, nu ne-a spus tocmai limpede. Ceva evaziv, la limită cu metafora suprarealistă, lăsând să se înţeleagă că ar fi,vezi, Doamne, de la sine înţeles (pardon de calambur), neadmiţând apriori contrariul. Nici PLDM-ului – care a folosit atunci canicula cam în același scop – nu i-a trecut prin cap (și e vorba, evident, de un cap general, sumă a mai multor minţi parcă strălucite, ce dracu’!) că moldoveanului mediu, cel care tocmai s-a întors de pe la Moscova, Krasnoiarsk ori, cine știe, de prin Portugalia, Spania și încă pe de unde am apucat să ne băjenim între timp, nu-i arde nici măcar teoretic să proceseze un verb atât de găunos. A te mândri, hic et nunc?! Da’ cu ce, iubită AIE? Cu faptul că în locul promisei ordini de tip european abia de putem străbate printre grămezile de fecale deontologice? Cu faptul că, în locul

unei fabrici de împletit colţuni, măcar (vorba lui Viorel Mihail), ne-am procopsit estimp cu o grămadă de televiziuni de nesfârșită – și infatigabilă! – gargară și poliloghie?! Cu faptul că tot nevestele, nepoţii și verii ni se spetesc la negru pe cele meridiane? Cu faptul că și la noi, în fine, marijuana ţi se livrează franc prin discoteci? Că pederaștii își reclamă nestingheriţi „drepturile”, iar lesbienele nu se mai sfiesc să-și dea bezele direct în stradă? Că, brava tranziţiei, am devenit un paradis al jemanfișismului de orice fel, furtul, mai cu seamă cel de proporţii (nu mica și penibila găinărie, de crezut în condiţiile când te suge zilnic la lingurică) a devenit un titlu de glorie, că hoţul de anvergură, care poate sălta peste tulburele Prut TIR-uri întregi cu ţigări, trece în imaginarul colectiv drept un Gruia redutabil?

Să ne mândrim cu gropile din asfalt? Cu bătrânii care ne mor fără lumânare? Cu popii încuscriţi și îm-

perecheaţi cu foști & actuali ofiţeri ai serviciilor secrete? Cu Ghimpu cel slobozitor de trivialităţi? Cu miliardele inexplicabile fiscal ale lui Filat?

Cu faptul că „marii” noștri bărbaţi de stat o scaldă și acum în treizeci (cifra arginţilor, bineînţeles!) de ape, doar să nu pronunţe, tranșant și inechivoc, „limba română”?

Nu mă pot mândri decât cu un cer încă blând de-asupra creștetului, cu râul și cu ramul, vorba poetului (chit că pădurile ni-s tot mai peticite, iar apele, intoxicate). Sunt mândru doar de geana de codru, pe care o mai văd prin geam și unde, părăsind trepidaţia citadină, cu televiziunile ei de știri aferate și pretins senzaţionale (senzaţii? Unde?! În Basarabia celui mai greţos deja vu?!), mă pot reculege într-adevăr.

Fiindcă anevoios și plin de privaţiuni – întocmai ca periplul biblic prin deșert – e uneori drumul către propria identitate…

Ghenadie NICU, pentru FLUX

Interesele politice pun la pământ ramura pomicolă Producătorii de mere din nordul ţării sunt în culmea disperării.

După ce nu și-au mai putut exporta recolta pe piaţa rusă, în urma restricţiilor impuse de Moscova, gerul de până la -13° de la sfârșitul săptămânii trecute i-a lăsat pe aceștia și fără o ultimă speranţă. În această situaţie, producătorii cer să le fie compensate pierderile de pe urma îngheţurilor, dar și compensarea întregii cantităţi de fructe livrată procesatorilor până în data de 30 septembrie. În caz contrar, ei ameninţă cu organizarea unor proteste de amploare. În opinia agricultorilor, situaţia este atât de gravă, iar prejudiciul adus ramurii este atât de mare, încât se impune instituirea stării de forţă majoră în pomicultură. În cazul neluării unor măsuri urgente, ramura în care sunt antrenate sute de mii de persoane ar putea fi pierdută.

Situaţia în domeniul pomiculturii este critică, a apreciat în cadrul unei conferinţe de presă președintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari. „Stabilirea de către Rusia a embargoului la importul de fructe moldovenești și îngheţurile din ultimele zile pun în pericol întregul sector”, a menţionat el.

Fermierii se îndoiesc că merele îngheţate vor mai fi acceptate de fabricile de procesare. Totodată, directorul adjunct al Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova, Iurie Hurmuzachi, a atenţionat că merele care au îngheţat pe copaci trebuie strânse, în caz contrar la anul livezile vor fi afectate de boli. Însă producătorii nu au bani pentru a face aceste lucrări.

Potrivit primelor estimări ale Ministerului Agriculturii, cantitatea de mere care au îngheţat în livezile din nordul republicii se ridică la aproximativ 43 de mii de tone, ceea ce înseamnă că recolta din acest an a fost compromisă în proporţie de aproape 15 la sută.

Pierderile s-ar putea ridica însă și până la 65 de mii de tone. În această situaţie, premierul Leancă nu a găsit nimic mai bun să le spună producăto-

rilor de fructe, decât că ar trebui să-și asume o parte de responsabilitate, pentru că „businessul și, în mod special, agricultura, este o chestie de risc”. Astfel, Guvernul nu-și asumă niciun fel de angajamente în legătură cu aceste pierderi, pentru că, dacă sancţiunea ţine de politică, „îngheţul depășește capacitatea Guvernului de a-l prevedea”. Lovit de fatalism, prim-ministrul a explicat că așa-i în agricultură, într-un an îţi merge bine, în altul – nu.

Premierul a mai anunţat că se va verifica de ce producătorii nu și-au cules până acum toate merele. Am putea să-i spunem de ce și fără verificări. Pentru că nu au avut unde să le realizeze și nici nu au unde să le depoziteze. Pentru că nu au avut suficiente mijloace financiare pentru a-și cumpăra frigidere sau depozite pentru păstrarea merelor. Și nici nu vor avea. Pentru că anul acesta, merele culese au fost achiziţionate de fabricile de procesare la preţul de 40-50 de bani. Pentru că accesul pe pieţele europene promis cu surle și trâmbiţe de guvernare este, deocamdată, doar o „poveste de succes”. În cadrul ședinţei din această săptămână a Guvernului urma să fie discutată chestiunea privind majorarea compensaţiilor pentru producătorii de fructe care au avut de suferit de pe urma embargoului, prin rectificarea bugetului. Însă ședinţa programată pentru miercuri dimineaţă a fost amânată pentru o perioadă nedeterminată pe motiv că „agenda membrilor de Guvern este foarte încărcată”. Însă experţii solicitaţi de agenţia „Infotag” consideră că motivul real al amânării ședinţei este acela că membrii Cabinetului de Miniștri nu au ajuns la un consens în privinţa majorării resurselor financiare pentru aceste compensaţii. În opinia lor, chestiunea compensaţiilor nu mai este acum un subiect economic, ci unul politic. Propunerea de suplinire a fondului pentru compensaţii a venit din partea ministrului Economiei, Adrian Candu (PDM), din care motiv ea nu este susţinută de premierul Iurie Leancă (PLDM). „Acesta consideră că iniţiativa este lansată în interes electoral și urmărește scopul de a crește popularitatea PDM”, afirmă experţii.

Prin urmare, preocupată de interese electorale, guvernarea nu prea are timp și dorinţă să vină cu soluţii reale pentru producătorii agricoli. Poate doar ar putea să ne mai

îndemne pe noi să consumăm mai multe mere. Cum, de altfel, ne sugera și ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, mai dăunezi, în legătură cu decizia Federaţiei Ruse de a interzice importul de carne din Republica Moldova, că ar trebui să promovăm mai intens consumul intern de carne, deoarece carnea noastră este „inofensivă”. „Haideţi să folosim această carne în interior și să nu facem mari probleme”, ne îndemna el plin de optimism.

O fi ea, carnea, inofensivă, doar că preţurile bat rău la buzunar. Dar de unde să știe ministrul Bumacov că majoritatea pensionarilor, familiile cu venituri mai mult decât modeste, aflate la limita subzistenţei, abia dacă își pot permite niște oase cu ceva carne pe ele la sărbători.

Partidele aflate la guvernare se întrec astăzi în tot felul de promisiuni, declarând că au cele mai bune soluţii, inclusiv pentru situaţia din agricultură. Ei vorbesc despre programe, facilităţi și investiţii masive. Însă nu spun de ce nu au schimbat situaţia până acum, de ce nu au aplicat aceste soluţii miraculoase în cei cinci ani de aflare la guvernare și, mai ales, de ce nu i-au ajutat acum pe producătorii agricoli care au ajuns într-o situaţia disperată. Pentru că nu pot? Pentru că nu știu cum?

Atunci de ce mint că vor ști și vor dori să facă ceva în viitor?

Ioana FLOREA, FLUX

România

31 OCTOMBRIE 2014

5

FLUX

Dezvăluiri, scandaluri şi zângănit de cătuşe în campania pentru prezidenţiale de la Bucureşti Finalul de campanie electorală pentru prezidenţialele din România se desfășoară sub semnul unor imense scandaluri de corupţie în care pare să fie implicată întreaga clasă politică de la București. Au fost citaţi în dosare de corupţie, reţinuţi ori arestaţi politicienii din primele eșaloane ale partidelor, actuali ori foști miniștri, alţi oficiali de rang înalt. Sabia lui Damocles atârnă, se pare, chiar deasupra capetelor unor aspiranţi la fotoliul prezidenţial. Începută cu declaraţii belicoase ale președintelui României, Traian Băsescu, despre „candidaţii sub acoperire” și ameninţările cu „dezbrăcatul public” al acestora, campania electorală se încheie cu dezvăluiri senzaţionale și zăngănit de cătușe.

La puţine ore până vor fi deschise secţiile de votare, deruta este totală, pentru că s-a creat senzaţia că toată fosta și actuala putere de la București este amestecată în tot felul de încrengături mafiote și de corupţie. Și cine știe ce surprize vor mai apărea până în turul doi al scrutinului.

Nume grele din PSD, persoane din anturajul candidatului la președinţie Victor Ponta figurează într-un dosar privind retrocedările ilegale. Fostul deputat PSD, Viorel Hrebenciuc, a fost arestat preventiv, miercuri, 29 octombrie, pentru 30 de zile. Acesta a demisionat din Parlament odată cu izbucnirea scandalului.

Viorel Hrebenciuc este urmărit penal de DNA în dosarul retrocedărilor, pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă și instigare la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplinește o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite. În același dosar a fost arestat preventiv și fiul său, Andrei Hrebenciuc.

Printre suspecţii din acest dosar se află și Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta.

Candidatul PDL, Klaus Iohannis, așteaptă și el sentinţa într-un proces de judecare a recursului. Agenţia Naţională de Integritate a pretins că primarul Sibiului s-ar fi găsit în incompatibilitate, deoarece a fost și reprezentant al orașului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal.

Actualul președinte, Traian Băsescu, care și-a declarat ostentativ susţinerea pentru candidata Elena Udrea și s-a implicat activ în campania acesteia, nu a scăpat prilejul să-l critice dur pe Iohannis, afirmând că ar fi fost moral ca dosarul, care datează din 2013, să fie judecat înainte ca acesta să-și fi depus candidatura, explicând că dosarul din contenciosul administrativ nu se suspendă după obţinerea mandatului de președinte. În ultimele zile, norii negri s-au adunat și deasupra candidatului PMP, Elena Udrea. Fostul soţ al acesteia, omul de afaceri Dorin Cocoș, a fost arestat marţi noapte, pentru 30 de zile, în dosarul licenţelor, alături de un alt om de afaceri, Nicolae Dumitru, de fostul ministru al Telecomunicaţiilor, Gabriel Sandu, și primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ștefan.

Potrivit DNA, Dorin Cocoș a pretins în cadrul procedurii de achiziţie a licenţelor IT, pentru a asigura unui grup de firme atribuirea contractului, foloase necuvenite de 17,5 milioane de euro.

Interceptările unor discuţii telefonice purtate de fostul soţ al candidatei la președinţie, Elena Udrea,

care au fost făcute publice acum câteva zile, indică asupra faptului că aceasta ar avea oareșice implicare în încercarea de a șterge urmele în dosarul Microsoft. Și tot acum în presa germană a fost publicat un amplu articol privind afacerea EADS, care ar putea să fie cel mai mare scandal de corupţie din istoria Uniunii Europene. Indirect, în acest caz pare să fie implicată și Elena Udrea. Cel puţin, asta susţine autorul investigaţiei, care pomenește și alte nume grele din România, între care Ion Ţiriac, Ioan Rus, dar și oameni importanţi din

De asemenea, președintele României a criticat și sloganele de campanie ale candidatului PMP, calificându-le drept riscante, pentru că lasă loc de interpretări. Și atunci, apare întrebarea, pe cine susţine cu adevărat Băsescu, dacă Elenei Udrea nu-i dă nicio șansă, iar pe ceilalţi doi candidaţi care contează, Ponta și Iohannis, îi consideră imorali și periculoși pentru România. În acest context, nu par fanteziste și lipsite de temei supoziţiile pe care le face în Deutsche Welle ziaristul Horaţiu Pepene. Acesta atrage aten-

Germania, precum fostul cancelar Gerhard Schroeder, Bodo Hombach, fost coordonator al Pactului de Stabilitate în sud-estul Europei, și alţii. În joc ar fi sute de milioane de euro din fondurile UE. Elena Udrea a negat orice legătură cu aceste afaceri „necurate”, afirmând că se dorește, de fapt, retragerea sa din competiţie. Dar resentimentele au rămas. În toiul acestor scandaluri, Traian Băsescu a început să-și retragă încet mâna de pe creștetul favoritei sale. Și chiar a mers până a spune că șansele Elenei Udrea la prezidenţiale sunt egale cu zero. „Pe Elena Udrea o susţin din convingere. Nu mă treceţi în categoria naivilor care cred că Elena Udrea poate câștiga alegerile prezidenţiale. Pentru mine este foarte important ca Elena Udrea să obţină un rezultat acceptabil pe care să se poată consolida PMP, pentru că este un partid mult prea firav cu care nici nu a vrut nimeni să se alieze după cum bine știţi”, a declarat șeful statului la Adevărul Live.

ţia asupra efortului pe care-l face Traian Băsescu pentru discreditarea lui Klaus Iohannis. „Scopul său nu este pe deplin lămurit. Crede el că Elena Udrea are cu adevărat șanse?

Mai curând nu. Din declaraţiile sale se poate ușor înţelege că e perfect lucid și că nu își face iluzii”, apreciază el. „Prin urmare, presupunerea că Traian Băsescu și-a pierdut simţul realităţii este cu totul greșită. El acţionează perfect conștient și subminează candidatura lui Klaus Iohannis știind perfect că, în felul acesta, poate contribui la victoria lui Victor Ponta. Desigur, Traian Băsescu îl atacă și pe Victor Ponta, dar după eșecul denunţului privind apartenenţa la serviciile de informaţii, atacurile și-au pierdut eficacitatea. Publicul hotărât să voteze cu Victor Ponta nu va face decât să se întărească în convingerile sale, dar alegătorii potenţiali ai lui Iohannis ar putea fi, în schimb, tulburaţi de afirmaţiile lui Traian Băsescu. De aceea este clar că nu își propune atât să-l destabilizeze pe primul ministru, cât să erodeze

încrederea în Klaus Iohannis”, concluzionează Horaţiu Pepene. În această derută generală, politicienii de la Chișinău, care se angajaseră în sprijinirea unor candidaţi la prezidenţialele de la București, au cam luat apă în gură.

Amintim că Partidul Democrat a semnat, în septembrie curent, un protocol de colaborare cu partidul condus de Victor Ponta, promiţându-i acestuia inclusiv susţinere în campania electorală.

Apoi, premierul Iurie Leancă a ţinut să fie prezent la lansarea în campania electorală pentru prezidenţiale a lui Victor Ponta, declarând sus și tare că salută și susţine candidatura acestuia „în numele Republicii Moldova”.

Declaraţia a făcut valuri la Chișinău și a atras iarăși critici dure din partea președintelui Băsescu. Șeful PLDM s-a văzut nevoit să explice că a fost vorba de „o decizie personală a domnului Leancă”, precizând, totodată, că Partidul Liberal Democrat din Moldova „va sprijini candidatul care vine din partea partidului reprezentat în Partidul Popular European, în cazul dat Klaus Iohannis”. Însă campania prezidenţială de la București fiind atât de imprevizibilă și condimentată cu atâtea scandaluri de corupţie, susţinerea a fost ca și inexistentă, iar actorii politici de la noi au decis că este mai prudent să păstreze distanţa. Pentru că dezvăluiri, scandaluri și provocări sunt suficiente și la noi. Iar când este vorba de dosare și anchete, mai bine să te ferești, pentru că ar putea fi contagios. Și ţin neapărat să închei cu un alineat din comentariul lui Ioan Vieru din „Cotidianul”, care pune la îndoială legitimitatea apropiatelor alegeri: „Sunt fără de număr indicii care transformă majoritatea candidaţilor la prezidenţiale în rezidenţi ai sistemului mafiot. În această situaţie, alegerile cu actualii protagoniști sunt toxice, agravante pentru situaţia reformistă în care s-a trezit peste noapte societatea. Aceste mișcări judiciare arată nu doar drama în care se află România la nivel instituţional și economic. Profilul actualului om politic, fără nicio legătură cu moralitatea, sau minima corectitudine, se anunţă înfiorător”.

Am putea spune, perfect valabil și pentru Republica Moldova.

Ioana FLOREA, FLUX

FLUX

6

Scandalos

31 OCTOMBRIE 2014

John Perkins, asasin economic, despre cum se corup guverne şi şefi de stat John Perkins este un fost mercenar economic. El a scris o carte în care își povestește experienţele personale despre această ocupaţie de escroc profesionist. Întrun interviu pentru emisiunea „Pașaport diplomatic” la Digi24.ro, John Perkins povestește cât de simplu este să corupi un guvern și să îl faci să îţi execute ordinele.

- Munca dumneavoastră a fost cea de asasin economic. Cum aţi fost recrutat pentru acest post?

- Eram încă la facultate și un bun prieten al socrului meu era foarte sus-pus în Agenţia Naţională de Securitate a SUA și m-a ajutat să fiu chemat la teste printre care detectorul de minciuni, teste de personalitate, și au ajuns la concluzia că aș fi un bun asasin economic. Apoi am lucrat ca voluntar timp de 3 ani, credeam că va fi bine să merg în alte ţări, să trăiesc în pădurile amazoniene, să învăţ tehnici de supravieţuire, alte limbi, și după ce am terminat munca de voluntar, m-au contactat din nou și m-au recrutat.

- Ce vârstă aveaţi la momentul acela?

- Să vedem, cred că aveam în jur de 25 de ani, aproape 26.

- Și toate acestea păreau ceva romantic, ca în filmele cu James Bond.

- Nu numai asta, dar tatăl meu era învăţător într-o școală primară. Nu câștiga mult ca învăţător, dar aveam printre colegii de clasă băieţi din familii foarte bogate, din New York, Argentina, România, Paris, și întotdeauna povesteau lucruri romantice despre unde trăiau înainte, cât de mulţi bani aveau, mașini... și eram foarte invidios. Și îmi doream dintotdeauna să călătoresc și eu mult.

Deci da, când am fost recrutat, mă simţeam ca James Bond, era un vis devenit realitate pentru un băiat de la ţară din SUA. - Ce s-a întâmplat după aceasta, când aţi început să vă simţiţi dezamăgit de ce se întâmpla?

- Când am început, credeam că tot ce fac era bine, pentru că am învăţat la facultatea economică în SUA ce spunea Banca Mondială, și anume că dacă vrei să ajuţi o ţară să se dezvolte, trebuie să investești sume mari de la Banca Mondială și alte organizaţii în proiecte de infrastructură, să angajezi companii americane să construiască centrale electrice, autostrăzi și parcuri industriale. Și la început credeam că fac un lucru bun, dar cu timpul mi-am dat seama că prin asta îi ajutam doar pe cei foarte bogaţi și companiile noastre. Majoritatea oamenilor sufereau, nu trăiau deloc mai bine, de fapt, pământurile lor erau invadate cu proiecte hidroelectrice, cu foraje de petrol, cu munţi distruși pentru exploatarea petrolului. Cum se întâmplă azi în România, unde sunt distruși munţii pentru aur. Deci, cu timpul am văzut cât de destructiv era ceea ce făceam noi și îmi măcina sufletul și inima. Dar la început, până să văd toate acestea, trăiam foarte bine, călătoream cu avionul la clasa I în locurile minunate la care visam înainte, era greu să renunţ. Mă convingeam

că nu e așa. Mulţi refuzau să vadă ce se întâmplă. Și da, a durat un timp, apoi ceva s-a întâmplat când eram în Insulele Virgine, unde am avut un moment de luciditate și am înţeles că nu mai pot continua, mă rodea prea tare și am plecat.

- Concret, cum se derula această activitate, ce vi s-a cerut și ce aţi obţinut?

- Practic, treaba mea era să identific ţări cu resurse de care au nevoie companiile americane, multinaţionalele de astăzi, resurse ca petrol, gaze, aur, de genul acesta, și să facilitez credite uriașe acestor ţări de la Banca Mondială sau alte organizaţii. Iar eu mergeam la președintele acestei ţări sau la ministrul de finanţe sau cineva într-o funcţie înaltă în stat și îi spuneam practic: „știţi, dacă cereţi acest credit, ţara dvs. nu va putea plăti niciodată aceste credite”, și ei știau asta, și, în cele din urmă, deveneau sclavii politicii noastre, a companiilor noastre. Dar, în realitate, spuneam: „dacă semnaţi acordul, dvs. și prietenii dvs. veţi primi foarte mulţi bani. Fratele dvs. poate să obţină licenţa utilajelor John Deere și un contract foarte avantajos de la investitorii noștri în construcţii. Sora dvs. poate obţine licenţa Coca Cola și vom cumpăra multă Coca Cola la preţuri foarte mari. La fel, vă vom da multă electricitate pentru fabricile dvs. și așa mai departe. Deci, prietenii dvs. vor face foarte mulţi bani”.

- Dar Microsoft?

- Nu am informaţii despre acest caz. Ceea ce știu sigur e că trebuia să convingem președinţii să semneze aceste acorduri de credite pentru companii ca Bechtel, cunoscută în România, Bechtel era unul dintre cei mai mari beneficiari. Apoi, Brown and Root, Harris Engineering și alte companii de genul acesta. Și se îmbogăţeau foarte mult de pe urma acestor proiecte. Președintele și prietenii lui la fel deveneau foarte bogaţi de pe urma proiectelor. Și le reaminteam că dacă nu făceau ceea ce vroiam noi, atunci li se va întâmpla ceva similar cu Mossadeq în Iran, Allende în Chile, Jacobo Arbenz în

Guatemala, Lumumba în Congo și așa mai departe, președinţi care nu au intrat în joc și au fost asasinaţi sau demiși prin lovituri de stat orchestrate de CIA. Acești șefi de stat erau în situaţii foarte dificile. Ori luau banii și se îmbogăţeau, ori își pierdeau slujba și, posibil, chiar viaţa.

- Acestea sunt acuzaţii foarte dure. De ce v-am crede? Până la urmă, nicio administraţie SUA nu ar recunoaște că a făcut așa ceva.

- De fapt, Statele Unite au recunoscut că am făcut ce am făcut, că l-au eliminat pe Mossadeq în Iran, că a făcut-o un agent CIA, Kermit Roosevelt, el a fost numit, a făcuto. Am recunoscut că i-am făcut-o lui Allende. Henry Kissinger, fostul secretar de stat, a vorbit deschis despre asta, despre aceste lucruri.

Ne-am recunoscut rolul în cazul lui Ngo Dinh Diem din Vietnam, al lui Lumumba în Congo, deci am recunoscut multe din aceste asasinate sau lovituri de stat. Statele Unite leau recunoscut pentru că, în timp, ele au ieșit la iveală, sunt dosare care au fost desecretizate, după 25 sau 50 de ani, în funcţie de caz, deci noi am recunoscut multe din aceste cazuri.

Sunt dovezi, aceste lucruri se întâmplă. Știm cazuri de companii care vin în diverse ţări și încasează venituri enorme. O experienţă recentă a fost aici cu Bechtel.

- Dar acest proiect nu a fost finalizat, până la urmă.

- Vom vedea ce se va întâmpla.

Există o istorie lungă a exploatării de către corporaţii. Cred că mulţi își dau seama că aceste lucruri se întâmplă, este multă corupţie în lume, iar eu am fost parte a acestui sistem.

- Recent România și-a reînnoit acordul cu FMI. Aceasta înseam-

nă că România, guvernul României, a acceptat să fie exploatată de această organizaţie, respectiv SUA? - Cred că România trebuie să fie foarte atentă să nu permită să fie exploatată. Am văzut ţări ca Islanda, de exemplu, exploatată de sistemul bancar, apoi Ecuador, Argentina, Brazilia, iar aceste ţări, în cele din urmă, au refuzat să plătească o parte din aceste datorii pe motiv că au fost exploatate. Și chiar a fost în avantajul lor acest pas. Deci, cred că România trebuie să fie foarte atentă.

Nu cred că este absolut sigur, când semnezi un contract cu FMI sau cu Banca Mondială, că vei fi exploatat, dar există o mare posibilitate pentru aceasta, iar românii trebuie să fie foarte conștienţi cum sunt acești bani folosiţi și câtă datorie își asumă ţara. Nu doar să spere că liderii lor fac ceea ce trebuie, dar trebuie să fie foarte atenţi. Eu cred că folosirea acestor bani pentru a construi un sistem de educaţie, o infrastructură, poate fi benefică unei ţări. Dar trebuie să controlezi datoria. E ca în cazul unei persoane: o datorie mică, să cumperi o casă, o mică investiţie, merită. Dar sunt cazuri când băncile sau alţii conving persoanele să facă o datorie mai mare decât pot plăti, și încep problemele. Același lucru se poate întâmpla cu ţările.

- Dar aceste credite pot fi atrăgătoare, pentru că au o dobândă mai mică decât cele de pe piaţă.

E posibil ca FMI să spună ok, vă dăm un credit cu o dobândă mică, în schimb vă cerem să faceţi asta, asta și asta?

- Absolut, există condiţii. Iar FMI deseori face asta. Dobânda poate părea mică la început. Istoria arată că, de fapt, ţările nu-și pot plăti da-

toriile, ci încearcă să plătească dobânda, și scot bani din sistemul de educaţie, din sănătate, din multe servicii sociale, iar populaţia suferă, încercând să plătească creditul. În cele din urmă, nu pot să plătească datoria. După care FMI se întoarce și spune: dacă nu poţi să-ţi plătești datoria, trebuie să o refinanţăm și să îţi privatizezi sistemul de electricitate, cele de apă și canalizare sau altele.

Cred că România a avut experienţe cu privatizarea. Apoi, FMI poate să spună: trebuie să vă schimbaţi radical sistemul juridic, cel politic; guvernul SUA poate interveni și să spună: trebuie să trimiteţi trupe în Afganistan, să sprijiniţi trupele noastre de acolo. Sunt tot felul de lucruri care se pot întâmpla dacă datoriile nu sunt plătite. De aceea spun că este foarte important ca cetăţenii să fie foarte atenţi ca guvernul să nu contracteze datorii pe care nu poate să le plătească.

- A existat vreo ţară în care acest sistem pe care l-aţi prezentat nu a funcţionat și a dat greș?

- Da, mai ales în ultima vreme, multe ţări au refuzat să plătească datoriile. Cel mai recent caz, pe care îl consider foarte important, este cel al Islandei. Islanda avea datorii mari și a declarat că ele au fost contractate ilegal de anumiţi politicieni și bancheri, iar Islanda a votat printrun referendum, o majoritate uriașă, de 90% a votat să nu plătească datoriile. Eu însumi am fost în Islanda, încurajându-i să nu plătească datoriile. Ba chiar au adus în faţa justiţiei bancherii și pe cei care au semnat contractul, au fost acuzaţi de activităţi criminale sau chiar neglijente.

Ecuador a făcut ceva similar, când președintele Rafael Correa, care a terminat facultatea economică din Illinois, SUA, înţelege sistemul. El a spus că anterior, un dictator a semnat contractul, iar poporul nu a fost de acord cu el și nu îl vor plăti. Au refuzat să plătească și acum îl renegociază la o paritate cam de 30 de cenţi pe dolar. Îl renegociază cu o dobândă mult mai mică.

- Sunt și alte mari puteri pe pieţele lumii, precum China și Rusia, care folosesc aceleași metode ca și Statele Unite. S-a întâmplat vreodată ca metodele folosite de SUA, FMI sau Banca Mondială să se fi lovit de Rusia sau China în anumite ţări și s-a produs un conflict deschis sau mai puţin deschis?

- Da, vedem asta și acum. Există o bancă înfiinţată de ţările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud). Este în competiţie directă cu Banca Mondială. În plus, unele ţări din America de Sud au format o coaliţie, Banca Sual, condusă de Venezuela, spunând că nu vor să împrumute bani de la Banca Mondială sau FMI, ci au creat propriile fonduri.

Deci, există acum reacţii destul de multe și cred că Banca Mondială și FMI sunt în competiţie cu alte organizaţii. Personal, cred că acest lucru este foarte sănătos. După prăbușirea Uniunii Sovietice a rămas doar SUA și cred că, în anumite domenii, SUA au făcut greșeli serioase, au ex-

Scandalos

31 OCTOMBRIE 2014

- În cartea dvs. faceţi o afirmaţie foarte îndrăzneaţă, și anume că „nu e de mirare că teroriștii ne atacă”. Este aceasta o modalitate de a spune că ISIL sunt luptători ai libertăţii și luptă să respingă „imperialismul american”, iar statele occidentale sunt rele și doar încearcă să sece ţările sărace de resurse?

- Nu, în mod clar nu cred că societăţile occidentale sunt rele, sunt un american loial ţării mele. Cred că am făcut lucruri minunate în lume. Societatea occidentală nu e doar SUA, sunt toate statele vestice și am obţinut rezultate uriașe în știinţă, medicină, tehnologie, arte, muzică, am trimis oameni pe Lună, am atins lucruri minunate. Dar am creat și o economie a morţii în acest proces, una bazată pe distrugerea pământului, a resurselor pe care se bazează însăși economia.

La fel, această economie e bazată, în mare măsură, pe război sau pe intimidare. Și e timpul să trecem la o economie a vieţii. Să curăţăm poluarea. Să plătim companiile care acum produc bombe și mitraliere să producă echipamente care curăţă râurile, oceanele, lacurile, aerul, solul. Să plătim companiile să facă asta, să încurajăm tinerii absolvenţi să se ocupe de asta, să găsim metode prin care oamenii înfometaţi pot să-și procure alimente, noi tehnologii de transport, energie, comunicaţii. În ce privește ISIS și ISIL este o organizaţie brutală și nu sunt deloc în favoarea lor. Sunt

FLUX

PRESA GERMANĂ ARUNCĂ BOMBA:

ploatat ţări. Nu sunt sigur că Statele Unite ca stat, ci, mai ales, bănci private, companii private. Există un nou imperiu mondial, nu neapărat America, imperiul corporaţiilor, al băncilor. Multe dintre acestea nici măcar nu plătesc impozite în Statele Unite. Nu e o conspiraţie, liderii acestor corporaţii nu se întâlnesc să comită fapte ilegale, dar toţi sunt ghidaţi de un singur ţel, să maximalizeze profitul, indiferent de costul social sau ecologic. Ceea ce este un ţel foarte periculos și unul relativ nou.

- Încă mai există multe discuţii și mult mister referitor la ce s-a întâmplat în 1989.

Cum de regimul Ceaușescu, care părea atât de stabil și de ferm, s-a prăbușit atât de brusc. Aveţi informaţii despre ce s-a întâmplat, de fapt?

- Nu am fost implicat personal, deci nu am informaţii din interior.

Dar ce ni s-a spus în SUA e că aici a fost o revoluţie. În România, oamenii mi-au spus că a fost o lovitură de stat pentru a răsturna puterea, pentru mai multe motive politice.

Ceaușescu se opunea FMI-ului, a plătit toate datoriile și era privit ca socialistic, nu unul care lua partea Rusiei, nu genul acesta de comunist, cu un socialist independent, care nu mai vroia datorii, dimpotrivă, putea ajuta alte state să scape de datoriile lor. Cred că este foarte posibil ca în spatele cortinei să se fi derulat ceva mult mai serios, mult mai secret. În mod clar și-a făcut mulţi dușmani. Și-a făcut dușmani FMI-ul, Banca Mondială și, poate, și SUA. Dar nu am informaţii interne, nu știu ce s-a întâmplat, dar cred că e ceva care merită studiat de români, în orice mod posibil, studiaţi și mai mult această chestiune.

7

Persoane de rang înalt din Germania şi România, implicate în scandalul EADS-Microsoft „Cel mai mare scandal de corupţie din istoria Uniunii Europene a avut loc sub influenţa EADS. Numele unor cetăţeni germani proeminenţi apar în actele procurorilor”, notează la unison Der Freitag și ediţia germană a Huffington Post, despre scandalul care marchează campania electorală pentru Președinţia României.

Autorul ambelor articole este jurnalistul de origine română Vlad Georgescu.

foarte, foarte brutali. Noi, cei din Vest, trebuie să vedem că ei sunt sprijiniţi de atât de mulţi oameni pentru că sunt disperaţi. Există oameni brutali, dictatori, fanatici. Bin Laden era un fanatic, era bogat, provenea dintr-o familie foarte bogată, dar era fanatic. Dar avea o masă mare de susţinători, oameni săraci, pentru că erau disperaţi. A lupta împotriva lor, în general, nu îi va opri sau poate doar pe termen scurt. Dar ceea ce trebuie să facem ca să oprim aceste acte de teroare e să facem o lume mai bună. O lume în care oamenii nu li se vor alătura, nu îi vor asculta pe fanatici, pe Bin Ladeni, pe liderii ISIS, pentru că nu au nevoie. Oamenii disperaţi îi ascultă. Oamenii înfometaţi, cei a căror pământ a fost distrus, care se tem că alte ţări, ca Israel, le-au luat pământurile. Trebuie să înţelegem că acestea sunt rădăcinile terorismului.

- Toate acestea sună foarte frumos și visăm la toate acestea în copilărie. Dar sunt realizabile?

Vedeţi semne bune?

- Nu aș vorbi cu dvs. dacă nu aș crede că toate acestea sunt realizabile. Nu aș veni în România, în Marea Britanie, în China, în Turcia.

Călătoresc tot timpul și vorbesc despre lucrurile acestea pentru că cred cu adevărat că suntem în pragul de a crea o lume nouă. Cred că a început o revoluţie a conștiinţei, poate cea mai mare revoluţie din istorie. Oamenii chiar se trezesc.

Trăim pe o navă spaţială foarte fragilă numită Pământ și nu există nave de salvare care să ne ducă de aici. Trebuie să avem grijă de planeta aceasta. Iar dvs., în România, sunteţi chiar în centrul ei. Dacă vă uitaţi la lanţurile muntoase ale lumii, formează o cruce: din Asia în Europa, munţii trec din Est spre Vest, iar din Americi, de la Nord la Sud. Iar dvs. sunteţi chiar la mijloc și cred că România are o istorie de miracole. Aveţi sfinţi care au făcut minuni, aveţi preoţi care au făcut minuni, aveţi localnici care chiar recent au făcut minuni oprind exploatarea de aur la Roșia Montană. Cred că puteţi fi lideri în lume.

Acum câteva zile, Chile a promulgat o lege care interzice minele de aur și au spus că s-au inspirat din România. Deci, am multe speranţe că putem crea o lume mai bună, prin noua conștiinţă. Putem urma o cale mai bună ca cea din trecut și cred că România poate fi un lider în acest proces. De asta sunt aici.

Sursa: Digi24.ro

„Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) din România anchetează membri importanţi ai Guvernului și ai serviciilor secrete din România. Aceștia ar fi încasat peste 60 de milioane de euro mită, pentru a facilita în anul 2005 un contract de peste 743 de milioane de euro în România pentru firma EADS. Banii provin parţial din fondurile UE. În afara firmelor EADS Deutschland GmbH, Fujitsu Siemens Computer și Microsoft, apar în legătură cu această afacere și numele lui Gerhard Schroeder, al lui Bodo Hombach, fost coordonator special al Pactului de Stabilitate pentru Sud-Estul Europei și membru în board-ul WAZ Media Group, companie media germană activă și în România, ale oamenilor de afaceri Ion Țiriac și Klaus Mangold, precum și cel al candidatului la Președinţia României, Elena Udrea”, scriu sursele citate sub semnătura jurnalistului româno-german, notează jurnalul.ro. „Cazul, subapreciat în presa germană, este considerat deja ca fiind cea mai complexă anchetă la nivel guvernamental din istoria IT și a sistemelor de securitate. Se anchetează simultan în SUA, Austria și România. Acordul semnat în august 2004 și 2005 în prezenţa lui Gerhard Schroeder, pentru securizarea graniţelor externe ale României, a fost facilitat de Klaus Mangold și Ion Ţiriac.

Asta nu este nici ilegal, nici neobișnuit, însă în contextul general apar numeroase suspiciuni din partea anchetatorilor români și americani. Textul contractului este punctul de plecare. Conform contractului, statul român, reprezentat de Ministerul Afacerilor Interne, MAI, reprezentat, la rândul său, de agenţia locală S.C. COMEX SA, se angajează să plătească 743 de milioane de euro către EADS, o sumă care a fost redusă iniţial de la 650 la 543 de milioane, mărită apoi în 2009 cu 200 de milioane de euro”, scrie autorul articolului. „Conform unor surse din București, DNA va cere cel târziu săptămâna viitoare ridicarea imunităţii parlamentare a mai multor foști miniștri și parlamentari pentru a demara anchetarea lor”, scrie autorul articolului din huffingtonpost.de.

Udrea, în vizorul anchetatorilor „Una dintre cele mai proeminente figuri din acest joc este actualul candidat la Președinţia României, Elena Udrea. Aceasta a pus în declaraţia de avere la ANAF o șpagă de 9 milioane de euro, pe care i-a primit de la fostul soţ Dorin Cocoș, sub forma unui credit și respinge orice legătură cu acordul EADS-Fujitsu cu un simplu „nu știu nimic”. „Principiul de a declara șpaga la Fisc ca fiind un credit are un motiv bine întemeiat. După trei ani se prescriu solicitările de restituire a banilor, iar astfel banii sunt spălaţi chiar sub ochii autorităţilor”, susţine un insider de la București”, mai scrie jurnalistul Vlad Georgescu.

Au fost implicaţi bani publici ai UE În plângerea penală la Procuratura Munchen I, prezentată săptămâna trecută de site-ul LifeGen.de, se arată că „rechizitoriul întocmit de procurorii DNA din România dovedește clar că în drumul șpăgilor, EADS trebuie să fi jucat de la început un rol activ în plănuirea infracţiunilor”. „Într-adevăr, acordurile suplimentare secrete din contract, care ar putea fi transmise de DNA autorităţilor germane, ar putea elucida rolul exact al celor de la Fujitsu Siemens Computer (FSC). Actele procurilor arată că în Cipru au fost retrageri semnificative de numerar. Astfel a încercat EADS să transmită către exterior că este o afacere curată, iar FSC este un subcontractor normal, în timp ce rolul FSC a fost să spele 60 de milioane de euro în Cipru și să plătească șpăgile. Gravitatea deosebită a faptelor reiese nu doar din definiţia criminalităţii economice organizate. Au fost implicaţi bani publici ai UE de ordinul sutelor de milioane de euro”, mai notează sursa.

Ce a ştiut Angela Merkel după 2005?

Autorul celor două articole se întreabă dacă a știut Angela Merkel despre această afacere de corupţie care s-a derulat la București, cu participarea nemijlocită a unor persoane importante din Germania. Și dacă serviciile secrete au informat-o despre acest scandal. „Este greu de găsit răspunsul la întrebarea de ce biroul cancelarului german n-a fost informat de scandalul de corupţie EADS sau dacă actualul cancelar german Angela Merkel n-a știut nimic despre ce se întâmpla la București. Mangold a fost decorat de Merkel pentru meritele sale în dezvoltarea economiei germane. Cert este că Merkel ar fi trebuit să știe. Conform Wikipedia, în cadrul Cancelariei germane responsabil pentru BND (coordonarea celor trei servicii secrete ale Germaniei) este departamentul 6 – al cărui conducător de la 1 ianuarie 2010 este Gunter Heiss. Bugetul acestui departament a fost majorat în 2013 la 531,1 milioane de euro și rotunjit în 2014 la 552,59 milioane de euro”, punctează jurnalistul.

Reorganizarea prin care a trecut recent EADS a urmărit să șteargă urmele schemei de corupţie, dar această reorganizare s-a soldat și cu pierderea a foarte multe locuri de muncă. În plângerea la Procuratura Munchen împotriva celor vinovaţi, prezentată de LifeGen.de, se arată că „prin faptul că EADS s-a desfiinţat în 2013, și și-a oprit activitatea la filiala Cassidian încă cu un an înainte, se dovedește că cele două firme au avut ca rol principal în primul rând să acopere structurile corupte masive și să evite o anchetă penală. Locurile de muncă aferente, care s-au pierdut în acest context, au fost pierderi premeditate”, își încheie articolul autorul.

Astfel, aceste dezvăluiri ar putea provoca un scandal politic enorm nu doar în România, ci și în Germania, dacă se va dovedi că autorităţile de acolo au fost complice la combinaţiile EADS ori doar le-a ignorat.

Martorul-cheie – la Chişinău Presa din România scria acum ceva timp că chestorul Marian Tutilescu, martorul-cheie în dosarul EADS, „s-a refugiat” la Chișinău și este, din 26 august curent, consilierul de Înalt Nivel al Poliției din Republica Moldova, fiind angajat de Organizația Națiunilor Unite, mai exact Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). „Din noua sa poziție, Tutilescu ar urma să consilieze oficialii moldoveni în probleme de Poliție”, menţiona acum câteva luni sursazilei.ro. „În anul 2009, an de vârf în derularea proiectului, la șefia Departamentului Schengen din cadrul MAI venea chestorul Marian Tutilescu. Fostul comandant al Poliţiei Capitalei are toate datele acestei spinoase probleme în mâinile sale, mai ales că a avut acces la toate informaţiile secretizate, a știut cât și cui s-a dat și, după cum susţin sursele noastre, a intrat în acea perioadă și în posesia mai multor rapoarte de audit interne care indicau clar vinovaţii pentru degringolada derulării colaborării cu EADS. Momentan însă, după ce s-a pensionat, chestorul Marian Tutilescu a ajuns de curând la Chișinău, unde este angajat de către Organizaţia Naţiunilor Unite și deţine funcţia de consilier de Înalt Nivel al Politiei Republicii Moldova. Și cum ancheta EADS avansează rapid, chestorul Tutilescu nu are încotro și va trebui, chiar și de la Chișinău, să pună la dispoziţia procurorilor anticorupţie „muniţia” pentru finalizarea acestui dosar. Iar patru foști miniștri de Interne, ca să nu mai vorbim de zeci de alţi înalţi ofiţeri ai MAI, așteaptă cu sufletul la gura „pocăinţa de la Chișinău”, pentru a afla astfel care dintre ei ajung sau nu în faţa „plutonului de execuţie” al DNA”, scria la începutul acestei luni enational.ro.

FLUX

FLUX

8

Externe

31 OCTOMBRIE 2014

Administraţia Obama, cea mai „periculoasă” pentru presă din istoria SUA Administraţia Obama este acuzată de lipsă de transparenţă faţă de presă de către massmedia americană, fiind denunţată nu doar ca „mai restrictivă”, ci și ca „mai periculoasă” pentru presă decât orice altă administraţie americană din istorie.

Potrivit publicaţiei, șefa Biroului de la Washington al ziarului USA Today, Susan Page, a adăugat aceste critici celor formulate anterior, întrun seminar organizat sâmbăta trecută de Asociaţia Corespondenţilor la Casa Albă (WHCA), referindu-se la investigaţiile președinţiei asupra scurgerilor de informaţii și la catalogarea de către aceasta a jurnalistului James Rosen de la Fox News drept un posibil „co-conspirator” în încălcarea legii cu privire la spionaj (Espionage Act), relatează Washington Post online, citat de MEDIAFAX. Între alţii, fostul editor executiv de la New York Times (NYT), Jill Abramson, a subliniat, anterior, că „aceasta este cea mai secretoasă Casă Albă în a cărei acoperire am fost implicat”,

iar reporterul NYT, James Risen, a spus, pur și simplu, „eu cred că Obama urăște presa”. De asemenea, Bob Schieffer de la CBS News a apreciat că „această administraţie exercită un control mai mare decât cea a lui George W. Bush și a celei dinaintea acesteia”.

WHCA a convocat seminarul atât pentru a elabora strategii despre modul de a deschide alte căi către administraţia lui Barack Obama – care se proclamă cea mai transparentă din istorie, cât și pentru a compara „povești” care arată în multe privinţe că aceasta nu este ceea ce pretinde.

Corespondenţii au criticat, de asemenea, organizarea unor briefinguri ample pentru „informaţii profunde de background”, în prezenţa a până la 40 de reporteri, cărora li se interzice să scrie numele oficialilor care participă și să citeze ceea ce li se spune. Corespondentul-șef la Casa Albă al ABC Nwes, Jonathan Karl, a subliniat că administraţia nu a oferit absolut nicio informaţie în timpul dublului atac cu bombă de la Boston, aflând pe alte căi că FBI trimite echipa de interogatori în oraș, ceea ce nu ar fi aflat de la Casa Albă, a insistat el.

În timpul Războiului Rece, o mie de nazişti au lucrat pentru SUA

Exprimarea acestor nemulţumiri sâmbătă a avut loc în contextul în care președintele Obama a primito cu o zi înainte pe infirmiera Nina Pham din Texas, după încheierea perioadei de recuperare, la Institutele Naţionale de Sănătate (NIH), în

urma infectării cu Ebola. Casa Albă a anunţat că doar fotografi vor fi primiţi la eveniment, dar nu și ziariști și cameramani.

Potrivit președintei WHCA, Christi Parsons, Casa Albă a „crescut” numărul oportunităţilor pentru fotografi,

în urma unui protest de anul trecut, și discută săptămânal cu Asociaţia „oportunităţi pentru o acoperire mai mare”. De asemenea, Asociaţia lucrează la un set de „obiective” pentru „mai mult acces” la Casa Albă.

FLUX

CAMERON:

„Marea Britanie nu va plăti 2 miliarde de euro la 1 decembrie” la bugetul UE Londra continuă războiul declaraţiilor cu Uniunea Europeană. Premierul David Cameron a spus, din nou, că refuză să plătească cele 2 miliarde de euro ceruţi de Bruxelles. Oficialii europeni au precizat, săptămâna trecută, că Marea Britanie este mai bogată decât se credea și trebuie să își mărească, proporţional, contribuţia la bugetul comun al Uniunii.

O sugestie care a fost primită cu furie la Londra, notează digi24.ro.

De mai multă vreme se știe că un anumit număr de naziști au lucrat pentru CIA după cel de Al Doilea Război Mondial.

O nouă confirmare a acestui fapt a apărut după dezvăluirile făcute luni, 27 octombrie, de cunoscutul ziar „New York Times”, care arată că serviciile de informaţii americane au recrutat cel puţin 1.000 de foști agenţi ai celui de al III-lea Reich ca spioni și informatori. „În momentul de vârf al Războiului Rece, la mijlocul anilor 1950, patronii serviciilor de informaţii, între care J. Edgar Hoover, de la FBI, și Allen Dulles, de la CIA, au recrutat foști naziști de diferite ranguri, consideraţi drept „atuuri” antisovietice”, scrie ziarul citat în analiza pe care o face unor documente declasificate recent.

Potrivit codurilor serviciilor de informaţii, valoarea lor compensa, în viziunea capilor FBI și CIA, „eroarea morală” care o reprezentau activităţile lor în timpul celui de al III-lea Reich, arată Eric Lichtblau, autorul cărţii din care a fost extras textul publicat luni în ziarul „New York Times”: „Naziștii de lângă noi: Cum a devenit America refugiul oamenilor lui Hitler”. Unii dintre acești spioni au fost membri de rang înalt al celui de al III-lea Reich.

Este cazul lui Otto von Bolschwing, ofiţer SS care a fost mentorul și consilierul lui Adolf Eichmann, arhitectul „soluţiei finale”.

Numărul total al acestor foști naziști folosiţi de serviciile secrete americane este, probabil, mai mare de o mie, susţine Norman Goda, istoric la Universitatea din Florida, membru al echipei care a lucrat la dosarul respectiv, dar unele documente sunt clasificate încă.

Dumitru CONSTANTIN Sursa: cotidianul.ro

Premierul David Cameron a declarat în faţa parlamentarilor de la Londra că nu are de gând să plătească datoria de 2 miliarde de euro, despre care spune că a apărut din senin. „Marea Britanie nu va plăti nimănui cele 2 miliarde de euro la 1 decembrie și respingem cuantumul acestei plăţi. Ne vom bate prin toate mijloacele posibile”, a declarat prim-ministrul britanic, potrivit agerpres.ro. „Suma și calendarul acestei solicitări sunt inacceptabile. Ajustări se fac în fiecare an. Dar nu s-a întâmplat niciodată să ni se ceară două miliarde de euro, circa 20% din contribuţia noastră netă de anul trecut”, a adăugat Cameron.

Contribuţia Marii Britanii pentru 2014 a fost mărită cu 2,1 miliarde de euro după luarea în calcul a cifrelor revizuite ale PIB-ului său. „Două miliarde de euro reprezintă mai mult decât contribuţia brută a anumitor ţări. Nu este mărunţiș, sunt bani ai contribuabilului britanic”, a adăugat premierul britanic, confruntat în ţara sa cu o presiune crescândă din partea eurofobilor din UKIP, în perspectiva alegerilor legislative de anul viitor.

Comisia Europeană a avertizat luni, 27 octombrie, că ar putea cere Marii Britanii să plătească penalităţi dacă premierul David Cameron își pune în practică ameninţarea că nu va achita cele două miliarde de euro cerute de executivul european pentru rectificarea bugetului pe anul în curs.

„Legea impune statelor să verse contribuţia la bugetul european până pe 1 decembrie. Dacă această prevedere nu este respectată, Comisia poate impune amenzi”, a indicat oficialul comunitar, declarându-se, în același timp, „surprins” de poziţia exprimată pe acest subiect de premierul Cameron la Consiliul European de săptămâna trecută. În schimb, David Cameron susţine că Uniunea Europeană este cea care trebuie să se schimbe și să înţeleagă că aceste taxe reprezintă, de fapt, banii strânși din impozitarea cetăţenilor britanici.

Analiștii politici sunt de părere că disputa poate crește numărul euroscepticilor din Marea Britanie, în condiţiile în care David Cameron a promis că, dacă va câștiga alegerile de anul viitor, va organiza în 2017 un referendum pentru ieșirea ţării sale din Uniunea Europeană.

FLUX

Externe

31 OCTOMBRIE 2014

9

FLUX

Dilma Rousseff, ”Doamna de Fier” a Braziliei, realeasă preşedinte, promite dialog şi schimbări Dilma Rousseff (66 de ani), realeasă duminica trecută pentru un al doilea mandat de președinte, după o campanie dură ce i-a sporit reputaţia de ‚’Doamna de Fier’’ a Braziliei, a promis dialog și schimbări, dar, mai ales, reconcilierea unei ţări divizate, relatează AFP. După 12 ani de realizări istorice ale stângii în domeniul social, brazilienii au reales-o pe candidata Partidului Muncitorilor (PT, de stânga) cu 51,65% din voturi, faţă de 48,35% cât a obţinut rivalul de centru-dreapta al dnei Rousseff, Aecio Neves, candidat al Partidului Social-Democrat Brazilian (PSDB). ”Viaţa ne cere curaj”, declara în discursul său de învestitură pe 1 ianuarie 2011, după obţinerea primului mandat, prima femeie președinte din cea mai mare ţară din America Latină, preluând ștafeta de la mentorul său, Luiz Inacio Lula da Silva (2003-2010).

Stilul auster al Dilmei Rousseff a tranșat cu caracterul jovial al mentorului său politic, fost muncitor metalurgist și lider sindical.

Dilma Vana Rousseff s-a născut pe 14 decembrie 1947 în Belo Horizonte (sud-est), întro familie din clasa de mijloc. Tatăl său, Pedro Rousseff, imigrant bulgar, avocat și simpatizant comunist, și mama sa, Dilma Jane da Silva, profesoară, au iniţiat-o foarte devreme în lectură: Balzac, Zola, Dostoievski etc. În timpul dictaturii, ea a militat în organizaţii armate clandestine de stânga, sub nume false, precum „Estella”, „Vanda” sau „Luiza”. Încarcerată la vârsta de 22 de ani, Dilma Rousseff a fost torturată și a stat trei ani în închisoare.

Licenţiată în economie, Dilma Rousseff are o fiică, Paula, și un nepot de patru ani. Ea a divorţat de tatăl fiicei sale, Carlos de Araujo, care a fost închis, ca și ea, în timpul dictaturii și cu care a participat, în 1979, la fondarea Partidului Muncitoresc Brazilian (PDT). În 2000, Dilma Rousseff a intrat în formaţiunea politică a lui Lula da Silva, Partidul Muncitorilor (PT). Ani de zile, dna Rousseff a ocupat posturi în executivul statului Rio Grande do Sul (sud), la Porto Alegre. În primul său mandat, Dilma Rousseff a continuat cu succes lupta lui Lula da Silva împotriva inegalităţilor sociale profunde din Brazilia.

Dar, într-un context internaţional în schimbare, creșterea economică a început să-și piardă din avânt din 2011, iar inflaţia să crească.

Reţetele intervenţioniste ale dnei Rousseff au eșuat.

Președinta s-a îndepărtat de mediile de afaceri și de o parte a clasei de mijloc. Dar, cum șomajul este la cel mai scăzut nivel (5%) și salariile continuă să crească, majoritatea brazilienilor au înclinat în opţiunea lor electorală către „Dilma”.

Președinta are acum la dispoziţie patru ani ca să redreseze economia, să răspundă mai bine la noile așteptări ale clasei de mijloc, faţă de un parlament divizat și mai conservator decât în 2010 și faţă de mediile economice blocate.

Victoria de duminică a dnei Rousseff survine la capătul unei campanii dure, presărată cu atacuri personale amplificate de reţelele sociale și care a radicalizat delimitarea stângadreapta în Brazilia. Ea a pierdut mult teren în raport cu primele alegeri din 2010, când a fost aleasă cu 56,05%, faţă de candidatul PSDB din acea vreme José Serra (43,95%).

După cei 12 ani de guvernare, Partidul Muncitorilor a pierdut, de altfel, 18 mandate la alegerile legislative din 5 octombrie. Populaţia este din ce în ce mai nemulţumită, mai ales din cauza scandalurilor de corupţie în care este implicat partidul prezidenţial. În faţa unei mulţimi entuziasmate de militanţi ai săi în capitala ţării, dna Rousseff a sărbătorit fără emfază victoria, angajându-se să plaseze cel de-al doilea mandat al său sub semnul „dialogului”.

Dilma Rousseff, care va depune jurământul pe 1 ianuarie 2015, le-a dat numeroase garanţii celor nemulţumiţi. Ea a promis înăsprirea

luptei împotriva corupţiei și promovarea reformei unui sistem politic al compromisurilor, discreditat și epuizat, dialogând cu parlamentul și consultându-i prin referendum pe brazilieni. „În adâncul sufletului meu, nu cred că aceste alegeri au împărţit ţara în două. Înţeleg că ele au mobilizat idei și emoţii uneori contradictorii, dar sper sincer că această energie mobilizatoare va pregăti terenul pentru a construi punţi și a avansa împreună”, a declarat Rousseff.

Sursa: agerpres.ro

Se răcesc relaţiile dintre SUA şi Israel?

Președintele palestinian Mahmoud Abbas a cerut, la începutul acestei săptămâni, o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU în urma intensificării violenţelor în Ierusalimul de Est și din cauza „agresiunilor” israeliene pe Esplanada Moscheilor, potrivit Mediafax.

Cele 15 state membre ale Consiliului de Securitate, care s-au reunit de urgenţă miercuri, 29 octombrie, nu au prevăzut adoptarea unui proiect de rezoluţie și nici a unei declaraţii.

Palestinienii au îndemnat Consiliul de Securitate al ONU să ceară Israelului să renunţe la proiectele de colonizare în Ierusalimul de Est. Exprimându-se în faţa Consiliului, secretarul general adjunct al ONU pentru Afaceri Politice, americanul Jeffrey Feltman, a apreciat că trimiterea de coloniști în teritoriile palestiniene constituie o „încălcare a dreptului internaţional” și contravine soluţiei a două state.

Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, s-a declarat „îngrijorat” de recentele proiecte ale Israelului, care, potrivit lui Feltman, „ridică îndoieli serioase cu privire la angajamentul Israelului de a realiza o pace durabilă”.

„Riscul unei explozii necontrolate a violenţelor nu poate fi îndepărtat”, a avertizat ambasadorul francez la ONU, François Delattre, care a îndemnat Israelul să renunţe la acest „proiect ilegal din perspectiva dreptului internaţional”.

Ambasadorul Israelului, Ron Prosor, a negat că proiectele de colonizare pot pune în pericol eforturile pentru pace și a acuzat Naţiunile Unite că joacă un „rol secundar” într-o „campanie” palestiniană vizând „calomnierea” ţării sale.

Ierusalimul de Est, unde palestinienii intenţionează să-și instaleze capitala statului la care aspiră, este afectat, începând din vară, de tensiuni care au degenerat în ciocniri ce au loc aproape în fiecare zi.

Esplanada Moscheilor, al treilea

loc sfânt al islamului, se află în centrul tuturor tensiunilor din Ierusalimul de Est, palestinienii denunţând ca provocări vizitele tot mai frecvente ale evreilor în acest loc, sacru și pentru ei.

Israelul a anunţat luni, 27 octombrie, accelerarea planurilor de construire a 1.000 de locuinţe în Ierusalimul de Est, tensionând și mai mult atmosfera în partea palestiniană a orașului, anexată și ocupată.

Tot luni, Statele Unite au criticat aspru decizia Israelului privind construirea celor 1.000 de locuinţe în Ierusalimul de Est, afirmând că o astfel de acţiune este „incompatibilă” cu eforturile pentru pace întreprinse în regiune. „Continuăm să avem o poziţie

foarte clară: considerăm activităţile de colonizare drept ilegitime și ne opunem fără echivoc oricărei decizii unilaterale care afectează viitorul Ierusalimului”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, care s-a arătat „foarte îngrijorată” de decizia Israelului. „Liderii israelieni au afirmat că vor susţine calea către o soluţie a două state, dar acest tip de acţiune este incompatibil cu eforturile pentru pace”, a adăugat ea.

Washingtonul condamnă sistematic instalarea de noi colonii în Cisiordania sau în Ierusalimul de Est. Dar mustrările americane nu sunt însoţite de sancţiuni și Israelul rămâne aliatul cel mai apropiat al Statelor Unite.

Deși „uneori nu suntem de acord cu acţiunile Guvernului israelian, în special în problema coloniilor”, totuși „legăturile noastre sunt de neclintit”, a recunoscut Jennifer Psaki. Însă în pofida acestor declaraţii, jurnalistul american Jeffrey Goldberg scria, miercuri, în The Atlantic că Washingtonul este „roșu de furie” față de politica Israelului privind locuințele suplimentare și pacea cu Palestina, informează dcnews.ro.

Relațiile americano-israeliene au plonjat într-un ocean de ostilitate, iar oficiali ai administrației Obama l-au descris pe Benjamin Netanyahu ca fiind un laș.

„Treaba cu Bibi e aceea că el este un laș (chickenshit, în engl.)”, este remarca furioasă a unui oficial american, făcută într-o discuție cu Goldberg, un jurnalist cu experiență foarte vastă care i-a intervievat atât pe Obama, cât și pe Netanyahu. El a avertizat că relațiile Statelor Unite cu Israelul sunt întro criză de amploare care s-ar putea acutiza după alegerile din SUA. Netanyahu le-ar fi spus recent mai multor persoane contactate de Goldberg că plănuiește să fenteze administrația Obama și să se adreseze direct Congresului și cetățenilor americani cu privire la dosarul proiectului nuclear iranian. În replică, oficialii Washingtonului spun că Obama este „roșu de furie” pentru că Netanyahu continuă să construiască așezări în Cisiordania, politică de natură să submineze eforturile de pace ale secretarului american de stat John Kerry. „Partea bună a lui Netanyahu este că îi este frică să pornească un război”, ar fi spus un oficial. „Partea rea este că nu va face nimic pentru a ajunge la o înțelegere cu palestinienii sau cu statele arabilor suniți. Îl interesează doar să se protejeze pe sine de înfrângeri politice. Nu este (Yizhak) Rabin, nu este (Ariel) Sharon și cu siguranță nu este (Menachem) Begin. Nu are curaj”, mai menţionează sursa.

FLUX

FLUX

10

Spiritualitate 31 OCTOMBRIE 2014

Istoria universală a vizionarismului este consemnată în cărţile mari ale omenirii, în frunte cu Sfânta Scriptură. Aceasta este opera dialogului dintre Dumnezeu și om. Graţie Cărţii Sfinte avem mărturia că omul a fost înălţat dintru începuturi la condiţia de subiect al unui vizionarism de esenţă și deci de sursă divină. Lucrul tulburător este că marii vizionari sau profeţi ai lumii au fost chemaţi direct ori au fost aleși de Dumnezeu dintre oamenii pământului.

Limba română a memorat chiar înţelesul biblic al acestei prototipii originare prin cuvântul „ţăran”, care este derivat de la numele latinesc al „Pământului”, al globului pământesc, adică al locului rânduit de Dumnezeu pentru făptura omenească: Terra. Latina fiind, după aramaică și elină, a treia limbă a Bibliei, cuvintele ei mărturisesc direct despre voia pusă de Creator în cuvintele și denominaţiile Sale la Facere.

Această lucrare însă a fost desăvârșită prin implicarea divină a tuturor limbilor înrudite, așa încât, pentru derivarea sensului biblic al cuvântului ţăran este insuficientă cercetarea limbii latine, care, pentru acest cuvânt, are doi termeni: paganus și rusticus. Primul a trecut în limba franceză, ca atare: paganus, paysan (și tot așa a trecut și în engleză: peasant). Franceza și engleza n-au adăugat nimic la înţelesul latinesc al acestui cuvânt; l-au preluat ca atare. În cuvântul ţăran din limba română sunt topite, prin lucrarea tainică a duhului divin al limbilor, doi compuși: latinescul terra, adică pământ, și un sufix specific limbii române, prin care este sugerată o tipologie omenească. Terra devine, prin sufixul adăugat, terr-an, ţeran, ţăran, parcă spre a memora chiar etimonul biblic. Chestiunea fusese sesizată de către N. Iorga. Țăran, în românește, precizează marele istoric, vine de la Terra, ca și ţară: „terra, ţară, ţeran“.

Al doilea lucru tulburător, asupra

căruia voim a stărui aici, este că tocmai acestui om al pământului, ţăranului, Dumnezeu i-a dăruit puterea de a zămisli prima oglindă a lumii, cu toate ale ei, când i-a cerut să dea nume tuturor vieţuitoarelor. Cea dintâi vedere asupra lumii, din marea serie vizionară a planetei, este cuprinsă, așadar, în opera dialogală a ţăranului primordial, a lui Adam, chemat să dea nume tuturor fiinţelor vii de pe pământ, din văzduh și din ape. „Și Domnul Dumnezeu, Care făcuse din pământ toate fiarele câmpului și toate păsările cerului, le-a adus la Adam, ca să vadă cum le va numi; așa ca toate fiinţele vii să se numească precum le va numi Adam. Și a pus Adam nume tuturor animalelor și tuturor păsărilor cerului și tuturor fiarelor sălbatice” (Geneza, 2, 19-20). Cel căruia îi datorăm înfiriparea logosferei și deci prima oglindă globală asupra lumii, cu oecumena ei completă, a fost tocmai acel prim ţăran. Pe acesta Dumnezeu l-a făcut stăpân „peste tot pământul”, „peste toate vietăţile ce se mișcă pe pământ”, „peste păsările cerului” și „peștii mării” (Fa, 1, 28). El este, cum am mai spus-o, primul și unicul aristocrat cu învestitură divină.

O a doua vedere fundamentală asupra lumii aparţine tot unui ţăran, patriarhului Abraham. Vederea abrahamică este confirmată de tabloul arhaic românesc asupra lumii care ne zugrăvește un timp în care Dumnezeu sta pe prispa casei ţără-

CRONICA CIVILIZAŢIEI

Profetism ţărănesc nești. Viziunea este de tip abrahamic fiindcă ne învaţă să privim familia ca pe un loc vizitat de Dumnezeu.

A treia înfăţișare a scenariului planetar al întregului neam omenesc o datorăm tot unui ţăran biblic, lui Noe. Ieșirea din puhoiul noianic se face printr-o împărţire pe neamuri și tot pe temelia curăţiei și ierarhiei spirituale a familiei. Familia și neamurile sunt, iată, fundaţia lumii, ne spune Cartea lui Noe. Noe este ţăranul care-a traversat potopul planetar spre un orizont nou pentru fiii omului, rânduindu-i pe Sem, Iafet și Ham părinţii seminţiilor omenești.

Viziunea aceasta ţărănească, fixată de Sfânta Scriptură, ne îndrumă să înţelegem că drama omenirii s-a jucat și se joacă mereu pe scena familiei. Deznodământul răspândirii seminţiilor, încă insuficient descifrat, este tâlcuit în același tablou.

A patra viziune ţărănească universală asupra lumii este aceea a ţăranului drept și mult iubit de Dumnezeu pentru cât de drept era, fixată pentru eternitate în Cartea lui Iov. Drama acestui ţăran foarte înstărit, cu familie numeroasă și vite multe, se interferează și ea direct cu intervenţia lui Dumnezeu ca să mijlocească omenirii accesul la învăţătura universală despre neputernicia răului asupra sufletului curat și drept.

Este cea mai tulburătoare teodicee a omenirii din toate vremurile și pentru toate epocile și dacă cineva ar reuși s-o șteargă din cartea memoriei umanităţii, puterea răului ar crește exponenţial și ar scufunda planeta, preschimbând-o în patrie a infernului.

A cincea viziune ţărănească asupra omenirii la scara planetei este cuprinsă în psalmii davidici, ai păstorului anonim devenit rege prin voia lui Dumnezeu, adică prin chemare și alegere divină a unuia dintre cei simpli, tot un om al pământului, ţăran și păstor. În fine, cu înomenirea lui Dumnezeu în casa tâmplarului Iosif din Betleem, satul este atestat drept cadru ales de Dumnezeu să înrămeze primul act din drama universală a mântuirii neamului omenesc. Satul, familia și neamurile, iată pilonii pe care a i-a pus Dumnezeu întăritori divini la zidirea lumii.

Pe fundaţia acestor viziuni se va zidi toată zestrea de profeţii a omenirii.

Naraţiunea primordială este integral ţărănească.

Contra ţăranului primordial, chemat de Dumnezeu să fixeze pentru tot veacul cea dintâi oglindă asupra universului, s-au stârnit tot felul de potrivnici. Împotrivitori ai ţăranilor s-au ivit și în zilele noastre, iar unul fără de nume chiar zbiară să dispară satul și ţăranii de pe faţa pământului. Se subînţelege ce fel de stirpe poartă cel ce-ar voi să piară satul și ţăranii, cum se mărturisește, într-o foaie amărâtă, un asemenea „belit” (așa îi numea Marin Preda pe toţi închipuiţii dintre care se recrutează îndrăciţii sau, cum spune, pe limba lui, ţăranul: împieliţaţii). Dar despre asemenea împieliţaţi ar trebui să căutăm explicaţii în tratatul lui Claude Larchet referitor tocmai la maladiile spirituale sau, cum ar spune Blaga, la „bolile destinului creator” (Blaga a fixat nosologia celor patru tipuri de purtători ai maladiilor destinu-

lui creator asupra cărora vom stărui într-un număr viitor al Clipei).

Indiferent de deznodământul civilizaţiilor la chestiunea ţărănească, este evident că lumea nu se poate lipsi de vederile ţărănești asupra scenei omenirii decât scufundânduse mortal în toate cele patru maladii ale destinului creator. Fiindcă, cine, în afară de îndrăciţii veacului, ar îndrăzni să ceară eliminarea Cărţii Genezei din Biblioteca universală a tuturor veacurilor și popoarelor?!

Valurile acestei furii demonice nu lipsesc în istorie chiar de-ar fi să ne amintim de comuniști, de naziști, de anarhiștii antiteiști, precum Kropotkin. Nihiliștii nu lipsesc din cuprinsul niciunei epoci și nu e de mirare că reapar astăzi și pe scena anarho-nihilismului românesc și din alte colţuri ale planetei sub chipul celor ce fac urări îndrăcite satului și ţăranilor, dorindu-le să piară „înecaţi ca șobolanii”, cum se exprima unul dintre purtătorii acestor trichine demonice, stârnite, cum spune Dostoievski, dinspre Asia, asupra omenirii ca o bizară holeră a sufletului omenesc.

Fără o doctrină ţărănească, grupurile guvernatoare vor eşua mereu şi mereu Țărănia nu poate să dispară de vreme ce viziunea ţărănească asupra universului s-a fixat în zestrea de aur a omenirii și face parte din substratul sufletesc al oricărei făpturi capabile să-și poarte firea și chipul ferite de ciuma nihilismului?!

Vederile ţărănești asupra lumii sunt chiar viziunile fondatoare ale omenirii. Ele se întind la scara planetei alcătuind marele substrat vizionar al omenirii pe care se ridică apoi alte

și alte edificii ale logosului teandric.

Ulysse este ţăran din Ithaca, Sancho este ţăran, Pătru cel Scurt prin care scriitorul fără pereche, Dinu Săraru, reface înţelesul lui Sancho la alt ceas al istoriei și într-un alt orizont al omenirii, Ion al Glanetașului, Moromete etc., etc., etc., sunt toţi ţărani fiindcă numai prin această tipologie ipostatică a omului poate fi tâlcuită condiţia omenirii ori de câte ori Turnul Orologiului cheamă neamul omenesc la stare de veghe. Istoria memoriei universale este traversată de axul vizionarismului ţărănesc, fixat în patrimoniul cărţilor universale ale omenirii și, cu fiecare epocă, orice grupare ajunsă în fruntea popoarelor își joacă sorţii în proporţie directă cu abilitatea și competenţa sufletească de a se conecta la acest curent și substrat vizionar. Fără de această linie, gesturile elitelor, care se cred guvernante, devin nătânge, extrem de primejdioase. Fără de o doctrină ţărănească, grupurile guvernatoare vor eșua mereu și mereu.

Numai acele elite care vor putea să repete cu marele Mircea Voievod cuvintele spuse închipuitului Baiazid: „și de aceea tot ce mișcă-n ţara asta, râul, ramul, mi-e prieten numai mie, iară ţie dușman este// dușmănit vei fi de toate fără a prinde chiar de veste”, doar asemenea elite vor izbuti să-și împlinească menirea și să audă chemarea lui Dumnezeu pentru neamul peste care, altfel, vor pluti ca grăsimile. Fără de rădăcini în adâncul ţărănesc al neamurilor pământului totul este orbire, surzenie și multă, nefericită trufie, din care se rostogolește pulberea și nemernicia peste neamul nenorocit să poarte asemenea poveri.

Prof. univ. dr. Ilie BĂDESCU Sursa: Revista CLIPA

Cultur=

31 OCTOMBRIE 2014

11

FLUX

Leo BUTNARU

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

PE TREI MĂRI ŞI DOUĂ CONTINENTE

Casa de raport Belozercovschy cu unităţi comerciale la parter

(Pagini de jurnal)

13-25.XI.1994 Din notele răzleţe din croazieră. La un moment dat, și pe mult timp legănat de valuri, prinde a-mi bâzâi în memorie refrenul acela cu „Melancolie – dulce melodie”. Dar mă întreb: oare nu s-ar fi putut dramatiza niţel, cântându-se: „Ah, agonie – sfâșietoare melodie”.

Ion Buduca e cu un deget bandajat.

Explicaţia: „A dat cu degetul într-o scandinavă înfundată”.

Rada Aleksandrova din Bulgaria despre colegii mai tineri: „O, ei sunt mai instruiţi ca noi, cei de cândva, alaţii la vârsta lor, însă nu cred că sunt și mai talentaţi”.

22.XI.1994 Ioan T. Morar, „caţavencist” ce e, pentru a se ţine într-o formă bună, o tot dă în calambururi. Unele din ele, improvizate când mergeam spre și vedeam dinspre Pergam (de acolo vine pergamentul!), fost antic-grecesc, acum – turcesc. (De altfel, Morar se autodefinește astfel: „Eu sunt stre-sarea și piperul grupului”.) * * * Există poligamie Și pergamie, Aceasta – numai pe hârtie. * * * Și dacă ramuri bat în geam, Eu sunt, mândră, la Pergam. * * * Din Pergam dintre ruine, Eu scriu, mândră, către tine. * * * Lui Ștefan Acopian De cum privește înspre Ararat, Armeanul gândește automat.

(Trecând prin preajma unui lan de bumbac recoltat, prin care se răsfira o turmă de oi): * * * Mănâncă oile bumbac, – Vă daţi seama ce lână fac?

O altă expresie a sa: „Colindăm de-a lungul și de-a destrăbălatul”. Și una de-a lui Adrian Popescu: Nu are importanţă Precum bobul de faianţă Octavian Paler și Marius Tupan sunt convertiţi în valută, reieșind următoarele monede: paleri (taleri) și tubani (bani).

Muzeul din Pergam al lui Ascelepios: două urechi îngemănate, una dintre ele – material didactic.

Marea agitată ne-a ţinut două zile în portul Izmir. Radu G. Ţeposu și Marius Ghica întârzie la plecarea corăbiei. Deja ne desprindem de chei, când ei sunt aduși cu șalupa, fotografiaţi intens de cei de pe punte; de unii – aplaudaţi, de alţii – certaţi. Se zice că, din cauza reţinerii în Smirna (Izmir), nu vom mai putea vizita Salonicul și Delphi, precum era programat. Printre ai noștri – și din cei care nu-și pierd optimismul: „Măcar Delphi, dacă nu și Salonicul”. Să vedem.

Pe vas, Ţeposu este întrebat: „Vorbiţi englezește?” El: „De vorbit vorbesc eu, dar nu înţeleg nimic”.

Efesul – stil elen, suplu; Pergamul – mai… stâncos, mai greoi; ceva mai oriental. În anul 41 î.H., pe aici a dat și Cleopatra.

Printre ruine – pisici blânde, tortoșele (așa se spune la Negureni, adică – grăsulene), foarte lingușitoare – pentru a fi servite cu bunătăţi din genţile turiștilor.

Ioan T. Morar îi face aluzie lui Octavian Paler ca acesta să-l pună și pe el în Jurnal și să-i spună când și unde va publica „acest moment de istorie antică”.

Pe când ne întoarcem de la Efes, abia de coborâm din autocare, că este constatată dispariţia scriitorului ucrainean Anatoli Kosteţki. Mulţime de versiuni dramatice: răpit de teroriști; asasinat de vreun taximetrist care l-a văzut în mână cu 100 de dolari; plecat cu o șalupă spre o insulă, s-o viziteze, șalupa s-a răsturnat, s-a scufundat; ba chiar că avea cu el niște secrete de stat pe care le-a oferit NATO-ului. De, scriitorii au imaginaţie bogată…

23.XI.1994 Dimineaţa, în portul Pireu. Au avut dreptate cei care erau optimiști: timpul ne permite să vizităm Delphi! (Plecăm a doua zi după-masă.) Iar odată ce mergem la Delphi, Ioan T. Morar zice că: „Mergem la delphinariu”.

Sus, pe stadionul olimpic din Delphi, primii se iau la întrecere Ioan T. Morar și Florin Iaru. Priveliște amuzantă, dar cu un deznodământ imprevizibil: durduliul coleg câștigă în faţa pasului mare, dar dezarticulat al longilinului coleg.

24.XI.1994 Acropole. La intrare – Templul AteneiNike. Museionul. Erectionul… de sus – Teatrul lui Dionisos. Jos, jos – Agora.

Adăstăm un timp pe colina Aeropag.

Agora romană. Templul lui Poseidon.

Facem popas în cafeneaua „Maronita”, unde Victor Ivanovici se oferă a ne servi cu bere. Discuţii despre Evul Mediu și Renaștere. Dl Paler apără Evul, găsindu-i Renașterii destule păcate.

10.XII.1994 Ceea ce ar trebui să fi scris în jurnal despre surprinzătoarea pentru mine șansă de a mă fi aflat printre peste 400 de scriitori din 30 de ţări pe itinerarul Atena – Odesa – Constanţa – Varna – Constantinopol (Istanbul) – Izmir – Efes – Pergam – Pireu – Delphi – București, între 12 și 24 noiembrie, se află schiţat, chiar compartimentat cotidian, în carnetul meu de călătorie, în interviul pe care i l-am acordat lui Marius Tupan pentru revista „Luceafărul”, în interviurile pe care le-am luat eu însumi, aflându-ne pe nava elină World Renaissance, lui Octavian Paler (circa 2 ore de discuţie), Mircea Ciobanu, Nae Prelipceanu, Adrian Popescu și Radu G. Ţeposu. Întrebările mele, mărturisirile lor conţin iciacolo detalii de referinţă la antichitate, la aflarea noastră într-o atmosferă de legendă, la mările Neagră, Marmara și Egee pe care am plutit, la condiţiile și ambianţa de pe vapor etc. Pentru documentare bibliografică e de folosit catalogul participanţilor „Waves of zhe blak sea a meeting of three seas 14-23 november 1994”.

Problema dacă e cazul să ne referim

pe cât se poate de obiectiv la Eminescu, la creaţia sa; discuţiile în contradictoriu și categoricele afirmaţii ale puritanilor că în ultimul timp au apărut detractori nerușinaţi ai Marelui Poet… Bine, dar unele obiecţii referitoare la problema în cauză se emiteau și mai înainte. Să zicem, în Jurnalul lui Simion Stolnicu, pe 3 iulie 1944, stă scris că Eminescu „Este un fervent culegător de mucuri de idei filosofice ale vremii”. Într-o paranteză, autorul notelor se întreabă: „Ce-ar zice un copil – eventual al meu – la citirea acestor rânduri descoperite într-un târziu de vreme?!”

Ce să zică? Mai curând, surprins, derutat, poate chiar stupefiat, după câteva clipe ar prinde să protesteze vehement.

Sau, cine știe…

Noi atestăm la Eminescu un geniu deplin. Stolnicu însă, operează cu linguriţa, scriind: „Nu sunt excluse scânteierile de geniu într-un cap așa de bogat în contraste biologice moldo-slave-orienatale”.

Holurile USM, unde se derulează ideile de cârciumă ale lui Esi., mă duce la gândul că există și un talent al comportamentului, un talent al ţinutei. Cred că-l are poetul Adrian Popescu.

Cum mai sunt derutate sensurile cuvintelor… Fariseu – în ebraică – înseamnă deosebit, altfel decât alţii, ceea ce, iniţial, parcă nu ar fi fost un motiv acuzator…

11.XII.1994 Și totuși, câte ceva din călătorie (în jurnalul de drum ar putea apărea oarecum altfel regizat-stilizat)… – (substanţa de bază „am topit-o” în jurnalul de călătorie căruia intenţionez să-i zic: „Jurnal de pe trei mări și două continente”). La Efes, unde nebunul de Herostrat incendiase Templul Zeiţei Artemis, unde băștinașii îl salutaseră pe fostul locotenent al lui Cezar, Marc Antoniu, sub nule de Noul Dionysos (a. 41 î.e.n.) și de unde noulvechiul călău, mai târziu, o smulge pe Arsionoё, sora Cleopatrei, năsoasă ambiţioasă, dar și frumoasă, și nemiloasă, care dă dispoziţie să fie asasinată soră-sa. Acolo, unde venise „Epistola pentru Efeseni a Sfântului Apostol Pavel” și pe unde, în a treia sa călătorie, ajunse însuși Apostolul Pavel, căruia poetul Adrian Popescu îi presupunea cu fremătătoare evlavie urmele, „descoperind” în vale, lângă piaţeta din faţa Bibliotecii, în stânga, semnul crucii sculptat pe pietrele fostelor clădiri măreţe. Florin Iaru – poze, Ioan T. Morar – glume. Amfiteatrul interzis pentru accesul publicului în urma zdruncinăturilor periculoase pe care i le-a provocat, mai anul trecut, un gigant concert-rock. De la amfiteatru în vale se întinde o stradă pentru promenade, atunci, în străvechime de vremuri, cu o lungime de circa 500 de metri, despre care simpaticul nostru ghid turc ne spune că a fost prima stradă din antichitate, deci și din lume, luminată nopţile. Probabil, cu făclii…

La Moscheea Albastră din Istanbul umblau zvârlugi de copii. Mi se pare că Adriana Bitel sau Adriana Babeţi vru să-i dea, așa, din generozitate, ceva lire unui puști-târgoveţ, însă acesta prinse a se feri de binefăcătoare ca de ceva ciumat, dându-i de înţeles că mândria turcească nu are nevoie de milostivire.

Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat în strada Mihai Eminescu, 50.

A fost construită la începutul secolului al XXlea. În 1912, negustorul I. Belozercovsky a cumpărat de la P. Pavlov două sectoare de pământ urban cu case vechi. După demolarea lor, în mai 1912 Duma a confirmat construcţia unei case de raport cu trei niveluri – parter și două etaje, supravegherea tehnică fiind asigurată de M. Elladi. Casa a fost finalizată în 1913. La etajul superior se afla singura instituţie de învăţământ superior din Basarabia – Institutul pedagogic (învăţătoresc). La parter se aflau trei magazine, o frizerie, la etajul 2 – cinci apartamente, printre care și a proprietarului, și a directorului institutului, ambele cu 8 camere. Arhitectura este în spirit modern.

Proprietar în 1940 a fost atestat Victor Beloianov-Belozercovsky.

Este o clădire ridicată pe un plan în formă de careu, în trei niveluri – un parter și două etaje, cu faţada principală aliniată la linia roșie a străzii, ocupând întreaga lăţime a lotului imobiliar.

Planimetria oferă condiţii confortabile de locuire, legătura dintre încăperi fiind asigurată prin coridoare centrale și laterale (pentru locuinţele aflate în aripile orientate spre curtea interioară).

Faţada principală are o compoziţie simetrică, din 13 axe, care la parter se concentrează în șase secţii, câte două laterale ocupate de vitraliile largi ale magazinelor, și două în centru, inegale, una al gangului carosabil de trecere în curte, și una al holului intrării cu casa scării. Simetria etajelor este susţinută de amplasarea în axă a unui balcon, amplasat central, și de două rezalite laterale, cu câte un balcon și trei goluri, două de ferestre și o ușă, amplasată central pentru ieșire la balcon. Paramentul parterului se rezumă la o factură netedă a elementelor de susţinere a pereţilor despărţitori dintre secţii, paramentul primului etaj este rostuit orizontal cu imitaţia de bosaje, al doilea etaj – tencuit neted.

Ferestrele sunt rectangulare, fără ancadramente, doar o friză mică la etajul doi, și bolţarul central evidenţiat la primul, cu panouri stilizate sub plita de pervaz. Decoraţia plastică barocă a fost inclusă în timpanele frontoanelor triunghiulare – o emblemă heraldică cu câmpul gol, și la consolele cornișelor ferestrelor. În partea superioară a pereţilor, sub cornișa cu palmete, susţinută de console decorative, o friză cu nișe în trepte, separată de restul pereţilor printr-o bordură. În curte se află un corp de casă în trei niveluri, cu subsol și etaj, cu un volum semicircular în plan, pentru scara în melc.

Sursa: monument.sit.md

FLUX

12

Cultur=

31 OCTOMBRIE 2014

Autoportretul lui Leonardo da Vinci, expus din nou în public Controversatul Autoportret al lui Leonardo da Vinci, restaurat în 2012, este expus din 30 octombrie până în 15 ianuarie 2015 la Biblioteca Regală din Torino, în cadrul expoziției „Leonardo și bogățiile regelui”.

După restaurare, mulți experți credeau că nu va mai fi prezentat niciodată publicului, relata lefigaro.fr., citat de AGERPRES. Ca și „Gioconda”, desenul cu cretă roșie este unul din cele mai reproduse în întreaga lume, figura bătrânului devenind de-a lungul timpului simbol al inteligenței și înțelepciunii. Experții nu pun sub semnul întrebării autorul desenului, maniera și stilul purtând semnătura marelui maestru florentin. Specialiștii se întreabă în schimb dacă este chiar un autoportret sau chipul altui bărbat.

Istoricul Frank Zollner, specialist în opera lui Da Vinci, nu îndrăznește să se situeze de-o parte sau de alta: „Desenul cu cretă roșie a influențat mult ideea noastră despre aspectul lui Leonardo da Vinci fiindcă a fost considerat multă vreme singurul său autoportret adevărat”, a spus el.

Acest desen foarte fragil a fost expus pentru public de foarte puţine ori în ultimii 100 de ani: în 1929, în 2006 și în 2011 – cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la unificarea statului italian, informează Mediafax.

Desenul face parte dintre cele 80 de opere de artă incluse în această expoziţie, ce prezintă capodopere conservate la Biblioteca regală din Torino.

Biblioteca, înfiinţată în 1839 de regele Charles Emmanuel de Savoia, a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO în 1997. „Biblioteca deţine 4.500 de manuscrise, 1.500 de pergamente și peste 3.000 de desene realizate de unii dintre cei mai mari artiști ai lumii”, a precizat Maurizio Cibrario, directorul asociaţiei Consulta, care se ocupă cu valorificarea bunurilor culturale din Torino.

Expoziţia prezintă desene de Leonardo da Vinci, dar și de Rafael, Annibale Carracci, Pietro Perugino, Rembrandt, Antoon van Dyck și Giovanni Battista Tiepolo, ca și manuscrise și hărţi marine.

FLUX

Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a aniversat 125 de ani de la fondare Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală sărbătorește în aceste zile 125 de ani de la constituire (1889). Cu acest prilej, instituţia a desfășurat mai multe activităţi la care a invitat prietenii, colegii de domeniu, susţinători ai patrimoniului cultural și natural.

La 23 octombrie a fost organizată Conferinţa Știinţifică Internaţională cu titlul „Muzeologia-muzeografia: tradiţie, modernitate, dezvoltare știinţifică. Muzeul Naţional de Etnografie și Istorie Naturală – 125 de ani de activitate”.

Savanţi din instituţiile de profil ale Republicii Moldova, României și Federaţiei Ruse au luat în dezbatere atât probleme actuale ale muzeologiei, aspectele teoretice și practice, relaţia ei cu alte discipline, specificul cercetărilor desfășurate în muzee, cât și experienţa celor 125 de ani de activitate muzeală promovată de cel mai vechi muzeu din Republica Moldova.

Vineri, 24 octombrie, chiar în ziua în care, acum 125 de ani, s-a luat decizia de a forma acest muzeu ca urmare a închiderii Expoziţiei Agricole și de Industrie Casnică, începând cu ora 11.00, în incinta Muzeului Naţional de

Etnografie și Istorie Naturală s-au desfășurat mai multe activităţi de celebrare a evenimentului. Expoziţia aniversară recentă etalează imagini și obiecte de la expoziţia de acum 125 de ani, propunând exponate de unicitate, inedite, unele dintre care sunt demonstrate pentru prima oară. Pe tot parcursul zilei, publicul a avut posibilitatea să participe la spectacole de muzică folclorică și academică, la o prezentare de modă oferită de studenţii Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

La spectacolele care au avut loc în această zi au participat formaţiile „Ștefan Vodă”, „Moșteni-

torii”, ansamblul Teatrului Epic de Etnografie și Folclor „I. Creangă”, ansamblul de cobzari „Barbu Lăutarul”, cvartetul de coarde și Fanfara Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, ansamblul de cântec popular ucrainean „Rodâna”, ansamblul bulgar „Vâglence”, interpreţii consacraţi Larisa Arseni, Iustina Scarlat, Dina Vrăjmașu, Viorica Ciubotaru. În zilele de sărbătoare, accesul publicului în muzeu a fost gratuit, în semn de mare recunoștinţă pentru fidelitatea de-a fi împreună cu muzeul timp de 125 de ani.

FLUX

Cinci asasinate politice misterioase ales, de Criza rachetelor din Cuba (1962), moment crucial în evoluţia relaţiei în URSS și Statele Unite.

La 22 noiembrie 1963, Kennedy a fost împușcat în timpul unei vizite efectuate în orașul Dallas din statul Texas. Asasinul se numea Lee Harvey Oswald. Asasinul președintelui american a fost ucis la câteva zile după atentat de către Jack Ruby. Întrebarea care este pusă și în prezent este de ce a fost redus la tăcere Oswald.

Istoria asasinatelor politice poate prezenta o listă lungă a personalităţilor care nu au apucat să moară din cauze naturale, ci au fost ucise, de cele mai multe ori, de adversari, însă uneori chiar de apropiaţi.

Nimeni nu poate fi în siguranţă deplină. Nu este o interpretare a celebrei vorbe a lui Stalin „dușmanul este printre noi”, ci o simplă constatare dacă ne gândim că oameni consideraţi cândva puternicii zilei au putut fi ţintele unor atacuri letale.

Printre personalităţile politice selectate sunt oameni care au influenţat într-o mai mare sau mai mică măsură istoria ultimelor două secole și jumătate.

1. Jean Paul Marat Jean Paul Marat unul dintre oamenii importanţi care au participat la Revoluţia franceză din 1789.

A fost una din vocile radicale ale celor sărăci și unul din principalii gânditori ai iacobinilor radicali.

Moartea lui Marat ridică multe semne de întrebare. La 13 iulie 1793 a fost înjunghiat în baia sa de Charlotte Corday, o susţinătoare a girondinilor, adversari ai filosofului radical. Una dintre întrebările care au fost puse este cum a ajuns aceasta în preajma lui Marat, dar, mai ales, faptul că în momentul reţinerii a susţinut că a fost decizia ei.

5. Uwe Barschel

2. Abraham Lincoln Abraham Lincoln (1861-1865) a fost al șaisprezecelea președinte american. Liderul ţării de peste ocean aflate în plină ascensiune a fost împușcat la 14 aprilie 1865, în Teatrul Ford din Washington.

Lincoln a murit din cauza rănilor a doua zi. Autorul asasinatului a fost actorul John Wilkes Booth, cel care a fost găsit ascunzându-se la o fermă de lângă Port Royal. Cu toate că a fost vizată prinderea, unul dintre sergenţii Uniunii l-au ucis în momentul în care ar fi ieșit să se predea. Teoriile conspiraţioniste susţin că Booth ar fi fost plă-

tit de vicepreședintele american Andrew Johnson pentru a-l ucide pe Lincoln, iar apoi s-a asigurat că unul din soldaţi va avea grijă să-i închidă acestuia gura.

3. Leon Troţki Lev Davidovici Bronstein, cunoscut drept Troţki, a fost unul dintre liderii revoluţiei bolșevice din 25 octombrie 1917, organizatorul forţelor de luptă comuniste în primii ani. După ce este izolat de alţi lideri comuniști, Stalin, Kamenev și Zinoviev, Troţki este trimis în exil în 1928. Conștient că doar plecat departe de Stalin poate fi în

siguranţă, Troţki pleacă în Mexic.

La 20 august 1940, fostul revoluţionar rus este ucis în casa sa din capitala Mexicului. Asasinul se numea Ramon Mercader și a folosit pentru uciderea lui Troţki un cuţit de spart gheaţă.

4. John F. Kennedy John F. Kennedy a devenit președintele Statelor Unite în 1961.

Este considerat unul dintre cei mai carismatici lideri de stat din istorie, precum și un om care nu se sfia să apară mereu în public la evenimente mondene. De asemenea, de numele său se leagă, mai

Uwe Barschel este un nume mai puţin cunoscut. Acesta a fost un politician al partidului Uniunea Creștin Democrată din Republica Federală Germania. În 1987, Baschel era aproape de a fi reales în funcţia de premier al statului Scheswig-Holstein, dar un scandal a izbucnit.

Creștin-democratul era acuzat că ar fi dispus interceptarea telefonului principalului opozant. Barschel câștigă alegerile, dar este forţat săși dea demisia. Pentru a-și dovedi nevinovăţia pleacă la Geneva unde trebuia să se vadă cu o persoană numită Rudolf. Acesta i-ar fi adus probe care îi putea susţine nevinovăţia, dar scurt timp de la sosirea la Geneva, Barschel este găsit mort într-o cameră de hotel. Prima ipoteză a fost cea a unei sinucideri, deoarece a fost găsit în baie, în cadă, acoperit de apă. Analizele iniţiale au arătat că acesta luase medicamente. Totuși, continuarea cercetărilor a putut arăta o altă concluzie. Medicamentele au ajuns în stomacul politicianului german după ce murise.

Sursa: adevarul.ro

Programe

31 OCTOMBRIE 2014

3

Luni NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.10 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 17.45, 3.50 Pur și simplu. 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Săptămâna sportivă. 23.10 Reporter de gardă. 23.30 Настоящее время. 0.00 Film. „FLORI TÂRZII”. 1.30 „1989”. Toamna Naţiunilor.

2.30 Documentar. „Drumeţii”. 4.30 La noi în sat. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă(r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4844 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.10, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.36 15:00 Film: Playlist pentru Nick si Norah 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.12 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Fringe, ep.2, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:10 „Валентин Смирнитский. Портос на все времена” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:00 Новости 10:15 Кино в цвете. Екатерина Савинова, Анатолий Папанов в комедии „Приходите завтра...” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 Вячеслав Тихонов, Майя Менглет, Светлана Дружинина в фильме„Дело было в Пенькове” 14:20 Евгений Леонов, Маргарита Назарова в комедии „Полосатый рейс” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Комедия „Полосатый рейс”. Продолжение 16:10 Премьера. „Теория заговора” 17:15 Праздничный концерт 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Праздничный концерт. Продолжение 19:20 Премьера.„Лермонтов” 21:00„Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Владимир Машков, Ингеборга Дапкунайте в многосерийном фильме „Григорий Р.”

00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 Премьера. „Александр Градский. Обернитесь!” 01:35 Премьера. Александр Гордон, Екатерина Вуличенко в многосерийном фильме „Умник” 02:25 Анатолий Папанов в детективе „Страх высоты” 03:55 „Prima Oră” (R) 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Фильм 11:00 Știri. 11:10 Фильм 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Практическая магия. Фэнтези. США 1998 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Несносные боссы. Комедия. США 2011 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2011 21 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00 Несносные боссы. Комедия. США 2011 03:45 Matinal.

05:45 В поле зрения. Детектив. США 2011 21 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN 10:33 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:17 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:32 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 ALORS ON CHANGE ! 13:37 IL EST MINUIT, PARIS S’ÉVEILLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 MA TERRE 16:43 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 CEUX DE 14 20:28 CEUX DE 14 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 ÉCHAPPÉES BELLES 23:32 EN PAYS DE... 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 LE PONT DES ARTS 0:53 MÉTÉO 2:54 ARTE REPORTAGE 3:47 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 TEMPS PRÉSENT

4

Marţi NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.15 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Baștina. Magazin agricol. 11.20 Accente economice. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.25 Natura în obiectiv. 13.55 Desene animate. „Alba-ca-zăpada”. 14.50, 1.45 Săptămâna sportivă. 15.35 Documentar. „360 grade GEO: farul breton și albinele negre”. 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Profil de savant.

22.50 La noi în sat. 0.00 Film. „BALADA LUI JACK ȘI ROSE” (SUA, 2005).

2.30 World Stories - lumea în reportaje. 4.30 „1989”. Toamna Naţiunilor.

5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000. md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4845 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.11, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru, ep.37 15:00 Film: Vremea dreptăţii 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed.13 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.3, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Apropo Tv (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Новости 06:15 „Гении и злодеи” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40„Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:00 Новости 10:15 „Григорий Р.” Многосерийный фильм 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:30 Надежда Румянцева в комедии „Королева бензоколонки” 13:55 Андрей Миронов, Евгений Жариков, Наталья Фатеева, Наталья Кустинская в фильме „Три плюс два” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:15 Фильм „Три плюс два”. Продолжение 15:45 Кино в цвете. „Весна на Заречной улице” 17:30 Музыкальный фестиваль „Голосящий КиВиН” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 Музыкальный фестиваль „Голосящий КиВиН”. Продолжение 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Владимир Машков, Ингеборга Дапкунайте в многосерийном фильме „Григорий Р.” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 Премьера. „Прима из клана сопрано” 02:00 Премьера. Александр Гордон, Екатерина Вуличенко в многосерийном фильме „Умник” 02:50 „Prima Oră” (R)

5

Miercuri NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Unda Bugeacului. 6.40 Program muzical. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время.

10.30 În ritm de dans. 11.00 La noi în sat. 11.40, 0.55 Discriminarea și drepturile omului la locul de muncă. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.55 Documentar.„Unde se nasc fluturii”. 14.35 Fii tânăr! 15.25„1989”. Toamna Naţiunilor. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 22.50 ARTelier.

Gheorghe Munteanu, pictor. 23.20 Ansamblul folcloric „Florile dalbe”.

Program muzical. 0.00 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 1.05 O seară în familie. 2.10 Cuvintele Credinţei. 4.30 Festivalul „Regina Vioară”. Închiderea festivalului. 5.25 Legendele muzicii. 5.35 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4846 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.12, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.38 15:00 Film: Un million de probleme 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Visuri la cheie, ed.2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.4, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Григорий Р.” Многосерийный фильм 15:00„Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Владимир Машков, Ингеборга Дапкунайте в многосерийном фильме „Григорий Р.” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „Политика” 02:20 Премьера. Александр Гордон, Екатерина Вуличенко в многосерийном фильме „Умник” 03:10 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Практическая магия. Фэнтези. США 1998 11:00 Știri. 11:10 Практическая магия. Фэнтези. США 1998 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Мосты округа Мэдисон. Мелодрама. США 1995 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 В поле зрения. Детектив. США 2011 22 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL “Real Madrid - Liverpool „. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:45 Сериал 01:30 Новости. 02:00 Час суда с Павлом Астаховым. 02:50 Откровенный разговор. 03:40 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2011 22 серия

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Мосты округа Мэдисон. Мелодрама. США 1995 11:00 Știri. 11:10 Мосты округа Мэдисон. Мелодрама. США 1995 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Кудряшка Сью. Семейный. США 1991 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 В поле зрения. Детектив. США 2011 23 серия 21:40 UEFA Champions League. 21:45 UCL “ Bayern Munchen - AS Roma„. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:45 Сериал 01:30 Новости.

02:00 Час суда с Павлом Астаховым. 02:50 Откровенный разговор.

03:40 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив. США 2011 23 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:28 LITTORAL 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:37 SECRETS DE LA GRANDE MURAILLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 CEUX DE 14 15:50 CEUX DE 14 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 RAMSÈS II, LE GRAND VOYAGE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57 THALASSA 2:45 LE POINT 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 MÉTÉO 4:03 VIOLENCE CONJUGALE : COMMENT S’EN SORTIR ?

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:27 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 CURIEUX BÉGIN 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 VISITE LIBRE 13:37 ARTISANS DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MON ENVOYÉ SPÉCIAL 18:43 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 À CORDE TENDUE 21:12 ITINERIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:58 JE VOUS AI COMPRIS ! DE GAULLE 19581962 23:32 PORTRAITS / AUTOPORTRAITS 0:02 LE JOURNAL DE LA RTS 0:28 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:46 L’INVITÉ 0:54 MÉTÉO 1:00 ODYSSEUS 1:44 ODYSSEUS 2:38 TEMPS PRÉSENT 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 MÉTÉO 4:05 EDDY MITCHELL

13 6

FLUX Joi NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.20 Свiтанок. 6.40 Ansamblul folcloric „Florile dalbe”. Program muzical. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус).

9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 O seară în familie. 11.35 Tezaur. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu.

13.50 Aniversări. Renata Verejanu. 14.30 Magazinul copiilor. 15.00 În premieră. 16.00 Părinţi și copii. 16.30 Documentar. „Global 3000”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Reporter de gardă. 22.45 Cultura azi. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 0.55 În ritm de dans. 1.25 ARTelier. 1.55 Avangaraj. 2.15 Cinemateca universală.

4.30 Festivalul „Regina Vioară”. Închiderea festivalului. 5.15 Documentar. „Povestea vieţii mele: Mikis Theodorakis”.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă(r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4847 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.13, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.39 15:00 Film: Crimă cu ecou 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Serial: Las Fierbinţi ep.11, 12 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.5, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:45 I like IT (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Григорий Р.” Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 Премьера. Владимир Машков, Ингеборга Дапкунайте в многосерийном фильме„Григорий Р.” 00:20„Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „На ночь глядя” 02:10 Премьера. Александр Гордон, Екатерина Вуличенко в многосерийном фильме „Умник” 03:00 „Prima Oră” (R) 06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Кудряшка Сью. Семейный. США 1991 11:00 Știri. 11:10 Кудряшка Сью. Семейный. США 1991 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Подержанные львы. Семейный. США 2003 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Разрушитель. Фантастический боевик. США 1993 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 1 серия 00:15 Сериал 01:00 Разрушитель. Фантастический боевик. США 1993 01:30 Știri. 01:55 Разрушитель. Фантастический боевик. США 1993 (продолжение) 03:45 Matinal. 05:45 В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 1 серия 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 CURIEUX BÉGIN 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:07 HEP TAXI ! 13:38 LE GOÛT DES EAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FORTIER 15:48 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 UN JOUR, UN DESTIN 21:16 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 ALYAH 23:24 PARENTHÈSE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 LA GRANDE LIBRAIRIE 0:53 MÉTÉO 1:45 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:40 MON ENVOYÉ SPÉCIAL 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:04 JEAN PAUL GAULTIER, ITINÉRAIRE D’UN ENFANT CHÉRI

FLUX 7

14

Programe

31 OCTOMBRIE 2014

Vineri

8

NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.10 Documentar. „Unde se nasc fluturii”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”.

9.50 Documentar. „Viaţa noastră privată pe WEB”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Destine de colecţie. 11.00 Cultura azi. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu.

13.25 Documentar. „Cultura ceaiului în munţii Wuyishan”. 14.00 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.25 Știri pozitive. 14.45 Erudit-cafe. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Fii tânăr! 23.10 Orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru”. 0.00 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 1.30 În premieră. 2.30 Documentar. „Euromaxx”. 4.30 Program muzical. 5.35 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Produs autohton 22.10 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4848 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.14 , an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Trandafirul negru ep.40 15:00 Film: Jocurile seductiei 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.9 23:45 Film: Joshua 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Григорий Р.” Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:15 „Время” 21:45 „Moldova are Talent 2” 23:35 Вера Алентова, Алексей Баталов, Ирина Муравьева в фильме „Москва слезам не верит” 02:10 „Primele știri” (rus) 02:25 „Вечерний Ургант” 03:10 Городские пижоны. Премьера. Премия „Оскар-2013”. „В поисках сахарного человека” 04:30 Комедия „Ау-у!”

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00 Друзья. Комедия. США 1995 10:00 Подержанные львы. Семейный. США 2003 11:00 Știri. 11:10 Подержанные львы. Семейный. США 2003 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

14:00 Новости. 14:35 Откровенный разговор. 15:25 Час суда с Павлом Астаховым. 16:15 След. Детектив. Россия 2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:40 Мой пёс Скип. Семейный. США 2003 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”. 21:35 Потустороннее. Фантастика. США 2010 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Потустороннее. Фантастика. США 2010 (продолжение) 00:25 Сериал 01:55 Новости. 02:25 Час суда с Павлом Астаховым. 03:10 Știri.

03:40 Matinal. 05:25 Сериал 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:25 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:39 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIOCANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 11:31 AL DENTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 UN AN SUR LE FIL 13:39 VOYAGES AU BOUT DE LA NUIT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 ODYSSEUS 15:48 ODYSSEUS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 20:29 LES CARNETS DE JULIE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 CEUX DE 14 22:50 CEUX DE 14 23:44 GEOPOLITIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:38 L’INVITÉ 0:48 MÉTÉO 0:59 J’ÉTAIS À NUREMBERG 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 DES CAMIONS ET DES HOMMES

GRUPUL DE PRESĂ FLUX ADRESA: MD-2004, Chişinău, str. N. Iorga, 8 Tel.: 022.31.72.36 E-mail: ap@flux.md

Sâmbătă NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 10.00, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Documentar. „Drumeţii”. 6.35 Legendele muzicii. 6.45 Identitate Basarabia. 7.05 Desene animate. „Alba-ca-zăpada”. 8.00, 8.35 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Cinstirea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Transmisiune în direct. 10.05 Știinţă și inovare. 10.35 Un pas spre sănătate. 11.05 Casa mea. 11.35 Stil nou. 12.05 Documentar. „Eurobox”. 12.35 Dialog social. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.20 Rugby. Campinatul European pe naţiuni. Preliminarii. Moldova - Ucraina. Transmisiune în direct. În pauză: Știri pozitive. 15.00 „1989”. Toamna Naţiunilor. 16.00, 17.15 Festivalul Naţional al Păstoritului „Sună tălăncuţele”. Transmisiune în direct. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 18.05 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 O seară în familie. 21.25, 5.35 Dor. Program muzical.

22.25 Film. „ÎMPUȘCĂTURI PE BROADWAY” (SUA). 0.00 Fii tânăr! 0.45 Avangaraj. 1.45 Cinemateca universală. 2.00 Serial. „SIMULATORII”. 3.45 Știri pozitive. 4.30 Documentar.„Flacăra olimpică: atingerea Mariei Hors”.

5.20 Profil de savant.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4849 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Visuri la cheie (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:30 Teleshopping 13:45 MasterChef (r) 15:45 Vocea României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Eroi de sacrificiu 2 22:45 Film: Stare de asediu 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:00 Новости 06:10 „Александр Градский. Обернитесь!” 07:00 Олег Борисов в комедии „За двумя зайцами” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Всем миром”. „Новоселье” 11:20 „Смак” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Идеальный ремонт” 13:35 „И все таки я люблю…” Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „И все таки я люблю…” Многосерийный фильм. Продолжение 17:00 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 „Ледниковый период” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:45 Евгений Леонов, Георгий Вицин, Савелий Крамаров в комедии „Джентльмены удачи” 01:20 „Primele știri” (rus) 01:35 Комедия„Жили три холостяка” 03:45 Приключенческий фильм „Над Тиссой” 05:05 „Контрольная закупка” 6:30 Новости. 7:00 Кенгуру Джекпот. Комедия. США 2003 9:00 „Autostrada”. 10:00 День отца. Боевик. США 2011 12:00 Запрещенный прием. Фэнтези. США 2011 14:00 Новости. 14:10 Остин Пауэрс: Голдмембер. Фантастика. США 2002 15:55 Потустороннее. Фантастика. США 2010 17:00 Știri. 17:10 Потустороннее. Фантастика. США 2010 (продолжение) 18:15 С глаз – долой, из чарта – вон!. Комедийная мелодрама. США 2007 20:00 Вести недели. 21:00 Безумный город. Драма. США 1997 23:00 Știri. 23:30 След. Детектив. Россия 2012 0:40 Вести недели. 1:30 „Autostrada”. 2:30 Știri. 3:05 Час суда с Павлом Астаховым. 3:55 Откровенный разговор. 4:50 Știri. 5:20 След. Детектив. Россия 2012 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:28 MEDITERRANEO 5:55 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE-Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:13 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:20 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:07 MARCELINO 11:32 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 11:44 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 12:01 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:31 PARDONNEZ-MOI 13:59 36,9° 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 MIDI EN FRANCE 16:00 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 17:00 MAGAZINE 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 TERRIENNES 19:31 L’INVITÉ 19:39 MAGAZINE 21:25 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:58 QUI SERA LE PROCHAIN GRAND PÂTISSIER ? 0:08 LE JOURNAL DE LA RTS 0:34 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 L’INVITÉ 1:00 MÉTÉO 1:07 ACCUSÉ MENDÈS FRANCE 2:38 ACOUSTIC 3:08 STARS PARADE 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 MÉTÉO 4:02 LE POINT

COLEGIUL REDACŢIONAL:

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:

Ioana Florea

Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI: Lucia Cujbă Virginia Roşca Ecaterina Deleu

9

Duminică NOIEMBRIE

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 1.50 Documentar. 6.20 Documentar. „360 grade GEO: Guadelupa, cel mai bun rom din lume”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00, 8.35, 9.20 Bună dimineaţa de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.05 Părinţi și copii.

11.35 La datorie. 11.55 Moldovenii de pretutindeni. 12.25 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.20 ARTelier. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Serghei Lunchevici. „Suflet din sufletul lumii”. Spectacol muzical. 16.30 World Stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria„Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER. 19.40 În premieră.„Ion Ungureanu.

Spectacolul vieţii mele”. 21.25, 5.30 Identitate Basarabia. 22.25 Film. „GREENBERG” (SUA, 2009). 0.10 Erudit-cafe. 2.00 Film. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000. md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial: Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4850 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Iubire neconditionată 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 MasterChef (r) 16:00 Film: Un căţel curajos 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Taken 2: Teroare în Istanbul 22:45 Film: Îngropat de viu 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:00 Новости 06:15 „Эльдар Рязанов. Моей душе покоя нет” 07:20 Комедия Эльдара Рязанова „Девушка без адреса” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 „Пока все дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Istorii Americane” 13:05 К юбилею Александры Пахмутовой. „ДОстояние РЕспублики” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:30 „Большие гонки” 16:55„Черно-белое” 18:00„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Своими глазами” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20 „Театр Эстрады” 01:20 „Primele știri” (rus) 01:35 „Толстой. Воскресенье” 02:30 Леонид Куравлев в фильме „Афоня” 6:30 Știri. 7:00 С глаз – долой, из чарта – вон!. Комедийная мелодрама. США 2007 9:00 Desene animate. 9:30 Magazin UEFA Champions League. 10:00 Кенгуру Джекпот. Комедия. США 2003 11:55 Безумный город. Драма. США 1997 14:00 Новости. 14:10 День отца. Боевик. США 2011 16:05 Запрещенный прием. Фэнтези. США 2011 17:00 Știri. 17:10 Запрещенный прием. Фэнтези. США 2011 (продолжение) 18:20 Остин Пауэрс: Голдмембер. Фантастика. США 2002 20:00 Новости. 20:35 Темный рыцарь. Фантастика. США 2008 23:00 Știri. 23:30 След. Детектив. Россия 2012 0:20 Новости. 0:55 Темный рыцарь. Фантастика. США 2008 3:20 Știri. 3:55 Час суда с Павлом Астаховым. 4:45 Откровенный разговор. 5:40 След. Детектив. Россия 2012 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20 MÉTÉO 5:30 ARTISANS DU CHANGEMENT 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:25 WARI 7:54 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:13 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:20 BRIGADE ANIMO 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:07 MARCELINO 11:32 TACTIK 12:04 JOUR DE RUGBY 12:48 QUOI DE NEUF DOC ? 13:00 FLASH INFO 13:02 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 L’INVITÉ 19:38 VOYAGES AU BOUT DE LA NUIT 20:30 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 COUP POUR COUP 23:28 MIGRAINES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:59 ALYAH 2:25 LA VIRÉE À PANAME 2:52 FOOT! 3:22 FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 KIOSQUE

REDACTOR-STILIZATOR: Liliana Stegărescu REDACTOR TEHNIC: Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36 e-mail: publicitate@flux.md Adresa internet: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

1-7 noiembrie Berbec Visezi cu ochii deschiși la ce îţi dorești să faci în viaţa ta, așa că atrage-le, în aceste zile, atenţia celor care te pot ajuta. Dacă te îndrăgostești, s-ar putea ca relaţia dintre voi să fie una foarte pasională.

Taur Poţi cunoaște o persoană nouă, cu care ai putea începe o poveste de dragoste mai ceva ca-n filme. Primești vești bune la serviciu sau că poţi merge înainte fără să te mai ţină nimic pe loc.

Gemeni Ți-au venit idei noi în legătură cu ceea ce vrei să faci în viaţă, din punctul de vedere al carierei. Notează-ţi toate ideile bune și nu uita să-ţi vizualizezi toate obiectivele, deja împlinite!

Rac Te bucuri de viaţă din plin zilele acestea și ai o stare de spirit foarte bună. Bucură-te de timpul pe care îl petreci cu tine însăţi, pentru că și dezvoltarea personală este foarte importantă!

Leu Atenţia ta se îndreaptă către casă și familie, ceea ce poate coincide și cu o dorinţă mai veche de a-ţi aranja căminul într-un mod cât mai plăcut și relaxant. Dacă simţi nevoia să faci mișcare, fă-o.

Fecioară Te simţi plină de compasiune și tot ce îţi dorești mai mult este să îi ajuţi pe alţii. Profită de această energie pozitivă și fă chiar și cele mai mici gesturi frumoase.

Balanţă Dacă apare în zare un nou loc de muncă, nu da înapoi, ci aplică, chiar dacă nu le poţi bifa toate cerinţele. Ai alte talente importante, care nu se pot învăţa la școală – diplomaţia este întotdeauna un plus!

Scorpion Dacă au început să apară semne de întrebare cu privire la sentimentele pe care le simţi pentru cineva, înseamnă că este cazul să afli ce se întâmplă cu adevărat între voi.

Săgetător Simţi nevoia să te retragi un pic din vizorul lumii și să stai singură? Totuși, nu te ascunde de tot de cei dragi, pentru că ei vor să îţi fie alături și te pot face să te simţi mai bine.

Capricorn Deși visezi la cât mai multă distracţie, nu uita de cei apropiaţi care au nevoie de o mână de ajutor. Planeta Marte se află în semnul tău, deschizând calea veștilor bune.

Vărsător Dorinţa ta să ieși înaintea tuturor este tot mai puternică, mai ales dacă ai deja și un plan ca să ajungi în acel punct. Mai poţi discuta cu o persoană practică și care te poate sfătui bine.

Peşti Nu mai visa la prinţi arătoși, pentru că săptămâna aceasta chiar ai ocazia să întâlnești unul – cu siguranţă va fi cel care te va face să râzi din toată inima. Întâlnirea va fi… neașteptată!

Tipar: Tipografia “PRAG-3” Comanda nr. 1248 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.

Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

Diverse

31 OCTOMBRIE 2014

FARMACIA NATURII Gutuia, 100 de proprietăţi benefice într-un singur fruct!

Indiferent cum le exploatăm – crude, coapte, uscate, fierte – gutuile își păstrează proprietăţile și acţionează pozitiv asupra organismului.

În primul rând, ele pot duce în spate un întreg sistem imunitar, mai ales în sezonul rece! Apoi, fără vreo pretenţie, îmbunătăţesc sistemul digestiv și cel respirator și, mai mult, te ajută să scapi de acnee.

Câteva bucăţele de gutui adăugate într-o salată de legume sau de fructe reprezintă un stimulator pentru digestie.

Proaspete, gutuile sunt remedii naturiste pentru buna funcţionare a ficatului, dar și pentru afecţiunile psihice. Iar pentru pacienţii aflaţi în etapă de covalescenţă, preparatele din gutui, precum gemul, jeleul, siropul, cu aroma lor specifică, pot fi adevărate stimulente. Mai mult, în camera bolnavilor este indicat să se ţină pe masă cel puţin două gutui.

Gutuile și sistemul imunitar Gtuile au un conţinut bogat în săruri de fier, potasiu și magneziu.

Vedetele toamnei se bucură de prezenţa principiilor bioactive – taninul, pectinele – și de influenţa vitaminelor A, B, C și PP. Tanina, în combinaţie cu pectina, întreţine sănătatea mucoasei digestive, iar antioxidanţii din gutui sunt un real sprijin pentru radicalii liberi, reducând astfel riscul de cancer.

Un alt atu al gutuilor pleacă de la concentraţia mare de potasiu care scade presiunea vasculară.

Specialiștii au atribuit gutuilor 100 de proprietăţi, printre care se numără și acţiunea antiinflamatoare, astringentă, analgezică, emoliantă, tonică și expectorantă.

Gutuile mâncate dimineaţa, pe stomacul gol, întăresc gingiile și ajută la remineralizarea dinţilor în timp ce elimină toxinele din organism și te scapă de oboseală.

Vitamina C din compoziţia unui suc de gutui este un remediu pentru răceală, gripă și încetinește procesul de evoluţie al microelementelor care favorizează hepatita.

Un pahar de suc de gutui este recomandat zilnic, înainte de masă, timp de 30 de zile, celor care suferă de astenie, celor cu probleme respiratorii, cardiacilor sau astenicilor.

Substanţele pectice din gutui sunt esenţiale în reducerea colesterolului!

La revedere, anemie!

Gutuile stimulează pofta de mâncare, tocmai de aceea sunt impuse în dieta copiilor mofturoși sau anemici – în combinaţie cu miere de albine, morcov, mere. În vremuri străvechi, femeile scăldau copiii prea slabi sau persoanele bolnave în decoct de gutui, acesta fiind un tratament pentru anemie, mai precis pentru activarea poftei de mâncare și a forţei fizice.

Csid.ro

15

FLUX

STUDIU

O ceaşcă de cacao cu lapte pe zi ameliorează memoria O ceașcă de cacao cu lapte servită seara, în fiecare zi, poate să amelioreze memoria, întrucât anumiţi compuși chimici din boabele de cacao protejează creierul contra demenţei, afirmă autorii unui studiu publicat recent în ediţia online a revistei Nature Neuroscience.

Studiul a descoperit, de asemenea, faptul că un ingredient-cheie din ciocolată ar putea inversa declinul memoriei, declanșat de procesul de îmbătrânire. Noul studiu a arătat cu această ocazie că antioxidanţii din cacao – denumiţi flavanoli din cacao dietetică – au capacitatea de a îmbunătăţi memoria persoanelor

de vârsta a treia, relateazădailymail. co.uk.

Noua cercetare știinţifică a întărit asocierea dintre o regiune cerebrală specifică și declinul obișnuit al memoriei.

Oamenii de știinţă americani au dorit să afle dacă flavanolii din cacao pot să stimuleze funcţia cerebrală și performanţa cognitivă pentru 37 de persoane, cu vârste cuprinse în intervalul 50-69 de ani, care au primit fie doze mari, fie doze mici de flavanoli de cacao timp de trei luni.

Ei au descoperit că, în cadrul unor teste de memorie, participanţii care au primit cele mai mari doze de flavanoli de cacao au obţinut rezultate mult mai rapide decât aceia care au primit doze mici din acele substanţe.

Cercetătorii de la Universitatea Columbia din Statele Unite ale Americii, autorii studiului, spun că noua

cercetare oferă prima dovadă directă a faptului că o componentă asociată cu declinul memoriei la vârsta a treia este cauzat de o regiune speci-

SĂNĂTATE

Ce probleme de sănătate se văd pe faţa ta Vizita la medic este extrem de importantă, mai ales că el îți poate spune ce probleme de sănătate ai și uitându-se la fața ta. Vezi care sunt bolile care dau semne vizibile.

reprezintă o problemă gravă, trebuie să mergi la medic, atunci când le observi.

Pungi sub ochi

Atunci când ai pielea sau buzele uscate, înseamnă că ești dezihdratată, dar la fel de bine ar putea fi un semn că ai hipotiroidism ori suferi de diabet, potrivit specialiștilor de la Școala de Medicină din New York, citați de Reader’s Digest. Hipotiroidismul mai include senzația de frig, creșteri în greutate și oboseală, în timp ce diabetul este însoțit de sete extremă, urinări frecvente și vedere încețoșată.

Ai ochii palizi Anemia este o problemă comună în rândul tinerelor care au menstruația regulată. Dacă nu îi dai organismului tău suficient fier, celulele din sânge încep să scadă și apare această boală. Poți verifica dacă ai anemie uitându-te la zona roz a ochilor. Dacă este palidă, înseamnă că ar trebui să vezi un medic.

Pete galbene pe față Atunci când colesterolul depășește nivelul normal, apar pete galbene pe față, în special în zona ochilor. Deși nu

Ochii obosiți sau pungile de sub ochi ar putea fi un semn de alergie cronică. Cere sfatul unui specialist, dacă te confrunți cu această problemă.

Un jumpsuit negru Salopeta nu reprezintă neapărat o ţinută de seară.

O poţi purta cu încredere și la birou, mai ales dacă alegi o variantă cu mâneci lungi și o combini cu câteva piese

O fustă trapez Acest tip de fustă flatează orice siluetă. Este extrem

MIRACULOS Efectele apei calde cu miere Majoritatea oamenilor cunosc beneficiile pentru sănătate ale mierii, însă amestecul acesteia cu apă călduță are efecte de-a dreptul miraculoase.

Ai buze crăpate

Sprâncene subțiri Dacă ai sprâncenele subțiri din naștere, nu ai de ce să îți faci griji, dar dacă observi că încep să se subțieze, ai putea avea o problemă cu tiroida. Pierderea părului de la sprâncene este un semn timpuriu de hipotiroidism.

negru. Alege unul cu imprimeu grafic sau unul într-o culoare inedită (ce zici de grena?!). Cu un costum poţi crea o mulţime de ţinute – poţi purta sacoul împreună cu pantalonii sau le poţi asorta separat cu alte piese vestimentare. Opţiunile sunt nenumărate.

Amestecul de apă și miere este rapid absorbit de organism, îmbunătățind digestia, toate părțile tractului gastro-intestinal, și ajutând la stimularea intestinelor leneșe. De asemenea, îmbunătațește și imunitatea organismului pentru a lupta cu răceala și gripa de sezon.

Paraziții care populează tractul digestiv sunt astfel eliminați, curățând colonul de depozitele fecale. Însă, în cazul în care observați o creșterea în greutate la începutul acestui proces, nu intrați în panică, deoarece pietrele fecale sunt cele care se umflă.

Aceasta este faza de început a eliminării lor din corp. În timp, colonul va începe să funcționeze normal. Consumul de apă cu miere va restabili microflora intestinală.

Consumul de apă caldă cu miere rezolvă problemele urinatulului necontrolat în timpul nopții. Mierea funcționează ca un higroscop, colectează apa, iar rinichii și vezica urinară nu se obosesc în timpul nopții. Acest amestec ar trebui să fie consumat, în primul rând, dimineața devreme, pe stomacul gol, întrucât în acea perioadă organismul absoarbe cel mai mult.

Această băutură uimitoare cu puteri vindecătore extraordinare poate fi consumată și seara târziu, înainte de a merge la culcare. Este recomandabil ca produsul să fie proaspăt făcut.

Glamourmagazine.ro

Dcnews.ro

Obraji îmbujorați Orice femeie vrea un pic de roșeață în obraji, dar dacă tu o ai mereu și fără cosmetice, ai putea suferi de cuperoză, o boală a pielii, care este însoțită, frecvent, de coșuri. Apare mai ales la femeile de vârstă mijlocie.

Unica.ro

Piese vestimentare care îţi vor face dimineţile mai uşoare

clasice – trenciul și pantofii stilleto. Sau poţi fii creativă și să alături alte piese salopetei. Ce zici de o cămașă albă pe sub jumpsuit-ul negru? Orice ai alege, nu îţi va lua mai mult de cinci minute până vei fi gata.

Mediafax.ro

Buzele crăpate sunt o problemă frecventă în timpul sezonului rece, dar ar putea semnala, de asemenea, o carență de vitamina B, alergii sau infecții.

Medicul este singurul care poate pune un diagnostic clar.

LECŢIE DE ATITUDINE ŞI STIL Nu credem că există cineva care n-a răscolit tot dressingul, a probat tot ce i-a ieșit în cale, a întârziat la birou, iar la final tot n-a știut cu ce să se îmbrace. Ai nevoie de acele haine pe care le arunci rapid pe tine, care îţi vin ca turnate și care se vor potrivi cu restul hainelor din garderobă. Oricât de greu ar fi de crezut, ele chiar există.

fică din creier și că acest tip de declin al memoriei poate fi încetinit printro intervenţie de ordin dietetic.

de versatilă, iar volanele îţi fac șoldurile și coapsele să arate perfect. În acest sezon poart-o cu un pulover și o pereche de botine, pentru un look smart casual sau cu o maletă și pantofi cu tocuri înalte pentru un outfit de birou.

Un altfel de costum Evită clasicul costum

FLUX

16

Magazin

31 OCTOMBRIE 2014

Expoziţie de grafică dedicată satelor României, semnată George Butler, la Londra O expoziţie de grafică dedicată satelor carpatice ale României – unde caii, căruţele și ţăranii purtând coase reprezintă încă norma – poate fi văzută începând de marţi, 28 octombrie, la Institutul Cultural din Londra, relatează The Daily Telegraph, citată de AGRPRES.

Rezultatul s-a concretizat într-o expoziţie semnată de George Butler, un artist de 29 de ani din Londra, care variază de la portrete ale ţăranilor purtând coase la panorame ale târgurilor de animale.

Cele circa 100 de sate, împrăștiate de-a lungul lanţului sudic al Munţilor Carpaţi (Alpii Transilvaniei), datează din secolul al XII-lea și sunt

printre ultimele vestigii ale culturii medievale europene. În prezent însă, aceste sate sunt ameninţate de dezvoltare și de un ritm al schimbărilor care s-a accelerat de la sfârșitul comunismului și intrarea României în Uniunea Europeană.

Artistul a petrecut două luni în România: o dată, în luna octombrie a anului tre-

Satele românești sunt locuri unde caii și căruţele sunt mai importante decât mașinile, așa că atunci când Global Heritage Fund UK, un ONG dedicat conservării acestora, a dorit să surprindă felul în care decurge viaţa de zi cu zi în aceste locuri, a preferat un ilustrator unui fotograf echipat cu o cameră digitală.

cut, pentru a surprinde pregătirile pentru iarnă, și a doua oară, în luna mai a acestui an, pentru a asista la începerea recoltării fânului.

George Butler este un cunoscut artist și ilustrator britanic, recunoscut pentru originala sa capacitate de a transpune, cu mijloace grafice tradiţionale și oarecum împotriva lumii descrise de imaginile electronice dominante, mari evenimente politice și istorice. Desenele sale, realizate în cadrul unor proiecte comisionate de mari instituţii britanice, prezintă impresii din călătoriile sale în diferite părţi ale lumii (printre care Siria, Turcia, Maroc) și sunt efectuate în stilou, cerneală și acuarelă. Printre expoziţiile sale personale se numără cele organizate la Muzeul Victoria și Albert, Royal Institute of Painters in Watercolours

și la diverse galerii din Londra. Este câștigătorul a numeroase premii, dintre care cel mai recent este cel oferit de Muzeul Victoria și Albert în cadrul secţiunii V&A Illustration Editorial and Overall Awards, informează portalul Timpromanesc.ro.

Expoziţia “Capturing Car-

pathia” cuprinde un set de 40 de desene și schiţe, portretizând universul rural transilvănean. Organizată în parteneriat cu Global Heritage Fund UK, expoziţia va putea fi vizitată la Institutul Cultural Român din Londra până la data de 7 noiembrie.

FLUX

O echipă de arheologi a descoperit un oraş al urmaşilor lui Ginghis Han O echipă de arheologi de la Muzeul Regional al Tradiţiilor Locale Saratov (Ucraina) sapă, în prezent, ruinele orașului Ukek, care se află de-a lungul râului Volga din Rusia. Cetatea construită în secolul al XIII-lea a făcut parte din Hoarda de Aur, regat fondat de Batu Han, un nepot al marelui cuceritor mongol, Ginghis Han. Pe lângă alte descoperiri, arheologii au dezgropat două biserici creștine, dintre care una era decorată cu sculpturi din piatră și avea un depozit de ceramică delicată la subsol.

Născut în anul 1162, în apropiere de graniţa dintre Mongolia și Siberia zilelor noastre, Ginghis Han a fost un om simplu, dar a clădit cel mai

mare imperiu pe uscat din istorie.

Acesta a început prin unirea triburilor nomade mongoleze – în jur de un milion de persoane – înainte de a cuceri vaste teritorii din Asia Centrală și China. Cu toate că acesta era cunoscut pentru nenumăratele cadavre pe care le lăsa în urma sa (din cauza mongolilor, în mare parte, care promovau un comportament violent în loc să semene teroarea printre inamicii lor), Ginghis Han a abolit tortura, a acordat libertatea religioasă supușilor săi și a distrus sistemele feudale represive. După ce Ginghis Han a fost ucis în bătălia împotriva regatului chinez Xi Xia în anul 1227, vastul imperiu pe care l-a cucerit s-a destrămat. Fiul cel mare, Juchi, a murit înaintea tatălui său, dar fiul lui Juchi, Batu, a moștenit o bucată din porţiunea de vest al imperiului bunicului său. După o serie de campanii militare, inclusiv jefuirea și arderea orașului Kiev în anul 1240, Batu Han a reușit să mărească graniţele domeniului său. La apogeul său din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, Hoarda de Aur a lui Batu Han (sau Hanatul Kipchak) se întindea de la Munţii Carpaţi din

Europa de Est până în Siberia și controla multe dintre rutele comerciale ale preţiosului Drum al Mătăsii care lega China de Europa Medievală.

Orașul Ukek al Hoardei de Aur, care este excavat de arheologii Muzeului Regional al Tradiţiilor Locale Saratov (Saratov Regional Museum of Local Lore), a fost construit la câteva decenii după moartea lui Ginghis Han, lângă așezământul locuinţei de vară a lui Batu Han pe Volga. Cetăţenii orașului Ukek erau adepţii mai multor religii, inclusiv islamism, creștinism și șamanism, iar arheologii au dezgropat secţiuni ale cartierului creștin ale orașului. Printre cele mai importante descoperiri ale lor se găsesc subsolurile a două temple, așa cum sunt numite bisericile de creștinătatea din est.

Unul dintre temple, construit în anul 1280, a fost distrus la începutul secolului al XIV-lea. Arheologul Dmitriy Kubankin, care a prezentat recent descoperirile echipei la întâlnirea anuală a Asociaţiei Europene a Arheologilor ce a avut loc la Istanbul, a spus că templul avea un acoperiș de ţiglă și era decorat cu picturi murale și sculpturi din piatră,

atât în interior, cât și la exterior. Cel mai bine păstrat basorelief (un tip de sculptură în piatră) reprezintă un leu care era sfâșiat de un grifon, spune Kubankin. În subsolul templului, arheologii au găsit rămășite ale unor bunuri care, se pare, au fost depozitate acolo de negustorii locali, inclusiv farfurii și sticle care ar fi putut fi importate din Imperiul Bizantin, Iran și Egipt. Kubankin a spus că pivniţa bisericii era considerată un loc sigur de a depozita bunuri de valoare care erau destinate vânzării.

Cel de-al doilea templu a fost construit în anul 1330, după ce primul a fost distrus și a fost folosit până în anul 1350. Echipa de excavaţie a descoperit doar o parte din fundaţia templului împreună cu absida sa.

Interesant este că, deși creștinii nu aveau putere de decizie sub conducerea Hoardei de Aur, descoperirile echipei arată că nu toţi erau sclavi.

De fapt, oamenii înstăriţi frecventau partea creștină a orașului. Conform spuselor lui Kubankin, acesta și colegii săi au găsit în ruine bunuri care aparţineau elitei locale, inclusiv un

ac de păr chinezesc cu un capăt în formă de rodie despicată și un fragment de farfurie de os care avea gravată imaginea unui dragon, printre alte lucruri.

Orașul Ukek nu a avut o viaţă lungă deoarece în secolul al XIV-lea începe declinul Hoardei de Aur, din cauza ravagiilor făcute de Moartea Neagră pe de o parte care a lovit între anii 1346 și 1347. În anul 1395, un conducător numit Timur (sau Tamerlan) a atacat și a distrus Ukek, preluând majoritatea teritoriului condus de Hoarda de Aur, în drumul său de a-și construi un imperiu.

Clădirile moderne de azi acoperă mult din orașul Ukek, iar arheologii vor avea probleme să sape întregul sit deoarece se întinde pe mai multe loturi de teren private. Totuși, Kubankin spune că echipa sa de la Muzeul Saratov a făcut descoperiri semnificative săpând la un singur sit încă din 2005, când au început excavaţia, adăugând că aceste descoperiri vor fi expuse în curând la muzeu.

Sursa: historia.ro