Scrisoare către Ministerul Economiei privind biocombustibilii

Către: Ministerul Economiei În atenţia: D-lui Constantin Niţă, Ministru delegat pentru energie Spre ştiinţa: D-nei Rovana Plumb, Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice 21 februarie 2013 RE: Consiliul pentru Energie al UE, din 22 februarie – Propunerea CE referitoare la Biocarburanţi Stimate d-le Constantin Niţă, În data de 22 februarie veţi participa la şedinţa Consiliului pentru energie al Uniunii Europene, în cadrul căreia se va discuta mult-aşteptata propunere legislativă a Comisiei Europene referitoare la efectele schimbării indirecte a destinaţiei terenului (ILUC) şi implicaţiile acestora asupra politicii UE în domeniul biocarburanţilor.

Sunt puţini cei care, în prezent, mai cred că biocarburanţii produşi la scară industrială constituie o soluţie ideală pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Impacturile negative ale politicii în domeniul biocarburanţilor au devenit din ce în ce mai evidente de-alungul timpului, pe măsură ce creşterea cererii pentru aceştia a determinat intensificarea competiţiei cu producerea de hrană, pentru accesul la terenuri agricole şi resurse de apă. Aceste efecte negative au fost evidenţiate de instituţii şi organizaţii precum FAO, OECD, Banca Mondială, organizaţii non-guvernamentale şi însăşi Comisia Europeană.

Prin propunerea sa din octombrie, 2012, Comisia Europeană recunoaşte că majoritatea biocarburanţilor comercializaţi pe piaţa europeană nu oferă deloc, sau doar într-o mică măsură reduceri de emisii de carbon, în comparaţie cu carburanţii fosili, benzina şi motorina. Acest lucru se datorează faptului că producţia de biocarburanţi din plante cultivate necesită suprafeţe imense de terenuri agricole, determinând fermierii să mute culturile destinate hranei pe terenuri care au fost despădurite sau desecate - zone bogate în biodiversitate sau care reţineau un volum important de CO2 , ceea ce conduce la emisii semnificative de gaze cu efect de seră. Aceste efecte ale schimbării indirecte a destinaţiei terenului (ILUC) subminează integritatea obiectivelor Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice, pentru anul 2020. Chiar dacă a recunoscut acest lucru, propunerea Comisiei nu face ceea ce trebuie făcut, şi anume stabilirea unei metodologii care să rezolve problema emisiilor datorate ILUC, prin introducerea ‘factorului ILUC’ în contabilizarea emisiilor de CO2, în scopul eliminării biocarburanţilor cu factor ILUC foarte mare.

Mai mult, propunerea Comisiei din octombrie 2012 recunoaşte că există o competiţie între hrană şi biocarburanţi şi doreşte să rezolve această problemă. Este o atitudine binevenită, luând în considerare contribuţia producerii biocarburanţilor din plante cultivate la insecuritatea alimentară, la creşterea preţului alimentelor şi la achiziţionarea masivă a terenurilor agricole din ţările în curs de dezvoltare.Totuşi, această propunere nu reuşeşte să-şi atingă scopul propus, şi anume acela de a promova biocarburanţi “care nu intră în competiţie cu hrana şi sunt sustenabili.”

Din aceste motive, vă rugăm ca, în calitatea Dv. de participant la Consiliul Energiei, să contribuiţi la îmbunătăţirea propunerii Comisiei Europene referitoare la ILUC. Această legislaţie poate pune capăt subvenţiilor acordate de UE unor tehnologii care subminează securitatea alimentară globală şi eforturile pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice, determinând, în acelaşi timp, înscrierea sectorului de transporturi pe o traiectorie sustenabila.

Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri trebuie să amendeze propunerea Comisiei în sensul eliminării ajutorului direct şi indirect acordat producerii biocarburanţilor - cu emisii mai mari decât cele ale carburanţilor fosili - din plante cultivate pe terenuri agricole, care au un impact social şi de mediu negativ. În acest scop, vă solicităm:  Să susţineţi limitarea autentică şi fermă a volumului de biocarburanţi obţinuţi din plante cultivate pe terenuri agricole, cu scopul prevenirii competiţiei între hrană şi biocombustibili, facând în aşa fel încât transporturile europene să nu depindă de asemenea biocarburanţi.

Actuala politică propusă limitează doar cantitatea unor asemenea biocarburanţi, pe care statele membre o poate contabiliza în scopul atingerii ţintei de 10%, prevăzută în Directiva pentru energie regenerabilă. Vă solicităm să amendaţi propunerea în aşa fel încât aceasta să impună o limită absolută a consumului (destinat transporturilor) de biocarburanţi din plante cultivate, inclusiv pentru cantităţile utilizate pentru conformarea cu Directiva pentru energie regenerabilă şi pentru subvenţiile acordate producerii acestora. În acelaşi timp, statele membre ar trebui să ajungă la un acord de reducere treptată a cantităţii de biocarburanţi, concomitent cu creşterea eficienţei energetice, a utilizării energiei electrice din surse regenerabile şi a biocarburanţilor de ultime generaţii.  Să susţineţi introducerea obligatorie a factorilor ILUC în criteriile de sustenabilitate a biocarburanţilor. Contabilizarea amprentei totale de carbon a biocarburanţilor, inclusiv factorii ILUC, este esenţială pentru compararea performanţei, din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră, diferitelor opţiuni energetice – această prevedere fiind în deplină concordanţă cu mandatul legislativ al Comisiei Europene. Actuala propunere introduce doar raportarea emisiilor datorate ILUC. Legislaţia nu trebuie să ia în considerarea doar raportarea, ci trebuie să includă în analiza ciclului de viaţă al biocarburanţilor – atât în Directiva pentru calitatea carburanţilor (FQD), cât şi în Directiva pentru energie regenerabilă (RED) – toate emisiile indirecte, incluzând obligativitatea factorilor ILUC. Aceşti factori trebuie aplicaţi şi în cazul biocarburanţilor obţinuţi din culturi energetice.  Să vă asiguraţi că biocarburanţii din noile generaţii sunt cu adevărat sustenabili şi contribuie la reducerea gazelor cu efect de seră. Cea mai bună metodă disponibilă este combinarea factorilor ILUC specifici materiilor prime alternative cu criterii obligatorii de sustenabilitate. Trebuie definite clar ‘fluxurile de deşeuri’, ‘produsele secundare’ şi ‘reziduurile’ sustenabile utilizabile pentru producerea biocarburanţilor, în acelaşi timp cu adoptarea unor precauţiuni de mediu solide. Acestea trebuie să prevină shimbarea destinaţiei terenului, apariţia impacturilor negative - sociale şi de mediu – şi creşterea emisiilor de CO2 provocate, de exemplu, de supraexploatarea reziduurilor vegetale agricole sau a biomasei forestiere.

 Să contribuiţi la scăderea emisiilor din transporturile rutiere, prin promovarea soluţiilor sustenabile pe termen lung. Propunerea Comisiei reprezintă o ocazie pentru UE de a transmite un semnal clar către piaţă că viitorul transportului sustenabil sunt economia de energie şi tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile, care au un mare potenţial de reducere a emisiilor, de stimulare a mobilităţii, de creare de noi locuri de muncă şi beneficii economice şi nu biocarburanţii cu impact negativ asupra climei, securităţii alimentare globale şi mediului. Concomitent, trebuie luate măsuri ferme de reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din ventilarea şi arderea petrolului şi gazelor. Acum ar trebui, şi pot fi, puse în practică politici care să reducă consumul de energie, să crească eficienţa energetică şi să accelereze electrificarea din surse regenerabile a transportului. Aceste opţiuni la biocarburanţi trebuie puse, de urgenţă, în practică de către toate statele membre.

Vă mulţumim pentru atenţia pe care, sperăm, o veţi acorda acestor considerente atunci când veţi decide asupra amendamentelor la propunerea Comisiei Europene, care se vor discuta în cadrul Consiliului pentru energie. Vă stăm la dispoziţie pentru mai multe informaţii şi vom da curs oricărei iniţiative de a discuta aceste probleme.

Anexăm, în varianta electronică, studiul realizat de către institutul de cercetări olandez CE Delft, realizat la cererea organizaţiilor Transport&Environment, European Environmental Bureau, BirdLife Europe şi Greenpeace, precum şi trimiteri către alte studii realizate de organizaţii şi instituţii internaţionale.

Cu cele mai bune urări, Ioana Ciută, Director Executiv TERRA Mileniul III, membru European Federation for Transport & Environment

Ionuț Cepraga, Coordonator de campanii, Greenpeace CEE Romania

Ariel Brunner, Head of EU Policy, BirdLife Europe Jeremy Wates, Secretary-General – European Environmental Bureau

http://www.eea.europa.eu/publications/technical_report_2008_10/view http://www.transportenvironment.org/what-we-do/what-science-says-0 http://www.ifpri.org/sites/default/files/publications/biofuelsreportec2011.pdf ftp://ftp.fao.org/docrep/fao/011/i0100e/i0100e.pdf http://www.pbl.nl/en/publications/2010/Identifying-the-indirect-effects-of-bio-energyproduction