Dacă " "Dacă ai ai unun vis,vis,
dă-i șansa dă-i șansa realizeze. săsă sese realizeze. "" Richard DeVos Richard DeVos
Editorial Ca urmare a participării la un seminar Competitive Intelligence (CI) organizat de CCIFER cu mai mulți specialiști în domeniu, l-am cunoscut pe Jean-Fracois Jund, un francez care trăiește în România și asigură servicii CI. Am fost impresionat de materialul pentru seminarul său din 27 noiembrie, dedicat administrării în firmă a riscurilor datorate dezastrelor naturale. Datele prezentate nu sunt noi. Sunt date și informații din surse publice / deschise. Sunt vulnerabilități și pericole pe care le știm demult, situații pe lângă care trecem zilnic, care ne trezesc indignarea, dar cu care se pare că ne-am acomodat și, culmea, pe care practic le acceptăm. De ce? Pentru că există responsabili care tocmai pentru asta sunt plătiți din bani publici? Pentru că sperăm să treacă necazul pe lângă noi? Pentru că ne prostesc unii, demonstrând că nu se poate face ceva concret și coerent? Pentru că alții speră la câștiguri de pe urma unor catastrofe și tragedii? Pentru că ar fi necesar să fim mai bine școliți? Pentru că fiecare ar trebui să se protejeze și singur? Câte puțin din fiecare. Oricum îi mulțumesc lui JFJ că a acceptat ca materialul pregătit de el să fie publicat în revistă. Iar eu consider că un asemenea subiect trebuie să fie singular în revistă. De ce? Parce que je t'adore, Bucarest!
Emil Hedeșiu
CUPRINS
Cum știm că e de rău?
7
CCIFER
8
Asociații
8
Oamenii CI
11 11
Jean François JUND CI vs mediul de afaceri Sensibilizarea întreprinderii
administrării
12 riscurilor
în
cadrul
Cutremur = Vigilență! O catastrofă poate atrage o altă catastrofă Punct special – Riscul nuclear Riscul unui cutremur major Istoricul cutremurelor majore din zona Vrancea București, zone sensibile Cele mai periculoase clădiri Incidente recente Un pericol real! Daunele estimative în București Rezultatele și consecințele după cutremur Oprirea și perturbarea serviciilor Analiza comportamentului individului Plan de Continuare a Activității Tehnici «Triunghiul vieții» Minimum vital!!! Evaluarea distanțelor Opinii CI
Link-uri utile
HERALD INSIGHTS SRL Recomandări primite pe LinkedIn Abonare la CIR Newsletter
14 15 16 17 18 19 22 23 24 26 29 29 30 30 31 31 33 34 35 40 41 41 44
Caseta Redacțională Opiniile și datele conținute în prezentări nu reprezintă decât punctul de vedere al autorului. Autorul fiecărui material este responsabil pentru respectarea legislației privind drepturile de autor. Echipa Editorială Director&Redactor Șef Emil Hedeșiu Redactor Șef Adjunct Carmen Hedeșiu Redactori colaboratori Jean-François Jund Carmen Popa Mircea Tănase Contact office@comprtitiveintelligence.ro www.competitiveintelligence.ro NOTĂ: Opiniile exprimate în cadrul materialelor publicate aparțin în exclusivitate autorilor și nu intră în răspunderea redacției. NOTĂ: Autorii sunt răspunzători pentru respectarea drepturilor de autor în ceea ce privește utilizarea unor articole, fotografii etc., în cadrul materialelor publicate.
6
Cum știm că e de rău? IGSU: Codurile audio care prevestesc nenorocirile
Să le auzim! Apăsați pe una dintre foto de mai sus.
7
Asociații La Chambre Française de Commerce et d’Industrie en Roumanie (CCIFER) Camera Franceză de Comerț și Industrie din România CCIFER este organizatorul evenimentului din 27 noiembrie, în care JF JUND și-a prezentat materialul privind gestionarea de către companii a crizelor cauzate de catastrofe naturale. De fapt,sunt evenimente periodice, ca și cel mediat de Florin Constantin, vice-președintele Camerei, organizat pe 12 noiembrie și dedicat importanței activității de Competitive Inteligence în competiția economică și comercială. Eveniment la care am participat și la care voi face referință în numărul viitor. Creată în 1996, CCIFER are în prezent peste 400 de companii membre, din care 60% sunt întreprinderi mici și mijlocii. În același timp, CCIFER aduce împreună nume mari de investiții franceze în România: Dacia Renault, Orange, Alcatel, BRD – Groupe Société Générale , Veolia, Michelin, Lafarge etc... Companiile membre reprezintă o gamă largă de activități ale economiei românești: sectorul bancar, asigurări, hoteluri și restaurante, construcții, retail, firme de training, comunicare și avocatură etc...
8
Asociații
Conducerea Consiliului de administrație Eric FAIDY Président CCIFER, Michelin Romania Richard PERRIN Vice Président, KPMG Romania Florin CONSTANTIN Vice Président, Aectra Agrochemicals Costin BORC Secrétaire Général, Lafarge Roumanie, în prezent membru al Guvernului României. Felicitări! Jérôme FRANCE Trésorier, Emi International Adriana RECORD Directorul Executiv al echipei CCIFER
9
Ascoiații
CONTACT Ethos House, Calea Floreasca nr. 240B, étage 3 014475, Bucarest Tél :+40(0)21 317 12 84 Fax : +40(0)21 317 10 62 ccifer@ccifer.ro
10
Oamenii CI Jean François JUND Directorul societății JF Contact SRL Jandarm francez în rezervă. Cariera sa militară este îmbogățită de participarea în trecut pe mai multe teatre de operații internaționale. Jean François JUND trăiește și lucrează de mai bine de 10 ani în România, fiind consultant senior în domeniul Competitive Intelligencee / Intelligence Économique și specialist auditor SSM / SST pentru situații de urgență. Este administratorul firmei JF Contact SRL București, care activează în domeniul Competitive Intelligence. Principalii săi clienți sunt oamenii de afaceri francezi și firmele care au afaceri îndeosebi pe acest spațiu. Pe Facebook îi puteți consulta pagina Sentinelle Roumanie. Participă în mod constant la evenimentele organizate de CCIFER, cu materiale foarte interesante pe aspecte de susținere a procesului decizional în firme. Merită să participați.
11
CI vs. mediul de afaceri Atelier: La gestion des catastrophes naturelles et crises en entreprises / Managementul dezastrelor naturale și crizelor în companii 27 NOVEMBRE 2015 CCIFER La gestion des catastrophes naturelles et crises en entreprises - Précautions face aux risques type séisme et autres risques majeurs en Roumanie.
M a n a g e m e n t u l dezastrelor naturale și crize în companii - măsuri de prevenire împotriva riscurilor, cum ar fi cutremure și alte riscuri majore în România.
La Roumanie est le pays de l’Union Européenne le plus exposé aux risques d’un tremblement de terre majeur. Tout le monde à en-tête celui du 4 mars 1977 au cours duquel Bucarest a été secoué d’un violent séisme d’une puissance de 7.2 sur l’échelle de Richter. Le résultat a été très conséquent tant sur la plan humain que matériel.
România este țara UE cea mai expusă la riscurile unui cutremur major. Toată lumea știe că în 4 martie 1977, Bucureștiul a fost zguduit de un cutremur violent, cu o putere de 7,2 grade pe scara Richter. Consecințele au fost catastrofale atât ale victimelor umane, cât și ale pagubelor materiale.
Quel serait-il aujourd’hui face à l’expansion démographique, 12
Ce s-ar întâmpla astăzi, când Capitala României se
CI vs. mediul de afaceri
industrielle et urbaine qu’a connue depuis la capitale roumaine? La CCIFER vous invite à un atelier afin de vous familiariser avec les schémas opérationnels simples mais efficaces que vous pouvez mettre en place dans votre entreprise.
Il est important d’être préparé surtout face à ce phénomène reconnu comme certes imprévisible mais inéluctable dans sa redondance. Il faut anticiper, mettre en œuvre une véritable politique de formation et d’information en interne pour qu’au moment clé, les personnels viables de l’entreprise puissent assurer une sécurité optimale pendant et durant les 96 heures cruciales d’après catastrophe.
confruntă cu expansiunea demografică, cea industrială și cea urbană? CCIFER vă invită la un atelier de lucru pentru a vă familiariza cu organigramele simple dar eficiente, care se pot pune în aplicare în compania dumneavoastră. Este deosebit de important să fiți pregătiți pentru acest fenomen recunoscut ca fiind sigur inevitabil, dar imprevizibil în manifestarea sa. Aveți nevoie să planificați, implementați o procedură reală de pregătire și de o informare internă pentru ca în acel moment cheie, personalul companiei pregătit să poată asigura siguranța optimă în timpul celor 96 de ore cruciale de după dezastru.
13
CI vs. mediul de afaceri
Sensibilizarea întreprinderii
administrării
riscurilor
în
cadrul
Măsuri de precauție împotriva dezastrelor naturale, cum ar fi cutremur major în România JF Jund Sumar Cutremur = vigilență! Prezentarea generală a situației din România O altă catastrofă poate atrage o altă catastrofă Punct special (nuclear) România este țara din Uniunea Europeană cea mai expusă riscului unui cutremur major Istoricul cutremurelor majore din zona Vrancea București 1977 Zone sensibile din București Clădirile cele mai periculoase Incidente recente Un pericol real! Reamintim pagubele estimative în București Rezultatele și consecințele cutremurului Oprirea și dereglările serviciilor Analiza comportării individului Plan de continuare a activității Tehnici «TRIUNGHIUL VIEȚII» Evaluarea distanțelor
14
CI vs. mediul de afaceri
Cutremur = Vigilență!
Nu trebuie să devenim paranoici Fii conștient de situația dată Nu intrați în panică Păstrați-vă calmul!
ES Philippe Gustin, fost Ambasador al Franței: ,,Cea mai bună protecție este prevenirea. Este esențial pentru fiecare dintre noi să știe ce îl așteaptă și cum să reacționeze mai bine atunci când are loc un astfel de eveniment’’. Prezentarea generală a situației în ROMÂNIA Riscurile cutremurului – consecințe asupra personalului și bunurilor: În general, cutremurele pot avea consecințe asupra vieții umane, economiei și mediului. Impactul asupra oamenilor: cutremurul este pericolul natural major cu o rată de mortalitate crescută, atât prin efectele sale directe (obiecte care cad, prăbușirea clădirilor), cât și a fenomenelor pe care le provoacă (alunecări de teren, maree etc.). Mai mult decât atât, în plus față de posibilele victime, un număr mare de persoane ar putea fi rănite pe drum sau dacă nu s-au adăpostit. Consecințele economice: dacă efectele sociale, psihologice și politice ale unui dezastru produs de cutremur sunt dificil de măsurat, problemele economice 15
CI vs. mediul de afaceri
pot totuși să fie reținute. Cutremurul și eventualele fenomene anexe pot provoca distrugerea, deteriorarea sau avarierea caselor, fabricilor, infrastructurii (poduri, drumuri, căi ferate, aeroporturi etc.) și ruperea conductelor de gaze care poate duce la incendii sau explozii. Acestea sunt cele mai grave consecințe indirecte de-ale unui cutremur. Consecințele asupra mediului: un cutremur poate duce la modificări la suprafață a peisajului, distrugerea parțială a afacerii dumneavoastră și a bunurilor de producție. O catastrofă poate atrage o altă catastrofă
16
CI vs. mediul de afaceri
Punct special – Riscul nuclear În România: Centrala nucleară de la Cernavodă este la 160 km distanță de București. Reactorul nuclear Măgurele – București (fostul centru de cercetare desființat în mod normal din decembrie 2012). Reactor nuclear Mioveni (centru de cercetare) la 110 Km de București. În Bulgaria: Centrala nucleară de la Kozlodouy la graniță cu Dunărea la 200 km de București. În Ucraina: Centrala nucleară de la Rivne – nord vestul țării la 700 km de București. Centrala nucleară de la Khmelnytskyi – vestul țării la 230 km de Suceava și 570 km de București. Centrala nucleară de la Konstantinovka – sudul țării la 670 km de București.
17
CI vs. mediul de afaceri
Riscul unui cutremur major România este țara cea mai expusă riscului unui cutremur major din Uniunea Europeană.
http://ews.infp.ro/programe.php Sfaturi: Rămâneți în casă! Ascultați informațiile! Nu consumați apa de la robinet! Procurați-vă din timp tablete de iod!
18
CI vs. mediul de afaceri
Istoricul cutremurelor majore din zona Vrancea
Cutremurul din 1940: A provocat 1.000 morți. Cutremurul din 1977: Produs la o adâncime de 90 km, a fost resimțit în Cairo și în Moscova. 35.000 de clădiri afectate. 19
CI vs. mediul de afaceri
33 de clădiri distruse prin prăbușire. 1.391 morți. 11.300 răniți. Valoarea pagubelor economice: 21% din PIB. Cutremurul din 1986: Produs la o adâncime de 131 Km, a fost resimțit în Moldova, Ucraina, Bulgaria și Serbia. 55.000 de clădiri afectate. 150 de morți (50 în București). 558 de răniți 77 de replici de peste 3,2 grade pe scara Richter.
București 1977 20
CI vs. mediul de afaceri
După cutremurul din 1940 politicienii români au spus că țara nu este o zonă cu risc seismic. În această perioadă, nicio clădire nu a fost proiectată conform normelor seismice. După anul 1960 inginerii au început să aplice normele rusești (identice cu cele ale Americii), constatându-se, totuși, în anul 1977 că aceste norme nu erau adaptate la cerințele din România. O mare parte a consolidărilor nu s-a făcut în mod corespunzător. În prezent, există o mulțime de imobile–clădiri neevaluate. Inspectoratul General al Serviciului de Urgență (IGSU) estimează 370 de clădiri și 90 de școli cu risc pentru 6.500 de persoane. Din 1977, doar 19 clădiri au fost consolidate conform normelor. 122 de clădiri sunt încă menționate ca fiind periculoase «bulină roșie». Anul trecut, primarul de atunci al Bucureștiului a decis să consolideze clădirile dintr-un lot de urgență. În 2013, autoritățile au anunțat reducerea la jumătate a bugetului alocat pentru alinierea la normele seismice a clădirilor periculoase din București. În anul 2015, guvernul a alocat 1,1 milioane de euro pentru consolidarea a 67 de clădiri, incluse la risc seismic 1 (Rs1).
21
CI vs. mediul de afaceri
București, zone sensibile
22
CI vs. mediul de afaceri
Harta cu clădirile cu risc seismic
Cele mai periculoase clădiri
23
CI vs. mediul de afaceri
Fenomenul de lichefiere
Incidente recente 19 mai 2015 ĂŽn apropiere de zona Izvor, asfaltul s-a surpat.
24
CI vs. mediul de afaceri
15 mai 2013 cartierul Lipscani, strada Blănari prăbușirea parțială a unei clădiri.
În urma acestui eveniment, primarul general al Bucureștiului și autoritățile au precizat că din cele 300 de clădiri aflate pe str. Lipscani, 200 se pot prăbuși (chiar și fără efectul unui cutremur).
25
CI vs. mediul de afaceri
Regiunea Galați, comuna Izvoarele La sfârșitul lunii septembrie 2013 a avut loc un fenomen ciudat de cutremure de suprafață.
Mai mult de 350 de cutremure de scurtă durată au fost înregistrate în această zonă, depășind media din Japonia. Un pericol real! În zilele noastre, un cutremur major ar putea avea consecințe catastrofale mult mai mari decât cel înregistrat în anul 1977. De asemenea, experții fac o estimare alarmantă asupra numărului de victime. Motivele: Populația: între 1977 și astăzi, practic, s-a dublat. Circulația: autovehiculelor / populației mai densă.
26
CI vs. mediul de afaceri
Creșterea numărului de construcții moderne (absența controalelor serioase), spațiu îngust pe unele străzi face accesul de intervenție dificil. Persoanele dependente de telefonia mobilă și de rețelele de socializare vor manifesta un efect de panică. Tinerii nu mai efectuează stagiul militar – absența ajutoarelor de salvare și a reflexelor (formarea elementară de prim ajutor). Factori de pericol suplimentar față de 1977: În mare parte în oraș o clădiri dărăpănate, o căderi parțiale ale bucăților de acoperiș, o căderea bucăților de tencuială din fațadele blocurilor, o cosmetizarea fațadelor. Rețeaua urbană învechită: gaze, încălzire, apă. Prăbușirea scărilor și a balcoanelor din clădirile vechi (risc permanent de cutremur), a lifturilor. Stațiile de carburanți aproape de locuințe. Antenele parabolice amplasate pe fațade.
27
CI vs. mediul de afaceri
Compresoarele de aer condiționat. Schelele fără puncte de susținere la blocurile intrate în reabilitare termică. Stâlpi de iluminat fisurați – tramvai (prea multe cabluri pe suport). Copaci bătrâni și netăiați. Centrele comerciale cu mod de stocare impropriu.
28
CI vs. mediul de afaceri
Daunele estimative în București
Rezultatele și consecințele după cutremur
29
CI vs. mediul de afaceri
Oprirea și perturbarea serviciilor
Analiza comportamentului individului
30
CI vs. mediul de afaceri
Plan de Continuare a Activității Business Continuity Management ISO22301
Tehnici «Triunghiul vieții» În caz de cutremur, ce fac? Primul lucru: ASIGURAȚI-VĂ SIGURANȚA DUMNEAVOASTRĂ!
Rămâneți calmi și nu intrați în panică. Dacă sunteți în interior, rămâneți acolo. Adăpostiți-vă sub o piesă de mobilier solidă, lângă un perete de rezistență al locuinței sau sub un cadru solid de ușă, departe de ferestre și de ușile exterioare. 31
CI vs. mediul de afaceri
Dacă sunteți afară, rămâneți afară. Îndepărtați-vă de clădiri pentru a evita prăbușirea pereților și a tencuielii peste dumneavoastră. Dacă sunteți în mașină, opriți imediat și nu coborâți decât atunci când se termină durata cutremurului. După cutremur evitați fumatul și folosirea telefoanelor! Ascultați informațiile.
ATENȚIE Un cutremur poate atrage un alt cutremur = replici! ORIUNDE NE-AM AFLA, NE PĂSTRĂM CALMUL, NE PROTEJĂM ȘI NU INTRĂM ÎN PANICĂ!
32
CI vs. mediul de afaceri
MINIMUM VITAL!!!
33
CI vs. mediul de afaceri
Evaluarea distanțelor
IGSU București
34
Opinii CI Dacă materialul lui JFJ s-a terminat cu o schemă IGSU, m-am gândit să vă prezint câteva aspecte despre această instituție importantă pentru o societate aflată la ananghie, când omul de rând este victima unui accident de circulație ori incendiu sau speră să fie salvat din ghearele unei catastrofe naturale. Toți dorim și sperăm ca acești oameni puternici să fie pregătiți și să acționeze eficient, atât într-o situație singulară, dar mai ales când lovită e o parte a societății. Fenomenul cel mai mediatizat este cutremurul. Mai devreme sau mai târziu va fi și unul puternic, cu consecințe catastrofale. Suntem pregătiți? Are cineva grijă de noi ca să conștientizăm și să învățăm un minimum de reguli comportamentale? Ce se întâmplă cu copiii la școală? Cu bolnavii în spitale? Cu bătrânii sau cu fiecare dintre noi? Știm să reacționăm? Vom evita cât de cât panica? Vom rezista sub dărâmături? Personal, mesajele cele mai importante care au ajuns la mine sunt cele de pe undele radio, referitoare la comportamentul în caz de cutremur. Scurte și la obiect. Cele de la televiziune, mai mult despre pericolul instalațiilor improvizate. Cu un bun conținut emoțional și educativ.
35
Opinii CI
Pentru mine, cam atât. Discuțiile pe sticlă susținute de figurile arhicunoscute și atotștiutoare indiferent de subiect, nu le iau în calcul. După materialul lui JFJ, reacția a fost să vizitez site-ul IGSU. Un instrument de evaluare a oricărui site din lume este http://www.alexa.com/. Introduci adresa site-ului care te interesează și ți se oferă locul său în lume și în țara de origine, conform criteriilor alexa. Pentru site-ul IGSU am avut o surpriză plăcută, la 24.11.2015, era pe locurile: 868.320 în lume; 5.471 în România. Sunt locuri onorabile, mai ales că pe Global Rank site-ul are o creștere de 471.582 locuri. După tragedie și măsurile de control impuse, lumea a fost mai atentă la IGSU. Cine vizitează site-ul? Iată schema alexa:
36
Opinii CI
Cred că este un site care arată competențele IGSU, multitudinea de documente, legi și protocoale realizate și semnate. Foarte multe date. Documente lungi și scrise cu litere mici. Dar pe mine mă interesează sfaturile utile, ca să știu ce să fac atunci când se cutremură pământul. Undeva, pe prima pagină, găsesc mesajul SIGURANȚA CETĂȚENILOR O PRIORITATE. Foarte bine. La detalii, apare un comunicat referitor la ,,acţiuni preventive la obiective cu afluenţă de persoane din categoria cluburi, baruri, discoteci, săli de cinematograf / spectacol şi mall-uri’’. Cred că nu a fost ales prea bine termenul de acțiuni preventive, imediat după o tragedie care a zguduit întreaga noastră societate. Dar ce mai putem găsi legat de prevenire pe acest site? Greu de găsit, mai ales că butonul Harta site nu funcționează. În schimb, la meniu este butonul Comunitate. Și submeniul Pregătirea populației. De aici încolo pare interesant: Legislație specifică. Copii/elevi. Adulți. Mă interesează să găsesc doar sfaturile simple și directe pe care cei de la IGSU le dau individului, mai ales că prezintă secțiunile:
37
Opinii CI
EDUCAŢIA ŞI PROTECŢIA ELEVILOR ÎN CAZ DE CUTREMUR - Recomandări pentru elevii din învăţământul primar - Clasele I - II EDUCAŢIA ŞI PROTECŢIA ELEVILOR ÎN CAZ DE CUTREMUR - Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din învăţământul primar - Clasele III - IV EDUCAŢIA ŞI PROTECŢIA ELEVILOR ÎN CAZ DE CUTREMUR - Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din învăţământul gimnazial - Clasele V - VIII EDUCAŢIA ŞI PROTECŢIA ELEVILOR ÎN CAZ DE CUTREMUR - Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din învăţământul liceal Problema este că link-urile te duc la:
38
Opinii CI
Iar linkul de la adulți îți deschide pagina:
Da...Oare ce înseamnă deviza lor Audacia et Devotio? Google mă salvează: Curaj și devotament. Așa că, IGSU te rugăm să finalizezi aceste pagini cu sfaturi utile, pentru ca noi să fim convinși în totalitate că protejarea populației este o prioritate pentru tine, la nivelul acestui site oficial. Sunt sigur că sunt foarte multe persoane care fără intervenția oamenilor de la IGSU nu ar mai fi în viață, dar cred că, cu ajutorul IGSU, toți ar trebui să fim și mai pregătiți pentru ceva despre care suntem convinși că se va întâmpla, dar fără să știm când. De data aceasta, speranța că eu voi fi într-un loc sigur la acel moment fatidic, nu este de ajuns.
39
Link-uri utile Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) US Basic Disaster Supplies Kit Emergency Alerts Plan to Protect Yourself & Your Family Prepare My Business for an Emergency Prepare My Family for a Disaster School Emergency Plans Workplace Plans Community Education
40
HERALD INSIGHTS SRL Proiectul este coordonat de Emil Hedeșiu, care se bazează pe experiența sa din munca de informații în mediul economic, cât și pe activitatea din ultimii 10 ani ca administrator de firmă sau angajat în domeniile Marketing, PR sau CI. Activitatea firmei (J23/153/2013, CUI 31106185) se bazează pe posibilitățile proprii, pasiunea pentru acest gen de activitate și uneori pe parteneriatul cu profesioniști din domenii adiacente, totul pentru a se închega și armoniza în produse de calitate, ce reflectă realitatea și asigură confidențialitatea. Legile și Codul etic al SCIP sunt întotdeauna respectate. Recomandări primite pe LinkedIn Călin Ovidiu Drăgan Representative Director, President and CEO at Coca-Cola East Japan1 I’ve had the pleasure to work with Mr. Hedesiu Emil since 2007 when he started the collaboration with Coca-Cola Hellenic Bottling Company. Mr Hedesiu has provided services through his own Company, Heraldcons, in multiple areas of our business.
1 http://www.zf.ro/companii/calin-dragan-si-drumul-unui-executiv-de-top-pe-ruta-timisoara-bucuresti-tokio-14334257
41
Herald Insights SRL
Due to his involvement and determination, exceptional results have followed his work and efforts. The services provided were always of outstanding quality, consistent over time and always delivering on commitments. Proven professionalism and satisfaction on results delivered made the collaboration with Coca-Cola Hellenic continuing after my departure as well. Consequently I strongly recommend Mr. Hedesiu Emil as a person you can fully trust and you can rely upon for very complex tasks and responsibilities. Sincerely, Cﾄネin Ovidiu Drﾄトan Cﾄネin Ovidiu was Emil's client March 31, 2014
42
Herald Insights SRL
Mugurel Rădulescu Public Affairs Head at Sanofi Nice person, ready to help, sensitive and attentive. Good listener and reader, he is a person you can rely upon. Success! Mugurel2 was Emil's client October 20, 2009
2 http://www.wall-street.ro/articol/Companii/166318/mugurel-radulescu-pleaca-dupa-13-ani-din-coca-colahbc-cine-va-conduce-departamentul-de-comunicare.html
43 49
Abonare la CIR Newsletter FREE Așa cum majoritatea deja știți, abonare este gratuită. Doar să trimiteți un email la heraldcons@gmail.com în care să vă exprimați dorința abonării. Nu este obligatoriu, dar utilizarea identității proprii ar ajuta la evaluarea unor date statistice privind interesul pentru CI. Dacă acordați un like sau un share pe Pagina de Facebook Competitive Intelligence in Romania, cu atât mai bine. La un moment dat, revista se va distribui gratuit doar celor care au făcut solicitarea în scris. ÎN LOC DE FINAL Pentru viitor, unul cât mai apropiat sper, cei care doresc să își promoveze serviciile și produsele ori evenimentele proprii vor găsi mereu un spațiu adecvat, la prețuri acceptabile. Opiniile sau articolele cu referiri directe la aspectele teoretice ale CI își vor găsi mereu locul în publicație. De regulă, asemenea materiale vor fi însoțite de completări din partea redacției: opinii, foto, linkuri, în scopul oferirii cititorilor unei imagini cât mai clare asupra subiectului abordat. Redacția își rezervă dreptul de a nupublica unele aspecte
44
Herald Insights SRL
ce denotă lipsă de respect față de cititori. Spațiul publicației poate impune unele restricții asupra mărimii articolelor. Pentru un mai bun impact asupra cititorilor, unele materiale propuse pot fi sistematizate. Pentru materialele preluate, de regulă, se va solicita acordul autorului, dacă sunt cunoscute datele sale de contact. Netransmiterea unui refuz în scris la solicitare este considerată un accept pentru publicare. În fiecare caz, se vor menționa unde sunt cunoscute, autorul, sursa, link-ul, data apariției.
45