2020
ZI DE ZI #1104 miercuri, 24 noiembrie 2021
NEWS CONNECTIONS & SIGNIFICANCES
Dan Cîmpean, numit director al Directoratului Na
competitiveintelligence.ro
Pentru spa contacta For advertising space in the newsletter, contact Pour l'espace publicitaire dans le bulletin, contactez
heraldcons@gmail.com
RO.A&D = S.E.T. (MI * EMT * ME) S.E.T. = SIMPLU MI = MAI INFORMAT
Trimite comentariile, propunerile
ME = MAI EFICIENT Page 2 of 91
MBDA SYSTEMS
Page 3 of 91
#we-rock-on-the-same-ROAD #suntem-pe-același-drum
MBDA SYSTEMS ................................................................................................ 3 . INTERVIURILE RO.A&D
... ...................................................... 8
INTERVIURI RO.A&D în 2021 ................................................................................ 8 TOP5 interviuri RO.A&D ....................................................................................... 11 . COMPETITIVENESS .ro
... .................................................. 12
5 TOP ROMÂNIA COMPETITIVITATE ................................................................. 12 Insights.................................................................................................................. 13 . AERONAUTICĂ
... .................................................... 14
AEROTEH: SVP ................................................................................................... 14 Programul Avion multirol al Forţelor Aeriene Române, F-16 ................................. 16 Programul: modernizare IAR-99 ........................................................................... 16 Revitalizarea şi modernizarea aeronavelor IAR-99, M.Ap.N. ............................ 16 AEROTEH S.A. - 448560 ...................................................................................... 16 Aeroportul Internațional Timișoara – buget 2021 .................................................. 17 ROMAERO S.A. – 1576401
.............................................................................. 17
Numirea Presedintelui CA, Directorului General si Directorului Economic ........ 17 AEROSTAR S.A. – 950531 ................................................................................ 17 Explozie, urmată de un incendiu la Aerostar Bacău. ......................................... 17 . CYBER & ITC
... .................................................... 18
MarcTel S.I.T. .................................................................................................... 18 Program: Sistem de război electronic mobil .......................................................... 19 Program: Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR .................................... 19 Program: Sistem UAS tactic-operativ clasa I ........................................................ 19 Program: Sistem UAS tactic-operativ clasa II ....................................................... 19 Program: Sistem de securitate și apărare cibernetică ........................................... 19 Program: TPS-77 .................................................................................................. 19 Radar tridimensional cu distanță mare de descoperire, mobil ........................... 19 Petre-Dan Cîmpean, Director DNSC .................................................................... 20 Insecuritate ........................................................................................................ 20 Dan Cîmpean - Director General CERT-RO @ PR!VACY ROMANIA ............... 20 Iulian Alecu, DAdj DNSC....................................................................................... 21 Evenimente săptămâna 15.11.21 - 21.11.21 ........................................................ 21 . COMERȚUL PENTRU APĂRARE
... .............................................. 23 Page 4 of 91
5 exporters' competitiveness ................................................................................. 23 Bulgaria, Czech Republic, Germany, Poland, Romania .................................... 23 Peru ................................................................................................................... 23 Competitive background .................................................................................... 24 ACHIZIȚII - click .................................................................................................... 36 . NATO
... ...................................................... 37
. DEFENCE INDUSTRY NETWORKING
... .............................................. 38
Asociaţia Constructorilor de Nave din România .................................................... 38 Despre asociatia ANCONAV ............................................................................. 38 Cuvantul Presedintelui....................................................................................... 39 STATUTUL ASOCIATIEI NATIONALE A CONSTRUCTORILOR DE NAVE DIN ROMANIA „ANCONAV”................................................................................... 39 Membri .............................................................................................................. 44 Digital Markets Act clears an important hurdle, despite GAFAM lobby efforts ...... 45 . SOLUȚII TEHNOLOGICE
... ................................................. 50
DACIA MILITARY INDUSTRY: SVP ..................................................................... 50 . UNIUNEA EUROPEANĂ
... .................................................... 53
Fondului European de Apărare - regulament ........................................................ 55 EU Annual Reports on export of conventional arms ............................................. 56 Advancing Circular Economy in Defence .............................................................. 56 EDA-Commission cooperation .......................................................................... 57 Incubating projects ............................................................................................ 59 Tackling regulatory barriers ............................................................................... 60 DUTCH CIRCULAR INGENUITY ...................................................................... 61 What role does Circular Economy play in the European Green Deal? .............. 62 LUXEMBOURG IS A DRIVING FORCE BEHIND THE EFFORT TO INTEGRATE CIRCULAR ECONOMY INTO DEFENCE, ........................................................ 65 . DECIZIONAL
... ...................................................... 69
Adunarea reprezentanților CNAS .......................................................................... 70 Anca Dana Dragu, eliberare funcție ...................................................................... 70 Biroul permanent al Senatului ............................................................................... 70 Senator Alina Ștefania Gorghiu............................................................................. 70 Ciolacu Ion-Marcel, președinte al Camerei Deputaților ......................................... 71 Biroul permanent al Camerei Deputaților .............................................................. 71 Florin Spătaru, propunerea PSD la Economie, ..................................................... 71 este HR & Legal la Șantierul Naval Damen Galați ............................................ 71 . RO ... A&D ... Stock Exchange ... Fin
... .................................................... 72
Cursul de schimb: euro, liră sterlină, USD, gr. aur ................................................ 72 BVB - industria aeronautică .................................................................................. 73 Page 5 of 91
Raport preț aur/argint ............................................................................................ 74 Natural Gas Futures Overview (USA) ................................................................... 74 Aluminum Futures Overview (UK) ......................................................................... 75 Brent Oil Futures Overview (UK) ........................................................................... 75 . RESURSE, chiar și de idei
... .................................................. 76
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ............................................. 76 Agenția Națională pentru Resurse Minerale.......................................................... 77 Insights.................................................................................................................. 77 . EVENIMENTE
... ..................................................... 78
EXPO & CONFERINȚE ........................................................................................ 79 Noiembrie 2021 ................................................................................................. 79 Decembrie 2021 ................................................................................................ 80 Ianuarie 2022 .................................................................................................... 81 Aprilie 2022 ....................................................................................................... 82 Mai 2022............................................................................................................ 82 Noiembrie 2022 ................................................................................................. 82 ... 2023 .............................................................................................................. 82 . OPINII/ANALIZE
... ....................................................... 82
Reindustrializarea României şi construcţia unei noi fabrici de armament, printre priorităţile coaliţiei de guvernare ........................................................................... 82 . SONDAJE ... POLLS
... ..................................................... 83
TOP ROMÂNIA: national parliament voting intention ............................................ 83 January 1st - October 26th, 2021 ...................................................................... 83 . COMPETITIVE INTELLIGENCE
... .............................................. 84
HERALD INSIGHTS: SVP .................................................................................... 84 Participă la prezentarea entitățile A&D ale județului ............................................. 86 Alege județul cu un click .................................................................................... 86 Precizează entitățile A&D ale județului .............................................................. 86 . RESPONSABILITATE ORGANIZAȚIONALĂ ... ................................................. 88 Decizia … și culoarele tribunalelor ........................................................................ 88 . OSINT
... ...................................................... 88
INFORADAR ......................................................................................................... 88 . TIMPUL: Aliat sau Neprieten?
... ................................................... 89
informații ............................................................................................................ 89 COVID-19 - Romanian Economic Impact Monitor ................................................. 89 Coronavirus - Covid-19 - Pandemie ...................................................................... 90 . DIVERSE
... ...................................................... 90
RO.A&D remember last week ............................................................................... 90 Page 6 of 91
DISCLAIMER: THE NEWS & INTERVIEWS REFLECT ONLY THE VIEWS OF THE AUTHOR & INTERVIEWEES, NOT OF HERALD INSIGHTS FIECARE ȘTIRE ȘI INTERVIU REPREZINTĂ DOAR PUNCTUL DE VEDERE AL AUTORULUI ACESTEIA ȘI A INTERVIEVATULUI, IAR LINK-UL CONDUCE LA SURSA ORIGINALĂ ȘI LA FORMA INTEGRALĂ A ARTICOLULUI. Conținutul acestui newsletter este destinat să ofere un ghid asupra subiectelor de interes pentru domeniul de activitate A&D. Pentru căutarea și identificarea circumstanțelor specifice se recomandă consultanța de specialitate asigurată de Herald Insights.
The contents of this newsletter is intended to provide a guidance on topics of interest to the A&D industry. For the searching and the identifying specific circumstances it is recommended the expert advice provided by Herald Insights.
În newsletter sunt folosite traducerile electronice oferite de Google Translate. Pentru claritate deplină, consultați textul original al articolului. Materialele publicitare sunt puse la dispoziție de partea contractantă și nu reprezintă punctul de vedere al editorului acestui newsletter. Ideile și opiniile autorilor articolelor și materialelor video semnalate în acest newsletter nu reprezintă punctul de vedere al RO.A&D Project. Dorim doar să fiți cât mai bine informați despre diversitatea de idei, interese și evenimente care ar putea să influențeze activitatea Dvs.
Page 7 of 91
INTERVIURI RO.A&D în 2021 RO.A&D
invitat
#1000
responsabilitate
video
Cofondator Umbrela Strategică
LINK
Fondator MEDIAUNO
LINK
Coordonator proiect Centrului Român al Energiei
LINK
Indira Crasnea
#1000 Ioana Țigănescu
#1000 George Vișan
#1001 #1000
jurnalist și realizator emisiuni de televiziune despre NATO și UE
LINK LINK
Ion Petrescu
#1001 #1000 #916
Director Executiv PATROMIL
LINK LINK LINK
Fondator al ziarului on-line Vocea Românului
LINK
Fondator al ziarului on-line Vocea Românului
LINK
Analist și consultant A&D
LINK
Viorel Manole
#1000 Cornel Moisă
#1000 Ioan Cezar Corâci
#1000 Aurel Cazacu
Page 8 of 91
#1000
Fondator JF CONTACT SRL și Blog Sentinelle RoumanIE
LINK
Redactor șef Defense Romania
LINK
Director Global Military Sales and Strategy for Europe, Middle East and Africa BELL FLIGHT, USA
LINK
Ambasadorul României în India
LINK
Ambasadorul Indiei în România
LINK
Președinte Alianța sindicatelor din industria de apărare și aeronautică
LINK LINK
Președinte CA al Bursei de Valori București
LINK
''Juristul Business Partner - 2020'' 1 BCR
LINK
Jean Francois JUND
#1000 Tudor Curtifan
#925 Joel Best
#919 E.S. Daniela Sezonov Țane
#919 E.S. Rahul Srivastava
#900 #880 Constantin Bucuroiu
#898 Radu Hanga
#897 Mircea Mihai Obreja
1
Premiu acordat de Asociația Consilierilor Juridici din Sistemul Financiar-Bancar
Page 9 of 91
#891
Președinte CA al AVIOANE Craiova SA
LINK
Președinte & Director General Agenția Spațială Română
LINK
Președinte & Director General Institutul Național de CercetareDezvoltare Aerospațială "ELIE CARAFOLI" - I.N.C.A.S. București
LINK
Cristian Spulbăr
#881 Marius-Ioan Piso
#880 Cătălin Nae
TOATE 43 AICI
Page 10 of 91
TOP5 interviuri RO.A&D După numărul de vizionări CLICK pe foto pentru vizualizare:
634 437 432
RO.A&D #727
Neculai Banea: IAR SA - mereu pregătită pentru performanță, 2020
RO.A&D #880
Cătălin Nae: o retrospectivă 2020 a activității I.N.C.A.S. București
RO.A&D #1000
Interviu Ioana Țigănescu, fondator MEDIAUNO, cu ocazia apariției #1000 al RO.A&D Project
404 381
RO.A&D #891
Cristian Spulbăr: o retrospectivă 2020 a S. AVIOANE Craiova SA
RO.A&D #897
Mircea Mihai Obreja: ''Juristul Business Partner al Anului 2020'' Gala ACJSFB Toate interviurile pot fi văzute AICI. Sunteți invitați să participați la interviurile RO.A&D și să vă prezentați punctele de vedere referitoare la cele mai importante subiecte A&D. Contactați-ne la heraldcons@gmail.com
Page 11 of 91
5 TOP ROMÂNIA COMPETITIVITATE https://www.youtube.com/channel/UC38x6s-bLWCR8JNH9rhmKAg
ro.a&d - youtube TOP ROMÂNIA Decision Makers for RO.A&D Industry January 1st, 1990 - October 31st, 2021
TOP ROMÂNIA National parliament voting intention January 1st - October 26th, 2021
TOP15 producători de energie electrică • •
criterii: cifra de afaceri • profit număr angajați
Ministerul Economiei: Industria de apărare TOP25 • •
criterii: cifra de afaceri • profit număr angajați
INDUSTRIA AERONAUTICĂ TOP24 • •
criterii: cifra de afaceri • profit număr angajați
Sursa datelor economice: datele publice ale Ministerului Finanțelor. Aprecierea Dvs este importantă. Abonează-te la RO.A&D Project – youtube pentru a afla de noul videoclip sau interviu. Dați Like pe youtube. E important pentru RO.A&D Project. Numai Bine! Vă punem la dispoziție evaluări economico-financiare cu peste 30 de criterii ale competitivității. Contactați-ne la heraldcons@gmail.com pentru a vă cunoaște mai bine concurența și partenerii români sau externi.
Page 12 of 91
Insights Hydrogen investments may be key to global energy competitiveness for U.S. The Washington Times23:10 Tue, 23 Nov
Redouble efforts to support electric vehicle sector competitiveness, says SMMT President
market
and
automotive
SMMT (Press Release)22:35 Tue, 23 Nov
Growth to boost competitiveness Oman Observer17:34 Tue, 23 Nov
4 AS promoted to rebuild Indonesia’s resilience and competitiveness after COVID-19 pandemic eTurboNews01:45 Tue, 23 Nov
Liberia: Commissioner Labor Competitiveness
Nagbe
Emphasizes
Training
to
Prep
Maritime
AllAfrica17:05 Mon, 22 Nov
Salman outlines funding plans for MAs as AFC commits to build its competitiveness Inside World Football15:22 Mon, 22 Nov
techUK position paper: UK Competitiveness in Autonomous Vehicle Technology techUK14:00 Mon, 22 Nov
The Ministry of Tourism and Creative Economy Promotes "4 AS" to Rebuild Resilience and Competitiveness After COVID-19… AsiaOne09:17 Mon, 22 Nov
UAE ranked first in 9 gender balance indexes: Federal Competitiveness and Statistics Centre Emirates News Agency15:27 Sun, 21 Nov
Sheikh Hamdan launches boost competitiveness
scheme
to
enable
drone
transportation
and
The National14:02 Sat, 20 Nov
Governments invest in innovation to help increase competitiveness and sustainability of pork producers Government of Canada (Press Release)21:01 Fri, 19 Nov
Federal Maritime Commission to 'monitor' liner alliances for competitiveness TradeWinds10:42 Fri, 19 Nov
Enhancing export competitiveness (Part – I) The News International03:10 Fri, 19 Nov
Page 13 of 91
AEROTEH: SVP
Page 14 of 91
Page 15 of 91
Programul Avion multirol al Forţelor Aeriene Române, F-16 Contract G2G: Portugalia, SUA
2
direcția generală pentru armamente .ro https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/f16 https://www.dsca.mil/major-arms-sales/romania-weapons-equipment-and-support-f-16-block-15-mlu-aircraft
Programul: modernizare IAR-99 Revitalizarea şi modernizarea aeronavelor IAR-99, M.Ap.N.
direcția generală pentru armamente .ro https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/modernizare-iar-99
AEROTEH S.A. - 448560 Vă pune la dispoziție facilitățile moderne ale unui Laborator de încercări pentru echipamentele motoarelor de aviație. Vezi detaliile la AEROTEH SVR prezentate într-un clip video.
2
Program prioritar cu contract de achiziție în derulare
Page 16 of 91
Aeroportul Internațional Timișoara – buget 2021 Guvernul României Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2021 al Societății Naționale „Aeroportul Internațional Timișoara - Traian Vuia“ - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Nr. 1225 din 17-Noiembrie-2021 M. Of. Partea I nr. 1113 din 23 Noiembrie 2021
ROMAERO S.A. – 1576401
3
Numirea Presedintelui CA, Directorului General si Directorului Economic https://www.bvb.ro/FinancialInstruments/SelectedData/NewsItem/RORX-NumireaPresedintelui-CA-Directorului-General-si-Directorului-Economic/B86C8
bursa de valori bucureşti .ro Data Publicare: 23.11.2021 18:05:26
Prin Decizia nr. 30/22.11.2021, Consiliul de Administratie a ales, dintre membrii sai, in calitate de Presedinte al Consiliului de Administratie, pe dl. Alexandru-Costin MACOVEICIUC. Prin Decizia nr.30/22.11.2021, Consiliul de Administratie a decis prelungirea mandatului de Director General a dlui. Silviu-Ionut GRECU cu 2 (doua) luni, incepand cu data de 27.11.2021, care va putea inceta oricand inainte de implinirea termenului in cazul numirii unui Director General in conditiile O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, prin Decizia nr.30/22.11.2021, Consiliul de Administrate a decis numirea dnei Cornelia NASTASE in functia de Director Economic, pe o perioada de ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
AEROSTAR S.A. – 950531
4
Explozie, urmată de un incendiu la Aerostar Bacău. https://www.libertatea.ro/stiri/explozie-urmata-de-un-incendiu-la-aerostar-bacau-treipersoane-transportate-la-spital-3849397
libertatea .ro Marți, 23 noiembrie 2021, 15:10
Trei persoane, transportate la spital De Denisa Dudescu, O explozie a avut loc, marți după amiază, la fabrica de avioane Aerostar Bacău, din motive încă necunoscute, transmite publicația locală Ziarul de Bacău. ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
3
ROMAERO S.A. în 2020: cifra de afaceri 79,14 milioane RON; profit: -55,77 milioane RON; datorii: 618,72 milioane RON; angajați: 902. CAEN: 3030 - Fabricarea de aeronave și nave spațiale 4 AEROSTAR S.A. în 2020: cifra de afaceri 294,84 milioane RON; profit: 38,44 milioane RON; datorii: 28,41 milioane RON; angajați: 1731.
Page 17 of 91
MarcTel S.I.T. https://marctel.ro/en/about-us/
Page 18 of 91
Program: Sistem de război electronic mobil ministerul apărării naţionale .ro https://www.mapn.ro/cpresa/16950_ministerul-apararii-na%C8%9Bionale-a-primitaprobarea-prealabila-a-parlamentului-pentru-derularea-a-zece-noi-programe-de-inzestrare
Program: Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR direcția generală pentru armamente .ro https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/sisteme-c4i https://www.mapn.ro/cpresa/16950_ministerul-apararii-na%C8%9Bionale-a-primitaprobarea-prealabila-a-parlamentului-pentru-derularea-a-zece-noi-programe-de-inzestrare
Program: Sistem UAS tactic-operativ clasa I ministerul apărării naţionale .ro https://www.mapn.ro/cpresa/16950_ministerul-apararii-na%C8%9Bionale-a-primitaprobarea-prealabila-a-parlamentului-pentru-derularea-a-zece-noi-programe-de-inzestrare
Program: Sistem UAS tactic-operativ clasa II direcția generală pentru armamente .ro https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/sistem-uas
Program: Sistem de securitate și apărare cibernetică ministerul apărării naţionale .ro https://www.mapn.ro/cpresa/16950_ministerul-apararii-na%C8%9Bionale-a-primitaprobarea-prealabila-a-parlamentului-pentru-derularea-a-zece-noi-programe-de-inzestrare
Program: TPS-77 direcția generală pentru armamente .ro Radar tridimensional cu distanță mare de descoperire, mobil https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare/tps-77
Page 19 of 91
Petre-Dan Cîmpean, Director DNSC Primul-Ministru Decizie privind numirea domnului Petre-Dan Cîmpean în funcția de director al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, cu rang de secretar de stat Nr. 554 din 23-Noiembrie-2021 M. Of. Partea I nr. 1117 din 23 Noiembrie 2021
Insecuritate https://www.youtube.com/watch?v=VVimPIb7gp4 232 de vizionări 10 oct. 2021
Dan Cîmpean - Director General CERT-RO @ PR!VACY ROMANIA https://www.youtube.com/watch?v=DE0xqwjkFxA
ascpd romania 55 de vizionări 10 mar. 2021
Page 20 of 91
Iulian Alecu, DAdj DNSC
Primul-Ministru Decizie privind numirea domnului Iulian Alecu în funcția de director adjunct al directorului Directoratului Național de Securitate Cibernetică, cu rang de subsecretar de stat Nr. 555 din 23-Noiembrie-2021 M. Of. Partea I nr. 1117 din 23 Noiembrie 2021
Evenimente săptămâna 15.11.21 - 21.11.21 https://dnsc.ro/threats
directoratul național de securitate cibernetică .ro
Page 21 of 91
Page 22 of 91
5 exporters' competitiveness Bulgaria, Czech Republic, Germany, Poland, Romania https://webgate.ec.europa.eu/eeasqap/sense/app/75fd8e6e-68ac-42dd-a078f616633118bb/sheet/24ca368f-a36e-4cdb-94c6-00596b50c5ba/state/analysis
coarm public .eu
Peru
Page 23 of 91
Competitive background https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/peru/
cia: the world factbook .gov Peru antic a fost sediul mai multor civilizații andine proeminente, în special cea a incașilor al căror imperiu a fost capturat de conchistadorii spanioli în 1533. Peru și-a declarat independența în 1821, iar forțele spaniole rămase au fost înfrânte în 1824. După o duzină de ani de guvernare militară. , Peru a revenit la conducerea democratică în 1980, dar a experimentat probleme economice și creșterea unei insurgențe violente. Alegerea președintelui Alberto FUJIMORI din 1990 a marcat un deceniu în care s-a înregistrat o schimbare dramatică a economiei și un progres semnificativ în reducerea activității de gherilă. Cu toate acestea, dependența din ce în ce mai mare a președintelui de măsuri autoritare și o criză economică la sfârșitul anilor 1990 au generat o nemulțumire crescândă față de regimul său, ceea ce a dus la demisia sa în 2000. Un guvern interimar a supravegheat noi alegeri în primăvara lui 2001, care l-au instalat pe Alejandro TOLEDO Manrique ca noul șef al guvernului - primul președinte de etnie indigenă ales democratic din Peru. Alegerile prezidențiale din 2006 au văzut revenirea lui Alan GARCIA Perez care, după un mandat prezidențial dezamăgitor din 1985 până în 1990, a supravegheat o redresare economică robustă. Fostul ofițer de armată Ollanta HUMALA Tasso a fost ales președinte în iunie 2011 și a continuat politicile economice solide, orientate spre piață, ale celor trei administrații precedente. Nivelurile sărăciei și șomajului au scăzut dramatic în ultimul deceniu, iar astăzi Peru se mândrește cu una dintre cele mai performante economii din America Latină. Pedro Pablo KUCZYNSKI Godard a câștigat un scrutin prezidențial foarte restrâns în iunie 2016. Confruntat cu acuzarea după ce au apărut dovezi ale implicării sale într-un scandal de cumpărare de voturi, președintele KUCZYNSKI și-a oferit demisia pe 21 martie 2018. Două zile mai târziu, primPage 24 of 91
vicepreședintele Martin Alberto VIZCARRA Cornejo a depus jurământul în calitate de președinte. La 30 septembrie 2019, președintele VIZCARRA și-a invocat autoritatea constituțională de a dizolva Congresul din Peru, după luni de lupte cu organismul pentru reformele anticorupție. Noi alegeri pentru Congres au avut loc la 26 ianuarie 2020, care au avut ca rezultat revenirea unei legislaturi conduse de opoziție. Președintele VIZCARRA a fost pus sub acuzare de Congres la 9 noiembrie 2020 pentru a doua oară și demis din funcție după ce a fost acuzat de corupție și gestionarea greșită a pandemiei de COVID-19. Din cauza posturilor vacante în funcțiile de vicepreședinție, succesiunea constituțională a dus la președintele Congresului peruvian, Manuel MERINO, devenind următorul președinte al Peruului. Ascensiunea sa în funcție nu a fost bine primită de către populație, iar protestele mari i-au forțat demisia pe 15 noiembrie 2020. La 17 noiembrie, Francisco SAGASTI și-a asumat funcția de președinte al Peru după ce a fost numit președinte al Congresului în ziua precedentă. Resurse naturale cupru, argint, aur, petrol, cherestea, pește, minereu de fier, cărbune, fosfat, potasiu, hidroenergie, gaze naturale Populația 32.201.224 (est. iulie 2021) comparație între țară și lume: 45 Rata de crestere a populatiei 0,88% (est. 2021) comparație între țară și lume: 113 Rata de nastere 16,67 nașteri/1.000 de locuitori (est. 2021) comparație între țară și lume: 98 Rata mortalității 6,09 decese/1.000 de locuitori (est. 2021) comparație între țară și lume: 154 Rata migrației nete -1,76 migrant(i)/1.000 populație (est. 2021) comparație între țară și lume: 165 Sănătate Cheltuieli curente de sănătate 5,2% (2018) Densitatea medicilor 1,3 medici/1.000 populație (2016) Densitatea patului de spital 1,6 paturi/1.000 de locuitori (2017) Cheltuieli cu educația 4,2% din PIB (2020) comparație între țară și lume: 96 Economie Privire de ansamblu economică
ROMÂNIA petrol (rezerve în scădere), cherestea, gaze naturale, cărbune, minereu de fier, sare, teren arabil, hidroenergie
21.230.362 (est. Iulie 2021) comparație de țară cu lumea: 60 Rata de crestere a populatiei -0,38% (estimare în 2021) comparație de țară cu lumea: 221 Rata de nastere 8,39 nașteri / 1.000 populație (est. 2021) comparație de țară cu lumea: 215 Rata mortalității 11,99 decese / 1.000 populație (est. 2021) comparație de țară cu lumea: 16 -0,2 migranți / 1.000 populație (est. 2021) comparație de țară cu lumea: 109 Cheltuieli curente de sănătate 5,6% (2018) Densitatea medicilor 2,98 medici / 1.000 populație (2017) Densitatea patului de spital 6,9 paturi / 1.000 populație (2017) 3,1% din PIB (2017) comparație de țară cu lumea: 132
Economia Peruului reflectă topografia sa variată - o regiune de coastă aridă de câmpie, sierra centrală înaltă a Anzilor și pădurea densă a Amazonului. O gamă largă de resurse minerale Page 25 of 91
importante se găsesc în zonele muntoase și de coastă, iar apele de coastă ale Peruului oferă zone de pescuit excelente. Peru este al doilea mare producător de argint și cupru din lume. Economia peruană a crescut în medie cu 5,6% pe an în perioada 2009-13, cu un curs de schimb stabil și o inflație scăzută. Această creștere s-a datorat parțial prețurilor internaționale ridicate pentru exporturile de metale și minerale din Peru, care reprezintă 55% din exporturile totale ale țării. Creșterea a scăzut din 2014 până în 2017, din cauza prețurilor mondiale mai slabe la aceste resurse. În ciuda performanței macroeconomice puternice a Peru, dependența de exporturile de minerale și metale și de produsele alimentare importate face economia vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor mondiale. Expansiunea rapidă a Peru, împreună cu transferurile de numerar și alte programe, au contribuit la reducerea ratei sărăciei la nivel național cu peste 35 de puncte procentuale din 2004, dar inegalitatea persistă și a continuat să reprezinte o provocare pentru administrația Ollanta HUMALA, care a susținut o politică de incluziune socială și o politică de incluziune socială. o distribuție mai echitabilă a veniturilor. Infrastructura slabă împiedică răspândirea creșterii în zonele non-coastre din Peru. Administrația HUMALA a adoptat mai multe pachete de stimulente economice în 2014 pentru a susține creșterea, inclusiv reforme ale reglementărilor de mediu pentru a stimula investițiile în sectorul miner profitabil din Peru, mișcare căreia i s-a opus unele grupuri de mediu. Cu toate acestea, în 2015, investițiile miniere au scăzut, deoarece prețurile globale ale mărfurilor au rămas scăzute și conflictele sociale au afectat sectorul. Politica de liber schimb a Peru a continuat sub administrația HUMALA; din 2006, Peru a semnat acorduri comerciale cu SUA, Canada, Singapore, China, Coreea, Mexic, Japonia, UE, Asociația Europeană de Liber Schimb, Chile, Thailanda, Costa Rica, Panama, Venezuela, Honduras, a încheiat negocierile cu Guatemala și Parteneriatul Trans-Pacific și au început discuții comerciale cu El Salvador, India și Turcia. De asemenea, Peru a semnat un pact comercial cu Chile, Columbia și Mexic, numit Alianța Pacificului, care urmărește integrarea serviciilor, capitalului, investițiilor și circulației oamenilor. De la intrarea în vigoare a Acordului de promovare a comerțului SUA-Peru, în februarie 2009, comerțul total între Peru și SUA s-a dublat. Președintele Pedro Pablo KUCZYNSKI a succedat lui HUMALA în iulie 2016 și se concentrează pe reformele economice și pe politicile de piață liberă menite să stimuleze investițiile în Peru. Producția minieră a crescut semnificativ în 2016-17, ceea ce a ajutat Peru să atingă una dintre cele mai mari rate de creștere a PIB-ului din America Latină, iar Peru ar trebui să mențină o creștere puternică în 2018. Cu toate acestea, performanța economică a fost deprimată de întârzierile în megaproiectele de infrastructură și de începerea un scandal de corupție asociat cu o firmă braziliană. Inundațiile masive de la începutul anului 2017 au reprezentat, de asemenea, o frecare asupra creșterii, compensate oarecum de cheltuieli publice suplimentare destinate eforturilor de redresare. performanța economică a fost deprimată de întârzierile în mega-proiectele de infrastructură și de declanșarea unui scandal de corupție asociat cu o firmă braziliană. Inundațiile masive de la începutul anului 2017 au reprezentat, de asemenea, o frecare asupra creșterii, compensate oarecum de cheltuieli publice suplimentare destinate eforturilor de redresare. performanța economică a fost deprimată de întârzierile în mega-proiectele de infrastructură și de declanșarea unui scandal de corupție asociat cu o firmă braziliană. Inundațiile masive de la începutul anului 2017 au reprezentat, de asemenea, o frecare asupra creșterii, compensate oarecum de cheltuieli publice suplimentare destinate eforturilor de redresare. PIB real (paritatea puterii de cumpărare) 371,29 miliarde dolari notă: datele sunt în dolari 2017 (est. 2020) 417,88 miliarde dolari notă: datele sunt în dolari 2017 (est. 2019) 408,87 miliarde dolari notă: datele sunt în dolari 2017 (est. 2018) notă: datele sunt în dolari 2010 comparație între țară și lume: 49 Page 26 of 91
Rata de creștere reală a PIB-ului 2,18% (est. 2019) 3,97% (est. 2018) 2,48% (est. 2017) comparație între țară și lume: 128 PIB real pe cap de locuitor Notă de 11.300 USD: datele sunt în dolari 2017 (est. 2020) Notă de 12.900 USD: datele sunt în dolari 2017 (est. 2019) Notă de 12.800 USD: datele sunt în dolari 2017 (est. 2018) notă: datele sunt în dolari 2010 comparație între țară și lume: 133 PIB (cursul de schimb oficial) 230,707 miliarde USD (est. 2019) Rata inflației (prețuri de consum) 2,1% (est. 2019) 1,3% (est. 2018) 2,8% (est. 2017) notă: datele sunt pentru Lima metropolitană, medie anuală comparație între țară și lume: 114 Evaluări de credit Evaluare Fitch: BBB+ (2013) Evaluare Moody's: A3 (2014) Evaluare Standard & Poors: BBB+ (2013) PIB - compoziție, pe sector de origine agricultură: 7,6% (est. 2017) industrie: 32,7% (est. 2017) servicii: 59,9% (est. 2017) PIB - compoziția, după utilizare finală consumul gospodăriilor: 64,9% (est. 2017) consum guvernamental: 11,7% (est. 2017) investiții în capital fix: 21,7% (est. 2017) investiții în stocuri: -0,2% (est. 2017) exporturi de bunuri și servicii: 24% (est. 2017) importuri de bunuri și servicii: -22% (est. 2017) Produse agricole trestie de zahăr, cartofi, orez, pătlagină, lapte, păsări de curte, porumb, manioc, fructe de palmier de ulei, struguri Industrii extragerea și rafinarea mineralelor; oțel, confecții metalice; extracția și rafinarea petrolului, lichefierea gazelor naturale și a gazelor naturale; pescuit și prelucrare a peștelui, ciment, sticlă, textile, îmbrăcăminte, prelucrarea alimentelor, bere, băuturi răcoritoare, cauciuc, mașini, mașini electrice, produse chimice, mobilier Rata de creștere a producției industriale 2,7% (est. 2017) comparație între țară și lume: 113 Forță de muncă 3,421 milioane (estimat 2020) notă: persoane cu vârsta mai mare de 14 ani comparație între țară și lume: 101 Forta de munca - dupa ocupatie
Page 27 of 91
agricultură: 25,8% industrie: 17,4% servicii: 56,8% (2011) Rată de șomaj 6,58% (est. 2019) 6,73% (est. 2018) notă: datele sunt pentru Lima metropolitană; subocuparea pe scară largă comparație între țară și lume: 104 Populația sub pragul sărăciei 20,2% (est. 2019) Coeficientul indicelui Gini - distribuția venitului familiei 42,8 (est. 2018) 51 (2005) comparație între țară și lume: 42 Venitul sau consumul gospodăriei în procente cel mai mic 10%: 1,4% cel mai mare 10%: 36,1% (est. 2010) Buget venituri: 58,06 miliarde (est. 2017) venituri: 62,14 miliarde (estimare 2017) cheltuieli: 64,81 miliarde (est. 2017) cheltuieli: 68,13 miliarde (estimare Excedent bugetar (+) sau deficit (-) 2017) -3,1% (din PIB) (est. 2017) Excedent bugetar (+) sau deficit (-) -2,8% (din PIB) (estimare 2017) comparație între țară și lume: 135 comparație de țară cu lumea: 125 Datorie publica Datorie publica 25,4% din PIB (est. 2017) 36,8% din PIB (estimare 2017) 24,5% din PIB (est. 2016) 38,8% din PIB (estimare 2016) notă: datele acoperă datoria publică notă: definită de Tratatul de la generală și includ instrumente de Maastricht al UE ca datorie publică creanță emise de entități generală brută consolidată la valoarea guvernamentale, altele decât nominală, aflată la sfârșitul anului în trezoreria; datele exclud datoria de următoarele categorii de datorii publice : trezorerie deținută de entități valută și depozite, valori mobiliare, altele străine; datele includ datorii emise de decât acțiunile, cu excepția entități subnaționale instrumentelor financiare derivate și împrumuturi; sectorul administrației publice cuprinde subsectoarele: guvernul central, guvernul de stat, administrația locală și fondurile de securitate socială comparație între țară și lume: 174 comparație de țară cu lumea: 145 Impozite și alte venituri Impozite și alte venituri 27,1% (din PIB) (est. 2017) 29,3% (din PIB) (estimare 2017) comparație între țară și lume: 103 comparație de țară cu lumea: 84 An fiscal An fiscal an calendaristic an calendaristic Soldul contului curent Soldul contului curent -3,531 miliarde USD (estimat 2019) - 11.389 miliarde USD (estimare 2019) - 10,78 miliarde USD (estimare 2018) -3,821 miliarde USD (estimat 2018) comparație de țară cu lumea: 194 comparație între țară și lume: 177 Page 28 of 91
Exporturi 54,88 miliarde USD: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2019) 55,84 miliarde USD: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2018) 53,823 miliarde USD (estimat 2017) comparație între țară și lume: 54 Exporturi - parteneri China 29%, Statele Unite 12%, Canada 5%, Coreea de Sud 5%, Elveția 5% (2019) Exporturi - mărfuri cupru, aur, petrol rafinat, zinc, făină de pește, fructe tropicale, plumb, fier, molibden (2019) Importurile 51,38 miliarde USD: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2019) 51,41 miliarde USD: datele sunt în dolari din anul curent (estimat 2018) 46,15 miliarde USD (estimat 2017) comparație între țară și lume: 59 Importuri - parteneri China 24%, Statele Unite 22%, Brazilia 6% (2019) Importuri - mărfuri petrol rafinat, petrol brut, mașini, echipamente de difuzare, camioane de livrare (2019) Rezerve de schimb valutar și aur 63,83 miliarde USD (31 decembrie 2017 estimat) 61,81 miliarde USD (31 decembrie 2016 estimat) comparație între țară și lume: 35 Datorii - externe 81,333 miliarde USD (est. 2019) 75,467 miliarde USD (estimat 2018) comparație între țară și lume: 60 Rate de schimb sol nou (PEN) per dolar american 3,599 (est. 2020) 3,3799 (est. 2019 ) 3,366 (est. 2018) 3,185 (est. 2014) 2,8383 (est. 2013)
114,311 miliarde USD (estimare 2019) 110,685 miliarde USD (estimare 2018) 105,188 miliarde USD (estimare 2017)
comparație de țară cu lumea: 43 Exporturi - parteneri Germania 22%, Italia 10%, Franța 7% (2019) Exporturi - mărfuri mașini și piese de vehicule, cabluri izolate, petrol rafinat, tablouri electrice de control, scaune (2019) 136,091 miliarde USD (estimare 2019) 127,553 miliarde USD (estimare 2018) 117,292 miliarde USD (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 39 Importuri - parteneri Germania 19%, Italia 9%, Ungaria 7%, Polonia 6%, China 5%, Franța 5% (2019) Importuri - mărfuri mașini și piese de vehicule, petrol brut, medicamente ambalate, cabluri izolate, echipamente de difuzare (2019) 44,43 miliarde USD (estimare la 31 decembrie 2017) 40 miliarde USD (estimare la 31 decembrie 2016) comparație de țară cu lumea: 43 117,829 miliarde USD (estimare 2019) 115,803 miliarde USD (estimare 2018) comparație de țară cu lumea: 50
Page 29 of 91
Comunicații Telefoane - linii fixe total abonamente: 3.099.172 abonamente la 100 de locuitori: 9,8 (est. 2019) comparație între țară și lume: 43 Telefoane - mobil celular total abonamente: 39.138.119 abonamente la 100 de locuitori: 123,76 (est. 2019) comparație între țară și lume: 40 Sisteme de telecomunicații evaluare generala: impactul economic asupra serviciilor de telecomunicații în timpul pandemiei din cauza șomajului consumatorilor; concurență bună a operatorilor de telefonie mobilă cu serviciile LTE; Tele-densitatea de telefonie fixă rămâne printre cele mai scăzute din America de Sud, cu obstacole în calea creșterii, inclusiv sărăcia răspândită, înlocuirea telefonului fix cu cel mobil, servicii de telefonie costisitoare și inaccesibilitatea geografică în munții Anzi și junglele Amazonului; investiții guvernamentale în zonele slab deservite cu coloană vertebrală de fibră; guvernul a facilitat învățarea virtuală în timpul pandemiei prin tablete cu conexiune la internet; Rețeaua 3G și noile servicii LTE s-au extins, oferind bandă largă mobilă comunităților rurale, deși încă există o penetrare scăzută; importator major de echipamente de difuzare și computere din China (2021) (2020) intern: teledensitatea la linia fixă este de numai aproximativ 10 la 100 de persoane; teledensitatea mobil-celulară, stimulată de competiția între mai mulți furnizori, acum 124 de telefoane la 100 de persoane; sistem de releu radio cu microunde la nivel național și un sistem intern de satelit cu 12 stații terestre (2019) internațional: cod de țară - 51; puncte de aterizare pentru sistemele de cablu submarin SAM-1, IGW, American MovilTelxius, SAC și PAN-AM care oferă legături către părți din America Centrală
Telefoane - linii fixe abonamente totale: 3,38 milioane abonamente la 100 de locuitori: 15,8 (estimare 2019) comparație de țară cu lumea: 40 Telefoane - celulare mobile abonamente totale: 22.671 milioane abonamente la 100 de locuitori: 106 (estimare 2019) comparație de țară cu lumea: 53 Sisteme de telecomunicații evaluare generală: Sectorul de telecomunicații din România beneficiază de concurența bazată pe infrastructură; serviciile interne și internaționale se îmbunătățesc rapid, în special serviciile mobilecelulare; sectorul fibrelor este unul dintre cele mai puternice din Europa; guvernul a asigurat finanțarea UE pentru a extinde banda largă la zonele rurale; operatorii investesc în îmbunătățirea capacității rețelelor; operatorul testează IoT; importator de echipamente de radiodifuziune de la vecinii UE (2021) (2020)
intern: teledensitatea pe linie fixă este de aproximativ 17 telefoane la 100 de persoane; piața mobilă deservită de patru operatori de rețea mobilă; teledensitate mobil-celulară peste 117 telefoane la 100 de persoane (2019) internațional: codul țării - 40; punctul de aterizare pentru cablul submarin Diamond Link Global care leagă România de Georgia; stații terestre prin satelit - 10; schimburile digitale,
Page 30 of 91
și de Sud, Caraibe și SUA; stații terestre prin satelit - 2 Intelsat (Oceanul Atlantic) (2019) notă:pandemia COVID-19 continuă să aibă un impact semnificativ asupra lanțurilor de producție și aprovizionare la nivel global; din 2020, unele aspecte ale sectorului telecomunicațiilor au cunoscut o scădere, în special în producția de dispozitive mobile; mulți operatori de rețea au amânat upgrade-urile infrastructurii; progresul către implementarea 5G a fost amânat sau încetinit în unele țări; cheltuielile consumatorilor pentru servicii și dispozitive de telecomunicații au fost afectate de pierderile de locuri de muncă pe scară largă și de restricția corespunzătoare a veniturilor disponibile; natura crucială a serviciilor de telecomunicații ca instrument pentru muncă și școală de acasă a devenit evidentă și a primit sprijin din partea guvernelor Mass-media de difuzare 10 rețele TV majore, dintre care doar una, Television Nacional de Peru, este de stat; sunt disponibile servicii de televiziune prin cablu cu mai multe canale; peste 2.000 de posturi de radio, inclusiv un număr substanțial de posturi de limbi indigene (2019)
internaționale, cu linie directă funcționează în București (2019) notă:pandemia COVID-19 continuă să aibă un impact semnificativ asupra lanțurilor de producție și aprovizionare la nivel global; din 2020, unele aspecte ale sectorului telecomunicațiilor au cunoscut o recesiune, în special în producția de dispozitive mobile; mulți operatori de rețea au întârziat modernizarea infrastructurii; progresul către implementarea 5G a fost amânat sau încetinit în unele țări; cheltuielile consumatorilor pentru servicii și dispozitive de telecomunicații au fost afectate de pierderile de locuri de muncă pe scară largă și, prin urmare, de restricționarea veniturilor disponibile; natura crucială a serviciilor de telecomunicații ca instrument pentru muncă și școală de la domiciliu a devenit evidentă și a primit un anumit sprijin din partea guvernelor
Mass-media difuzată un amestec de posturi TV publice și private; există 7 posturi de televiziune publice (2 naționale, 5 regionale) care utilizează difuzarea terestră și 187 posturi de televiziune private (din care 171 oferă acoperire locală) care utilizează difuzarea terestră, plus 11 posturi de televiziune publice care utilizează difuzarea prin satelit și 86 de posturi TV private care utilizează difuzarea prin satelit ; radiodifuzorul public de stat operează 4 rețele naționale și posturi regionale și locale, având în total 20 de posturi de radio publice prin difuzare terestră plus 4 posturi de radio publice prin difuzare prin satelit; există 502 de posturi de radio private operaționale care utilizează difuzarea terestră și 26 de posturi de radio private care utilizează difuzarea prin satelit Codul de țară pe internet Codul țării internetului .pe .ro Utilizatori de internet Utilizatori de internet total: 16.461.427 total: 15.165.890 la sută din populație: 52,54% (est. iulie la sută din populație: 70,68% 2018) (estimare iulie 2018) Page 31 of 91
comparație între țară și lume: 40 Broadband - abonamente fixe total: 2.310.217 abonamente la 100 locuitori: 7 (est. 2017) comparație între țară și lume: 52 Transporturi Sistemul național de transport aerian număr de transportatori aerieni înregistrați: 6 (2020) inventar de aeronave înmatriculate operate de transportatori aerieni: 62 trafic anual de pasageri pe transportatorii aerieni înregistrați: 17.758.527 (2018) trafic anual de marfă pe transportatorii aerieni înregistrați: 313,26 milioane mt-km (2018) Prefixul codului de țară pentru înmatricularea aeronavelor civile OB Aeroporturi total: 191 (2013) comparație între țară și lume: 30 Aeroporturi - cu piste asfaltate total: 59 peste 3.047 m: 5 2.438 până la 3.047 m: 21 1.524 până la 2.437 m: 16 914 până la 1.523 m: 12 sub 914 m: 5 (2017) Aeroporturi - cu piste neasfaltate total: 132 2.438 până la 3.047 m: 1 1.524 până la 2.437 m: 19 914 până la 1.523 m: 30 sub 914 m: 82 (2013) Heliporturi 5 (2013) Conducte 786 km țiței extragrei, 1526 km gaz, 679 km gaz petrolier lichid, 1033 km petrol, 15 km produse rafinate (2013) Căile ferate total: 1.854 km (2014) ecartament standard: 1.730,4 km ecartament 1,435 m (34 km electrificat) (2014) ecartament îngust: 124 km ecartament 0,914 m (2014)
comparație de țară cu lumea: 43 Abonament fix în bandă largă total: 5.277.700 abonamente la 100 de locuitori: 24,68 (estimare 2019) comparație de țară cu lumea: 31 Sistemul național de transport aerian număr de transportatori aerieni înregistrați: 8 (2020) inventar al aeronavelor înregistrate operate de transportatori aerieni: 60 trafic anual de pasageri pe transportatorii aerieni înregistrați: 4.908.235 (2018) trafic anual de marfă pe transportatorii aerieni înregistrați: 2,71 milioane mt-km (2018) Prefixul codului de țară pentru înregistrarea aeronavelor civile YR Aeroporturi total: 45 (2013) comparație de țară cu lumea: 95 Aeroporturi - cu piste pavate total: 26 peste 3.047 m: 4 2.438 până la 3.047 m: 10 1.524 până la 2.437 m: 11 sub 914 m: 1 (2017) Aeroporturi - cu piste neasfaltate total: 19 914 - 1,523 m: 5 sub 914 m: 14 (2013)
Heliporturi 2 (2013) Conducte 3726 km gaz, 2451 km petrol (2013) Căile ferate total: 11.268 km (2014) gabarit standard: 10.781 km gabarit 1.435-m (3.292 km electrificat) (2014) gabarit îngust: 427 km gabarit 0.760-m (2014) gabarit larg: 60 km gabarit 1.524-m (2014)
Page 32 of 91
comparație între țară și lume: 76 Drumuri total: 140.672 km (18.699 km asfaltați ) (2012) notă: include 24.593 km de drumuri naționale (14.748 km asfaltați), 24.235 km de drumuri departamentale (2.340 km asfaltați) și 91.844 km de drumuri locale (1.611 km asfaltați) comparație între țară și lume: 36 Căi navigabile 8.808 km (8.600 km de afluenți navigabili pe sistemul fluviului Amazon și 208 km pe Lago Titicaca) (2011) comparație între țară și lume: 14 Marina comercială total: 98 după tip: marfă generală 1, petrolier 8, altele 89 (2021) comparație între țară și lume: 89 Porturi și terminale Port(e) maritim(e): Terminal(e) petrolier Callao, Matarani, Paita : Terminal petrolier Conchan, Port(e) de containere (TEU) al terminalului petrolier La Pampilla : Callao (2.313.907) (2019) port(e) fluvial: Iquitos, Pucallpa , Yurimaguas (Amazon) Energie Acces la curent electric electrificare - populație totală: 97% (2019) electrificare - zone urbane: 99% (2019) electrificare - zone rurale: 86% (2019) Electricitate - producție 50,13 miliarde kWh (est. 2016) comparație între țară și lume: 54 Electricitate - consum 44,61 miliarde kWh (est. 2016) comparație între țară și lume: 53 Electricitate - exporturi 55 milioane kWh (est. 2015) comparație între țară și lume: 86 Electricitate - importuri 22 milioane kWh (est. 2016) comparație între țară și lume: 112 Electricitate - capacitate de generare instalată 14,73 milioane kW (est. 2016) comparație între țară și lume: 51
comparație de țară cu lumea: 23 Drumuri total: 84.185 km (2012) asfaltat: 49.873 km (include 337 km de autostrăzi) (2012) neasfaltat: 34.312 km (2012)
comparație de țară cu lumea: 59 Căi navigabile 1.731 km (include 1.075 km pe Dunăre, 524 km pe ramuri secundare și 132 km pe canale) (2010) comparație de țară cu lumea: 45 Marina comercială total: 120 după tip: marfă generală 11, petrolier 7, alte 102 (2020) comparație de țară cu lumea: 82 Porturi și terminale port (e) principal (e): Constanta, port (uri) fluvial Midia : Braila, Galati (Galați), Mancanului (Giurgiu), Tulcea (Dunarea)
Acces la electricitate electrificare - populație totală: 100% (2020) Electricitate - producție 61,78 miliarde kWh (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 47 Electricitate - consum 49,64 miliarde kWh (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 49 Electricitate - exporturi 11,22 miliarde kWh (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 18 Electricitate - importuri 4,177 miliarde kWh (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 45 Electricitate - capacitate de producție instalată 23,94 milioane kW (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 38 Electricitate - din combustibili fosili 47% din capacitatea totală instalată (estimare 2016)
Page 33 of 91
Electricitate - din combustibili fosili 61% din capacitatea totală instalată (est. 2016) comparație între țară și lume: 128 Electricitate - din combustibili nucleari 0% din capacitatea totală instalată (est. 2017) comparație între țară și lume: 164 Electricitate - din hidrocentrale 35% din capacitatea totală instalată (est. 2017) comparație între țară și lume: 60 Electricitate - din alte surse regenerabile 4% din capacitatea totală instalată (est. 2017) comparație între țară și lume: 115 Țiței - producție 49.000 bbl/zi (est. 2018) comparație între țară și lume: 54 Țiței - exporturi 7.995 bbl/zi (est. 2015) comparație între țară și lume: 61 Țiței - importuri 86.060 bbl/zi (est. 2015) comparație între țară și lume: 46 Țiței – rezerve dovedite 434,9 milioane bbl (1 ianuarie 2018 estimat) comparație între țară și lume: 47 Produse petroliere rafinate productie 166.600 bbl/zi (est. 2015) comparație între țară și lume: 57 Produse petroliere rafinate - consum 250.000 bbl/zi (est. 2016) comparație între țară și lume: 50 Produse petroliere rafinate - exporturi 62.640 bbl/zi (est. 2015) comparație între țară și lume: 49 Produse petroliere rafinate importuri 65.400 bbl/zi (est. 2015) comparație între țară și lume: 71 Gaze naturale - producție 12,99 miliarde de metri cubi (est. 2017) comparație între țară și lume: 37 Gaze naturale - consum 7,483 miliarde cu m (est. 2017) comparație între țară și lume: 53 Gaze naturale - exporturi
comparație de țară cu lumea: 156 Electricitate - din combustibili nucleari 6% din capacitatea totală instalată (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 20 Electricitate - de la hidrocentrale 29% din capacitatea totală instalată (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 70 Electricitate - din alte surse regenerabile 19% din capacitatea totală instalată (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 44 Țiței - producție 70.000 bbl / zi (estimare 2018) comparație de țară cu lumea: 46 Țiței - exporturi 2.076 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 70 Țiței - importuri 145.300 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 38 Țiței - rezerve dovedite 600 milioane bbl (estimare 1 ianuarie 2018) comparație de țară cu lumea: 42 Produse petroliere rafinate producție 232.600 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 47 Produse petroliere rafinate - consum 198.000 bbl / zi (estimare 2016) comparație de țară cu lumea: 58 Produse petroliere rafinate - exporturi 103.000 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 44 Produse petroliere rafinate importuri 49.420 bbl / zi (estimare 2015) comparație de țară cu lumea: 81 Gaz natural - producție 10,87 miliarde m3 (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 40 Gaz natural - consum 11,58 miliarde m3 (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 45 Gaz natural - exporturi 22,65 milioane m3 (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 53 Gaz natural - importuri
Page 34 of 91
5,505 miliarde cu m (est. 2017) comparație între țară și lume: 28 Gaze naturale - importuri 0 cu m (est. 2017) comparație între țară și lume: 174 Gaze naturale - rezerve dovedite 455,9 miliarde cu m (1 ianuarie 2018 estimat) comparație între țară și lume: 32 Militar și Securitate Forțele militare și de securitate
1,218 miliarde m3 (estimare 2017) comparație de țară cu lumea: 59 Gaz natural - rezerve dovedite 105,5 miliarde m3 (estimat la 1 ianuarie 2018) comparație de țară cu lumea: 50 Emisiile de dioxid de carbon din consumul de energie 72,07 milioane Mt (estimare 2017)
Comandamentul comun al Forțelor Armate din Peru: Armata Peruviană (Ejercito del Peru), Marina Peruană (Marina de Guerra del Peru, MGP, include infanterie navală și Garda de Coastă), Forțele Aeriene ale Peru (Fuerza Aerea del Peru, FAP); Ministerul de Interne (Ministerio del Interior): Poliția Națională Peruviană (Policía Nacional del Perú, PNP) (2021) Cheltuieli militare 1,2% din PIB (2020 est.) 2,07% din PIB (estimare 2020) 1,2% din PIB (2019) 1,84% din PIB (2019) 1,2% din PIB (2018) 1,81% din PIB (2018) 1,2% din PIB (2017) 1,72% din PIB (2017) 1,3% din PIB (2016) 1,41% din PIB (2016) comparație între țară și lume: 113 comparație de țară cu lumea: 54 Punctele forte ale personalului militar și al serviciilor de securitate
informațiile variază; aproximativ 95.000 de personal activ (55.000 de armată; 25.000 de marină, inclusiv aproximativ 4.000 de infanterie navală și 1.000 de pază de coastă; 15.000 de forțe aeriene) (2021) Inventare și achiziții de echipamente militare
inventarul armatei peruviane este o combinație de echipamente mai vechi de la o mare varietate de furnizori, inclusiv Brazilia, Europa, fosta Uniune Sovietică și SUA; din 2010, Peru a primit echipamente militare din peste o duzină de țări, conduse de Rusia și Coreea de Sud (2020) Desfăşurări militare
210 Republica Centrafricană (MINUSCA) (sept 2021) Amenințări maritime
Biroul Maritim Internațional raportează că apele teritoriale din Peru reprezintă un risc de jaf armat împotriva navelor; în 2020, au fost raportate opt atacuri împotriva unei nave comerciale, în scădere față de 10 atacuri în 2019; toate acestea au avut loc în portul principal Callao Vârsta și obligația serviciului militar
18-50 de ani pentru bărbați și 18-45 de ani pentru femeile serviciul militar voluntar (12 luni); fără recrutare (2019) Terorism Grupuri teroriste
Notă Shining Path (Sendero Luminoso) : detalii despre istoria, obiectivele, conducerea, organizarea, zonele de operare, tactici, ținte, arme, dimensiunea și sursele de sprijin ale grupului (grupurilor) apar(e) în Anexa-T Probleme transnaționale Litigii - internaţionale
Chile și Ecuador au respins legislația unilaterală a Peru din noiembrie 2005 de a schimba axa granițelor maritime comune, definite de tratat, de-a lungul paralelelor de latitudine cu liniile de echidistanță care favorizează Peru; operațiunile ilegale de narcotice organizate în Columbia au Page 35 of 91
pătruns la granița comună a Peru; Peru respinge pretenția Boliviei de a restabili accesul maritim printr-un coridor suveran prin Chile de-a lungul graniței cu Peru Refugiați și persoane strămutate în interior
refugiați (țara de origine): 1.286.434 (Venezuela) (criză economică și politică; include venezuelenii care au cerut azil, sunt recunoscuți ca refugiați sau au primit ședere legală alternativă) (2021) PDI: 60.000 (război civil din 1980-2000; majoritatea PDI sunt țărani indigeni din regiunile andine și amazoniene; din 2011, nu există informații noi despre situația acestor PDI) (2020) Droguri ilegale
un punct regional de transbordare și destinație pentru droguri ilegale; Produsele din canabis, clorhidratul de metamfetamină (cunoscută local sub numele de „shabu”) și MDMA (ecstasy) sunt utilizate local; Organizațiile criminale transnaționale chineze (TCO) sunt principala sursă de metamfetamină; precursorii chimici sunt în tranzit din China către Birmania
ACHIZIȚII - click ro.a&d .ro • • • • • •
Alege produsul după codul CPV, Copiază codul, Deschide tipul de anunț care te interesează Șterge criteriile presetate Filtrează cu codul CPV Evaluează rezultatele obținute TIP ANUNȚ
TIP PRODUS – COD CPV
Anunturi de intentie
24613200-6 Artificii (Rev.2)
Invitatii de participare (RFQ)
35300000-7 Arme, munitii si piese conexe (Rev.2)
Anunțuri de participare (CN)
35310000-0 Arme diverse (Rev.2)
Anunțuri de participare simplificate 35311300-0 Baionete (Rev.2) (SCN) Anunțuri de concesionare (PC)
35320000-3 - Arme de foc (Rev.2)
Anunțuri de concurs de solutii (DC)
35321000-0 Arme usoare de foc (Rev.2)
Lista anunturi publicitare
35321300-3 Mitraliere (Rev.2)
Lista planuri de achiziții
35322000-7 Artilerie (Rev.2)
Anunturi de consultare a pietei
35322100-8 Artilerie antiaeriana (Rev.2)
Anunțuri de atribuire la Anunt de 35322400-1 Mortiere (Rev.2) participare (CN) Anunțuri de atribuire la invitatia de 35330000-6 Munitie (Rev.2) participare (RFQ) Anunțuri de atribuire simplificat (SCN)
la
anunt 35331300-3 Grenade (Rev.2)
Anunțuri de rezultat la concursul de 35421000-1 - Piese de schimb mecanice solutii (DC) pentru vehicule militare (Rev.2) Page 36 of 91
Achizitii initiate electronic
din
catalogul 35620000-6 Proiectile
Notificari de atribuire la cumpararea 50630000-0 - Servicii de reparare si de directa intretinere a vehiculelor militare (Rev.2)
Caută alte coduri Caută alți participanți
NATO MEMBER COUNTRIES LINKS ALBANIA (2009) DENMARK (1949) ICELAND (1949) NETHERLANDS (1949) SLOVAKIA (2004)
BELGIUM (1949) ESTONIA (2004) ITALY (1949) NORTH MACEDONIA5 SLOVENIA (2004)
CANADA (1949) GERMANY (1955) LITHUANIA (2004) POLAND (1999) TURKEY (1952)
CROATIA (2009) GREECE (1952) LUXEMBOURG (1949) PORTUGAL (1949) UK (1949)
CZECH Rep (1999) HUNGARY (1999) MONTENEGRO (2017) ROMANIA (2004) USA (1949)
NATO
NATO NOW
NEWSROOM
NATO Secretary General Jens Stoltenberg
Deputy Secretary General Mircea Geoană NEWS
NATO Spokesperson Oana Lungescu
NEWS
5
BULGARIA (2004) FRANCE (1949) LATVIA (2004) NORWAY (1949) SPAIN (1982)
2020
Page 37 of 91
NEWS
Asociaţia Constructorilor de Nave din România https://www.anconav.ro/ro/
anconav .ro Despre asociatia ANCONAV Infiintata in 1995, Asociatia Constructorilor Navali din Romania, ANCONAV, reprezinta interesele santierelor navale si ale producatorilor, distribuitorilor de echipamente si materii prime din Romania pe plan national si international. Membra a asociatiei europene SEA EUROPE, asociatia romaneasca inglobeaza membri din diverse zone ale sectorului de profil, companii performante ce contribuie la pastrarea renumelui industriei romanesti in Europa si in lume. De asemeni, ANCONAV este un partener de dialog responsabil cu reprezentantii guvernului Romaniei, sustinand in mod activ promovarea intereselor membrilor asociatiei. Profesionalismul constructorilor de nave romani este recunoscut la nivel international, Romania fiind destinatia preferata pentru productia de nave tehnice si comerciale din Europa. In acelasi timp, industria orizontala cunoaste in ultimii ani o dinamica spectaculoasa ce sustine performanta santierelor navale. Prin intermediul ANCONAV, principalii furnizori din Romania isi pot promova interesele la nivel international si sunt informati in privinta ultimelor initiative in domeniu. Industria constructiilor navale din Romania ocupa un loc important in industria europeana, navele livrate de santierele romanesti reprezentand aproximativ 5% din productia europeana. Santierele navale romanesti au reusit in cei peste 27 de ani de dupa revolutie sa dezvolte relatii de parteneriat cu armatori sau santiere navale din Europa, devening principala destinatie de outsourcing a productiei de nave. De asemenea forta de munca cu un inalt nivel de calificare avand atat studii medii cat si superioare reprezinta o sursa importanta pentru multe companii din strainatate, cu influente negative asupra eforturilor companiilor romanesti de a-si pastra competitivitatea. Cifra de afaceri realizata de santierele navale romanesti este de circa 650 milioane EUR anual, in scadere datorita crizei economice mondiale care a afectat semnificativ sectorul naval, reprezentand circa 5% din PIB-ul Romaniei. De asemenea in santierele din Romania lucreaza aproximativ 10,000 de persoane, iar in companiile subcontractoare care activeaza pe platformele santierelor un numar de aproximativ 8,000 de persoane. Ca urmare a rezultatelor si performantelor santierelor navale s-au infiintat societati cu capital romanesc sau strain ce presteaza servicii si livreaza echipamente atat pentru navele care se construiesc in Romania cat si pentru proiecte internationale. Impozitele si taxele pe care santierele romanesti si industria orizontala le platesc au de asemenea o pondere semnificativa bugetul de stat, sectorul naval reprezentand poli de dezvoltare locala si regionala, fiind principali angajatori in multe zone ale Romaniei. ANCONAV reuneste atat companiile ce activeaza in domeniul constructiilor navale (santiere navale, societati de proiectare, producatori de echipamente navale, distirbuitori ai unor firme specializate) cat si furnizori de materii prime cu impact semnificativ in economia nationala (Mittal Galati, Ductil Buzau). Constructiile navale reprezinta un segment semnificativ din cifra de afaceri pentru acesti producatori, astfel Page 38 of 91
incat succesul societatilor romanesti in acest domeniu influenteaza pozitiv indicatorii macroeconomici. Asociatia este membra a SEA Europe (asociatia europeana a constructorilor de nave si producatorilor de echipamente), fiind un membru activ in mai multe grupuri de lucru de interes pentru industria romaneasca. Doar alaturi de ANCONAV, putem construi un cluster de dezvoltare in domeniul constructiilor navale ce va asigura sustenabilitatea industriei romanesti!
Cuvantul Presedintelui Infiintata in 1995, Asociatia Constructorilor Navali din Romania, ANCONAV, reprezinta interesele santierelor navale si a producatorilor, distribuitorilor de echipamente si materii prime din Romania pe plan national si international. Membra a asociatiei europene SEA EUROPE, asociatia romaneasca inglobeaza membri din diverse zone ale sectorului de profil, companii performante ce contribuie la pastrarea renumelui industriei romanesti in Europa si in lume. De asemeni, ANCONAV este un partener de dialog responsabil cu reprezentantii guvernului Romaniei, sustinand in mod activ promovarea intreselor mebrilor asociatiei. Profesionalismul constructorilor de nave romani este recunoscut la nivel international, Romania fiind destinatia preferata pentru productia de nave tehnice si comerciale din Europa. In acelasi timp, industria orizontala cunoaste in ultimii ani o dinamica spectaculoasa ce sustine performanta santierelor navale. Prin intermediul ANCONAV, principalii furnizori din Romania isi pot promova interesele la nivel international si sunt informati in privinta ultimelor initiative in domeniu. Doar alaturi de ANCONAV, putem construi un cluster de dezvoltare in domeniul constructiilor navale ce va asigura sustenabilitatea industriei romanesti! Statutul ANCONAV
STATUTUL ASOCIATIEI NATIONALE A CONSTRUCTORILOR DE NAVE DIN ROMANIA „ANCONAV” CAPITOLUL I – DISPOZITII GENERALE Art.1 (1) Asociatia Nationala a Constructorilor de Nave din Romania este o organizatie profesionala, necomerciala, obsteasca, neguvernamentala si apolitica, care isi propune sa promoveze o apropriere intre societatile comerciale si specialistii din domeniul constructiilor navale si conexe acestora in scopul consultarii asupra problemelor de interes comun, in vederea sustinerii si protejarii intereselor asociatilor, al facilitarii schimbului de informatii, al contactelor cu organele de stat, guvernamentale si legislative al legaturilor cu organisme similare din strainatate. (2) Asociatia Nationala a Constructorilor de Nave din Romania va purta denumirea ANCONAV, si are personalitate juridica. (3) ANCONAV este alcatuita din specialisti si reprezentanti ai societatilor comerciale din industria de constructii navale si conexa, si care adera in scris la prezentul statut. (4) ANCONAV poate avea ca invitati permanenti la sedintele sale si reprezentanti ai institutiilor de invatamant superior sau societati academice de cercetare/ dezvoltare,asociatii profesionale, ca de exemplu: Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati, Academia Navala „Mircea cel Batran” din Constanta, Universitatea „Ovidius” din Constanta, Universitatea Maritima din Constanta. Page 39 of 91
(5) Invitatii permanenti nu platesc cotizatia si nu au drept de vot. Art.2 (1) ANCONAV are sediul in Galati, str. Alexandru Moruzzi nr. 132, Pavilion Administrativ, et.2, cam.208. (2) Asociatia Nationala a Constructorilor de Nave din Romania isi desfasoara activitatea pe baza statutului adoptat de membrii sai. (3) Actul de constituire a asociatiei este procesul verbal al adunarii generale semnat de membrii sai, avand ca anexa Statutul. (4) Asociatia se constituie pe termen nelimitat. Art.3 (1) Patrimoniul initial al Asociatiei este alcatuit dintr-un activ patrimonial, in valoare de 620 lei (conform Actului Aditional autentificat la 01.04.2005, de modificare a Statutului ANCONAV) si este alcatuit din aportul in bani al asociatilor. (2) Patrimoniul initial al Asociatiei se completeaza cu veniturile din contributiile membrilor-asociati, cotizatiile si taxele de inscriere a membrilor-sustinatori, dobanzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, in conditiile legii, sponsorizari sau legate, venituri realizate din activitati economice directe, resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale, precum si alte venituri, in conformitate cu prevederile legii. (3) Intregul patrimoniu va fi evidentiat si pastrat in conformitate cu legislatia romana in materie, pe numele Asociatiei, si va fi folosit exclusiv pentru realizarea scopului si obiectivelor ei. (4) Asociatia Nationala a Constructorilor de Nave din Romania va promova consultari intre membrii sai in vederea stabilirii unor actiuni de interes comun, care se pot realiza mai eficient prin intermediul asociatiei, sau care pot conduce la strategii concertate, in domenii de interes comun, stabilite prin consens intre membrii asociatiei. (5) ANCONAV va actiona alaturi de membrii sai si la cererea acestora si pentru: a) apararea intereselor membrilor in fata organelor de stat prin mandatarea Asociatiei in mod corespunzator; b) sustinerea unei prezente active a asociatiei, respectiv a membrilor sai in presa de specialitate; c) afilierea sau colaborarea cu alte organizatii similare sau fundatii din tara sau strainatate; d) prezentarea punctului de vedere al asociatiei si conlucrarea cu organele guvernamentale, si/sau legislative in elaborarea proiectelor de acte normative sau legi care vizeza activitatea din domeniul constructiilor de nave; e) organizarea si intermedierea dialogului cu organisme si personalitati din domeniul specific, din tara si strainatate; f) facilitarea accesului la informatii privind tendintele pietii externe in domeniul constructiilor de nave; g) si alte activitati care vor fi stabilite prin consens in organul de conducere al Asociatiei. CAPITOLUL II – DREPTURILE SI OBLIGATIILE MEMBRILOR Art.4 Membrii ANCONAV au urmatoarele drepturi: a) beneficiaza de toate serviciile prevazute de statut; b) pot cere executarea si altor prestatii; c) participa de drept la toate actiunile asociatiei, precum si la stabilirea programului anual sau trimestrial de activitate; d) sa aleaga si sa fie alesi in organele de conducere; e) sa participe la luarea Hotararilor in adunarile generale, sa-si exprime parerile si sa faca propuneri in toate problemele care privesc activitatea acesteia. Art.5 (1) Membrii ANCONAV au urmtoarele obligatii: a) sa respecte prevederile Statutului; b) sa actioneze pentru infaptuirea programului asociatiei si a Hotararilor luate; Page 40 of 91
c) sa furnizeze datele solicitate de consiliul director pentru realizarea scopului asociatiei (daca nu au caracter de confidentialitate); d) sa actioneze pentru intarirea organizatiei, a prestigiului sau si pentru propagarea scopurilor sale; e) sa plateasca cotizatia, si dupa caz, cota parte din alte cheltuieli aprobate de Adunarea Generala; (2) Dobandesc calitatea de membru al asociatiei, persoana fizica sau juridica care adera la prezentul statut si pentru care conducerea asociatiei isi da acordul. CAPITOLUL III – CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA ASOCIATIEI Art.6 Organele asociatiei sunt: a) adunarea generala; b) consiliul director; c) cenzorul. CAPITOLUL IV – COMPETENTA ORGANELOR DE CONDUCERE SI MODUL DE FUNCTIONARE A ACESTORA Art.7 (1) Adunarea Generala este organul de conducere, alcatuit din totalitatea asociatilor si are urmatoarele competente: a) stabilirea strategiei si a obiectivelor generale ale asociatiei; b) aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a situatiilor financiare anuale; c) alegerea si revocarea membrilor consiliului director; d) alegerea si revocarea cenzorului; e) infiintarea de filiale; f) modificarea actului constitutiv si al statutului; g) dizolvarea si lichidarea asociatiei; h) orice alte atributii prevazute de lege. i) aproba retributia Directorului General Executiv si a Contabilului – propusa de Consiliul director; j) aproba incheierea de contracte de colaborare cu secretarul stiintific pentru proiectele atrase in interesul asociatiei. (2) Adunarea Generala se intruneste cel putin o data pe an in sedinte ordinare si ori de cate ori este nevoie – in sedinte extraordinare -, se convoaca in scris cu cel putin cinci zile calendaristice inainte si este valabil constituita in prezenta majoritatii simple a membrilor sai. (3) Hotararile asociatiei se consdiera luate daca se ajunge la consens. Fiecare membru al asociatiei are dreptul la un singur vot. (4) Adunarea Generala are drept de control permanent asupra consiliului director si al cenzorului. (5) Asociatul care, intr-o anumita problema supusa hotararii adunarii generale este interesat personal sau prin sotul sau, ascendentii sau descendentii sai, rudele in linie colaterala sau afinii sai pana la gradul al patrulea inclusiv nu va putea lua parte la deliberare si nici la vot. (6) Hotararile luate de adunarea generala, in limitele legii, ale actului constitutiv si/sau ale statutului sunt obligatorii chiar si pentru asociatii care nu au luat parte la adunarea generala sau au votat impotriva. (7) Hotararile adunarii generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispozitiilor cuprinse in statut, pot fi atacate in justitie de catre oricare dintre asociatii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat impotriva si au cerut sa se insereze aceasta in procesul verbal de sedinta, in termen de 15 zile de la data cand au luat cunostinta despre hotarare sau de la data cand a avut loc sedinta, dupa caz. (8) Cererea de anulare se solutioneaza in camera de consiliu de catre judecatoria in circumscriptia careia asociatia isi are sediul. Hotararea instantei este supusa numai recursului. Page 41 of 91
Art.8 (1) Consiliul director asigura punerea in executare a hotararilor adunarii generale. Se intruneste trimestrial, in ultimele cinci zile in ultima luna a trimestrului si ori de cate ori este nevoie si ia hotarari cu unanimitatea celor prezenti. (2) Consiliul director este alcatuit din Presedinte, doi Vicepresedinti, Director General Executiv si Membru – Secretar stiintific. (3) Alegerea Consiliului director se face o data la patru ani, cu exceptia cazurilor de retragere sau revocare cand ea se poate organiza la Adunarea Generala care urmeaza. (4) Alegerea presedintelui si a vicepresedintilor se face respectandu-se principiul rotatiei. De regula, pentru continuitate, din cei doi vicepresedinti se alege un presedinte, urmand ca adunarea generala sa aleaga un nou vicepresedinte pe postul ramas vacant. (5) Un post de vicepresedinte este atribuit unui reprezentant al santierelor navale si un altul unui reprezentant al producatorilor/furnizorilor de echipamente/firme de proiectare/reprezentanti societati de clasificare/alte categorii de reprezentanti care au statut de membrii ai asociatiei. (6) Directorul General Executiv este propus de presedinte si validat de adunarea generala. (7) Directorul General Executiv este retribuit din veniturile asociatiei. (8) Secretarul stiintific este propus de presedinte si validat de adunarea generala. (9) Secretarul stiintific va fi retribuit pe baza contractelor de colaborare care vor cuprinde numarul de ore si tariful orar, aprobat in proiectul respectiv la care se adauga in masura in care acestea sunt cuprinse si cheltuielile legate de diurna, cazare si transport. (10) Pentru realizarea situatilor finanaciare si respectiv tinerea evidentei contabile a asociatiei este necesar angajarea unui functionar economic avand pozitia de contabil. (11) Contabilul este retribuit din veniturile asociatiei. (12) In exercitarea competentei sale, consiliul director: a) prezinta adunarii generale raportul de activitate pe perioada anterioara si propuneri de actiuni viitoare, executarea bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul acestuia pe perioada urmatoare, si situatia financiara anuala; b) incheie acte juridice si financiare in numele si pe seama asociatiei prin directorul general executiv; c) aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei; d) indeplineste orice alte atributii prevazute de statut sau stabilite de adunarea generala; e) isi poate elabora un regulament intern de functionare; f) poate hotari schimbarea sediului in caz de necesitate; g) propune Adunarii Generale retributia Directorului General Executiv si a Contabilului. (13) Consiliul Director poate imputernici una sau mai multe persoane cu functii executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt straine de asociatie, pentru a exercita atributiile prevazute la alineatul (12) lit.b) si d). Art.9 Cenzorul, expert contabil sau contabil autorizat in conditiile legii, in realizarea competentei sale: a) verifica modul in care este administrat patrimoniul asociatiei; b) intocmeste rapoarte si le prezinta adunarii generale; c) indeplineste orice alte atributii stabilite de adunarea generala; d) poate participa la sedintele consiliului director, fara drept de vot. CAPITOLUL V – VENITURI SI CHELTUIELI Art.10 Veniturile ANCONAV provin din: a) cotizatia membrilor, al carei cuantum anual se stabileste de Adunarea Generala si se plateste in doua rate egale, in prima luna a semestrului in curs; Page 42 of 91
b) dobanzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, in conditii legale; c) dividendele societatilor comerciale infiintate de asociatie; d) venituri realizate din activitati economice directe; e) donatii, sponsorizari sau legate; f) resurse obtinute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale; g) alte venituri prevazute de lege. Art.11 (1) Asociatia poate infiinta societati comerciale. Dividendele obtinute din activitatile acestor societati comerciale, care nu se reinvestesc in aceleasi societati comerciale, se folosesc in mod obligatoriu pentru realizarea scopului asociatiei. (2) Asociatia poate desfasura orice alte activitati economice directe, daca acestea au caracter accesoriu si sunt in stransa legatura cu scopul principal al persoanei juridice. Art.12 In limita veniturilor realizate, asociatia va efectua cheltuieli pentru: a) organizarea de actiuni in scopul realizarii programului asociatiei; b) editarea unor documente, materiale, informari si altele de interes comun; c) cheltuieli gospodaresti (chirie, utilitati, telefon, telex, telefax, abonamente, etc.); d) procurarea rechizitelor de birou; e) plata colaboratorului (secretarul stiintific, cenzorul, dactilografierea, contabilitate, lectori, consultanti, etc.); f) salariile personalului executiv (Director General Executiv si Contabil) al asociatiei; g) cheltuielile de reprezentare si protocol. CAPITOLUL VI – FONDURILE SI CHELTUIELILE DE FUNCTIONARE ALE ASOCIATIEI Art.13 (1) Activitatea economico-financiara a asociatiei se desfasoara pe baza bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de Adunarea generala. Asociatia nu realizeaza profit. (2) Exercitiul economico-financiar incepe de la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie al fiecarui an; primul exercitiul incepe de la data constituirii asociatiei. (3) Asociatia va intocmi situatia financiara anuala a executiei bugetului de venituri si cheltuieli si va tine evidenta activitatii economico-financiare in conformitate cu normele legale in vigoare. CAPITOLUL VII – RETRAGEREA, EXCLUDEREA SI DIZOLVAREA Art.14 Retragerea unui membru ANCONAV se realizeaza prin cerere scrisa a acestuia, adresata consiliului director. Art.15 (1) Poate fi exclus din ANCONAV asociatul care: a) nu a achitat cotizatia prevazuta la art.10 lit.a) un numar de doua semestre consecutiv; b) nu respecta prevederile statutare; c) savarseste unele fapte nelegale, nedemne sau neloiale fata de asociatie; (2) Asociatii care se retrag sau sunt exclusi nu au nici un drept asupra avutului social. (3) Cazurile de excludere se realizeza prin votul adunarii generale, consiliul director, poate hotari suspendarea calitatii de membru pana la prima adunare generala. Art.16 In caz de dizolvare si lichidare se vor urma reglementarile prevazute de Ordonanata Guvernului nr.26/30.01.2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile ulterioare. CAPITOLUL VIII – DISPOZITII FINALE Art.17 Prezentul Statut include ultimele modificari aduse la acesta, astfel cum au fost aprobate in Adunarile Generale din 01.02.2013 si 04.10.2013, iar prevederile acestuia se completeaza cu dispozitiile legii. Art.18 Redactat si editat in 6 exemplare, cu cate 5 pagini fiecare, in limba romana, la data de ____2014 Prezentul Statut este semnat in numele Asociatilor de catre domnul Ing.Gelu Stan, Directorul General Executiv al ANCONAV. Page 43 of 91
Membri • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •
Alewinjnse AMERICAN BUREAU of SHIPPING ROMANIA Cozmircom SA HMA – PATEC INTEC AUTOMATIZARI KAEFER Shipbuilding Contracting Keep It Mobile Klingspor Romania Linde Gaz Romania LLOYD Register Romania SRL Marine & Offshore Consultants RYWAL-RHC ROMANIA SRL SAINT-GOBAIN CONSTRUCTION PRODUCTS ROMANIA SRL BUCURESTI Sandblasting SRL Schneider Electric Romania SRL SEVERNAV SA Drobeta Turnu Severin TIE Services International SRL Van Der Leun VARD ELECTRO TULCEA SRL Wärtsilä Hungary Kft Budaors Liberty Steel Galati Veritas Romania Damen Shipyards Mangalia Damen Shipyard Galati Den Breejen Romania DNV-GL DMT MARINE EQUIPMENT Ductil Eekels Romania Heinen si Hopman Helmers Group ICEPRONAV ENGINEERING SRL International Paint Shipyard ATG Giurgiu Ship Design Group Santierul Naval Constanta Navrom Shipyard Nasdis Microplasma MEGA Minex P.A. LIBRA RO OUDCOMB TRADING SRL SANTIERUL NAVAL ORSOVA SA SEN ENGINEERING SOLUTIONS SRL Danfoss Romania Vard Braila Vard Tulcea
Page 44 of 91
Digital Markets Act clears an important hurdle, despite GAFAM lobby efforts https://www.digitalsme.eu/digital-markets-act-clears-an-important-hurdle-despite-gafam-lobby-efforts/
european digital sme alliance .eu NOVEMBER 23, 2021 |BY ANNIKA LINCK •
The European Parliament Internal Market Committee (IMCO) has voted today on the Digital Markets Act, the new EU proposal on competition in digital markets. • DIGITAL SME congratulates the Committee on an ambitious text, which takes the concerns of small and medium-sized enterprises (SMEs) seriously. • The legal proposal addresses important issues, such as the access of business users of platforms to their end customers, the uses of data, and restrictions to selfpreferencing and bundling. The Digital Markets Act has made an important step forward this morning. The Internal Market Committee (IMCO) of the European Parliament has agreed on a final compromise text. Thus, the legal proposal is on track to be voted in the European Parliament Plenary in Strasbourg on 13 December. As a reminder: the Digital Markets Act will set new rules for large online platforms, including social media and marketplaces. It will ensure fairness for (business) users who depend on important entry points, such as app stores and operating systems, provided by so-called ‘gatekeepers’ (like Google or Apple), to offer and access digital products and services. In addition to the ‘core platform services’ (for instance, search engines, social networking services or messaging services) originally defined by the European Commission, the European Parliament Committee has voted to include web browsers, virtual assistants, connected TV in the scope of the law. As a voice of small and medium-sized enterprises in the digital sector, the European DIGITAL SME Alliance is congratulating the Internal Market Committee (IMCO) of the European Parliament on an ambitious text. “We believe that the European Parliament’s leading committee has done a great job negotiating this file, and has taken the concerns of small and medium-sized enterprises seriously. It is important that the vote in the Plenary in December will be successful, and that the Member States will build on the work of the European Commission and Parliament and successfully complete this procedure in 2022.” says Dr Oliver Grün, President of the European DIGITAL SME Alliance. The Committee and Andreas Schwab, the person in charge of the file (so-called “rapporteur”), have reached a compromise among the different groups in the European Parliament, which meets the expectations of small and medium-sized enterprises (SMEs). To prepare the vote, the leading committee on the file (IMCO) has integrated suggestions from the different political groups and committees providing input on the file, such as the ECON, ITRE, LIBE, TRAN, JURI and CULT committees. What do we think about the compromise text? Overall, we think it is an ambitious text that will contribute to fair and competitive digital markets. In line with what we have asked, the law is limited to large platforms only – with thresholds set even higher than originally proposed (€8 billion turnover instead of €6.5 billion, €80 million market capitalisation instead of €65 billion). The thresholds were increased to “make sure that the European Commission can act at the same level as gatekeepers”, Andreas Schwab said in a press conference. The legal proposal addresses important issues, including the access of business users of platforms to their end customers, the uses of data, and restrictions to self-preferencing and bundling. Page 45 of 91
Ahead of the Plenary vote in the European Parliament in December, there may still be room for a few improvements. Together with a group of technology firms, DIGITAL SME has continuously been asking for three key improvements to the original text proposed by the European Commission: • An extension of the interoperability provision to all core platform services to improve efficiency for SMEs and make it easier for companies operating in Europe to compete with gatekeepers. —> The text voted in IMCO today focuses on interoperability for so-called ‘numberindependent interpersonal communication services’, which would likely include messaging services, such as WhatsApp or Messenger, and for social network services. This is a first good step to limit gatekeeper power and to curb network effects that keep users locked in. However, interoperability for other core platform services should be considered in the future, given the rise of connected devices in our offline environment. • The introduction of an explicit ban on pre-installed apps and default settings, thus allowing users to choose their own core services such as email, search and messaging apps. —> The text voted in IMCO allows users to uninstall apps and to change their default settings easier is a welcome step. In its current form, the text does not ban defaults. This may be a missed opportunity, as the default settings of a device are very powerful: 95% of users never change the default settings of their smartphones. This is especially critical for smartphones as they are now the main gateway to the Internet for most users. • The widening of the ban on bundling services with operating systems, to also include ancillary services. This, for instance, could ensure that platforms like Android or iOS will no longer be able to force users to sign up for additional Google and Apple products. —> The European Parliament has even gone beyond the original proposal by the European Commission and introduced stringent measures on bundling. Following the vote in the European Parliament on 13 December, the torch will be passed on to the Member States, who will discuss and vote on the proposal in the Council of the EU throughout the next months. According to Andreas Schwab, the aim is to ensure that the Digital Markets Act will be finally adopted by the Council and the European Parliament in 2022, and enter into force by November 2022 or January 2023. Myth-busting Throughout the preparation of the legislative act, many different stories and interpretations around the DMA have been brought forward, some of which are simply not true. Therefore, we try to provide some myth-busting to counter some of the claims. The Digital Markets Act is protectionist Some have argued that the Digital Markets Act is only targeting US-based companies and is therefore protectionist. Here, however, it is important to note that in the US itself, several important bills are in the making, which addresses exactly the same issues that have been raised in the European context. Large platforms help SMEs Large players such as Amazon and Facebook have been running campaigns showing to what extent their platforms help SMEs. While selling online and reaching customers is certainly key, this does not mean that large platforms are the only way for SMEs to do so, and that they should be considered the only way. Being dependent on those large platforms holds enormous risks for society but also for the businesses themselves when it comes, for instance, to independently managing their engagement with their customers. Furthermore, statistics about how SMEs reach their end Page 46 of 91
customer show that selling via their own websites and apps is still more important than platforms. The Digital Markets Act may harm privacy The Digital Markets Act aims to make closed ecosystems more open. Some argue that this may be at the cost of privacy. However, a large platform’s business model is mainly built around collecting as much data as possible about their users. A more open environment, built on interoperability, would allow users to opt for more privacy-friendly alternatives. In the long run, competition in digital services and products can help to open the path for more privacy-friendly solutions.
Comitetul pentru Piața Internă a Parlamentului European (IMCO) a votat astăzi Legea privind piețele digitale, noua propunere a UE privind concurența pe piețele digitale. • DIGITAL SME felicită Comitetul pentru un text ambițios, care ia în serios preocupările întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). • Propunerea legală abordează aspecte importante, cum ar fi accesul utilizatorilor comerciali ai platformelor la clienții lor finali, utilizarea datelor și restricțiile privind auto-preferința și gruparea. Digital Markets Act a făcut un pas important înainte în această dimineață. Comitetul pentru Piața Internă (IMCO) al Parlamentului European a convenit asupra unui text final de compromis. Astfel, propunerea legală este pe cale să fie votată în Plenul Parlamentului European de la Strasbourg pe 13 decembrie. Ca o reamintire: Legea privind piețele digitale va stabili noi reguli pentru platformele online mari, inclusiv rețelele sociale și piețele. Acesta va asigura corectitudinea pentru utilizatorii (de afaceri) care depind de punctele de intrare importante, cum ar fi magazinele de aplicații și sistemele de operare, furnizate de așa-numiții „gardnici” (cum ar fi Google sau Apple), să ofere și să acceseze produse și servicii digitale. Pe lângă „serviciile de bază ale platformei” (de exemplu, motoarele de căutare, serviciile de rețele sociale sau serviciile de mesagerie) definite inițial de Comisia Europeană, Comisia Parlamentului European a votat pentru includerea browserelor web, asistenților virtuali, TV conectat în domeniul de aplicare al Legea. În calitate de voce a întreprinderilor mici și mijlocii din sectorul digital, Alianța Europeană DIGITAL SME felicită Comitetul pentru Piața Internă (IMCO) al Parlamentului European pentru un text ambițios. „Considerăm că comisia de conducere a Parlamentului European a făcut o treabă grozavă în negocierea acestui dosar și a luat în serios preocupările întreprinderilor mici și mijlocii. Este important ca votul din plenul din decembrie să aibă succes și ca statele membre să se bazeze pe lucrările Comisiei Europene și ale Parlamentului și să finalizeze cu succes această procedură în 2022.” spune dr. Oliver Grün, președintele Alianței europene pentru IMM-uri DIGITAL. Comisia și Andreas Schwab, responsabilul dosarului (așa-numitul „raportor”), au ajuns la un compromis între diferitele grupuri din Parlamentul European, care răspunde așteptărilor întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Pentru pregătirea votului, comisia principală pentru dosar (IMCO) a integrat sugestii din partea diferitelor grupuri politice și comisii care au contribuit la dosar, cum ar fi comisiile ECON, ITRE, LIBE, TRAN, JURI și CULT. Ce părere avem despre textul de compromis? În general, credem că este un text ambițios care va contribui la piețele digitale echitabile și competitive. În conformitate cu ceea ce am cerut, legea se limitează doar la platformele mari – cu praguri stabilite chiar mai mari decât cele propuse inițial (8 miliarde de euro cifră de afaceri în loc de 6,5 miliarde de euro, capitalizare de piață de 80 de milioane de euro în loc de 65 de miliarde de euro). Pragurile au fost majorate pentru a „a se asigura că Comisia Europeană poate acționa la același nivel cu cei de la poartă”, a spus Andreas Schwab într-o conferință de •
Page 47 of 91
presă . Propunerea legală abordează aspecte importante, inclusiv accesul utilizatorilor comerciali ai platformelor la clienții lor finali, utilizarea datelor și restricțiile privind auto-preferința și gruparea. Înainte de votul Plenului din Parlamentul European din decembrie, ar putea fi încă loc pentru câteva îmbunătățiri. Împreună cu un grup de firme de tehnologie, DIGITAL SME a cerut în mod continuu trei îmbunătățiri cheie la textul original propus de Comisia Europeană: • O extindere a prevederii de interoperabilitate la toate serviciile de bază ale platformei pentru a îmbunătăți eficiența pentru IMM-uri și pentru a facilita concurența companiilor care operează în Europa cu gatekeepers. —> Textul votat astăzi în IMCO se concentrează pe interoperabilitatea pentru așa-numitele „servicii de comunicare interpersonală independente de număr”, care ar include probabil servicii de mesagerie, cum ar fi WhatsApp sau Messenger, și pentru serviciile de rețele sociale. Acesta este un prim pas bun pentru a limita puterea gatekeeperului și pentru a reduce efectele de rețea care țin utilizatorii blocați. Cu toate acestea, interoperabilitatea pentru alte servicii de bază ale platformei ar trebui luată în considerare în viitor, având în vedere creșterea dispozitivelor conectate în mediul nostru offline. • Introducerea unei interdicții explicite a aplicațiilor preinstalate și a setărilor implicite, permițând astfel utilizatorilor să aleagă propriile servicii de bază, cum ar fi aplicațiile de e-mail, căutare și mesagerie. —> Textul votat în IMCO permite utilizatorilor să dezinstaleze aplicații și să își schimbe mai ușor setările implicite este un pas binevenit. În forma sa actuală, textul nu interzice valorile implicite. Aceasta poate fi o oportunitate ratată, deoarece setările implicite ale unui dispozitiv sunt foarte puternice: 95% dintre utilizatori nu schimbă niciodată setările implicite ale smartphoneurilor lor. Acest lucru este deosebit de critic pentru smartphone-uri, deoarece acestea sunt acum principala poartă de acces la Internet pentru majoritatea utilizatorilor. • Extinderea interdicției privind gruparea serviciilor cu sisteme de operare, pentru a include și serviciile auxiliare. Acest lucru, de exemplu, ar putea asigura că platformele precum Android sau iOS nu vor mai putea obliga utilizatorii să se înscrie pt produse Google și Apple suplimentare. —> Parlamentul European a depășit chiar propunerea inițială a Comisiei Europene și a introdus măsuri stricte privind gruparea. În urma votului din Parlamentul European din 13 decembrie, torța va fi transmisă statelor membre, care vor discuta și vota propunerea în Consiliul UE pe parcursul lunilor următoare. Potrivit lui Andreas Schwab, scopul este de a se asigura că Legea privind piețele digitale va fi adoptată în sfârșit de Consiliu și Parlamentul European în 2022 și va intra în vigoare până în noiembrie 2022 sau ianuarie 2023. Distrugerea miturilor Pe parcursul pregătirii actului legislativ, au fost prezentate multe povești și interpretări diferite în jurul DMA, dintre care unele pur și simplu nu sunt adevărate. Prin urmare, încercăm să oferim o scădere a miturilor pentru a contracara unele dintre afirmații. Legea piețelor digitale este protecționistă Unii au susținut că Digital Markets Act vizează doar companiile din SUA și, prin urmare, este protecționist. Aici, totuși, este important de remarcat că chiar în SUA sunt în curs de elaborare mai multe proiecte de lege importante, care abordează exact aceleași probleme care au fost ridicate în contextul european. Platformele mari ajută IMM-urile Jucători mari, cum ar fi Amazon și Facebook, au desfășurat campanii care arată în ce măsură platformele lor ajută IMM-urile. Deși vânzarea online și ajungerea la clienți sunt cu siguranță esențiale, acest lucru nu înseamnă că platformele mari sunt singura modalitate prin care IMMurile pot face acest lucru și că acestea ar trebui considerate singura modalitate. Dependența de Page 48 of 91
acele platforme mari implică riscuri enorme pentru societate, dar și pentru întreprinderile înseși atunci când vine vorba, de exemplu, de gestionarea independentă a angajamentului lor cu clienții. În plus, statisticile despre modul în care IMM-urile ajung la clienții lor finali arată că vânzarea prin intermediul propriilor site-uri web și aplicații este încă mai importantă decât platformele. Digital Markets Act poate dăuna confidențialității Digital Markets Act își propune să facă ecosistemele închise mai deschise. Unii susțin că acest lucru poate fi în detrimentul confidențialității. Cu toate acestea, modelul de afaceri al unei platforme mari este construit în principal în jurul colectării cât mai multor date posibil despre utilizatorii lor. Un mediu mai deschis, construit pe interoperabilitate , ar permite utilizatorilor să opteze pentru alternative mai prietenoase cu confidențialitatea. Pe termen lung, concurența în serviciile și produsele digitale poate ajuta la deschiderea drumului către soluții mai prietenoase cu confidențialitatea.
American-Central European Business Association ACEBA RO.A&D #932
American-Czech Business Council ACBC RO.A&D #932
American-Lithuanian Business Council ALBC RO.A&D #932
American-Romanian Business Council AMRO RO.A&D #932
AeroSpace and Defence Industries Association of Europe ASD RO.A&D #836
AGORIA Aeronautics, Space, Security & Defence Industries ASSDI RO.A&D #840
Arab Organization for Industrialization AOI RO.A&D #844
Austrian Aeronautics Industries Group AAI RO.A&D #838
Austrian Defence Industry Association ADIG RO.A&D #838
Austrian Defence & Security Industry ASW RO.A&D #837
Belgian Security and Defence Industry BSDI RO.A&D #839
Bulgarian Defence Industries Association BDIA RO.A&D #842
Canadian Association of Defence and Security Industries CADSI
Croatian Chamber of Economy HGK RO.A&D #843
Croatian Defense Industry Competitiveness cluster CDICC RO.A&D #843
European Network of EURODEFENSE
German Electrical and Electronic Manufacturers' Association
Defence and Security Industry Association of the Czech Republic DSIA RO.A&D #850
RO.A&D #848
Romanian "Defence Industry" Employers' Organization
Romanian Business Association of the Military Technique Manufacturers
Romanian Helicopter Industry Association ARIE RO.A&D #841
Turkish Defense and Aerospace Industry Manufacturers Association - SASAD RO.A&D #883
US-Hungary Business Council USHBC RO.A&D #932
US-Poland Business Council USPBC RO.A&D #932
Page 49 of 91
Securitatea Dvs. este principala noastră preocupare DACIA MILITARY INDUSTRY: SVP
Societate 100% românească care activează pe piața industriei de apărare
Video prezentare:
TERMOGUARD DMI C - scanner video office
Page 50 of 91
Producție și Proiectare
Certificare și Autorizare
ANGAJĂM ! Page 51 of 91
Page 52 of 91
European Commission
The Commissioners
Press corner
PRESIDENT(2019-2024)
High Representative/ Vice-President
Executive Vice-President Digital Age
Ursula von der Leyen NEWS
Josep Borrell Fontelles NEWS
Margrethe Vestager NEWS
COMMISSIONER Economy
COMMISSIONER Energy
COMMISSIONER Transport
Paolo Gentiloni NEWS
Kadri Simson NEWS
Adina Vălean NEWS
COMMISSIONER Internal Market Thierry Breton NEWS
COMMISSIONER Health and Food Safety Stella Kyriakides NEWS
COMMISSIONER Crisis Management Janez Lenarčič NEWS
European Parliament
SEDE
ITRE
President European Parliament David-Maria SASSOLI NEWS
President SEDE Nathalie LOISEAU NEWS
President
Page 53 of 91
ITRE Cristian-Silviu BUŞOI NEWS
President European Council Charles Michel NEWS
Chief Executive European Defence Agency
Jiří Šedivý NEWS
Chairman EUMC Gl. Claudio Graziano NEWS
FIREARMS DIRECTIVE
COORDINATED ANNUAL REVIEW ON DEFENCE (CARD)
PERMANENT STRUCTURED COOPERATION (PESCO)
EUROPEAN DEFENCE FUND (EDF)
Page 54 of 91
Capability Development Plan (CDP)
RESEARCH & TECHNOLOGY
INDUSTRY ENGAGEMENT
ACCESS TO EU FUNDING
PERMANENT STRUCTURED COOPERATION (PESCO)
DEFENCE INDUSTRY AND SPACE
Fondului European de Apărare - regulament
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021R0697&from=EN
Page 55 of 91
EU Annual Reports on export of conventional arms https://webgate.ec.europa.eu/eeasqap/sense/app/75fd8e6e-68ac-42dd-a078f616633118bb/sheet/c46723c7-59ed-4fb1-8359-df628f626d9a/state/analysis
europa .eu
Advancing Circular Economy in Defence https://eda.europa.eu/webzine/issue20/in-the-field/advancing-circular-economy-indefence
european defence agency .eu As concern for climate change grows, so do efforts to mitigate it, with the EU having led the way. At the forefront of its initiatives is the European Commission’s Green Deal, unveiled in December 2019. A central part of it is the “Circular Economy Action Plan”, which aims to boost the recycling of resources, lower waste levels and, crucially, to reduce Europe’s dependence on imported strategic materials and components. This has direct implications for the European defence industry which needs to turn greener to reduce its environmental impact while strengthening Europe’s strategic autonomy. The European Defence Agency (EDA) will be working closely with the Commission via a new “Incubation Forum” to generate cooperative project ideas for Member
Pe măsură ce preocuparea față de schimbările climatice crește, la fel și eforturile de a le atenua, UE fiind lider. În fruntea inițiativelor sale se află Pactul verde al Comisiei Europene, dezvăluit în decembrie 2019. O parte centrală a acestuia este „Planul de acțiune pentru economia circulară”, care are ca scop stimularea reciclării resurselor, reducerea nivelului de deșeuri și, în mod esențial, reducerea Dependența Europei de materiale și componente strategice importate. Acest lucru are implicații directe pentru industria europeană de apărare, care trebuie să devină mai ecologică pentru a-și reduce impactul asupra mediului, consolidând în același timp autonomia strategică a Europei. Agenția Europeană de Apărare (EDA) va lucra îndeaproape cu Comisia prin intermediul unui nou „Forum de incubare” pentru a genera idei de proiecte de cooperare
Page 56 of 91
States, to help steer them toward a more circular defence. By some estimates, a well-implemented circular economy in general could reduce Europe’s consumption of new materials by more than 30% within 15 years and by a whopping 53% by 2050. However, to get there, Member States’ energy-andresource intensive defence forces will need to join the effort as well, by looking at the overall ‘circular’ possibilities, from additive (or 3D) manufacturing techniques to reforms of their procurement rules. Within EDA, the notion of a circular basis of consumption and production that loops in European Defence well pre-dates the Green Deal’s launch. As early as 2016, the Agency commissioned a study from Cambridge University to examine if and where national Armed Forces had greened their activities and procedures, and how these could be applied more widely across EDA’s then 27 Member States’ militaries. “That study, completed in November 2017, definitely demonstrated the circular economy’s interesting potential and many advantages for defence,” says Pierre Di Toro, EDA’s Policy Officer for Industry engagement & EU policies as well as access to EU funding. “Not only did it point to those Member States who are addressing the issue, but also to the need for a more structured and collaborative approach across their Armed Forces.”
pentru statele membre, pentru a le ajuta să le orienteze către o apărare mai circulară. Potrivit unor estimări, o economie circulară bine implementată, în general, ar putea reduce consumul de noi materiale în Europa cu peste 30% în decurs de 15 ani și cu 53% până în 2050. Cu toate acestea, pentru a ajunge acolo, energia și resursele statelor membre forțele de apărare intensive vor trebui să se alăture efortului, de asemenea, analizând posibilitățile generale „circulare”, de la tehnicile de fabricație aditivă (sau 3D) până la reformele regulilor lor de achiziții. În cadrul EDA, noțiunea de bază circulară a consumului și producției care circulă în Apărarea Europeană este anterioară lansării Green Deal-ului. Încă din 2016, agenția a comandat un studiu de la Universitatea Cambridge pentru a examina dacă și unde forțele armate naționale și-au ecologizat activitățile și procedurile și cum acestea ar putea fi aplicate mai pe scară largă în armatele EDA de atunci ale celor 27 de state membre. „Acest studiu, finalizat în noiembrie 2017, a demonstrat cu siguranță potențialul interesant al economiei circulare și multe avantaje pentru apărare”, spune Pierre Di Toro, responsabil cu politicile EDA pentru implicarea în industrie și politicile UE, precum și accesul la finanțare UE. „Nu numai că a indicat acele state membre care abordează problema, ci și necesitatea unei abordări mai structurate și mai colaborative în cadrul forțelor lor armate.”
EDA-Commission cooperation Preparations for such an approach are in the pipeline. In February, based on an EDA Steering Board mandate, the Agency officially began consulting with the Commission’s Directorate-General for Environment (DG ENV) about the potential of circularity in defence within the new EU Green Deal. The concrete goal? To explore whether the share of the EU LIFE Programme under DG ENV management could provide EDA with funding to help transition Europe’s militaries to a more circular footing.
Pregătirile pentru o astfel de abordare sunt în curs de desfășurare. În februarie, pe baza unui mandat al comitetului director al AED, agenția a început oficial să se consulte cu Direcția Generală pentru Mediu (DG ENV) a Comisiei cu privire la potențialul circularității în apărare în cadrul noului Pact ecologic al UE. Scopul concret? Să exploreze dacă ponderea programului UE LIFE în cadrul managementului DG ENV ar putea oferi EDA finanțare pentru a ajuta armatele europene în tranziția către o bază mai circulară.
Page 57 of 91
EDA has already been cooperating with the European Commission (namely DG Energy and the Executive Agency for Small and Medium-sized Enterprises) on topics related to the European Green Deal to promote energy efficiency methods across national militaries, for example. That led to the creation in October 2015 of the “Consultation Forum for Sustainable Energy in the Defence and Security Sector” (CF SEDSS), a European Commission funded initiative managed by EDA which is still thriving. As for the circular approach to European Defence, “the first milestone was to embed this idea at the highest political level of the European Commission by putting it to the Commissioners themselves. Essentially, we asked the following question: could you entrust EDA directly with EU LIFE budget, because as an intergovernmental EU Agency, EDA should not be treated as any other player (e.g. industry or private research groups) to compete for funding,” observed Di Toro. Last June, the European Commissioners approved the required amendment to the EU LIFE Programme, thereby entrusting EDA with the budget. As a result of this, the Commission’s DG ENV and EDA plan to sign the final grant agreement by early 2021, in order to launch a new forum to help apply the Green Deal’s Circular Economy approach to the European defence sector. Mainly funded by the DG ENV’s long-standing LIFE programme (under its environmental actions) and managed by EDA, it will be called the “Incubation Forum for Circular Economy in European Defence” (LIFE IF CEED). A two-year effort, it will have an initial budget of at least €900,000, with DG ENV contributing 55% and the balance coming from the Defence Directorate of Luxembourg’s Ministry of Foreign Affairs.
EDA a cooperat deja cu Comisia Europeană (și anume DG Energie și Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii) pe teme legate de Pactul Verde European pentru a promova metode de eficiență energetică în cadrul armatelor naționale, de exemplu. Acest lucru a condus la crearea în octombrie 2015 a „Forumul de consultare pentru energia durabilă în sectorul de apărare și securitate” (CF SEDSS), o inițiativă finanțată de Comisia Europeană, gestionată de EDA, care este încă înfloritoare. În ceea ce privește abordarea circulară a Apărării Europene, „prima piatră de hotar a fost încorporarea acestei idei la cel mai înalt nivel politic al Comisiei Europene, aducând-o comisarilor înșiși. În esență, am pus următoarea întrebare: ați putea încredința EDA direct bugetul LIFE al UE, deoarece, în calitate de agenție interguvernamentală a UE, EDA nu ar trebui tratată ca niciun alt jucător (de exemplu, industrie sau grupuri de cercetare private) care să concureze pentru finanțare”, a observat Di. Toro. În iunie anul trecut, comisarii europeni au aprobat modificarea necesară la Programul LIFE al UE, încredințând astfel bugetul EDA. Ca urmare, DG ENV și EDA ale Comisiei intenționează să semneze acordul final de finanțare până la începutul anului 2021, pentru a lansa un nou forum care să ajute la aplicarea abordării economiei circulare a Pactului verde în sectorul european de apărare. Finanțat în principal de programul LIFE de lungă durată al DG ENV (în cadrul acțiunilor sale de mediu) și gestionat de EDA, acesta va fi numit „Forumul de incubare pentru economia circulară în apărarea europeană” (LIFE IF CEED). Un efort de doi ani, va avea un buget inițial de cel puțin 900.000 EUR, DG ENV contribuind cu 55%, iar soldul provenind de la Direcția de Apărare a Ministerului Afacerilor Externe din Luxemburg.
Page 58 of 91
Incubating projects The new initiative will organise conferences and workshops bringing together experts from defence ministries, industry, national research centres and universities to exchange innovative ideas and share lessons learnt on the best practices and ways to apply the circular economy concept to the defence sector. “The main aim would be to incubate cooperation projects with as many Member States as possible – things with a concrete impact,” Di Toro said, adding that EDA’s constituent defence ministries may at anytime define the specific topics for the future forum’s work. “If we can come up with clearly defined projects, with groups of Member States willing to develop them, EDA will search funding at European level to implement and make them happen”. There are several potential circular economy-related aspects for Europe’s militaries to tackle. These include additive manufacturing, energy and environmental improvements, smart materials, green procurement rules, the recycling of materials and supplies often thrown away after use, and revisions to national laws that could open the door to a more circular economy in defence. Ministries of Defence’s procurement rules are also an incredibly challenging part of the whole circularity equation, according to Di Toro. “To what extent is circularity already there? Well, to the best of our knowledge: not enough yet,” he said. “The scope for improvements is simply vast, from mandating the ecodesign of commercial-off-the-shelf technologies to the recycling of batteries to more use of electronic
Noua inițiativă va organiza conferințe și ateliere de lucru care să reunească experți din ministerele apărării, industrie, centre naționale de cercetare și universități pentru a face schimb de idei inovatoare și a împărtăși lecțiile învățate despre cele mai bune practici și modalități de aplicare a conceptului de economie circulară în sectorul apărării. „Scopul principal ar fi incubarea proiectelor de cooperare cu cât mai multe state membre – lucruri cu impact concret”, a spus Di Toro, adăugând că ministerele de apărare constitutive ale EDA pot defini oricând subiectele specifice pentru activitatea viitorului forum. „Dacă putem veni cu proiecte clar definite, cu grupuri de state membre dispuse să le dezvolte, EDA va căuta finanțare la nivel european pentru a le implementa și a le realiza”. Există mai multe aspecte potențiale legate de economia circulară pe care armatele europene trebuie să le abordeze. Acestea includ fabricarea aditivă, îmbunătățirea energiei și a mediului, materiale inteligente, reguli de achiziții ecologice, reciclarea materialelor și a consumabilelor adesea aruncate după utilizare și revizuiri ale legilor naționale care ar putea deschide ușa către o economie mai circulară în apărare. Normele de achiziții ale Ministerului Apărării sunt, de asemenea, o parte incredibil de provocatoare a întregii ecuații de circularitate, potrivit lui Di Toro. „În ce măsură există deja circularitatea? Ei bine, din câte știm: încă nu este suficient”, a spus el. „Sportul pentru îmbunătățiri este pur și simplu vast, de la mandatul de proiectare ecologică a tehnologiilor comerciale disponibile până la
Page 59 of 91
communications for reducing paper consumption. Indeed, digitalisation, which is nothing new, becomes a key principle for the circular economy.” Industry-wide participation will be important. “We want all defence-related and dual-use sectors that sell to the military, to become involved in this Incubation Forum to provide DG ENV and other Commission’s DGs with relevant feedback so that future EU policies on circular economy are defence-friendly regarding the EU’s rules on procurement,” he said.
reciclarea bateriilor și până la o mai mare utilizare a comunicațiilor electronice pentru reducerea consumului de hârtie. Într-adevăr, digitalizarea, care nu este nimic nou, devine un principiu cheie pentru economia circulară.” Participarea la nivelul întregii industrie va fi importantă. „Dorim ca toate sectoarele legate de apărare și cu dublă utilizare care vând armatei să se implice în acest Forum de incubație pentru a oferi DG ENV și altor direcții generale ale Comisiei feedback relevant, astfel încât viitoarele politici ale UE privind economia circulară să fie favorabile apărării în ceea ce privește Normele UE privind achizițiile publice”, a spus el.
Tackling regulatory barriers One early IF CEED priority could be to analyse the regulatory barriers that unintentionally obstruct Member States’ Armed Forces from implementing circular best practices. Here one could think of practices that lack attention to environmental and recycling aspects, such as outdated storage and disposal techniques for ammunition. The reduction or re-use of operational waste is a key circular economy goal, as would be requirements that commercially produced goods and supplies which militaries purchase have longer lifecycles built into them. Europe’s armies obviously seek that for their weapons and platforms, but there are many other areas of military activities that could be reoriented toward circular efficiency and recycling, such as clothing or other personnel gear. For instance, the Dutch army has moved determinedly in this direction in recent years (see box below). Finally, ensuring that all militaries reference as much as possible the EU’s REACH (Registration, Evaluation, Authorisation and Restriction of Chemicals) directive would be another important objective. Due to the ongoing COVID-19 pandemic, it is difficult to predict when the Agency’s new circular economy forum will be able to hold its first physical meetings. “Here we clearly have an issue”, explains Di
O prioritate timpurie a IF CEED ar putea fi analizarea barierelor de reglementare care împiedică în mod neintenționat forțele armate ale statelor membre să pună în aplicare cele mai bune practici circulare. Aici s-ar putea gândi la practici care nu acordă atenție aspectelor de mediu și de reciclare, cum ar fi tehnicile de depozitare și eliminare a muniției învechite. Reducerea sau reutilizarea deșeurilor operaționale este un obiectiv cheie al economiei circulare, la fel ca și cerințele conform cărora bunurile și proviziile produse comercial, pe care le achiziționează militarii, au cicluri de viață mai lungi încorporate în ele. Armatele europene caută, evident, asta pentru armele și platformele lor, dar există multe alte domenii de activități militare care ar putea fi reorientate către eficiență circulară și reciclare, cum ar fi îmbrăcămintea sau alte echipamente de personal. De exemplu, armata olandeză s-a mișcat hotărât în această direcție în ultimii ani (vezi caseta de mai jos). În cele din urmă, asigurarea faptului că toate armatele fac referire cât mai mult posibil la directiva REACH a UE (înregistrare, evaluare, autorizare și restricție a produselor chimice) ar fi un alt obiectiv important. Din cauza pandemiei de COVID-19 în curs, este dificil de prezis când noul forum al Agenției privind economia circulară va putea
Page 60 of 91
Toro. “For the time being, the pandemic means only virtual meetings can be organised, which is not the best for building together new collaborative projects based on the necessary high levels of trust and confidentiality that are inherent to the defence sector. We’ll have to keep our fingers crossed for the new year, hoping that actual meetings will steadily take place again,” he said.
ține primele întâlniri fizice. „Aici avem în mod clar o problemă”, explică Di Toro. „Deocamdată, pandemia înseamnă că pot fi organizate doar întâlniri virtuale, ceea ce nu este cel mai bun pentru a construi împreună noi proiecte de colaborare bazate pe nivelurile ridicate necesare de încredere și confidențialitate care sunt inerente sectorului de apărare. Va trebui să ne încrucișăm degetele pentru noul an, sperând că întâlnirile reale vor avea loc din nou,” a spus el.
DUTCH CIRCULAR INGENUITY While there are almost endless possibilities for circular efficiencies for Member States’ militaries, some are more obvious than others. One surprising source is soldiers’ clothing and personnel items, as shown by the Dutch Defence Ministry. Traditionally, any used workwear and gear would be incinerated to prevent misuse, which meant everything had to be entirely replaced. It was also expensive, costing the MoD €500 000 per year to destroy materials that still had re-use value in them. In 2017, the government’s central procurement entity for clothing and personnel equipment, known as KPU, began applying circular principles to its purchases of uniforms, helmets, specialised gear, and other personnel equipment for the 60,000 personnel across the country’s navy, army, air force, and military police. The goal was to extract re-useable materials, extend all the items’ service life, and thus reduce waste. KPU’s textile recovery effort now generates additional annual revenues of €750,000 for the Ministry, while saving 14,500 tonnes of CO2 each year – a sterling example of smart procurement via closed-loop recycling.
Deși există posibilități aproape nesfârșite de eficiență circulară pentru armatele statelor membre, unele sunt mai evidente decât altele. O sursă surprinzătoare este îmbrăcămintea soldaților și articolele de personal, așa cum a arătat Ministerul olandez al Apărării. În mod tradițional, orice îmbrăcăminte de lucru și echipament folosit ar fi incinerat pentru a preveni utilizarea greșită, ceea ce însemna că totul trebuia înlocuit în întregime. A fost, de asemenea, costisitor, costând Ministerul de 500 000 de euro pe an pentru a distruge materialele care încă aveau valoare de reutilizare în ele. În 2017, entitatea centrală de achiziții pentru îmbrăcăminte și echipamente de personal a guvernului, cunoscută sub numele de KPU, a început să aplice principii circulare pentru achizițiile sale de uniforme, căști, echipamente specializate și alte echipamente de personal pentru cei 60.000 de personal din marina, armata și forțele aeriene ale țării. , și poliția militară. Scopul a fost extragerea materialelor reutilizabile, extinderea duratei de viață a tuturor articolelor și, astfel, reducerea deșeurilor.
Page 61 of 91
Efortul KPU de recuperare a textilelor generează acum venituri suplimentare anuale de 750.000 de euro pentru minister, economisind în același timp 14.500 de tone de CO2 în fiecare an – un exemplu excelent de achiziție inteligentă prin reciclare în circuit închis.
What role does Circular Economy play in the European Green Deal? The Commission’s Circular Economy Action Plan is one of the flagship initiatives of the European Green Deal. Through this Action Plan we want to lead Europe towards a more resource efficient, clean and climate neutral economy. The circular economy is a new economic model for the EU. It proposes a change in the way we produce and consume to become more resilient, more innovative and more resource efficient – and partly more autonomous. It is also a great opportunity for companies who will be more competitive by being more circular. On the one hand, because a more circular economy will help Europe to decouple economic growth from resource consumption. On the other, because the circular economy offers a key contribution to achieve a climate neutral Europe. The 2019 Ellen MacArthur Foundation/Material Economics Report tells us that greenhouse gas emissions are not falling quickly enough to achieve climate targets and switching to renewable energy can only cut them by 55% of what is needed to reach the 1.5 degrees target. The remaining 45% of emissions must come from how we make and use products, and how we produce food.
Planul de acțiune al Comisiei pentru economia circulară este una dintre inițiativele emblematice ale Pactului verde european. Prin acest plan de acțiune dorim să conducem Europa către o economie mai eficientă din punct de vedere al resurselor, mai curată și neutră din punct de vedere climatic. Economia circulară este un nou model economic pentru UE. Propune o schimbare a modului în care producem și consumăm pentru a deveni mai rezistenți, mai inovatori și mai eficiente din punctul de vedere al resurselor – și parțial mai autonomi. Este, de asemenea, o mare oportunitate pentru companiile care vor fi mai competitive, fiind mai circulare. Pe de o parte, pentru că o economie mai circulară va ajuta Europa să decupleze creșterea economică de consumul de resurse. Pe de altă parte, pentru că economia circulară oferă o contribuție cheie la realizarea unei Europe neutre din punct de vedere climatic. Raportul Fundației Ellen MacArthur din 2019/Material Economics Report ne spune că emisiile de gaze cu efect de seră nu scad suficient de repede pentru a atinge obiectivele climatice și trecerea la energie regenerabilă le poate reduce doar cu 55% din ceea ce este necesar pentru a atinge obiectivul de 1,5 grade. Restul de 45% din emisii trebuie să provină din modul în care fabricăm și folosim produsele și din modul în care producem alimente. Page 62 of 91
Why is it important to have the defence sector also included in the EU’s Circular Economy? The European defence industry generates a total turnover of €100 billion per year and 1.4 million highly skilled people are directly or indirectly employed in the sector in Europe. Like any sector, there are still untapped opportunities to ensure a reduced environmental impact. The circular economy presents a clear business case for the defence sector to be more sustainable while keeping up the competitiveness of the defence industry. To integrate circular economy models into the defence sector successfully means that the models must not only address resource consumption but also the priorities of the armed forces: namely capability, performance, security of material supply, efficiency and research and technology. Innovation and new business models brought by increased resource efficiency, development of new materials, promotion of secondary raw materials and more sustainable public procurement will in turn not only preserve the environment but also ensure security of supplies, create new jobs, reduce costs for SMEs and larger companies and make the most of public spending. Can you already anticipate what impact the EU’s Circular Economy policy might have on defence capabilities, procurement and industry? The benefits for defence capabilities, procurement and industry lie in promoting the circular economy through the use of Green Public Procurement criteria, for instance, to foster circularity in uniforms and clothing, or supporting remanufacturing, reparability or reverse logistics. Moreover, a large part of the defence sector is composed of SMEs – which would particularly benefit from netsavings. Setting up collaborations with the private sector can also establish a productive discussion and exchange of knowledge around the requirements, opportunities, limitations and barriers to
De ce este important ca sectorul apărării să fie inclus și în economia circulară a UE? Industria europeană de apărare generează o cifră de afaceri totală de 100 de miliarde EUR pe an și 1,4 milioane de oameni cu înaltă calificare sunt angajați direct sau indirect în acest sector în Europa. Ca orice sector, există încă oportunități neexploatate pentru a asigura un impact redus asupra mediului. Economia circulară prezintă un caz de afaceri clar pentru ca sectorul apărării să fie mai durabil, menținând în același timp competitivitatea industriei de apărare. Integrarea cu succes a modelelor de economie circulară în sectorul apărării înseamnă că modelele trebuie să abordeze nu doar consumul de resurse, ci și prioritățile forțelor armate: și anume capacitatea, performanța, securitatea aprovizionării cu materiale, eficiența și cercetarea și tehnologia. Inovarea și noile modele de afaceri aduse de o eficiență sporită a resurselor, dezvoltarea de noi materiale, promovarea materiilor prime secundare și achizițiile publice mai durabile vor, la rândul lor, nu numai să păstreze mediul, ci și să asigure securitatea aprovizionării, să creeze noi locuri de muncă, să reducă costurile pentru IMM-uri și companii mai mari și să profite la maximum de cheltuielile publice. Puteți anticipa deja ce impact ar putea avea politica UE în domeniul economiei circulare asupra capacităților de apărare, achizițiilor publice și industriei? Beneficiile pentru capacitățile de apărare, achiziții și industrie constă în promovarea economiei circulare prin utilizarea criteriilor de achiziții publice verzi, de exemplu, pentru a stimula circularitatea în uniforme și îmbrăcăminte sau pentru a sprijini remanufacturarea, reparabilitatea sau logistica inversă. În plus, o mare parte a sectorului apărării este compusă din IMM-uri – care ar beneficia în special de economii nete. Înființarea de colaborări cu sectorul privat poate stabili, de asemenea, o discuție productivă și un schimb de cunoștințe în jurul cerințelor, oportunităților, limitărilor și
Page 63 of 91
the introduction of the circular economy in defence. For example, in the Netherlands, the Dutch Ministry of Defence, uses circular principles to reduce waste and extend the service life of uniforms, helmets, and other personnel equipment for the navy, army, air force and military police. In Portugal, some pilot programmes have been set to integrate recovery and reuse of materials into the future maintenance of jets without affecting military efficiency and operational capacities. These and other actions throughout the product lifecycle and the value chain can reduce the environmental externalities of Defence, while ensuring efficient collaboration and cooperation within the community, which is a good way to support inclusive change. I understand that these efforts do not start from scratch, as the European Defence Agency (EDA) has already started exploring the topic with reports and individual projects aiming at improving the knowledge base, and also to measure impacts. How can the Commission help the defence sector move towards Circular Economy? Is there EU funding available for this purpose? The circular economy is one of the building blocks of the European Green Deal, Europe’s strategy for sustainable growth. Funds are available to support all stages of development of an innovation contributing to the circular economy. For the research phase in the development of new technologies through Horizon Europe, looking for example at research on electronic application for smart equipment. For the related testing through LIFE, which covers at the same time circular economy, natural resources, climate mitigation and adaptation. For the implementation through the structural funds, at regional and local level for specific military sites or at national and transnational level for a large-scale application. It is important to keep an eye also on the adoption and
barierelor în calea introducerii economiei circulare în apărare. De exemplu, în Țările de Jos, Ministerul Olandez al Apărării folosește principii circulare pentru a reduce risipa și a prelungi durata de viață a uniformelor, căștilor și altor echipamente de personal pentru marina, armată, forțele aeriene și poliția militară. În Portugalia, au fost stabilite unele programe pilot pentru a integra recuperarea și reutilizarea materialelor în întreținerea viitoare a avioanelor fără a afecta eficiența militară și capacitățile operaționale. Acestea și alte acțiuni de-a lungul ciclului de viață al produsului și al lanțului valoric pot reduce externalitățile de mediu ale Apărării, asigurând în același timp colaborarea și cooperarea eficientă în cadrul comunității, ceea ce este o modalitate bună de a sprijini schimbarea incluzivă. Înțeleg că aceste eforturi nu pornesc de la zero, Cum poate Comisia să ajute sectorul apărării să treacă spre economia circulară? Există fonduri UE disponibile în acest scop? Economia circulară este unul dintre elementele de bază ale Acordului ecologic european, strategia Europei pentru creștere durabilă. Sunt disponibile fonduri pentru a sprijini toate etapele dezvoltării unei inovații care contribuie la economia circulară. Pentru faza de cercetare în dezvoltarea de noi tehnologii prin Horizon Europe, urmărind, de exemplu, cercetarea privind aplicarea electronică pentru echipamente inteligente. Pentru testarea aferentă prin LIFE, care acoperă în același timp economia circulară, resursele naturale, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea. Pentru implementarea prin fonduri structurale, la nivel regional și local pentru anumite site-uri militare sau la nivel național și transnațional pentru o aplicație pe scară largă. Este important să urmăriți și adoptarea și punerea în aplicare a Fondului european de apărare. Potențialele câștiguri pe termen lung în ceea ce privește progresul tehnologic, capacitatea, performanța, securitatea
Page 64 of 91
implementation of the European Defence Fund. The potential long-term gains in technological advancement, capability, performance, security of supply and efficiency in the defence sector are undeniable. An EDA project dedicated to circular economy could be a good opportunity to reap the benefits of a more circular economy in the defence industry. We are working together to make this happen.
aprovizionării și eficiența în sectorul apărării sunt incontestabile. Un proiect EDA dedicat economiei circulare ar putea fi o bună oportunitate de a culege beneficiile unei economii mai circulare în industria de apărare. Lucrăm împreună pentru ca acest lucru să se întâmple.
LUXEMBOURG IS A DRIVING FORCE BEHIND THE EFFORT TO INTEGRATE CIRCULAR ECONOMY INTO DEFENCE, IN PARTICULAR THROUGH THE NEW INCUBATION FORUM FOR CIRCULAR ECONOMY IN EUROPEAN DEFENCE. WHY THIS PARTICULAR INTEREST AND WHAT ARE YOUR OBJECTIVES? Our quest for sustainable development needs to include a closer look at the life cycle of the various objects and products that we use in our life. We may actually have to question our linear “buy ¨ use ¨ make waste” economic paradigm in favour of a circular approach, in which we design buildings, vehicles, machines and other objects and products in a way, that they can be better maintained, repaired and reused at the end of each ‘value cycle’, without becoming ‘waste’ and, if possible, without having to be altered structurally. The implementation of this new concept of circularity involves a design that needs to anticipate and include the various maintenance, repair and reuse possibilities of objects and products as well as of their respective components and materials. These possibilities of maintenance, repair and reuse need moreover to be communicated and shared between producers and potential users. Hence, information and data sharing becomes key. And which sector would be better suited than defence to start testing and rolling out this new concept in which anticipation and forward planning are inherent to the system? Moreover, the community of defence producers and users is often highly specialised and limited to the same sector and there is already an established culture of monitoring and sharing information. All these arguments have motivated us to support EDA in establishing an Incubation Forum for Circular Economy in European Defence. Page 65 of 91
Căutarea noastră pentru dezvoltarea durabilă trebuie să includă o privire mai atentă asupra ciclului de viață al diferitelor obiecte și produse pe care le folosim în viața noastră. S-ar putea de fapt să fie nevoiți să punem la îndoială paradigma noastră economică liniară „cumpărați ¨ folosiți ¨ faceți deșeuri” în favoarea unei abordări circulare, în care proiectăm clădiri, vehicule, mașini și alte obiecte și produse într-un mod care să poată fi mai bine întreținute, reparate și refolosite la sfârșitul fiecărui „ciclu de valoare”, fără a deveni „deșeuri” și, dacă este posibil, fără a fi modificate structural. Implementarea acestui nou concept de circularitate implică un design care trebuie să anticipeze și să includă diferitele posibilități de întreținere, reparare și reutilizare ale obiectelor și produselor, precum și ale componentelor și materialelor respective. Aceste posibilități de întreținere, reparare și reutilizare trebuie, în plus, să fie comunicate și împărtășite între producători și potențialii utilizatori. Prin urmare, schimbul de informații și date devine cheie. Și care sector ar fi mai potrivit decât apărarea pentru a începe testarea și lansarea acestui nou concept în care anticiparea și planificarea anticipată sunt inerente sistemului? În plus, comunitatea producătorilor și utilizatorilor de apărare este adesea foarte specializată și limitată la același sector și există deja o cultură consacrată de monitorizare și schimb de informații. Toate aceste argumente ne-au motivat să sprijinim EDA în înființarea unui Forum de Incubare pentru Economia Circulară în Apărarea Europeană. DO YOU SEE A POTENTIAL AND VEDEȚI UN POTENȚIAL ȘI O DORINȚĂ WILLINGNESS FOR INCREASED PENTRU O COOPERARE EUROPEANĂ EUROPEAN COOPERATION IN THIS SPORITĂ ÎN ACEST DOMENIU? DOMAIN? Pe măsură ce cooperarea europeană în As European defence cooperation is domeniul apărării este în creștere și unele growing and some Member States have state membre au decis să proiecteze și să decided to jointly design and procure achiziționeze în comun noi capabilități, new capabilities, the potential is huge. If implemented at an early stage of the potențialul este uriaș. research and technology phase, the Dacă este implementată într-o etapă mainstreaming of circularity principles incipientă a fazei de cercetare și tehnologie, into our defence supply chains can integrarea principiilor circularității în lanțurile benefit European industry and economy noastre de aprovizionare pentru apărare significantly. Benefits may include: less poate aduce beneficii semnificative industriei pressure on the environment, more și economiei europene. Beneficiile pot resource efficiency and a higher security include: mai puțină presiune asupra mediului, of supply of raw materials, increased mai multă eficiență a resurselor și o securitate competitiveness, a boost for innovation mai mare a aprovizionării cu materii prime, and economic growth, additional jobs competitivitate sporită, un impuls pentru and support for the EU to maintain its inovare și creștere economică, locuri de leadership in setting international muncă suplimentare și sprijin pentru ca UE să industrial standards. We are aware of several interesting își mențină liderul în stabilirea standardelor initiatives in various Member States. But, industriale internaționale. . to our knowledge, none of these has Suntem la curent cu mai multe inițiative reached a status of widespread interesante în diferite state membre. Dar, implementation so far. după cunoștințele noastre, niciuna dintre DO YOU ALREADY HAVE TOPICS OR acestea nu a atins până acum un statut de PROJECT IDEAS IN MIND, WHICH implementare pe scară largă. COULD BE BROUGHT TO THE AVEȚI DEJA ÎN MINTE SUBIECTE SAU IDEI FORUM, IN VIEW OF BEING SHARED DE PROIECTE, CARE AR PUTEA FI ADUSE AND IMPLEMENTED WITH OTHER LA FORUM, ÎN VEDEREA ÎMPĂRTĂȘIRII ȘI PARTICIPATING MEMBER STATES?
Page 66 of 91
In our view, while taking on board all the experience gained in various pilot initiatives across Member States, it would be important to focus on enabling the operationalisation of circular material, component and product flows in European defence and to address potential barriers, which are often of regulatory, technical, organisational and financial nature, and may impede the implementation of circular economy principles. Among the enablers, in particular, I see advantages that digitalisation could bring, e.g. helping to increase transparency and data sharing between producers and users of materials, components and products, in particular about how to use, maintain, repair, reuse and, if needed, remanufacture and recycle them after each value cycle. In Luxembourg, a public-private partnership initiative has developed a “Product Circularity Data Sheet” which is precisely trying to bridge this datasharing gap and which is currently tested in various industries.
IMPLEMENTĂRII CU ALTE STATE MEMBRE PARTICIPANTE? În opinia noastră, luând în considerare toată experiența dobândită în cadrul diferitelor inițiative pilot din statele membre, ar fi important să ne concentrăm pe facilitarea operaționalizării fluxurilor circulare de materiale, componente și produse în apărarea europeană și să abordăm potențialele bariere, care sunt adesea de natură de reglementare, tehnică, organizatorică și financiară și poate împiedica implementarea principiilor economiei circulare. Printre facilitatori, în special, văd avantajele pe care le-ar putea aduce digitalizarea, de exemplu, contribuind la creșterea transparenței și a schimbului de date între producătorii și utilizatorii de materiale, componente și produse, în special despre modul de utilizare, întreținere, reparare, reutilizare și, dacă este necesar , remanufacturați și reciclați-le după fiecare ciclu de valoare. În Luxemburg, o inițiativă de parteneriat public-privat a dezvoltat o „Fișă de date privind circularitatea produsului”, care tocmai încearcă să reducă acest decalaj de partajare a datelor și care este în prezent testată în diverse industrii.
... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Page 67 of 91
Page 68 of 91
România știri A&D
Klaus IOHANNIS
Alina-Ștefania GORGHIU
Ion Marcel CIOLACU
Florin CÎȚU
Președinte România
iPreședinte Senat
Președinte Camera Deputaților
dPrim Ministru
NEWS
NEWS
NEWS
NEWS
Virgil POPESCU diMinistru economie NEWS
Nicolae CIUCĂ dMinistrul apărării NEWS
Dan VÎLCEANU dMinistrul finanțelor NEWS
Dan VÎLCEANU diMinistrul T&I NEWS
Florin CÎȚU diMinistrul I&PE NEWS
Tánczos BARNA diMinistrul C&I&D NEWS
Raluca TURCAN dMinistrul muncii NEWS
Mugur ISĂRESCU Guvernatorul BNR NEWS
Page 69 of 91
Adunarea reprezentanților CNAS Senatul României Hotărâre privind numirea a 3 membri ai Adunării reprezentanților Casei Naționale de Asigurări de Sănătate Nr. 130 din 22-Noiembrie-2021 M. Of. Partea I nr. 1118 din 23 Noiembrie 2021 Articol unic. — Domnul Florian-Dorel Bodog, doamna Raluca-Gabriela Ioan și domnul László Attila sunt numiți în calitate de membri ai Adunării reprezentanților Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru o perioadă de 4 ani.
Anca Dana Dragu, eliberare funcție Senatul României Hotărâre pentru revocarea din funcția de președinte al Senatului a doamnei senator Anca Dana Dragu Nr. 131 din 23-Noiembrie-2021 M. Of. Partea I nr. 1116 din 23 Noiembrie 2021
Biroul permanent al Senatului Senatul României Hotărâre privind alegerea unor membri ai Biroului permanent al Senatului Nr. 132 din 23-Noiembrie-2021 M. Of. Partea I nr. 1116 din 23 Noiembrie 2021 Art. 1. — Se aleg în funcția de vicepreședinți ai Senatului: — domnul senator Cazanciuc Robert-Marius, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, în locul devenit vacant ca urmare a demisiei din această funcție a domnului senator Dîncu Vasile; — domnul senator Stănescu Paul, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, în locul devenit vacant ca urmare a demisiei din această funcție a doamnei senator Firea Gabriela. Art. 2. — Se alege în funcția de secretar al Senatului domnul senator Mocioalcă Ion, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, în locul devenit vacant ca urmare a demisiei din această funcție a domnului senator Cazanciuc Robert-Marius. Art. 3. — Se alege în funcția de chestor al Senatului domnul senator Dunca MariusAlexandru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, în locul devenit vacant ca urmare a demisiei din această funcție a domnului senator Oprea Ștefan-Radu.
Senator Alina Ștefania Gorghiu Senatul României Hotărâre privind îndeplinirea atribuțiilor de președinte al Senatului de către unul dintre vicepreședinți Nr. 24 din 23-Noiembrie-2021 M. Of. Partea I nr. 1116 din 23 Noiembrie 2021 Articol unic. — În perioada vacanței funcției de președinte al Senatului, doamna senator Alina Ștefania Gorghiu, vicepreședinte al Senatului, îndeplinește atribuțiile de președinte al Senatului. Page 70 of 91
Ciolacu Ion-Marcel, președinte al Camerei Deputaților Camera Deputaților Hotărâre pentru alegerea președintelui Camerei Deputaților Nr. 76 din 23-Noiembrie-2021 M. Of. Partea I nr. 1115 din 23 Noiembrie 2021 Articol unic. — Domnul deputat Ciolacu Ion-Marcel, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, se alege în funcția de președinte al Camerei Deputaților
Biroul permanent al Camerei Deputaților Camera Deputaților Hotărâre pentru alegerea unor membri în Biroul permanent al Camerei Deputaților Nr. 78 din 23-Noiembrie-2021 M. Of. Partea I nr. 1115 din 23 Noiembrie 2021 Articol unic. — Domnul deputat Suciu Vasile-Daniel, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, se alege în funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților în locul devenit vacant ca urmare a demisiei din această funcție a domnului deputat Grindeanu Sorin Mihai; — doamna deputat Cătăuță Ana-Maria, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, se alege în funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților în locul devenit vacant ca urmare a demisiei din această funcție a domnului deputat Rafila Alexandru; — doamna deputat Presură Alexandra, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, se alege în funcția de secretar al Camerei Deputaților în locul devenit vacant ca urmare a demisiei din această funcție a domnului deputat Suciu Vasile-Daniel; — domnul deputat Mărgărit Mitică-Marius, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, se alege în funcția de chestor al Camerei Deputaților în locul devenit vacant ca urmare a demisiei din această funcție a domnului deputat Budăi Marius-Constantin.
Florin Spătaru, propunerea PSD la Economie, este HR & Legal la Șantierul Naval Damen Galați https://newsweek.ro/politica/florin-spataru-propunerea-psd-la-economie-estehr-legal-la-santierul-naval-damen-galati
newsweek .ro DE RĂZVAN NICOLAE | Actualizat: 23.11.2021 - 20:49
Purtătorul de cuvânt al PSD, Radu Oprea, a declarat că Florin Spătaru este propunerea PSD pentru Ministerul Economiei. "Am să fac două anunţuri. Prima decizie care s-a luat astăzi de către colegii din Consiliul Politic Naţional, luând act de decizia domnului Marius Humelnicu de a se retrage de la Ministerul Economiei, au votat ca propunerea pentru Ministerul Economiei să fie domnul Florin Spătaru, un director de la Damen Mangalia, cu un CV impresionant. Este absolvent a două facultăţi, doctor în economie şi, de asemenea, are cursuri la Şcoala de Afaceri din Londra, foarte implicat şi care credem că va avea ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Page 71 of 91
Cursul de schimb: euro, liră sterlină, USD, gr. aur 17 nov.2021 4,9491 5,8778 4,3747 261,7470
Euro Lira sterlină US Dollar Aur gr.
18 nov.2021 4,9488 5,8893 4,3642 261,0566
19 nov.2021 4,9490 5,8794 4,3793 262,2056
22 nov.2021 4,9491 5,8918 4,3863 259,3070
23 nov.2021 4,9487 5,8777 4,3957 253,8224
http://www.bnro.ro/default.htm
5,8918
6,1000
Lei
5,8500 5,6000 EURO Y20
5,3500
4,9495
5,1000
EURO Y21 GBP Y20
4,8500
4,3957
4,6000
GBP Y21
31.12.2021
17.12.2021
03.12.2021
19.11.2021
05.11.2021
22.10.2021
08.10.2021
24.09.2021
10.09.2021
27.08.2021
13.08.2021
30.07.2021
16.07.2021
02.07.2021
18.06.2021
04.06.2021
21.05.2021
07.05.2021
23.04.2021
09.04.2021
26.03.2021
12.03.2021
26.02.2021
3,8500
12.02.2021
USD Y21 29.01.2021
4,1000 15.01.2021
USD Y20
01.01.2021
4,3500
262,4832
Lei/gr.
265,0000
245,0000
225,0000
AUR Y20 205,0000
AUR Y21
185,0000
31.12.2021
17.12.2021
03.12.2021
19.11.2021
05.11.2021
22.10.2021
08.10.2021
24.09.2021
10.09.2021
27.08.2021
13.08.2021
30.07.2021
16.07.2021
02.07.2021
18.06.2021
04.06.2021
21.05.2021
07.05.2021
23.04.2021
09.04.2021
26.03.2021
12.03.2021
26.02.2021
12.02.2021
29.01.2021
15.01.2021
01.01.2021
165,0000
grafice HERALD INSIGHTS în baza datelor istorice BNR
Page 72 of 91
0,00
Page 73 of 91
250,00
200,00
150,00
100,00
50,00 03.12.2021
19.11.2021
05.11.2021
22.10.2021
08.10.2021
24.09.2021
10.09.2021
27.08.2021
13.08.2021
30.07.2021
16.07.2021
02.07.2021
18.06.2021
04.06.2021
21.05.2021
07.05.2021
23.04.2021
09.04.2021
26.03.2021
31.12.2021
300,00
31.12.2021
350,00 17.12.2021
TBM
17.12.2021
03.12.2021
RORX
19.11.2021
05.11.2021
22.10.2021
08.10.2021
24.09.2021
IARV
10.09.2021
27.08.2021
13.08.2021
30.07.2021
16.07.2021
AVIO
02.07.2021
18.06.2021
04.06.2021
21.05.2021
ARS
07.05.2021
23.04.2021
09.04.2021
12.03.2021
26.02.2021
12.02.2021
29.01.2021
15.01.2021
01.01.2021
MIL EUR0
26.03.2021
12.03.2021
mil. euro
26.02.2021
12.02.2021
29.01.2021
15.01.2021
250,00
01.01.2021
BVB - industria aeronautică herald insights .ro
AEROSTAR Bacău (ARS), AVIOANE Craiova (AVIO), IAR Ghimbav (IARV), Romaero (RORX), Turbomecanica (TBM):
Valoare totală de piaţă: 382,29 milioane euro Valoarea totală de piață BVB ind aviație
430,00
410,00
390,00
370,00
350,00
330,00
310,00
290,00
270,00
Raport preț aur/argint https://goldprice.org/gold-silver-ratio.html 6
gold price .org
Natural Gas Futures Overview (USA) https://www.investing.com/commodities/natural-gas
investing .com
6
RO.A&D: Raport preț aur/argint = un indicator al stabilității internaționale
Page 74 of 91
Aluminum Futures Overview (UK) https://www.investing.com/commodities/aluminum
investing .com
Brent Oil Futures Overview (UK) https://www.investing.com/commodities/brent-oil
investing .com
Page 75 of 91
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) PNRR ȘTIRI LA MINUT https://mfe.gov.ro/pnrr/
7
20.04.2021 RO.A&D: ar fi util dacă un oficial MApN ar explica corelația dintre aceste 10 noi Programe de înzestrare și deja existentele Programe de înzestrare promovate de Direcția Generală pentru Armamente, de mulți ani, pe website-ul oficial: https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare# Și care sunt prezentate pe larg în capitolele RO.A&D cu trimitere directă la datele furnizate de Direcția Generală pentru Armamente. 06.05.2021:: https://www.youtube.com/watch?v=IpGggG_LmGk 7
Page 76 of 91
Agenția Națională pentru Resurse Minerale Ordin privind aprobarea Contractului-cadru pentru transportul țițeiului, gazolinei, condensatului și etanului pentru anul 2022 Nr. 206 din 05-Noiembrie-2021 M. Of. Partea I nr. 1114 din 23 Noiembrie 2021
Insights U.S. challenges OPEC+ with coordinated release of oil from reserves By Reuters - 5 minutes ago 14
By Timothy Gardner WASHINGTON (Reuters) - The administration of U.S. President Joe Biden announced on Tuesday it will release millions of barrels of oil from strategic reserves in... U.S. lawmakers, officials, Trump, on oil reserve release By Reuters - 33 minutes ago 8
WASHINGTON (Reuters) -The White House said on Tuesday it would make 50 million barrels of oil available from the U.S. Strategic Petroleum Reserve as part of a coordinated effort... Gold Down 4th Day in Row, Signaling New 'Lower for Longer' Trend By Investing.com - 57 minutes ago 1
By Barani Krishnan Investing.com - Not only are gold longs’ aspirations for $1,900 an ounce officially over. An old headache may have returned for this crowd: the resumption of the... Oil Jumps 3%, Bucking Consumer Nations’ Crude Reserves Release By Investing.com - 1 hour ago 5
By Barani Krishnan Investing.com - Damning indictment? Or the natural reaction of a market that just needed to rebound? Whatever the case, the Biden administration’s... Oil rises 3% to one-week high after U.S. taps emergency reserves By Reuters - 1 hour ago 23
By Scott DiSavino NEW YORK (Reuters) - Oil prices rose to a one-week high on Tuesday after a move by the United States and other consumer nations to release tens of millions of... Biden vows U.S. will get through spike in gasoline prices By Reuters - 1 hour ago
WASHINGTON (Reuters) - President Joe Biden vowed on Tuesday that the United States will get through a spike in gasoline prices and said a coordinated release of oil reserves by a... Shale oil's slower investment sparks new tension with White House By Reuters - 2 hours ago 1
By Liz Hampton (Reuters) - As the Biden administration and allies scramble to deliver more oil to market through stockpile releases, shale producers are tapping the brakes on... Russia’s Lukoil Looks To Drill This 12 Billion Barrel Iraqi Oil Field By Oilprice.com - 39 minutes ago
Russian oil giant, Lukoil, has filed a preliminary development proposal with Iraq’s Oil Ministry for the Eridu oil field, according to a statement from the Ministry last week.... Kazakh-Chinese Nuclear Fuel Plant Kicks Off Operations By Oilprice.com - 1 hour ago
A fuel assemblies plant heralding a new phase of nuclear cooperation between NurSultan and Beijing has received its first shipment of low-enriched uranium from Russia, the... Page 77 of 91
Biden's Bid To Lower Oil Prices Fails By Oilprice.com - 1 hour ago
Reader Alert: From now until Thanksgiving, your donations to food baskets will be multiplied by a factor of 10! If you are planning to donate at all this year, then supercharge... Oil ends with strong gains despite release of strategic reserves By MarketWatch - 1 hour ago
Oil futures ended with strong gains Tuesday, as traders appeared to fade a longanticipated decision by President Joe Biden to release crude from the Strategic Petroleum Reserve as... Oil turns positive, Gold stuck in danger zone By Marketpulse - 2 hours ago
Oil It has been a busy day covering oil markets. The anticipated SPR release day is here, and it certainly did not disappoint. The coordinated SPR release was smallerthan-expected... European Natural Gas Prices Rise As Gazprom May Halt Gas Flows To Moldova By Oilprice.com - 2 hours ago
European natural gas prices could surge as new reports indicate Gazprom will halt all natural gas flows to Moldova, an Eastern European country, in 48 hours over nonpayment for... Commodities Corner: Why oil prices are rising after the U.S. leads global release of strategic reserves By MarketWatch - 2 hours ago
Oil futures rise sharply after President Joe Biden taps the Strategic Petroleum Reserve in a move joined by four other countries. Here's what's happening.
Page 78 of 91
EXPO & CONFERINȚE 01.10.21.-31.03.22
WORLD EXPO DUBAI, UAE Opening Ceremony - VIDEO Romania Pavilion, Moldova Pavilion
Noiembrie 2021 21.11.-24.11.2021 23.11.-25.11.2021 23.11.-25.11.2021 23.11.-26.11.2021
23.11.-26.11.2021 23.11.-28.11.2021 24.11.-25.11.2021
24.11.-26.11.2021
24.11.-26.11.2021 25.11.-26.11.2021 29.11.-01.12.2021 29.11.-02.12.2021
29.11.-02.12.2021 30.11.-01.12.2021 30.11.-02.12.2021 30.11.-02.12.2021
November 2021 November 2021 November 2021
IoT Tech Expo Europe, Amsterdam, Netherlands PMRExpo - Network for secure communications, Cologne, Germany SPS - Smart Production Solutions - international exhibition for industrial automation, Nuremberg, Germany 23RD ANNUAL MEETING OF NATIONAL AUTHORITIES FROM STATES PARTIES TO THE CHEMICAL WEAPONS CONVENTION, ONLINE EVENT DMP, Shenzhen, China, People's Republic AVALON - The Australian International Air Show, Avalon, Australia SicherheitsExpo - SecurityExpo - Security trade fair for Corporate Security, Fire Protection and IT Security, Munich, Germany Maintenance & Resilience Show (MENTE) - International Maintenance Technology Exhibition incl. Plant Maintenance Show, Occupational Safety & Health Exhibition Japan, Non-Destructive Evaluation TOKYO, Infra-Main Tech and Disaster Prevention Japan, Osaka, Japan Thailand Building Fair - The ASEAN platform for Building Automation & Electrical Engineering, Bangkok, Thailand The 5th EU-Japan GNSS Roundtable on 25 to 26 November 2021: https://hub.gnss.asia/ Expodefensa - Int. Exhibition of Defense and Security, Bogota, Colombia BASIC TRAINING COURSE ON ASSISTANCE AND PROTECTION AGAINST CHEMICAL WEAPONS AND EMERGENCY RESPONSE TO CHEMICAL INCIDENTS, ONLINE EVENT EDEX 2021, Egypt Defence Expo – Cu pavilion românesc Military Airlift and Air-to-Air Refuelling 2021 Conference London, United Kingdom CBRNe Summit Europe 2021 - Brno, Czech Republic TRUSTECH (incorporating CARTES Secure Connexions) Smart Technologies for Security, Payment, Identification and Mobility, Cannes, France JA - Japan International Aerospace Exhibition, Tokyo, Japan Electrical Engineering Exhbition/Siberian Energy Forum, Krasnojarsk, Russia DreamHack Summer, Joenkoeping, Sweden
Page 79 of 91
November 2021
November 2021
November 2021 November 2021 November 2021 November 2021
November 2021 November 2021 November 2021 November 2021 November 2021 November 2021
November 2021
November 2021
November 2021 November 2021
November 2021 November 2021 November 2021
OVC Expo - Optics Valley of China International Optoelectronic Exposition and Forum, Wuhan, China, People's Republic Smart Factory Expo (within Digital Manufacturing Week) Digital Manufacturing Show for the Fourth Industrial Revolution (4IR), Liverpool, United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland Metal + Tech - International Sheet Metal Show in Southern China, Foshan, China, People's Republic Nordic Game Expo, Malmoe, Sweden IIFES (SCF), Tokyo, Japan arabiamold - International Trade Fair for Moldmaking and Tooling, Design and Application Development, Sharjah, United Arab Emirates SSW, Maastricht, Netherlands Iran Metafo, Tehran, Iran, Islamic Republic Metalwork and Welding Show, Krasnojarsk, Russia MILIPOL - International Exhibition of Internal Security, Paris, France MAST Asia, unknown AfricaCom - The Leading Pan-African Event for Mobile, Broadband & Satellite Communications, Cape Town, South Africa FABTECH - International Exhibition for the Metall Industry Metal Forming, Fabricating, Welding and Finishing, not yet determined, United States of America Defense & Security - A Tri-Service Asian Defense & Internal Security Event for Land, Sea snd Air, Bangkok, Thailand ET & IoT Technology - Embedded Technology & IoT Technology Exhibition, Yokohama, Japan SIB TELECOM - International exhibition on computer, information technologies and telecommunication, Tunis, Tunisia FINTECH BORDERLESS. EURASIA DIGITAL. International PLUS-Forum CIS, Minsk, Belarus Bengaluru Tech Summit, Bangalore, India Defense & Security - A Tri-Service Asian Defense & Internal Security Event for Land, Sea snd Air, Bangkok, Thailand
Decembrie 2021 01.12.-02.12.2021 01.12.-02.12.2021 01.12.-03.12.2021
01.12.-03.12.2021
Slush, Helsinki, Finland Countering Explosive Threat and Demining Conference - London, United Kingdom bakutel - Azerbaijan International Telecommunications and Information Technologies Exhibition and Conference, Baku, Azerbaijan Vacuum Show - International Trade Fair for the Vacuum Industry, Yokohama, Japan
Page 80 of 91
01.12.-04.12.2021
01.12.-04.12.2021
01.12.-05.12.2021 01.12.-07.12.2021
04.12.-06.12.2021
07.12.-09.12.2021
07.12.-09.12.2021 07.12.-09.12.2021 08.12.-09.12.2021
09.12.-09.12.2021 13.12.-13.12.2021 13.12.-15.12.2021 14.12.-16.12.2021 14.12.-16.12.2021 16.12.-18.12.2021 25.12.-27.12.2021 December 2021 December 2021 December 2021 December 2021 December 2021 not yet determined 2021 not yet determined 2021 not yet determined 2021
MANUFACTURING INDONESIA - Int. Manufacturing Machinery, Equipment, Materials and Services Exh., Jakarta, Indonesia Machine Tool Indonesia - International Machine Tool, Metalworking and Allied Industries Exhibition Incorporating Welding Indonesia, Jakarta, Indonesia ENGIMACH - Technology & Innovations Show, Gandhinagar, India Online course on assistance and protection in deterrence and prevention on the use of chemical weapons & toxic industrial chemicals from a law enforcement point of view part 1, online event Cleanroom Guangzhou - Asia Pacific Cleanroom Technology & Equipment Exhibition, Guangzhou, China, People's Republic Seminar pe tema Convenției privind interzicerea armelor chimice și a managementului siguranței și securității chimice Zagreb, Croația GDA, Kuwait (City), Kuwait ISS World Asia, Kuala Lumpur, Malaysia Seminar on the chemical weapons convention and chemical safety and security management for member states of the OPCW in the Eastern Europe Region, Zagreb, Croația BBA - Baltic Business Aviation Summit 2021 - Tallinn, Estonia Seoul workshop on peaceful applications in chemistry, online event Automotive Testing Expo China, Shanghai, China, People's Republic assistance and protection online course for instructors, online event UDT Europe, Rostock, Germany productronica India, Bangalore, India, digital event CCE - China Composite Expo, Shanghai, China, People's Republic Embedded Expo, Shenzhen, China, People's Republic ITE, Yokohama, Japan Mechanical Engineering. Metalworking. Kazan, Kazan, Russia IMT TAIWAN - International Metal Technology Taiwan, Taichung, Taiwan iREX - International Robot Exhibition, Tokyo, Japan ICMA, Tampa, United States of America it-sa India, Mumbai (Bombay), India ASEC EXPO powered by intersec - African Security Exhibition & Conference, Rabat, Morocco
Ianuarie 2022 17.01.-20.01.2022
Surface Warships & Offshore Patrol Vessels 2022 Conference - London, United Kingdom Page 81 of 91
24.01.-27.01.2022 26.01.-27.01.2022 26.01.-27.01.2022
International Armoured Vehicles 2022 Conference London, United Kingdom Logistics & Distribution Zürich, Zurich, Switzerland Mobile Deployable Communications 2022 Conference London, United Kingdom
Aprilie 2022 11.04.-13.04.2022 18.05.-20.05.2022 25.04.-29.04.2022 27.04.-29.04.2022
Aerospace & Defense Supplier Summit, Seattle, WA USA BSDA - Black Sea Defense, Aerospace and Security International Exhibition, Bucharest, Romania HANNOVER MESSE, The biggest transformation since industrialization, Germany Smart Manufacturing & Monitech Taiwan, Taipei, Taiwan
Mai 2022 18.05.-20.05.2022
BSDA - Black Sea Defense, Aerospace and Security International Exhibition, Bucharest, Romania
Noiembrie 2022 15.11.-18.11.2022
MATELEC - International Exhibition of Electrical and Electronic Equipment, Madrid, Spain
... 2023 09.05.-11.05.2023
DEFEA – Defence Exhibition Athens, Greece
Reindustrializarea României şi construcţia unei noi fabrici de armament, printre priorităţile coaliţiei de guvernare https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/reindustrializarea-romaniei-constructiafabrici-armament-printre-prioritatile-coalitiei-guvernare1_619cf3935163ec4271ddf7e4/index.html
adevărul .ro 23 noiembrie 2021, 17:21deAfrodita Cicovschi
Programul de Guvernare al coaliţiei PNL-PSD-UDMR îşi propune o serie de obiective ce vor fi duse la bun sfârşit de Ministerul Economiei, printre acestea numărând-se „reindustrializarea României”. Ne propunem reindustrializarea României şi atragerea proactivă de investiţii strategice în domeniile cheie ale viitorului şi crearea unor ecosisteme industriale şi a unei reţele de hub-uri industriale şi de inovare în următoarele domenii: • tehnologii noi de producţie şi stocare a energiei curate (hidrogen, fotovoltaice, eoliene, baterii etc.); ... citește știrea originală și integrală utilizând link-ul ...
Page 82 of 91
TOP ROMÂNIA: national parliament voting intention January 1st - October 26th, 2021 https://www.youtube.com/playlist?list=PLvjpxqIvzSht4mvh24m7rgUwEXMZ2orqw
PSD
PNL
Ion ILIESCU 1990-1992 1997-2000
Ion C. BRĂTIANU 1875-1891
Marcel CIOLACU
Florin CÎȚU
NEWS
NEWS
USR
UDMR
Minorități
Dacian CIOLOȘ & Dan BARNA 2020-2021
Markó BÉLA 1993-2011
Varujan VOSGANIAN 1992-1995
George SIMION
Dacian CIOLOȘ
Hunor KELEMEN
Varujan PAMBUCCIAN
NEWS
NEWS
NEWS
NEWS
AUR
Legend • PSD: Partidul Social Democrat (Social Democratic Party) • PNL: Partidul Național Liberal (National Liberal Party) • AUR: Alianța pentru Unirea Românilor (Alliance for the Unity of Romanians) • USR: Uniunea Salvați România (Save Romania Union) • UDMR: Uniunea Democrată Maghiară din România (Democratic Alliance of Hungarians in Romania) • Minorități: parliamentarians representing national minorities Page 83 of 91
HERALD INSIGHTS: SVP
Page 84 of 91
RO.A&D: ALEGE JUDEȚUL ! PRECIZEAZĂ SOCIETĂȚILE A&D DIN ACEL JUDEȚ! DISCOUNT 75%
Page 85 of 91
CLICK PE JUDEȚ APOI COMPLETEAZĂ SOCIETĂȚILE A&D DE PE RAZA ACELUI JUDEȚ
Participă la prezentarea entitățile A&D ale județului Alege județul cu un click Precizează entitățile A&D ale județului
ALEGE ALT JUDEȚ ȘI REIA PROCEDURA CU CÂT MAI MULTE EXEMPLE, CU ATÂT MAI MULTE ȘANSE DE A BENEFICIA DE DISCOUNTUL DE 75%
Page 86 of 91
Page 87 of 91
Decizia … și culoarele tribunalelor NEWS ÎCCJ DAMEN SCHELDE NAVAL
MApN
Ministerul Economiei
NAVAL Group
Romarm
Romtehnica
NEWS alte instanțe AIRBUS HELICOPTERS
DAMEN SCHELDE NAVAL
MApN
Ministerul Economiei
NAVAL Group
Romarm
Romtehnica
OSINT = Open Source Intelligence Sau în limba română: Informații din Surse Deschise (ISD).
INFORADAR
https://inforadar.mapn.ro/index.php
Page 88 of 91
informații TELVERDE - 0800.800.358 românii aflați în străinătate: +4021.320.20.20
COVID-19 - Romanian Economic Impact Monitor https://econ.ubbcluj.ro/coronavirus/
ubb-fsega .ro TOATE DATELE DE INTERES – LA MINUT
Page 89 of 91
Coronavirus - Covid-19 - Pandemie https://coronavirus.jhu.edu/map.html
johns hopkins university .edu hartă interactivă, click pe link să aveți datele cele mai recente:
news coronavirus
RO.A&D remember last week UN PROIECT INDEPENDENT Click to open one by one
https://issuu.com/heraldcons distribuitor HERALD INSIGHTS www.competitiveintelligence.ro
PROMOTE YOUR INTERESTS! Consultanță S.E.T. prin Competitive Intelligence.
Te rog gândește-te la mediul în care vor trăi copiii și nepoții noștri.
Tipărește acest document sau oricare altul doar dacă este chiar necesar! Mulțumesc!
Page 90 of 91
Page 91 of 91