EU Annual Reports on export of conventional arms
https://webgate.ec.europa.eu/eeasqap/sense/app/75fd8e6e-68ac-42dd-a078f616633118bb/sheet/c46723c7-59ed-4fb1-8359-df628f626d9a/state/analysis
europa .eu
of
Page 25
85
Page 26 of 85
A Donors’ Conference to raise funds
https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/priorities-2019-2024/strongereurope-world/donors-conference-turkiye-and-syria_en
european commission .eu
21 March 2023
A total of €7 billion were pledged by the international community at the International Donors' Conference ‘Together for the people in Türkiye and Syria', co-hosted on 20 March by the President of the European Commission, Ursula von der Leyen, and by the Prime Minister of Sweden, Ulf Kristersson, for the Swedish Presidency of the Council.
Today is a very good day for international solidarity. Together with our partners, we have raised €7 billion in total to support the people in Türkiye and Syria, following the devastating earthquakes. More than half of this pledge comes from Team Europe. We have shown to the world that we are supporting those in need. And we always stand by our partners.
Ursula von der Leyen, President of the European Commission
Participation of Ursula von der Leyen, to the Donors' Conference for the people of Türkiye and Syria affected by the earthquake
Participants
More than 60 delegations from the European Union, its Member States and partners, including the UN, international and European financial institutions such as the EIB and the EBRD, and other relevant stakeholders met in Brussels to mobilise support for the people in Türkiye and Syria after the devastating earthquakes of February 2023 and to coordinate the response in the affected areas in both countries. Today's meeting had one important goal: to turn our words of condolences and solidarity into action. And provide a strong, efficient, and coordinated response to help the people affected by the devastating earthquakes. For the Swedish EU Presidency, we are grateful for the good cooperation with the Commission in arranging today's conference, and very impressed by the substantial results today, and humbled by the important work ahead of us.
Total pledges
€7 billion funds raised
The total pledge of this International Donors' conference amounts to €7 billion, of which €6.05 billion in grants and loans for Türkiye and €950 million in grants for Syria. The European Commission and the EU Member States, as well as the European Investment Bank and the European Bank for Reconstruction and Development represent more than 50% of this total pledge of grants, with €3.6 billion.
The funds for Türkiye will be used to cover humanitarian needs and help the reconstruction of the affected regions. The preliminary damage assessment in Türkiye demonstrates very large needs above $100 billion with a lot of damage to public infrastructure and residential buildings. The reconstruction efforts will ensure that all international standards for construction in seismic regions are taken into account and also the priorities of the Turkish Green Deal. The funds for Syria will be used to help meet humanitarian needs and support early recovery and resilience.
A comprehensive EU response
The EU has already been active in supporting Türkiye and Syria, with the European Union Civil Protection Mechanism being activated immediately after the natural disaster hit.
How the EU is responding to the devastating earthquakes in Türkiye and Syria
Teams of structural engineers and in-kind assistance are also being mobilised through the mechanism and bilaterally. An EU Civil Protection Team is currently in Türkiye to
Page 27 of 85
coordinate the international response. In Syria, EU humanitarian partners are on the ground supporting those affected by the earthquake, including water and sanitation support, and distributing blankets and hygiene items in affected areas.
In total, close to €8.6 million of EU humanitarian aid has been allocated to respond to the immediate needs of the population in Türkiye, and some €10 million have been immediately mobilised to respond to the immediate consequences of the earthquake in Syria.
An EU civil protection team in Beirut is coordinating the delivery of the assistance to Syria, and EU humanitarian experts are also present in Syria working with partners to ensure the aid reaches the most vulnerable.
16 European countries have offered in-kind assistance via the EU Civil Protection Mechanism and the aid is being delivered to the people most in need. In addition, through the humanitarian air bridge the EU plans to deliver 420 tonnes of assistance, including 225 tonnes from the EU's own humanitarian stockpiles worth €1.1 million.
Europenii pun în comun 2 miliarde de euro pentru muniție destinată Ucrainei
https://m.rfi.ro/politica-154093-europeni-pun-comun-miliarde-euro-munitie-ucraina
radio france international .ro
By Ovidiu Nahoi 21 MARTIE 2023
Miniștrii de externe și ai apărării din UE au aprobat planul de 2 miliarde de euro pentru a achiziționa în comun muniția de artilerie atât de necesară pentru Ucraina.
După cum menționează Euractiv, cumpărarea în comun de armament la o asemenea scară reprezintă un nou pas important pentru UE, deși statele membre au avut divergențe în ultimele săptămâni pe marginea detaliilor.
… citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Analist: Ar fi trădare de țară! De ce nu trebuie să rateze
România implicarea în programul UE de achiziții de munițe de 2 miliarde de euro
https://adevarul.ro/amp/stiri-interne/evenimente/analist-ar-fi-tradare-de-tara-de-ce-nutrebuie-2252042.html
adevarul .ro
By Valentin Bolocan
21.03.2023 23:55
Analistul militar Aurel Cazacu a declarat pentru „Adevărul” că industria română de armament nu trebuie să rateze participarea la acordul UE de achiziții de muniții de 2 miliarde de euro și a explicat cine s-ar putea implica și beneficia de acest program. „O ratare a acestui program ar cam semăna cu o trădare națională mai ales că avem capacitățile de producție, adică trebuie numai să vrem să facem ceva. Avem uzinele din subordinea Romarm care au și specialiști, dar și utilajele necesare, în linii mari. Vorbesc de Uzina Mecanică Plopeni, Uzina Mecanică Mija, Tohan, Carfil, dar mai ales Uzina de Produse Speciale Dragomirești. Toate aceste capacități de producție trebuie … citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Page 28 of 85
Schengen: UE a demarat două proiecte-pilot în România și Bulgaria pentru a opri migrația ilegală, după veto-ul Austriei
https://www.g4media.ro/schengen-ue-a-demarat-doua-proiecte-pilot-in-romania-sibulgaria-pentru-a-opri-migratia-ilegala-dupa-veto-ul-austriei.html
g4media .ro
22 MARTIE 2023
În lupta împotriva migrației ilegale, UE a demarat două proiecte pilot în Bulgaria și România, pentru a controla mai bine fluxul de refugiați dinspre Turcia către țările Uniunii, scrie publicația turcă Haberler, citată de Rador. Prin intermediul acestor proiecte se urmărește o mai bună supraveghere a frontierelor, prevenirea fluxului de migranți prin mijloace tehnice, dar și accelerarea proceselor de … citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Comisia
https://www.g4media.ro/comisia-europeana-a-elaborat-un-plan-pentru-a-permitevanzarile-de-masini-noi-cu-motoare-cu-ardere-interna-dupa-2035-daca-folosesccombustibili-nepoluanti.html
g4media .ro
22 MARTIE 2023
Comisia Europeană a elaborat un plan pentru a permite vânzările de maşini noi cu motoare cu ardere internă după 2035, dacă acestea funcţionează numai cu ecarburanţi neutri din punct de vedere climatic, încercând să rezolve o dispută cu Germania cu privire la eliminarea treptată a maşinilor cu motoare convenţionale, transmite Reuters, citată de News.ro.
… citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Deficitul comerțului internațional cu mărfuri în zona euro
30,6 miliarde EUR
https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/16310167/6-20032023-APEN.pdf/ece0f2fc-d061-afce-819f-2c3b06061e44
comisia europeană .eu
Zona euro: prima estimare a exporturilor de bunuri din zona euro către restul lumii în ianuarie 2023 a fost de 222,9 miliarde EUR, o creștere de 11,0% față de ianuarie 2022 (200,8 miliarde EUR). Importurile din restul lumii s-au situat la 253,5 miliarde EUR, în creștere cu 9,7% față de ianuarie 2022 (231,1 miliarde EUR). Ca re...
Page 29 of 85
Europeană a elaborat un plan pentru a permite vânzările de maşini noi cu motoare cu ardere internă după 2035, dacă folosesc combustibili nepoluanţi
Insights
Production in construction up by 3.9% in the euro area and by 3.5% in the EU
In January 2023 compared with December 2022, seasonally adjusted production in the construction sector increased by 3.9% in the euro area and by 3.5% the EU, according to first estimates from Eurostat, the statistical office of the European Union. In December 2022, production in construction fell by...
Euro area job vacancy rate at 3.1%
In the fourth quarter of 2022, the job vacancy rate was 3.1% in the euro area, stable from the previous quarter and up from 2.8% in the fourth quarter of 2021, according to figures published by Eurostat, the statistical office of the European Union. The job vacancy rate in the EU was 2.8% in the fou...
Page 30 of 85
Euro area international trade in goods deficit €30.6 bn
Euro area: The first estimate for euro area exports of goods to the rest of the world in January 2023 was €222.9 billion, an increase of 11.0% compared with January 2022 (€200.8 bn). Imports from the rest of the world stood at €253.5 bn, a rise of 9.7% compared with January 2022 (€231.1 bn). As a re...
Annual increase in labour costs at 5.7% in euro area
In the fourth quarter of 2022, the hourly labour costs rose by 5.7% in the euro area and by 5.8 % in the EU, compared with the same quarter of the previousyear. These figures are published by Eurostat, the statistical office of the European Union.
Annual inflation down to 8.5% in the euro area
The euro area annual inflation rate was 8.5% in February 2023, down from 8.6% in January. A year earlier, the rate was 5.9%. European Union annual inflation was 9.9% in February 2023, down from 10.0% in January. A year earlier, the rate was 6.2%. These figures are published by Eurostat, the statisti...
Rata locurilor de muncă vacante în zona euro la 3,1% În trimestrul IV 2022, rata locurilor de muncă vacante a fost de 3,1% în zona euro, stabilă față de trimestrul precedent și în creștere de la 2,8% în trimestrul IV 2021, potrivit cifrelor publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. . Rata locurilor de muncă vacante în UE a fost de 2,8% în patru...
Creșterea anuală a costurilor cu forța de muncă la 5,7% în zona euro În al patrulea trimestru din 2022, costurile orare cu forța de muncă au crescut cu 5,7% în zona euro și cu 5,8% în UE, comparativ cu același trimestru al anului precedent. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Inflația anuală a scăzut la 8,5% în zona euro Rata anuală a inflației din zona euro a fost de 8,5% în februarie 2023, în scădere de la 8,6% în ianuarie. Cu un an mai devreme, rata era de 5,9%. Inflația anuală a Uniunii Europene a fost de 9,9% în februarie 2023, în scădere de la 10,0% în ianuarie. Cu un an mai devreme, rata era de 6,2%. Aceste cifre sunt publicate de Eurostat, statistica...
Page 31 of 85
România știri A&D
Declaratii de avere si interese la încetarea mandatului
Întâlnire de lucru între miniștrii Apărării și Economiei2
Strategie, Apărare, Industrie. De la strategia de apărare la industria națională3
Promoting competitiveness is essential in Romania. Let's do it!
2 10.03.2022: În câteva cuvinte, totul despre starea și viitorul industriei de apărare cu capital de stat.
3 RO.A&D: foarte interesant, din perspectiva celor anilor trecuți de la eveniment. Un eveniment de excepție organizat de NSC 09.09.2015
Page 32 of 85
Klaus IOHANNIS Alina GORGHIU Ion Marcel CIOLACU Nicolae-Ionel CIUCĂ Președinte România pPreședinte Senat Președinte Camera Deputaților Prim Ministru NEWS / twitter NEWS / twitter NEWS / twitter NEWS / twitter
Florin SPĂTARU Angel TÎLVĂR Adrian CÂCIU Sorin GRINDEANU Ministru economie Ministrul apărării Ministrul finanțelor Ministrul T&I NEWS / twitter NEWS / twitter NEWS / NEWS / twitter
Marcel-Ioan BOLOŞ Sebastian BURDUJA Marius BUDĂI Mugur ISĂRESCU Ministrul I&PE Ministrul C&I&D Ministrul muncii Guvernatorul BNR NEWS / twitter NEWS / twitter NEWS / twitter NEWS /
MApN cere Parlamentului aprobarea pentru achiziţia de sisteme de arme, obuziere, rachete aer-aer şi maşini de luptă pentru infanterie
https://m.defenseromania.ro/mapn-cere-parlamentului-aprobarea-pentru-achizitia-desisteme-de-arme-obuziere-rachete-aer-aer-masini-de-lupta_621786.html
defense romania .ro
By DefenseRomania Team
21 Martie 2023, 20:52
Ministerul Apărării Naţionale a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru pentru iniţierea procedurilor de atribuire a mai multor programe de înzestrare vizând sisteme de arme SHORAD - VSHORAD, maşini de luptă pentru infanterie pe şenileMLI, sisteme obuzier calibru 155 mm de nivel batalion, rachete aer-aer dirijate radar cu rază medie de acţiune, precum şi cu infraroşu cu rază scurtă de acţiune.
Birourile permanente reunite au decis marţi să transmită solicitarea la comisiile parlamentare de apărare.
… citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Ministerul Apărării cere Parlamentului aprobarea pentru achiziţia de sisteme de apărare antiaeriană și maşini de luptă
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ministerul-apararii-cere-parlamentuluiaprobarea-pentru-achizitia-de-sisteme-de-aparare-antiaeriana-si-masini-de-lupta2290051
digi24 .ro
21.03.2023 21:21
Ministerul Apărării Naţionale a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru pentru iniţierea procedurilor de atribuire a mai multor programe de înzestrare vizând sisteme de apărare antiaeriană, maşini de luptă pentru infanterie pe şenile dar și rachete aer-aer dirijate prin radar cu rază medie de acţiune, informează Agerpres. Birourile permanente reunite au decis marţi să transmită solicitarea la comisiile parlamentare de apărare.
… citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Agenda ședinței Guvernului din 22 martie 2023
https://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/informatie-de-presa-privind-proiectele-deacte-normative-incluse-pe-agenda-edintei-guvernului-romaniei-din-22-martie-2023
guvern .ro
I. PROIECTE DE LEGI
1. PROIECT DE LEGE privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2021/23 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un cadru pentru redresarea şi rezoluţia contrapărţilor centrale şi de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1095/2010, (UE) nr. 648/2012, (UE) nr. 600/2014, (UE) nr. 806/2014 şi (UE) 2015/2365 şi a Directivelor 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2007/36/CE, 2014/59/UE şi (UE) 2017/1132, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
2. PROIECT DE LEGE pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Macedonia de Nord privind consolidarea cooperării în domeniul
Page 33 of 85
controlului intern şi al prevenirii şi combaterii corupţiei, semnat la 15 septembrie 2022, la Bucureşti
II. PROIECTE DE ORDONANȚE DE URGENȚĂ
1. PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru finanţarea activităților cuprinse în Acordul de împrumut (Proiectul privind reforma sectorului sanitar - îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 17 iunie 2014 şi în Acordul de împrumut (Finanţare adiţională pentru Proiectul privind reforma sectorului sanitar îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 11 iunie 2021
2. PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
privind modificarea termenului
prevăzut la art. X alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
3. PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare
III. PROIECTE DE HOTĂRÂRI DE GUVERN
1. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea acordării ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara - S.A., în insolvenţă, pentru anul 2023
2. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea acordării ajutorului de stat pentru restructurare sub formă de grant in favoarea Societăţii "Complexul Energetic Oltenia" S.A. în scopul finanțării cheltuielilor cu certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, pentru anul 2023
3. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr.1573/2022 privind aprobarea amânării închiderii unor capacităţi energetice cu funcţionare pe lignit şi a exploatărilor miniere aferente acestora
4. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 pentru Compania Naţională Romarm S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei
5. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru retragerea statutului de utilitate publică recunoscut "Asociaţiei Pro Consumatori"
6. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobare amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Punerea în siguranţă a lucrărilor de apărare potriva inundaţiilor pe râul Ialomiţa şi afluenţi, în zona municipiului Urziceni, judeţul Ialomiţa (etapa a-II-a)" aflate pe raza localităţilor Urziceni şi Bărbuleşti din judeţul Ialomiţa
7. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea denumirii, descrierii tehnice şi valorii din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unor bunuri imobile aflate în administrarea Administrației Naţionale "Apele Române", prin Administrațiile Bazinale de Apă Dobrogea-Litoral şi Prut-Bârlad, ca urmare a pieirii unor părţi din acestea
8. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea descrierii tehnice şi a valorii de inventar a unui drum forestier, precum şi trecerea cu titlu gratuit a unui
Page 34 of 85
tronson din acesta şi a terenului aferent, din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al comunei Sânzieni, judeţul Covasna
9. PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Regiei Autonome "Rasirom", aflată sub autoritatea Serviciului Român de Informații
10.PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri
şi cheltuieli pentru anul 2023 al Companiei Naţionale "Imprimeria Naţională" S.A., companie aflată sub autoritatea Ministerului Finanţelor
11.PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice
12.PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea şi completarea
Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021 - 2022, stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, precum și pentru prelungirea unor termene
13.PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Regiei Autonome ,,Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii
14.PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Societăţii Compania Naţională de Investiţii "C.N.I."- SA
aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei
15.PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind trecerea unor bunuri imobile
aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcţiune, valorificării şi casării, după caz
16.PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri
şi cheltuieli pentru anul 2023 al Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii S.A.
17.PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea bugetului de venituri
și cheltuieli pentru anul 2023 al Companiei Naționale Poșta Română S.A.
18.PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind trecerea unui palat administrativ din domeniul public al statului şi administrarea Instituţiei Prefectului - Judeţul Braşov în domeniul public al judeţului Braşov
19.PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, trecerea unor imobile din domeniul privat al statului în domeniul public al acestuia, înscrierea unor imobile în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestora în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Inspectoratul de Jandarmi Județean Dâmbovița (UM 0705 Târgoviște)
20.PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne- Unitatea Specială de Aviaţie Cluj- Napoca, ca urmare a reevaluării, trecerea acestuia în domeniul public al județului Cluj şi pentru actualizarea anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
21.PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind trecerea unor imobile din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne în domeniul public al comunei Dragalina, judeţul Călăraşi
22.PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea acumulării unor
Page 35 of 85
stocuri de urgenţă în rezerva de stat, în anul 2023
23.PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar a unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi administrarea
Secretariatului General al Guvernului pentru Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale - Unitatea Teritorială 440
24.PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind scoaterea din rezervele de stat şi acordarea de către România a unui ajutor umanitar extern de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru Ucraina, în vederea asigurării protecţiei populaţiei în contextul conflictului din Ucraina
25.PROIECT DE HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantităţi de produse şi acordarea acestora ca ajutoare umanitare interne de urgenţă, cu titlu gratuit, pentru protecţia populaţiei afectate de incendiul major produs în localitatea Vulcan, judeţul Braşov
IV. ANALIZE
1. PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind cadrul de desfășurare a sprijinului financiar şi tehnic acordat de sistemul financiar-bancar în procesul de autorizare şi derulare a fondurilor destinate beneficiarilor programelor gestionate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
V. MEMORANDUMURI
1. MEMORANDUM cu tema: Stabilirea unor măsuri de acordare a sprijinului social pentru persoane vulnerabile
2. MEMORANDUM cu tema: Finalizarea negocierilor şi semnarea Protocolului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia în domeniul educaţiei şi formării personalului pentru punerea în aplicare a legii
3. MEMORANDUM cu tema: Împuternicirea domnului Daniel BACIU, Președinte al Casei Naţionale de Pensii Publice, pentru demararea măsurilor legale în vederea înscrierii unor imobile din municipiul Braşov, judeţul Braşov, aflate în proprietatea Casei Naţionale de Pensii Publice, în domeniul public al Consiliului Judeţean Braşov
VI. NOTE
1. NOTĂ privind transmiterea unei cereri către Consiliul Local al Comunei Crasna, judeţul Sălaj, în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui imobil din domeniul public al comunei Crasna în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Porolissum" al judeţului Sălaj (U.M. 0286), în vederea construirii unui sediu în care să funcţioneze subunitatea de pompieri din localitatea Crasna
VII. PUNCTE DE VEDERE
1. PUNCT DE VEDERE cu privire la 11 iniţiative legislative
NOTĂ: Proiectele de acte normative și documentele de politici publice incluse pe agendă pot fi modificate în urma dezbaterilor din cadrul ședinței Guvernului României. Proiectele de acte normative pot fi consultate la adresa: https://bit.ly/3IZ02nq
Page 36 of 85
FORUMUL INVESTITORILOR 2023
Florin Spătaru, ministrul Economiei: "Investitorii privaţi au nevoie de capital de încredere din partea statului"
https://www.bursa.ro/forumul-investitorilor-2023-florin-spataru-ministrul-economieiinvestitorii-privati-au-nevoie-de-capital-de-incredere-din-partea-statului-40423942 bursa .ro
By GEORGE MARINESCU 22 martie 2023
Rezilienţa economică în perioada următoare va fi atinsă cu statul în rol de partener al mediului de afaceri, susţine Florin Spătaru, ministrul Economiei.
"E important ca statul să devină partener şi să înţeleagă că îndeplinirea obiectivelor nu se poate face decât cu investitorii privaţi, care în aceste momente dificile au nevoie de capitalul de încredere din partea statului. Nu ne dorim un stat majoritar în economie, … citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Bogdan Aurescu, vizită de două zile la Londra:
Va semna Declaraţia Comună actualizată a Parteneriatului Strategic şi, alături de James Cleverly, va deschide prima ediţie a Forumului
Bilateral România – Regatul Unit
https://www.g4media.ro/bogdan-aurescu-vizita-de-doua-zile-la-londra-va-semnadeclaratia-comuna-actualizata-a-parteneriatului-strategic-si-alaturi-de-james-cleverlyvor-deschide-prima-editie-a-forumului-bilateral-romania.html
g4media .ro
22 MARTIE 2023
Ministrul Afacerilor externe Bogdan Aurescu face o vizită oficială în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în perioada 22-23 martie, la invitaţia omologului său, secretarul de stat pentru afaceri externe, Commonwealth şi dezvoltare al Regatului Unit, James Cleverly. Programul vizitei include consultări politice cu secretarul de stat pentru afaceri externe, Commonwealth şi dezvoltare al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, James Cleverly, o întrevedere cu secretarul de stat pentru apărare … citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul
Şeful Statului Major al Apărării - în vizită în Italia
https://www.stiripesurse.ro/amp.php?article_id=2842100
știri pe surse .ro
By Cătălin Lupășteanu
21-03-2023 11:06
Şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, efectuează, în perioada 21 - 23 martie, o vizită în Republica Italiană, la invitaţia omologului său, amiralul Giuseppe … citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Page 37 of 85
Cursul de schimb: euro, liră sterlină, USD, gr. aur
Page 38 of 85
15.03.23 16.03.23 17.03.23 20.03.23 21.03.23 Euro 4,9207 4,9190 4,9200 4,9219 4,9209 Lira sterlină 5,5866 5,5860 5,6132 5,6180 5,6037 US Dollar 4,6258 4,6371 4,6271 4,6021 4,5755 Aur gr. 283,9638 286,4989 287,2080 292,9991 289,3735 http://www.bnro.ro/default.htm
în
datelor istorice BNR 3,8500 4,3500 4,8500 5,3500 5,8500 6,3500 01.01.2023 15.01.2023 29.01.2023 12.02.2023 26.02.2023 12.03.2023 26.03.2023 09.04.2023 23.04.2023 07.05.2023 21.05.2023 04.06.2023 18.06.2023 02.07.2023 16.07.2023 30.07.2023 13.08.2023 27.08.2023 10.09.2023 24.09.2023 08.10.2023 22.10.2023 05.11.2023 19.11.2023 03.12.2023 17.12.2023 31.12.2023 EURO Y22 EURO Y23 GBP Y22 GBP Y23 USD Y22 USD Y23 LEI 220,00 230,00 240,00 250,00 260,00 270,00 280,00 290,00 300,00 01.01.2023 15.01.2023 29.01.2023 12.02.2023 26.02.2023 12.03.2023 26.03.2023 09.04.2023 23.04.2023 07.05.2023 21.05.2023 04.06.2023 18.06.2023 02.07.2023 16.07.2023 30.07.2023 13.08.2023 27.08.2023 10.09.2023 24.09.2023 08.10.2023 22.10.2023 05.11.2023 19.11.2023 03.12.2023 17.12.2023 31.12.2023 AUR Y22 AUR Y23 LEI/gr
grafice HEaD COMMUNICATION
baza
Raport preț aur/argint – 5 ani
https://goldprice.org/gold-silver-ratio.html
Corina Martin, FPIOR:
Din 2024, tichetele de vacanță vor fi acordate și angajaților din sistemul privat, fără costuri din partea angajatorilor
https://financialintelligence.ro/corina-martin-fpior-din-2024-tichetele-de-vacanta-vor-fiacordate-si-angajatilor-din-sistemul-privat-fara-costuri-din-partea-angajatorilor/amp/ financial intelligence .ro 21.03.2023
Propunerea legislativă de acordare a voucherelor de vacanţă şi salariaţilor din sectorul privat elimină inechitățile si discrepanțele dintre salariații din sistemul bugetar și cei din sistemul privat, consideră Corina Martin, Secretar General al Federatiei Patronatelor din Industria Ospitalității din Romania (FPIOR).
Prezentă astăzi, 21 martie, la dezbaterea din Senatul României, a susținut, în numele patronatelor membre din industria HORECA, beneficiile și amplul impact pozitiv pe
citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul
4 RO.A&D: Raport preț aur/argint = un indicator al stabilității internaționale
Page 39 of 85
4
.org
gold price
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)
PNRR ȘTIRI LA MINUT
https://mfe.gov.ro/pnrr/
https://mfinante.gov.ro/ro/pnrr
5 20.04.2021 RO.A&D: ar fi util dacă un oficial MApN ar explica corelația dintre aceste 10 noi Programe de înzestrare și deja existentele Programe de înzestrare promovate de Direcția Generală pentru Armamente, de mulți ani, pe website-ul oficial: https://www.dpa.ro/dgarm/programe-de-inzestrare#
Și care sunt prezentate pe larg în capitolele RO.A&D cu trimitere directă la datele furnizate de Direcția Generală pentru Armamente.
06.05.2021:: https://www.youtube.com/watch?v=IpGggG_LmGk
Page 40 of 85
5
Prețuri carburant în 2 clikuri (peco online)
Împrumut
de 180 milioane lei de la BERD pentru DEER pentru finanțarea necesarului de lichidități. Garantat de Electrica
https://www.investenergy.ro/imprumut-de-180-milioane-lei-de-la-berd-pentru-deerpentru-finantarea-necesarului-de-lichiditati-garantat-de-electrica/ invest energy .ro 21 martie 2023 Grupul Electrica, prin operatorul Distribuție Energie Electrică România (DEER), anunță încheierea unui contract de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Împrumutul de 180 de milioane RON, garantat de compania mamă, Electrica, va sprijini finanțarea necesarului de lichidități al operatorului. DEER va continua activitatea de distribuție de energie electrică către consumatorii români fără întreruperi și, totodată, va continua investițiile în rețeaua de electricitate pentru a … citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Transgaz va investi într-o nouă conductă de transport gaze
naturale Timișoara – Deta – Denta – Moravița. HG pentru
acest proiect, care să fie declarat de importanță națională
https://www.investenergy.ro/transgaz-va-investi-intr-o-noua-conducta-de-transportgaze-naturale-timisoara-deta-denta-moravita-hg-pentru-acest-proiect-care-sa-fiedeclarat-de-importanta-nationala/
invest energy .ro
21 martie 2023
Cu aprobarea Guvernului, “Conducta de transport gaze naturale Timișoara – Deta –Denta – Moravița” va fi declarată proiect de importanță națională în domeniul gazelor naturale.
Un proiect de Hotărâre de Guvern a fost întocmit de Ministerul Energiei și pus în consultare publică. ″Conducta de transport gaze naturale Timișoara-Deta-DentaMoravița – inclusiv alimentarea cu energie electrică, protecție catodică și fibră optică”, are ca obiectiv construirea unei conducte în lungime de 52,3 km.
… citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Page 41 of 85
Republica Moldova a reluat achiziţiile de gaze de la Gazprom
https://www.investenergy.ro/republica-moldova-a-reluat-achizitiile-de-gaze-de-lagazprom/
invest energy .ro
21 martie 2023
Republica Moldova a reluat achiziţiile de gaze de la Gazprom în luna martie, după o pauză de aproximativ trei luni, a declarat luni directorul companiei publice de distribuţie a gazelor naturale Moldovagaz, Vadim Ceban, informează Reuters, citează Agerpres. „În luna martie a acestui an, în conformitate cu contractul actual, Gazprom a furnizat Republicii Moldova un volum total de 176,7 milioane metri cubi de gaze naturale, sau 5,7 milioane metri cubi pe zi”, a scris Vadim Ceban pe aplicaţia de mesagerie … citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Ucraina obține un plan de ajutorare de 15,6 miliarde de dolari de la FMI
https://www.g4media.ro/ucraina-obtine-un-plan-de-ajutorare-de-156-miliarde-dedolari-de-la-fmi.html
g4media .ro
22 MARTIE 2023
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat marţi că a ajuns la un acord cu guvernul ucrainean pentru punerea în practică a unui plan de ajutorare în valoare totală de 15,6 miliarde de dolari, notează AFP, citată de Agerpres. Planul urmează să permită „sprijinirea redresării economice treptate, creând în acelaşi timp condiţiile unei creşteri pe termen lung într-un context de reconstrucţie după conflict şi pe drumul aderării la Uniunea Europeană” (UE), a precizat FMI într-un … citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Page 42 of 85
EXPO & CONFERINȚE
24.03.-26.03.2023
28.03.-30.03.2023
09.04.-12.04.2023
11.04.-14.04.2023
17.04.-20.04.2023
24.04.-26.04.2023
28.04.-30.04.2023
03.05.-05.05.2023
09.05.-11.05.2023
09.05.-12.05.2023
10.05.-13.05.2023
16.05.-18.05.2023
18.05 -20.05.2023
24.05.-26.05.2023
06.06.-08.06.2023
19.06 -25.06.2023
08.09.-10.09.2023
Septembrie 2023
Septembrie 2023
Camp Villmark (formerly VILLMARKSMESSEN) - The Scandinavian Game Fair presenting Hunting, Shooting, Fishing and Outdoor Life, Lillestrom, Norway
SOFINS, Souge (zona Bordeaux), Franța. echipamente pentru Forțele Speciale
wildlife.fair - The Event for hunting and nature, Nuremberg, Germany
LAAD - International Exhibition and Conference on Aerospace & Defence Techology, Rio de Janeiro, Brazil
Space Symposium, Colorado Springs, United States of America
ITEC - International Forum for the Military Training, Education and Simulation Sectors, Rotterdam, Netherlands
World of Nature (formerly HUNTING Expo) - The event for hunting, wildlife & nature, Ghent, Belgium
IMDEX Asia - International Maritime Defence Exhibition, Singapore, Singapore
DEFEA 2023, Athens, Greece
METAL SHOW & TIB - International Exhibition for Metalworking, Technologies & Industrial Equipment, Bucharest, Romania
MTA Asia - The International Exhibition on Precision Engineering, Machine Tools and Metalworking Technology, Bangkok, Thailand
ISDEF - The Int. Defence & HLS Expo, Tel Aviv, Israel
ELMIA GAME FAIR - Exhibition on Dogs and Hunting, Angling and Outdoors Activities, Joenkoeping, Sweden
IDET - International Exhibition of Defence and Security Technology, Brno, Czechia
Shield Africa - International Security and Defence Exhibition, Abidjan, Côte d'Ivoire
SIAE - Salon du Bourget 2023, France
HUBANA - Hunting Experience Days, Dorsten (Lembeck), Germany
DSEi - Defence Systems and Equipment International Exhibition and Conference, London, United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland
MSPO - International Defence Industry Exhibition, Kielce, Poland
Page 43 of 85
Septembrie 2023 ADIHEX - Intern. Hunting & Equestrian Exhibition, Abu Dhabi, United Arab Emirates
Septembrie 2023 EXPO-AICACYP AIRE LIBRE - International Trade Show for Hunting, Shooting and Fishing Sports, Outdoor and Accessories, Buenos Aires, Argentina
Octombrie 2023 Seoul ADEX, Seoul, Korea, Republic
Octombrie 2023 BIDEC, Manama, Bahrain
Octombrie 2023
AUSA Annual Meeting & Exposition, Washington, United States of America
Noiembrie 2023 Expodefensa - Int. Exhibition of Defense and Security, Bogota, Colombia
Noiembrie 2023 MAST Asia, not yet determined, not yet determined
Noiembrie 2023 Defense & Security - A Tri-Service Asian Defense & Internal Security Event for Land, Sea snd Air, Bangkok, Thailand
14.11.-17.11.2023
04.12.-07.12.2023
23.01.-26.01.2024
MILIPOL - International Exhibition of Internal Security, Paris, France
EDEX - Egypt Defence Expo, Cairo, Egypt
SHOT SHOW, Las Vegas, United States of America
February 2024 FISCHEN, JAGEN, SCHIESSEN - National Fair for Fishing, Hunting and Shooting, Berne, Switzerland
04.02 -08 02.2024
05.06.-09.06.2024
17.06.-21.06.2024
18.09.-22.09.2024
October 2024
November 2024
World Defense Show, Riyadh, Saudi Arabia
ILA Berlin, Germany
Eurosatory - International Exhibition for Land and Land-Air Defence, Paris, France
AFRICA Aerospace and Defence
Euronaval - The International Meeting of Naval Technologies for the Future. Paris, France
Aeromart, Toulouse, Franța. Eveniment din lanțul de aprovizionare business-to-business, care include conferințe
și întâlniri cu cumpărători de la marii producători de avioane
și furnizorii acestora. 1500 de companii și peste 3000 de participanți participă la Aeromart
Situații extreme aviatice
https://aviation-safety.net/index.php
Aviation Safety
Page 44 of 85
ASN WIKIBASE - accidents and incidents you can add or edit! acc. date type reg. operator fat. location dmg 20MAR2023 Cessna O-2ACE (337M) Super Skymaster N52515 Aviation Asset Manegement Group LLC 0 ColumbusMetropolitan Airport, GA (CSG/KCSG) sub
2022 Country Reports on Human Rights Practices: Romania
https://ro.usembassy.gov/2022-country-reports-on-human-rights-practices-romania
EXECUTIVE SUMMARY
Romania is a constitutional republic with a democratic, multiparty parliamentary system. The bicameral parliament consists of the Senate and the Chamber of Deputies, both elected by popular vote. Observers considered the November 2019 presidential election and December 2020 parliamentary elections to have been generally free and fair.
The Ministry of Internal Affairs is responsible for the General Inspectorate of the Romanian Police, the gendarmerie, the border police, the General Directorate for Internal Protection, and the Directorate General for Anticorruption. The General
Page
85 20MAR2023 Piper PA-46500TP Malibu Meridian 9H-CGF TRTO Agency Ltd 0 Malta-Luqa Airport (MLA/LMML) unk 19MAR2023 Bell UH-1N EJC4227 Colombian Army 4 Quibdó area, Chocó w/o 19MAR2023 Cessna 150M N8572U Private 0 near LaGrange, GA non 19MAR2023 Piper PA-28161 Warrior II N9088D Metro Aircraft Co 0 Maple Lake Municipal Airport (KMGG), Maple Lake, MN sub 19MAR2023 Beechcraft B36TC Bonanza N872W NSI Flight Services LLC 0 Idaho Falls-Fanning Field, ID (IDA/KIDA) min 19MAR2023 Piper PA-44180 Seminole N8024Q Fox Leasing Group LLC, DBA Infinity Flight Group 0 Trenton–Mercer Airport (TTN/KTTN), Trenton, NJ unk
45 of
De Misiunea SUA România 21 martie 2023
Drepturile Omului , Politică , Rapoarte Etichete: 2022 , Practici privind drepturile omului , România
Subiecte:
Directorate for Internal Protection is responsible for intelligence gathering, counterintelligence, and preventing and combatting vulnerabilities and risks that could seriously disrupt public order or target Ministry of Internal Affairs operations. The directorate reports to the minister of interior. The Romanian Intelligence Service, the domestic security agency, investigates terrorism and national security threats. The service reports to the Supreme Council of National Defense. Civilian authorities maintained effective control over the intelligence service and the security agencies that reported to the Ministry of Internal Affairs. There were credible reports that members of the security forces committed some abuses. Significant human rights issues included credible reports of: cases of cruel, inhuman, or degrading treatment or punishment by the government; widespread serious official corruption; lack of investigation and accountability for gender-based violence, including but not limited to domestic and intimate partner violence and sexual violence; and abuses targeting institutionalized persons with disabilities. The government took steps to identify, investigate, prosecute, and punish officials who committed abuses, but authorities did not have effective mechanisms to do so and delayed proceedings involving alleged police abuse and corruption, with the result that many of the cases ended in acquittals. Impunity for perpetrators of some human rights abuses was a continuing problem.
Section 1. Respect for the Integrity of the Person
a. Arbitrary Deprivation of Life and Other Unlawful or Politically Motivated Killings
There were no reports during the year that the government or its agents committed arbitrary or unlawful killings. In April 2021, in the city of Pitesti, several police officers tried to restrain a man, age 63, who was arguing with security forces after being evacuated from a burning restaurant. According to surveillance camera footage of the incident, officers appeared to roughly push the man to the ground. Press reports indicated that the man immediately stopped breathing and could not be resuscitated. A representative of the forensic medicine unit in Pitesti told the media that the cause of death was mechanical asphyxiation. In April 2021 two officers and a member of the gendarmerie were placed on house arrest and later supervised release for their alleged involvement in the incident. As of year’s end, the prosecutor’s office attached to the Bucharest Military Tribunal was conducting a criminal investigation against the three suspects for involuntary homicide and abusive behavior. … citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
REZUMAT6
România este o republică constituțională cu un sistem parlamentar democratic, multipartid. Parlamentul bicameral este format din Senat și Camera Deputaților, ambele alese prin vot popular. Observatorii au considerat că alegerile prezidențiale din noiembrie 2019 și alegerile parlamentare din decembrie 2020 au fost în general libere și corecte.
Ministerul Afacerilor Interne răspunde de Inspectoratul General al Poliției Române, jandarmerie, poliția de frontieră, Direcția Generală Protecție Internă și Direcția Generală Anticorupție. Direcția Generală Protecție Internă este responsabilă de colectarea informațiilor, contrainformații, precum și prevenirea și combaterea vulnerabilităților și riscurilor care ar putea perturba grav ordinea publică sau ar putea viza operațiunile Ministerului Afacerilor Interne. Direcția raportează ministrului de interne. Serviciul Român de Informații, agenția de securitate internă, investighează terorismul și amenințările la adresa securității naționale. Serviciul raportează Consiliului Suprem
6 Așa cum știți, culoarea reprezintă că textul a fost tradus dintr-o limbă străină în limba română folosinduse google translater
Page 46 of 85
de Apărare a Țării. Autoritățile civile au menținut un control efectiv asupra serviciului de informații și a agențiilor de securitate care raportau Ministerului Afacerilor Interne. Au existat rapoarte credibile că membrii forțelor de securitate au comis unele abuzuri.
Problemele semnificative legate de drepturile omului au inclus rapoarte credibile despre: cazuri de tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante din partea guvernului; corupție oficială gravă pe scară largă; lipsa investigației și a răspunderii pentru violența bazată pe gen, inclusiv, dar fără a se limita la, violența domestică și a partenerului intim și violența sexuală; și abuzuri care vizează persoanele instituționalizate cu dizabilități.
Guvernul a luat măsuri pentru identificarea, investigarea, urmărirea penală și pedepsirea oficialilor care au comis abuzuri, dar autoritățile nu au avut mecanisme eficiente pentru a face acest lucru și au amânat procedurile care implicau presupuse abuzuri și corupție ale poliției, astfel încât multe dintre cazuri s-au încheiat cu achitare. Impunitatea pentru autorii unor abuzuri ale drepturilor omului a fost o problemă continuă.
Secțiunea 1. Respectul pentru integritatea persoanei
A. Privare arbitrară de viață și alte crime ilegale sau motivate politic
Nu au existat rapoarte în cursul anului că guvernul sau agenții săi ar fi comis crime arbitrare sau ilegale. În aprilie 2021, în orașul Pitești, mai mulți polițiști au încercat să-i imobilizeze pe un bărbat, în vârstă de 63 de ani, care se certa cu forțele de securitate după ce a fost evacuat dintr-un restaurant în flăcări. Conform imaginilor camerelor de supraveghere ale incidentului, ofițerii păreau să-l împingă brusc pe bărbat la pământ. Rapoartele de presă au indicat că bărbatul a încetat imediat să mai respire și nu a mai putut fi resuscitat. Un reprezentant al unitatii de medicina legala Pitesti a declarat presei ca cauza decesului a fost asfixierea mecanica. În aprilie 2021, doi ofițeri și un membru al jandarmeriei au fost puși în arest la domiciliu și ulterior eliberați supravegheați pentru presupusa implicare în incident. De la sfarsitul anului, Nu a existat nicio agenție special desemnată să investigheze dacă uciderile poliției erau justificate. Parchetele s-au ocupat de anchete și urmăriri penale împotriva polițiștilor care au comis crime, în timp ce parchetele militare s-au ocupat de anchete și urmăriri penale împotriva membrilor jandarmeriei care au comis crime.
În august, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o hotărâre cu privire la uciderea pe nedrept a lui Sorin Pârvu de către poliție în 2009. Potrivit Curții, organele de drept au efectuat o anchetă ineficientă cu privire la decesul victimei. Ancheta a durat din 2009 până în 2021 cu numeroase întârzieri cauzate de omisiunile din anchetă care s-au încheiat cu renunțarea de către procurori a acuzațiilor împotriva polițistului. Curtea a dispus guvernului să plătească despăgubiri familiei victimei și a solicitat adoptarea unor măsuri generale menite să prevină folosirea nejustificată a forței potențial letale în timpul operațiunilor de aplicare a legii și să garanteze investigații și proceduri penale eficiente în orice astfel de incidente viitoare.
Procesul foștilor oficiali ai Securității din perioada comunistă Marin Pârvulescu, Vasile Hodiș și Tudor Postelnicu era pe rol la Înalta Curte de Casație și Justiție de la sfârșitul anului. Cei trei oficiali ar fi comis crime împotriva umanității în 1985 când, potrivit procurorilor, ar fi fost responsabili pentru arestarea și bătaia până la moarte pe disidentul anticomunist Gheorghe Ursu. În 2019, Curtea de Apel București a pronunțat o hotărâre nedefinitivă prin care i-a achitat pe Pârvulescu și Hodiș, dar fiul lui Gheorghe Ursu a contestat decizia.
În iulie, procurorii militari au depus din nou un rechizitoriu împotriva fostului președinte Ion Iliescu și a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu pentru crime împotriva umanității comise în timpul Revoluției române din 1989. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins anterior rechizitoriul și a returnat dosarul la Parchetul Militar în 2021 pentru că cuprindea mai multe nereguli. Dosarul era pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la sfârșitul anului.
Page 47 of 85
O altă anchetă a fostului președinte Iliescu, a fostului premier Petre Roman, a fostului vicepremier Voican Voiculescu și a fostului director al Serviciului de Informații Virgil Magureanu pentru crime împotriva umanității comise în timpul „revoltei minerilor” din 1990 era în derulare de la sfârșitul anului. Inculpații au fost acuzați că au adus mii de mineri la București pentru a ataca manifestanții care se opun guvernării lui Iliescu. Potrivit cifrelor oficiale, violența s-a soldat cu sute de răniți, arestări ilegale și patru morți. Estimările mass-media cu privire la numărul de răniți și decese au fost mult mai mari.
b. Dispariție
Nu au existat rapoarte de dispariții de către sau în numele autorităților guvernamentale.
c. Tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante și alte abuzuri conexe
Constituția și legea interzic astfel de practici, dar au existat rapoarte credibile din partea organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) și a presei că poliția și jandarmii au maltratat și abuzat persoane de etnie romă (romi), solicitanți de azil, minori și alte persoane în primul rând cu forță excesivă, inclusiv bătăi. .
Un raport din aprilie al Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei a remarcat mai multe acuzații de maltratare fizică din partea ofițerilor de poliție, constând în principal în palme, pumni, lovituri, lovituri de bastoane și încătușare excesiv de strânsă a suspecților de infracțiuni, fie la momentul arestării sau în timpul audierii la secția de poliție.
În august 2021, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a pus sub acuzare șapte polițiști pentru tortură, privare ilegală de libertate, comportament abuziv și fals. Cei șapte ofițeri, pe lângă alți doi, au fost reținuți inițial în martie 2021. În septembrie 2020, ofițerii au reținut și ar fi abuzat două persoane care le-au avertizat că nu purtau măști de protecție. Polițiștii ar fi încătușat unul dintre indivizi, l-au dus pe un câmp de la marginea Bucureștiului, l-au bătut timp de 30 de minute și l-au supus unui tratament degradant. Polițiștii l-ar fi încătușat pe celălalt individ, l-au transportat într-o zonă periculoasă a Bucureștiului și l-au abandonat pe o alee întunecată. În septembrie a început un proces împotriva ofițerilor. Dosarul era pe rolul Tribunalului București la sfârșitul anului. Parchetul de pe lângă CJ Giurgiu a continuat cercetările asupra unui polițist pentru comportament abuziv. În aprilie 2020, instituțiile de presă au difuzat un videoclip în care se pare că șeful poliției și un subaltern din orașul Bolintin Vale din județul Giurgiu bătând la sol mai multe persoane de etnie romă imobilizate în cătușe și abuzându-le verbal pentru că vorbesc în limba romani. În 2020, Ministerul de Interne a anunțat că l-a demis pe șeful poliției și a început o anchetă a incidentului. Cazul a rămas pe rol la sfârșitul anului Raportul CPT din aprilie a indicat că a avut loc tortura prizonierilor. Raportul menționează că a existat „un număr considerabil de acuzații de maltratare a deținuților de către personalul penitenciarului”, în special la Penitenciarul Giurgiu, dar și la Penitenciarul Craiova și, într-o măsură mai mică, Penitenciarul Mărgineni și Galați. Delegația a primit acuzații credibile că personalul Penitenciarului Giurgiu ar fi supus mai multor deținuți la lovituri repetate în tălpile picioarelor ca formă de pedeapsă, o metodă de tortură cunoscută sub numele de falaka. CPT șia exprimat, de asemenea, îngrijorări cu privire la eșecul de a înregistra și raporta rănile oficialilor din domeniul sănătății și eșecul de a investiga în mod eficient acuzațiile de rele tratamente. Raportul CPT a subliniat că unii gardieni de închisoare purtau armuri, cagoule, căști, bastoane și mănuși, Pe parcursul anului, investigațiile au continuat cu privire la două acuzații separate de exploatare și abuz sexual în 2017 de către forțele de menținere a păcii române care servesc în Misiunea de Stabilizare a Organizației ONU în Republica Democrată Congo. Un caz a implicat presupusul abuz sexual (viol) asupra unui minor. Celălalt caz a implicat presupusa exploatare sexuală (sex tranzacțional). Ambii trupe de menținere a păcii au fost repatriate în România de către Națiunile Unite.
Page 48 of 85
Impunitatea a fost o problemă semnificativă în forțele de securitate, în special în rândul poliției și jandarmeriei. Ofițerii de poliție au fost în mod frecvent exonerați în cazuri de presupuse bătăi și alte tratamente crude, inumane sau degradante. Procurorii erau responsabili de investigarea abuzurilor. Direcția de Evaluare Internă din cadrul Poliției Române ar putea desfășura, sub supravegherea procurorului, cercetări penale privind abuzurile săvârșite de membrii poliției precum și anchete administrative interne. Guvernul a luat măsuri pentru a spori respectarea drepturilor omului de către forțele de securitate. De exemplu, poliția și jandarmeria au primit instruire cu privire la o gamă largă de probleme legate de drepturile omului, inclusiv egalitatea de gen, abuzul împotriva copiilor, prevenirea torturii, violența bazată pe gen și prevenirea discriminării. Academiile de poliție au rezervat mai multe locuri pentru admiterea persoanelor de etnie romă. Academiile de poliție și jandarmerie au oferit cursuri studenților, subofițerilor și ofițerilor despre rasism, discriminare și diversitate.
Condiții de închisoare și de detenție
Condițiile de închisoare au rămas dure și supraaglomerate și nu au respectat standardele internaționale. Se pare că abuzul asupra prizonierilor de către autorități și alți deținuți a continuat să fie o problemă.
Condiții fizice abuzive: Conform cifrelor oficiale, supraaglomerarea a fost o problemă, în special în acele închisori care nu îndeplineau standardul stabilit de Consiliul Europei de 43 de metri pătrați per deținut. Raportul CPT din aprilie menționa: „Supraaglomerarea închisorilor rămâne o problemă serioasă, închisorile funcționând la 127% din capacitatea oficială. Anumite unități vizitate, cum ar fi închisorile Craiova și Mărgineni, funcționau peste 150 la sută din capacitate. Astfel de niveluri de supraaglomerare au scăzut calitatea generală a vieții în închisori și au subminat eforturile de reintegrare.”
Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor, bărbații și femeile, minorii și adulții, deținuții preventivi și persoanele condamnate nu au fost ținute împreună. Presa, ONG-urile și ombudsperson-ul au raportat că deținuții au agresat și abuzat în mod regulat colegii deținuți, în general cu impunitate. Raportul CPT a remarcat că cazurile de violență între deținuți „au rămas o preocupare, în special la închisorile Giurgiu și Galați” și, de asemenea, a remarcat că personalul penitenciarului din mai multe unități de multe ori nu a intervenit, prevenit sau descurajat violența între deținuți.
Condițiile fizice au rămas în general precare în sistemul penitenciar, iar observatorii au constatat cheltuieli insuficiente pentru reparații și modernizare. Raportul CPT nota: „Condițiile materiale din toate închisorile vizitate au fost în general precare, cu celulele dărăpănate și lipsite de echipamente (spațiu de depozitare, mese și scaune), iar saltelele și lenjeria de pat uzate și infestate cu ploșnițe și gândaci. Au fost primite multe plângeri cu privire la accesul foarte limitat la apă caldă și la încălzirea insuficientă în celule în timpul iernii. Multe celule erau supraaglomerate sever, în special la închisorile Craiova și Margineni, deținuților li s-au dat doar doi metri pătrați de spațiu de locuit fiecare. Instalațiile sanitare erau adesea într-o stare proastă de reparație, iar persoanelor deținute nu li se furnizează cantități adecvate de detergent și produse de igienă.
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki (ADHR-HC) a declarat că unele centre de detenție preventivă au condiții inadecvate, în special în ceea ce privește igiena. Astfel de facilități erau adesea amplasate în subsoluri și nu aveau lumină naturală și igienizare inadecvată.
Mai multe închisori au oferit îngrijiri medicale insuficiente, iar deținuții s-au plâns că calitatea alimentelor era slabă și uneori insuficientă ca cantitate. În unele închisori ventilația a fost inadecvată. Potrivit ADHR-HC, deținuții nu au avut acces la consiliere adecvată, iar multe posturi de psiholog și asistent social nu au fost ocupate. Persoanele cu tulburări mintale nu au primit
Page 49 of 85
suficientă îngrijire și au fost frecvent izolate de alți deținuți. Potrivit CPT, „situația de la Penitenciarele Craiova și Mărgineni a fost deosebit de dăunătoare pentru persoanele care sufereau de o boală psihică din cauza lipsei de servicii psihiatrice și a adăposturilor de grup inospitaliere”.
Administrație: Deținuții pot depune plângeri la agențiile de aplicare a legii și la judecători. Autoritățile independente nu au investigat întotdeauna acuzații credibile de maltratare și condiții inumane. Autoritățile le-au permis prizonierilor și deținuților accesul la vizitatori sau la practica religioasă.
Monitorizare independentă: Guvernul a permis vizite de monitorizare ale observatorilor independenți ai drepturilor omului, iar astfel de vizite au avut loc în cursul anului. Avocatul Poporului a vizitat, de asemenea, închisori, ca parte a mandatului său de a monitoriza locurile de detenție.
d. Arestare sau detenție arbitrară
Constituția și legea interzic arestarea și detenția arbitrară și prevăd dreptul oricărei persoane de a contesta legalitatea detenției sale în instanță. Guvernul a respectat în general aceste cerințe. Proceduri de arestare și tratament pentru deținuți
Prin lege, numai judecătorii pot emite mandate de reținere și percheziție, iar guvernul a respectat în general această prevedere. Autoritățile trebuie să informeze deținuții în momentul arestării lor cu privire la acuzațiile împotriva lor și drepturile lor legale, inclusiv dreptul de a păstra tăcerea și dreptul la un avocat. Poliția trebuie să notifice deținuții cu privire la drepturile lor într-o limbă pe care o înțeleg înainte de a obține o declarație și să-i aducă în fața unei instanțe în termen de 24 de ore de la arestare. Deși autoritățile au respectat de obicei aceste cerințe, acele drepturi nu au fost întotdeauna respectate. În cazul în care presupusul infractor nu prezintă niciun pericol în așteptarea judecății, nu există nicio preocupare privind fuga sau comiterea unei alte infracțiuni, iar cazul nu prezintă o „bănuială rezonabilă” că persoana ar fi putut săvârși infracțiunea, infractorului i se poate acorda eliberare temporară până la proces. În funcție de circumstanțele cauzei, legea permite reținerea la domiciliu și cercetarea preventivă sub supraveghere judiciară, ceea ce impune persoanei acuzate să se prezinte în mod regulat la organele de drept. Există un sistem de cauțiune, dar a fost rar folosit.
Deținuții au dreptul la consiliere și, în cele mai multe cazuri, au avut acces prompt la un avocat la alegerea lor. Autoritățile au oferit deținuților săraci consiliere juridică pe cheltuială publică. Ofițerul care a arestat este responsabil și de a contacta avocatul deținutului sau, alternativ, baroul local pentru a aranja un avocat. Un deținut are dreptul de a se întâlni în privat cu un avocat înainte de primul interviu la poliție. Cu toate acestea, în unele instituții de arest preventiv și închisori, nu a existat nicio posibilitate de întâlniri private între deținuți și familiile sau avocații acestora. Un avocat poate fi prezent în timpul interviului sau interogatoriului.
Legea permite poliției să ducă o persoană la o secție de poliție fără un mandat pentru a pune în pericol pe alții sau a perturba ordinea publică. În urma modificărilor care au intrat în vigoare în luna mai, prevederea care impunea poliției să elibereze „o dată” persoanele reținute a fost înlocuită cu o prevedere care obligă eliberarea după opt până la 12 ore. ADHR-HC a salutat amendamentele, deoarece versiunea anterioară a lăsat loc pentru abuz din cauza vagului termenului „deodată”.
e. Respingerea unui proces public echitabil Constituția și legea prevăd o justiție independentă, deși în practică guvernul nu a respectat complet independența și imparțialitatea judiciară. Potrivit Constituției, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este organul de guvernare judiciară al țării, menit să asigure independența și imparțialitatea justiției.
Au existat rapoarte conform cărora independența judiciară și a procurorilor au fost compromise de organele controlate politic, cu puterea de a disciplina sau de a riposta judecătorilor și
Page 50 of 85
procurorilor pentru deciziile lor sau presupusele înclinații politice. Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), înființată în 2018, a fost desființată de guvern în martie, ca răspuns la presiunile internaționale și plângerile societății civile. Pe parcursul anului, componenta investigativă și disciplinară a CSM, Inspecția Judiciară, a fost acuzată că și-a folosit autoritatea pentru a intimida judecătorii care au vorbit împotriva fostului SIIJ. În același timp, CSM a continuat să pledeze pentru reforma judiciară și a fost activ în procesul de elaborare a celor trei noi „Legi ale justiției” ale țării, adoptate de Președinte în noiembrie. În iunie 2021, Inspecția Judiciară a deschis o anchetă împotriva unui judecător din Pitești care a decis că existența SIIJ este ilegală, în baza unei hotărâri a Curții Europene de Justiție (CEJ) din mai 2021. Dosarul împotriva judecătorului a fost respins în aprilie. În decembrie 2021, CSM l-a demis pe judecătorul pro-reformă Cristi Danilet pentru presupusă „conduită incorectă în rețelele de socializare” după ce a postat videoclipuri TikTok în care practica arte marțiale și tundea gardurile vii în curtea lui într-un mod pe care consiliul a considerat-o „indecorat”. Societatea civilă și formatorii de opinie au raportat că Danilet a fost de fapt înlăturat din cauza criticilor sale la adresa modificărilor controversate, favorabile corupției, aduse legilor justiției în timpul guvernului anterior condus de Partidul Social Democrat. Pe parcursul anului, CSM l-a exclus din profesie de două ori, în mai și în iulie. El a contestat toate cele trei decizii la Înalta Curte, dar a rămas interzis să practice avocatura și nu va primi nici un salariu până la soluționarea cauzelor împotriva lui. In decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat prima decizie a CSM de exmatriculare a lui Danilet și a înlocuit-o cu un avertisment. Potrivit Raportului anual al UE privind statul de drept, publicat în iulie, prevederile legale privind sancțiunile disciplinare și punerea lor în aplicare au continuat să ridice preocupări cu privire la independența justiției. Competențele extinse și lipsa de responsabilitate a inspectorului judiciar șef au rămas un motiv de îngrijorare.
Proceduri de judecată
Constituția și legea prevăd dreptul la un proces echitabil și public, iar o justiție independentă a aplicat în general acest drept. Procesele ar trebui să aibă loc fără întârzieri nejustificate, dar au fost observate întârzieri din cauza numărului mare de cazuri și a inconsecvențelor procedurale, precum și a lipsei de personal suficient, spațiu fizic și tehnologie necesare pentru a permite sistemului judiciar să acționeze rapid și eficient.
Deținuți și deținuți politici
Nu s-au raportat deținuți politici sau deținuți.
Proceduri și remedii judiciare civile
Remediile judiciare și administrative civile sunt disponibile persoanelor și organizațiilor pentru abuzurile drepturilor omului de către agențiile guvernamentale. Reclamanții pot face recurs la CEDO împotriva hotărârilor adverse care implică presupuse abuzuri ale drepturilor omului de către stat, după epuizarea căilor de atac în instanțele naționale. Potrivit rețelei europene de implementare a coaliției societății civile, în decembrie existau 106 hotărâri principale ale CEDO referitoare la probleme semnificative sau sistemice ale drepturilor omului pe care guvernul nu le implementase în totalitate.
Sechestrarea și restituirea proprietății
Potrivit Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, comunitatea evreiască are dreptul să primească despăgubiri pentru proprietatea comunală constând în clădiri și terenuri care au aparținut confesiunii religioase iudaice sau persoane juridice ale comunității evreiești și care au fost confiscate în perioada 6 septembrie 1940 și 22 decembrie 1989. Persoanele fizice au dreptul la despăgubiri numai pentru terenurile și clădirile confiscate între 1945 și 1989. Guvernul are legi și mecanisme în vigoare pentru a soluționa revendicările de proprietate din epoca Holocaustului.
Page 51 of 85
Legea pentru restituirea proprietăților confiscate de fostul regim comunist și fascist include un sistem de „puncte” pentru a compensa reclamanții în cazul în care restituirea proprietății inițiale nu este posibilă. Reclamanții pot folosi punctele pentru a licita la licitații de proprietate de stat sau le pot schimba cu compensații bănești. Autoritățile locale au împiedicat restituirea proprietății prin nerealizarea unui inventar teren prevăzut de lege. În aprilie, Asociația pentru Proprietatea Privată a declarat că inventarul terenurilor nu a fost finalizat. Guvernul a prelungit de două ori termenul limită pentru finalizarea inventarului în 2013 și 2014. Au existat numeroase dispute cu privire la clădirile și proprietățile bisericii pe care Biserica
Ortodoxă Română nu a reușit să le restituie Bisericii Greco-Catolice, în ciuda ordinului instanței de a face acest lucru. Guvernul nu a luat măsuri eficiente pentru a returna bisericile confiscate de guvernul comunist de după cel de-al Doilea Război Mondial. Au continuat să existe întârzieri îndelungate în procesarea cererilor legate de proprietățile deținute de comunitățile minorităților naționale. Conform legii, există o prezumție de transfer abuziv care se aplică restituirii proprietății private, dar nu și proprietății religioase sau comunale. În multe cazuri nu mai existau documente care să ateste transferul abuziv al unor astfel de proprietăți în proprietatea statului. Minoritățile religioase și naționale nu au dreptul la despăgubiri pentru clădirile naționalizate care au fost demolate.
Asociațiile foștilor proprietari au afirmat că sistemul de compensare a punctelor este ineficient și au criticat legea restituirii pentru nerezolvarea echitabilă a cauzelor, precum și pentru întârzierile îndelungate și corupția. În timp ce ritmul soluționării cazurilor de restituire la nivel administrativ a crescut, numărul proprietăților returnate care implică biserici și minorități naționale a fost disproporționat de scăzut. Numărul cazurilor soluționate anual a rămas aproximativ constant în ultimii trei ani (în medie 1.300), dar numărul deciziilor pozitive a rămas extrem de scăzut. Comunitățile religioase care contestă aceste hotărâri au continuat să meargă în instanță și să suporte costuri suplimentare. În septembrie, erau în așteptare 3.070 de cereri de retrocedare de la cultele religioase. Potrivit susținătorilor comunității evreiești, dispariția unor depozite întregi de documente, combinată cu accesul limitat la alte arhive, a împiedicat comunitatea evreiască să depună anumite reclamații înainte de termenele legale. Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a respins majoritatea cererilor de restituire privind fostele proprietăți comunale evreiești în timpul procedurilor sale administrative. Fundația Caritatea, înființată de Federația Comunităților Evreiești din România și World Jewish Restitution Organization pentru a revendica proprietăți comunale, a contestat în instanță aceste decizii negative ale Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Raportul Departamentului de Stat pentru Justiția pentru Supraviețuitorii Necompensați de Azi (JUST) Act către Congres, lansat public pe 29 iulie 2020, poate fi găsit pe site-ul web al Departamentului.
f. Ingerință arbitrară sau ilegală în confidențialitate, familie, domiciliu sau corespondență
Constituția și legea interzic astfel de acțiuni și nu au existat rapoarte că autoritățile nu au respectat acele interdicții.
Secțiunea 2. Respectul libertăților civile
A. Libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei și alte mass-media Constituția prevede libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei și alte mass-media, iar guvernul a respectat parțial acest drept. Organizațiile media independente au remarcat politizarea excesivă a presei, mecanismele de finanțare corupte, precum și politicile editoriale subordonate partidelor politice și intereselor proprietarilor. Reporterii și reprezentanții societății civile au declarat că libertatea lor de exprimare a fost limitată și de accesul restricționat la
Page 52 of 85
informațiile de interes public emise de guvern și instituțiile publice, inclusiv cheltuieli, contracte sau licitații care implică fonduri publice, precum și dosarele academice ale funcționarilor publici. Reporterii și ONG-urile au trebuit adesea să dea în judecată ministerele, agențiile sau entitățile locale controlate de stat pentru a accesa informațiile publice. Unii reporteri din întreaga
țară au continuat să fie hărțuiți, dați în judecată, Libertatea de exprimare: Legea interzice negarea Holocaustului și promovarea sau folosirea simbolurilor care reprezintă ideologii fasciste, rasiste, xenofobe sau simboluri asociate cu mișcarea legionară interbelică naționalistă, extremistă, fascistă și antisemită.
Violență și hărțuire: În ianuarie, zeci de reporteri și ONG-uri au acuzat Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de abuzuri și luare de măsuri disproporționate împotriva reporterului Alin Cristea de la postul de știri de pe web DeBraila.ro. Pe 6 ianuarie, DIICOT i-a pus sub urmărire penală pe Cristea și DeBraila.ro, a percheziționat redacția și locuința reporterului și i-a confiscat dispozitivele de comunicare pentru că ar fi „distribuit pornografie infantilă”. Se pare că ancheta ar fi fost legată de raportul lui Cristea din decembrie 2021 privind abuzul asupra copiilor, care includea un videoclip neclar în care un adult lovi și umilește un minor. Reporterul a declarat că articolul său nu a încălcat nicio lege sau reguli existente pentru protecția minorilor și că a anunțat poliția cu opt zile înainte de lansarea videoclipului, așa cum prevede legea. Cristea a raportat anterior ca un procuror DIICOT l-a facut presiuni sa nu publice articole critice despre seful politiei judetului Braila. Pe 29 noiembrie, printro decizie definitivă, Tribunalul Brăila a respins pretenţiile DIICOT ca neîntemeiate şi a decis că reporterul şi presa nu au încălcat legea.
Jurnalista de investigație Emilia Sercan a relatat că a fost supusă amenințărilor și hărțuirii după ce a publicat un articol în care se susținea că premierul Nicolae Ciucă i-a plagiat teza de doctorat. În februarie, a primit mai multe amenințări, iar fotografiile ei personale au apărut pe mai multe site-uri web, inclusiv pe site-uri pornografice. Pe 17 februarie, ea a depus o plângere la poliție cu privire la fotografiile scurse și a susținut că a fost hărțuită ca represalii. Pe 18 februarie, dovezile pe care le-a furnizat poliției au fost difuzate online și repostate pe zeci de site-uri web. Până la sfârșitul anului, Sercan a depus 10 plângeri, inclusiv cele împotriva ministrului de Interne Lucian Bode, cu privire la amenințări, probele scurse și presupusa campanie de defăimare împotriva ei. Până la sfârșitul anului, procurorii nu au informat-o pe reporter despre vreun progres în cazul ei, în ciuda recunoașterii publice pe 12 iulie a fostului deputat fugar al Partidului Social Democrat Cristian Rizea că a divulgat fotografiile online. Analiza datelor criminalistice publicate pe 11 iulie, de fundația suedeză de media Qurium, a susținut că Rizea a răspândit campania de compromitere online împotriva Sercan cu ajutorul unor instituții de presă presupus controlate de oamenii de afaceri Maricel Păcuraru și Sorin Cosmin Păcuraru. Pe 14 aprilie, organele internaționale și locale de supraveghere a libertății presei, inclusiv Reporterii fără Frontiere și Comitetul pentru Protecția Jurnaliştilor, au emis o scrisoare comună prin care îndeamnă autoritățile să investigheze amenințările și hărțuirea. a susținut că Rizea a răspândit campania de compromitere online împotriva Sercan cu ajutorul unor instituții de presă presupus controlate de oamenii de afaceri Maricel Păcuraru și Sorin Cosmin Păcuraru. Pe 14 aprilie, organele internaționale și locale de supraveghere a libertății presei, inclusiv Reporterii fără Frontiere și Comitetul pentru Protecția Jurnaliştilor, au emis o scrisoare comună prin care îndeamnă autoritățile să investigheze amenințările și hărțuirea. a susținut că Rizea a răspândit campania de compromitere online împotriva Sercan cu ajutorul unor instituții de presă presupus controlate de oamenii de afaceri Maricel Păcuraru și Sorin Cosmin Păcuraru. Pe 14 aprilie, organele internaționale și locale de supraveghere a libertății presei, inclusiv Reporterii fără Frontiere și Comitetul pentru Protecția Jurnaliştilor, au emis o scrisoare comună prin care îndeamnă autoritățile să investigheze amenințările și hărțuirea.
Page 53 of 85
Într-un dosar separat, în 22 iulie, Înalta Curte de Justiție și Casație a pronunțat o hotărâre definitivă împotriva lui Adrian Iacob, fostul rector al Academiei de Poliție, și a adjunctului acestuia, Mihail Marcoci, pentru instigarea unui coleg la șantaj și amenințări cu moartea împotriva Emilia Sercan, ca răspuns la mai multe articole, inclusiv unul din 2019 despre Iacob însuși, în care Sercan a publicat corupția la nivel înalt la Academia de Poliție și eliberarea de titluri false de doctorat. Iacob și Marcoci au fost condamnați la 120 de zile de muncă în folosul comunității și au fost ordonați să despăgubească victima cu 80.000 de lei (17.215 USD).
Pe 17 martie, căpitanul Gabriel Cristian Alexandru de la Universitatea Națională de Apărare ar fi sunat-o și amenințat-o pe soția redactorului-șef al G4Media.ro, Cristian Pantazi, să-l facă presiuni să nu publice un articol despre un lector de la Universitatea Națională de Apărare care răspândește teorii ale conspirației. și propagandă împotriva Ucrainei și a președintelui acesteia. În timpul presupusei conversații telefonice cu soția lui Pantazi, Alexandru s-ar fi referit la o știre despre o persoană din Rusia care avea opinii anti-Putin și care a fost găsită mai târziu moartă într-o valiză. Pe 23 iunie, Universitatea de Apărare a confirmat că a fost deschisă o anchetă în acest caz. Nicio actualizare suplimentară nu a fost disponibilă la sfârșitul anului.
Cenzură sau restricții de conținut pentru membrii presei și alte mass-media, inclusiv mass-media online: Potrivit Radio Europa Liberă, în primele șapte luni ale anului, cele două principale partide politice la guvernare, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal, au cheltuit împreună peste 10 milioane de euro (10,7 milioane de dolari) în contracte cu anumite instituții de presă care au făcut în principal acoperire proguvernamentală și au evitat subiecte de interes public care ar fi stânjenit guvernul. În majoritatea cazurilor, reportajele nu menționează că reprezintă publicitate politică. Mass-media independentă a raportat că astfel de practici au fost utilizate în timpul anului, precum și în 2021 și că guvernul a cheltuit peste 12 milioane de euro (12,84 milioane de dolari) pentru cheltuieli media nedezvăluite în întregul an 2021.
În iunie, postul privat de televiziune Digi24 l-a concediat pe popularul analist Cristian Tudor Popescu, după ce a criticat politicienii de la guvernare din cauza unor proiecte de noi legi privind securitatea națională scurse. Popescu a susținut că legile propuse ar fi putut acorda Serviciului Român de Informații puterile echivalente ale serviciilor de informații din epoca comunistă. El a criticat, de asemenea, postul pentru că ar fi promovat filmări false despre războiul Rusiei în Ucraina.
Legile pentru calomnie/calomnie: Calomnia și defăimarea nu mai sunt infracțiuni penale. Cu toate acestea, actualii și foștii oficiali guvernamentali au continuat să depună dosare civile și plângeri penale împotriva jurnaliștilor de investigație ca tactică de presiune. Curtea de Apel București a audiat un recurs al grupului media de investigație Rise Project și al reporterului acestuia Ionuț Stănescu împotriva a două sentințe pronunțate în iulie 2020 și martie 2021 de alte două instanțe care i-au dat dreptate Ramonei Mănescu, fost ministru al transporturilor și afacerilor externe și deputat în Parlamentul European. Între 2017 și 2019, Rise Project a investigat acuzațiile conform cărora cunoștințele lui Mânescu au făcut ilegal 31 de milioane de euro (33 de milioane de dolari) din tranzacții imobiliare, din care 4 milioane de euro (4,28 milioane de dolari) ar fi revenit familiei lui Mânescu. Manescu a castigat doua procese impotriva Rise Project, judecatorii constatand ca reporterii nu au dovedit legatura dintre fostul oficial si tranzactiile imobiliare respective. Pe 8 iunie, Curtea de Apel București a respins afirmațiile lui Mânescu conform cărora postul nu a dovedit nicio legătură cu respectivele tranzacții imobiliare și a decis că Mânescu trebuie să plătească reporterilor despăgubiri de 8.000 de euro (8.560 de dolari) și cheltuieli de judecată de 18.000 de lei (3.873 de dolari). . Libertatea Internetului
Page 54 of 85
Guvernul nu a restricționat sau întrerupt în mod sistematic accesul la internet și nici nu a cenzurat conținutul online și nu au existat rapoarte credibile că guvernul a monitorizat comunicările online private fără autoritatea legală corespunzătoare.
În februarie, guvernul a anunțat că a blocat accesul utilizatorilor la mai multe site-uri web despre care se presupune că promovează propaganda rusă. Mass-media și ONG-urile au protestat public, deoarece guvernul nu a indicat temeiul legal în baza căruia Autoritatea Națională de Management și Reglementare în Comunicații a impus furnizorilor de servicii de internet să blocheze accesul utilizatorilor la site-uri web. Printre site-urile blocate s-a numărat și publicația de știri de pe internet aktual24.ro., care a negat că ar fi difuzat vreo propagandă rusă. Organele de supraveghere a libertății presei au avertizat că restricțiile guvernamentale asupra libertății de exprimare fără justificare legală au reprezentat un precedent periculos și au fost ineficiente în blocarea propagandei rusești, care a continuat să fie răspândită de site-urile web și paginile de Facebook nou înființate. În urma unor critici publice pe scară largă, guvernul a deblocat aktual24.ro.
Restricții privind libertatea academică și evenimentele culturale
În luna mai, cercetătorii, istoricii, profesorii universitari și activiștii au publicat o scrisoare deschisă prin care îndeamnă instituțiile guvernamentale să permită accesul liber și nerestricționat la Arhivele Naționale. Aceștia au acuzat Ministerul de Interne că folosește în mod regulat o lacună legală pentru a le limita accesul la informații clasificate despre regimurile dictatoriale anterioare ale țării, inclusiv cele din epoca comunistă, precum și despre crimele Holocaustului și deportările. În scrisoare se spunea că cenzura pe aceste teme este ilegală întrucât, potrivit legii, documentele erau de interes public și se refereau la crime împotriva umanității. Coaliția a susținut că ar trebui aplicate normele NATO, care permit declasificarea informațiilor după 30 de ani.
b. Libertățile de întrunire și asociere pașnică
Constituția și legea prevăd libertățile de întrunire și asociere pașnică, dar guvernul a restricționat ocazional libertatea de întrunire pașnică.
Libertatea de întrunire pașnică
Constituția prevede libertatea de întrunire pașnică, pe care guvernul a restricționat-o ocazional. Legea prevede că cetățenii neînarmați se pot reuni în mod pașnic, dar mai prevede că întâlnirile nu trebuie să interfereze cu alte activități economice sau sociale și nu pot avea loc în apropierea unor locații precum spitale, aeroporturi sau instalații militare. În cele mai multe cazuri, organizatorii de întruniri publice trebuie să solicite autorizații în scris cu trei zile înainte de la primăria localității în care urmează să aibă loc adunarea.
c. Libertatea religiilor
Consultați Raportul privind libertatea religioasă internațională al Departamentului de Stat.
d. Libertatea de circulație și dreptul de a părăsi țara
Constituția și legea prevăd libertatea de mișcare internă, călătorii în străinătate, emigrare și repatriere, iar guvernul a respectat în general aceste drepturi conexe.
Mișcare în țară: Mișcarea internă a beneficiarilor de protecție internațională și a apatrizilor nu a fost în general restricționată. Cu toate acestea, solicitanții de azil pot fi supuși măsurilor care le limitează libertatea de mișcare și detenției în circumstanțe specifice. Legea și reglementările de aplicare prevăd că Inspectoratul General pentru Imigrări poate desemna un anumit loc de reședință pentru un solicitant de azil în timp ce autoritățile stabilesc eligibilitatea acestuia sau poate lua măsuri restrictive, cu aprobarea parchetului, care însumează sume administrative. detenție în „zone închise special amenajate”. Pe parcursul anului, guvernul a plasat un solicitant de azil într-o „zonă închisă special amenajată”. Guvernul poate restricționa circulația persoanelor cărora li s-a acordat „statut tolerat” (a se vedea secțiunea 2.f., Protecție temporară).
e. Protecția Refugiaților
Page 55 of 85
Guvernul a cooperat cu Biroul Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR) și cu alte organizații umanitare pentru a oferi protecție și asistență refugiaților, refugiaților care se întorc, solicitanților de azil, precum și altor persoane de interes.
Accesul la azil: Legea oferă acces la procedurile de azil cetățenilor străini și apatrizilor care își exprimă dorința de protecție, iar guvernul a stabilit un sistem de protecție a refugiaților sub forma statutului de refugiat sau a statutului de „protecție subsidiară”.
Refoulement: Legea stabilește excepții de la principiul nereturnării și retragerea dreptului de ședere în țară în urma unei declarații a unei persoane ca „indezirabilă”. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, atunci când informații clasificate sau „indicații bine întemeiate” sugerează că străinii (inclusiv solicitanții de azil sau persoanele cărora li s-a acordat azil) intenționează să comită acte teroriste sau să favorizeze terorismul. Solicitanții de protecție declarați „indezirabili” din motive de securitate națională au fost luați în custodie până la finalizarea procedurii lor de azil și apoi expulzați la refuzul definitiv.
Abuz asupra migranților și refugiaților: Potrivit ONG-urilor, pe parcursul anului au avut loc mai multe incidente de hărțuire, discriminare, abuzuri împotriva refugiaților și migranților, respingeri și abateri de la procedurile de azil în zonele de frontieră, deși majoritatea incidentelor nu au fost raportate din cauza fricii, lipsei de informații, servicii de asistență inadecvate și mecanisme de despăgubire ineficiente. Potrivit coaliției ONG Border Violence Monitoring Network, pe 14 octombrie, în județul Timișoara, un polițist de frontieră român a oprit un grup de cinci bărbați sirieni de-a lungul graniței cu Serbia. Cei cinci bărbați au raportat că ofițerul le-a strigat să se întoarcă în Serbia, le-a luat banii, le-a spart unul dintre telefoanele, i-a abuzat fizic și i-a forțat să treacă înapoi peste graniță.
Soluții durabile: Potrivit UNHCR, țara a devenit o țară emergentă de relocare, fiind de acord să reinstaleze cote mici de refugiați în fiecare an. Pe parcursul anului, guvernul a acceptat 40 de refugiați pentru relocare din Siria, cu sprijinul UNHCR și al Organizației Internaționale pentru Migrație.
Beneficiarii protecției internaționale au continuat să se confrunte cu probleme legate de integrarea locală, inclusiv accesul la formare profesională adaptată nevoilor lor specifice, programe de consiliere și naturalizare. Potrivit UNHCR, programele de integrare a refugiaților s-au bazat aproape exclusiv pe ONG-uri, cu coordonare de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Serviciile de sprijin sau programele direcționate de integrare și incluziune oferite de autoritățile locale refugiaților au fost limitate.
Protectie temporara:Guvernul a oferit statut de protecție temporară, resurse și sprijin pentru aproximativ 76.000 de persoane care nu au solicitat statutul de refugiat, dintre care mulți au sosit din Ucraina. Guvernul poate acorda „statut tolerat” persoanelor care nu îndeplinesc cerințele pentru statutul de refugiat sau protecție subsidiară, dar care nu pot fi returnate din diverse motive. Aceste motive includ cazuri în care apatrizii nu sunt acceptați de fosta lor țară de reședință obișnuită sau în care viața sau bunăstarea celor returnați ar putea fi în pericol. Persoanele cu „statut tolerat” au dreptul de a munci, dar nu de a beneficia de alte prevederi de protecție socială sau de incluziune, iar guvernul le poate restricționa libertatea de mișcare la o anumită regiune a țării. Au fost 172 de cazuri de persoane cu statut tolerat în cursul anului.
Beneficiarii protecției subsidiare au constatat probleme cu privire la libertatea lor de circulație în alte țări din cauza cerințelor suplimentare de viză.
f. Statutul și tratamentul persoanelor strămutate în interior
Nu se aplică.
g. Apatrizii
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, la sfârșitul anului erau 300 de apatrizi cu acte de ședere valabile în țară. Printre acestea se numără rezidenții legali non-naționali, apatrizii de origine română, precum și persoane cărora li s-a acordat o formă de protecție internațională. Datele
Page 56 of 85
despre apatrizii, inclusiv despre persoanele expuse riscului de apatridie și persoanele cu naționalitate nedeterminată, nu au fost fiabile din cauza absenței unei proceduri de determinare a apatridiei, a absenței unei singure autorități desemnate responsabilă în acest scop și a lipsei unei identificări adecvate. și înregistrarea persoanelor cu naționalitate necunoscută sau nedeterminată.
Legile/politicile oferă posibilitatea de a dobândi sau de a confirma cetățenia. Legea cuprinde prevederi favorabile pentru ca apatrizii de origine romana sa-si recapete cetatenia. Cu toate acestea, a persistat un decalaj semnificativ din cauza lipsei de garanții împotriva apatridiei pentru copiii născuți în țară, care sunt apatrizi deoarece părinții lor fie erau ei înșiși apatrizi, fie erau străini în imposibilitatea de a-și transmite naționalitatea.
Secțiunea 3. Libertatea de a participa la Procesul Politic
Alegeri și Participare Politică
Alegeri recente: țara a organizat alegeri parlamentare în 2020 care au fost considerate libere și corecte și fără nereguli semnificative. În 2019, țara a organizat alegeri prezidențiale pe care observatorii electorali le-au considerat, de asemenea, libere și corecte.
Partidele politice și participarea politică: Legea prevede ca partidele politice să se înregistreze la Tribunalul București și să-și prezinte statutul, programul și o listă de cel puțin trei membri. Criticii au afirmat că anumite cerințe subminează libertatea de asociere. Acestea includ cerința ca partidele să prezinte candidați – singuri sau în alianță – în cel puțin 75 de circumscripții electorale în două alegeri locale succesive sau să prezinte o listă completă de candidați în cel puțin un județ sau liste parțiale de candidați în cel puțin trei judeţe în două alegeri parlamentare succesive. Participarea femeilor și a membrilor grupurilor minoritare: Nicio lege nu limitează participarea femeilor sau a membrilor grupurilor minoritare la procesul politic și au participat. Atitudinile societale au reprezentat o barieră semnificativă, iar femeile au rămas subreprezentate în poziții de autoritate. La sfârșitul anului, erau 61 de femei în Camera Deputaților cu 330 de locuri și 24 de femei în Senatul cu 135 de locuri. Conform constituției, fiecare minoritate etnică recunoscută are dreptul la un reprezentant în Camera Deputaților. O organizație trebuie, totuși, să primească voturi egale cu 5 la sută din numărul mediu național de voturi exprimate pentru ca un deputat să fie ales. Lista organizațiilor care beneficiază de aceste prevederi este limitată la cele care fac deja parte dintr-un Consiliu Național al Minorităților, care este format din organizații aflate deja în parlament. Legea stabilește cerințe mai stricte pentru organizațiile minoritare fără prezență în parlament. Pentru a participa la alegeri, astfel de organizații trebuie să furnizeze Biroului Electoral Central o listă de membri egală cu cel puțin 15 la sută din numărul total de persoane aparținând grupului etnic respectiv, determinat de cel mai recent recensământ. Dacă acest număr depășește 20.000 de persoane, organizația trebuie să depună o listă cu cel puțin 20.000 de nume distribuite în minim 15 județe plus municipiul București, cu nu mai puțin de 300 de persoane din fiecare județ. Unele organizații și indivizi, în special activiștii romi, au susținut că această regulă este discriminatorie. Etnicii maghiari, reprezentați de partidul Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, au fost singura minoritate etnică care a câștigat reprezentare parlamentară depășind pragul de 5% din toate voturile valabil exprimate la nivel național, pragul stabilit pentru partidele politice. Un total de 18 organizații politice ale minorităților etnice, inclusiv Partidul Romilor Pro-Europa, au primit voturi egale cu 5% din media națională pentru un deputat care urmează să fie ales.
Secțiunea 4. Corupția și lipsa de transparență în guvern
Legea prevede sancțiuni penale pentru corupția de către funcționari și, în general, guvernul a implementat legea în mod eficient. Cu toate acestea, practicile corupte au rămas larg răspândite, în ciuda mai multor urmăriri penale importante. Au existat numeroase rapoarte de corupție
Page 57 of 85
guvernamentală în cursul anului, uneori cu presupusă impunitate. O hotărâre a Înaltei Curți cu privire la răspunderea penală a dus la un termen de prescripție mai scurt pentru un număr semnificativ de cazuri de corupție și crimă organizată, inclusiv cazuri importante care implică foști miniștri. Ca recunoaștere a progreselor înregistrate de România în abordarea corupției de la aderarea sa la UE în 2007, Comisia Europeană a recomandat în raportul său din noiembrie Mecanismul de Cooperare și Verificare încetarea monitorizării obligatorii a cadrului statului de drept al României.
Corupția: Corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite, uneori implicând fonduri europene. Fostul ministru român al Turismului Elena Udrea, extrădată din Bulgaria în România în iunie, a fost condamnată în aprilie la șase ani de închisoare pentru corupție în așa-numitul dosar Gala Bute. Udrea, un apropiat al fostului președinte Traian
Băsescu, a încercat să fugă din România înainte de verdictul așteptat în cazul ei, dar a fost reținută de poliția bulgară la frontieră.
Pe 12 mai, Curtea de Apel București l-a condamnat pe primarul Cristian Popescu-Piedone la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu în eliberarea permiselor de funcționare a clubului de noapte Colectiv.
Mită a fost obișnuită în sectorul public, în special în domeniul sănătății. Agențiile executive individuale au fost lente în aplicarea sancțiunilor, iar organele de inspecție proprii ale agențiilor au fost în general inactive. Direcția Națională Anticorupție a declanșat mai multe investigații privind frauda în achiziții legate de achiziționarea de echipamente individuale de protecție și ventilatoare în perioada pandemiei de COVID-19. În septembrie 2021, Direcția Națională
Anticorupție a lansat și o investigație privind potențiala utilizare abuzivă a fondurilor publice pentru decizia guvernului de a cumpăra 120 de milioane de doze de vaccin COVID pentru o populație adultă de aproximativ 14 milioane de persoane. La sfârșitul anului, ancheta era în derulare.
Secțiunea 5. Poziția guvernamentală față de investigarea internațională și neguvernamentală a presupuselor abuzuri ale drepturilor omului
Mai multe grupuri interne și internaționale pentru drepturile omului au funcționat în general fără restricții guvernamentale, investigând și publicând concluziile lor cu privire la cazurile privind drepturile omului. Oficialii guvernamentali s-au întâlnit, în general, cu ONG-uri pentru drepturile omului și au fost cooperanți și uneori au răspuns la opiniile lor.
Centrul pentru Resurse Juridice, un ONG care vizitează în mod regulat unități rezidențiale pentru persoane cu dizabilități și raportează despre presupusele abuzuri observate în timpul vizitelor, a raportat că directorii de unități au refuzat frecvent să acorde personalului centrului acces la documentele legale și medicale ale rezidenților, în ciuda unui acord din 2020 cu Ministerul Muncii acordând ONG-ului dreptul de acces la astfel de documente.
Organisme guvernamentale pentru drepturile omului: Oficiul Avocatului Poporului are putere limitată și nicio autoritate pentru a proteja drepturile constituționale ale cetățenilor în cazurile care necesită acțiune judiciară. Ombudsmanul este mecanismul național de prevenire care implementează protocolul opțional la Convenția ONU împotriva torturii. Acest lucru conferă ombudsmanului autoritatea de a efectua vizite de monitorizare în locurile în care persoanele sunt private de libertate, inclusiv închisori, spitale de psihiatrie și centre de azil.
Oficiul Avocatului Poporului pentru Copii este împuternicit să examineze plângerile privind drepturile omului formulate de copii sau de reprezentanții lor legali. Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dizabilități a fost autorizat să efectueze vizite inopinate în centre și spitale pentru persoane cu dizabilități pentru a verifica dacă drepturile acestor persoane au fost respectate, a emite recomandări și a depune plângeri
Page 58 of 85
penale. Observatorii au susținut că recomandările și rapoartele consiliului sunt inexacte și au observat că condițiile nu s-au îmbunătățit semnificativ de la înființarea consiliului în 2016. Activiștii pentru drepturile omului și mass-media au considerat instituția ca fiind ineficientă și au considerat că inspectorii care au întocmit rapoartele le lipseau expertiza necesară în domeniul drepturilor omului.
Fiecare cameră a parlamentului are o comisie pentru drepturile omului însărcinată cu elaborarea de rapoarte privind proiectele de lege referitoare la drepturile omului.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este agenția guvernamentală responsabilă cu aplicarea legilor interne și ale UE împotriva discriminării. Consiliul Național raportează parlamentului. A funcționat cu cooperarea guvernului și, în cea mai mare parte, fără amestecul guvernului. Observatorii au considerat în general Consiliul Național ca fiind eficient, dar unii l-au criticat pentru lipsa de eficiență și independență politică.
Secțiunea 6. Discriminarea și abuzurile societale
Femeile
Violul și violența în familie: Violul unei persoane, inclusiv violul conjugal, este ilegal. Legea prevede pedepse de la cinci la 10 ani de închisoare pentru viol și de la doi la șapte ani de închisoare pentru agresiune sexuală. Dacă nu există circumstanțe agravante și atacul nu a dus la moarte, poliția și procurorii pot să nu urmărească singuri un caz, dar au nevoie de plângere a supraviețuitorului, chiar dacă există dovezi fizice independente. În unele cazuri, guvernul nu a aplicat în mod eficient legea privind violul și violența domestică. Mai mulți activiști pentru drepturile omului au raportat că unii ofițeri de poliție au încercat să descurajeze supraviețuitorii violurilor sau violenței domestice să depună acuzații împotriva agresorilor lor și, în unele cazuri, au refuzat să înregistreze plângeri penale depuse de victime. În unele cazuri, poliția a amânat acțiunile împotriva abuzatorilor sexuali. Potrivit presei, după ce au fost sesizați cu privire la cazuri de violență în familie, unii membri ai poliției au ignorat problema sau au încercat să medieze între victime și agresorii acestora. Legea clasifică violența în familie ca infracțiune separată și prevede că atunci când omorul, agresiunea sau alte violențe grave sunt comise împotriva unui membru al familiei, pedeapsa este sporită. Legea mai prevede că, dacă părțile se împacă, răspunderea penală este înlăturată. Legea cu privire la egalitatea de șanse între bărbați și femei include violența cibernetică printre formele de violență domestică și o definește ca apariția hărțuirii online, a mesajelor online care incită la ură pe criterii de gen sau publicarea neconsensuală a conținutului grafic privat care are ca scop umilirea, sperie, amenința sau reduce victimele la tăcere. Centrul FILIA pentru Studii de Gen și Dezvoltare Curriculum – un ONG care își propune să promoveze egalitatea de gen – a declarat că nu există reglementări pentru implementarea acestor modificări. Violența bazată pe gen, inclusiv violența domestică, a continuat să fie o problemă serioasă pe care guvernul nu a abordat-o în mod eficient. Legea prevede emiterea de ordine de restricție provizorie de către poliție pentru cel mult cinci zile și ordine de restricție de către o instanță de judecată pentru maximum șase luni la cererea supraviețuitorului sau la cererea procurorului, reprezentantul statului însărcinat cu protecția supraviețuitorilor. de violență în familie sau, dacă supraviețuitorul este de acord, un furnizor de servicii sociale. Încălcarea ordinului de restricție se pedepsește cu închisoare de la șase luni la cinci ani, dar Centrul pentru Studii de Gen și Dezvoltare a Curriculumului a declarat că unii judecători pot emite pedepse mai mici din cauza legislației care se suprapun. Instanța poate, de asemenea, ordona unui abuzator să se supună consilierii psihologice. Centrul a precizat că poliția nu are proceduri pentru implementarea și monitorizarea ordinelor de restricție. O lege care a intrat în vigoare în 2021 a instituit un sistem electronic de monitorizare a persoanelor aflate sub ordin de restricție. Legea a îndrumat poliția și
Page 59 of 85
Administrația Națională a Penitenciarelor să procure hardware-ul necesar și să pună în funcțiune sistemul de monitorizare până în martie 2022, dar guvernul a amânat implementarea sistemului până în octombrie 2022. La 1 octombrie polițiștii au făcut sistemul funcțional în București și trei alte județe și a anunțat planuri de implementare la nivel național până în 2025. Potrivit unei investigații a site-ului jurnalist de investigație independent Dela0.ro, din cele 26.500 de ordine de restricție emise între 2019 și 2021, 7.200 au fost încălcate, în timp ce doar 500 de astfel de cazuri au fost trimise în judecată. Potrivit presei, în ianuarie un bărbat din Bacău care se afla sub ordin de restricție și-a ucis partenerul. În urma abuzurilor repetate, femeia obținuse un ordin de restricție pe care partenerul ei l-a încălcat în mod repetat. Potrivit apropiaților victimei, victima a sesizat în prealabil poliția despre încălcarea de către abuzator a ordinului de restricție. Mai mulți jurnaliști au comentat că poliția nu a monitorizat aplicarea efectivă a ordinului de restricție. Oamenii legii l-au arestat pe bărbat și au început o anchetă împotriva lui pentru omor.
Instanțele au urmărit foarte puține cazuri de violență în familie. Multe cazuri au fost rezolvate înainte sau în timpul procesului, când presupușii supraviețuitori și-au renunțat acuzațiile sau s-au împăcat cu presupusul abuzator.
Alte forme de violență bazată pe gen: Conform rapoartelor media și ONG-urilor, răpirea miresei a avut loc în unele comunități marginalizate și a fost subraportată. În astfel de cazuri, pretendenții sau membrii familiei complici au răpit fete minore ca o modalitate de a forța victima sau familia ei să accepte o viitoare căsătorie. ONG-urile au remarcat că răpirea miresei a avut loc, a fost în mare parte nedocumentată și dificil de dovedit din cauza stigmatizării sociale.
Hărțuire sexuală: Legea penală interzice hărțuirea sexuală, pe care o definește ca fiind solicitarea în mod repetat de favoruri sexuale într-o relație de muncă sau similară. Plângerea victimei este necesară pentru a începe o anchetă penală. Pedepsele variază de la amenzi la închisoare de la trei luni la un an. Legea privind egalitatea de șanse pentru femei și bărbați definește hărțuirea sexuală ca apariția unui comportament nedorit cu conotație sexuală, care poate fi exprimat fizic, verbal sau nonverbal și are ca efect sau rezultat lezarea demnității unei persoane și, în special, a crearea unui mediu ostil, intimidant, degradant, umilitor sau ofensator. Guvernul nu a aplicat legea în mod eficient. Potrivit rapoartelor ONG-urilor, poliția își bate joc de victimele hărțuirii sexuale sau a încercat să le descurajeze să depună plângere. Drepturile de reproducere: Nu au existat rapoarte de avort forțat sau sterilizare involuntară din partea autorităților guvernamentale.
Potrivit mai multor ONG-uri și observatori, au existat bariere de infrastructură și informații în calea capacității unui individ de a-și menține sănătatea reproductivă, inclusiv lipsa de îngrijire a sănătății comunitare și de educație sexuală adecvată vârstei pentru adolescenți. Unele femei, în special cele din comunitățile sărace, rurale sau romi, au avut dificultăți în accesarea serviciilor de sănătate reproductivă din cauza lipsei de informații, a discriminării etnice și a sărăciei. Potrivit ONG-ului Mothers for Mothers, 25 la sută dintre femeile însărcinate au consultat pentru prima dată un medic abia după debutul travaliului. Centrul Filia a raportat că serviciile criminalistice din toată țara au efectuat ocazional teste de virginitate fetelor și femeilor la cererea părinților sau viitorilor soți. Rețeaua „VIF” a ONG-urilor pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor a numit practicile „umilitoare și degradante”. În iunie, Institutul Național de Medicină Legală a anunțat că nu mai efectuează astfel de teste, dar ONG-urile au raportat că, în lipsa unor reglementări explicite care să interzică astfel de practici, alte servicii criminalistice au continuat să efectueze testele.
Accesul la serviciile de contracepție și planificare familială finanțate de guvern a fost limitat din cauza finanțării și instruirii insuficiente pentru profesioniștii din domeniul sănătății. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, începând cu 2020, 73,8% dintre femeile de vârstă reproductivă
Page 60 of 85
au avut nevoia de planificare familială satisfăcută prin metode moderne de contracepție. ONGurile, profesioniștii din domeniul sănătății și asistenții sociali au identificat abuzul sexual subraportat asupra copiilor și accesul limitat la informații privind sănătatea reproductivă și contracepția ca fiind principalii factori care contribuie la ratele ridicate de sarcină la adolescență. Mai multe ONG-uri au raportat că în programa școlară lipsesc suficiente lecții despre sănătatea reproducerii.
Deși nașterea la domiciliu nu este interzisă prin lege, reglementările interzic profesioniștilor din domeniul sănătății să ofere servicii de naștere la domiciliu.
Guvernul a oferit acces la asistență medicală de urgență și la unele servicii de sănătate sexuală și reproductivă supraviețuitorilor violenței sexuale, dar unele femei au avut dificultăți în accesarea acestor servicii. Contraceptivele de urgență erau disponibile în farmacii fără prescripție medicală, dar se aștepta ca pacienții să finanțeze privat costurile chiar și atunci când sunt utilizate ca parte a managementului clinic al violului. Potrivit Centrului pentru Studii de Gen și Dezvoltarea Curriculumului, contraceptivele de urgență nu erau accesibile pentru toate femeile. A fost disponibil accesul la asistență medicală de urgență pentru gestionarea complicațiilor care decurg din avort.
Discriminare: Conform legii, femeile și bărbații au drepturi egale, inclusiv în temeiul legilor privind familia, religia, statutul personal și naționalitatea, precum și legile legate de muncă, proprietate, moștenire, angajare, acces la credit și deținerea sau administrarea de afaceri sau proprietăți. Guvernul nu a aplicat legea în mod eficient. Femeile au fost discriminate în căsătorie, divorț, custodia copiilor, angajare, credit, salariu, deținerea sau administrarea de afaceri sau proprietăți, educație, procesul judiciar și locuințe. Segregarea în funcție de profesie a existat, femeile fiind suprareprezentate în locurile de muncă prost plătite. Au existat rapoarte de discriminare la angajare. Femeile s-au confruntat cu discriminare în ceea ce privește accesul la pensie și pensie (a se vedea secțiunea 7.d.).
Violența și discriminarea sistemică rasială sau etnică Conform legii, discriminarea și hărțuirea pe criterii etnice sau rasiale se pedepsesc cu amendă civilă, cu excepția cazului în care sunt aplicabile dispozițiile legale penale. Potrivit codului penal, incitarea publică la ură sau discriminarea unei categorii de persoane se pedepsește cu închisoare sau cu amendă penală. Legi speciale incriminează răspândirea ideilor și simbolurilor antisemite sau anti-romi, precum și a ideilor și simbolurilor legate de ideologiile fasciste, rasiste și xenofobe. Săvârșirea oricărei infracțiuni pe baza etniei sau rasei victimei reprezintă o circumstanță agravantă, care atrage o pedeapsă mai mare. Guvernul nu a aplicat legea în mod eficient. Urmăririle pe baza discriminării și violenței împotriva minorităților rasiale sau etnice au fost rare.
Grupurile de romi s-au plâns că au existat cazuri de hărțuire și brutalitate polițienească, inclusiv bătăi. Pe 18 iunie, potrivit presei și ONG-ului European Roma Rights Center, poliția ar fi reținut un bărbat rom și l-a dus la secția de poliție din orașul Piatra-Neamț. Un clip video distribuit pe rețelele de socializare de un activist de etnie romă l-ar fi arătat pe bărbat părăsind instabil din secția de poliție cu o cămașă însângerată și un ochi puternic învinețit și umflat, fiind întâmpinat de copiii săi vizibil tulburați și plângând. Bărbatul a sunat ulterior la numărul de urgență 112 și a spus că a fost agresat de poliție. Un alt videoclip ar fi arătat că el a fost dus într-o ambulanță. Polițiștii au declarat că un polițist l-a dus pe bărbat la Sediul Poliției Piatra-Neamț, acesta i-a insultat și a refuzat să se legitimeze. Ca răspuns la întrebările mass-media, la 20 iunie, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ a declarat că procurorul a deschis un dosar şi că va avea loc o anchetă internă pentru stabilirea faptelor. Cazul era încă pe rol la sfârșitul anului.
În mai 2021, potrivit Asociației Avocaților Romi RomaJust, polițiștii au reținut două persoane de etnie romă și le-au dus la secția de poliție din satul Baia, județul Tulcea. La incintă, ofițerii de
Page 61 of 85
poliție ar fi bătut și umilit sever pe cei doi indivizi ore întregi și au folosit insulte rasiale împotriva lor. Potrivit RomaJust, victimele au suferit multiple răni care au durat două luni pentru a se vindeca. Procurorii au început o anchetă, dar au închis cazul în decembrie. Victimele au făcut recurs la decizia, iar de la sfârșitul anului cauza era pe rolul Tribunalului Tulcea.
Discriminarea romilor a continuat să fie o problemă. ONG-urile au raportat că romilor li s-a refuzat adesea accesul la anumite locuri publice sau le-a fost refuzat serviciul. În iulie, un ONG care lucrează cu copiii vulnerabili a raportat presei că angajații unei piscine din orașul Sibiu au refuzat accesul unui grup de copii romi. Reprezentanții ONG-urilor i-au adus pe copiii romi la piscină, dar angajații i-ar fi informat că copiii nu vor fi lăsați înăuntru din cauza etniei lor. De asemenea, romii s-au confruntat cu un acces redus la serviciile guvernamentale, un deficit de oportunități de angajare (a se vedea secțiunea 7.d.), rate ridicate de uzură școlară, îngrijire medicală inadecvată și locuințe precare.
În luna mai, ONG-urile Desire Foundation și Asociația Comunitară a Romilor Coastei au depus o plângere în fața Consiliului Antidiscriminare privind presupusa discriminare continuă pe o perioadă de mai mulți ani împotriva unui grup de romi de către Municipiul Cluj-Napoca. Potrivit plângerii, discriminarea a început în 2010, când municipalitatea a evacuat un grup de 76 de familii de romi din oraș și le-a mutat în case mobile situate în apropierea unui depozit închis. Municipalitatea ar fi încurajat apoi alte 36 de familii de romi să-și construiască case în aceeași zonă pe teren municipal. În 2015, municipalitatea a autorizat deschiderea altor două noi gropi de gunoi în imediata apropiere a locuințelor, dintre care unul era încă funcțional din septembrie.
Romii s-au confruntat cu discriminare în sistemul de justiție penală. Unii avocați au refuzat să apere persoanele de etnie romă, în timp ce poliția, procurorii și judecătorii au fost percepuți ca dețin stereotipuri negative despre romi.
Lipsa documentelor de identitate ia exclus pe mulți romi de la participarea la alegeri, să primească prestații sociale, să acceseze asigurări de sănătate, să obțină documente de proprietate și să participe pe piața muncii. Potrivit Ministerului de Interne, la finele anului 2021, 63.777 de persoane cu vârsta peste 14 ani cu domiciliul în țară nu aveau acte de identitate valabile. Activiștii pentru drepturile romilor au raportat că majoritatea acestor persoane erau romi, care nu au putut obține acte de identitate legale, deoarece locuiau în așezări informale și locuințe. Romii au avut o rată a șomajului mai mare și o speranță de viață mai mică decât non-romii. Stereotipurile negative și limbajul discriminatoriu cu privire la romi au fost larg răspândite.
Cercetătorii și activiștii au raportat că un număr semnificativ dintre supraviețuitorii rromi rămași ai Holocaustului care au solicitat pensii au fost refuzați din cauza barierelor administrative nerezonabile ridicate de birourile de pensii, a standardelor problematice, a lipsei de cunoștințe despre Holocaust și romi și alte cerințe împovărătoare. După ce au analizat sute de cazuri, cercetătorii au ajuns la concluzia că supraviețuitorii romi au fost relocați în România, nu deportați și le-au acordat pensiile de mult așteptate, dar mai mici. Etnicii maghiari au continuat să raporteze discriminarea legată în principal de utilizarea limbii maghiare. Etnicii maghiari au raportat că guvernul nu a aplicat legea care prevede că minoritățile etnice au dreptul de a interacționa cu autoritățile locale în limba lor maternă în localitățile în care o minoritate constituie cel puțin 20 la sută din populație. Au existat în continuare rapoarte că autoritățile locale nu au aplicat legea care impune localităților cu o populație minoritară de cel puțin 20 la sută să aibă indicatoare rutiere bilingve.
Copii
Înregistrarea nașterii: Copiii obțin cetățenia prin naștere de la cel puțin un părinte cetățean. Înregistrarea nașterii a fost oferită pe o bază nediscriminatorie. Deși înregistrarea nașterii este obligatorie prin lege, aceasta nu a fost universală, iar autoritățile le-au refuzat unor
Page 62 of 85
copii servicii publice drept urmare. Majoritatea copiilor neînregistrați au avut acces la școli, iar autoritățile au ajutat la obținerea actelor de naștere pentru copiii neînregistrați, dar educația copiilor neînregistrați depindea de decizia autorităților școlare. Legea prevede înregistrarea simplificată a nașterilor pentru copiii ale căror mame nu au documentația adecvată pentru a-și înregistra copiii.
Educație: În ciuda ordinului din 2016 al Ministerului Educației care interzice segregarea elevilor romi, mai multe ONG-uri, inclusiv Centrul pentru Advocacy și Drepturile Omului, au continuat să raporteze că segregarea pe criterii etnice a persistat în școli. În septembrie, Centrul pentru Advocacy și Drepturile Omului a sesizat Consiliul Antidiscriminare cu privire la un caz de segregare la Școala Paltinoasa din județul Suceava. În cursul anului școlar 2021-2022, școala Paltinoasa a segregat 44 de elevi romi din grădiniță până în clasa a IV-a și i-a mutat într-o sală de sport unde au fost nevoiți să învețe împreună ca un grup, indiferent de nivelurile individuale ale clasei. Sala de sport a fost separată de clădirea principală a școlii unde erau predați alți copii, nu avea acces direct la toalete și, potrivit informațiilor, era insuficient încălzită în timpul iernii. Abuz asupra copilului: Legea interzice abuzul asupra copiilor și violența împotriva copiilor, dar acest lucru nu a fost interpretat ca interzicând toate pedepsele corporale. Abuzul asupra copiilor, inclusiv violența și neglijarea emoțională, fizică și psihologică, au continuat să fie probleme serioase. Potrivit unui raport Salvați Copiii din decembrie 2021, 22% dintre părinți au recunoscut că au folosit pedepse fizice împotriva copiilor lor și 44% dintre copii au declarat că au suferit violență fizică din partea părinților lor. Mai mult, 22% dintre copii au declarat că au suferit abuzuri emoționale sau verbale din partea profesorilor și 5% au fost abuzați fizic de către profesori. În ianuarie, guvernul a operațional o linie telefonică națională și un centru de apel pentru a raporta abuzul asupra copiilor. În Mai, Guvernul a operaționalizat un sistem de „alertă chihlimbar” pentru copii dispăruți pentru a trimite notificări cu privire la disparițiile copiilor prin mesaje transmise pe mobil. Pe parcursul anului, Ministerul de Interne a înființat 13 săli de interviu pentru copii în secțiile de poliție și a procurat noi echipamente și software pentru investigarea pornografiei infantile online.
Căsătoria copiilor, precoce și forțată: Vârsta legală de căsătorie este de 18 ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, dar legea permite minorilor de până la 16 ani să se căsătorească în anumite circumstanțe. Se pare că căsătoriile ilegale ale copiilor erau frecvente în anumite grupuri sociale, în special în unele comunități de romi. ONG-urile și mass-media au raportat cazuri de fete și băieți romi de la 11 ani vânduți în căsătorie de către familiile lor. Autoritățile de protecție a copilului și poliția nu au intervenit întotdeauna în astfel de cazuri. Nu existau politici publice care să descurajeze căsătoria copiilor În iulie, Judecătoria Avrig din județul Sibiu a menținut decizia din 2021 de retragere a acuzațiilor împotriva unui băiat, în vârstă de 17 ani, care s-a căsătorit informal cu o fată de 11 ani. Potrivit deciziei procurorului, deși fata a născut un copil la vârsta de 12 ani, nu a fost traumatizată și acțiunea penală împotriva tatălui copilului ei ar pune în pericol interesele copilului. (A se vedea secțiunea 6, alte forme de violență bazată pe gen.)
Exploatarea sexuală a copiilor: Legea prevede pedepse cu închisoarea de la unu la 12 ani pentru persoanele condamnate pentru acte sexuale cu minori, în funcție de circumstanțe și de vârsta copilului. Relațiile sexuale cu un minor cu vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani se pedepsesc cu închisoare de la unu la cinci ani. Relațiile sexuale cu o persoană mai mică de 14 ani se pedepsesc cu închisoare de la doi până la nouă ani și privarea de anumite drepturi. Legea incriminează, de asemenea, corupția sexuală a minorilor (care include supunerea minorilor la alte acte sexuale decât actul sexual sau forțarea minorilor să efectueze astfel de acte), ademenirea minorilor în scopuri sexuale sau exploatare sexuală comercială, vânzarea, îngrijirea sau folosirea copiilor pentru exploatare comercială, inclusiv trafic sexual cu copii Proxenetismul și plăcerea care implică minori este o circumstanță agravată și crește pedepsele cu 50 la sută. Legea permite
Page 63 of 85
autorităților să țină un registru al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale sau au exploatat adulți și copii. Legea interzice pornografia infantilă și autoritățile au aplicat legea. Pornografia infantilă este o infracțiune separată și se pedepsește, în funcție de circumstanțe, de până la șapte ani de închisoare. Pedeapsa maximă se majorează la nouă ani dacă făptuitorul a fost membru al familiei sau tutore sau dacă viața copilului a fost pusă în pericol. Țara nu a fost o destinație pentru turismul sexual cu copiii. Pedeapsa maximă se majorează la nouă ani dacă făptuitorul a fost membru al familiei sau tutore sau dacă viața copilului a fost pusă în pericol. Țara nu a fost o destinație pentru turismul sexual cu copiii. Pedeapsa maximă se majorează la nouă ani dacă făptuitorul a fost membru al familiei sau tutore sau dacă viața copilului a fost pusă în pericol. Țara nu a fost o destinație pentru turismul sexual cu copiii. În iulie 2021, Inspectoratul Judiciar, unitate disciplinară autonomă din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a publicat un raport privind modul în care sistemul de justiție a gestionat cazurile de abuz sexual asupra copiilor. Conform constatărilor, parchetele și instanțele au avut opinii diferite cu privire la vârsta de consimțământ și, în consecință, în unele cazuri, actul sexual cu minori de până la 12 ani a fost tratat drept infracțiunea mai mică de acte sexuale cu minori în loc de viol. ONG-urile pentru protecția copilului au remarcat că unii judecători nu au fost conștienți de această problemă și au manifestat părtinire împotriva victimelor, care provin adesea din grupuri dezavantajate social. Anchetatorilor le-a fost greu să dovedească constrângerea sexuală a minorilor din cauza lipsei de infrastructură, Copii institutionalizati: Pe parcursul anului au existat mai multe relatari media despre abuzuri in centrele pentru copii institutionalizati, inclusiv abuz sexual, violenta fizica si tratament degradant din partea colegilor sau personalului si trafic de persoane. Numeroase rapoarte au remarcat o lipsă de hrană adecvată, îmbrăcăminte, tratament medical și servicii de consiliere. Lipsa igienei, condițiile de viață inadecvate, hrana insuficientă și lipsa terapiei fizice au fost probleme în multe centre rezidențiale pentru copii cu dizabilități.
În mai, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o hotărâre prin care a constatat lipsa procedurilor penale eficace în cazul abuzului sexual asupra unei fete, în vârstă de 13 ani, între 2018 și 2019, după ce serviciile de protecție a copilului au plasat-o într-o casă privată de îngrijire a copiilor. Potrivit hotărârii, ancheta a cuprins mai multe greșeli, printre care concluzii bazate exclusiv pe declarațiile suspectului, examinări psihologice care nu au verificat capacitatea victimei de a da consimțământ valid la un act sexual, iar instanța a justificat decizia sa prin utilizarea stereotipurilor care victima minoră provocase un bărbat mai în vârstă să facă sex.
Prin lege, copiii migranți neînsoțiți sunt ținuți în centre de plasament, unde au acces la educație și beneficii. Reținerea familiilor cu copii este permisă de lege, cu păstrarea unității familiei folosită ca justificare. Mai multe astfel de cazuri au fost înregistrate în cursul anului.
Antisemitism
Conform recensământului din 2011, populația evreiască era de 3.271. Reprezentanții comunității evreiești au declarat că populația evreiască era de aproximativ 7.000. În cursul anului au avut loc acte de antisemitism.
În februarie, şeful Comunităţii Evreieşti, reprezentantul Guvernului pentru combaterea antisemitismului, Institutul Elie Wiesel, şi Centrul ONG de Monitorizare şi Combatere a Antisemitismului au condamnat declaraţiile din 31 ianuarie făcute de preşedintele Alianţei pentru
Unitatea Românilor, Călin Georgescu. În cadrul unui interviu TV din 31 ianuarie, Georgescu i-a lăudat pe Ion Antonescu, dictatorul țării în timpul Holocaustului, și pe Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul și liderul Mișcării Legionare.
Pe 27 martie, înaintea unei piese de teatru la Teatrul Național IL Caragiale din București, persoane necunoscute au distribuit mai multe exemplare ale unui ziar care includea conținut antisemit. Ministerul Culturii a anunțat că a început o anchetă internă și a sesizat poliția despre
Page 64 of 85
incident. Teatrul Național a sesizat oamenii legii și de la sfârșitul anului se afla pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 București o anchetă pentru instigare la ură sau discriminare. În martie 2021, directorul Teatrului Evreiesc de Stat Maia Morgenstern a primit un e-mail care includea insulte antisemite și amenințări cu moartea împotriva copiilor săi, precum și amenințări cu incendierea Teatrului Evreiesc de Stat. În decembrie 2021, Judecătoria Sector 3 București a emis o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare împotriva autorului mesajului. Străzile, organizațiile, școlile sau bibliotecile au continuat să poarte numele unor persoane condamnate pentru crime de război sau crime împotriva umanității, potrivit Institutului Elie Wiesel pentru Studierea Holocaustului din România. De exemplu, Radu Gyr a fost un comandant și ideolog antisemit al mișcării fasciste legionare condamnat pentru crime de război. Institutul Wiesel a continuat să solicite redenumirea străzii Radu Gyr din Cluj-Napoca. Guvernul local nu a schimbat denumirea străzii.
Pe internet au apărut materiale de promovare a opiniilor antisemite și de glorificare a mișcării legionare. Potrivit unui studiu publicat de Institutul Wiesel în iulie, mai multe articole publicate online între noiembrie 2021 și aprilie au criticat o inițiativă de introducere a istoriei Holocaustului ca curs în programele de învățământ de liceu și au susținut că evreii sau statul Israel s-au aflat în spatele măsurii. Potrivit aceluiași studiu, majoritatea discursurilor antisemite de ură de pe rețelele de socializare au inclus teorii ale conspirației evreiești.
În octombrie, guvernul a oferit un grant de investiții UE de 16,1 milioane de euro (15 milioane de dolari) pentru dezvoltarea Muzeului Holocaustului și Istoriei Evreiești din București sub auspiciile Institutului Elie Wiesel.
Traficul de persoane
Consultați Raportul Departamentului de Stat privind traficul de persoane.
Acte de violență, criminalizare și alte abuzuri bazate pe orientarea sexuală, identitatea sau expresia de gen sau caracteristicile sexuale
Incriminare: Legea nu incriminează comportamentul consensual între persoane de același sex între adulți. Nu existau legi împotriva desfrânării sau a așa-zisului cross dressing. Legile aparent neutre, cum ar fi legile privind imoralitatea sau rătăcirea, nu au fost aplicate în mod disproporționat persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender, queer și intersexuale (LGBTQI+).
Violența împotriva persoanelor LGBTQI+: ONG-ul pentru drepturile LGBTQI+ MozaiQ a raportat că în săptămânile următoare Marșului Mândriei din 9 iulie de la București au avut loc mai multe cazuri de violență fizică împotriva persoanelor LGBTQI+. Pe 25 iulie un grup de bărbați a atacat fizic doi adolescenți care se sărutau într-un parc din București. Adolescenții nu au depus acuzații împotriva atacatorilor lor. ONG-ul ACCEPT pentru drepturile LGBTQI+ a declarat că minorii pot depune plângere numai cu aprobarea părinților și că, în multe cazuri, minorii LGBTQI+ sunt reticente în a dezvălui părinților lor orientarea sexuală și a lua măsurile legale necesare în caz de discriminare sau violență. Potrivit ACCEPT, infracțiunile motivate de ură au fost foarte subraportate, iar autoritățile nu au inițiat urmărirea penală în niciun caz raportat de infracțiuni motivate de ură LGBTQI+ din 2006.
MozaiQ a mai raportat că în urma Marșului Mândriei de la București, discursurile de ură împotriva persoanelor LGBTQI+ s-au intensificat. În iulie, MozaiQ a primit mai multe amenințări cu moartea, inclusiv mesaje și imagini care descriu simboluri naziste și fac referire la exterminarea persoanelor LGBTQI+. ONG-ul a depus acuzații penale și, din decembrie, o anchetă era pe rol în fața poliției.
Discriminare: Legea interzice discriminarea de către actori statali și nestatali pe baza orientării sexuale, a identității sau expresiei de gen sau a caracteristicilor sexuale. Au existat rapoarte că guvernul nu a aplicat întotdeauna astfel de legi. Legea nu recunoaște cuplurile LGBTQI+ și familiile acestora. ONG-urile au raportat că discriminarea societății împotriva persoanelor
Page 65 of 85
LGBTQI+ a fost obișnuită, dar foarte subraportată. Accesul la servicii psihologice și de sănătate adecvate a fost, de asemenea, limitat, deoarece unii psihologi au refuzat să accepte pacienți transgender și unii membri ai personalului medical i-au discriminat. Persoanele intersexuale s-au confruntat cu mai multe provocări, inclusiv stigmatizarea socială extremă și neîncrederea frecventă în medici, care i-au descurajat să caute tratament medical. Disponibilitatea recunoașterii legale a genului: prevederile legale care reglementează recunoașterea legală a genului pentru persoanele transgender au fost vagi și incomplete. În unele cazuri, autoritățile au refuzat recunoașterea legală a genului, cu excepția cazului în care o persoană a suferit mai întâi o intervenție chirurgicală de schimbare a sexului. Pentru documentele oficiale, persoanele care solicită recunoașterea genului trebuie să prezinte documente medicale. Practici medicale sau psihologice involuntare sau coercitive care vizează în mod specific persoanele LGBTQI+: Așa-numitele terapii de conversie nu sunt interzise în mod explicit de lege; cu toate acestea, grupurile societății civile au raportat că nu au existat astfel de cazuri raportate public. Ei au remarcat rapoarte neconfirmate despre cazuri individuale în care părinții au adus copiii la psihologi în speranța că le vor „schimba sau influența” orientarea sexuală.
Restricții ale libertății de exprimare, de asociere sau de întrunire pașnică: nu au existat restricții privind libertatea de exprimare, de asociere sau de întrunire pașnică pentru cei care vorbesc despre problemele LGBTQI+ sau asupra capacității organizațiilor LGBTQI+ de a se înregistra sau de a convoca evenimente în mod legal.
Persoane cu dizabilitati
Persoanele cu dizabilități nu puteau accesa educație, servicii de sănătate, clădiri publice și transport în condiții de egalitate cu ceilalți. Legile și reglementările impun un astfel de acces, dar guvernul nu a implementat în totalitate legea, iar discriminarea persoanelor cu dizabilități a rămas o problemă. Informațiile guvernamentale cu privire la problemele legate de dizabilități nu au fost întotdeauna furnizate în format accesibil.
Discriminarea copiilor cu dizabilități în educație a fost o problemă larg răspândită din cauza lipsei de pregătire adecvată a profesorilor privind incluziunea copiilor cu dizabilități și a lipsei de investiții pentru a face școlile accesibile. Potrivit datelor oficiale, 40% dintre copiii cu dizabilități fie au fost plasați în școli segregate, fie nu au fost plasați deloc în școală. Accesul limitat la justiție pentru persoanele cu dizabilități a continuat să fie o problemă. Potrivit unui raport publicat de Centrul ONG pentru Resurse Juridice în aprilie, lipsa accesului la informații despre procesul judiciar și procedurile greoaie au făcut ca persoanele cu dizabilități să aibă acces limitat la asistența judiciară publică. Legea 140/2022 privind anumite măsuri de protecție a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psiho-sociale și modificarea unor acte normative a intrat în vigoare în august, care permite ridicarea tutelei și prevede măsuri alternative de protecție a persoanelor cu dizabilități. Curtea Constituțională a considerat anterior conservatoria neconstituțională deoarece nu includea garanții care să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, nu avea posibilitatea de revizuire periodică, şi nu a diferenţiat gradul de incapacitate. Înainte de adoptarea noii legi, persoanele cu dizabilități plasate sub tutelă nu aveau dreptul la libertate sau dreptul de a lucra, de a vota sau de a consimți la proceduri medicale. Centrul ONG pentru Resurse Juridice a raportat că un număr semnificativ de persoane continuă să fie sub tutelă.
Centrul de Resurse Juridice și mass-media au identificat o serie de probleme în centrele pentru persoane cu dizabilități sau în spitalele de psihiatrie, inclusiv abuzul verbal și fizic asupra copiilor și adulților, sedarea, utilizarea excesivă a constrângerilor fizice, lipsa de igienă, condițiile de viață inadecvate și lipsa de îngrijire medicală adecvată. Potrivit presei, în aprilie în urma unei plângeri a unui membru al personalului de la un centru rezidențial pentru persoane cu dizabilități din județul Vaslui, oamenii legii au arestat un angajat al Direcției Locale pentru Protecția Copilului și
Page 66 of 85
Asistență Socială pentru viol în mod repetat pe o perioadă de câteva luni. femeie instituţionalizată cu dizabilităţi. Potrivit Direcției, angajatul bătuse și un alt rezident al centrului.
În august, Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dizabilități a publicat un raport privind o vizită de monitorizare la un centru rezidențial pentru persoane cu dizabilități din Mălăiești, județul Vaslui. Potrivit raportului, angajații centrului au plasat în mod repetat rezidenții agitați într-o cameră de izolare insalubră timp de până la o săptămână. Potrivit Centrului de Resurse Juridice, locuitorii centrului au declarat că personalul a folosit izolarea ca pedeapsă împotriva a două persoane care doreau să părăsească centrul.
În august 2021, un angajat al unui centru pentru persoane cu dizabilități administrat de guvern din Călinești, județul Prahova, a adunat aproximativ 30 de rezidenți în curtea instituției pentru a-i disciplina. Apoi angajatul ar fi lovit de mai multe ori doi dintre rezidenți. Personalul medical al centrului a chemat o ambulanță pentru a duce unul dintre rezidenții agresați la spital. O zi mai târziu, rezidentul a murit după ce a fost externat din spital. Centrul de Resurse Juridice a investigat incidentul și a constatat că locuitorii nu aveau acces la mijloace de comunicare pentru a sesiza autoritățile cu privire la pedepse fizice și abuzuri. Potrivit centrului, timp de câteva zile angajații nu au sesizat autoritățile cu privire la episodul violent și nu au solicitat un control medical pentru rezidentul rănit. În urma acuzării de către procurori, în august Tribunalul Prahova l-a condamnat pe angajat la șase ani și patru luni de închisoare pentru agresiune cu moartea. În plus, la sfârşitul anului, o anchetă împotriva altor angajaţi ai centrului pentru neglijenţă era pe rolul Parchetului. Persoanele cu dizabilități s-au confruntat cu discriminare la angajare și ocupație (a se vedea secțiunea 7.d.). Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copiilor şi Adopţiilor din subordinea Ministerului Muncii a coordonat serviciile pentru persoanele cu dizabilităţi şi a elaborat politici, strategii şi standarde în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.
Alte violențe societale sau discriminare Discriminarea persoanelor cu HIV sau SIDA le-a împiedicat accesul la îngrijirea medicală și stomatologică de rutină, deoarece în unele cazuri personalul medical a refuzat să le trateze.
Secțiunea 7. Drepturile lucrătorilor
A. Libertatea de asociere și dreptul la negociere colectivă
Legea prevede dreptul lucrătorilor de a forma și de a se alătura sindicatelor independente, de a negocia colectiv și de a conduce greve legale. Sindicatele se pot afilia la federații sindicale regionale, naționale sau UE. Legea interzice discriminarea antisindicală și permite lucrătorilor concediați pentru activitate sindicală să conteste concedierea lor în instanță pentru reintegrare. Legea prevede protecția libertății de asociere și a negocierilor colective, dar sindicatele s-au plâns că există puține măsuri de aplicare pentru a proteja împotriva încălcării acestor drepturi.
Guvernul României a promulgat Legea Dialogului Social 367 pe 19 decembrie 2022, care afirmă că cei cu contracte individuale de muncă, majoritatea funcționarilor publici, membrii cooperativelor, fermierii și lucrătorii independenți pot adera la sindicate. Șomerii pot rămâne în sindicat sau pot adera la un sindicat. Angajații militari ai Ministerului Apărării Naționale și Internelor, personalul din agențiile de informații, magistrații, aleșii și înalții oficiali guvernamentali nu au dreptul de a se sindicaliza. Un sindicat poate fi constituit de cel puțin 10 lucrători de la același angajator sau 20 de lucrători dintr-un grup de angajatori aparținând aceluiași sector de negociere colectivă. Pentru a se înregistra ca sindicat, membrii fondatori trebuie să depună o scrisoare de decizie, o copie a statutului sindicatului și o listă a membrilor conducerii sindicatului.
Page 67 of 85
Legea impune angajatorilor cu peste 10 angajați să negocieze un contract colectiv de muncă. Contractele colective de muncă pot fi încheiate și în cadrul unei companii, pe grupuri de locuri de muncă, la nivel de sector de negociere colectivă, sau la nivel național. Sindicatele sau confederațiile sindicale, reprezentând cel puțin 35 la sută din muncitori, pot negocia în numele angajaților. Dacă nu există un sindicat, angajatorii pot negocia cu reprezentanții lucrătorilor care sunt aleși de cel puțin „50 la sută plus unu” dintre angajați. Angajatorii care refuză să inițieze negocierea unui contract colectiv de muncă pot primi amenzi. Angajatorii trebuie să informeze și să consulte sindicatele cu privire la subiecte cu impact direct asupra relațiilor de muncă, inclusiv transferuri, achiziții, fuziuni, concedieri colective și perspectivele economice viitoare ale companiei.
În general, sindicatele nu pot face grevă dacă există un contract colectiv de muncă sau pentru cererile de muncă reglementate de lege. Înainte de a organiza o grevă generală, sindicatele trebuie mai întâi să urmărească concilierea, medierea sau arbitrajul cu Inspectoratul sau Ministerul Muncii și să organizeze o grevă de avertisment. Sindicatele trebuie să informeze angajatorii cu un preaviz de 48 de ore înainte de grevă. Sindicatele au criticat Ministerul Muncii pentru că nu a intervenit eficient. Angajatorii pot contesta grevele în instanță, iar companiile pot cere despăgubiri de la organizatorii grevei dacă o instanță consideră greva ilegală. Legea permite grevele numai pentru apărarea intereselor colective economice, sociale și profesionale ale lucrătorilor și nu pentru câștiguri politice.
Legea Dialogului Social 367 stabilește noi criterii pentru declararea sindicatelor ca reprezentative în funcție de tipul de negociere. Mai exact, numai confederațiile de sindicate se pot angaja în negocieri naționale. O confederație sindicală trebuie să aibă filiale în cel puțin „50% plus unu” din toate județele și să reprezinte cel puțin 5% din toți lucrătorii la nivel național. Pentru negocierile cu sectoare sau cu grupuri de angajatori, sindicatele trebuie să reprezinte cel puțin 5 la sută din grupurile respective de lucrători. În negocierile cu angajatorii individuali, sindicatele trebuie să reprezinte cel puțin 35 la sută din lucrătorii companiei. Un sindicat își păstrează statutul de reprezentativ timp de patru ani, cu excepția cazului în care este contestat în instanță. Sindicatele s-au plâns că cerințele anterioare de reprezentare erau excesiv de împovărătoare și limitau drepturile lucrătorilor de a participa la negocieri colective și de a face grevă. Raportările publice privind incidentele de discriminare antisindicală au fost minime. Este dificil de demonstrat legal că angajatorii au concediat angajați ca represalii pentru activitățile sindicale. Guvernul nu a aplicat efectiv legea. Pedepsele, care erau uneori aplicate împotriva infractorilor, erau proporționale cu cele pentru încălcări similare atunci când executarea a avut succes. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) amendează angajatorii pentru discriminare antisindicală, deși nu are puterea de a dispune reintegrarea sau alte sancțiuni. De obicei, angajații trebuie să solicite o hotărâre judecătorească pentru a obține reintegrarea. Legea interzice autorităților publice, angajatorilor sau organizațiilor să interfereze, să limiteze sau să împiedice sindicatele să organizeze, să elaboreze regulamente interne și să aleagă reprezentanți.
b. Interzicerea muncii forțate sau obligatorii
Legea interzice și incriminează toate formele de muncă forțată sau obligatorie. Cu toate acestea, au existat rapoarte că astfel de practici au continuat să apară, implicând adesea romi, persoane cu dizabilități și copii (a se vedea secțiunea 7.c.). Guvernul nu a aplicat în mod eficient legea și a luat măsuri limitate pentru a preveni munca forțată sau obligatorie.
Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, 8,6% dintre victimele traficului de persoane identificate oficial în 2021 au fost exploatate special în scopuri de muncă, în scădere de la 16,1% în 2020. Bărbați, femei și copii au fost supuși traficului prin muncă în agricultură, construcții, servicii casnice , hoteluri și producție. Mai mult de jumătate dintre victime au fost exploatate pentru
Page 68 of 85
îngrijirea animalelor, servitute domestice, silvicultură și prelucrarea lemnului, spălătorie auto și unități de prelucrare a cărnii. Majoritatea persoanelor supuse traficului de muncă erau bărbați. Inele organizate, care implică adesea membri ai familiei, persoane forțate, inclusiv un număr semnificativ de femei și copii romi, să se angajeze în cerșetorie și furturi mici. Consultați, de asemenea, Raportul Departamentului de Stat privind traficul de persoane. c. Interzicerea muncii copiilor și vârsta minimă pentru angajare Legea interzice toate cele mai grave forme de muncă a copiilor. Legea prevede că vârsta minimă pentru majoritatea formelor de angajare este de 16 ani și include limitări ale programului de lucru și restricții de securitate și sănătate în muncă pentru copii și se aplică copiilor care lucrează în toate sectoarele. Copiii pot lucra cu acordul părinților sau tutorilor la vârsta de 15 ani dacă activitățile nu le pun în pericol sănătatea, moralitatea sau siguranța. Legea interzice persoanelor sub 18 ani să lucreze în condiții periculoase, include o listă de locuri de muncă periculoase și specifică pedepse pentru infractori. Câteva exemple de locuri de muncă periculoase pentru copii includ cele care prezintă un risc ridicat de accident sau de deteriorare a sănătății, expunerea la riscuri psihologice sau sexuale, turele de noapte, expunerea la temperaturi dăunătoare și cele care necesită utilizarea echipamentelor periculoase. Minorii care lucrează au dreptul să-și continue studiile, iar legea obligă angajatorii să asiste în acest sens. Minorii cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani pot lucra maximum șase ore pe zi și nu mai mult de 30 de ore pe săptămână, cu condiția ca frecvența la școală să nu fie afectată. Întreprinderile care impun sarcini necompensate cu abilitățile fizice ale minorilor sau care nu respectă restricțiile privind programul de lucru al minorilor se pot confrunta cu amenzi. Mulți minori nu au mers la școală în timp ce lucrau. Minorii au dreptul la încă trei zile de concediu anual.
Legea impune școlilor să anunțe imediat serviciile sociale dacă copiii lipsesc de la ore pentru a merge la muncă, dar școlile nu s-au conformat adesea. Serviciile de asistență socială au responsabilitatea de a reintegra astfel de copii în sistemul educațional. Ministerul Muncii și Protecției Sociale poate aplica amenzi și poate închide afaceri în care constată exploatarea muncii copiilor. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANDPDCA) din cadrul ministerului are responsabilitatea de a investiga rapoartele privind abuzul prin munca copiilor, dar aplicarea legilor muncii copiilor tindea să fie laxă, mai ales în zonele rurale cu multe gospodării agricole și acolo unde serviciile de asistență socială nu aveau personal și capacitatea de a aborda încălcările muncii copiilor. ANDPDCA este responsabilă de monitorizarea și coordonarea tuturor programelor de prevenire și eliminare a muncii copiilor. Guvernul nu a aplicat efectiv legea. Pedepsele erau proporționale cu cele pentru alte infracțiuni grave, cum ar fi răpirea, dar resursele erau inadecvate. Pedepse erau uneori aplicate împotriva infractorilor. Eforturile guvernamentale s-au concentrat pe reacția la cazurile raportate, iar ANPDCA a dedicat resurse limitate programelor de prevenire. Potrivit ANPDCA, 304 copii au fost supuși muncii copiilor în 2021 atât în mediul rural, cât și în cel urban. Copiii cei mai vulnerabili la munca copiilor au avut vârste cuprinse între 10 și 13 ani (33,5 la sută), 14 și 17 ani (27,6 la sută) și 3 până la 6 ani (16,1 la sută).
Incidentele de muncă a copiilor au fost considerate a fi mult mai mari decât statisticile oficiale. Munca copiilor, inclusiv cerșetoria, vânzarea de mărfuri pe stradă și spălatul parbrizelor, a rămas răspândită în comunitățile de romi, în special în zonele urbane. Copiii de până la cinci ani s-au implicat frecvent în astfel de activități, dar cazurile au fost adesea subraportate, deoarece statisticile oficiale erau limitate la cazurile documentate de poliție. Copiii ai căror părinți au lucrat în străinătate au rămas vulnerabili la neglijență și abuz. Țara a avut peste 76.000 de copii ai căror părinți au lucrat în străinătate în 2021, dintre care aproape o cincime aveau ambii părinți lucrând în străinătate. Rapoartele din presă continuă să facă referire la cazuri neraportate de minori
Page 69 of 85
angajați sezonier în industria ospitalității de-a lungul coastei Mării Negre. Din cele 304 cazuri documentate de muncă a copiilor în 2021, d. Discriminarea cu privire la angajare și ocupație
Legile și reglementările muncii interzic discriminarea în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și ocupația pe bază de rasă, religie, origine națională, culoare, sex (inclusiv sarcină), etnie, dizabilitate, vârstă, orientare sexuală sau identitate de gen, statut HIV sau SIDA, sau refugiat sau apatrid stare. Guvernul nu a aplicat aceste legi în mod eficient, reacționând la acuzațiile de discriminare, mai degrabă decât să se implice în mod adecvat în programe de prevenire a discriminării. Pedepsele pentru încălcări au fost, în general, proporționale cu pedepsele legate de drepturile civile, dar au fost insuficiente pentru a descuraja încălcările. Pedepse erau uneori aplicate împotriva infractorilor.
Discriminarea în muncă sau ocupație a avut loc în ceea ce privește sexul, dizabilitățile și statutul HIV (vezi secțiunea 6). De asemenea, a avut loc discriminarea împotriva lucrătorilor romi și migranți. CNCD a investigat cazuri de discriminare în muncă atât în sectorul public, cât și în cel privat. În noiembrie 2021, CNCD a amendat un angajator pentru că nu a acționat atunci când un membru al personalului diagnosticat cu HIV și SIDA a fost discriminat de colegii săi. Descoperirea de către angajator a diagnosticului medical a dus la desfacerea contractului de muncă al salariatului. Legea prevede o remunerație egală pentru munca de valoare egală. Eurostat raportează că diferența de remunerare între bărbați și femei din țară a fost de 2,4% în 2020, în scădere de la 3,3% în 2019. În timp ce legea oferă angajaților care reintră în forța de muncă după concediul de maternitate dreptul de a reveni la locul de muncă anterior sau similar, femeile însărcinate și alte femei aflate la vârsta fertilă au suferit încă o discriminare nerecunoscută pe piața muncii. Într-un caz din martie 2021, CNCD a concluzionat că un angajator nu a oferit o creștere salarială atunci când o lucrătoare s-a întors din concediul de maternitate luat pentru un copil cu handicap.
Nu a existat o integrare sistemică a persoanelor cu dizabilități în forța de muncă, iar părtinirea publică împotriva persoanelor cu dizabilități a persistat. În timp ce ONG-urile au lucrat pentru a schimba atitudinile și a ajuta persoanele cu dizabilități să dobândească competențe și locuri de muncă, guvernul nu avea programe adecvate pentru prevenirea discriminării. Legea impune companiilor sau instituțiilor cu peste 50 de angajați să ocupe cel puțin 4% din posturi cu lucrători cu dizabilități. Multe companii au ales să plătească amenda pentru nerespectare, mai degrabă decât să îndeplinească cerințele de resurse umane, dar pot redirecționa jumătate din penalitățile suportate pentru achiziționarea de bunuri și servicii de la întreprinderi „protejate” sau „sociale” care angajează persoane cu dizabilități sau grupuri de risc.
ONG-urile au raportat că pacienții care suferă de cancer și tuberculoză se confruntă cu discriminare la locul de muncă. Legea sprijină bolnavii de tuberculoză prin acordarea de alocații lunare de hrană, concedii medicale și sprijin psihologic, dar nu conține măsuri pentru protejarea pacienților de discriminarea la locul de muncă.
e. Condiții de muncă acceptabile
Legile privind salariul și orele: Legea prevede un salariu minim național care este mai mare decât estimarea oficială pentru nivelul venitului din sărăcie și aproape sa triplat în termeni nominali din 2012. Mai mult de patru din 10 contracte de muncă oferă un salariu minim. În ciuda creșterilor salariului minim, 15,6% dintre românii angajați au rămas expuși riscului de sărăcie.
Legea prevede o săptămână standard de lucru de 40 de ore sau cinci zile. Lucrătorii au dreptul la plata orelor suplimentare pentru munca de weekend sau de sărbători sau pentru munca de peste 40 de ore. Săptămâna de lucru a unui angajat nu poate depăși 48 de ore pe săptămână în medie pe o perioadă de referință de patru luni, deși sunt permise excepții pentru anumite sectoare sau profesii. Legea impune o perioadă de odihnă de 48 de ore în săptămâna de lucru, deși majoritatea lucrătorilor au primit două zile libere pe săptămână. În timpul reducerilor de activitate
Page 70 of 85
la locul de muncă din motive economice sau tehnice, legea permite angajatorilor să scurteze săptămâna de lucru a unui angajat și să reducă salariul asociat.
Ca răspuns la restricțiile legate de COVID-19, guvernul a adoptat un plan de lucru flexibil, modelat după programul Kurzarbeit (muncă flexibilă) al Germaniei, cu scopul de a menține angajații pe statul de plată cu contribuții comune ale guvernului și ale angajatorului. Planul prevedea ca angajatorii să acopere jumătate din salariul cu normă întreagă, iar guvernul român să plătească
75 la sută din diferența dintre salariul brut și salariul de bază plătit angajatului, în funcție de numărul de ore lucrate. Planul a rămas în vigoare până la sfârșitul anului. Orele suplimentare excesive pot duce la amenzi pentru angajatori dacă lucrătorii depun o plângere, dar plângerile erau rare. Legea interzice orele suplimentare obligatorii.
Securitatea și sănătatea în muncă: standardele de securitate și sănătate în muncă (SSM) au fost adecvate pentru principalele industrii, dar conformitatea și aplicarea au rămas slabe. Lucrătorii se pot îndepărta din situații pe care le consideră periculoase pentru sănătatea sau siguranța lor, fără a pune în pericol angajarea lor. Sectoarele construcțiilor, agriculturii și producției mici au fost sectoare deosebit de problematice atât pentru subraportarea forței de muncă, cât și pentru neglijarea standardelor de sănătate și siguranță. În noiembrie 2021, patru muncitori au murit la Fabrica Mecanică Babeni după ce produsele explozive au fost manipulate prost. În august 2021, doi muncitori au murit și patru au fost răniți pe un șantier din centrul orașului București, după ce un șanț adânc s-a prăbușit.
În contextul pandemiei de COVID-19, au fost acordate bonusuri de risc suplimentare personalului sanitar care îngrijește pacienții cu COVID-19 sau celor implicați în răspunsul la pandemie. Creșterea numărului de cazuri critice de COVID-19 a adăugat presiune asupra infrastructurii spitalicești, în special în unitățile de terapie intensivă.
Salariul, ora și aplicarea SSM: Ministerul Muncii, prin Inspectoratul Muncii, este responsabil pentru aplicarea legii privind condițiile de muncă, orele de lucru, salariul minim și SSM, deși aplicarea nu a fost întotdeauna eficientă. Pedepsele pentru încălcări erau proporționale cu cele pentru infracțiuni similare, dar erau aplicate doar uneori împotriva infractorilor. Inspectorii de muncă au autoritatea de a efectua vizite inopinate și de a iniția sancțiuni, dar numărul de inspectori a fost insuficient pentru a asigura respectarea în toate sectoarele. În plus, Inspectoratul Muncii colaborează cu Autoritatea Națională de Administrare Fiscală pentru a desfășura operațiuni comune de verificare a angajatorilor din sectoarele predispuse la forța de muncă subraportată, inclusiv industria textilă, construcții, securitate, curățenie, prepararea alimentelor, transporturi și depozitare. Aceste investigații s-au concentrat adesea pe plata insuficientă a impozitelor, mai degrabă decât pe drepturile lucrătorilor. Nu toate accidentele de muncă au fost investigate de inspectorii de muncă. Companiile au investigat incidente minore, în timp ce inspectorii de muncă au investigat altele mai grave, de obicei cele care au dus la decese sau răni grave. Dacă este cazul, incidentele pot fi trimise spre cercetare penală. Liderii sindicali au susținut adesea că inspectorii de muncă au investigat doar superficial accidentele de muncă, inclusiv cele care au implicat decese, și că inspectorii au ajuns adesea la concluzia greșită că victimele au fost vinovate în majoritatea accidentelor mortale. de obicei cele care au dus la decese sau răni grave. Dacă este cazul, incidentele pot fi trimise spre cercetare penală. Liderii sindicali au susținut adesea că inspectorii de muncă au investigat doar superficial accidentele de muncă, inclusiv cele care au implicat decese, și că inspectorii au ajuns adesea la concluzia greșită că victimele au fost vinovate în majoritatea accidentelor mortale. de obicei cele care au dus la decese sau răni grave. Dacă este cazul, incidentele pot fi trimise spre cercetare penală. Liderii sindicali au susținut adesea că inspectorii de muncă au investigat doar superficial accidentele de muncă, inclusiv cele care au implicat decese, și că inspectorii au ajuns adesea la concluzia greșită că victimele au fost vinovate în majoritatea accidentelor mortale.
Page 71 of 85
Sectorul informal: Angajarea informală a continuat să afecteze angajații din sectoarele agriculturii, comerțului cu amănuntul, ospitalității și construcțiilor. Din august, angajatorii sunt obligați să plătească impozite pe muncă și contribuții sociale la nivelul salariului minim, chiar dacă angajații cu fracțiune de normă câștigă mai puțin decât salariul minim, cu excepția cazului în care lucrătorul declară că are mai multe contracte cu fracțiune de normă care sunt echivalente cu normă întreagă. Guvernul a declarat că măsurile vizează limitarea muncii nedeclarate. Prevalența salariului minim, o piață a forței de muncă îngustă și scutirile de impozitare a muncii pentru sectoarele vulnerabile au făcut munca nedeclarată mai puțin atractivă. Ca urmare a unei ieșiri în masă de forță de muncă necalificată și calificată, țara a experimentat o piață a muncii strâmtă. În ultimul deceniu, aproximativ 2,7 milioane de români în vârstă de muncă (20 - 64 de ani) s-au mutat în alte țări UE în căutarea unui loc de muncă. Sectoarele construcții, agricultură și industria alimentară sunt scutite de impozitul pe venit și de contribuțiile obligatorii pentru sănătate și pensii. Legea prevede munca temporară și sezonieră și stabilește sancțiuni pentru munca nedeclarată. În conformitate cu reglementările UE, durata maximă a unui contract temporar este de 36 de luni. Lucrătorii din sectorul informal nu erau acoperiți de legile privind salariul, orele și securitatea și sănătatea în muncă și inspecții.
Putin şi Xi au vorbit luni 4 ore şi jumătate
https://newsmaker.ro/putin-si-xi-au-vorbit-luni-4-ore-si-jumatate/
news maker .ro
By Stan Gabi
21.03.2023
Discuţiile dintre liderul rus Vladimir Putin şi omologul său chinez Xi Jinping s-au încheiat luni după aproape patru ore şi jumătate, dar vor fi reluate marţi în format extins, au anunţat agenţiile de presă ruseşti. În acest timp, Casa Albă şi-a exprimat scepticismul în legătură cu presupusul plan de pace chinez pentru Ucraina şi a transmis că preşedintele Joe Biden ar dori să mai aibă o discuţie cu liderul chinez, relatează CNN.
… citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
India
https://m.defenseromania.ro/xi-jinping-continua-discutiile-la-moscova-in-timp-cepremierul-japoniei-merge-in-ucraina_621770.html
defense romania .ro
By Ciprian Dumitrache
21 Martie 2023, 09:08
Premierul japonez Fumio Kishida se află în drum spre Kiev pentru o vizită surpriză şi o întâlnire, marţi, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Vizita sa intervine întrun moment în care preşedintele chinez Xi Jinping se află la Moscova pentru o întâlnire cu omologul său rus Vladimir Putin , relatează Agerpres.
Fumio Kishida era singurul lider membru al G7 care nu a fost însă la Kiev de la invazia rusă din februarie 2022.
… citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Page 72 of 85
„Căsătoria de conveniență” continuă: Xi Jinping, ziua doi la Moscova / Premierul Japoniei merge la Kiev, direct din
Rusia şi China sunt îngrijorate de prezenţa în creştere a NATO în Asia (declaraţie)
https://financialintelligence.ro/rusia-si-china-sunt-ingrijorate-de-prezenta-in-cresterea-nato-in-asia-declaratie/amp/
Rusia şi China sunt ”preocupate” de prezenţa în creştere a NATO în Asia, afirmă preşedinţii Vladimir Putin şi Xi Jinping într-o declaraţie comună semnată marţi la finalul convorbirilor desfăşurate la Kremlin, informează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres. ”Cele două părţi sunt extrem de îngrijorate de consolidarea crescândă a legăturilor între NATO şi ţările din regiunea Asia-Pacific cu privire la chestiunile militare şi la cele de securitate”, au indicat cei doi şefi de stat. … citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Page 73 of 85
financial intelligence .ro 21.03.2023
ROMANIA: national parliament voting intention, 23.02.2023
https://www.politico.eu/europe-poll-of-polls/romania/
politico .eu
• PSD: Partidul Social Democrat (Social Democratic Party)
• PNL: Partidul Național Liberal (National Liberal Party)
• AUR: Alianța pentru Unirea Românilor (Alliance for the Unity of Romanians)
• USR: Uniunea Salvați România (Save Romania Union)
• UDMR: Uniunea Democrată Maghiară din România (Democratic Alliance of Hungarians in Romania)
• Minorități: parliamentarians representing national minorities
of
Page 74
85
PSD
AUR USR
Ion ILIESCU 1990-1992 1997-2000 Ion C. BRĂTIANU 1875-1891
PNL
UDMR Minorități
Claudiu TÂRZIU George SIMION 2019 - present NEWS - twitter NEWS - twitter NEWS - twitter NEWS - twitter NEWS - twitter NEWS -
Dacian CIOLOȘ & Dan BARNA 2020-2021
Markó
BÉLA 1993-2011
Varujan
VOSGANIAN
1992-1995
Marcel CIOLACU Nicolae Ionel CIUCĂ George SIMION Cătălin DRULĂ Hunor KELEMEN Varujan PAMBUCCIAN
twitter
Parliamentary parties:
Știri: SINDICATE News: UNION
Dumitru
Confederaţia Sindicală "Cartel Alfa" Blocul Naţional Sindical (BNS)
Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR Frăţia)
NEWS - twitter NEWS - twitter NEWS - twitter
Doru PUIU Constantin Bucuroiu Dumitru Pârvulescu preşedinte preşedinte preşedinte
Federația Națională Sindicală Solidaritatea Metal (FNSSM)
Alianţa Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA)
Federaţia Naţională Mine Energie (FNME)
NEWS - twitter NEWS - twitter NEWS - twitter
European Trade Union Federations
International Association of Machinists and Aerospace Workers
NEWS - twitter NEWS - twitter
of
Page 75
85
Bogdan Hossu
Costin Sorin Leonard Bărăscu preşedinte preşedinte preşedinte
Page 76 of 85 Verii AI lui ION https://unrestrictedintelligence.com/request https://you.com/ Inability to Innovate is Stifling Competitiveness in a Time of Economic Volatility PR Newswire (Press Release) 34m Research reveals energy concerns impacting business competitiveness, the workforce and decarbonisation World Cement 2h Lee Enterprises Yet To Prove Competitiveness In The Digital Age Seeking Alpha 5h Two Paths to US Competitiveness in Clean Technologies Appendix Third Way 17h
https://twitter.com/incdfp
Plângere penală pentru conducerea ASF: Neglijență în serviciu cu prejudiciu de sute de milioane
https://www.dcnews.ro/plangere-penala-pentru-conducerea-asf-neglijenta-in-serviciucu-prejudiciu-de-sute-de-milioane_909496.html
dc news .ro
By Ion Voicu
21 Martie 2023, 09:34
O plângere penală a fost înaintată la DNA, conducerea ASF fiind acuzată de neglijență
în serviciu cu prejudicii de sute de milioane de euro, după prăbușirea EUROINS.
Euroins este a treia companie de asigurări care ajunge în faliment după City Insurance
și Astra, iar conducerea ASF este incapabilă să prevină astfel de situații, susține asociația civică FACIAS, care a înaintat plângerea penală procurorilor.
… citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Page 77 of 85
OSINT = Open Source Intelligence
Sau în limba română: Informații din Surse Deschise (ISD).
INFORADAR
https://inforadar.mapn.ro/index.php
Atenție la știrile false!
Atenție la dezinformare!
Războiul lui Putin din Ucraina, informații neștiute: Ce țări câștigă miliarde și care pierd
https://ziare.com/razboi-putin/razboi-putin-ucraina-tari-castiga-miliarde-dolari-razboitari-pierd-sua-china-turcia-1795214
ziare .com
By George Titus Albulescu Miercuri, 22 Martie 2023, ora 05:14
Războiul lui Putin din Ucraina a provocat bulversări pe piețele financiare și energetice din întreaga lume, plus un exod al populației ruse. Sume colosale de bani au ieșit din Rusia în diverse țări, care au câștigat enorm din mutarea afacerilor și activelor oligarhilor și bogaților Moscovei, în străinătate. Printre statele beneficiare în urma conflictului s-au numărat printre altele China, Turcia sau Emiratele Arabe Unite. Statele Unite sunt învingătoare, după ce afacerile sale cu energie, în special cu gaze … citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Adâncimea Canalului Bîstroe depășea încă din 2005 în unele
puncte adâncimea de 14 metri – raport al unei
agenții ONU
https://www.g4media.ro/exclusiv-adancimea-canalului-bistroe-depasea-inca-din2005-in-unele-puncte-adancimea-de-14-metri-raport-al-unei-agentii-onu.html
g4media .ro
By MIHAI ROMAN
21 MARTIE 2023
Un raport din 2005 al Comisiei Economice a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE) arată că încă din acel moment pe canalul Bîstroe erau înregistrate adâncimi de peste 10 metri în anumite puncte, ajungând până la 14 metri. Vezi aici anexa relevantă a raportului UNECE.
De asemenea, măsurătorile făcute de Apele Române în februarie 2023 indică, potrivit unui document consultat de G4Media, adâncimi de peste 10 metri în mai multe zone … citeste varianta originala si integrala urmarind link-ul …
Page 78 of 85
European Commission The Commissioners
Press corner
