SC S.I.P. GRUP SRL
SUPORT DE CURS PENTRU STIVUITORISTI
1
SC S.I.P. GRUP SRL Cap. A. Clasificarea stivuitoarelor, descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare. Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de forţa electrica sau hidraulica) 1. Definiţie. Clasificare. Cărucioarele stivuitoare, denumite în continuare „stivuitoare”, sunt utilaje de transport şi ridicat mărfuri, în general paletate. Conducerea cărucioarelor stivuitoare se face de către deservenţi stivuitorişti, autorizaţi ISCIR,conform prescripţiilor tehnice in vigoare. 1.1.
După modul în care se face deplasarea, stivuitoarele se clasifica în: - stivuitoare autopropulsante (autostivuitoare); - stivuitoare tractate sau împinse.
1.2. După modul de acţionare principală a roţii motoare, autostivuitoarele se clasifică în : - electrostivuitoare :1a care energia electrica necesara funcţionarii motorului electric de curent continuu al acţionarii principale(antrenare roata/roti motoare, servodirectie, pompa hidraulica) este furnizata de un acumulator reîncărcabil; ex. FM 12-14(STILL - Germania), R14(LINDE - Germania); - motostivuitoare: energia electrica necesara funcţionarii motorului electric de curent continuu al acţionarii principale(antrenare roata/roti motoare; - servodirectie, pompa hidraulica) este furnizata de un generator de c.c. antrenat de un motor cu ardere internă; ex :R70-16/20(STILL-Germania), H12/16/18-350 (LINDE-Germania). La rândul ei această categorie se împarte în : - motostivuitoare pe benzina : combustibilul motorului fiind benzina; - motostivuitoare pe motorina(Diesell) : combustibilul motorului fiind motorina; - motostivuitoare pe gaz: combustibilul motorului fiind gazul metan. 1.3.
După tipul constructiv,stivuitoarele se clasifica in : - stivuitoare cu contragreutate; - stivuitoare cu furci rectractabile; - stivuitoare cu furci laterale.
1.4. După locul de comanda ,stivuitoarele se clasifica in : - stivuitoare cu conducător purtat, pe scaun sau in picioare. - stivuitoare cu conducător pietonal, cu proţap (timona); ex: EGV 1250/14/16(STILL - Germania), 372-L14-L16 (LINDE - Germania), acest tip mai purtând denumirea şi de „transpalet – stivuitor”. 1.5. După
direcţia de deplasare, în raport cu poziţia deserventului faţă de sarcină (furci), autostivuitoarele se clasifică în: - autostivuitoare care se deplasează cu sarcina în dreapta deserventului. - autostivuitoare care se deplasează cu sarcina în faţa deserventului.
1.6. După felul catargelor,autostivuitoarele se clasifica in: - simplex ( cu catarg intr-o treapta). - duplex (cu catarg in doua trepte) - triplex (cu catarg in trei trepte) 1.7. După felul organului de prindere a sarcinii,stivuitoarele se clasifica in : 2
SC S.I.P. GRUP SRL - stivuitoare cu furci - stivuitoare cu platforma - stivuitoare cu alte tipuri de prindere (bene, braţe, cârlige, etc.) 2.
Descrierea detaliată a tipurilor de stivuitoare.
2.1
MOTOSTIVUITOARE Datorita faptului ca acţionarea acestui tip de stivuitor se face cu motoare de combustie interna ,îi conferă acestuia o mare autonomie în deplasare. Motostivuitoarele sunt concepute a se deplasa atât pe drumuri uzinale, special amenajate în acest scop cât si pe drumurile publice în caz de nevoie cu respectarea regulamentului de circulaţie. Pantele si rampele admise pe drumurile pe care se deplasează sunt mai mari decât cele admise de regula la electrostivuitoare. Motostivuitoarele se executa în general cu contragreutate sau furci laterale si, datorita vitezelor mari de deplasare, au conducătorul purtat pe scaun sau cabina de comanda, prevăzute cu centura de siguranţa Catargele motostivuitoarelor sunt de regula de tipul simplex, iar organul de prindere/purtare este constituit din furci. Se fabrica pentru o gama foarte larga de capacitate de la 0,6 - 40 t, însa în mod curent intre 1 - 5 t. Din punct de vedere constructiv se produc următoarele motostivuitoare: - cu furca frontala si conducător purtat, şezând , care sunt cele mai uzuale; - cu furca frontala si conducător purtat in picioare , rar întâlnite; - cu furca frontala si conducător pieton; la acestea timona de direcţie este echipata cu pârghii de comanda care acţionează asupra acceleraţiei si ambreiajului. Când se ia mâna de pe timona, sau aceasta este ridicata în poziţie verticală, în mod automat se produce debreierea şi frânarea stivuitorului; - cu furca laterala. Din prima categorie, putem enumera:
2.2.1. Motostivuitoare cu contragreutate Sunt cele mai răspândite motostivuitoare datorita caracteristicilor tehnice funcţionale si dimensionale care permit o manevrare uşoara si se pretează la operaţii de manipulare a sarcinilor, atât în hale industriale şi depozite închise, cât si în aer liber, putând circula pe drumuri care nu necesita o amenajare speciala. Motostivuitoarele cu contragreutate se compun din următoarele ansambluri tehnic constructive mai importante: a) motorul de acţionare, care poate fi cu benzina, gaz sau motorina(Diesel); b) şasiul motorului, care este specific tipului constructiv şi în general, se executa din profile laminate sau profile cheson sudate, având rolul de a susţine toate elementele componente ale motostivuitorului; c) mecanismul de deplasare, este realizat fie pe principiul mecanismelor de deplasare ale autovehiculelor si se compune din ambreiaj, cutie de viteze cu doua-patru trepte de viteza, fie pe principiul întâlnit la electrostivuitoare unde motorul cu combustie interna antrenează un generator de curent continuu care 3
SC S.I.P. GRUP SRL alimentează un motorul electric de antrenare, prin diferenţial al roţilor de rulare pe pneuri sau anvelope pline. Rotile montate(libere) sunt amplasate în fata, iar rotile directoare(motoare) sunt amplasate in spate in dreptul contragreutăţii, fapt care determina o mai buna înscriere in curbe, chiar curbe cu raze mai mici, având in vedere ca rotirea nu este împiedicata de mecanismul de ridicare. Direcţia este realizata hidraulic cu servomotor, uşurând foarte mult modificarea poziţiei roţilor directoare si in starea de repaus a stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevăzut cu doua frâne, una de serviciu (de picior-urgenta) si una de siguranţa (de mina-parcare); d) mecanismul de ridicare este cu acţionare hidraulica si se compune din catargul care permite si o basculare în fata de cca. 1-3°, în vederea aşezării la preluare a sarcinii si o basculare în spate cu cea. 3-12°, pentru a putea asigura o buna stabilitate a sarcinii pe furci in timpul transportului. Catargul, care mai poate permite si o mişcare transversala stingă/dreapta de câţiva [cm], poate sa fie netelescopic (executat dintr-un singur element fix) - la motoslivuitoarele simplex, sau telescopic (din unul fix si unul sau doua elemente mobile) - la cele duplex respectiv triplex. Pe cărucior este montat suportul de furci sau traversa, iar căruciorul execută mişcarea de ridicare/coborâre; la unele tipuri constructive, traversa de pe cărucior execută si bascularea fata/spate pe catarg, precum şi mişcarea transversală stânga/dreapta pe catarg, astfel încât bascularea este făcuta cu flambaj mai mic. Traversa de pe cărucior, pe care sunt montate furcile, culisează în mişcarea de ridicare/coborire pe catarg, fiind deplasata prin intermediul unor lanţuri articulate, acţionate cu hidromotoare liniare (cilindrii hidraulici). Toate celelalte mişcări cinematice, respectiv basculare si mişcare transversala, indiferent de varianta constructiva (executa catargul sau traversa), sunt acţionate prin intermediul unor mecanisme antrenate, de asemenea, cu cilindrii hidraulici. La unele tipuri constructive, traversa permite echiparea motostivuitorului si cu alte tipuri de organe de prindere/susţinere, în afara furcilor care sunt organele de preluare/susţinere uzuale; e) instalaţia hidraulica este compusa dintr-o pompa volumetrica acţionată direct de către motorul de combustie interna sau de cel electric de acţionare principala (la tipurile mai moderne), fluidul de lucru(uleiul hidraulic) acţionând prin intermediul ventilelor de comanda (servovalve) asupra cilindrilor hidraulici cu ajutorul cărora se executa mişcările cinematice de ridicare/coborâre, basculare fata/spate, respectiv mişcarea transversala stingă/dreapta. In ventilul de comanda se montează si un ventil de siguranţă, care acţionează în cazul creşterii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise (de exemplu la depăşirea sarcinii de ridicare cu peste 20 %). In instalaţia hidraulica se montează si un dispozitiv de limitare a vitezei de coborâre a sarcinii, în cazul spargerii conductelor sau furtunelor de alimentare. Instalaţia hidraulica mai conţine distribuitoare hidraulice, precum si un filtru la sorb în bazinul cu fluid de lucru, care trebuie periodic curăţat sau înlocuit; f) instalaţia electrica a motostivuitorului este alimentata de la o baterie de acumulatoare si un generator de curent cu releu de reglare. Instalaţia electrica cuprinde în schema următoarele elemente principale: motor electric pentru pornirea motorului cu combustie interna, circuitul pentru iluminare si semnalizare conform reglementarilor pentru circulaţia pe drumurile publice, un dispozitiv de 4
SC S.I.P. GRUP SRL semnalizare/avertizare acustica si vizuala(girofar), siguranţe electrice; g) contragreutatea, poate fi formata dintr-un bloc de fonta turnata, sau un cadru poligonal, care asigura stabilitatea la răsturnare a motostivuitorului, mai ales in timpul transportului cu sarcina; h) postul de conducere al motostivuitorului poate fi realizat ca o cabina de comanda închisa echipata, după caz, cu instalaţie de încălzire, sau un loc de comanda, prevazut cu protecţie care asigure securitatea manevrantului împotriva căderii sarcinilor de pe furci,de la înălţime. Postul conducere trebuie sa asigure o uşoara manevrare a stivuitorului ,o buna vizibilitate pentru manevrant si persoanele expuse; sa corespunda din punct de vedere ergonomie exploatarea motostivuitorului. Postul de conducere trebuie să dispună de toate organele de comandă necesare. Organele de comandă trebuie să fie : vizibile, uşor de identificat şi, când este necesar, să fie marcate corespunzător; dispuse astfel încât să se garanteze o manevră sigură, univocă şi rapidă; proiectate astfel încât sensul de mişcare al organului de comandă să corespundă cu sensul mişcării organului sau mecanismului comandat; amplasate în afara zonelor periculoase şi dispuse astfel încât acţionarea lor să nu provoace riscuri suplimentare; proiectate sau protejate astfel încât acţionarea lor, dacă poate provoca un risc, să nu se poată produce fără o manevră intenţionată; executate astfel încât să reziste la eforturi previzibile. 2.1.2. Motositvuitoarele cu furci laterale (catarg retractabil) Acest tip de stivuitor se utilizează îndeosebi la manipularea sarcinilor de lungime mare (cherestea, laminate) la care operaţia de ridicare si stivuire se realizează cu ajutorul furcilor, iar transportul se fac cu sarcina aşezata pe platforma de transport a motostivuitorului. Motostivuitoarele cu furci laterale, în ceea ce priveşte componenta sunt asemănătoare motostivuitoarelor cu contragreutate, având însă catargul retractabil. Componenta motostivuitorului cu furci laterale: a) motorul de acţionare , cu benzina ,gaz sau diesel(motorina); b) şasiul motorului , executat din profile laminate si grinzi cheson sudate este specific acestui tip de cărucior de manipulare având amplasate cabina, motorul de acţionare si contragreutatea in partea stânga după direcţia de mers si platforma de transport a sarcinilor si catargul cu furci retractabil in partea dreapta; c) mecanismul de deplasare este realizat pe principiul mecanismelor de deplasare ale autovehiculelor, rotile directoare, spre deosebire de motostivuitoarele cu contragreutate sunt amplasate in partea din fata; d) mecanismul de ridicare este cu acţionare hidraulica si are catargul (ne)telescopic cu furci retractabile, cu ajutorul cărora sarcinile pot fi ridicate si stivuite in afara saşiului, iar prin retragerea acestora se pot aşeza sarcinile pe platforma căruciorului de manipulare in vederea transportului; e) instalaţia hidraulica este asemănătoare cu cea a motostivuitoarelor cu 5
SC S.I.P. GRUP SRL contragreutate, având in plus elemente necesare deplasării pe orizontala a catargelor cu furci pentru a da posibilitatea retractabilităţii acestora. f) instalaţia electrica este similara cu cea a motostivuitoarelor cu contragreutate; g) postul de conducere este de tipul cu vedere panoramica, pentru a da posibilitatea manevrantului de a avea o buna vizibilitate atât asupra câmpului de lucru al motostivuitorului cat si asupra drumului pe care se deplasează, trebuie sa asigure o poziţie comoda în timpul lucrului. Reglarea scaunului: Apăsaţi pe maneta de ajustare (1) către stânga şi lăsaţi scaunul culiseze; Eliberaţi maneta după ce aţi obţinut poziţia dorită pe scaun, în momentul în care auziţi un clic. ATENŢIE: Scaunul trebuie să fie fixat în totalitate, astfel ca el să aibă stabilitate. Reglarea spătarului şi a scaunului Trageţi de maneta (4) spre înapoi şi în mod simultan mişcaţi scaunul faţă sau în spate. Această acţiune va ajusta de asemenea şi spătarul. ATENŢIE: Spătarul trebuie să stea fix. Reglarea scaunului şoferului" Trageţi de maneta (7) spre dreapta. Culisaţi scaunul ori înainte ori înapoi; Eliberaţi maneta şi fixaţi scaunul. ATENŢIE: Scaunul trebuie să fie fixat în totalitate, astfel ca el să aibă stabilitate. Rotiţi dispozitivul (6) pentru reglarea spătarului; Maneta (5) este destinată pentru reglarea greutăţii şoferului. Reglarea înclinaţiei coloanei de direcţie Deşurubaţi butonul de la reglaj (9) de la coloana de direcţie; Reglaţi coloana (8) la unghiul de înclinare dorit şi strângeţi buton loc. ATENŢIE: Asiguraţi-vă de faptul că coloana de direcţie este fixată siguranţă. Deschiderea capotei motorului ATENŢIE: înainte de a deschide capota motorului, scaunul trebuie împins spre spate şi colierele trebuie lăsate în jos.
Fixarea scaunului* PERICOL: Scaunul nu va fi fixat în timpul mersului. Există pericol de accident. Fixarea pe orizontală Maneta (3) se trage în sus; Scaunul se culisează în faţă sau în spate. Maneta (3) se pune în poziţie iniţială pentru fixarea scaunului. ATENŢIE: Maneta trebuie fixată bine. Fixarea spătarului Maneta (4) se ridică. 6
SC S.I.P. GRUP SRL Spătarul (1) se reglează în poziţia dorită. Maneta (4) se pune în poziţia iniţială pentru fixarea spătarului.
Reglarea suspensiei scaunului în funcţie de greutatea şoferului NOTĂ: Acest reglaj se face fără ca şoferul să fie aşezat pe scaun. Eliberaţi şi rotiţi mânerul rotund (3). Indicatorul (2) arată următoarele !mai puţină suprafaţă roşie pentru o greutate mai uşoară ! mai multă suprafaţă roşie pentru o greutate mai mare Reglarea greutăţii - Maneta de reglare (2) se va poziţiona de sus în jos la greutatea dorita conform scalei (5). - Domeniul de reglare este de 9 trepte, de la 50 kg la 130 kg
Folosirea centurii de siguranţă ATENŢIE: Centura de siguranţă va fi pusă înainte de orice mişcare a motostivuitorului. Centura de siguranţă nu trebuie să fie răsucită a când este pusă. Centura de siguranţă va fi folosită doar pentru , asigurarea unei singure persoane. - Trageţi uşor centura de siguranţă din lăcaşul ei (2) şi fixaţi-o strâns pe corp. NOTĂ: Aşezaţi-vă pe scaun cât mai spre spate posibil, astfel ca spatele să fie fixat foarte bine în spătar. Dispozitivul de blocare permite o lejeritate în mişcare. - Fixaţi dispozitivul de prindere (4) în dispozitivul de siguranţă (1). - Verificaţi dacă centura a fost pusă bine. Ea trebuie să fie fixă peste corp Reglarea cotierei Butonul (6) destinat pentru reglarea cotierei se deşurubează. Cotiera (7) se fixează la poziţia dorită. Butonul (6) se înşurubează la loc. ATENŢIE: Butonul trebuie strâns foarte bine.
2.1.3. Cărucior cavaler Pentru manipularea containerelor mari îndeosebi pentru transportul acestora la distante mari se utilizează cărucioarele de manipulare specifice acestor sarcini si anume, cărucioarele cavaler. Cărucioarele cavaler se compun, în general, din următoarele ansambluri mai importante : a)
motorul de acţionare care este un motor cu combustie interna, de regula, 7
SC S.I.P. GRUP SRL b)
c)
d)
e) f)
g)
h)
motor Diesel. şasiul căruciorului cavaler este specific acestui tip de cărucior de manipulare si este in construcţie sudata. Se compune din doua grinzi longitudinale pe care sunt amplasate motorul de acţionare, pompele hidraulice, cabina de comanda , mecanismul de ridicare si picioarele căruciorului. Pe picioarele căruciorului cavaler sunt amplasate rotile mecanismului de deplasare, echipamentul electric de iluminare si semnalizare. mecanismul de ridicare este acţionat hidraulic si cu ajutorul unui spreader sau a unor gheare speciale se ridica containerul. Înălţimea de ridicare variază la diferitele tipuri de cărucioare având în vedere faptul ca unele dintre le sunt utilizate numai pentru transportul containerelor, în care caz înălţimea de ridicare este mica, de aproximativ 500.. . 600 mm, la alte tipuri, în afara de transportul containerelor se face si stivuirea acestora in care caz înălţimea de ridicare poate sa ajungă pana la 5500 mm. mecanismul de deplasare este de tipul cu transmisie hidraulica „doua cate doua”, fapt care permite înscrierea în curbe cu raze mici şi la unele tipuri deplasarea pe diagonala, în care caz toate rotile sunt roti motoare. instalaţia hidraulica se compune din rezervorul de fluid de lucru , pompe si motoare hidrostatice, cilindrii hidraulici , conducte , distribuitoare , etc. instalaţia electrica cuprinde circuitul de comanda cu impulsuri cu tiristoare si electroventile, circuitul de iluminat si semnalizare , circuitul demarorului motorului cu combustie interna precum si bateria cu acumulatoare cu dinamul (generatorul de curent continuu) respectiv. cabina de conducere este cu vedere panoramica , pentru a permite o buna vizibilitate a manevrantului asupra câmpului de lucru si drumului pe care se deplasează căruciorul cavaler. dispozitive de protecţie si siguranţă ,vor fi tratate intr-un capitol aparte.
Vom exemplifica în continuare doua tipuri de motostivuitoare, de fabricaţie mai recenta, respectiv R70 – 16/20 (STILL – Germania), H12/16/18 - 350 (LINDE – Germania), primul alimentat cu motorina, cel de al doilea cu gaz metan.
8
SC S.I.P. GRUP SRL
Descriere R70 – 16/20 Vedere generală Cabină
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11.
Platformă Acoperiş de protecţie şofer Comandă electronică SCR Leviere de comandă Scaun şofer Motor Diesel Radiator Dispozitiv de remorcare Rezervor combustibil Bară de direcţie Generator
9
12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21.
Pompă hidraulică Filtru de aerisire Rezervor de ulei hidraulic Axă tracţiune motor Cilindru de înclinare Cutie cu siguranţe Furci Motor de tracţiune Vas lichid de frână Cilindru de ridicare
SC S.I.P. GRUP SRL
Descriere Bordul şoferului - sistem comanda cu o pedala acceleraţie
1. Manetă de direcţie 2. Volan 3. Claxon 4. Manetă semnalizare1 5. Manetă direcţie de mers 6. Contact cheie 7. Buton de reglaj coloană de direcţie 8. Afişaj 9. Manetă de ridicare / coborâre 10. Manetă de înclinare 11. Manetă, echipament auxiliar 2 12. Manetă frâna de parcare 13. Pedala de acceleraţie 10
SC S.I.P. GRUP SRL 14. Pedala de frână 15. Scaunul şoferului Descriere - varianta joystick Cabina şoferului
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Manetă de direcţie Volan Claxon Manetă semnalizare Manetă direcţie de mers Contact cheie
11. Plăcuţă indicatoare pentru acţionarea capacului de la ventilaţie 12. Manetă frână de parcare 13. Buton poziţionare cotieră 14. Cotieră reglabilă 15. Pedală de acceleraţie 11
SC S.I.P. GRUP SRL 7. 8. 9. 10.
Buton de reglaj coloană de direcţie 16. Pedală de frână Afişaj 17. Scaun şofer Schimbător de viteză 18. Claxon Întrerupător de siguranţă Descriere Schimbătorul de viteze
1. Pârghie cu braţe egale - înclinarea încărcăturii - Funcţionare echipament auxiliar 2. Buton claxon (roşu) 3. Buton direcţie de mers înainte (galben) 4. Control fin (gri închis) 5. Buton funcţionare pentru echipament auxiliar (gri deschis) 6. Buton direcţie de mers înapoi (galben) 7. Schimbător de viteză 12
SC S.I.P. GRUP SRL OBSERVAŢII: Schimbătorul de viteză este încălzit electric, dependent de temperatura din jur.
VEDERE GENERALA. H12/16/18-350
1. Rama de protecţie 2. Scaunul conductorului 3. Butelia de gaz 4. Contragreutate 5. Axul de direcţie 6. Capota motorului 7. Capota de protecţie 8. Roata motoare
9. Furci 10. Portfurcă 11. Declanşator rapid pentru furca. 12. Cilindri de ridicare 13. Lanţ de ridicare 14. Catarg 15. Consola direcţie
13
SC S.I.P. GRUP SRL
COMENZI SI INDICATOARE - sistem comanda cu doua pedale
1. Maneta frânei de parcare 2. Contactor de pornire cu cheie de contact 3. Volan / direcţie hidrostatica 4. Buton claxon 5. Aparat indicator compus 6. Indicator pentru defecţiune in sistemul electronic. Contactor basculant pentru hidraulica auxiliara 7. Întrerupător pentru hidraulica de lucru. 8. Maneta de comanda pentru hidraulica auxiliara (utilaje anexe) 9. Eticheta simbol pentru hidraulica auxiliara (anexe) 10.Plăcuta indicatoare 11. Diagrama capacităţii de încărcare 12.Plăcuta pentru capacitatea de încărcare (utilaje anexe) 13.Eticheta simbol pentru hidraulica de lucru 14. Maneta de comanda pentru hidraulica de lucru 14
SC S.I.P. GRUP SRL 15.Pedala de acceleraţie pentru mers înainte 16.Pedala de frâna 17.Pedala pentru mersul înapoi 18.Siguranţe APARAT INDICATOR COMPUS Aparatul indicator compus conţine următoarele elemente de control si indicatoare: Contor pentru nr. ore de exploatare Martor indicator pentru funcţionarea contorului de nr. ore exploatare 3. Martor avertizare pentru temperatura lichidului de răcire 4. Martor avertizare pentru temperatura uleiului din sistemul hidraulic 1. 2.
Martor avertizare pentru presiunea uleiului din motor 6. Martor avertizare semnalizări intermitente 7. Martor indicator pentru descărcare 8. Martor avertizare electroventilaţie 9. Martor avertizare pentru filtrul de aer 10,11 .Martor funcţii auxiliare 5.
15
SC S.I.P. GRUP SRL
2.2. ELECTROSTIVUITOARE Electrostivuitoarele sunt stivuitoare a căror acţionare este electrica. Sursa de energie la electrostivuitoare este constituita dintr-o baterie de acumulatoare , fapt care determina ca utilizarea lor sa fie posibila numai pe distante scurte in incintele întreprinderilor , depozitelor , gărilor de cale ferata , aeroporturilor etc. , deplasarea lor efectuându-se pe drumuri amenajate. Pantele maxime admise ale drumurilor pe care se pot deplasa electrostivuitoarele sunt mici , iar cele cu contragreutate in gol, aproximativ 10 % si cu sarcina aproximativ 5 % , iar la cele retractabile in gol aproximativ 5% si cu sarcina aproximativ 2 %. Datorita acţionarii electrice care nu creează noxe , sunt utilizate cu precădere in construcţii închise , in acest caz nefiind necesare masuri suplimentare ca la motostivuitoare care trebuie prevăzute cu dispozitive de epurare a gazelor eşapate si cu dispozitive antideflagrante. Pentru tehnologiile de paletizare a produselor agroalimentare îşi găsesc utilizarea următoarele tipuri: 2.2.1 Electrostivuitoare cu furci frontale, sau cu contragreutate Sunt cele mai răspândite electrostivuitoare datorita construcţiei simple si caracteristicilor tehnic funcţionale si dimensionale, pretabile manipulării oricărui tip de paleta. Aceste stivuitoare se caracterizează, din punct de vedere constructiv, prin aceea ca au catargul, furca si sarcina situate in afara saşiului, deci si a poligonului de sprijin. Se creează un sistem de pârghii articulate in centrul osiei punţii din fata. Un braţ al pârghiei îi constituie catargul, furca şi sarcina care dau naştere la un moment de răsturnare fata de osia din fata; al doilea braţ: saşiul, puntea motrice si bateriile de acumulatori dau naştere la un contramoment care îi echilibrează pe primul. Pentru realizarea acestui echilibru, la nevoie , in spate se pune o contragreutate Astfel, se asigura stabilitatea ansamblului stivuitor - încărcătura care trebuie sa corespunda unor norme de siguranţa reglementate pe plan mondial. Momentul care tinde sa răstoarne stivuitorul este dat de o forţa , care se considera concentrata in centrul de greutate al încărcăturii, aflata la o distanta pana la călcâiul furcii denumita cota centrului de greutate. Electrostivuitoarele cu furca frontala se construiesc de obicei pentru capacitate de 0,5-3t. înălţimea de ridicare foarte larg răspândita la stivuitoarele de depozit este cea de 3,2-3,3 m întrucât asigura suprapunerea a patru palete cu înălţimea de 1m. S-au realizat stivuitoare de depozit cu înălţime de ridicare de 5-6 m si chiar pana la 10 m. Electrostivuitoarele cu contragreutate se compun din următoarele ansambluri mai importante: a. saşiul electrostivuitorului, executat in construcţie sudata, specific acestui tip de cărucior de manipulare. Pe şasiu sunt amplasate mecanismele de deplasare si ridicare, locul de comanda, instalaţia electrica, comenzile si contragreutatea. b. mecanismul de deplasare, prevăzut cu roti (motoare si libere). Puntea din fata 16
SC S.I.P. GRUP SRL
c.
d. e.
f. g.
a mecanismului de deplasare este motrice si este antrenata de un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare. Puntea din spate este directoare si este astfel conceputa încât sa permită virarea cu raza exterioara cat mai mica. Antrenarea roţilor motrice este făcuta de un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare, prin intermediul unui mecanism reductor. Direcţia este realizata, cu sermotor, uşurând foarte mult modificarea poziţiei roţilor (rotii) directoare si în starea de repaus stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevăzut cu doua frâne ,una de serviciu(de picior-urgenta) si una de siguranţa (de mina-parcare). mecanismul de ridicare ,poate fi executat in doua variante: simplex - cu înălţimea constructivă mare si înălţimea de ridicare libera mica, sau duplex având înălţimea constructivă redusa şi înălţimea de ridicare libera mare, aceasta varianta fiind utilizata in spatii cu înălţime redusa (vagoane de cale ferata, containere, autocamioane, etc.) La varianta duplex, cilindrul de ridicare este cu doua pistoane plunger coaxiale. instalaţia electrica, similara la toate autostivuitoarele. instalaţia hidraulica este în funcţie de tipul mecanismului de ridicare si poate sa fie duplex sau simplex, şi conţine rezervorul de fluid de lucru, pompa hidraulica antrenata de regula de către motorul electric principal, distribuitoarele, cilindrii hidraulici, conductele (furtunele) si dispozitivele de siguranţa si reglare. postul de conducere este de tipul ergonomie. dispozitive de protecţie si siguranţă, vor fi tratate intr-un capitol aparte.
2.2.2. Electrostivuitoarele de vagon Au doua înălţimi de ridicare a încărcăturii : una de 1,2-1,5 m pentru stivuire in mijloacele de transport, la care catargul nu atinge înălţimea plafonului acestora si a doua de 2,3-2,5 m pentru stivuirea în afara mijloacelor de transport, aceasta din urma fiind mai redusa decât a stivuitoarelor din depozit. Înălţimea gabaritica a stivuitoarelor de vagon permite intrarea acestora pe uşa mijloacelor de transport. Din punct de vedere al poziţiei manipulatorului, stivuitoarele cu furca frontala se construiesc in doua variante: a) cu conducător purtat: - sezand - in picioare: au proporţional dimensiuni mai mici decât cele cu conducătorul şezând , iar conducătorul este plasat în picioare pe o platforma între ansamblul de baterii , putându-se deplasa la stânga şi la dreapta pentru a avea vizibilitate cat mai buna. b) cu conducător pieton: sunt o îmbinare a elementelor transpaletei electrice şi a stivuitorului cu furcă, acestea au o turelă motrice pivotantă, care acţionează pe o roata, sau pe doua roti îngemănate , adică cu poligonul de sprijin pe 3 puncte; direcţia de mers se imprimă prin pivotări manuala a turelei cu ajutorul timonei. Pe turela timonei este plasat tabloul de comanda. Manevrarea timonei în poziţie verticala sau orizontala duce la frânarea sau defrânarea stivuitorului. Prezintă avantajul unui gabarit si al unei greutăţi reduse, comparative cu cărucioarele cu conducător purtat; au dezavantajul ca conducătorul fiind pieton cer un oarecare efort si au o viteza de translaţie redusa. 2.2.3.
Electrostivuitorul cu furca in interiorul poligonului de sprijin ( cu proţap).
17
SC S.I.P. GRUP SRL La aceste stivuitoare longeroanele prevăzute cu roti sunt ieşite in afara construcţiei si sunt plasate în mod obişnuit sub furcile purtătoare de sarcina. Prin aceasta construcţie se realizează o mare stabilitate a ansamblului, sarcina va cădea totdeauna în interiorul poligonului de sprijin, nemaifiind în consolă faţă de poligonul de sprijin, ci numai fata de furca. De aceea nu mai este necesara contragreutatea. Aceasta explica faptul ca stivuitoarele cu proţap, la aceeaşi capacitate, comparative cu cele cu furca frontală, au un gabarit mai mic ceea ce duce la reducerea spatiilor necesare pentru manevră şi la o greutate redusa cu 40-50 % avantaj foarte important mai ales pentru manipularea pe pardoseli cu portanţă redusa. Prezintă însa dezavantajul ca pot fi folosite, uneori, numai daca longeroanele pot intra intr-un spaţiu liber sub stivă , sau numai pentru manipularea paletelor de un anumit tip, de exemplu palete lada. Pot fi folosite şi la manipularea paletelor plane de uz general insa numai prin introducerea furcilor pe latura mica de 800 mm, unde legătura intre picioarele de sprijin este realizată numai la partea superioară a acestora. Lonjeroanele se construiesc in doua moduri: - apropiate, adică în dreptul furcilor; - depărtate, plasate în afara furcilor; în această situaţie încărcătura intra între longeroane, ceea ii conferă o stabilitate foarte mare, însa necesită, uneori, spatii între stive pentru pătrunderea lonjeroanelor. 2.2.4. Electrostivuitoare cu furci retractabile la care furca are posibilitatea de a culisa înainte şi înapoi între lonjeroane. În acest fel in timpul deplasării pe orizontală încărcătura este plasata în interiorul poligonului de sprijin, ceea ce ii conferă o stabilitate mărita. Această construcţie este de fapt o combinaţie între stivuitoarele cu furca frontală şi cele cu proţap având avantajele ambelor tipuri, adică pot fi folosite la toate tipurile uzuale de palete, având greutate proprie, gabaritul şi spaţiul de manevra reduse. Prezintă dezavantajul că datorită diametrului mic al roţilor au un consum mărit de energie electrica si sunt ceva mai dificile la întreţinere. Sunt cărucioare de manipulare stivuitoare destinate manipulării sarcinilor pe distante scurte pe drumuri special amenajate netede, tari, orizontale (de preferinţă betonate) şi uscate. Electrostivuitoarele retractabile se pot executa în funcţie de tipul mecanismului de ridicare în: - varianta simplex, cu un cilindru plunger - varianta duplex, cu un cilindru cu doua pistoane plunger coaxiale - varianta triplex, cu un cilindru cu trei pistoane plunger coaxiale. Variantele duplex si triplex datorita înălţimii constructive reduse sunt utilizate în special la stivuirea sarcinilor în vagoane de cale ferata sau în spatii cu înălţime limitata. Electrostivuitoarele retractabile se compun din următoarele ansambluri mai importante: a. saşiul electrostivuitorului, executat în construcţie sudata, este de tipul longeroane depărtate. Pe şasiu sunt amplasate mecanismele de ridicare, de deplasare pe orizontala a catargului cu furci retractabile şi de deplasare a electrostivuitorului precum şi locul de conducere, comenzile, instalaţia electrica şi cadrul de contragreutate. b. mecanismul de deplasare prevăzut cu roţi având bandaj din cauciuc sau din contilan. Variantele de execuţie pot fi cu roata motoare în spate şi roţi libere 18
SC S.I.P. GRUP SRL directoare în faţă pe direcţia de mers, sau cu puntea din fata a mecanismului de deplasare - motrice şi puntea din spate - directoare, astfel concepută încât să permită virarea cu o raza exterioara cât mai mică. Antrenarea roţilor(roţii) motrice este făcută de un motor electric alimentat de bateria de acumulatoare, prin intermediul unui mecanism reductor. Direcţia este realizată, cu sermotor, de regula tot electric, uşurând foarte mult modificarea poziţiei roţilor(rotii) directoare şi în starea de repaus a stivuitorului. Mecanismul de deplasare este prevăzut cu doua frâne, una de serviciu (de picior-urgenta) şi una de siguranţă (de minaparcare). c. mecanismul de ridicare/inclinare, după cum s-a arătat mai sus, poate sa fie executat în variantele simplex, duplex sau triplex şi are prevăzut un mecanism de deplasare pe orizontala a catargelor cu furci. Catargul poate fi înclinat spre înapoi în scopul plasării centrului de greutate sarcinii cat mai spre interiorul poligonului de sprijin; prin aceasta se asigură o stabilitate mai mare ansamblului stivuitor încărcătura în timpul deplasării. Catargul realizează şi o înclinare înainte care trebuie utilizată cu mare atenţie la aşezarea încărcăturii în stivă, sau degajarea încărcăturii pe furcile stivuitorului. d. instalaţia electrica poate fi executată în doua variante cu comanda prin controler sau prin impulsuri. e. instalaţia hidraulica este similară cu cea a electrostivuitoarelor cu contragreutate . f. dispozitive de protecţie si siguranţă, vor fi tratate într-un capitol aparte. g. postul de conducere este de tipul ergonomie:
Post de conducere ergonomie Pentru reglarea optima a scaunului şoferului la mărimea şoferului posibila reglarea electrica a poziţiei scaunului şoferului şi a înălţimii pedalelor. Poziţia orizontală, unghiul de înclinare a suprafeţei scaunul unghiul de inclinare a spătarului scaunului şoferului sunt de asemeni ajustabile. Suplimentar, scaunul poate fi reglat pentru greutatea şoferul Unghiul de inclinare al coloanei de direcţie poate fi reglat manual.
Reglarea postului de conducere - Reglarea scaunului şoferului si a nivelului pedalelor: 19
SC S.I.P. GRUP SRL Reglajul optim este obţinut in momentul in care şoferul poate sa stea cu picioarele (coapsele) in poziţie orizontala sau uşor înclinata spre spate si cu braţul drept coborât si sprijinit confortabil pe suport, fără sa fie necesar sa se încline pe o parte. Braţul trebuie sa poată sa manevreze butonul de direcţie, fără a trebui sa se apleca in fata. • Ridicarea scaunului şoferului (5) • Coborârea scaunului şoferului (6) - Reglarea coloanei de direcţie : Deşurubaţi şurubul de blocare (7), pivotaţi coloana de direcţie în poziţia dorita, strângeţi la loc şurubul de blocare (7). Verificaţi daca poziţia e ferma. - Reglajul personalizat al scaunului şoferului Scaun in fata - in spate (8) Spătar in fata - in spate (9) Suprafaţa scaun înclinata in fata - în spate (10) - Adâncimea suspensiei în funcţie de greutatea şoferului Greutate mica (11a) Greutate mare (11b) 2.2.5. Electrostivuitoare cu furca laterala Au saşiul de forma dreptunghiulara, cu un sistem de longeroane în mijloc, pe care lucrează - amplasat perpendicular pe axa longitudinala - un catarg retractabil. Prezintă avantajul unui gabarit redus, însă au inconvenientul că pot depune sarcina numai într-o singura parte a sensului de mers pentru a putea lucra şi pe cealaltă parte, trebuie manevrat stivuitorul şi adus în poziţie corespunzătoare. Există stivuitoare care elimina acest neajuns prin aceea că ansamblul portfurca poate fi rotit lateral şi dispus perpendicular pe axa longitudinala a stivuitorului atât pe partea stânga, cât şi pe partea dreapta. 2.2.6. Electrostivuitoare cu furca , manuale au conductor pietonal. Acestea sunt cele mai simple stivuitoare la care translaţia pe orizontala se realizează manual , iar ridicarea la înălţimea încărcăturii se face cu un dispozitiv mecanic sau hidraulic. Au longeroanele plasat fie sub furci, fie lateral acestora. Sunt destinate secţiilor si depozitelor cu rulaj redus, precum si magazinelor de desfacere. De mare utilitate este folosirea acestora la magazinele de desfacere pentru descărcarea mărfurilor din mijloace auto. Atrage atenţia construcţia unor asemenea stivuitoare, specializate, cum ar fi cele destinate manipulării butoaielor. OBSERVAŢIE : Din punct de vedere al stabilităţii ansamblului stivuitor încărcătură, stivuitorul este definit prin greutatea încărcăturii şi cota centrului de greutate al încărcăturii Modificarea acestor doua elemente, adică a greutăţii sau a cotei centrului de greutate duce atât la pierderea stabilităţii, întrucât momentul care se naşte depăşeşte pe cel calculat, cât si la suprasolicitarea unor piese ale utilajului. 20
SC S.I.P. GRUP SRL Toate stivuitoarele au determinată prin construcţie diagrama de încărcare care prezintă relaţia dintre greutatea încarcaturii si cota centrului de greutate în condiţiile menţinerii stabilităţii. Diagrama de incarcare la electrostivuitorul FM 14: Diagrama de încărcare (1) si limitele capacităţilor de încărcare stipulate pentru anumite condiţii de utilizare date, trebuie strict respectate. Nerespectarea limitelor stipulate poate afecta stabilitate aparatului. Exemplu Încărcătura de încărcare permisa până la înălţimea de ridicare 56 mm, Distanta centrului de greutate de la baza furcilor (in mm). 600 mm încărcătura maxima 1600 kg 700 mm încărcătura maxima 1350 kg 800 mm încărcătura maxima 1200 kg VEDERE DE ANSAMBLU A STIVUITORULUI R14 ( LINDE – Germania ) DESCRIERE
21
SC S.I.P. GRUP SRL 1. Catarg 2. Cilindru de ridicare 3. Capotă de protecţie pentru conductor 4. Acoperire 5. Cupla baterie 6. Baterie 7. Motor de ridicare si modul pompa 8. Rezervor lichid hidraulic 9. Role încărcătura (portante) 10. Distribuitor hidraulic 11. Role de translaţie fata / spate 12. Rola antrenare 13. Transmisie
14.
Cilindru translaţie fata /
spate 15. Motor antrenare 16. Claxon 17. Lichid de frâna si rezervor 18. Capota motor 19. Motor antrenare - Frâna 20. Motor servodirectie / transmisie 21.Scaun operator 22.Volan 23. Lanţ de ridicare 24. Declanşator rapid furci 25. Furci 26.Placa port furci 27. Dispozitiv de translaţie laterala
ELEMENTE DE COMANDĂ Şl INDICATORI - Sistem comanda cu doua pedale 1. Volan (sistem hidrostatic de direcţie) 2. Cleme de sir taste * 3. Comutator pt. funcţiuni suplimentare * 4. Comutator frâna de mana 5. Contact cu cheie 6. Display bord 7. Maneta comanda (funcţii ridicare si împingere) 8. Maneta comanda ( înclinare si translaţie laterala) 9. Maneta comanda ( dispozitive suplimentare) 10. Comutator claxon 11. Blocaj baterie de tracţiune 12. Pedala pentru mersul înapoi 13. Pedala frâna 14. Pedala pentru mersul înainte 15. Maneta comanda (funcţii de ridicare)* 16. Maneta comanda (funcţii de translaţie orizontala)* 17. Maneta comanda (funcţii de înclinare)* 18. Maneta comanda (funcţii de translaţie laterala) *Dotări suplimentare
22
SC S.I.P. GRUP SRL
APARATE INDICATOARE
-
DESCRIERE
Contorul pentru orele de funcţionare Indică timpul de funcţionare al stivuitorului, în ore. El funcţionează numai atunci când este pus contactul butonul stop de urgenţă este tras şi comutatorul de scaun activat. Contorul serveşte ca probă pentru durata de funcţionare a stivuitorului şi pentru inspecţiile şi servicii de întreţinere programate. NOTĂ Când se înlocuieşte un contor defect, numărul de ore efective de serviciu trebuie notat. Fixaţi această informaţie pe o bandă durabilă, alături de noul contor. Există şi posibilitatea ca noul aparat să fie ulterior actualizat. Rugăm adresaţi-vă reprezentantului dumneavoastră pentru Linde. Indicatorul pt. descărcarea bateriei Indică starea de încărcare a bateriei atunci când este pus contactul şi butonul stop de urgenţă este tras bateria este complet încărcată atunci când toate LED-urilei verzi (3) sunt iluminate. Pe măsură ce bateria se descarcă, dunga iluminată se mişcă de la dreapta spre stânga. Dacă este iluminată numai zona galbena (2), atunci descărcarea bateriei este de peste 70% şi bateri; trebuie reîncărcată. 23
SC S.I.P. GRUP SRL Dacă dioda galbenă (2) se extinde de asemeni, atunci cele două LED-uri roşii (1) încep să semnalizezi cu lumină intermitentă. Descărcarea bateriei este de peste 80% şi este cerută reîncărcarea. Viteza de lucru este redusă atunci când bateria ajunge la o descărcare de 80%. Fig. 115-12
Indicatorul de poziţie a rotii de antrenare In momentul cuplării contactului cu cheie poziţia rotii de antrenare este afişată pe Display cu 2 averti* de culoare verde in forma de sageti. La acţionarea volanului avertizoarele de poztia indica simultan poziţia modificata. Indicatorul uzura perii colectoare Avertizorul (1) de culoare roşu indica uzura periilor colectoare iar cel galben (2) sau (3) indica defecţiunea in cauza (motor translaţie sau ridicare). Nota. La avertizarea uzura perii colectoare se anunţa de urgenta service-antul. Indicatorul pentru frâna de mana In momentul acţionarii comutatorului pentru frâna de mana avertizorul roşu (1)se aprinde.
Indicator blocaj baterie Avertizorul roşu (2) se aprinde in momentul in care bateria nu este corect blocata. Nota . La schimbarea bateriei este posibila o deplasare stivuitorului in sensul înapoi. Viteza de deplasare va fi limitata iar avertizorul de viteza redusa (3) intra in funcţiune. Indicator viteza de deplasare limitata. Avertizorul roşu (3) intra in funcţiune in momentul in care regulatorul reduce capacitatea nominala a funcţiei solicitate.
DISPLAY BORD
DISPLAY MULTIFUNCŢIONAL
24
Contor ore de funcţionare
SC S.I.P. GRUP SRL -
Contor ore de funcţionare 1. înălţimea de ridicare 2. Ceas de bord Avertizor baterie descărcata 3. Code eroare ( ptr. teste) Poziţia rotii de antrenare 4. Simbol acordare de asistenta " Avertizor perii colectoare Help " Avertizor supraîncălzire 5. Ore de funcţionare Avertizor blocaj baterie Avertizor lichid frâna Avertizor intervalului-service Avertizor frâna de mana Avertizor deblocare baterie Avertizor viteza limitata Emiţător de distanta * Avertizor inaltime de ridicare *
La acţionarea chei de contact avertizorul reprezentând clepsidra intra in funcţiune si orele de funcţionare sunt afişate pe displayul mtultifunctional. Orele de funcţionare raman afişate pana la oprirea comutatorului cu cheie.
APARATE INDICATOARE
VEDERE DE ANSAMBLU A ELECTROSTIVUITORULUl DESCRIERE FM 12-14(STILL - Germania)
25
SC S.I.P. GRUP SRL 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.
Protecţie deasupra capului şoferului Placa cu „punctele de prindere" Stâlp Placa cu „Nu treceţi pe sub incarcatura" Placa cu „Nu va urcaţi pe caucior" Plăcuta de avertizare „Pericol de strivire" Furcile încărcăturii Roata incarcaturii Cadru-suport baterie Baterie Sabot suport compartiment unitate motoare
13. Roata de tracţiune 14. Treapta 15. Plăcuta „Deschidere umplere (alimentare) cu ulei hidraulic" 16. Plăcuta prevenire accidente 17. Plăcuta de identificare (signalectica) 18. Scaunul şoferului 19. Plăcuta „Sistem direcţie reversibila" 20. Volan 21. Diagrama de încarcare * opţional
26
SC S.I.P. GRUP SRL ELEMENTE DE COMANDĂ Şl INDICATORI - Sistem comanda cu o pedala
27
SC S.I.P. GRUP SRL 1. Buton blocare pentru dispozitivul de reglare al coloanei de direcţie 2. Coloana de direcţie 3. Volan 4. Buton de direcţie 5. Comutator (contact) cu cheie 6. Afisaj cu starea de funcţionare
7. 8. 9. 10. 11. 12.
Maneta de comanda „grup hidraulic" Frâna de mana Pedala de acceleraţie Pedala de frâna Pedala de picior (întrerupător siguranţă) Dispozitiv pentru reglare scaun şofer
ELEMENTE DE COMANDA - AFIŞARE STARE DE FUNCŢIONARE
28
SC S.I.P. GRUP SRL 1. Comutator basculant „Ridicare – coborâre scaun şofer" (intrerupator electric de forma rectangulara, funcţionând prin basculare alternativa) 2. Comiutator basculant „Viteza de poziţionare" 3. Comutator sirena (avertizor sonor) 4. Buton de oprire de avarie 5. Tasta preselectie „inclinare stâlp" 6. Tasta preselectie „deplasare laterala stâlp" 7. Tasta preselectie „culisare stâlp" 8. Tasta preselectie „ridicare-coborare" 9. Suport braţ 10. Întrerupător direcţie (sens) de deplasare
11. Indicator descărcare baterie 12. Perioada dinainte de întreţinere expirata* 13. Contor orar pentru orele de funcţionar afisaj numeric pentru anomalii . 14. In dicator direcţie de deplasare 15. Indicator unghi de direcţie 16. Nealocat 17. Viteza de poziţionare 18. întrerupător cu cheie PORNIT 19. Frâna de parcare PORNIT
2.3. TRANSPALETE (CĂRUCIOARE - LIZA) Sunt utilaje destinate transportului pe orizontala. Bratele furcii îndeplinesc rolul longeroanelor de sprijin; cu ajutorul rolelor din fata, acestea traversează ferestrele plăcilor inferioare ale paletelor si ridic paleta de la sol cu 100 - 150 mm. Sunt utilaje de construcţii simple, destinate manipulării manual - mecanice a mărfurilor ambalate. Menţionarea acestora intre utilajele legate de paletizare este determinata de faptul ca in unităţi si depozite mici, in special in cele din reţeaua de distribuţie, datorita condiţiilor si dotărilor improprii nu este posibila mecanizarea descărcării încărcăturilor mari, care la expeditor au fost încarcate in mijloace auto pe palete plane ( bere, ulei, etc.), sau un sistem grupat ( navete cu sticle cu lapte ). Si in aceste situaţii, folosirea lizelor si a oblonului ridicător permite realizarea unui grad de mecanizare destul de ridicat; încărcătura este descompusa, manipularea facandu-se in sistem grupat si nu bucata cu bucata. Timpul si efortul fizic se reduce substanţial fata de manipularea prin purtarea pe braţe. Transpaletul stivuitor este utilajul ideal pentru stocarea paletelor si micilor containere în depozite sau ateliere. Lăţimea sa mică (inferioară lăţimii celor mai mici palete standardizate) permite acesul în culoarele de lucru cele mai înguste si stocarea în spatiile cele mai mici. Construcţia compactă, centrul de greutate palsat jos si conceptul de 4 puncte , conferă stivuitorului o stabilitate excepţională si o maximă siguranţă. El este simplu de manevrat si nu necesită personal specializat. Greutatea sa redusă îi permite accesul la etaje, deoarece datorită dimensiunilro sale reduse poate fi transportat în ascensoare. 2.3.1. Clasificare: a).Transpaletele pot fi : - electrice, care au o timona pivotanta, asemănătoare cu cea descrisa la stivuitorul cu furca frontala si conducătorul pieton; se construiesc in mod curent cu conducător pieton, insa in ultimul timp s-au fabricat si cu conducător purtat, şezând sau in picioare. - manuale , la care translaţia pe orizontala se face manual, iar ridicarea încărcăturii de la sol se realizează prin acţionarea manuala a unui mecanism mecanic sau hidraulic. b). Se construiesc lize : -pe doua roti , care prezintă dezavantajul ca o parte din greutatea incarcaturii este preluata de manipulant. -pe trei sau patru roii ( doua fixe , una sau doua pivotante) elimina acest neajuns , manipulantul făcând numai efortul de a împinge si dirija liza. c). Sistemele de preluare cu liza a stivelor de navete sunt: - cu ajutorul unei mici platforme amplasate la partea inferioara a lizei; stiva de 29
SC S.I.P. GRUP SRL navete este aplecata puţin spre fata , pentru a crea spaţiu de intrare a platformei; - cu ajutorul furcilor lizei care sunt introduce intre sticlele ultimei navete inferioare din stiva; in momentul, preluării încarcaturii, liza se afla cu rotile fixe la sol si cu cele pivotante suspendate, iar după aducerea lizei cu rotile pe sol, stiva este suspendata si deci poate fi deplasata; furcile trebuie sa fie glisante pe orizontala pentru a putea prelua navete pe oricare din laturi. d). Mai exista următoarele construcţii de cărucioare - liza , daca stivele de navete , pentru a fi manipulate , trebuie coborâte de pe palete : - lize pasitoare care pot rula peste denivelări de 10-20 cm. Sistemul de rulare are, in locul celor dou roti fixe, doua grupe de roti aşezate in stea, care se rotesc in jurul unui ax central. - lize stivuitoare, a căror sistem hidraulic de ridicare - coborâre este asemănător celui folosit la transpalete manuale. OBS : Se pot construi in caz de necesitate lize combinate având sistemul de rulare al celor pasitoare si sistemul de ridicare-coborare al celor stivuitoare. Pentru manipularea stivelor de navete, capacitatea lizelor trebuie calculata la 150-200 kg. 2.3.2. Elemente constructive : - Exemplu LINDE :L 14-16 – Antrenarea Un motor electric autoventilat antrenează roata motrice prin intermediul unui reductor cu 2 trepte: 1 - prima treaptă prin şaibă de antrenare si curea de transmisie 2 - treapta a doua prin pinioane gresate pe viată, care funcţionează intr-o carcasă etanşată. Energia necesară este furnizată de o baterie de acumulatoare de 24 V de mare capacitate. Viteza de deplasare este reglată printr-o comandă electronică de impuls LINDE tip LTM cu tranzistori MOS-FET, care permite o pornire cât si frânare extrem de suplă si oferă în afară de acestea o rezervă de putere pt. mărirea puterii de demarare si un reglaj al vitezei maxime la cea. 6 km/h. Direcţia O timonă, robustă si ergonomică mânuită de 2 manete orientează direct roata motrice. Mecanismul de ridicare O unitate compactă de motopompă cuprinde motorul, pompa, supapa si filtrul. Cilindrul de ridicare este echipat cu o supapă de frânare pt. mişcarea de coborâre. Catargele cu mare vizibilitate executate din otel ( profil dublu T permit o înălţime de ridicare până la 3824 mm (LI2) fără cursă liberă (catargele N, T) sau cu, cursă liberă (catarge X). Mişcarea de ridicare si coborâre se reglează printr-un distribuitor hidraulic si un electroventil. Deservirea Diferitele comenzi : mersul înainte si înapoi, ridicare si coborârea furcilor si butonul de claxon se află în extremitatea timonei. Ridicarea si coborârea furcilor pot fi comandate si cu ajutorul levierului plasat pe capota superioară. Prin apăsarea butonului de oprire de urgentă instalaţia electrică este complet separata de alimentarea cu energie electrică. Frânarea O frână cu saboţi situată pe arborele intermediar al reductorului este comandată mecanic când timona este plasată în poziţie înaltă sau joasă. Frână de parcare este acţionată automat, când timona este lăsată liber. 30
SC S.I.P. GRUP SRL O frânare în contracurent se poate obţine prin acţionarea comenzii de inversare a sensului de mers. Aparat de încărcat bateriile, încorporat * Acest aparat de încărcare complet automată echipat cu un redresor. Curba de încărcare este controlată în întregime de un microprocesor. Aparatul este prevăzut pt. încâcarea bateriilor de 140 până la 180 Ah : alimentarea cu, curent alternativ de 220 V, 50 Hz (alte tensiuni si frecvente ca echipare specială) absorbţie de curent 4,7 A efectiv curent de încărcare min. 20 A NOTĂ: Pentru baterii cu electrolit gel (fără întreţinere) este necesar un aparat special de încărcare. VEDERE GENERALA TRANSPALET STIVUITOR L14-L16(LINDE – Germania)
31
SC S.I.P. GRUP SRL
1. Braţele furcii 2. Cilindrul de ridicare 3. Roti portante 4. Grup motopompă 5. Braţ purtător de sarcină 6. Baterie 7. Capotă 8. Roată stabilizatoare 9. Roată motrice 10.Reductor
11. Motor de tracţiune 12.Claxon 13.Distribuitor 14. Platina comenzii pt. impuls 15.Capota bateriei 16.Timona 17.Catargul de ridicare 18. Priza de siguranţă a aparatului de încărcat 19.Priza pt. baterie DESERVIREA COMENZII
Cheie de contact 1. Contor al orelor de functionare*/indicator de descărcare 2. Indicatoare ale aparatului de încărcare încorporat 3. Baterie(acumulator) alimentare energie electrica 4. Buton pt. oprire de urgentă 5. Buton de claxon 6. Comutator pt. sensul de mers/accelerator 7. Comanda liftare (ridicare de preluare) furci 8. Comanda de aşezare (deliftare / coborăre de depozitare) furci 9. Buton inversor de (sens de mişcare) /securitate 10. Levier(maneta) pt. ridicare/ coborâre furci la inaltime 32
SC S.I.P. GRUP SRL Echipamente opţionale
2.4. TRANSLATOARE Sunt utilaje cu furca destinate depozitelor de stelaje; deplasarea acestora pe orizontala se face dirijat pe cai de rulare aflate pe sol, sau suspendate, amplasate pe căile de acces dintre stelaje. Sunt cărucioare care se deplasează in culoarele dintre rafturi sau stelaje, pe cai de rulare cu sine amplasate pe sol sau pe rafturi si sunt prevăzute cu furci sau cu mese, cu ajutorul cărora se manipulează sarcinile. Cabina de comanda poate fi fixa sau deplasabila pe verticala o data cu organul de prindere. Cu alte cuvinte, pe acest cărucior este fixat catargul care permite culisarea pe verticala a postului de conducere si a dispozitivului de preluare a paletelor (furci sau masa culisantă). Ghidarea întregului ansamblu - cărucior si catarg se face de obicei pe 3 role, doua la partea inferioara si una la partea superioara. Translatoarele se construiesc intr-o gama de tipodimensiuni in funcţie de sarcina maxima pe care o pot prelua ( 320,500,1000 sau 1600 Kgf) si de inaltimi maxime uzuale de ridicare de 6,9 -12 m , ajungând pana la 30 m. Caracteristic acestor translatoare este robusteţea mai mare in comparaţie cu celelalte utilaje de manipulare descrise mai înainte. Comanda instalaţiilor se poate face si de la distanta, de la un punct fix. Translatoarele stivuitoare se compun din următoarele ansambluri mai importante: a) construcţia metalica in execuţie sudata are doua elemente principale : şasiul inferior pe care sunt amplasate mecanismele de deplasare si de ridicare si catargul translatorului pe care culisează organul de prindere, si, după caz , cabina de comanda. b) mecanismul de deplasare care este de tipul mecanismelor macaralelor care se deplasează pe cai de rulare cu sine. La translatoarele stivuitoare rotile motoare in număr de doua sunt amplasate in spatele catargului, pentru ca grupurile de acţionare sa nu împiedice manipularea sarcinilor. c) mecanismul de ridicare, de obicei, se realizează cu electropalane care conferă un gabarit redus. Organele de prindere pot fi furci sau mese care permit o buna stivuire a sarcinilor paletizate in rafturi sau stelaje. d) instalaţia electrica conţine echipamentul de alimentare si racordare la sursa de curent, echipamentul de acţionare a mecanismelor, aparatajul de comanda, echipamentul si instalaţiile de protecţie, precum si echipamentul pentru iluminat si semnalizare. e) cabina de comanda sau locul de comanda, in cazul comenzilor de la distanta, trebuie astfel amplasate încât manevrantul sa aibă o buna vizibilitate a câmpului de lucru. In general, cabinele sunt de tipul închis. Se construiesc si cabine de tipul deschis prevăzute cu pereţi, lateral si in spate, acoperiş, si cu un dispozitiv de protecţie împotriva căderii manevrantului, mişcarea translatorului fiind posibila numai daca dispozitivul menţionat este fixat. La translatoarele uşoare, cu sarcina nominala de pana la 320 kg, pereţii laterali pot lipsi. f) dispozitive de protecţie si siguranţă, vor fi tratate intr-un capitol aparte. 2.5. PODURI RULANTE STIVUITOARE Deplasarea acestora se face pe cai de rulare suspendate. Se utilizează in depozite cu înălţimi de peste 6 m, atât la stivuirea libera cat si la stelaje. NOTA : Progresele recente în domeniul construcţiei de electrostivuitoare constau în înlocuirea reglajului prin intermediul reostatelor a turaţiei motoarelor electrice de curent continuu , cu reglajul cu ajutorul tiristoarelor , cea ce conduce la reducerea pierderilor de energie electrica si 33
SC S.I.P. GRUP SRL asigura o mai mare fineţe la manevrare; autostivuitoare exemplificate ,sunt cărucioare stivuitoare moderne , realizate într-o construcţie fiabilă ,având o manevrabilitate ergonomică realizată prin elemente de comandă electronică, asistate de calculator ; remedierea tehnică a acestor utilaje se face prin investigarea parametrilor funcţionali prin intermediul unui computertester şi înlocuirea sau remedierea componentelor care au cauzat avaria, din cadrul echipamentului mecanic, electric sau electronic complex. In general, autostivuitoarele cu furci, cu conducere de pe scaun din cabina, de tipul electrostivuitor cu o roata motoare, catarg duplex sau triplex si deplasare cu sarcina in dreapta deserventului, sunt concepute pentru exploatare in spatii aglomerate. Motostivuitorul, prin robusteţea sa, este de preferat electrostivuitorul ori de cate ori se lucrează in spatii deschise, acolo unde gazele de eşapament se pot disipa in atmosfera. In spatii închise, funcţionarea motorului termic este interzisa, locul acestuia fiind preluat de electrostivuitor. In tara noastră, pentru manipularea paletelor se produc electrostivuitoare cu sarcina nominala Q=- 1250 daN (cca 1250 kgF) si motostivuitoare cu Q=1500 daN (cea 1500 kgF). 3. Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de forţa electrica sau hidraulica) Aşadar, autostivuitorul este alcătuit cel puţin din patru mari subansambluri : a).sistemul de rulare - transmisia ; b).mecanisme de ridicare / coborâre / inclinare al catargului ; c). echipamentul electric; d). echipamentul hidraulic ; • Sitemul de rulare si sistemul de susţinere este alcătuit din : - cadru saşiu legat rigid de punţi , construcţie sudata din tabla de otel prevăzuta cu intarituri transversal; - puntea din fata si spate - constructie sudata detensionata; - rotile ,motoare/de direcţie. Pentru a mari stabilitatea motostivuitorului in timpul mersului, pentru uşurarea conducerii vehiculului, pentru mărirea duratei de funcţionare a anvelopelor cat si pentru asigurarea unor gabarite de întoarcere cat mai mici, rotile de direcţie sunt montate intr-o poziţie caracteristic • Transmisia este rigida, fără arbore cardanic, cu cutie de viteze sau variator. • Mecanismul de ridicare-inclinare este alcătuit din: - cadrul fix: este fixat articulat de cadrul saşiu intre rotile motrice din fata, prin intermediul unor bolturi. - cadrul glisant: este o construcţie sudata cu suporţi verticali din pro file U special legate la capete cu traverse. Drept ghidaje se folosesc 4 role care rulează pe cadrul fix. Cadrul mobil este dublu ghidat atât in planul longitudinal cat si transversal asigurându-se astfel o stabilitate cat mai buna a sarcinii in poziţia ridicata. - căruciorul: este de asemenea o construcţie sudata care serveşte pentru fixare dispozitivelor de lucru . - lanţul de ridicare: sarcina este ridicata , respectiv susţinuta , de doua bucati de lanţuri de tip Flyer. Acest lanţ are un capăt legat de cadrul fix , trece peste o rola legata de cilindrul de ridicare si are celalalt capăt fixat de cărucior de care este legata sarcina prin intermediul dispozitivului de lucru. • Echipamentul electric, alcatuit din : - echipamentul electric de comanda - echipamentul electric de protecţie - echipamentul electric de iluminare si semnalizare. 34
SC S.I.P. GRUP SRL - echipamentul electric de incalzire, ventilaţie si condiţionare a aerului (opţional). • Echipamentul hidraulic , alcătuit in principal, din : - motorul hidraulicfpompa hidraulica) : realizează presiunea si debitul necesar utilizării lichidului de lucru(ulei hidraulic) in elementele hidraulice de lucru si de comanda. - subansablu rezervor hidraulic cu elementele componente(sorb,nivelmetru,etc.) cilindrul de ridicare: reprezintă un dispozitiv hidraulic cu simplu efect de forţa de tip Plunger. Coborarea căruciorului se face sub acţiunea greutăţii sarcinii si a dispozitivului de ridicare. Plungerul, deplasându-se in interiorul cilindrului, elimina din acesta lichidul de lucru spre rezervor , trecând in prealabil prin supapa de reglare viteza de coborâre , care are rolul de a limita viteza de coborâre prin laminarea curentului de lichid. Aceasta are loc după ce in prealabil maneta distribuitorului hidraulic a fost adusa in poziţia de coborâre. In partea superioara este înşurubata o piuliţa si sudata cu un cordon de sudura, care reprezintă fundul cilindrului. Partea inferioara a cilindrului este rezemata de cadrul fix, iar plungerul este legat de capul cu role. - cilindrul de înclinare: înclinarea cadrului fix , respective a intregului cadru telescopic , al mecanismului de ridicare - inclinare se face cu ajutorul a 2 cilindrii de inclinare , având fiecare cate un piston cu dublu efect; urechea de prindere cu bucşa de alunecare in capătul tijei pistonului , se leagă fix , iar capătul de la fundul cilindrului , prin intermediul unui bulon , este legat de cadrul saşiului. - tuburi flexibile : stabilesc legătura intre pompa cu roti dinţate , distribuitor si cilindrii de forţa. La montarea tuburilor trebuie sa se evite răsucirea acestora si unde nu este posibila se folosesc coturi racord. - regulatorul de debit: este intercalat intre pompa cu roti dinţate si distribuitorul hidraulic si permite reglarea debitului de ulei in limitele necesare ; uleiul apasă asupra pistonului pe care-l deplasează la stânga inchizand orificiul de ieşire spre rezervor; reglarea cantităţii de ulei se realizează cu şurubul de blocare. - regulatorul de presiune : menţine constanta presiunea uleiului in circuitul hidraulic secundar .
35
SC S.I.P. GRUP SRL
Cap. B. Componente de securitate la stivuitoare. 1. DISPOZITIVE DE SIGURANŢA LA STIVUITOARE . 1.1. Generalităţi Dispozitivele de siguranţa sunt elemente cu care se echipează macaralele si mecanismele de ridicat , având rolul da a asigura funcţionarea acestora fără pericol de avarii sau accidente. Ele trebuie sa intervin, in cazul executării unor manevre greşite sau când apar anumite defecţiuni tehnice care generează pericole, prevenind personalul de exploatare sau întrerupând mişcarea mecanismului in cauza, sau chiar oprind instalaţia. Dispozitivele de siguranţa nu trebuie folosite in mod intenţionat, decât atunci când se încearcă buna lor funcţionare. Toate dispozitivele de siguranţa trebuie verificate de manevrant la începerea lucrului, daca acţionează corect, cu excepţia limitatorului de sarcina, cat si a dispozitivelor de reţinere a fluidului in cilindrii la scăderea brusca a presiunii. Dispozitivele de siguranţa trebuie sa îndeplinească următoarele condiţii: - sa aibă construcţie simpla care sa garanteze funcţionarea cu posibilităţi minime de defectare; - sa-si păstreze reglajul in timp si la modificările condiţiilor de mediu; - sa poată fi reglate uşor si simplu; - precizia lor sa permită încadrarea in limitele tolerate, prevăzute in prescripţiile tehnice, pentru mărimea pe care o protejează; - sa revină la starea iniţiala după încetarea cauzei care a provocat acţionarea dispozitivului. - sa nu acţioneze la apariţia unor cauze trecătoare ce nu periclitează securitatea instalaţiei sau nu constituie un pericol de accident; - numărul pieselor in mişcare sa fie minim pentru a reduce frecările, uzurile si jocurile, toate aceste, contribuind la reducerea preciziei in funcţionare; - sa fie suficient de robuste pentru a rezista condiţiilor de exploatare; - sa aibă gabarit redus si greutate mica; - întreţinerea sa se facă uşor si sa nu reclame personal de întreţinere cu înaltă calificare. 1.2. Stivuitoarele se echipează în special cu următoarele dispozitive de siguranţa: 1. Limitatoare de cursa; 2. Limitatoare de sarcina; 3. Limitatoare de viteza; 4. Paracăzătoare; 5. Supape de reglare a vitezei; 6. Supape de blocare; 7. Supape de siguranţa; 8. Întrerupător de securitate; 9. Tampoane opritori; 10. Piese de reazem, curăţitoare de şina; 11. Contacte si siguranţe electrice.
36
SC S.I.P. GRUP SRL 1.2.1. LIMITATOARE DE CURSA Cu aceste dispozitive de siguranţa se echipează mecanismele stivuitoarelor, cu excepţia celor acţionate manual. Ele sunt destinate să întrerupă automat mişcarea mecanismelor când se depăşeşte poziţia limita de lucru stabila. Limitatoarele de cursa trebuie sa permită acţionarea mecanismelor in sens invers celui in care s-a limitat mişcarea respectiva. La stivuitoare se întâlnesc următoarele limitatoare de cursa: - limitatoare de cursa la ridicare, pentru poziţia limita superioara a organului de prindere a sarcinii; limita poziţiei inferioare nu este obligatorie. - limitatoarele de cursa la deplasare, pentru deplasare înainte - înapoi si stânga dreapta a catargului stivuitorului; limitarea se realizează in cadrul cilindrilor hidraulici de acţionare prin deplasarea pistoanelor pana la capătul cilindrilor; - limitatoarele cursa la bascularea catargului fata-spate; limitarea se realizează prin limitarea cursei pistonului în cilindrul hidraulic de acţionare. 2.2. LIMITATOARE DE SARCINA Limitatoarele de sarcina fac posibila exploatarea instalaţiei la posibilităţile ei maxime, fără pericol de avarii sau accidente. Ele sunt destinate sa întrerupă automat acţionarea mecanismului de ridicare in cazul depăşirii sarcinilor nominale si sa permită descărcarea sarcinii (coborâre). Toate instalaţiile de ridicat trebuie echipate cu acest dispozitiv de siguranţa , cu excepţia acelora cu acţionare manuala, acelora la care organul de prindere a sarcinii, montat cu caracter permanent, prin construcţia sa nu permită sau prevină suprasarcini mai mari de 10 % (cu graifere, bene, oale de turnare la electropalane, poduri rulante de forjare, la macarale, cu electropalan suspendat si la toate macaralele cu sarcina pana la 1 tf ( inclusiv). Reglarea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel făcuta, încât sa acţioneze la o sarcina de maxim 10 % din sarcina nominala pe toate treptele de viteza si sa nu permită ridicarea sarcinii la o înălţime mai mare de 100 mm de la sol. Pentru macaralele acţionate hidraulic, rolul limitatorului de sarcina ii are o supapa. Supapa hidraulica limitatoare de sarcina Se utilizează la macarale cu acţionare hidraulica si la electro si motostivuitoare. Declanşează la o suprasarcina de 10 % si protejează si instalaţia hidraulica de avarii in cazul apariţiei unor suprapresiuni. Instalaţia hidraulica sesizează suprasarcina prin creşterea presiunii in circuit peste valoarea reglata. Supapa limitatoare de sarcina: se compune din corpul 1, şurubul de reglare 2 cu filetare in dopul de închidere 3. Poziţia relata se asigura prin piuliţa 4, iar capătul tijei de reglare se protejează prin capacul 5. La creşterea presiunii peste valoarea corespunzătoare unei suprasarcinii de 10 % pistonul 6 comprima arcul 7 si lasă libera trecerea uleiului spre rezervor. Prin aceasta presiunea scade, supapa se deschide si fenomenul se repeta, supapa efectuând o mişcare oscilatorie care se manifesta printrun zgomot specific. In acest fel, presiunea este menţinută, ca valoare medie, la nivel reglat. 1. corp 2. şurub de reglare 3. dop de închidere 4. piuliţa de reglare 5. capac de protecţie 37
SC S.I.P. GRUP SRL 6. supapa(piston) 7. resort OBS : Coborârea de urgenţă la motostivuitorul R70 : În cazul în care încărcătura care se află în poziţia ridicată nu poate fi lăsată în jos, se foloseşte coborârea de urgenţă. Deschideţi capota motorului (1). împingeţi supapa (2) spre capul de cauciuc. ATENŢIE: încărcătura este coborâtă, viteza se poate controla prin modificarea presiunii. Prin apăsare puternică încărcătura coboară rapid - Prin apăsare uşoară încărcătura coboară lent - închideţi capota motorului (1) la loc. 1.2.3. LIMITATOARE DE VITEZA.DISPOZITIVE DE REŢINERE A FLUIDULUI IN CILINDRII Limitatoarele de viteza pun in acţiune paracazatoarele sau frâna de siguranţa (de avarie) depăşirea vitezei nominale de coborâre a cabinei in limitele de (1,15-1,40) x viteza nominala. Pentru evitarea pericolelor de avarii si accidente, toate mecanismele acţionate hidraulic sau pneumatic, unde prin scăpare de fluid exista posibilitatea căderii sarcinii sau pierderea stabilităţii macaralei, trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive de reţinere a fluidului. Aceasta situaţie se poate întâlni la spargerea conductelor de alimentare a cilindrilor la toate mecanismele acţionate prin cilindrii hidraulici sau pneumatici. Dispozitivul de reţinere este format din corpul supapei, în care se găseşte o bila, menţinută în poziţia deschisa de un resort. Un ştift opritor limitează deplasarea bilei. Diafragma existenta realizează o rezistenta hidraulica permanenta. In cazul dispariţiei bruşte a presiunii din conducta, bila este împinsa de agentul hidraulic, Împotriva forţei resortului si se aşează pe scaun, blocând ieşirea. OBS: Montarea - dispozitivelor de reţinere se face direct ne cilindrii si nu prin intermediul unor 1.2.4. PARACAZATOARELE Reprezintă o componentă de securitate a translatorului - stivuitor si este destinată să oprească şi menţină oprită pe glisiere cabina în cazul depăşirii vitezei stabilite. Paracăzătoarele sunt concepute sa acţioneze sigur si simultan pe glisiere, atât la creşterea vitezei de coborâre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de viteza cat si in cazul ruperii organului de . tracţiune. 1.2.5. SUPAPA DE REGLARE A VITEZEI Are rolul de a strangula uleiul la coborârea sarcinii permiţând reglarea vitezei de 38
SC S.I.P. GRUP SRL coborâre in limite prescrise. La dirijarea uleiului de la distribuitor spre cilindrul de ridicare, pistonul se deplasează spre dreapta permiţând intrarea in cilindrul de ridicare, la întoarcerea fluidului pistonul se aşează pe scaun obligând uleiul sa treacă printr-un orificiu practicat in corpul supapei, care se poate obtura cu şurubul de blocare. 1.2.6. SUPAPA DE BLOCARE Aceasta supapa are rolul de a limita căderea sarcinii, in cazul ruperii conductei (furtunului) prin care se scoate din funcţiune supapa de reglare a vitezei de coborâre. 1.2.7. SUPAPE DE SIGURANŢA Supapa de siguranţa se prevede pentru prevenirea creşterii presiunii in instalaţia hidraulica si acţionează când se depăşeşte cu 10 % sarcina nominala. Aceasta lucrează astfel: presiunea din circuit atingând o anumita presiune, foita arcului este învinsa de forţa bilei care împinge scaunul şi coboară, lăsând libera trecerea uleiului spre rezervor. După deschiderea supapei, presiunea scade si supapa se închide, apoi presiunea creste si fenomenul se repeta. 1.2.8. ÎNTRERUPĂTOR DE SECURITATE Întrerupe circuitul de alimentare cu curent când organele de prindere a sarcinii sau cabina, au ieşit din spaţiul de lucru. întrerupător de urgenta la electrostivuitorul FM 14: In caz de avarie (de urgenta), alimentarea cu curent poate fi întreruptă prin apăsarea întrerupătorului de OPRIRE de urgenta (1). Acţionaţi numai in caz de urgenta! Atenţie Activarea butonului de oprire de avarie nu iniţiază procesul de frânare Întreruperea circuitului Apăsaţi butonul de oprire la avarie. Închiderea circuitului Trageţi in afara butonul de oprire la avarie.
1.2.9. TAMPOANE - OPRITOARE Tamponul este o componentă de securitate destinată amortizării şocurilor la lovire. Opritorul este o componentă de securitate destinată limitării deplasării peste poziţiile limită de lucru stabilite. Opritoarele sunt dispozitive de siguranţa care limitează mecanic deplasările peste poziţia extrema de lucru, la capătul curselor de extindere catarg si ridicare sarcina. Opritoarele se confecţionează din otel si pentru antrenarea şocurilor ele sunt prevăzute cu tampoane din materiale elastice. 1.2.10. PIESE DE REAZEM - CURATITOARE DE ŞINA a) Piesele de reazem: este o componentă de securitate destinată evitării şocurilor provenite din spargerea accidentală a roţilor de rulare sau a ruperii axelor 39
SC S.I.P. GRUP SRL acestora, precum şi împotriva deraierii; piesele de reazem sunt montate sub grinzile sau boghiurile pe care sunt montau rotile de rulare, cat mai aproape de ele, având scopul de a reduce şocurile provenite in căzu spargerii roţilor de rulare sau al ruperii axelor acestora precum si împotriva deraierii de asemenea sunt montate frontal pe grinzile de capăt sau saşiul cărucioarelor. b) Curăţitoare de şina: sunt componente de securitate destinată îndepărtării de pe calea de rulare obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea găsi pe aceasta; se fixează la partea frontala grinzilor si boghiurilor in care sunt montate rotile de rulare; acestea pot fi din tabla sau cu perie de sarma; in locurile cu depuneri de praf sunt obligatorii. 1.2.11 .CONTACTE SI SIGURANŢE ELECTRICE Acestea se prevăd la: - usa cabinei, care sa nu permită manevrarea instalaţiei daca aceasta este deschisa - la paracazatoare - la frâna de siguranţa - la dispozitivul de întindere a cablului limitatorului de viteza - la cablul de tracţiune, care controlează slăbirea sau ruperea acestuia - la organele de prindere - furci sau mese - la cărucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare - la dispozitivele pentru controlul dimensiunilor si poziţiei sarcinilor Ia translatoarele stivuitoare comandate de la distanta. - la mecanismul de deplasare si la cel de frânare de siguranţă, la stivuitoarele folosite in spatii aglomerate (vezi desenul de la sistemul de frânare) . Siguranţele la electrostivuitorul FM 14 :
Siguranţele sunt localizate in compartimentul electric de sub suportul pentru braţ din partea dreapta a şoferului. Acest compartiment de montaj poate fi accesat prin scoaterea plăcii suport a comutatoarelor basculante (pentru siguranţele curentului de comanda) sau a panoului de plexiglas si a capacului pe care sta braţul (pentru siguranţele curentului principal. (1) Curentul principal F1 250A (2) Curentul de comanda F2 7,5A F3 15A F4 20A F5 7,5A F6 rezerva 40
SC S.I.P. GRUP SRL Atenţie Înainte de a face orice lucrare la sistemul electric, scoateţi de sub tensiune prin decuplarea prizei bateriei. Siguranţe electrice la motostivuitorul R14: Siguranţele sunt localizate în partea stângă de sub panoul (2), în suportul de siguranţe (3). NOTĂ: Dacă motostivuitorul nu este echipat cu toate accesoriile posibile, siguranţele corespondente acestor accesorii sunt în funcţiune.
F2 Siguranţă IA F4 Siguranţă IA F5 Siguranţă 20A 1F11 Siguranţă 1OA 1F14 Siguranţă 1OA 1F15 Siguranţă 5A 1F17 Siguranţă IOA 1F18 Siguranţă 3OA 1F19 Siguranţă 20A 1F20 Siguranţă IOA 1F21 Siguranţă 15A
4F1 5F11 5F12 7F1 7F2 9F3 9F4 9F6 9F8 9F12
Siguranţă 10A Siguranţă 20A Siguranţă 20A Siguranţă 20A Siguranţă IOA Siguranţă 80A Siguranţă IOA Siguranţă 80A Siguranţă 5A Siguranţă IOA
2 CERINŢE MINIME DE ECHIPARE 2.1 .Motostivuitoare In conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la motostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puţin cu următoarele dispozitive de protecţie si siguranţă: • frână de serviciu cu acţionare mecanică si frână de siguranţă la mecanismul de deplasare. • limitator la sfârşit de cursa pentru ridicarea/coborârea sarcinii în poziţia superioară si inferioară. • limitator la sfârşit de cursă pentru bascularea în fată si în spate a catargului. • limitator de sarcină. • dispozitiv de blocare împotriva folosirii utilajului de către persoane neautorizate (cheie de contact). • supapă sau alt dispozitiv contra coborârii accidentale a sarcinii, în cazul spargerii conductelor hidraulice. • dispozitiv de semnalizare acustică (girofar). • far pentru iluminat la locul de muncă. • lămpi pentru semnalizarea poziţiei de mers si direcţiei. • sistem de protecţie pentru locul de comandă cu scaun. • cabină de protecţie, pentru sezonul rece si intemperii, care să asigure respectarea cerinţelor de vizibilitate si siguranţă în circulaţie. • inscripţionarea numărului de ordine, a vitezei maxime de circulaţie si a capacităţii 41
SC S.I.P. GRUP SRL maxime de transport. OBS: In ceea ce privesc dispozitivele de siguranţa, in plus fata de cele cu care se prevăd motostivuitoarele cu contragreutate, motostivuitoarele cu furci laterale se mai prevăd cu limitatoare de sfârşit de cursa si opritoare la mecanismul de deplasare pe orizontala a catargului cu furci retractabile precum si, după caz, cu un dispozitiv de interblocare a comenzilor pentru a împiedica deplasarea motostivuitorului cu catargul in alta poziţie decât cea retrasa complet (in poziţie de transport). Electrostivuitoare In conformitatate cu normele specifice de transport intern referitoare la electostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cel puţin cu următoarele dispozitive de protecţie si siguranţă: • frînă de serviciu cu acţionare mecanică si frână de siguranţă la mecanismul de deplasare. • limitator de sfârşit de cursă pentru ridicarea/coborârea sarcinii în poziţia superioară si inferioară. • limitator de sfârşit de cursă pentru bascularea în fată si în spate a catargului. • limitator de sfârşit de cursă pentru deplasarea înainte/înapoi (retractare) si lateral a catargului. • limitator de sarcină. • dispozitiv de blocare împotriva folosirii utilajului de către persoane neautorizate(cheie de contact). • supapă sau alt dispozitiv contra coborârii accidentale a sarcinii,în cazul spargerii conductelor hidraulice. • dispozitiv de semnalizare acustică si vizuală. • sistem de protecţie pentru locul de comandă cu scaun. • apărători de protecţie laterale şi frontale,montate pe lonjeroanele roţilor libere. • inscripţionarea numărului de ordine,a vitezei maxime de circulaţie si a capacităţii maxime de transport 2.3. Translatoare stivuitoare Translatoarele stivuitoare se prevăd cu următoarele sisteme de siguranţa: • limitatoare de sfârşit de cursa la mecanismul de ridicare pentru poziţia limita a organelor de prindere si ale cabinei, in cazul in care aceasta se deplasează pe verticala odată cu organele de prindere. Limitatorul de sfârşit de cursa pentru poziţia limita superioara se amplasează si reglează astfel încât, după întreruperea circuitului de comanda, intre opritoare si elementele corespunzătoare ale organelor de prindere sa rămână o distanta de minim 60 mm. • limitatoarele de sfârşit de cursa la mecanismul de deplasare a translatorului stivuitor. In cazul in care viteza de deplasare este de peste 32 km / min, se prevăd cate doua limitatoare de sfârşit de cursa in ambele sensuri de deplasare. Primul limitator realizează trecerea de la viteza nominala la viteza redusa, al doilea limitator realizează deconectarea circuitului de comanda si se amplasează fata de opritor la distanta cel puţin egala cu spaţiul de frânare. • limitatoarele de sfârşit de cursa la mecanismele de deplasare pe orizontala a organelor de prindere • limitator de sarcina • tampoane si opritoare • piese de reazem si curăţitoare de şina 42
SC S.I.P. GRUP SRL • întrerupător de sfârşit de cursa ( avarie), care întrerupe circuitul de alimentare a instalaţiei in căzu in care organele de prindere, respectiv cabina depăşesc poziţia limita de lucru superioara din cauza nefuncţionării limitatorului de sfârşit de cursa. Întrerupătorul de sfârşit de cursa este astfel amplasa încât după întreruperea circuitului electric sa rămână o distanta de cel puţin 50 mm intre opritoare si elementele corespunzătoare ale organelor de prindere. In cazuri speciale, întrerupătorul de sfârşit de cursa este amplasat in circuitul de comanda si deconectează un contactor suplimentar montat in acest scop. • paracăzătoare, la cabina, in cazul in care cabina este mobila si se deplasează pe verticala. Paracăzătoarele sunt concepute sa acţioneze sigur si simultan pe glisiere atât Ia creşterea vitezei de coborâre a cabinei peste limitele determinate de limitatorul de viteza , cat si in cazul ruperii organului de tracţiune. La intrarea in acţiune a paracăzătoarelor, circuitul de comanda a mecanismului de ridicare se deconectează in mod automat. După ce paracăzătoarele au blocat cabina de glisiere, mecanismul de ridicare permite numai cuplarea in sensul de ridicare si, in acest sens , datorita acţiunii organelor de tracţiune, paracăzătoarele se decuplează in mod automat si revin la poziţia iniţiala de repaus. In unele cazuri, când cabina este suspendata pe doua sau mai multe organe de tracţiune, echilibrate intre ele, paracăzătoarele pot fi înlocuite cu o frâna de siguranţa (de avarie) de tipul normal deschisa care se închide la acţiunea limitatorului de viteza. • frâna de siguranţa ( de avarie ) trebuie sa aibă tamburul cuplat cu tamburul pe care înfăşoară organul de tracţiune si sa aibă un coeficient de siguranţa al frânării de cel puţin 1,5. • limitator de viteza , care pune in acţiune paracăzătoarele sau frâna de siguranţa ( de avarie ) la depăşirea vitezei nominale de coborâre a cabinei in limitele de 1,15.. . 1,40 ori viteza nominala. • contacte electrice de siguranţa la : - uşa cabinei care sa nu permită manevrarea instalaţiei daca aceasta este deschisa; - paracăzătoare , care sa nu permită decât deplasarea in sensul de ridicare a cabinei , in cazul in care paracăzătoarele au fost acţionate; - frâna de siguranţa , care sa nu permită decât deplasarea in sensul de ridicare a cabinei in cazul in care frâna c siguranţa ( de avarie ) este închisa ca urmare a acţiunii limitatorului de viteza; - dispozitivul de întindere a cablului limitatorului de viteza, care sa nu permită manevrarea instalaţiei daca ace cablu nu este întins; - cablul de tracţiune , care sa controleze slăbirea sau ruperea acestuia; - organele de prindere ( furci sau mese ), care sa nu permită deplasarea translatorului in cazul in care organele de prindere sunt in alta poziţie decât cea de transport al sarcinii; - cărucioarele de transbordare a translatoarelor stivuitoare, in cazul in care cu ajutorul acestora se face transbordarea instalaţiilor respective de pe o calc de rulare pe alta; cu ajutorul acestor contacte se realizează controlul coliniarităţii cailor de rulare din depozit cu calea de rulare din interiorul căruciorului de transbordare; de asemenea, se realizează controlul ca intrarea căruciorului translatorului stivuitor in căruciorul de transbordare sa se facă cu o viteza redusa, de cel mult 32 m/min; • dispozitiv pentru controlul dimensiunilor si poziţiei sarcinilor, la translatoarele stivuitoare comandate de la distanta.
43
SC S.I.P. GRUP SRL
Cap. C. Dispozitive de frânare 1. Definiţie Frâna este un dispozitiv destinat sa micşoreze sau sa oprească ansamblul mecanic ce se găseşte in mişcare. Frânele pot micşora vitezele de coborâre a sarcinii si asigura oprirea mecanismelor respective la încetarea acţionării lor menţinându-le blocate in stare de repaos. Frânarea se realizează datorita frânării uscate dintre organul mobil (roata de frâna) si organul de frâna (saboţi, banda) transformând energia cinetica a corpului in mişcare -in căldura. 2. Tipuri constructive După destinaţie, frânele pot fi : - frâna de oprire : aduce mecanismul respectiv in stare de repaus preluând energia de mişcare si lucrul mecanic al forţelor motoare; - frâna de coborâre : are rolul de a limita viteza prin preluarea cuplului care tinde sa accelereze mişcarea. - frâna de reţinere (blocare): are rolul de a menţine mecanismul blocat împotriva forţelor exterioare. După construcţie, frânele pot fi : - frâna cu doi saboţi cu acţionare electrohidraulica. - frâna electromagnetica. - frâna cu banda acţionata hidraulic. - frâna cu discuri conice. Stivuitorul, din punct de vedere al modului de acţionare, este prevăzut cu : - frâne de picior pentru deplasare (este o frâna de oprire); - frâne de mina pentru staţionare (este o frâna de reţinere). 3
.Exemple de utilizare
Frânele electrostivuitorului FM 14 Frâna de picior este o frâna cu tambur cu saboţi interiori cu comanda hidraulica. Eliberarea pedalei de mers - acceleraţie (4), iniţiază un proces de frânare cu recuperare de energie. Căruciorul este frânat controlat si adus in stare de nemişcare, atâta timp cat exista alimentare şi tensiune. Apăsarea uşoara a pedalei de frâna (5) (aprox. 20mm declanşează, prin acţionarea unui comutator, o frânare prin contra curent cu comanda electronica. Daca acest efect de frânare nu este suficient, trebuie sa apăsaţi pedala de frâna cu mai multa putere pentru a opri căruciorul. Frâna de parcare este o frâna cu tambur cu saboţi interiori cu comanda mecanica, acţionând asupra motorului de deplasare. Tragerea ferma, pana la capăt a frânei de parcare va menţine vehiculul in siguranţa chiar pe pante (pentru înclinaţia maxima permisa, vezi specificaţiile). In acelaşi timp curentul de deplasare va fi întrerupt. 44
SC S.I.P. GRUP SRL OBSERVAŢII : - Pedala de picior: curentul de deplasare este asigurat atâta timp cat este activata pedala de picior (7) Suplimentar, aceasta face ca piciorul şoferului sa fie astfel protejat in limitele conturului căruciorului. - Cele doua tipuri de frâna funcţionează independent una de alta si acţionează asupra tamburelor roţilor(rotii) motrice . - Frâna de staţionare (parcare) la unele stivuitoarele folosite in spatii publice aglomerate, poate fi acţionată prin levier sau buton si este înzestrata cu senzor electric care cuplează frâna automat la ridicarea de pe scaun a stivuitoristului. FRANA DE PICIOR este de tip hidraulic si se compune din: - pedala de frâna - pompa centrala - cilindrii de frâna - plăcutele cu saboţi - conducte pentru lichid de frânare Drept lichid de frâna se foloseşte cel corespunzător a cărui componenta aproximativa este emulsie 50 % ulei de ricin si 50 % acetona. FRÂNA DE STAŢIONARE este de tip mecanica cu acţionare manuala. VERIFICAREA FRINELOR se face prin: - verificarea lichidului de frâna - uzura saboţilor de frâna - acţionarea pedalei de frâna - verificarea cablurilor si a conductelor de ulei Verificarea sistemului de frânare la motostivuitorul R70 Verificarea frânei de picior Acceleraţi motostivuitorul gol într-o zonă liberă Apăsaţi puternic pedala de frână (3) (cea. 60 kg) Măsuraţi distanţa de frânare până la locul unde s-a oprit motostivuitorul Distanţa de frânare trebuie să fie: la 16 km/h.....................cca. 4 m
Verificarea frânei de mână Motostivuitorul va fi condus pe o suprafaţă înclinată (de exemplu o rampă) Înclinaţia ……………………………………….. cca. 25% PERICOL: Dacă motorul se află pe o suprafaţă înclinată capota se va deschide numai atunci când roţile motostivuitoruiui sunt blocate cu ajutorul unor pene de blocare pentru a evita rularea. Trageţi cu putere frâna de mână (4). Motostivuitorul trebuie să rămână pe loc, fără a mai avea posibilitatea de rulare. PRUDENŢĂ: Nu utilizaţi motostivuitorul dacă sistemul de frânare este defect.
45
SC S.I.P. GRUP SRL REGLAJUL consta in strângerea sau slăbirea şurubului de reglare in funcţie de uzura elementelor mecanismului de frânare Cap. D. Cabluri si lanţuri 1.CABLURI DE TRACŢIUNE 1.1. Definiţie Cablul din otel este ansamblul de sârme si toroane, grupate prin înfăşurare (cablare) in jurul unei inimi, in unul sau mai multe straturi concentrice, cu excepţia cablurilor plate, care sunt alcătuite din cabluri alăturate in plan si cusute( fig.20). Avantajele pe care le prezintă cablul sunt următoarele: greutate proprie mica, mers liniştit fără zgomot, comportare buna la soc, durata mare si siguranţa superioara in exploatare, supraveghere uşoara (înainte de a se rupe, cablul se alungeşte si semnalează uzura prin rupere locala si treptata a firelor). Contra radierii căldurii emanate de metalul topit, cablul este protejat cu paravane. In exploatare , se va urmări ca înfăşurarea cablului sa nu se facă in sensuri opuse si sa nu facă contact cu conductorii electrici 1.2. Construcţie .Caracteristici 1.2.1. Componenta Cablul se compune din : - inima : este firul sau mănunchiul de fire vegetale, minerale, metalice sau plastice, in jurul cărora se înfasoara sârmele sau toroanele si măreşte flexibilitatea cablului. - toroane : toronul este format dintr-un mănunchi de sârme grupate prin infasurare in jurul unei inimi intr-unul sau mai multe straturi concentrice. - sarma din otel: sirmele ce compun toroanele sunt fire trase, cu secţiunea rotunda, din otel cu conţinut mediu de carbon, având rezistenta de rupere intre 120 si 180 kg/mm2. suprafaţa lor poate fi mata, zincata sau cositorită. Sârmele zincate sau cositorite sunt folosite in mediu coroziv. OBS: La cablurile cu număr pereche de toroane, diametrul cablului se măsoară cu sublerul. Daca numărul toroanelor este fară sot, se măsoară cu panglica lungimea circumferinţei. 1.2.2. Cablarea Este operaţia de impreunare a sârmelor in toroane prin infasurarea in forma de spire elicoidale, precum si operaţia de infasurare a toroanelor pe inima cablului. Infasurarea sârmelor in toroane cat si a toroanelor in cablu poate fi făcuta spre stânga sau spre dreapta, sensul infasurarii notandu-se cu Z ( dreapta : fig.21 ) sau cu S (stânga : fig.22) . Cablarea poate fi: - paralela dreapta Z/Z - paralela stânga S/S : la care infasurarea firelor in toroane si a toroanelor in jurul inimii se face in acelaşi sens ; atât firele cat si toroanele au tendinţa de derăsucire , din care cauza nu sunt folosite Ia mecanismele de ridicat - în cruce dreapta S/Z sau stânga Z/S : la care infasurarea firelor in toroane se face in sens invers infasurarii toroanelor in jurul inimii; acest cablu nu mai are tendinţa dederasucire. - mixta : la care toroanele cu infasurare dreapta alternează cu toroanele cu infasurare stânga. 46
SC S.I.P. GRUP SRL OBS : Pasul cablării : este distanta, măsurata paralel cu axa, dintre doua puncte consecutive in care o spira intalneste aceeaşi generatoare a cilindrului corespunzator. El este egal cu ....x7,5 x diametrul cablului.
fig. 20 fig. 21 fig. 22 1.2.3. Fixarea capetelor cablului : se face după cum urmează : - fixarea cu ochet prin matisare : se trece capătul cablului peste ochet si apoi se matiseaza pe o lungime cel puţin egala cu de 15 ori diametrul cablului dar nu mai mica de 300 mm. OBSERVAŢII: • Matisarea este operaţia prin care se împreunează doua cabluri sau capătul cablului prin care se formează un ochi, prin împletirea firelor sau a toroanelor din care sunt compuse. • Ochetul este o piesa din tabla de otel in forma de inima , care are la partea exterioara un cana semicircular peste care se poate trece cablul; folosirea ochetului este obligatorie, pentru a se evita îndoirea brusca a cablului, ceea ce ar duce la obosirea si uzura timpurie a sârmelor. • Clema este formata dintr-o piesa de otel prevăzuta cu doua găuri prin care este trecuta urechea din otel rotund indoita in forma de U cu capetele filetate. Strângerea se face cu piuliţe asigurate cu şaiba Grower. - fixarea cu cleme si ochet : fixarea se face prin cel puţin 3 cleme;daca una din cleme cedează, cablul rămâne fixat prin celelalte doua; urechea clemei va fi trecuta întotdeauna prin capătul liber al cablului; distanta intre cele doua cleme va fi mai mare sau cel puţin egala cu de 6 ori diametrul cablului ( minim 150 mm). - fixarea prin manşon cu pana : manşonul: este din otel turnat si are forma plata ; in manşon se introduce pana de otel care are la periferie un canal cu secţiune semicirculara si peste care se trece capătul cablului care leagă cu sarma subţire pentru a nu rămâne liber; datorita forţei de tracţiune, pana tinde sa intre cat mai adânc in manşon, realizându-se o presiune mare intre pana, cablu si manşon, fapt ce împiedica scăparea capătului liber al cablului de pe pana. Montarea necorecta duce la strivirea cablului intre pana si manşon. - fixarea prin conus : conusul este din otel turnat si are forma unui trunchi de con gol in interior, fara cele doua baze ; diametrul bazei mici este egal cu diametrul cablulu; la capătul cablului ce urmează fi fixat in conus se fac doua legaturi , lasand intre ele o distanta egala cu inaltimea conusului ; se introduce capătul cablului in conus , după care se desface legătura de la capăt; se desfac apoi toroanele , seVndeparteaza inima , pe aceasta lungime , după care se desfac firele din toroane ; cu un cleşte special ; îndoaie capetele firelor spre interior , după care capătul cablului este tras in conus ; conusul astfel pregat se incalzeste la circa 160° C după care se toarnă compoziţia ( plumb plus cositor), lasand sa se răcească uşor ; compoziţia umple toate golurile dintre sârme formând un bloc compact care nu permite smulgere; cablului. Dintre toate procedeele de fixare , procedeul de fixare prin conus este cel mai sigur , cu condiţia ca lucrarea sa fie corect executata. 47
SC S.I.P. GRUP SRL - legătura de capăt : asigura capetele cablului contra desfacerii lui; se executa prin infasurarea capătului cablului cu sarma de otel moale mata , zincata sau cositorită , in spire alăturate ; infasurarea se face pe o lungime de 5 x d , lasandu-se liber capătul cablului pe o lungime de 2xd ( d = diametrul cablului). 1.2.4. Verificarea cablului In timpul exploatării cablurile se verifica in felul următor: - după aspect, zilnic, la începutul fiecărui schimb , de către stivuitorist. - verificarea fixării capetelor de cablu se face la doua săptămâni de către cel care răspunde de întreţinerea instalaţiei. - verificarea amănunţita a stării tehnice se face lunar, tot de acelaşi muncitor, iar o data pe an de responsabilul cu supravegherea instalaţiilor de ridicat cu ocazia controlului oficial. 1.2.5. Defectele cablurilor Cablul se scoate imediat din funcţiune si se înlocuieşte, atunci când prezintă una din următoarele deficiente: are un toron rupt sau strivit; are un nod sau ochi( fig.23); este gâtuit; este strivit sau aplatizat; este ruginit; sârmele din stratul exterior au o porţiune sau pe intreaga lungime a cablului, diametrul micşorat cu sau peste 40 % din cel iniţial; numărul sârmelor rupte este de 10 % din numărul total de sârme, pe un pas de cablare, adică apariţia unui cuib de ruptura(fig.24). OBSERVAŢII : - Numărul de sârme rupte se stabileşte pe porţiunea cea mai uzata a cablului. - La verificarea cablurilor se va urmări existenta următoarelor defecte: - deteriorări ( striviri , ruperi de toroane , aplatisari , etc.) sau innodari - sârme rupte , incrucisate sau fisurate vizibil - uzuri ( provenite din exploatarea normala , din corodare datorita mediului in care funcţionează instalaţii sau datorita influentelor climatice) 2. LANŢURI 2.1. Definiţie Lanţurile sunt organe pentru transmiterea mişcării, solicitate la tracţiune, alcătuite din zale identice, articulate intre ele. In comparaţie cu cablurile, lanţurile cu zale au avantajele: - insensibilitate mai mare la căldura si agenţi corozivi - flexibilitate mai mare, ceea ce permite folosirea unor roti si tamburi de diametru redus. Ca dezavantaje, datorita cărora utilizarea lor este foarte redusa, menţionam: - siguranţa redusa in funcţionare , ruperea lui facandu-se brusc - durata de serviciu mai redusa datorita uzurii mai pronunţate, indeosebi in punctele de contact ale zalelor, a elasticităţii mai mici - greutatea proprie mare - funcţionarea neuniforma cu şocuri si zgomot - viteza de funcţionare redusa Ele sunt folosite mai mult la mecanismele de ridicat cu acţionare manuala. 48
SC S.I.P. GRUP SRL La stivuitoare sunt folosite lanţurile calibrate cu zale scurte, acestea având tolerante strânse, ele sunt destinate sa lucreze pe roti sau tamburi cu dinţi sau locaşuri speciale - alveole. 2.2. Construcţie . Caracteristici 2.2.1.Elementele caracteristice ale unui lanţ sunt (fig.25): - diametrul: d - pasul : p - lăţimea zalei: b - sarcina maxima de serviciu
Fig.25 2.2.2. După modul de construcţie pot fi: - lanţuri cu zale sudate : sunt construite din zale sudate din otel rotund si se caracterizează prin diametrul sârmei din care se executa zalele , pasul si lăţimea zalei. - lanţuri cu eclise si bolturi (GALLE): au funcţionare sigura, liniştita, randamente bune in transmiterea mişcării, dimensiuni reduse ale roţilor de antrenare; sunt formate din placute (eclise identice) din tabla de otel, articulate intre ele la extremităţile unor buloane, dispuse la egala distanta intre ele si perpendiculare pe placi, respectiv : - eclisa - bulon - buloane de legătura - rola - cui spintecat - şaiba - eclisa de la zaua finala 2.2.3. Fixarea capetelor lanţurilor de o piesa sau un dispozitiv se face prin zaua de capăt care are un diametru nominal mai mare si este mai lata, prin cheia cu boit, sau prin inel de capăt. 2.2.4. Defectele lanţului La verificarea lanţurilor se va urmări indeosebi existenta următoarelor defecte: - deteriorări (îndoiri, turtiri, fisuri,etc.) - alungiri - uzuri (provenite din exploatarea normala, din corodare datorita mediului in care funcţionează instalaţia sau datorita influentelor climatice) a). Lanţurile cu zale se scot din funcţiune atunci când: - zalele sunt îndoite, turtite, alungite sau fisurate - s-a întins cu mai mult de 5 % in raport cu lungimea sa iniţiala sau cu o valoare mai mare decât cea indicata de constructor - uzura chiar a unei singure zale, in sensul micşorării diametrului, este egala sau depăşeşte 20 % din diametrul iniţial. 49
SC S.I.P. GRUP SRL b). Un lanţ cu eclise si bolţuri se scoate din funcţiune daca: - eclisele prezintă îndoituri, lovituri sau fisuri - s-a rupt una din eclise - diametrul bolţurilor este cu sau peste 20 % mai mic decât diametrul iniţial OBS : Alungirile, precum si uzurile la lanţuri se vor determina pe porţiunea de lanţ cea mai solicitata.
50
SC S.I.P. GRUP SRL
Cap. E. Dispozitive de manevrare a sarcinilor Dispozitivele de manevrare a sarcinilor, trebuie sa răspundă cerinţelor tehnologice, respectiv sa realizeze preluarea, transportul pe orizontala si verticala, depunerea sarcinilor in locul de depozitare. Pentru aceasta, asa cum am văzut in capitolele anterioare, autostivuitorul este alcătuit, cel puţin, din doua mari subansambluri: - sistemul de rulare - transmisia; - mecanisme de ridicare/coborire/inclinare al catargului Mecanismul de ridicare-inclinare are in componenta căruciorul, care este o construcţie sudata care serveşte pentru fixare dispozitivelor de lucru ca: - dispozitivul de prindere cu furci - dispozitivul de prindere cu cârlig 1. Dispozitivul de prindere cu furci Este prevăzut cu 2 furci care se fixează pe suport - carucior, care culiseaza pe catarg. Reglarea furcilor la motostivuitorul R70 Ridicaţi pârghia furcilor (1) şi reglaţi furcile în poziţia dorită. Lăsaţi în jos pârghia. Centrul de greutate trebuie localizat centrul dintre cele două furci. Nu reglaţi furcile* decât când motostivuitorul este neîncărcat. Reglarea furcilor la electrostivuitorul FM 14 si R14
In versiunea standard sunt montate furci forjate, reglabile manual. Aceasta permite preluarea de paleti de diferite dimensiuni. Căruciorul poate fi echipat opţional cu furci reglabile hidraulic. Distanta dintre furci trebuie sa fie astfel reglata incat incarcatura sa nu cada printre ele. Reglaţi furcile si blocati-le in aceasta poziţie. • Ridicaţi mecanismul de oprire al furcilor (5), mişcaţi furcile in poziţia dorita, apoi lasati opritorul sa revină la poziţie si sa cupleze. • Nu acţionaţi dispozitivul de reglare (indepartare) al furcilor* decât daca furcile nu sunt încărcate. Nota: Asiguraţi-va ca mecanismul de oprire al furcilor (5) este întotdeauna anclanşat si ca sistemul de siguranţa lateral (6) este montat si este in stare de funcţionare. * opţional
51
SC S.I.P. GRUP SRL
Cuplarea hidraulică (varianta constructiva la motostivuitor) Înaintea montării echipamentului auxiliar, presiunea la cuplajele de deconectare rapidă (săgeţile) trebuie depresurizate. In funcţie de poziţia de greutate fata de suprafaţa de fixare a suportului, se da diagrama de incarcare; acestui dispozitiv. In exploatare trebuie ţinut cont de aceasta diagrama in caz contrar putându-se ajunge la răsturnări ale motostivuitorului deoarece se epuizează rezerva de stabilitate.
52
SC S.I.P. GRUP SRL Înainte de preluarea încărcăturii Capacitatea de încărcare Nu depăşiţi capacitatea de încărcare a motostivuitorului. Aceasta este influenţată de centrul de greutate al încărcăturii şi posibil, de pneuri. Plăcuţa indicatoare cu privire la capacitate este aşezată dreapta scaunului şoferului. Se interzice punere de alte greutâ pentru creşterea capacităţii de încărcare. ATENŢIE: Nu depăşiţi niciodată capacitatea maximă indicat deoarece acest lucru reduce stabilitatea motostivuitorului. Se interzice operarea neaprobată şi incorectă a motostivuitoru sau accesul altor persoane în motostivuitor pentru mărire capacităţii de încărcare. Distanţa "C", dintre mijlocul încărcăturii şi spatele furcilor ( in mm). înălţimea de ridicare "h" (în mm). Sarcină maximă "Q" (în kg). Exemplu: încărcătura de ridicat: 1270 kg (3) Distanţa dintre centrul de greutate şi spatele furcilor 600 mm (1) înălţimea de ridicare admisă 5030 mm (2) ATENŢIE: Imaginile sunt numai exemple. Doar datele înscrise pe plăcuţele indicatoare cu privire la capacitatea de încărcare sau, valabile! ATENŢIE dacă există echipamente auxiliare: Capacitatea de încărcare maxim admisă pentru echipamentul auxiliar şi sarcina redusă admisă a motostivuitorului nu trebuiesc depăşite. ATENŢIE: La transportul pieselor mici, se montează un dispozitiv de siguranţă pentru evitarea căderii încărcăturii peste şofer. Preluarea încărcăturii Pentru asigurarea încărcăturii, şoferul trebuie să se asigure ca furcile sunt bine deschise şi deplasate spre laterale pe cât posibil pentru a putea transporta încărcătura. Încărcătura nu trebuie sa depăşească vârfurile furcilor. 2. Dispozitivul de prindere cu cârlig In funcţie de distanta sarcinii fata de motostivuitor la acest dispozitiv (braţ macara,cap rotativ,etc.) se poate fixa cârligul in diverse poziţii numai ca trebuie ţinut cont de diagrama de încărcare a acestui dispozitiv. Cârligul este un organ ce serveşte la prinderea sarciniilor si se executa din otel prin forjare. Cârligele pot fi : simple - pentru sarcini de 0,25-75[tf], duble - pentru sarcini de 575[tf] si cu dispozitive de siguranţa - pentru a preintimpina căderea cablului ce se agata 53
SC S.I.P. GRUP SRL in ciocul cârligului. 3. Echipamente auxiliare 3.1. Grilaj de protecţie al incarcaturii :
Acest dispozitiv este folosit când se stochează încărcături înalte pentru a preveni articolele individuale sa cada in spate.
3.2.Extentia furcilor
Extensia furcilor este folosita pentru a permite prinderea in siguranţa încarcaturilor cu dimensiuni mari, pentru manevrarea corecta, trebuie sa respectaţi următoarele puncte: - Prindeţi in siguranţa extensiile furcilor de suport. - Respectaţi diagrama de incarcare. Folosirea furcilor extinse nu trebuie sa afecteze capacitatea de incarcare a căruciorului. - Extensiile furcilor nu trebuie sa fie indoite sau crăpate. - Sistemul de fixare trebuie sa fie in buna stare si sa impiedice de o maniera sigura scoatere extensiilor furcilor - Introduceţi prelungitorul de furci (3) în furcă şi asiguraţi cu tija (4). 3.3. Folosirea in depozite frigorifice:
54
Cărucioarele folosite in depozite frigorifice sunt prevăzute cu sistem speciale suplimentare, pentru a garanta funcţionarea corecta la temperaturi scăzute (-30° C). Pentru a utiliza acest vehicul trebuie respectate instrucţiuni speciale, car nu sunt conţinute in acest manual de operare. Cărucioarele proiectate pentru funcţionarea in sale frigorifice sunt marcate cu simbolul alăturat (*)
3.4. Transportor cu role pentru baterie (la electrostivuitoare cu furci retractabile) : Pentru schimbarea bateriei prin lateral cu cadru suport de schimbare*. • Apropiaţi căruciorul de-a lungul cadrului de schimbare al bateriei. • Eliberaţi mecanismul de blocare al bateriei (eliberaţi cârligul de lingă scaun) si impingeti bateria in fata (4), prin avansare turnului. • Deschideţi zăvorul pivotant (5). • Trageţi bateria pe suportul de schimbare al bateriei (6) 3.4.1. 3.4.2. 3.4.3.
Instalarea şi schimbarea bateriei Montarea bateriei Demontarea bateriei
Cap. F. Obligaţiile deserventului stivuitorist 1. Sarcinile principale ale stivuitoristului înainte de începerea lucrului sunt următoarele: • să nu manevreze stivuitorul în stare de oboseală sau sub influenţa alcoolului; • să controleze starea tehnică a utilajului şi funcţionarea componentelor de securitate; • sa verifice nivelul de ulei la motor si nivelul de ulei in bazin; • sa verifice starea lamelor , cadrului si cilindrului , căruciorului , lanţurilor; • verificarea pneurilor; • verificarea instalaţiei de semnalizare electrica si acustica; • în cazul în care constată un defect pe care nu poate să-l remedieze singur, nu va pune utilajul în funcţiune şi va anunţa echipa de întreţinere şi reparaţii pentru remedierea defectului. 1.1. Verificări inaintca inceperii lucrului cu electrostivuitorul FM 14 si R14: Controlul funcţionarii corecte a sistemului de frânare • Verificaţi frâna de mana (frâna de parcare). • Verificaţi frâna de picior (frâna de serviciu). • Verificaţi frâna cu recuperare de energie prin eliberarea pedale de acceleraţie in timpul deplasarii la viteza normala. • Verificaţi frâna de mers inapoi. Frânarea si accelerare; succesivatrebuie sa se facă lin si fara smuncituri. Testul de performanţă al direcţiei • Direcţia trebuie sa fie controlata fara smuncituri. Unghiul maxim de intoarcere dreapta/stânga trebuie sa fie <90°. • Sistemul de blocare al coloanei de direcţie trebuie sa blocheze coloana in siguranţa. Verificarea funcţionării dispozitivelor de operare • Verificaţi funcţionarea manetelor, comutatoarelor cu cheie si a tastelor. • Manetele de comanda si intrerupatoarele cu cheie trebuie sa revină automat in poziţia neutra. • Toate elementele de operare trebuie verificate daca funcţionează corect si daca sunt in buna stare. Verificarea comutatorului cu cheie • Cheia trebuie sa poată fi scoasa din contact. • Cu cheia in-poziţia 0 sau când cheia este scoasa, vehiculul ar trebui sa nu poată fi folosit. Verificarea dispozitivelor de sprijinire a încărcăturii, de exemplu a furcilor • Furcile nu trebuie sa aibă nici o fisura. • Furcile nu trebuie sa fie indoite
• Furcile nu trebuie sa fie uzate mai mult de 10%. • Căruciorul furcilor (platforma cu furci) nu trebuie sa fie indoit sau deformat. • Verificaţi starea, uzura, tensiunea si ungerea lanţurilor de incarcare. • Lanţul de incarcare nu trebuie sa fie deteriorat! Verificarea protecţiei de deasupra capului şoferului • Faceţi o verificare vizuala a protecţiei de deasupra capului. Faceţi o verificare vizuala a traversei de spate a încărcăturii (daca este montata) 1. Sarcinile principale ale stivuitoristului in timpul lucrului sunt următoarele: - să circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicată la 250-300 mm de sol şi cu catargul înclinat spre spate; - să circule cu sarcina ridicată numai lângă stivă; - să nu efectueze porniri, frânări şi opriri bruşte pentru a evita pericolul de răsturnare; - pentru evitarea pierderii de încărcătură şi producerea de avarii şi accidente, stivuitoristul trebuie să urmărească tot timpul configuraţia traseului şi obstacolele de pe acesta; - la transportul de mărfuri de dimensiuni mari care limitează vizibilitatea stivuitoristuli manevrarea este permisă numai prin dirijarea sa de către un însoţitor; - viteza de circulaţie a stivuitoarelor trebuie să fie redusă până la limita evitării producerii oricărui accidente sau avarii; - în cazul manifestării tendinţei de pierdere a stabilităţii (roţile din spate se desprind de pe sol sarcina trebuie să fie coborâtă imediat; - este interzisă circulaţia stivuitoarelor: • pe lângă utilaje şi instalaţii, stive de materiale, la o distanţă mai mică de 0,5m; • în locuri aglomerate şi treceri înguste unde nu se asigură gabarite de trecere corespunzătoare; • pe drumuri neîntreţinute şi insuficient luminate; - să nu permită persoanelor să staţioneze sub sarcină sau la o distanţă mai mică de 2,5 m de stivuitor, în timpul funcţionării acestuia; - în cazul constatării unor defecţiuni în timpul funcţionării, stivuitoriştii sunt obligaţi să oprească lucrul şi să aducă la cunoştinţa echipei de întreţinere defecţiunea respectivă; lucrul se va reîncepe numai după înlăturarea defecţiunilor constatate; - transportul cu stivuitorul a substanţelor toxice, caustice, explozive etc. se va efectua numai daca acestea sunt ambalate conform instrucţiunilor de ambalare şi transport specifice, pe care stivuitoriştii sunt obligaţi să le cunoască şi să le respecte; - să efectueze toate manevrele, cu sau fără sarcină, cu viteză redusă şi fără şocuri.
2. Sarcinile principale ale stivuitoristului după terminarea lucrului sunt următoarele: • să descarce sarcina de pe furci; • să deplaseze stivuitorul la locul stabilit pentru repaos; • să aducă în poziţia de"0" (de oprire) toate dispozitivele de comandă; • să tragă frâna de mână; • să evite parcarea stivuitorului autopropulsat în pantă; dacă nu este posibil, acesta va fi asigurat corespunzător (calare, pene etc); • să pună catargul în poziţie verticală; • să coboare furcile pe sol.
Cap. G. Manevrarea si exploatarea stivuitoarelor 1.Norme si tehnici de exploatare • Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie să se facă în conformitate cu prevederile prescripţii tehnice, cu normele specifice de protecţia muncii, instrucţiunile de exploatare specifice stivuitorului respectiv şi instrucţiunile interne elaborate de unitatea deţinătoare. • Este interzisă funcţionarea stivuitoarelor în cazul în care componentele de securitate nu sunt în stare perfectă de funcţionare sau nu îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute în documentat tehnică. • Este interzisă folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari decât sarcina maxima admisă. - Stivuitoarele la care sarcina este limitată prin condiţii de formă sau de gabarit, nu poate funcţiona dacă nu sunt îndeplinite condiţiile respective. • La ridicarea şi transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, dioxid de carbon, acetilena etc.) sau a recipientelor care conţin clor, acid sulfuric şi similare se vor lua măsuri speciale de protecţia muncii. Toate manevrele se vor executa sub supravegherea directă a unui cadru tehnic care răspunde de acest transport. • In vederea evitării producerii de accidente datorită organizării necorespunzătoare a locurilor de muncă, unităţile deţinătoare de stivuitoare vor întocmi instrucţiuni interne de exploatare, pe baza specificului locurilor de muncă, în care se vor preciza: înălţimea maximă a stivelor sau materialelor depozitate, modul de depozitare, locurile destinate depozitării, obligativitate amenajării şi întreţinerii corespunzătoare a căilor de acces şi a pardoselii, asigurarea de gabarituri corespunzătoare pentru căile de transport şi în general toate prevederile necesare pentru asigurarea condiţiilor de protecţie a muncii. • La stivuitoarele cu comandă hidraulică, lichidul de lucru utilizat trebuie să-şi păstreze toate proprietăţile în intervalul de temperatură cuprins între -20°C şi +40°C, să nu fie periculos din punct de vedere exploziv, să nu fie toxic şi să nu ducă la coroziunea echipamentului. • Este interzis a se executa ungerea, curăţirea, întreţinerea sau repararea stivuitoarelor în timpul funcţionării lor. • La stivuitoarele care manipulează obiecte mici, nepaletizate sau necontainerizate, organele de manipulare trebuie să fie echipate cu un spătar vertical care să împiedice o eventuală cădere sarcinii sau a unei părţi din sarcină peste stivuitorist, atunci când catargul este înclinat ) maximum spre spate. • Stivuitoarele trebuie să fie prevăzute cu dispozitiv de blocare împotriva folosirii de către persoane neautorizate. • Stivuitoristul nu trebuie să părăsească instalaţia atunci când aceasta are sarcina ridicată. • Căile de circulaţie cu înclinare mai mare de 3" se vor marca.
• La translatoare stivuitoare trebuie să fie respectate următoarele spaţii de siguranţă: - spaţiul de siguranţă superior, până la elementele cele mai de jos ale plafonului, să fie de cel puţin 75 mm; - spaţiul de siguranţă inferior, până la podea, să fie de cel puţin 50 mm; - spaţiul de siguranţă pe orizontală, faţă de rafturi, să fie cel puţin 50 mm. Preluarea încărcăturii şi depozitarea Se încarcă numai paleţii care nu depăşesc dimensiunile standard Este interzisă încărcarea paleţilor deterioraţi sau a altor încărcaţi care nu sunt bine stivuite. Încărcătura se poziţionează în aşa fel încât să nu existe pericol ca aceasta să se mişte sau să cadă. Încărcătura se încarcă în aşa fel încât lărgimea de lucru să nu fie depăşită. - Apropiaţi-vă uşor de raft, frânaţi uşor şi opriţi motostivuitorul faţa raftului. - Trageţi frâna de mână şi poziţionaţi furcile Turnul trebuie pus în poziţie verticală: Manevraţi maneta de înclinare a platformei spre înainte. Ridicaţi platforma la înălţimea de încărcare necesară Manevraţi maneta de "Ridicare - Coborâre" spre înapoi. Manevraţi maneta de direcţionare de mers spre înainte - Eliberaţi frâna de mână - Conduceţi încet - La introducerea furcilor fiţi atent să nu deterioraţi raftul sau încărcătura. - împingeţi furcile cât mai bine sub încărcătură. Opriţi motostivuitorul din mers atunci când încărcătura atinge spatel furcilor. Punctul de greutate al încărcăturii trebuie să fie la între furci. - Trageţi frâna de mână - Rificaţi furcile până când încărcătura stă pe furci. - Manevraţi maneta de direcţionare a mersului spre înapoi - Eliberaţi frâna de mână - Fiţi atent la zona din spatele motostivuitorului. Mergeţi uşor în marşarier până când încărcătura este scoasă din raft. Frânaţi uşor.
- înclinaţi platforma spre spate - Coborâţi încărcătura. Manevraţi maneta de "RidicareCoborâre" spre înainte şi menţineţi distanţa de la pământ. - Eliberaţi frâna de mână Acum puteţi pleca de pe loc. Conduceţi atent şi încet în curbele strânse! Acceleraţi şi frânaţi întotdeauna uşor! REZUMAT: Se face apropierea de sarcina de ridicat cat se poate de aproape si de atent. - Se pune catargul in poziţie verticala. - Se ridica sau se coboară portfurca la inaltimea necesara. - Se deplasează cu atenţie stivuitorul înainte sub mijlocul sarcinii de ridicat pana când sarcina face contact cu suprafaţa furcii, tinand cont de eventualele sarcini învecinate. - Se ridica portfurca pana ce sarcina s-a eliberat de sol. - Se retrage stivuitorul pana ce sarcina este libera. - Se inclina catargul inapoi. - La depozitarea încărcăturii ,vă apropiaţi uşor de raft cu încărcătura lăsată în jos, după cum s-a specificat. - Plasaţi rampa în poziţie verticală. ATENŢIE: Platforma nu trebuie să basculeze înainte şi înapoi peste suprafaţa de depozitare a încărcăturii. - Ridicaţi încărcătura la nivelul de depozitare. - Şofaţi cu atenţie motostivuitorul în interiorul raftului. - Depozitaţi încărcătura pe raft. - Priviţi înapoi! - Daţi înapoi motostivuitorului până când furcile pot fi coborâte fără a lovi raftul. - Coborâţi apoi furcile până la nivelul solului, basculaţi platforma spre spate şi ieşiţi din acel loc cu motostivuitor Intrarea în lift Se permite intrarea în lift cu motostivuitorul numai când acesta are spaţiu şi capacitate suficientă şi numai cu permisiune operatorului. În interiorul liftului, motostivuitorul trebuie asigur; astfel ca nici o parte a acestuia să nu vină în contact cu pereţii sau cu uşile de la lift. Conducerea pe poduri care leagă rampele de încărcare Înainte de trecerea podurilor care leagă rampele de încărcare şoferul trebuie să se asigure că acestea sunt bine fixate şi au suficientă susţinere pentru capacitatea de încărcare. Treceţi peste podurile care leagă rampele de încărcare foarte încet, şi cu atenţie. Şoferul trebuie să se asigure că motostivuitorul poate trece peste aceste poduri care leagă rampele, că ele nu se mişcă şi că nu pun în pericol încărcătura şi motostivuitorul. Motostivuitorul poate fi folosit pentru remorcare.
Sarcina maximă remorcată nu trebuii niciodată să depăşească sarcina maxim; indicată pe plăcuţa de sarcină cu privire I; furci (aflată la dreapta scaunului şoferului) Dacă totuşi se transportă o marfă egală ci sarcina maximă de încărcare, nu se permită transportul acesteia pe furcă.
ALTE ACTIVITĂŢI Activarea luminilor* Apăsaţi butonul (1) pentru aprinderea luminilor de poziţie. Apăsaţi butonul (2) pentru aprinderea farurilor. Activarea luminilor de avarie Apăsaţi butonul (3) pentru lumini de avarie. Indicatorii luminează intermitent cu ambele poziţii aprinse (4).
Aprinderea semnalizatoarelor* Activaţi luminile de semnalizare prin apăsarea pe butonul (5). Luminile de control (4) se aprind. Semnalizare stânga Butonul se împinge înainte Semnalizare dreapta Butonul se împinge spre spate. Activarea claxonului Apăsaţi butonul (1) pentru activarea claxonului. Aprinderea farurilor din faţă Apăsaţi butonul (6) pentru aprinderea farurilor din faţă Operarea dispozitivului de ridicare Ridicarea şi coborârea platformei (căruciorului) de ridicare Trageţi sau impingeti maneta (1). Culisarea stâlpului Trageţi sau impingeti maneta (2). înclinarea „înainte - înapoi" a stâlpului Apăsaţi tasta de preselectie (4) si tineti apăsat.
In acelaşi timp trageţi sau impingeti maneta (2). Nota Cele doua funcţii de baza (1) si (2) pot fi executate concomitent in orice combinaţie posibila.
Preluarea încărcăturii • Apropiati-va cu grija de stelaj, frânaţi uşor si opriţi căruciorul elevator chiar in fata stelajului,paralel si la 30-50 [cm] de acesta poziţionând suportul furcilor fata de reperul care determina, la întoarcerea in poziţie perpendiculara pe raft a stivuitorului, pozitionati aprox. in dreptul europaletului. • Intorceti stivuitorul perpendicular pe planul raftului. • Puneţi maneta(butonul) de direcţie in poziţia neutra, daca nu exista aceasta poziţie piciorul acţionează pedala de frâna • Frânaţi. • Poziţionaţi turnul in poziţie „vertical", si ridicaţi platforma cu furci • Fixaţi tasta de deplasare pe inainte. • Eliberaţi frâna.
Intraţi uşor in paleti. Introduceţi uşor furcile pana la baza lor, fară sa deterioraţi nici stelajul, nici incarcatura. Introduceţi furcile pana când incarcatura se sprijină pe furci apoi apropiati-va cu saşiul vehiculului cat mai mult de stelaj. • Frânaţi. • Avansaţi cu stalpul (turnul) pana când baza furcilor se sprijină de paleti. •
Ridicaţi platforma de ridicare a incarcaturii pana când incarcatura a fost scoasa din stelaj. •
Retrageti complet stâlpul inapoi. • Puneţi căruciorul in marsarier folosind maneta de comanda si mergeţi incet inapoi. Eliberaţi frâna. • Asigurati-va ca drumul este liber. Daţi inapoi cu atenţie observind direcţia de mers, pana când incarcatura este scoasa din stiva . • Frânaţi
•
înclinaţi stâlpul inapoi.
Coborâţi încărcătura păstrând distanta necesara fata de podea (max 300 mm). • încărcaturile care sunt prea late si nu trec printre lonjeroanel • roţilor mobile trebuie coborâte atât cat sa nu se sprijine pe lonjeroane. • Eliberaţi frâna. Acum puteţi sa porniţi. Conduceţi cu atenţie! încetiniţi la virajele strânse! Evitaţi demararea si frânarea brusca! •
Transportul încărcăturii • Deplasaţi-va întotdeauna cu încărcătura in poziţia cea mai joasa posibil (<30C mm). Cu cat este mai ridicata incarcatura cu atat este mai mare pericolul de inclinare. Încărcătura trebuie sa fie ridicata numai c a t s a n u a f e c t e z e vizibilitatea şoferului. In caz contrar circulaţi in marşarier. • Deplasaţi-va întotdeauna cu stâlpul înclinat pe spate, centrat si retras in poziţia cea mai in spate. • Nu este permisa abordarea rampelor (pantelor) sub un unghi oarecare, ci numai frontal. ATENŢIONĂRI : Acceleraţi si frânaţi intotdeauna uşor! Evitaţi demararea rapida si frânarea brusca!
Nu va deplasaţi niciodată ci căruciorul elevator cu sarcina deplasata lateral (descentrată) sau cu depăşind marginea (stâlp translatat - deplasat lateral, fure cu deplasare laterala).
Nu permiteţi niciodată staţionarea sub incarcaturi ridicate. Pericol de moarte
Deplasarea în pantă Când conduceţi in panta, sarcina trebuie sa fie poziţionată întotdeauna spre vârful pantei. Este permisa deplasare numai pe pante care sunt considerate potrivite pentru trafic si care pot fi abordate in siguranţa. Şoferul trebuie sa se asigure ca terenul este curat si antiderapant. Nu este permisa întoarcerea si parcarea in panta sau abordarea lor dintr-o parte (nu este permisa abordarea sub un unghi oarecare, ci numai frontal). Conduceţi cu viteza redusa in pante (la urcarea si la coborârea lor). Depozitarea unei încărcături • încărcăturile sunt depozitate pur si simplu urmând procedura inversa. • Apropiaţi-va încet de stiva de depozitare,poziţionaţi, oprit ridicaţi incarcatura pana la inaltimea de stivuire, conduceţi înspre rastel. Coborâţi incarcatura pana când sta ferm pe stelaj. Cobora furcile astfel incat sa nu se sprijine pe suprafaţa stelajului. lesiti, oprit Când conduceţi căruciorul înapoi, asiguraţi-va ca furcile nu se atinge nici de incarcatura transportata nici de stelaj.
Coborâţi furcile pana la distanta ceruta fata de parnant, înclinat stâlpul inapoi si puteţi pleca. •
Parcarea căruciorului Când părăseşte căruciorul, şoferul este obligat: • Sa coboare incarcatura, adică sa coboare furcile la sol si sa retracteze stâlpul • Sa scoată cheia din contact (2); • Parcarea se face in afara cailor de circulaţie, de exemplu in zona de încărcare.
Indicatorul de descărcare a bateriei - Indicatorul LED (9) se luminează, atunci când bateria este conectată si arată starea ei de încărcare. - Dioda verde (4) luminează, dacă bateria este complet încărcată. - în timpul descărcării luminează diodele verzi si galbene din câmpul (3) succesiv (de la dreapta la stânga si de fiecare dată numai o diodă). - Dacă luminează si clipeşte dioda roşie (2), bateria este descărcată aprox. 70% - Dacă diodele roşii (1) si (2) clipesc cu schimbul, bateria este descărcată 80%. Un releu de siguranţă întrerupe circuitul curentului electric de comandă pt. funcţia hidraulică de ridicare. Bateria trebuie imediat încărcată. 1.4. Modul de operare a utilajului de ridicat cu platforma pentru persoane Platforma pentru persoane este utilizată numai într-un spaţiu supravegheat suplimentar. Utilajul de ridicat cu platforma montată este utilizat pentru a ridica la nivelele superioare una sau două persoane împreună cu scule sau materiale de intervenţie şi deplasarea platformei în lungul rafturilor. Platforma pentru persoane este utilizată şi pentru ridicarea la punct fix, pentru intervenţie la lămpile de iluminat sau înlocuiri de panouri de afişaj . 1. 4.1. Montarea şi asigurarea platformei pentru persoane pe furcile utilajului de ridicat se face astfel : • se introduc furcile sub nacelă, prin fiecare pereche de saboţi, • se ridică cea. 500 mm de la sol platforma şi înclină turnul mobil spre spate la
maximum, • se introduce siguranţa (bulonul cu ştift) prin orificiul cu cătare din braţele dispozitivului, trecând prin spatele fiecărei furci, iar la terminarea cursei se orientează cu mânerul în jos. 1.4.2. Descrierea activităţii lucrătorului în nacelă In cadrul operaţiei de intervenţie tehnică lucrătorul ia în nacelă scule şi materiale tehnice. Activitatea de lucru se desfăşoară în aria nacelei sau în imediata apropiere a acesteia, fără a necesita aplecarea în exterior a lucrătorului. Distanţa maximă de lucru, în afara nacelei, este limitată de lungimea braţelor lucrătorului. La operaţia de inventariere a mărfurilor lucrătorul stă în nacelă şi este deplasat dea lungul rafturilor superioare, notând situaţia găsită. În cazul intervenţiei ocazionale la paleţii amplasaţi pe rafturile superioare, ce au mărfuri răsturnate şi nu pot fi coborâte clasic, lucrătorul acţionează din nacelă pentru rearanjarea mărfurilor pe palet sau coboară o parte din acestea pentru uşurarea operaţiei de degajare. Toate operaţiile de manevrare a utilajului de ridicat, dotat cu platformă pentru persoane, se execută cu manipulantul prezent permanent la comenzi, comunicarea cu lucrătorul din nacelă se face prin intermediul coordonatorului lucrării ,care supraveghează activitatea la înălţime. 2 . Manevre permise si nepermise ,cauzele deranjamentelor 2.1 . Principii de baza la manevrarea stivuitoarelor 2.1.1. „Lent şi fără şocuri ": Toate mişcările stivutorului, trebuie să se realizeze lent şi fără şocuri. Acest lucru se obţine prin acţionarea lentă şi progresivă a elementelor de comandă a mişcărilor (manete şi pedale), fără a avea neapărat o legătură directă cu viteza de rulare aleasă de operator (mică - „melc", respectiv mare). Viteza oricărei mişcări comandate(electric sau hidraulic), poate fi maximă, cu condiţia initierii (pornirii) ei printr-o accelerare progresiva, respectiv încetării acesteia printr-o decelerare progresiva. 2.1.2. „Ergonomia comenzilor ": Toate elementele de comanda (manete,pedalc,butoane) trebuie acţionate in sensul „aşteptat" al mişcărilor cinematice pe le comanda: avansarea (impingerea / indepartarea ) turnului este comandata prin maneta pe care o impingem (indepartam); centrarea transversala a turnului se comanda prin maneta in sensul miscarii (stinga sau dreapta pe direcţia cinematica) ; înclinarea turnului se comanda prin maneta acţionată in sensul inclinarii (catre conducător sau dinspre conducător),etc. 2.1.3. „Separarea secvenţială a mişcărilor comandate , respectiv a observărilor acestora": - Conducătorul va evita să comande simultan, mişcări cinematice pe care nu le poate supraveghea simultan ; de exemplu va comanda „deplasare-rulare în marş " ,în timp ce comanda si „coborârea furci"; pentru siguranţa, in acest caz, va trebui sa comande coborirea furcilor si numai după ce aceasta mişcare a incetat (furcile in poziţie regulamentar coborite), va comanda deplasarea (rulajul).
Astfel va putea supraveghea secvenţial ,succesiv, derularea fiecărei mişcări comandate. Stivuitoristul poate să observe în acelaşi timp, mai multe mişcări comandate simultan(sau suprapus) deşi se măreşte considerabil riscul accidentelor provocate de o conducere defectuoasă,provocată de oboseală şi o atenţie distributivă slăbită - numai in cazul in care mişcările comandate simultan pot fi supravhegheate simultan(pe aceiaşi parte de comanda) ; de exemplu se poate supraveghea simultan „ridicare/coborire furci" cu „avansare/retragere turn" ,respectiv „inclinare turn". - Deasemenea, este foarte important ca la executarea mişcării de rulare în marş a autostivuitorului, în special pe porţiunile curbe ale traseului, se va manevra volanul rotit până la capăt, astefel incât conducătorul să supravegheze prin observaţii succesive , distanţele între elementele de gabarit ale stivuitorului şi obstacolele pe lângă care acesta trebuie să treacă; conducătorul va realiza acest lucru uitându-se (de ex. în timpul unui viraj cu 180 grade) succesiv, la muchiile de gabarit diagonal-opuse al autostivuitorului care se roteşte (prima dată la muchia cabinei în sensul întoarcerii,apoi la muchia opusă pe diagonală) şi ,apoi, la direcţia traseului pe care acesta urmează să-şi continue rulajul. Cu alte cuvinte, uitându-se succesiv „unde trebuie, când trebuie şi cât timp trebuie " ,conducătorul stivuitorului va putea supraveghea cu siguranţă mai mare,comanda utilajului. 2.1.4. „ Poziţionarea corespunzătoare a membrelor fata de elementele de comanda " Acţionarea, prin intermediul membrelor superioare si inferioare, a elementelor de comanda, se face respectând poziţionarea corespunzatore fata de acestea: mina stingă pe volan (directia), mina dreapta la manetele hidraulice ale turnului, piciorul drept la pedala de acceleraţie (eventual din dreapta), piciorul sting pe pedala de siguranţa (eventual pe pedala de acceleraţie din stingă). Se observa ca la comanda simpla pedala (cu pedala de siguranţa), practic comanda mişcării de rulare (marş) se realizează acţionând cu mâna stângă volanul(direcţia), respectiv cu piciorul drept celălalte două pedale (frâna şi acceleraţia), succesiv; acest lucru înseamnă că pot exista două situaţii (stări), pentru această comandă, stări care se exclud reciproc : fie starea în care electrostivuitorul rulează - caz în care piciorul drept se află pe acceleraţie, fie starea în care electrostivuitorul stă (este în repaus) - caz în care piciorul drept se află pe pedala de frână. Pentru ca operaţia de rulare să fie corectă şi sigură,conducătorul de stivuitor va sincroniza intensitatea manevrării volanului cu intensitatea apăsării acceleraţiei. 2.1.5. „ Control fata " In timpul manevrarii, conducatorul stivuitorului trebuie sa tina cont atit de gabaritul transversal si longitudinal al utilajului, cit si cel al sarcinii manipulate. In funcţie de poziţia stivuitoristului in cabina de conducere si de vizibilitatea pe care o are, comanda mişcărilor cinematice ale stivuitorului se va face astfel incit, gabaritul pârtilor componente uşor observabile din utilajului sau sarcina in mişcare, sa fie reperate cit mai apropiat fata de obstacolele uşor observabile, in asa fel incit celelalte parti – greu (ne)observabile sa nu fie angrenate in coliziune. Marşul stivuitorului de tipul celui care se deplasează cu sarcina in dreapta deserventului (FM 12/14, R14) , se va face ,de cele mai multe ori ,spre stingă deserventului ;deplasarea spre dreapta este permisa numai pilotat ,sau nepilotat doar in fata paletului (de pe sol sau de pe raft).
2.1.6. „Poziţia verticala a catargului" Poziţia orizontală a furcilor stivuitorului,atât de necesară la operaţia de introducerescoatere a acestora sub europalet, precum şi la aşezarea(preluarea) sarcinii pe(de pe) raftul de la etajul stelajului sau pardosea (la sol), se obţine prin acţionarea turnului(catargului) în poziţie verticală. Datorită poziţiei sale de lucru în cabina stivuitorului,conducătorul utilajului nu poate aprecia vizual înclinarea catargului,pe care1 vede frontal. De aceea, între cele două poziţii extreme de înclinare a catargului,precizate(fixate) de nişte limitatori, conducătorul stivuitorului va comand a „la simţ" poziţia verticală a catargului. La stivuitoarele cu furci retractabile ,comanda de înclinarea a catargului (maxim în spate,necesara la operaţia de coborâre a sarcinii,precum şi la transportul sarcinii),respectiv de revenire la poziţia verticală, se va executa numai atunci când acesta se află în poziţie maxim retrasă,respectiv în centru de greutate din perimetrul de stabilitate maximă a stivuitorului. Depunerea (aşezarea) şi preluarea(li(tarea) unui europalet la înălţime sau la sol,se vor executa cu catargul vertical,în poizitie avansată.
2.2 . Manevre nepermise , cauzele deranjamentelor 2.2.1. Manevre nepermise ATENŢIE: Transportaţi încărcătura numai când este coborâtă. C cât încărcătura este mai ridicată cu atât stabilitate motostivuitorului este mai mică. Ridicaţi sau coborâţi încărcătu până când există spaţiu suficient de manevrare. încărcătu trebuie să fie în aşa fel poziţionată încât să nu fie împiedica vizibilitatea şoferului, în caz contrar manevrele se vor face c spatele. în cazul în care nici acest lucru nu este posibil o al persoană trebuie să de indicaţiile de manevrare. în acest caz se \. conduce numai cu viteză redusă, si cu foarte mare atenţii Stivuitorul se va opri imediat ce persoana care dă indicaţiile c manevrare nu mai este în raza vizuală a şoferului. - Conduceţi numai cu platforma înclinată spre spate. - Totdeauna acceleraţi şi frânaţi fără bruscheţe! Evitaţi demarările puternice şi opririle bruşte! - Niciodată nu se parchează si nu se părăseşte stivuitorul cu incarcatura ridicata.
ATENŢIE: Nu conduceţi niciodată stivuitorul cu încărcătura care să depăşească marginile laterale ale platformei(paletei). (ex. la împingătoare laterale sau la platforme de ridicare laterală).
Condusul în pante (urcuş, coborâş] La conducerea pe drumuri în pantă, încărcătura trebuie poziţionată pe partea dinspre capătul furcilor. Se acceptă numai şofajul în pantele care sunt accesibile traficului şi care au o siguranţă determinată. Şoferul trebuie să se asigure şi el că panta este aderentă. Nu se acceptă întoarcerea sau parcarea în pante sau în apropierea acestora. La coborârea pantelor, se conduce cu viteză redusă.
Nu va deplasaţi niciodată cu căruciorul elevator cu sarcina deplasată lateral (descentrată) sau cu aceasta depăşind marginea (stâlp translatat - deplasat lateral, furci cu deplasare laterala).
Lista erorilor Clasa 1 FE 01
Blocarea bateriei
Clasa 2 FE 02
Scurtcircuit supape
FE
03
Eroare de comunicare, sistem de comanda
FE
04
Eroare de telegrama, sistem de comanda
FE
10
Temperatura excesiva la regulatorul de putere
FE
20
Supraîncălzire motor de tracţiune
FE
30
Supraîncălzire motor pompa
FE
40
Supraîncălzire motor de direcţie
Clasa 3 FE 21
Monitorizare perii de cărbune la motorul de tracţiune
FE
31
Monitorizare perii de cărbune la motorul pompei
FE
41
Monitorizare perii de cărbune la motorul de direcţie
2.2.2.2. Defecte.cauze .remedii la motostivuitorul R70 : Afişarea defectelor Următoarele defecte pot fi indicate pe afişaj (1): "Fault" sau "Fehler", o cifră şi un text, care indică tipul de defect. - După eliminarea defectului, apăsaţi butonul PRG 0 (2) pentru; şterge toate datele de pe afişaj. Filtrul de ulei* Filtrul de ulei hidraulic s-a terminat; curăţaţi filtrul sau înlocuiţi uleiul, conform cu instrucţiunile de întreţinere. Lichidul de frână - Nivelul lichidului de frână este scăzut. Verificaţi nivelul lichidului de frână după cum este descris în instrucţiunile de întreţinere şi completaţi după necesitate. Periile de cărbune ale motorului - Verificaţi / înlocuiţi periile de cărbune ale motorului sau generatorului după cum se descrie în instrucţiunile de folosire. Temperatura lichidului de răcire - Temperatura lichidului de răcire este prea mare. Cauza: Nivelul lichidului de răcire este foarte mic, ventilatorul electric sau termostatul sunt defecte sau radiatorul este spart. Filtru de impurităţi - închideţi motorul, completaţi cu lichid de răcire în conformitate cu instrucţiunile de curăţire ale radiatorului. Temperatura motorului / alternatorului - Motor sau generator supraîncălzit. - Opriţi lucrul, permiteţi răcirea. Nu porniţi contactul. - Curăţiţi sau înlocuiţi filtrul după cum indică instrucţiunile de întreţinere. Filtrul de aer - Cartuşul filtrului de aer este spart. - înlocuiţi elementul în conformitate cu instrucţiunile de întreţinere. Presiune ulei - Presiunea uleiului este foarte scăzută. - Cauză: Supraîncălzire, nivel scăzut de ulei sau uleiul de motor este lipsit de vâscozitate. - Motorul trebuie oprit pentru aproximativ 30 de secunde. Completaţi sau schimbaţi uleiul conform instrucţiunilor de întreţinere. OBS : Alte defecţiuni pot fi posibile. Vă rugăm contactaţi Service STILL. 3. Organizarea exploatării,cartea stivuitorului,registrul de evidenta a exploatării 3.1 .Organizarea exploatării,supravegherea Pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, stivuitoarele vor fi supuse unui regim
special d supraveghere în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice şi ale instrucţiunilor d exploatare elaborate de producător. Unităţile care deţin şi/sau exploatează stivuitoare sunt direct răspunzătoare pentru funcţionare, acestora în condiţii de siguranţă. În vederea aplicării prevederilor prezentei prescripţii tehnice, privind securitatea în funcţionarei stivuitoarelor, unităţile care folosesc aceste instalaţii vor numi personal tehnic, ingineri ş tehnicieni de specialitate, în raport cu numărul şi complexitatea instalaţiilor, care vor fi autorizat de ISCIR-INSPECT IT (modelul autorizaţiei este conform anexei K). Personalul autorizat răspunde împreună cu conducerea unităţilor menţionate de luarea măsurilor pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice privind securitatea în funcţionare a stivuitoarelor. Responsabilul cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI), autorizat de 1SC1R-INSPECT IT, trebuie să posede cunoştinţe teoretice şi practice în domeniul stivuitoarelor şi are următoarele sarcini principale: - să ţină evidenţa stivuitoarelor şi să urmărească efectuarea la termen a verificării tehnice oficiale fără de care acestea nu pot funcţiona; - să urmărească pregătirea stivuitoarelor şi a sarcinilor de încercare necesare pentru verificările tehnice oficiale şi să participe la efectuarea lor; - să supravegheze ca stivuitoarele să fie folosite în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, instrucţiunile de exploatare şi normele specifice de protecţia muncii; - să urmărească realizarea la termen a dispoziţiilor date prin proceseleverbale încheiate ci ocazia verificării tehnice oficiale, să examineze în mod regulat registrul de evidenţă supravegherii şi să ia măsuri pentru remedierea imediată a defectelor semnalate; - să interzică manevrarea stivuitoarelor de către persoane neautorizate; - să efectueze instructajul profesional şi de protecţia muncii cu stivuitoriştii, o dată pe semestru; - să organizeze reexaminarea periodică anuală a stivuitoriştilor şi să participe în comisia de reexaminare; - să colaboreze la întocmirea planului de întreţinere, revizii şi reparaţii şi să urmărească îndeplinirea lui la termenele prevăzute; - să urmărească efectuarea reparaţiilor numai de către agenţi economici autorizaţi conform prevederilor prezentei prescripţii tehnice; - să urmărească modul în care se asigură exploatarea stivuitoarelor în toate secţiile sat sectoarele şi în toate schimburile de lucru; - să ţină evidenţa stivuitoriştilor autorizaţi.
3.2.Cartea stivui torului 3.1.1. Cartea stivuitorului pentru stivuitoarele noi Trebuie să conţină: 1) Cartea stivuitorului - partea tehnică, care va conţine: - indicaţii privind marcarea; - caracteristici tehnice de bază ale stivuitorului; - caracteristicile dispozitivelor pentru prinderea şi ridicarea sarcinii (limite de utilizare condiţii normale de utilizare, instrucţiuni de utilizare şi mentenanţă); - planuri şi scheme necesare pentru : ▪ punerea în funcţiune; ▪ întreţinerea şi inspecţia (scheme electrice, de ungere, hidraulice etc); ▪ verificarea funcţionării; ▪ reparare; instrucţiuni pentru : ▪ transportul stivuitorului şi subansamblelor; ▪ montare şi demontare; ▪ instalare şi reglare; ▪ contraindicaţii privind utilizarea stivuitorului; instrucţiuni de utilizare a stivuitorului în medii potenţial explozive, când este cazul. Această carte trebuie să fie redactată sau tradusă în limba română. 2) Cartea stivuitorului - partea de exploatare, în care se completează proceseleverbale de verificări şi de inspecţie. Cartea stivuitorului va fi completată cu documentaţia de montaj (acolo unde este cazul), întocmit; de montatorul autorizat de ISCIR-INSPECT IT. 3.1.2. Cartea stivuitorului pentru stivuitoarele care au documentaţie incompletă sau lipsă şi aflate în perioada de exploatare. La care nu se poate reconstitui, în nici un fel, cartea stivuitorului-partea de construcţie elaborate iniţial de producător, se va completa respectând următoarea procedură: a) se va întocmi documentaţia tehnică de către o unitate de proiectare autorizată de ISCIR-INSPECT IT, care va stabili parametrii de utilizare ai stivuitorului (dacă este cazul); b) unitatea de proiectare va elabora un plan de verificare a stivuitorului cu menţionarea metodelor şi volumului de încercări la care va fi supus stivuitorul (dacă este cazul); o unitate autorizată de ISCIR-INSPECT IT pentru activitatea de montare / reparare a stivuitoarelor va planul de verificare şi va emite concluziile testelor într-un: c) raport tehnic de încercări şi verificări, însoţit de buletine de analiză ale examinărilor distructive şi nedistructive, eliberate de laboratoare autorizate de ISCIRINSPECT (dacă este cazul); d) se vor elabora instrucţiuni de exploatare, întreţinere şi revizie a stivuitorului; e) după autorizarea de funcţionare a stivuitorului de către ISCIRINSPECT IT montatorul/reparatorul va marca pe stivuitor (dacă este cazul): - un număr de înregistrare (corespunzător poziţiei din registrul de evidenţă al proiectantului); - parametrii de exploatare ai stivuitorului.
Cartea stivuitorului trebuie să conţină: 1) Cartea stivuitorului - partea tehnică, care va conţine: -partea de proiectate: - caracteristici tehnice de bază ale stivuitorului; - lista componentelor de securitate; - planuri şi scheme necesare pentru: • punerea în funcţiune; • întreţinerea şi inspecţia (scheme electrice, de ungere, hidraulice etc); - instrucţiuni pentru: • montare şi demontare; • instalare şi reglare; • întreţinere şi revizie; • exploatare etc; - raportul tehnic de încercări şi verificări: • metode de încercare folosite; • buletine de analiză ale examinărilor distructive şi nedistructive; • concluziile raportului. 2) Cartea stivui torului - partea de exploatare, în care se completează proceseleverbale de verificai şi de inspecţie. 3.3. Registrul de evidenta a exploatării a) Pentru fiecare stivuitor, unitatea deţinătoare va întocmi un registru de evidenţă a supravegherii, în care stivuitoriştii şi şeful echipei de întreţinere şi revizie sunt obligaţi să scrie sub semnătură toate observaţiile avute asupra stivuitorului respectiv. De asemenea, vor înscrie sub semnătură remedierii care se execută ca urmare a observaţiilor precum şi descrierea succintă a reparaţiilor. Stivuitoriştii vor consemna observaţiile avute la preluarea stivuitorului, în timpul lucrului (dacă est cazul) şi la predarea acestuia sau la încetarea lucrului. Dacă nu au nimic de semnalat vor menţiona in scris acest lucru la preluarea şi la predarea stivuitorului. În registrul de evidenţă a supravegherii se vor înscrie, de asemenea, sub semnătură dispoziţiile pentru oprirea stivuitoarelor din funcţiune, ca urmare a unor deficienţe care afectează siguranţa îi funcţionare, inclusiv natura deficienţelor respective. b) Registrul de evidenţă a supravegherii se va întocmi după modelul prezentat în mai jos, se va numerota, şnurui şi viza de către conducerea unităţii deţinătoare. Registrul se va păstra în bune condiţii. RSVTI va verifica şi viza acest registru periodic, cel puţin o dată pe semestru. A. 1 Pe copertă se vor menţiona următoarele: 1) REGISTRU DE EVIDENŢĂ A SUPRAVEGHERII 2) Denumirea şi adresa unităţii deţinătoare 3) Numărul şi anul fabricaţiei stivuitorului 4) Numărul de înregistrare în evidenţa unităţii deţinătoare 5) Caracteristicile tehnice principale ale stivuitorului 6) Periodicitatea stabilită pentru lucrările de întreţinere , revizie periodică şi revizie generală
A.2 În interior se vor înscrie, pe coloane : 1) "Numărul curent 2) Data 3) Operaţiile de întreţinere, revizie periodică, revizie generală efectuate, precum şi, după caz. constatarea unor deficienţe sau deranjamente în timpul exploatării 4) Principalele lucrări executate, ca urmare celor de la punctul 3) 5) Numele, prenumele şi semnătura persoanei care a constatat deficienţe sau deranjamente ale stivuitorului 6) Numele, prenumele şi semnătura persoanei responsabile pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere, revizie periodică, revizie generală sau pentru înlăturarea deficienţelor şi deranjamentelor constatate în timpul exploatării 7) Semnătura RSVTI, autorizat de ISCIR-INSPECT IT 8) Observaţii A.3 Pe ultima pagină se vor scrie : Se certifică de noi că prezentul registru, şnuruit, conţine................pagini numerotate (în cifre şi Litere).
Cap. H . întreţinerea .revizia, reparaţia si verificarea tehnica oficiala
1. întreţinerea si revizia stivuitorului a) întreţinerea şi revizia periodică a stivuitoarelor trebuie să fie efectuate de o unitate autorizată de ISCIR-INSPECT IT, care are în componenţă personal calificat şi instruit în acest scop compus din mecanici, lăcătuşi şi electricieni cu o practică de cel puţin 2 ani în meserie, constituiţi în echipe conduse de personal de specialitate (tehnicieni, ingineri). b) Pentru efectuarea operaţiilor de întreţinere şi revizie se determină starea tehnică a stivuitorului principalele operaţii ce urmează a se efectua. Acestea constau în general din: - curăţirea stivuitorului; - controlul pornirii motorului şi al stării tehnice a bateriei de acumulatori; - controlul sistemului de frânare şi de direcţie; - controlul nivelului uleiului; - verificarea stării de uzură a lagărelor şi a bunei funcţionări a sistemului de ungere; - ungerea şi gresarea pieselor supuse frecării, conform schemei de ungere; - verificarea funcţionării şi etanşeităţii circuitelor hidraulice; - verificarea funcţionării componentelor de securitate şi reglarea acestora; - verificarea funcţionării mecanismelor stivuitorului şi remedierea sau înlocuire subansamblelor uzate; - verificarea elementelor de manipulare a sarcinii; - strângerea elementelor de îmbinare, a articulaţiilor, a dopurilor de golire şi de control, al piuliţelor jenţilor şi verificarea fixării tampoanelor şi a opritoarelor; - verificarea instalaţiei electrice de comandă şi semnalizare; - verificarea roţilor de rulare şi a stării pneurilor. c) întreţinerea şi revizia părţii superioare a translatoarelor stivuitoare se face cu utilajul scos complet dintre rafturi, de pe o platformă fixă prevăzută cu balustrade de protecţie. d) Periodicitatea şi volumul lucrărilor de întreţinere şi revizie sunt stabilite în funcţie de complexitatea stivuitorului, regimul de funcţionare şi condiţiile de mediu în care lucrează. e) Evidenţa lucrărilor de întreţinere şi revizie se va ţine într-un registru întocmit conform modelului de mai jos. Nr. crt.
Felul şi tipul stivuitorului
Denumire şi sediu producător
Proiect de Nr. şi data Parametrii execuţie actului de stivuitorului (unitatea omologare proiectantă, / nr. şi dată) certificare
Beneficiarul (denumire şi sediu)
Procesverbal de recepţie (nr. şi data)
Obs.
f) Operaţiile de întreţinere şi revizie executate se vor consemna în registrul de videnţă supravegherii stivuitorului sub semnătură.
1.1 Inspecţie si întreţinere după necesitate si graficul Ia motostivuitorul H12/18-350 a) întreţinere după necesitate (exemple) Curăţirea stivuitorului Necesitatea curăţirii stivuitorului depinde de utilizarea lui. Daca el se foloseşte cu medii agresive precum apa sărata, fertilizatori, chimicale, ciment etc, curăţaţi temeinic stivuitorul după fiecare folosire a lui. Aburul fierbinte sau soluţiile intensive de degresare se vor utiliza cu cea mai mare atenţie! In caz contrar, unsoarea speciala cu durata lunga de viata din lagăre se va dizolva si scurge afara. Fiindcă gresarea din nou nu mai este posibila, rezultatul va fi distrugerea lagărelor. In timpul curăţirii nu proiectaţi jetul direct pe instalaţia electrica si nici pe materialul izolator sau acoperiti-le in prealabil. Când curăţirea se face cu aer comprimat, indepartati murdăria rau mirositoare cu un curatitor rece
b) Grafic de inspecţie si intretinere )după necesittate si obligatorii):
SERVICII (descrierea serviciilor poate fi gasita la index)
înainte de prima După punere in primele 50 funcţiune ore
Pentru servicii vezi pagina ....................................
*
Pentru servicii vezi pagina .....................................
…………………
Verificarea nivelului de ulei motor........................... ………………… Verificarea nivelului de ulei hidraulic................................. ………………… Verificarea nivelului de lichid de răcire din rezervor…… ………………… Verificarea presiunii pneurilor........................................... ………………… SERVICII La (descrierea serviciilor poate fi gasita la index)
fiecare 250 ore
Curăţirea stivuitorului...............................……………….. ………………… Curăţirea si aplicarea de spray pe lanţul catargului .... ………………… Curăţirea si ungerea axului de direcţie ………………………….. * Curăţirea filtrului de aer.................................................... ………………… Ungerea pivotilor de la catarg si cilindrul de inclinare …………. înlocuirea de protecţie.................................. ………………… * Verificareaelementului cablurilor electrice, de legătura si ale conexiunilor pentru Vorificarea supapei lor de ………………………………….. descărcare a prafului ... . ………………… starea si strângerea Verificarea cilindrului de direcţie si a fuzetei Scurgerea montării apei din preseparatorul sistemului de * laalimentare axul de direcţie............................................................. ………………… cu combustibil.................................................... * Impingatorul lateral: Curăţirea si ungerea, verificarea Curăţirea si verificarea radiatorului si racitorului de montani................................................................................ ulei hidraulic la etanşeitate........................................... ………………… * Bateria: Verificarea stării,preseparatorul a nivelului electrolitului si a densităţii Scurgerea apei din sistemului de lui …………………………………………………………………… alimentare cu combustibil................................................ ………………… * Strângerea piuliţelor de la roti (cel puţin la fiecare Verificarea etanşeităţii sistemului de alimentare gaz ………… 100 ore)............................................................................ ………………… Schimbarea filtrului de gaz. Verificarea deteriorări si obiecte ………………… Schimbareapneurilor uleiului delamotor si înlocuirea filtruluistrăine de ulei ... motor (minimum la fiecare 12 luni)...................................... Verificarea concentraţiei lichidului de răcire......................... Verificarea catargului si a lanţurilor de catarg din punct de vedere al stării si securităţii............................................. Ajustarea lungimii lanţului de catarg, ungerea cu spray pentru lanţ............................................................................ Verificarea montării axului compact la motor...................... Verificarea montării motorului, contragreutăţii, capotei de protecţie, cilindrului de inclinare, axului de direcţie si strângerea antrenării rotii………………………………………. Verificarea si ungerea pedalelor cu ulei, a articulaţiilor de la comenzile de deplasare si conducere a motorului.. Verificarea intinderii si a stării
Verificări zilnice
După necesitate
* …………… …………… …………… …………… La fiecare 500 ore
* * * * La fiecare 1000 ore
La fiecare 2000 ore
…………… …………… …………… …………… ……………
* ……………. ……………. ……………. …………….
……………
……………. *
……………
……………. *
……………
……………. *
* …………… ……………
……………. * ……………. * *
* * * * * *
* * * *
La fiecare 3000 ore
curelei V-de la ventilator si alternator ……………………………………… Curăţirea radiatorului si a racitorului pentru uleiul hidraulic................................................................................ Verificarea si ungerea cu ulei a diverselor articulaţii si pivoţi..................................................................................... Verificarea opritoarelor si declanşatoarelor rapide pentru furci ……………………………………………………………… Verificarea pretensionarii furtunelor duble daca s-au montat utilaje anexe............................................................. înlocuirea cartuşului din filtrul de aer, verificarea mtreruparorului de vid (minimum la fiecare 12 luni sau după 5 curăţiri).....................'............................................... Verificarea montării motorului ca stare si fixare..................
* * * * * * *
1.2. Inspecţie si intretinere după necesitate si graficul la electrostivuitorul FM 14 Prima inspecţie Verificări şi lucrări după primele 50 -100 de ore de funcţionare - Verificaţi nivelul uleiului din cutia de viteze; realimentaţi, daca este cazul (nivelul orificiului de umplere) - Verificaţi fixarea rotii de tracţiune, a piuliţelor rotii si cauciucul, sa fie bine strânse. - Veridficati ca toate conexiunile si prizele sa fie bine strânse. - Verificaţi nivelul uleiului in rezervor (prin vizor), umpleţi pana sus daca este necesar. - Verificaţi nivelul lichidului de aerului la etanşeitate....................................................... Verificarea la etanşeitate a sistemului hidraulic, a axului compact, a pompelor, supapelor si conductelor............. Sistemul hidraulic: înlocuirea filtrelor de presiune, absorbţie si aerisire........................................................ Verificarea sistemului de filtru de particule..................... Verificarea frânei de parcare.......................................... înlocuirea curelei - V.......................................................
* *
**
*
* *
Verificarea, ajustarea locului supapei............................. Schimbarea uleiului hidraulic............. Strângerea montării axului compact pe motor...............
frâna din rezervor si completaţi pana sus daca este cazul. Plan (schemă) de întreţinere Planul de intretinere este valabil pentru o utilizare normala pentru un schimb de 8 ore pe zi. Pentru o utilizare de mare putere sau pentru o utilizare in mai multe schimburi, intervalele de timp la care se fac lucrările de intretinere trebuie scurtate corespunzător, la trei optimi, de exemplu.
Pentru utilizarea in depozite cu temperatura scăzuta (-30°C), intervalele de intretinere se reduc la jumătate iar in exploatarea cu mai multe echipe, reducerea se face in funcţie de atilizare, la jumătate, la sfert sau o sesime. Întreţinere la trei luni sau la fiecare 500 de ore de funcţionare Unitatea de transmisie • Verificaţi cutia de viteze de zgomote si scurgeri. • Verificaţi,nivelul uleiului din cutia de viteze; umpleţi, daca este necesar. • Verificaţi fixarea ferma a imbinarilor cu şuruburi (respectaţi momentul de strângere al racordului) • Verificaţi starea si uzura rotii motoare. • Verificaţi fixarea rotii de tracţiune, a şuruburilor rotii si a cauciucului. • Verificaţi periile de cărbune si schimbati-le daca este cazul. • Aspiraţi praful de cărbune de pe periile de cărbune. (Pericol: Particulele produse prin uzura periilor de cărbune sunt dăunătoare sănătăţii. Folosiţi o masca de respirat de protecţie) • Verificaţi zgomotele in funcţionare ale lagărelor motorului de transmisie; schimbati-le daca este cazul.
Directia - Verificaţi mobilitatea si uzura lagărelor plăcii turnante. - Verificaţi tensiunea din lanţul de direcţie. - Verificaţi mobilitatea direcţiei, când vehiculul este calat. - Verificaţi reglarea corecta a sistemului de direcţie prin controlul funcţionarii - Verificaţi periile de cărbune ale motorului de direcţie si schimbati-le daca este cazul. - Aspiraţi praful de cărbune de pe periile de cărbune. (Pericol: Particulele produse prin uzura periilor de cărbune sunt dăunătoare sănătăţii. Folosiţi o masca de respirat de protecţie). - Verificaţi zgomotele in funcţionare ale lagărelor motorului de direcţie; schimbati-le daca este cazul. - Reglaţi roata de direcţie (volanul). Verificaţi mecanismul limitator. Frânele • Verificaţi performantele si reglajul frânelor de parcare si de picior. • Verificaţi frâna de inversare a sensului de deplasare (prin contra-curent). • Verificaţi grosimea si starea garniturii de frâna; schimbati-o daca este necesar. • Verificaţi jocul frânării; reglaţi, daca e nevoie. • Aspiraţi particulele rezultate din uzura garniturii de frâna cu aer comprimat de joasa presiune far particule de ulei. (Pericol: Particulele produse prin uzura garniturii de frâna sunt dăunătoare sănătăţii. Folosiţi o masca de respirat de protecţie). • Verificaţi nivelul lichidului de frâna din rezervor si umpleţi pana sus, daca este cazul. • Verificaţi valorile de decelerare ale frânei (cu un dinamometru, de exemplu) după fiecare nouă reglare a forţei de frânare. Saşiul • Verificaţi starea si funcţionarea intrerupatoarelor de sfârşit de cursa si a intrerupatoarelor limitatoare • Verificaţi starea si funcţionarea (mobilitatea) capotei, a uşilor si a capacelor. • Verificaţi vizual protecţia de deasupra capului. • Verificaţi de uzura şinele de ghidare ale căruciorului retractabil. • Verificaţi starea si mobilitatea rolelor de ghidare ale căruciorului retractabil. • Verificaţi uzura căruciorului retractabil si reglajul ghidajelor laterale. Dispozitive de ridicare • Verificaţi funcţionarea si etanşeitatea cilindrului elevator. • Verificaţi starea, ungerea si tensiunea in lanţuri. • Verificaţi corecta funcţionare a rolelor de lanţ. • Verificaţi uzura ghidajelor si a suprafeţelor stâlpului.
• • • • •
Verificaţi starea rolelor de lanţ. Verificaţi starea si reglajul rolelor stâlpului si a culisoarelor. Verificaţi vizual furcile de fisuri sau indoiri. Verificaţi ca mecanismul furcilor sa funcţioneze perfect. In cazul stâlpului cu deplasare laterala sau a furcilor cu deplasare laterala, verificaţi suprafeţele glisante si ungeţi. • Verificaţi starea si mobilitatea căruciorului (platformei) de incarcare. • Verificaţi uzura platformei de ridicare si reglajul ghidajelor laterale. • Verificaţi jocul si uşurinţa in funcţionare a tuturor articulaţiilor dispozitivului de înclinare. • Verificaţi funcţionarea cilindrului de înclinare; verificaţi etanşeitatea acestuia. • Verificaţi jocul si uşurinţa in funcţionare a tuturor articulaţiilor dispozitivului de translaţie (deplasare). • Verificaţi funcţionarea cilindrului de translaţie (deplasare); verificaţi etanşeitatea acestuia. Rotile • Verificaţi starea, fixarea si uzura (aderenta) roţilor de incarcare. • Verificaţi mobilitatea rotii mobile. Echipamentul electric • Verificaţi starea si fixarea cablului bateriei, conexiunilor, a prizei bateriei. • Bateria: - Măsuraţi tensiunea bateriei (cu sarcina) - Măsuraţi izolaţia tăvii - Verificaţi nivelul acidului • Verificaţi funcţionarea SCR (comanda prin impulsuri), a deplasării, accelerării, schimbării direcţiei de mers. • Verificaţi fixarea tuturor conexiunilor si prizelor. • Verificaţi daca contactorii sunt in buna stare, daca nu s-au ars; schimbati-i daca este necesar. • Verificaţi valorile siguranţelor. Echipamentul hidraulic • Verificaţi etanşeitatea tuturor racordurilor hidraulice; strangeti-le sau schimbati-le, daca este cazul. • Verificaţi daca motoarele pompelor funcţionează zgomotos. • Verificaţi periile motoarelor pompelor; schimbati-le, daca este cazul. • Aspirati praful de cărbune de pe periile de cărbune. (Pericol: Particulele produse prin uzura periilor de cărbune sunt dăunătoare sănătăţii. Folosiţi o masca de respirat de protecţie). • Curăţaţi sau schimbaţi filtrul uleiului hidraulic. • Verificaţi nivelul uleiului din rezervor, umpleţi pana sus daca este cazul. Schema de lubrefiere Lubrefiati conform schemei de lubrefiere. 1. Ungeţi lanţurile de direcţie cu vaselina cu mai multe utilizări - la fiecare 3 luni 2. Ungeţi palierul traversei basculante cu o vaselina cu multiple utilizări - la fiecare 12 luni 3. Ungeţi toate părţile in mişcare - la fiecare 3 luni 4. Schimbaţi lichidul de frâna - la fiecare 12 luni 5. Schimbaţi uleiul hidraulic - la fiecare 12 luni 6. Schimbaţi uleiul de transmisie - la fiecare 12 luni 7. Pulverizaţi lanţurile - la fiecare 3 luni 8. Ungeţi rulmenţii rotii mobile - la fiecare 12 luni 9. Protejaţi impotriva coroziunii suprafeţele de translaţie ale stâlpului,aplicând o pelicula de vaselina - la fiecare 3 luni 10. In cazul stâlpului sau al furcilor cu deplasare laterala: Ungeţi suprafeţele glisante cu vaselina cu multiple intrebuintari - la fiecare 3 luni
11. Ungeţi suprafeţele glisante ale cadrului bateriei cu vaselina cu multiple intrebuintari - la fiecare 3 luni Dispozitive de comanda si de siguranţa • Verificaţi dispozitivele de siguranţa in funcţie de echipament; reparati-le daca este cazul. • Verificaţi starea si funcţionarea tuturor dispozitivelor de comanda • Verificaţi starea scaunului şoferului, precum si mecanismele de reglare, suspensia si fixarea. •
Plăcutele Verificaţi existenta si lizibilitatea tuturor plăcutelor de identificare, de instrucţiuni si cu capacitatea de încarcare.
2. Reparaţia stivuitorului Condiţia de bază pe care trebuie să o satisfacă repararea stivuitoarelor este asigurarea funcţiona în condiţii de securitate pe toată perioada de utilizare. b) Repararea stivuitoarelor trebuie să fie făcută de agenţi economici care dispun de mijloacele tehnice corespunzătoare şi sunt autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT. c) Documentaţia tehnică pentru repararea stivuitoarelor se va elabora de către proiectanţi autorizaţi (ISCIR-INSPECT, în limitele şi condiţiile prevăzute de lege. Proiectantul răspunde de alegerea corectă a soluţiilor constructive, de alegerea materialelor, de calculul de rezistenţă al tuturor elementelor stivuitoarelor, potrivit condiţiilor de funcţionare date, precum şi de stabilirea metodei* şi volumului de verificare după reparare. d) Reparatorul răspunde de alegerea corectă a procedeelor tehnologice de execuţie şi de calităţile execuţiei şi a materialelor folosite, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice, prevederile documentaţiei tehnice pentru reparare şi cu instrucţiunile de reparare a stivuitoarelor. Condiţiile privind autorizarea reparatorilor precum şi obligaţiile şi responsabilităţile ce le revin sunt prevăzute în PTR3 -2003. e) Autorizaţia de a repara stivuitoare nu este necesară atunci când reparaţia se efectuează de producătorul instalaţiei. f) In cadrul lucrărilor de reparare a stivuitoarelor trebuie să fie folosit personal calificat şi instruit anume în acest scop. g) Se vor lua măsuri corespunzătoare pentru prevenirea avariilor şi accidentelor la executare lucrărilor de reparaţii. h) La lucrările de reparare, reparatorul va respecta Normele Tehnice de protecţia muncii şi Normei Tehnice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor valabile pe teritoriul României. a)
3. Verificarea tehhnica oficiala „incercari statice si dinamice ,autorizatia de funetiottare,verificari periodiice ta scadenta 3.1. Generalităţi - autorizaţia de funcţionare a) Stivuitoarele pot fi puse în funcţiune numai după obţinerea autorizaţiei de funcţionare în urma unei verificări tehnice oficiale efectuate în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice. b) Stivuitoarele vor fi înregistrate în evidenţa tehnică a ISCIR-INSPECT IT, iar verificarea tehnică oficială va fi efectuată de inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT sau de
RSVTI al unităţi deţinătoare cu acordul scris al ISCIR-INSPECT IT. c) Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare a stivuitoarelor, beneficiarul de acord, după caz, cu unitatea de montaj trebuie să solicite în scris la ISCIR-INSPECT IT, efectuarea verificării. Totodată, va prezenta următoarea documentaţie: cartea stivuitorului - completată cu documentaţia de montaj, după caz. În cazul instalaţiilor importate se va prezenta şi documentul/dovada de luare în evidenţă eliberat(ă) de ISCIR- INSPECT la efectuarea importului; declaraţia de conformitate a stivuitorului; procesul-verbal de probe de casă cu rezultate corespunzătoare. d) Documentaţia va fi înregistrată la ISCIR-INSPECT IT care va stabili cu beneficiarul: • fie data certă la care urmează să se efectueze verificarea de către inspectorul de specialitate ISCIR - INSPECT IT; • fie acordul scris în vederea verificării şi eliberării autorizaţiei de către RSVTI, din cadrul unităţii deţinătoare. e) Documentaţia incompletă va fi înapoiată unităţii deţinătoare pentru a fi completată, iar data verificării va fi stabilită în condiţiile arătate anterior, după completarea acesteia. f) Instalaţiile care necesită montare la locul de funcţionare vor fi pregătite şi prezentate la verificarea vederea autorizării funcţionării de către unitatea care execută montajul. La verificare trebuie să participe responsabilul tehnic cu supravegherea lucrărilor din unitatea de montaj respectivă. 3.2. Verificarea tehnica oficiala la prima punere in funcţiune 3.2.1. Înainte de începerea verificării se va face instructajul de protecţia muncii persoanelor participante, de către deţinătorul stivuitorului. Celelalte persoane vor fi îndepărtate din raza lui de acţiune. Verificarea va fi condusă, după caz, de către inspectorul de specialitate al ISCIRINSPECT IT sau de către RSVTI .autorizat de ISCIR-INSPECT IT.
3.2.2. Verificarea tehnică oficială trebuie să stabilească dacă : — există cartea stivuitorului - completată cu documentaţia de montaj, după caz; — există declaraţia de conformitate a stivuitorului; — există procesul - verbal de probe de casă cu rezultate corespunzătoare; — stivuitorul a fost executat, echipat, montat şi instalat în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice; — stivuitorul supus la încercări a corespuns şi funcţionează normal; — este asigurată întreţinerea şi revizia de către o unitate autorizată; — personalul de manevrare este instruit şi autorizat; — construcţia metalică şi îmbinările acesteia nu prezintă defecte vizibile; — instalaţia electrică este echipată cu dispozitivele de protecţie necesare şi prevăzută cu inscripţionările corespunzătoare; — sunt prevăzute pe stivuitor: placă cu sarcina maximă admisă, inscripţionări de avertizare şi plăcuţe de fabricaţie. Acestea trebuie să corespundă cu stivuitorul prezentat pentru verificări. 3.2.3. Verificarea tehnică oficială constă din: a) verificarea principalelor elemente componente ale stivuitorului;
b) încercări în gol; c) încercări în sarcină: - statice; - inamice; d) încercări de stabilitate; e) alte încercări. a). încercările în gol se efectuează prin acţionarea mecanismelor stivuitorului, fără sarcină. Cu această ocazie se verifică şi funcţionarea componentelor de securitate, cu excepţia limitatorului de sarcină. b). încercarea statică se efectuează cu o suprasarcină cu 25% mai mare decât sarcina nominală, ridicată le 100 mm de sol, timp de 10 minute, şi numai dacă verificările şi încercările anterioare au avut rezultate corespunzătoare. Dacă mecanismul de ridicare nu a fost dimensionat în acest scop, încercarea se va face indicându-se suprasarcina de 10% şi adăugându-se fără şocuri diferenţa până la valoarea suprasarcinii cu care trebuie să fie verificat stivuitorul. Nu este admisă deformaţia permanentă a structurii portante (furci, mese, catarg, coloană). Pentru această încercare se vor lua măsuri speciale în vederea evitării pericolului de răsturnare (legare ci lanţuri, cabluri ctc). Dacă la încercarea statică stivuitorul s-a comportat corespunzător se va trece la efectuarea încercărilor dinamice. c). încercările dinamice se execută cu sarcina nominală. Mişcările se vor executa în felul următor: - separat pentru fiecare mişcare a stivuitorului; - porniri şi opriri pentru fiecare mişcare; - lent şi fără şocuri pe toate cursele posibile ale mecanismelor stivuitorului. Pentru stivuitoarele cu înălţimea de ridicare mai mare de 3300 mm, sarcina va fi cea corespunzătoare capacităţii stivuitorului Ia înălţimea de ridicare maximă. Se urmăreşte ca prinderea furcilor să nu permită: - o dezagăţare nedorită (în special în timpul coborârii, dacă furca se izbeşte de un obstacol); - o alunecare laterală liberă (nefuncţionalitatea dispozitivului de zăvorâre). Sarcina nominală ridicată la orice înălţime cu catargul în poziţie verticală trebuie să-şi mentină înălţimea. Coborârea de la sine a sarcinii nominale, în timp de 10 minute, nu trebuie să depăşească: - 20 mm în cazul palanului dublu; - 30 mm în cazul palanului triplu; - 40 mm în cazul palanului cvadruplu; - 100 mm în cazul acţionărilor hidraulice. Verificarea vitezei de coborâre a sarcinii, în cazul scăderii bruşte a presiunii fluidului de lucru, s face prin simularea ruperii conductei. Viteza de coborâre a sarcinii va fi limitată de către o component de securitate la maximum 30 m/min. Verificarea funcţionării limitatorului de sarcină, care constă dintr-o supapă care acţionează în căzu creşterii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise, se realizează prin încercarea de ridicare a unei sarcini mai mari cu 10% decât sarcina nominală. Se vor verifica scăpările de fluid ale sistemului hidraulic. Translatoarelor stivuitoare li se verifică suplimentar funcţionarea paracăzătoarelor cu o suprasarcină cu 10% mai mare decât sarcina nominală. Încercarea constă în simularea creşterii vitezei de coborâre a mecanismului de stivuire care trebuie să comande acţionarea paracăzătoarelor. Paracăzătoarele trebuie să acţioneze sigur şi simultan pe glisierele coloanei atât la creşterea vitezei de coborâre
peste limitele admise cât şi în cazul ruperii cablului de tracţiune. In cazul translatoarelor stivuitoare, care în locul paracăzătoarelor au în componenţă o frână de siguranţă (de avarie), se verifică închiderea ei în mod automat sub acţiunea limitatorului de viteză, d). încercările de stabilitate se realizează prin coborârea sarcinii nominale şi oprirea bruscă a acestei mişcări, care nu trebuie să provoace răsturnarea stivuitorului. Dacă în cartea stivuitorului nu se precizează înclinarea maximă admisă a terenului pe care poate circula acesta, se vor efectua încercările de stabilitate în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare. 3.2.4. Concluziile verificării tehnice oficiale a) Autorizarea de funcţionare se acordă numai dacă rezultatele verificării tehnice oficiale satisfac prevederile prescripţii tehnice R3-2003, printr-un proces-verbal , în care se consemnează parametrii de funcţionare aprobaţi, precum şi data următoarei verificări (luna şi anul), care nu va fi mai mare de patru ani. b) Pentru instalaţiile a căror verificare a fost încredinţată RSVTI al deţinătorului, autorizat de ISCIR-INSPECT IT, unitatea deţinătoare, va transmite o copie a procesului verbal şi fişa de evidenţă la ISCIR-INSPECT IT solicitând odată cu aceasta înregistrarea instalaţiei în evidenţa tehnică a ISCIR-INSPECI IT şi comunicarea numărului de înregistrare. ISCIRINSPECT IT va comunica unităţii deţinătoare numărul de înregistrare în cel mult 7 zile de Ia data solicitării. Unitatea deţinătoare are obligaţia de a ridica de la ISCIR-INSPECT IT cartea stivuitorului - partea de exploatare, în cel mult 30 de zile de Ia data înregistrării. c) Evidenţa stivuitoarelor va fi ţinută de către unităţile deţinătoare într-un registru al cărui model este prezentat mai jos:
Număr înregistrare
Locul funcţionării instalaţiei (secţia, localitatea, strada, nr., sector, judeţ)
Denumirea instalaţiei, parametrii principali
Nr. de fabricaţie sau inventar/an de fabricaţie
Unitatea constructoare
Proces verbal/autorizaţie funcţionare/dala autorizării
Scadenţa următoarei verificări
Obs.
d) Unitatea deţinătoare este obligată să păstreze în bune condiţiuni cartea stivuitoruluipartea de exploatare la care se va ataşa documentaţia tehnică. e) Este interzisă acordarea autorizării de funcţionare cu condiţia înlăturării ulterioare a unor deficienţe care afectează securitatea în funcţionare. f) Deficienţele menţionate în procesul-verbal de autorizare trebuie să fie remediate în termenele stabilite Neîndeplinirea dispoziţiilor date prin procesul-verbal atrage după sine anularea autorizaţiei de funcţionare, la expirarea termenului stabilit pentru remedieri. g) Se interzice acordarea autorizaţiei de funcţionare în următoarele cazuri: - cartea stivuitorului şi documentaţia de montaj (după caz) lipsesc sau sunt incomplete; - componentele de securitate funcţionează defectuos; - frânele mecanismelor funcţionează defectuos; - protecţia împotriva tensiunilor de atingere nu este asigurată, creând pericol de electrocutare - lipsesc sau nu funcţionează dispozitivele de semnalizare optice sau acustice; - instalaţia electrică este executată defectuos, prezentând pericol de electrocutare; - modul de fixare al elementelor de rezistenţă, cablurilor, lanţurilor sau altor dispozitive de prindere a sarcinii nu este corespunzător, putând favoriza producerea de avarii sau accidente; - se constată fisuri în structura portantă a stivuitorului; - sunt slăbite îmbinările principale ale construcţiei metalice; - există deformaţii permanente, vizibile cu ochiul liber, la construcţia metalică; - la încercările la care a fost supus stivuitorul nu s-au obţinut rezultate corespunzătoare; - calea de rulare prezintă şerpuiri, denivelări, pante peste limitele admise; - stabilitatea stivuitorului nu este asigurată; - instalaţia hidraulică prezintă scăpări de fluid. De asemenea, nu se acordă autorizaţia de funcţionare dacă se constată la verificare orice alte deficienţe care pot genera avarii şi accidente sau dacă stivuitoristul nu este autorizat. 3.3. Verificări tehnice programate şi neprogramate (inopinate) a). în timpul exploatării, stivuitoarele sunt supuse la termenul scadent unor verificări tehnice oficiale periodice. Cu această ocazie se verifică starea tehnică a stivuitorului şi se acordă, după caz, autorizaţie de funcţionare în continuare. Verificările se vor efectua de către ISCIR - INSPECT IT în a cărei raze de activitate se află stivuitorul sau de către RSVTI, după caz. Dacă rezultatele verificărilor tehnice şi încercărilor, comparativ cu prevederile documentaţiei tehnice însoţitoare şi ale prezentei prescripţi tehnice, au corespuns se întocmeşte un proces-verbal de verificare prin care se acordă autorizarea de funcţionare în continuare, fixându-se şi data (luna şi anul)
următoarei verificări tehnice oficiale care nu va fi mai mare de 3 ani. Scadenţa se stabileşte în funcţie de complexitatea, locul de instalare, condiţiile de mediu şi regimul de funcţionare, vechimea în serviciu şi starea tehnică ale stivuitorului. Dacă rezultatele sunt necorespunzătoare, deficienţele se consemnează în procesulverbal şi nu se acorde autorizaţia de funcţionare. b). La verificarea tehnică oficială periodică este obligatorie prezenţa RSVTI al deţinătorului, responsabilului tehnic cu supravegherea lucrărilor de întreţinere şi revizie a stivuitorului, precum şi orice altă persoană solicitată de inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT. c). Verificarea tehnică periodică trebuie să stabilească, pe lângă cele menţionate Ia autorizarea iniţială de funcţionare, şi următoarele: dacă registru] de evidenţă a supravegherii este corect completat şi ţinut Ia zi; dacă exploatarea, întreţinerea şi revizia se fac în condiţii satisfăcătoare şi asigura funcţionarea stivuitorului în condiţii de securitate dacă gradul de uzură şi deficienţele elementelor componente ale stivuitorului (inclus cabluri, lanţuri, şine de rulare etc.) nu constituie un pericol pentru funcţionarea stivuitorul şi nu s-au depăşit limitele admise. d). Verificarea tehnică periodică se efectuează în conformitate cu prevederile pct. 3.2.3., cu precizarea că încercarea statică se va face cu sarcina nominală mărită cu 10%. e). Cu această ocazie se va efectua o examinare vizuală amănunţită a braţelor de furcă. în cazul constatării unor fisuri superficiale se impune efectuarea unui control nedistructiv. Se vor verifica în mod special călcâiul braţelor şi agăţătorile furcilor. Uzura părţilor orizontale şi verticale ale furcilor nu trebuie să depăşească 10% din grosimea acestora. Diferenta de înălţime a capătului liber al furcii faţă de poziţia iniţială nu trebuie să depăşească 3% din lungimea părţii orizontale. In caz contrar furcile se vor retrage din funcţionare. f). Cu ocazia verificării periodice, dacă se consideră necesar, va fi examinată şi pregătirea profesională: comportarea în serviciu a stivuitoristului autorizat, făcându-se, dacă este cazul, şi menţiunii respective în carnetul de autorizare. g). Inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT au dreptul de a efectua verificări tehnice prin sondaj, neprogramate, la toate stivuitoarele supuse prevederilor prezentei prescripţii tehnice precum si de a efectua verificări prin sondaj asupra modului în care reparatorii, întreţinătorii şi deţinători respectă prevederile prezentei prescripţii tehnice. De asemenea, personalul responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI) şi personalul tehnic de specialitate responsabil cu supravegherea lucrărilor de întreţinere ai detinătorului au dreptul de a efectua verificări tehnice inopinate la stivuitoarele aflate în exploatare, luând, după caz, măsurile necesare pentru respectarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice. h). Examinările şi încercările periodice nu trebuie să fie mai dure decât cele cerute înainte de punerea îi funcţiune a stivuitorului. Aceste încercări nu trebuie, prin repetarea lor, să cauzeze uzura excesivă sau scăderea rezistenţei care ar duce la diminuarea securităţii stivuitorului. i). Autorizarea de funcţionare în continuare se va acorda numai dacă la verificările tehnice şi încercările efectuate se constată îndeplinirea tuturor cerinţelor de securitate prevăzute în prezenta prescripţia tehnică. Rezultatele verificării tehnice se vor consemna într-un proces-verbal din cartea stivuitorului - partea de exploatare, în cazul în care verificarea se face de către RSVTI, un exemplar al procesului-verbal de verificare se va înainta imediat la ISCIR-INSPECT IT în a cărei rază de activitate se află stivuitorul. j). În situaţia în care inspectorul de specialitate ISCIR-INSPECT IT nu s-a putut prezenta din motive obiective la data stabilită, se va stabili de comun acord cu deţinătorul o nouă
dată de verificare. Dace nici la această dată inspectorul de specialitate al ISCIRINSPECT IT nu s-a prezentat, RSVTI va proceda la verificarea tehnică a stivuitorului fără nici o altă comunicare. Este interzisă funcţionarea stivuitorului cu scadenţa de verificare depăşită. k). Este interzisă acordarea autorizaţiei de funcţionare cu condiţia înlăturării ulterioare a unor deficienţe care afectează securitatea în funcţionare sau în cazurile menţionate la pct. 3.2.4.1 (lit.g). ). Dacă motivul neacordării autorizaţiei de funcţionare este o deficienţă care afectează stabilitatea stivuitorului se va proceda, în afară de oprirea din funcţionare, şi la demontarea stivuitorului în vederea reparării.
Cap. I. Avarii si accidente la stivuitoare 1 .Cauzele avariilor si accidentelor Stivuitoarele, prin natura lor, prin modul lor de funcţionare, prezintă unele particularităţi, datorita: - duratei relative scurte de lucru , la un obiectiv sau la un loc de lucru , când pregătirile care se fac înainte de punerea in funcţiune a instalaţiei de ridicat sunt in majoritatea cazurilor de un nivel calitativ foarte scăzut, uneori sunt chiar neglijabile; - duratei scurte de lucru, la un obiect, când sunt necesare deplasări repetate ale instalaţiilor de ridicat, in consecinţa apar la aceste solicitări suplimentare, datorita manipulărilor transporturilor care fac sa se reducă din capacitatea lor de funcţionare; - condiţiilor diferite de lucru de la un şantier la altul , de la o zona la alta (din punct de vedere teritorial), ceea ce face ca diversitatea mare de operaţii la care trebuie sa participe stivuitoarele; contribuie la grăbirea procesului de uzura al acestora. Principalele particularităţi prezentate nu incearca sa justifice inevitabilitatea avariilor si accidentelor ci sa atragă in mod deosebit atenţia ca ele se pot produce, dar in acelaşi timp pot fi evitate, experienta acumulata pana acum , in domeniul folosirii instalaţiilor de ridicat ne conduce la convingerea ca acolo unde exista o preocupare permanenta si atenta asupra modului de utilizare exista si o mare siguranţa in lucru. 1.1. Gruparea avariilor si accidentelor După natura lor, avariile pot fi cu accidente umane si fără accidente umane. Atât avariile cu accidente umane cat si cele fără accidente umane, după cauzele care le-au produs, se pe grupa astfel: - avarii cauzate de personalul de deservire - avarii cauzate de exploatarea necorespunzatoare a stivuitoarelor - avarii datorate unor instalaţii de ridicat necorespunzatoare - alte cauze, diferite de cele anterioare. 1.1.1. Avarii cauzate de personalul de deservire Aceste avarii pot fi împărţite astfel: - avarii produse de personalul de deservire neinstruit sau slab instruit. - avarii produse de personalul de deservire in stare fizica necorespunzatoare (bolnav, obosit, în stare de ebrietate, stare deprimata), - avarii produse datorita lipsei de personal de deservire (lipsa personalului de întreţinere si revizii, lipsa legatarilor sau existenta unui personal slab neinstruit). 1.1.2. Avarii cauzate de exploatarea neraţionala a stivuitoarelor Aceste avarii pot fi împărţite astfel: - avarii produse datorita nerespectării prescripţiilor tehnice - condiţii de lucru - depăşirea sarcinilor nominale de ridicat - nerespectarea parametrilor tehnici constructivi - montajul necorespunzător al instalaţiilor de ridicat prin nerespectarea indicaţiilor de montaj - nerespectarea întreţinerilor si reviziilor periodice de menţinerea stării tehnice normale de lucru a macaralei - avarii produse ca urmare a nerespectării instrucţiunilor de supraveghere tehnica in exploatarea stivuitoarelor, care in cea mai mare parte coincide cu
cele date de prescripţiile tehnice proprii ale fiecărei instalaţii de ridicat. - nerespectarea obligaţiilor generale de lucru cu stivuitoarele - nerespectarea obligaţiilor înainte de începerea lucrului, in timpul lucrului si la terminarea acestuia de către personalul de deservire - neefectuarea verificărilor si controlului zilnic si periodic. 1.1.3. Avariile cauzate de folosirea unor instalaţii de ridicat necorespunzătoare Aceste avarii pot fi împărţite astfel: - avarii produse datorita unor defecţiuni la instalaţia electrica - prin menţinerea in lucru a unor instalaţii improvizate - lucrul cu dispozitive de protecţie, de siguranţa si semnalizare defecte - menţinerea în exploatare a mecanismelor cu frâne electromagnetice sau electrohidraulice nereglate, defecte, etc. - utilizarea unui sistem necorespunzator de iluminare propriu al macaralei - avarii produse datorita unor defecţiuni ale mecanismelor - sisteme de frânare nereglate sau defecte(centuri de frâna sau saboţi, ferodou uzat, cilindrilor electrohidraulici cu pierderi de presiune in timpul lucrului) - sisteme de acţionare nesigure ( motoare Diesel sau Diesel-electrice, a căror capacitate a scăzut sub nivelul nominal datorita uzurii, motoare electrice neprotejate, etc.) - transmisii cu funcţionare anormala (roti dinţate uzate, arbori solicitaţi in timp peste limitei prescrise, transmisii hidraulice nesigure prin pierderi de presiune in sarcina, etc.) - avarii produse datorita unor defecţiuni ale construcţiei metalice - tensiuni si deformaţii remanente , in special in zonele sudate - deformaţii din timpul lucrului ale longeroanelor, contravântuirilor si altor elemente neremediate în timp - fisuri vizibile si invizibile nesesizate atât la elementele construcţiei metalice cat si la cordoanele de sudura, in special la cele de rezistenta. 1.1.4. Alte cauze care pot produce avarii si accidente la stivuitoare Aceste cauze pot fi : - acţiunea unor sarcini de scurta durata, accidentale, neprevăzute (rafale de vânt puternice explozii, etc.) - calamităţi ( alunecări de teren, cutremure, inundaţii) in zonele de lucru ale instalaţiilor de ridicat - defecte ascunse in materialul elementelor portante (sufluri , incluziuni nemetalice, ecruisari ) care duc la ruperea sau distrugerea acestora după un anumit număr de cicluri de lucru - tamponări in zona de lucru cu alte mijloace sau utilaje 1.1.5. După cum se poate constata cu uşurinţa si din gruparea avariilor, cauzele producerii acestora se pot grupa astfel: a) cauze dependente de acţiunea personalului de deservire (exploatare, asistenta tehnica, control urmărire si supraveghere) b) cauze independente de acţiunea personalului de deservire ( acţiunea unor sarcini neprevăzute calamităţi, defecte ascunse in material) c) cauze combinate, adică acţiunea simultana in diverse proporţii care contribuie la avarierea instalaţiei de ridicat OBSERV AŢII: • Este necesar de la început sa facem precizarea ca, la producerea unei avarii sau
a unui accident concura mai mulţi factori: rareori aceştia acţionează in mod singular, cum ar fi avariile si accidentele provocate de calamităţi, seisme, explozii, etc. • In toate cazurile insa, acţiunea personalului de deservire a stivuitorului, directa sau indirecta este permanenta, fiecare avarie sau accident fiind legat de subiect, cu excepţia perioadelor de repaus in care acesta lipseşte. • Numai o analiza obiectiva, din partea celui care este chemat sa elucideze cauzele producerii avariei sau accidentului, poate consemna, in funcţie de gravitate, locul corect pe care îl ocupă fiecare factor sau grupa de factori de influenta. • S-a făcut precizarea ca subiectul, adică omul ( cu mici excepţii) ia parte direct sau indirect la producerea avanilor, ceea ce determina evident natura si in principal cauzele producerii lor. • Respectarea întocmai a unor reguli, instrucţiuni, norme prescrise reprezintă fidelitatea practica a unei gândiri, a unor condiţii care au stat la baza conceperii si proiectării instalaţiei de ridicat, reprezintă ceea ce se cheamă premisele unei funcţionari sigure, îndelungate a acesteia. • Orice abatere de la aceste reguli, instrucţiuni sau norme s-a soldat cu avarii sau accidente unele mai grave, altele neînsemnate, în funcţie de proporţia sau mărimea abaterilor. a). Cauze dependente de acţiunea personalului de deservire Aceste cauze sunt dependente de : - organizarea locului de lucru , necorespunzătoare, cerinţelor tehnice de funcţionare a stivuitoarelor - amplasarea pe terenuri ale căror capacitate portanta este sub nivelul admisibil - execuţia cailor de rulare cu abateri mai mari decât cele normale prescrise în cartea tehnica sau instrucţiunile de supraveghere tehnica - exploatarea acestor cai de rulare fără o dotare corespunzătoare cu dispozitive de protecţie siguranţa ( opritori , tampoane , impamantare) - cai de acces pentru transport si spatii de depozitare necorespunzatoare - folosirea stivuitoarelor in diferite locuri de lucru fără stabilirea prealabila a tehnologiei lucrărilor cu fise tehnologice sau dispozitive de lucru, in care sa fie precizate toate datele necesare unei execuţii in deplina siguranţa a lucrărilor de construcţii - montaj - folosirea unor stivuitoare necorespunzătoare, a căror stare tehnica se afla mult sub nivelul normal, adică instalaţia de ridicat prezintă defecţiuni vizibile - folosirea unui personal de deservire slab calificat sau necalificat - personal de exploatare - personal de întreţinere si reparaţii — utilizarea stivuitoarelor in condiţii diferite de prescripţiile tehnice proprii ale acestora si de normele de supraveghere tehnica ISCIR - depăşirea sarcinii nominale - ridicarea de sarcini (piese, grupuri de piese, obiecte) cu dispozitive de prindere sau de legat improvizate, neverificate sau necorespunzătoare din punct de vedere al capacităţii formei sau modului de prindere - lucrul cu stivuitoarele in zone periculoase (in apropierea reţelelor electrice de înalta tensiune, surselor de explozivi, etc.) fara a lua masurile de securitate corespunzătoare, - exploatarea unui grup de stivuitoare pe aceeaşi suprafaţa de lucru sau obiectiv, fara luarea masurilor corespunzătoare pentru evitarea ciocnirii, lovirii acestora, - lucrul pe timp de noapte , ceata sau apropierea unor surse de praf, fum , etc. fara a se lua măsurii necesare de iluminare , de semnalizare sau avertizare, - folosirea stivuitoarelor când viteza vântului depăşeşte limitele prescrise , fie in cartea tehnica , fie in normele de supraveghere tehnica,
- efectuarea montajului stivuitoarelor (total sau parţial) fara a cunoaşte in prealabil tehnologia de montaj , particularităţile acesteia, - comandarea efectuării simultane a unor operaţii in timpul lucrului fara a fi permisa prin notificare tehnica sau instrucţiunile proprii de exploatare. b). Cauze independente de acţiunea personalului de deservire Producerea avariilor si accidentelor la stivuitoare , ale căror cauze nu depind si nu pot fi influenţate de acţiunea personalului de deservire , direct sau indirect , este mai rar întâlnita si depinde de mărimea sau modul de acţionare a unor sarcini neprevăzute , a efectelor date de anumite defecţiuni interne aii materialelor, etc. Cauze independente de acţiunea personalului de deservire pot fi : - acţiunea vântului in rafale puternice , mai ales in zona de est a tarii , acţiune care nu poate fi prevăzuta sau preîntâmpinata , dar care poate fi evitata printr-o poziţie corespunzătoare a instalaţie de ridicat , astfel încât efectul sa se reducă la minim; va trebui insa ca la baza amplasări stivuitoarelor sa stea datele statistice care evidenţiază pe o perioada mai lunga de timp, apariţia rafalelor, direcţia si intensitatea lor. - calamităţi, si anume cutremure, explozii ale unor materiale explozive datorate unor cauze din afara sferei de activitate. - defecte ascunse in materialiceşte defecţiuni apar după un nr. de ore de funcţionare, formând zona de slaba rezistenta, care cedează la majoritatea cazurilor fara a putea fi semnalata o avertizare perceptibila. Zonele de slaba rezistenta sunt foarte periculoase. Sunt tot atât de periculoase si defectele ascunse, care provoacă zone de slaba rezistenta iar diagonalele construcţiei metalice dar care sesizate la timp pot fi înlăturate prin înlocuirea acestora Defectele ascunse provoacă, la solicitări in timp , deformaţii sau chiar fisuri. Cauzele menţionate mai sus sunt doar o parte din cauzele care pot produce avarii si accidente , ele apar mai rar comparativ cu cele dependente de acţiunea personalului de deservire a stivuitorului. Totuşi ele pot apare cu urmări chiar foarte grave. c). Cauze combinate ale producerii avariilor si accidentelor Când se analizează cauzele care au provocat o anume avarie sau un anumit accident , se constata sunt legate de mai mulţi factori, se face aprecierea ca , exista o cauza care reprezintă cu pondere influenţă cea mai mare , însoţită si de alte cauze mai puţin importante, care fie ca au generat-o pe cea principal; fie ca au dus la grăbirea efectului producerii avariei. Cauzele pot fi combinate , atât in cadrul celor indicate la 1.1.1.-1.1.4. cat si dintre cele prezentate la împreuna cu b) , de exemplu: - depăşirea momentului sarcinii - combinarea mişcărilor In ambele exemple cauzele se datoresc în aceeaşi măsura organizării necorespunzătoare a locului de munca, nerespectării instrucţiunilor, normelor de supraveghere tehnica, utilizării stivuitoarelor în condiţii diferite de prescripţiile tehnice proprii ale acestora.
1.2. Exemple de abateri de la normele de securitate in munca -
Este interzisa ridicarea sau coborârea furcilor(cu sau fără sarcină) în timpul deplasării autostivuitorului.
-
In timpul transportului cu autostivuitorul, precum şi la ridicarea/coborîrea furcilor (încărcate sau nu), nici o persoana nu are voie să staţioneze la o distantă mai mică de 2,5[m] de utilaj si în nici un caz. sub sarcina ridicată.
-
în cazul în care încărcarea împiedică vizibilitatea conducătorului,acesta va fi dirijata de o alta persoana
Manevrele în zona de lucru trebuie făcute cu viteză redusă si cu multă atenţie, numai după ce conducătorul autostivuitorului s-a asigurat că nu sunt persoane în apropiere.
Este interzisa să se transporte persoane in cabine, pe scările şi pe părţile laterale ale mijloacelor de transport intern a marfurilor (stivuitoare, transpalete etc.), pe lest, pe furci, pe paletele goale sau încărcate;
- Riscul de vătămare prin trecerea roti libere peste piciorul victimei este mult diminuat datorita apărătorilor laterale de cauciuc. - Stivuitoristul va verifica prezente acestor apărători pe ambele pari laterale ale stivuitorului cu turn retractabil si care se deplasează cu sarcina in dreapata conducătorului.
Căderea mărfurilor neasigurate pe palet ; deserventul este protejat de grilajul utilajului
Este interzisa manipularea (descărcarea / încărcarea) sarcinii de către muncitori,când aceasta este suspendata pe furci.
Ca măsura organizatorica de securitate in munca, in spatii aglomerate : Stivuitoristul are obligaţia să utilizeze ,dacă este cazul mijloace de blocare a zonei de manevra cu insemnul "Accesul interzis", pe care le va amplasa în zonele laterale fată de utilaj pt. culoarul sau zona de manevră aglomerată, în scopul
delimitării şi izolării acestor spaţii de accesul persoanelor.
Lipsa opritorului mecanic pe calea de rulare a suportului furcilor, poate determina ieşirea acestuia din ghidaje Mărfurile (lăzi, cutii, etc) încărcate pe paleti, trebuie să formeze o stivă uniformă, centrată si asigurata fata de palet; pentru ca mărfurile să nu se deplaseze în timpul manevrelor de deplasare sau urcare/coborâre, acestea se vor asigura si ancora cu benzi elastice speciale si/sau folie.
2. Masuri pentru evitarea si eliminarea avariilor si accidentelor (extras din normele generale si specifice de securitate in munca) - Conducerea autostivuitoarelor se va face numai de către persoane a căror vârstă a depăşit 18 ani. - Autorizarea acestora se face pe baza de şcolarizare si verificare a cunoştinţelor conform prevederilor din prescripţiile tehnice ISCIR în vigoare. - În timpul exploatării,conducătorul este obligat să poarte asupra sa autorizaţia de stivuitorist Conducătorii de autostivuitoare trebuie să respecte următoarele: a). Să cunoască si să aplice întocmai prevederile prescripţiilor tehnice-colecţia ISCIR si ale instrucţiunilor speciale referitoare la exploatarea utilajului pentru a care a fost autorizat si car este autorizat să funcţioneze. b). Să nu transporte persoane in cabine, pe scările şi părţile laterale ale acesteia, pe lest, pe furci, pe paletele goale sau încărcate; c). Să asigure stabilitatea si siguranţa încărcăturii; d). Să nu permită persoanelor străine să conducă utilajul; e). Cheia de la întrerupătorul principal se va păstra de către conducătorul autostivuitorului; este interzisă predarea acestei chei persoanelor străine; la părăsirea temporară a autostivuitorului, conducătorul acestuia va deconecta curentul electric prin scoaterea cheii de la întrerupătorul principal. f). Să evite pornirea sau oprirea bruscă, pentru a preveni căderea sarcinilor sau răsturnarea utilajului . g). Să controleze starea tehnica a utilajului, să verifice dacă sistemul hidraulic, cel de
frânare, de direcţie, de semnalizare si dispozitivele de siguranţă funcţionează corect, făcând probe de lucru (ridicare - coborâre sarcină, înclinare înainte – înapoi a catargului, etc.). h). Să utilizeze , dacă este cazul , mijloace de blocare a zonei de manevra cu însemnul "Accesul interzis", pe care le va amplasa în zonele laterale fată de utilaj pe culoarul sau zona de manevră aglomerată, în scopul delimitării şi izolării acestor spaţii de accesul persoanelor. i). Să se prezinte anual la examenul medical, respectiv la examinarea cunoştinţelor în faţa comisiei din cadrul magazinului. • La exploatarea autostivuitoarelor trebuie respectate următoarele: a. Este interzis sa fie conduse de muncitori bolnavi, sub influenta alcoolului,obosiţi sau care au primit sancţiuni cu suspendare pe timp limitat sau definitiv a dreptului de conducere; b. Este interzisa utilizarea autostivuitoarelor cu stare de întreţinere necorespunzătoare (sistemul de frânare, de direcţie si de semnalizare defect, respectiv scurgere carburanţi si lubrifianţi, lipsa buşoanelor de la rezervor,etc.) ; c. Este interzisă ridicarea persoanelor cu autostivuitorul ,in afara situaţiilor când se foloseşte echipamentul tehnic adiţional autorizat in acest scop. d. Autostivuitoarele cu stare tehnica necorespunzătoare sau care prezintă defecţiuni la cadru de ridicare a sarcinii nu trebuie admise in exploatare. e. In cazul când se constata unele defecţiuni in funcţionarea autostivuitoarelor (zgomote suspecte, scântei la electromotoare precum si alte fenomene neobişnuite in funcţionare mecanismului de acţionare hidraulica sau electrica sau in cazul altor ansambluri) conducătorii sunt rugaţi sa oprească lucrul si sa aducă la cunoştinţa despre aceasta conducătorului locului de munca. Lucrul se va reîncepe numai după înlăturare defecţiunilor constatate. • Mărfurile (lăzi,cutii, etc.) încărcate pe paleţi, trebuie să formeze o stivă uniformă, centrată si asigurată fată de palet; pentru ca mărfurile să nu se deplaseze în timpul manevrelor de deplasare sau urcare/coborâre,acestea se vor asigura si ancora cu benzi elastice speciale. Conducătorul autostivuitorului va verifica înainte de manevrare, îndeplinirea acestor condiţii, precum si tipul si calitatea paletului ("europalet",fără elemente lipsă sau deterioate) fiindu-i interzis să execute cu autostivuitorul manevrele de deplasare,urcare/coborâre a sarcinilor,în alte condiţii. • încărcătura care se transportă sau se ridică, trebuie să fie uniform distribuită pe suprafaţa paletului si să aibe greutatea,respectiv poziţia centrului de greutate, corespunzătoare indicaţiilor din diagrama de sarcini afişată în cabina utilajului. • In cazul în care apare tendinţa de pierdere a stabilităţii utilajului, se va coborî imediat sarcina pe sol luându-se măsurile ce se impun pentru restabilirea echilibrului.
• Inainte de a cobori încărcătura, se va examina cu atenţie terenul pe care urmează a se aşeza sau stivui, acesta trebuind să fie curat si eliberat de orice obstacol. • Introducerea sau scoaterea furcii de sub sarcina sau paleta, trebuie făcuta lent, fără smucituri si viteza redusa . • (a) In cazul în care încărcarea împiedică vizibilitatea conducătorului, acesta va fi dirijat de o altă persoană. • (b) Pentru realizarea unei vizibilităţi maxime, deplasare a (marsul) electrostivuitorului cu cu sarcina in dreapta ,se va face numai pe direcţia "longitudinală a utilajului "(paralelă cu furcile), în sensul "stingă conducătorului”. Sensul "dreapta conducătorului" este admis numai in fata stivei (raftului). • (c) Deplasarea motostivuitorului se va face numai in sensul „înainte"; mersul,,înapoi " este permis numai pentru efectuarea intoarcerilor, ieşirilor din locuri inguste, precum si la coborirea de sarcina a pantelor, conform prevederilor cărţii tehnice. Este interzisă încărcarea autostivuitorului peste sarcina admisă a capacităţii de ridicare. Manevrele în zona de lucru trebuie făcute cu viteză redusă si cu multă atenţie, numai după ce conducătorul autostivuitorului s-a asigurat că nu sunt persoane în apropiere. Este interzisa manipularea (descarcarea/incarcarea) sarcinii de către muncitori, când aceasta este suspendata pe furci. Circulaţia autostivuitoarelor se va face pe căile de acces stabilite si marcate în acest sens. Pentru evitarea derapării, căile de acces vor fi curătate, în permanentă de urme de ulei,carburanţi si noroi. Pe timp de iarnă, căile de acces din exterior, se vor păstra curătate, sau presărate cu materiale antiderapante(sare,nisip,etc). Viteza de deplasare trebuie adaptată la condiţiile drumului. Aceasta nu va depăşi 10[km/h] pe căile de acces, 5 [km/h] în interiorul magaziilor şi 2-3 [km/h],în locurile înguste. Viteza de deplasare se va micşora obligatoriu si se vor emite semnale acustice,în următoarele situaţii: - în locuri aglomerate. - în locuri în care îsi desfăşoară activitatea grupuri de persoane. - la trecerea pe lîngă usi. - a curbe si intersecţii,precum si la mersul înapoi(în direcţia sarcinii). - la trecerea prin porţi. • In timpul mersului este interzisă urcarea sau coborârea de pe autostivuitor, precum si efecuarea unor manevre de degajare a spaţiului sau culoarului de deplasare a utilajului (înlăturarea din drum a unor cărucioare sau obstacole,deschiderea uşilor sau porţilor de acces,etc). In timpul transportului cu autostivuitorul,precum si la ridicarea /coborirea furcilor(încărcate sau nu), nici o persoană nu are voie să staţioneze la o distantă mai mică de 2,5[m] de utilaj si, în nici un caz, sub sarcina ridicată. Este interzis să se ridice si să se transporte sarcinile, numai pe vârful furcilor. Este interzisă transportul cu autostivuitorul prin târâre directă a materialelor sau utilajelor,cu excepţia celor prevăzute cu săniei; Transportarea paletilor, suprapusi, este permisă numai dacă sunt asigurate stabilitatea sarcinii, pilotarea si vizibilitatea. Nu trebuie depăşită capacitatea de ridicare. Este interzisă ridicarea sau coborirea furcilor (cu sau fără sarcină) în timpul deplasării autostivuitorului. • (1) Manevra de depăşire a altor utilaje, in interior, este permisa numai daca este absoluta nevoie si numai după ce conducătorul autostivuitorului s-a asigurat ca manevra nu prezintă pericol pentru circulaţie. (2) Depăşirea cu electrostivuitorul a cărucioarelor manuale si a clienţilor,este admisa numai prin partea stingă a sensului de mers,cu mers încetinit, semnalizînd cel puţin de la 5[m].
• (1) Deplasarea autostivuitorului cu sau fara sarcină, este admisă numai pe drumuri netede si cu cadrul (catargul) in poziţie de transport; deplasarea se va face cu sarcina ridicată la cel mult 200-300 [mm] de la sol, iar cadrul dispozitivului de ridicat va fi înclinat inapoi astfel încât să se asigure o stabilitate corespunzătoare a sarcinii. (2) Deplasarea autostivuitorului cu sarcina ridicată mai mult de 300 [mm] fată de sol, este permisă numai la operaţia de ridicare si se va executa numai în fata stivei • Transportul cu autostivuitorul a substanţelor toxice, caustice, explozive, etc. se va efectua numai dacă acestea sunt ambalate conform instrucţiunilor de ambalare si transport specifice si legale,pe care conducătorii utilajului sunt obligaţi să Ic cunoască si să le respecte. • Transportul carburanţilor cu autostivuitorul este permis numai în butoaie metalice. Este interzis transportul lichidelor inflamabile,indiferent de cantitate, în vase ca: damigene, găleti sau alte recipiente descoperite. • Cînd se manevrează motostivuitorul pe teren umed,alunecos,sau când este utilizată lama de deszăpezire, se va lucra cu viteză redusă si cu multă atenţie. Dacă este cazul,se vor folosi,în mod corespunzător, lanţurile antiderapante din dotare. • Sarcinile de greutate si volum mare (produse laminate legate, lăzi, vitrine etc ) trebuie transportau direct pe furcile utilajului, luându-se masuri suplimentare de asigurare contra căderii sau alunecării, precum si masuri de interzicere a staţionarii si circulaţiei persoanelor in raza de manevra a autostivuitorului. • Se interzice lăsarea sculelor sau altor obiecte metalice pe bord sau pe bateria de acumulatoare electrostivuitorului. • Este interzisa pornirea unui autostivuitor prin împingere cu furcile de către alt autostivuitor. • Este interzisa pornirea motorului autostivuitorului daca acesta s-a oprit datorita unei defecţiuni, având sarcina ridicata. • Este interzisa utilizarea autostivuitoarelor, fara instalaţie de semnalizare acustica, optica, precum si fara sistem de iluminat pentru lucrul pe timpul nopţii sau pe ceata • (1) Periodic, pe baza graficului si a instrucţiunilor de exploatare, se va revizui starea de funcţionare a autostivuitoarelor si in special sistemul de ridicare, de frânare, de direcţie, de semnalizare si stabilitatea. (2) Lucrările de întreţinere si reparaţii ale autostivuitoarelor, trebuie executate numai de către personal specializat, care va consemna în registre speciale (ISCIR), fiecare intervenţie de acest gen, cât si lucrările de verificare tehnică periodică, cel puţin o dată pe săptămână, sau conform cărţi tehnice a utilajului. • Conducătorilor de autosti vuitoare le este interzisa staţionarea in zona de acţiune a mijloacelor de ridicat. • (1) In timpul deplasării conducătorul autostivuitorului va păstra faţă de utilajul din faţă o distantă care sa-i permită, in cazul că acesta opreşte sau îşi schimbă direcţia de mers,evitarea unei coliziuni. (2) Se interzice depăşirea cu motostivuitorul a mijloacelor de transport auto aflate în mers. Distanta în urma acestora trebuie să fie de minim 10[m]. • Este interzis să se conducă autostivuitorul cu o singură mână. • Conducătorului de autostivuitor îi este interzis să angajeze discuţii în timp ce manevrează utilajul • Se interzice conducătorului de autostivuitor să părăsească utilajul cu sarcina ridicată. La părăsirea oportună a utilajului,se va lăsa sarcina pe sol,se va trage frâna de mână si se va scoate cheia din contact, • In cazul în care autostivuitorul se defectează, având sarcina ridicată, înainte de remedierea defecţiunilor, conducătorul trebuie să ia măsuri de înlăturare a persoanelor din
zona periculoasă; prezenta utilajului defect trebuie semnalizată. • Este interzisă punerea în mişcare si conducerea de la sol a autostivuitorului, mai puţin a transpaletului stivuitor. • (1) Este interzisă frânarea sau pornirea bruscă a utilajului,în special cu sarcina ridicată pentru evitarea răsturnării. Frânarea bruscă este permisă pentru evitarea accidentelor si numai atunci când sarcina este în poziţie coborâtă. (2)în particular, daca o sarcina este ridicata simultan cu doua sau mai multe autostivuitoare,trebuie stabilite şi aplicate metode şi procedee care sa asigure o buna coordonări operatorilor. (3)Utilizarea în aer liber a autostivuitoarelor trebuie interzisa atunci când condiţiile meteorologice se deteriorează pana la punctul în care se periclitează utilizarea în condiţii de securitate a ephip ameţitului, expunându-se angajaţii la riscuri. Se vor lua masuri de protecţie adecvate pentru a se preveni orice risc pentru angajaţi în particular • Se vor respecta următoarele reguli: a. Este interzisă identificarea locurilor unde se depozitează paietul cu marfă, respectiv locul unde se preia paietul cu marfă, în timp ce se comandă deplasarea elctrostivuitorului; aceste vor identifica în prealabil, b. Atunci când furcile sunt libere de marfă, deplasarea autostivuitorului se va face cu catargul vertical si furcile coborâte cât mai aproape de sol. c. Este interzisă depozitarea pe rafturi,prin suprapunere,a doi sau mai mulţi paleti încărcaţi, d. Înălţimea stivei de mărfuri pe palet,va fi de 1,5 ori latura mică a bazei stivei. Această înălţime va putea fi depăşită, dacă se asigură măsuri speciale de rigidizare. e. Când sarcina este ridicată,este interzisă înclinarea catargului,atunci când acesta se află în poziţie avansată. • Podeaua si postul de conducere, precum si pedalele de acţionare a autostivuitoare-lor, trebuie să menţinute în permanentă curate, în scopul prevenirii alunecărilor. Se interzice orice fel de reparaţie, curăţire sau ungere în timpul funcţionării autostivuitorului. • Măsuri de protecţie în caz de avarie la utilizarea platformei pentru persoane : - Lucrătorul de pe platformă este instruit şi echipat conform normelor specifice de securitate muncii pentru lucru la înălţime, - în cazul constatării unei avarii, la platformă în timp ce este ridicată, se coboară aceasta în cât mai scurt timp, lucrătorul din nacelă stând liniştit, fără mişcări bruşte. - La constatarea unei avarii la utilajul de ridicat, manipulantul, îl anunţă pe lucrătorul din nacela că urmează să coboare imediat platforma. - Orice intervenţie pentru înlăturarea avariei produse se face numai după părăsirea platformei de către lucrători, sub coordonarea persoanei care conduce lucru la înălţime. 3. Anunţarea accidentelor In afara obligaţiilor care decurg din normele de protecţie a muncii, in caz de accidente : - Deţinătorul sau cel care are în folosinţă stivuitoare are obligaţia să anunţe imediat ISCIR-INSPECT IT în raza căreia se află stivuitoarele avariile si accidentele de persoane în timpul funcţionării, prin mijloacele cele mai rapide (telefon, fax etc), în vederea efectuării cercetărilor tehnice necesare şi obligatorii. - Deţinătorul sau cel care utilizează stivuitorul este obligat să ia toate măsurile necesare astfel ca situaţi; produsă de avarie sau în timpul accidentului să rămână nemodificată până la sosirea inspectorului de specialitate al ISCIR - INSPECT IT, cu
excepţia cazului când situaţia respectivă ar pune în pericol viaţa persoanelor sau ar crea alte situaţii periculoase. Atunci când este necesar să se modifice starea de fapt din momentul avariei sau accidentului, deţinătorii stivuitorului va face fotografii sau schiţe ale locului unde s-a produs avaria sau accidentul. - în vederea stabilirii cauzelor care au produs avarii sau accidente, deţinătorul stivuitorului va trimite la laboratoare de specialitate, pentru cercetare, piese sau dispozitive precum şi probe de materiale, conform dispoziţiilor consemnate în procesul-verbal de constatare. - Dacă avaria sau accidentul s-a produs ca urmare a unor defecţiuni ale stivuitorului acesta se va scoate din funcţiune. Repunerea lui în exploatare se va face după o reparare şi o verificare tehnică oficială completă.
Cap. J. Tehnica securităţii muncii 1. Legislaţia in vigoare pprivind protecţia muncii - Legea nr.90/1996 a Protecţiei Muncii. - Norme generale de protecţie a muncii - 2002. - Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern (nr.6). - Primul ajutor la locul accidentului. - Decret 400/1981. 2. Echipamentul de protecţie La electrostivuitorul FM 14 : - grilajul de protecţie al deserventului - apărători laterale şi frontale de cauciuc : reduc pericolul de accidentare prin coliziune,în special cele laterale electrostivuitorului,amplasate pe chesoanele roţilor libere,care închid practic accesul în zona roţii libere,împiedicând accidentul prin încălecare cu una sau cealaltă din roţii libere ; dotare opţională. - sistem optic şi acustic : echipează electrostivuitoarele (opţional) şi realizează semnalizarea acustică şi optică a utilajului ,atunci când acesta se deplasează având selectat regimul de viteză mare ; echiparea utilajului cu acest sistem,precum şi cu cel descris anterior,este oportună atunci când acesta este exploatat în spaţii publice aglomerate. La motostivuitorul R70 : - grilajul de protecţie al deserventului - sistem optic: girofarul echipează motostivuitoarele (opţional) şi realizează semnalizarea optică a utilajului ,atunci când acesta se deplasează . 3. Masuri de prim ajutor in caz de avarii incendiu si in caz de accidente,la stivuitoare 3.1.
La accidente din cauze mecanice
In cazul lovirilor sau a strivirilor, se iau imediat masuri de dezinfectare a rănilor ce sau produs bineînţeles cu materiale corespunzătoare ( spirt,tinctura de iod , etc.) si se apelează la primul post de prim ajutor pentru îngrijiri. In cazul căderii de la înălţime , se va da persoanei accidentate sa miroasă spirt, oţet sau amoniac ţinând-o culcata in poziţie orizontala , cu capul lăsat puţin in jos. Se desfac nasturii si se slăbeşte cureaua , se dezleagă şireturile de la încălţăminte Mana sau piciorul care se presupune a fi fracturate in cădere , se imobilizează cu proptele subţiri, susţinute de un bandaj. Ridicarea accidentatului trebuie sa se facă cu foartă multa grija , trei-patru persoane ii vor ridica uşor , cu deosebita băgare de seama ca sa nu se producă hemoragie interna. Transportul persoanei accidentate trebuie sa se facă pe targa si printr-un mijloc de transport cu suspensie perfecta , preferabil cu ambulanta sau salvarea. 3.2. La accidente provocate de cauze electrice Îi cazul electrocutărilor , se deosebesc trei grade ale acţiunii vătămătoare produse de curentul electric. - In cazul electrocutărilor de gradul I - curentul electric provoacă numai o sperietura, un leşin sau un soc nervos. in acest caz nu este necesar nici un fel de prim ajutor pentru persoana accidentata. - În cazul electrocutărilor de gradul II - curentul electric provoacă contracţia muşchilor, încât omul nu se poate desprinde de conductorul electric pe care l-a atins.
- In electrocutări de gradul III - curentul provoacă paralizia unui grup de muşchi producând, uneori, încetarea respiraţiei. Daca acţiunea curentului electric durează câteva minute , încetarea respiraţiei poate provoca moartea persoanei accidentate. Electrocutatul trebuie tratat ca un înecat sau ca o persoana asfixiata deşi nu respira si nu-i bate inima , totuşi accidentatul nu este mort, fiind vorba numai de o moarte aparenta. Viata accidentatului depinde in cea mai mare măsura de urgenta cu care i se va acorda primul ajutor. Izolarea persoanei accidentate de curentul electric necesita multa prevedere si multa prezenta de spirit. Se precizează ca atingerea unui om aflat sub curent electric , fara a se lua masuri de prevedere , este foarte primejdioasa pentru viata persoanei care vrea sa-i vina in ajutor, deoarece corpul omenesc este bun conducător de electricitate. Prima operaţiune in cadrul electrocutării consta in : - întreruperea imediata a curentului electric de la întrerupătorul principal, comutator , etc. - tăierea firelor (conductoare electrice) numai cate unul si numai cu unelte speciale, prevăzute cu mânere izolate - îndepărtarea firelor rupte si căzute pe accidentat, cu ajutorul unui obiect nemetalic si uscat o scândura , un bat sau un alt corp rău conducător de electricitate. Daca nu se poate întrerupe curentul electric se procedează astfel: a) la tensiune joasa Se asigura întâi o buna izolare a mâinilor si a picioarelor persoanei care da ajutor , fata de accidentat, instalaţia electrica si pământ. Aceasta se realizează cu mânuşi de cauciuc, sau in lipsa acestora prin înfăşurarea mâinilor intr-o bucata de postav uscat, mâneca hainei sau pulpana hainei, toate acestea trebuind sa fie perfect uscate; pentru izolarea picioarelor persoana care da primul ajutor trebuie sa folosească cizme de cauciuc sau galoşi, sau in lipsa acestora-o scândura bine uscata. După ce s-au luat masurile de prevedere menţionate mai înainte, se apuca accidentatul de părţile hainei care sunt mai îndepărtate de corp (de exemplu de poalele hainei). Nu trebuie atinsa încălţămintea accidentatului, atât timp cat persoana accidentata se afla sub curent, se recomanda sa se lucreze — pe cat posibil - numai cu o singura mana ( preferabil numai cu mana dreapta); cealaltă mana a persoanei care da ajutor trebuie sa fie libera. b) la tensiune înalta: Se scurtcircuitează conductele liniei aeriene , aruncând peste ele o sarma ; se pune mai întâi un capăt al sârmei la pământ, apoi se arunca sarma peste conductoarele liniei cu care se afla in atingere accidentatul. Daca persoana accidentata se afla la înălţime , trebuie luate masuri de preîntâmpinare a lovirii prin cădere-se iau masuri ca accidentatul sa cada pe un obiect moale(plasa sau saltea) sau sa fie prins in braţe. Apoi se întrerupe curentul electric;de asemenea se iau masuri ca accidentatul sa fie legat si apoi sa fie coborât la pamant ca sa nu cada liber. Fiecare secunda fiind preţioasa pentru salvarea vieţii accidentatului, trebuie sa i se dea primul ajutor chiar la locul accidentului fara a se aştepta sosirea medicului. Se aşează accidentatul pe un loc izolat, de preferinţa nu pe pamant sau pe ciment. I se scot hainele care-1 incomodează , se desfac gulerul, cureaua , fularul, bretelele;se curata gura de sânge sau de mucozităţi si se scot protezele din gura. Daca gura este încleştata, se introduce intre masele-in colturile gurii-coada unei linguri sau o scândura si i se descleştează dinţii cu grija sa nu i se rupă. Se îndepărtează persoanele care sunt de prisos , asigurându-se astfel aer accidentatului. Daca limba a căzut prea adânc in fundul gurii, ea trebuie scoasa, apucând-o cu o batista sau cu un aparat special. După ce s-au
pus in practica masurile indicate mai înainte, se începe imediat respiraţia artificiala. In acest scop se aşează accidentatul cu fata in jos, cu o mana in prelungirea corpului si cu cealaltă mana îndoita pe care se aşează capul întors intr-o parte, aşa încât gura si nasul sa nu atingă suprafaţa de reazem (podeaua).Se pune sub pieptul accidentatului un sul făcut din haine , paie sau alte obiecte moi si uşoare sa se evite fractura oaselor.
Cap. K. Legislaţie, regulamente, instrucţiuni.
1. Legislaţie .regulamente - Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor. - Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat. - Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii şi normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul muncii şi protecţiei sociale nr.388/1996 - Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. - OGR nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adulţilor,aprobata cu modificări si completare prin Legea nr. 3 75/2002 . Funcţionarea in condiţii de siguranţa a mecanismelor de ridicat, utilizarea lor raţionala de către deţinători cat si activitatea preventiva desfăşurata de organele de verificare ISCIR sunt reglementate prin Decretul nr.587/24.10.1973, privind funcţionarea in condiţii de siguranţa a instalaţiilor sub presiune , instalaţiilor de ridicat si aparatelor consumatoare de combustibil, completat si revizuit de Decretul 417/1985. Prescripţiile tehnice pentru stivuitoare au fost elaborate sub conducerea ISCIR si conţin cerinţe tehnice privind montarea, punerea în funcţiune, utilizarea, repararea şi verificarea tehnică a stivuitoarelor. - Prescripţiile, PTR3-2003, aprobate cu Ordin de Ministru, sunt obligatorii pentru toţi cei care proiectează, construiesc, montează, repara, întreţin, exploatează sau verifica stivuitoare . Din cuprinsul PTR3-2003 : • Generalităţi (scop,domeniu de aplicare, referinţe normative, termeni si definiţii, abrevieri • Cerinţe esenţiale de sănătate si securitate ce trebuie sa fie asigurate la proiectarea si construirea stivuitoarelor si componentelor de securitate (dispoziţii preliminare, generalităţi, riscuri, marcarea) • Proiectarea si fabricarea. • Introducerea pe piaţa a stivuitoarelor si componentelor de securitate. • Montarea si repararea( proiectarea,montarea,repararea). • Autorizarea de funcţionare (generalităţi, cartea stivuitorului, verificarea tehnica oficiala-concluzii, verificarea tehnica programata si neprogramata). • Exploatarea(supravegherea, registrul de evidenta a supravegherii, norme de exploatare, manevrarea). • întreţinerea si revizia. • Avarii si accidente. • Dispoziţii finale. 2. Instrucţiuni tehnice interne întocmite de către deţinător Deţinătorul stivuitoarelor trebuie sa elaboreze instrucţiuni tehnice interne , care particularizează aplicarea normelor de protecţie a muncii, in funcţie de tipul constructiv si condiţiile de exploatare (mijloc de munca, mediu de munca, sarcina de munca, executant.)
Cap. L. Disciplina in munca .respectarea legislaţiei, a Prescripţiilor Tehnicecolecţia ISCIR, a normelor de tehnica securităţii muncii. 1. Verificări periodice şi extinderea autorizării 1.1. Persoanele autorizate, au obligaţia să se prezinte din doi în doi ani la examinarea medicală, prezentând rezultatul comisiei menţionate la pct. 1.3. Pentru împrospătarea cunoştinţelor profesionale, persoanele autorizate conform prezentei anexe voi fi instruite periodic, odată cu instructajul de protecţia muncii, de către personalul tehnic de specialitate desemnat pentru acest scop de către conducerea agentului economic deţinător de stivuitoare, iar rezultatele instruirii periodice vor fi consemnate într-un procesverbal. 1.2. Persoanele autorizate, vor fi examinate anual pentru verificarea cunoştinţelor profesionale şi a deprinderilor practice de către o comisie numită de conducerea agentului economic deţinător la care acestea îşi desfăşoară activitatea. Din comisie va face parte responsabilul cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI), autorizat de ISCIR-INSPECTIT. Rezultatele examinărilor vor fi consemnate într-un proces-verbal de verificare. 1.4. Persoanelor autorizate care nu se prezintă la examinările anuale sau în urma examinării nu obţin rezultate corespunzătoare, nu li se va acorda viza anuală şi li se va interzice manevrarea stivuitoarelor. 1.5. Persoanele care au întrerupt practicarea efectivă a activităţii de stivuitorist pentru care sunt autorizate mai mult de un an pot să reia practicarea activităţii respective numai cu condiţia respectării prevederilor de la pct. 1.1. şi 1.3. 1.6. Persoanelor autorizate transferate de la alţi agenţi economici deţinători li se poate încredinţa manevrarea stivuitoarelor de tipul celor pentru care sunt autorizate numai după efectuarea unui instructaj de specialitate şi a unei practici de acomodare de minimum 16 ore, în raport cu complexitatea stivuitorului şi numai după examinarea acestora conform prevederilor de la pct. 1.3. 1.7. Trecerea de la manevrarea unui tip stivuitor la manevrarea unui alt tip de stivuitor, se face în urma examinării stivuitoristului de către comisia tehnică a unităţii deţinătoare, în baza unui instructaj teoretic şi a unei practici de acomodare de minimum 24 ore pe noul tip de instalaţie. Examinarea se va face de către comisia tehnică prevăzută la pct. 1.3. 1.8. Rezultatele tuturor examinărilor vor fi consemnate în procese-verbale şi în autorizaţie, la rubricile respective. 1.9. Personalul autorizat, este obligat să poarte permanent autorizaţia asupra sa, în timpul serviciului. Lipsa autorizaţiei, la verificarea efectuată de organele stabilite de prezentele prescripţii tehnice, este echivalentă cu exploatarea neautorizată a stivuitoarelor şi se sancţionează conform prevederilor legale. 1.10. Carnetele de autorizare de macaragiu (stivuitorist) eliberate pentru grupa a-IV-a din vechea prescripţie tehnică CR 5-2000 rămân valabile în continuare şi sunt echivalente cu noile carnete de autorizare eliberate conform prevederilor prezentei anexe. 1.11. în cazul uzurii avansate sau deteriorării accidentale a carnetului de autorizare, în baza unei cereri scrise şi motivate şi cu condiţia depunerii autorizaţiei uzate, ISCIR-INSPECT IT poate elibera un alt carnet de autorizare. 1.12. Orice modificare, adăugire sau ştersătură în carnetul de autorizare făcută de persoane neautorizate sau neoperată în evidenţa unităţii ISCIR-INSPECT IT emitente şi fără semnătura şi ştampila celui care a efectuat-o atrage după sine anularea carnetului de autorizare. 1.13. Nerespectarea prevederilor PTR3-2003, se sancţionează conform
legislaţiei în vigoare.
2.
Sancţionarea personalului autorizat
2.1. Personalul autorizat în conformitate cu prezenta anexă, poate fi verificat de către inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT, precum şi de organele în drept din unitatea deţinătoare (conducerea unităţii, RSVTI autorizat de ISCIR-INSPECT IT, responsabilul tehnic cu supravegherea lucrărilor de întreţinere şi revizie), la locul de muncă, în timpul exercitării activităţilor de manevrare a stivuitoarelor, cu privire la modul cum îşi îndeplineşte sarcinile şi cum aplică cunoştinţele practice şi teoretice. Verificarea se va face în prezenţa RSVTI autorizat de ISCIR-INSPECT IT şi a altor persoane competente delegate de conducerea unităţii. în cazul când în urma verificării se constată deficienţe tehnice la stivuitoare, datorate modului de manevrare , sau alte abateri care periclitează siguranţa lor în funcţionare, în funcţie de gravitatea faptelor constatate, se vor lua următoarele măsuri: a) - sesizarea conducerii unităţii deţinătoare pentru aplicarea de sancţiuni prevăzute în regulamentul de ordine interioară; b) - consemnarea în carnetul de autorizare a abaterii constatate: c) - aplicarea unei amenzi, în cazul când abaterea se încadrează în legislaţia de stabilire şi sancţionare a contravenţiilor, în vigoare; d) - retragerea carnetului de autorizare pe timp limitat sau definitiv, după gravitatea abaterii comise; e) - retragerea definitivă a carnetului după comiterea a 5 abateri consemnate în carnet. Abaterile consemnate în carnet vor fi aduse la cunoştinţa ISCIR-INSPECT IT emitentă spre a fi operate în evidenţa sa. Măsurile de la aliniatele "a" şi "b" se vor lua pe bază de proces - verbal întocmit de cei care constată abateri (organele indicate mai sus). Măsurile de la aliniatele "c", "d" şi "e" se vor aplica de către ISCIR-INSPECT IT, pe baza procesului-verbal încheiat de către inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT cu ocazia verificării; măsurile indicate la aliniatele "d" şi "e" se vor face cunoscute în scris celor interesaţi şi trebuie să fie validate de conducerea ISCIR-INSPECT IT. Deciziile de aplicare a măsurilor indicate la aliniatele "d" şi "e" pot fi contestate de către cei sancţionaţi în termen de 15 zile de la comunicarea lor, la conducerea ISCIR-INSPECT IT al cărei inspector de specialitate a iniţiat sancţionarea. 2.2. Carnetele de autorizare retrase definitiv se depun la ISCIR-INSPECT IT care le-a eliberat. 2.3. în cazul când personalul autorizat se prezintă la serviciu sub influenţa alcoolului sau conduce instalaţia necorespunzător, astfel încât periclitează siguranţa în exploatare, conducerea unităţii în afară de sancţiunile prevăzute în regulamentul de ordine interioară, poate propune retragerea carnetul de autorizare pe termen limitat sau definitiv; retragerea definitivă a carnetului de autorizare, eliberat de ISCIR-INSPECT IT, devine definitivă numai după confirmarea scrisă, transmisă de ISCIR- INSPECT IT unităţii deţinătoare care a iniţiat această măsură de sancţionare.