Infomediu Europa nr.105 25 august - 24 septembrie 2014

06 40 66

www.infomediu.eu

Anul 9, nr. 7 (105), 25 august - 24 septembrie 2014, preţ 15,6 lei

Scanează și semnează!

Petiția campaniei „2 lei sticla, un leu PET-ul!”

RowmaniaFest, un festival de tradiție la Tulcea

3314,9 km cu un litru de benzină

powerd by

Infomediu Europa este singura publicație de specialitate din România, prezentă la aceste târguri.

ExpoEnergiE 15 - 18 octombrie, București, Romexpo Târgul internțional de energie regenerabilă, energie convențională, echipamente și tehnologii pentru industria de petrol și gaze naturale. ExpoEnergiE este un eveniment adresat pieței energiei și industriei de petrol și gaze, constituindu-se într-o platformă de interacțiune pentru specialiștii din domeniu, având ca scop principal promovarea potențialului local în vederea atragerii de investitori. Evenimentul reunește cei mai importanți jucători de pe piață, care expun produse și tehnologii de ultimă oră. http://www.eee-expo.ro/

ALL PACK 29 octombrie - 2 noiembrie, București Expoziția internațională pentru ambalaje, materiale, mașini și echipamente specifice. ALL PACK este un eveniment cu tradiție, care de 16 ani vine în sprijinul companiilor care activează în industria de ambalaje, fiind pentru specialiștii în domeniu o platformă eficientă de networking, informare și prezentare a noutăților și produselor. Această expoziție continuă să fie un reper în industrie, având o creștere continuă de la an la an. http://all-pack.ro/

TTR 13 - 16 noiembrie, București, Romexpo Târgul de Tursim al România este un spațiu al destinațiilor de vis. Reprezentată prin cele mai importante companii din România și din străinătate, lumea fascinantă a turismului se întâlnește sub același acoperiș, în cadrul ediției de toamnă. http://www.targuldeturism.ro/

RENEXPO SOUTH EAST EUROPE 19 – 21 noiembrie, București, Sala Palatului Cel mai mare și important târg pentru energie regenerabilă și eficiență energetică din România, se află la cea de-a VII-a ediție. Evenimentul creează tradiție de peste 7 ani în România și oferă platforma ideală pentru afaceri de succes în ceea ce privește târgul, conferințele și evenimentele conexe. RENEXPO® SOLAR, RENEXPO® WIND, RENEXPO® HYDROPOWER, RENEXPO® Bio& Co și RENEXPO® ENERGY EFFICIENCY vor reuni din nou, timp de trei zile, experți și persoane cu putere de decizie în domeniu. http://www.renexpo-bucharest.com/

GREEN AGENDA

Infomediu Europa

ECOMONDO 2014, 5-8 noiembrie 2014, Rimini, Italia În perioada 5-8 noiembrie 2014, la Rimini, în Italia va avea loc cea de-a 18 ediție a Târgului internațional dedicat recuperării materialelor & energiei și dezvoltării durabile. Ecomondo 2014 își propune la această ediție să fie o platformă de referniță pentru bazinul mediteranean, dedicat principalelor strategii europene și internaționale de inovare ecologică și transformare a deșeurilor într-o resursă. (www.en.ecomondo.com )

POLUTEC 2014, 2-5 decembrie 2014, Lyon, Franța Cea de-a 26 ediție a expoziției internaționale de tehnologii, servicii și echipamente de mediu. Pollutec va reuni profesioniști din întreaga lume pentru a discuta despre soluții inovatoare care vor permite reducerea impactului negativ asupra activităților umane și asupra mediului. (www.pollutec.com)

Cod ISSN 2065-1511

ger: l mana Genera ela Creţu Emanu diu.eu me • tu@info ema.cre f: e ş r o Redact etre P a c Ivan .eu fomediu • in @ ii t a ig t s inve ivanca petre - redactor șef ori: Redact li Ești dator Terrei! Știi asta? Azi consumăm de la natură „pe datorie” il Berde ică, Em • n e o t S n ia bunurile și serviciile de care avem nevoie ca să supraviețuim. Impactul il m E și DTP: consumului excesiv al resurselor naturale este vizibil cu ochiul liber: lipsa Grafică nescu Laura Io apei, deșertificare, scăderea productivității solului, defrișare și fenomene • extreme cauzate de dispariția pădurilor, dispariția speciilor, schimbări i: r rato Colabo ropa climatice etc. a Eu , Bellon • e t a ic Acum, populația de pe întreg Pământul a epuizat toate resursele d Syn Project ic: id r ju naturale pe care planeta le poate genera într-un an. t amen Depart ihaela Boțilă Dacă nu vrei să fii părtaș la declinul Terrei, Infomediu Europa are o M • icu, av. o V ia il soluție pentru tine: alătură-te campaniei „2 lei sticla, un leu PET-ul”! e: av. Em urate d ig s a i r Semnând petiția inițiată de revista Infomediu Europa ai o șansă să-ți Traduce ilian Stoenică Em • plătești datoria față de Pâmânt și, totodată, poți salva resursele nte: Terrei, protejând mediul înconjurător. Cum? Simplu: reciclează e m a n abo zare şi i Gheorghe u ambalajele! Dacă vom continua să le aruncăm, nu vom câștiga if d t n a Mih ame Depart departament 0722.435.004 nimic. Nici la nivel individual, nici la nivel de țară, ci dimpotrivă. Să • Şef tel.: dăm valoare ambalajelor! ente: Abonam rghe a Gheo Revista Infomediu Europa a lansat deja o provocare fără Nicolet mediu.eu @info .16.67 e t n precedent și autorităților române responsabile de protejarea e m abona , fax 021.527 • 0 mediului. Este vorba despre eficientizarea sistemului de 8 .6 0 4.52 nte e Tel. 024 im colectare selectivă, reciclare și reutilizare. Sunt trei concepte n e & Ev rketing infomediu.eu a M care, în ultimii ani, au dat adevărate bătăi de cap atât t n ame ea ing@ Depart market Andreea Flor guvernanților noștri, autorităților din domeniu, cât și celor .eu nte venime te@infomediu • e r care activează în aceste industrii. e g a en Man evenim : Uniunea Europeană este, de asemenea, sensibilă la protecția e udin EcoAtit rețu t c ie mediului. Mai ales din cauza lipsei, din ce în ce mai acute, a o r P ere C oiect St ediu.eu r p r resurselor naturale, anticipată de majoritatea specialiștilor e g Mana ctor@infom ihai M a dire din domeniu. Europa susține că singura soluție pentru in osm nager C atitudine.eu a M preîntâmpinarea dezastrului este reciclarea deșeurilor și t n co • Asiste ffice@e o , u .e reintroducerea acestora în piață ca materie primă mediu veloper e d pr@info b e secundară.

W iocîldău Arina C iu.eu fomed • ing4@in O posibilă variantă viabilă ar fi ca autoritățile să dea t e k r a m t ia r a t valoare ambalajelor. Cum însă? În cel mai simplu mod Secre Bolocan posibil. Să introducă, de pildă, garanția pe ambalaj – fie a n ia c Lu 13 .527.16 el sticlă, PET ori doză de aluminiu. Dacă un consumator 1 2 0 x .eu 1, fa 90.38.5 e@infomediu ar fi recompensat pentru predarea ambalajului unui .8 1 2 0 Tel. offic produs, el ar fi primul interesat să returneze. Această e d ă editat soluție ar fi benefică pentru noi toți. Gândiți-vă ce-ar Revistă artener's P ropa & Prahova u însemna să primești bani pentru fiecare ambalaj dus E iu d Infome , Ploieşti, jud. , bl. 2, la un centru de colectare modern, aflat la îndemâna 8 H 2 a r 0 r. 2 me et.4, ca ependenţei n şti, sector 6 , 7 oricui. r. n r, d iul In • arabilo Bucure Str. Bas pondenţă: Spla ap. 5, parter, r II, cores Reporte tronson Adresă Semnați petiția: „2 lei sticla, un leu PET-ul!”. Avem e Presă omic.ro d n a e con urop e E r l e t u șansa ca aceste centre de colectare să devină r p a o u v p o r: Gr www.re şti, jud. Prah • Partene ie realitate și să scăpăm de datorie! lo P a 7, l , camer a .4 e t R e , ia 7 raf nr. la Tipog arabilor, Semnează petiția acum!

Str. Bas Tipărită

Petiția „2 lei sticla, un leu PET-ul”

SUMAR

15

03

63 Poluarea și schimbările climatice vor duce la foamete

36

65 Furnicile reduc încălzirea globală

48

61

67 Doar 3.200 de tigri mai trăiesc în sălbăticie

72 Tu știi ce ascunde parfumul tău?

PE SCURT 04

150.000 de euro pentru lunca Dunării

Descoperirile din Marea Neagră nu vor ieftini gazele Noile descoperiri de gaze din Marea Neagră nu vor duce la scăderea prețului pentru consumatorii români, întrucât resursele vor fi exportate în alte țări, a declarat Alexandru Bucșă, directorul general al GazSud într-un interviu pentru Agerpres.

Pentru România însă, a adăugat Bucșă, acest fapt ar putea avea rezultate pozitive, deoarece poate deveni un exportator net, poate câștiga bani. Potrivit acestuia, beneficiile pe care le va obține România în urma acestor descoperiri nu se vor traduce prin facturi mai mici la gaze, ci prin creșterea exporturilor, venituri mai mari la bugetele locale, dezvoltarea infrastructurii din acele zone și salarii mai mari pentru cei din sector. Pe de altă parte, Bucșă consideră că piața gazelor din România nu este pregătită încă pentru liberalizare, iar, în cazul în care iernile vor fi grele, instituțiile de stat, precum școlile și spitalele, vor avea mari probleme cu plata facturilor. Mai mult, românii vor consuma în următorii ani din ce în ce mai puține gaze, având în vedere prețurile în creștere, a mai declarat Bucșă, adăugând că până și locuitorii din jurul Bucureștiului, care au venituri mai mari, au început să aibă restanțe și să fie mai atenți la facturi, ceea ce nu era cazul în urmă cu trei-patru ani. Gaz Sud este al treilea operator de pe piața distribuției de gaze, cu activități în jurul Bucureștiului.

Complexul Oltenia exportă cărbune Complexul Energetic Oltenia (CEO) va exporta, începând din luna august, cărbune către Serbia, în urma unui contract care va fi încheiat pe o perioadă de un an, a declarat Daniel Antonie, şeful Diviziei Miniere din cadrul companiei, notează Agerpres.

Potrivit lui Antonie, vor fi livrate zilnic circa 20.000 de tone de cărbune, contractul reprezentând o adevărată gură de oxigen pentru unitate, dat fiind că angajaţii din mine şi cariere erau ameninţaţi cu şomajul tehnic din cauza cererilor reduse de cărbune. „Stocurile de cărbune sunt pline şi aşteptăm un contract cu sârbii, care cred că se va realiza. La sfârşitul lunii o să începem livrările către Serbia pentru un an de zile, 20.000 de tone de cărbune pe zi”, a adăugat Antonie.

Complexul Eenergetic Oltenia poate produce, anual, circa 34 de milioane de tone de lignit, dar, din cauza scăderii consumului de energie al ţării compania produce numai 24-25 de milioane de tone de cărbune anual.

Daniel Antonie a mai precizat că, datorită acestui contract, personalul din minerit nu va mai intra în şomaj tehnic până la sfârşitul anului.

WWF-România derulează, începând din luna august a acestui an, un proiect de reconstrucție ecologică a luncii Dunării, în valoare de 150.000 de euro. Proiectul va fi finalizat în primăvara anului 2016.

Conform inițiatorilor proiectului, denumit oficial „Guvernare participativă activă pentru dezvoltare durabilă prin reconstrucția ecologică a luncii Dunării”, comunitățile locale vor fi implicate în derularea programului pentru identificarea celor mai bune soluții.

Proiectul este finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România. „Renaturarea luncii Dunării poate genera, pe temen mediu și lung, premisele unui model de dezvoltare durabilă a comunităților locale.

Reconstrucția ecologică are un însemnat potențial pentru dezvoltarea socioeconomică a comunităților și poate aduce beneficii la nivel local, atât pentru deținătorii de terenuri agricole, cât și pentru micii întreprinzători în domenii precum turismul, pescuitul sau micile afaceri bazate pe produse locale”, se arată în comunicatul WWF-România.

Totodată, beneficiile pe care zonele renaturate le pot aduce proprietarilor de terenuri agricole, autorităților publice și factorilor interesați implicați la nivel local vor putea fi evaluate, conștientizate și integrate în strategiile de dezvoltare.

Proiectul de renaturare a luncii Dunării are impact la nivel național și în zonelepilot din raza comunelor Gostinu, Pietrele, Prundu, Greaca (din județul Giurgiu), respectiv Căscioarele, Chirnogi, Oltenița (județul Călărași), dar și în alte zone similare propice. Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, biodiversitatea în zonă este reprezentată de 7.405 specii de floră și faună, ceea ce plasează Delta Dunării pe locul al treilea în lume din acest punct de vedere, după Bariera de Corali (Australia) și Arhipelagul Galapagos (Ecuador).

PE SCURT

Economia consumă mai puţină energie Consumul final de energie electrică a scăzut cu 1,3% în primul semestru al acestui an, ajungând la 24,7 TWh, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pe de altă parte, importurile de ţiţei s-au majorat cu aproape 60%. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, consumul în economie a scăzut cu peste 4 puncte procentuale, de la 64,6%, la 60,4%.

De asemenea, a scăzut şi consumul populaţiei, de la 20,1%, la 18,4% (-2,3%), în timp ce pentru iluminatul public s-a utilizat cu 27,2% mai puţină electricitate (de la 1,1%, la 0,8%). A crescut, însă, exportul cu 7,5 puncte procentuale, de la 2%, la 9,5%.

Resursele de energie primară au crescut cu 3,4%, faţă de primele şase luni din 2013, ajungând la 15,3 milioane de tone echivalent petrol (tep), mai arată datele INS. Producţia internă a însumat 10,8 milioane de tep, în creştere cu 0,3%, iar importul a fost mai mare cu 11,6%, ajungând la 4,5 milioane tep.

Totodată, resursele de energie electrică au fost mai mari cu 6,3%, ajungând până la 31,1 TWh. Conform INS, producţia internă a rămas aproximativ constantă faţă de cea din semestrul I 2013: cărbune – minus 1,1%, ţiţei – minus 0,8%, gaze – plus 0,2%. Pe de altă parte, au scăzut foarte mult importurile de cărbune (minus 36,9%) şi gaze naturale (minus 60,9%). În schimb, au crescut importurile de petrol, cu 58,8%.

Producţia de energie electrică a crescut în acest interval cu 7,1%. Cel mai mult s-a majorat producţia termocentralelor, cu 10%, până la 13,3 TWh, care au asigurat 43,1% din producţia totală de energie din ţară. Hidrocentralele au produs cu 5,9% mai mult (8,9 TWh, adică 29% din total), iar centrala nucleară de la Cernavodă a generat cu 1,3% mai puţină energie electrică, respectiv 5,5 TWh (de remarcat, timp de aproximativ o lună, unitatea 1 a fost oprită pentru revizie).

Cernavodă a realizat 18,1% din producţia totală de energie a ţării.

Producţia în centralele eoliene a fost de 2.419,4 milioane kWh, în creştere cu 8,5 milioane de kWh, iar panourile fotovoltaice au produs 611,1 milioane de kWh, în creştere cu 399,3 milioane de kWh faţă de semestrul I din 2013. Regenerabilele au asigurat 9,8% din producţia de electricitate a României.

Exportul de energie electrică a fost de 2.966,4 milioane de kWh, în creştere cu 2.378,3 milioane kWh.

„2 lei sticla, un leu PET-ul” 06

Reacții pro și contra

ivanca petre, investigatii@infomediu.eu

Campania „2 lei sticla, un leu PET-ul”, demarată de Infomediu Europa naște reacţii pro şi contra. Provocarea privind garanția pentru ambalaje lansată autorităților, cât și celor care activează în această industrie, conturează deja două tabere. Dovadă în acest sens fiind chiar atitudinea celor care au dat curs provocării Infomediu Europa.

Campania Infomediu Europa se dorește a fi o inițiativă a societății civile, care să aducă plus valoare infrastructurii deja create a sistemului integrat de colectare selectivă. O campanie care a prins deja rădăcini datorită reacțiilor generate. O campanie care va fi supusă dezbaterilor publice și care va angrena tot lanțul operațional de la producător de ambalaj generator de deșeu - colector - reciclator. În acest sens, se lucrează și la închegarea unui grup de lucru, format din specialiști. Aceștia vor pune la punct un sistem integrat, cel mai probabil unul inspirat de modelul german, sistem ale cărui efecte sunt benefice și eficiente.

Facem precizarea că noi, cei de la Infomediu Europa, am lansat această provocare tocmai ca în urma dezbaterilor publice să fie găsită o soluție optimă care să ajute România să-și atingă țintele asumate ca stat european. Propunerea noastră poate suferi oricând modificări, îmbunătățiri. Aşteptăm deci soluții viabile și sustenabile economic, dar care să servească, în primul rând, interesul României.

Ca să fim şi mai bine înţeleşi, am lansat și o petiție on-line, numită „2 lei sticla, un leu PET-ul” care poate fi votată de toți cei care cred într-o Românie curată, într-un sistem funcțional și eficient de reciclare a ambalajelor. Petiția poate fi semnată pe site-ul revistei Infomediu Europa - www.infomediu.eu - și pe http://www.petitieonline.com/2_lei_sticla_un_leu_pet-ul Și pentru a nu fi acuzați de părtinire, vom publica integral reacțiile venite pe adresa redacției. Au răspuns așadar provocării noastre asociațiile non-guvernamentale. De asemenea, vom publica integral poziția Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, a Gărzii Naționale de Mediu, a ONG-urilor dar și a Patronatului Apelor Minerale APEMIN, răspunsuri pe care vă invităm să le parcurgeți în paginile următoare.

„2 lei sticla, un leu PET-ul” 07

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Considerați că în momentul de față ambalajul, de orice tip ar fi el, este colectat în mod corect astfel încât România să-și poată atinge obiectivele de colectare selectivă și reciclare impuse de Uniunea Europeană?

Sistemul actual de gestionare a deșeurilor de ambalaje stabilit prin actul normativ care transpune legislația în domeniu este eficient având în vedere că până în prezent România și-a îndeplinit atât obiectivul global de valorificare prin reciclare, cât și obiectivul global de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare a deșeurilor cu recuperare de energie.

Cu toate acestea, putem spune că dezvoltarea și extinderea infrastructurii de mediu și anume a sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor, care cuprind în mod obligatoriu și componenta de colectare, inclusiv de colectare separată va conduce la creșterea performanțelor autorității publice locale în ceea ce privește serviciul de salubrizare al localităților.

Soluția propusă de Infomediu Europa ar putea ajuta la atingerea țintelor asumate ca stat membru al UE? Așa cum am menționat mai sus, România, ca stat Membru al Uniunii Europene (UE), a realizat an de an obiectivele prevăzute în legislația specifică în ceea ce privește deșeurile de ambalaje.

Pe de altă parte putem spune că soluția propusă în articolul publicat în revista Infomediu Europa se poate aplica, însă pentru un număr restrâns de ambalaje, atât ca tip, cât și ca pondere din totalul ambalajelor, aprox. între 10-15%, aceasta nefiind o soluție viabilă pentru marea majoritate a ambalajelor.

Soluția în cauză ar conduce la creșterea procentelor de reciclare, cu precădere pentru PET, doze de aluminiu și ambalaj din sticlă însă implică o serie de costuri care ar putea afecta piața produselor ambalate în astfel de ambalaje. Soluția prezentată înseamnă de fapt crearea unui sistem paralel de gestionare a deșeurilor de ambalaje care ar impune reconsiderarea tuturor sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor cu posibilitatea pierderii finanțării europene.

Totodată, vă aducem la cunoștință de faptul că Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC) sprijină ideea reutilizării ambalajelor inclusiv prin aplicarea sistemului depozit în mod voluntar de către operatorii economici care introduc pe piața națională produse ambalate în ambalaje reutilizabile.

Caracterul reutilizabil al ambalajului se stabilește de către operatorii economici în cauză. Prin aplicarea sistemului depozit în mod voluntar se are în vedere de fapt evitarea unui impact negativ asupra economiei.

Cu toate acestea, în funcție de noile modificări preconizate a fi adoptate la nivelul UE, în ceea ce privește creșterea obiectivelor de reciclare/valorificare a deșeurilor de ambalaje,

MMSC va lua în considerare implementarea unei astfel de soluții, dar nu înainte de a analiza implicațiile care ar decurge în urma aplicării acesteia. Înfiinţarea unor depozite de colectare a ambalajelor (sticla, PET, metal) printr-o reglementare care să stabilească circuitul ambalajului cu garanţie, aprobat printr-un act normativ, ar simplifica lucrurile or, mai bine spus, ar corecta actuala degringoladă legislativă?

Față de cele specificate până acum precizăm faptul că nu suntem de acord cu afirmația dumneavoastră aceea de „degringoladă legislativă”, deoarece cadrul actual din domeniul deșeurilor de ambalaje este coerent și în deplină concordanță cu prevederile europene, iar existența unor probleme de aplicare nu justifică afirmația de mai sus.

Mihail FÂCĂ, secretar de stat Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Garda Națională de Mediu Potrivit HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor, Hotărâre care transpune Directiva UE privind gestionarea ambalajelor, prin „ambalaj” se înţelege „orice obiect, indiferent de materialul din care este confecţionat ori de natura acestuia, destinat reţinerii, protejării, manipulării, distribuţiei şi prezentării produselor, de la materii prime la produse procesate, de la producător până la utilizator sau consumator”. În acest moment, în România nu sunt colectate selectiv toate tipurile de ambalaje. Astfel, există sisteme de colectare selectivă pentru hârtie/carton, plastic, metal şi sticlă, dar nu există un sistem de colectare selectivă pentru ambalajele textile sau pentru ambalajele destinate incinerării în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie.

Pe de altă parte, problemele întâmpinate în ceea ce priveşte atingerea ţintelor de reciclare stabilite de UE ţin de diferenţele semnificative care apar între zona urbană şi zona rurală, privind funcţionarea sistemului de colectare selectivă.

„2 lei sticla, un leu PET-ul” 08 Soluţia propusă de Infomediu Europa, respectiv garanţia pentru ambalaje, se practică sub o altă formă, în mai multe state membre UE, însă ea conduce doar la rezolvarea parţială a problemei gestionării deşeurilor de ambalaje.

Considerăm că pentru rezolvarea problemei gestionării deşeurilor de ambalaje trebuie implementat un mix de soluţii, luând în considerare condiţiile specifice date de comportamentul actorilor de pe piaţa din România.

Aceste depozite (centre de colectare) autorizate există şi funcţionează mai ales la nivelul marilor aglomerări urbane, care primesc ambalaje din hârtie/carton, PET, metal, sticlă.

Problema colectării selective, respectiv lipsa centrelor de colectare, există la nivelul comunităţilor mici (la sate), unde ar trebui iniţiate acţiuni mai ample de conştientizare a populaţiei, ţinând cont de faptul că aproximativ 47% din populaţia României trăieşte în mediul rural.

Soluţia propusă presupune fragmentarea pieţei deşeurilor de ambalaje din România, în condiţiile în care în statele membre UE această problemă este tratată unitar (toate ambalajele au aceeaşi importanţă). O eventuală reglementare, la nivel legislativ, privind circuitul ambalajelor cu garanţie ar distorsiona piaţa, întrucât cele mai multe tipuri de ambalaje returnate nu pot fi reutilizate, ci sunt reciclate (de exemplu, sticlele de bere pot fi reutilizate numai de producătorul iniţial, fiind personalizate, în timp ce PETurile se reciclează, fiind transformate în alte produse.) O altă problemă în ceea ce priveşte implementarea soluţiei propuse o reprezintă spaţiile de depozitare, ţinând seama de faptul că fiecare firmă producătare are propriile ambalaje personalizate.

Florin DIACONU, Comisar General, Garda Națională de Mediu

Greenpeace România Trimitem mai jos răspunsurile la întrebările adresate de dvs. în cadrul campaniei Infomediu Europa, cu precizarea că este doar un punct de vedere, organizația noastră nu derulează campanii în domeniul colectării selective/deșeurilor, recunoaște însă că aceasta este încă, din păcate una din problemele de mediu de care cetățenii se lovesc adesea.

Din păcate, în prezent, din moment ce România este pe cale să intre în procedura de infringement, este clar că mecanismele nu funcționează așa cum ar trebui. Din păcate, încă există și lacune de informare în rândul cetățenilor în ceea ce privește ceea ce se poate recicla și ce nu, iar acest lucru îngreunează procedeul de sortare și reciclare.

Sistemul de buy-back a început să funcțione ze și în România, chiar dacă în stadiu foarte incipient, în anumite supermarketuri. În alte țări a dat rezultate foarte bune și deja oamenilor le-a intrat în reflex faptul că valorificarea și colectarea selectivă a ambalajelor le aduce beneficii.

Sprijinul din partea marilor producători și retaileri ar fi binevenit în acest demers. Înființarea unor depozite de colectare a ambalajelor printro reglementare care să stabilească circuitul ambalajului cu garanție, ar fi utilă, fără îndoială, însă nu ar rezolva problema. Ca și în alte domenii de mediu, este deficitară aplicarea amenzilor. Dacă există legislație și aceasta nu se aplică, o schimbare în bine este încă departe.

Irina BANDRABUR, Press Officer G R E E N P E A C E

„2 lei sticla, un leu PET-ul” 09

Asociația Mare Nostrum

Asociația de Ecoturism din România

1. Cred că suntem departe de a colecta corect ambalaje. Pe de o parte este vina autorităților locale și naționale care au transpus legislația mai mult ca să fie și mai puțin pentru a mișca ceva cu adevărat în acest sens. În plus, autoritățile locale de cele mai multe ori au implementat sisteme de reciclare după ureche fără să se gândească la utilitatea lor și la eficiența cu care ar fi folosite. Campaniile de conștientizare făcute au fost apă de ploaie și de cele mai multe ori nu au mișcat nimic în conștiința sau comportamentul oamenilor. Pe de altă parte este și vina celor care ar trebui să aplice această colectare selectivă.

Dacă mergem în altă țară știm să păstrăm curățenia și să colectăm selectiv, aici, la noi acasă însă, nu prea știm să aruncăm la coș, oricum ar fi. Să aruncăm selectiv este deja mult prea mult pentru noi. Din experiența campaniilor de conștientizare pe acest subiect pe care ONG Mare Nostrum le desfășoară de mai bine de 13 ani pot spune că românul suferă de sindromul „paiul din ochii vecinului”. Principalele reacții pe care le-am întâlnit au fost: nu colectăm/respectăm ce scrie pe container pentru că primăria nu adună selectiv containerele, vecinul de la 3 a aruncat o coajă de banană în containerul de hârtie, vin țiganii și fură etc. Toți sunt preocupați de ce fac/ar trebui să facă/nu fac ceilalți și mai puțin de ce fac/ar trebui să facă ei. Aici e marea greșeală, pentru că dacă fiecare ar face ce trebuie fără să se uite în stânga-dreapta am evolua mai repede. Țintele mici au fost ușor de atins cu partea de industrie și agenți economici și poate câteva inițiative reușite. Acum începe adevărata provocare, când trebuie să colectăm selectiv din ce în ce mai mult și noi în toți acești ani nu am reușit să punem bazele solide ale sistemului de colectare selectivă, sistem care să crească de la sine.

Nu, ambalajele nu sunt colectate în mod corect. Avem semnale de la pensiunile membre AER că ambalajele, deși sunt sortate pe categorii (de altfel unitățile de cazare sunt obligate prin lege să facă asta), acestea sunt colectate la comun de către firmele de salubrizare.

2. Soluția propusă de Infomediu Europa este interesantă și poate reprezenta un răspuns. Dacă începem să plătim și noi la casă pentru gunoiul pe care îl lăsăm în urmă, știind că putem recupera „investiția” poate nu o să ne mai preocupe portofelul vecinului și o să avem mai mare grijă de al nostru.

3. Nu știu dacă aceste centre ar fi o soluție. O soluție care mi se pare foarte utilă și deja există într-o oarecare măsură: automatele de PET și doze. Se pot foarte bine amplasa în diverse locuri în orașe, nu doar la supermarket-uri. La final primești un bon pe care să îl poți folosi în orice magazin ca să îți scazi valoarea pe care o dai pe ambalaje. În plus, aceste automate nu eliberează bani și nici plasticul nu mai poate fi refolosit pentru recuperarea banilor, deoarece este presat sau tocat. Trebuie doar amplasate în niște zone cât de cât mai păzite ca să nu fie vandalizate doar de dragul distrugerii.

Mihaela CÂNDEA, Director executiv ONG Mare Nostrum

Da, dar soluția indicată de dumneavoastră ar putea da soluții în orașe, probabil nu și în mediul rural. Din păcate nu mai există niciun fel de infrastructură pentru colectarea deșeurilor, iar marile companii nu sunt deloc interesate de acest lucru. Ele spun chiar că este mai scump să colecteze și să igienizeze vechile ambalaje (în special cele de sticlă, spre exemplu).

Această soluție probabil că ar simplifica colectarea deșeurilor cu garanție, însă trebuie să avem tot timpul în vedere și cât de ușor accesibile vor fi aceste centre. Cele mai multe deșeuri sunt produse de oameni cu o situație financiară bună, prin urmare este de așteptat ca aceștia să nu fie foarte interesați de garanție. Tocmai de aceea trebuie să mutăm colectarea deșeurilor din centre de colectare, probabil situate în afara orașelor, chiar acolo de unde oamenii își fac cumpărăturile. În multe alte țări există automate pentru returnarea deșeurilor în hypermarket-uri sau supermarket-uri.

Bogdan PAPUC, director executiv Asociația de Ecoturism din România

„2 lei sticla, un leu PET-ul” 10

Asociația Viitor Plus

Patronatul Apelor Minerale APEMIN

Așa cum bine ați punctat și dumneavoastră, în acest moment sunt încă multe acțiuni de implementat pentru a încuraja o atitudine responsabilă în ceea ce privește colectarea ambalajelor în România, începând de la schimbarea atitudinii factorilor economici și până la cetățeanul de rând. Prin urmare, suntem departe de a fi eficientizat modul de colectare al deșeurilor astfel încât să putem spune că acestea sunt corect colectate, dar este de remarcat faptul că în ultimii ani, prin eforturile conjugate ale legislativului și societății civile, se poate remarca un trend ascendent al colectării selective.

Sistemul depozit vs. colectarea selectivă Este un subiect care, periodic, apare în discuție și este generat de diversele interese economice individuale și meschine ale unor politicieni care se lasă convinși de interese non-europeene și firme care nu mai au piață de defacere pentru mașinile back-sale.

Sistemul depozit este un sistem cu mică arie de aplicare în Europa și care începe să devină anacronic, în contextul realității economice mondiale actuale. Țările care lucrau într-un asemenea sistem încep să renunțe la el, ca urmare a implicațiilor economice și logistice, cât și datorită impactului economic negativ major. Acest sistem induce costuri suplimentare directe aplicate consumatorului.

Colectarea selectivă este sistemul alternativ care se practică cu foarte bune rezultate atât în Europa, cât și în România. Sistemul funcționează în România de peste 5 ani existând firme specializate și calificate care au ca obiect de activitate această colectare selectivă. Acest sistem nu induce costuri suplimentare către consumator.

Piața globală în România este în general caracterizată de: Ÿ puterea mică de cumpărare și în continuă scădere ceea ce duce imediat la lipsa

Prin derularea de ample campanii de comunicare a efectelor devastatoare ale poluării asupra mediului înconjurător, prin încurajarea unui comportament civic responsabil față de mediu, dar și prin facilitarea accesului la colectarea selectivă (creșterea numărului de puncte de colectare selectivă, un acces mai facil la acestea, o implicare activă a comunităților locale, precum și mărirea inițiativelor educaționale în ceea ce privește colectarea deșeurilor) vom reuși să ne apropiem de obiectivele de colectare selectivă și reciclare impuse de Uniunea Europeană. În ceea ce privește soluția propusă de dumneavoastră, credem că e foarte important modul în care se decide implementarea operațională a unei astfel de soluții pentru că există multe puncte sensibile care trebuie atent analizate astfel încât acest mod de colectare să fie de succes. Prin urmare, nu cred că ne putem pronunța asupra oportunității adoptării unei astfel de măsuri fără să avem toate datele necesare și fără să analizăm cu atenție un model concret propus.

Doris STROIESCU, Project Manager Viitorplus

banilor din piață; Ÿ puterea de cumpărare în România este foarte mică în comparație cu celelalte țări

ale CE. Astfel, salariul mediu în Germania este 2.865 USD, în Franța este 2.845 USD, în Austria este 2.484 USD, iar în România doar 474 USD; Ÿ dacă sunt bani puțini în piață și vânzările sunt mici fapt ce determină o dimensiune mică a pieței de cumpărare, piața fiind în continuă scădere din anul 2010; Ÿ evaziune fiscală aproximată la circa 30% din PlB. Se cunoaște foarte bine faptul că o creștere a taxelor încurajează creșterea evaziunii fiscale.

Efectele unei presupuse implementări a unui sistem depozit sunt devastatoare și mai mult decât comparabile cu „uimitoarea măsură din anul 2010” privind creșterea TVA de la 19% la 24%. În primul rând vor apărea creșteri importante de preț ale produselor vizate. Astfel dacă depozitul va fi de 2 lei la sticlă și 1 leu la PET, funcție de capacitatea ambalajului și produs, creșterile de preț sunt: Ÿ La apă minerală cu 40%-90% la PET și 80%-200% la sticlă; Ÿ La băuturi răcoritoare cu 30%-70% la PET și 100% la sticlă; Ÿ La bere cu 30% -60% la PET și 100% la sticlă.

Asemenea creșteri imediate de preț vor duce indubitabil la scăderea continuă a piețelor specifice.

Scăderea piețelor specifice duce la micșorarea producției.

Micșorarea producției duce la creșterea șomajului și la micșorarea taxelor și impozitelor plătibile Bugetului de Stat.

Considerăm că o asemenea măsură este de fapt împotriva economiei românești și o frână de necontestat pusă la dezvoltarea economică și industrială a României. În plus, apa minerală naturală fiind un produs de masă, cu marje de profit foarte mici, pe fondul creșterii TVA, a creșterii continue a costurilor de producție și a taxelor și a lipsei oricăror măsuri de stimulare a economiei, nu mai puțin de 5 firme, membre ale Patronatului Apemin, au intrat în insolvență în ultimii doi ani.

De ce se dorește schimbarea unui sistem care funcționează și se dezvoltă cu un sistem care devine caduc chiar la nivel european și care nu va duce decât la scăderea producției și la contracția pieței?

Există o vorbă: Dacă tot nu mă ajuți, cel puțin nu mă încurca!

Mihail IANĂȘ, Director executiv al APEMIN

RECICLARE 11 Un lanț de supermarket-uri și un consorțiu alcătuit din cinci firme de colectare și reciclare, au inaugurat în premieră la Bucureşti două staţii inteligente de preluare a deşeurilor direct de la consumatori, sistem numit SIGUREC. emilian stoenică, redactie@infomediu.eu

Colectezi cu SIGUREC și primești bani Staţiile sunt amplasate în parcările a două supermarket-uri. Bucureştenii vor putea aduce pentru reciclare peste 10 tipuri de deşeuri: PET-uri, doze de aluminiu, recipienţi din sticlă, echipamente electrice şi electronice, baterii, hârtie, folii de plastic, recipienţi de polistiren sau diverse tipuri de ambalaje de plastic (precum ambalajele produselor de igienă, ambalaje de şampoane etc). Din stațiile SIGUREC, materialele reciclabile ajung direct şi sigur în fabricile de reciclare din România.

Sistemul oferă recompense utilizatorilor sub forma unor vouchere de cumpărături valabile în aceste hipermarket-uri. De exemplu, pentru un frigider, consumatorii vor putea primi un bon de reducere de până la 80 de lei, în funcţie de greutate.

Totodată, valoarea unui PET este de 5 bani, doza de aluminiu valorează 3 bani, un kg de hârtie sau carton 11 bani, iar sticla 1 ban. Toate valorile sunt returnate sub forma unor bonuri de reducere la cumpărături, în funcţie de cantitatea colectată. „Acţiunea face parte dintr-un proiect amplu iniţiat la Buzău în 2013. De la implementarea proiectului, au fost colectate prin acest sistem peste 450.000 de kg de PET-uri şi doze şi aproximativ 500 de tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice. Împreună cu partenerul nostru strategic din România, ne aşteptăm ca noile staţii din Bucureşti să aibă rezultate foarte bune în colectare, ajungând la aproximativ 12 tone de PET-uri, 10 tone de sticlă, 100 de tone de echipamente electrice şi electronice şi 200 de tone de hârtie în primele 6 luni de funcţionare”, a declarat Constantin Damov, unul dintre promotorii proiectului. „Lupta împotriva poluării şi a risipei resurselor naturale face parte din angajamentul lanțului de supermarket-uri pentru o dezvoltare sustenabilă în România. Ne bucurăm că prin această colaborare le oferim românilor

posibilitatea de a lupta împreună cu noi pentru protejarea mediului, dar şi pentru crearea unor obiceiuri de consum prietenoase cu natura. Un mediu sănătos este una din dorinţele noastre, acesta fiind esenţial pentru o viaţă mai bună pentru clienţii noştri şi pentru comunităţile în cadrul cărora ne desfăşurăm activitatea”, a declarat Andreea Mihai, Director de Marketing.

Containerele inteligente de colectare SIGUREC vor fi amplasate până la începutul anului 2015 în fiecare oraş în care există hipermarket-urile respective.

Aceste acţiuni de colectare a deşeurilor fac parte din Acordul Voluntar semnat cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi au ca scop facilitarea procesului de colectare şi reciclare a deşeurilor de la consumatori şi micşorarea volumului de deşeuri care ajung în gropile de gunoi.

PERMACULTURĂ 12

Grădinile comunitare emilian stoenică, redactie@infomediu.eu

prind viață în marile orașe Asociaţia Română de Permacultură a finalizat proiectul de amenajare a unor grădini urbane prin metode aplicate de grădinărit sustenabil în cinci orașe mari din România: Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Braşov și Cluj-Napoca.

Proiectul, în valoare de 83,250 CHF și co-finanțat printr-un grant în sumă de 74,775.15 CHF din partea Elvetiei, prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă, a reușit să implice 551 de persoane care au participat la cursurile, atelierele și lucrările practice desfășurate în ultimul an. Aceștia au putut dobândi metodele și tehnicile de aplicare a permaculturii într-o „grădină comestibilă” și au format, în fiecare oraș participant, câte o comunitate de persoane pasionate de grădinărit urban.

Permacultura are drept principii fundamentale grija față de oameni și mediu, astfel încât atât individul, cât și comunitatea să-și găsescă în mod activ bunăstarea în echilibru și armonie cu natura. Natura este principala sursă de inspirație pentru lucrările și activitățile practice de grădinărit și regenerare urbană pe care Asociația le-a realizat în cadrul acestui proiect. În total, au fost amenajate nouă grădini urbane, fie ele comunitare, în curtea şcolilor sau în alte amplasamente. De multe ori, în realizarea grădinilor au participat și copii, care s-au bucurat să vadă pe viu cum se construiește o grădină de legume și să pună umărul la treabă.

Vă invităm să aflați detalii despre câteva dintre grădinile amenajate, așa cum sunt ele prezentate de organizatori pe site-ul proiectului, www.initiativelocale.ro.

PERMACULTURĂ 13 ținut un workshop unde s-a semănat, împreună cu voluntari, copii și părinţi, legume de primăvară: ridichi, salată, morcovi, pătrunjel, mazăre, cresson, ceapă, usturoi, dar şi câteva plante perene: lămâiţă, măcriş, căpşuni, coacăze. În iunie, la încheierea anului şcolar copiii au sărbătorit culegând legumele din grădină şi au făcut salată. Structurile au rămas pe loc, iar de la anul proiectul se poate relua, cu un efort mult mai mic.

București - Grădina din Satul Copiilor Activități desfășurate: - copiii iau la cunoştinţă multitudinea de factori care influenţează o grădină (climă, sol, orientare teren, soare/umbră, vânt, apă etc.); - generalităţi despre plante şi modul de plantare – prezentări periodice; - descrierea fiecărei tehnici de permacultură aplicate, însoţită de prezentarea beneficiilor respectivei tehnici; - construirea de obiecte pentru observarea fenomenelor naturale; - proiecții Power Point; - atelier de desen pe teme specifice.

Beneficiile grădinii: - educație nonformală şi activități practice cu copiii; - alimentație sănătoasă; - spațiile verzi din curtea școlii au rol major în educația ecologică a copiilor; aceste spaţii verzi sunt în apropierea copiilor, deci asigură o integrare mai facilă a conceptelor asimilate în sistemul de valori al acestora. Grădina din Satul Copiilor îi va încuraja să petreacă mai mult timp în natură, în spirit de echipă şi nu singuri în faţa calculatorului.

- un astfel de proiect pune accent pe importanța grădinăritului asupra dezvoltării fizice şi psihice a copilului; - copiii percep lucrul în grădină ca pe o joacă şi astfel sunt mai bucuroşi, mai deschişi, mai motivaţi, mai cooperanţi; - însuşirea cunoştinţelor teoretice şi practice în vederea continuării proiectului şi în următorii ani.

Brașov - Grădina de la Școala Jules Verne Workshopuri cu copii de clasa 0, care au semănat legume de primăvară, au plantat răsaduri de flori și s-au distrat prin jocuri legate de natură. Au fost plantate răsaduri de roșii, iar copiii au gustat legumele crescute în grădină și au îngropat în cuiburi semințe de dovleci. Pe vreme urâtă, au fost organizate jocuri de interior pentru a-i învăța pe copii legăturile dintre diferite elemente din natură; cei mici au fost foarte inventivi și au intrat ușor în roluri.

Cluj - Grădina Arhaică a Muzeului Etnografic al Transilvaniei

Brașov - Grădinița Micul Prinț Un tată braşovean, care a participat la cursurile de permacultură şi iniţiative locale susţinute de ARP în toamna anului 2013 s-a decis să facă o grădină de legume pentru copiii grădiniţei pe care o frecventează fetiţa lui. Încă din toamnă a mobilizat cadrele didactice şi părinţii astfel că au făcut o primă sesiune de plantări de pomi fructiferi şi au adus pământul. Primăvara au fost construite straturile şi au fost umplute cu pământ. În martie s-a

Ne-am propus realizarea si întreținerea unei grădini de legume, flori, cereale și plante medicinale întocmai ca într-o gospodărie țărănească, pe o parcelă de pământ în cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în scop educativ și demonstrativ, atât pentru vizitatorii acestuia, cât și pentru participanții la realizarea ei.

Grădina cuprinde: - 3 parcele a câte 12 mp fiecare cu cereale (grâu, orz, ovăz, in și mei); - 3 parcele a câte 18 mp cu legume din perioada anilor 1500 - 1800; - 2 parcele a câte 10mp fiecare, cu legume din perioada anilor 1800 - 2014; - o parcelă pătrată pe care au fost semănați cartofi și crăițe; - o parcela de 3mx0,7m cu plante aromatice ; - o movilă de 3 mp cu plante medicinale etc.

PERMACULTURĂ 14 Cluj - Grădina Urbană a Casei de Cultură Permanentă Realizarea și întreținerea unei grădini urbane comunitare de legume, flori, cereale și plante medicinale care să asigure alimente proaspete și să confere o bază de învățare - un manifest al grădinilor urbane și un exemplu de urmat. Grădina comunitară este găzduită de Casa de Cultură Permanentă din Cluj- Napoca. Ideea s-a născut în cadrul sesiunilor de formare în permacultură susținute de asociația noastră la Casă, fiind pusă în practică de grupul de inițiativă local.

CLUJ - Grădina de legume de la Școala Elf

Grădina cuprinde: - 4 straturi a câte 2 mp pentru legume plantate eșalonat în funcție de perioada de vegetație, cu scopul de a obține o producție cât mai bună; - 1 strat cu cartofi și crăițe (plante companion - mirosul de crăițe alungă gândacul de Colorado); - ghivece din diferite materiale cu plante aromatice și flori; - o zonă lungă și îngustă cu dovlecei și fasole; - un strat pentru hugelkultur de 2 mp – experiment pentru spanac, mazăre, flori etc.

- un strat rotund de 0,70 cm diametru cu plante aromatice; - flori în fața și în spatele casei; - o grămadă de compost; - zmeuri și aluni plantați pe lângă gard; - zonele de lângă garduri ce rămân libere - plantate cu fasole, dovlecei și castraveți.

Scop: înființarea unei grădini de legume și plante aromatice în curtea școlii cu ajutorul elevilor, spațiu unde copiii pot învăța cum cresc plantele, despre ecosistemul unei grădini și relațiile dintre acestea. Am arătat copiilor modul în care natura se dezvoltă și creează sisteme, care este întreg ciclul de dezvoltare al plantelor și cum să construim grădini. Ei au văzut astfel de unde provine mâncarea sănătoasă și hrănitoare.

Au fost realizate: - 4 straturi de 4mx2mx40cm cu cadru din lemn în care am adus 3 mc de pământ; straturile au fost construite cu ajutorul părinților și au fost semănate de către copii cu ceapă, usturoi, salată, rucola, creson, mazăre, pătrunjel, ridichi. Ideea a fost să putem mânca tot din grădină până vine vacanța de vară.

- 3 sesiuni de învățare prin practică, în care am făcut harta viitoarei grădini, am semănat, udat, plantat germeni pentru a învăța de ce cresc rădăcinile în jos, am observat grădina, am îngrijit-o și la sfarșit ne-am bucurat de recoltă printr-o salată mare.

Timișoara - Grădina de legume a Grădiniței Waldorf Grupul de inițiativă de la Timișoara ce s-a format în urma sesiunilor de permacultură susținute de Asociația Română de Permacultură a contribuit la realizarea unei grădini de legume și verdețuri în curtea Grădiniței Waldorf. Grădina este o sursă de legume proaspete pentru gustarea de dimineață a copiilor și un spațiu în care aceștia pot învăța despre grădinărit și creșterea plantelor.

TRANSPORT DURABIL emilian stoenică, redactie@infomediu.eu

15

Bicicliștii se orientează după Bicicliștii din București și marile orașe ale țării pot folosi harta interactivă de pe site-ul www.hartavelo.ro pentru a găsi puncte de interes pentru deplasarea pe două roți.

Cicliștii profesioniști și amatorii pot găsi astfel magazine, ateliere de reparații și întreținere specifice, piste de biciclete, parcări și rastele publice, organizații de profil, centre de vulcanizare, puncte de alimentare cu aer comprimat, centre de închiriere biciclete, recomandări utile, trasee de cicloturism de șosea și de munte, drumuri verzi etc.

Proiectul „Harta Velo” este un element de bază al programului „Veloruția. O revoluție pe două roți”, prin care se încurajează utilizarea bicicletei în România, în toate domeniile de activitate, ca principală soluție la problemele de trafic.

În cadrul acestei campanii, organizația non-profit „Bate Șaua să Priceapă Iapa” a demarat activități de stimulare a instituțiilor culturale, unităților de învățământ, corporațiilor și instituțiilor publice în vederea încurajării utilizării bicicletei la toate nivelurile: instalarea de rastele de biciclete, programe de informare pentru angajați și elevi etc.

Harta va fi permanent actualizată, fiind disponibilă și în limba engleză la pagina www.velomap.ro. Astfel, categoriile de informații utile pot fi utilizate gratuit, printr-o relație interactivă, de către oricine, inclusiv de turiștii străini care vin în țara noastră pe bicicletă sau își închiriază o bicicletă. În viitor, asociația dorește să lanseze şi variantele în limba franceză şi germană.

LEGISLAȚIE 18

Ministerul Mediului

„a împărțit” spațiul aerian ivanca petre, redactie@infomediu.eu

Ministerul Mediului și Shimbărilor Climatice a suspus dezbaterii publice, la mijlocul lunii august, un ordin prin care a solicitat modificarea Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr.

2851/2011 privind aprobarea alocării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit pentru activităţile de aviaţie, pentru anul 2012 și pentru perioada 2013 – 2020.

Propunerea ministerului de modificare vizează art. 1, alineatul (2) din Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 2851/2011. Alineatul cu pricina se modifică astfel: „În conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr.

421/2014 de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității în vederea punerii în aplicare, din 2020, a unui acord internațional privind aplicarea unei măsuri unice globale bazate pe piață pentru emisiile generate de aviația internațională se aprobă numărul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate pentru fiecare an al perioadei 1 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2020 fiecărui operator de aeronave care efectuează o activitate de aviaţie prevăzută în anexa nr. 1 a Hotărârii Guvernului nr.

780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt prevăzute în Anexa la prezentul ordin.” În noua Anexă sunt prevăzute numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate operatorilor de aviaţie pentru perioada 1 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2020, după cum urmează:

Certificate de emisii de gaze cu efect de seră 2013 – 2016 2017 – 2020 TAROM 135.528 175.225 CARPATAIR 24.618 29.189 VISION AIRLINES 0 20.65 BLUE AIR 153.915 154.864 Sectorul aviatic a intrat sub incidența schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră de la 1 ianuarie 2012. În acest sector, statele Uniunii Europene, au alocate cu titlu gratuit ceritificate în proporţie de 85%, restul de 15% fiind comercializate prin licitaţie.

Etapa a II-a, ediția 2014

destinată elevilor claselor 0-VIII

18.09 – 28.11

i u l u t s i l a i c e opinia sp Prevederile referitoare la includerea activităţilor de aviaţie au fost preluate în legislaţia naţională prin HG nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare (HG 780/2006). În vederea includerii activităţilor de aviaţie în schema EU ETS, Comisia Europeană a mandatat EUROCONTROL pentru a dezvolta şi pune în funcţiune un instrument de sprijin pentru operatorii de aeronave. EUROCONTROL (The European Organization for Safety of Air Navigation – instituţia care gestionează traficul aerian european şi coordonează activitatea controlorilor de trafic aerian şi a furnizorilor de servicii de navigaţie aeriană în vederea îmbunătăţirii performanţei, siguranţei şi durabilităţii transportului aerian din Europa) propune furnizarea accesului la anumite date şi informaţii referitoare la operatorii de aviaţie, în vederea conformării cu obligaţiile administrative şi de implementare prevăzute de Directiva 2003/87/CE revizuită.

Protocolul de la Kyoto Emisiile de gaze cu efect de seră reprezintă o preocupare majoră a statelor lumii. De altfel, această chestiune a fost tranșată în protocolul de la Kyoto, un acord internațional privind mediul, acceptat de majoritatea statelor lumii.

Protocolul a fost semnat pentru a servi drept o strategie mondială de limitare și reducere a emisiilor prin obiective precise și mecanisme specifice.

Protocolul, care succedă Convenţiei-cadru a ONU asupra schimbărilor climatice, este unul dintre cele mai importante instrumente juridice internaţionale în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Acesta conţine angajamentele asumate de ţările industrializate în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, printre care și cele degajate de avioane, toate responsabile pentru încălzirea globală.

Statele-parte la convenţie au decis astfel,

atuit r g u l t i t u c Certificate ţie iilor de gaze pentru avia alizare a emis ci er m co de ropene ord care

a Uniunii Eu la Kyoto, ac icipă la schem Protocolul de rt la pa de rioadă de ia it ân rn m po Ro ntru o primă pe 12. Totul a pe 20 ră n se di ră de t se e, cele 196 de cu efec cu efect de gocieri intens isiilor de gaze ne em pă a re du , ce 12 du brie 20 perioadă de prevede re 2. La 26 noiem robat o nouă 01 ap -2 au 08 a, 20 oh t D la t 15% din angajamen acoperă decâ la conferința de at nu ip , dă ic rt oa ri pa pe au t sunt Canada a doua state care 2020. Această est angajamen ac în d n nă in di iv e pâ pr nt t, rt se en po angajam ât marile ab m ultimului ra l global, întruc retras. Confor au trei poziții în se el re im ca , emisiile la nive pr dă e, ri an st el du Ze in a ou de și N re ale nerate Rusia, Japonia ate nesemnata st id de carbon ge a, ox di di In de și ii A is em a, SU cantitatea de ivind o nouă le ocupă Chin ii Europene, pr luatori ai lumii un po r ni ianuarie U ilo a ar ți m zi l topu sține po ta de opt ani (1 ei de su , ra ia du ân cu m o, Ro . ot ol Ky acestui Protoc cidenţa schem otocolul de la jament sub Pr ie 2012, sub in ar ga an nu ia de 1 dă cu oa nd peri Prevederile Începâ ctorul aviatic. mbrie 2020). se ce şi de at 31 tr in a 13 i 20 te în legislaţia r verz au fost prelua ea certificatelo e ţi ar ia iz al av ci schemei de de er r m lo co activităţi ind stabilirea iv ea er pr ud 06 cl 20 in 0/ la ificările şi nr. 78 referitoare a Guvernului de seră, cu mod t re ec aâ ef ăr ot cu H ze in ga tdeauna la isii de naţională pr catelor de em raportează înto ropene ifi se rt ă ce rn a te e in ar iz ia comercial ece legislaț lul Uniunii Eu terioare. Deoar faptul că la nive ez on ți cu efect de en m , completările ul i europene emisii de gaze ie de aț r sl lo gi te le ca ile ifi cert 13, am intrat preveder mercializare a nd din anul 20 co pâ de ce ă În m . he S) sc ET ă de există o heme - EU 20), guvernat sion Trading Sc 8 ani (2013-20 ă aprilie az 23 re n seră (EU Emis du di ui ce ul a Consili ză EU-ETS și fa a an ei tr pe ro -a Eu de i în cea rii și extinderii entulu ul îmbunătăți 9/CE a Parlam op /2 sc 09 în 20 CE va 7/ ti 03/8 cadrul Direc ază Directiva 20 efect de seră în de cu t en ze ga am de ce , or isiil 2009 est instrumen e UE. Astfel, ac zacționare a em br an tr l em lu M de ve ei or ni m el la at ră Sche ror St cu efect de se se aplică tutu isiilor de gaze em alizează”, i Comunității, ce ci ri er ce m du co re şi imitează omovarea „l pr ul la op pi ci sc in ca pr e ar ă pe ne referitoare ne şi se bazeaz niunii Europe ia is m Uniunii Europe t utilizat în cadrul politicii U andatat de Co men NTROL a fost m fiind un instru CO RO rijin pentru EU r Ia e. imatic strument de sp in un e un ţi schimbările cl nc fu ntru a pune în Europeană pe . ve na aero operatorii de

icu, av. Emilia Vo ocat av e d Cabinet .59, 9 .1 9 tel: 021.8 o .r p avocat@rl

cu ocazia primei conferinţe a părţilor, să negocieze un protocol conţinând măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru perioada de după 2000, în ţările industrializate.

La 31 mai 2002, Uniunea Europeană a

www.ecoatitudine.eu

ratificat protocolul de la Kyoto. Acesta a intrat în vigoare la 16 februarie 2005, după ratificarea sa de către Rusia. Mai multe ţări industrializate au refuzat să ratifice Protocolul, printre acestea şi Statele Unite ale Americii şi Australia.

FONDURI Aceste pagini sunt realizate pe hârtie reciclată Satimat Green

20 ivanca petre, redactie@infomediu.eu

Europa reformează politica de coeziune

Articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că, în vederea consolidării coeziunii economice, sociale și teritoriale, Uniunea urmărește reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor sau insulelor defavorizate.

Același tratat acordă o atenție deosebită zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială, dar și regiunilor afectate de un handicap natural și demografic grav și permanent.

Uniunea Europeană se confruntă cu două provocări dificile: criza și readucerea economiilor pe calea creșterii durabile. Strategia ieșirii din criză implică restabilirea unor finanțe publice solide, reforme structurale de stimulare a creșterii și investiții orientate spre creștere economică și locuri de muncă. În ceea ce privește această ultimă condiție, fondurile reglementate de Cadrul Strategic Comun (CSC) - și anume Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune (FC), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) - pot avea o contribuție importantă la creșterea durabilă, ocuparea forței de muncă și competitivitate și pot spori convergența statelor membre și regiunilor mai puțin dezvoltate cu restul Uniunii.

Peste 350 de miliarde de euro injectați de Europa Europa are de astă dată o abordare unitară, punând la bătaie fonduri impresionante, care vor fi distribuite în economia reală a țărilor membre. Astfel, politica de coeziune reformată va pune la dispoziție până la 351,8 miliarde de euro pentru investiții în regiunile, orașele și economia reală a întregii Europe. Acesta va fi principalul

instrument de investiții al UE pentru a atinge obiectivele strategiei Europa 2020: crearea de locuri de muncă și generarea de creștere economică, abordarea problemei schimbărilor climatice și a dependenței energetice, reducerea sărăciei și a excluziunii sociale. La aceasta va contribui și definirea mai bună a priorităților-cheie ale Fondului european de dezvoltare regională, cum ar fi sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul pe durata celor 7 ani. În toate fondurile structurale și de investiții europene, care stimulează proiectele bune, va exista un grad mai mare de orientare spre rezultate, precum și o nouă rezervă de performanță.

Strategia Europa 2020 Acordurile de parteneriat dintre Comisia Europeană și statele membre stabilesc planurile autorităților naționale cu privire la utilizarea finanțării provenite din fondurile structurale și de investiții europene în perioada 2014-2020. Acestea prevăd obiectivele strategice și prioritățile în materie de investiții ale fiecărei țări, în acord cu cele ale Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Schimbarea orientării politicii de coeziune a UE pentru maximizarea impactului asupra creșterii și locurilor de muncă a fost reformată în 10 puncte esențiale. Astfel că, în cadrul bugetului 2014-2020, politica de coeziune va investi 325 de miliarde EUR în statele membre, în orașele și în regiunile Europei. Dacă luăm în calcul și contribuția națională a statelor membre și efectul de pârghie al instrumentelor financiare, impactul global estimat va ajunge probabil la peste 500 de miliarde de euro.

Elementele principale ale reformei sunt: 1. Investiții în toate regiunile UE și adaptarea nivelului asistenței și al contribuției naționale (nivelul ratei de cofinanțare) la nivelul de dezvoltare al fiecărei regiuni.

2. Orientarea resurselor înspre principalele sectoare de creștere. Investițiile din Fondul european de dezvoltare regională se vor concentra pe 4 domenii prioritare: inovare

Etapa a II-a, ediția 2014

destinată elevilor claselor 0-VIII

18.09 – 28.11

i u l u t s i l a i c e opinia sp și cercetare, agenda digitală, sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii și o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Circa 100 de miliarde de euro vor fi dedicate acestor sectoare, dintre care cel puțin 23 de miliarde de euro pentru sprijinirea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon (pentru eficiență energetică și pentru energie din surse regenerabile). Circa 66 de miliarde de euro vor fi direcționate cu prioritate înspre proiecte pentru legături transeuropene în domeniul transporturilor și respectiv în infrastructuri de mediu de bază, prin Fondul de coeziune.

Prin Fondul social european (FSE), politica de coeziune va contribui în mod semnificativ la realizarea priorităților UE în domeniul educației, de exemplu prin formare și învățare pe tot parcursul vieții, prin educație și prin incluziune socială.

Alocarea FSE este de cel puțin 70 de miliarde de euro.

3. Stabilirea unor scopuri și obiective clare, transparente și măsurabile pentru asumarea responsabilității și urmărirea rezultatelor. Țările și regiunile vor trebui să anunțe de la bun început obiectivele urmărite cu resursele pe care le au la dispoziție și să identifice cu precizie modul în care vor urmări progresele înregistrate în urmărirea obiectivelor.

4. Introducerea unor condiții înainte de accesarea fondurilor pentru asigurarea unor investiții mai eficace. Condiții prealabile necesare pot fi, de exemplu, strategiile de „specializare inteligentă” pentru identificarea potențialului și a atuurilor specifice, reformele în favoarea mediului de afaceri, strategiile de transport, măsurile de îmbunătățire a sistemului de achiziții publice, conformarea la legislația în domeniul mediului, strategiile de combatere a șomajului în rândul tinerilor și a abandonului școlar timpuriu și măsurile de promovare a egalității între sexe și a nediscriminării.

5. Stabilirea unei strategii comune pentru o mai bună coordonare și mai puțină suprapunere a eforturilor. Cadrul strategic

Stere Crețu

ager,

General Man

g

ent&Consultin

agem Eurosun Man

ialitate, 2014–2020. presei de spec ai ri to ti ci i ii de finanțare aț cț re Stim di ile no pune la enta –2020, care va , vă vom prez 14 ăr 20 m nu ne t iu es ez ac co , orașele și ica de Începând din e în regiunile referă la Polit iil iț se st a ve te in es ac ru pent investiții al Prima dintre miliarde Euro instrument de l 8 lu 1, pa 35 ci la in pr nă fi crearea de m va dispoziție pâ i. Acest progra Europa 2020: pe ei gi ro te Eu ra a st ă e al ivel problemei economia re a atinge obiect ă, abordarea ru ic nt om pe on ne ec pe re excluziunii crește Uniunii Euro rea sărăciei și a generarea de ce du și re , că ce un ti m definirea i energe locuri de rol hotărâtor în a dependențe și un e e ic ar at ă im al cl r on mici și regi schimbărilo întreprinderile de dezvoltare ru an nt pe pe ro ul eu jin ul ri Euro pe ar fi sp sociale. Fond 140 de miliarde lor-cheie, cum la ți tă 70 ri la io pr de , a fondurile rijinul mai bună de a dubla sp pene în toate ro nd fii Eu i ul ie iv is ct m ie stimulează e a Co mijlocii, ob rezultate care Noua orientar re i. sp an ta 7 ep r dr lo va în în cadrul durata ce anță. În fine, ii europene se iț m st or rf ve in pe de de și ă iența va fi rezerv structurale ru pescuit, efic um și o nouă nt ec pe pr ui , ul ne nd bu fo spectarea le și al proiectele dezvoltării rura ru a încuraja re al nt , pe ne ă iu ic ez om co econ pean. politicii de mestrului euro , cu guvernanța se ea ul en dr ca em n as di E de U corelată, comandărilor e membre a re de către statel Bucureşti

ct.6, sc. 2, ap. 5, se ; i 202 H, bl 2, 021 527 1614 x: Fa , 1233 ro n.

Tel: 021 893 su ro eu E-mail: office@

ndenţe Splaiul Indepe

comun oferă baza pentru o mai bună coordonare între fondurile structurale și de investiții europene.

6. Reducerea birocrației și simplificarea utilizării investițiilor UE printr-un set de reguli comune pentru toate fondurile structurale și de investiții europene, precum și prin norme contabile mai simple, cerințe de raportare mai precise și o utilizare sporită a tehnologiilor digitale („e-coeziune”).

7. Accentuarea dimensiunii urbane a politicii prin rezervarea unei cantități minime de resurse din cadrul FEDER pentru proiecte integrate în orașe, pe lângă alte cheltuieli în zonele urbane.

8. Consolidarea cooperării transfrontaliere și simplificarea creării de proiecte care depășesc granițele. Ar trebui asigurată și susținerea strategiilor macroregionale, precum cea a Dunării și cea a Mării Baltice, prin programe naționale și regionale.

www.ecoatitudine.eu

9. Asigurarea unei mai bune legături între politica de coeziune și guvernanța economică a UE în ansamblu. Programele vor trebui să fie coerente cu programele naționale de reformă și să se ocupe de reformele relevante, identificate prin recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european.

10. Încurajarea utilizării mai intense a instrumentelor financiare pentru susținerea IMM-urilor și facilitarea accesului acestora la credite. Împrumuturile, garanțiile și capitalul de investiții/de risc vor fi sprijinite, prin intermediul fondurilor UE, prin reguli comune, prin extinderea domeniului lor de utilizare și prin oferirea de stimulente (de exemplu, rate mai mari de cofinanțare). Accentul pus pe împrumuturi mai curând decât pe subvenții ar trebui să încurajeze calitatea proiectelor și să descurajeze dependența de subvenții.

RECICLARE DEȘEURI DE AMBALAJE

ivanca petre, investigatii@infomediu.eu

Aceste pagini sunt realizate pe hârtie reciclată Satimat Green

52

Europa avertizează, România se face că plouă!

Scriam în numărul trecut al revistei despre faptul că, la mijlocul lunii iulie, Comisia Europeană solicita României să transmită detalii privind punerea în aplicare în legislația națională a celei europene în două domenii diferite din sectorul deșeurilor - deșeurile de ambalaje și vehiculele scoase din uz.

În privința Directivei privind deșeurile de ambalaje revizuită – document care extinde domeniul de aplicare al Directivei originale – România trebuia să clarifice distincția între ce anume constituie ambalaj și ce nu pentru a reduce deșeurile de ambalaje.

România avea termen de transpunere a Directivei Europene la 29 noiembrie 2013. Pentru că nu a respectat acest termen, România a primit o scrisoare de punere în întârziere. În ianuarie 2014, România îi transmitea Comisiei Europene că are în curs de elaborare o decizie a guvernului. Decizie care se lasă așteptată și azi. Comisia în schimb, neprimind niciun răspuns, a trimis, în luna iulie, un aviz motivat.

România riscă să plătească penalități A mai trecut o lună și încă nu se știe nimic despre măsurile solicitate de Comisia Europeană.

Neîndeplinirea obligațiilor ce decurg din calitatea de stat membru european atrage după sine o serie de penalități pe care, din nefericire, le suportă fiecare dintre noi. Pentru că-i vorba despre banii noștri.

Prin urmare, în cazul în care Comisia Europeană nu este mulțumită de informațiile primite și concluzionează că statul membru în cauză nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în conformitate cu legislația UE, poate trimite o cerere oficială prin care îi solicită statului să se conformeze cu legislația UE - un aviz motivat (România deja l-a primit). În cazul în care un stat membru nu-și armonizează legislația cu cea europeană, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție. Cu toate acestea, în aproximativ 95 % din cazurile de neîndeplinire a obligațiilor, statele membre se conformează

Colectează selectiv deșeurile de ambalaje

www.sotagrup21.ro

i u l u t s i l a i c e opinia sp obligațiilor care le revin în temeiul legislației UE înainte de sesizarea Curții. În cazul în care Curtea de Justiție pronunță o hotărâre împotriva unui stat membru, acesta trebuie să ia măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii. În cazul specific al statelor membre care nu au pus în aplicare directivele în termenul convenit de către Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, Comisia poate cere Curții să sancționeze financiar statul membru în momentul în care se pronunță pentru prima dată în cauză. Această posibilitate, introdusă prin Tratatul de la Lisabona, este prevăzută la articolul 260 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), potrivit căruia „în cazul în care sesizează Curtea printr-o acțiune în temeiul articolului 258, considerând că statul respectiv nu și-a îndeplinit obligația de a comunica măsurile de transpunere a unei directive adoptate în conformitate cu o procedură legislativă, Comisia poate indica, în cazul în care consideră necesar, cuantumul sumei forfetare sau al penalității cu titlu cominatoriu care urmează a fi plătită de statul respectiv și pe care îl consideră adecvat situației. În cazul în care constată neîndeplinirea obligației, Curtea poate impune statului membru respectiv plata unei sume forfetare sau a unei penalități cu titlu cominatoriu, în limita valorii indicate de Comisie. Obligația de plată intră în vigoare la data stabilită de Curte prin hotărârea sa.”

Tipuri de sancțiuni Dacă, în ciuda primei hotărâri pronunțate, statul membru nu ia măsurile care se impun, Comisia poate iniția o nouă procedură în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, în temeiul articolului 260 din TFUE, trimițând un singur avertisment scris înainte de a

iu

Dumitru Sârbo l director genera

, este bru european em m at st ca , nd România nă. Cum nu u prima dată câ ia națională cu cea eu ropea misiei tr en p te es u N aț Co monizeze legisl ânia se va supune rigorilor eu. m somată să-și ar o R d m n dată câ e un pic ai gr , a iu m ri ed p m u e tr p , en că oimă este p pă, fără nicio n iun dubiu. Doar ri ic p n în m e -a en N p e. ro Europen ective Eu să primim unem niște Dir mai b ine riscăm legislație i, le zi ile ăț it Decât să transp al să avem o respundă cu re european), dar at și care să nu co st l ru gu n si (n-am fi uza avertismente puțin nu din ca că l ce i, ăț . it al tă en en coer plăti p Pentru România nu va r de ambalaje.

Sunt convins că ațiilor pe sectorul deșeurilo ntestat. oblig alitate de neco re o E e. es neîndeplinirii gr e, dar fost făcute pro rie de problem se au i o ă an ic ii d ri im lt e u aj în al investiții, eurile de amb ecesită multe eș n d re că ca at iu ăr en ev m E-ad n do grată, l României. E u -o viziune inte nu-i numai cazu mplexă, bani în cercetare și co o infrastructură tea spune. e de pu steme integrat si te ta en m avangardistă aș le p ta de care au fost im cționează. Din punctul aces în e eț d ju tă is Ex re fun în legislația eșeurilor și ca ele prevăzute iv ct ie gestionare a d b o at iz între ceea ce ia și-a real cem distincție fa să ie u vedere, Român eb tr n act an. E drept, , și asta printr-u aj al b am ie specifică an de u it ea ce nu const constituie și ce bru e ca stat mem at m u as e iil aț normativ. it oblig e-am îndeplin Dar faptul că n șită? u re se pare o european nu vi

Sota Grup 21

d Argeș 148, Pitești, Ju Str. Depozitelor 8 023 255 652, M. +40 72 T. +40 348 457 1.ro www.sotagrup2

sesiza din nou Curtea. În condițiile în care Curtea este sesizată din nou, Comisia poate propune Curții să impună sancțiuni financiare asupra statului membru, în funcție de durata și de gravitatea încălcării și în funcție de dimensiunea statului membru.

Există două tipuri de sanțiuni: o sumă forfetară, stabilită pe baza intervalului de

sotagrupcontact@yahoo.com

Protejează mediul! www.sotagrup21.ro

timp derulat de la pronunțarea primei hotărâri, ori o amendă zilnică, calculată de la data celei de-a doua hotărâri, până când statul membru încetează încălcarea.

Sancțiunile financiare sunt propuse de către Comisie, iar instanța poate modifica aceste sume cu ocazia pronunțării hotărârii.

MANAGEMENTUL APEI ȘI APEI UZATE Aceste pagini sunt realizate pe hârtie reciclată Satimat Green

24

Ape epurate pentru sănătate!

Apa Nova Bucureşti

Până nu demult, Bucureştiul era cunoscut ca singura capitală europeană care nu-şi epura apele reziduale. Din 2011 ne bucurăm de beneficiile aduse de Staţia de Epurare a Apelor Uzate Bucureşti-Glina.

Staţia de epurare a apelor uzate este amplasată pe malul drept al râului Dâmboviţa, la cca. 11 km sud-est de centrul municipiului Bucureşti. Scopul Staţiei de Epurare Bucureşti - Glina este de a curăţa apele uzate menajere, pluviale şi cele industriale provenite din aglomerarea urbană.

Multă vreme am crezut - sau în orice caz am acţionat ca şi cum am fi crezut - că apa, prin imensitatea volumului ei, „digeră” tot ce putem să aruncăm în ea. Cu alte cuvinte, întinderile de apă ar fi fost o imensă ladă de gunoi pe care o credeam purificatoare. Cu timpul am înţeles că lucrurile nu stau aşa. Mai mult, acţiunea mediului poluat asupra organismului uman este foarte variată şi complexă. Ea poate merge de la simple incomodităţi în activitatea omului, până la perturbări puternice ale stării de sănătate şi chiar pierderea de vieţi omeneşti.

Sănătatea ta şi a celor din jur este de nepreţuit!

Poluarea apelor şi modul de infestare Poluarea se produce atunci când, în urma introducerii unor substanţe determinate – solide, lichide, gazoase, radioactive – apele suferă modificări

Call center non stop: 0212077777 sau *7777

www.apanovabucuresti.ro

i u l u t s i l a i c e opinia sp fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau periculoase pentru sănătatea publică.

Poluarea apei din cauza agenţilor biologici (microorganisme şi materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternică, care are drept urmare răspândirea multor afecţiuni.

Poluanţii pot fi materii organice, materii în suspensie, nutrienţi, compuşi ai sulfului şi săruri minerale, microorganisme, substanţe toxice, grăsimi.

Poluarea apei cu substanţe organice de sinteză este cauzată, în principal, de deversarea reziduurilor de detergenţi şi pesticide, rezultate din activităţile casnice şi/sau industriale.

Detergenţii sunt substanţe tensioactive care ajung în apă numai prin poluare.

Structura moleculară este formată din două grupări: o grupare hidrofilă şi alta hidrofobă. Detergenţii sunt foarte persistenţi, afectează proprietăţile organoleptice, produc spumare, îngreunând oxigenarea şi prelucrarea apei.

Produsele petroliere - au în general densitate mai mică decât a apei şi plutesc la suprafaţa ei, formând membrane plutitoare, împiedicând oxigenarea apei.

Efectele poluării au fost sesizate de multă vreme Efectele acute au fost primele asupra cărora s-au făcut observaţii şi cercetări privind influenţa poluării mediului asupra sănătăţii populaţiei. Ele sunt cauzate de concentraţii deosebit de mari ale poluanţilor din mediu, care au repercusiuni puternice asupra organismului uman.

Deşi diverşii poluanţi existenţi în mediu nu ating niveluri foarte ridicate pentru a produce efecte acute, totuşi, prezenţa lor continuă, chiar în concentraţii mai scăzute, nu este lipsită de consecinţe nedorite.

ătate n ă s n î m i t Inves iitor! v i ş t n e z e r pentru p

cureşti Apa Nova Bu e, ic n Radu State, h te ro id nstrucţii H Dr. Inginer Co erarea noastră, are a intrat în op principal este ur Ep de ia aţ St ta la care i obiectiv na iulie 2011, da ti, pluridisciplinară, al căre imă. liș Începând cu lu ax ia m ec ă sp hipă de de siguranţ bine de am format o ec anţelor de proces, în condiţii ată primar. Mai esul ur ep te es m ă at or rf uz . În proc a de apă creşterea pe anic și biologic spectând ec % din cantitate m 90 , e et st pl pe m ă, co al te epurată La ora actu depozităm re estă cantitate es nămol deshidratat pe care îl jumătate din ac de t 0 ctăm cca. 25 tehnologic cole . iu ed cerinţele de m ntru mediu: in fermentare.

Din respect pe pa epurată care azul rezultat pr og bi n di e gi ă pe efluent (a er at as en pl m ră am a pe al cu tr - Re drocen ergie cu microhi ă energie termic - Producem en egul necesar de ). tr ie în aţ şi st ă n at di um se ie ă cons energia electric . taţii de - Peste 60% din ităţile proprii de cogenerare rea unei minis si lo fo in un pr în e ic us hnolog cu lămpi cu sunt prod ră procesului te te de filtrare şi dezinefecţie sa ce ne a ap ă cu trep - Obţinem strial, prevăzut soluțiilor de tratare apă indu a şi testarea re si gă . te de le ți io ultrav cu separatoare eocupa em mereu pr tăţit filiera de tratare iniţială, recuperarea nt su ti liş ia ec bună Ca sp rmit fibre, care pe eşti 3 ani am îm el, optimizare. În ac erator şi staţie de separare nămolului. Am redus, astf l ac lte A m xu . i, flu de grăsim decantoare estora în reutilizarea ac r plutitoare provenite de la re anaerobă în grăsimilor şi za ilo ili ur ab bază de st ntitatea deşe a considerabil ca glijabile, sunt: eliminarea, pe ei, valorificarea energetică ne r l ap c ta xu lo en flu de , im în je pl e ta su at an z ct av ea de ga imilor cole er ăs uc gr od a pr , ca ui in r ul pr ilo ol linia năm ea grăsim r grăsimi, ganic al acesto ielilor cu predar ii conţinutului or rmentării, reducerea cheltu ar pentru evitarea formăr fe a im m pr ur ul în ol ut m obţin din nă erea fibrelor l deşeuri, reţin re în digestoare. până la sfârşitu fib , vom finaliza ia e ol ar er Ve l op pu o e depozitelor de ru G ur ig din ice, menit să as rea experţilor La recomanda de optimizare a treptei biolog ui sistem de control automat un ect pacitatea de anului, un proi variabile de proces, pe baza îmbunătăţi ca i iţi va nd m co ra în og pr ilă stab estui ementarea ac modular. Impl . ui reţinere a azotul

abucuresti.ro www.apanov

n stop: Call center no sau *7777 0212077777

Efectele cronice reprezintă formele de manifestare cele mai frecvente ale acţiunii poluării mediului asupra sănătăţii, cu importanţă atât sub aspect economic, cât și social.

Apa, prima ta sursă de sănătate!

Consumă permanent apă controlată!

EVENIMENT Aceste pagini sunt realizate pe hârtie reciclată Satimat Green

26

Ecomondo

platforma mediteraneană a Economiei verzi Ȋn perioada 5-8 noiembrie 2014, Rimini Fiera va găzdui târgul internațional Ecomondo – platforma mediteraneană a Economiei verzi.

Ecomondo Italia este unul dintre cele mai mari evenimente expoziționale dedicat strategiilor europene şi internaționale ȋn ceea ce privește eco-inovația şi transformarea deşeurilor ȋntr-o veritabilă resursă.

Gianluca Della Campa (Legambiente), Angelo Grassi (designer), Fabio Orecchini (H2R), Filippo Bernocchi (Ancitel), Anna Raspar (EdicomEdizioni), Gian Marco Revel (Università Politecnica delle Marche), Mario Veronesi (ANAB), Andrea Succi (Anthea) şi Sara Visintin, consilierul municipal din Rimini responsabil cu mediul.

Comitetului i se vor alătura Piero Gattoni, preşedintele Asociației Italiene de Biogaz (CIB) şi Donato Rotundo, directorul departamentului de energie și mediu din cadrul Confederației generale a agricultorilor italieni (Confagricultura), care vor susține prezentări despre noutățile din domeniile în care activează.

Prezentările ce vor avea loc la târg vor aborda subiecte precum: „Universități sustenabile”, „Implicarea primarilor”, „Inovație și sustenabilitate în sectorul construcțiilor”, „Proiectul – Orașe italiene inteligente”, „Energie, tehnologie și mobilitate pentru un oraș sustenabil”, „Orașul interconectat – cum poate fi finanțat?”, „Protejarea micilor comunități locale” etc.

Pe lângă prezentările și seminariile ce vor avea loc, expoziția va prezenta noi tehnologii oferite de companiile și instituțiile ce Platforme internaționale pentru noi business-uri de mediu, ecoluptă cu provocările economice ale momentului. Experții în joburi, transport durabil și vehicule ecologice, tehnologie cercetare științifică prezenți la târg vor prezenta modul în care inovatoare, design eco-industrial – sunt doar câteva dintre tehnologia modernă și eco-inovațiile, pot fi obținute și utilizate atracțiile târgului ECOMONDO, care reușește să aducă laolaltă de către companii prin mecanismele financiare puse la dispoziție inovațiile și produsele de ultimă tehnologie din domeniul de UE. mediului și să le prezinte într-un mod atractiv și organizat.

Cele 16 hale disponibile pentru Ecomondo vor găzdui în cele Pe 5 noiembrie, Rimini Fiera va deschide porțile celei de-a 18-a patru zile de târg și alte expoziții de mediu, precum KEY ENERGY – ediții a Târgului internațional de recuperare a energiei și expoziție internațională pentru energie sustenabilă și mobilitate, materialelor și dezvoltare sustenabilă. Timp de patru zile, KEY WIND – expoziție dedicată exclusiv energiei eoliane, 100.000 de reprezentanți ai industriei de profil din toată lumea COOPERAMBIENTE – expoziție a clusterelor de mediu și H2R – sunt aşteptați să participe la acest eveniment, ȋn mod special din Mobilitate pentru Sustenabilitate. În centrul spațiului zona euro-mediteraneană, zonă în care târgul și-a asumat rolul de expozițional, pe o suprafață de 6.000 de mp, se va afla Orașul lider ca centru expozițional internațional. Ecomondo devine Sustenabil – un loc dedicat start-up-urilor. treptat nu numai o platformă tehnologică cheie pentru o economie verde, dar și un instrument de informare și training legat de principalele strategii europene și internaționale privind eco-inovația și transformarea deșeurilor într-o resursă viabilă.

Târgul reprezintă o îmbinare ȋntre oportunitatea dezvoltării unui business concret, corelat cu cerințele economiei verzi și un program de seminarii ținute de colegiul ştiințific coordonat de către Prof. Fabio Fava. Aici vor susține prelegeri persoane importante din domeniu: Gabriella Chiellino (eAmbiente),

știință și tehnică

HydroSAR:

Monitorizarea zonelor umede cu ajutorul datelor satelitare Conform definiţiei acceptate de specialiştii în domeniu, o zonă umedă reprezintă o zonă saturată cu apă, fie permanent, fie sezonal, astfel încât să poată fi caracterizată ca un ecosistem distinct.

Zonele umede au un rol important în mediul natural, în ceea ce priveşte purificarea apei, controlul inundaţiilor sau stabilitatea zonelor de ţărm.

Advanced Studies and Research Center www.asrc.ro În principal, ceea ce diferenţiază zonele umede de alte tipuri de zone acoperite de apă este vegetaţia specifică. Aceste ecosisteme găzduiesc o foarte mare varietate biologică, reprezentând mediul de viaţă propice pentru numeroase specii de plante şi animale. Din păcate, însă, degradarea mediului înconjurător în aceste zone este mai importantă decât în orice alt ecosistem. De aceea, la nivel internaţional există un interes deosebit pentru monitorizarea şi conservarea ariilor respective. În România, o astfel de zonă umedă, unică în Europa, o reprezintă Delta Dunării. Eforturile de protejare a acestei zone sunt corelate cu politici şi strategii internaţionale. Dintre acestea, menţionăm: Convenţia Internaţională Ramsar şi Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării (EUSDR).

Convenţia Ramsar reprezintă un tratat interguvernamental datând din 1971, care angajează statele semnatare să protejeze sistemele ecologice din zonele umede de importanţă internaţională şi să implementeze politici de utilizare şi dezvoltare sustenabilă a acestor zone din teritoriile proprii.

EUSDR este o strategie macro-regională adoptată de Comisia Europeană în 2010, împreună cu ţările din regiunea Dunării, având ca scop colaborarea în toate aspectele care ţin de specificul regiunii, prin crearea de sinergii şi prin coordonarea între politicile şi iniţiativele existente.

Dacă până în prezent monitorizarea acestor ecosisteme se făcea prin metode clasice, respectiv măsurători la faţa locului, în prezent, tehnologiile dezvoltate în domeniul spaţial oferă posibilităţi îmbunătăţite pentru a urmări evoluţia condiţiilor de mediu.

Având expertiză unică în ţară şi la nivel regional, Advanced Studies and Research Center – ASRC,

Advanced Studies and Research Center www.asrc.ro

29

companie românească ce oferă servicii geoinformaţionale pe baza datelor satelitare, dezvoltă în prezent HydroSAR - un sistem prototip unic de monitorizare a Deltei Dunării, cu ajutorul imaginilor satelitare.

Astfel de date (radar sau optice) furnizează informaţii continue asupra modificărilor care apar în diferite sisteme ecologice şi în dinamica apelor, putând fundamenta estimări referitoare la starea mediului, inclusiv la gradul de poluare şi la capacitatea de filtrare a ecosistemului. Monitorizarea zonelor umede cu ajutorul imaginilor satelitare oferă posibilitatea măsurării unor parametri importanţi în realizarea modelelor hidrologice folosite în managementul zonelor de acest tip.

Sistemul de monitorizare HydroSAR este dezvoltat de către ASRC în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marina GeoEcoMar, în cadrul unui contract cu Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

Obiectivele asumate se referă la dezvoltarea de metode operaţionale pentru cartografierea suprafeţelor cu apă, determinarea modificărilor relative şi absolute ale nivelului apei în zonele umede acoperite de vegetaţie şi elaborarea unui model predictiv de dinamică a apei în Delta Dunării pe baza datelor satelitare. Un astfel de serviciu oferă ca avantaje: acoperirea unor suprafeţe mari şi a unor zone în care accesul este dificil şi nu se pot realiza măsurători, monitorizarea continuă şi pe perioade lungi de timp şi o mai bună eficienţă din punct de vedere al costurilor pe termen lung.

Produsele oferite constau în hărţi ale Deltei Dunării care evidenţiază parametrii menţionaţi anterior. Prin intermediul acestora se oferă o înţelegere mai bună a dinamicii complexe a zonei, în particular, şi a zonelor umede în general.

Un exemplu de produs HydroSAR îl reprezintă harta suprafeţelor inundabile din Delta Dunării. Harta a fost realizată prin prelucrarea unei serii multitemporale de imagini provenind de la satelitul Landsat.

Au fost utilizate 24 de astfel de imagini din perioada 1984 – 2010.

Suprafeţele acvatice permanente (lacuri, canale etc.) sunt reprezentate cu albastru deschis, în timp ce suprafeţele inundabile sunt reprezentate cu albastru închis.

O astfel de hartă reprezintă un instrument deosebit de util în realizarea analizelor de risc sau în planificarea urbană.

Un alt exemplu de produs îl reprezintă harta variaţiei multianuale a liniei de ţărm a Mării Negre. Harta a fost realizată pe baza a 2 imagini, provenind de la satelitul Landsat din anii 1984, respectiv 2010.

Suprapunerea liniei apei extrasă din aceste 2 imagini pune în evidenţă retragerea liniei de ţărm cu valori cuprinse între 5.4 si 9.2 metri/an.

Realizarea unei astfel de analize complexe pe o serie amplă de imagini satelitare poate pune în evidenţă tendinţele acestui fenomen în corelaţie cu diferite evenimente (furtuni, intervenţii antropice etc.).

Str. Verii 4, București Tel.: +40 21 313 33 14 | Fax: +40 21 313 33 15

Investiţia în dezvoltarea unor astfel de sisteme operaţionale din partea companiilor inovative din domenii tehnologice de vârf precum ASRC, contribuie la menţinerea ecosistemelor în condiţii optime pentru un mediu înconjurător sănătos şi sustenabil.

CENTRUL DE CERCETARE INGINERIA APELOR SUBTERANE Aceste pagini sunt realizate pe hârtie reciclată Satimat Green

30

Sistemul prototip de monitorizare a zăpezii și hazardelor naturale

SNOWBALL Dragoș Gaitanaru, cercetător științific CCIAS

Administrația Națională de Meterologie împreună cu Centrul de Calcul Norvegian (Norwegian Computing Center), Centrul de Cercetare Ingineria Apelor Subterane (CCIAS) Universitatea Tehnică de Construcții București, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și Universitatea de Vest - Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie au început la 1 iulie 2014 implementarea unui amplu program de cercetare finanțat prin mecanismul financiar al spațiului economic european (SEE).

Proiectul intitulat: „Integrarea datelor de teledecție, din modelare și in-situ pentru evaluarea parametrilor stratului de zăpadă și a hazardelor asociate în perspectiva schimbărilor climatice SnowBall” va furniza un sistem prototip de monitorizare a zăpezii, care va combina datele zilnice furnizate de sateliții Sentinel-1 și Sentinel-2, cu observații in-situ de la stațiile meteorologice și cu cele mai moderne modelări climatice ale stratului de zăpadă.

Din monitorizarea stratului de zăpadă vor rezulta trei aplicații importante: (1) modelarea hidrologică, (2) avertizarea producerii viiturilor rapide din topirea zăpezii (3) avertizarea producerii avalanșelor.

De asemenea, proiectul va evalua impactul zăpezii în condițiile actuale și în cele viitoare asupra statisticilor viiturilor rapide produse cu contribuția zăpezii, statisticilor avalanșelor și, respectiv, ale apelor subterane.

CENTRUL DE CERCETARE INGINERIA APELOR SUBTERANE

31

La finalul proiectului sunt așteptate următoarele rezultate: Ÿ Un sistem prototip de monitorizare a zăpezii în timp cvasireal, prin combinarea procesării automate a datelor de la sateliții Sentinel -1/-3, cu datele in-situ de la stațiile meteorologice și cu modelarea stratului de zăpadă; Ÿ Demonstrarea importanței datelor referitoare la stratul de

zăpadă provenite de la sateliții Sentinel în prognoza avalanșelor și a topirii zăpezii, precum și în managementul resurselor de apă; Ÿ Actualizarea și aprofundarea cunoștiințelor climate în legătură cu hazardele și resursele de apă din România legate de zăpadă, la scară locală și regională.

Implementarea proiectului se va realiza prin intermediul unor pachete de lucru dedicate. Obiectivele acestor pachete de lucru sunt: Ÿ îmbunătățirea rezoluției spațiale și temporale a măsurătorilor parametrilor de zăpadă in-situ (WP2); Ÿ dezvoltarea de algoritmi și punerea în aplicare a unui sistem prototip de monitorizare pentru zăpadă prin combinarea datelor: Sentinel -1/-3, de la stațiile meteorologice și din modelarea hidrologică pentru estimarea parametrilor stratului de zăpadă (WP3); Ÿ evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra resurselor legate de zăpadă și a pericolelor asociate (WP4); Ÿ definirea și testarea unei metodologii pentru determinarea infiltrației din topirea zăpezii (WP5); Ÿ dezvoltarea metodelor de detectare a avalanșelor, de modelare și de evaluare a riscurilor (WP7).

CENTRUL DE CERCETARE INGINERIA APELOR SUBTERANE

32

Proiectul REFLECT Un alt proiect al CCIAS se referă la matricile de reflectoare economice pentru monitorizarea taluzelor și versanților – proiectul REFLECT. Utilizarea tehnologiei InSAR pentru efectuarea modelului digital al suprafeței Pământului, precum și pentru detectarea deplasărilor suprafeței pământului cunoaște în prezent cea mai rapidă dezvoltare din domeniul teledetecției. Impactul acestei tehnologii asupra managementului mediului, al predicției hazardurilor naturale este încă în faza de testare, nefăcând parte din practica curentă. Acest studiu își propune dezvoltarea unor noi tipuri de

reflectori pasivi și matrici reflectoare, a căror costuri, dimensiuni și performanțe tehnice să fie superioare celor utilizate în prezent.

Principiul sistemului InSAR este compararea componentelor undei (fazelor) ale imaginilor radar obținute pentru suprafețe identice, rezultând determinarea înălțimilor relative ale terenului. Dacă imaginile radar sunt surprinse la o diferență oarecare de timp este posibil calculul deformaților spațiale care au loc în această perioadă.

Diferența de fază a două unde

Diferența de fază rezultată este un nou tip de imagine, denumită interferogramă, care reprezintă o structură vizuală de franjuri luminoase, ce conține setul complet de informații referitoare la geometria relativă ( fig2).

Profesioniştii din energie îşi dau întâlnire la ROMEXPO specialişti din domeniul energiei regenerabile şi convenţionale, dar şi din industria de petrol şi gaze naturale, cu toţii vă aşteaptă pentru patru zile la ExpoEnergiE, un eveniment în care dialogul comercial şi planurile de inovaţii vor găsi un numitor comun.

Pentru că ne dorim să promovăm potenţialul local în vederea atragerii de investititori, vă aşteptăm la ExpoEnergiE un eveniment adresat pieţei energiei şi industriei de petrol şi gaze, ce este o adevărată platformă de interacţiune pentru specialiştii din domeniu.

ExpoEnergiE este mai mult decât o simplă manifestare expoziţională, în cadrul acesteia având loc numeroase conferinţe şi workshop-uri ce abordează teme diverse, organizate de către ROMEXPO şi partenerii săi: Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, ARIES, Petroleum Club, Asociaţia UPTIM şi Universitatea PetrolGaze din Ploieşti, ArmHE ROSHA şi APER. Fie că sunteţi direct implicat în această arie de activitate sau sunteţi beneficiar al domeniului, ExpoEnergiE este locul unde puteţi avea acces la noutăţi, proiecte în premieră şi, de ce nu, acest eveniment poate fi spaţiul unde pot lua naştere viitoare idei de succes.

Vă aşteptăm la ExpoEnergiE!

Program de vizitare:

În această toamnă vă aşteptăm la ROMEXPO pentru cea de-a 4-a ediţie a ExpoEnergiE - Târg internaţional de energie regenerabilă, energie convenţională, echipamente şi tehnologii pentru industria de petrol şi gaze naturale. Astfel, la mijlocul lunii octombrie – între 15 şi 18 octombrie, în acelaşi timp cu TIB – la Târgul internaţional tehnic Bucureşti, veţi avea ocazia de a regăsi în acelaşi loc cele mai importante companii din domeniile energiei şi tehnicii.

Producători, distribuitori, autorităţi şi

15-17 octombrie 2014, între orele 10:00-18:00 18 octombrie 2014, între orele 10.00-16.00 Locaţie: Pavilionul C1 Pentru mai multe detalii despre eveniment, accesaţi:

www.eee-expo.ro

emilian stoenică, redactie@infomediu.eu

34

DACOROMANICA

Cum obții recoltă mare cu-n hârdău?

Dr. Marin Chiriţescu-Arva, profesor la Academia de Agricultură din Cluj, a publicat în 1925 lucrarea „Agrologie. Partea 1: Morfologia şi tehnologia pământului: Cu o schiţă de hartă a solurilor şi 90 de figuri în text”. Principalele subiecte prezentate în această carte sunt: formarea pământurilor, dezagregarea rocilor, originea substanțelor organice din pământ, formarea humusului, morfologia pământurilor, umiditatea în sol, cernoziomurile din România, zonele naturale de soluri ale României, straturile pământurilor cultivate, părțile constitutive ale pământului, împărțirea corpurilor după viteza lor de cădere în apă, analiza mecanică a pământului, fenomenul de capilaritate, atmosfera pământului, temperatura solului, compoziția pământului, flora și fauna internă a pământului, acțiunea organismelor vii asupra pământului, factorii climaterici și rolul lor etc. Vă invităm să parcurgeți câteva pasaje din lucrarea ce poate fi citită integral pe portalul online Dacoromanica – Biblioteca Digitală a Bucureștilor.

INOVAȚII 36

Poluarea și zgomotul măsurate cu telefonul Două aplicații pentru mobil pentru a măsura poluarea aerului și nivelul zgomotului au fost dezvoltate de cercetători din Belgia, Germania, Italia și Marea Britanie în cadrul proiectului EveryAware, la care Comisia Europeană a contribuit cu două milioane de euro, a informat executivul comunitar, potrivit EFE.

Aplicația AirProbe măsoară nivelurile de ozon, de carbon negru și de alți poluanți și vizează sensibilizarea cetățenilor în legătură cu problemele de mediu. Peste 300 de persoane au participat la primele teste efectuate la Anvers, Kassel, Torino și Londra. S-a analizat calitatea aerului în peste 28 de milioane de puncte.

WideNoise Cea de-a doua aplicație, WideNoise, urmărește măsurarea nivelurilor de poluare sonoră și a fost folosită deja de peste 10.000 de persoane.

Datele culese sunt accesibile persoanelor particulare, autorităților și oamenilor de știință, pentru a avea o informație mai exactă despre mediul lor înconjurător. „Proiectul EveryAware are scopul de a le da persoanelor particulare mai multe mijloace de acțiune, ca și instrumente simple, însă de precizie, pentru a măsura calitatea aerului și nivelurile de zgomot”, a spus Vittorio Loreto, coordonator al proiectului, director de cercetări la Fundația ISI din Torino și profesor de fizică la Universitatea Sapienza din Roma, citat joi într-un comunicat al CE.

Poluarea, una dintre principalele cauze de deces Datorită noilor tehnologii, „toată lumea poate crea, culege și împărtăși date spre binele comun” în domenii precum mediul înconjurător, sănătatea sau cultura. „Ocaziile de a fi mai bine informați și conectați sunt mai numeroase ca oricând și trebuie să profităm de ele”, a spus comisarul european pentru agenda digitală și vicepreședinte al Comisiei Europene, Neelie Kroes.

Poluarea atmosferică este una dintre primele cauze de deces din Europa, care în 2010, a dus la moartea prematură a peste 400.000 de persoane din spațiul Uniunii Europene, a menționat Comisia Europeană, în comunicat. Totodată, calitatea necorespunzătoare a aerului duce la îmbolnăviri și, prin urmare, mărește costurile medicale și reduce productivitatea economică. Totodată, poluarea atmosferică afectează recoltele și clădirile, reamintește CE.

REGIONAL ENVIRONMENTAL CENTER 38

Proiectul ProcA, Centrul Regional de Protecţie a Mediului România a devenit partener în implementarea proiectului ProcA, finanţat de către Comisia Europeană, prin programul Intelligent Energy Europe, având ca obiectiv principal implementarea ţintelor prevăzute de Planurile de Acţiune pentru Energie Sustenabilă, pe partea de achiziţii publice verzi.

Olga Nastasă, Communication Expert REC

implementat în 7 ţări europene

Acest obiectiv va fi realizat prin asistenţă în implementarea proiectelor pilot referitoare la grupe de produse de iluminat, clădirile şi sistemele lor şi tehnologie informatică, toate având un impact puternic asupra reducerii amprentei de dioxid de carbon, până în 2020.

Contractul dintre Comisia Europeană şi consorţiul ProcA a fost semnat la începutul lunii martie 2014, stabilind ca rezultat principal informarea şi acordarea de asistenţă tehnică municipalităţilor şi administraţiei publice în demararea şi susținerea proiectelor de achiziţii publice verzi, în 7 ţări europene. Vor fi create grupuri de lucru, se va solicita sprijin politic, vor fi implicate organizaţiile non-guvernamentale şi, implicit, vor fi înfiinţate politicile de achiziţii verzi.

Proiectul propune o diseminare intensivă prin evenimente de networking naţionale, comunicare şi informare la nivel naţional şi european şi implementarea politicilor de achiziţii publice verzi în cel puţin 40 de municipalităţi europene.

Mai mult, proiectul propune crearea unui sistem de premiere european care să crediteze eforturile susţinute în implementarea politicilor de achiziţii verzi în sistemele de ofertare naţionale şi europene, care să se bazeze pe 4 criterii distincte: Ÿ cel mai eficient sistem de ofertare pentru construcţia clădirilor şi sistemelor lor; Ÿ cel mai eficient sistem de ofertare pentru renovarea clădirilor şi sistemelor lor; Ÿ cel mai eficient sistem de ofertare pentru iluminat; Ÿ cel mai eficient sistem de ofertare pentru tehnologia informaţiei.

Mai multe detalii despre proiect puteţi găsila www.gpp-proca.eu/ro/

MARE NOSTRUM

Andra Drăghici

39

Programul MARLISCO, ce-și propune dezvoltarea unui management sustenabil al deșeurilor din mările și oceanele europene, a desfășurat un curs online pe această temă, dedicat profesorilor și specialiștilor din domeniu.

Acest curs a avut ca scop introducerea, în rândul educatorilor formali și non-formali, a materialului informativ nou creat: „Cunoaște, Simte, Acționează! pentru limitarea deșeurilor marine: planuri de lecții și activități pentru elevii de nivel mediu”. Acest material educațional va fi în curând disponibil online în limba engleză, precum și în mai multe limbi europene.

Cursul a fost conceput pentru a informa, a sensibiliza, dar mai ales pentru a permite profesorilor și studenților europeni să ia măsuri pentru a aborda problema deșeurilor din mările și de pe țărmurile noastre.

Cursul reprezintă un produs al parteneriatului MARLISCO și pe durata proiectului (2012-2015) va fi tradus și aplicat în țările partenere. Acesta conține 17 activități de învățare care analizează caracteristicile, sursele, efectele și căile posibile de abordare a problemei deșeurilor. O abordare ecologică, socială, culturală și economică. Cursul se dorește a fi o bază informativă adresat tinerilor cu vârste între 10-15 ani, putând fi folosit, de asemenea, și de către educatori din afara sistemului formal de școlarizare. În timpul cursului online, a fost prezentată o imagine de

Cunoaște, Simte, Acționează pentru limitarea deșeurilor marine!

ansamblu asupra pachetului educațional, formatorii și cursanții alcătuind o comunitate de învățare. Aceștia au sugerat modalități de a îmbunătăți măsurile propuse pentru ameliorarea problemei și au avut posibilitatea să vorbească despre obstacolele cu care se confruntă în țările lor. „Pe durata cursului, cei 69 de stagiari au vizionat și au comentat clipuri video, au studiat documente online, s-au implicat în sarcini online, au împărtășit experiențele lor în forumuri de discuții online și și-au dezvoltat propriile idei, formând astfel o comunitate de învățare plină de viață, extrem de implicată. În numele facilitatorilor, a fost o plăcere și onoare să desfășurăm acest e-curs de la care am învățat foarte mult noi înșine. Suntem, cu siguranță, motivați să-l repetăm”, a spus Iro Alampei, Facilitator șef, Grecia.

Pentru această primă sesiune a cursului, au fost acceptați 69 de participanți din 13 țări (Bulgaria, Cipru, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Portugalia, România, Turcia și Marea Britanie). Ei provin din sectorul educației formale, precum și non-formale, dar majoritatea, dacă nu toți, are experiență în problemele deșeurilor marine, fie ca educatori, fie ca specialiști în domeniu.

IVAN PATZAICHIN ÎȚI RECOMANDĂ

ROWMANIAFEST

40 Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 aduce la Tulcea, în perioada 29-31 august, cea de-a patra ediție a Festivalului Rowmania Fest, consolidând astfel o tradiție care începe să se contureze din în ce mai puternic: Tulcea este orașul care trebuie vizitat în fiecare an la începutul toamnei!

RowmaniaFest, un festival de tradiție la Tulcea

Festivalul pune la dispoziția doritorilor un weekend cât o vacanță, pentru că vine cu noutăți: ateliere pentru copii, o aventură de două zile de tip quest prin oraș, demonstrații de SUP – Stand Up Paddling. Nu renunțăm la niciuna dintre activitățile deja consacrate: competiții de vâslit pe Dunăre și pe lacul Ciuperca, concerte live, expoziții de fotografie pe Faleză și la Teatrul Jean Bart, proiecții de film în aer liber la Piața Civică, o dezbatere pe tema dezvoltării durabile a Deltei și comunităților județului Tulcea, un târg de meșteșugari tradiționali, o defilare cu cai de rasă și, mai ales, cea de-a doua ediție a Delta Rowmania Triathlon - etapă în circuitul național de triatlon.

La fel ca în fiecare an, Ivan Patzaichin îi va întâmpina pe oaspeți și va fi amfitrionul celor trei zile. „Tulcea este un oraș cu personalitate, în care întotdeauna m-am simțit bine. Am fost cu atât mai onorat atunci când am devenit cetățean de onoare și sper să pot contribui, prin acest

festival, la ridicarea profilului său. Mi-aș dori ca Tulcea să devină cu adevărat o destinație anuală, de neratat la începutul toamnei, atunci când e vremea mai blândă și tocmai bună de plimbare. Iar plimbările cele mai frumoase, dacă mă întrebați pe mine, sunt cele pe apă!“ a declarat Ivan Patzaichin, inițiatorul Festivalului și al mișcării Rowmania.

Evenimentul este organizat de Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23, sub patronajul Guvernului României și al Reprezentanței Comisiei Europene în România, cofinanțat de Consiliul Județean Tulcea și Primăria Municipiului Tulcea, şi beneficiază de sprijinul generos al partenerilor și sponsorilor Asociației.

Mai multe detalii găsiți pe: www.rowmania.ro www.facebook.com/RowmaniaPatzaichin www.facebook.com/IvanPatzaichin www.facebook.com/DeltaRowmaniaTriathlon

41

International Danubien (TID). Peste 100 de participanți la TID sosesc sâmbătă la Tulcea. De aici vor pleca în cea mai spectaculoasă etapă din tur (Tulcea / Murighiol / Sfântu Gheorghe).

TID este un proiect internaţional demarat acum 58 de ani. Echipe din ţările riverane Dunării şi din alte colţuri ale lumii vâslesc aproximativ 2516 km, de la izvoare până în Deltă.

Spectacolul Comunităţilor Locale - Moment artistic cu Ansamblul "Odyssea" al Tineretului Elen Tulcea Promovarea diversităţii etnice, lingvistice şi culturale din Dobrogea de Nord.

Festivitate de premiere - Descoperă ROWmania - Concurs de vâslit în canotci de 10+1 Tour International Danubien (TID) Vernisajul expoziţiei de fotografie "Bridges – Ages – Budapest" – Expoziție itinerantă de fotografie – povestea și istoria podurilor din Budapesta, din 1790 pînă în zilele noastre.

Expoziția va fi deschisă în perioada 30 august – 15 septembrie Expoziție itinerată de Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti Concert de pian Concerte Rock n` Row - Aegyssus Aeternum, Robin And The Backstabbers, Pasărea ROCK Proiecţie de film și Q&A - București, unde ești?

(România, 2014, 76', Regia: Vlad Petri)

Duminică, 31 august Delta Rowmania Triathlon, parte a Circuitului Național de Triatlon (înot, bicicletă, alergare )

Din program: Vineri, 29 august Deschiderea oficială a festivalului Defilarea cailor de rasă ai Clubului Hipic Real Racing din Tulcea

Sâmbătă, 30 august Deschiderea oficială a Târgului Artizan Eco Delta - Participă producători și meșteșugari tradiționali din comunitățile din Delta Dunării.

Târgul va fi deschis în perioada 30 - 31 august, și va avea şi ateliere educative pentru copii Concert de Fanfară

Intermezzo - Jazz Duo - Harcsa Veronika și Gyémánt Bálint

Descoperă Tulcea Quest – lansarea concursului de aventură urbană. Concursul se desfășoară Parada campionilor olimpici români ai sportului timp de 2 zile cu vâsle - Ivan Patzaichin, Vasile Dîba și Toma Competiţia pescărească “Ivan Patzaichin” Simionov, alături de sportivi ai CSM Danubius și concurs de vâslit în canotcă, pe Dunăre, între SupAcademy etc, pe Dunăre echipe de pescari din localităţile Deltei Concerte Rock`n Row - Byron, Celelalte Cuvinte Festivitatea de premiere a câştigătorilor Competiţiei “Ivan Patzaichin”

Delta Dunării, perspective noi – expoziție de fotografie Rewilding Europe și WWF-România Blue Danube / Green Delta – expoziție de fotografii realizate de Dragoș Lumpan

Descoperă ROWmania - Concurs de vâslit în canotci de 10+1 locuri Întâmpinarea participanţilor la Tour

Masă rotundă - Soft mobility - Sustenabilitatea transportului și turismului de-a lungul Dunării Descoperă ROWmania - Concurs de vâslit în canotci de 10+1 - FINALA NAȚIONALĂ Festivitate de premiere - Delta Rowmania Triathlon, Descoperă ROWmania - Concurs național de vâslit în canotci de 10+1, Descoperă Tulcea Quest – concurs de aventură urbană Spectacolul Comunităţilor Locale - grup de dans TUNA (Dunăre) și grup vocal KAYNANALAR (Soacrele) / Uniunea Democrată Turcă din România - Filiala Tulcea. Promovarea diversităţii etnice, lingvistice şi culturale din Dobrogea de Nord Concerte Rock`n Row - Zona Zero, Victor Solomon & Florian Stoica (CONEXIUNI), Cristi Minculescu & Nuțu Olteanu – Super Grup Proiecţie de film - Marfa și banii (România, 2001, 90', Regia: Cristi Puiu)

office@rowmania.ro, www.rowmania.ro

WWF ROMÂNIA 37

România nu și-a făcut toate temele pentru

combaterea comerțului ilegal cu lemn A trecut mai mult de un an de la intrarea în vigoare a Regulamentului UE privind comerțul cu lemn (EUTR 995), instrument ce urmărește prevenirea și combaterea comerțului cu lemn recoltat în mod ilegal în interiorul statelor membre. Comisia Europeană a publicat de curând un raport privind implementarea regulamentului la nivel național, care a arătat rezultate îngrijorătoare.

De asemenea, WWF a publicat rezultatele unui studiu care confirmă că multe dintre statele membre UE, printre care și România, nu reușesc încă să țină pasul cu legislația europeană și să oprească fenomenul comerțului cu lemn ilegal pe piețele europene.

Studiul, derulat de WWF (www.wwf.org.uk/barometer) în prima jumătate a anului 2014, arată că doar 11 țări din Uniunea Europeană au adoptat în legislația națională proceduri solide care ar putea controla comerțul cu lemn și produse din lemn, setând și sancțiuni mari pentru nerespectarea regulilor.

Aceste țări sunt: Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Lituania, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovenia și Marea Britanie.

Celelalte 17 țări (printre care unele date drept exemplu de bune practici în alte sectoare, precum Austria și Elveția) fie nu și-au adaptat legislația națională la Regulamentul European, fie au adoptat legislații care prevăd sancțiuni prea mici sau se lovesc de sisteme judiciare prea slabe, ceea ce împiedică implementarea efectivă a legii.

WWF consideră că, pentru a reduce exploatarea ilegală a lemnului și pentru a preveni distrugerea pădurilor, e nevoie de implicarea maximă a tuturor factorilor interesați în aplicarea legislației din domeniu.

WWF face apel la autoritățile române să ia în serios problema tăierilor ilegale și a comerțului cu lemn recoltat ilegal, având în vedere că prejudiciile produse prin aceste fapte ilicite amenință, de fapt, viitorul pe termen mediu și lung al

sectorului forestier și al domeniilor conexe, al calității mediului și al nivelului de trai, în general. Gestionarea pădurilor României ar trebui să se găsească în topul preocupărilor guvernului, având în vedere faptul că vorbim despre un dar extrem de prețios și mai ales regenerabil.

România este printre fruntașele plutonului codaș în ceea ce privește transpunerea EUTR, iar această stare de mediocritate nu face decât să ne dea măsura seriozității cu care abordăm problema lemnului și utilizării acestuia. Suntem o țară cu o resursă lemnoasă de invidiat, care ne obligă să fim campioni la felul în care o gestionăm. Am fi putut face mai mult și mai devreme!”, a spus Costel Bucur, Directorul programul de păduri și arii protejate la WWF.

Rolul politicilor în exploatarea pădurilor În ultima vreme, creșterea economică mondială a generat o creștere a presiunii asupra pădurilor. Această creștere a cererii pentru lemn și produse din lemn, coroborată cu deficiențele instituționale și de guvernanță existente fac ca tăierile ilegale și comerțul aferent să devină o problemă de interes internațional major. S-a impus astfel pe agenda guvernelor și a politicilor internaționale nevoia soluționării tăierilor ilegale prin legislație/acorduri la nivel global. SUA, UE și Australia au luat atitudine prin adoptarea unor legislații care să prevină utilizarea lemnului ilegal, fie că se referă la cel importat, sau la cel de pe piața autohtonă.

44

Adevăratul cost al cărnii Christine Chemnitz

SPEAKER'S CORNER Christine Chemnitz Șeful Departamentului de Politici Agricole Internaționale din cadrul Fundației Heinrich Böll

Shefali Sharma Shefali Sharma

Director al departamentului de Produse agricole și globalizare din Institutul pentru Agricultură și Politici comerciale din Minnesota

Producția alimentelor de origine animală în fermele de mari dimensiuni este un motor al industrializării întregii agriculturi.

Expansiunea fără milă a acestui tip de producție este vinovată, în parte, de schimbări climatice, despăduriri, pierderea biodiversității, încălcarea drepturilor omului, totul pentru a satisface apetitul nesănătos pentru carne ieftină al societăților vestice.

Cetățenii din Europa și Statele Unite au fost cei mai mari consumatori de carne din secolul XX, cu un consum mediu de 60-90kg/persoană/an – cu mult mai mult decât necesarul nutrițional al omului. Deși nivelul consumului în Occident este acum în stagnare și chiar în scădere în anumite regiuni, rămâne totuși cu mult mai mare decât în majoritatea celorlalte regiuni de pe glob. În același timp, în țările în curs de dezvoltare, mai ales în cele din noua uniune BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud), membrii clasei de mijloc adoptă și ei o dietă din ce în ce mai asemănătoare cu cea a occidentalilor. În următoarele decenii, pe măsură ce veniturile continuă să crească, vor crește și consumurile de carne și de alte produse de origine animală (unt, lapte, brânză, ouă etc).

Pentru a face față acestei cereri în creștere, firmele de agribusiness de pe glob vor încerca săși crească producția anuală de carne de la 300 de milioane de tone, cât este în prezent, la 480 de milioane de tone până în 2050. Astfel, vor genera serioase provocări sociale și ecologice la aproape fiecare nivel al lanțului comercial (furnizarea de furaje, producție, procesare, transport, distribuție, vânzare etc).

O mare problemă cu producția cărnii în stil industrial este că provoacă emisii considerabile de gaze cu efect de seră. Și nu este vorba doar de gazele emise de animalele rumegătoare care produc metan în timpul procesului digestiv.

Deșeurile produse de animale, împreună cu fertilizatorii și pesticidele folosite pentru a cultiva furajele, generează cantități foarte mari de oxizi

Copyright: Project Syndicate, 2014

www.project-syndicate.org

de azot. În plus, acest model de producție implică schimbarea destinației terenurilor și defrișarea pădurilor, încă de la primul nivel – cultivarea furajelor. În prezent, în jur de o treime din culturile agricole existente pe planetă este folosită pentru producerea furajelor pentru animale. Dacă sunt luate în calcul și pășunile, atunci 70% dintre terenurile cu potențial agricol sunt folosite pentru creșterea animalelor.

Un consum de carne atât de ridicat, înseamnă o producție de soia aproape dublă, ceea ce implică o creștere proporțională a utilizării de terenuri, fertilizatori, pesticide și apă. Creșterea diversității culturilor destinate animalelor va pune presiune pe prețurile terenurilor și chiar costul hranei pentru oameni, făcând foarte dificilă atingerea nevoilor nutriționale de bază, de către cei mai săraci oameni de pe glob.

Pentru a înrăutăți și mai mult situația, trecerea de la sistemele tradiționale mixte de creștere a animalelor, la ferme de mari dimensiuni pune în pericol existența comunităților rurale, mai ales în țările în curs de dezvoltare. Păstorii, mici producători și fermierii independenți pur și simplu nu pot concura cu prețurile foarte mici oferite de industrie. Prețurile marilor producători nu iau în considerare efectele nocive asupra mediului și sănătății pe care aceste sisteme de producție (de mari dimensiuni) le produc. În plus, sistemul de creștere a animalelor în mod industrial oferă salarii mici și standarde scăzute de sănătate și siguranță, astfel că acesta nu reprezintă o alternativă bună pentru forța de muncă.

Pe lângă toate acestea, mai există și un impact al producției industriale de carne asupra sănătății consumatorilor. Consumul excesiv de carne și produse de origine animală cauzează probleme de sănătate

45

strâns legate de nutriție, precum obezitate și boli cardiovasculare. Mai mult decât atât, menținerea unui număr foarte mare de animale înghesuite în spații închise încurajează dezvoltarea și răspândirea de boli infecțioase care pot trece la om, precum gripa aviară. Iar măsurile luate pentru a reduce acest risc, precum administrarea unor mici doze de antibiotic pentru a preveni boala (dar și pentru a susține dezvoltarea masei animalului), creează probleme grave de sănătate oamenilor - acei agenți patogeni devin din ce în ce mai rezistenți la antibiotice și alte tipuri de medicamente oferite oamenilor.

Uitându-ne la condițiile oribile pe care le îndură animalele și la încăpățânarea patronilor din industrie, care nu vor să aplice standarde rezonabile privind bunăstarea animalelor, ne putem întreba cum a putut fi lăsată industria să se dezvolte atât de mult?

Răspunsul stă în puterea ei oligarhică, de dominare a pieței, ceea ce permite marilor producători să-și externalizeze adevăratele costuri de mediu și sociale, costuri ce vor fi suportate de muncitori și de contribuabili.

Adevărul este că există și alte moduri prin care poate fi asigurată cerința din ce în ce mai mare de carne și produse animale. În Uniunea Europeană, doar două elemente din Politica Agricolă Comună ar trebui schimbate pentru a reduce semnificativ dereglările sistemului de producție. Implementarea acestor schimbări ar transmite un semnal clar că decidenții politici ai UE țin cont cu adevărat de dorințele consumatorilor. Prima schimbare ar fi să se interzică importul de furaje modificate genetic și să oblige fermierii să producă cel puțin jumătate din furajele folosite pentru hrănirea animalelor în propria lor fermă. Un set clar de reguli privind achiziționarea furajelor ar elimina dezechilibrele internaționale privind

nutrienții și ar micșora considerabil puterea corporațiilor agricole multinaționale din domeniul biotehnologiilor precum Monsanto.

Mai mult, îngrășămintele naturale rezultate în urma creșterii animalelor n-ar mai fi transportate pe distanțe lungi, ci ar putea fi folosite pentru a fertiliza propriile terenuri agricole pe care sunt cultivate plantele pentru furaje.

A doua schimbare se referă la antibiotice. Administrarea antibioticelor (care de fapt nu este necesară) în furaje și apă, ar trebui interzisă total. Acest lucru ar forța fermierii să trateze fiecare animal în parte, în urma unui diagnostic oferit de veterinar. În Statele Unite, agenția Food and Drug Administration ar putea interzice folosirea antibioticelor în alt mod decât cel terapeutic. Iar programele de finanțare pentru ferme ale Departamentului de Agricultură ar putea reprezenta un sprijin pentru gospodăriile familiale și fermele de mici dimensiuni în care animalele sunt crescute în condiții rezonabile.

Astfel, s-ar încuraja un mod mai sustenabil de a produce carne și produse de origine animală.

Desigur, aceste acțiuni ar fi doar câțiva pași importanți de început.

Pe măsură ce clasa de mijloc crește, este vital să se recunoască faptul că modelele din Vest privind producția și consumul de carne nu oferă o soluție pentru viitor. Este timpul să creăm un sistem care se potrivește cu limitările noastre ecologice, sociale și de ordin etic.

46

Eșecul Statoil, speranța activiștilor de mediu Speranțele companiei de stat norvegiene Statoil au fost ruinate de vestea că nu au fost găsite cantități viabile de petrol și gaz în forajele din nordul țării. Înainte de căutări, compania oferise activiștilor de mediu doar îndoieli cu privire la depozitele de hidrocarburi din zona arctică.

BELLONA FOUNDATION Charles Digges

www.bellona.org

„Aceasta nu este o regiune în care să săpăm după petrol, atât din punct de vedere ecologic, cât și economic. Aceasta este cu adevărat o risipă de bani din partea Statoil”, a declarat Frederic Hauge, președintele Bellona. Atât Bellona, cât și organizația Greenpeace, ai cărei activiști s-au urcat în această primăvară pe o platformă a Statoil pentru a protesta, au salutat eșecul companiei norvegiene de a găsi hidrocarburi prin noile foraje.

Producția de petrol și gaze din Marea Nordului este în scădere, iar organizațiile de mediu se tem că noile săpături în zone înghețate, mai îndepărtate și mai greu accesibile ar putea avea consecințe devastatoare pentru ecosistemele fragile din acele zone, în cazul unei deversări.

Se estimează că în zona arctică s-ar afla aproximativ un sfert dintre resursele de petrol și gaz rămase pe planetă, conform unui studiu din 2008 făcut de US Geological Survey.

Din punctul de vedere al președintelui Bellona, dacă se vor exploata hidrocarburi în aceste zone sensibile, problema nu va fi DACĂ va avea loc o deversare care va polua zona, ci CÂND va avea loc aceasta.

Greenpeace Norvegia susține că Statoil n-ar fi trebuit să primească aprobare pentru a fora în zona Barents. „Licențele nu trebuiau acordate încă de la început!

Acum, când toate aceste puțuri s-au

47

dovedit a nu fi viabile din punct de vedere comercial, putem spune că păsările de pe insula Bear au câștigat”, a spus Truls Gulowsen, directorul organizației.

Eșecul forajelor Statoil Compania Statoil avea așteptări ridicate în zona Hoop după ce, anul trecut, a fost găsit petrol la doar 20 de km distanță. Dar, din cele 3 puțuri de explorare forate în campania de anul acesta - Apollo, Atlantis și Mercury, ultimele două conțineau doar cantități foarte mici de gaz, conform publicației de profil Oil&Gas Journal.

Puțurile Atlantis și Mercury au fost săpate fără succes în nord, la aproximativ 300 de km de țărmul Norvegiei, în zona Mării Barents numită Hoop. Statoil susținea inițial că rezervorul Apollo este viabil, acolo fiind amplasată și platforma petrolieră pe care membrii Greenpeace au urcat în semn de protest. Aceștia au fost ulterior îndepărtați de poliție. Însă noile săpături nu au descoperit un depozit de hidrocarburi suficient de mare pentru a putea fi valorificat comercial, astfel că sezonul 2014 de forări a reprezentat un eșec pentru Statoil.

Platforma Spitsbergen „cucerită” de activiștii Greenpeace aparține companiei Transocean, aceeași care deținea și platforma Deepwater Horizon, care a explodat în Golful Mexic în 2010, omorând

11 oameni și poluând mediul cu 4,9 milioane de barili de petrol. Scurgerea a afectat coasta de sud a Statelor Unite și a continuat nestingherită timp de 87 de zile.

Compania a încercat prin această nouă campanie de forări să repete descoperirile importante făcute în Marea Barents în 2011 și 2012.

Condițiile meteorologice dure și „Este firesc să fim dezamăgiți de rezultatele lipsa infrastructurii la distanțe mari campaniei de forare din această vară din de țărm îngreunează activitatea zona Hoop. Totuși, este important să industriei petroliere și cresc înțelegem că această zonă cuprinde o arie costurile necesare exploatării, mai de 15.000 kmp. cu doar 6 puțuri finalizate ales comparativ cu noile resurse până în prezent. Deci nu avem încă toate descoperite pe glob, în zone mai răspunsurile cu privire la ce se găsește în accesibile. subsolul acestei zone. Chiar dacă Astfel de condiții dificile de forare descoperirile nu sunt satisfăcătoare din au forțat anul acesta compania punct de vedere economic, fac totuși parte Royal Dutch Shell să suspende din procesul de explorare. Ele oferă activitatea în Alaska, acesta fiind al informații importante cu privire la această doilea an consecutiv când se arie”, a declarat Irene Rummelhoff, întâmplă acest lucru. Alte companii vicepreședinte Statoil. Purtătorii de cuvânt care încearcă să foreze în zona ai Statoil nu au răspuns solicitărilor Bellona arctică sunt Exxon Mobile și de a oferi și mai multe detalii. compania rusească Rosnef, care dezvoltă operațiuni în Marea Kara.

Gazprom, un alt gigant din Statoil mai speră domeniul energiei, a extras în Pe lângă declarația făcută, Rummelhoff a aprilie 70.000 de tone de petrol adăugat că gigantul petrolier va analiza noile crud tip substandard prin date obținute și le va folosi în modelele platforma Prirazlomnaya Arctic. create pentru explorarea hidrocarburilor.

Compania franceză Total a „Am dezvoltat un sistem de exploatare a cumpărat Prirazlomnaya, însă a petrolului în zona Hoop, însă e nevoie să anunțat că nu va fora niciodată în lucrăm mai mult pentru a înțelege cum zona arctică din motive ce țin de migrează petrolul și unde se acumulează. protecția mediului.

Explorarea de hidrocarburi în Marea Barents necesită timp și energie”.

48 De ce anume este determinat comportamentul consumatorilor?

Ce ne face să cumpărăm

ceea ce cumpărăm Lucia Reisch

Există factori externi şi interni care determină comportamentul nostru de consumatori.

Printre factorii externi se numără accesibilitatea, disponibilitatea şi preţul convenabil - ce produse sunt disponibile şi dacă ni le putem permite. În unele cazuri, de exemplu, poţi avea mijloacele necesare pentru a-ţi putea permite produse ecologice mai scumpe, dar este posibil ca acestea să nu fie disponibile acolo unde locuieşti.

Factorii interni se referă la motivaţii, propriul set de preferinţe şi nevoi, care, la rândul lor, sunt determinate de numeroase influenţe.

Comunicarea comercială este una dintre aceste influenţe, dar nu singura. În cea mai mare parte, consumul nostru este determinat de ceea ce fac cei din jurul nostru. Studii neurologice recente arată că suntem mult mai puţin raţionali şi mai puţin disciplinaţi atunci când facem cumpărături. Potrivit unor studii, până la 9095% dintre alegerile pe care le facem într-un magazin sunt determinate de impuls, de emoţii şi de obiceiuri. În principal, cumpărăm ceea ce cunoaştem. Doar o mică proporţie din achiziţiile noastre sunt realizate pe baza unei decizii cognitive. Cu siguranţă, constatările pot varia în funcţie de grup. Comunicarea comercială pare să aibă o mai mare influenţă asupra tinerilor.

S-a schimbat comportamentul nostru de consumatori de-a lungul anilor?

Toţi europenii, de toate vârstele, sunt consumatori. Ceea ce alegem să consumăm şi să cumpărăm influenţează ceea ce se produce.

Dar cum alegem ce anume să cumpărăm? Este vorba de o decizie raţională sau de una impulsivă? Am întrebat-o pe Lucia Reisch, profesor în domeniul comportamentului consumatorilor şi politicilor pentru consumatori la Copenhagen Business School, despre cum se comportă europenii la cumpărături.

În unele privinţe, caracteristicile de bază au rămas aceleaşi. Suntem influenţaţi de ceea ce fac cei din jurul nostru. În alte privinţe, au existat schimbări considerabile. Comportamentul nostru de consumatori a devenit mult mai sofisticat. Pe rafturi sunt disponibile mai multe produse şi mai multe opţiuni. Cumpărăturile online au dus acest aspect la un alt nivel. Acum putem să comandăm mai mult sau mai puţin orice este disponibil pe piaţa globală şi să aşteptăm să ne fie livrat. Aceste evoluţii au schimbat în mod firesc comportamentul consumatorilor. Există mai puţină autoreglementare.

Structura cheltuielilor în gospodărie s-a schimbat şi ea într-o oarecare măsură. În Europa, cheltuim mai mult pe comunicaţii, informaţie şi tehnologie, călătorii şi locuinţă.

Evoluţiile tehnologice ne-au influenţat opţiunile în materie de consum. Acum câteva decenii, nu exista un televizor în fiecare gospodărie. În prezent, în UE şi în alte regiuni dezvoltate, în numeroase gospodării există mai mult de un televizor.

49

O altă diferenţă este legată de modul în care economisim. În Europa, oamenii tind să economisească o proporţie mai mică din veniturile lor. În fapt, există o mai mare probabilitate ca ei să contracteze un credit de consum pentru călătorii şi dispozitive electronice. Unele dintre aceste tendinţe sunt preluate de sondajele Eurobarometru.

Este vorba doar despre un consum mai mare şi mai impulsiv? În niciun caz! Putem observa şi o puternică tendinţă de evoluţie în ceea ce priveşte consumul durabil şi în privința colaborării – care implică nu doar persoanele fizice, ci şi companiile care produc bunuri şi servicii de consum. În unele sectoare economice, precum confecţiile, construcţiile şi sectorul financiar, putem observa din ce în ce mai multe produse şi servicii eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor. În sectorul construcţiilor, de exemplu, eficienţa energetică şi utilizarea mai adecvată a materiilor prime au devenit parte a tendinţei generale. Unul dintre proiectele în care sunt implicată analizează modurile în care industria modei poate deveni mai durabilă, nu doar din perspectiva mediului, ci şi din punct de vedere social. În multe privinţe, aceste tendinţe noi sunt strâns legate de cererile şi aşteptările consumatorilor şi sunt determinate de acestea. În Europa, există un segment al societăţii care se preocupă de bunăstarea şi fericirea sa la nivel global. În acest segment pot fi incluse familiile cu copii sau persoanele cu un anumit nivel de educaţie, de venit sau de conştientizare. Pentru aceste grupuri, devine din ce în ce mai important să trăiască într-un mediu sănătos sau să ştie cine produce bunurile pe care le cumpără şi cum le produce. De asemenea, aceste grupuri sunt de multe ori dispuse să acţioneze. În ţările mai bogate, aceste grupuri devin o forţă de piaţă.

Nu este surprinzător faptul că susţinerea pentru astfel de mişcări în direcţia durabilităţii

este mult mai limitată în rândul grupurilor cu venituri mai mici din Europa şi, în mod similar, în ţările în curs de dezvoltare. Componenta preţului convenabil în triunghiul reprezentat de „accesibilitate, disponibilitate şi preţ convenabil" are o pondere mare.

comun a autovehiculelor au un succes deosebit. Programele bine concepute şi organizate, precum programul „Car-to-Go" din Stuttgart, Germania, au un succes foarte mare, chiar şi într-un oraş producător de maşini cum este Stuttgartul.

Există unele atitudini părtinitoare Politicile publice pot influenţa care sunt bine înrădăcinate. De comportamentul? exemplu, suntem interesaţi de Cu siguranţă, politicile pot influenţa propriul nostru statut în raport cu al comportamentul consumatorilor. Trebuie să celorlalţi ca noi.

De asemenea, reţinem că, în societăţile democratice, suntem imitatori sociali. Atunci când politicile trebuie să fie susţinute de votanţi. concepem o iniţiativă sau o politică, Impunerea de taxe asupra opţiunilor nu ar trebui să încercăm să nesustenabile ar duce la creşterea preţului, iar schimbăm aceste aspecte bine preţul este un factor important pentru mulţi înrădăcinate.

Dimpotrivă, cele mai atunci când cumpără produse şi servicii. bune rezultate se obţin atunci când Autorităţile publice sunt, la rândul lor, aceste elemente sunt luate în consumatori – o forţă de piaţă pentru considerare şi utilizate. Dacă oferta anumite produse. De exemplu, o decizie de a este atractivă şi ceilalţi ca tine o cumpăra pentru toate instituţiile publice doar acceptă, cel mai probabil o vei alimente ecologice sau cafea provenită din accepta şi tu. comerţul echitabil sau de a favoriza vehicule durabile pentru serviciile publice poate creşte În prezent sunt implicată într-un proiect de cercetare finanţat de UE cota de piaţă a produselor şi serviciilor care analizează modul în care poate sustenabile. fi dezvoltată inovarea integrată la Politicile publice au, de asemenea, un rol în nivelul utilizatorului, precum şi transformarea infrastructurii, pentru a oferi consumul în colaborare cu alte opţiuni mai durabile. Acest aspect are persoane.

Care sunt nevoile legătură cu accesibilitatea şi disponibilitatea. utilizatorului? Cum pot fi promovate Dacă nu există piste pentru biciclete, nu ne alegerile sustenabile? Cum pot fi putem aştepta ca bicicletele să fie utilizate la aplicate la scară mai largă iniţiativele scară largă ca mod de transport. Cheia prin care comunităţile îşi folosesc în succesului politicilor publice este să se ofere comun resursele?

Cum am putea să-i ca opţiuni de bază produse şi servicii convingem pe tineri să mănânce mai sănătoase şi sustenabile, împreună cu sănătos? libertatea de a refuza o opţiune.

Există multe idei bune pentru folosirea în comun a resurselor, fie că Cum se poate schimba este vorba de împrumutul de haine comportamentul consumatorilor? de la „bibliotecile de modă", fie de Campaniile de informare pot contribui la împrumutul de unelte de la vecini. creşterea gradului de conştientizare. Totuşi, Pentru ca aceste idei de nişă să fie pentru ca orice tip de schimbare a utilizate la scară mai largă ar putea fi comportamentului să aibă loc la scară largă, nevoie să fie facilitate sau sprijinite oferta trebuie să fie accesibilă, fiabilă şi uşor de autoritățile publice. de utilizat. Unele programe de folosire în

50

Două treimi din planeta noastră sunt acoperite de mări și oceane. Dacă sunt gestionate într-un mod responsabil, mările și oceanele pot oferi surse de alimente, medicamente și energie, protejând în același timp ecosistemele pentru generațiile viitoare. Cu toate acestea, pentru ca acest lucru să fie realizabil, avem nevoie de mai multe cunoștințe referitoare la mări și oceane.

Inovare în „economia albastră” Prin urmare, Comisia a prezentat un plan de acțiune privind inovarea în domeniul „economiei albastre”, cu scopul de a susține utilizarea durabilă a resurselor oceanice și de a favoriza creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă în Europa. „Temelia pe care o punem astăzi va ajuta generațiile de mâine ale Europei să dispună de cunoștințele și competențele prin care să asigure o mai bună gestionare a mărilor și oceanelor, pentru a profita la maximum de avantajele pe care ni le oferă, respectând în același timp echilibrul ecosistemului marin”, a declarat Maria Damanaki, comisarul european pentru afaceri maritime și pescuit. „Inițiativa noastră de creare a unei hărți digitale a întregii suprafețe a fundului oceanelor și mărilor europene va oferi mai multă previzibilitate întreprinderilor care investesc în acest domeniu, reducând costurile și stimulând și mai mult inovarea, pentru o creștere economică albastră durabilă”, a mai adăugat Damanaki.

Domeniu de interes pentru Europa Comisia a identificat o serie de provocări care trebuie abordate: cunoștințele noastre despre mări și oceane sunt încă limitate, eforturile în domeniul cercetării maritime ale statelor membre nu sunt coordonate, iar forța de muncă a Europei de mâine va avea nevoie de mai mulți ingineri și oameni de știință care să aplice noile tehnologii în mediul marin. „Se pare că dispunem de mai multe cunoștințe despre suprafața Lunii și chiar a planetei Marte decât despre fundul mărilor și oceanelor.

Inovarea în domeniul maritim dispune de un potențial economic enorm, care ne va ajuta să abordăm provocări cum ar fi schimbările climatice și securitatea alimentară. Prin urmare, «creșterea economică albastră» se situează printre domeniile de interes ale programului Orizont 2020, noul nostru program pentru cercetare și inovare”, a declarat Máire Geoghegan-Quinn, Comisarul european pentru cercetare și inovare.

51

Planul de acțiune al Comisiei 1. Crearea unei hărți digitale a întregii suprafețe a fundului mărilor și oceanelor europene până în 2020.

2. Crearea unei platforme de informare online, care să fie operațională înainte de sfârșitul anului 2015, privind proiectele de cercetare în domeniul marin din cadrul programului Orizont 2020, dar și proiectele privind cercetarea în domeniul marin finanțată la nivel național, prin care să fie împărtășite rezultatele proiectelor finalizate.

3. Înființarea unui forum al întreprinderilor și al științei în domeniul economiei albastre, care va implica sectorul privat, oameni de știință și ONG-uri, prin intermediul său, având loc un schimb de idei și rezultate. O primă reuniune va avea loc cu ocazia evenimentului „Ziua maritimă 2015” de la Pireu, Grecia.

4. Încurajarea actorilor din cercetare, întreprinderi și învățământ să identifice, înainte de 2016, necesitățile și competențele viitoare ale forței de muncă din sectorul maritim.

5. Analizarea posibilității ca actorii principali din cercetare, întreprinderi și învățământ să înființeze o comunitate de cunoaștere și inovare (CCI) pentru economia albastră după 2020. CCI-urile, parte a

Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), ar putea stimula inovarea în mai multe moduri, de exemplu prin desfășurarea de programe de educație și formare, prin consolidarea legăturii dintre cercetare și piață și prin crearea de proiecte de inovare și incubatoare de afaceri.

Știați că aproximativ 30% din fundul mărilor și oceanelor din jurul Europei nu a fost încă explorat?

Această suprafață variază între 5% în Golful Biscaya și coasta iberică și peste 40% în Marea Nordului, Marea Context Ionică și partea centrală a Economia maritimă sau „albastră”, cum a Mării Mediterane. O mai fost botezată, a UE este un domeniu vast, care cuprinde peste 5 milioane de angajați bună înțelegere a ceea ce se în diverse sectoare precum pescuitul, întâmplă sub nivelul mării va transportul, biotehnologiile marine și oferi o mai bună cunoaștere sursele regenerabile de energie offshore. a resurselor oceanice și o Între 2007 și 2013, Comisia Europeană a mai bună înțelegere a contribuit în medie cu 350 de milioane de euro pe an la cercetarea marină și maritimă, modului în care acestea pot fi utilizate în mod durabil. prin intermediul celui de-al șaptelea program-cadru. O cercetare semnificativă în domeniul marin este, de asemenea, realizată prin intermediul programelor statelor membre (aproximativ 300 de milioane de euro pe an în Franța și Germania, de exemplu). Creșterea economică albastră beneficiază în cadrul noului program „Orizont 2020”, de un buget specific de 145 de milioane de euro alocat perioadei 2014-2015, la care se adaugă alte oportunități în cadrul programului.

PE SCURT South Stream se oprește

Resurse naturale „pe datorie”

Cauciucul, materie primă

Populaţia globului este nevoită să consume, până la sfârşitul anului 2014, resursele naturale ale planetei „pe datorie”, deoarece materia primă oferită pentru un an de către natură s-a epuizat, atenţionează World Wide Fund for Nature (WWF) România, într-o informare referitoare la Earth Overshoot Day – ziua în care populaţia de pe întreg Pământul a epuizat toate resursele naturale pe care planeta le poate genera timp de 365 de zile. „Folosim mai mult decât avem, mai mult decât ne poate oferi natura, aşa că, pentru tot restul anului 2014, consumăm de la natură «pe datorie» bunurile şi serviciile de care avem nevoie ca să supravieţuim. Dacă ar fi să facem o paralelă, ne putem imagina că am moştenit un capital, dar în loc să cheltuim dobânda pe care o obţinem în fiecare an pentru fondurile pe care le avem în cont, noi cheltuim dobânda şi o parte din fonduri.

Astfel, de la an la an, capitalul e mai mic, dobânda la fel, iar noi cheltuim mai mult şi lăsăm în urmă mai puţin pentru generaţiile viitoare. Epuizarea acestui capital de resurse naturale şi acumularea de deşeuri şi emisii, în special cele de dioxid de carbon, pot continua pe o durată limitată, până când ecosistemele încep să se degradeze şi, în final, să colapseze”, arată organizaţia de mediu. Potrivit WWF, impactul consumului excesiv se vede deja în diverse fenomene: lipsa apei, deşertificarea, eroziunea solului, scăderea productivităţii solurilor, defrişările şi fenomenele negative cauzate de dispariţia pădurilor, dispariţia speciilor, colapsul unor stocuri de peşte şi schimbările climatice.

În sfârșit! Cauciucurile uzate au început să fie folosite drept materie primă. Compania suedeză Apokalyps Labotek confecţionează parchet durabil din cele 4 milioane de pneuri aruncate la nivel naţional, în fiecare an. Cauciucul este transformat într-o pulbere care, amestecată cu plastic reciclat, devine materia primă pentru un parchet de bună calitate. În oraşul indian Mumbai, antreprenorul Anu Tandon Vieira a înfiinţat The Retyrement Plan, o firmă unde muncitorii transformă anvelope vechi şi alte materiale reciclate în mobilier de exterior, rezistent la intemperii.

Localnicii întreprinzători din Kenya comercializează cu succes aşanumitele sandale „Akala”, realizate manual din anvelope uzate, care sunt de 10 ori mai durabile decât cele obişnuite. De altfel, membrii tribului Maasai, care cutreieră sudul Kenyei şi nordul Tanzaniei, poartă în mod obişnuit aceste sandale de folosinţă îndelungată. În SUA, există magazinul Detroit Threads, care oferă clienţilor şlapi confecţionaţi din anvelope uzate la Cass Community Social Services din Detroit, unde lucrează zeci de persoane. Preţul acestui produs este de 25 de dolari perechea. Șlapii au un design realizat de studenţii de la Universitatea din Michigan. Trebuie să știți că anvelopele sunt extrem de nocive pentru mediu, anual, pe tot globul, se aruncă aproximativ 1,5 miliarde de pneuri.

Bulgaria a decis să oprească orice operaţiune legată de construcţia gazoductului South Stream, întrucât nu sunt îndeplinite standardele impuse de Comisia Europeană. Mai concret, South Stream nu respectă decizia care interzice furnizorilor de gaze naturale să controleze și accesul la conductele care transportă gazele naturale. Din punct de vedere geografic, în prezent Bulgaria este o țară cheie pentru proiectul South Stream. Dar, dacă Bulgaria nu va mai continua proiectul, o alternativă poate deveni Turcia, care în ultimele 6 luni a propus de multe ori ca gazoductul South Stream să treacă pe teritoriul ei. De altfel, la sfârşitul anului 2011, Turcia a acordat Rusiei permisiunea ca viitorul gazoduct South Stream să îi tranziteze apele teritoriale. Noul ministru bulgar al Economiei şi Energiei a cerut grupului energetic naţional Bulgarian Energy Holding (BEH) să suspende toate operaţiunile în legătură cu gazoductul South Stream până când acest proiect va respecta standardele Uniunii Europene, transmite BTA, preluată de Agerpres. Într-o scrisoare trimisă BEH, ministrul Vasil Shtonov cere companiei să suspende orice procedură de licitaţie, precum şi semnarea oricăror noi acorduri în legătură cu South Stream. Decizia autorităţilor de la Sofia vine la aproximativ o lună după ce Comisia Europeană a cerut Guvernului bulgar să suspende lucrările la gazoductul South Stream, un proiect condus de grupul rus Gazprom, în aşteptarea unei decizii referitoare la conformitatea proiectului cu legislaţia europeană.

PE SCURT

Pământul, în pragul unei noi extincţii în masă Pământul pare să fi ajuns în pragul celui de-al șaselea fenomen de dispariție în masă a speciilor care formează biosfera, conform unui nou studiu, publicat de revista Science, care indică un declin de 25% al populațiilor din speciile rămase, informează www.natureworldnews.com.

Acest fenomen nu poate fi pus însă pe seama unei catastrofe naturale, ci are cauze exclusiv antropice. Coordonatorul acestui studiu, Rodolfo Dirzo, profesor de biologie la Universitatea Stanford, descrie situația din prezent a biosferei drept un proces de scădere antropică a biodiversității. Începând cu secolul XVI, peste 320 de specii de vertebrate terestre au dispărut. În prezent, la nivel mondial, între 16% și 33% din rândul speciilor de vertebrate sunt amenințate cu dispariția sau sunt în curs de dispariție. Mamifere mari, precum elefanții, rinocerii sau urșii polari se numără printre speciile intrate în declin, un trend similar celor înregistrate în celelalte procese de dispariții în masă. Deși aceste specii reprezintă un procent relativ mic din biosferă, pierderea lor va declanșa un efect de domino de-a lungul lanțului trofic, efect ce va fi resimțit chiar și la capătul acestui lanț, de către om.

Un experiment desfășurat în Kenya a urmărit excluderea a trei specii de animale - zebrele, girafele și elefanții - dintr-o regiune, pentru a observa efectele absenței acestor animale din respectivul ecosistem. În lipsa acestora, iarba și vegetația pitică de savană s-au extins, iar nivelul de compactare a solului a scăzut. Animalele mici se puteau adăposti în această vegetație, iar prădătorii nu mai puteau vâna cu aceeași eficiență. În consecință, numărul rozătoarelor purtătoare de boli din regiune s-a dublat, fapt care constituie o amenințare pentru sănătatea oamenilor.

Concurs „Eu și Mediul” Un nou concurs al Agenției Europene de Mediu (EEA) invită atât fotografii profesioniști, cât și amatorii să surprindă într-o poză ce reprezintă mediul pentru ei. Pasionații de fotografie se pot înscrie gratuit în competiția „Eu și Mediul”, trimițând poze pe teme diverse legate de probleme de ecologie și mediu. Fotografiile se pot referi la oricare dintre sectoare de activitate ale EEA: poluarea atmosferică, biodiversitate, produse chimice, schimbări climatice, mediu şi sănătate, folosirea terenurilor, resurse naturale, zgomotul, solul, deşeurile şi resursele materiale, apa, agricultura, energia, pescuitul, consumul gospodăriilor, industria, domeniul populaţiei şi al economiei, turismul, transporturile etc. Marele câștigător va primi 2.000 de euro, iar pentru premiul al doilea și al treilea se vor acorda 1.500 de euro și, respectiv, o mie de euro.

Termenul limită pentru înscrierea în concurs este 30 septembrie 2014!

Toate datele le găsiți pe http://www.eea.europa.eu/about-us/what/publicevents/competitions/environment-me-2013-eea-photocompetition/submission-form.

INOVAȚII 55

Mucuri de țigară, capabile să

stocheze energie Oamenii de știință din Coreea de Sud susțin că au descoperit o modalitate de a transforma mucurile de țigară într-un material capabil să stocheze energie, care ar putea fi apoi folosită în nenumărate scopuri, de la încărcarea telefoanelor mobile până la alimentarea automobilelor electrice, relatează Reuters. celuloză și considerate toxice și poluante atunci când sunt aruncate.

Material pe bază de carbon

Într-un studiu publicat în revista Nanotechnology, cercetătorii de la Universitatea Națională din Seul au prezentat modul în care au transformat filtrele uzate, realizate în principal din fibre de acetat de

„Studiul nostru a arătat că filtrele de țigări uzate pot fi transformate într-un material pe bază de carbon, de înaltă calitate, utilizând un proces simplu, într-o singură etapă, care oferă în același timp o soluție ecologică pentru îndeplinirea cerințelor energetice ale societății”, a declarat profesorul și coautorul studiului Jongheop Yi. Rezultatul final este un așa-numit „supercondensator”, despre care oamenii de știință susțin că stochează mai multă energie, se încarcă mai repede și durează mai mult decât alternativele obișnuite.

ȘTIINȚĂ ȘI TEHNICĂ 56

Bateria pe vanadiu ajunge în SUA emilian stoenicã, redactie@infomediu.eu

1cm3 cube

Laboratorul Național pentru Energie Regenerabilă al SUA (NREL) va achiziționa primul sistem de stocare a energiei CellCube care va ajunge în continentul Nord-American.

Sistemul este produs de o companie din Germania, reprezentând singura baterie comercială din lume care funcționează pe bază de vanadiu. Sistemul oferă o unitate de stocare puternică și durabilă care oferă energie utilizatorului în mod curat, fără emisii, oricând, indiferent de vreme, temperatură, durata zilei sau dacă rețeaua energetică la care este conectat este instabilă. În prezent există 65 de sisteme CellCube instalate în întreaga lume, la comanda companiilor care lucrează în managementul energiei sau care au nevoie de o unitate de stocare performantă.

Sistemul poate fi folosit pentru: - stații de reîncărcare pentru vehicule electrice; - sisteme mici care produc energie electrică pentru a acoperi o parte din consumul întreprinderii; - clădiri nelegate la rețeaua de energie națională; - funcționarea releelor izolate ale companiilor de telecomunicații; - stabilizarea energiei la livrare și eliminarea fluctuațiilor; - integrarea energiilor regenerabile în rețea – fie ele fotovoltaice sau eoliene; - sisteme de producere a energiei din biogaz etc.

Laboratorul NREL a anunțat că va testa pe cont propriu eficiența sistemului CellCube și va întocmi un raport privind caracteristicile tehnice și eficiența lui în sectorul energetic american.

American Vanadium, companie care se ocupă de intermedierea sistemelor pentru continentul Nord American, a anunțat și dezvoltarea proiectului Gibellini Vanadium Project din Nevada, unde va fi amenajată singura mină de vanadiu din SUA, care va oferi în viitor această resursă esențială pentru bateria CellCube.

ȘTIINȚĂ ȘI TEHNICĂ 57

HitchBOT, robotul vorbitor, și-a propus să aibă încredere în oameni Un robot vorbitor, realizat din piese provenite de la o serie de obiecte electrocasnice, străbate în această vară Canada făcând autostopul în cadrul unui experiment social pentru a vedea dacă roboții pot avea încredere în oameni, conform ibnlive.in.com. „Oamenii se întreabă, de multe ori, dacă putem să avem încredere în roboți, noi încercăm să vedem dacă și roboții pot avea încredere în oameni”, a declarat pentru AFP unul dintre părinții lui hitchBOT, Frauke Zeller, profesoară la Universitatea Ryerson din Toronto.

Prietenul oamenilor Multe filme de succes de la Hollywood, dintre care reamintim „Terminator” sau „Matrix”, prezintă mașinile drept inamici ai omenirii, însă hitchBOT dorește să fie prietenul oamenilor. „Obiectivul nostru este de a aprofunda subiectul relației pe care o putem avea cu tehnologia și cu roboții, în special în ceea ce privește noțiunile de siguranță și încredere”, a mai adăugat profesoara. Frauke Zeller și colegul său, profesorul David Smith de la Universitatea McMaster, alături de o echipă de specialiști l-au conceput pe hitchBOT să fie complet dependent de oameni. „Nu își poate îndeplini misiunea, de a străbate Canada făcând autostopul, fără ajutorul oamenilor pentru că nu se poate deplasa singur”, a mai precizat Zeller.

Se reîncarcă de la bricheta mașinii Pentru a-l ajuta să-și atingă obiectivul, oamenii de știință l-au înzestrat pe hitchBOT cu tot ce-i trebuie pentru a ajunge la inimile oamenilor pe care-i întâlnește.

Astfel, robotul poate susține o conversație și

poate răspunde la orice întrebări consultând baza de date din calculatorul integrat. Robotul spune și când se simte obosit și are nevoie să se reîncarce de la bricheta mașinii.

Acest robot este construit din piese provenite de la obiecte electrocasnice și de menaj care nu au depășit 1.000 de dolari. Are un zâmbet care se aprinde din LED-uri de sub un capac transparent montat pe o găleată din plastic, acoperită cu panouri solare și membre din burete.

Pe bancheta autoturismului În picioare are cizme de cauciuc, iar pe mâini mănuși galbene din latex. Degetul mare de la una dintre mâini este ridicat în semnul universal al autostopiștilor.

Părinții lui hitchBOT au avut grijă ca acesta să nu fie foarte greu, pentru a putea fi ridicat de pe marginea drumului și pus în mașină, dar nici prea ușor, astfel încât să nu existe pericolul de a fi luat de vânt în timp ce face autostopul.

De asemenea, robotul a fost conceput pentru a încăpea pe bancheta oricărui autoturism. „Ne-am gândit la un design rezistent, dar și atrăgător pentru oameni. Ne-am dorit ca oamenii să-și spună: «Hei, ar trebui să mă opresc și să-l ajut pe acest robot»”, a explicat Zeller.

Robotul și-a început călătoria la 27 iulie, din portul Halifax, de la Atlantic, de unde a fost luat de un cuplu mai în vârstă într-o rulotă.

După ce a parcurs o bucată de drum alături de acest cuplu, hitchBOT a fost preluat de trei

tineri din Quebec. Destinația robotului este orașul Victoria, aflat la 6.000 de kilometri de Halifax.

Călătoria este documentată pe site-ul www.hitchBOT.me, iar la mai puțin de 24 de ore de la începerea aventurii, hitchBOT adunase deja 12.000 de fani pe Twitter.

După încheierea călătoriei, cercetătorii vor analiza comentariile postate pe Twitter și Facebook pentru a determina care este atitudinea generală privind interacțiunea omrobot.

CLĂDIRI VERZI 58

Clădiri futuriste,

într-o perfectă armonie cu mediul Chiar dacă ne aflăm pe Pământ, privim către stele. Câștigă curbele și, desigur, zgârie-norii. „Niciodată nu am încetat să privim spre cer”, scrie cotidianul spaniol ABC, care a prezentat recent 11 clădiri futuriste dintre cele mai surprinzătoare din lume.

Arhitectura în armonie cu natura, un concept din ce în ce mai îmbrăţişat chiar şi de cei care aleg formele abstracte. Înțelesul conceptului de „clădire futuristă” a evoluat mult în ultimii ani. La mijlocul secolului trecut, „viitorul” în arhitectură însemna edificii în formă de navă spațială. Acum însă arhitecții cred că pe primul loc sunt structurile abstracte.

1. Spaceport America (New Mexico) Acesta este primul aeroport spațial pentru zboruri comerciale care se construiește în lume, în zona de deșert din statul american New Mexico. Lucrările au început în 2009 și sunt în faza de finalizare. Potrivit autorilor, „forma sinuoasă a clădirii în peisaj și spațiile sale interioare încearcă să capteze drama și misterul zborului spațial în sine”. Acest port spațial, operă a biroului de arhitectură „Foster and Partners”, este vizitat deja de turiști.

2. Galaxy Soho, Beijing Galaxy Soho este opera lui Zaha Hadid, arhitectă de origine irakiană, pasionată de liniile curbe și deținătoare a unui Premiu Pritzker. Este o clădire compusă din cinci volume, construită între 2009 și 2012 la Beijing, în care se află birouri și centre comerciale. Structurile boltite sunt unite prin punți.

3. Insula Saadiyat, Abu Dhabi Este unul dintre cele mai uimitoare proiecte în curs din lume.

Saadiyat înseamnă „fericire”: va fi o idilică destinație de vacanță, cu 29 de hoteluri, 8.000 de vile și clădiri rezidențiale, cu o impresionantă desfășurare de evenimente culturale și locuri de relaxare. Aici își vor deschide sedii muzeele Guggenheim și Luvru, se va amenaja un muzeu al patrimoniului din Abu Dhabi, va exista un muzeu maritim și se vor deschide un centru de arte scenice și un campus al Universității din New York. Arhitecții

CLĂDIRI VERZI 59 Frank Gehry, Jean Nouvel, Norman Foster, Tadao Ando, Zaha Hadid și Rafael Vińoly își vor lăsa amprenta. Se speră ca lucrările să se termine în 2020.

subterane. Este format din „straturi” de etaje care creează un inel ce se ridică pe malul sudic al lacului Huzhou Taihu. Are ceva mai mult de o sută de metri înălțime și 116 metri lățime. Se află între Nanjing și Shanghai și a fost conceput de arhitectul Ma Yansong. Are 321 de camere, repartizate pe 27 de etaje, spa, fântâni cu apă caldă și un port pentru iahturi. Oferă serviciile unui bar club, are un salon de dans și o mare varietate de restaurante și baruri.

4. Gardens by the Bay, Singapore Grădinile din Golf, inaugurate în iunie 2012, constituie o atracție turistică pe care iubitorii naturii nu trebuie să o rateze. Se evidențiază arborii uriași, 18 exemplare cu înălțimea de circa 30 de metri. În spatele arborilor se vede clădirea Marina Bay Sands Hotel, cu o terasă spectaculoasă și renumita piscină „Infinity”.

5. Hotel Intercontinental, Davos

9. Torre Agbar, Barcelona Operă a lui Jean Nouvel, a fost sediul companiei Agbar. În următorii ani — lucrările vor începe, în principiu, în 2015 — acolo va fi un hotel, în ton cu alte proiecte similare, precum turnul Shard din Londra. Turnul Agbar va fi iluminat la 24 septembrie, cu ocazia sărbătorii La Merce.

7. Bligh, Sidney Acest zgârie-nori (139 metri) situat în districtul financiar al orașului australian Sydney are o fațadă de sticlă, o curte interioară cu ventilație naturală, un centru în care se reciclează 90% din apele reziduale ale clădirii, panouri solare pe acoperiș, aer condiționat. A fost inaugurat în 2012 și a primit tot felul de premii, mai ales pentru eficiență energetică. Lucrarea este semnată de Ingenhoven Architects din Germania și Architectus din Australia.

A fost inaugurat în luna decembrie a anului trecut. De departe, pare o navă spațială ce a coborât lângă orașul unde se desfășoară un cunoscut forum economic, la o aruncătură de băț de una dintre cele mai populare stațiuni de ski din Elveția.

Văzută mai de aproape, structura pare un „ou aurit”. Hotelul are o formă eliptică, toate colțurile fiind rotunjite. La exterior, măsoară circa 105x40 metri. Este o lucrare a biroului de arhitectură Oikios GmbH, cu sediul în München, Germania.

10. O casă spectaculoasă din Cádiz Este o lucrare recent terminată a arhitectului spaniol Alberto Campo Baeza. Este vorba despre „Casa del Infinito”, construită în orașul spaniol Cádiz, pe malul Atlanticului. „Cea mai radicală casă pe care am făcut-o vreodată”, afirmă arhitectul. Este construită cu travertin și are o piscină tentantă pe acoperișul complet orizontal.

8. Burj Khalifa, Dubai

6. Sheraton Huzhou Hot Spring Resort, China Hotelul a fost inaugurat la sfârșitul lui 2013. Pare o potcoavă, cu două niveluri

Burj Khalifa este în continuare cel mai înalt zgârie-nori din lume, cu 828 de metri. Este un exemplu de lux. Include Hotelul Armani, primul hotel cu design marca Giorgio Armani. Dacă este vorba despre zgârie-nori futuriști, trebuie amintit Kingdom Tower din Jeddah (Arabia Saudită) care va fi cel mai înalt din lume 1.007 m potrivit datelor oficiale, la terminarea construcţiei, estimată în 2018, cu aproape 180 de metri în plus față de Burj Khalifa.

11. Stadioanele Qatar '22 Este vorba despre stadioanele care se construiesc în Qatar pentru a găzdui Campionatul Mondial de Fotbal din 2022. Arhitecta Zaha Hadid a conceput Stadionul Al-Wakrah. Printre numeroasele noutăți se numără soluțiile pentru diminuarea căldurii deșertului până la temperaturi rezonabile, sub 28 de grade.

AGRICULTURĂ 60

Salata „rapidă” emilian stoenică, redactie@infomediu.eu

Fiziologul japonez Shigeharu Shimamura a dezvoltat un sistem automat de creștere la interior a salatelor verzi comestibile, cu ajutorul luminii LED și prin menținerea unor parametrii constanți.

Becurile LED pot funcționa pe o perioadă foarte îndelungată și consumă cu 40% mai puțină energie decât becurile neon sau CFL. Acestea sunt folosite în ferma de interior construită de biologul japonez, pentru a asigura lumină artificială pentru creșterea plantelor. Ferma a fost construită într-o clădire industrială abandonată, amplasată într-o zonă urbană și are o producție mult mai mare decât o fermă obișnuită de aceleași dimensiuni. „Cred că acesta este începutul unui nou tip de industrializare a agriculturii. Cheia unei producții rapide într-o cultură de interior este controlul.

Dacă ai control asupra temperaturii, irigației și iluminării poți să crești salatele mai repede.

Controlând efectiv fotorespirația și fotosinteza plantelor, dar și schimbul dintre noapte-zi prin iluminatul artificial, asigurăm un ciclu de creștere – repaus al plantelor mai eficient, care duce la o producție mai mare într-un timp redus”, a spus Shimamura.

Salata cultivată în acest mod crește de 2,5 ori mai repede decât una crescută la sol în aer liber, iar cantitatea de apă folosită este de doar 1% din cea utilizată în fermele obișnuite. Ferma deschisă anul acesta produce 10.000 de bucăți pe zi și ocupă doar jumătate dintr-un teren de fotbal.

Un astfel de sistem de creștere a plantelor comestibile poate fi folosit în țările cu suprafețe reduse de teren agricol și în cele care se confruntă cu lipsa de hrană pentru populație. Însă înainte de a ne pune întrebarea „Este acesta viitorul agriculturii?” ar trebui să ne întrebăm cât de hrănitoare sunt în realitate aceste salate crescute la interior (de multe ori în soluție apoasă, nu în pământ) și ce efect are pe termen lung o alimentație bazată pe produse vegetale care nu au fost atinse niciodată de lumina solară și nu au crescut în aer liber, în mediu natural…

AGRICULTURA BIO 61

Electroșocuri pentru

buruieni

O companie elvețiană ce activează în domeniul agriculturii organice, dezvoltă în Brazilia un proiect prin care să aplice o nouă tehnologie pentru agricultura bio, în special pentru cultivarea de soia organică.

emilian stoenică, redactie@infomediu.eu

Agricultura organică are multe avantaje pentru micii fermieri: prețuri mai bune obținute pe producție, produse agricole mai sănătoase și o piață de desfacere în creștere. Deși avantajele unei culturi certificate ca fiind bio/organică sunt cunoscute pentru micii producători, cultivarea de soia în regim bio nu este atât de atractivă în Brazilia, din cauza arăturii. Arătura solului este cea mai folosită metodă pentru a scăpa de ierburile nedorite și buruienile crescute pe teren atunci când chimicalele nu sunt premise (este și cazul culturilor organice). Însă arătura cauzează eroziunea solului, distruge structura sa și presupune multă muncă din partea fermierilor.

veni în ajutorul micilor fermieri la obținerea certificării bio RTRS (Round Table Responsible Soy). Astfel, a fost pus în aplicare un program de testare a unui nou sistem de producție pentru soia organică. Prin acest sistem este redusă perioada de muncă propriu-zisă pe teren, iar agricultura organică devine mai atractivă. Sistemul presupune în primul rând o bună alegere a culturilor folosite pentru a revigora solul între perioadele de cultivare a plantei. Așa numitele „cover crops” pot avea mai multe beneficii asupra solului: reduc eroziunea, cresc fertilitatea și îmbunătățesc calitatea acestuia. În plus, aceste culturi mențin o umiditate ridicată a solului, elimină buruienile, pot scăpa fermierii de dăunători și susțin biodiversitatea și dezvoltarea vieții sălbatice în zonă.

Program de teste Practicile folosite în prezent pentru a menține o cultură bio presupun forță de muncă mare, fapt care reprezintă o problemă mai ales în condițiile în care migrația tinerilor către orașe este în creștere. Astfel, reprezentanții companiei elvețiene și inovatori în domeniul agricol din Sao Paolo și-au unit forțele pentru a

Sistem eficient Însă cea mai interesantă propunere în cadrul noului sistem de producție este utilizarea unei mașinării care nu face arătură, însă elimină buruienile cu electroșocuri.

Mașinăria cu electroșocuri - „Electroherb system” - este folosită pe teren înainte de înființarea culturii, pentru a omorî plantele nedorite. Acest tratament asupra solului nu dăunează organismelor din sol, micilor insecte sau animale, însă este foarte eficient asupra tuturor buruienilor, inclusiv celor care au dezvoltat o rezistență la erbicide. Pentru a găsi combinația potrivită de cover crops și tratamente asupra solului, au fost pornite o serie de teste pe terenurile a 46 de fermieri. Astfel, o suprafață totală de 282,5 ha a fost pregătită pentru culturile de soia prin noul sistem. Producătorii au fost mulțumiți, iar compania elvețiană va încerca să pună la punct un sistem din ce în ce mai bun.

Noua tehnologie a fost prezentată la târguri agricole și evenimente de agribusiness locale și naționale și din ce în ce mai mulți producători bio (și chiar din agricultura convențională) sunt interesați de modul în care noile tehnologii le pot ușura munca.

RECICLARE 62

Reciclarea „vinde” bere Al șaptelea studiu anual Eco-Pulse, desfășurat de o companie americană, a relevat faptul că reciclarea ambalajelor băuturilor răcoritoare la nivelul stadioanelor duce la creșterea vânzărilor de bere și alte băuturi.

Analiza făcută pe publicul american a observat modul în care acesta are sau nu o atitudine „eco” în comportamentul de zi cu zi. Studiul a vizat cumpărăturile făcute de americani, inclusiv mâncare, electronice, produse de curățenie și achiziții pentru creșterea eficienței energetice a locuinței. În ceea ce privește reciclarea, o concluzie a cercetării a fost aceea că aproape o treime dintre americani ar fi mai atrași să meargă la un eveniment sportiv pe un stadion sau la un concert dacă ar știi că tot gunoiul care rămâne în urmă ajunge să fie reciclat sau compostat. În plus, unul din cinci americani ar cumpăra mai multe produse precum dulciuri, băuturi și popcorn în timpul evenimentului.

Dacă însă ar știi că toate gunoaiele ajung să fie depozitate întro groapă de gunoi, aproape unu din cinci americani susțin că sunt puține șanse să meargă la eveniment, iar un sfert dintre respondenți ar cumpăra mai puține produse la fața locului.

Implicațiile economice ale acestei descoperiri sunt enorme, având în vedere că peste 200 de milioane de americani merg anual la evenimente sportive desfășurate pe stadioane și peste 50 de milioane merg la concerte în fiecare an. Este vorba de

emilian stoenică, redactie@infomediu.eu

zeci de milioane de dolari în vânzări de bilete, dulciuri, popocorn și băuturi răcoritoare, dar și tone de deșeuri (resurse) care pot fi reciclate.

Fanii echipelor sportive și amatorii de muzică live din SUA lasă în urmă în jur de 453.000 de mc de gunoaie în fiecare an.

Cantitatea este suficientă pentru a umple complet Yankee Stadium din New York, dar și pentru a acoperi străzile din zonă cu gunoaie. „Avem foarte multe indicii că fanii sunt interesați de reciclare și compostare, însă acest studiu este prima dovadă palpabilă, care oferă date concrete. Unele stadioane sunt deja avansate în privința reciclării, precum Red Rocks din Denver sau Safeco Field din Seattle. Sunt însă multe altele care ar putea să facă mai mult în acest domeniu”, a spus Wendell Simonson, vicepreședintele departamentului de marketing al EcoProducts, companie ce produce ambalaje reciclabile și biodegradabile.

Studiul este primul de acest gen care analizează părerea americanilor cu privire la gunoaiele lăsate în urmă pe stadioane și la concerte. Vinovăția pe care o simt cei care știu că gunoiul produs de ei nu va fi reciclat, ci va ajunge într-o groapă de gunoi, îi face pe mulți să cumpere mai puține produse în cadrul evenimentelor la care participă și chiar să nu mai participe a doua oară. Astfel, creșterea nivelului de reciclare pe stadioane va crește și numărul de bilete vândute, dar și profitul din vânzările de snacks-uri, dulciuri și băuturi.

POLUARE 63

Poluarea și schimbările climatice

vor duce la foamete Rata malnutriției în țările sărace va crește de la 18%, în prezent, până la 27% în anul 2050, iar producția globală de alimente va scădea în acest interval cu aproximativ 15%, conform unui nou studiu care pune aceste efecte pe seama schimbărilor climatice și a poluării aerului, informează publicația Daily Mail.

Aceste date sunt cu atât mai alarmante cu cât, conform altor cercetări în domeniu, până în 2050, populația planetei va crește cu aproximativ 4 miliarde de oameni, iar necesarul de alimente va fi cu 50% mai mare decât în prezent.

Impactul calității aerului asupra recoltelor Studiul, realizat la Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT), ajunge la concluzia că în curând omenirea s-ar putea confrunta cu o penurie de alimente din cauza creșterii temperaturilor globale și a poluării atmosferice, mai ales a poluării cu ozon, factori care afectează dezvoltarea plantelor și reduc randamentul agricol. Până în prezent, impactul calității aerului asupra recoltelor a fost mai puțin analizat, conform autorilor studiului.

Cei doi factori - creșterea temperaturii și poluarea aerului interacționează. Spre exemplu, temperaturile mai ridicate pot mări semnificativ producerea de ozon în urma reacțiilor unor compuși organici volatili cu oxizi de azot, sub influența luminii solare. Acest studiu se concentrează asupra impactului pe care temperaturile globale și poluarea atmosferică îl au asupra a patru tipuri de culturi agricole - orez, grâu, porumb și soia care în prezent asigură peste 50% din totalul de calorii consumate de populația planetei. Conform studiului, efectele vor varia considerabil, de la regiune la regiune, iar aceste culturi sunt mai puternic afectate de unul sau de celălalt dintre acești factori.

Randamentul agricol, redus cu 10% Spre exemplu, grâul este mai afectat de poluarea cu ozon, în timp ce porumbul este mai puternic influențat de căldură. În SUA, reglementările mai dure împotriva poluării atmosferice urmează să reducă poluarea cu ozon, diminuând impactul negativ asupra recoltelor. Conform acestui studiu, la nivel general, toți ceilalți factori fiind constanți, încălzirea climatică va reduce randamentul agricol la nivel global cu 10% până în 2050.

Poluarea cu ozon este mai greu de identificat, conform lui Colette Heald, cercetător la MIT. Modul în care această poluare afectează plantele seamănă cu simptomele unor boli - apariția unor pete și decolorare. În urma unor astfel de interacțiuni, echipa a de la MIT a descoperit că 46% din pierderile din cazul culturilor de soia, care erau puse pe seama căldurii, sunt de fapt provocate de creșterea concentrației de ozon.

Producția agricolă este foarte sensibilă la poluarea cu ozon, explică profesorul Heald, adăugând că acest studiu „demonstrează cât de importantă este evaluarea implicațiilor asupra agriculturii pe care le vor avea reglementările privind calitatea aerului”.

SCHIMBĂRI CLIMATICE 64 O încălzire rapidă a apelor Oceanului Atlantic, cauzată probabil de încălzirea globală, a provocat intensificarea alizeelor în zona ecuatorială a Oceanului Pacific, unde, în prezent, vântul atinge un nivel nemaiîntâlnit din 1860 încoace, potrivit unui recent studiu preluat de Europa Press.

Încălzirea Atlanticului, legată de alizeele din Pacific

Acest fenomen a cauzat răcirea apelor Pacificului tropical, ceea ce a accentuat seceta în California (SUA), a făcut să crească nivelul apei de trei ori mai repede decât media mondială în Pacificul de Vest și a frânat creșterea temperaturilor medii globale de suprafață începând din 2001.

Repercusiuni în întreaga lume „Am constatat cu surprindere că principala cauză a tendinței climatice din Pacific din ultimii 20 de ani și-a avut originea în Oceanul Atlantic”, afirmă principalul coautor, Shayne McGregor, de la centrul „ARC Centre of Excellence for Climate System Science (ARCCSS)” al Universității New South Wales din Sydney, Australia. „Se arată cum schimbările climatice dintr-o parte a lumii pot avea ample repercusiuni în întreaga lume”, adaugă cercetătorul.

Intensificarea fără precedent a alizeelor din Pacificul ecuatorial din ultimii 20 de ani îi derutase pe cercetători. Inițial, s-a crezut că această intensificare era un răspuns la variabilitatea Pacificului, însă forța vântului era mult mai puternică decât era de așteptat. Încălzirea rapidă a bazinului Oceanului Atlantic a creat neașteptate diferențe de presiune între Atlantic și Pacific, ceea ce a amplificat forța alizeelor din Pacificul ecuatorial.

Cercetătorii nu se așteaptă ca diferența de presiune existentă între cele două bazine oceanice să dureze. „Este greu de spus când va înceta tendința de răcire a Pacificului”, subliniază Matthew England, potrivit căruia un amplu fenomen El Nino poate totuși contribui la o „situație mai sincronizată de încălzire Atlantic/Pacific”.

SCHIMBĂRI CLIMATICE 65

Furnicile pot reduce

încălzirea globală Micile furnici ar putea salva lumea de încălzirea globală prin reducerea dioxidului de carbon din atmosferă, susțin cercetători americani într-un studiu. Concluzia a apărut în urma unei monitorizări pe termen lung a efectelor pe care aceste insecte le au asupra solului.

Unele specii de furnici „mușcă” din minerale pentru a secreta carbonat de calciu, cunoscut și sub numele de calcar. În acest proces, ele captează o cantitate mică de dioxid de carbon din atmosferă. Această „fabrică” de calcar este o versiune la scară mică a procesului masiv de răcire globală care are loc în oceane, cunoscut sub numele de captare a carbonului.

Calcarul depus în ocean conține mai mult carbon decât cel prezent în atmosferă astăzi, relatează www.techtimes.com.

Insectele preiau din atmosferă dioxidul de carbon În experimentul lor, cercetătorii americani au constatat că furnicile pot descompune mineralele de 50 până la 300 de ori mai rapid decât se erodează în mod natural nisipul lăsat neatins. Ei au observat, totodată, că furnicile au acumulat calcar în mușuroaiele lor, ceea ce i-a făcut să creadă că aceste insecte ar putea căuta calciul și magneziul din minerale pentru a le folosi în producerea de calcar. În acest proces, insectele preiau din atmosferă dioxidul de carbon, gaz cu efect de seră. Transformarea ar avea loc atunci când furnicile ling granulele de nisip și le lipesc pe pereții mușuroaielor lor. Totuși, procesul rămâne deocamdată un mister pentru știință.

Ronald Dorn, geolog la Universitatea de Stat Arizona în Tempe, principal autor al studiului, asigură că furnicile pot schimba mediul, dacă numărul lor va crește, pentru că ele nu trăiesc mai mult de un an. Studiul a fost publicat în revista Geology.

TRANSPORT EFICIENT

Ediția 2014 a competiției Shell Eco-marathon s-a desfășurat la Rotterdam, în Olanda, iar câștigătorii au creat vehicule-prototip care au doborât recordurile stabilite anul trecut.

emilian stoenică, redactie@infomediu.eu

66

Competitia Shell Eco-marathon îi provoacă pe tinerii studenți din toată lumea să creeze, să construiască și să testeze vehicule ultra eficiente din punct de vedere al consumului de combusibil sau energie electrică. Ehipe mixte formate din studenți pasionați de pe toate continentele se întrec în fiecare an pentru a produce un prototip care să se deplaseze pe o distanță cât mai mare cu un consum cât mai mic. Competiția încearcă să atragă atenția asupra modului de deplasare al oamenilor în prezent și asupra modalităților de îmbunătățire a transportului pe glob. În plus, îi provoacă

3314,9 km cu un litru de benzină

pe tinerii ingineri să depășească barierele în privința consumului de energie/ combustibil.

Echipa Microjoule din Franța a câștigat anul acesta locul I cu un prototip pe benzină. Aceștia au depășit performanța din 2013, parcurgând o distanță cu peste 300 de km mai mare, cu aceeași cantitate de combustibil. Astfel, mașina echipei Microjoule a parcurs anul acesta 3314,9 km cu un singur litru de benzină. Făcând o comparație, asta înseamnă că distanța dintre Lisabona (Portugalia) și Varșovia (Polonia) poate fi parcursă cu aproximativ 1.5 euro, costul combustibilului.

„A fost o săptămână minunată cu o vreme superbă. Atât echipa, cât și mașina au fost la înălțime. Suntem foarte fericiți!”, a spus Mickaël Fardeau, liderul echipei Microjoule.

La categoria Hydrogen fuel cell, prototipul câștigător a aparținut echipei olandeze H2A, ce a parcurs 428,5km/kWh, iar echipa austriacă TERA TU Graz a câștigat primul loc la categoria Vehicul electric cu baterii, mașina lor parcurgând 1091km/kWh. Competiția se va desfășura anul acesta și pe continentul American (în Hudson, SUA) și în Asia (în Manila, Filipine).

BIODIVERSITATE 67

Doar 3.200 de tigri mai trăiesc în sălbăticie În prezent, în sălbăticie mai trăiesc doar 3.200 de tigri, cel mai scăzut număr înregistrat vreodată, în timp ce în urmă cu un secol erau peste 100.000 de exemplare, avertizează Fondul Mondial pentru Natură (WWF) pe site-ul său, cu prilejul aniversării Zilei Mondiale a Tigrului.

Cifrele semnifică o scădere cu 97% a numărului de tigri într-un secol și WWF atrage atenția că, dacă nu se face nimic pentru a remedia situația, aceste animale vor fi condamnate la extincție nu din cauze naturale, ci din cauza vânătorii excesive și a lipsei măsurilor de conservare și protecție.

Ucişi în masă Braconajul este amenințarea imediată pentru tigrii aflați în sălbăticie. Aceste feline mari sunt foarte apreciate pentru utilitatea lor în medicina tradițională.

Fiecare parte a corpului unui tigru, de la mustăți la coadă, este comercializată pe piețe ilegale pentru producerea de medicamente prescrise în medicina asiatică. În ultimii 14 ani, au fost confiscați 1.590 de tigri uciși pentru a fi transformați în medicamente.

Colaborarea guvernelor WWF afirmă că deține date privind populațiile de tigri din India, Nepal și Rusia, dar că nu cunoaște numărul exact al exemplarelor care trăiesc în libertate în Birmania, Cambodgia, China, Indonezia, Laos, Malayezia și Thailanda, notează EFE. Organizația de conservare a faunei, cu sediul în Elveția, a făcut apel la aceste țări să contabilizeze numărul tigrilor care trăiesc pe teritoriul lor pentru a-i putea proteja. WWF vrea să ajute țările la activitățile de prezervare a speciei și intenționează să dubleze numărul tigrilor aflați în libertate, până în anul 2022, însă pentru aceasta are nevoie de colaborarea guvernelor.

ECO DESIGN 68 Condiţiile naturale ale regiunii în care locuim sunt, de regulă, benefice pentru o mare parte dintre noi, dacă zona nu este poluată, însă vitrege pentru o minoritate. Este vorba despre alergici care au probleme din ce în ce mai mari.

Locuinţe pentru alergici şi electrosensibili emil berdeli, redactie@infomediu.eu Iată însă că elveţienii au luat taurul de coarne. La Zurich funcționează primul bloc din Europa destinat persoanelor alergice ori electrosensibile. Cele din urmă acuză tot felul de simptome neplăcute atunci când sunt expuse la nivele uzuale ale câmpurilor electromagnetice emise de WI-FI, telefoane fără fir - mobile şi fixe, antene şi stâlpii de telefonie, linii de înaltă tensiune, computere etc. Chiar cu puţină vreme în urmă, construirea unei asemenea locuinţe părea o utopie pentru majoritatea oamenilor. Iată însă că a devenit o realitate, pentru că numărul celor cu alergii sau elecrosensibilitate este în continuă creştere.

La prima vedere, blocul, a cărui construcție a fost finalizată în 2013, nu face notă discordantă în liniștitul cartier Leimbach din Zurich, situat în apropierea unui versant muntos acoperit de pădure, scrie Le Figaro. Înconjurat de o grădină plină de vegetație, edificiul destinat persoanelor cu hipersensibilitatea chimică multiplă (MCS) și celor care suferă de electrosensibilitate, are însă un interior cu totul diferit. Pereții sunt dați cu var, plafoanele, din beton brut, iar podelele, din piatră - ceea ce lasă impresia unei construcții neterminate.

Arhitecții, în colaborare cu un chimist, au folosit mai ales materiale naturale. Ghipsul a ridicat probleme deosebite, fiind necesar să se reducă aditivii pentru ca locul să fie tolerat de locatari, a explicat arhitectul Andreas Zimmermann. Pentru a asigura protecție contra undelor electromagnetice, în locul armăturilor metalice obișnuite s-au folosit bare din fibră de sticlă. Și amplasamentul a fost ales doar după ce măsurătorile efectuate au arătat că nivelul de radiații era foarte scăzut în zonă, care este ecranată de muntele din apropiere. Nu în ultimul rând, a contat absența antenelor, precum și calitatea aerului.

Ca într-un film SF, la intrarea în fiecare apartament, există un dispozitiv care ajută la identificarea hainelor cu miros prea puternic și în fiecare cameră funcționează un sistem de purificare a aerului. La subsol, lângă mașina de spălat rufe comună, se găsesc în permanență doar produse de spălat autorizate, fără coloranți și neparfumate. De altfel, parfumul și fumul nu sunt permise în nicio parte a clădirii.

Construcția imobilului a costat cu 25% mai mult decât un edificiu similar din Zurich, diferența de preț fiind explicată prin materialele folosite.

Pentru a obține un apartament în acest bloc, locatarii au avut obligația să prezinte un certificat medical care să ateste că sunt afectați de electrosensibilitate sau de MCS. Un alt criteriu a fost acela de a se încadra în cazurile sociale luate în calcul de primăria orașului, care suportă o mare parte din cheltuieli. Întrebarea este dacă nu cumva asemenea locuinţe vor deveni din ce în ce mai obişnuite, pentru că, aşa cum spuneam mai sus, numărul celor cu alergii sau elecrosensibilitate este în continuă creştere.

ECO FASHION 69

Patinele cu rotile electrice, noua modă eco Cine a zis că propulsia electrică trebuie implementată doar pe automobile nu a auzit încă de patinele cu rotile electrice prezentate pe Kickstarter, preluat de promotor.ro, sub denumirea de Acton R RocketSkates.

Dacă vă doreaţi un gadget mega-cool care să nu se cheme smartphone şi care să vă condimenteze banala plimbare prin parc, sar putea să vă intereseze patinele cu rotile electrice de la Acton. Prezentate sub denumirea de R RocketSkates, patinele au mari şanse să revoluţioneze mobilitatea urbană.

Fiecare patină adăposteşte două motoraşe electrice controlate de un microprocesor integrat şi alimentate de o baterie Li-ion.

Patinele pot fi purtate peste aproape toate tipurile de încălţăminte şi comunică între

ele pentru a menţine aceeaşi viteză în timpul deplasării. Mai exact, una dintre patine are rolul de lider (the Lead), iar cealaltă (the Follower) se va adapta la viteza „dictată” de aceasta. Utilizatorii pot alege înainte de pornire dacă vor ca patina principală să fie purtată pe piciorul drept sau pe cel stâng.

Patine în trei versiuni Există trei versiuni ale patinelor RocketSkates, pentru care se poate opta în funcţie de preferinţe: R6, R8 şi R10. În varianta R6, patinele electrice oferă o viteză maximă de 19,3 km/h şi o autonomie de aproape 10 km sau 45 de minute. Varianta R8 este o idee mai generoasă şi pune la dispoziţie o autonomie de aproape 13 km sau 70 de minute, iar R10 este destinată

plimbăreţilor „de cursă lungă” graţie unei autonomii de 16 km sau 90 de minute.

Indiferent de versiune, bateria patinelor se încarcă 100% în aproximativ o oră şi jumătate.

Proiectul a fost finanţat pe site-ul Kickstarter şi mai propune o aplicaţie pentru smartphone - Acton App - prin intermediul căreia se pot accesa informaţii cu privire la traseul parcurs, viteza medie şi nivelul de încărcare al bateriilor. Preţurile peste un asfel de gadget variază între 499 şi 699 de dolari.

ECO TURISM 70

Râpa Roşie, cetatea sculptată de apă Râpa Roşie sau Cetatea Sculptată de Apă, o ţintă turistică care nu trebuie ratată, mai ales dacă te afli pe lângă oraşul Sebeş din Judeţul Alba. Acolo, chiar în apropierea satul Daia Română, se ridică o enormă alcătuire de piatră, cu forme bizare. Parcă ar fi o colosală orgă de stâncă ori o pădure împietrită. Dar te poţi gândi şi la zidurile unei cetăţi fantastice, cu contraforturi ciclopice.

Trandafirie în lumina tare a soarelui de la miezul zilei, capătă, la asfinţit, o caldă nuanţă de roşucărămiziu intens, care i-a adus şi numele: Râpa Roşie.

Făuritoarea acestui straniu edificiu natural din piatră este apa. Ea a săpat, în feluritele roci marne, argile, gresii - care alcătuiesc Râpa Roşie, coloane şi piramide, şanţuri, tuneluri şi văgăuni – o bogăţie de forme care fac din acest loc, parcă ireal, o privelişte rară, la fel de spectaculoasă ca Marele Canion al Americii de Nord (de care aminteşte prin culoarea intensă) şi la fel de impresionantă ca faimoasele „badlands” – un relief de eroziune cu ameninţătoare proeminenţe de piatră – ale aceluiaşi continent.

Cetatea clădită de un torent De altfel, Râpa Roşie este ea însăşi o formaţiune de tip „badlands”, spun geologii, care aşa numesc aceste structuri rezultate prin eroziune – un microrelief de piramide şi turnuri, separate prin ravene. Alternanţa de roci şi procesele de şiroire sunt aici factorii determinanţi ai formării spectaculosului relief al Râpei Roşii.

Pârâul Secaşul Mare străbate acest ţinut, iar unul dintre afluenţii săi - un torent ce se varsă în el dinspre dreapta - este răspunzător de eroziunea care a înfăptuit această titanică sculptură.

71

Pereți de peste o sută de metri Cei care au văzut Râpa Roşie pe vreme de ploaie puternică spun că aspectul ei devine atunci dramatic, cu pârâiaşe roşii brăzdând zidurile de stâncă şi curgând prin făgaşele pe care le adâncesc imperceptibil, an după an. Înălţimea pereţilor de piatră brăzdaţi de coloane depăşeşte pe alocuri, 100 de metri, iar întreaga alcătuire se întinde pe o lungime de peste 800 de metri.

Plante rare, caracteristice stepelor dintre ele sunt prezenţe oarecum neobişnuite aici, în Transilvania, fiind sudice Văzută mai de aproape, unul dintre farmecele ei, pe vreme de vară, este alternanţa de roşu şi verde - stânci roşiatice şi brâne acoperite de verdeaţă.

Printre piramidele, coloanele şi contraforturile de piatră curg la vale petice de vegetaţie, în care se ascund şi câteva plante rare: Cotoneaster integerrimus, Ephedra distachya, Centaurea atropurpurea, Dianthus serotinus, Cephalaria radiata, Asplenium nigrum. Onosma heterophyllum. Unele

caracteristice mai curând stepelor sudice.

Declarată monument al naturii încă din 1950, Râpa Roşie este azi o rezervaţie geologică şi botanică (categoria a IV-a în clasificarea IUCN), întinsă pe o suprafaţă de 10 hectare, şi reprezintă nu doar unul dintre punctele de interes turistic major ale judeţului Alba, ci unul dintre cele mai remarcabile monumente naturale din România şi o raritate europeană.

ECO HEALTH 72

emilian stoenică, redactie@infomediu.eu

Tu știi ce ascunde

parfumul tău?

Cele mai multe produse de îngrijire și înfrumusețare, cosmeticele și parfumurile din magazinele obișnuite de profil conțin chimicale nocive pentru sănătatea umană care se absorb prin piele și se bioacumulează în corp având efecte negative care dau naștere, în timp, la diferite boli.

Pielea este cel mai mare organ al corpului uman, iar substanțele absorbite prin piele ajung direct în sânge, spre deosebire de substanțele ingerate (din alimentație) care sunt filtrate mai întâi de organele interne.

Astfel, se poate considera că substanțele absorbite prin piele sunt mai periculoase decât cele ingerate. De aceea este important să cunoaștem conținutul produsele pe care le folosim zilnic: șampon, săpun, gel de duș, gel intim, creme de față, mâini, picioare, demachiante, lacuri de unghii, acetone, produse de machiaj, creme de corp, creme de plajă, uleiuri de corp, de baie, săruri de baie, spumante, parfumuri etc.

Copiii în pericol Trebuie să acordăm atenție deosebită produselor pentru bebeluși și copii, aceștia fiind și mai sensibili decât noi. Atât femeile, cât și bărbații trebuie să evite cât mai mult folosirea chimicalelor înainte de conceperea unui copil, iar femeia gravidă trebuie să aibă și mai mare grijă ce produse folosește.

Dereglări hormonale, modificări de ADN, cancer, malformații la copii și Alzheimer sunt doar câteva dintre problemele cauzate de chimicalele din parfumuri și cosmetice. „Parfumurile sintetice conţin ftalaţi, substanțe care cresc semnificativ riscul de diabet de tipul 2, acestea pătrunzând în sânge imediat după ce sunt aplicate pe piele.

Rolul acestei substanţe în compoziţia parfumului este să îl facă mai persistent.

Potrivit unui studiu efectuat în 2009, în Austria, cei care folosesc cel mai mult cosmetice cu parfum au şi cele mai multe substanţe sintetice în sânge, cum ar fi Galaxolide şi Tonalide.

Un alt studiu efectuat în Statele Unite a descoperit ingrediente sintetice inclusiv în cordonul ombilical al unor copii. „Galaxolidele şi Tonalidele sunt substanţe cu potenţial de disturbare a hormonilor”, se arată pe site-ul Jurnal Bio.

Parfumurile persistente, mai periculoase „Parfumul poate ascunde peste 250 de substanţe. Trei dintre substanţele folosite la parfumuri sunt clar cu potenţial alergenic şi se mai ştie despre încă 20”, susține Oana Clătici, medic dermatolog român. „Ftalaţii sunt extrem de nocivi, mai ales asupra materialului genetic. De fapt, aceşti ftalaţi sunt substanţe utilizate pentru a creşte durabilitatea parfumului şi a culorii. Cu cât vrem ca parfumul să fie mai persistent, cantitatea de ftalaţi este mai mare. Dacă avem parfum, vom avea ftalaţi mai mulţi şi efectele nocive sunt mai mari. Este demonstrat că ftalaţii interferează cu funcţia tiroidiană şi afectează şi sistemul reproducător. Ftalaţii sunt utilizaţi şi la ojă, să dureze mai mult. Acest lucru ar trebui să ne dea de gândit. Gravidele nu trebuie să utilizeze nici lacul de unghii în exces, să aibă grijă la orice produs care se poate absorbi.

Ameţeală, migrene, tuse, iritaţii ale pielii, hiperpigmentări – toate astea pot fi provocate de produsele cosmetice. Dacă vorbim de aluminiu, acesta există şi în alimente, în recipientele în care preparăm mâncarea, dar şi în antiperspirante.

Aluminiul, în mod cert, este implicat în declanşarea bolii Alzheimer. De curând s-au descoperit parabeni în tumorile ţesutului mamar (cancerul de sân). Tot mai multe

ECO HEALTH 73 produse cosmetice au început să specifice: fără parabeni, fără conservanţi. Există organisme independente care demonstrează că acestea au efecte nocive.

Parabenii sunt nişte conservanţi fără de care nu se poate produce un produs cosmetic pentru că împiedică multiplicarea bacteriilor. Aproape orice ingredient din cosmetice ne poate dăuna. Noi trebuie să alegem răul mai mic. S-a demonstrat că parabenii au o capacitate de a mima hormonul feminin, estrogen, care e implicat în cancerul de sân, de col uterin. Aşadar, încerci să eviţi”, a explicat doctorul.

produs de îngrjire, dacă ni se pare că suntem la lecția de chimie, trebuie să devenim automat suspicioși. Atunci când însă etichetele arată mai mult a lecție de latină (datorită denumirii plantelor), să spunem că suntem pe calea cea bună.

Categoriile de chimicale cu care nu trebuie să ne împrietenim sunt parabenii (conservanți frecvent utilizați), coloranții artificiali, parfumurile sintetice (adică nu din uleiuri esențiale), petroleum (uleiuri minerale) și ftalații”, se arată pe site-ul unui producător de cosmetice naturale.

„Produsele cosmetice nu trebuie să miroasă frumos!”

Organizația non profit The Campain for Safe Cosmetics, ce reunește asociații precum Breast Cancer Fund, the Alliance for a Healthy Tomorrow, Friends of the Earth, and Women's Voices for the Earth, a realizat în 2010 studiul „Not so sexy - The health risks of secret chemicals in fragrance” (riscurile pentru sănătate cauzate de chimicalele secrete din parfumuri). Acesta a relevat faptul că de cele mai multe ori „rețeta” exactă a fiecărui parfum este ascunsă de ochii consumatorului. În urma testelor de laborator făcute au fost descoperite 40 de tipuri de chimicale în cele 17 parfumuri testate (de la mărci cunoscute diferite).

Oana Clătici a enumerat și alte substanțe periculoase. Astfel, lauril-sulfatul de sodiu, care are rolul de a da spumă, este folosit în geluri de duş și în şampoane. Acesta poate cauza căderea părului, probleme de ochi și de piele. Trietanolamina și triclosan, care afectează sistemul hormonal, se regăsesc în majoritatea substanţele de curăţare a feţei, în săpunuri şi în pasta de dinţi. Conservanții se găasesc în orice produs cosmetic. „Produsele cosmetice nu trebuie să miroasă frumos, nu trebuie să fie colorate frumos.

Atenţie chiar şi la lumânările parfumate.

Totul poate conţine ftalaţi. Atenţie şi la vopsitul părului, mai ales gravidele.

Acetatul de plumb pentru obţinerea gradată a culorii mai închise a părului este periculos. Atenţie la rujul care rezistă mult pe buze - înseamnă că are mai mult plumb.

Mărci de rujuri importante folosesc asta.

Plumbul se stochează în organism şi poate da tulburări neurologice, de fertilitate, dacă este folosit pe termen lung. Luciul de buze nu este bun nici el, atrage razele solare şi se poate ajunge chiar la cancer de piele.

Trebuie neapărat să citim ingredientele.

Pielea nu este un drum cu un singur sens.

Prin piele se elimină toxinele, dar pot şi intra lucruri. Tot ce punem pe piele se absoarbe foarte mult”, explică dr. Clătici.

Nu știm ce punem pe noi Din păcate nu putem şti cu exactitate ce se află în interiorul sticluţelor de parfum.

Deoarece formula produsului intră în categoria de „reţetă secretă”, companiile nu sunt obligate prin lege să listeze integral ingredientele folosite. Astfel, o serie lungă de substanțe chimice toxice pot apărea pe cutie ca fiind „esenţe”. „Regula de aur este ca atunci când ne uităm la eticheta oricărui

„Not so sexy”

Doar două dintre aceste substanțe apăreau pe eticheta tuturor produselor, în timp ce restul de treizeci și opt lipseau în multe cazuri de pe etichetă, deși se găseau în parfum. Analizarea etichetelor a relevat alte 51 de ingrediente chimice existente în parfumurile testate, astfel că numărul complet al chimicalelor folosite în aceste 17 parfumuri era de 91. Luând în considerare cantitatea și diversitatea substanțelor chimice din cosmetice, nu este de mirare faptul că alergia la parfum

este una dintre cele mai frecvente forme de alergie din lume, potrivit unui studiu al agenţiei Comunităţii Europene pentru Produse Cosmetice şi Produse NeAlimentare.

Studiu Greenpeace Organizația Greenpeace a realizat în 2011 o cercetare pe parfumurile și produsele de îngrijire din comerț și un Ghid al produselor cosmetice.

Organizația avertizează publicul cu privire la moscul sintetic, care este un compus aromatic industrial, utilizat în locul moscului natural, care este extrem de scump. Moscul sintetic este încorporat în numeroase produse: detergenți, odorizante de cameră, creme, săpunuri și parfumuri. Moscul utilizat pentru parfumuri poate ajunge în sânge și în laptele matern. De asemenea, specialiștii Greenpeace spun că anumite tipuri de mosc afectează chiar sistemul hormonal. Conform studiului realizat, acizii ftalici și anumite tipuri de mosc sintetic se găsesc în toate mărcile de parfum testate, dar în cantități care variază foarte mult de la un parfum la altul. Acizii ftalici au fost identificați în 34 dintre cele 36 de parfumuri testate, în timp ce moscul a fost găsit în toate produsele. Mai grav este că acestea sunt vag menționate sau nu sunt deloc specificate pe etichetele parfumurilor. Cercetătorii de la Greenpeace afirmă că „produsele de îngrijire a corpului și parfumurile pe care le aplicăm direct pe piele sunt o cale de expunere repetată la doze concentrate de substanțe chimice periculoase, cu consecințe pe termen lung încă necunoscute”.

CIUDĂȚENII 74

40 de soiuri de fructe

într-un singur pom

Profesorul Sam Van Aken, de la Universitatea Syracuse a petrecut nouă ani pentru a cultiva un singur pom. O singură plantă poate produce 40 de soiuri de fructe cu sâmbure tare (cum ar fi piersicile sau prunele).

Am dorit să pun o livadă întreagă într-un singur pom

Pentru a realiza acest pom unicat, Van Aken, sculptor la Universitatea Syracuse, a folosit altoirea, un procedeu binecunoscut de pomicultori şi grădinari. Altoirea este procedeul prin care două plante sunt unite artificial, realizându-se o contopire a sistemului circulator al acestora. Altoirea se practică de sute de ani. Este şi motivul pentru care încă mai avem vin – atunci când o boală a ameninţat cu dispariţia toate viile, a fost găsit un soi de viţăde-vie rezistent, care a devenit gazda unei varietăţi de struguri.

Fiecare dintre culorile florilor ce apar în imagine reprezintă câte un soi de fructe. Imaginea este o reprezentare artistică, dar acest copac există cu adevărat, potrivit Business Insider.

„Toate îşi păstrează caracteristicile genetice” Deşi altoirea se foloseşte frecvent, 40 de soiuri pe un singur pom reprezintă o realizare deosebită. A fost nevoie de mulţi ani pentru a se ajunge la această performanţă. Van Aken lasă pomul să crească aproximativ trei ani, timp în care acesta dezvoltă patru sau cinci ramuri. Acestea sunt tăiate, iar în locul lor sunt ataşaţi muguri ai altor cinci soiuri diferite, prin altoire. Ţesuturile conductoare ale plantelor ataşate (altoi) se sudează cu cele ale pomului (portaltoi).

Seva care circulă prin ţesutul pomului va hrăni, prin sudarea ţesuturilor, noile ramuri. Un pom bine dezvoltat poate ajunge să susţină până la 25 de soiuri diferite. „Ceea ce fac este să crestez pomul şi să încerc să îl fac să creadă că ceea ce am ataşat este o parte din el”, povesteşte Van Aken. După încă doi ani, în care soiurile ataşate au început să dezvolte propriile

ramuri, Van Aken a ataşat alte soiuri, ajungând la 40 într-un singur pom. „Toate îşi păstrează caracteristicile genetice. Se pot vedea tot felul de flori şi de fructe”, arată Van Aken.

Volumul efortului depus face ineficientă utilizarea acestui tip de copac în pomicultură. Dar ca realizare artistică, autorul îl consideră valoros: „Nu va elimina foametea la nivel mondial. Dar ar putea inspira o abordare în acest sens”.

„Situat între finit şi infinit” Van Aken a realizat un grafic al perioadelor de înflorire, putând controla astfel culorile, folosind anumite perioade pentru altoire.

Universitatea Syracuse a ales acest pom pentru a comemora atacurile de la 11 septembrie. Numărul 40 reprezintă un punct „situat între finit şi infinit” şi are rezonanţe biblice, potrivit lui Van Aken, care aminteşte de cele 40 de zile şi nopţi de ploi din povestea lui Noe. Diversitatea pomului simbolizează creşterea, speranţa şi înnoirea, repere importante pentru lumea de după 11 septembrie.

Deşi poate părea abstract pentru unii, Van Aken speră ca oamenii să recunoască adevărata valoare a proiectului său: „Ziua de 11 septembrie (2001) a fost atât de tragică pentru mine. Nu cred că poate fi creat ceva care să simbolizeze corespunzător acea tragedie.

Este înfiorător”. În prezent, 14 din pomii lui Van Aken (fără a-i pune la socoteală pe cei doi pe care îi are în curte) pot fi găsiţi pe tot cuprinsul Statelor Unite. Planul său este să realizeze o livadă plină cu astfel de pomi în Portland, Maine.

LISTA COMORILOR 75

Tunelul Iubirii

pe lista Descoperă Europa O cale ferată abandonată din România, supranumită Tunelul Iubirii, ce lega Oțelul Roșu de Caransebeș, este unul dintre cele mai romantice locuri din țară și figurează pe lista comorilor ascunse din Uniunea Europeană ce merită să fie vizitate.

Parlamentul European a publicat pe site-ul său noua listă Foursquare cu 28 de obiective puțin cunoscute din Europa, câte unul pentru fiecare stat membru.

Este vorba de inițiativa „Descoperă Europa”, lansată anul trecut, cu ajutorul aplicației mobile Foursquare. Noua listă, numită acum „Re-descoperă Europa”, include obiective despre care legislativul european ne asigură că este foarte probabil să nu fi auzit niciodată. Un castel de nisip, un buncăr sovietic secret, un sat muzeu, fenomene geologice - sunt câteva dintre propuneri, reprezentând atracții pentru toate gusturile.

Lista „Descoperă Europa” de anul trecut, care a inclus Transfăgărășanul, a fost vizualizată de peste 30.000 de ori pe Foursquare și 1.761 de persoane s-au înregistrat. Parlamentul a dat peste 300 de sfaturi pe această platformă socială, care au fost văzute de peste 120.000 de ori, au primit 1.761 de like-uri și 717 sfaturi au fost înregistrate în lista lucrurilor de făcut (to do list).

Infomediu Europa și-a premiat câștigătorii La 20 August 2014, a avut loc la sediul redacției Infomediu Europa extragerea câstigătorilor din cadrul campaniei promoționale „Surprinde natura cu ... Infomediu Europa!”. Ei vor intra în posesia unui aparat foto de la Infomediu Europa.

Sperăm ca, într-o zi, imaginile surprinse de câștigători să fie de-a dreptul senzaționale. Trebuie să se știe însă că aparatul foto este doar un accesoriu... pasiunea, spiritul de observație şi imaginaţia sunt esenţiale pentru ca o fotografie să fie cu adevărat reuşită.

Vă dorim succes din tot sufletul!

Iată câștigătorii în urma tragerii la sorți: 1. SC Ludan Environmental Technologies SRL – 1 aparat foto 2. Primăria Municipiului Baia Mare – 1 aparat foto 3. SC Living Jumbo Industry SA – 1 aparat foto

Organizatori

București Ilfov Vrancea Buzău Prahova Dâmbovița Argeș Gorj Hunedoara Timiș

destinată elevilor claselor 0-VIII

Etapa a II-a

18.09 – 28.11 În cadrul campaniei se vor acorda 60 de premii. Concursurile organizate sunt: Partner strategic

Ÿ „Reciclarea EcoAtitudine” premii: un laptop, o cameră foto și o Ÿ „Agentul EcoAtitudine” Ÿ „Ia Atitudine - Fii ECO” Ÿ „Mugur de Verde”

imprimantă + cutie de coli A4 premiu o tabletă premiu un smartphone premiu un ghiozdan cu rechizite

www.ecoatitudine.eu