Infomediu Europa 25 iulie - 24 august 2014

04 10 55

www.infomediu.eu

Anul 9, nr. 7 (105), 25 iulie - 24 august 2014, preţ 15,6 lei

Reîncepe „Casa Verde”

„2 lei sticla, un leu PET-ul!”

Reciclezi și mergi gratuit cu autobuzul

powerd by

Infomediu Europa este singura publicație de specialitate din România, prezentă la aceste târguri.

ExpoEnergiE 15 - 18 octombrie, București, Romexpo Târgul internțional de energie regenerabilă, energie convențională, echipamente și tehnologii pentru industria de petrol și gaze naturale. ExpoEnergiE este un eveniment adresat pieței energiei și industriei de petrol și gaze, constituindu-se într-o platformă de interacțiune pentru specialiștii din domeniu, având ca scop principal promovarea potențialului local în vederea atragerii de investitori. Evenimentul reunește cei mai importanți jucători de pe piață, care expun produse și tehnologii de ultimă oră. http://www.eee-expo.ro/

ALL PACK 29 octombrie - 2 noiembrie, București Expoziția internațională pentru ambalaje, materiale, mașini și echipamente specifice. ALL PACK este un eveniment cu tradiție, care de 16 ani vine în sprijinul companiilor care activează în industria de ambalaje, fiind pentru specialiștii în domeniu o platformă eficientă de networking, informare și prezentare a noutăților și produselor. Această expoziție continuă să fie un reper în industrie, având o creștere continuă de la an la an. http://all-pack.ro/

TTR 13 - 16 noiembrie, București, Romexpo Târgul de Tursim al România este un spațiu al destinațiilor de vis. Reprezentată prin cele mai importante companii din România și din străinătate, lumea fascinantă a turismului se întâlnește sub același acoperiș, în cadrul ediției de toamnă. http://www.targuldeturism.ro/

RENEXPO SOUTH EAST EUROPE 19 – 21 noiembrie, București, Sala Palatului Cel mai mare și important târg pentru energie regenerabilă și eficiență energetică din România, se află la cea de-a VII-a ediție. Evenimentul creează tradiție de peste 7 ani în România și oferă platforma ideală pentru afaceri de succes în ceea ce privește târgul, conferințele și evenimentele conexe. RENEXPO® SOLAR, RENEXPO® WIND, RENEXPO® HYDROPOWER, RENEXPO® Bio& Co și RENEXPO® ENERGY EFFICIENCY vor reuni din nou, timp de trei zile, experți și persoane cu putere de decizie în domeniu. http://www.renexpo-bucharest.com/

GREEN AGENDA

Infomediu Europa

ECOMONDO 2014, 5-8 noiembrie 2014, Rimini, Italia În perioada 5-8 noiembrie 2014, la Rimini, în Italia va avea loc cea de-a 18 ediție a Târgului internațional dedicat recuperării materialelor & energiei și dezvoltării durabile. Ecomondo 2014 își propune la această ediție să fie o platformă de referniță pentru bazinul mediteranean, dedicat principalelor strategii europene și internaționale de inovare ecologică și transformare a deșeurilor într-o resursă. (www.en.ecomondo.com )

POLUTEC 2014, 2-5 decembrie 2014, Lyon, Franța Cea de-a 26 ediție a expoziției internaționale de tehnologii, servicii și echipamente de mediu. Pollutec va reuni profesioniști din întreaga lume pentru a discuta despre soluții inovatoare care vor permite reducerea impactului negativ asupra activităților umane și asupra mediului. (www.pollutec.com)

Cod ISSN 2065-1511

ger: l mana Genera ela Creţu Emanu diu.eu me • tu@info ema.cre f: e ş r o Redact etre P a c Ivan .eu fomediu • in @ ii t a ig t s inve emil berdeli ori: Redact li Se spune că împătimiţii de turism caută pe meleaguri foarte il Berde ică, Em • n e o t S n ia il îndepărtate dorul de-a se întoarce acasă. Sincer, nu cred că povestea m E și DTP: asta se aplică şi românilor. S-ar putea ca, foarte curând, dacă e să mă Grafică nescu Laura Io iau după datele statistice, conaţionalii mei să-şi piardă orice nostalgie • i: r legată de sejururi prin ţărişoara lor. rato Colabo ropa Pompieristicul turism românesc n-are trecut şi nici prezent. Mai Eu Bellona • dicate, n grav, nici perspectivă. Drept dovadă, majoritatea tinerilor români y S t c : Proje t juridic n preferă să-și petreacă vacanțele în afara țării. Avem un turism e m a t Depar ihaela Boțilă sublim, dar lipseşte cu desăvârşire, ca să-l parafrazez pe nenea M . v • a , ia Voicu Iancu, iar datele statistice ne îngroapă. : e av. Emil d ate i asigur enică r e c u Anul trecut, turiştii străini au petrecut 3,5 milioane de nopţi în d a Tr Sto Emilian • România. Mai prost de atât nici că se putea. Adică, de peste nte: e m patru ori sub nivelul Ungariei sau al Bulgariei. a n abo zare şi i Gheorghe u if d t Industria sejururilor din România, o ţară cu mii de obiective n a Mih ame Depart departament 0722.435.004 turistice, este surclasată de Ungaria, unde locurile în care-ţi • Şef tel.: poţi petrece concediul le numeri pe degete. Ca să nu vă mai ente: Abonam rghe spun că, dintre cei 1,71 milioane de turişti străini care au o e h aG Nicolet mediu.eu vizitat anul trecut România, majoritatea a venit interesată de fo ente@in 6.67 afaceri. abonam , fax 021.527.1 • .680 0 2 Partea proastă e că nici viitorul nu sună prea bine. Tinerii din .5 4 4 nte Tel. 02 venime zi E România doresc să călătorească des, dar ieftin, iar ofertele & g nta ketin nt Mar nator Florin Pa .eu e m turistice din prea scumpa noastră ţărişoară nu fac faţă a t r Depa Coordo g@infomediu a e in r acestei fireşti provocări. Aşa că aproximativ 70% dintre ei t e lo ea F mark e Andre ediu.eu t n e preferă să-și petreacă vacanțele în afara țării, cel puțin de im infom r even • Manage evenimente@ două ori pe an, conform datelor Eurostat. Vara, de pildă, ine: d u it t A tinerii merg în Grecia. În primul rând pentru că este Eco Proiect t Stere Crețu aproape, iar ofertele sunt accesibile. În același timp, ei c iu.eu er proie Manag ctor@infomed ihai caută și zonele unde se pot practica diferite sporturi și e dir ina M r Cosm ine.eu e există și o viață activă de noapte, motiv pentru care g a n a d tM itu • Asisten office@ecoat bugetul destinat cazării și transportului este redus. , u mediu.e per lo e v Tinereţea nu este o perioadă oarecare, ci, înainte de e d pr@info Web iocîldău C a toate, o stare de spirit. Din acest motiv, mă îndoiesc in r A u mediu.e fo in de faptul că, la maturitate, îşi vor petrece sejururile în @ • ing4 market ţară, chiar, dacă, printr-un miracol, organizatorii t ria Secreta n a viitoarelor vacanţe româneşti vor descoperi ivoarul c Bolo Luciana 7.1613 etern cu lapte şi miere. .52 fax 021 ediu.eu , 1 .5 8 În concluzie, turişti străini avem prea puţini, iar .890.3 ffice@infom Tel. 021 o românii preferă alte meleaguri - şi acum, după de editată cum se ştie, şi în viitor, după cum se pare. Aşa că Revistă artener's pa & P rahova nu pot propune decât să impozităm imensa o r u E P diu Infome , Ploieşti, jud. , bl. 2, noastră prostie. Doar aşa poate că mai era 8 202H 6 .4, cam pendenţei nr. r t o e t compensăm o mică parte din pierderile unui c , e 7 s r. n şti, iul Inde • arabilor, Bucure turism primitv, în pofida faptului că bunul Str. Bas pondenţă: Spla ap. 5, parter, orter cores on II, p s ă e n s R o e r r Dumnezeu ne-a oferit meleaguri rupte din Rai. ă t d s A e Pre pean d ereconomic.ro o r u E Din păcate, iată, doar înzestrarea nu ajunge. l u port ova r: Grup www.re şti, jud. Prah • Partene loie era 7, P .4, cam t e , ia Real 7 r. ilor, n ipograf b T a r la a s ă a it Str. B Tipăr

turismul românesc n-are perspectivă

SUMAR

08

03

06 Anul acesta nu vom avea miere

Energia geotermală un potențial nevalorificat în România

14

16 Căsuța românească din cob, în top 10 mondial

De ce să-ți faci o

organică” 52

63

56 Alimentul care va scăpa omenirea de foamete

66 Încălzirea globală reînvie bolile

04

PE SCURT

Banca Mondială – interesată de Deltă Reprezentanții Departamentului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism s-au întâlnit cu specialiștii în turism ai Băncii Mondiale pentru a realiza o strategie de dezvoltare economică pentru Delta Dunării. Întâlnirea a fost solicitată de către reprezentanții Băncii Mondiale în urma realizării unui studiu conform căruia cea mai profitabilă activitate economică în regiunea Deltei Dunării este turismul. „Obiectivul nostru principal este să conservăm patrimoniul natural al Deltei Dunării, să dezvoltăm turismul și activitățile adiacente fără a aduce prejudicii ecosistemului. Din punctul meu de vedere , un hotel cu o capacitate de 200 de camere are în medie 50-60 de angajați în sezon, pe când 200 de case asigură cazare pentru același număr de turiști și, în același timp, asigură autoangajarea a cel puțin 400 de oameni pe tot parcursul anului. Mai mult, veniturile realizate de localnici, prin aceste activități antreprenoriale, vor contribui la dezvoltarea economică a regiunii. De aceea susțin formarea antreprenorială a localnicilor, care pot dezvolta pe baza infrastructurii deja existente, activități de cazare și agrement: plimbări cu barca, pescuit, dezvoltarea turismului gastronomic”, a declarat George Constantin Brezoi, secretar de stat al DIMMMAT.

Reîncepe „Casa Verde” Casa vulcanilor „erupe” în Hunedoara Proiectul Casa Vulcanilor, propus de Asociația Drag de Hațeg, va fi un punct de vizitare și educație non-formală în Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului.

Acesta presupune în primul rând realizarea unei structuri ecologice din lemn și cob care se va numi Casa Vulcanilor și va fi amplasată în satul Densuș, județul Hunedoara, la câțiva pași de situl geologic cu urme de activități vulcanice și a mării Tethys din Cretacic. Actorii principali ai proiectului sunt tinerii înscriși în programul Voluntari pentru Geoparc și elevii de la clubul Exploratorii din Densuș. Un număr de cel puțin 20 de voluntari și 20 de elevi vor participa efectiv la activitățile proiectului, dar oricine este interesat poate participa la ridicare construcției. Proiectul mai include un workshop de interpretare turistică, amenajarea sitului geologic din zonă, pregătirea a 10 ghizi exploratori și o expoziție de fotografie „Making of Casa Vulcanilor” în orașul Hațeg.

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a reluat semnarea contractelor de finanţare din programul „Casa Verde” demarat în 2011. De altfel, ministrul Mediului Attila Korodi a dat asigurări că până la sfârşitul anului se va finaliza etapa de semnare a contractelor de finanţare, ceea ce dă certitudinea beneficiarilor că vor primi subvenţiile de stat pentru echipamentele pe care le vor achiziţiona. Între timp, sumele alocate pentru fiecare judeţ în parte au fost redistribuite. Primele cereri de finanţare aprobate, la mai bine de doi ani de la suspendarea operaţiunii, provin din 25 de judeţe ale ţării, cele mai multe dosare fiind analizate în judeţele Bihor (244 dosare), Arad (222 dosare) şi Argeş (202 dosare). La polul opus se află judeţul Ilfov, cu doar 15 cereri aprobate, Brăila (26 dosare) şi Ialomiţa (30 dosare). De remarcat este faptul că majoritatea covârşitoare a cererilor se referă la subvenţii de 6.000 de lei, adică pentru instalarea de panouri solare şi centrale pe peleţi. Potrivit AFM, beneficiarii acceptaţi au la dispoziţie „60 de zile de la comunicarea aprobării dosarului de finanţare, respectiv de la publicarea pe site-ul Autorităţii să semneze contractul, să se prezinte la sediul Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) din judeţul de care aparţin, în vederea semnării contractelor”.

Chinezii vin la Cernavodă

Primul cluster de turism

Compania canadiană Candu Energy Inc. a semnat un acord de cooperare cu firma China Nuclear Power Engineering Company (CNPEC) pentru construcţia unităţilor 3 şi 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, notează Agerpres. La centrala de la Cernavodă funcţionează deja două reactoare nucleare de tip CANDU 6, care au intrat în funcţiune în 1996 şi 2007. Împreună, aceste două reactoare asigură aproximativ 20% din producţia de energie electrică a României.

Acordul semnat vine ca urmare a unei scrisori de intenţie semnată de firma mamă a CNPEC, grupul China General Nuclear Power Group, şi Societatea Naţională Nuclearelectrica (SNN) în luna noiembrie 2013 pentru investiţii în dezvoltare a două noi reactoare la centrala de la Cernavodă. „Candu Energy este încântat să colaboreze cu CNPEC pentru satisfacerea necesităţilor României în domeniul energiei nucleare“, a declarat Preston Swafford, preşedintele director general de la Candu Energy. „Acordul adânceşte legăturile puternice pe care le avem cu industriile nucleare din România şi China în condiţiile în care în ambele ţări funcţionează reactoare Candu de peste un deceniu“, a adăugat Swafford.

România s-a adresat investitorilor chinezi pentru modernizarea sistemului său energetic, după ce companii precum ArcelorMittal şi Enel s-au retras din proiectul construirii reactoarelor 3 şi 4.

În septembrie, în România va fi lansat primul cluster mondial de turism pentru tineret, în prezența secretarului general Organizației Mondiale a Turismului, Taleb Rifai, care va veni la București, spune Florin Jianu, ministrul delegat pentru IMM, mediul de afaceri și Turism. „Competiția Sport Arena Bucharest Challenger, care se desfășoară la București, este o avanpremieră pentru acest eveniment din toamnă și o să invit oameni tineri și dinamici să fie membri constituenți ai acestui cluster”, a anunțat Jianu. Florin Jianu a dat, pe de altă parte, asigurări că România rămâne o destinație sigură pentru turism, chiar și în contextul evoluțiilor geo-politice din regiunea Europei de Sud-Est. Ministrul delegat a reamintit că, la nivel global, turismul sportiv aduce între 14 și 25% din ceea ce reprezintă încasările și contribuția turismului la PIB. „În România încasările din turismul sportiv ajung undeva la 10 la sută, dar ne dorim să atingem și noi media europeană. Acest tip de conferință este un prim început, pentru că noi dăm din ce în ce mai multă importanță turismului în care sunt implicați tinerii. Vrem să-i atragem, iar România să se poziționeze ca o destinație favorabilă atragerii tinerilor”, a spus Florin Jianu.

Elevii transformă plasticul în combustibil La iniţiativa unor tineri gălățeni, plasticul ar putea fi transformat în combustibil şi energie, folosind o tehnologie creată în China. Aceasta este doar una dintre ideile liceenilor din Galați care au învăţat - în cadrul unei Şcoli de Vară pe teme de antreprenoriat social - cum să gândească antreprenorial o afacere care să aducă un beneficiu comunităţii în care trăiesc.

Timp de cinci zile, 32 de tineri de la 7 licee gălăţene au învăţat, prin activităţi practice, cum să transforme o nevoie a comunităţii locale într-o oportunitate care să aducă o schimbare pozitivă pentru oraşul Galaţi. Elevii au lucrat cu 10 consultanţi voluntari din Kazahstan, Ucraina, India, Canada, Brazilia, Belgia, Africa de Sud, Statele Unite ale Americii şi Luxembourg. Echipa câştigătoare din cadrul Școlii de vară vrea să înfiinţeze în Galaţi un start-up prin care să colecteze plasticul şi să-l transforme în combustibil şi energie în beneficiul locuitorilor din Galaţi, folosind o tehnologie creată în China. Finanţarea vor să o asigure prin programe dedicate tinerilor care doresc să deschidă o afacere.

06

APICULTURĂ

Anul acesta

nu vom avea

miere

Producția de miere din acest an va fi sub 70% din media anuală înregistrată în România, din cauza secetei exagerate din unele zone ale țării, iar acest lucru ar putea influența și prețul mierii la raft cu circa 10-15 procente, potrivit estimărilor lui Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACAR).

„Cred că producția totală de miere din acest an va fi sub 70%, între 60 și 65%, față de media anuală de 20.000 - 22.000 de tone. Estimez că în 2014 vom face între 14.000 și 16.000 de tone de miere.

Totul depinde însă și de ce vom obține în această perioadă la floarea soarelui. Scăderea producției va avea efecte și asupra prețului mierii la raft, mai ales că deja a crescut prețul de achiziție la salcâm cu peste 35%, iar la mierea polifloră undeva cu 15-20%. Prețul mierii la raft va crește, probabil, cu cel mult 10-15%, dar mai spre toamnă. Sunt și puțin sceptic pentru că la noi consumul de miere este încă foarte redus și dacă se mai scumpește vom avea un consum și mai redus”, a declarat pentru Agerpres președintele ACAR.

Floarea-soarelui, singura soluție Acesta a precizat că situația cea mai „tragică” este la mierea de salcâm, care s-a făcut sub 20% din media anuală, iar la rapiță între 70 și 80%.

Speranța apicultorilor vine din culturile de floarea-soarelui, mai ales pe partea de sud a țării, aceasta asigurând cel puțin 30% din producția de miere a României. „S-a făcut ceva miere la rapiță, 70-80 de procente din producția medie anuală, dar la salcâm nu avem nici 20% din cauza secetei exagerate de anul trecut, dar și din această iarnă. Este afectată toată Transilvania, vestul și sud-estul țării. De asemenea, în sud s-au suprapus și ploile cu perioada de înflorire. A rămas doar Moldova, care la salcâm face undeva între 15-20% din producția anuală pe total țară. Teiul a fost compromis în vestul țării, în Caraș Severin, în județele din centrul țării, tot din

APICULTURĂ

07

Mierea de salcâm, s-a făcut sub 20% din media anuală

cauza secetei și a temperaturilor scăzute din timpul nopții, dar mai sunt acum ceva recolte mărunte în Moldova. La floarea soarelui, în vest, este compromisă producția mai mult de 50%. Să vedem ce vom face în sud la floarea-soarelui, care a început bine, și care ne-ar putea salva ca să nu fim pe pierdere anul acesta. Trebuie să rezolvăm măcar rezerva de iernare și să avem câteva kilograme în plus pentru extracție", a explicat șeful ACA.

„... Ni s-au pus opreliști (...) la unele zone melifere" Deși familiile de albine au ieșit cu bine din iarna destul de ușoară, reprezentantul apicultorilor afirmă că se confruntă cu depopularea, mai ales la salcâm, „pentru că nu a fost cules în iunie și acum sunt zone unde se dă sirop pentru a păstra și menține familiile de albine”. În ceea ce privește Legea apiculturii, Ioan Fetea susține modificarea unor reglementări privind deplasarea în pastoral pentru a evita abuzurile, iar în acest sens a fost depus un proiect la minister. „Pe lângă producția slabă ni s-au pus opreliști și în a avea acces la unele zone melifere. Acum Consiliile locale autorizează

deplasarea în pastoral în arealul dânșilor și astfel s-au făcut abuzuri la presiunea apicultorilor locali. Am avut peste 60 de sesizări din 25 de județe. Încercăm să modificăm acest regulament împreună cu Ministerul Agriculturii și Parlamentul, pentru că aspectul cel mai important al unei stupine este culesul, baza meliferă, iar dacă nu există și nu se poate folosi, vorbim degeaba. Am depus un proiect la minister (MADR n.r.) și vrem să vedem dacă va fi agreat. Ideal ar fi să-l avem până în primăvară", a mai adăugat președintele ACA.

mai puțin de 200 de familii de albine.

Acum, ca să iei plafonul maxim de 50.000 de euro din noul program trebuie să ai peste 1.000 de familii de albine. Suntem oropsiți și din acest punct de vedere”, a adăugat șeful ACA. Potrivit datelor anunțate de ACA, producția de miere din 2013 a fost în jurul a 18.000 de tone, prețurile fiind comparabile cu cele din 2012.

România deține, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine.

La nivelul Uniunii Europene, consumul de miere se cifrează, în medie, între 1,5 și 2 Criteriile pentru fonduri mai dure kilograme/cap de locuitor, în țări precum Nu în ultimul rând, Fetea consideră că noul Olanda, Belgia și Germania, iar în România de numai 500 de grame/locuitor.

PNDR 2014-2020 este inexistent pentru apicultură întrucât criteriile de performanță Asociația Crescătorilor de Albine din România este o asociație înființată din au crescut de șase ori pentru a putea accesa fonduri europene, în timp ce pentru 1958, singura cu acoperire națională, care alte specii creșterea a fost de numai 1,5 ori. are 40 de filiale județene și societăți comerciale de desfacere pentru „Noul PNDR pentru apicultură este inexistent întrucât criteriile de performanță aprovizionarea apicultorilor cu toate echipamentele și materialul genetic pe care trebuie să le realizeze un apicultor necesar. pe exploatație, pe măsura 121 - tineri fermieri, au crescut de șase ori, față de alte Din cei 36.000 - 40.000 de apicultori la nivel național, aproape 60% sunt membri specii unde au crescut numai de 1,5 ori. În ai ACA, iar 65% din efectivele de albine vechiul program, pentru suma maximă de 40.000 de euro, apicultorii aveau nevoie de sunt deținute de aceștia.

08

PISCICULTURĂ

Icre negre de sturion, de munte emilian stoenică, redactie@infomediu.eu

La poalele Făgărașului, în cadrul unei păstrăvării, a fost fondată o fermă piscicolă de sturioni, fiind singura din țară amplasată într-o zonă montană. Ferma adăpostește specii precum morun, nisetru, păstrugă, polioden și nisetru Siberian, adaptate la apa dulce din zona montană. Cei doi afaceriști sibieni care administrează ferma susțin că exemplarele pe care le cresc și le înmulțesc își păstrează gustul de pește sălbatic din Delta Dunării.

Adaptarea și înmulțirea acestor specii de sturioni a fost posibilă cu ajutorul specialiştilor de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi, care au fost interesați de modul în care sturionii se pot adapta condiţiilor de munte. „M-am gândit că e interesant să vedem ce realizări se pot face în ape din acestea, care sunt de o prospeţime şi o curăţenie deosebită, comparativ cu apele din zona Călimani sau apele din zona de şes. Practic, aici se poate obţine un peşte de calitate superioară, dar nu ştiam cum reacţionează la temperatură. O parte din specii s-a adaptat foarte bine. Există însă și specii care nu s-au adaptat foarte bine la aceste condiţii. E vorba de păstrugă, aceasta fiind o specie mai termofilă. Ştiam de la început că se poate întâmpla lucrul acesta, și acum am văzut că se întâmplă și în practică”, a declarat Neculai Patriche, directorul institutului din Galați.

Femela valorează 80.000 de euro Ferma din Sibiu are o producție de 26 de tone. Fiecare pește va fi valoros, și vândut pentru reproducție, cu sume ce pot depăși câteva mii de euro. „De acum înainte urmează munca mai grea a cercetătorului de a marca şi verifica fiecare reproducător. Fiecare pește va avea o carte specială, care va dezvălui performanța generaţiei lui.

Sigur că, la câţi sunt, se vor reduce. O parte din ei va fi cu performanţă ridicată, alta cu performanţă medie şi cu performanţă mai mică. Să sperăm că cei cu performanță mare nu vor ajunge în tigaie până la urmă. O femelă poate da un contingent de 40.000 de pui, care se pot vinde cu 2 euro bucata, ceea ce înseamnă 80.000 de euro.

Proprietarul însă va vinde prin negociere directă”, a explicat Neculai Patriche, care s-a declarat mulțumit de experiment. Este însă dezamăgit de costurile mari pe care le implică o astfel de fermă.

POLUARE

09

AFM:

495 de tichete pentru Rabla Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a distribuit până în prezent 495 de tichete din cele 3.000 destinate firmelor şi instituţiilor în programul Rabla, informează instituţia.

AFM a anunţat, la începutul lui iulie, închiderea unei noi etape de evaluare şi validare a dosarelor depuse de persoanele juridice şi instituţiile publice în Programul Rabla 2014. În această etapă, au fost analizate un număr de 216 dosare depuse de persoane juridice și instituţii publice. Din acestea, 93 de dosare au fost acceptate pentru 232 de autovehicule şi 123 de dosare au fost respinse.

De asemenea, în Comitetul de avizare al Administraţiei Fondului pentru Mediu au fost acceptate şi şapte contestaţii pentru 25 de autovehicule.

Acestea se adaugă celor 238 de tichete distribuite de AFM în prima etapă, încheiată la sfârşitul lunii mai. Cele mai multe dintre acestea - 94 - au fost adjudecate de o unitate militară din Capitală, iar 51, de Secretariatul General al Guvernului (SGG).

Listele cu persoanele juridice şi instituţiile publice care au fost acceptate şi respinse în program sunt publicate pe site-ul AFM (www.afm.ro), la secţiunea aferentă programului.

Persoanele juridice şi instituţiile publice care au fost acceptate în cea de-a doua etapă se pot adresa unuia dintre producătorii/dealerii auto care au fost validaţi în Programul Rabla 2014.

Persoanele juridice şi instituţiile publice care au fost respinse au posibilitatea să depună contestaţii în termen de 5 zile de la data comunicării rezultatelor, începând tot cu data de 30 mai 2014. De asemenea, solicitanţii respinşi pot depune un nou dosar la sediul Administraţiei Fondului pentru Mediu, până la 1 septembrie 2014, data la care se încheie înscrierile în Programul Rabla 2014.

Prin Programul Rabla pentru persoane juridice, Administraţia Fondului pentru Mediu a emis 3.000 de tichete în valoare de câte 6.500 de lei, acordate la casarea unei maşini mai vechi de opt ani pentru achiziţionarea unui nou autovehicul.

Pentru stimularea achiziţionării autovehiculelor cât mai prietenoase cu mediul, se oferă posibilitatea acordării, pe lângă prima de casare, a unui eco-bonus în valoare de 500 de lei pentru: achiziţionarea

unui autovehicul nou încadrat în norma de poluare Euro 6, achiziţionarea unui autovehicul nou al cărui motor generează o cantitate de emisii ce CO2 mai mică de 100g/km şi, respectiv, achiziţionarea unui autovehicul nou, cu sistem de propulsie hibrid. La achiziţionarea unui autovehicul de acest tip, se poate acorda, pe lângă prima de casare, o reducere în cuantum de maximum 1.000 de lei, rezultată prin cumulul a cel mult două eco-bonusuri.

Anul trecut, în cadrul Programului Rabla pentru persoane juridice, când au fost alocate tot 3.000 de tichete, au fost depuse 1.451 de cereri de finanţare, dintre care 643 au fost acceptate pentru 1.670 de autovehicule, cu o sumă aprobată de 10.864.500 de lei.

Cele mai multe tichete au fost solicitate şi obţinute de Poşta Română - 132 (858.000 de lei) şi Ministerul Afacerilor Interne - 105 (682.500 de lei).

10

Campaniile Infomediu Europa

Sub titulatura „Campaniile Infomediu Europa” lansăm, începând de luna aceasta, un nou concept de dezbatere publică. Echipa Infomediu Europa, alături de specialiști din domeniul protecției mediului, va identifica soluții - în opina noastră, viabile - pe care le va supune dezbaterii și consultării publice. Scopul acestor inițiative este acela de a asista în soluționarea problemelor de mediu, revista noastră urmând a amenda unele inițiative legislative. Revista Infomediu Europa va promova în acest mod și implicarea în deciziile de mediu.

„2 lei sticla, un leu PET-ul!”

Garanția pentru ambalaje, Colectarea selectivă, reciclarea, reutilizarea sunt trei concepte care, în ultimii ani, au dat adevărate bătăi de cap atât guvernanților noștri, autorităților din domeniu, cât și celor care activează în aceste industrii.

ivanca petre, investigatii@infomediu.eu

o provocare pentru autorități

Uniunea Europeană este, de asemenea, sensibilă la protecția mediului, lipsa resurselor naturale, anticipată de majoritatea specialiștilor din domeniu, punând pe jar mai marii Europei.

Din acest motiv, la nivel european, au fost realizate studii peste studii, cercetări peste cercetări, au fost finanțate proiecte, programe, campanii europene, toate cu scopul de a identifica soluții optime pentru apocalipsa preconizată. După ani și ani de cercetări și studii, Europa susține că singura soluție pentru preîntâmpinare a dezastrului este reciclarea deșeurilor și reintroducerea acestora în piață ca materie primă.

Dovadă în acest sens stă chiar bugetul Uniunii Europene, direcționat cu precădere către domeniul mediului, un domeniu care, în opinia specialiștilor, ar putea fi și singurul care ar putea redresa economiile europene. În tot procesul acesta, România a fost prinsă pe picior greșit.

Fiecare apariție legislativă – Directivă, cum este ea denumită în accepțiunea europeană, cu efecte pentru toate statele membre – a fost transpusă în legislația românească cu mari întârzieri, dovadă în acest sens fiind somațiile Consiliului European.

Se lucrează la legislație Chiar în această perioadă, România lucrează la transpunerea unor Directive Europene care ar fi trebuit implementate de ceva timp. Mă refer aici la legea deșeurilor, o lege care a născut vii controverse, la legea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, la legea salubrizării și la multe alte reglementări care nu s-au regăsit în legilația românească ori care au fost implementate după ureche. Unde mai pui că nu avem o

Campaniile Infomediu Europa

infrastructură viabilă a sistemului integrat de deșeuri pentru care țara noastră a primit fonduri consistente din partea Europei, dar pe care România nu a putut ori nu a știut să le acceseze.

Fără o infrastructură corespunzătoare, nici o lege cât de bine ar fi realizată sau transpusă nu va putea fi implementată cu succes.

Un exemplu concludent este modalitatea de sortare a deșeurilor, operațiune fără de care reciclarea nu poate fi realizată.

Potrivit Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), „la sfârșitul anului 2013, erau autorizate 119 stații de sortare și stații de sortare/transfer și alte șase instalații în curs de autorizare”. 119 stații de sortare sună bine, dar tot ANPM-ul ne comunică faptul că „în acest moment, nu deținem informații în legătură cu câte dintre ele funcționează”. Din informațiile pe care le deținem noi, culese inclusiv de pe teren, în acest moment în România sunt funcționale doar 16 astfel de stații de sortare. Credeți că un număr de 16 astfel de stații ar fi suficient pentru a sorta toată cantitatea de deșeuri produsă de țara noastră? Răspunsul e mai mult decât evident.

Soluții posibile Autoritățile vor fi nevoite să găsească soluții, pentru că Europa nu ne mai așteaptă. Suntem obligaţi să ne îndeplinim țintele de colectare selectivă a deșeurilor pe patru fracții și reciclare, ținte pe care ni le-am asumat în calitate de stat membru.

Altfel, suntem la un pas de declanșarea procedurii de infringement pe mediu din partea Comisiei Europene.

O posibilă variantă, în opinia unor specialiști, ar fi ca autoritățile să înceapă să dea valoare ambalajelor. Cum însă? În cel mai simplu mod posibil. Să introducă garanția pe sticlă, PET și orice alt deșeu ar putea fi reciclat mai ușor în acest mod. Vă mai aduceți aminte de fostele ICRA? Cred că nu există cetățean care să nu fi intrat cel puțin o dată într-un astfel de depozit. Elevă fiind, mi-amintesc că aveam obligația să aduc la școală o anumită cantitate de sticlă și carton.

Ambalajul contra cost ar putea fi o soluție viabilă susțin specialiștii, după cum spuneam. Dacă un consumator ar fi răsplătit pentru ambalajul unui produs, spun specialiștii cu care am reușit să discut

11

pe marginea acestui subiect, el ar fi primul interesat în a recicla ambalajul, mai ales pentru că e recompensat.

Această soluție ar fi benefică atât pentru atingerea țintei de către România, dar mai ales ar fi economic viabilă întrucât n-ar mai sucomba micii întreprinzători.

Gândiți-vă ce-ar însemna să primești bani pentru fiecare PET și sticlă pe care ai posibilitatea să-l duci la un centru de colectare? Mi se pare o idee cel puțin interesantă. Rămâne de văzut însă dacă autoritățile au identificat soluții pentru colectarea gunoaielor pe care le vedem la orice colț de stradă. La fel cum ar fi interesant de știut care ar fi poziția marilor producători - Coca Cola, Bergenbier, Jidvei, Ursus, Murfatlar, Ursus, Tuborg etc. - la o astfel de prevedere legislativă.

12

INVENȚII

Primul ambalaj antimicrobian natural Dan Vodnar, un tânăr cercetător clujean, a inventat un ambalaj antimicrobian produs din extracte din carapacea melcilor, alge și alte ingrediente naturale. Este primul român care primește premiul „Danubius Young Scientist Award 2014”.

Acest bioplastic se poate degrada în natură, în compost, undeva la cinci săptămâni

Premiul a fost creat în 2011 de către Ministerul Federal Austriac pentru Știință și Cercetare (BMWF), în colaborare cu Institutul regiunii danubiene și a Europei Centrale, cu intenția de a premia personalități cu rezultate științifice remarcabile din zona danubiană. Anul acesta, pentru prima dată, a fost instituit un premiu destinat tinerilor cercetători.

Premiul i-a fost acordat clujeanului Dan Vodnar pentru vizibilitate internațională în ceea ce privește munca sa. Una dintre invențiile premiate ale tânărului, care este cercetător la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USMAV) din Cluj, este ambalajul cu acțiune antimicrobiană.

Dan Vodnar se ocupă cu obținerea de polimeri din substanțe naturale, de mai mulți ani. În timpul doctoratului, el a studiat posibilitatea obținerii de bioplastic (PLA) din acid lactic.

Bioplastic care se degradează în doar cinci săptămâni „Am făcut pixuri cu acest bioplastic, care se pot degrada în natură, în compost, undeva la cinci săptămâni, spre deosebire de pixurile convenționale care se degradează în 200 de ani. 90 la sută din el este biodegradabil. 10 la sută reprezintă pasta. Apoi am lucrat într-un proiect european pe ideea aceasta a ambalajelor inteligente și am încercat să găsesc o soluție la problema aceasta a mâncărurilor «ready to eat», care sunt ușor de consumat la birou, dar sunt ușor de contaminat. Listeria monocytogenes este una dintre bacteriile care pot să producă toxiinfecții. În SUA, există studii care arată că undeva la 15 la sută din decesele cauzate de toxiinfecție alimentară sunt produse de această listeria”, a spus Vodnar. Ambalajul antimicrobian este format din polimeri naturali extrași din carapacea melcilor și din alge și are înglobat în el biomolecule din ceai verde, busuioc, mentă sau alte

feluri de plante. Dan Vodnar a făcut apoi cercetări minuțioase asupra efectelor de inhibiție pe care ambalajul le are asupra cărnii contaminate cu listeria.

Etichete antimicrobiene pentru legume și fructe „Contaminarea cărnii se poate face strict la suprafață, ea nu poate veni din interior și este o contaminare ulterioară procesului de gătire. Sigur, producătorii adaugă multe E-uri din categoria conservanților care au și activitate antimicrobiană.

Dar întrebarea mea a fost de ce să adaugi conservanți într-o cantitate atât de mare într-un produs când organismul tău nu are nevoie de ele”, a spus Dan Vodnar.

Ambalajul antimicrobian ar proteja astfel produsele, mai ales pe cele din carne, de contaminare cu listeria și ar fi o soluție care ar permite evitarea ingerării conservanților de către consumator.

Cercetătorul a inventat și niște etichete antimicrobiene pentru fructe și legume. Ele sunt lipite ca niște abțibilduri și, atunci când produsul se introduce sub jetul de apă, se dezintegrează și îl curăță.

„Pe suprafața fructelor și legumelor pe care le consumăm cu coajă există mucegaiuri și drojdii. Eticheta este tot un biopolimer, o altă matrice decât la ambalaj, dar tot natural. El reduce cantitatea de microorganism de pe suprafața fructelor și legumelor pe care le consumăm cu coajă”, a spus Dan Vodnar.

„Fructul se menține sănătos” El lucrează acum, împreună cu studenții săi, la ideea unui ambalaj care să îmbrace tot fructul sau leguma, mai ales pentru cele care se comercializează și fără coajă sau care stau foarte mult în galantar. „Fructele se deshidratează foarte repede, se zbârcesc. Cu acest polimer închidem toți porii, astfel încât apa să nu mai iasă din fruct, să nu se mai zbârcească, dar nici nu se mai strică atât de repede. Și în afară de asta, mărește posibilitatea de depozitare cu o perioadă destul de lungă și fructul se menține sănătos”, a spus Vodnar.

Până în prezent, doar vreo două-trei firme, dintre care una din SUA și una din Germania, s-au arătat interesate de oportunitatea producerii ambalajelor antimicrobiene inventate de cercetătorul clujean, însă decizia de a investi în acesta reprezintă un proces îndelungat, deoarece ar fi necesară modificarea liniilor de producție. O altă greutate în „vinderea” pe piață a ideii ambalajului antimicrobian este aceea că nu are cine să se ocupe de marketing. „Eu mă ocup de cercetare, nu am timp și nici nu mă pricep să merg să stau de vorbă cu producători sau cu persoane care se ocupă de supermarketuri. Dacă ar fi cineva care să se ocupe de zona aceasta de marketing ar fi mult mai bine”, a precizat Vodnar.

„Danubius Award” Premiul „Danubius Award” se acordă în fiecare an cercetătorilor cu rezultate deosebite din acele țări care fac parte din Strategia UE pentru regiunea Dunării, respectiv Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Moldova, Muntenegru, Serbia, Republica Slovacă, Slovenia, România și Ucraina. Fiecare țară desemnează, cu ajutorul unui juriu internațional, un singur cercetător, pentru a fi premiat. „A fost o surpriză realmente. Ceremonia a fost de vis, fiecăruia dintre noi i s-a făcut un laudatio de către un profesor, în cazul meu un profesor care știa foarte multe despre mine, din publicații. Nu-mi venea să cred. Au fost mulți rectori de universități, ministrul cercetării din Germania - care ne-a oferit să alegem un institut de stat pe care să-l vizităm, unde am putea rămâne să colaborăm, ca angajați. A fost chiar impresionant”, a povestit Dan Vodnar.

Pentru că anul acesta s-a decis și instituirea unui premiu pentru tinerii cercetători, aceștia au primit din partea Germaniei ocazia de a vizita acele institute științifice care li se par interesante pentru munca lor, în care apoi, dacă doresc, pot să se angajeze.

14

ENERGIE

Energia geotermală un potențial nevalorificat în România

emilian stoenică, redactie@infomediu.eu

Energia geotermală reprezintă una dintre sursele de energie regenerabilă care este folosită la nivel global pentru a reduce consumul de hidrocarburi și poluare atmosferică. Cu ajutorul apei fierbinți din interiorul Pământului se produce electricitate într-un mod nepoluant sau se încălzesc locuințele pe timpul iernii. Energia geotermală, de care România benefiaciază din belşug, se exploatează indiferent de vreme ori de ciclul zi/noapte, iar impactul asupra mediului este minim, dacă apa extrasă este reintrodusă în pământ după folosire. În plus, instalațiile sunt silențioase și nu poluează.

Miracolul de la Beiuş State precum Italia, Noua Zeelandă, Japonia, SUA, Franța, Rusia, Mexic, Lituania și Filipine folosesc deja acest potențial pe care planeta ni-l oferă, însă Islanda este, de departe, în topul țărilor care exploatează energia geotermală. Şi în România se poate beneficia, din plin, de această sursă, practic inepuizabilă. Timișoara, Arad, Oradea și Satu Mare sunt câteva dintre orașele mari care pot valorifica potențialul geotermal al zonei. Totuși, micul oraș Beiuș din județul Bihor le-a luat-o înainte. Mai mult, chiar s-a demonstrat deja eficiența acestei energii. Beiuș este singura localitate din România în care majoritatea locuințelor oamenilor și instituțiile publice sunt încălzite cu ajutorul energiei geotermale. Primul foraj (F-3001) pentru a extrage apa fierbinte din pământ a fost făcut între 1995-1996, la o adâncime de peste 2.500 de metri.

Temperatura apei în subteran are între 7588°C, iar cu ajutorul unor companii din Islanda și Germania, puțul F-3001 a început să fie testat în anul 1999, reușindu-se obținerea unei temperaturi constante a apei, la 85°C. În 2002 au fost demarate lucrările pentru un alt puț (F-3003), iar după intrarea în Uniunea Europeană, autoritățile locale au implementat proiecte din fonduri structurale pentru a crește consumul de energie geotermală și a reduce dependența de hidrocarburi. În prezent, locuitorii din Beiuș consumă an de an peste 200.000 Gcal – energie produsă din surse geotermale. Primăria Beiuș se laudă cu „cel mai mic preț/gigacalorie din România – 77 lei” și promite că printr-un nou proiect va dezvolta și un parc balneoclimateric cu bazine cu apă termală, restaurante și unități de cazare, atracții care vor crește numărul turiștilor în zonă.

ENERGIE

15

Beiuș este singura localitate din România în care majoritatea locuințelor oamenilor și a instituțiilor publice sunt încălzite cu ajutorul energiei geotermale

Cea mai mare centrală geotermală din Europa Revenind la ce se petrece pe glob în acest domeniu, Islanda îşi asigură peste 18% din necesar folosind energia geotermală. Centrala Hellisheidi din Islanda are o capacitate de producție de 303 MW (electricitate) și 133 MW (energie termică), fiind cea mai mare centrală geotermală din Europa și a treia cea mai mare din lume, după Cerro Prieto, Mexic (958MW) și The Geysers, SUA (1808MW).

Centrala geotermală Hellisheidi este situată în zona Hengill, un rif vulcanic activ din partea de sud-vest a Islandei. Obiectivul centralei este de a genera electricitate și apă caldă, suficientă încălzirii casnice și industriale, deservind cu energie zona metropolitană Reykjavik. Activitatea geotermală din zona Hengill este în strânsă legătură cu trei sisteme vulcanice. Cel puțin trei erupții au avut loc în ultimii 11.000 ani, cea mai recentă având loc acum 2.000 de ani. Regiunea Hengill se întinde pe 112 km pătrați și este una dintre cele mai extinse zone geotermale din Islanda.

Legume încălzite cu apă termală Pe lângă încălzirea locuințelor, islandezii folosesc energia geotermală și pentru producția de hrană. Un exemplu în acest sens este comunitatea Solheimar din Islanda, un spațiu care se ghidează după principiile sustenabilității: construcții naturale, sisteme ecoeficiente, sere proprii, turism sustenabil.

Din punct de vedere social, satul ecologic Solheimar găzduieşte aproximativ 100 de persoane şi se focusează pe convieţuirea armonioasă a omului cu natura. Rezidenţii comunităţii includ și persoane cu diverse deficienţe/dizabilităţi, şomeri, persoane suferinde de diverse afecţiuni, deţinuţi, voluntari veniți prin diverse programe europene etc. „Comunitatea îşi propune să ofere un cadru propice în care persoane provenind din medii diferite să socializeze, să muncească şi să trăiască în deplină armonie.

Locuitorii din aceste localități dețin mai multe sere de legume și o pepinieră de puieți ce vor fi folosiți pentru împăduriri în regiune. Din cauza climei (zile și nopți polare, vânturi și ploi

frecvente), în Islanda agricultura se face preponderent în sere. Aceste sere sunt încălzite cu ajutorul apelor termale extrase din pământ și sunt iluminate artificial pe perioada nopții polare. Printre plantele cultivate în serele din Solheimar se numără: castraveți, roșii, spanac, zuchini, plante medicinale, condimente, flori decorative etc. Din loc în loc, în sere sunt amplasați „stupi”, niște cutii mici de carton (mai mici decât un stup normal) în care zumzăie albinele absolut indispensabile: asigură polenizarea plantelor și, deci, existența hranei oamenilor. Comunitatea dispune și de o zonă cu legume comună, unde oricine poate merge, lucra și consuma din produse. Cea mai mare parte din producția agricolă este utilizată în cadrul comunității, ce dispune de o bucătărie proprie, unde oamenii pot servi masa de prânz împreună, în timpul săptămânii”, a explicat Victor Nițu, membru al asociației Viața Alternativă, în urma unei vizite de studiu în Islanda.

16

ECOSISTEM Căsuța din pământ construită pe malul drept al Nerei, în apropiere de satul Sasca Română, județul Caraș Severin, a fost inclusă într-un Top 10 al celor mai reușite locuințe din cob din lume. Clasamentul a fost realizat de portalul natural-homes.org și include construcții din pământ din Canada, Marea Britanie, Statele Unite, Ucraina, Africa de Sud etc.

Căsuța românească din cob, emilian stoenică, redactie@infomediu.eu

în top 10 mondial

Căsuța de la Sasca Română a fost construită de arhitecta Ileana Mavrodin, care s-a mutat în urmă cu peste 10 ani înapoi în România, din Canada. Aceasta și-a construit, împreună cu un prieten și un sătean din zonă, mica locuință din cob ce a devenit cunoscută la nivel internațional. Arhitecta a devenit în timp un expert în astfel de construcții, iar în prezent organizează sesiuni de instruire și îi ajută pe cei interesați să-și construiască singuri o casă naturală, din cob, cu aspect de basm.

De la experiment... la casă de vis „Casa Verde” a pornit ca un experiment care să promoveze o arhitectură ecologică și un mod de viaţă sănătos, apropiat de natură şi cu respect faţă de mediul înconjurător. Acum însă, Ileana Mavrodin locuiește în căsuță și o consideră „acasă”. „Nu m-am gândit că va fi o casă în care voi locui. Toată ideea acestor căsuțe este să deranjeze cât mai puțin locul, să nu aduci materiale din afară, ci să lucrezi cu materialele de pe locul ăsta: piatra pe care o găsești în deal să o pui la fundație, pământul lutos să-l folosești la ziduri, stratul vegetal care se decapează când pornești căsuța, vine pus pe acoperiș la sfârșit etc. Căsuța este un strat în ecosistem.

Practic încerci să te introduci și tu în acest ecosistem care există și încerci să deranjezi cât mai puțin. Asta este filosofia genului ăstuia de căsuță”, a povestit arhitecta într-un interviu recent.

Flux continuu de turiști Casa din cob a atras până acum vizitatori din toată România, din Finlanda, Germania, Anglia, Spania, Cipru, Franța, Cehia, Australia, Statele Unite, Marea Britanie,

Liban și Canada. „E un flux continuu de oameni. Mai ales vara, vrei nu vrei, lumea vine încontinuu să o vadă, să se pozeze cu ea. Abia reușesc să am clipe de liniște. Mi s-a întâmplat să vreau să mă odihnesc după-amiază, să ațipesc și să mă trezesc cu oameni în casă. Ei vizitau și se întrebau între ei: «Dar unde sunt proprietarii ăștia?» Practic căsuța de lut e acum o proprietate de interes public. Sigur, acest deranj din partea vizitatorilor este o bucurie, chiar dacă asta înseamnă să spun povestea căsuței de 10-20 de ori pe zi”, a mărturisit arhitecta.

Căsuța dispune de o încăpere principală, cu rol de living și bucătărie, un cuptor de pâine, o sobă „home made” ce asigură și încălzirea unei băncuțe din lut amplasată în living, o toaletă cu sală de duș, apă curentă adusă prin cădere liberă de la fântâna din deal, cămară de provizii și un dormitor suspendat la care se ajunge pe o scară făcută în zidul casei. În total, suprafața căsuței este de 24 de metri pătrați.

Achiziționarea terenului de 5.000 de metri pătrați (în anul 2004) și ridicarea casei din cob (cu tot cu materiale și mână de lucru) au costat, cu totul, doar 4.000 de euro. „Multă lume mă întreabă care e cel mai greu lucru când faci o casă din asta? Cel mai greu e să lupți cu mentalitatea. Sunt mulți care își doresc o asemenea casă, dar au probleme nu numai cu societatea în sine, ci și, de foarte multe ori, cu familia apropiată: soț, soție, părinți, care spun: «Cum? Noi de-abia am plecat de-acolo și am ajuns la oraș și ne aduci înapoi?» Asta este parte din mentalitatea noastră. Chiar și băiatul din sat, care m-a ajutat să frământ cobul, era oarecum jenat inițial de faptul că era murdar și că lucra cu pământ și că practic se întoarce exact de unde au fugit părinții sau bunicii lui.

ECOSISTEM

17

O casă făcută din lut însă, poate fi considerată o sculptură unică. Este o sculptură în care trăiești. Asta e o casă mângâiată, cu toate lucrurile din ea. În multe locuri chiar se vede urma degetelor. Faptul că locuiești în pământ și nu între betoane și în toate chimicalele astea cu care sunt făcute casele convenționale, creează o altă atmosferă și tu te simți altfel. Este un aer normal și natural, fără substanțe nocive pentru organism care se evaporă din pereții construcției”, a explicat Ileana Mavrodin.

Casele din lut îți schimbă viața Arhitecta îi ajută cu sfaturi și proiecte de case pe cei interesați să-și facă o astfel de locuință. Casele de cob și pensiunile la care arhitecta a contribuit până acum sunt răspândite prin toată țara: la vulcanii noroioși, localitatea Berca, județul Buzău (pensiune în proiect), la poalele Făgărașului, la Porumbacu (pensiune în construcție), în Munții Apuseni, la Mărișel, județul Cluj (pensiune în construcție), Giroc (lângă Timișoara), Ianova, Ciorogârla, Corbeanca, lângă Satu Mare, lângă Bistrița etc. În plus, pentru ca foarte mulți vizitatori o întrebau cum se construiește o astfel de casă, Ileana a decis să organizeze în fiecare vară sesiuni de instruire de câte o săptămână, în care oamenii pot învăța să-și facă singuri o astfel de construcție ieftină și sănătoasă, ducând mai departe tradiția caselor din pământ practicată de oameni de mii de ani: „Foarte multă lume care a fost aici mi-a spus că de acum nu o să mai vadă lucrurile la fel. Faptul că un om a petrecut o săptămână aici, că a făcut materialul, că a văzut cum se modelează și crește o casă din mâinile lui, i-a schimbat viața și n-o să mai vadă niciodată lucrurile ca înainte”.

sursa: casa-verde.ro

Căsuța este un strat în ecosistem.

Practic încerci să te introduci și tu în acest ecosistem care există și încerci să deranjezi cât mai puțin

Cob-ul este un amestec de pământ lutos, apă, paie și nisip, iar construcțiile din acest material sunt realizate fără cofraje, cărămizi sau substanțe chimice. Deși este asemănător cu văiuga / paianta din punct de vedere al compoziției, cob-ul se deosebeşte de acestea prin: - faptul că se frământă până ajunge la consistenţa aluatului de pâine; - nu se folosesc cofraje pentru realizarea construcţiei; - formele organice îi conferă o rezistenţă incredibilă la seisme sau şocuri de altă natură; - se modelează cu mâna, fiecare construcţie fiind unică şi irepetabilă, reflectând personalitatea şi dispoziţia de moment a modelatorului.

18

Independența energetică a României este o problemă sensibilă foarte dezbătută în prezent, care implică discuții despre exploatarea resurselor de hidrocarburi (inclusiv gaze de șist), folosirea eficientă a surselor de energie regenerabilă și dezvoltarea (sau nu) a centralei nucleare de la Cernavodă. Este interesant de comparat ce se discută astăzi privind independența energetică a țării noastre, și mai ales ce se face astăzi în această privință, cu realizările din perioada comunistă și planurile de viitor ce existau atunci în privința Sistemului Energetic Național.

Conform datelor de la Banca Mondială, în 1982, România producea 55.153 kilotone echivalent petrol de energie (mai mult decât Franța și Japonia), iar în 2010 România mai producea doar 27.441 de kilotone echivalent petrol (în timp ce Franța ajunsese la o producție de peste 130.000 kilotone). Vă invităm să citiți care era viziunea sistemului comunist privind independența energetică a României, așa cum a fost ea prezentată de Ing. Alex Hristoforov, director adjunct tehnic la Institutul de Studii și Proiectări Energetice, într-un articol apărut în Almanah Magazin în anul 1985.

19

20

DEZVOLTARE SUSTENABILĂ

Prinţul Charles: Sunt atâtea lucruri pe care le putem învăţa din Transilvania înainte să fie prea târziu

„Românii? Ne pot învăţa câteva lucruri”, titra cotidianul britanic Daily Mail, citând-ul pe prinţul Charles, care a fost fermecat de Transilvania încă de la prima sa vizită în România, în 1998, şi care se întoarce în fiecare an pentru a petrece câteva zile în aceste locuri.

Prinţul Charles a venit în România în 1998 într-o vizită oficală şi a fost atât de vrăjit de aceste locuri încât a cumpărat o casă într-unul dintre satele de munte, apoi o altă proprietate pe care a transformat-o într-o cabană confortabilă. El vine în vizită privată de câteva zile în fiecare an, de preferat în mai. „Pajiştile din România sunt spectaculoase, cu o mare varietate de specii - având suprafeţe de aproape şase ori mai decât cele din Marea Britanie - nefiind niciodată stropite cu pesticide sau ierbicide. Aerul este parfumat, cu miros de cimbrişor.”

Nu trebuie să stai prea mult în Transilvania ca să îţi dai seama de ce este fermecat prinţul Charles de aceste locuri, afirmă cotidianul britanic în ediţia electronică. Ţara seamănă cu ceea ce trebuie să fi fost Anglia în jurul anului 1800. Nu sunt garduri, iar caii înhămaţi la căruţe sau plugurile sunt ceva comun.

Circulă foarte puţini bani, dar în sat creşte sau se confecţionează aproape tot ce ai nevoie pentru a

supravieţui. Toată lumea face gemuri, siropuri şi lichioruri din orice fel de fructe de pădure, nuci sau alte fructe. Este o zonă care abundă de lucruri bune, unde ţesutul şi broderia încă se mai practică. „Atemporalitatea este foarte importantă”, consideră prinţul Charles. Peisajul este „aproape ca în acele poveşti pe care le citeam când eram copil. Oamenii tânjesc după acel simţ al identităţii şi apartenenţei”. „Este ultimul colţ din Europa în care vezi adevărata durabilitate şi rezistenţa completă”, susţine prinţul. „Sunt atâtea lucruri pe care le putem învăţa de aici înainte să fie prea târziu”, adaugă Alteța Sa.

Prin abandonarea tradiţiilor, România îşi distruge potenţialul turistic Cum am putea găsi un echilibru înte turism, agricultură şi conservarea naturii în România?

Prinţul Charles propune câteva soluţii:

DEZVOLTARE SUSTENABILĂ

„Uitaţi-vă la Italia, acolo au înţeles cum să dea identitate produselor tradiţionale: au legătură cu peisajul, cu felul în care se face agricultură, cu stilul de viaţă. Şi este un fantastic avantaj suplimentar de marketing.

Cheia este rolul integrat al dezvoltării, care permite protecţia naturii, dar şi un anume grad de dezvoltare inteligentă.”

Alteța Sa e categoric: „Cred că am reuşit să aplicăm această reţetă în parcurile naţionale ale Mari Britanii. Protejăm nu doar peisajul natural, ci şi construcţiile, există reguli care permit doar ridicarea de clădiri care să se armonizeze cu mediul existent. [...] Acum, că România e parte a Uniunii Europene, e perfect posibil, şi e nevoie ca planul de dezvoltare rurală al României să includă măsuri specifice pentru micii fermieri şi pentru agricultorii tineri.” În acest scop Prinţul Charles vrea să-i ajute pe tineri să deprindă meşteşugurile tradiţionale. Va înfiinţa un centru de pregătire în Viscri, în casa pe care a restaurat-o. „Vrem să ne asigurăm că vom menţine această minunată tradiţie vie nesfârşită, pentru că este nesfârşită, şi tot timpul pare să fie aşa, indiferent de epocă.

Dacă vrem să continuăm tradiţia, trebuie să învăţăm meşteşugul, să aflăm cum să conservăm, dar şi să adaptăm elementele vechi traiului modern, folosind însă materialele potrivite.”

Moştenitorul tronului britanic crede că, prin abandonarea tradiţiilor, România îşi distruge potenţialul turistic. Alteţa Sa Regală este, de altfel, un împătimit al călătoriilor prin România, mai ales de când a descoperit că străbunica străbunicii sale venise din Transilvania. „Am realizat că am aici rădăcini! [...] De atunci tot vin, de 16 ani, am fost şi în alte părţi ale României. În Maramureş, unde e minunat.[...] Bucovina mi-o amintesc, minunată.. Asta e magia României! Şi Horezu… [...] Încă n-am ajuns în Deltă, dar o să încerc să ajung la un moment dat. Călătoream mult, dar pe atunci era imposibil să găseşti un loc în care să te cazezi. Am stat în mănăstiri, am dormit pe podea”, a afirmat prințul.

21

Mesajul din finalul interviului e unul dintre cele mai frumoase care le-au fost adresate vreodată românilor: „Aici e o parte specială a lumii. Oamenii trebuie să aibă încredere în ei şi stima de sine ca să reclădească lucrurile”, după cum a povestit Prinţul Charles într-un interviu oferit Andreei Esca.

24

LEGISLAȚIE

ivanca petre, investigații@infomediu.eu

Autoritățile vor face

achiziții eco Odată cu promulgarea Legii achizițiilor Publice Ecologice, instituțiile statului vor fi obligate să facă și achiziții publice ecologice. Un astfel de proiect de lege s-a aflat în ultima perioadă în dezbatere publică.

„Proiectul de lege va fi supus Guvernului spre aprobare și apoi va fi avansat în Parlament în perioada imediat următoare, fiind inițiat de ANRMAP și MMSC. Tot împreună vom elabora și normele metodologice aferente”, a declarat Bogdan-Paul Dobrin, președinte ANRMAP. „Un sprijin legislativ real al producătorilor și furnizorilor ar stimula piața și un întreg sector economic format în special din IMM-uri. Noi furnizăm un instrument de informare prin site-ul www.achizitiiverzi.ro, însă e nevoie de interes din partea autorităților publice, care ar trebui să fie principalii beneficiari”, a declarat Lavinia Andrei, președintele Fundației Terra Mileniul III.

La începutul lunii iulie, la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice a avut loc și dezbaterea finală pe proiectul legislativ, eveniment organizat de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și Fundația Tera Mileniul III, de altfel unul dintre inițiatori. Potrivit reprezentanților ministerului, proiectul va fi avansat în Parlament la începutul sesiunii parlamentare din toamnă. Astfel că, începând chiar din acest an, este posibil ca instituţiile statului să înceapă să cumpere hârtie reciclată, becuri economice sau iluminat stradal cu panouri solare.

Comisia Europeană a publicat în 2008 comunicarea COM400/2008, care recomandă ca nivelul achizițiilor Publice Ecologice (APE) în statele UE să fie de 50% în 2010 și ca fiecare stat membru să realizeze un Plan Național de Acțiune pentru Achizițiile Publice Ecologice. Astfel, din septembrie 2013, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis și Fundația Terra Mileniul III au desfășurat un proiect care își propune să promoveze Legea achizițiilor publice ecologice în România.

Autorități contractante Proiectul a fost redactat de un grup de lucru format în cadrul Ministerului Mediului din experți de politici publice, reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice și organizații neguvernamentale. Legea a fost apoi dezbătută în 7 orașe din România.

Legislaţia face referire în mod specific la autorităţile contractante ce acţionează ca o unitate centrală de achiziţii, adică „obţine produse şi/sau servicii destinate autorităţilor contractante, atribuie contracte de achiziţii publice sau încheie acorduri cadru pentru lucrări, produse sau servicii destinate autorităţilor contractante.” În acest caz, „autoritățile contractante care achiziționează produse, lucrări și/sau servicii din sau printr-o unitate centrală de achiziții trebuie să se conformeze legislației în materie de achiziții publice în aceeași măsură în care s-a conformat și unitatea centrală de achiziții.”

i u l u t s i l a i c e opinia sp Tipurile de autorităţi contractante sunt stipulate în Directiva 18/2006 și sunt cele specificate şi la art. 8, lit. a si b şi din OUG 34/2006, aprobată cu modificările şi completările ulterioare.

Tipuri de contracte OUG 34/2006, art. 3, lit. f, aprobată cu modificările și completările ulterioare se referă la contractele de achiziție publică ca fiind contracte de interes pecuniar (cu titlu oneros), încheiate în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante și având ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii. Nu se supun legislației în materie de achiziții publice contractele încheiate în cadrul aceleiași autorități contractante (in-house).

Atribuirea următoarelor tipuri de contracte de achiziţii publice ecologice sunt subiect al legislaţiei ce guvernează în materie de achiziţii publice: - contracte de lucrări; - contracte de furnizare; - contracte de servicii.

Legislaţia stabileşte reguli diferite pentru contractele de servicii, concret trebuie respectate toate prevederile legislaţiei ce guvernează în materie de achiziţii publice, precum și prevederile legislaţiei referitoare la caietul de sarcini/specificaţii tehnice şi transparenţă.

„Achizițiile contribuie la țintele României” Un aviz favorabil pentru Legea achizițiilor publice ecologice, prin care să fie promovate în rândul autorităților statului produse eficiente, etice și durabile, poate crea o piață de produse ecologice în România de circa 20 de miliarde de lei, dacă numai 20% dintre achizițiile publice ar fi ecologice, susțin specialiștii.

De asemenea, legea ar mai încuraja producătorii de produse ecologice și bio să-și ateste produsele și ar contribui la atingerea țintelor recomandate de Comisia Europeană privind achizițiile publice ecologice. „Achizițiile publice ecologice contribuie la țintele României de reducere a

ge a e l o e d e i o nev De ce avem gice? o l o c e e c i l b pu Europeană ca achizițiilor către Comisia ,

bunuri nite de chiziționeze PE) sunt defi a (A să e ic sc g re lo o d co i ciclu ce blice e ritățile publi rata întregulu ași u to d u Achizițiile pu e a p i, re lu ca iu n ces pri pra med rile cu acee fiind „un pro cu un impact redus asu iciile și lucră rv se , misia le ri ri u ă n u cr l clasic”. Co ție cu b u ra m a e servicii și lu p st m si co în în ate islația cestora, st achizițion sibilitățile oferite de leg fo de viață al a fi r a re iziții po bază, ca a iulie 2001, cesele de ach , n ro lu p funcție de in în d iu că d e în stabilit, tele de m în anul 2008 Europeană a tru a integra consideren te. Concret, n a ct a tr n n e co p (2008), care ților comunitară COM 400 elul autorită iv re n a la ic n u te la m le membre publice deru eană a publicat o co (APE) în state un Plan e n e p ro u p E ro ițiilor Publice t membru să realizeze Comisia Eu nivelul Achiz ca re sta 0 sectoare ă d n a m reco atingă cele 1 miniul, 010, ca fieca 2 să , în a e % n 0 e 5 m e APE și, de ase e exemplu, lemnul, alu rire U.E. să fie d iune pentru cț A ca, d e d e acope l a n o Nați aterii prime , straturile d (m ii cț ii cț ru st ru n st n co re etc.); prioritare: co sticla și produse pentru ire și de răci ergie lz că în e d l, te u en ; en oțelul, beton ală, echipam de transport nergie se le o ii rd ic a p rv se și ți orturile și surse de e pentru pere ntație; transp și răcirea produse din e m li minte, a e d ii lzirea servic are; îmbrăcă că to în la , u a lc te ca ta ci și ctri duse și u (inclusiv ele ; mobilă; pro nte de biro e re m ri a ă p ip ti ch e e d ); ătății. ie și servicii regenerabile sectorul săn textile; hârt în e lt te ntru a za și li ti e u ia. Motiv pe mente uniform n a â ip m o ch R e ; e ie d n rățe telor atinsă servicii de cu în rândul sta a ie nu a fost c is lo l m u o C im e lt d u ă pe pusă Lege Însă ținta im ceasta țara noastră se afl anspus în legislație, iar tr a st ta a fo d t. a n e care și d a proiectul re Parlame ia anul acest ie dreaptă sp membre. Ab ce ecologice se află în lin e? lice ecologic ubli re în achiziții pub achizițiilor p e d consumatoa ie ri a vo e m i n a m m ve le a ce ce e ri sau ntr Dar oare de a unor bunu ot blice sunt pri u re p ra ă le p ți m tă ri cu to n, p de Pentru că au puterea lor iilor de carbo is n ri m p e a s, re ci re ce p u i bilă și n red Europa. Ma ltarea dura o ze mediul pri je zv e te d ro p u tr să mnată pen servicii, care tribuție înse n co o ce adu unui stat. economică a icu, av. Emilia Vo ocat av e Cabinet d .59, 9 .1 9 tel: 021.8 o .r p avocat@rl

emisiilor de carbon, la stimularea unei piețe a producătorilor locali și reprezintă o alternativă echitabilă social”, a precizat Costel Popa, președintele Ecopolis.

Proiectul de lege propus reprezintă

www.ecoatitudine.eu

reglementarea-cadru, urmând să se realizeze Planul Național Multianual de Acțiune pentru Achiziții Publice Ecologice și normele metodologice.

26

FONDURI

Sprijin financiar pentru sectorul vitivinicol ivanca petre, investigații@infomediu.eu

Producătorii din sectorul vitivinicol pot răsufla ușurați pentru că Guvernul a aprobat, prin Hotărâre de Guvern modul de acordare a sprijinului financiar, bani alocați de Uniunea Europeană. Sprijinul financiar este pentru perioada 2014-2018, cuantumul anual fiind de 47,7 milioane de euro.

Programul Naţional de Sprijin 2014 - 2018 a fost elaborat în cadrul unui grup de lucru, coordonat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Direcţia Generală Politici Agricole şi Strategii, din care au făcut parte reprezentanţi ai Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Măsurile pentru care se acordă sprijin financiar din partea UE producătorilor din sectorul vitivinicol și a măsurilor în perioada 2014-2018 sunt următoarele: - restructurarea și reconversia plantațiilor viticole; - promovarea vinurilor cu două submăsuri: promovarea vinurilor produse în Uniune, care constă în acțiuni de informare în statele membre privind schema de denumiri de origine controlată și indicații geografice; cea de-a doua submăsură este promovarea vinurilor în țări terțe; - asigurarea recoltei de struguri; - investiții.

Promovarea pe pieţele ţărilor terţe a vinului românesc Beneficiarii sprijinului financiar pentru această măsură sunt societăţi producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată (D.O.C.) şi/sau indicaţie geografică protejată (I.G.P.), organizaţii de producători, organizaţii profesionale şi organizaţii interprofesionale ai căror membri produc şi exportă vinuri cu D.O.C./I.G.P. Măsura de promovare se referă la un ansamblu de acţiuni care pot contribui la creşterea notorietăţii vinurilor româneşti cu D.O.C./I.G.P. pe pieţe terţe, la pătrunderea pe noi pieţe care să conducă în final, la creşterea exportului de vinuri cu D.O.C./I.G.P. Măsurile de informare şi promovare, care au ca obiectiv îmbunătăţirea competitivităţii vinurilor comunitare pe pieţele ţărilor terţe, cuprind următoarele activităţi eligibile: a) relaţii publice, măsuri de promovare inclusiv la locul de desfacere sau de publicitate, care subliniază în mod special avantajele produselor comunitare, în principal în ceea ce priveşte calitatea, siguranţa alimentară sau respectarea mediului; b) participarea la evenimente, târguri, concursuri internaţionale sau expoziţii de importanţă internaţională; c) campanii de informare, în special privind regimurile comunitare referitoare la denumirile de origine, indicaţiile geografice şi producţia ecologică, inclusiv degustări; d) studii ale noilor pieţe, necesare pentru extinderea pieţelor de desfacere; e) studii de evaluare a rezultatelor măsurilor de promovare şi informare.

Bani Este prevăzută o estimare a prelungirilor de programe, cu termen de finalizare anul 2014: - un program de promovare pe piaţa – ţintă China (2012-2014): valoare totală 500.000 de euro; buget FEGA 2013-2014 -125.000 de euro; - un program de promovare pe piaţa – ţintă Japonia (2012-2014): valoare totală 350.733,36 euro; buget FEGA 2013-2014 66.616,58 euro; Valoarea totală pentru programele prelungite este de 191.616,58 de euro.

Programele noi aprobate, cu termen de finalizare anul 2015: - un program pe piaţa - ţintă Japonia (2012-2015): valoare totală 1.000.000 de euro; buget FEGA 2013-2014 - 50.000 de euro; 2014 -2015 - 250.000 de euro; - un program de promovare pe piaţa - ţintă Federaţia Rusă (20122015): valoare totală 1.291.235,08 euro; buget FEGA 2013-2014 204.903,19 euro; 2014-2015 - 208.522,39 euro.

Criterii de selecție Dosarele solicitanţilor vor fi examinate şi selectate în funcţie de cel mai bun raport calitate - preţ, acordându-se prioritate IMM-urilor, noilor beneficiari care nu au primit sprijin în baza P.N.S. 2009 2013 şi/sau beneficiarilor care vizează o nouă ţară terţă, pentru care nu s-a acordat sprijin prin P.N.S. 2009 – 2013.

i u l u t s i l a i c e opinia sp Eligibilitate Dosarul solicitantului pentru accesarea măsurii va fi înaintat MADR pentru a fi analizat în cadrul Comisiei pentru analizarea şi selectarea programelor de promovare a vinurilor pe pieţele ţărilor terţe. Într-o primă etapă, Comisia verifică eligibilitatea proiectelor, în conformitate cu reglementările europene în vigoare, ținând cont de următoarele aspecte: - vinurile să fie destinate consumului uman direct; - să existe posibilitatea deschiderii de noi pieţe de desfacere în ţările terţe; - să se precizeze originea vinurilor, vinuri cu D.O.C. şi/sau vinuri cu I.G.P.; - măsura să fie clar definită, precizându-se inclusiv vinurile care pot fi luate în considerare, acţiunea de marketing şi costul estimativ; - programele să cuprindă acţiuni de informare şi/sau de promovare, cu respectarea legislaţiei în vigoare în ţările terţe; - beneficiarii trebuie să fie capabili să facă faţă constrângerilor specifice ale comerţului cu ţări terţe; - să deţină resurse pentru a asigura punerea în aplicare a măsurii în cel mai eficient mod cu putinţă; - să asigure disponibilitatea vinurilor propuse pentru promovare din punct de vedere calitativ şi cantitativ; - să acopere cererea de pe piaţă pe termen lung, după finalizarea operaţiunii de promovare.

Examinarea meritelor fiecărui proiect se face utilizând criteriile de evaluare stipulate în reglementările europene şi care se regăsesc în caietul de sarcini. În urma examinării acestor criterii, fiecare program de promovare primeşte un anumit punctaj care se regăseşte în grila de evaluare a eligibilităţii programului, aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Punctajul minim necesar aprobării unui program de promovare a vinurilor pe pieţele ţărilor terţe este de 50 puncte.

Vor avea prioritate la selectare programele de promovare depuse de către societăţi cu statut de microintreprinderi şi IMM-uri; programe depuse de beneficiari noi care nu au accesat sprijin financiar până în prezent; beneficiari care vizează o altă ţară terţă, pentru care nu

icole t i v e l i i ț a t n tru pla n e p e j a t c n Pu Stere Crețu

ager,

General Man

Consulting

agement& Eurosun Man ai presei de sp

ecialitate,

cultură. arcem la agri to în e n , tă ra refe versie. ma noastră p despre recon te e im st rb e l vo iu d că e s financiar Cu toate că m ediul. Mai ale ordă un sprijin ac legătură cu m a re e ca av n ar ri u p n n HG , cu scopul Nu că a 2014-2018 i a aprobat u ie ad o ân ri e m p o R u l u tr en uie să fie Guvern e de euro p licitanții treb an o So ili . m le co ,7 ti 7 4 vi r 50% anual de nu depăşeşte rsiei plantațiilo re ve n va o co m re ro și p i e tivităţilor d restructurări use, vor avea finanţarea ac osarelor dep că d l a tu iz p al fa an la în ți depuse de aten e că e promovare d ligibile. Se par e le e e lil ie am u gr lt e ro urma e, p din ch ă în prezent. În al la selectar ân p p ci n ar ri ci p an în n , fi rijin anumit prioritate au accesat sp primeşte un u n re re va o ca m i, o ro n p beneficiari program de programului, relor, fiecare a eligibilităţii sa e o ar d lu ii ăr va e in e d exam . Punctajul găseşte în grila voltării rurale re ez d se şi i re ri u ca lt aj cu pieţele agri punct a vinurilor pe al ministrului re in va rd o o m n ro ri p p e ă multe am d aprobat re doriți mai ării unui progr b ca ro în ap e r iil iț sa d ce n minim ne la dispoziția puncte. În co i noștri fiind ste de 50 de ti e iș e al rţ ci e te r sp , lo ri ţă ebările așteptăm într informații, vă ă. dumneavoastr

Stimați cititori

cureşti . 5, sector 6, Bu , bl 2, sc. 2, ap H 2 20 i sun.ro ţe ro en eu nd ail: office@ Splaiul Indepe 527 1614; E-m 1 02 x: Fa , 33 Tel: 021 893 12

au primit sprijin financiar în trecut; beneficiari care accesează prelungiri de programe, în baza contractelor ferme de vânzare a vinurilor, fapt ce demonstrează impactul pozitiv al aplicării măsurii.

Suma acordată ca sprijin financiar din fonduri comunitare pentru finanţarea activităţilor de promovare nu depăşeşte 50% din cheltuielile eligibile. De asemenea, legat de ajutorul de

www.ecoatitudine.eu

stat, se va specifica principiul opţionalităţii pentru beneficiar în accesarea ajutorului de stat, în procent de 30% din valoarea cheltuielilor eligibile. În cazul în care un aplicant doreşte accesarea măsurii de promovare cu ajutor de stat, acesta va fi informat despre constrângerile care decurg din acordarea acestui tip de ajutor.

28

RECICLARE DEEE-uri

Ținte de colectare a deșeurilor de echipamente electrice, ivanca petre, investigatii@infomediu.eu

electronice și electrocasnice

Majoritatea operatorilor de reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) susține că legislația europeană transpusă la nivel național impune colectarea acestor tipuri de deșeu a cel puțin 4 kilograme anual pe cap de locuitor.

Amintesc faptul că noua Directiva 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice a intrat în vigoare la 13 august 2012, termenul limită de transpunere în statele membre a fost 14 februarie 2014, urmând ca la acea dată Directiva 2002/96/CE să fie abrogată. Cu alte cuvinte, a fost abrogată taman Directiva care impunea colectarea celor 4 kg de deșeuri electrice și electronice pe cap de locuitor.

Uniunea Europeană e de părere că directiva veche nu mai face față cerințelor actuale: „Pe măsură ce piața continuă se se dezvolte și ciclurile de inovare devin din ce în ce mai scurte, ceea ce face ca EEE să devină o sursă de deșeuri în creștere rapidă. Cu toate că Directiva 2002/95/CE a contribuit efectiv la reducerea substanțelor periculoase conținute în noile EEE (echipamente electrice și electronice - n.n.), DEEE vor continua totuși să conțină, timp de mulți ani, substanțe periculoase precum mercurul, cadmiul, plumbul (...) și substanțe care diminuează stratul de ozon. Prezența componentelor periculoase în EEE reprezintă o problemă importantă în faza de gestionare a deșeurilor, iar reciclarea DEEE nu se realizează la un nivel suficient. În absența reciclării se pierd resurse valoroase.” În consecință, Consiliul European a emis o nouă Directivă.

Termenul limită a trecut Nici pe această temă România nu și-a făcut temele, astfel că februarie 2014, termenul impus de UE pentru transpunerea noii Directive, ne-a luat din nou prin surprindere. În acest sens, România a și primit un aviz motivat din partea Comisiei, dar după câte se pare, și de această dată, ne-a durut în cot. Se știe doar că Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice lucrează la această nouă lege, dar totul e ținut sub obroc.

Interesant e până când. Nu de alta, dar atunci când vorbim despre ținte de valorificare pentru deșeuri electrice, întârzierile de orice fel, mai ales cele legislative, sabotează literalmente atingerea obiectivelor. Romania colectează cca un kilogram de deșeuri electrice pe cap de locuitor, adică 25% din ținta asumată. Important e că după implementarea Directivei 2012/19/UE, țintele sunt cu adevărat individuale și fiecare companie care pune pe piață echipamente electrice poate fi verificată direct și individual.

De ce să reciclăm DEEE-uri Tratarea specifică a DEEE este indispensabilă pentru a evita dispersarea agenților poluanți în materialele reciclate sau în fluxul de deșeuri. O astfel de tratare constituie modalitatea cea mai eficientă de garantare a respectării nivelului ales de protecție a mediului în Uniune. Este important ca unitățile sau întreprinderile care efectuează operațiuni de colectare, de reciclare sau de tratare să respecte normele minime pentru a preveni consecințele negative ale tratării DEEE asupra mediului.

Soluții moderne și performante în domeniul reciclării +40 31 824 76 80/81/82, office@tw-recycling.ro

www.tw-recycling.ro

i u l u t s i l a i c opinia spe Modificări legislative Evident că scopul noii Directive constă în îmbunătățirea colectării, reutilizării și reciclării echipamentelor electrice și electronice uzate pentru a ajuta la diminuarea și reducerea deșeurilor, dar și pentru a promova eficiența resurselor.

Modificările aduse de Directiva 2012/19/UE: - mai mulți producători vor intra acum în sfera de aplicare a regimului DEEE revizuit. Obligațiile de colectare și reciclare de deșeuri electrice se vor aplica pentru prima dată și producătorilor de panouri fotovoltaice – echipamente care conțin substanțe care degradează stratul de ozon. Totuși, obligațiile ce privesc aceste produse vor intra în vigoare în termen de șase ani, conform Directivei, de la jumătatea anului 2018.

- conform noii Directive, statele membre trebuie să crească în mod considerabil volumul de echipamente electrice și electronice uzate, colectate și reciclate astfel încât să asigure, din 2016, o colectare medie anuală de 45% din greutatea echipamentelor electrice și electronice (EEE) introduse pe piețele naționale (calculată pe baza greutății totale a DEEE colectate într-un an, exprimata ca procent din greutatea medie a EEE introduse pe piață, în medie, în cei trei ani precedenți).

- din 2019, rata de colectare minimă care trebuie realizată anual va fi de 65% din greutatea medie a EEE introdusă pe piață în cei trei ani precedenți în statul membru în cauză sau, alternativ, de 85% din DEEE generate, raportat la greutate, pe teritoriul statului membru respectiv.

România, ca și alte țări din centrul și estul Europei, va beneficia de o perioadă de tranziție, tradusă prin realizarea, în prima etapă - 2016-2019 - a unei rate de colectare între 40% și 45%, și amânarea realizării ratei de colectare de 65% (aplicabilă în UE din 2019) până la o dată decisă de statul membru respectiv, dar nu mai târziu de 2021.

- după 15 august 2018, devine aplicabilă o nouă anexă cu EEE regrupate în 6 categorii, în locul celor 10 actuale, astfel că țintele rămân aceleași, dar se aplică unor noi categorii.

gol iu ț a p s t s e Dacă vezi ac i care ar ce ă c ă n m a e s în rea e r ă p ă n u p s trebui să își mele le b o r p e r p des d în n u c s a e s i ie industr Te . e lb a i o f i e spatele un ule, r o it it c , e in t invităm pe bări. e r t în i u p le să

1 5 8 3 0 9 021 8 - introducerea unei obligații de preluare pentru distribuitorii de EEE mici: pentru prima dată distribuitorii trebuie să asigure colectarea DEEE de dimensiuni foarte mici în cadrul magazinelor, având spații de vânzare în domeniul EEE de cel puțin 400 de metri pătrați sau în imediata apropiere a acestora. Acest serviciu trebuie să fie furnizat cu titlu gratuit pentru utilizatorii finali și nu trebuie să fie însoțit de o obligație de a cumpăra echipamente

Împreună protejăm natura! www.tw-recycling.ro

electrice și electronice; această obligație se va aplica numai pentru deșeuri electrice cu dimensiuni externe de maxim 25 de cm lungime.

Dacă statele membre îndeplinesc această cerință, prin aplicarea sistemelor alternative de colectare, trebuie să dovedească faptul că sistemele sunt la fel de eficiente, iar evaluarea trebuie să fie pusă la dispoziția publicului.

30

DEȘEURI DE AMBALAJE

România somată de Comisia Europeană

în privinţa deșeurilor

La 10 iulie a.c., Comisia Europeană a luat 420 de decizii, printre care 29 de avize motivate și 12 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. Cinci dintre acestea se referă strict la România.

... din lista de exemple de ambalaje ...

ivanca petre, investigatii@infomediu.eu Încă de la început trebuie precizat faptul că, în pachetul lunar privind deciziile referitoare la constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană acționează în justiție statele membre care nu au respectat în mod corespunzător obligațiile care le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează numeroase sectoare, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Astfel că România a fost somată de Comisia Europeană să pună în aplicare normele UE privind deșeurile de ambalaje și vehiculele scoase din uz.

Scrisoare de punere în întârziere 4 cutiile pentru dulciuri 4 pungile în care se expediază cataloage și

reviste (cu o revistă înăuntru) 4 șervețele dantelate pentru prăjituri, vândute împreună cu prăjiturile 4 ghivecele pentru flori destinate exclusiv vânzării și transportării plantelor 4 umerașele pentru haine (vândute împreună cu un articol pentru îmbrăcăminte) 4 cutiile pentru chibrituri

Concret, Comisia a solicitat autorităților române să transmită detalii privind punerea în aplicare în legislația națională a legislației UE în două domenii diferite din sectorul deșeurilor, se arată în buletinul Comisiei Europene.

Este vorba, după cum arătam mai sus, despre deșeurile de ambalaje și vehiculele scoase din uz. Directiva privind ambalajele - Directiva 2013/2/UE a Comisiei din 7 februarie 2013 de modificare a Anexei I la Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje - este documentul care clarifică distincția între ce anume constituie ambalaj și ce nu. Măsuri care trebuiau luate în vederea reducerii deșeurilor de ambalaje și transpuse în legislația națională până la 30 septembrie 2013. Ţara noastră nu a respectat acest termen. Drept urmare, la 29 noiembrie 2013,

Colectează selectiv deșeurile de ambalaje

www.sotagrup21.ro

România a primit o scrisoare de punere în întârziere. Pentru a înțelege gravitatea situației trebuie precizat că o scrisoare de punere în întârziere se transmite unui stat european în cazul în care Comisia consideră că statul membru nu a luat măsurile necesare pentru a se conforma – atenție! - cu hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). În scrisoare se precizează care dintre dispoziții din decizia CJUE nu au fost respectate și termenul în care trebuie luate aceste măsuri.

La începutul acestui an, România a răspuns Comisiei Europene, precizând că este în curs de elaborare o decizie a guvernului. Întrucât Comisiei Europene nu i-a fost comunicată nicio măsură concretă, iată nici până acum, Comisia a transmis un aviz motivat, adică un „semnal de alarmă” final, care conține cerinţa expresă a Comisiei ca statul membru să ia măsurile necesare înlăturării încălcării legislaţiei comunitare. România are la dispoziție doar două luni pentru a lămuri Comisia Europeană.

Directiva În Directiva 2013/2/UE se specifică faptul că „din rațiuni de certitudine juridică și de armonizare a interpretării definiției noțiunii de «ambalaj», este necesar să se revizuiască și să se modifice lista de exemple ilustrative pentru a clarifica unele cazuri suplimentare în care delimitarea între ceea ce este și ceea ce nu este ambalaj rămâne neclară.

Revizuirea se face în urma solicitărilor din partea statelor membre și a operatorilor economici de a consolida punerea în aplicare a directivei și de a crea condiții de concurență echitabile pe piața internă.” Și Anexa I a fost modificată în sensul că se precizează tipurile de ambalaj. Potrivit Comisiei, „constituie ambalaje”: cutiile pentru dulciuri, pungile în care se expediază cataloage și reviste (cu o revistă înăuntru), șervețele dantelate pentru prăjituri, vândute împreună cu prăjiturile,

i u l u t s i l a i c e opinia sp ar putea ate care it n u t r o p o o te Reciclarea es românească ia m o n o c e a relans iu

Dumitru Sârbo l Director Genera

Sota Grup 21

ropene standardelor eu eniu ze ie in al se să ui m România va treb nctul de vedere al vastului do ider ă, spuneam că pu ns m n co ur di ă în m p țin pu nu tim l ci Ceva tate, ni grație, ce ep de dr ul ut an av fi unu va am tă is spun că ru că ex și că anul 2015 Nu-mi place să urile se precipită. Și nu pent i. lu al iu iv ed ot m m i lucr simplul al protecție phi”, dar iată că mbări, ci din el hi și D sc n ia di te ân l es m co ac Ro ra evăd între vreun „o re chipurile pr că, din prisma mediului, ca nt su zi vi nu di ci in ni i i, nc sau ci eauna pe nimen susținut întotd tă o prăpastie. Nu dau vina această is evoluției. Am ex făcut posibilă a ne r pe ilo ro ur eu cr or lu el a at ă st sc majoritatea t, evoluția firea o fac, ci, repe ie pe Legea în măsură să i o nouă somaț ie is m Co ea rt . spune că nu-i it din pa prăpastie meniu, Europa român a prim do ul în au at se st re a st og ea pr membre care făcut Luna ac laje. Deși s-au cât există state m. Și fiți siguri ba p am tim ât de r At ! ilo te deșeur i pute drepta părere că și no -i suficient. Are jare noaie, sunt de gu suficient. Și nu cesară o rearan n di ne E ia t. om ul m on ai ec m e ic ez cr m ns c așa, ed dine, ni reușit să rela ste, să le numes ai de puțină or te m i ic nu m ie te vo es ne E ac trece umate ca stat că putem. ilor. Dacă vom de Europa și as vo se ne o pu a e im ar e el tiz iv ri obiect șeurilor este și o prio reciclarea de atingem toate : o ne ia aț să te i m es ir uș af re ea m clar că vo i mențin o rateze. Reci ru că eu îm em exemple ă nu poate să av tr membru. Pent as Și no ă. sc ra ea ța ân re m ca ro pe ia onom ofitabilă, oportunitate tea relansa ec area ar fi fost o practică nepr pu ar re ca te cl că reci nduri în acest oportunita . Credeți că da ât de multe fo ns at ă se t sc es ea ac st în ve reze locuri de re să in concrete e europene ca poate să gene r at st ilo t ru ur ta is șe ex de fi ea ar mai ie primă pent ciclar ul nu cred. Re ții verzi, mater un uc . tr m Eu ns ea ? co iu un e, en sp rd m dom e ve nevoile, după cu sănătos, energi ne prioritizăm să muncă, climat ar do e ui eb strii. Tr multe alte indu

d Argeș 148, Pitești, Ju Str. Depozitelor 8 023 255 652, M. +40 72 T. +40 348 457 1.ro www.sotagrup2

ghivecele pentru flori destinate exclusiv vânzării și transportării plantelor, flacoanele de sticlă pentru soluții injectabile, umerașele pentru haine (vândute împreună cu un articol pentru îmbrăcăminte), cutiile pentru chibrituri, sistemele de izolare sterilă (pungi, tăvi), suporturile pentru compact discuri, capsulele pentru băuturi etc. În opinia Comisiei Europene „nu

sotagrupcontact@yahoo.com

Protejează mediul! www.sotagrup21.ro

constituie ambalaje”: ghivecele pentru flori destinate păstrării împreună cu planta pe parcursul vieții acesteia, cutiile pentru scule, pliculețele pentru ceai, învelișurile de ceară din jurul brânzei, membranele mezelurilor, umerașele pentru haine vândute separat, cartușele pentru imprimante, capsulele solubile pentru detergenți etc.

Apa potabilă din sistemul public de alimentare și alte surse alternative Accesul la sursa de apă nu este suficient. Acesta trebuie să fie însoţit de garanţia că este o sursă sigură.

Adică, asigurată permanent, în cantitatea necesară, cu o calitate corespunzătoare. În situaţia în care există alternative ale surselor de apă potabilă, trebuie să ne asigurăm că sursa pe care o alegem nu ne afectează sănătatea şi nu, în ultimul rând, este economică.

daniela anghel, inginer chimist – Apa Nova Bucureşti

32

MANAGEMENTUL APEI ȘI APEI UZATE

Apa potabilă este apa care are calităţile fizice, chimice și microbiolgice necesare pentru a fi consumată fără riscuri imediate sau pe termen lung. Indiferent de scopul în care o folosim (pentru băut, pentru udat, activităţi casnice), apa are o mare influenţă asupra stării de sănătate a organismelor vii.

Aprovizionarea cu apă a Capitalei Aprovizionarea cu apă a populaţiei Bucureştiului este asigurată de cele trei uzine: Uzina de Apă Roşu, Uzina de Apă Arcuda şi Uzina de Apă Crivina.

Toate acestea tratează apa de suprafaţă.

Apa Nova Bucureşti monitorizează zilnic calitatea resursei atât prin laboratoarele de proces, cât şi cu ajutorul Staţiei de Alertă Poluare - practic, un laborator de sine stătător care supraveghează în mod continuu principalii parametri de calitate ai apei brute .

Datele sunt furnizate cu o anticipaţie de minimum 3 ore echipelor de ingineri, biologi, bacteriologi, chimişti si dispeceri care elaborează reţetele de tratare si răspund de realizarea calităţii maxime a apei potabile.

Laboratoarele de proces ale uzinelor de tratare sunt dotate cu aparate, echipamente şi tehnici performante de laborator şi aparate portabile folosite pe teren şi permit analiza indicatorilor fizico-chimici, biologici, microbiologici şi efectuarea a 1.000 de analize zilnic. Totodată, Direcţia de Sănătate Publică controlează zilnic conformarea la cerinţele legale ale calitătii apei la ieşirea din stațiile de tratare şi în reţeaua de distribuţie a apei potabile.

Apa de robinet are un gust particular Singurul gust care poate fi resimţit este cel indus de clorul utilizat pentru dezinfecţie. Prezenţa acestuia garantează calitatea microbiologică a apei pe timpul transportului până la robinetul consumatorului. Totodată el asigură securitatea sanitară a apei, deoarece reactionează cu cea mai mare parte a poluanţilor în situaţia în care aceştia ar exista.

Cantitatea regăsită la robinetul consumatorului este foarte mică: 0,1- 0,5 g/mc, adică una, până la două picături în 1.000 de litri.

Apa potabilă oferă siguranţă şi la utilizarea ei in activităţile casnice, la prepararea alimentelor, la spălat şi la udatul plantelor. În afara consumului de apă necesar organismului, există şi nevoile de apă casnice. Duritatea moderată a apei potabile utilizată în gospodării face ca consumul de detergenţi şi săpunuri să fie optim şi aparatele casnice protejate.

Call center non stop: 0212077777 sau *7777

www.apanovabucuresti.ro

i u l u t s i l a i c e opinia sp e! ătat

Mai mult decât atât, utilizarea apei în întreţinerea plantelor, duce la menţinerea nivelului de săruri minerale, sănătăţii si prospeţimii acestora.

Tariful unui mc (1000 litri) de apă este corect Daca luăm preţul unui mc de apă de pe factură şi îl împărţim la 1.000 obţinem preţul unui litru de apă potabilă de la robinet.

Acest preţ este al unui serviciu şi nu al unui produs pentru că el cuprinde ansamblul operaţiilor necesare pentru producerea unei ape potabile de cea mai bună calitate, supravegherea şi distribuţia acesteia şi transportul şi epurarea apelor reziduale.

Comparându-l cu preţul unui litru de apă îmbuteliată vom vedea diferenţa.

Apa din foraj Apa subterană îşi are originea în infiltraţia apelor de suprafaţă. În funcţie de natura straturilor permeabile pe care le străbate, calitatea naturală a apelor subterane este influenţată de aşa numitul fond geochimic, datorat antrenării în apă a unor metale şi ioni, unii benefici, alţii indezirabili sau chiar toxici.

Cele mai importante poluări ale apei se regăsesc în zonele industriale, zonele agricole, în apropierea gropilor de gunoi, a fermelor de animale, a depozitelor de nămoluri si steril.

Probleme pot să apară şi atunci când forajul este amplasat în apropierea magistralelor de transport combustibili sau a depozitelor de combustibili.

Aspectul de apă limpede nu garantează potabilitatea acesteia.

Chiar dacă are un aspect limpede şi nu are gust sau miros specific, indiferent de sursa din care provine, apa poate conţine elemente care pot avea efecte indezirabile asupra sănătăţii, de exemplu: microorganisme patogene (bacterii, virusuri, protozoare), amoniu, nitraţi, nitriţi etc.

Apele de subteran au în cele mai multe cazuri o duritate mai mare decât apele de suprafaţă.

ă de săn s r u s a t a , prim

Apa

HEL Daniela ANG cureşti Apa Nova Bu t, is im h C er n Ingi

ru. Consumul lă corpului nost bi sa en sp di in bilă este de fier. irăm, apa pota a unei sănătăți e, l pe care îl resp zilnică sunt fără îndoială chei ru ectaţi de poluar ae af şi iv ca at l fic fe ni La m na ie se ig cu nt şi t su lă ac l) bi nt ă pota , aer, so oi în co constant de ap feră şi vine ap i de mediu (apă re cei trei factor ă poluanţii existenţi în atmos ziduuri solide, îngrăşăminte ca în l tu ex nt În co spal de re din precipitații de deşeuri sau freatică. apa provenită a ferite depozite nz di i, pâ a en nd tr tâ an ec e af at și pentru oamen solul, unde po ide, infiltrându-se apoi în sol veni periculoasă u organisme de e at po e ic at st at pe sa tr u i chimice sa subterane ne grele, nitraţ utilizarea apelor icide, metale Din acest motiv, ilelor contaminări cu pest verificată sib care o beți este din cauza po pe a ap că i aț asigur microbiologice. este vital să vă celor rent de sursă, fe di in l, reşti, răspunde tfe al De Apa Nova Bucu ! os de ă ur us rig și od t pr en r, perman controlat. cureștenilo la robinetul bu imentar cel mai e, conținând Apa potabilă de de calitate, fiind și produsul al pene în vigoar ro eu şi ti eş ân țe voie. m rin ne ro e ce e an are mar mai stricte potabilitat andardelor de mente de care organismul um st Bucureşti de a un ov N sp a re Apa co şi oligoele izată de Ap e rn al fu er in lă m bi adiul de ri ta st ru po la rnind de stră, apa numeroase să sa dumneavoa și permanent monitorizat, po ca în gă un aj Până să complex n oces de tratare de apă numai bună de băut. i este captată di l parcurge un pr ce la nă uită în Bucureşt e de tratare şi pâ rib nd st di gâ er le bi m ta și u in po apă de râ ucerea apei rde în trei uz sită pentru prod ată la cele mai înalte standa Apa brută folo at tr şi ţa şi pe Dâmbovi hnice riguroase cuda și Crivina. râurile Argeş şi tabile: Roşu, Ar pe proceduri te producție, cât şi în ă po az ei ze ap ba a se ție t uc prod la robine inele de apei potabile de ante, realizându-se atât în uz Monitorizarea rm rfo pe l ro cont automate şi instrumente de ă şi în reţeaua de distribuţie. ul analizoarelor or ut aj cu ap t de en e. rezervoarele ntrolată perman e din laboratoar potabile este co ice, biologice şi microbiologic or noi sau la el an so on Calitatea apei tr m a hi ţiune plexe fizico-c punerea în func . prin analize com controlată şi la bile te ta es po a ei cum ap ap ă, a ur ie distribuţ ecializate, așa a În egală măs or instituţii sp ra, în reţeaua de Ap un to e e el es el ar ac ar e to to al ra ra iri bo înlocu cât și în la ă atât în labo i, at şt ic re rif cu ve Bu i te lu es Calitatea apei ică a Municipiu Sănătate Publ dotate calificat și sunt este Direcţia de AR, au personal ntate pentru toţi i.

N şt RE re e cu tr că Bu a de ov ra te N te ga rtifica noastre sunt ce ce permit analiza cu rezulta Laboratoarele te an rm rfo pe te catori pentru cu echipamen ate ai apei potabile.

120.000 de indi iv at m lit xi ca ro ap de indicatorii sunt analizați a de distribuţie LATĂ 24 Anual, în reţeau e 6.000 probe prelevate.

T APĂ CONTRO st AȚI PERMANEN M SU N CO să un număr de pe dă reşti vă recoman Apa Nova Bucu ORE! DE DE ORE DIN 24

abucuresti.ro www.apanov

n stop: Call center no u sa *7777 0212077777

Apa îmbuteliată La achiziţia unei sticle de apă îmbuteliată, nu lichidul este cel pe care îl plătiţi cel mai scump, ci ambalajul care, în final, va ajunge la pubelă.

Pentru fabricarea buteliilor de apă se utilizează polietilen tereftalat - un material plastic obţinut din petrol. În anumite condiţii (atunci când sunt

depozitate termen mai îndelungat sau când sunt expuse la soare), substanţele chimice conţinute de materialele plastice din care sunt fabricate buteliile pot migra în apă. Atunci când milioane de oameni nu au acces la o sursă de

Apa, prima ta sursă de sănătate!

Consumă permanent apă controlată!

apă potabilă, pare un non–sens să cheltuim bani pe ceva care este la îndemâna noastră, la doar o deschidere de robinet şi care ne protejează sănătatea, nouă şi familiilor noastre.

36

TERRA MILENIUL III

Societatea civilă se mobilizează pentru transportul feroviar „Este necesară revitalizarea căii ferate, transformarea transportului feroviar într-unul atractiv în privinţa raportului preţ-calitate şi electrificarea rutelor principale pentru a asigura un transport mai curat cu emisii reduse de CO2”. Aceasta este concluzia la care au aderat toţi participanţii la seminarul „Transporturile în Contextul Economiei cu Emisii Reduse de Carbon”, organizat, la începutul lui iulie, de fundaţia Terra Mileniul III în parteneriat cu SNSPA. Pentru a atinge aceste obiective mai multe organizaţii nonguvernamentale, actori economici interesaţi de transportul feroviar, împreună cu reprezentanți ai autorităţilor publice locale au decis să-şi unească forţele pentru a impune pe agenda publică necesitatea dezvoltării transportului feroviar modern şi eficient.

Transportul este sectorul problemă la capitolul emisii de gaze cu efect de seră, fiind singurul sector în care trendul emisiilor este în continuă creştere (cu 28% în 2011, faţă de anul de referinţă 1990), a arătat preşedintele Asociaţiei pentru Mobilitate Metropolitană şi preşedinte onorific al Clubului Feroviar Octavian Udrişte, citând datele Agenţiei Europene pentru Mediu. Însă din totalul emisiilor de dioxid de carbon, sectorul feroviar contribuie cu un procent de doar 0,6%, arată aceleaşi date, în vreme ce transportul rutier participa cu 93% din totalul emisiilor din transport. „Numai electrificând căile ferate vom putea să reducem emisiile de CO2. Din păcate, investiţiile în infrastructura feroviară au lipsit cu desăvârşire în ultimii 24 de ani. Aproximativ 60% din calea ferată necesită reparaţii capitale. Fără aceste reparaţii scade viteza de rulare, iar aceasta face ca transportul feroviar să nu mai fie atractiv, intrându-se într-un cerc vicios", a susținut Octavian Udrişte. În cadrul aceluiaşi seminar, expertul de mediu Dumitra Mereuţă a subliniat necesitatea unei viziuni coerente în planificarea acţiunilor de reducere a emisiilor în transport. „Documentele afişate în aprilie pe site-ul Ministerului Transporturilor, sub denumirea de «Master Plan General de

Transporturi», sunt stufoase. Există ghiduri, se definesc problemele, dar nu există o planificare. Lipsa unei viziuni în domeniul transporturilor va bloca dezvoltarea economică a României”, a apreciat Dumitra Mereuţă.

Lavinia Andrei, preşedintele fundaţiei Terra Mileniul III, a evidenţiat importanța măsurilor de combatere a schimbărilor climatice prin prisma noilor criterii de alocare a fondurilor europene ce trebuie să ţină seama de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. „Este necesară o schimbare de comportament, trebuie să ne concentrăm pe adaptarea la schimbările climatice, iar fondurile destinate acestui scop să nu le pierdem. Acestea vor reprezenta peste 20% din totalul fondurilor alocate României”, a spus Lavinia Andrei.

Seminarul „Transportul în contextul economiei cu emisii reduse CO2” s-a desfăşurat în cadrul proiectului „Spre o Economie Verde cu Emisii Reduse de CO2”, co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.

Regional Environmental Center

Măsuri naturale de retenţie a apei în Bazinul Dunării

37 Centrul Regional de Protecţie a Mediului a organizat la Bucureşti, la sfârșitul lunii iunie, a doua întâlnire a Grupului de lucru, din cadrul reţelei Danube Network.

Olga Nastasă, Communication Expert REC

Respectiva întâlnire este parte a proiectului pilot „Atmospheric Precipitation Protection and efficient use of Fresh Water: Integration of Natural Water Retention Measures in River basin management”, finanţat de către Direcţia Generală de Mediu din cadrul Comisiei Europene.

NWRM (Natural Water Retention Measures) sunt măsuri care au drept scop protejarea şi sporirea potenţialului de stocare a apei, prin refacerea ecosistemelor, a caracteristicilor naturale ale cursurilor de apă şi prin mijloace naturale (renaturare/reconstrucţie ecologică).

Reţeaua Danube Network are drept scop colectarea cunoştinţelor/experienţei şi promovarea celor mai bune practici în ceea ce priveşte măsurile naturale de retenţie a apei în Bazinul Dunării. Prima întâlnire a Grupului de Lucru a Reţelei Danube Network a avut loc pe 28-29 Ianuarie 2014, în Ungaria.

La evenimentul de la București au participat 40 experţi, reprezentând toate ţările din bazinul hidrografic al Dunării, precum şi alţi experţi internaţionali, reprezentând diverse medii: autorităţi publice centrale şi locale, mediul academic, mediul privat, ONG-uri.

Discuţiile s-au concentrat pe prezentarea de diverse măsuri naturale de retenţie a apei implementate în cadrul proiectelor specifice, atât în bazinul Dunării, cât şi în alte locuri. S-a pus în discuţie utilitatea acestor măsuri, felul în care se pot aloca fonduri pentru finanţarea lor, precum şi fezabilitatea lor în contextul dunărean.

Concluziile au fost că, deşi regiunea dunăreană are un potenţial crescut de implementare a măsurilor inovative de retenţie a apei, provocarea este implementarea acestora într-o regiune unde multe ţări sunt marcate de probleme structurale (probleme în absorbţia de fonduri europene, birocraţie excesivă etc.).

Asta în condiţiile în care mare parte din

măsuri trebuiesc implementate de către autorităţile publice. Se speră că prin apelarea la sectorul privat/rezidenţial, ca iniţiatori de măsuri NWRM, această problemă să fie parţial rezolvată.

Partenerii ce formează consorțiul care asigură implementarea proiectului NWRM sunt: Office International de L'Eau (OIEau - France), ACTeon (France), IMDEA WATER (Spain), I.A. CO Environmental & Water Consultants Ltd. (Cyprus/Greece), Regional Environmental Center for Central & Eastern Europe (REC - Hungary), REKK inc. (Hungary), Baltic Environment Forum (BEF - Baltic States), The Swedish University of Agricultural Sciences (SLU - Sweden), ENVECO (Sweden), Scotland's Rural College (SRUC-UK) şi AMEC Environment & Infrastructure (UK).

Mai multe informații despre proiect se găsesc pe situl proiectului: http://nwrm.eu/

38

Asociația MaiMultVerde

MaiMultVerde, a doua oară la Swimathon Bucureşti

Echipa Verde formată din Raluca Lăzăruţ, Laura Belecciu, Vladimir Drăghia, Dragoş Bucurenci şi Bogdan Hossu a înotat la Swimathon Bucureşti, un eveniment de strângere de fonduri, care a avut loc la mijlocul lunii iulie, pentru a susţine cauza Asociaţiei MaiMultVerde.

Împreună au înotat 60 de lungimi de bazin olimpic, care au fost transformate în fonduri necesare continuării proiectelor de împădurire ale organizaţiei la Ploieşti, pe Şoseaua de Centură Est. 180 de înotători şi 1.000 de susţinători au participat la Swimathon Bucureşti, un eveniment sportiv de atragere de fonduri pentru cauze din comunitatea locală, administrat de Fundația Comunitară București. Începând cu luna iunie, Echipa Verde s-a antrenat intens şi a susţinut cauza MaiMultVerde înscrisă în competiţie în rândul prietenilor, cunoştinţelor şi a comunităţii de pe Facebook. Împreună, cei cinci au reuşit să înoate 60 de lungimi de bazin olimpic, să ocupe locul al treilea în seria în care au înotat şi să adune donaţii în valoare de 4.000 de lei.

Cauza Asociaţiei MaiMultVerde, continuarea proiectului de împădurire la Ploieşti pe Şoseaua de Centură Est (început în anul 2009), a fost singura cauză de mediu înscrisă în competiţie pentru al doilea an consecutiv. Cei cinci membri ai Echipei Verzi au ales să înoate pentru a susţine acţiunile de plantare de copaci şi a mobiliza, la rândul lor, alţi susţinători care să doneze pentru a-i susţine pe ei şi cauza adoptată pe platforma Swimathon.

Raluca, Laura, Vladimir, Dragoş şi Bogdan au în comun implicarea în proiecte de protecţia mediului, dar şi pasiunea pentru înot. Dacă Vladimir a fost campion la înot, iar Bogdan a jucat polo, Dragoş a învăţat să înoate în urmă cu patru ani şi de atunci înoată oricând are ocazia. Şi Ralucăi şi Laurei le place sportul, în special înotul, şi au ales să îi adauge şi o componentă caritabilă prin participarea la Swimathon. „Swimathon n-a însemnat doar spirit de echipă şi încă o dovadă că împreună putem face minuni, a fost o acţiune în care am crezut teribil şi pentru care am fost trup şi suflet. Bucuria că am reuşit să urcăm pe podium în întrecerea propriu-zisă n-a fost nimic în comparaţie cu satisfacţia că am reuşit să strângem banii pentru plantarea de la Ploieşti", a declarat Raluca Lăzăruţ. „Cum nu sunt o mare înotătoare, participarea la Swimathon a fost o adevărată provocare. Mă bucur că am fost acolo să susţin proiectul MaiMultVerde. Voi spune întotdeauna DA atunci când vine vorba de natură! Cu toţii putem face câte ceva să ne arătăm dragostea şi respectul faţă de tot ce ne înconjoară”, a declarat și Laura Belecciu. „Mă bucur că românii învaţă să îmbine sportul cu caritatea pentru că o minte sănătoasă într-un corp sănătos merită o karmă pe măsură”, a declarat Dragoş Bucurenci.

Asociația Salvați Dunărea și Delta

39

În atenția D-lui Attila Korodi, Ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice Spre știință D-lui Victor Ponta, Primul Ministru al României

În data de 6 iulie 2014 a încetat perioada legală de consultare publică în vederea aprobării Hotărârii de Guvern care instituie regimul de arie protejată în zona Văcărești.

Sprijinul Dumneavoastră asumat până acum fără echivoc a fost un factor important în finalizarea demersurilor pentru constituirea ariei protejate Parcul Natural Văcărești, o realizare durabilă nu numai în beneficiul locuitorilor Capitalei, dar și un exemplu de acțiune pozitivă de protecția mediului. În acest moment, toată atenția comunității științifice, a activiștilor de protecția mediului și a cetățenilor obișnuiți este îndreptată către Dumneavoastră. Parcul Natural Văcărești este la un singur pas de a deveni realitate: aprobarea Hotărârii de Guvern. În acest context, vă reamintim că orice întârziere are efecte negative asupra ecosistemului Văcărești. Vă prezentăm mai jos câteva pericole care amenință în continuare zona și care pot fi preîntâmpinate o dată cu aprobarea Hotărârii de Guvern: temperaturile ridicate din ultima vreme reprezintă un risc ridicat pentru apariția incendiilor de vegetație. În fiecare anotimp cald din ultimii ani s-au înregistrat incendii în zonă.

Impactul acestora este deosebit de negativ asupra ecosistemului. Incendiile se declanșează mai ales din cauza căutătorilor de materiale neferoase care incendiază cabluri electrice în zonă. Instituirea regimului de arie protejată va determina un control riguros al acestei situații și ne va permite să sesizăm autoritățile responsabile (Poliția Locală, Garda de Mediu) ori de câte ori în zonă se înregistrează astfel de incidente. braconajul piscicol și ornitologic. Având în vedere lipsa controlului și neimplicarea autorităților, fapte normale având în vedere statutul incert al zonei, fenomenul braconajului continuă să se manifeste nestingherit afectând mai ales păsările și fauna piscicolă. Aprobarea grabnică a Hotărârii de Guvern va permite intervenția autorităților de control și sancționarea făptașilor. abandonarea deșeurilor. Din experiența anilor trecuți, suntem în măsură să vă comunicăm că în anotimul cald, cantitatea de deșeuri din zonă crește, mai ales deșeuri de construcții. În condițiile în care zona oricum suferă de pe urma deșeurilor abandonate în anii trecuți, continuarea acestei operațiuni este inadmisibilă. tăierea vegetației. Acțiunile de defrișare a arborilor și de

tăiere a vegetației pentru hrana animalelor domestice continuă nestingherite. Putem înțelege la fel de ușor că aceste activități au impact negativ asupra zonei. În afară de pericolele menționate mai sus, există și vești bune. În ultima perioadă, mii de cetățeni și-au exprimat interesul de a vizita Parcul Natural Văcărești. Am încercat, în calitate de inițiatori ai proiectului, să le oferim alternative (așa cum este Observatorul Parcului Natural Văcărești) sau chiar să organizăm mici tururi informale în zonă. Credem că aprobarea Hotărârii de Guvern va reprezenta un pas înainte către organizarea unei minime infrastructuri de vizitare în zonă și, astfel, pentru primirea în condiții decente a cetățenilor interesați de acest loc.

Domnule Ministru, Domnule Prim-Ministru, considerăm că Parcul Natural Văcărești are în momentul de față toate documentele necesare și argumentele valabile pentru a fi înființat. Vă solicităm cu această ocazie să aprobați Hotărârea de Guvern care instituie protecția în zonă și să contribuiți astfel la înființarea primului parc natural urban din România!

Totodată, vă asigurăm de întregul nostru sprijin în acest sens.

Cu stimă, În numele Grupului de Inițiativă pentru Înființarea Parcului Natural Văcărești Dan Bărbulescu, Asociația Salvați Dunărea și Delta

Grupul de inițiativă pentru înființarea Parcului Natural Văcărești este alcătuit din organizațiile Salvați Dunărea și Delta, Ecopolis, Kogayon și National Geographic – Romania care în anul 2012 au demarat procedurile de instituire a protecției în zonă.

40

IVAN PATZAICHIN ÎȚI RECOMANDĂ

Lotca Sabine lansată pe Dunăre,

în Germania Asociația Ivan Patzaichin - Mila 23 a lansat, la 12 iulie, pe Dunăre lotca pescăreascã construită în atelierul demonstrativ din Germania, pe perioada Festivalului Internațional al Dunării de la Ulm/Neu-Ulm. Festivalul a avut loc la începutul lunii iulie.

Ceremonia de „botez” și de lansare la apă a avut loc în prezența lui Gunter Czisch, primarul orașului Ulm, a lui Ralph Seiffart, primarul orașului Neu-Ulm, a Sabinei Meigel, directorul Biroului Dunării din Ulm/Neu-Ulm, precum și a organizatorilor festivalului. Asociația Ivan Patzaichin a dăruit lotca Sabine Biroului Dunării și locuitorilor orașului Ulm.

„Dunărea este un simbol al Europei și o coloană vertebrală care oferă șansa de a ne lega natural unii de alții. Acum câteva zile am descoperit cu bucurie izvoarele Dunării, în apropiere de Pădurea Neagră. Așa cum noi românii avem emoția de a vedea de unde izvorăște Dunărea, tot așa germanii au visul de a ajunge în Deltă, acolo unde Dunărea se varsă în mare. Când am ales să mergem cu un atelier de construcție de bărci tradiționale de lemn la Ulm, unde se organizează cel mai mare festival al Dunării din Europa, am știut că vom stârni curiozitatea germanilor de a vizita Delta așa cum vrem noi să o promovăm: o oază de liniște, tradiție și autentic. Germanii sunt mari amatori de vacanțe în natură și am convingerea că mișcarea Rowmania și modul nostru de a prezenta Delta Dunării i-au convins pe foarte mulți să se gândească la România ca la viitoare destinație de vacanță”, a spus Ivan Patzaichin.

Lotca lipovenească a fost reprodusă în atelierul demonstrativ de la Ulm, pe durata celor 10 zile de festival, de către trei marangozi din Tulcea - Paul Vasiliu, Laurențiu Vasiliu și Valentin Petrov.

Poveștile lotcii și obiectivele Rowmania de dezvoltare a Deltei au fost prezentate de Asociația Ivan Patzaichin - Mila 23 în cadrul Festivalului Internațional al Dunării de la Ulm/Neu-Ulm ediția 2014, atât prin activitatea inedită de construcție a unei lotci în fața publicului, cât și printr-o susținută activitate de promovare turistică. Astfel au fost distribuite cca. 10.000 de prospecte de prezentare a ofertei ecoturistice a României celor peste 40.000 de vizitatori care s-au perindat în 10 zile pe la standul României, curioși să vadă evoluția construcției.

41

Lotca lipovenească - simbol și mesager al Deltei Dunării Pe vremuri centru al existenței localnicilor din Delta Dunării, lotca era atât vehicul de transport, cât și mijloc de comunicare. În viața izolată din bălți, lotca asigura traiul oamenilor și o legătură firească cu natura din preajmă. Nu întâmplător, vâslitul ca activitate obișnuită pentru fiecare copil din Deltă a fost factorul decisiv pentru care doar comuna Crișan a dat peste douăzeci de campioni olimpici și mondiali la caiac și canoe.

Faptul că astăzi nu se mai produc lotci din lemn și că locul lor a fost preluat de bărcile de fibră este un efect al schimbărilor sociale și economice actuale.

A venit momentul să definim un rol nou pentru această barcă cu valoare de simbol pentru tradiția locală din Delta Dunării, pentru a o salva de la dispariție sau de la soarta unei simple piese de muzeu.

Asociația Ivan Patzaichin - Mila 23 promovează în acest sens reutilizarea lotcii în turismul lent, ca parte integrantă din oferta locală, la fel cum este gondola pentru Veneția. În acest fel, lotca își va găsi un loc bine definit în noua economie locală, iar reluarea producției de bărci de lemn în ateliere locale ar însemna salvarea tradiției construcției de bărci, a vâslitului, crearea de locuri de muncă și venituri noi pentru localnici.

Biroul Dunării cu sediul în Ulm, Germania (Donau Buro ULM/Neu-UlM gemeinnutzige GMbH) este o organizație non-profit a orașelor Ulm și Neu-Ulm care acționează ca agenție de proiecte pentru cooperare inter-regională între țările Dunării și organizează, o dată la doi ani, festivalul Donaufest Ulm/Neu-Ulm 2014.

Asociaţia „Ivan Patzaichin-Mila 23” este o organizație non-profit cu sediul în Delta Dunării, România, care participă activ şi constant la îndeplinirea strategiei Dunării în regiune, și pentru consolidarea și promovarea Deltei Dunării ca cea mai atractivă destinație de ecoturism din regiunile umede din Europa. Preşedintele Asociaţiei, multiplul campion olimpic, mondial şi internaţional Ivan Patzaichin este şi Ambasador al ecoturismului pentru România, iar Asociaţia a derulat în ultimii patru ani campanii de promovare a României ca brand internațional de turism.

Campania de promovare a ecoturismului și a mișcării Rowmania este realizată și sprijinită de DC Communication, o companie care folosește comunicarea ca instrument de dezvoltare. www.dccom.ro

www.facebook.com/IvanPatzaichin

office@rowmania.ro, www.rowmania.ro

Lotca Sabine

... mișcarea Rowmania și modul nostru de a prezenta Delta Dunării i-au convins pe foarte mulți să se gândească la România ca la viitoare destinație de vacanță

Respectarea și aplicarea legii sunt aproape absente, în timp ce guvernarea și politicile publice aproape că nu există. Activitățile economice ilegale, nedeclarate și neautorizate sunt ceva obișnuit. Cei bogați și puternici sechestrează sursele de energie ne-regenerabile în defavoarea celor mulți și amărâți. Degradarea mediului este la cote înalte.

SPEAKER'S CORNER

Oceanul abandonat

andrés velasco

44

Andrés Velasco este fost ministru al Chile, profesor de Practică Profesională în Dezvoltarea Internațională, la Școala de Afaceri publice și internaționale din Universitatea Columbia. A predat și la universitățile Harvard și New York și este autorul mai multor studii despre dezvoltarea economică la nivel internațional.

Aceasta ar putea fi descrierea unui stat cu foarte mari probleme, o țară săracă afectată de război civil, însă nu este vorba despre așa ceva. Vorbim de o regiune imensă (45% din suprafața totală a planetei) care nu este guvernată aproape deloc și unde impunerea respectării unor legi aproape că nu există. Este vorba de apele internaționale aproape două treimi din Oceanul Planetar, zone care exced jurisdicția statelor cu ieșire la mare.

Cum este acest lucru posibil, având în vedere că există totuși o reglementare din 1982 Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS) care a fost ratificată de 166 de state și de Uniunea Europeană? Atunci când termenii Convenției au fost negociați, apele internaționale erau protejate prin faptul că erau inaccesibile. Dar avansul tehnologic permite astăzi exploatarea resurselor din oceane la distanțe mult mai mari de țărm și la adâncimi neatinse în trecut. Vasele de pescuit operează acum și în mijlocul oceanelor, iar forajele din mediul acvatic asigură un procent important de petrol și gaz. Convenția mărilor nu a prevăzut această dezvoltare tehnologică.

Industria piscicolă și activitățile din pescării, mineritul de pe fundul apelor și transportul resurselor exploatate din adâncuri sunt reglementate separat. Nici un cadru legal nu este aplicat eficient pentru aceste industrii care se dezvoltă în apele internaționale, mai ales pentru cea a producției de energie.

Transparența în activitate, contabilizarea resurselor extrase și impunerea legii sunt foarte slabe. În plus, autoritățile au o putere limitată în interceptarea vaselor suspectate de activități ilegale. Ca și rezultat, cooperarea internațională pentru combaterea pescuitului ilegal, traficului

Copyright: Project Syndicate, 2014

www.project-syndicate.org

de arme și droguri, traficului de carne vie, pirateriei și folosirii vaselor maritime în activități teroriste, a fost puternic îngreunată.

Consecințele sunt îngrozitoare. Oceanul este un sistem care susține viața pe planeta noastră și care menține mediul sănătos și productiv. Dar pescuitul excesiv și poluarea produc daune extraordinare. Deșeurile din oceanele noastre cauzează moartea prin înec, sufocare și înfometare a aproximativ un milion de păsări marine și 100.000 de mamifere precum foci, balene și delfini, în fiecare an. În plus, transportul mărfurilor pe apă este și el vinovat de poluare, întrucât, anual, peste 10.000 de containere cad peste bord, cu tot cu conținut, și ajung pe fundul oceanelor. Poluarea cu plastic, inclusiv cu bucăți mici și resturi ne-biodegradabile care intră în lanțul trofic și pun în pericol sănătatea umană, este o altă problemă majoră.

Temperatura în creștere a apelor reduce nivelul de oxigenare din oceane. Absorbția din ce în ce mai mare a dioxidului de carbon cauzează fenomenul de acidifiere și schimbări fără precedent din punct de vedere fizic și chimic, care afectează organismele marine și ecosistemul. Întreaga viață marină este în pericol.

A venit timpul să impunem respectarea legii în apele internaționale. Acesta este scopul declarat al Global Ocean Commission, o organizație independentă internațională care reunește foști șefi de stat, miniștri sau oameni de afaceri importanți. Eu sunt unul dintre comisari. Am propus de curând un „pachet de salvare” care oferă 8 măsuri ce pot fi luate pentru a îmbunătăți gestionarea apelor internaționale și pentru a restaura sănătatea oceanului. În plus, Global Ocean Commission solicită un nou acord în baza

45

convenției UNCLOS pentru a proteja biodiversitatea și în afara granițelor naționale.

Sub 1% din apele internaționale sunt protejate în prezent, astfel că este crucial ca acest nou acord să includă prevederi pentru restul zonelor din largul mărilor. Ne dorim și un acord internațional care să stabilească responsabilități clare și modalități de compensare atât economice, cât și ecologice pentru efectele produse de exploatarea și producția de petrol și gaz în larg. Ar trebui create și protocoale de siguranță care să fie impuse companiilor private din acest domeniu. În ciuda supraexploatării resurselor piscicole, câteva țări, inclusiv Statele Unite, Japonia, China, dar și UE – susțin în mod artificial pescuitul industrial din oceane. Fără subvenții, pescuitul în larg n-ar fi viabil financiar. Propunem ca subvențiile să fie stopate imediat și eliminate complet pe o perioadă de cinci ani și ca țările să fie transparente în ceea ce privește mecanismele de susținere a pescuitului, dintre care 60% încurajează în prezent practici nesustenabile.

Mai mult, pentru a elimina pescuitul ilegal, care golește oceanele de viața marină, solicităm numere de identificare obligatorii și sisteme de urmărire prin satelit pentru toate vasele de pescuit ce operează în apele internaționale.

Trebuie acționat pentru ca porturile și piețele să refuze peștele capturat în mod ilegal. Noi propunem înființarea unui board al comisiei Global Ocean pentru a monitoriza progresul înregistrat în aceste direcții. În cinci ani, dacă degradarea oceanelor continuă, iar măsurile adecvate de prevenire nu vor fi încă implementate, comisia internațională ar trebui să ia în considerare transformarea apelor internaționale (cu excepția zonelor în care

managementul regional privind pescuitul este eficient) în zone de regenerare a vieții sălbatice marine, unde pescuitul să fie interzis în totalitate.

Putem restaura calitatea apelor și putem schimba tendința de declin într-una de revigorare. Știm ce trebuie făcut pentru a însănătoși oceanul, dar nu o putem face singuri. Schimbarea în bine necesită voință politică și efort comun din partea guvernanților, mediului privat și societății civile.

Acest lucru poate fi făcut și trebuie făcut. Veniți alături de noi pe www.missionocean.me.

Este momentul să acționăm.

Dacă nu vom acționa printr-o bună gestionare și reglementări care să fie aplicate, pescuitul ilegal va continua fără grijă, nu vor exista obligații internaționale privind standarde de siguranță în forajele la adâncimi mari, iar poluarea cu plastic și abandonarea echipamentelor de pescuit învechite vor continua să se dezvolte. Dacă oceanul se zbate pentru viață, atunci și copiii noștri și generațiile viitoare se vor zbate pentru viața lor.

46

Concluzii cheie privind eficiența Frederic Hauge, președintele Bellona

În Norvegia, sectorul transporturilor (inclusiv transporturile pe apă sau prin aer) este responsabil pentru 32% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel național. Aceste emisii au crescut cu 29% în perioada 1990-2010. Utilizarea mijloacelor de transport pe șoselele publice este responsabilă de 19% din totalul emisiilor din 2012. La nivel global, transportul este vinovat de 15% din totalul emisiilor cu efect de seră, un procent semnificativ mai mare față de 1990. Acest lucru este cauzat de numărul din ce în ce mai mare de autovehicule pe șosele și de creșterea numărului de călătorii pe apă sau cu avionul.

BELLONA FOUNDATION

taxi-urilor electrice

Oslo, capitala Norvegiei, este apreciat ca fiind „capitala mașinii electrice a lumii”. Acum a venit momentul ca și industria taxi din Oslo să ocupe poziția întâi atunci când e vorba de autoturisme 100% electrice. Mașinile cu emisii zero (zeroemission vehicles) vor fi introduse în parcul auto al companiilor de taxi, în urma implementării unor politici publice.

Guvernul primului ministru Solberg a susținut rolul important pe care îl joacă taxi-urile ca parte a segmentului de transport public în noua platformă politică Sundvollen Declaration. „Industria de taxi are o misiune și un rol important în societate. Guvernul va dezvolta și implementa măsuri pentru ca toate vehiculele noi din categoriile – autoturisme guvernamentale, taxi-uri, feriboturi și trenuri, care merg pe diesel, să utilizeze tehnologii performante care să le permită să aibă zero emisii sau să polueze foarte puțin”, se arată în declarație. În plus, Consiliul local din Oslo a creat și reglementări speciale pentru taxi, care impun standarde mai stricte privind poluarea mediului.

Concluziile raportului Localitatea Oslo oferă condițiile favorabile pentru a introduce vehicule electrice în industria taxi. Studiul arată că zona cu cea mai mare activitate din oraș este centrul, ceea ce înseamnă că majoritatea deplasărilor sunt scurte atât ca distanță în kilometri, cât și ca

www.bellona.org

timp. În mod periodic există o poluare ridicată în centrul orașului din trafic, motiv pentru care tranziția la vehicule electrice poate aduce un beneficiu important mediului și sănătății oamenilor. În plus, numărul mare de taxi-uri care se deplasează în această zonă geografică delimitată de „Inelul 3” în organizarea locală este un factor benefic pentru că favorizează amplasarea cu succes a stațiilor de reîncărcare a bateriilor autoturismelor. Analizarea tiparelor de deplasare a taxi-urilor din Oslo a arătat că 40% dintre drumurile făcute sunt scurte și au loc în regiunea delimitată de Inelul 3.

Raportul indică un anumit tip de autoturism electric, care s-a dovedit a fi o mașină potrivită pentru a fi folosită ca taxi, însă companiile de taxi vor fi nevoite să-și restructureze sistemul de onorare a comenzilor. Mai multă informație va trebui cerută clienților atunci când sună să comande un taxi, pentru a putea estima numărul de kilometri pe care îi va avea călătoria. O aplicație pe telefoanele mobile care să solicite clienților și destinația la care vor să ajungă atunci când comandă un taxi ar putea rezolva această problemă.

O altă concluzie a raportului este că inovarea oferă tehnologia necesară care să eficientizeze deplasarea cu mașini electrice: există un model care oferă o autonomie de peste 500 de km cu o baterie încărcată o singură dată, ceea ce înseamnă că deplasările pot avea loc și în afara zonei delimitate de Inelul 3. Asta înseamnă că un astfel de taxi electric ar putea onora orice fel de

comandă din zona metropolitană Oslo. Pentru a asigura o introducere cu succes a taxi-urilor electrice, este esențială infrastructura de reîncărcare a bateriilor. Este nevoie deci de o serie de stații/puncte de reîncărcare amplasate în centrul orașului, iar poziționarea lor trebuie bine gândită. Zonele ușor accesibile și locurile publice pot fi utilizate cu succes. Locurile de parcare din jurul clădirilor publice și școlilor sunt exemple de zone situate central, care sunt libere după orele de lucru și noaptea.

Recomandările Bellona ar trebui introdusă obligația ca fiecare companie de taxi licențiată să fie

obligată să achiziționeze vehicule electrice într-un anumit termen limită pentru a-și putea păstra licența; administrația locală din Oslo are un rol cheie în promovarea vehiculelor

electrice și poate asigura suport economic pentru dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare pentru industria taxi; municipalitatea este foarte importantă și pentru că are mulți angajați care

pot fi constrânși să folosească taxiuri electrice atunci când vin la serviciu, dar și pentru că poate impune obligativitatea ca bunurile achiziționate pentru funcționarea administrației publice să fie transportate cu taxi-uri electrice; benzile speciale de autobuz ar trebui folosite doar de transportul public

local (taxi-uri electrice și autobuze), nu și de mașinile electrice personale (cum se întâmplă în prezent), pentru a se evita aglomerația pe aceste benzi.

raport

48

Economia verde înseamnă joburi și inovație

Europa poate crea locuri de muncă și încuraja inovația prin utilizarea resurselor mai eficient, conform unui nou raport al Agenției Europene de Mediu (EEA), ce descrie o paletă de politici publice care pot aduce beneficii din punct de vedere economic și ecologic.

Raportul „Economia verde bazată pe eficiența exploatării resurselor și Politicile UE” prezintă cum economiile europene își pot îmbunătăți fluxurile materiale prin tranziția către o economie verde, aceasta fiind o nouă țintă a UE.

În timp ce multe tendințe privind mediul înconjurător se îmbunătățesc gradual, Uniunea Europeană are nevoie, conform raportului, de o reorientare fundamentală a economiei sale, dacă dorește să-și atingă obiectivele de mediu fixate pe termen lung.

De exemplu, propunerea UE de a-și reduce până în 2050 emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95% față de anul 1990 nu va fi realizată doar prin creșterea modestă a eficienței. „Inovația ar putea să fie singurul și cel mai important factor care va schimba modul ineficient în care folosim resursele în prezent.

Inovarea în domeniul mediului este elementul cheie în rezolvarea provocărilor secolului 21.

Dacă vrem «să locuim bine în limitele ecologice ale planetei», așa cum este stipulat și în al 7-lea Program de Acțiune pentru Mediu, va trebui să ne axăm puternic pe inventivitatea de la nivel european. Nu este vorba doar de apariția noilor invenții.

Creșterea nivelului de implementare al noilor tehnologii verzi ar putea fi chiar mai important”, a spus Hans Bruyninckx, directorul executiv al EEA.

Copyright: Project Syndicate, 2014

49

Un alt factor pentru creșterea eficienței utilizării resurselor ar putea fi reducerea taxelor din domeniul muncii, precum cea pe venit. Ar trebui mai bine să fie taxate utilizarea ineficientă a materialelor și poluarea mediului.

Aceste taxe de mediu ar încuraja crearea de locuri de muncă, însă ele sunt folosite prea puțin la nivelul UE, echivalând cu doar 2,4% din Produsul Intern Brut din 2012. Astfel de măsuri ar putea avea mai multe beneficii. Țările cu cele mai mari taxe de mediu par a avea, de asemenea, un nivel foarte ridicat al ecoinovației și competitivității.

Reglementări mai stricte în privința protecției mediului pot oferi Uniunii Europene un avantaj în competiția pe plan internațional, mai ales dacă Uniunea va fi printre primele care va lua astfel de măsuri. Alte regiuni, care doresc să aducă produse în UE își adaptează standardele de fabricare la normele europene privind emisiile vehiculelor, controlul substanțelor chimice etc.

Uniunea Europeană dorește creșterea producției de bunuri la 20%, echivalent în PIB până în 2020, de la nivelul de 15,1% atins în

anul 2013. Aceasta ar putea fi, conform raportului, o oportunitate de dezvoltare accelerată a inovațiilor de mediu în sectoare precum energia regenerabilă. Cu toate acestea, autorii raportului avertizează că o astfel de creștere trebuie să fie corelată cu prioritățile UE privind mediul, altfel ar produce consecințe negative precum emisii de gaze cu efect de seră și pierderea unei cantități importante de resurse naturale valoroase.

Criza economică și eforturi în domeniul mediului Criza economică pare să fi avut un efect asupra anumitor probleme de mediu din UE, de exemplu reducerea doar parțială a emisiilor de gaze cu efect de seră precum și a anumitor poluanți atmosferici. Majoritatea țărilor europene pare a se afla pe aceeași traiectorie de dinainte de 2008, încercând să atingă țintele asumate pe termen lung. În alte situații, criza pare să fi încetinit progresul în sectorul protecției mediului.

După criza financiară și economică din 2008, au existat așteptări că investiții publice

suplimentare ar putea încuraja o gestionare mai eficientă a materialelor în Europa. Totuși, indicatorii arată că eficiența utilizării resurselor nu a crescut încă semnificativ.

50

PE SCURT

Americanii investesc 1,175 miliarde dolari în Iran

Cea mai completă hartă a Planetei Roșii

Relaţiile dintre SUA şi Iran sunt departe de a fi cordiale. Cu toate astea, o mare firmă californiană a semnat un acord preliminar în vederea investirii sumei de 1,175 de miliarde de dolari (864 de milioane de euro) în Iran, într-un proiect comun de transformare a gunoiului în energie electrică, relatează AFP. World Eco Energy a declarat pentru AFP că proiectul vizează producerea a 250 de megawati pe zi prin arderea gunoiului, conform Mediafax. Iranul va investi în proiect o sumă egală cu cea investită de americani, a dat asigurări compania.

Proiectul, care va fi implementat în provincia Chaharmahal-Bakhtiari (sudvest), ar urma să fie demarat până în septembrie și va crea 600-700 de locuri de muncă, dintre care aproximativ 80% vor fi ocupate de către localnici, potrivit unui reprezentant al firmei.

Marile companii internaționale au părăsit Iranul în ultimii ani, mai ales după consolidarea embargourilor american și european, în 2012, impuse sectorului energetic și tranzacțiilor bancare, din cauza programului nuclear controversat al Teheranului.

O nouă hartă geologică a planetei Marte - cea mai comprehensivă reprezentare de până acum a suprafeței „Planetei Roșii” - a fost elaborată de US Geological Survey (USGS), agenția guvernamentală americană pentru cercetări geologice, relatează Washington Post.

Realizată pe baza observațiilor și a datelor strânse, în peste 16 ani, de patru nave spațiale orbitale, harta conține o mare diversitate de informații topografice, referitoare la compoziția geologică, la temperatura diferitelor zone și multe altele. Harta completează versiunile mai vechi, din perioada 19701980, după cum a relatat USGS. Cu ajutorul noii hărți, cercetătorii vor putea să evalueze potențiale zone în care ar putea să se așeze pe suprafața planetei Marte viitoare misiuni spațiale, a afirmat Suzette Kimball, director al USGS. Noua hartă geologică a planetei Marte, elaborată în cadrul unui proiect finanțat de NASA, este disponibilă pentru a fi descărcată on-line.

Iarba care combate poluarea O echipă de cercetători din Japonia şi Columbia a dezvoltat un tip de iarbă care are capacitatea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Proiectul dovedeşte deschiderea celor două ţări către dezvoltarea metodelor de protecţie a mediului înconjurător, iniţiativă consolidată de progresele ştiinţifice menite să diminueze cantitatea de CO2 eliberat în atmosferă, transmite agenţia de ştiri EFE. „În materie de agricultură, cele două ţări fac paşi importanţi pentru a reduce emisiile de CO2”, a explicat pentru agenţia spaniolă de presă ambasadorul Columbiei în Japonia, Patricia Cárdenas.

Majoritatea fertilizanţilor sintetici utilizaţi în prezent se transformă în acid nitric atunci când intră în contact cu pământul şi parte din acest element chimic se transformă în oxid de nitrogen. Principala calitate a acestui nou tip de iarbă este prevenţia eliberării gazelor de seră, emise în mod normal de compuşii chimici din fertilizanţii sintetici, au explicat membri ai echipei de cercetători pentru agenţia de ştiri Kyodo. Oamenii de ştiinţă au început deja să planteze acest tip de iarbă în unele zone din America de Sud.

PE SCURT Statele Unite nu sunt pregătite de catastrofă

South Stream continuă

Instalaţiile nucleare americane trebuie pregătite mai bine pentru a face faţă unor eventuale catastrofe naturale precum cutremure, tsunami sau inundaţii, dezvăluie un raport publicat de AFP. Raportul „Lecţii din accidentul nuclear de la Fukushima pentru ameliorarea siguranţei centralelor nucleare”, a fost comandat după catastrofa niponă din martie 2011. Abordarea reglementării şi securităţii instalaţiilor nucleare în Statele Unite „este clar inadaptată pentru a împiedica accidentele sau topirea centrului reactorului şi pentru atenuarea consecinţelor”, subliniază raportul citat de Mediafax. Chiar dacă s-au făcut unele schimbări în centralele americane ca urmare a catastrofei de la Fukushima, normele actuale de securitate se bazează pe certitudinea că instalaţiile nucleare pot face faţă unor probleme de echipamente, pene, întreruperi de curent sau alte deficienţe de funcţionare. Raportul le cere, de asemenea, autorităţilor americane în domeniu să analizeze cu atenţie ultimele date ştiinţifice referitoare la riscurile naturale. Centralele trebuie astfel să fie pregătite să facă faţă unei catastrofe naturale care le-ar avaria structura şi care ar provoca o dispersie a materiei radioactive dincolo de raza de urgenţă de 16 kilometri care le înconjoară, susţine raportul.

Ministerul Mediului din Turcia a aprobat studiul de impact asupra mediului pentru secţiunea din conducta South Stream care va trece prin zona economică exclusivă a Turciei, a anunţat compania South Stream Transport, informează cotidianul turc Hurriyet. Asta în condițiile în care Comisia Europeană susţine că South Stream încalcă legislaţia comunitară în domeniul concurenţei, deoarece nu oferă acces terţelor părţi. În plus, proiectul South Stream vine în contradicţie cu politica UE de diversificare a surselor de aprovizionare şi de reducere a dependenţei de Rusia. Cu toate acestea, proiectul gazoductului merge mai departe. Mai mult, specialiştii din domeniu consideră că Rusia va rămâne un furnizorcheie de gaze naturale în ţările europene. Studiul arată că acest proiect, care va transporta gaze naturale din Rusia spre Europa via marea Neagră, nu este aşteptat să aibă un impact semnificativ asupra mediului marin şi a pescăriilor din zona Turciei. Potrivit informaţiilor furnizate de South Stream Transport, conducta va fi construită la o distanţă de 110 kilometri de coasta Turciei, la o adâncime de până la 2.200 de metri. Având în vedere caracteristicile Mării Negre, în care nu există oxigen sub 200 de metri, nu există viaţă la aceste adâncimi. În consecinţă, impactul lucrărilor de construcţie asupra mediului ar urma să fie unul limitat.

52

BIODIVERSITATE

De ce să-ți faci o David Pagan Butler și-a construit pe cont propriu, în spatele casei din Norfolk, Marea Britanie, o „piscină organică” pentru îmbăiere și pentru susținerea biodiversității în zonă.

„piscină

Fiind un iubitor al mediului natural și al unei vieți sănătoase, David susține că piscinele naturale sunt mai sănătoase decât cele convenționale și costă mult mai puțin. „Atunci când nu există pe terenul propriei case un contact cu o sursă de apă naturală, orice proiect de locuință ar trebui să încerce să aducă apa, într-un mod sau altul, în apropiere. O piscină naturală este un element magic pe care oamenii și-l pot crea lângă casa lor, fiind un loc unde natura poate fi observată de-a lungul celor patru anotimpuri și care te apropie spiritual, dar și fizic, de mediul sălbatic din jur. Apa va atrage libelule, păsări care vor veni să bea apă, să se hrănească și să culeagă materiale pentru construirea cuiburilor, amfibieni precum tritoni sau broaște etc.

Piscina va deveni un punct de atracție pentru speciile sălbatice, flora și fauna locală se vor dezvolta în jurul bălții tale, iar familia ta va avea un loc în care se va putea îmbăia în siguranță.

Construirea unei piscine obișnuite de către o companie specializată m-ar fi costat în jur de 80.000 de dolari, însă „balta” de 180 de mp, făcută pe cont propriu, m-a costat doar 10.000 de dolari”, a explicat David Butler.

Piscina organică este în prezent o adevărată „piscină vie”. Centrul acesteia (porțiunea cea mai adâncă) este destinat înotului, iar periferia, unde adâncimea apei este redusă, este destinată creșterii vegetației și dezvoltării biodiversității. Plantele și animalele care cresc în piscină sunt cele care purifică și oxigenează apa, eliminând nutrienții care altfel ar încuraja dezvoltarea exagerată a algelor. Astfel, apa se menține limpede și curată. Într-o astfel de piscină nu este recomandată creșterea peștilor, pentru că aceștia mănâncă „purici de baltă”, principalele vietăți care mențin apa curată.

Piscina este izolată pentru a prezerva căldura înmagazinată din razele solare, iar apa este recirculată cu ajutorul unor panouri solare într-un mod care nu creează turbulențe și nu deranjează biodiversitatea.

Construirea unei astfel de piscine costă doar o fracțiune din prețul unei piscine clasice și nici nu necesită contractarea unor specialiști în instalații, canalizare sau electricieni. Ea poate fi făcută pe cont propriu, cu materialele necesare și câțiva prieteni ca ajutor la săpat, montat folia impermeabilă și instalațiile.

organică” În apă nu sunt adăugate pesticide împotriva insectelor și nici clor sau alți dezinfectanți chimici folosiți în bazinele de înot obișnuite, astfel încât apa este perfect sănătoasă pentru toate vietățile care se află în piscină sau în jurul ei.

Piscina oferă un loc sălbatic, asemenea unui lac din natură, în care poți înota în propria ta curte. Pentru a combate temerile celor care consideră că o astfel de piscină ar fi riscantă pentru sănătate, David a testat apa într-un laborator specializat din Marea Britanie, iar rezultatele au arătat nu doar că apa este sigură pentru îmbăiere, dar este chiar și bună de băut, depășind standardele impuse de legislația UK, la toți parametrii analizați.

David Butler ajută în prezent și alte persoane la construirea unor piscine asemănătoare și oferă - pe site-ul www.organicpools.co.uk un ghid gratuit despre cum își poate construi oricine în grădină o piscină sănătoasă atât pentru om, cât și pentru mediul înconjurător, cu costuri mult mai mici decât una convențională.

?

emilian stoenică, redactie@infomediu.eu

53

54

RECICLARE

ivanca petre, investigatii@infomediu.eu

Ecuadorul este o țară unde temperatura medie atinge 30⁰ C. Una dintre problemele majore ale ecuadorienilor este acoperișul caselor. Mai ales în rândul locuitorilor din mediul rural există această problemă, acoperișurile fiind construite în general din ierburi - care atrag insecte și riscă să se prăbușească atunci când plouă excesiv -, ori din tablă ondulată, care, din cauza căldurii, transformă casele în adevărate cuptoare.

O nouă metodă de reducere a deșeurilor:

acoperișurile din PET-uri Comunităților afectate din Ecuador le-au sărit în ajutor o echipă formată din studenți și cercetători de la Universitatea Carnegie Mellon-Engineers Without Borders din Pennsylvania în colaborare cu organizația nonprofit Reuse Everything Institute.

Concret, aceștia au dezvoltat o metodă ingenioasă de transformare a PET-urilor în materiale de construcții, notează Reuse Everything Institute.

Produsul astfel obținut oferă o soluție de acoperire sigură în zilele ploioase, de o durabilitate asemănătoare metalului.

Avantajul acestui tip de acoperiș față de cel de metal este acela că asigură o ventilație superioară, un grad de luminozitate mai mare, iar prețul este accesibil pentru majoritatea populației. Un alt avantaj al metodei constă în folosirea unei mașini automate care taie și sudează plasticul, cu un consum de energie redus.

Specialiștii au reușit astfel să le rezolve ecuadorienilor trei mari probleme: construiesc acoperișuri durabile și potrivite climatului, creează locuri de muncă și, pe deasupra, reduc și cantitatea de deșeuri depozitată la gropile de gunoi.

Procesul constă în îndepărtarea ambelor capete ale sticlelor și aplatizarea cilindrilor rămași sub formă de foi. Benzile de material sunt apoi combinate pentru a crea panglici lungi, care se montează pe partea de sus a structurii locuinței, formând „paie” de plastic.

Pe lângă reducerea deșeurilor de plastic și îmbunătățirea condițiilor de viață, proiectul PET Thatch vizează și reducerea sărăciei. Pentru a realiza acest lucru, inițiatorii proiectului antrenează și echipează cu tehnologiile necesare antreprenorii locali pentru a demara propriile start-up-uri bazate pe reutilizarea și transformarea deșeurilor de plastic în materiale pentru acoperișuri. În acest mod, se creează locuri de muncă durabile, care contribuie la diminuarea sărăciei în aceste zone.

RECICLARE

55

Reciclezi și mergi gratuit cu autobuzul emilian stoenică, redactie@infomediu.eu

În Sydney, Australia, au fost instalate aparate moderne pentru reciclarea ambalajelor de la băuturile răcoritoare, care te recompensează pentru gestul eco, prin bilete gratuite de autobuz, vouchere de cumpărături sau alte premii.

Fiecare aparat poate prelua și presa între 2.000 și 3.000 de sticle de plastic și doze de aluminiu. Atunci când se umple un colector local este anunțat automat prin email. Acesta vine, golește aparatul și trimite materialele spre reciclare. Inițiativa încearcă să încurajeze reciclarea, aplicând la nivel național o schemă de recompensă precum cea care funcționează deja în Australia de Sud.

Cupoane pentru mâncare din deșeuri Până acum au fost instalate trei astfel de aparate în centrul orașului Sydney, care oferă cupoane pentru mâncare, bilete de autobuz sau fac o donație de 10 cenți către o asociație caritabilă, pentru fiecare sticlă sau doză reciclată. Persoanele care aduc deșeuri pentru reciclat pot, de asemenea, să opteze pentru participarea la o tragere la sorți pentru un loc la festivitatea de sfârșit de an. În primele trei zile de la lansare, s-au strâns 10.000 de PET-uri și doze cu ajutorul a doar două aparate de colectat.

Conform autorităților, la nivelul Australiei, în jur de 15.000 de astfel de ambalaje sunt aruncate pe jos sau ajung să fie depozitate într-o groapă de gunoi în fiecare minut. Pe lângă reducerea În România există încă din anul 2012 astfel de impactului negativ asupra mediului, aparatele de colectat au și rolul de a crește gradul de aparate, amplasate în diferite supermarket-uri din conștientizare al publicului privind această țară. La lansarea proiectului acestea ofereau 5 bani problemă. În prezent, doar 42% dintre deșeurile din PET și doze de aluminiu sunt reciclate anual în pentru un PET și 3 bani pentru o doză de aluminiu.

New South Wales (statul Australian cu capitala la În prezent se găsesc în anumite magazine mari și Sydney). aparate pentru preluarea deșeurilor de echipamente „Schemele de colectare bazate pe aceste aparate cresc procentul de reciclare și protejează viața electrice și electronice (DEEE), care oferă sume fixe sălbatică și mediul de poluarea cu plastic. Facem de bani pentru diferite tipuri de deșeuri aduse: 0,8 tot posibilul să reducem cantitatea de deșeuri care ajunge în gropile de gunoi, dar vom continua lei/kg pentru un frigider, 0,6 lei/kg pentru fier de și lobby-ul la nivelul guvernelor statal și federal călcat, 10 lei/kg pentru telefoane mobile etc. pentru a crea o reforma în acest domeniu”, a spus Clover Moore, primarul orașului Sydney.

56

SUSTENABILITATE

Alimentul care va scăpa omenirea de foamete Problema hranei populaţiei este una extrem de stringentă. Dacă lumea civilizată aruncă mii de tone de mâncare într-un an, oamenii din ţările sărace mor din cauza malnutriţiei. Însă se pare că această problemă ar putea fi rezolvată. Oamenii de ştiinţă au descoperit un fruct-minune, care ar putea rezolva sau ar putea diminua problema foametei. Este vorba despre fructul arborelui-de-pâine.

Fructul, sub denumirea sa latină Artocarpus Altilis, este foarte consumat în insulele din Pacific şi nutriţioniştii cred că poate deveni un aliment care să hrănească întreaga lume, punând astfel capăt crizei de alimente.

Fructul arborelui-de-pâine este bogat în vitamine şi minerale și nu conţine gluten. În schimb este o sursă bogată de proteine şi carbohidraţi.

Potrivit Ministerului Agriculturii din Statele Unite, 220 de grame din acest fruct conţin 1,070 miligrame de potasiu, 60 grame carbohidraţi şi 2,4 grame proteine.

Astfel, un fruct întreg, care are aproximativ 3 kg, poate asigura o masă săţioasă unei familii de 5 persoane.

200 kg de fructe/arbore pe sezon Fructul poate rezolva şi problema malnutriţiei copiilor din ţările sărace pentru că asigură necesarul de fibre, proteine şi energie. În acelaşi timp, scade nivelul de colesterol şi trigliceride, reducând astfel riscul de boli cardiace. În Polinezia, există deja tradiţia ca o persoană să planteze un arbore-de-pâine la naşterea unui copil, pentru că fructele lui vor asigura hrana copilului pentru toată viaţa.

Un arbore poate produce într-un sezon peste 200 de kg de fructe. Cercetătorii de la Hawaii's National Tropical Botanical Garden şi organizaţia caritabilă Alliance to End Hunger vor să distribuie acest arbore pentru a fi plantat în statele care au probleme cu rezervele de hrană.

Cercetătorii vor să afle acum ce tip de arbore-de-pâine poate fi adaptat la anumite condiţii de mediu. În prezent, Fundaţia The Trees That Feed plantează aceşti copaci în Haiti.

ȘTIINȚA ȘI TEHNICĂ

57

Numeroase dispozitive electronice, folosite frecvent pentru conversaţii, jocuri sau pentru a căuta informaţii, pot provoca reacţii alergice din cauza prezenţei nichelului în componenţa acestora.

Dispozitivele electronice pot provoca

reacţii alergice Unele telefoane, tablete sau computere pot provoca înroşirea pielii, mâncărimi, vezici sau chiar umflături. Potrivit ziarului medical Pediatrics, s-a constatat că erupţia cutanată persistentă a unui băiat de 11 ani se datora utilizării frecvente a unui iPad. Copilul era alergic la nichelul prezent în carcasa dispozitivului, relatează CBS NewYork. „Numeroase dispozitive electronice - fie că este vorba despre telefoane sau tablete sau computere - sunt făcute din aluminiu”, a explicat Dan Ackerman, senior editor la CNET. „Acestea sunt realizate din oţel inoxidabil, dar pot avea aliaje care conţin nichel”, a adăugat el.

Doctorul Clifford Bassett, medic alergolog la Allergy & Asthma Care din New York, a precizat că întâlneşte tot mai mulţi pacienţi cu erupţii cutanate din cauza dispozitivelor care conţin nichel.

Copiii pot fi afectaţi în mod deosebit În general pot apărea roşeaţă, mâncărimi, chiar şi vezici, umflături. „Poate fi foarte neplăcut”, a adăugat Bassett. „Este posibil ca oamenii să nu realizeze că sunt alergici la ceva ce folosesc tot timpul”, a precizat el.

Copiii pot fi afectaţi în mod deosebit, deoarece alergiile la nichel sunt rare şi părinţii nu ştiu că aceştia sunt alergici. Persoanele care suspectează că au o reacţie alergică la unul dintre dispozitivele folosite pot achiziţiona truse pentru depistarea prezenţei nichelului.

58

ȘTIINȚĂ ȘI TEHNICĂ

NASA: omenirea va descoperi viaţă extraterestră

Nu suntem singuri

NASA a extins graniţele explorărilor

Cu ocazia unei discuţii publice organizate la mijlocul lunii iulie la Washington, NASA şi-a prezentat programul de căutare a vieţii extraterestre în Univers prin intermediul unor telescoape actuale şi viitoare. „Vreţi să ştiţi dacă noi, cei de la NASA, credem că există viaţă dincolo de Terra?”, a spus Charles Bolden, fost astronaut şi actualul director al NASA. „M-aş aventura să spun că cei mai mulţi dintre colegii mei prezenţi astăzi aici sunt de părere că este improbabil ca în vastitatea nelimitată a Universului oamenii să fie singuri”, a adăugat el.

Marte şi mai mulţi sateliţi naturali ai unor planete din Sistemul Solar au reprezentat punctele asupra cărora s-au concentrat programele de căutare a vieţii extraterestre din ultimele decenii.

De exemplu, astronomul Kevin Hand a sugerat de curând faptul că viaţa extraterestră ar putea să existe pe Europa, unul dintre sateliţii planetei Jupiter.

Cu toate acestea, savanţii de la NASA au vorbit exclusiv despre programele de monitorizare a planetelor care orbitează în jurul altor stele, în afara Sistemului Solar.

„Cândva, în viitorul apropiat, oamenii vor putea să arate o stea şi să spună: «Acea stea are o planetă care seamănă cu Terra»”, a declarat Sara Seager, profesor de fizică şi ştiinţe planetare la Massachusetts Institute of Technology (MIT). „Astronomii cred că este foarte probabil ca fiecare stea din galaxia Calea Lactee să aibă în jurul ei cel puţin o planetă”, a adăugat ea. NASA a început să studieze sistemele planetare din jurul altor stele utilizând la început telescoape terestre.

Apoi, agenţia spaţială americană şi-a extins graniţele explorărilor sale prin intermediul unor dispozitive spaţiale: telescopul spaţial Hubble, telescopul spaţial Spitzer şi telescopul spaţial Kepler. Acestea pot să determine dacă o planetă se află la o distanţă potrivită de steaua ei pentru a conţine la suprafaţă apă în formă lichidă, un ingredient-cheie pentru a întreţine viaţa, aşa cum aceasta este cunoscută de oameni.

NASA speră să lanseze cu bine Transiting Exoplanet Surveying Satellite (Tess) în 2017 şi, apoi, telescopul spaţial James Webb, în 2018, şi Wide Field Infrared Survey Telescope - Astrophysics Focused Telescope

ȘTIINȚĂ ȘI TEHNICĂ

59

Cercetătorii de la NASA afirmă că oamenii vor descoperi forme de viaţă extraterestră în următorii 20 de ani, dar acestea se vor afla, cel mai probabil, în afara Sistemului Solar, informează dailymail.co.uk.

Cele 100 de milioane de sisteme solare din galaxia noastră (Calea Lactee, n.r.) sunt capabile să susţină forme de viaţă extraterestră, spune una dintre predicţiile „conservatoare", formulată de savanţii de la NASA.

Assets, la începutul deceniului viitor.

Telescopul spaţial Kepler a descoperit deja multe exoplanete interesante, inclusiv planeta Kepler 296-f, supranumită „super-Terra”, întrucât este de două ori mai mare decât planeta noastră şi se află în zona locuibilă din jurul stelei sale, fapt ce permite existenţa apei în stare lichidă la suprafaţa ei. „Această tehnologie pe care o folosim pentru a explora exoplanete este cât se poate de reală”, a spus John Grunsfeld, astronaut şi administrator asociat al Science Mission Directorate pe care NASA îl deţine la Washington. „Telescopul spaţial James Webb şi celelalte proiecte «se întâmplă» chiar acum. Acestea nu sunt vise - sunt lucrurile pe care noi le creăm aici, la NASA”, a adăugat el.

... este improbabil ca, în vastitatea nelimitată a Universului, oamenii să fie singuri

Viaţă extraterestră, la câţiva ani distanţă În timpul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri cu publicul, un internaut care a urmărit pe o reţea de socializare conferinţa de presă organizată de NASA, a întrebat: „Dacă oamenii de ştiinţă vor descoperi forme de viaţă pe o altă planetă, guvernul american va comunica acest lucru populaţiei?”.

Ellen Stofan, cercetător la NASA, a răspuns imediat: „Bineînţeles că aşa vom face!”. „Ar fi ceva extrem de interesant. Vom încerca să prezentăm informaţia publicului larg cât mai repede. Am vrea să împărtăşim entuziasmul nostru cu lumea întreagă”, a adăugat ea.

Descoperirea unor exoplanete mai mici decât Terra este mai dificilă întrucât aceste corpuri cereşti generează semnale luminoase mai slabe.

Tehnologia de detectare a exoplanetelor care seamănă cu Terra este dezvoltată chiar în această perioadă şi va fi folosită de următoarea generaţie de telescoape spaţiale.

Posibilitatea de a detecta forme de viaţă extraterestră ar putea să se afle încă la câţiva ani distanţă. „Imaginaţi-vă momentul în care vom găsi semnale potenţiale de viaţă extraterestră”, a spus Matt Mountain, directorul programului spaţial James Webb şi cercetător la Space Telescope Science Institute din Baltimore. „Imaginaţi-vă momentul în care lumea se va trezi şi rasa umană va înţelege că îndelungata ei singurătate în timp şi spaţiu a luat sfârşit şi va deveni conştientă de posibilitatea că noi, oamenii, nu mai suntem singuri în Univers”, a adăugat profesorul american.

60

TOP

Zece predicţii pentru Lumea din anul

2025 Zece predicţii ale viitorului au fost făcute de către analiştii din New York ai Thomson Reuters.

Una dintre predicţii spune că licenţa de pilot va fi în 2025 precum permisul auto de acum. Experţii prevăd, în urma studiilor, că tehnologia şi biologia vor cunoaşte schimbări considerabile, potrivit dailymail.co.uk.

Demenţa va scădea.

Tot mai multe cercetări privind acest domeniu vor fi realizate, iar numărul celor care vor suferi de demenţă va scădea. De asemenea, vor apărea îmbunătăţiri pentru persoanele care suferă de această afecţiune.

Energia solară, principala sursă de energie de pe planetă.

Metodele de obţinere, stocare şi convertire a energiei solare vor fi atât de avansate încât energia solară va deveni principala sursă de energie de pe planetă.

Diabetul de tip 1 va fi prevenit.

Modificarea genomului uman va fi posibilă, iar acest lucru va determina prevenirea anumitor boli, precum diabetul de tipul 1.

TOP Nu se va mai duce lipsă de mâncare.

Datorită progreselor în domeniul tehnologiilor de iluminat şi în cele ale tehnicilor de imagistică, combinate cu modificarea genetică a culturilor, lipsa alimentelor şi fluctuaţiile preţurilor la acestea vor deveni de domeniul trecutului.

61

Transportul electric aerian va fi posibil.

Ingineria aerospaţială uşoară şi noile tehnologii de baterii vor alimenta transportul cu vehiculele electrice pe uscat şi în aer. Aeronavele micro-comerciale vor face călătorii scurte. Pentru ca acestea să fie în măsură să decoleze şi să aterizeze pe spaţii mult mai mici, obţinerea unei licenţe de pilot ar putea fi noua trecere la maturitate în secolul 21.

Totul va fi digital De la maşini şi case care răspund la orice solicitare a proprietarilor, la aparate care gândesc pentru ele, totul va fi digital. „Imaginaţi-vă ziua în care întregul continent african va fi conectat digital”, scriu cercetătorii.

Acest lucru se va întâmpla în 2025.

Ambalarea cu materiale obţinute din petrol nu va mai exista.

Ambalarea cu materiale celulozice, care sunt 100% biodegradabile, va înlocui în întregime ambalarea cu materiale obţinute din petrol.

Tratamentele pentru cancer vor avea foarte puţine efecte toxice.

Dezvoltarea medicamentelor va face ca efectele toxice ale tratamentelor pentru cancer să fie reduse semnificativ, neafectându-i pe pacienţi aşa cum o fac în prezent.

Stocarea ADN-ului la naştere va fi o normă.

Evoluţia nanotehnologiei va face ca stocarea ADN-ului să fie o normă, ceea ce va face mai uşoară identificarea bolilor.

Teleportarea cuantică va fi ceva obişnuit.

Cu toate că în anul 2025 oamenii nu vor fi capabili să se teleporteze prin spaţiu, o investiţie semnificativă în teleportarea cuantică va fi în desfăşurare.

62

TEHNOLOGIE

Sateliții care supraveghează variațiile gravitației la suprafața Terrei ar putea avertiza asupra riscului inundațiilor cu câteva luni înainte de producerea acestora, arată un studiu publicat luna trecută și citat de AFP.

Inundații

prevenite de sateliţi Cercetători de la Universitatea Californiei din Irvin au alcătuit o hartă a bazinului fluviului Mississippi cuplând măsurători efectuate la sol cu datele furnizate de sateliții GRACE ai NASA, lansați în 2002 pentru a măsura cu foarte mare precizie gravitația terestră.

Ei au descoperit că variațiile infime ale gravitației indică perfect cantitatea de umiditate încorporată la suprafața Pământului. Prin extensie, ele permit deci să se calculeze cum va reacționa un bazin fluvial în cazul unor precipitații sau ninsori excepționale.

Cu cât solul este mai uscat, cu atât el poate absorbi și păstra mai mult apa. Dar dacă el este aproape saturat, precipitațiile se vor scurge foarte rapid spre bazinul fluvial și vor

face să crească nivelul apei. Cercetătorii și-au testat tehnica retroactiv, studiind inundațiile masive care au afectat în primăvara lui 2011 râul Missouri, cel mai important afluent al Mississippi-ului, catastrofă care nu survine în medie decât o dată la 500 de ani.

Modelul lor a funcționat bine doar la scară mare, el permițând alertarea asupra riscurilor de inundații cu șase sau 11 luni înainte, asigură ei.

Metoda nu-i totuși un panaceu Cu titlu comparativ, previziunile bazate pe umiditatea solului și topirea zăpezilor măsurate la suprafață nu depășesc în general două luni, în timp ce previziunile meteo se plafonează la 10 zile.

„Fenomenele create prin saturarea solurilor sunt cele mai în măsură să provoace inundații la scară mare și devastatoare, căci într-un astfel de caz un mare volum de apă se deversează în cursurile de apă”, avertizează studiul, publicat în revista britanică Nature Geoscience.

Această metodă nu este totuși un panaceu, recunosc cercetătorii. Ea necesită o bună cunoaștere a utilizării terenurilor, a irigației și a hidrografiei regiunii vizate. Metoda este inutilă în zonele în care ninsoarea și saturarea solurilor sunt slabe, precum cele supuse în fiecare an musonului.

EFICIENȚĂ ENERGETICĂ

63

Gadget-urile

„mănâncă” de 80 de miliarde de dolari Cele aproximativ 14 miliarde de dispozitive electronice conectate la Internet, existente în prezent la nivel mondial, risipesc anual energie electrică în valoare de circa 80 de miliarde de dolari din cauza unor tehnologii ineficiente.

Mai grav e că specialiștii susțin că problema se va agrava până în 2020, când electricitatea risipită de aceste dispozitive se va ridica la 120 de miliarde de dolari pe an, se arată într-un studiu publicat la mijlocul lunii iunie de Agenția Internațională a Energiei, transmite AFP.

Energie de aproximativ 616 terawați/oră Potrivit acestui raport, în 2013, dispozitive electronice conectate la Internet, de genul modemuri, imprimante și console de jocuri video, au consumat o cantitate de energie de aproximativ 616 terawați/oră cea mai mare parte, în timp ce dispozitivele erau în modul standby. În plus, din cantitatea totală aproximativ 400 de terawați/oră a fost risipită din cauza unor tehnologii ineficiente. „Problema nu este că aceste dispozitive sunt deseori în modul standby, ci mai degrabă că utilizează mai multă electricitate decât ar trebui pentru a menține conexiunea și a comunica cu rețeaua”, a declarat directorul IEA, Maria Van der Hoeven.

IEA avertizează: cererea de energie este în creștere „Numai prin utilizarea celor mai bune tehnologii existente în prezent, astfel de dispozitive ar putea efectua aceleași sarcini în standby, dar ar consuma o cantitate de energie cu 65% mai mică”, a adăugat Maria Van der Hoeven.

IEA avertizează că cererea de energie este în creștere pe măsură ce conectivitatea la rețea se extinde la dispozitive precum frigidere sau mașini de spălat. Grație utilizării acestor echipamente, numărul dispozitivelor care permit accesul la rețea ar urma să ajungă la 50 de miliarde de unități până în 2020 și la 100 de miliarde în deceniul următor. În acest sens, îmbunătățirea eficienței energetice a dispozitivelor conectate la rețea ar putea economisi o cantitate de energie de 600 de terawați, adică echivalentul închiderii a 200 de termocentrale standard pe cărbune cu o capacitate de 500 de megawați.

64

Patrimoniu UNESCO

Peştera Chauvet, înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO

Comitetul pentru patrimoniul mondial „a înscris Peştera ornată din Pont d'Arc, denumită şi Chauvet-Pont d'Arc, din Ardèche, Franţa, pe lista patrimoniului mondial”, se afirmă în textul adoptat de cele 21 de state membre.

La Paris, ministrul francez al Culturii, Aurèlie Filippetti, a salutat într-o declaraţie de presă înscrierea pe această listă „a unei bijuterii a cărei putere emoţională a rămas la fel de puternică astăzi ca pe vremea conceperii sale”.

Peştera Chauvet din sudul Franţei, decorată cu cele mai vechi picturi rupestre cunoscute până în prezent, a fost înscrisă la începutul lunii iulie, în patrimoniul mondial al umanităţii, a anunţat Comitetul UNESCO, întrunit la Doha.

Aflată la 23 de metri sub pământ, pe un platou din calcar din sudul Franţei, această peşteră reprezintă „o mărturie unică şi excepţional de bine conservată”, a subliniat Comitetul UNESCO. „Vestigiile arheologice, paleontologice şi artistice ale grotei ilustrează ca nici o altă peşteră de la începutul paleoliticului superior frecventarea peşterilor pentru practici culturale şi rituale”, a adăugat unul dintre reprezentanții Comitetului agenţiei ONU pentru educaţie, ştiinţă şi cultură.

Rămasă închisă vreme de 23.000 de ani după prăbuşirea unor roci, redescoperită pe 18 decembrie 1994 de trei speologi - Jean-Marie Chauvet, Christian Hillaire şi Eliette Brunel -, peştera Chauvet conţine mai bine de 1.000 de desene, „expresii remarcabile ale primei creaţii artistice a omului”, în paleoliticul superior, în urmă cu 36.000 de ani.

Acele desene pe stâncă, operele unor bărbaţi şi femei din cultura Aurignac, conţin un repertoriu bogat, cu 435 de reprezentări animale, ce prezintă 14 specii: urşi, rinoceri lânoşi, lei, pantere, bizoni etc.

Zidurile dezvăluie, de asemenea, zeci de desene reprezentând formele unor palme umane,

desenate atât în negru, cât şi în alb, dar şi reprezentări ale sexului feminin şi, în fundul grotei, desenul excepţional conservat al unui corp feminin alături de un bizon.

Comitetul UNESCO a insistat asupra calităţii artistice a acestor desene: „Arta stăpânirii culorilor, asocierea picturii şi a gravurii, precizia reprezentărilor anatomice şi capacitatea de a da impresia volumelor şi a mişcărilor”.

Pe solul peşterii se află urmele reale ale unor gheare de urs, de două ori mai mari decât o palmă umană şi numeroase oseminte ale acelor animale feroce care hibernau în acea peşteră.

Galerii întinse pe 800 de metri Grota este situată în apropiere de un celebru pod natural, considerat o poartă de intrare în regiunea franceză Ardèche: pont d'Arc. Excepţional conservată şi mult mai mare decât peştera franceză Lascaux (ale cărei picturi rupestre datează din urmă cu 17.000 - 18.000 de ani), grota Chauvet conţine mai multe săli şi galerii, întinse pe o lungime de 800 de metri şi cu înălţimi de până la 18 metri. „Aceste spaţii conţin toate atributele care definesc valoarea universală excepţională”, afirmă reprezentanții Comitetului UNESCO. „Restricţiile de acces au permis menţinerea unei situaţii practic identice aceleia din timpul descoperirii sale”.

Spre deosebire de „verişoara” sa Lascuax, descoperită în 1940 şi deteriorată după Al Doilea Război Mondial de dioxidul de carbon provenit din respiraţia vizitatorilor, grota Chauvet nu a fost niciodată deschisă pentru publicul larg, iar o copie a ei, creată în regiune şi denumită „Caverna de la Pont-d'Arc”, va permite

vizitatorilor să admire reproduceri ale desenelor originale.

Pentru acest proiect deosebit, pictori, sculptori, cabinete de arhitectură, scenografi şi firme de construcţii şi-au unit competenţele şi expertizele pentru a reconstrui pe 3.500 de metri pătraţi un fel de „best of”, la scară 1 la 1 (conformă cu realitatea), a peşterii adevărate. Această reconstituire va fi deschisă pentru public începând din primăvara anului 2015.

Tot la Doha, Comitetul UNESCO a inclus alte câteva site-uri pe lista patrimoniului mondial: Delta Okavango (Botswana), Peşterile Maresha şi Beit Guvrin (Israel), Peisajul podgoriilor din Piemont - Langhe-Roero şi Monferrato (Italia), cele opt site-uri dintre Bursa - Cumalikizik (Turcia), oraşul Pergam (Turcia) şi site-ul preistoric Poverty Point (Statele Unite).

66

SCHIMBĂRI CLIMATICE

Încălzirea globală

reînvie bolile Încălzirea globală a făcut ca boli dispărute de peste 30 - 40 de ani să revină în Europa, iar boli întâlnite numai la tropice să apară şi în bazinul mediteranean, a spus Victor Olsavszky, reprezentant al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), la Bucureşti.

„În regiunea europeană avem trei categorii de vectori care transmit anumite boli, multe din import, datorate ţânţarilor: febra Dengue, Chikungunya, malaria şi febra West Nile. Apoi sunt boli datorate muştelor flebotome, celebrii tăuni, leishmanioza din import, şi căpuşelor- boala Lyme, encefalita de căpuşe, febra hemoragică. Impactul este unul important pentru că observăm o creştere a acestor cazuri în ultimii ani, iar aceasta se

datorează încălzirii globale, schimbărilor climatice.

Cu alte cuvinte, regăsim o serie de vectori cu care nu ne-am întâlnit în ultimii ani. În România au apărut ţânţari care nu existau. În Italia, Chikungunya a fost descoperită după ce dispăruse de mai bine de 30 - 40 de ani. A reapărut acestă boală. Acesta a fost un prim semnal că aceşti vectori migrează din cauza schimbărilor climatice, încălzirii globale. Ceea ce întâlneam numai la tropice începem să întâlnim şi în bazinul mediteranean şi ceva mai sus spre paralela 45”, a explicat reprezentantul OMS. El a spus că, în România, spre exemplu, malaria era endemică, dar nu mai există, în schimb pe aceeaşi latitudine mai găsim această boală în Asia Centrală. „Ţineţi garda sus, există schimbări climatice care pot afecta atât ciclul de viaţă al vectorilor, cât şi răspândirea lor”, a spus Olsavszky, citând mesajul OMS din acest an pentru Ziua Mondială a Sănătăţii.

Potrivit specialiştilor, România nu se află într-o zonă geografică în care incidenţa bolilor transmise prin vectori să fie ridicată, dar, cu toate acestea, modificările climatice din ultimii ani, transporturile şi turismul internaţional favorizează apariţia acestor afecţiuni în zone în care până acum nu erau raportate astfel de cazuri. Drept urmare, anumite boli transmise prin vectori au început să fie identificate şi în România. „Malaria, febra Dengue şi febra galbenă reprezintă cazuri de import în Uniunea Europeană, însă probleme medicale precum infecţia cu virusul West Nile, febra Chikungunya şi boala Lyme apar în fiecare an în Europa, inclusiv în România”, a

SCHIMBĂRI CLIMATICE

67

Infecţia cu virusul West Nile, febra Chikungunya şi boala Lyme apar în fiecare an în Europa, inclusiv în România

declarat şi Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, adăugând că bolile transmise prin vectori constituie o problemă de sănătate publică la nivel global, reprezentând aproximativ 17% din patologia infecţioasă.

La nivel mondial sunt peste un miliard de cazuri de malarie, febră Dengue, boală Lyme sau febră galbenă, boli transmise de

ţânţari, muşte, căpuşe şi alţi vectori, potrivit OMS. În ciuda faptului că majoritatea acestor boli pot fi prevenite şi tratate cu succes, anual ele sunt răspunzătoare de mai mult de un milion de decese. De asemenea, datele OMS la nivel global arată că peste 600.000 de persoane mor anual din cauza malariei, în timp ce boala Chagas, Leishmanioza şi

schistosomiaza afectează câteva milioane de oameni.

Datele au fost prezentate la Simpozionul „Infecţiile transmise prin vectori în contextul globalizării şi al schimbărilor climatice”, organizat la Bucureşti de Societatea Română de Microbiologie şi Institutul Cantacuzino, sub egida Academiei de Ştiinţe Medicale.

68

ECO HEALTH

de ce dau greş curele de slabire

12 alimente care menţin senzaţia de saţietate Reducerea cantităţii de alimente este una dintre „regulile” necesare pentru ca o dietă să funcţioneze corespunzător, însă, de cele mai multe ori, senzaţia de foame persistă, motiv pentru care multe dintre curele de slăbire dau greş.

Cu toate acestea, senzaţia de foame poate fi stăpânită fără să fie consumate calorii în plus.

De fapt, consumul unor anumite alimente trimite un semnal creierului şi linişteşte pofta de mâncare. Printre alimentele care menţin senzaţia de saţietate se numără merele, murăturile şi ciocolata neagră, informează huffingtonpost.com.

1. Merele A consuma un măr cu aproximativ jumătate de oră înainte de masă este recomandat întrucât fibrele şi apa din acest fruct va oferi senzaţia de saţietate, astfel că o persoană va mânca mai puţin la o masă.

2. Avocado A consuma jumătate de avocado în timpul prânzului ar putea contribui la obţinerea senzaţiei de saţietate pentru restul dupăamiezii, potrivit unui studiu publicat în Nutrition Journal. Femeile care au consumat avocado s-au simţit cu 22% mai satisfăcute, iar dorinţa de a consuma gustări trei ore mai târziu a fost cu 24% mai mică decât dacă nu ar fi mâncat avocado.

3. Năut, linte, fasole şi mazăre Aceste alimente sunt bogate în proteine, fibre, antioxidanţi, vitaminele B şi fier. Cu cât o persoană consumă mai mult aceste alimente, cu atât apetitul său va fi sub control.

4. Supa Supa concentrată de carne, consumată înainte de prânz, reduce aportul total de calorii de la masă cu 20 de procente.

5. Murăturile Murăturile sau alte alimente fermentate au acizi graşi cu lanţ scurt, cunoscuţi sub numele de SCFA, şi o cercetare recentă a arătat că aceştia contribuie la consolidarea legăturii dintre intestin şi creier.

Acizii stimulează producţia de hormoni care traversează bariera hemato-encefalică şi îmbunătăţesc semnalele apetitului.

Alimentele fermentate ajută, de asemenea, la digestie.

ECO HEALTH

69

6. Ardeiul iute Studii recente au arătat că adăugarea unei linguriţe de ardei iute la fiecare masă contribuie la creşterea senzaţiei de saţietate.

7. Ciocolata neagră Ciocolata neagră poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale şi contribuie la protejarea inimii şi a creierului. Ciocolata neagră este mai consistentă decât ciocolata cu lapte, astfel că organismul nu va mai simţi nevoia de a consuma alte gustări, fie ele dulci ori sărate.

8. Ouăle Persoanele care consumă ouă la micul dejun nu vor mai simţi senzaţia de foame până la prânz. Acest lucru se întâmplă datorită proteinelor. Cercetătorii spun, de asemenea, că persoanele care consumă alimente bogate în proteine la micul dejun vor consuma mai puţine calorii pe parcursul zilei.

9. Nucile Nuca este un alt aliment datorită căruia o persoană poate mânca mai puţin. Nucile sunt alimente foarte bune pentru controlul apetitului, pentru că sunt bogate în grăsimi nesaturate sănătoase, proteine şi fibre. Cele trei elemente nutritive încetinesc digestia şi reglează zahărul din sânge atunci când sunt combinate cu carbohidraţi ca fructe, fulgi de ovăz sau orez brun.

10. Fulgii de ovăz Fulgii de ovăz contribuie la păstrarea senzaţiei de saţietate o perioadă îndelungată. Astfel, persoanele care consumă fulgi de ovăz nu vor simţi nevoia să mănânce alte gustări, pentru că aceste alimente sunt bogate în fibre şi proteine şi au şi o cantitate mare de beta glucan.

11. Apa Dacă o persoană nu consumă suficientă apă şi nu este bine hidratată ar putea avea impresia că îi este foame. Acest lucru se întâmplă pentru că simptomele foamei sunt asemănătoare cu cele ale deshidratării şi anume energie scăzută, reducerea funcţiilor cognitive şi dispoziţie proastă.

12. Lactatele Potrivit unui studiu publicat în jurnalul Appetite, persoanele care beau zer bogat în proteine mănâncă cu 18 procente mai puţin peste două ore decât persoanele care au consumat o băutură cu carbohidraţi.

70

CURIOZITĂȚI

Atenție!

Rock-ul provoacă hematoame

Headbanging-ul, genul de dans care constă în mişcări violente ale capului sincronizate cu muzica rock/heavy metal, poate fi periculos pentru sănătate, provocând hematoame, potrivit celui mai proaspăt studiu publicat în revista The Lancet şi citat de AFP. Deşi headbanging-ul este considerat în general inofensiv, medicii germani au raportat cazul unui bărbat în vârstă de 50 de ani care a dezvoltat un hematom pe creier, în ianuarie 2013, la patru săptămâni de la participarea acestuia la un concert al trupei heavy metal britanice Motörhead. Pacientul s-a plâns de migrene violente, care s-au agravat de la o zi la alta. Medicii i-au descoperit un hematom subdural (o hemoragie traumatică ce constă în acumularea de sânge între foiţele arahnoide şi dure ale meningelui, cauzând compresie locală sau generalizată a creierului), pe care lau tratat prin trepanaţie - procedură chirurgicală care implică perforarea craniului pentru extirparea tumorilor şi eliminarea cheagurilor de sânge.

Hematoamele subdurale se formează de obicei în urma traumatismelor craniene şi poate apărea la mai multe săptămâni de la şoc. Hematoamele provoacă o comprimare treptată a creierului.

Prima victimă Presa medicală a raportat trei cazuri similare atribuite headbanging-ului în ultimii ani, iar unul dintre pacienţi a şi decedat în urma unui hematom subdural acut. „Însă incidenţa ar putea fi mai ridicată, pentru că simptomele acestui tip de traumatism sunt adesea neobservate din punct de vedere clinic, constând mai ales în dureri de cap moderate, care dispar spontan”, spune medicul Ariyan Piradesh Islamian, de la şcoala medicală din Hanovra.

Headbanging-ul a mai fost asociat cu alte tipuri de afecţiuni, precum traumatismele cervicale, disecţia arterei carotide şi fractura celei de-a doua vertebre cervicale.

Există mai multe tipuri de headbanging, cel mai curent constând în mişcarea sacadată a capului de sus în jos. Printre alte tipuri de headbangig se numără rotirea capului şi mişcarea sacadată stângadreapta pe ritmurile muzicii rock.

CURIOZITĂȚI

71

Stresul se prinde precum răceala!

Stresul poate fi transmis de la o persoană la alta, la fel ca o formă de răceală, au descoperit cercetătorii americani, care au observat că acesta poate fi „luat” de la cei din jur, ca o afecţiune contagioasă.

O echipă de psihologi de la Universitatea din Saint Louis a încercat să afle în ce măsură oamenii sunt expuşi la „stresul de gradul doi”, informează dailymail.co.uk. În acest sens, cercetătorii au rugat un grup de voluntari să susţină un discurs în public sau să rezolve în minte o problemă de aritmetică în timp ce erau priviţi de alte persoane.

Ulterior, aceştia au măsurat nivelurile de cortizol şi au analizat o enzimă salivară, asociată cu stresul, atât în cazul voluntarilor participanţi la experiment, cât şi în cazul observatorilor.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că reacţia la stres a observatorilor era „proporţională cu aceea a voluntarilor şi nu era influenţată de sex”.

Stresul se poate transmite prin intermediul mai multor factori, cum ar fi tonul vocii, expresiile faciale, poziţia corpului şi chiar mirosul persoanei stresate, a constatat echipa de psihologi. „Am demonstrat că stresul se poate lua ca o boală contagioasă de la persoanele vizate de stres la observatori”, au explicat cercetătorii. „Faptul de a descoperi că, în cazul anumitor persoane, apar reacţii de stres doar pentru că acestea privesc alţi oameni în situaţii de stres a fost un lucru surprinzător pentru noi”, a declarat Tony Buchanan, profesor asociat la Departamentul de psihologie al Universităţii din Saint Louis.

Persoanele care dorm dezbrăcate au o căsnicie mai fericită Persoanele care dorm dezbrăcate au o căsnicie mai fericită, potrivit rezultatelor unui sondaj publicat recent în Marea Britanie. Astfel, 57% dintre participanţii la studiu care au spus că dorm dezbrăcaţi au declarat că sunt fericiţi în cuplu. Prin comparaţie, 48% dintre respondenţii care au spus că poartă pijamale pe timpul nopţii, 43% dintre cei care se îmbracă cu cămăşi de noapte şi 38% dintre cei care poartă salopete de noapte s-au declarat fericiţi în căsnicie, informează dailymail.co.uk.

Stephanie Thiers-Ratcliffe, reprezentant al Cotton USA, compania pentru care a fost realizat sondajul, a declarat că „sunt foarte mulţi factori care pot afecta sănătatea unei relaţii”. „Dar unul dintre aceştia este trecerea cu vederea peste atmosfera din dormitor. Aşternutul patului este delicat cu pielea, încurajând intimitatea”, a mai spus aceasta.

De asemenea, studiul, la care au participat 1.004 britanici, a arătat că obiceiurile din dormitor ale partenerului influenţează relaţia de cuplu.

Astfel, jumătate dintre persoanele chestionate se simt deranjate de obiceiul de a mânca în pat al partenerului de viaţă, 59% urăsc ca rufele murdare să fie lăsate pe podea şi 23% nu suportă ca partenerul să poarte şosete în pat.

72

ECOTURISM

Cum să reînvii tradițiile

În localitatea Peștera din comuna Sălașu de Sus, pe teritoriul Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului, voluntari pasionați de tradiții și natură au reabilitat un ansamblu tehnic vechi de 100 de ani Complexul tehnicii tradiţionale din Peştera.

Vâltoarea pentru spălat rufe în timpul restaurării

Vâltoarea pentru spălat rufe

emilian stoenică, redactie@infomediu.eu

Tabăra de voluntariat, care a durat o săptămână, s-a desfășurat sub titulatura „Salvăm trecutul pentru viitor” și a reușit să amenajeze un spațiu educațional pentru observarea modului de funcționare a morilor de apă, a instalației și metodelor tradiționale de spălare a hainelor, interpretarea apei ca factor de eroziune și creator de peisaj, înțelegerea importanței în economia locală a calcarului ars în cuptoarele tradiționale.

Pe parcursul taberei au fost organizate mai multe ateliere de lucru. Unul dintre ele a fost dedicat activităților de reabilitare a ansamblului tehnic tradițional cu o vechime de cca. 100 de ani, constând într-o moară de apă, o vâltoare - ambele din lemn - și un cuptor de var. Cel de-al doilea atelier și-a propus să „recupereze” memoria locului prin realizarea unui set de interviuri în comunitatea locală. Scopul a fost acela de a reda generațiilor actuale și viitoare faptele, întâmplările și povestirile legate de importanța ansamblului tehnic în viața de zi cu zi a sătenilor. Un al treilea

ECOTURISM Oamenii încă se mai duc şi spală acolo covoare şi pături.

Cuptor de var

73

Moara în timpul restaurării

înainte după restaurare

atelier a fost dedicat modului de tratare a lemnului în scopul creșterii rezistenței sale în timp. „Aici e mai mult decât o moară în perfectă stare de funcţionare, e un mic complex al tehnicii populare. Partea de jos a morii, care se cheamă „ciutură”, a fost restaurată în urmă cu vreo patru sau cinci ani, de către un meșter din sat. Acesta a reușit să restaureze partea de angrenaj, dar după aceea a murit şi moara a rămas aşa. Ceea ce noi am făcut aici cu ajutorul meşterilor a fost să acoperim moara. Vechiul acoperiş, care era putrezit, arăta foarte bine: şindrilă acoperită cu muşchi. Era spectaculoasă imaginea, iar moara arăta ca o căsuţă din poveşti dar, din păcate, asta ar fi însemnat moarte curată pentru moară”, a explicat Dan Horaţiu Popa, coordonatorul proiectului.

Voluntarii au mai putut participa la activități

de ecologizare, recuperare a materialelor naturale ce pot fi refolosite (lemn, piatră), amenajarea spațiului exterior și interior al morii și a cuptorului de var, dar și la activități de educație non-formală menite să le dezvolte diverse deprinderi, abilități de lucru și comunicare în echipă. „Am reuşit să curăţăm de gunoaie vechiul cuptor de var din sat, băieţii au reuşit să cureţe şi zona unde se făcea focul în cuptorul de calcar, dar am curăţat şi văiaga de crengi şi nisip, pentru că debitul apei era foarte scăzut. Acum că am curăţat-o, văiaga este încă funcţională şi poate fi folosită fără niciun fel de probleme. Am fost şi noi în sat şi am intervievat oamenii care ne spuneau că încă mai duc şi spală acolo covoare şi pături. Vor mai trebui înlocuite câteva plăci de lemn putrede, însă văiaga sau vâltoarea, maşina de spălat 100% naturală, poate fi folosită”, a spus Diana

a XII-a la Colegiul Naţional I.C. Brătianu din Haţeg, una dintre voluntarele implicate în proiectul de reabilitare. În urma lucrărilor, ansamblul tehnic a fost redat comunității locale și poate deveni un punct de interes turistic în măsură să contribuie la dezvoltarea acesteia, obiectivul fiind deja încadrat într-un circuit turistic de specialiștii Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului. „Salvăm trecutul pentru viitor” este un proiect al Asociației Centrul de Resurse pentru Acțiune Locală, realizat cu sprijinul administraţiei locale a comunei Sălaşu de Sus, în parteneriat cu Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului și a fost finanțat de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara.

74

TOP

TOP

Deși suntem în topul lanțului trofic și ne considerăm stăpânii planetei, asta nu înseamnă că suntem complet invulnerabili în fața celorlalte animale de pe planetă. Tot soiul de animale sălbatice de pe glob reușesc să omoare (direct sau indirect) un număr semnificativ de oameni în fiecare an. Dacă vreți să știți la ce animale să fiți mai atenți de acum încolo, iată un top oferit de portalul interestingthings.info, al celor mai periculoase 15 viețuitoare de pe Pământ, în funcție de numărul de victime cauzate, anual, în rândul oamenilor.

15 15. Albinele Înțepătura unei albine nu este doar dureroasă, ci poate fi și foarte periculoasă.

53 de oameni mor în fiecare an de la înțepături de albine, de regulă din cauza reacției alergice. Dacă ați observat o albină așezându-se pe brațul vostru, cel mai sigur este să nu vă panicați, să nu o speriați și să așteptați să plece singură. Nu vă va înțepa dacă nu se simte amenințată.

14. Leii Regii junglei omoară circa 70 de oameni pe an. Vestea bună este că nu multă lume are șanse să dea nas în nas cu un leu, la ieșirea din casă.

cele mai

13. Meduzele Coșmarul fiecărui surfer și iubitor de mare este această vietate care provoacă dureri incredibile și zeci de decese printre înotători în fiecare an.

12. Tigrii Tigrii pot omorî un om în câteva secunde. În fiecare an, peste 100 de oameni cad pradă tigrilor. Nu este un număr prea mare, însă ne face să ne întrebăm cum reușesc acei oameni să ajungă într-o confruntare fatală cu un tigru

11. Cerbii Nu v-ați fi așteptat la aceștia, nu-i așa? Cerbii și căprioarele nu sunt animale violente, dar sunt implicte în accidente auto mortale. În jur de 120 de oameni mor în fiecare an din această cauză.

10. Bivolii Fiecare individ al acestei specii cântărește în jur de 1,5 tone. Deși, de regulă, nu sunt violenți, bivolii omoară aproximativ 200 de oameni pe an.

emilian stoenică, redactie@infomediu.eu

periculoase animale

9. Elefanții În unele țări, elefanții intră în contact cu oamenii în fiecare zi, fie cu turiști, fie cu locuitori din vecinătatea habitatului lor. În jur de 500 de oameni mor anual în urma confruntărilor cu elefanții sălbatici.

8. Hipopotamii Hipopotamul este un alt animal uriaș, dar pașnic. Însă când este deranjat, nimic nu-i poate sta în cale. În jur de 500 de oameni mor anual în urma atacurilor hipopotamilor.

7. Crocodilii Poate cel mai înfricoșător animal de pe listă. Crocodilii sunt responsabili pentru 1.000-1.500 de decese anual.

6. Scorpionii Scorpionii nu sunt cele mai mari sau puternice viețuitoare, însă sunt printre cele mai viclene dintre cele mici. De regulă, în întâlnirile cu oamenii, când se simt amenințați, scorpionii vor înțepa. În fiecare an, circa 5.000 de oameni mor în acest fel.

5. Câinii Sunt drăguți, loiali, dar pot fi și foarte periculoși.

Câinii domestici duc la decesul a circa 25.000 de oameni pe an, în general din cauza rabiei.

4. Șerpii Deja numerele deceselor încep să crească vertiginos. În jur de 50.000 de oameni mor anual din cauza mușcăturilor de șerpi.

3. Oamenii Cu toate că avem în jurul nostru destule animale sălbatice care ne pot omorî, omul este un expert în a se autodistruge. Dacă natura ar vrea să scape de noi, tot ce ar trebui să facă ar fi să aștepte. Dacă vom continua în această rată, e posibil ca în câteva decenii să nu mai fim pe aici.

Oamenii omoară în jur de 475.000 de oameni în fiecare an.

Muștele

2.

Cele mai periculoase vietăți nu omoară oamenii direct, ci prin împrăștierea de boli. Muștele pot transmite un număr foarte mare de boli. În fiecare an, 500.000 de oameni contactează o boală adusă de muște, iar dintre ei, în jur de 80% mor din cauza bolii.

1.

Țânțarii

Dacă tot am vorbit de transmiterea bolilor, nimeni altul nu este un expert mai mare în acest lucru, decât țânțarul. Doar din cauza malariei mor un milion de oameni în fiecare an.

www.infomediu.eu

www.ecoatitudine.eu