ioana popescu portfolio
“Sleeping Beauty” este o ficțiune sonoră realizată în colaborare cu Bianca Demetrescu care reinterpretează povestea clasică a Frumoasei Adormite exclusiv prin intermediul sunetelor și al onomatopeelor. Această creație sonoră se bazează pe un peisaj auditiv bogat care reconstituie narațiunea tradițională printr-o paletă de sunete sugestive și atmosferice, transformând astfel povestea clasică într-o experiență senzorială.
„Do not feed the cat” este o instalație compusă dintr-o înregistrare cu torsul și mieunăturile pisicii artistei, plasată într-o cutie de carton. Aceasta face referire la paradoxul pisicii lui Schrödinger, provocând privitorii să reflecteze asupra incertitudinii existenței. Conform mecanicii cuantice, înainte ca cutia să fie deschisă și observată, starea pisicii este descrisă ca o suprapunere de a fi atât vie, cât și moartă simultan. Astfel, aceeași situație se aplică și aici: pisica poate fi atât prezentă, cât și absentă în expoziție, până când cutia este atent analizată de privitor.
„Alando” este un poem sonor creat în cadrul cursului de artă sonoră din programul Erasmus desfășurat în Valencia. Titlul, derivat din cuvântul spaniol „pedalando” (pedalând), sugerează tema centrală a creației: drumul zilnic către facultate pe bicicletă. Acest proiect explorează întâlnirea dintre limbaj și sunet, luând ultimele silabe ale cuvintelor folosite pentru a descrie traseul parcurs și combinându-le cu sunetul specific al lanțului de bicicletă în mișcare. În acest fel, „Alando” conferă un nou sens unei experiențe cotidiene, reinterpretând-o prin prisma artei sonore.
„Radio Euclides” se bazează pe ideea că extratereștrii percep sunetele de pe Pământ drept un concert muzical. Sunetele puternice, cum ar fi cele ale bombelor, sunt interpretate de ei ca fiind moartea stelelor, un fenomen minunat pentru ei pe care îl savurează de fiecare dată când au ocazia. Astfel, știrea radiofonică realizată în colaborare cu Sara Santarpino, reprezintă o transmisie în direct a primei expoziții intergalactice de artă sonoră. Folosind sunete manipulate și amestecate, am creat un peisaj sonor care oferă o perspectivă diferită asupra modului în care se întâmplă lucrurile în Calea Lactee.
Instalația „B612” își ia numele de la asteroidul din „Micul Prinț” de Antoine de Saint-Exupéry. În această experiență imersivă, vizitatorii recită mici fragmente din poveste într-un microfon.
Pe măsură ce cuvintele răsună în spațiu, ele creează vibrații fine care animă grăuntele de nisip amplasate pe un carton pânzat. Mișcarea nisipului reflectă frumusețea lirică și temele profunde ale cărții, oferind în același timp privitorului oportunitatea de a percepe o reprezentare vizuală a sunetului.
