Caracterul motivat1

CARACTERUL MOTIVAT AL SEMNULUI LINGVISTIC.FURNICA/ANT. Pentru explicarea etimologica a cuvantului”furnica” se apeleaza la radacini i.e.”momro,momri(Walde,I,531) cf.skr.vamri,gr.murmex,irl.moirb,v.isl.maurr,v.sl.mravii etc.ori *morwi<morui.Dar cum se numeste furnica in limbile lumii?

1)In quechua,Ecuador,Peru,sisi,dar tot sisi are sensul”soare” in wayana(Brazilia,Surinam),tari vecine.2)In Isthmus Zapotec,Mexic, e biri,identic cu biri „astrul diurn” in kurukh,dravidiana,in NV Indiei.3)Kir ori kiri in tig. si punjabi exact cu persanul kir,kur”luminatorul zilei”.4)Ma in pangwa(Tanz.)este si numele soarelui in sumo(chibcha,America de Sud).5)Muri in curda,la fel e „soare” intr-o limba bastinasa din Australia.6)Gaalan”meat ant”in kamilaroi,Australia,fata de galan,soarele in guuguymithir(Australia).7)In hausa,Nigeria,gara/garra, turkmen garinja seamana cu garri”s.” in ngadjion,Australia.(mai departe „s.” inseamna”soare”).8)Udmurtul kut,ciuvas katka se apropie de kot”s.’ in polineziana,melaneziana si etr.kath.9)Ungurii numesc aceasta insecta hangya,cu etim.nec.,pe care noi il comparam cu astrul kanga in koyo,Congo(pentru k>h vezi kal,kala”peste” in limbi inrudite ,fata de hal in maghiara).10)Furnica e ari la japonezi,asemanator cu v. armean ar”s.”.11)Mot in lao se apropie de moto „stea” in sawu,austroneziana.12)In limba oromo,Etiopia,gondaa, dar gonda intr-un idiom din Ciad,similar cu gandhi”s.” in skr..13)Pingi in warlpiri~punga”s.” in ayapathu,ambele in Australia. 14)Filipinezul langgam~langa”s.” in zulu,,Afr. de Sud.15)Furnica se numeste tahyi in guarani,Brazilia,fata de taha”s.”in guarijio(Mexic).16)Subi din bau bidayuh(Malaezia,Indonezia) seamana cu sobi”s.” in sarda,Italia.17)Tibetanul sbur pare comparabil cu svar sanscrit cu v>b si a>o>u.Furnica numita sbur in tibetana seamana” cu zbor:”O data sau chiar de mai multe ori pe an furnicile se transforma si le cresc aripi.(Internet).18)Dar in limba hopi,Arizona,anu(the hopi word for ant)=Anu,Babylonian sky god.,aan”s.” in yakama ,nat. amer.,anwu”s.” in igbo,Nigeria.19)Se pare ca secretul ni-l dezvaluie limba yoruba,Nigeria,:erun”furnica”~orun”soare”!20)Siinik in icaiche(Guatemala~siqiniq”s.” la eskimosi(inuit).21)Chinezii pentru furnica mai au mayi ,similar cu mai”s.” in secoya,Columbia.

Nimeni nu a comparat mica si harnica insecta numita furnica cu…soarele.Explicatia trebuie sa fie in faptul ca e animal,vietuitoare deci,(viata=soare),se misca,musca,are dinti ,or toate cele de mai sus le pun in relatie cu astrul luminator datator de viata.Mai avem cateva zeci de nume ale furnicii legate de soare,din care dam numai cateva:iruve in kannada,India,~ruva in keni un (Tanz.),hiru”s.”in singaleza;maze in amognard,Franta,~mze” s.” la georgieni;gaemi in coreeana ~gham”s.”in nepaleza;namla in araba,malteza~nam”s.”in dumi,Nepal;dule in saho,Etiopia,cf.hadale”s.” in inyeri(arawakan,America de Sud)dlo”s.” in teribe(Amer.Centrala),diell in albaneza,dylacha in evenki ;lo in tonga~Apolo,la”s.” in hawaiana.

Am lasat special la urma engl.ant,lat. formica,rus.muravei.Ant este dedus din aemette <v.germ.* amajtjo ca si germ.Ameise <ai”of,away”+mai”cut”.Nu-i mai simplu sa comparam ant cu ante,anti „s.” in mapudungun,Chile,Argentina?Vezi si antik”furnica mare rosie” in kapampangan,Filipine,iar aemette cf.ind.kham”s.” cu kh disparut+suf.ette(vezi si kapi”maimuta” in indiana,dar ape in engleza.Dovada:kamila”ant”in nepali si ami in North Amami Oshima.Insa lat. formica nu poate proveni din i.e.*momro etc.,forma este mai aproape de assamez paruwa(India),in burmeza pu.rwak,waruma in yindjibarndi(N.V.Australiei) cu w>m ,fenomen cunoscut,warme in toharica.A se compara si finl. paarma”taun,streche,gadfly”,puromo in mordvina,porme in mari/ceremis,cor.pere”insecta”(Sevortian,Etim. slovar’,p.187).Sa adaugam ramikh”furnica” in kati,Pakistan. Si skr.pipilika”furnica”.Rus. muravei poate fi legat de muri”s.” in Australia ca si curdul muri,marebha”s.” in ngurmi,Tanzania, arev”s.” in armeana,skr.ravi”s.”.