Sebastian Ţoc Masterand an I, Studii Fundamentale în Sociologie
Cătălin Buzoianu Masterand an I, Antropologie
Facultatea de Ştiinţe Politice, SNSPA , București
Contextul cercetării
Comuna Roșia Montană- tradiție în minerit Cauzele strămutării: Roșia Montană Gold Corporation și exploatarea minereului aurifer
Cartierul Recea - insulă de roĹ&#x;ieni
Motivația studiului
oportunitate de analiză în curs de desfăşurare a mecanismelor de adaptare la care indivizii fac recurs în raport cu condiţiile noului mediu înconjurător;
caz particular aflat în dezbatere publică, importanța studiului în asumarea unei poziţii publice vizavi de diversele probleme conexe acesteia;
utilă în descoperirea şi sublinierea acelor caracteristici care trebuiesc avute în vedere de către cei care realizează un astfel de proces, cu scopul de a se evita posibilele consecinţe nedorite în viitor;
Obiective principale
identificarea schimbărilor care apar în viaţa oamenilor în urma strămutării
identificarea mecanismelor prin care se reconstruieşte comunitatea strămutată
Întrebări de cercetare:
1) Mutare forţată sau mutare bazată pe întrevederea unor oportunităţi? 2) Care este relația dintre persoanele strămutate și RMGC în perioada de după strămutare? 3) Se păstrează rețelele sociale, tradițiile și obiceiurile din Roșia Montană în cartierul Recea? 4) Regăsim inițiative poststrămutare în cartierul Recea?
Model teoretic 1. Aspecte negative legate de strămutare: a) strămutarea este întotdeauna forţată: construită pentru a muta/transfera o populaţie de pe un teritoriu pe alt teritoriu într-o manieră plănuită (Muggah 2003) b) Michael Cernea (Senior Adviser pe sociologie şi sociologie politică până în 1997 la Banca Mondială) – necesitatea elaborării unor politici cu soluții viabile în cazurile de strămutare a populațiilor ca urmare a magnitudinii uriașe în lume atinsă de acest fenomen Pornind de la conceptul de risc/incertitudine/vulnerabilitate am analizat strămutarea de la Roşia Montană pe următoarele dimensiuni: 1) Pierderea pământului. 2) Pierderea locurilor de muncă. 3) Pierderea caselor. 4) Marginalizare. 5) Creşterea morbidităţii şi a mortalităţii. 6) Dezarticulare socială. 7) Pierderea accesului la bunuri comune.
2. Reconstrucţia comunităţii 1) Regenerarea comunităţii 2) Relaţia cu societatea gazdă 3) Relaţia cu cei care au realizat strămutarea.
3. Iniţiative poststrămutare: individuale şi colective
Metodologie Cercetare de teren de tip calitativ, desfăşurată în 3 perioade: a) aprilie 2010 (faza exploratorie); b) mai 2011 (cercetarea propriu-zisă); c) aprilie 2012 (faza de monitorizare);
Instrumentul principal de cercetare: interviul semistructurat
Metode complementare în munca de teren: chestionar, observaţia directă, discuţii informale, fotografii
Rezultatele cercetării
Percepția asupra strămutării: de la eveniment iminent la oportunitate pentru un trai mai bun; Tratarea nediferenţiată a localnicilor în procesul de strămutare (persoane care s-au adaptat mai greu); Pierderea locurilor de muncă și dificultatea găsirii unor noi locuri de muncă; Nemulțumirile răspândite legate de calitatea slabă a construcției noilor case în urma celor 2 ani de locuire; Pierderea capitalului uman și dezarticularea socială la Roşia Montană; Reconstrucţia comunităţii: a) Regenerare prin: reactivarea/păstrarea unor tradiţii, obiceiuri; modalități de amenajare a locuinţelor, existenţa graniţelor (împrejmuirea gospodăriilor); b) Relaţia cu societatea gazdă: nivel scăzut de interacţiuni interpersonale; diminuarea în timp a problemelor întâmpinate. Iniţiative poststrămutare: a) Individuale: lipsa comportamentelor de tip antreprenorial b) Colective: relaţia cu RMGC – înființarea „Asociaţiei strămutaţilor de la Roşia Montană la Recea”; Lipsa planurilor de viitor.
Concluzii
Contextul social anterior este foarte important în studiul proceselor de strămutare Particularitatea fenomenului studiat: strămutarea ca oportunitate și/sau eveniment inevitabil Mecanismele de reconstrucţie ale comunităţii sunt diverse și importante Monitorizarea poststrămutare a indivizilor este esenţială Acordarea unei dimensiuni publice este importantă
Mulțumiri Suntem recunoscători pentru sprijinul acordat în realizarea cercetărilor colegilor de la Facultatea de Ştiinţe Politice, SNSPA: Andrei Mihail, Vlad Furmuzel, Alexandra Vasiliu, Flavia Bălan, Andreea Gheba şi colaboratorului foto Lucian Cornea. Mulţumiri speciale lui Bogdan Iancu pentru sfaturile şi sugestiile oferite în timpul cercetării.