Iulia Maria Naidin p
o
r
t
o
f
o
l
i
u
Iulia Maria Naidin p
o
r
t
o
f
o
l
i
u
IULIA MARIA NAIDIN Data nașterii 12.09.1991 Contact +4 0722 823 867
naidin.iulia@yahoo.com str. Bucegi, nr. 5, ap. 19, Cluj-Napoca
Educație
2006-2010 Colegiul Național ‘Horea, Cloșca și Crișan’,
Alba-Iulia
2013-2014 Erasmus Interior Design, Windesheim
University of Applied Sciences, Zwolle, Olanda
2010-2016 Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Cluj-Napoca
Competențe
Desen și machetare desen tehnic, schițe, ilustrații, machete
realizate manual, pregătire machete pentru CNC
Tehnice
ArchiCAD, Photoshop, InDesign, MS Office Adobe Illustrator, Artlantis, SketchUp Corel Draw, 3ds MAX
Lingvistice
Experiență profesională
Română Engleză Franceză, spaniolă
01-03/2016 Practică, KR Architecture, Cluj-Napoca 06-10/2015 Sales/Food Assistant, Quietside Cafe, Southwest
Harbor, USA
04-05/2015 Practică, KR Architecture, Cluj-Napoca 01-06/2013 Coordonator ZA STRADA, Membru în Asociația
Studenților Arhitecți, Cluj-Napoca
2010-2012
Decorator sticlă, designer de interior Chic Allure SRL, Alba-Iulia
Extracurricular 2012 Publicație Arhiforum ‘Locuințe Temporare în Cluj’ Publicație Ziar de Arhitectură, ‘Clujul Imaginar’ Concurs EME3 ‘Bottom up. Build it.’, Barcelona
2013 Workshop - Centru Comunitar/Vechea Școală în Durușa,
Maramureș (10 zile) Concurs în colaborare cu Tiberiu Bucșa, Casă particulară pe str. Gh. Doja, Cluj-Napoca
2014 Workshop - A Storytelling Body, Space Designed on
Memories, Zwolle (1 zi) Workshop - Longing for the sky, Berlin (1 zi)
2016 Workshop - 3ds MAX începători, ZAIN Academy, Cluj-Napoca (8 zile)
c
u
p
r
i
n
s
m are
6
12
18
22
26
30
34
38
m i c
joacă
foto
42
Centru de Dans pe malul Someșului Mic
6
Centrul de Dans reprezintă un element important pentru comunitatea clujeană, într-o perspectivă de dezvoltare pe termen mediu și lung. În prezent, lipsa unui astfel de centru se face simțită prin improvizațiile și locațiile alternative folosite pentru desfășurarea claselor de dans și prin lipsa accesului la informație de specialitate pentru cei interesați. Complexul propus are pe lângă rolul pedagogic și rolul de “activator” al zonei. Prin interconectarea unor funcțiuni diverse (cazare, alimentație publică, spații pentru spectacole, săli de dans închiriabile și zone de promenadă) se realizează un centru de interes zonal ce se întoarce cu fața spre Someș și punctează culoarul verde al acestuia prin dotări publice și amenajări peisagere. Proiectul este gândit ca un parteneriat public – privat, iar spațiile pentru dans sunt închiriabile. Astfel, un număr mare de cluburi de dans au acces la spațiile pentru antrenament, asigurând în același timp și o sursă de venit constantă pentru complex.
7
Situl este localizat în Cluj-Napoca, pe malul Someșului Mic, la confluența acestuia cu râul Nadăș, într-o zonă de ruperi în țesutul urban. Astfel, propunerea de pe acest sit trebuie să răspundă frontului ritmat dat de casele de pe strada Nădășel din nord, podului din est, Parcului Oașului în vest și Râului Someșul Mic în sud. Vecinătatea zonei rezidențiale impune un regim de înălțime mic.
8
Secțiune longitudinală
Fațada sudică
Fațada nordică
Plan de situație
9
10
Plan parter
11
Centru de Artă și Afaceri Creative
Iulia Naidin/ Robert Dozsa
12
Fațada sudică a Centrului de Artă și Creație
Luând în considerare amplasamentul central, între Calea Moților și Strada Cardinal Iuliu Hossu, într-o zonă în continuă dezvoltare, investitorii doresc ca funcțiunile de pe acest sit să le aducă un profit maxim pentru a putea amortiza costurile mari ale terenului şi ale construcțiilor. Astfel, se doreşte dezvoltarea unui centru de afaceri ce în paralel conține şi funcțiuni culturale. Cele mai potrivite programe pentru o astfel de dezvoltare sunt cele de birouri şi spații flexibile ce atrag diverse firme pornind de la cele de IT şi până la cele din industriile creative. De asemenea, urmărind caracterul insulei urbane din care face parte situl, birourilor li se pot alătura şi zone de locuire. Pentru a atrage trecătorii se propun programe de interes cultural, cum ar fi Centrul de Artă și Creație, partere comerciale, galerii şi puncte de alimentație publică.
13
Plan de situație
14
15
16
Centru de Artă și Creație
17
C
o
n
c
e
p
t
Davie’s Beverages Iulia Naidin/ Mihaela Nădășan
18
Volumetria construcției pornește de la ideea unui punct de reper, punct modelat tridimensional de contextul ambiental în continuă schimbare în care acesta se inserează. Construcția are un limbaj arhitectural contemporan evidențiat de fatada volumetrică, formată prin alăturarea formelor geometrice triunghiulare și de materialele cu proprietăți diferite atent îmbinate. Chioșcul își depășește sensul clasic de servire “to go“, devenind o zonă de întâlnire, o bancă de șezut, un colț de povestit, un loc de savurat cafea și încercat gusturi noi. Punctul de vânzare reprezintă un obiect arhitectural realizat pe structură metalică din aluminiu, cu un gabarit de 3,40 m lungime și 2,55 m lățime, rezultând astfel o suprafață utilă de 7,00 mp și o suprafață construită de 8,60 mp.
19
20
Plan chioșc
21
Casa pavilion
Locuință unifamilială I. Naidin/A. Marcu/A. Durloi/O. Matei/ D.Cucoreanu/M.Melenti/T. Bucșa
22
Propusă într-o competiție pentru o casă unifamilială, construcția se desfășoară de-a lungul unei parcele în pantă de pe strada Gheorghe Doja din Cluj-Napoca. Aceasta determină prin volumetria sa spații interioare și exterioare cu caractere diferite, fiecărei funcțiuni din casă corespunzându-i câte o curte. Intrarea este ascunsă privirii, poziționată în lateralul casei, la capătul unei alei ce străbate grădina cu flori de la stradă. Zona de acces în casă face legătura între corpul dinspre stradă ce înglobează garajul și un mic studio/birou și corpurile principale, din spate, ale casei. Acestea găzduiesc la parter zona de zi și bucătărie. Etajul 1 este destinat dormitorului și băii matrimoniale, iar cel de-al doilea etaj este proiectat pentru cei doi copii ai familiei. Astfel, proiectul propune o ierarhizare a spațiilor în funcție de utilizatori și de stilul de viață al acestora.
23
24
25
C a s a
E c o
Locuință unifamilială
26
Orientarea proiectului spre soluții cat mai “verzi“ a dus la crearea unui volum compact ce urmărește economia de energie. Pe timpul verii, datorită umbrei create de copaci și de parasolarele din lamele de lemn, sera ajută la mentinerea unei temperaturi constante și confortbile în locuință. Pe timpul iernii, razele soarelui nu mai sunt împiedicate să ajungă în interior, încălzind astfel camerele orientate spre seră. Prin dispunerea în plan a serei și a cuptorului se formează două nuclee în care se poate produce energia necesară încălzirii întregii locuințe. Sera încălzește zona de zi și dormitorul matrimonial, pe când soba/șemineul încălzește bucătăria cu locul de luat masa și camera copilului. Prezența calcanului este favorabilă deoarece împiedică pierderea de căldură și oferă o suprafață de contact “caldă”.
27
Plan de situație
Plan etaj
Plan parter
28
29
Grădina Botanică
Amenajare Pârâul Țiganilor Iulia Naidin/ Robert Dozsa
30
Pârâul Țiganilor, a cărui parcurs ocupă o suprafață însemnată din Grădina Botanică “Alexandru Borza“ din Cluj-Napoca, este în cea mai mare parte neamenajat și dat uitării. Prin această propunere de mobilare peisageră se dorește revitalizarea vechilor alei si stabilirea unor puncte de interes de-a lungul cursului de apă. Traseul pornește din nord, dintr-o zonă cu deschidere amplă ce găzduiește un amfiteatru în aer liber, pentru studenți și vizitatori, deopotrivă. Jumătatea promenadei este marcată de un pod existent, capăt de perspectivă și de pergolele nou propuse la intersecțiile aleilor principale din grădină. Punctul final al traseului este format de poienița aflată în zona cea mai înaltă a incintei. Aici vizitatorii au parte de o experiență senzorială dată de diversele materialități folosite și de zonele verzi destinate relaxării.
31
Detaliu amfiteatru
Detaliu alee
Detaliu balustradă pod
32
33
G r ă d i n i ț a d i n
M ă r ă ș t i
Iulia Naidin/ Oana Matei
34
Grădinița din Mărăști, loc pentru copii și, până la urmă, loc pentru toți locuitorii zonei, reprezintă o alternativă opusă parcărilor gri suprasaturate din incintele de cartier din Cluj. Astfel, în locul spațiilor anoste destinate mașinilor se propun zone de plimbare și relaxare pentru oameni mici și mari. Asfaltul devine iarbă, stâlpii devin copaci, iar bordurile devin cărări, stabilindu-i o nouă identitate cartierului. Grădinița e locul de ascunziș, e vizuina pentru somn și luminișul cu jocuri al copiilor, retrasă accesului nedorit, și totuși, prezentă în mijlocul parcului. Prin spațiile create de intradosul reliefului se face trecerea între zona ferită, mai joasă, destinată somnului, spre locurile de învățare cu grupa și spoi spre spațiile de joacă deschise tuturor copiilor din jurul curților de lumină.
35
36
Plan parter
Fațada sudică
Secțiune prin curte
Secțiune prin clasă
37
C
de
e
n
t
r
u
Arhitectură
Iulia Naidin/ Oana Matei
38
Centrul de Arhitectură este un reper și în același timp și-o întrebare pentru centrul istoric înghesuit al Clujului. Ce se pregătește bun în centru? Sus, sau jos, sau peste tot? Se coc idei, experimente? Cui se adresează el? Se adună locuri deschise pentru oraș, spații ce sunt redate publicului și multiplicate. Propunerea oferă parcela de colț trecătorilor, deschizând-o și transformând-o într-o piațetă platformă pentru turnul cu terase. De aici, ei pot urca și descoperi o nouă perspectivă spre Cluj la fiecare nivel sau pot privi spre interiorul turnului, spre vatra cu idei. Subsolul ocupă maximal parcela și găzduiește zona de intrare, biblioteca, zona de lectură și sala multifuncțională. Accesul se poate face prin două amfiteatre dispuse radial în jurul turnului, ca printr-o pâlnie ce coboară spre baza clădirii.
39
Plan de situație
40
41
f o t o g r a f i e
44
45