Juntsdic5 web

Junts

dibuixem i cantem

Împreună

desenăm și cântăm

5

Primera edició: abril 2014 Edita: Fundació Adsis C/ Princesa 19, pral. 08003 Barcelona www.fundacionadsis.org Disseny gràfic: Martí Riu Impressió: Gràfiques Alpres D.L.:

Junts

dibuixem i cantem

Împreună

desenăm și cântăm

5

4

«Junts» Barcelona i Bacau Des del Consorci d’Educació de Barcelona van proposar a les escoles Drassanes, del barri Gòtic, Ramon Berenguer III, de la Trinitat Vella, i Antaviana, de Roquetes, participar al projecte «Junts».

El projecte ja s’ha realitzat altres anys amb altres escoles de la ciutat. Té com a objectiu l’intercanvi cultural entre infants de dos països. Fins a l’actualitat el projecte s’ha realitzat amb l’Equador, el Marroc i el Senegal. S’han treballat cançons i contes amb els quals s’han editat onze llibres.

En aquesta edició, «Junts» ha estat impulsat per l’AMPA Antaviana, en agrupació amb la Fundació Adsis, amb el suport del Consorci d’Educació de Barcelona, i amb finançament de l’Ajuntament de Barcelona (Solidaritat i Cooperació Internacional).

Aquest cop l’intercanvi és amb Bacau, ciutat de Romania al nord de la capital, Bucarest. Els infants d’aquesta ciutat pertanyen a les escoles Şcoala Gimnazială IS Sturdza Săucești i Scoala Gimnazială Traian Bacău. El projecte ha demanat a les escoles que triessin una cançó en la llengua pròpia per poder enviar-la a les altres. Els infants han conegut les lletres de les cançons de l’altre país i han pogut veure i escoltar la sonoritat de l’altra llengua. Amb la col·laboració de persones romaneses d’origen, els nens i nenes han cantat en català i romanès, i han elaborat dibuixos de les cançons.

Amb tot el material hem pogut editar el llibre que teniu a les mans.

Les escoles participants d’enguany al projecte «Junts» tenen a les seves aules infants que a casa seva viuen cultures diverses: la catalana, les llatinoamericanes, la marroquina, la pakistanesa, i també, les dels països de l’Est, i entre elles la romanesa. Aquesta circumstància modela el dia a dia dels centres. Mestres, personal no docent i famílies treballem com poder fer avançar junts tots els infants, intentant sumar més que restar. Potser no cal pensar en integració d’una cultura en l’altra, cal anar més enllà, cap a la convivència i el respecte mutu. I per poder conviure, pensem que abans cal conèixer-nos posant en valor la diversitat.

El projecte «Junts» contribueix a aquesta tasca. Volem que ajudi a trencar estereotips entre cultures i a conèixer una mica més Romania, un país la llengua del qual és romànica, com la nostra. Malgrat la distància, estem una mica més connectats del que sembla.

AMPA de l’escola Antaviana

«Împreună» Barcelona și Bacău Consorțiul Educației din Barcelona le-a propus Școlilor Drassanes, din Cartierul Gótico, Ramón Berenguer III, din Trinitat Vella și Antaviana, din Roquetes, să participe în cadrul proiectului «Junts».

Proiectul a mai fost desfășurat și în alți ani cu alte școli participante. Are drept obiectiv schimbul cultural între fete și băieți din alte țări. Până acum proiectul s-a realizat cu parteneri din Ecuador, Maroc și Senegal. Astfel, s-au editat 11 cări cu cântece și povești. În această ediție proiectul «Junts» a fost impulsionat de către AMPA Antaviana, în asociație cu Fundația Adsis, cu sprijinul Consorțiului Educației din Barcelona și cu finanțarea Primăriei Barcelona (Solidaritate și Cooperare Internațională).

De data aceasta schimbul se realizează cu Bacău, un oraș din România situat la nord de capitala București. Copii din acest oraș aparțin școlilor: Scoala Gimnazială IS Sturdza Săuceşti și Scoala Gimnazială Traian Bacău. Proiectul le-a solicitat participanților să-și aleagă un cântec în limba maternă și să-l trimită celorlalți parteneri. Fetele și băieții au cunoscut versurile cântecelor din cealaltă țară și au putut vedea și asculta suntele din cealaltă limbă. Cu colaborarea unor persoane de origine română, copii au cântat în catalană și în română și au făcut desene pentru cântece. Cu toate aceste materiale am reușit să edităm cartea pe care o aveți în mâinile voastre. Școlile participante de anul acesta au în clasele lor elevi care în casele lor trăiesc culturi variate: catalani, latinoamericani, marocani, pachistanezi și de asemenea din Țările din Est, românii. Aceste circumstanțe îi modelează pe elevi în viața de zi cu zi. Profesorii, personalul nedidactic și familiile am lucrat pentru a-i detremina pe toți să avanseze. Poate nu trebuie să ne gândim la integrarea unei culturi în alta, trebuie să ne gândim mult mai profund, la convețuire și la respectul mutual. Și pentru a putea conviețui ne-am gândit că cel mai bine este să ne cunoaștem punând în valoare diversitatea.

Proeictul «Junts» contribuie la această temă. Dorim să ne ajute să rupem stereotipurile între culturi și să cunoaștem un pic mai mult România, o țară a cărei limbă este romanică, ca a noastră. În ciuda distanței suntem un pic mai mult conectați de cât pare.

Asociația Părinților de la Școala Antaviana

5

6

Junts dibuixem i cantem 5 Les escoles Antavina, Drassanes i Ramon Berenguer III de Barcelona i la Școala Gimnazială IS Sturdza Săucești i la Școala Gimnazială Traian Bacău us presentem la part més visible del treball de cooperació i intercanvi en el qual junts, jugant, escrivint i dibuixant, tant hem après. Esperem que us agradi i que us convidi a pensar, parlar i somriure.

Împreună desenăm și cântăm 5 Școlile Antaviana, Drassanes si Ramon Berenguer III de Barcelona împreună cu Școala Gimnazială IS Sturdza Săucești si Școala Gimnazială Traian Bacău vă prezintă partea cea mai vizibilă a colaborării, a muncii lor și a schimbului de experiență în care împreună scriind, jucându-se și desenând au învățat atâtea. Sperăm că o să vă placă și că o să vă invite să meditați, să visați și să comunicați.

7

8

El monstre de Banyoles

L

a cançó «El monstre de Banyoles» és una cançó que va compondre Toni Giménez l’any 1985 i que s’ha fet molt popular a les escoles. Narra una història que passa a l’estany de Banyoles, on diu que abans hi vivia el monstre!

El monstre de Banyoles es menjava tot el que trobava i feia molta por perquè treia foc per les orelles, per la boca, el nas i pels queixals. El poble vivia atemorit fins que un dia van decidir donar-li moltes verdures perquè el monstre es tornés vegetarià.

Monstrul din Banyoles

P

iesa «Monstrul din Banyoles» este un cântec compus de Toni Giménez în 1985 și a devenit foarte popular în școli. Ea spune o poveste care se întâmplă în lacul Banyoles în care se spune că a trăit înainte de monstrul.

Monstrul din Banyoles mânca tot ce găsea și era foarte înfricoșător deoarece scotea flăcări pe urechi, gură, nas și dinți.

Oamenii din sat trăiau terorizați până ce într-o bună zi s-au gândit să-i dea legume pentru ca monstrul să devină vegetarian.

9

10

El monstre de Banyoles El monstre de Banyoles

Lletra i música: Toni Giménez

estrofes

1.Ens

ho

diu

la_his - tò - ria d'un vell

po - ble

que hi_ha - bi -

3

ta - va

un mons -tre fa molts anys.

Di - u_en que

tre

-

ia foc per les o -

6

tornada

re - lles

i

per la

bo - ca,

pel nas

i pels quei - xals.

És

el mon-

9

mon,

el mons -tre de Ban -yo

les

que men -men - men,

que men -ja - va per -

12

so - nes.

Oi

tant!

És

el

mon - mon,

el

mons - tre

14

-

les.

U - na per

di - a

sen - se fer ter - ra - bas - tall.

de Ban - yo -

Ens ho diu la història d’un vell poble on hi habitava un monstre fa molts anys diuen que treia foc per les orelles per la boca, pel nas i pels queixals.

I la gent de tota la contrada un tracte amb gràcia amb ell varen signar donant-li cols, patates i albergínies perquè aquell monstre es tornés vegetarià.

És el mo mo el monstre de Banyoles que me me me que menjava persones oh i tant! És el mo mo el monstre de Banyoles una per dia sense fer terrabastall.

És el mo mo el monstre de Banyoles que me me me que menjava persones oh i tant! És el mo mo el monstre de Banyoles una per dia sense fer terrabastall.

I com veureu, tenia tanta gana que s’empassava els bous de tres en tres i els cavallers que amb ell volien brega se’ls empassava com qui no menja res. És el mo mo el monstre de Banyoles que me me me que menjava persones oh i tant! És el mo mo el monstre de Banyoles una per dia sense fer terrabastall.

11

12

C

Treceti batalioane

ântecul vorbește despre curajul și sacrificiul batalioanelor române care și-au dat viața pentru a forma Marea Unire Românească. La data de 01 decembrie 1918 s-au unit toate regiunile și s-a construit teritoriul României Mari: Moldova (unde se regăsește și Bacău, orașul nostru), Transilvania (de asemenea, numit Ardeal) Banatul, Crisan si Muntenia. Acest cântec este cântat pe 01 decembrie, când sărbătorim Ziua Națională a României.

L

Passeu batallons

a cançó parla del valor i el sacrifici dels batallons romanesos que van donar la seva vida per formar la Gran Unió Romanesa. L’1 de desembre de 1918 es van unir totes les regions i es va constituir el territori de la Gran Romania: Moldàvia (on es troba Bacău, la nostra ciutat), Transilvània (que es diu també Ardeal), Banatul, Crişana i Muntènia. Aquesta cançó es canta el dia 1 de desembre, quan celebrem el Dia Nacional de Romania.

13

14

Treceti batalioane

Treceți batalione române, Carpații, Passeu batallons

Himne dels soldats de l'exercit romanès que marxaven per a alliberar Transilvània el 1918

Temps de marxa

4

7

10

1.Tres - ceți, ba -ta - li -oa - ne

flori!

V_aș teap - tă

i - ni -ma la tre - ă

teap - tă

ro - mâ - ne, Car -pa - ții, La

și fra - ții

iz bân - da, v_as - teap - tă

-tori,

Cu

ar - me cu frun - ze

V_as -teap - tă

i - ni -ma la tre - că - tori.

ți fra - ții

și

Cu

iz -bân - da, v_as

Un cântec istoric ne-aduce aminte, că frații în veci vor fi frați.

Un cântec istoric bătrân ca unirea, voi compatrioți ascultați, un cântec istoric bătrân ca unirea, voi compatrioți ascultați.

Treceți batalioane române Carpații la arme cu frunze și flori, v-asteaptă izbânda, v-așteaptă ți frații cu inima la trecători, v-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații cu inima în trei culori.

Ardealul, Banatul, Crișana ne cheamă, nădejdea e numai la noi, săruta-și, copile, parinții și frații, și-apoi să mergem la război, săruta-și, copile, părinții și frații, și-apoi să mergem la război, ‘Nainte, ‘nainte, cu sabia-n mână, să ștergem hotarul nedrept, să trecem Carpații, ne trebuie Ardealul, de-ar fi să ne-ngropăm de vii, să trecem Carpații, ne trebuie Ardealul, de-ar fi să ne-ngropăm de vii.

15

16

«B

Bon dia nostre pare

on dia nostre pare» és una cançó que es canta tot fent mímica. Es basa en el diàleg que estableixen els diferents servents amb el rei per demanar el sou.

Quan han de respondre sobre quin ofici tenen, el que fa de servent el representa mímicament amb la música de fons de la tornada:

«Lireta, lirondauna, lireta, lirondí.

Aquell que té un ofici de fam no es pot morir.»

Bună ziua, tatăl nostru

«B

ună ziua, tatăl nostru» este un cântec care este cântat cu ajutorul mimicii. Se bazează pe dialogul care se stabilește între diferiți servitori si rege cu scopul de a-și obține salariul. În momentul în care servitorul trebuie să răspundă unde lucrează, acestea reprezintă cu ajutorul mimicii munca pe care o desfășoară, iar fondul muzical este asigurat de către corul care cântă:

«Lireta, lirondauna lireta, lirondí.

Cel care are un loc de muncă nu poate muri de foame.»

17

18

Bon dia nostre pare Bondia, nostre pare Bondia, nostre pare

7

Tradicional catalana Tradicional catalana

Bon - di - a, nos -tre pa - re, bon di - a nos -tre rei!

Pa -gueu -nos la sol - da - da per

Bon - di - a, nos -tre pa - re, bon di - a nos -tre rei!

Pa -gueu -nos la sol - da - da per

7

què és de dre -ta

llei.

Bon di - a, fills, bon di - a di - gueu -me d'on ve - niu?

Ve -

13 què és de dre -ta

llei.

Bon di - a, fills, bon di - a di - gueu -me d'on ve - niu?

Ve -

13

nim de Bar - ce - lo - na, bon pa - re a qui ens -te - niu.

Quin és el vos - tre o - fi - ci m'hau-

19 nim de Bar - ce - lo - na, bon pa - re a qui ens -te - niu.

Quin és el vos - tre o - fi - ci m'hau-

19

25

rí - eu d'ex -pli - car.

El

nos -tre_o -fi - ci,

pa - re, mi - reu - lo com se

fa

Li -

rí - eu d'ex -pli - car.

El

nos -tre_o -fi - ci,

pa - re, mi - reu - lo com se

fa

Li -

25

re - ta, li - ron - dai - na, li - re - ta li - ron - dí.

A - quell que té un o - fi - ci de

31

re - ata,repetir li - ron - dai - na, li - re - ta per li - ron - dí. per a acabar.

A - quell que té un o - fi - ci de

31

per a repetir

per a acabar.

fam no es pot mo - rir.

Bon - fam

no es

pot

mo

-

rir.

fam no es pot mo - rir.

Bon - fam

no es

pot

mo

-

rir.

Bon dia, nostre pare, bon dia, nostre rei!

Pagueu-nos la soldada perquè és de dreta llei.

Quin és el vostre ofici, m’hauríeu d’explicar.

El nostre ofici, pare, mireu-lo com se fa.

Lireta, lirondauna, lireta, lirondí.

Aquell que té un ofici de fam no es pot morir.

Bon dia, fills, bon dia, digueu-me: d’on veniu?

Venim de Barcelona, bon pare, aquí ens teniu.

19

20

A

Meseria

cest cântec subliniază meseriile tuturor oamenilor. Ne descrie faptul că fiecare meserie are propriul miros, mirosul produselor cu ajutorul cărora se lucrează: tarte, lemn, ciment, benzină, etc. În final cântecul ne spune că doar lenea și leneșii nu miros deoarece folosesc parfumuri neplăcute.

A

El treball

questa cançó, molt popular a les escoles, parteix d’un poema de Gianni Rodari que posa en valor el treball de totes les persones. Ens va descrivint que cada feina té la seva pròpia olor, l’olor dels productes que s’hi manegen: pastissos, fusta, massilla, benzina, oli, etc. I, en finalitzar la cançó, ens diu que només la mandra i els ganduls no fan olor i fan servir perfums desagradables.

21

22

Ce miros au meserile?

Meseria

A qu猫 fan olor les feines?

Can莽贸 de treball

Text de Gianni Rodari Cantarella romanesa

Melodia original - estrofes 1-4

1.O - ri - ca - re me - se - rie 7

a - re_un mi -ros co -pii,

A

co - ca si_a pla - cin -te

Mi-

Variaci贸de la melodia 3a per sobre - estrofes 5 i 6

roa -se_n bru -ta - rii.

5.Mi - roa -se co -fe - ta -rul

14

a nuci si corscor-ti soa -ra

lar un ha -lat de

Melodia original estrofes 7 i 8

me -dic

a doc -to-rie a - ma - ra!

7.Va mi -ro si a pes -te

21

pes - ca -rul cel van - jos, 2. CODA p

1.

nu - mai tran - da - vi - a

bi - tii mei co

-

pii.

nu_a - re nici un mi - ros.

iu - bi - tii mei co - pii.

si

8.Iar

pii.

iu -

Oricare meserie are un miros copii!

A coca si a placinte miroase-n brutarii.

Un vopsitor miroase a lacuri de vopsit, geamgiul intotdeauna va mirosi a chit.

Miroase cofetarul a nuci si scortisoara iar un halat de medic a doctorie amara!

Va mirosi a peste pescarul cel vanjos, si numai trandavia nu-are nici-un miros.

In orice tamplarie la sat sau la oras, a scanduri noi miroase, si-a prafuri de talas.

Soferul are-n haina mirosul de benzina, mecanicul miroase a uleiuri de masina.

A brazda aromata a camp si spic bogat va mirosi taranul ce merge la arat!

Iar omul care-I lenes si-si da parfumuri mii tot neplacut miroase iubitii mei copii.

23

24

«E

El Cant dels ocells

l Cant dels ocells» és una nadala popular catalana que es canta per les festes de Nadal.

Explica que tots el ocells, en veure la gran lluentor de la nit de Nadal, es posen a cantar. Després a cada estrofa va explicant com ho fa cada un d’ells: l’àguila, la perdiu, el pardal, el rossinyol, etc. Té moltíssimes estrofes.

Cântecul păsărilor

«C

ântecul păsărilor» este un cântec popular catalán care se cântă în cadrul sărbătorilor de Crăciun.

Acest cântec explică cum toate păsăririle după ce au văzut marea lumină a nopții de Crăciun au început să cânte. Astfel, în fiecare strofă se explică modul în care fiecare pasăre cântă: vulturul, potârnichea, vrabia, privighetoarea etc.

Are multe strofe.

25

26

El Cant dels ocells El cant dels ocells El cant dels ocells

6 6

12 12

19 19

1.En 1.En

xo xo

van van

veu - re des -pun - tar veu - re des -pun - tar

-

sa sa

amb sa amb sa

fes - te - jar - lo fes - te - jar - lo

el el

els els

veu veu

van van

me - lin - dro me - lin - dro

amb sa amb sa

-

veu veu

Nadala tradicional catalana Nadala tradicional catalana

ma - jor llu - mi - nar ma - jor llu - mi - nar

en en

o - ce - llets can - tant o - ce - llets can - tant

a a

sa. sa.

Els Els

me - lin - dro me - lin - dro

la la

nit mĂŠs dit nit mĂŠs dit -

fes - te - ja - lo fes - te - ja - lo

o - ce -llets can - tant o - ce -llets can - tant

-

sa. sa.

a a

En veure despuntar el major lluminar en la nit més ditxosa.

Els ocellets cantant, a festejar-lo van amb sa veu melindrosa.

L’ocell rei de l’espai va pels aires volant, cantant amb melodia, dient: «Jesús és nat, per treure’ns de pecat i dar-nos alegria».

Cantava la perdiu: «Me’n vaig a fer lo niu dins d’aquella establia, per a veure l’Infant com està tremolant en braços de Maria».

27

28

Trandafir de la Moldova

C

ântecul «Trandafir de la Moldova» este un cântec tipic de sărbătoare și este foarte popular în România. Este un cântec tradițional, dar românii îl cântă de fiecare dată când au un motiv de sărbătoare. Este foarte obișnuit în zona Moldovei.

Trandafirul reprezintă iubita, fata. Fiecare vers se referă la fete din diferite orașe ale Moldovei: Bacău, Suceava și Dorohoi unde se spune că se găsesc cele mai frumoase fete. Există, de asemenea, o formă specială de dans. Pe melodía acestui cântec.

L

Rosa de Moldàvia

a cançó «Rosa de Moldàvia» és una cançó típica de festa i és molt popular a Romania. És un cant tradicional, però els romanesos la canten cada vegada quan tenen un motiu de festa. És molt usual a la zona de Moldàvia.

La Rosa representa la núvia, la persona estimada. A cada estrofa fa referència a noies de diferents ciutats de Moldàvia: Bacau, Dorohoi i Suceava, on es diu que hi ha les noies més belles. Hi ha també una forma especial de ballar-la.

29

30

Trandafir de la Moldova Trandafir de la Moldova Rosa de MoldĂ via

Tradicional Romanesa estrofes

1Tran - da - fir

de la Mol -do -va Te as iu - bi dar nu stiu slo - va.

Tran -da

7

fir

de

13

la Mol - do - va

Te as iu - bi dar

nu stiu slo

-

va.

tornada

Lun- ca i lun - ca,

iar - ba i ver - de Ce am iu - bit nu

se mai ver - de

19

Ce am fost ver - de 25

spul - be

-

rat.

sa

us - cat,

hei!

Ce am iu - bit s a

Trandafir de la Moldova, te-aș iubi ,dar nu știu vorba.

Trandafir de la Bacau, vino să te iubesc eu, măi.

R: Lunca-i lunca, iarba-i verde, ce-am iubit nu se mai vede, ce-a fost verde s-a uscat, ce-am iubit s-a spulberat.

R: Lunca-i lunca, iarba-i verde, ce-am iubit nu se mai vede, ce-a fost verde s-a uscat, ce-am iubit s-a spulberat.

Trandafir moldovenesc, te-as iubi, dar nu-ndrăznesc, măi.

Trandafir din Dorohoi, să ne iubim amândoi, măi!

R: Lunca-i lunca, iarba-i verde, ce-am iubit nu se mai vede, ce-a fost verde s-a uscat, ce-am iubit s-a spulberat.

R: Lunca-i lunca, iarba-i verde, ce-am iubit nu se mai vede, ce-a fost verde s-a uscat, ce-am iubit s-a spulberat.

Trandafir de la Suceava, te-aș iubï, dar nu degeaba

31

32

«N

No ni no

o ni no» és una cançó de bressol popular de Mallorca, que canten les mares i els pares per fer dormir els infants petits. Aquesta cançó repeteix la cantarella «no ni no» esperant que sigui bon minyó i s’adormi i evoca altres moments com quan se li canviaven els bolquers.

«N

No ni no

o ni no» este un cântec de leagăn popular din Mallorca pe care îl cântă mamele și tații pentru a-și adormi copii mici. Acest cântec repetă «no ni no» și prezintă faptul că părinții se așteaptă ca pruncul să fie bun și să doarmă și evocă și alte momente cum ar fi acel al schimbării scutecelor.

33

34

No ni no Noninó

1.No - ni

nó

li

diu

sa

ma - re,

Cançó de bressol tradicional mallorquina

no - ni - nó

n'és pe -

ti -

3

7

13

tó

no - ni - nó

nó.

cor -

quan li

bol - ca - va

Vou - ve - ri - vou,

re,

s'ai

-

go es

mou.

i

tot

vou - ve - ri - vou,

e - ra no - ni -

sa

ri - e - ra

No ni no, li diu sa mare, no ni no, n’és petitó; no ni no, quan el bolcava i tot era no ni no.

no ni no, li diu sa mare, no ni no, n’és bon minyó; no ni no, quan li cantava i tot era no ni no.

Vou, veri, vou, vou, veri, vou; sa riera corre i s’aigo no es mou. (bis)

35

36

E

Cântec de leagăn

ste un cântec de leagăn foarte vechi care explică cum mama îi cere puiul său să doarmă până în ziua următoare.

Mama îi spune pruncului că nu trebuie să îi fie frică de nimic, nici de zmei deoarece ea îl va proteja. Dacă va dormi mama îi va aduce puiului gătejoare, iar cât timp va dormi puiul va asculta o doină: un tip de muzică care se caracterizează prin exprimarea unui sentiment de melancolie bazat pe aprecierea dulce-amară a vieții.

É

Cançó de bressol

s una cançó de bressol molt antiga que explica com la mare li demana al seu infant que dormi fins a l’endemà. Li diu que no ha de tenir por de res, ni dels dracs, perquè ella el protegirà. Si dorm, la seva mare li portarà fruits del bosc i mentre dormi podrà escoltar una doina: un gènere musical que es caracteritza per l’expressió d’un sentiment malenconiós basat en una apreciació agredolça de la vida.

37

38

Cântec de leagăn Cantec leagan Cantec Cançó deleagan bressol

Tradicional de Rumania Tradicional de Rumania

Cançó de bressol

7 7

13 13

19 19

1.Doi - na 1.Doi - na

din din

prunc. prunc.

Lo Lo

doi doi -

na na

ce ce

so so

lă lă

zi zi

fă fă

-

sat sat

când. când.

-

cut? cut?

Dintr - o Dintr - o

mai - ca mai - ca

B.C. B.C.

gu - ră gu - ră

dor - mind, dor - mind,

de de

L_o L_o

mic mic

a - flat a - flat

Doina din ce s-a, dintr-o gură de mic, l-o lăsat maica dormind, l-o aflat doina zicând.

Culcă-te puiuț micuț, scoală-te mărișorut, culcă-te și te abua, până mâine-n dalbă ziuă, și te culcă și adormi, până mâine-n dalbe zori.

Abu abu abua, abua țucu-l maica, nu te teme tu de zmei, i-a goni maica pe ei.

Puișor cu ochi de mure, maica-i dusă la padure, și-a aduce gâtejoare, și ți-a face scovergioare.

39

40 Organització del projecte Organizarea proiectului Fundació Adsis Consorci d’Educació de Barcelona Coordinació del projecte Coordonarea proiectului Karmele Equiza Fundació Adsis Lluís Vallvé Consorci d’Educació de Barcelona Coordinació de les escoles Coordonarea școlilor Ana-Maria Pichiu Dels centres de Bacau, Romania Din centrele de la Bacău, România Karmele Equiza Fundació Adsis Lluís Vallvé Consorci d’Educació de Barcelona Traduccions i revisió lingüística Traducerea și revizia lingvistică Català, Carles Senpau i Violeta Roca Romanès, Ana-Maria Pichiu Disseny i composició Desen și compoziție Martí Riu

El monstre de Banyoles Monstrul din Banyoles

PASSEU BATALLONS Treceți batalioane

Il·lustracions Ilustrații 3r IS Sturdza Săucești Resum Rezumat 3r A Escola Antaviana

Il·lustracions Ilustrații 3r A Escola Antaviana Resum Rezumat 4t IS Sturdza Săucești

TRACK 1 Gravació a Barcelona Înregistrare Barcelona 3r A Escola Antaviana Arranjaments Aranjamente Jordi Consegal Direcció Direcție Jordi Consegal, Poire Vallvé i M. Gómez del Moral

TRACK 3 Gravació a Barcelona Înregistrare Barcelona 3r A Escola Antaviana Escola de música de l’Orfeó Gracienc Arranjaments Aranjamente Poire Vallvé Direcció Direcție Poire Vallvé, Jordi Consegal i M. Gómez del Moral

TRACK 2 Gravació a Bacau Înregistrare Bacău 3r IS Sturdza Săucești Cătălin Cojoc, Mihai Bălan i Darius Răducan Arranjaments Aranjamente Cătălin Cojoc Direcció Direcție Ana-Maria Pichiu, Elena Durac i Ana-Maria Zamfir

TRACK 4 Gravació a Bacau Înregistrare Bacău 4t IS Sturdza Săucești Cătălin Cojoc, Mihai Bălan i Darius Răducan Arranjaments Aranjamente Cătălin Cojoc Direcció Direcție Ana-Maria Pichiu, Elena Durac i Ana-Maria Zamfir

41

42 Bon dia nostre pare Bună ziua, tatăl nostru

EL TREBALL MESERIA

Il·lustracions Ilustrații 3r IS Sturdza Săucești Resum Rezumat 3r B Escola Antaviana

Il·lustracions Ilustrații 3r B Escola Antaviana Resum Rezumat 3r IS Sturdza Săucești

TRACK 5 Gravació a Barcelona Înregistrare Barcelona 3r B Escola Antaviana Escola de música de l’Orfeó Gracienc Arranjaments Aranjamente Jordi Consegal Direcció Direcție Jordi Consegal, Poire Vallvé i M. Gómez del Moral

TRACK 7 Gravació a Barcelona Înregistrare Barcelona 3r B Escola Antaviana Escola de música de l’Orfeó Gracienc Arranjaments Aranjamente Poire Vallvé Direcció Direcție Poire Vallvé, Jordi Consegal i M. Gómez del Moral

TRACK 6 Gravació a Bacau Înregistrare Bacău 3r IS Sturdza Săucești Cătălin Cojoc, Mihai Bălan i Darius Răducan Arranjaments Aranjamente Cătălin Cojoc Direcció Direcție Ana-Maria Pichiu, Elena Durac i Ana-Maria Zamfir

TRACK 8 Gravació a Bacau Înregistrare Bacău 3r IS Sturdza Săucești Cătălin Cojoc, Mihai Bălan i Darius Răducan Arranjaments Aranjamente Cătălin Cojoc Direcció Direcție Ana-Maria Pichiu, Elena Durac i Ana-Maria Zamfir

El CANT DELS OCELLS Cântecul păsărilor

Rosa de Moldàvia Trandafir de la Moldova

Il·lustracions Ilustrații 4t Școala Gimnazială Traian Resum Rezumat 5è i 6è Escola Ramon Berenguer III

Il·lustracions Ilustrații 5è i 6è Escola Ramon Berenguer III Resum Rezumat 4t Școala Gimnazială Traian

TRACK 9 Gravació a Barcelona Înregistrare Barcelona 5è i 6è Escola Ramon Berenguer III Escola de música de l’Orfeó Gracienc Arranjaments Aranjamente Poire Vallvé Direcció Direcție Poire Vallvé, Jordi Consegal i Josep Domenech

TRACK 11 Gravació a Barcelona Înregistrare Barcelona 5è i 6è Escola Ramon Berenguer III Escola de música de l’Orfeó Gracienc Arranjaments Aranjamente Poire Vallvé Direcció Direcție Poire Vallvé, Jordi Consegal i Josep Domenech

TRACK 10 Gravació a Bacau Înregistrare Bacău 4t Școala Gimnazială Traian Cătălin Cojoc, Mihai Bălan i Darius Răducan Arranjaments Aranjamente Cătălin Cojoc Direcció Direcție Costel Cutur i Olaru Gela

TRACK 12 Gravació a Bacau Înregistrare Bacău 4t Școala Gimnazială Traian Cătălin Cojoc, Mihai Bălan i Darius Răducan Arranjaments Aranjamente Cătălin Cojoc Direcció Direcție Costel Cutur i Olaru Gela

43

44 NO NI NO NO NI NO

CANçÓ DE BRESSOL Cântec de leagăn

Il·lustracions Ilustrații 3r Școala Gimnazială Traian Resum Rezumat 3r Escola Drassanes

Il·lustracions Ilustrații 3r Escola Drassanes Resum Rezumat 3r Școala Gimnazială Traian

TRACK 13 Gravació a Barcelona Înregistrare Barcelona 3r Escola Drassanes Escola de música de l’Orfeó Gracienc Arranjaments Aranjamente Poire Vallvé i Oriol Gonzàlez Direcció Direcție Poire Vallvé, Jordi Consegal i Gemma Cortés

TRACK 15 Gravació a Barcelona Înregistrare Barcelona 3r Escola Drassanes Escola de música de l’Orfeó Gracienc Arranjaments Aranjamente Poire Vallvé Direcció Direcție Poire Vallvé, Jordi Consegal i Gemma Cortés

TRACK 14 Gravació a Bacau Înregistrare Bacău 3r Școala Gimnazială Traian Cătălin Cojoc, Mihai Bălan i Darius Răducan Arranjaments Aranjamente Cătălin Cojoc Direcció Direcție Costel Cutur i Olaru Gela

TRACK 16 Gravació a Bacau Înregistrare Bacău 3r Școala Gimnazială Traian Cătălin Cojoc, Mihai Bălan i Darius Răducan Arranjaments Aranjamente Cătălin Cojoc Direcció Direcție Costel Cutur i Olaru Gela

Volem fer constar el nom de totes les persones i institucions que han ajudat a fer possible tot aquest treball sumant, il·lusionades, els seus esforços: Dorim să menționăm numele tuturor persoanelor și instituțiilor care ne-au ajutat să facem posibilă toată această muncă: Institucions que han donat suport al projecte Intituțiile care au sprijinit proiectul Ajuntament de Barcelona Cooperació Internacional, Solidaritat i Pau Inspectoratul școlar Bacău Mestres que han treballat en el projecte Cadrele didactice care au lucrat în cadrul acestui proiect Àlvar Monfort Ferrando, Ana-Maria Pichiu, Ana-Maria Zamfir, Carol Berges, Clara Manjón Sánchez, Costel Cutur, Cristian Pons Gil, Cristina Alsina, Elena Durac, Estela Valdivia, Gemma Cortés, Joaquim Tafalla Andreu, Josep Domènech, Loli González, M. Gómez del Moral, M. Teresa Ruiz Berenguer, Mar Àlvarez, Mireia Aznar, Olaru Gela, Queralt Camps Camps, Rosa Signes, Susana López i Xavier Garriga.

Alumnes que hi han participat escrivint, gravant o dibuixant Elevii care au participat la scris, cântat, înregistrare sau desen Abdelhakim Chihab Mamouni, Abu (Ziad) Obaed, Adam Safir, Adrià Gutiérrez Benedico, Ahmad Ali, Ahmed Nasir, Aicha Saadi, Ainhoa Herrera Fernández, Airun Amestoy Selva, Akram Brian Muhammad Arellano, Alae Zbakh, Alex Merino Fernández, Alexandra Bălăiță Georgiana, Alexandra Cabello Portillo, Alexandra Ghenade Paula, Alexandru Bortă, Ali Ahmed Masood, Ali Hasan Zia, Alina Azmat, Amin Bounjam, Ana Tortosa Paricio, Andone Alexandru, Andrea Hueso, Andrea Segura Baños, Andreea Blaj, Andreea Șerban, Andreea Spulber Laura, Andrés Ppnce Orellana, Aniza Irshad, Antal Claudiu, Aron Mădălina, Arslan Rafiq, Azajul Hoque, Bedreddine El Messaoudi, Buţă Andrei, Catalina-Gabriela Brinzoi, Chester Adrien Creuz Regalario, Chitic Cosmin, Ciobanu Alina, Clara de la Rosa,

45

46 Cojocaru Daniel, Corlade Răzvan-Alexandru, Cozma Estera Cristinel Tataru Andrei, Dămoc Ştefan, David Shvets, Dinu Maria-Patricia, Doua Ouna, Edgar Ibáñez Rodríguez, Ekta Dadral, Elena Hernández Fernández, Elena Luca Laura, Eman Amjad, Eric Benítez Torrado, Estela Torrado Rodríguez, Eusebio Vacas Amador, Fahim Ahmed, Faith Apata, Felipe Amaya Amaya, Feroze Khan, Filip Georgiana, Filip Mădălin, Francesca Moraru Marta, Gabriela Gal Denisa, Gheghici Paula-Maria, Gherguţi Emy-Fabian, Gubany Petrică, Hajar Benhida, Harvi Nieto Garcia, Hugo Bello, Huşanu Maximilian-Lucian, Iancu Andrei, Ignacio Guerra Cristóbal, Ikram Tahiri Saaou, Ionita Andrei, Irene Moreno Aguilar, Irsa Zamir, Izan Arnaiz Gallego, Jaspreet Kaur, Jaume Arribas Reyes, Javier Hoyo Murillo, Jean Pierce Indacochea, Jefferson Vargas Guzmán, Josefa Amaya Amaya, Juan José Vera Herrera, Juan Steban Palacio Zuluaga, Kainat Sohal, Karen Yamileth Campoverde Montesdeoca, Karima Srhir Larios, Kimberly Abreu, Laura Hrustic, Laura Pujada Navarro, Lucia Bazalo, Lucía Jiménez Blanco, Lupu Daniela, M. Ángeles Asumu Nkoho, Mahnoor Aami, Mansoor Asim, Manuel Amaya Jimenez, Mar Jimenez Gallego, Mar Rubio Vega, Maria Raza Parveen, Marian Pânzaru, Mariano Vacas Amador, Măriuţ Răzvan-Georgeo, Martina Moreno Castellanos, Misariu Maria-Clarisa, Misariu Matteo-Iulian, Mohamad Mustafa, Mohammad Mohsan Zaman Nazli, Muhammad Abdullah, Muhammad Haider Raja, Muscalu Marian, Nabil Toutouh, Nahim Ahmed, Nairol Braudili Dotel Cuevas, Natalia Rivero Sánchez, Nicole Mayorga, Noelia Serrano Jimenez, Noha Begum, Ohin Islam, Omar Sadraoui Cherkaoui, Omayma Amtioui, Oriol Blanco Grau, Oto Ruiz de la Torre Quesada, Pal Ioan-David, Pau Priego, Pîslaru Neculai-Emanuel, Pol Arribas Reyes, Pol Baudet Bertran, Popa Felicia-Nicoleta, Prisacaru Anamaria-Georgiana, Putrea NicuGeorge, Quim Muñoz Gómez, Rafael Antonoaie, Raúl Gonzalez de los Santos, Sabrina Bel Kaid Maziani, Salma Rachidi, Salwa Ouna, Samir Bakhat Chahboun, Samir Bakhat Chahboun, Şandor Irinel-Valentin, Sandra Macedo, Sapica Eden, Scarlat David, Şerban Alexandru, Şerban Florin, Sheila Sinchi Paredes, Simon Sorin-Răzvan, Simran Singh Lemouaden, Sol Manzanoi Fábregas, Stan Radu, Stoica Emilia, Tabacaru Catalina, Tamaşi Cosmin-Iustin, Tătărăşanu Petrică, Țirca Larisa, Toni Suau Carrillo, Ushna Ikram, Usman Asghar, Vera Izah, Victoria Coria Viera, Vrabie Sebastian-Petruţ, Vrenghea Samuel, Yasir El Mrini, Yasser Sarghini Klalouzi, Yosra Mourtafia, Yousra Mohamed, Yousra Rachidi.

Músics que han participat en les gravacions instrumentals Muzicienii care au participat la înregistrările instrumentale Aram Roca Olivella, Cătălin Cojoc, Clara Pérez Mayné, Claudia Clavé Abad, Cristina Ballarín Tamayo, Darius Răducan, David Ellis Rovira, Eduard Solé Martí, Eulàlia Bou Tanyà, Joan Mominó Vargas, Jordi Consegal Pérez, Laia Raich Villalba, Laia Roca i Blasco, Lluís Casabona Cendra, Marta Consegal Pérez, Mihai Bălan, Pau Besses Casas i Ricard Ellis Rovira.

Col·laboradors Colaboratori Carles Sentpau, Marian Bolfă, Eugènia Boix, Francesc Freixanet, M. Antònia Soler, Maria Gómez i Yolanda Liria.

Per a més informació del procés del projecte: Alte publicații din cadrul proiectului:

http://juntsbcn-bacau.blogspot.com.es

47

48 Aquest llibre cançoner, fruit del treball cooperatiu d’infants de dues ciutats, escrit en dues llengües, català i romanès, és un material molt útil per a les escoles. D’una banda, ens mostra unes cultures llunyanes, però cada cop més properes dins les nostres aules, i de l’altra, constitueix un bon exemple de treball interdisciplinari portat a terme coordinadament per centres educatius, ONG i institucions.

Această carte de cântece, rodul muncii elevilor din două orașe, scrisă în două limbi, catalană și română este un material foarte util pentru școli. Pe de o parte, ne prezintă culturi foarte îndepărtate, dar de fiecare dată mai apropiate de sala de clasă și pe de altă parte, constitue un exemplu bun de muncă, în colaborare, interdisciplinară depusă de centrele educative, ONG-uri și instituții.

49

Junts

dibuixem i cantem

Împreună

5

desenăm și cântăm

http://juntsbcn-bacau.blogspot.com.es

Altres publicacions del projecte «Junts» Alte publicații ale proiectului «Împreună» Dibuixa’m un conte 1 Talila nono 1 Dibuixa’m un conte 2 Rsm-ayi ijjt n tpajit 2 Rsm-ayi ijjt n tpajit

Junts dibuixem i cantem 1 Nxa deŋ xa sigilaa niŋ nini safe ke 1 Ensemble, dessinons et chantons 1

Junts dibuixem i cantem 2 Jmiɛ nressem, nttɣnnaj 2

2

Jmio nrssm, nttvnnaj

Dibuixa’m un conte 3 Dessinons un conte 3

Junts dibuixem i cantem 3 Juntos dibujamos y cantamos 3

Nanu nataal aw léeb 3

Dibuixa’m un conte 4 Dibújame un cuento 4

Huk willakuyta llimphiypay 4

Dibuixa’m un conte 5 Deseneză-mi o poveste 5 Juguem plegats Nxaŋ ntuluŋ Jouons ensemble

2

Tantanakushka shuyunchik takinchikpash 3

Junts dibuixem i cantem 4 Ensemble nous dessinons, nous chantons 4 Da nu boloo ci nataal, boloo ci woy

Contes viatgers TiQssisine timsafrine

ⵜⵉⴽⵙⵙⵉⵙⵉⵏⴻ ⵜⵉⵎⵙⴰⴼⵔⵉⵏ