Editie de colectie - Madalina Manole by Cristian Severin

DISTRIBUIE

GRATUIT

|MPREUNå

CU ZIARUL

JURNALUL

NA}IONAL

AMINTIRILE DRAGI ALE COPILåRIEI

Luni, 14 iulie 2008

„Ploie[ti este ora[ul copil`riei mele. Copil`ria e tot ce pot s` am eu mai sfînt, amintirile cele mai frumoase s\nt de atunci. Neavînd a[a o copil`rie cu de toate, treaba asta ne-a unit [i mai tare, c\nd ai no[tri ne-au avut pe amîndoi, mama [i-a l`sat imediat serviciul. Mama a devenit casnic` [i ne-a crescut pe mine [i pe fratele meu a[a cum trebuie. N-au vrut s` fim copii crescu]i cu cheia de gît“, poveste[te M`d`lina.

A INTRAT LA LICEU CU 9,86 Cînd a fost tat`l ei cel mai mîndru de ea? „Cînd a intrat la Liceul de Chimie din Ploie[ti, f`r` nici o preg`tire. Era a zecea pe list`, dar ca medie a treia, cu 9,86. Am dus-o la o cofet`rie, i-am luat apoi [i un stilou cu peni]` de aur“, poveste[te tat`l artistei. „Pentru noi, M`gdu]a a fost un bulg`re de aur. Ca p`rin]i, noi n-am [tiut de ea, [i-a purtat de grij`, nu ne-a cerut nimic. Cînd a fost sup`rat` nu ne-a spus, a preferat s` sufere în t`cere, ca s` nu ne sup`r`m [i noi. Nici nu merit`m s` st`m înaintea ei, a[a este de bun`, de decent`, de darnic`“, spune mama ei.

VERSURILE: ROXANA POPESCU Roxana Popescu a scris mai mult de jum`tate din textele cîntecelor pe care le cînt` M`d`lina Manole. S-au cunoscut în urm` cu 20 de ani [i au r`mas prietene, de[i uneori s-au [i certat. M`d`lina spune c` autoarea textelor melodiilor ei îi cunoa[te foarte bine starea sufleteasc`. „Ea [i acum este omul cu care colaborez cel mai bine în materie de versuri.“

M`d`lina Manole

UN GLAS PARTICULAR Titus Andrei: „Mi-aduc aminte prin 1994 de o remarc` a compozitorului Alexandru Mandy, cel care a scris celebrele «Masa t`cerii» [i «Poarta s`rutului», [i «Glasul t`u» dedicat Mariei T`nase, cum c` M`d`lina are glasul cu cea mai pronun]at` particularitate din muzica noastr` u[oar`, iar un mare artist trebuie s` se disting` prin timbrul glasului s`u“.

M`d`lina Manole

La mul]i ani!

POVESTEA

de DANIELA {ONTICå

ÎN ZBOR Destinul M`d`linei este un zbor. Vocea ei? Ceva care se na[te o dat` la cî]iva ani buni. Puternic`, dar [i melodioas`, grav` [i plin` de via]`. Optimist`, r`scolitoare. Un glas à la Maria T`nase coborît în muzica pe care noi o numim cel mai adesea u[oar`. Un om care nu abdic` de la principii într-o lume în care cei mai mul]i ar face orice s` ajung` în fa]`. Cînd vocile unor soliste le auzi doar prin talk-show-uri [i abia [tii cum cînt` pe scen`, f`c\nd un playback am`r\t, M`d`lina refuz` s` apar` la televiziuni dac` tema i se pare nepotrivit`. N-a mers niciodat` într-un spectacol în acela[i loc, chiar dac` era doar un or`[el, la mai pu]in de dou` luni. Pentru c` î[i respect` publicul. Exist` reversul dureros ca publicul s-o uite dac` nu iese mereu în fa]`. Dar n-o va uita nimeni, pentru c` are mereu grij` s` aduc` ceva nou în repertoriul ei. În plus, cum po]i s` ui]i ceva care te-a încîntat pîn` acum atît de mult? Va r`mîne în istoria muzicii române[ti. Fata cu chipul [i glasul dragi, cu p`rul de foc, dar mai ales cu sufletul arzînd. Destinul M`d`linei Manole este un zbor care se vede bine de la bordul plin de butoane al controlorilor de trafic aerian, din avionul plin cu pasageri mira]i, dar [i de jos, de unde trebuie s` î]i pui mîna pîlnie la ochi ca s` po]i privi mai bine. Este sus. Este în zbor.

FATå DRAGå Muzica: {erban Georgescu Versuri: Aurel Felea

Refren: Fat` drag`, nu fi trist` Fiindc` e p`cat, F`r` lacrimi nu exist` dor adev`rat. Dar se zvînt`, nor \n soare, lacrima u[or, {i surîsul reapare cald [i-nfloritor La fel [i eu am iubit {i cineva m-a min]it, Am pl\ns [i drumul f`r` rost mi s-a p`rut, Dar dup` o zi [i \nc` o zi, Cerul cald al inimii, Str`lucea \nsorit ca la \nceput A[a au fost [i vor fi C`r`rile inimii A[a se-nt\mpl` ori de c\te ori iubim, Ai s`-n]elegi mai t\rziu [i-ai s`-mi dai dreptate, [tiu, Fruntea sus [i-mpreun` s` z\mbim.

Director: Marius Tuc` Editor: Daniela {ontic`, Carmen Anghel (carmen.anghel@jurnalul.ro) Art Director: Petre D`noiu Design: Gabi Dumitru Redac]ia: Loreta Popa, Lumini]a Ciobanu, Mihai {tirbu, Ionu] R`duic`, Roxana Vintil` Fotografii: Arhiva personal` M`d`lina Manole Telefon: 021 318 20 43 e-mail: colectie@jurnalul.ro Coperta: Florin Radu Layout: Carmen Popa Procesare imagine: Robert T`taru, Claudiu Rujan Corectur`: Emanuela Morariu, Andreea Anghel, Andrei B`loi Tiparul executat la: G CANALE & C

2 Jurnalul Na}ional

Luni, 14 iulie 2008 Edi}ie de Colec}ie

M`d`lina Manole s-a n`scut la 14 iulie 1967, la V`lenii de Munte.

(Piesa nr. 1)

M`d`lina Manole POVESTEA

Fata cu suflet de foc M`d`lina Manole este un om care tr`ie[te dup` principii. {i-a condus via]a dup` un cuvînt din Dante Alighieri: „Iubirea mut` stelele“. DANIELA {ONTICå

e la iubire pleac` totul, spune artista. „Asta am f`cut toat` via]a, ca o leoaic` m-am luptat cu toat` lumea din jur, în numele iubirii. M-am luptat în numele iubirii de a tr`i frumos [i asta am s` fac pîn` la sfîr[itul drumului.“ Cele mai frumoase amintiri ale ei s\nt din copil`rie. Nu de la V`lenii de Munte, unde s-a n`scut, pentru c` acolo nu a stat decît pîn` la doi ani. „Ploie[tiul este ora[ul copil`riei mele. Copil`ria e tot ce pot s` am eu mai sfînt, amintirile cele mai frumoase s\nt din copil`rie. Neavînd a[a o copil`rie cu de toate, treaba asta ne-a unit [i mai tare, c\nd ai no[tri ne-au avut pe amîndoi, mama [i-a l`sat imediat serviciul. N-au vrut s` fim copii crescu]i cu cheia de gît. Mama a devenit casnic` [i ne-a crescut pe mine [i pe fratele meu a[a cum trebuie. Ai no[tri ne-au oferit tot ce s-a putut dintr-un singur salariu. Cam toat` via]a ne-am mutat dintr-un apartament

în altul, am c`utat mereu s` avem condi]ii tot mai bune... Pe ai mei a[a mi-i amintesc, din sacrificiu în sacrificiu, erau în stare de orice ca s` ne fie nou` bine.“ Cînd vezi un artist la televizor sau pe scen` ui]i c` este om, îl transpui într-un plan în afara realit`]ii. Nu te gînde[ti decît c` el e sus, c` are tot ce î[i dore[te. Ce [i-a dorit M`d`lina Manole în copil`rie [i n-a avut?

BICICLETA. „Am avut tot felul de nostalgii, de exemplu, tab`ra \n care nu am reu[it s` plec, pentru c` nu am avut niciodat` bani. Eu nu [tiu cum e s` mergi în tab`r`. Însemnau destul de mult 500 de lei pe atunci. Am preferat s` le dau banii mei din economii alor mei. Pusesem deoparte [i str\nsesem suma asta, îns` i-am auzit pe ai mei [u[otind în buc`t`rie c` le mai trebuie bani pentru un linoleum pe jos [i atunci am renun]at la tab`r`. Sau toat` copil`ria mea mi-am dorit s` am o biciclet` Pegas [i n-am avut. Le tot ceream bicicleta pe acolo prin fa]a blocului celorlal]i copii. Dar iubesc la nebunie amintirile din copil`rie, cu toate neajunsurile cu tot... Acestea n-au f`cut decît s` ne uneasc` mai mult ca familie.“ BALERINA. Ambi]ioasa feti]` cu p`rul lung, filiform`, de o frumuse]e care ie[ea imediat în eviden]` era feble]ea profesorilor. Dar nu s-a bazat niciodat` pe acest atu. A fost mereu premiant`. Era îns` mereu un personaj activ la serb`rile [colare. „Nu [tiu cum am f`cut eu c` m-am remarcat înc` din primele clase. Am f`cut balet în primii ani de [coal`, profesoara de balet f`cea [i muzic` [i m-a ales la cor. La înce-

C|ND DANSEZ CU TINE Muzica: {erban Georgescu Versuri: Aurel Felea

C\nd orchestra la dans ne-a chemat Cu acest nou refren minunat Tu spre mine-ai venit, m-ai privit, mi-ai z\mbit [i pe ringul de dans m-ai poftit. Un feeric v\rtej a-nceput, Care-n mreje ne-a prins nev`zut {i dansam [i pluteam, \mpreun` visam, \ntr-un ritm Ce p`rea c` nu se mai oprea. Refren: Ce bine e, ce bine e c\nd dansez cu tine {i m` str\ngi \n bra]e tot vorbind de dragoste, Ce bine e, ce bine e, s\nt ca \ntr-o vraj` Din ea s` m` trezesc nu a[ mai vrea nicic\nd. C\nd s\nt singur` iar peste zi, C\t de mult \mi lipse[ti nici nu [tii Dar \n fiece g\nd, te z`resc ap`r\nd {i te-aud vorbe dragi murmur\nd. T\mpla parc` ]i-o simt l\ng` a mea [i aud ca prin vis muzica Iar plutesc, iar dansez [i iar treaz` visez, iar pe str`zi a[ c\nta |ns` nu \ndr`znesc. Tu spre mine-ai venit, m-ai privit, mi-ai z\mbit [i pe ringul de dans m-ai poftit, Iar plutesc, iar dansez [i iar treaz` visez, Iar pe str`zi a[ c\nta, \ns` nu \ndr`znesc. (Piesa nr. 2)

put eram în ultimul rînd, apoi, pentru c` aveam voce, m-a mutat în fa]` ca primsolist`. Cu corul luam tot felul de premii. Dar dorin]a nebun` de a fi pe scen` mi-a declan[at-o spectacolul în care am v`zut-o pe folkista Ana Tetelea Ionescu. Aveam 12 ani cînd acea f`ptur` magic` a cîntat cîntecul «Fata de iarb`». C\teodat` mai glumesc, uite de la «Fata de iarb`» am ajuns la «Fat` drag`»“, î[i aminte[te M`d`lina Manole. A înv`]at s` cînte de la Ana, dar [i s` compun` singur` pe versuri de Octavian Goga sau Zaharia Stancu sau Radu Stanca. Pu[toaica cu o chitar` [i plete lungi era invitat` pe la diferite spectacole prin ora[. „Am cunoscut-o pe {tefania Ghi]`, ea este mai mare cu doi ani ca mine, tocmai ie[ise dintr-un grup, studiase flautul, ne-am împrietenit. {i am început s` facem cîntece pentru duo. Am numit acest grup Alfa [i Beta. Eram în liceu [i trebuia s` am grij` s` m` ]in [i de carte [i de muzic`. Eram un fel de mic` vedet` local`. Urmeaz` apoi drumul Cenaclului Flac`ra [i al Serb`rilor Sc\nteii Tineretului. Am plecat în c\teva spectacole cu maestrul Adrian P`unescu. Împreun` cu {tefania compusesem «Iert`rile» pe versurile poetului [i i-a pl`cut. Dar noi dou` nu puteam s` mergem la cenaclu pentru c` plecau prea mult în ]ar`. A fost mult mai u[or pentru noi s` mergem cu Lucian Avramescu la Serb`ri [i am r`mas membre permanente ale acestui cenaclu. Dintr-a IX-a pîn` într-a XII-a, via]a noastr` se desf`[ura a[a, pe de-o parte [coala, pe de alta Serb`rile. Pentru mine a fost perioada unei [coli a vie]ii“, > poveste[te artista.

Edi}ie de Colec}ie Luni, 14 iulie 2008 Jurnalul Na}ional 3

M`d`lina Manole POVESTEA

UNDE E{TI VOI FI {I EU Muzica: {erban Georgescu Versuri: Roxana Popescu

Taina iubirii Eu poate-o [tiu sau nu Dar am o [ans` Iar [ansa mea e[ti tu De ast`zi drumul meu Îl str`bat la bra]ul t`u {i-acum în doi Prin vînt [i ploi Nu-mi pare greu Refren: Unde e[ti voi fi [i eu, Tu e[ti gînd din gîndul meu, Serile nu s\nt prea lungi C\nd zîmbete arunci Unde e[ti voi fi [i eu, Umbra ta voi fi mereu, {i chiar dac` te mai cert Eu [tiu [i s` te iert Nu vreau palate, Nici alte bog`]ii, Ce fac cu ele dac` n-a[ iubi? A[ fi o frunz` în vînt A[ uita s` rîd, s` plîng {i nici n-a[ avea Cui s` pot da iubirea mea. Poate [tii, poate nu, Poate n-ai s` crezi, Dar cite[te-mi în ochi {i-ai s` vezi. Refren: Unde e[ti voi fi [i eu, Tu e[ti gînd din gîndul meu, Serile nu s\nt prea lungi C\nd zîmbete arunci Unde e[ti voi fi si eu, Umbra ta voi fi mereu, {i chiar dac` te mai cert Eu [tiu [i s` te iert. (Piesa nr. 3)

„Eu nu [tiu cum e s` mergi în tab`r`. Însemnau destul de mult 500 de lei pe atunci. Am preferat s` le dau banii mei din economii alor mei. Pusesem deoparte [i str\nsesem suma asta, îns` i-am auzit pe ai mei [u[otind în buc`t`rie c` le mai trebuie bani pentru un linoleum pe jos [i atunci am renun]at la tab`r`“ M`d`lina Manole

4 Jurnalul Na}ional

Luni, 14 iulie 2008 Edi}ie de Colec}ie

„Toat` copil`ria mea mi-am dorit s` am o biciclet` Pegas [i n-am avut. Le tot ceream bicicleta pe acolo prin fa]a blocului celorlal]i copii. Neajunsurile n-au f`cut decît s` ne uneasc` mai mult ca familie“ M`d`lina Manole

M`d`lina Manole POVESTEA

> Nu e pu]in lucru s` cîn]i în fa]a a 10.000 de oameni pe Cîmpia de la Blaj! Î[i aminte[te de lumea din spatele scenei. S-a maturizat artistic în preajma unor Lucian Avramescu, Victor Socaciu, Gyuri Pascu, Gheorghe Gheorghiu, a fost aproape de Iris, Compact, Ro[u [i Negru, Mircea Rusu... Liviu Tudan, la fiecare turneu, o întreba p`rinte[te: „Ce faci, Manole? Ai mai crescut?“.

Feti]a din mijloc, primele apari]ii pe scen` ale viitoarei artiste

MEZINA. „Un turneu ]inea o s`pt`m\n`, zece zile. Eram cea mai mic` dintre ei. M` aducea tata cu ma[ina sau cu trenul pîn` la autocarul ce pleca de la Casa Scînteii. M` d`dea în grij` lui Lucian sau a lui Socaciu, avea încredere mai mult` în ei. Am fost extrem de cuminte, mi-e foarte drag s`-mi aduc aminte de perioada asta [i c` am crescut cu ei. S\nt convins` c` nici unul dintre ei nu se gîndea c` pu[toaica aia care era acolo cu ei avea s` devin` M`d`lina Manole de mai t\rziu“, spune interpreta. Cum s-a f`cut trecerea de la muzica folk la cea u[oar`? Cam atunci cînd [i-a încheiat onorabil socotelile cu liceul, s-a produs [i incidentul Cenaclului Flac`ra la Ploie[ti [i s-a dat interzis manifest`rilor gen cenaclu. Nu prea mai [tia ce s` fac` în domeniul acesta artistic. Se afla într-un punct de r`scruce. M`d`lina poveste[te: „Am avut o discu]ie cu p`rin]ii. Se punea problema ce fac mai departe. M` ]in de carte [i dau la Facultatea de Limbi Str`ine, care mi-ar fi pl`cut, sau merg mai departe pe drumul muzicii? Ai mei m-au l`sat s` hot`r`sc singur`. Eu am considerat c` e bine s` vin la Bucure[ti, de unde se spunea c` «se d` ora exact`» [i unde erau compozitorii. G\ndul meu era {coala Popular` de Art`. Unde erau Ionel Tudor [i Mihaela Runceanu, Mihaela fiind unul dintre idolii mei, al`turi de Angela Similea [i Mirabela Dauer. Am ales muzica“. DIVA... Dar ce era s` fac` într-un ora[ unde nu avea pe nimeni, nu avea buletin de Bucure[ti, iar p`rin]ii nu aveau bani s` o între]in`? Era sfîr[it de var`, s-a înscris la {coala Popular` de Art`. Erau pu]ine locuri [i doar doi accepta]i la clasa lui Ionel Tudor [i a Mihaelei Runceanu. Un loc a fost al M`d`linei. Fata din Ploie[ti era în al nou`lea cer

pentru reu[ita aceasta. Dar [i mai aproape de nori a dus-o ajutorul prietenului ei, Costin Diaconescu de la Radio, care a trimis-o [i la aeroport, unde erau ni[te locuri de controlori de trafic. I s-a pus un manual de englez` specializat` în bra]e [i l-a tocit. A luat [i acest examen! O fascina enorm munca de la aeroport, în paralel mergea la cursuri, unde Mihaela Runceanu i-a remarcat vocea, ambi]ia [i tenacitatea. M`d`lina î[i aminte[te prima or` de la clasa Mihaelei Runceanu: „Pe 15 septembrie, am urcat la etaj, la clas`, erau to]i cei din anii mai mari, st`teau acolo de vorb` cu Mihaela, se pu-

pau, povesteau din vacan]`, erau bucuro[i de revedere. Eu st`team într-un col], emo]ionat`. O vedeam pentru prima dat` în carne [i oase. Artista de la televizor îmi era profesoar`! Deodat` î[i aminte[te c` are dou` eleve noi [i zice: Unde este Diva de la Otopeni? Nu [tiu ce îi povestiser` secretarele la care m` înscrisesem [i unde a trebuit s` scriu c` lucrez la Otopeni... Poate a crezut c` s\nt o tip` cu fi]e, m\]îit`... Îns` cînd m-a v`zut, [i-a dat seama c` s-a în[elat. Omul timid, emo]ionat, modest din fa]a ei spunea altceva. Eram a[a de cople[it`... Am r`mas una dintre elevele ei preferate“.

„E cea mai frumoas` senza]ie, cel mai frumos sentiment pe care îl poate avea un artist. Cînd vezi bucuria de pe chipurile oamenilor, cînd le vezi ochii în lacrimi atunci c\nd le c\n]i despre iubire, desp`r]ire, în momentele acelea în care ai publicul aproape [i îl vezi cum reac]ioneaz`, c\nd vezi ce influen]` ai asupra oamenilor, atunci ui]i absolut tot. De toat` mizeria din show-biz, de mafia caselor de discuri, de s`n`tatea pe care ]i-ai dat-o peste cap de multe ori, fiindc` ai avut o via]` dezorganizat`, cînd din 30 de zile 20 dormeai pe patul de hotel... Ui]i de toate acestea cînd vezi c` oamenii aproape uit` s` [i respire cînd cîn]i“ M`d`lina Manole

Anca Magdalena Manole începe s` devin` M`d`lina Manole. Perioada aceasta a fost pentru fata de la aeroport una foarte grea. A trebuit s` mearg` [i la cursurile de controlori, [i la serviciu, [i la orele de muzic`. La sfîr[it de s`pt`mîn` mergea la Ploie[ti, la p`rin]i. A sl`bit atunci cîteva kilograme. Era nevoit` s` schimbe gazdele destul de des. Nu întîlnea mereu oameni cumsecade. O dat` a trebuit s` se mute prin Drumul S`rii. Conform anun]ului, era o familie, so] [i so]ie. Dar, de[i era atîrnat` o hain` de femeie în cuierul de la intrare, femeia nu a ap`rut niciodat`. A intrat în panic`, [i-a sunat tat`l, care abia plecase la Ploie[ti. A f`cut cale întoars`, dar era iarn` [i viscol, ceea ce a dus la un drum lung de vreo 10 ore.

FOCUL. A urmat întîlnirea cu {erban Georgescu, compozitorul [i so]ul ei pentru 15 ani. {lag`re, aplauze, discuri, premii, turnee, bani, fericire, lacrimi de bucurie în ochii spectatorilor, flori în bra]ele artistei. Interpreta „Fetei dragi“ a trecut prin episodul „Fata cu p`rul de foc“. Dar M`d`linei i-ar pl`cea s` i se spun` „Fata cu sufletul de foc“. Pentru c` pre]uie[te iubirea [i pune suflet în tot ceea ce face. Dac` e obositor s` ai succes? „E cea mai frumoas` senza]ie, cel mai frumos sentiment pe care îl poate avea un artist. Cînd vezi bucuria de pe chipurile oamenilor, cînd le vezi ochii în lacrimi atunci c\nd le c\n]i despre iubire, desp`r]ire, în momentele acelea în care ai publicul aproape [i îl vezi cum reac]ioneaz`, c\nd vezi ce influen]` ai asupra oamenilor, atunci ui]i absolut tot. De toat` mizeria din show-biz, de mafia caselor de discuri, de s`n`tatea pe care ]i-ai dat-o peste cap de multe ori, fiindc` ai avut o via]` dezorganizat`, cînd din 30 de zile 20 dormeai pe patul de hotel... Ui]i de toate acestea cînd vezi c` oamenii aproape uit` s` [i respire cînd cîn]i“, spune M`d`lina. De ce nu are un impresar? „Mi-am condus singur` cariera [i cred c` destul de bine, n-am avut oameni care s`-mi spun` unde s` m` duc, pe c\t s` m` duc sau c\nd s` m` duc undeva s` c\nt, nici ce s` spun la un ziar... Totdeauna mi-am fixat eu regulile acestui joc. Eu discut direct cu organizatorii de spectacol. Nu regret c` am f`cut a[a“, ne-a m`rturisit artista.

NU E{TI CHIAR UN |NGER Muzica: {erban Georgescu Versuri: Aurel Felea

Dragostea-i problem` grea, dar mai greu e f`r` ea, M` \n]elege bine orice om \ndr`gostit, Numai tu ridici din umeri, n-ai v`zut, n-ai auzit {i \mi iei \n glum` dorul f`r` de sf\r[it Ne cert`m din orice fleac, Eu m` sup`r, eu m` \mpac. {i o lu`m de la cap`t zi [i noapte tot a[a Ba \mi spui o vorb` bun`, ba \mi spui o vorb` rea, Ce s` mai priceap` biata inim` a mea. Refren: Nu, nu, nu e[ti chiar un \nger, deseori m` nec`je[ti, C\nt, pl\ng, r\d [i nici nu-]i pas`, dar mi-e[ti drag a[a cum e[ti. Nu, nu, nu e[ti chiar un \nger, dar nici demon tu nu e[ti Pribegi g\nduri m` apas`, dar mi-e[ti drag a[a cum e[ti Asta nu \nseamn` nimic dac` m` iube[ti un pic, |ns` nu-mi dau seama de-i a[a sau nu-i a[a. Care este adev`rul, oric\t vreau nu pot afla. Te \ntreb zadarnic, Nu-mi spui nici nu, nici da. (Piesa nr. 4)

Edi}ie de Colec}ie Luni, 14 iulie 2008 Jurnalul Na}ional 5

M`d`lina Manole FAMILIA

,,Nu [tiu din ce e pl`m`dit`“ „Toate melodiile cîntate de M`d`lina îmi plac, dar cea mai frumoas` cred c` este «Fat` drag`». Cred c` o reprezint` cel mai bine, parc` a avut o presim]ire textierul“ Ion Manole tat`l

P`rin]ii artistei r`sfoiesc succesele consemnate în zeci de reviste.

Mono, m`tu[a fericit`, [i Mihai, un nepot cu 10 pe tricoul de fotbalist

6 Jurnalul Na}ional

Luni, 14 iulie 2008 Edi}ie de Colec}ie

P`rin]ii M`d`linei voiau ca fiica lor s` fie ori sportiv`, ori artist`.

M`d`lina Manole

N-au b`nuit niciodat` c` va avea atîta succes.

Ce a mo[tenit M`d`lina de la p`rin]i? Printre altele, „defectul“ de a-[i pune sufletul în palm` prea repede. DANIELA {ONTICå

ea mai mare bucurie pe care a adus-o M`d`lina p`rin]ilor ei a fost chiar venirea sa pe lume. Domnul Ion Manole, tat`l artistei, î[i aminte[te cu emo]ie c` în diminea]a de 14 iulie 1967 se întorcea de la schimbul trei, de la Brazi, [i pe drum a primit vestea de la o rud`. Avea o feti]`! „Eram a[a de fericit, am mers în ora[ [i am cump`rat tot felul de lucru[oare pentru ea, am cheltuit vreo dou` salarii... Am dat de b`ut la jum`tate din V`lenii de Munte de bucurie“. Cînd au adus-o acas`, cei doi so]i au a[ezat feti]a între ei [i au început s` plîng` de fericire. Au dus-o la gimnastic`, dar i-a fost fric`, apoi la atletism, dar tot muzica s-a prins de ea. Era o feti]` lipicioas`, spun ai ei. Se f`cea repede pl`cut`, rudele o iubeau mult, ca [i pe fratele ei, Marian, mai mic cu un an decît ea. Erau nepo]ii exemplari ai neamului.

STILOU CU PENI}å DE AUR. Cînd a fost cel mai mîndru de ea tat`l ei? „Cînd a intrat la Liceul de Chimie din Ploie[ti, f`r` nici o preg`tire. Era a zecea pe list`, dar ca medie a treia, cu 9,86. Am dus-o la o cofet`rie, i-am luat apoi [i un stilou cu peni]` de aur“, poveste[te tat`l artistei. Mama ei, la fel de fericit` pentru succesul fetei, î[i aminte[te cu mare drag de anii în care [i-a l`sat serviciul de telefonist` pentru a-[i cre[te cei doi copii. „Pentru noi, M`gdu]a a fost un bulg`r de aur. Ca p`rin]i, noi n-am [tiut de ea, [i-a purtat de grij`, nu ne-a cerut nimic. Cînd a fost sup`rat` nu ne-a spus, a preferat s` sufere în t`cere, ca s` nu ne sup`r`m [i noi. Nici nu merit`m s` st`m înaintea ei, a[a este de bun`, de decent`, de darnic`“, spune doamna Eugenia (Lili).

FAMILIA

Radioul le-a fost un izvor de bucurie, au auzit-o ani întregi la emisunile muzicale. Au mers la spectacolele ei, la lans`ri, pe Litoral. Un vis frumos, care a avut îns` [i unele momente amare. La un moment dat, presa de scandal a scris [i spus lucruri urîte [i neadev`rate despre M`d`lina, cum nu [i-au putut închipui vreodat`. Tat`l M`d`linei a f`cut un diabet pe fond de sup`rare. Iar mama ei a r`mas cu triste]ea acelor r`ut`]i. Întorcîndu-se la lucrurile frumoase din copil`rie î[i amintesc de cumin]enia M`d`linei, de seriozitatea ei, de faptul c` f`cea mereu doar ce credea c` e bine [i dac` gre[ea ceva, repara totul.

FRATE DE ARTISTå. Fratele artistei, Marian Manole, a avut o revela]ie cînd a descoperit ce sor` deosebit` are pe scen`, la serb`ri. Era o domni[oar` frumoas`, care vr`jea lumea cu vocea [i chitara. „Mi-am dat seama c` sora mea este un om deosebit. Nu mai era fata cu care m` b`team cu pernele prin cas`“. Marian a urmat-o prin turnee vreo zece ani, i-a fost un fel de bodyguard. „Mi se umplea inima de bucurie c` s\nt fratele ei“, spune Marian. Nu [tie nici acum cum de a reu[it singur` în Bucure[ti s` devin` atît de tare. „Nu [tiu din ce e pl`m`dit`, are o dîrzenie [i o t`rie cum eu nu am“, mai spune fratele ei. Ce boac`ne f`ceau în copil`rie cei doi fra]i? Destule. O dat` au pisat toate globule]ele din pomul de iarn` [i se bucurau de cum arat` pe covor. Mama nu s-a bucurat atunci. Iar alt` dat`, au plecat pe furi[ la un spectacol cu Iris. Mama lor pierduse cheia [i cînd s-a întors de la serviciu a fost nevoit` s` stea la o sor` a ei. I-a b`tut atunci pentru c` nu au spus unde pleac`. Doamnei Lili îi pare r`u [i azi. M`d`lina a mo[tenit talentul muzical de la mama ei, care cînta muzic` popular`. Veri[oara ei Coca Andronescu, o chema la Bucure[ti s` devin` artist`, dar c`s`toria a schimbat drumul vie]ii. La bunica de la P`tîrlagele, M`d`lina a înv`]at s` se roage, de atunci a r`mas o fire credincioas`. Ce sper` acum p`rin]ii pentru M`d`lina Manole? „Dac` ar ajuta-o Dumnezeu s` aib` [i ea un copil, ne-ar fi b`trâne]ea mai lini[tit`“. Este singura neîmplinire pe care o au în ceea ce o prive[te pe fiica lor.

AMINTIRI, JUCåRII... M`d`lina vine acas` la p`rin]i foarte des. Cînd este cazul, vine [i de cîteva ori pe s`pt`mîn`, dar în general la dou` s`pt`mîni. Au fost [i r`mîn o familie unit`. Prin casa p`rin]ilor s\nt fotografii cu M`d`lina, afi[e, revistele în care s-a scris despre ea s\nt p`strate cu sfin]enie. Am v`zut chiar o p`pu[` care îi sem`na. Mai este p`strat [i un c`]elu[ galben de plu[, chinezesc, de care s-a bucurat copilul M`d`lina la un Cr`ciun cînd avea 6 ani... Uneori o n`p`de[te dorul dup` locul în care a copil`rit [i merge acolo. Familia Manole s-a mutat de mai multe ori. Dar într-unul din locuri a petrecut cea mai mare parte a copil`riei M`d`lina [i acolo revine o dat` la cî]iva ani. Lucrurile s-au schimbat, dar amintirlle nu.

CLIPE DE PANICå {I GROAZå P`rin]ii artistei î[i amintesc c` în copil`rie [i adolescen]` fiica lor a avut [i momente de încercare. Unul dintre ele a fost cînd, pe la cinci ani, jucîndu-se în fa]a blocului, ni[te copii au r`sturnat peste ea o motociclet` sta]ionat` în apropiere. A fost r`nit` la mîn`, a trebuit s` fie operat` la spital. Mai tîrziu, chiar cu o sear` înainte de a da admitere la liceu, s-a a[ezat din gre[eal` într-un ac. Au tr`it momente de panic` mare pentru c` acul intrase în ven` [i tot înainta. Au mers la urgen]`, i-au f`cut radiografii [i au operat-o rapid. Momente de groaz` au mai tr`it p`rin]ii [i mai tîrziu, dup` ce M`d`lina era cunoscut` deja. Într-o sear` televiziunile au anun]at c` artista [i so]ul ei s-au accidentat în timp ce se întorceau de pe Litoral. Nu a fost nimic grav, dar faptul c` la [tiri se prezenta totul alarmist [i senza]ional, iar ei nu puteau lua leg`tura telefonic cu fiica lor a f`cut ca a[teptarea s` fie de groaz`. În realitate, fiind noapte, ma[ina lovise o c`ru]` f`r` nici o surs` luminoas`. Nu a p`]it nimeni nimic, îns`.

„PREA MULTå DECEN}å“ Doamna Eugenia Manole regret` c` fiica ei are atît de mult bun-sim]. „Îmi este ciud` c` de zece ani încoace p`streaz` aceea[i decen]` a ei. Este prea bun`, trece prea mult de la ea. A fost de multe ori invitat` în emisiune la Teo. O dat` i-a zis [i ea în direct: «M`d`lina, fii [i tu mai tupeist`!». «Nu pot», i-a zis M`d`lina. «Cine m` place, m` place a[a cum s\nt». Ea niciodat` nu [i-a aranjat ceva la ziar sau la televiziune, dac` au chemat-o, bine, dac` nu, nu. Se duce numai acolo unde simte suflete[te s` mearg`“. Edi}ie de Colec}ie Luni, 14 iulie 2008 Jurnalul Na}ional 7

M`d`lina Manole PRIETENIE

„Cazul“ M`d`lina Pe scena „Cerbului de Aur“, al`turi de Ion Cristinoiu, Marius }eicu [i Octavian Ursulescu.

Din albumul programului 3, Radio Rom~nia, 1986: M`dalina Manole (cu chitara), {tefania Ghi]` (ex Alfa [i Beta), Costin Diaconescu (al treilea de sus) [i Marin Constantin – redactori, Sofia {incan – redactor-[ef

M`d`lina, pe c\nd era controlor de trafic aerian la aeroport (st\nga jos)

8 Jurnalul Na}ional

Luni, 14 iulie 2008 Edi}ie de Colec}ie

M`d`lina Manole PRIETENIE

Ascult\nd muzica M`d`linei Manole, sufletul nostru se transform`… \n iubire. ROXANA VINTILå

`d`lina Manole [i Costin Diaconescu, membru \n Consiliul de Onoare al Clubului Rom~n de Pres`, s-au cunoscut la „Cenaclul Flac`ra“ [i la „Serb`rile Sc\nteii Tineretului“, unde acesta din urm`, fiind redactor la Radio Rom~nia, venea pentru a scrie cronici. Despre amintirile care \i leag` ne vorbesc am\ndoi cu mare drag, dar [i cu oarecare nostalgie: „|n culisele scenei, la Ploie[ti la selec]iile ad-hoc pentru tinerii arti[ti din ora[ele pe care le str`b`tea caravana «Serb`rilor», prin septembrie-octombrie 1982, am auzit prima dat` glasurile curate, cristaline, surprinz`tor [colite a dou` liceene din localitate: c\ntau folk (a[a era moda vremii) [i se acompaniau cu propriile instrumente: chitar` (Magdalena Manole) [i flaut ({tefania Ghi]`), poveste[te Costin Diaconescu. |mi amintesc de perioada \n care cele dou` tinere talente au fost adoptate de trupa veteranilor (Victor Socaciu, Vasile {eicaru, {tefan Hru[c`, Gheorghiu, Ro[u [i Negru, Compact, Ionela Prodan, Florica Bradu): Ce arti[ti, ce prieteni… “

„|n culisele scenei, la Ploie[ti la selec]iile ad-hoc pentru tinerii arti[ti din ora[ele pe care le str`b`tea caravana «Serb`rilor», prin septembrie-octombrie 1982, am auzit prima dat` glasurile curate, cristaline, surprinz`tor [colite a dou` liceene din localitate: c\ntau folk (a[a era moda vremii) [i se acompaniau cu propriile instrumente: chitar` (Magdalena Manole) [i flaut ({tefania Ghi]`)“ Costin Diaconescu prieten

INSTRUMENTUL LUI DUMNEZEU. C\nd M`d`lina a venit la Bucure[ti, singurul om pe care \l cuno[tea era Costin Diaconescu: „Pe el l-am sunat [i i-am zis: Costin, ajut`-m`! Vreau s` g`sesc de lucru în ora[ul `sta, ca s` m` \ntre]in, [i s` m` pot \nscrie la «{coala Popular` de Art`». Pentru mine, Costin a fost instrumentul lui Dumnezeu, m`rturise[te artista. „Fiind redactor la radio, avea multe cuno[tin]e. A deschis o agend`, a sunat la Otopeni, [i chiar atunci se sus]ineau examene. Mi-au pus în bra]e un manual de englez` de naviga]ie, nu de convorbiri uzuale, ci specializat. Erau doar [ase locuri [i [ase candi-

„A doua zi, \n studioul 6, {erban c\nta la pian o pies` nou`: t\n`ra [i frumoasa interpret` a prins linia melodic` din prima. «Ce timbru aparte! Vezi {erban?», zic eu. {erban s-a prins din prima c` vocea ei [i talentul lui vor face istorie \n muzica rom~neasc` de gen“ Costin Diaconescu prieten

date, dar am \nv`]at [i am intrat. O lun` m-am familiarizat cu engleza. Eram trimis` la [ase luni la [coala de controlori de trafic aerian de la B`neasa, am devenit controlor de trafic aerian auxiliar. La ora asta a[ fi fost un controlor de trafic plin“, spune M`d`lina Manole.

CA |N FILME. Controlorul nu e neap`rat cel care st` în turn, ca[a um crede toat` lumea. C\nd spui dirijare, toat` lumea se gânde[te imediat la turn, dar nu este a[a, explic` interpreta: „Turnul este cel care dirijeaz` avionul cât se vede. La aterizare sau la decolare, din momentul în care îl pierzi în v`zduh, el apare pe radare. Se vede pe el un bord a[a cum vedem noi în filme... Eu aici am lucrat. Este o meserie extraordinar`. Pentru nimic altceva nu a[ fi schimbat aceast` meserie cu alta, numai pentru muzic` am f`cut asta“. Pe m`sur` ce timpul tre-

c e \nve]i [i intri în lumea fascinant` a zborului \nalt, \ntr-o c`l`torie printre nori, dar care nu-]i permite s` fii cu capul \n nori absolut niciodat`. „Pu]in c\te pu]in sim]i adrenalina pe care ]i-o ofer` aceast` meserie. E o responsabilitate enorm`. Avioanele, pilo]ii [i oamenii aceia depind de ceea ce tu le spui. Tu de la sol faci asta. Dup` patru ani am l`sat profesia aceasta. Spre stupefac]ia comandantului [i a colegilor.“

PU{TOAICA. Costin Diaconescu continu` firul pove[tii [i ne aduce \n anul 1985, „c\nd maestrul Adrian P`unescu a p`]it-o definitiv

cu „organele de partid“, (tot) la Ploie[ti se va fi fost terminat [i cariera muzical` a celor dou` tinere. Dar destinul a vrut s` fie altfel. Am sim]it c` vocea [i talentul domni[oarei Manole nu trebuie s` se risipeasc`. |mi amintesc c\t de frumos sunau versurile lui Radu Stanca („Pas`rea de foc a dragostei“) pe muzica creat` de chitarista-pu[toaica-liceeana Manole!“

ADULMECA TALENTUL. Ca redactor, pe vremea aceea la Radio Na]ional programul 3, av\nd [i studii muzicale, Costin Diaconescu i-a prezentat imediat „cazul“ poetului Lucian Avramescu, [eful cenaclului: „El zicea c` nu are ureche muzical`, c` este afon, de aceea avea mare \ncredere \n verdictul meu. Adev`rul este c` – am \n]eles mai t\rziu – Lucian avea o cultur` extraordinar`, un fler asemenea [i adulmeca talentul de la o po[t`“. Lucr\nd \n Radio Rom~nia, Costin Diaconescu cuno[tea mul]i compozitori, cu unii fiind chiar prieten, c`rora le-a vorbit cu entuziasm despre descoperirea sa: „Regretatul prieten {erban Georgescu n-a stat mult pe g\nduri. Repezit [i aiurit cum era, dar genial, mi-a zis s` o aduc imediat la Radio. A doua zi, \n studioul 6, {erban c\nta la pian o pies` nou`: t\n`ra [i frumoasa interpret` a prins linia melodic` din prima. „Ce timbru aparte! Vezi {erban?“, zic eu. {erban s-a prins din prima c` vocea ei [i talentul lui vor face istorie \n muzica rom~neasc` de gen. Mi-a spus-o atunci pe loc: „Costine, de acuma esti na[ul“ marii noastre iubiri, muzica. Dup` cum z\mbea, cu sub\n]eles, mi-am dat seama c` {erban cuceritorul era cucerit… |ncepea «era» M`dalina Manole…“, a încheiat Costin Diaconescu.

VINO, DRAGOSTEA MEA Muzica: {erban Georgescu Versuri: Aurel Storin

Mi-e dor de-o f\nt\n` cu cer curat, Mi-e dor de-un cuv\nt nerostit, Mi-e dor s-aud ploaia sub care-am stat, Ascult\nd glasul ei vr`jit. Mi-e dor de-o t`cere de catifea, Mi-e dor s` te [tiu fericit, Mi-e dor la fereastr` de umbra ta C\nd alerg u[a-n prag s-o deschid. Refren: Vino, dragostea mea, Prima [i ultima stea, Care te-aprinzi mereu, Tu, carul mare al cerului meu. Vino, dragostea mea, Marea te-a[teapt` [i ea, Vino, s`-mi fii mereu Barca pe valuri a visului meu. Mi-e dor de-o privire cum nu mai [tiu, Mi-e dor de un gest f`r` rost, S`-mi spun` [i noaptea plec\nd t\rziu C` exi[ti, c` vei fi, c-ai fost. Mi-e dor de speran]a de \nceput C\nd florile-au lacrimi \n zori, Mi-e dor de secunda care-a trecut {i-am uitat s`-]i mai spun c` mi-e dor. (Piesa nr. 5)

DESTINUL. Costin Diaconescu ram\ne pentru M`d`lina, a[a cum a mai spus [i repet`, „instrumentul Domnului. Prima dat` m-a ajutat cu serviciul. A doua oar` mi-a f`cut cuno[tin]` cu {erban Georgescu…“ Edi}ie de Colec}ie Luni, 14 iulie 2008 Jurnalul Na}ional 9

M`d`lina Manole COMPOZITORUL

La propunerea lui Ionel Tudor, compozitorul Dan {tef`nic` i-a oferit melodia „Pentru noi nu poate fi alt cer“, din filmul „Nelu“.

Mamaia, 1988 (de la st\nga la dreapta): Loredana Groza, Cornel Fugaru, {erban Georgescu, M`d`lina Manole, Daniel Iord`chioaie, C`t`lin Cri[an, Gabriel Doroban]u, Silvia Dumitrescu, Laura Stoica

„Noi doi am f`cut istorie“ M`d`lina Manole [i {erban Georgescu s-au cunoscut prin intermediul lui Costin Diaconescu, redactorul muzical de la Radio România, vechi amic al M`d`linei. DANIELA {ONTICå IONU} RåDUICå

Î 10 Jurnalul Na}ional

ntr-o zi, Costin a sunat-o pe artist` [i a chemat-o s`-i fac` cuno[tin]` cu {erban Georgescu. M`d`lina nu a

începutul unei colabor`ri de succes [i al unei pove[ti sentimentale. S-au c`s`torit [i au tr`it împreun` 15 ani. S-a întîmplat îns` ca firul destinului lor s` se rup`. „Mi-e foarte greu s` vorbesc despre el acum, s` mai povestesc tot filmul vie]ii care are o lungime de vreo 15 ani. Pentru c`, din nenorocire, el nu mai este [i mi-e foarte greu s` iau via]a de la început [i s-o povestesc“, ne-a spus artista.

pus prea mult pre] pe acea înt\lnire, chiar a [i întîrziat un pic. Auzise destule bîrfe pe tema compozitorilor [i a tinerelor debutante. A mers totu[i la Radio. Acolo, în Studioul 6, au început s` c\nte: ea vocal, el la pian. I-a compus prima pies` [i astfel M`d`lina a ajuns la Festivalul de la Mamaia. Era

Luni, 14 iulie 2008 Edi}ie de Colec}ie

AMINTIRI. Despre cuplul {erban GoergescuM`d`lina Manole ne-a povestit cîte ceva doamna Tan]a Aguri]a Ni]`, fosta vecin` a lor. „Se \n]elegeau bine, dar cu mult` bun`voin]` din partea M`d`linei. Nu credeam c` o s` se despart`. Chiar cu o s`pt`m\n` \nainte de urm`toarea c`s`torie a lui {erban Georgescu, am primit un telefon de la el,

care m` ruga s` intervin s` se \mpace cu M`d`lina. Mi-a spus: «Te rog, vorbe[te cu M`d`lina, sînt \n stare s` \i dau un sac plin cu aur!». Bine, astea erau exager`rile lui de artist... Am r`mas surprins` de atitudinea lui, mai ales c` urma s` se rec`s`toreasc`. Sigur c` i-am spus M`d`linei, dar ea nici nu a vrut s` aud` de a[a ceva. {tiu c` a iubit-o foarte mult, dar s\nt convins` c` nu M`d`lina a determinat desp`r]irea lor“, a spus doamna Ni]`. Cu doar c\teva zile înainte de a se pr`p`di în 2007, {erban a sunat-o pe M`d`lina [i i-a spus: „S` nu ui]i c` noi doi am f`cut istorie!“. M`d`lina Manole vrea ca {erban Georgescu s` r`mîn` în amintirea românilor a[a cum merit` [i cum a fost, drept compozitorul unora dintre cele mai fredonate melodii.

EI, {I CE? Muzica: {erban Georgescu Versuri: Aurel Felea

Ei, [i ce dac` oamenii vorbesc/ C` tu ]ii la mine, c` eu ]in la tine,/ Ei, [i ce dac` ne mai [i b\rfesc,/ E liber oricine s` spun` orice!// Dorul nu-i la-ndem\na oricui,/ E firesc, unii-l cam gelozesc,/ Dar un dor curat, trainic [i-adev`rat,/ E un c\ntec m`iastru.// Vorbe-n v\nt multe s\nt pe p`m\nt,/ Trec [i mor, ca [i frunzele-n zbor,/ |ns` oric\te ar fi, ele nu pot umbri/ Cerul nostru albastru. (Piesa nr. 6)

M`d`lina Manole DESTIN

Omul sufletului C\nd vine vorba despre povestea de iubire pe care o tr`ie[te acum, M`d`lina Manole spune c` este cel mai frumos lucru care i s-a întîmplat vreodat`. Este fericit` c` l-a g`sit pe „omul sufletului“ ei, a[a cum spune un c\ntec pe care îl interpreteaz`.

JUCåTORUL DE IUBIRI Muzica: {erban Georgescu Versuri: George }`rnea

Po]i aduna \ntr-o via]` averi, dar s`-]i pierzi fericirea-ntr-o zi, F`r` lumina iubirii de ieri, ce soare te poate-nc`lzi? Cum s` a[tep]i o iertare \n plus c\nd ajungi obosit [i stingher F`r` iubire \n prag de apus pe-o stea inundat` de ger. Refren: Ai crezut c` treci prin via]` mai u[or, dac` faci din dragoste un joc, Ai crezut c` po]i pl`ti cu un s`rut [i iat` c-ai pierdut tot ce-ai avut, Ai crezut c` nu m` doare vorba ta [i p`strezi f`r\ma de noroc, Ai crezut c` po]i pl`ti cu un s`rut [i iat` c-ai pierdut tot ce-ai avut. Pot s` te iert [i te pot m\ng\ia, dar cum crezi c` din tot ce ]i-ai str\ns S-ar nimeri vreo comoar` s`-mi ia din suflet povara de pl\ns? Cum s` nu simt ce e-n sufletul t`u c\t` vreme doar eu ]i-am r`mas, |ntr-o t\rzie p`rere de r`u, prilejul de ultim popas.

DANIELA {ONTICå

fost s` fie iubire. S-au v`zut, s-au pl`cut [i au devenit unul pentru altul „Omul sufletului meu“. Ea artist`, el muzician, regizor de sunet, om care iube[te [i cunoa[te muzica.

EA. Despre povestea de iubire pe care o tr`ie[te acum, M`d`lina ne-a spus c` este perioada vie]ii ei cea mai frumoas`. „Am v`zut c\t de mult m` iube[te Dumnezeu, dac` m-a înt`rit [i m-a ajutat s` o iau de la început. Mi l-a adus pe omul sufletului meu într-o sear` în fa]a ochilor. E minunat ce mi se înt\mpl`! Sem`n`m foarte mult, c\teodat` m` [i sperie asem`narea asta, avem acelea[i gusturi muzicale [i p`reri [i principii de via]`. Am reu[it s`-mi reg`sesc echilibrul de care am nevoie ca s` m` lupt cu toat` lumea [i cu vremurile pe care le tr`im.“ EL. De cealalt` parte, logodnicul M`d`linei, Petru Mircea (c`ruia lumea îi spune Puiu, iar M`d`lina îl alint` Puiucu), poveste[te cum s-a înfiripat povestea frumoas` dintre ei. „Ne-am întîlnit prima dat` cam acum [apte ani la Ia[i. Eu eram student în ultimul an la Conservatorul «George Enescu» [i în acela[i timp lucram ca redactor muzical la studioul din Ia[i al Televiziunii Rom~ne. A[a se face c`, profitînd de vizita «fetei cu p`rul de foc» în ora[ pentru un spectacol, ne-am pomenit amîndoi pentru prima oar` fa]` în fa]` discutînd despre muzic`, succes, un nou album ce tocmai urma s` apar`… Acolo [i atunci a început (aveam s` con[tientiz`m amîndoi peste ceva vreme) drumul pe care cu to]ii îl facem în via]` c`tre «sufletulpereche». Din acel moment, nu am f`cut nimic altceva decît s` ne urm`m fiecare, cumin]i, destinul. Eu am ajuns s` lucrez în Bucure[ti la Pro TV [i s` colaborez ca muzician [i inginer de sunet cu studioul SPIRIT PRODUCTION al prietenului Gheorghe Gheorghiu. Aici aveam s` o reîntîlnesc dup` trei ani, unde venise gr`bit` cu treab`, pentru a-[i orchestra piesa, ghici]i care: «Omul sufletului meu»! Exact asta am

S-au cunoscut la \nregistrarea melodiei „Omul sufletului meu“ (Piesa nr. 7)

devenit de atunci unul pentru cel`lalt, «omul sufletului meu». A[a a început povestea noastr` de dragoste [i a[a am descoperit-o pe M`d`lina în toat` splendoarea ei: vesel`, sensibil`, dar în acela[i timp puternic`, hot`rît`, riguroas` cu propria-i meserie [i, mai presus de toate, sincer`“, spune Puiu Mircea. Concluzia este una fericit` [i optimist`: „Am început a[adar prin a imp`r]i muzica [i am ajuns s` împ`r]im [i via]a. Sînt doar cîteva luni de cînd ne-am mutat în casa visurilor noastre, sîntem pe final cu amenaj`rile, studioul muzical propriu e [i el, bineîn]eles, aproape gata, nu ne r`mîne acum decît s` aplic`m [i «decora]iunile» cele mai de pre]: copiii no[tri“. Nu putem decît s` le dorim [i noi acela[i lucru.

„Asta am devenit de atunci unul pentru cel`lalt, «omul sufletului meu». A[a a început povestea noastr` de dragoste [i a[a am descoperit-o pe M`d`lina în toat` splendoarea ei“ Puiu Mircea

Edi}ie de Colec}ie Luni, 14 iulie 2008 Jurnalul Na}ional 11

M`d`lina Manole INSPIRA}IE

M`d`lina a primit mai de mult o scrisoare la recep]ia hotelui de la mare unde urma s` cînte.

R`s

VREAU Så TE UIT Muzica: {erban Georgescu Versuri: Roxana Popescu

Plec, te las cu bine, Nu-]i cer nimic, nu vreau nimic, C\t m-ai min]it, c\t m-ai min]it, N-ai vrut s`-mi spui de dragul cui ne-am desp`r]it. {i dac` plec, [tiu c` nu-]i pas`, Ai drumul t`u, ai rostul t`u C\t te-am iubit, c\t te-am iubit, Dar \ntr-o zi iubirea mea \]i va lipsi.

„{tiu c` am r`scolit multe suflete cîntînd melodii pe versurile Roxanei Popescu [i înc` vom mai r`scoli“, spune M`d`lina.

Refren: Vreau s` te uit ca s` pot ierta, Eu m` dezleg de iubirea ta, Vreau s` te uit fie orice-ar fi, Vreau s` te uit ca s` pot tr`i. Plec, mi-e dor de soare, C\t te-am iubit, c\t m-ai min]it, Nu m` opri, e prea t\rziu, Cad triste ploi \n urma ta, \n urma mea.

DANIELA {ONTICå

(Piesa nr. 8)

„Ea [i acum este omul cu care colaborez cel mai bine în materie de versuri. Acest nou album, ca [i cel de dinainte, are majoritatea versurilor scrise de Roxana Popescu. Este omul care m` [tie cel mai bine. Îmi [tie sufletul [i via]a foarte bine, m` în]elege foarte bine [i, profesional, a [tiut întotdeauna ce doresc eu s` spun lumii. E suficient s` ne uit`m una în ochii celeilalte“ M`d`lina Manole O reuniune de clas` cu fo[tii colegi de liceu

12 Jurnalul Na}ional

\ntecele aduse publicului de M`d`lina au versuri scrise de nume mari precum poe]ii George }`rnea [i Dan Verona sau maestrul Aurel Felea. Dar cele mai multe s\nt scrise de Roxana Popescu, un nume pe atît de sonor [i cunoscut, pe cît de sensibile s\nt mesajele transmise prin vers. Roxana Popescu este foarte direct` în exprimare, nu ocole[te, nu menajeaz`, spune exact ce are de spus. Poate de aceea îi [i ies versurile c\ntecelor atît de bine, iar un cîntec scris de ea cucere[te publicul de prima dat`. Pare a avea sertare [i sert`ra[e cu pove[ti: el [i ea care s-au întîlnit la un dans, ei doi care se despart, ea care are nevoie de dragostea lui mai mult ca orice, el care o caut`, dar e prea tîrziu. {i cîte altele! Pe M`d`lina Manole a cunoscut-o în urm` cu vreo 20 de ani, în perioada în care artista a început s` cînte melodii compuse de {erban Georgescu. Au r`mas prietene, de[i uneori s-au [i certat. M`d`lina spune c` autoarea textelor ei de melodii îi cunoa[te foarte bine starea sufleteasc`. „Ea [i acum este omul cu care colaborez cel mai bine în materie de versuri. Acest nou album, ca [i cel de dinainte, are majorita-

Luni, 14 iulie 2008 Edi}ie de Colec}ie

Era „aten]ionat`“ c` într-o zi, la ora cutare, va fi atacat`. Poli]ia a

M`d`lina Manole

luat în serios amenin]area, dar, din fericire, nu s-a întîmplat nimic.

INSPIRA}IE

scolire de suflet tea versurilor scrise de Roxana Popescu. Este omul care m` [tie cel mai bine. Îmi [tie sufletul [i via]a foarte bine, m` în]elege foarte bine [i, profesional, a [tiut întotdeauna ce doresc eu s` spun lumii. E suficient s` ne uit`m una în ochii celeilalte“, ne-a spus M`d`lina Manole.

BIOCENOZå. Ce spune Roxana Popescu despre omul M`d`lina? „Ca om – c` [i femeile s\nt oameni! – M`d`lina este \n primul r\nd un om foarte muncitor. Mi-a [i zis: «Domnule, dac` trebuie s` m` duc la ultima televiziune, ni[a-ni[elor, m` preg`tesc [i m` duc ca lumea». Munce[te foarte mult [i \n studio, [i c\nd \[i caut` piesele. C\nd le \nva]` î]i cere: «Cuv\ntul `sta mie nu \mi place sau sunetul `sta nu \l simt». Nu d` rasoale. Ce am constatat eu de-a lungul [i de-a latul «secolului» de c\nd ne cunoa[tem este c` e consecvent`, iar atunci cînd lucreaz` cu cineva se ]ine de omul `la orice i-ar face. Este singura persoan` din via]a mea cu care m-am certat foarte r`u, [i eu de obicei nu revin, [i ne-am \mp`cat. Minimum 65% din ce c\nta ea a fost scris de mine. Dup` 20 de ani de lucrat \mpreun` se creeaz` un fel de biocenoz`, ca mu[chiul cu copacul, nu mai [tie copacul dac` este hot`r\t s` aib` un mu[chi sau dac` `la arat` nordul, sudul, pe mu[chi nu-l mai intereseaz`, nici pe copac. Este o tip` care s-a luptat toat` via]a. Uita]i-v` la ea cum arat` la v\rsta pe care o are! Dac` vrea [i-o spune, dac` nu, nu, dar, \n orice caz, faptul c` arat` at\t de bine – [i asta e o munc`. Este o munc` extraordinar` [i uita]i-v` la oamenii activi c` arat` altfel, mult mai proaspe]i. A nu se crede c` a venit Mama Natur` [i a zis: «Ia, Manole, [i tu de aici tinere]e f`r` b`tr\ne]e!». Chiar zicea {erban: «Uit`-te, domne, la femeia asta, se hr`ne[te cu trei frunze. Nu ai vrea s` \i fii du[man c\t` voin]` are!». Nu este un cadou c` arat` at\t de bine acum. Chiar a[ vrea s`

scrie]i asta \mpreun` cu felicit`rile mele! A[ mai zice c` a trebuit s` \[i sacrifice mult din via]a personal` ca s` fie ceea ce este. Bravo ei!“.

INSPIRA}IE. De unde îi vin ideile s` scrie texte pentru melodii? Din via]`, de oriunde. Nu s-a inspirat niciodat` din propria via]`, nici din cea a artistului pentru care a scris textele. I se pare o vulgaritate. „Nu intereseaz` pe nimeni via]a mea privat`. Poate c` eu s\nt nimeni ca via]` privat`, totul este s` scrii ceva \n care o categorie de femei, cu tipul meu de sensibilitate [i ]in\nd cont [i de tipul interpretului de sensibilitate, s` se reg`seasc`. Pentru c` \ntr-un fel

„A fost o situa]ie cînd într-o balad` rock era vorba despre ceva de genul «Tu mi-ai promis c` o la[i pe cealalt`»... Ei bine, toat` lumea a \ntrebat-o: «Oare nu a scris din via]a ta, M`d`lina?», iar ea le-a spus: «Nu, domne, a[a am primit textul»“

„M`d`lina este \n primul r\nd un om foarte muncitor. Ce am constatat eu de-a lungul [i de-a latul «secolului» de c\nd ne cunoa[tem este c` e consecvent`, iar atunci cînd lucreaz` cu cineva se ]ine de omul `la orice i-ar face. Este singura persoan` din via]a mea cu care m-am certat foarte r`u, [i eu de obicei nu revin, [i ne-am \mp`cat“ Roxana Popescu textier`

spun eu «|mi pl\ng iubirea pierdut`» [i M`d`lina Manole simte altfel, deci eu trebuia s` adaptez la interpret [i la femeie \n general. Pentru c` altfel nu intereseaz` pe nimeni. De exemplu, a fost iar o situa]ie cînd într-o balad` rock era vorba despre ceva de genul «Tu mi-ai promis c` o la[i pe cealalt`»... Ei bine, toat` lumea a \ntrebat-o: «Oare nu a scris din via]a ta, M`d`lina?», iar ea le-a spus: «Nu, domne, a[a am primit textul»“, ne-a m`rturisit Roxana Popescu.

CE A FOST ÎNTÎI. „Am colaborat bine cu M`d`lina, dar nu mi-a furnizat am`nunte din via]a personal`. Ideea c` arta o faci a[a [i stai c` vine muza... asteas false mituri. Trebuie s` fii foarte organizat [i s` [tii exact ce vrei. S` creezi \n cele trei minute o atmosfer` care s` se lege cu muzica [i o poveste sau o stare care s` intereseze pe foarte mult` lume.“ Cum se scrie un text pentru un cîntec? Roxana Popescu ne r`spunde: „Dac` ai [coal` de muzic`, cum e cazul meu, care am Conservatorul, ]i se d` partitura. {i tu va trebui nu s` scrii ce]i d` prin cap [i ce ai visat tu c\nd erai mai mic c` ai vrea s` scrii, trebuie s` te integrezi... S` scrii ceea ce vrea melodia. Ca o femeie care trebuie s` ]in` cont atunci cînd se îmbrac` [i de propria personalitate, [i de locul unde se duce. Ideal este s` nu se [tie ce a fost f`cut \nainte, textul sau muzica“.

STAI LÎNGå MINE, MAMå Muzica: {erban Georgescu Versuri: Roxana Popescu

Nu, înc` nu [tiu Ce sf\nt` lege Te-a pl`smuit a[a, Cui s`-i mul]umesc C` am norocul S` fii tu mama mea Z\mbe[ti [i, Doamne, c\t \mi placi Stai l\ng` mine, mam`, {i spune-mi ce mai faci E[ti singurul om Ce din iubire Mi-ar fi iertat orice, Tu m-ai \nv`]at Credin]a oarb` |n vis [i dragoste {i c\nd cu via]a nu m`-mpac Stai l\ng` mine, mam`, {i spune-mi ce s` fac Eu \n ochii t`i R`m\n pe via]` Tot puiul cel mai mic, Vezi, tu mi-ai dat tot {i niciodat` Nu mi-ai cerut nimic, Dar eu s\nt mare de acum Stai l\ng` mine, mam`, {i cere-mi ce vrei tu, Dar anii se cern {i peste mine {i peste via]a ta Tu, m`icu]a mea, S` fii cuminte S` nu p`]e[ti ceva Te rog, tu nu m` p`r`si Fii fericit`, mam`, {i ve[nic` s`-mi fii. (Piesa nr. 9)

Edi}ie de Colec}ie Luni, 14 iulie 2008 Jurnalul Na}ional 13

M`d`lina Manole SERBåRILE

|nceput de drum ambi]ios |n anii liceului, M`d`lina Manole a cunoscut consacrarea la cenaclul Serb`rile Sc\nteii Tineretului. Ea [i {tefania Ghi]` formau duetul Alfa [i Beta.

le-am [i botezat duetul lor «Alfa [i Beta». Era o fat` proasp`t`, frumoas`, fermec`toare pe scen` pentru public. C\nd era vorba de un public preponderent masculin sau c\nd sus]ineam spectacole \n unit`]i militare, aproape c` nu mai conta dac` ea c\nt` sau nu. Important era s` apar` pe scen`.“ A devenit vedet` foarte repede, de altfel la Serb`ri, [i ziarul Scînteia Tineretului st` m`rturie, a luat premiul de debut cu acest duet, iar c\nd avea 17 ani, M`d`lina a luat Premiul de Consacrare.

MIHAI {TIRBU

a Serb`rile Sc\nteii Tineretului s-a f`cut remarcat` M`d`lina Manole. „Era un fel de cenaclu care \mbina valori consacrate [i debutan]i, spune cel care l-a condus, poetul Lucian Avramescu. Era un spectacol «pe ro]i». B`tea ]ara. Spectacolele noastre se desf`[urau \n primul r\nd pe stadioane [i \n s`li de sport. Unii \l asem`nau cu Cenaclul Flac`ra, dar erau deosebiri esen]iale \ntre Flac`ra [i Serb`ri [i deosebiri esen]iale \ntre mine [i poetul Adrian P`unescu, pe care \l pre]uiesc.“ M`d`lina avea 15 ani c\nd a venit cu tat`l ei la Sala Sporturilor din Ploie[ti. „C\nta la chitar` rece melodii de dragoste \mpreun` cu {tefania Ghi]`, de altfel

14 Jurnalul Na}ional

„Am apreciat la ea seriozitatea pentru scen`, ambi]ia de a se preg`ti continuu, dorin]a de a deveni artist`. Nu a fost suficient c` Dumnezeu i-a dat frumuse]e [i talent. A avut [i o voin]` teribil` s` \nve]e de la cei mai importan]i, mai mari dec\t ea \n arta scenic`“ Lucian Avramescu poet

SILITOARE. Dincolo de faptul c` era o fat` frumoas` [i talentat`, avea o excelent` preg`tire pentru scen`. „Voia s` \nve]e de la al]i arti[ti, av\ndu-i al`turi pe Ion Caramitru, care era

Luni, 14 iulie 2008 Edi}ie de Colec}ie

[i este un titan al scenei, pe Florica Bradu, o mare c\nt`rea]` de muzic` popular`, oameni cu experien]a scenei cu sute [i sute de spectacole. M`d`lina [tia s` stea l\ng` ei, s` nu plece din culise, chiar dac` spectacolul dura [i zece ore.“ C\nta \mpreun` cu Ro[u [i Negru, f`cea voci la Victor Socaciu sau la Gheorghe Gheorghiu.

SERIOZITATE. |n timp ce al]ii mai pierdeau vremea la un pocher, la o bere [i erau greu de g`sit prin culise, M`d`lina st`tea tot timpul l\ng` scen`. |n acest fel l-a c\[tigat pe poetul Lucian Avramescu. „Atunci am [i titularizat-o \n Serb`ri de la o v\rst` fraged`, a[a cum am f`cut cu Gyuri Pascu, care [i el a participat la circa 800 de spectacole pe stadioane [i s`li de sport la o v\rst` crud`. Consacrarea ei a fost la mine, iar ea glume[te serios uneori [i spune c` s\nt al doilea tat` al ei, tat`l de scen`.“ ACLAMATå. M`d`lina d`dea sute de autografe. I se scanda numele pe stadion. „|n rest, dac` se pupa cu b`ie]ii... {tiu c` era \ndr`gostit` de unul de la Compact de la Cluj. I-am zis c` \i dau vreo dou` palme la popou dac` face n`zb\tii, pentru c` tat`l ei mi-a zis: «Domnule Avramescu, v-o \ncredin]ez, e un copil. Ave]i grij` de ea!». Am avut grij` de ea c\t am putut.“ {i nu l-a dezam`git.

M`d`lina Manole SERBåRILE

{I VEI PLECA Muzica: {erban Georgescu Versuri: Roxana Popescu

Duetul Alfa [i Beta: Magdalena Manole [i {tefania Ghi]`. „Na[ul“ lor le-a fost poetul Lucian Avramescu, cel care conducea cenaclul „Serb`rile Sc\nteii Tineretului“

„CEI MAI FRUMO{I ANI AI NO{TRI“ C\nd am sunat-o pe cealalt` jum`tate a duetului Alfa [i Beta, [i-a dat imediat seama de inten]ia mea: „De mult nu mi s-a mai spus {tefania Ghi]`. Acum s\nt Bara“. Cu M`d`lina, {tefania s-a cunoscut la Ploie[ti la Cenaclul Flac`ra. „Ea a c\ntat doar cu chitara o melodie, iar eu am c\ntat cu un b`iat [i o fat`. Pe vremea aceea c\ntam [i cu flautul. Am vorbit cu M`d`lina [i ne-am g\ndit c` dac` tot s\ntem din Ploie[ti ar fi bine s` c\nt`m \mpreun`.“ Au preg`tit o pies` [i i-au prezentat-o poetului Adrian P`unescu. „I-a pl`cut, \ns` era rezervat, pentru c` pe vremea aia erau foarte mul]i arti[ti consacra]i. Era Hru[c`, era {eicaru…“ Au mers la Bra[ov, unde a [i avut loc prima lor experien]` deosebit`. „Nicu Alifantis a fost foarte atent cu noi [i ne-a dat sfaturi.“ Au mai urmat dou` spectacole, dup` care au auzit de cel`lalt cenaclu. „Am mers \mpreun` la Serb`rile Sc\nteii Tineretului [i am c\ntat \ntr-un spectacol, iar poetul Lucian Avramescu a fost foarte \nc\ntat [i a zis c` o s` facem parte din trupa sa [i c` vom merge \mpreun`

\n turnee. Acei ani au fost cei mai frumo[i din via]a noastr`“, spune {tefania. Mergeau o perioad` la [coal`, apoi urma o s`pt`m\n` \n turnee. Colegilor de [coal` le povesteau cum a fost. Erau al`turi de to]i marii arti[ti [i de toate trupele mari. „Cu Voltaj, cu Minculescu, cu Ro[u [i Negru, cu Liviu Tudan, cu Sfinx, cu Gyuri Pascu, au fost Nichita St`nescu cu noi, Caramitru, foarte mul]i interpre]i de muzic` popular`.“ |n turnee era o atmosfer` deosebit`. „M`d`lina era o fat` foarte vesel`, un copil foarte ambi]ios, \i pl`cea scena. Nu aveam nici o grij`, eram fericite, plecam peste tot“, spune {tefania Bara. „Înt\i alegeam textele. Am c\ntat pe versuri de Zaharia Stancu, Lucian Avramescu [i Mihai Eminescu. Piesa care ne-a consacrat pe noi [i ne pl`cea foarte tare a fost pe versurile lui Adrian P`unescu, «Iert`rile». La aceast` pies` am f`cut \mpreun` strof` [i refren, muzic`, partea de flaut [i de chitar`, dar la celelalte ea se g\ndea cum [i-ar dori s` fie strof`, refren, iar dac` eu aveam ceva de spus spuneam. Am colaborat foarte bine“, \ncheie {tefania.

„Înt\i alegeam textele. Am c\ntat pe versuri de Zaharia Stancu, Lucian Avramescu [i Mihai Eminescu. Piesa care ne-a consacrat pe noi [i ne pl`cea foarte tare a fost pe versurile lui Adrian P`unescu, «Iert`rile»“ {tefania Ghi]` (Bara) fosta coleg` de duet

{i vei pleca, nu mai s\nt femeia ta {i vei pleca spre p`g\na libertate, Dar nu uita c` ]i-am fost [i p\inea [i vinul Doamne, de-a[ fi o floare de-o zi C` florile n-au amintiri! {i vei pleca, fiindc` alta mi te vrea {i mi te ia, ca [i cum n-a[ fi pe lume C\nd vei pleca, ia cu tine [i ve[nicia Las`-mi dec\t o noapte [i-at\t S` dorm [i s`-ncerc s` te uit! {i vei pleca, vei pleca [i asta-i tot Nici nu mai pot, nici nu vreau s-aud iar vorbe Am \n]eles c` iube[ti o alt` femeie Nu te blestem, prea mult te-am iubit Drum bun [i s` fii fericit! De ce \mi e scris tocmai mie? De ce s` pl`tesc pentru doi? De ce zeul bun al iubirii Acum ne-a tr`dat pe-am\ndoi? De ce te g\nde[ti doar la tine? De ce nu te-ntrebi ce simt eu? De ce mai exist` dreptate C\nd tu te \nchini la alt zeu? (Piesa nr. 10)

A{ DA ORICE Muzica: {erban Georgescu Versuri: Roxana Popescu

}i-am vorbit prima oar` {i parc` n-am fost eu, Ai venit ca furtuna Peste sufletul meu, Nu mai [tiam cum m` cheam` {i totu[i te voiam, Poate ]i-am spus doar nimicuri, Dar mie \n g\nd \mi spuneam. Refren: A[ da orice s` aflu cine e[ti {i s` fiu doar o or` cu tine, S` m` invi]i o dat` la o cafea, Doamne, ce mult mi-ar pl`cea. A[ da orice s` aflu ce g\nde[ti S` ghicesc dac`-]i place de mine, Dac` a[ putea s`-i cer eu vie]ii ceva, Numai pe tine te-a[ vrea. N-ai venit cu cadouri, Nu mi-ai dat trandafiri Mi-ai adus nebunia, Focul primei iubiri, Nu [tiu de ce chiar [i ast`zi, M` pierd \n fa]a ta, |nc` m` simt ca pe vremuri C\nd sufletul meu \]i spunea… (Piesa nr. 11)

Edi}ie de Colec}ie Luni, 14 iulie 2008 Jurnalul Na}ional 15

M`d`lina Manole REGISTRE

M`d`lina Manole: „Reac]ia publicului din Sala Radio m-a determinat s` scot un album cu melodii de folclor“.

O voce, mai DA, TE IUBESC Muzica: {erban Georgescu Versuri: Roxana Popescu

Refren: Da, te iubesc Cum n-am iubit pe-altcineva Eu te iubesc, e[ti nebunia mea. Da, te iubesc M` obsedezi, m` st`p\ne[ti, M` cucere[ti numai c\nd m` prive[ti. Tu descoperi focul alb Ascuns \n trupul meu, E[ti zeu p`g\n [i e[ti al meu. Tu [tii chipul meu secret {i sufletul mi-l [tii, Nunta mea de noapte [i de zi. Eu respir de dragul t`u {i dac` ai pleca }i-a[ face r`u cu m\na mea. Poate ardem mult prea mult {i s\ntem prea gelo[i, S\ntem doi nebuni [i doi frumo[i. (Piesa nr. 13)

„Omul care m-a ajutat foarte mult \nainte de a intra \n studio [i de a \nregistra albumul de folclor «Lin`, Lin`, M`d`lin`» a fost buna mea prieten` Maria Dragomiroiu“ M`d`lina Manole

16 Jurnalul Na}ional

Luni, 14 iulie 2008 Edi}ie de Colec}ie

Cînt` aproape orice [i a cîntat de toate: folk la chitar` [i cu vocea, muzic` u[oar`, poprock, balade rock, folclor autentic, colinde. DANIELA {ONTICå

amilia Manole din Ploie[ti ie[ise la plimbare în ora[, era o zi de s`rb`toare, ceva festiv, nimeni nu-[i mai aminte[te precis ce. Cert este c` feti]a M`d`lina atunci a fost vr`jit` de chitara [i glasul fetei de pe scen`, Ana Tetelea. Le-a spus p`rin]ilor c` vrea [i ea s` ajung` într-o zi ca acea fat` [i i-a înnebunit de cap s`-i cumpere o chitar`. Gîndindu-se azi la ce a fost atunci, M`d`lina [tie c` n-a fost o simpl` întîmplare faptul c` mama ei, la nici o s`pt`mîn` de la spectacolul acela, a v`zut-o pe strad` chiar pe Ana Tetelea. A urm`rit-o s` vad` unde st` [i cînd a venit acas` i-a spus feti]ei ei marea veste. Cînt`rea]a aceea era vecina lor, st`tea la cîteva blocuri mai încolo. Doamna Lili [i-a

M`d`lina Manole REGISTRE

multe stiluri f`cut curaj într-o zi [i a sunat la u[a folkistei. De acum, destinul spre muzic` al M`d`linei este scris. Solista folk a primit-o ca elev`, i-a îndrumat vocea [i degetele pe corzile chitarei. De dragul ei, nu-i mai punea la socoteal` toate orele. La sfîr[it i-a d`ruit [i chitara. La 15 ani cînta deja în cenacluri [i compunea muzica pentru „Iert`rile“ lui P`unescu. La radio am auzit-o prima dat` cîntînd folk.

{LAGåRELE. Întîlnirea cu {erban Georgescu a adus-o în fa]a unui vis. Era ca în copil`rie, cînd st`tea în fa]a oglinzii [i o imita pe Angela Similea, care era pentru ea un idol. Desigur, vocea ei este altfel, e mai grav`, e alt gen, dar n-are importan]`, a vr`jit publicul cu pove[ti de dragoste cîntate sfî[ietor, a tulburat suflete, a încîntat oameni de toate vîrstele. O voce care s-a pliat pe conceptul de [lag`r românesc. A umplut de bucurie casele în care radioul mergea continuu, a adus zîmbete pe buzele celor care o cereau la emisiunile cu dedica]ii. Se pare c` îns`[i doamna cîntecului românesc, Angela Similea, a vrut s` se conving` personal de ceea ce reprezenta „fenomenul M`d`lina“ la începutul anilor ’90. LINå, LINå. Cine poate cînta neuitatele, dar [i foarte greu interpretabilele cîntece ale Mariei T`nase este

cu siguran]` un om d`ruit de Dumnezeu cu o voce extraordinar`. Pu]ine au fost cele care au reu[it. M`d`linei i-au venit ca o m`nu[` melodiile Mariei. Aproape c` ]i-e ciud` c` n-a ales drumul muzicii populare. A demonstrat c` poate s` fac` [i asta [i a f`cut totul ca la carte, înregistrînd cu orchestr` adev`rat`, de 20 de instrumenti[ti. Nimic stilizat, nimic etno, totul cîntec pur popular. „Ceea ce a declan[at hot`r\rea mea de a scoate un astfel de album a fost invita]ia pe care am primit-o de la doamna Angela Moldovan c\nd Radioul îi organiza un spectacol omagial. M-a invitat s` cînt ceva acolo. M-am g\ndit s`-i fac o surpriz`, s`-mi iau inima în din]i [i s` c\nt ceva folclor. Am repetat în secret cu maestrul Paraschiv Oprea dou` melodii ale Mariei T`nase [i dup` ce am interpretat cele dou` melodii ale mele, am r`mas pe scen` [i am cîntat acele cîntece de muzic` popular`. Publicul din Sala Radio nu se mai oprea din aplauze. Reac]ia aceea m-a determinat s` scot un album [i m-a f`cut s` în]eleg c` pot s` emo]ionez foarte tare [i a[a, c\nt\nd folclor autentic românesc.“ Era în 1997, iar albumul s-a numit „Lin`, lin`, M`d`lin`“. Era primul album al unei interprete de muzic` pop care cînta folclor. S-a dus vestea [i la românii de afar`.

O familie din Austria a organizat o sear` româneasc` [i a invitat mai mul]i cona]ionali. Le-a pus CD-ul cu M`d`lina [i to]i au fost siguri c` e Maria T`nase. Era cel mai frumos compliment pentru artist`.

COLINDE. O voce atît de cald` ca a M`d`linei nu putea s` nu cînte [i colinde. În 2006, a imprimat un astfel de CD, pe care Funda]ia Prigoan` l-a editat în 10.000 de exemplare. A sunat-o Angela Similea [i i-a spus c` îi place enorm, dar nu are de unde s`-l cumpere pentru rudele din America, nemaig`sindu-se pe pia]`. Felicit`rile Angelei i-au f`cut o bucurie imens`. ROCK. Cu albumul „A fost, va fi iubire“ din 2003 s-a petrecut o alt` schimbare de stil a M`d`linei. De data aceasta, a devenit compozitoarea tuturor melodiilor, pe versurile Roxanei Popescu, iar sound-ul a fost unul pop-rock. Ascul]i melodiile, vezi videoclipurile, prive[ti îmbr`c`mintea [i coafura M`d`linei Manole [i e[ti uluit. Metamorfozare fericit`! Este atît de firesc s` o vezi astfel [i î]i trece prin minte c` de fapt a[a e normal, un artist care se respect` nu r`mîne cantonat în acela[i stil toat` via]a. Aduce mereu ceva nou. A[tept`m noul album pe care îl preg`te[te de doi ani. S\ntem convin[i c` nu va dezam`gi pe nimeni.

ÎN 1993, CEA MAI BUNå VOCE POP

TE-AM VåZUT, MI-AI PLåCUT Muzica: {erban Georgescu Versuri: George }`rnea

Deseori ne \nt\lneam, Dar nu credeam, C`-n priviri S\nt iubiri ad\nci ca marea, Care tot plutesc P\n` se-nt\lnesc, {optind chemarea Spre-nt\iul „te iubesc“. |ntr-o zi am aflat, C`-i minunat, C\nd prive[ti s` cite[ti Pove[ti nescrise, Ochii t`i mereu spun ce [tiu [i eu: Din mii de vise Doar tu e[ti visul meu. Refren: Te-am v`zut, mi-ai pl`cut Ce r`m\ne de f`cut, |ndr`znesc s`-]i vorbesc: Te iubesc. Dac`-n ochi m-ai privit {i-ai r`mas \ndr`gostit, Nu \ndr`znesc S`-]i spun c` te iubesc. (Piesa nr. 12)

Un popas pentru o fotografie de turneu, al`turi de Mihai Constantinescu [i Gabriel Doroban]u

Primul premiu a fost Men]iunea de la Festivalul de muzic` u[oar` româneasc` Mamaia 1988. În 1993, postul Radio CONTACT ini]iaz` un top muzical na]ional pe care M`d`lina îl cî[tig`, fiind considerat` cea mai bun` voce pop a momentului.

ALBUME {I COMPILA}II MåDåLINA MANOLE Albumele editate de M`d`lina Manole de-a lungul vremii s\nt: 1991, „Fat` drag`“, Electrecord; 1993, „Ei, [i ce?“, Electrecord; 1994, „Happy New Year“, Electrecord; 1995, „The best of M`d`lina Manole“, Electrecord; 1996, „Tr`iesc pentru tine“, Roton Music; 1997, „Lin`, lin` M`d`lin`“, Zone Records Polygram; 1998, „C\nt` cu mine“, Zone Records Polygram; 2000, „Dulce de tot“, Nova Music Entertainment BMG; 2003, „A fost (va fi) iubire“; 2006, „Album de colinde“, Funda]ia Prigoan`. Compila]iile s\nt: 1988, „Puterea dragostei“, Electrecord (LP); 1988, „Mamaia ’88“, Electrecord (LP), „Un om sentimental“, 1990, Electrecord (LP); „Mamaia ’90“, Electrecord (LP); 1990, „Vino, dragostea mea“; 1992, „10 TOP ’91“, Electrecord (LP) „Vreau inima ta“, Electrecord (LP); 1994, „Doar pentru voi“, Roton Music MC; „Cînd dansez cu tine“, „Vino, dragostea mea“; 1996 – „Romanian stars“, East & Art – Jungla viselor (MC); 1998, „Pop Top Romania“, (vol. 2), Roton Music (MC); „Nici nu mai cred c` te-am iubit“; 1998, „Vai ce bun`-i fata asta!“ (MC), Drago[ Docan, Electrecord (MC); „Nu-]i pierde curajul“; 1998, „Colindul colindelor“, Electrecord (MC). Dup` apari]ia acestei Edi]ii de Colec]ie care con]ine [i un CD cu cele mai îndr`gite melodii cîntate de M`d`lina Manole, artista va lansa un album.

TREI DISCURI DE AUR Primele trei albume, din anii ’91-’94, au înregistrat cele mai bune vînz`ri din România, peste dou` milioane de exemplare, a[a încît Casa de Discuri Electrecord i-a acordat M`d`linei Manole trei discuri de aur. În 2001 a primit dou` premii de la Radio România Actualit`]i pentru „Cea mai bun` voce feminin` a anului 2000“ [i „Cel mai bun album pop“, „Dulce de tot“. A fost nominalizat` la Premiile Industriei Muzicale române[ti, „Cea mai bun` voce feminin`“.

Edi}ie de Colec}ie Luni, 14 iulie 2008 Jurnalul Na}ional 17

M`d`lina Manole FATA DRAGå

ROXANA VINTILå

ata cu p`rul de foc [i fata cu p`rul mov! M`d`lina Manole [i Silvia Dumitrescu. Dou` soliste \ndr`gite de marele public iubitor de muzic` u[oar` rom~neasc`. S-au cunoscut prin scen` [i prin meseria care le-a legat at\]ia ani. „Se \nt\mpla s` fim \n acela[i spectacole, \[i \ncepe povestea Silvia Dumitrescu, dar nu \ntotdeauna mergeam \mpreun`. Am devenit prietene cam dup` Revolu]ie, dup` ce eu am devenit m`mic`, perioad` \n care probabil am\ndou` ne-am mai maturizat, am crescut…“

SUCCESUL. D a c ` spunem M`d`lina Manole, sigur spunem „Fat` drag`“! De ce toat` lumea asociaz` numele ei cu acest hit? Explica]ia pare simpl`. O pies` foarte difuzat` la radio, \ntr-o perioad` \n care lumea chiar [i la ]ar` avea un difuzor care se auzea \n toat` curtea... „C\nd «Fat` drag`» era difuzat` la radio, oameni din toate p`turile sociale puteau s` asculte melodia asta [i se puteau bucura de muzica rom~neasc` pe care o \ndr`geau, spune Silvia Dumitrescu. Cred c` perioada aceea o reprezenta cel mai bine pe M`d`lina [i a fost, dup` p`rerea mea, cel mai mare [lag`r al lui {erban Georgescu. A g`sit o linie melodic` foarte accesibil` publicului larg. O melodie, un caz fericit \n care orchestra]ia [i melodia au f`cut cea mai frumoas` pereche. «Fat` drag`» va r`m\ne valabil` mult timp de-acum \ncolo, \nscriindu-se de mult \n istoria muzicii rom~ne[ti, [i asta tocmai datorit` publicului, care [i-a dat verdictul. Indiferent c\t de frumoas` ]i s-ar p`rea o pies`, dac` nu intr` \n sufletul publicului degeaba“, este de p`rere Silvia Dumitrescu. 18 Jurnalul Na}ional

De la difuzor...

EA ESTE FATA CARE C|NTå! M`d`lina Manole este solista care „a prins“ datorit` radioului. Dac` Silvia Dumitrescu a fost o personalitate lansat` de televiziune, de imaginea creat` aici, M`d`lina a fost exact opusul ei: „A fost lansat` la radio [i, de c\te ori ajungea undeva, lumea o recuno[tea dup` melodie: «A! Ea e fata care c\nt` piesa aceea…!»“, \[i aminte[te cu drag Silvia Dumitrescu. „Pe mine m` recuno[teau dup` cum ar`tam, dup` cum m` \mbr`cam. F`r` o filmare care s`-]i r`m\n` \ntip`rit` pe retin` e mult mai greu s` c\[tigi publicul. Suportul muzical pe care oamenii \l ascult` la radio r`m\ne pentru totdeauna.“

ROCK-UL IUBIRII Muzica: {erban Georgescu Versuri: Sa[a Georgescu

M`d`lina Manole, „al`turi de o prieten`“ foarte drag` – chitara, un instrument romantic [i delicat, dar puternic, la fel ca personalitatea ei

Dansul iubirii c-o fat` [i un b`iat/ Este un dans care niciodat` nu e de nimeni uitat,/ Dansul iubirii, ieri un tango, azi un rock,/ |ncepe doar dac` dou` inimi simt c` iau foc./ Nu-i nevoie de lec]ii/ {i chiar pa[ii dac`-i gre[e[ti/ |]i pare-un dans minunat c\nd un b`iat iube[ti,/ El e Fred, tu e[ti Ginger/ {i tot ringul al vostru e,/ Chitara de n-ar c\nta, n-ai observa c\nd dansul e din dragoste./ Rock-ul iubirii \ndat`-l po]i \nv`]a,/ El e un dans vechi de c\nd e lumea/ Chiar dac`-i ritmul schimbat,/ Hai, vino,-ncearc`, nu ezita, intr`-n rol. (Piesa nr. 14)

UN OM CU PRINCIPII

Christian Silva/JURNALUL NA}IONAL

Perioada „Fat` Drag`“ o reprezint` cel mai bine pe M`d`lina Manole...

Luni, 14 iulie 2008 Edi}ie de Colec}ie

„M`d`lina este artista care nu a ap`rut pe copertele tuturor revistelor, nu a f`cut exces de imaginea ei. Este una dintre cele mai frumoase [i mai populare c\nt`re]e, r`m\n\nd \n continuare una dintre cele mai iubite [i apreciate interprete. Dac` ar sus]ine un recital la Sala Palatului, cu siguran]` aceasta ar fi arhiplin`…“ Silvia Dumitrescu artist

Silvia Dumitrescu m`rturise[te c` p`rerea pe care [i-o formase \nainte s` o cunoasc` pe M`d`lina era gre[it`: „C\nd ne-am \mprietenit, p`rerea mea s-a schimbat total. Mi-am dat seama ce principii de via]` are… Este un om cald, o prezen]` foarte pl`cut`, care \]i sare \n ajutor [i care spune lucrurilor pe nume. Are coloan` vertebral`, ceea ce mai rar \nt\lne[ti \n ziua de ast`zi. Este un om integru, un om corect, care, dac` promite ceva, e imposibil s` nu se ]in` de cuv\nt. Cuv\ntul ei reprezint` mai mult dec\t orice semn`tur`“.

M`d`lina Manole SPLENDIDA

Dintr-o mie Dac` era \n str`in`tate, Alanis Morissette nu se lupta cu M`d`lina. Aceasta este p`rerea lui Teo Trandafir. ROXANA VINTILå

are o voce pe care o recuno[ti dintr-un milion [i care te atinge undeva... Are un timbru pe care nu ai cum s`-l \ncurci. Prezen]a ei scenic` mi se pare c` este «rock-star de rock-star». |n momentul \n care \[i scoate de pe ea sacoul [i-l arunc` \n public… face to]i banii“, m`rturise[te Teo Trandafir.

\nd vine v o r b a despre M`d`lina Manole, omul de televiziune Teo Trandafir consider` c` e foarte u[or de vorbit despre \ndr`gita interpret`, pe care e imposibil s` nu o iube[ti. „Este un om de o mare fine]e [i mai ales un prieten foarte bun. |n momentul \n care ai nevoie de ajutor, primul lucru la care te g\nde[ti este s` o suni pe M`d`lina, pentru c` e[ti sigur c` vine, ceea ce mi se pare din partea ei o mare «chestiune». Cel mai important lucru la ea, pentru c` p\n` la urm` este un artist, este vocea. Cea mai bun` voce pe care am auzit-o“, spune Teo Trandafir.

VA VENI… De[i hitul „Fat` drag`“ se afla pe buzele tuturor, Teo spune: „Nu aceasta e piesa pe care a[ lipi-o eu de M`d`lina. Ea are o voce extraordinar`, iar piesa care o va consacra va veni, pentru c` ea lucreaz` \n continuare. C\nt` ce-i place [i cum \i place“, a \ncheiat Teo Trandafir.

ghinion al artistei este acela de a se fi n`scut \n aceast` ]ar`, \n Rom~nia cea de toate zilele… „Dac` era \n str`in`tate, Alanis Morissette nu se lupta cu M`d`lina“, este de p`rere Teo Trandafir. Piesele ei se aud, se v`d, se simt c` s\nt scrise din suflet. Eu ascult M`d`lina Manole cu mare pl`cere al`turi de Coldplay! Nu mi se pare o mare diferen]`!“

DINTR-UN MILION. „O voce pe care o recuno[ti dintr-o mie… de flori colorate, un timbru inconfundabil, o prezen]` scenic` aparte. M`d`lina

Bogdan Iura[cu/JURNALUL NA}IONAL

MåDåLINA {I COLDPLAY. Marele

„M`d`lina Manole reprezint` un trecut glorios, un prezent care ar putea s` fie mai bun [i un viitor care, dac` d` Dumnezeu s` fie dreptate pe lumea asta, va fi absolut senza]ional“ Teo Trandafir

DRAGOSTE DE FOC Muzica: {erban Georgescu Versuri: Roxana Popescu

A fost s` fie, s` se-nt\mple, Focuri albe \mi ard sub t\mple, M` apropii ca prin vis de tine {i nu-mi vine s` cred c` mi-e bine. Tu m` \nv`lui f`r` vorbe. |ns` inima mea nu tace S-a aprins privirea ta [i-mi place, Te iubesc mai mult, tot mai mult. Dragoste de foc, Nebunia mea Cum m` scot din min]i Ochii t`i fierbin]i C\nd te v`d venind Mor [i te ador Doamne, ce n-a[ da S` te pot p`stra. Dragoste de foc, Nebunia mea, M-am n`scut din nou Sub s`rutul t`u. C\nd te v`d plec\nd Mi se face frig, Simt c` mor de dor, Patima s`-mi strig. A fost s` fie, s` se-nt\mple. Am l`sat undeva trecutul, E fierbinte ca un iad s`rutul. Te iubesc mai mult, tot mai mult. (Piesa nr. 15)

Edi}ie de Colec}ie Luni, 14 iulie 2008 Jurnalul Na}ional 19

M`d`lina Manole DåRUIRE

foarte mult la un proiect. Se implic` uneori prea mult“.

„O bun` profesionist`, poate prea perfec]ionist`, o interpret` deosebit`, special`, care se distinge dintre al]ii.“ A[a o caracterizeaz` \n c\teva cuvinte Maria Dragomiroiu pe M`d`lina Manole.

Perfec]ionist` 20 Jurnalul Na}ional

Maria Dragomiroiu: „Ea vrea calitate extraordinar` [i munce[te

LUMINI}A CIOBANU

e cunosc de aproape 18 ani. Au str`b`tut ]ara \n lung [i \n lat. Au urcat pe aceea[i scen` \n numeroase spectacole \n str`in`tate. |n momentele de relaxare merg prin magazine, la cump`r`turi s` le duc` acas` celor dragi c\te ceva.

CAP DE AFI{. „Pe M`d`lina Manole am cunoscut-o imediat dup` ’90-’91. So]ul meu, Bebe Mihu, fiind impresar, a luat-o \n spectacole, sim]ind c` este un cap de afi[ [i, \ntr-adev`r, a fost. Peste 10 ani a ]inut capul de afi[ al afi[elor noastre“, spune \ndr`gita interpret` Maria Dragomiroiu, complet\nd totodat` prin faptul c` s\nt n`scute sub acela[i semn zodiacal: Racul. „Noi ne-am \mp`cat [i ne-am \n]eles foarte bine ca [i prietene [i pot s` spun c` am fost ca surorile, pentru c` mai mult eram plecate \n turnee. St`team c\teva zile acas` [i iar plecam. Mergeam \mpreun` cu microbuzul prin toat` ]ara. Am fost, de asemenea, \n multe turnee \n str`in`tate, \n Germania, \n America, iar omul se cunoa[te la bani [i la drum lung. A[a c` am cunoscut-o foarte bine pe M`d`lina Manole. Este o fat` foarte sensibil`, din p`cate, cum s\nt to]i racii, [i foarte direct`, iar aici pierzi, pentru Luni, 14 iulie 2008 Edi}ie de Colec}ie

M`d`lina Manole DåRUIRE

c` \n momentul \n care spui lucrurilor pe fa]` \i deranjezi pe foarte mul]i. M`d`lina nu intr` \n orice show. |ntreab` cu cine este, dac`-i place intr`, dac` nu, nu, chiar dac` pierde ni[te bani. Eu cred c` nu este tocmai bine, dar ea a[a g\nde[te. Dac` nu este un spectacol de cea mai bun` calitate, nu intr`. Eu i-am spus c` trebuie s` ne adapt`m timpurilor care s\nt. S` fii tot timpul de val. S` nu \ncetine[ti ritmul [i motoarele“, spune Maria Dragomiroiu.

DåRUIRE. M`d`lina Manole [i fostul s`u so], regretatul compozitor {erban Georgescu, erau nelipsi]i din casa so]ilor Maria Dragomiroiu – Bebe Mihu. „Este o bun` prieten`, o familist` convins`. I-am c\ntat la nunt` c\nd s-a c`s`torit cu {erban Georgescu [i chiar c\t timp a fost c`s`torit` cu {erban ne vedeam foarte des. Cel pu]in de dou`-trei ori pe s`pt`m\n` veneau pe la noi. Cum mie \mi place s` stau pe „M`d`lina nu intr` \n orice show. |ntreab` cu cine este, dac`-i place intr`, dac` nu, nu, chiar dac` pierde ni[te bani. Eu cred c` nu este tocmai bine, dar ea a[a g\nde[te. Dac` nu este un spectacol de cea mai bun` calitate, nu intr`“ Maria Dragomiroiu

acas`, ei veneau pe la noi, m\ncam \mpreun`, ne f`cea pl`cere s` ne vedem. M`d`lina [i {erban, profesional, s-au \n]eles foarte bine. S-au completat extraordinar. {erban Georgescu a creat ni[te [lag`re care s-au nimerit cu vocea [i cu felul de a interpreta al M`d`linei ca o m`nu[`. Ca oameni, au fost dou` firi diferite, iar aici, la un moment dat, s-a produs inevitabilul. {erban, provenind dintr-o familie de oameni sus pu[i, fiind singur la p`rin]i, a fost copilul mamei, al tatei, iar tot timpul i s-a dat. Dar n-a [tiut s` [i dea. Iar M`d`lina avea [i ea nevoie de un pic de bun`tate. M`d`lina i-a spus c` nu e bine [i la un moment dat se va rupe, iar {erban lua totul \n glum`. Credea c` M`d`lina este tot

un copil, pentru c` era diferen]` de 15 ani \ntre ei, [i c` n-o s` fac` niciodat` pasul pe care l-a f`cut. Dar M`d`lina n-a \ncetat nici o clip` s` ]in` la {erban, pentru c` eu [tiu cel mai bine, am fost plecat` cu ea. {i tot timpul \i cump`ra \mbr`c`minte, iar cum vedea ceva spunea: «Uite, asta \i place lui {erban!». Cu toate c` eu \i ziceam:« Mì, M`d`lina, dar nu mai s\nte]i \mpreun`…», ea \mi spunea: «Ei, las`…». {i au ]inut leg`tura, nu au fost din ìa care s` arunce cu gunoi. |ns`, din tot ce au creat \mpreun`, M`d`lina a dat foarte mult, pentru c` a vrut, efectiv, s` fie lini[tit`. Cine o judec` pe M`d`lina c` s-a desp`r]it de {erban gre[e[te, n-a fost vina ei. Ea a divor]at pentru c` nu avea o mul]umire sufleteasc` l\ng` omul cu care a crezut c` ar putea fi o via]`… M`d`lina a renun]at aproape la tot, iar {erban n-a crezut p\n` \n ultima clip`“, continu` Maria Dragomiroiu. „M`d`lina este o femeie serioas`, \[i iube[te familia [i p`rin]ii cum rar am \nt\lnit. D` telefon, indiferent din ce col] al lumii, acas`, m`car o dat`, dac` nu de dou` ori, s` vad` ce fac p`rin]ii, fratele [i nepo]elul, se g\nde[te la fiecare, s` le ia c\te ceva, e o fire darnic`. M` bucur c` [i-a g`sit un bìat cu care se \mpac` bine. |i doresc din inim` s` aib` [i ea un copila[, m\ng\ierea sufletului ei“, mai spune \ndr`gita interpret`.

CALITATE. Maria Dragomiroiu consider` \ns` c` M`d`lina este mult prea perfec]ionist` uneori. „Ea vrea calitate extraordinar` [i munce[te foarte mult la un proiect. Se implic` uneori prea mult. Am realizat un album \mpreun` [i l-am dus pe pia]`, \n afar`, dar pe pia]a rom~neasc` n-a ap`rut niciodat`. Am inclus \n jur de 12 refrene din c\ntecele ei cele mai frumoase, c\nt\nd eu, apoi din c\ntecele mele cele mai frumoase, c\nt\nd ea, apoi eu, un c\ntec de muzic` u[oar`, apoi ea, un c\ntec de muzic` popular`… Pe M`d`lina am sus]inut-o s`-[i fac` un album de muzic` popular`, pentru c` [i-a dorit. {i, lucr\nd foarte serios, a ie[it un album foarte frumos, «Lin`, Lin`, M`d`lin`», [i a avut un foarte mare succes pe pia]`. I-am dat sfaturi, am ajutat-o [i a ie[it un lucru foarte bun“, \ncheie Maria Dragomiroiu.

TU N-AI AVUT CURAJ

CÎNTå CU MINE

Muzica: {erban Georgescu Versuri: Roxana Popescu

N-am uitat nici acum vechile \nt\lniri, M` priveai [i uitai s` mai respiri {i, ca orice alt b`rbat, |]i pl`cea s` fii curtat, Dar eu cred c` m-ai iubit cu adev`rat. M` durea s` te [tiu cu altcineva, |]i era mai comod s` fii cu ea, C\nd eram doar am\ndoi |mi jurai c-a doua zi |i vei spune [i ei totul despre noi.

A[teptam plictisi]i S` mai treac` o zi Eu [i amicii mei {i ca de obicei Mai c\ntam un „Let it be“, Dar atunci s-a-nt\mplat Un miracol ciudat, Pe to]i ne-a fascinat Un tip necunoscut [i o chitar`. Nici nu mi-a spus „Bun` seara“ C\nta [i m` privea, Mi se p`rea c` ochii lui spuneau a[a:

Refren: Tu n-ai avut curaj, Nici chiar de dragul meu, M-am \ntrebat mereu De ce aleasa n-am fost eu. Tu n-ai avut curaj {i m-ai pierdut c\ndva, Nu mai pot fi a ta Acum \mi v`d de via]a mea.

Refren: Hai, hai, hai c\nt` cu mine, C\nt`, hai, hai, hai, Fii fericit`, draga mea, Hai, hai, hai, uit` de toate, S\nt al t`u acum, Las`-]i visele deoparte.

Mi-ai cerut s` renun] la iubitul meu, }i-aminte[ti, l-am l`sat de dragul t`u, Ce-o fi fost \n mintea mea, Am ales cu inima, Dar gre[eala asta n-o voi repeta. Uneori \mi e dor de tot ce-am tr`it, Dar \mi spun: „{i ce dac` m-ai iubit…“ Eu [tiam ce mult te vreau Dar prietenii-mi spuneau C` tu nu vei renun]a nicic\nd la ea. A[ fi dat un regat S` fii fericit, }i-aminte[ti c\t de mult eu te-am iubit, Ce-o fi fost \n mintea mea, Am ales cu inima, Dar acum a[ vrea s`-mi v`d de via]a mea…

A venit, cum v-am zis, |ntr-o noapte de vis, A[a l-am \nt\lnit {i nu ne-am desp`r]it Nici o clip` de atunci. Au trecut multe veri, |ns` parc`-a fost ieri De c\nd m-a fascinat Cu c\ntecu-i ciudat {i cu chitara. (Piesa nr. 17)

PERSONALITATE {I TALENT Victor Spirache, realizator de emisiuni la Radio Rom~nia Actualit`]i, a avut-o ca invitat` \n studioul de radio de multe ori pe M`d`lina Manole. „M-a impresionat modul ei de a fi ca interlocutor [i, pe de alt` parte, rareori mi-a fost dat s` v`d \n Rom~nia de la \nceputul anilor ’90 o priz` a[a de mare la public, la adolescen]i, cum avea M`d`lina Manole. Din cauza publicului numeros, cobora greu de pe scen`. Este natural`, foarte fireasc` [i are mult

umor. Muzica din perioada lui {erban Georgescu a fost o etap`, o muzic` frumoas`, foarte «[l`g`roas`». C\ntecele de atunci aveau o altfel de muzicalitate dec\t cea de acum, \n special, compozi]iile ei erau diferite. Vocea ei m` duce cu g\ndul la Alannah Myles sau Bonnie Raitt, \n zona country-rock sau chiar folk, este nemaipomenit`. Cred c` ceea ce face acum este mult mai bine pliat pe vocea sau personalitatea ei“, ne-a spus omul de radio. (Ionu] R`duic`)

(Piesa nr. 16)

Edi}ie de Colec}ie Luni, 14 iulie 2008 Jurnalul Na}ional 21

M`d`lina Manole MATURITATE

M`d`lina a avut norocul unor melodii potrivite de acela care a crezut \n ea cu toat` fiin]a lui, compozitorul {erban Georgescu, afirm` doi oameni de radio binecunoscu]i, Octavian Ursulescu [i Titus Andrei.

Un bine meritat recital LORETA POPA

espre M`d`lina Manole, „colegii de la cotidianul «Sc\nteia Tineretului», unde am debutat ca jurnalist, \mi vorbiser` ca despre fata dintr-un promi]`tor duet feminin folk din Ploie[ti, angrenat \n celebrele «Serb`ri ale Sc\nteii tineretului», prezentate de poetul Lucian Avramescu“, spune Octavian Ursulescu.

NUME NOU. „Odat` le [i v`zusem \ntr-un birou, venite pentru un interviu, dar asta a fost tot. Iat` \ns` c` peste c\]iva ani aveam s`-mi leg numele de debutul uneia dintre ele. Compozitorul {erban Georgescu, regretatul creator de [lag`re, coleg cu mine la radio (el – redactor, eu – colaborator la zeci de emisiuni, mai c` dormeam \n cabine!), \mi spune \ntr-o zi: «Tavi, c\nd mai organizezi un spectacol, te rog mult, bag` \n program o fat` \n care eu cred foarte tare, i-am compus dou` c\ntece [i vreau s` testez reac]ia publicului». |nt\mplarea f`cea c` peste c\teva zile organizam \mpreun` cu directoarea casei de cultur` a Sectorului 5, doamna Rusu, un mare spectacol la Sala Polivalent`, dar afi[ul era deja f`cut, cu o groaz` de nume cunoscute \n epoc`, dar {erban a insistat s-o introduc ca surpriz`. I-am f`cut eu o prezentare «nume nou, asculta]i-o cu aten]ie, pies` \n prim` audi]ie de {erban Georgescu» – [i am constatat cu bucurie, [i eu, dar mai ales compozitorul [i interpreta, c` publicul a gustat evolu]ia, 22 Jurnalul Na}ional

melodiile, a aplaudat intens, nu din complezen]`, asta se simte imediat. |n acea sear` se n`[tea mitul «fetei cu p`rul de foc», vedeta autentic` M`d`lina Manole. |n anii ce au urmat am prezentat-o \n sute de spectacole – Festivalul de la Mamaia cu premii mereu, turnee lungi pe litoral organizate de corifeii genului, Anghel Stoian [i Alexandru Mihu, concerte \n toat` ]ara. Rapid, devenise «cap de afi[», iar f`r` «Fat` drag`» nu putea avea loc nici un spectacol. Am colindat \mpreun` ]ara \n cele mai diverse vehicule, de la «TV»-ul condus de tat`l lui Bebe Mihu la Dacia mea, limuzine confortabile, trenuri [i avioane, [i am ajuns s`-i apreciez punctualitatea, seriozitatea cu care-[i g\ndea recitalul, [armul [i feminitatea. A[a cum am admirat apoi tenacitatea de a se perfec]iona \n m\nuirea chitarei, primele sale compozi]ii, aplecarea c`tre rock, abordarea unor titluri interna]ionale, toate acestea d\nd o nou` dimensiune personalit`]ii sale“.

VEDETå. „Indiscutabil, ast`zi M`d`lina nu mai este doar «Fata cu p`rul de foc» care \nl`n]uia [lag`re pe scen`, ci o artist` matur`, complet`, al`turi de care m-am bucurat s` pot prezenta «Clubul sentimental» la Cerbul de Aur \n urm` cu vreo 10 ani. Cred c` pentru am\ndoi a fost singurul contact cu festivalul interna]ional la care TVR-ul ocole[te, de ne\n]eles, marile vedete ale muzicii u[oare rom~ne[ti. M`d`lina, t\n`r` fiind, mai poate spera la un bine meritat recital!“, a \ncheiat Octavian Ursulescu.

Luni, 14 iulie 2008 Edi}ie de Colec}ie

C`ldura care r`zbate din glasul M`d`linei este rezultatul unei frumuse]i interioare pe care numai divinitatea putea s` o creeze

M`d`lina Manole MATURITATE

FåRå DRAGOSTEA TA Muzica: {erban Georgescu Versuri: Aurel Storin

Cum s` pot tr`i f`r` dragostea ta? Poate c` voi [ti, poate voi \nv`]a, Cum s-adun din g\nd cioburi de cuv\nt {i s` fac din nou s` mai pl\ng` ploaia la fereastr`, Poate c` nu [tiu, poate-i prea t\rziu. Cum s` pot tr`i f`r` dragostea ta, Cui s`-i cer acum dreptul meu de-a uita, Cum s-adun din v\nt frunze tremur\nd {i s` fac din nou s`-nfloreasc` to]i copacii lumii? Poate c` nu [tiu, poate-i prea t\rziu.

UN TIMBRU SPECIAL Titus Andrei ne-a m`rturisit fericit c`: „Lumea cere [lag`rele vechi, iar noi, la Radio, am demarat un proiect extraordinar «80 de ani de muzic` în 80 de ani de Radio». Avem topuri pe care le facem \mpreun` cu ascult`torii [i descoperim c` majoritatea s\nt tineri care vor aceast` muzic` rom~neasc` pe care ei au auzit-o ocazional sau deloc. La aceste topuri ale Redac]iei Muzicale s\nt cerute mereu melodiile lui {erban Georgescu, c\ntate de M`d`lina, o artist` special` \n muzica noastr` pop. Mi-aduc aminte prin 1994 de o remarc` a compozitorului Alexandru Mandy, cel care a scris celebrele «Masa t`cerii», «Poarta s`rutului», [i «Glasul t`u», dedicat` Mariei T`nase, cum c` M`d`lina are glasul cu cea mai pronun]at` particularitate din muzica noastr` u[oar`, iar un mare artist trebuie s` se disting` prin timbrul glasului s`u“.

C|NTEC DE PACE Titus Andrei a remarcat-o pe M`d`lina Manole prin 1988, c\nd ea a f`cut varianta rom~neasc` la „C\ntec de pace“, al lui Nicole, reprezentanta Germaniei la Eurovisionul din Anglia, din 1982. „S-a c\ntat mult aceast` pies`, aveam [i noi muzic` str`in` la televizor, fiind un c\ntec de pace. M`d`lina a avut o variant` reu[it` a acestui c\ntec [i a[a am remarcat-o. A urmat apoi seria de succese «Fat` drag`», «Asta e doar via]a», «Unde e[ti voi fi [i eu», «Locul iubirii», «Te-am v`zut, mi-ai pl`cut», «Vreau inima ta», «Tr`iasc` rockul», «C\t te-am iubit», «Mi-e dor de tine». S\nt multe piese minunate, pe care publicul \nc` le cere.“

„UN DUET FERICIT, EA INTERPRETå, EL COMPOZITOR“ „Pe M`d`lina Manole am cunoscut-o [i am \nt\lnit-o pentru prima dat` prin intermediul prietenului [i colegului meu – a[a am s`-i spun toat` via]a – {erban Georgescu“, spune Titus Andrei. „{tiam de ea de la cenaclul lui Lucian Avramescu, avea vreo 15 sau 16 ani, c\nta folk, am [i v`zut-o \ntr-un spectacol, dar nu am remarcat-o \n mod special atunci. Cel care a pus-o \n valoare a fost {erban. A fost [i eleva Mihaelei Runceanu, dar adev`ratul ei succes a avut loc la Mamaia 88, unde a luat o men]iune cu piesa lui {erban, „Un om sentimental“. C\nd au \nceput ei colaborarea mi-am dat seama c` se \nt\lnesc doi arti[ti cu dou` voca]ii diferite, dar care formeaz` un duet fericit – ea interpret`, el compozitor. Aproape tot ce a scris el a devenit hit f`r` discu]ie, ea i-a pus \n valoare crea]iile, iar el a [tiut ce s`-i scrie. Aici este completarea care se \nt\lne[te mai rar \ntr-un cuplu de arti[ti. M`d`lina a fost f`r` \ndoial` muza lui {erban, a r`mas muza lui, indiferent de ce s-a \nt\mplat. Cred c` a[a s-a dus [i dincolo, cu aceast` muz` a sufletului lui.“

Refren: {i dac` pleci vei fi at\t de singur, Cum n-ai fost vreodat`-n via]a ta, De ce s` pleci, pe cine vei g`si L\ng` tine? Cum s` privesc spre cer f`r` dragostea ta? Doar spre nic`ieri poate voi alerga, Cum s` prind din zbor lacrim` de dor, S` m` rog la ea, ca-ntr-o s`rb`toare de iubire? Poate c` nu [tiu, poate-i prea t\rziu. (Piesa nr. 18)

O COLABORARE PERFECTå „Indiscutabil, ast`zi, M`d`lina nu mai este doar «Fata cu p`rul de foc» care \nl`n]uia [lag`re pe scen`, ci o artist` matur`, complet`, al`turi de care m-am bucurat s` pot prezenta «Clubul sentimental» la Cerbul de Aur“ Octavian Ursulescu „TVR-ul ocole[te, de ne\n]eles, marile vedete ale muzicii u[oare rom~ne[ti“, spune Octavian Ursulescu. „M`d`lina, t\n`r` fiind, mai poate spera la un meritat recital“...

„|n anul 2000, Radiodifuziunea Rom~n` demara un proiect extraordinar – Premiile Muzicale Radio Rom~nia Actualit`]i“, spune Titus Andrei. „Ei bine, M`d`lina a luat atunci premiul pentru «Cea mai bun` voce feminin`», iar albumul lor (iar`[i lor) – «Dulce de tot» – a fost ales «Albumul anului». B`nuiesc numai \n ce m`sur` s-ar sim]i lipsa lui {erban \n muzica pe care ea o c\nt`, [i sincer mi-a[ dori ca ea s` revin` la succesul de acum c\]iva ani. Acum ceva vreme M`d`lina \mi spunea c` lanseaz` un album, a[a c` s\nt \n a[teptare.“ Edi}ie de Colec}ie Luni, 14 iulie 2008 Jurnalul Na}ional 23

M`d`lina Manole ADMIRATORII

La concertele pe care le d`dea în ]ar`, indiferent unde s-ar fi aflat, la sf\r[it, urcau pe scen` copii îndr`gosti]i de fata firav`, dar cu voce puternic` [i melodioas`, admiratori de toate v\rstele, care îi d`ruiau buchete de flori [i voiau s` fie aproape de ea.

C`ru]e cu flori

DANIELA {ONTICå

ata le-a c`zut drag` românilor de cînd a ap`rut pe scen` la Mamaia, c\nt\nd „Un om sentimental“. Sentimentali din toate col]urile ]`rii s-au unit [i au f`cut un fan club [i un site, www.madalina.ro. Acolo se g`sesc toate informa]iile necesare unui adev`rat admirator referitoare la interpretul lui preferat. S\nt melodii, s\nt versuri, detalii biografice, premii ob]inute, nume de albume editate, fotografii. Exist` [i un forum unde fanii pot vorbi între ei, dar [i cu artista lor. „Ei [tiu foarte bine cînd pot lua leg`tura cu mine [i cînd nu, s\nt discre]i [i foarte dr`gu]i“, spune M`d`lina.

„BIBLIA“. Fanii M`d`linei au avut prima dat` ocazia s` citeasc` mai multe lucruri despre artist` în 1995, cînd Jurnalul Na]ional a editat o bro[ur` despre via]a [i activitatea M`d`linei Manole, un supliment, Jurnalul M`d`linei Manole, realizat la ini]iativa jurnalistului Florin Condur`]eanu. Acel supliment a devenit un fel de Biblie a admiratorilor ei. De-a lungul vremii, artista a primit nenum`rate scrisori de la fani. Poate cea mai gr`itoare este aceea în care o fat` 24 Jurnalul Na}ional

„Am fost la spital la o cuno[tin]` bolnav`. De acolo, din perfuzii, îi spune asistentei: «{ti]i c` ea e mama M`d`linei Manole?». Asistenta s-a ridicat brusc [i mi-a dat locul pe scaun: «Doamn`, o admir enorm de fata dumneavoastr`! E [i frumoas` [i talentat`, nu e om obi[nuit...»“. Eugenia Manole mama artistei îi scrie c` pentru ea este „Un mic Dumnezeu al sufletului“ ei. Îmi povestea fratele artistei, Marian Manole, care a înso]it-o prin turnee în primii 10 ani, c` dup` spectacole era o adev`rat` nebunie, primea at\t de multe flori, c` niciodat` nu le putea lua acas` pe toate. „Erau c`ru]e întregi de flori, umpleam portbagajul ma[inii, dar nu puteam s` le lu`m

Luni, 14 iulie 2008 Edi}ie de Colec}ie

niciodat` pe toate“, spune Marian.

FAN CLUB. În 1991 a luat fiin]` Fan Clubul Na]ional M`d`lina Manole, la ini]iativa a doi studen]i, Ciprian Antohi [i Claudia Panaite. În curînd s-au organizat în 25 de filiale [i au dep`[it num`rul de 45.000 de membri.

Apari]ia unei voci ca a M`d`linei Manole a fost un fenomen în muzica româneasc`. Atunci c\nd artiste precum Angela Similea, Corina Chiriac sau Mirabela Dauer erau înc` în plin succes, dar lumea se întreba cine ar putea s` mai apar` [i în ce fel ar putea s` c\nte pentru a continua acest gen de muzic` [i de interpretare cu lipici la

public a ap`rut M`d`lina. Pentru public, cel mai important este sufletul cu care este c\ntat` o melodie. Degeaba ai o voce preten]ioas`, foarte studiat` [i cultivat`, dac` se simte r`ceal` în interpretare. La M`d`lina, fiecare spectator a în]eles din prima c` acolo este [i voce bun`, [i suflet mare.