Antreprenorii vorbesc Barometrul antreprenoriatului românesc 2015 Mai 2015 | ediția a 3-a
Antreprenorii vorbesc
Cuvânt înainte
Bogdan Ion Country Managing Partner EY România Antreprenoriatul este una dintre forțele majore care schimbă lumea așa cum o știm, manifestându-se din ce în ce mai puternic în țările cu tradiție antreprenorială, dar și în țările emergente. Țările emergente vin într-un ritm accelerat din urmă, deoarece au înțeles importanța antreprenoriatului și îl susțin prin măsuri specifice. Faptul că poveștile antreprenoriale de succes nu mai sunt teritoriul predilect al economiilor mature este dovedit și de câștigătorii competiției EY World Entrepreneur Of The Year™ din ultimii ani, care au provenit din India (Kotak Mahindra Bank), Kenya (Kenya’s Equity Bank Limited), Singapore (Hyflux Limited) sau China (Fuyao Glass Industry Group). Antreprenoriatul se schimbă și el, din ce în ce mai mulți tineri înființându-și propria companie. Aproape 50% dintre antreprenorii la nivel mondial au între 25-44 de ani. De asemenea, tinerii între 25-34 de ani sunt cea mai antreprenorială grupă de vârstă. În același timp, între 8 și 10 milioane de IMM-uri au cel puțin o femeie acționar, în timp ce aproximativ 126 de milioane de femei conduc un start-up în 67 de țări la nivel global. Provocarea majoră pentru tinerii și antreprenorii români este să țină pasul cu aceste evoluții rapide care au loc la nivel mondial. Aceeași provocare o au în egală măsură și instituțiile publice. Problemele legate de reglementare (complexitatea fiscalizării, birocrația, lipsa predictibilității fiscale) sunt cele mai presante aspecte pentru IMMurile românești, față de creșterea bazei de clienți, care reprezintă cea mai importantă problemă pentru IMM-urile din Uniunea Europeană.
1
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Antreprenorii vorbesc
Cuprins
Despre Barometrul antreprenoriatului românesc
Concluzii ediția 2015
pag. 3
pag. 4
Cultură antreprenorială
Acces la finanțare pag. 11
Reglementare și impozitare pag. 37
pag. 27
Educație antreprenorială pag. 51
Ajutor coordonat pag. 61
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
2
Antreprenorii vorbesc
Despre Barometrul antreprenoriatului românesc – Antreprenorii vorbesc 2015 Antreprenorii vorbesc este un barometru anual ce măsoară percepţiile asupra antreprenoriatului din România. Studiul, aflat la a treia ediţie, exprimă problemele, aşteptările şi nevoile întreprinzătorilor români, bazându-se pe o analiză calitativă şi cantitativă a mediului antreprenorial românesc. Analiza noastră urmăreşte, totodată, să sublinieze modul în care responsabilii cu politicile publice ar putea ajuta în mod decisiv dezvoltarea mediului antreprenorial românesc, susţinând astfel generarea de noi afaceri, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Studiul merge mai departe şi subliniază, de asemenea, nu numai ceea ce poate face guvernul, dar şi ce pot face antreprenorii pentru a dezvolta start-up-urile şi spiritul întreprinzător în România, dar şi pentru a profita de oportunităţile din piaţă. Obiective: • Furnizarea unui instrument simplu pentru măsurarea competitivităţii mediului antreprenorial românesc • Posibilitatea măsurării comparative de la an la an a progresului sau regresului înregistrat • Indicatori simpli şi orientaţi spre oferirea de recomandări
Analiza noastră se axează pe cinci factori fundamentali în antreprenoriat: cultură antreprenorială, acces la finanţare, reglementare şi impozitare, sprijin coordonat, educaţie şi formare. Abordarea noastră se bazează pe:
1 2 3
Opiniile antreprenorilor privind progresul şi impactul unor factori facilitatori specifici Indicatori economici şi sociali cantitativi Bune practici identificate în alte ţări care s-au dovedit eficiente în dezvoltarea antreprenoriatului şi care ar putea fi adaptate în România
Barometrul agregă percepţiile a 369 antreprenori care au răspuns chestionarului, dar şi opiniile exprimate de antreprenori români în cadrul întâlnirilor directe. Acest Barometru reproduce o iniţiativă globală a EY, G20 Entrepreneurship Barometer. Prima ediţie a studiului global a fost publicată cu ocazia Summit-ului Tinerilor Antreprenori G20 (31 octombrie – 2 noiembrie 2011) din Nisa, Franţa. A fost urmată de a doua ediție în august 2013. Studiul EY G20 Entrepreneurship Barometer 2013 analizează în mod individual şi colectiv ecosistemul antreprenorial din ţările G20: Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Coreea de Sud, Marea Britanie, Statele Unite şi Uniunea Europeană.
Cadrul de dezvoltare a antreprenoriatului: cei cinci piloni care facilitează antreprenoriatul
Accesul la finanţare de tip
Reglementare şi impozitare
• Seed
• Facilităţi fiscale
• Start-up
• Cât de uşor se începe o afacere
• Expansiune
• Legislaţie şi politici publice care susţin antreprenoriatul
• Capital de creştere
Sprijin coordonat Mentori, asociaţii şi cluburi de antreprenori Incubatoare de afaceri, parcuri şi centre de afaceri
Educaţie şi formare
Cultura antreprenorială
• Educaţie pre-universitară
• Toleranţă la risc şi eşec
• Educaţie universitară
• Preferinţă pentru a fi propriul stăpân şi a acţiona pe cont propriu
• Cursuri antreprenoriale specifice • Educaţie informală/învăţare continuă
3
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
• Cultura inovaţiei şi a cercetării • Aprecierea bunăstării create prin forţe proprii
Antreprenorii vorbesc
Mediul antreprenorial românesc în 2014 Dintre cei 5 piloni care sprijină dezvoltarea antreprenoriatului, educația și formarea antreprenorială este singurul cu evoluție majoritar pozitivă: 62% dintre antreprenori considerând că acest factor s-a îmbunătățit în România în ultimul an.
Antreprenorii consideră doar în proporție de 42% că, în 2014, cultura antreprenorială s-a îmbunătățit, în timp ce 37% cred că ajutorul oferit de organizațiile specializate în dezvoltarea antreprenoriatului a cunoscut o evoluție pozitivă, iar 30% că accesul la finanțare s-a îmbunătățit. Doar 20% dintre respondenți consideră că reglementarea și fiscalizarea au cunoscut o evoluție pozitivă în 2014.
Evoluția în 2014 a celor 5 piloni care sprijină dezvoltarea antreprenoriatului
Acces la finanțare
Ajutor coordonat
30% Cultură antreprenorială
37%
Reglementare și fiscalizare
20%
42% 62%
Educație și formare antreprenorială Sursa: Antreprenorii vorbesc
Alexandru Lupea, Assurance Partner și Strategic Growth Markets Leader, EY Romania “Un ecosistem antreprenorial care să susțină formarea şi dezvoltarea companiilor ar trebui să includă câteva elemente: surse de finanțare, acces la mentorat, un loc de întâlnire al antreprenorilor (real sau virtual) și un cadru legislativ / de reglementare cel puțin neutru, dacă nu favorabil. Toate acestea trebuie să funcţioneze bine împreună: finanţarea fără mentorat nu este eficientă, la fel ca şi finanţarea în lipsa culturii asumării riscului antreprenorial sau a lipsei cunoştinţelor de administrare a unei afaceri. În același timp, fiscalizarea sau birocrația excesivă vor descuraja investițiile, chiar în condiţiile întrunirii celorlalte elemente ale ecosistemului. De asemenea, este foarte important ca ecosistemul să susţină companiile în toate stadiile de dezvoltare, în caz contrar lanţul întrerupându-se, ceea ce nu va permite companiilor să ajungă la maturitate. Din această perspectivă, ne dorim prin acest studiu să ajutăm la o înțelegere mai bună a mediului în care iau naștere și se dezvoltă companiile românești: ce funcționează sau merge în direcția bună și ce nu funcționează așa cum și-ar dori antreprenorii. Sperăm astfel să ajutăm oamenii de afaceri să fie mai informați, în timp ce alte părți interesate (instituții publice, incubatoare și acceleratoare de afaceri, finanțatori, educatori etc) să obțină o imagine de ansamblu a mediului antreprenorial românesc, care să le ajute în determinarea acțiunilor viitoare ce vizează sprijinirea antreprenorilor.”
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
4
Antreprenorii vorbesc
Cele mai importante obstacole în începerea și dezvoltarea unei afaceri în România în viziunea antreprenorilor Impredictibilitatea fiscală, sistemul greoi de fiscalizare și reglementare, nivelul taxelor
Accesul dificil la finanțare
18%
49%
Lipsa educației antreprenoriale și profesionale și a culturii antreprenoriale
6% Cele mai mari obstacole în începerea şi dezvoltarea unei afaceri în România
14%
7%
4%
Lipsa de stabilitate politică şi de viziune a politicilor publice
Starea economiei locale și decalajele de dezvoltare
Corupția
Sursa: Antreprenorii vorbesc
Cele mai importante obstacole în începerea și dezvoltarea unei afaceri în România în viziunea studenților Teama de eșec
16%
Lipsa capitalului de început
38%
Situație economică incertă
15%
Birocrația excesivă
Cele mai mari obstacole în începerea şi dezvoltarea unei afaceri în România
3%
Lipsa de fonduri publice/suport public
Lipsa de sfaturi/ informații
9% 5% Lipsa unei idei de afaceri
6% Lipsa cunoștințelor economice
8% Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților
5
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Antreprenorii vorbesc
Măsurile guvernamentale cu cel mai mare impact pe termen scurt în susținerea antreprenorilor În viziunea antreprenorilor români, top 6 măsuri care ar susține dezvoltarea afacerilor românești pe termen scurt sunt: reducerea poverii fiscale și acordarea de facilități fiscale, reducerea birocrației și simplificarea legislației și a Codului
1
45%
taxelor Reducerea de și acordarea ale facilități fisc
8%
3
e tate d n a r a te g ntru Credi ai ales pe stat, m p-uri u start-
5%
5
atea cal t i l i Stab iului fis med
fiscal, oferirea de credite garantate de stat, mai ales pentru start-up-uri, îmbunătățirea colaborării și comunicării între mediul public și cel privat, asigurarea stabilității mediului fiscal și îmbunătățirea nivelului de educație antreprenorială și profesională.
15%
Reducerea birocrației ș i simplificare a sistemulu i legislativ și a Codului Fis cal
2
7%
Colab orarea public -priva t
3% Îmb unăt educ ățire prof ație ant a nivelu esio r l nală epreno ui de rială /
4
6
Sursa: Antreprenorii vorbesc
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
6
Antreprenorii vorbesc
Ce spun antreprenorii români
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015 Am nevoie să fiu lăsat să dezvolt o afacere Consideraţi că mediul de reglementare şi fiscal pentru antreprenori s-a îmbunătăţit în ultimul an în România?
Care dintre următoarele iniţiative ar îmbunătăţi cel mai mult mediul fiscal pentru antreprenori?
49%
Simplificarea regulilor fiscale și a reglementărilor referitoare la calcularea obligațiilor fiscale
S-a deteriorat
29%
Nici nu s-a îmbunatăţit, nici nu s-a deteriorat
65%
20%
indică măsurile fiscale ca acțiunile guvernamentale care i-ar ajuta cel mai mult în dezvoltarea afacerilor.
60%
S-a îmbunătăţit
3%
Reducerea fiscalizării veniturilor companiilor
Nu mă pot pronunţa
14% 11%
Dezvoltarea unei agenții guvernamentale care să asiste afacerile noi în respectarea cerințelor fiscale
Am nevoie de ajutor pentru accesul la finanțare
82% dintre antreprenori consideră accesul la finanțare dificil sau foarte dificil, față de 88% la ediția anterioară a studiului
Cum apreciaţi accesul la finanţare în România pentru toţi antreprenorii?
27%
Top 4 instrumente de finanţare care vor avea impact în susţinerea antreprenoriatului
Altele
Impozitare redusă asupra câștigurilor de capital
7
Facil
2%
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
8%
Foarte facil
Vreau ca societatea să tolereze eșecul
65%
dintre antreprenori cred că eșecul în afaceri este penalizat de societate Cum credeţi că este perceput eşecul în afaceri în România?
26%
2015
13% 18%
19%
12%
Facilități fiscale pentru investițiile în companii mici
23%
2014
69%
Venture capital
Cum mă poate ajuta guvernul în accesul la finanțare
Fonduri pentru scheme de finanțare
Dificil
55%
26% Credite bancare 19% Fonduri europene 11% Microfinanțare 8%
Foarte dificil
2015
20% Garanții pentru credite
2014
37%
Este o barieră pentru viitoarele afaceri
34%
29%
Este un prilej de învățare
5%
17%
Este un eșec în carieră
24%
11%
Indică lipsa abilităților necesare
23%
Antreprenorii vorbesc
Ce spun antreprenorii români
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015 Din punctul de vedere al sprijinului coordonat, credem că incubatoarele și acceleratoarele de afaceri vor sprijini cel mai mult dezvoltarea antreprenorială
23%
Incubatoare/acceleratoare de afaceri
19%
Programe guvernamentale pentru start-up-uri/ antreprenori
Contribui prin mentorat la dezvoltarea altor antreprenori Ca antreprenor cu experienţă, oferiţi training/ coaching/mentorat tinerilor sau antreprenorilor aflaţi la început de drum?
2015
12%
12%
Programe specifice de training per industrii
Programe de mentorat
Vrem programe dedicate antreprenoriatului în universități
56% dintre antreprenori cred că astfel
de programe ar îmbunătăți percepția tinerilor asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră
2014
DA
68%
NU
32%
80%
56%
22%
11%
Programe specifice în universități
Programe guvernamentale care susțin antreprenoriatul
Programe de mentorat pentru antreprenori
20%
Mă aștept ca într-un orizont mediu de timp, România să ofere un mediu prietenos* pentru antreprenori În ce orizont de timp apreciați că România va avea un mediu prietenos cu antreprenorii?
34% 21%
3-5 ani
5-10 ani
13%
13%
10-15 ani
15-30 ani
19%
Peste 30 de ani
* prietenos din punct de vedere al percepției societății, fiscalității și reglementărilor, educației antreprenoriale și accesului la finanțare
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
8
Antreprenorii vorbesc
IMM-urile din România în cifre Din numărul total de firme active la 31 martie 2015, peste 64% sunt societăţi cu răspundere limitată (SRL) care au, în medie, un asociat. În marea lor majoritate (91,6%), societățile cu răspundere limitată fac parte din categoria microîntreprinderilor, având în medie 2 salariaţi, un capital social mediu de 11.000 EUR şi realizând o cifră de afaceri medie anualaă de 47.000 EUR. Cele mai multe societăţi cu răspundere limitată (SRL) au sediul social în municipiul Bucureşti şi judeţul Cluj.
Centrele iniţiativei antreprenoriale din România: Cluj
IMM-urile reprezintă:
99,6%
București
99,8%
din numărul total de companii active în România, comparativ cu
IMM-urile creează:
44%
2.600.000
din valoarea totală adăugată brută la nivelul economiei în România,
de firme înfiinţate din 1990 până în 2015
Durata medie de activitate a unui SRL:
9
ani,
9
22
luni și
ani,
70%
comerț, producție și construcții
Numărul de angajați în IMM-uri (% din total)
70.00
21.8 505
68.00
21.4 480
21.2 21.0
455
20.8 20.6
430
66.00 64.00 62.00 60.00
2013
2012
2011
20.4
milioane
21.6
2010
60%
din angajații IMM-urilor
producție, comerț, construcții, activități profesionale și transport
22.0
2009
3 sectoare
concentrează peste
din valoarea totală adăugată brută
530
2008
la nivelul Uniunii Europene
5 sectoare
Numărul de IMM-uri active
mii
66,9%
concentrează aproape
din mediul urban activ în domeniul comerţului, construcţiilor şi transporturilor
Uniunea Europeană
Surse: Ministerul de Finanțe, Registrul Comerțului, Comisia Europeană, Consiliul Fiscal 9
din angajații României lucrează în cadrul unui IMM,
Profilul IMM-urilor din România
40-49
România
față de
59%
Profilul antreprenorului român:
barbat,
66,2%
în Uniunea Europeană
zile
la nivelul Uniunii Europene
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
2008
2009
România
2010
2011
2012
2013
Uniunea Europeană
Antreprenorii vorbesc
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
10
Acces la finanţare
32%
dintre antreprenori spun că accesul la finanţare s-a deteriorat în ultimul an, față de 48% la ediția anterioară
Creditele bancare și fondurile europene – cele mai importante surse de finanțare pentru antreprenori
82%
dintre antreprenori consideră accesul la finanțare dificil sau foarte dificil, față de 88% la începutul lui 2014
32%
dintre antreprenori consideră că accesul la finanțare s-a îmbunătățit în ultimul an, față de 16% la ediția anterioară a studiului
Acces la finanţare Accesul antreprenorilor la finanţare s-a îmbunătăţit în ultimul an în România?
Îmbunătățirea accesului la finanțare este aria de acțiune care ar avea cel mai mare impact în dezvoltarea afacerilor antreprenoriale, conform antreprenorilor care au răspuns EY G20 Entrepreneurship Barometer 2013.
Nu mă pot pronunța 8%
În România, la ediția din 2014 a chestionarului, aproape 50% dintre antreprenorii respondenţi considerau că accesul la finanţare s-a deteriorat. În 2015, răspunsurile antreprenorilor s-au echilibrat. Astfel, 32% dintre antreprenori consideră că accesul la finanțare s-a deteriorat în ultimul an în România, 30% cred ca s-a îmbunătățit, în timp ce alți 30% consideră ca nu s-au modificat condițiile de obținere de finanțare.
S-a deteriorat 32% S-a îmbunătățit 30%
Această echilibrare a răspunsurilor indică de fapt o îmbunătățire a percepției accesului la finanțare: dacă în 2014 doar 16% dintre respondenți considerau că accesul la finanțare s-a îmbunătățit, în 2015 procentul celor care cred acest lucru aproape s-a dublat, ajungând la 30%.
A rămas la fel 30% Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
Instrumentele de finanţare care vor avea cel mai mare impact în susţinerea antreprenoriatului în România 30% 25% 20%
26%
2015 2014
20% 19% 16%
15%
9%
10% 6%
5%
9%
9%
8% 4%
6%
6% 3%
3%
5%
4%
6%
4%
4%
5% 3% 1%
Clienți
Familie și prieteni
Business angels
Ajutor de stat
Private equity
Furnizori
Bursa de valori
Parteneriat public-privat
Venture capital
Microfinanțare
Fonduri europene
Credite bancare
0%
0%
1%
Altele
11%
10%
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
12
82%
dintre antreprenori consideră accesul la finanțare dificil sau foarte dificil, față de 88% la ediția anterioară a studiului
Acces la finanţare Ludwik Sobolewski, BVB CEO: “AeRO este un început semnificativ pentru un nou tip de acces la finanțare pentru IMM-uri, oferit de Bursa de Valori. Ultimele luni ne-au demonstrat că avem companii românești interesante pentru investitori și care se îndreaptă către Bursă pentru că sunt atrase de noi structuri, noi reguli ale pieței și pentru că aici se întâlnesc cu specialiști care folosesc același limbaj ca și ei. AeRO oferă o șansă companiilor de a obține capital și de a demonstra investitorilor individuali faptul că reprezintă active atractive. AeRO devine deja reprezentativă pentru România și dă un semnal către exterior în privința activității piețelor românești de capital.”
13
AeRO – noua piață de acțiuni a BVB
Microfinanţare
În februarie 2015, Bursa de Valori București (BVB) a lansat AeRO, piața dedicată finanțării proiectelor și poveștilor de succes ale start-up-urilor și IMM-urilor. Ca să se listeze pe AeRO, companiile trebuie să îndeplinească cerințe precum: o valoare minimă a capitalizării bursiere anticipate de cel puțin 250.000 EUR și un free-float* de cel puțin 10% sau un număr de cel puțin 30 de acționari. AeRO permite companiilor să acceseze finanțări și să se listeze mai repede și mai ușor decât pe piața reglementată, în același timp permițănd investitorilor să obțină expunere pe companii în creștere, aflate la început de drum. În aprilie 2015, pe piața AeRO erau disponibile la tranzacționare acțiunile a 10 companii, printre care Delivery Solutions - companie de curierat, Carpathia Capital – fond de investiții și Bittnet Systems – prima companie din IT listată la BVB. *deținerile acționarilor care au mai puțin de 5%
Microfinanțarea, opţiunea creditării antreprenorilor care nu au acces la serviciile tradiţionale bancare, a crescut în mod semnificativ în ultimii ani, mai ales în pieţele cu creştere economică rapidă. În România, conform BERD, piaţa potenţială a microcreditării este de 500 milioane EUR, alimentată de bănci comerciale şi instituţii financiare non-bancare în proporţie de 70%, în timp ce 30% din nevoie nu este satisfăcută. De-a lungul timpului BERD a realizat parteneriate cu mai multe instituţii financiare româneşti pentru ca acestea să ofere microcredite. Aceste instituţii au un portofoliu anual de 100 milioane de EUR, acordând 20.000 credite pe parcursul unui an. Valoarea medie a unui microcredit este sub 10.000 EUR, putând ajunge la 25.000 EUR.
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Antreprenorii vorbesc
Acces la finanţare Îmbunătățirea accesului la finanțare transpare și din segmentarea pe vârste a răspunsurilor. Pentru prima dată în cei trei ani de când EY România realizează Barometrul antreprenoriatului românesc, unii respondenți consideră că accesul la finanțare pentru antreprenorii sub 40 de ani este foarte facil (4% dintre respondenți). În total, 16% consideră că accesul la finanțare este facil sau foarte facil pentru această categorie de antreprenori. Însă, pentru marea majoritate a antreprenorilor tineri (76%), accesul la finanțare rămâne dificil sau foarte dificil, chiar dacă tendința este de scădere față de anul trecut, când acest procent se ridica la 90%. Capitalizarea precară este o problemă nu doar pentru antreprenori, ci și pentru cei care se gândesc să devină antreprenori. Lipsa capitalului este percepută de studenți ca principalul obstacol în începerea propriei afaceri, conform Barometrului educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, publicat de EY România în decembrie 2014.
2015
4% 12%
2014
6%
2013
3% 0%
Facil
Dificil
Foarte dificil
41%
Nu mă pot pronunța 35%
55%
35%
37% 40%
60%
Dacă creditele bancare și fondurile europene au adunat 45% dintre răspunsuri, bursa de valori și sistemele alternative de tranzacționare au strâns 6% dintre opțiuni, în timp ce ajutoarele de stat nerambursabile 4%.
Lipsa capitalului de început
8% 5%
56%
20%
În perspectiva antreprenorilor, creditele bancare și fondurile europene sunt sursele de finanţare care vor avea cel mai mare impact în dezvoltarea afacerilor antreprenoriale românești, urmate de surse și instrumente precum microfinanțare, capital de risc, parteneriat public-privat, bursa de valori și sisteme alternative de tranzacționare şi fonduri de tip private equity.
Cele mai importante obstacole percepute de studenți pentru a deveni antreprenori
Credeţi că accesul la finanţare este facil în România pentru antreprenorii sub 40 ani? Foarte facil
Față de ediția 2014 a studiului, în acest an a avut loc o schimbare de perspectivă. Dacă anul trecut pentru antreprenorii tineri era mai dificil să acceseze finanțare (90%) de pe piața locală, față de antreprenori în general (88%), în acest an pentru antreprenorii tineri este mai ușor să obțină fonduri pentru afacerea lor (16%).
4% 80%
100%
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
38%
Teama de eșec
16%
Situație economică incertă
15%
Birocrația excesivă
9%
Lipsa unei idei de afaceri
8%
Lipsa de cunoștințe economice
6%
Lipsa de sfaturi/informații
5%
Lipsa de fonduri publice/ suport public
0%
Cum apreciaţi accesul la finanţare în România pentru toţi antreprenorii? Foarte facil 2015
2% 12%
2014
8% 0%
Facil
Dificil
Foarte dificil
27%
20%
19% 40%
60%
80%
10%
20%
30%
40%
Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014
Nu mă pot pronunța
55% 69%
3%
4% 4% 100%
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
14
Antreprenorii vorbesc
Accesul la finanţare În privinţa ariilor de acţiune ale guvernului, antreprenorii români consideră următoarele măsuri ca fiind cele mai potrivite pentru a îmbunătăți accesul la finanțare al companiilor antreprenoriale: • Facilităţile fiscale pentru investiţiile în companii mici (26%) • Oferirea de garanții pentru credite (20%) • Impozitarea redusă a câștigurilor de capital (18%)
Iar tendința nu e una pozitivă, numărul de companii nouînființate în 2014 a fost de 101.000, cu aproape 19% mai mic decât în 2013, reprezentând cel mai mic număr de companii create în ultimii 7 ani în România.
Investițiile străine directe (ISD) în România au intrat în 2014 pe tendință negativă, după ce în 2012 și 2013 reveniseră pe creștere. Nivelul ISD s-a situat conform Băncii Naționale la 2,43 mld EUR în 2014, cu 11% mai puțin față de anul 2013 și mult sub nivelul record din 2008, de 9,5 mld EUR.
Scutirea de impozit a profitului reinvestit este una dintre facilitățile fiscale aplicabile până la 31 decembrie 2016. Această măsură poate genera un avantaj în privința fluxului de numerar.
În acest context, facilitățile fiscale pentru investiții ca și impozitarea redusă a câștigurilor de capital ar îmbunătăți atractivitatea economiei românești nu doar pentru investitorii români, ci și pentru investitorii străini.
În legislația actuală, facilități fiscale sunt prevăzute de asemenea pentru stimularea activităților de cercetaredezvoltare, prin acordarea unor deduceri suplimentare la calculul profitului impozabil în proporție de 50% a cheltuielilor eligibile.
În același timp, cu 24 de IMM-uri la mia de locuitori, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, mult sub media europeană de 40 de IMM-uri și mult chiar sub media din țări ca Ungaria (57 IMM-uri la mia de locuitori) și Bulgaria (41).
În vederea încurajării înființării și dezvoltării de parcuri industriale și tehnologice, companiile ce își desfășoară activitatea în incinta acestora se bucură de scutiri de taxe locale, impozite reduse asupra activelor corporale si necorporale, scutiri ale impozitului pe terenuri, programe de dezvoltare pentru infrastructură, donații și fonduri pentru dezvoltare.
Noul Cod Fiscal “Una dintre prevederile proiectului Noului Cod Fiscal se referă la eliminarea impozitului pe dividende. Cu siguranță eliminarea impozitului pe dividende poate reprezenta o gură de oxigen pentru piața de capital, funcționând ca un magnet pentru investitorii persoane fizice care vor cumpăra acțiuni în speranța obținerii de câștiguri din dividende ce vor fi neimpozabile. Rămâne întrebarea dacă această măsură va avea ca efect și descurajarea investițiilor în favoarea decapitalizării întreprinderilor.”
În privința garanțiilor pentru credite, Fondul Național de Garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii asigură garantarea anumitor credite ce se încadrează în programe guvernamentale și facilitează accesarea de fonduri europene prin garantarea creditelor destinate finanțării proiectelor cofinanțate din fonduri europene nerambursabile. Pentru exemplificare, prima de garantare anuală pentru programul SRL-D datorată de către beneficiar este de 3,8% pe an din valoarea garanției aprobate.
Gabriel Sincu, Tax Executive Director, EY România
Care sunt cele mai importante 3 arii de acţiune pentru guvern care ar îmbunătăţi accesul la finanţare pentru antreprenori? Facilități fiscale pentru investițiile în companii mici
26%
Garanții pentru credite
20%
Impozitare redusă asupra câștigurilor de capital
18%
Fonduri pentru scheme de finanțare
13%
Deduceri fiscale pentru inițiativele venture ale corporațiilor
9%
Granturi
9%
Reguli simplificate de listare pentru companiile mici
7% 0%
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
15
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
5%
10%
15%
20%
25%
30%
Antreprenorii vorbesc
Garanții pentru credite Întrebați care este măsura guvernamentală care ar ajuta cel mai mult antreprenorii în accesul la finanțare, oferirea de garanții pentru credite (20%) este a doua opțiune, după facilitățile fiscale. Fondul Național de Garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii (FNGCIMM) reprezintă cel mai semnificativ instrument financiar de acest gen de pe piața românească, cu 73% din volumul total al garanțiilor acordate în anul 2013. FNGCIMM asigură garantarea anumitor credite pentru IMM-uri ce se încadrează în programe guvernamentale și facilitează accesarea de fonduri europene prin garantarea creditelor destinate finanțării proiectelor cofinanțate din fonduri europene nerambursabile. Fondul acoperă până la 80% din valoarea finanţării contractate, cu o garanție maximă de 2,5 milioane EUR. În 2014, FNGCIMM a acordat 35.570 garanții individuale, în valoare totală de 6.105,6 milioane lei. Din această sumă, aproape 2.500 milioane au fost acordate pentru IMM-uri. Fondul administrează un volum de credite susținute prin garanții de peste 5,9 miliarde lei, pentru un număr de peste 11.000 IMM-uri. Alte fonduri de garantare active în România sunt: • Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) – instituție financiară non-bancară ale cărui obiective sunt sprijinirea absorbției fondurilor europene și stimularea accesului producătorilor și procesatorilor agricoli la credite și instrumente de finanțare. La fel ca și FNGCIMM, FGCR acoperă până la 80% din valoarea finanţării contractate. Valoarea maximă a garanţiei nu poate depăşi echivalentul a 2,5 milioane Eur. • Fondul Român de Garantare a Creditelor (FRGC) – e primul fond de garantare creat în România, la recomandarea Băncii Mondiale, în 1993. Fondul garantează până la 70% din valoarea creditelor în special destinate antreprenorilor români: credite pe termen scurt, mediu și lung și credite pentru cumpărare de acțiuni. De asemenea, FRGC oferă și consultanță celor care doresc să înceapă sau să dezvolte o afacere. Structura numerică a garanțiilor oferite de FNGCIMM pe categorii de IMM-uri
Proiectul Banca pentru Dezvoltare a României În ultimele luni s-a discutat despre crearea unei bănci de dezvoltare pe baza structurii EximBank. Instituția ar trebui să finanțeze proiecte prioritare în infrastructură, energie şi mediu, proiecte ale autorităţilor publice locale, confinanţări pentru fondurile europene, creşterea eficienţei energetice, sprijinirea fermierilor și educaţie, prin susţinerea acordării de credite pentru studii postliceale. Așadar, fără a avea ca focus principal firmele antreprenoriale, o parte din fondurile băncii de dezvoltare ar avea ca destinație proiecte antreprenoriale. Cele două fonduri de garantare, FNGCIMM și FGCR, ar putea face parte din structura băncii sau vor funcționa separat, în formula actuală. Cotă de piață pentru garanțiile acordate (%) 0,3%
100% 90% 80%
24,1%
Micro 45%
24%
1,4%
2,1%
1,6% 1%
1,3% 1%
50%
73,1% 64,8%
61,9%
68,9%
65,3%
72,9%
55,3%
20%
Studenți 10% 0%
2007
2008
FNGCIMM Sursa: FNGCIMM
1,5%
43,4%
70% 60%
2%
28,1%
33,5%
2,9%
30% Antreprenori
33,8%
36%
40%
Medii 11%
Mici 44%
Un alt instrument financiar activ în România este JEREMIE, lansat de Comisia Europeană şi Fondul European de Investiţii, parte a BEI. JEREMIE oferă intermediarilor financiari instrumente financiare orientate către IMM-uri: garanţii, cogaranţii şi contragaranţii, garanţii de participare la capital, (micro)împrumuturi, instrumente de securitizare, capital de risc, fonduri de coinvestire, precum şi investiţii în fonduri de transfer de tehnologie. Aceşti intermediari financiari (bănci) oferă IMM-urilor (beneficiarii finali) împrumuturi şi participare la capital. JEREMIE nu furnizează IMMurilor finanţări nerambursabile.
2009
2010
FRGCIP
2011 FGCR
2012
2013 JEREMIE
Sursa: Statistici AECM 2007 - 2013, calcule FNGCIMM
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
16
Antreprenorii vorbesc
JEREMIE JEREMIE, inițiativă a Comisiei Europene, în colaborare cu European Investment Bank Group, a apărut din necesitatea de a finanța riscul de a credita IMM-uri, care de multe ori este considerat prea mare de către bănci. JEREMIE a oferit în România în perioada de programare 2007-2013, trei produse: • Garanții de până la 80% pentru credite de investiții și capital de lucru în valoare de până la 1,9 milioane EUR/beneficiar. Garanția este gratuită pentru IMM-ul beneficiar. Unele bănci au finalizat implementarea programului în România în limita acordată, în timp ce altă bancă dispune de fonduri până în iunie 2015. • Dobândă subvenționată cu partajarea riscului pentru credite de investiții și capital de lucru de până la 1 milion EUR – cu o dobândă medie pentru IMM-urile beneficiare de 4,5%, costul creditului fiind redus cu 50%. Băncile dispun încă de fonduri pentru acest instrument. • Capital de risc (venture capital), prin 3TS Capital – investiții de capital în companii din zona internet, media, telecom. Până în acest moment fondul a investit în patru companii: Avocatnet.ro, Simartis, GHG și Elefant. ro. Fondul este în continuare în căutare de companii interesante pentru portofoliu.
Accelerator de antreprenoriat & fond de tip seed JEREMIE în Bulgaria Este un fond de capital cu două funcții: • Accelerator de antreprenoriat: investiție ≤ 50.000 EUR • Fond de tip seed: investiție ≤ 200,000 EUR Oferă de asemenea asistență tehnică, mentorat, coaching, în parteneriat cu Seedcamp, Mozilla WebFWD, Springboard, Google etc. Rezultate • Resurse totale disponibile: 21 milioane EUR • Peste 4.000 solicitări de finanțare depuse online în sesiunile dedicate • Investiții în peste 150 de companii • O treime din start-up-uri sunt înființate de antreprenori străini • Peste 600 locuri de muncă nou-create
Pentru noul exercițiu de programare (2014-2020), posibile instrumente oferite de JEREMIE ar putea fi garanții sau finanțare cu partajarea riscului, capital de risc, plus o inițiativă dedicată IMM-urilor. Accelerator de antreprenoriat & fond de tip seed JEREMIE Bulgaria
Sesiune de aplicații ACCELERARE
Sesiuni: online la 4 - 6 luni Investiție: EUR 25.000 - 50.000
Selecție și finanțare
Participație: ̴ 10% Perioada: 3 - 12 luni Obiect absolvire: prototip, versiune beta etc.
Accelerare Ziua absolvirii
Companii externe
Investiție: până la total 200.000 EUR per companie
SEED
(ajutor de minimis) Participație: 30 - 49% (cumulat)
Portofoliu seed
Perioada: 12 - 24 luni Obiect absolvire: comercializare, internaționalizare
Sursa:European Investment Fund 17
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Antreprenorii vorbesc
Fonduri europene pentru IMM-urile din România România are 4,4 miliarde de euro alocate IMM-urilor prin diferite Programe Operaționale în perioada 2014-2020. În principiu, aceste fonduri vor avea depunere continuă de la lansare până la epuizarea fondurilor. De asemenea, autoritățile au în vedere utilizarea unui sistem electronic de depunere a proiectelor, pe care beneficiarii îl vor folosi pentru transmiterea documentelor aferente proiectului. Față de exercițiul anterior, 2007-2013, fondurile europene vor fi mai ușor de accesat, iar proiectele vor fi mai ușor de derulat, conform Ministerului Fondurilor Europene și prin următoarele proceduri: • Procedură simplificată de rambursare în cazul proiectelor de cercetare: o singură rată de rambursare pentru toți participanții dintr-un proiect și o singură rată plafon pentru costurile indirecte • Reducerea termenelor de plată către beneficiari la maxim 90 zile, în cazul finanțărilor prin politicile de coeziune • Sisteme electronice disponibile pentru transmiterea datelor și stocarea documentelor cerute beneficiarilor de fonduri de coeziune • Scurtarea perioadei obligatorii de păstrare a datelor referitoare la proiectele finanțate din fonduri europene, la maxim 3 ani. Programe Operaționale 2014-2020: • Programul Operațional Capital Uman (POCU, fostul POSDRU) va sprijini în noul exercițiu antreprenoriatul și creșterea ocupării forței de muncă prin acordarea de sprijin persoanelor fizice pentru deschiderea de noi afaceri sau IMM-urilor cu profil non-agricol din zona urbană. Astfel, va fi disponibil sprijin financiar cu o valoare aproximativă de 550 milioane de EUR pentru a crea noi locuri de muncă, servicii de consiliere sau consultanță. Sprijinul va fi pus la dispoziția beneficiarilor atât sub formă de granturi directe cât și credite sau
garanții acordate pentru dezvoltarea afacerilor. • Programul Operațional pentru Competitivitate (POC) – peste 250 milioane de EUR disponibile pentru IMM-uri, în sectoarele de Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare (CDI) pentru susținerea competitivității economice și în sectorul Tehnologia Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă. În domeniul CDI se va oferi sprijin IMM-urilor pentru a pregăti şi implementa proiecte în cadrul Orizont 2020 şi altor programe CDI internaţionale. Totodată, POC va susține accesul la creditare în condiţii mai favorabile inclusiv prin garanții, subvenții de dobândă și facilitarea accesului la capital de risc al întreprinderilor inovative. În domeniul TIC se vor finanța servicii avansate de sprijin pentru IMM-uri și grupuri de IMM-uri (inclusiv servicii de gestionare, comercializare și proiectare), precum și servicii TIC și aplicații pentru IMM-uri (inclusiv e-comerț, e-afaceri și procesele întreprinderilor interconectate). • Programul Operațional Regional (POR) – 865 milioane EUR vor fi disponibile pentru IMM-uri prin accesarea axelor prioritare 1 & 2: Transfer tehnologic (165 milioane EUR) și Competitivitate IMM (700 milioane EUR). Prima axă va avea ca și obiectiv tematic consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și a inovării, în timp ce a doua axă are ca obiectiv îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol, pescuitului şi acvaculturii. • Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) – va avea la dispoziție aproximativ 8 miliarde EUR. Printre măsurile care vizează sectorul IMMurilor se află sprijinul pentru investițiile în activele fizice (dotare cu utilaje și echipamente performante, investiții pentru modernizarea fermelor), prelucrarea și comercializarea produselor agricole, sprijin acordat tinerilor fermieri pe baza unui plan de afaceri, sprijin pentru ferme mici în baza unui plan de afaceri, dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor, sprijinirea activităților productive non-agricole, serviciilor și activităților meșteșugărești, turismului rural. Alocarea financiară pentru aceste măsuri se ridică la peste 2 miliarde EUR.
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
18
Antreprenorii vorbesc
Instrumente financiare la nivel UE pentru IMM-uri Obiectiv
Cercetare, dezvoltare, Inovație
Creare locuri de muncă, Generare de creștere, Coeziune socială
Instrumente financiare UE HORIZON 2020 Capital pentru cercetare și inovare pentru IMM-uri – 0,43 miliarde EUR - și garanții pentru companii de tip “small mid caps” – 1,06 miliarde EUR
Competitivitate & IMM-uri (COSME) Capital de creștere – 660 milioane EUR Facilitate de garantare a creditelor 660 milioane EUR
Schimbare socială și inovație
Europa Creativă Facilitate de garantare pentru sectorul cultural și creativ - 121 milioane EUR
Erasmus Facilitate de garantare credite de studii - 517 milioane EUR
Investiții în economie socială - 192 milioane EUR
Povestea antreprenorială a lui Hamdi Ulukaya - Chobani Creșterea unui startup cu credit garantat de autorități și fără investitori externi Hamdi Ulukaya a emigrat din Turcia în Statele Unite în 1994. La venirea în State a constatat că pe piața americană nu exista “iaurt grecesc” – iaurtul tradițional, fără adaosuri de zahăr și fructe. În 2005 a cumpărat o fabrică dezafectată de iaurturi cu un împrumut subvenţionat, iar în 2007 a început să producă şi să comercializeze iaurtul Chobani. În 2010, Chobani devine cea mai bine vândută marcă de iaurt din Statele Unite şi afacerea este extinsă în Canada şi Australia. În 2014, compania aştepta vânzări de 1,5 miliarde USD, obținute cu ajutorul a peste 1,200 de angajaţi. În 2005 fabrica a pornit la drum cu patru angajați. Dar Hamdi Ulukaya, un outsider al industriei, a ajuns în 3 ani, într-o piaţă extrem de competitivă, să câştige din cota de piaţă a marilor jucători, într-un ritm atât de susținut încât a devenit lider de piaţă. În 2013, Hamdi Ulukaya a fost ales World Entrepreneur Of
19
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
The Year, fiind recompensat cu marele premiu acordat de EY la nivel mondial în cadrul competiţiei internaţionale dedicate antreprenoriatului. Ce se menționează mai rar, atunci când se vorbește despre succesul Chobani, este faptul că, într-o industrie capital intensivă, în care e nevoie de investiții mari în echipamente, dar și în taxe mari de plasare la raft în hypermaketuri, Ulukaya a reușit fără să aducă investitori externi (capital de risc, fonduri de private equity etc) și fără să-și dilueze participația și controlul în companie. Mai mult decât atât, investiția inițială a fost realizată cu ajutorul unui credit garantat de stat (1 milion USD), prin US Small Business Administration. A scris planul de afaceri în două zile, a oferit o garanție personală și un raport propriu de 10% din prețul tranzacției. Banca și guvernul au contribuit cu restul de 90%, cu o dobândă mică și cu un termen de rambursare generos: 10 ani. Azi, afacerea Chobani trece de 1 miliard USD, după ce a plecat la drum cu un credit oferit de stat.
Selecţie programe guvernamentale de sprijinire a IMM-urilor – fonduri nerambursabile Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri realizează politica Guvernului în domeniul implementării proiectelor şi programelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii, de încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării acestora, implementând anual scheme de minimis finanţate de la bugetul de stat pentru IMM-uri definite conform Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, antreprenorii, mai ales cei aflați în stadiu de startup, pot accesa fondurile nerambursabile oferite în fiecare an de statul român.
Programe pentru IMM-uri
Probabil cea mai cunoscută schemă gestionată de Direcția Politici Antreprenoriale și Implementare Programe pentru IMM-uri, din cadrul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, este cea destinată întreprinzătorilor tineri (până în 35 de ani), care îşi deschid o societate cu răspundere limitată, din postura de întreprinzător debutant. Pe lângă proiectele de finanțare, Direcția derulează și programe pentru îmbunătățirea culturii antreprenoriale în rândul populației, ca de exemplu România Hub și Mentornet.
2014 Buget (lei)
2015
Beneficiari
Buget (lei)
Beneficiari
Programul de dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață
21,049,000
267
30,000,000
200
Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microintreprinderilor de către întreprinzătorii tineri
21,000,000
415
29,879,000
493
Programul național multianual pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului
1,000,000
166
1,700,000
200
Programul național multianual de înființare și dezvoltare de incubatoare tehnologice și de afaceri
5,400,000
11 incubatoare
13,300,000
18 incubatoare
Programul național multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager
500,000
12
1,000,000
20
Programul UNCTAD/EMPRETEC Romania pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii
500,000
8 work-shop-uri/ 152 PARTICIPANTI
1,000,000
8 work-shop-uri/ 160 PARTICIPANTI
100,000,000
464
250,000,000
555
Programul Româno - Elveţian pentru IMM-uri
28,524,286 CHF
300
28,524,286 CHF
384
Programul pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului la finanțare START
17,000,000
167
20,000,000
150
Schema de minimis
Sursa: Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
20
Antreprenorii vorbesc
Finanţarea creşterii Ciclul de viață al companiilor
re sa ia n La lui ș pu co s e a ier ire ț n n fi re De gie fe te Di a r St
ss re ine s te eș bu Cr în te ță lta len zu ce e Ex /r ă es ur oc ct Pr ru St
i gie e at str
Ciclul de viață al companiilor
iv pt ru is l d prin e ia r nț ție ta te ea en or Po Cr einv re țil r ta ilită n ve pab in a Re a c re de tin Ex
ar er l m u nu ent lor e d em țe g an ux r Fl ana rm e selo M rfo r r pe iza su ur a re elor t a M rare ltat st zu ini a re m i Ad ș
Sursa: The Bold Ones - High-impact Entrepreneurs Who Transform Industries
Faza 1: Lansare – compania copil sau “start-up” Nevoile și atenția companiilor se schimbă pe măsură ce se dezvoltă. După înființare, întrebarea antreprenorilor este: pot să lansez compania? în această etapă e nevoie de o strategie și o viziune antreprenorială clare, dublate de un serviciu/produs prin care compania se diferențiază în piață. Conform studiului realizat de World Economic Forum prin chestionarea participanților în programul Entrepreneur Of The Year din Statele Unite, The Bold Ones - High-impact Entrepreneurs Who Transform Industries, antreprenorul se confruntă cu multe provocări în prima etapă de dezvoltare a firmei, cel mai mare test fiind acceptarea produselor de consumator. Antreprenorul va răspunde, pe lângă întrebarea principală, pot să lansez compania?, și la: Ce oferim nou și ne distinge de restul ofertelor de pe piață?, Experiența consumatorului și inovația sunt importante cu adevărat pentru noi?, Suntem capitalizați corespunzător pentru a depăși această primă fază de dezvoltare?
21
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Profitul nu este important pentru companii în această etapă, focusul principal fiind găsirea “formulei magice”, adică a ofertei de servicii/produse atractivă pentru potențialii clienți. Printre preocupările antreprenorilor înscriși în programul Entrepreneur Of The Year s-au regăsit în această fază: • Investiții importante în capitalul uman, mai ales pentru formarea echipei de început • Investiții în tehnologie • Atragerea de finanțare de la fonduri de tip capital de risc, angel investors, prieteni și familie. Atunci când este cazul, reinvestirea profitului pentru finanțarea creșterii și atenție asupra capitalului circulant. • Viziune globală. Deși pornesc local, cele mai multe companii de succes au ca focus expansiunea pe piețele globale. Revenind la finanțare, după epuizarea economiilor personale și a fondurilor din partea familiei, prietenilor, dar şi băncilor, prin credite personale şi carduri de credit, în această fază noile companii nu urmează acelaşi tipar de finanţare. Pentru multe dintre acestea, economiile proprii şi capitalul circulant vor reprezenta cel mai important tip de capital în acest stadiu.
Antreprenorii vorbesc
Finanţarea creşterii Alte companii vor accesa tipuri specifice de finanţare pentru această etapă de dezvoltare, precum capital oferit de:
CrunchBase
Business angels - persoane cu avere semnificativă, de obicei antreprenori la rândul lor, care investesc în companii tinere şi oferă într-o măsură mai mică sau mai mare sfaturi start-up-ului finanţat.
CrunchBase, divizie a cunoscutului blog de tehnologie TechCrunch, este una dintre bazele de date cele mai complete despre activitatea start-up-urilor de tehnologie din lumea întreagă.
Crowdfunding - intervine în finanţarea aventurii antreprenoriale chiar mai devreme decât business angels, se bazează pe contribuţiile şi donaţiile realizate de persoane cărora antreprenorul le prezintă proiectul pe platforme online specializate.
Creat în 2010, CrunchBase oferă informaţii structurate despre antreprenori şi angel investors, venture capitalists și rundele de finanțare obținute de fiecare startup. De asemenea, site-ul oferă știri despre evenimente de interes pentru sectorul tehnologiei.
Venture capital este capital oferit de investitori instituţionali mai ales start-up-urilor inovatoare şi cu potenţial de creştere foarte mare.
Soluții de finanțare alternativă În Europa, piața finanțărilor alternative, inclusiv crowdfunding, a crescut cu 144% anul trecut, până la aproape 3 miliarde EUR, conform studiului Moving Mainstream: The European Alternative Finance Benchmarking, realizat de EY împreună cu Cambridge University. Peste 5.800 de startup-uri și IMM-uri europene au obținut finanțare alternativă în 2014.
Cu toate acestea, există discrepanțe semnificative în dezvoltarea piețelor naționale ale finanțărilor alternative. Dacă în Marea Britanie în 2012-2014 s-au obținut fonduri de 2,3 miliarde EUR, în România piața s-a situat sub 0,1 milioane EUR. În România, anul trecut s-a încercat adoptarea unei legi a crowdfunding-ului, dar propunerea legislativă nu a fost încă adoptată, rămânând în stadiul de proiect.
Volumul finanțărilor alternative în Europa, 2012-2014 3125+ 625 - 3125 125 - 625 25 - 125 5 - 25 1-5 0.2 - 1 0.04 - 0.2 0.008 - 0.04
Sursa: Moving Mainstream: The European Alternative Finance Benchmarking, EY și Cambridge University Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
22
Antreprenorii vorbesc
Finanţarea creşterii Faza 2: Creștere – compania adolescent sau “scale-up” În această fază, firma crește accelerat, focusul cel mai important al antreprenorului fiind: pot să cresc afacerea? În acest punct încep să apară tensiuni între perspectiva antreprenorială asupra business-ului și nevoile de a operaționaliza procese și activități din ce în ce mai complexe. Avem oamenii potriviți care să lucreze pentru firmă?, Utilizăm tehnologia potrivită?, Am evaluat corect riscurile legate de procese? – sunt doar câteva dintre provocările acestei faze. Compania continuă să își crească baza de clienți, să își construiască procesele de business și să își îmbunătățească indicatorii de profitabilitate. Creșterea fluxurilor de numerar permite acoperirea costurilor cu resursele umane, asigurând bazele pentru o expansiune sustenabilă, dar și pentru investițiile de capital. O oportunitate deseori trecută cu vederea de firmele în faza 2 este încheierea de parteneriate cu corporații și firme mult mai mari. Includerea într-un ecosistem de business mai larg poate ajuta foarte mult o companie “adolescentă”. Printre preocupările antreprenorilor înscriși în programul Entrepreneur Of The Year s-au regăsit, în această fază de dezvoltare, conform studiului The Bold Ones, și: • Investitorii de tip angel investors, prietenii și fondurile obținute de la membrii familiei, dar și pe profiturile care pot fi reinvestite pentru a susține creșterea pe termen scurt a firmei. • Atenti’ie crescută acordată piaței naționale pentru expansiunea pe termen scurt, dar cu apetit în formare pentru piețele globale. • Investițiile curente sunt axate pe tehnologie, urmate de capitalul uman • Așteptări în privința fondurilor de private equity și venture capital pentru a alimenta expansiunea viitoare • Atenție crescută acordată proceselor instituționale și echilibrării culturii antreprenoriale inițiale cu instituționalizarea în creștere a firmei Această fază este cea în care provocările de cultură organizațională vor fi cele mai importante. Pe măsură ce firmele trec de la un număr mic de angajați la statutul de companie cu departamente diferite, procese și bugete separate, se produc cele mai importante tensiuni în cultura organizațională. Capacitatea antreprenorului de a delega responsabilitățile, dar în același timp capacitatea lui de a păstra legătura cu firma și angajații, vor fi puse la încercare.
23
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Business angels Educaţia şi reţelele de business angels joacă un rol important în dezvoltarea companiilor în această fază de dezvoltare. Potenţialii business angels trebuie să aibă acces uşor la informaţii despre astfel de oportunităţi de investiţie şi despre mecanismele de investire. De asemenea, stimulentele fiscale pot încuraja investițiile de acest tip. În România, începând cu 1 ianuarie 2014 Codul Fiscal a fost modificat pentru a include un tratament fiscal avantajos pentru companiile de tip holding care beneficiază de scutirea de impozit pentru câștigurile din vânzarea participațiilor, pe dividende și din operațiunea de lichidare cu îndeplinirea anumitor condiții. Așadar, investitorii de tip business angels pot să înființeze companii având ca obiect activitatea de holding iar câștigurile astfel obținute vor fi scutite de la impozitare în România. “Din semnalele pe care le primim din partea antreprenorilor, există un interes pentru a beneficia de această prevedere, în timp ce unii dintre antreprenori chiar s-au organizat ca holding pentru a investi în alte companii.”, Gabriel Sincu, Tax Executive Director, EY România
Faza 3 – Maturizare În această fază, compania generează fluxuri mari de numerar, capitalizând rezultatele investițiilor din fazele anterioare. Întrebarea antreprenorului în acest moment este: pot să mențin nivelul atins și să ajut firma să se maturizeze? Produsul/serviciul este cunoscut în piață, provocarea rămânând păstrarea poziției obținute, în timp ce ratele de creștere scad în mod natural prin comparație cu anii anteriori. Procesele și indicatorii de performanță sunt implementate deja, prioritatea fiind acum atingerea metricilor de performanță.
Antreprenorii vorbesc
Finanţarea creşterii Managementul performanței impune în această fază de dezvoltare provocări specifice: Am ales indicatorii operaționali relevanți și care ne susțin imaginea?, Suntem atenți la toți indicatorii care ar putea arăta puncte slabe în modelul de business?, Suntem prea concentrați pe obținerea de capital?. Antreprenorii înscriși în programul Entrepreneur Of The Year s-au concentrat, în această fază de dezvoltare pe: • Capital uman • Profitabilitate; creditarea bancară devine acum mai importantă decât în fazele anterioare ale dezvoltării • Piața locală, cât și expansiunea către alte piețe • Planurile de investiții se concentrează în aceeași măsură asupra capitalului uman, cât și asupra expansiunii geografice. Cu lanțul operațional bine pus la punct, o bază de active importantă, venituri stabile și niveluri semnificative de capital propriu, firma investește mai mult în oportunități de creștere. Tot în această fază, conform răspunsurilor antreprenorilor înscriși în programul Entrepreneur Of The Year, antreprenorul are mai mult timp la dispoziție pentru a se gândi dincolo de operațiunile zilnice ale firmei și să își concentreze atenția asupra a ceea ce înseamnă pentru companie să facă diferența inclusiv din punctul de vedere al responsabilității corporative și al unor scopuri universale, mai presus de existența firmei. Printre preocupările antreprenorilor înscriși în programul Entrepreneur Of The Year s-au regăsit, conform studiului The Bold Ones – High-impact Entrepreneurs Who Transform Industries: • Planuri de investiții în capital uman, tehnologie și active fixe • Expansiune geografică atât în piețe dezvoltate cât și emergente • Investiții în capacitatea de producție, M&A și cercetaredezvoltare • Utilizarea fondurilor proprii și a finanțării bancare pentru a finanța expansiunea • Utilizarea capitalului circulant pentru a finanța dezvoltarea
În această fază intraprenoriatul se poate dovedi foarte util ca resursă de creștere. Un exemplu în acest sens este gigantul Google, care încurajează inițiativa și inovația în interiorul companiei pentru a-și menține competitivitatea. De asemenea, marile companii investesc în startup-uri cu potențial prin intermediul fondurilor proprii de venture capital. Timpul petrecut de fiecare companie în fiecare fază poate să difere extrem de mult de la caz la caz. De exemplu, în situația companiilor active în tehnologie, perioada de timp necesară pentru a ajunge la faza de management al performanței și generare de fluxuri de numerar poate dura destul de mult. Facebook a raportat pentru prima dată fluxuri de numerar pozitive în 2009, la 5 ani de la momentul fondării companiei.
Faza 4 – Reinventare – compania matură Faza a patra se poate suprapune cu cea de a treia fază, iar compania va trebui să se reinventeze pentru a-și păstra poziția de lider pe piață. Având în vedere competiția, firma va investi în dezvoltarea de produse noi, fiind expusă la erodarea profitului. Provocările cu care se întâlnesc antreprenorii în această fază sunt: Suntem prea încrezători în modelul de business și în produse?, Rata de inovare a încetinit?, Suntem concentrați într-o verticală de industrie, ceea ce ne vulnerabilizează în față unei competiții pe care nu o percepem încă?. Companiile sunt deja de peste 15 ani pe piață atunci când ating această fază și nu există în principiu o limită de timp referitoare la perioada pe care o pot petrece aici. Singura provocare este dacă firma este suficient de agilă pentru a-și păstra poziția dominantă în piață și a continua creșterea. În acest stadiu de dezvoltare achizițiile de companii devin o opțiune importantă, de asemenea retehnologizarea completă poate fi o necesitate.
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
24
Antreprenorii vorbesc
Bune practici din Marea Britanie, Canada și Turcia Seed Enterprise Investment Scheme - SEIS (Marea Britanie)
Credit fiscal pentru venituri personale investite în companii (Canada)
Programul SEIS a fost lansat în Marea Britanie în 2012 pentru a susține investițiile de tip seed în companii în care, fără această schemă, riscul perceput de investitor ar fi fost prea mare.
Conform noilor prevederi fiscale din provincia canadiană New Brunswick, rezidenții care investesc în firme mici vor primi un credit fiscal de 30% din venitul personal, până în limita a 75.000 dolari canadieni/an.
SEIS oferă investitorilor 50% reducere la impozitul pe venit, echivalentul costului acțiunilor, pentru o investiție maximă de 100.000 lire sterline pe an.
Un astfel de credit a fost introdus pentru prima dată în British Columbia în 1985, pentru a încuraja investițiile de capital în firme mici, acestea obținând astfel acces la capital de risc.
De asemenea, investitorul nu plătește impozit pe venitul obținut din vânzarea acțiunilor, atunci când acțiunile au fost deținute pentru o perioadă mai mare de 3 ani.
În anul 2013, investițiile de capital de risc din British Columbia se ridicau la aproape 500 milioane dolari canadieni.
Câștigurile de capital obținute din vânzarea acțiunilor într-un interval de timp mai scurt de 3 ani de la cumpărarea lor vor fi și ele scutite de plata impozitului, dacă aceste câștiguri sunt reinvestite în acțiuni ce se califică pentru SEIS. Printre precondițiile SEIS se numără faptul că firma în care se investește nu trebuie să aibă mai mulți de 25 de angajați și trebuie să aibă un istoric de cel puțin 2 ani.
Stimulente fiscale pentru business angels (Turcia) În anul 2013, autoritățile turce au introdus stimulente fiscale pentru investitorii de tip business angels. Astfel, aceștia pot deduce până la 100% din investiția lor din venitul personal, ce reprezintă baza de impozitare. Această măsură face parte din strategia guvernamentală de a îmbunătăți ecosistemul financiar prin dezvoltarea unor politici publice pentru business angels și rețelele de business angels. Peste 100 de investitori s-au autorizat în calitate de angel investors în primul an de implementare a programului.
25
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Antreprenorii vorbesc
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
26
Cultura antreprenorială
42%
dintre antreprenori consideră că, în ultimul an, cultura antreprenorială s-a îmbunătățit, comparativ cu 35% dintre antreprenori care credeau acest lucru în 2014.
55%
dintre antreprenori cred că România va avea un mediu prietenos pentru antreprenori în maxim 10 ani.
51%
dintre antreprenori consideră că antreprenoriatul este susținut ca alegere de carieră de societatea românească.
51%
din antreprenorii români cred că antreprenoriatul este susținut de societate
Cultura antreprenorială 51% dintre antreprenorii respondenţi consideră că mentalităţile şi valorile româneşti susţin antreprenoriatul, faţă de 46% care nu sunt de acord cu această afirmație. Comparativ cu răspunsurile înregistrate la ediția anterioară a chestionarului, tendința răspunsurilor s-a schimbat. Dacă în 2014 majoritatea antreprenorilor(59%) considera că antreprenoriatul nu este susținut ca alegere de carieră de societatea românească, în acest an cei mai mulți antreprenori cred că antreprenorii sunt percepuți pozitiv în societate. Este antreprenoriatul susţinut de mentalităţile şi valorile româneşti?
Schimbarea de percepție în rândul oamenilor de afaceri poate fi pusă pe seama creșterii exponențiale a vizibilității antreprenorilor în mass media, prin expunerea poveștilor lor de succes, dar și a poveștilor celor care au renunțat la o carieră ca angajat pentru a începe propria companie, ca și a nenumăratelor povești de succes ale startup-urilor în tehnologie. În același timp, inițiativele de sprijinire a antreprenoriatului s-au înmulțit și ele, de la evenimente dedicate acestora până la hub-uri și spații comune de lucru pentru start-up-uri, programe de mentorat, training-uri și ateliere de antreprenoriat. Îmbunătățirea în ultimul an a percepției asupra antreprenoriatului a fost resimțită și de antreprenori: 42% consideră că această a avut o evoluție pozitivă, 28% cred că percepția nu s-a schimbat, în timp ce 22% cred că s-a deteriorat. În 2014, nu exista o delimitare a răspunsurilor la această întrebare(același procent considera că percepția s-a îmbunătățit și că a rămas aceeași – 35%), în timp ce în 2015 antreprenorii sunt net mai optimiști. Consideraţi că percepţia faţă de antreprenori s-a îmbunătăţit în ultimul an în România? 45% 40%
Nu, nu este susținut 46%
2015
35%
Da, este susținut 51%
2014
30% 25% 42%
20%
28% 35%
15%
35% 22% 26%
10% 5%
Nu mă pot pronunța 3%
8%
0%
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
S-a îmbunătățit
A rămas aceeași
S-a deteriorat
26%
Nu mă pot pronunța
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
Este antreprenoriatul susţinut de mentalităţile şi valorile tipic româneşti? 2015 vs 2014 51%
Da, este susținut
35%
46%
Nu, nu este susținut
2015 59%
2014
3%
Nu mă pot pronunța
6%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
28
65%
dintre antreprenorii români cred că societatea penalizează eşecul în afaceri
Cultura antreprenorială În ciuda percepției mai bune asupra antreprenoriatului în societatea românească, frica de eşec rămâne una dintre barierele semnificative pentru abordarea antreprenoriatului, în condițiile în care eliminarea stigmatului eșecului este critică pentru dezvoltarea inițiativei personale. Pentru 37% dintre respondenți eșecul reprezintă o barieră pentru viitoarele proiecte de afaceri, 17% consideră că acesta reprezintă o nereușită în carieră, iar pentru 11% indică lipsa abilităților necesare. În același timp, procentul celor care cred că eșecul este un prilej de învățare a crescut de aproape 6 ori față de 2014, până la 29%; iar numărul celor care cred că eșecul nu afectează viitoarele proiecte a scăzut cu 3 puncte procentuale, până la 6%. Prin comparație, studenții sunt mai optimiști decât antreprenorii în privința percepției eșecului în afaceri: doar 22% din studenți văd eșecul ca o barieră pentru viitoarele proiecte de afaceri, față de 37% dintre antreprenori. În același timp, sunt mai pesimiști în percepția eșecului ca prilej de învățare și consideră într-o măsură mai mare comparativ cu antreprenorii eșecul în afaceri ca un indicator al lipsei abilităților necesare pentru a fi antreprenor sau al unui eșec în carieră. Din punctul de vedere al acțiunilor autorităților pentru determinarea unei schimbări în percepția antreprenoriatului și a eșecului în afaceri, guvernul are printre pârghii: • legislația insolvenței și falimentului firmelor • programele guvernamentale de mentorat și popularizare a antreprenoriatului
Dacă eşecul are un cost foarte mare impus de societate, potenţialii antreprenori nu vor alege calea antreprenoriatului. De exemplu, dacă statul nu penalizează excesiv antreprenorii oneşti care ajung în această situaţie, iar creditorii privaţi sunt încurajaţi să aibă o abordare similară, se poate reduce în mod direct, prin măsuri legislative și administrative ale autorităților, una dintre cele mai importante bariere în a deveni antreprenor: frica de eșec. Noul Cod al Insolvenței, adoptat la jumătatea anului 2014, care reglementează insolvenţa, reorganizarea companiilor și falimentul acestora, creează un mediu mai corect si mai transparent față de vechile reglementări. În același timp, acesta instituie o procedură mai clară conform căreia o societate în incapacitate de plată răspunde în fața creditorilor, sau își poate atrage protecția legii, solicitând ea însăși deschiderea procedurii insolvenței. În același timp, frica de eșec poate fi modelată prin programe guvernamentale de schimbare a atitudinilor culturale. Astfel de programe se bazează pe încurajarea liderilor de business locali să ofere din timpul lor mentoratului și pe facilitarea oportunităţilor de networking pentru antreprenori, aceştia cunoscând astfel alţi antreprenori şi legând conexiuni de business. În acest sens, Direcția Politici Antreprenoriale și Implementare Programe pentru IMM-uri, din cadrul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, a început să implementeze programe de mentorat și de popularizare a opțiunii antreprenoriale.
Cum credeţi că este perceput eşecul în afaceri în România? Comparație 2015/2014
Cum credeţi că este perceput eşecul în afaceri în România? Antreprenori vs studenți
Este o barieră pentru viitoarele afaceri
Este o barieră pentru viitoarele afaceri
37% 34%
Este un prilej de învățare
17%
Indică lipsa abilităților necesare
24%
Este un eșec în carieră
23%
Indică lipsa abilităților necesare
11%
Nu are niciun impact asupra viitoarelor proiecte de afaceri Nu mă pot pronunța
2015
6%
29% 22% 17% 22% 11% 19%
Nu are niciun impact asupra viitoarelor proiecte de afaceri
2014
9% 0%
10%
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
20%
30%
40%
Antreprenori
6%
Studenți
6% 0%
Nu mă pot pronunța
5%
0%
29
Este un prilej de învățare
29% 5%
Este un eșec în carieră
37% 20%
12%
0%
10%
20%
30%
40%
Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014 și EY Antreprenorii vorbesc
55%
dintre antreprenori cred că România va avea un mediu prietenos pentru afaceri în maxim 10 ani
Cultura antreprenorială Întrebaţi în ce orizont de timp consideră antreprenorii că România le va oferi un mediu prietenos pentru a-și desfășura afacerile existente sau pentru a începe o afacere, majoritatea este optimistă, 55% dintre antreprenorii care au răspuns chestionarului EY considerând că acest lucru se va întâmpla în maxim 10 ani. Se poate nota și o ușoară polarizare a răspunsurilor, 21% indicând un interval de timp foarte scurt la această întrebare (3-5 ani) versus 19% care sunt foarte pesimiști: aceștia din urmă au indicat un interval de peste 30 de ani sau au notat că România nu va avea niciodată un mediu prietenos pentru afaceri. Pentru că expunerea la poveștile de succes sunt cel mai eficient factor în favorabilizarea societății la opțiunea de a fi antreprenor, faptul că noile generații afirmă majoritar, în studiul EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților - România 2014, că au fost expuși la experiența antreprenorială în familie sau în cercul de cunoștințe, sau chiar au ajutat în afacerea respectivă, reprezintă un semnal pozitiv. Aceste semne pot susține optimismul celor 55% dintre antreprenori care cred că vom avea un mediu prietenos pentru antreprenori în maxim 10 ani.
În ce orizont de timp (în ani) apreciați că România va avea un mediu prietenos cu antreprenorii? Peste 30 de ani
A avut/are cineva din familia ta propria sa afacere? (Respondenți: studenți)
Nu 44%
Da 56%
În cercul tău de cunoştinţe (în afara familiei) există şi antreprenori (cel puţin unul)? (Respondenți: studenți)
Nu 18%
Da 82%
19%
15-30 ani
13%
10-15 ani
Daca da, ai ajutat vreodată în afacerea respectivă, fie că este în familie sau în cercul de cunoştinţe? (Respondenți: studenți)
13%
5-10 ani
34%
3-5 ani
21%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
Nu 49%
Da 51%
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților - România 2014
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
30
Ideea afacerii - cel mai important aspect pentru succesul afacerii în viziunea studenților
Ce spun noile generații despre antreprenoriat Factorii succesului în afaceri Pentru tineri, ideea de afaceri, planul de afaceri, calitatea relațiilor de business și capitalul cu care se începe afacerea – sunt toate importante pentru succesul start-up-ului, conform studiului EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților. Norocul este considerat cel mai puțin important de către respondenți, în timp ce ideea afacerii și planul de afaceri sunt cele mai importante aspecte pentru ca afacerea să aibă succes, fiecare adunând aproape 500 dintre opțiunile respondenților.
Cele mai importante calități pentru un antreprenor Conform aceluiași studiu, derulat de EY în colaborare cu ASE în anul 2014 în rândul a 765 de studenți, majoritar aflați în an terminal de studiu la universități economice, cele mai importante trei calități pentru un antreprenor de succes sunt viziunea, motivația și pasiunea. Răspunsurile indică faptul că tinerii consideră că ideea și viziunea antreprenorială, combinate cu o motivație foarte puternică pentru a reuși și pasiunea pentru ideea de afaceri, sunt în ADN-ul unui antreprenor de succes.
Cât de importante sunt următoarele aspecte raportate la succesul unei afaceri, din punctul tău de vedere?
Foarte important
Important
Puţin important
Deloc important
Neutru
Ideea afacerii
517
162
11
1
1
Planul de afaceri
477
188
18
1
2
Norocul
150
289
195
25
30
Networkingul
300
323
51
1
8
Capitalul cu care se începe afacerea
284
305
88
6
8
Factori pentru succesul afacerii
Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014
Care consideri că sunt cele mai importante 3 calităţi ale unui antreprenor de succes? 60% 50% 40% 58%
53%
20%
45%
45%
12%
9%
9%
3%
Focus pe calitate
Loialitate
17%
Abilitatea de a lucra în echipă
17%
Integritate
18%
Rezistență
19%
Pro-activitate
30%
10%
Flexibilitate
30%
Toleranță la risc
Atenție acordată nevoilor clientului
Inovare
Pasiune
Motvație
Viziune
0%
Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014 31
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
52%
dintre tineri consideră posibilitatea auto-împlinirii cel mai important argument pro-antreprenoriat
Ce spun noile generații despre antreprenoriat Promovarea poveștilor de succes Tot pentru tineri, poveștile de succes se clasează pe ultimul loc în opțiuni ca inițiativă care ar îmbunătăți percepția tinerilor asupra antreprenoriatului. Acest răspuns indică o oarecare lipsă de maturitate a antreprenoriatului în România. În țările foarte dezvoltate din acest punct de vedere, poveștile de succes sunt considerate cea mai importantă cale de creștere a culturii antreprenoriale, înaintea programelor formale de prezentare a antreprenoriatului.
“Antreprenoriatul este mai dinamic ca oricând în România în acest moment. Dacă la ediția de anul trecut a studiului observam vizibilitatea crescută în mass-media a poveștilor de succes, în 2015 nu doar că antreprenoriatul este un subiect de discuție foarte efervescent, dar în fiecare săptămână se anunță noi și noi inițiative cu focus pe acest subiect, de la hub-uri, la evenimente de pitching sau networking, la tranzacții care implică startup-uri în tehnologie.
Ce oferă tinerilor antreprenoriatul?
În același timp însă, a început să se discute mai relaxat și despre eșecul în afaceri. Este o turnură normală a comunicării din jurul antreprenoriatului, care indică faptul că antreprenorii se simt mai confortabili să detalieze obstacolele cu care s-au confruntat în parcursul antreprenorial.
Întrebați care ar fi motivația personală în deschiderea unei afaceri, majoritatea studenților au ales auto-împlinirea, prin punerea în practică a propriilor idei, și, pe locul al doilea, independența față de angajator.
Dacă această efervescență continuă cel puțin în același ritm, mediul antreprenorial românesc se va dezvolta foarte rapid, pe fondul lipsei unor opțiuni atractive de carieră pentru tineri.” Mihaela Matei, coordonatoarea studiului EY Barometrul antreprenoriatului românesc
Care dintre următoarele iniţiative ar îmbunătăţi percepţia tinerilor asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră? În opinia ta, care dintre următoarele aspecte constituie cel mai important motiv pentru a îţi deschide propria afacere? Auto-împlinire, posibilitatea de a pune în practică propriile idei
14%
33% 23%
30%
Programe pentru antreprenori în universități/școli de business
52%
Independența față de angajator, fiind propriul meu șef Perspectiva unor venituri suplimentare Mai bună compatibilitate între familie, timp liber și carieră
26%
13%
9%
Programe guvernamentale care susțin antreprenoriatul Programe de mentorat pentru antreprenori Promovarea poveștilor de succes ale antreprenorilor către studenți Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014
Ca o alternativă la șomaj
0%
0% 10% 20% 30% 40% Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014
50%
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
60%
32
52%
dintre studenți vor să înceapă propria afacere în doi ani
Ce spun noile generații despre antreprenoriat Asumarea riscului Peste jumătate dintre respondenți consideră oportună începerea unei afaceri după acumularea de experiență în muncă, în timp de 39% sunt de acord că începerea afacerii imediat după terminarea facultății sau în timpul acesteia este ideală. Faptul că un procent atât de mare dintre studenți (39%) consideră oportun un asemenea pas ca student sau ca tânăr absolvent indică o deschidere mare către antreprenoriat și faptul că studenții se simt pregătiți pentru acest pas din punctul de vedere al abilităților necesare.
E mai bine să începi propria afacere:
După acumularea de experiență în muncă
Această atitudine este confirmată și de răspunsul la întrebarea “Ești interesat să îți dezvolți propria afacere în următoarea perioadă (mai puțin de doi ani)?“. 52% dintre respondenți au răspuns afirmativ. Deschiderea către antreprenoriat este sprijinită și formată prin inițiative ca de exemplu Firma de Exercițiu (pentru liceeni), Întreprinderea Simulată (pentru studenți) și prin inițiativa România Start-up (finanțată din fonduri europene, cu o alocare financiară totală de 152 milioane EUR) și Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.
Eşti interesat să îţi dezvolţi propria afacere în următoarea perioadă (mai puţin de doi ani)?
56%
Imediat după terminarea facultății
Nu știu 25%
20%
În timpul facultății
Da 52%
19%
Nu 23% Altă variantă
3%
În timpul liceului
2%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014
33
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Antreprenorii vorbesc
Ce spun noile generații despre antreprenoriat Cei mai cunoscuți antreprenori Modelele sunt foarte importante în antreprenoriat, așa cum sunt și pentru activitățile profesionale, deoarece legitimează activitatea respectivă și oferă exemple de bună practică. Într-un studiu realizat în rândul a 1.000 de americani în anul 2013, Steve Jobs s-a clasat pe primul loc ca notorietate, iar Oprah Winfrey pe locul al doilea.
Printre studenții români, cea mai mare notorietate ca antreprenor o deține Ion Țiriac, urmat de Marius Ghenea, antreprenor în serie (Flamingo, Flanco, FIT, accessNET, Idilis, PCfun.ro) şi business angel, și Dragoș Anastasiu (Eurolines). 84% dintre studenți au nominalizat un antreprenor cunoscut la această întrebare.
Cu excepția lui Steve Jobs, fondatorul Apple, care ar putea fi considerat ca stând la baza celei mai influente inovații tehnologice din ultimii 25 de ani, notorietatea antreprenorilor americani pălește comparativ cu cea a altor figuri publice.
În timp ce pentru antreprenorii străini, Steve Jobs este devansat ca notorietate de Bill Gates, în cazul studenților români.
Ce antreprenor român îţi vine prima dată în minte?
Ce antreprenor străin îţi vine prima dată în minte?
Loc
Antreprenor
Menţionări
Loc
Antreprenor
Menţionări
1
Ion Țiriac
92
1
Bill Gates
157
2
Marius Ghenea
38
2
Steve Jobs
85
3
Dragoș Anastasiu
32
3
Mark Zuckerberg
33
4
Camelia Șucu
31
5
Radu Georgescu
19
4
Donald Trump
32
6
Dinu Patriciu
11
5
Richard Branson
20
7
Ruxandra Hurezeanu
10
6
Warren Buffet
16
8
Gigi Becali
8
7
Pippa Small
8
9
Ioan Nicolae
8
8
Carol Novak
5
10
Cristina Băltean
7
9
Dough Richard
5
11
Florin Talpeș
7
10
Phil Libin
5
Sursa: EY Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014
Ce antreprenor român îţi vine prima dată în minte? Un antreprenor pe care îl știi personal sau antreprenor cu notorietate publică Antreprenor proxim 8%
Nu au nominalizat nici un antreprenor 8%
Antreprenor cunoscut 84%
Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
34
Antreprenorii vorbesc
Bune practici din Germania, Indonezia, Mexic Inițiativa: “Susținem IMM-urile” (Germania)
Mandiri Young Entrepreneur Program (Indonezia)
Ministerul Federal pentru Economie și Energie a lansat o inițiativă denumită “Building on SMEs: greater responsibility, greater freedom”.
Banca Mandiri, deținută de Guvernul indonezian, coordonează programul Mandiri Young Entrepreneur încă din anul 2007. Programul încearcă să inspire alegerea antreprenoriatului ca și carieră și să identifice tineri potențiali antreprenori, prin module de workshop-uri dedicate antreprenoriatului atât în universități de stat cât și private. Workshop-urile sunt competitive, la final acordându-se premii. De asemenea, tinerii antreprenori beneficiază de coaching și de promovare.
Unul dintre cei șapte piloni văzuți ca fiind cruciali pentru succesul comercial al IMM-urilor este asigurarea pe termen lung a dinamismului sectorului IMM-urilor din Germania, prin susținerea spiritului întreprinzător. Împreună cu sectorul privat, Ministerul a lansat pentru a susține acest pilot programul de cultură antreprenorială “Germania – o națiune de antreprenori“ și are ca scop impulsionarea start-up-urilor germane. De asemenea, ca parte a Săptămânii antreprenoriatului din Germania, “Startup Week 2013” s-a concentrat mai ales asupra companiilor tinere din tehnologie. Peste 1.800 de evenimente au avut loc în toată Germania, în care antreprenori cu experiență au putut împărtăși participanților din experiențele și lecțiile învățate ca antreprenor.
Până în acest moment programul a susținut peste 15.000 de antreprenori.
Institutul Național pentru Antreprenoriat (Mexic) Institutul Național pentru Antreprenoriat din Mexic este în curs de implementare a politicii naționale pe marginea antreprenoriatului. Prin această politică publică se urmărește susținerea antreprenorilor și microîntreprinderilor, susținerea inovației și a competitivității la nivel național și internațional. Cu ajutorul Institutului aproximativ 550 milioane USD vor fi investiți în training-uri în peste 4.000 de companii mexicane.
35
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Antreprenorii vorbesc
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
36
Reglementare şi impozitare
49%
dintre antreprenori cred că impredictibilitatea fiscală, sistemul stufos de fiscalizare și reglementare și nivelul taxelor reprezintă cel mai important obstacol pentru antreprenori în începerea şi dezvoltarea unei afaceri în România.
49%
dintre antreprenori cred că reglementările fiscale și de afaceri s-au deteriorat în ultimul an.
Cei mai mulți antreprenori (45%) consideră că reducerea taxelor și acordarea de facilități fiscale ca având cel mai mare impact asupra dezvoltării antreprenoriale.
49%
Dintre antreprenorii români indică impredictibilitatea fiscală, complexitatea mediului legislativ și nivelul taxelor ca fiind cele mai mari probleme pentru antreprenori.
Reglementare şi impozitare La întrebarea cu răspuns deschis “care considerați că este cel mai important obstacol în începerea și dezvoltarea unei afaceri în România”, cei mai mulți respondenți au indicat aspecte de natură fiscală: impredictibilitate a reglementărilor, sistemul complicat de fiscalizare și reglementare și nivelul taxelor.
locale și centrale, lipsa de viziune a politicilor publice, lipsa incubatoarelor de afaceri, a resurselor financiare sau educației antreprenoriale. De asemenea, birocrația îi preocupă în măsură foarte mare pe oamenii de afaceri români. Adjectivele “excesiv” și“stufos” apar și ele în calificarea legislației fiscale românești, birocrației și a controalelor diverselor agenții și autorități, în timp ce alți antreprenori indică “legislația neatractivă”. Toate aceste aspecte sunt însumate de unii antreprenori respondenți sub un singur cuvânt: “statul”, în timp ce alții reclamă atitudinea autorităților fiscale, locale sau centrale față de contribuabil.
De asemenea, dacă analizăm cele mai utilizate cuvinte în răspunsul la întrebarea de mai sus, observăm că lipsurile marchează psihologia antreprenorului român. Antreprenorii menționează printre lipsuri cu care se confruntă lipsa predictibilității fiscale, lipsa resurselor umane calificate, lipsa de interes pentru antreprenori în cadrul administrațiilor Care este cel mai important obstacol pentru antreprenori în începerea şi dezvoltarea unei afaceri în România? Impredictibilitatea fiscală, sistemul stufos de fiscalizare și reglementare, nivelul taxelor
Care este cel mai important obstacol pentru antreprenori în începerea şi dezvoltarea unei afaceri în România? Cuvintele cele mai des utilizate în răspunsuri
49% 43%
Impozitele
18%
Accesul dificil la finanțare
15%
Lipsa educației antreprenoriale (și profesionale) și a culturii antreprenoriale
Multe
FinanțareCorupția
14%
Birocrația
Lipsa
Antreprenorial
26%
7%
Lipsa de stabilitate politică şi de viziune a politicilor publice
Afaceri
Statul
Accesul
10%
Taxe Muncă
Transparență
Excesivă Piață Mare
6%
Corupția
Sistemul
0%
Predictibilitate
Legislația
Fiscalitate
4%
Starea economiei locale și decalajele de dezvoltare
Deficitar
6%
6%
Nu mă pronunț
0%
0%
2015 Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
10%
20%
30%
40%
50%
2014 Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
38
49%
dintre antreprenorii români consideră că sistemul de reglementare şi impozitare s-a deteriorat în ultimul an pentru întreprinzători
Reglementare şi impozitare Deși nu este nici pe departe prima dată când aspectele legate de fiscalizare și birocrație sunt indicate de antreprenori ca probleme importante, antreprenorii nu percep în majoritatea lor îmbunătățiri în această arie în ultimul an. Din contră, oamenii de afaceri consideră că acest factor s-a deteriorat în ultimul an (49%). Trebuie însă adăugat că sunt mai puțini antreprenori care consideră că aspectele legate de fiscalitate și legislație în general s-au deteriorat, față de ediția de anul trecut a studiului Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc. 29% cred că acest aspect nici nu s-a îmbunătățit, nici nu s-a deteriorat în România, în timp ce 20% cred că operează într-un mediu legislativ îmbunătățit.
Concluziile Băncii Mondiale: Doing Business 2015 – Going beyond efficiency Luând în calcul datele din analiza anuală independentă realizată de Banca Mondială, Doing Business 2015, mediul legislativ s-a îmbunătățit considerabil în România pentru firmele mici și mijlocii. Țara noastră se plasează pe locul 48 din 189 de țări analizate în privinţa uşurinţei de a desfăşura afaceri în mediul privat, în urcare de pe locul 73 în 2014. Analiza este valabilă pentru cel mai mare oraș din fiecare țară analizată, respectiv București, pentru România. Urcarea de 25 de locuri în clasamentul Băncii Mondiale este explicată prin modificările legislative și administrative din România, dar și prin schimbarea de metodologie în realizarea acestui top. Mediul de reglementare şi fiscal pentru antreprenori s-a îmbunătăţit în ultimul an în România?
Nici nu s-a îmbunatăţit, nici nu s-a deteriorat 29%
Nu mă pot pronunţa 3%
S-a îmbunătăţit 20%
În același timp, în țări precum Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania este mai ușor să desfășori afaceri din punctul de vedere al reglementărilor decât în România, conform aceluiași clasament. Din aceeași zonă geografică cu România, Ungaria, Slovenia și Moldova s-au situat după țara noastră în topul Băncii Mondiale.
Înființarea unei afaceri Conform raportului Doing Business, presupunând că toate informațiile necesare înființării unei afaceri sunt disponibile fără costuri de timp și fără a apela la consultanți sau la plăți neoficiale, în România e nevoie de 8 zile, față de 8,5 zile cu un an înainte, și de realizarea a 5 proceduri pentru începerea unei afaceri. Ceea ce plasează România pe locul 38 din cele 189 de țări analizate, după Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia și Republica Cehă.
Plata taxelor În privința plății taxelor, în medie un IMM realizează 14 plăți într-un an și este nevoie de 159 de ore pentru calcularea și plata acestora, în scădere de la 200 ore pe an, în timp ce rata de impozitare efectivă este de 43,2% din profit. Din punctul de vedere al complexității sistemului fiscal, România se situează pe locul 52 din 189 de țări analizate, în urma Poloniei, Bulgariei, Ungariei, Slovaciei, și a Republicii Cehe.
Consideraţi că mediul de reglementare şi fiscal pentru antreprenori s-a îmbunătăţit în ultimul an în România?
49%
S-a deteriorat
72%
Nici nu s-a îmbunatăţit, nici nu s-a deteriorat
29% 15%
20%
S-a îmbunătăţit
12%
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
39
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Studenți
3%
Nu mă pot pronunţa S-a deteriorat 49%
Antreprenori
1%
0%
20%
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
40%
60%
80%
Antreprenorii vorbesc
Exemplu: etapele parcurse pentru constituirea unei unități de alimentație publică 1. Stabilirea locului/spațiului unde societatea va avea sediul principal și, dacă este cazul, a sediilor secundare. a) Acesta poate fi un spațiu proprietatea unuia sau a mai multor asociați sau spații aflate în folosința acestora; b) Se pregătesc/obțin acte doveditoare pentru spațiu: extras de carte funciară de la proprietari; contract de închiriere, subînchiriere, comodat; avizul favorabil al proprietarilor sau chiriașilor din locuințele cu care se învecinează spațiul în cauză (pe orizontală și verticală).
2. Se stabilește denumirea societății și, dacă este cazul, emblema societății. a) Firma și emblema se stabilesc de asociați. Acestea trebuie să se deosebească de firma și emblema altor societăți; b) Numele firmei și emblema trebuie sa fie în primul rând în limba română; c) Firma și emblema se verifică la Oficiul Registrului Comerțului din județul unde se stabilește sediul firmei, eliberându-se dovada înregistrării și rezervării acestora pe o perioadă de 3 luni;
3. Se întocmește actul constitutiv corespunzător formei juridice de societate pe care asociații au ales-o. a) Pentru întocmirea actului constitutiv asociații pot contacta: un avocat, un notar sau se pot adresa Biroului de consultanță din cadrul Camerelor de Comerț și Industrie Județene; b) La întocmirea actului constitutiv sunt necesare: - acte de identificare a asociaților, administratorilor sau reprezentanților persoane fizice: pașaport, carte de identitate; - acte de identificare a asociaților, administratorilor sau reprezentanților persoane juridice: statut, certificat de înmatriculare/înregistrare fiscală, certificat de bonitate bancară;
4. Se semnează actul constitutiv, sub formă autentică, la un birou notarial public. a) Semnarea se poate face direct de către toți asociații sau prin împuternicit cu procură specială autentică; b) Cetățenii străini care nu cunosc limba română semnează în prezența unui interpret autorizat.
5. Se depun aporturile în numerar la o bancă și se pregătesc actele de proprietate pentru aporturile în natură. 6. Se achită taxa judiciară și taxa de timbru. 7. Se pregătește dosarul cu toate actele necesare și se depune la Oficiul Registrului Comerțului din județul unde s-a stabilit sediul firmei. La Oficiul Registrului Comerțului are loc: - verificarea dosarului; controlul legalității actelor și autorizarea înmatriculării societății, de către judecătorul delegat de Tribunalul teritorial; transmiterea spre publicare în Monitorul Oficial al României a încheierii judecătorului delegat; înmatricularea societății; eliberarea certificatului de înmatriculare și a încheierii judecătorului delegat.
8. Înregistrarea fiscală a societății și obținerea codului fiscal de la Administrația financiară teritorială. 9. Obținerea avizelor și autorizațiilor necesare funcționării societății Din punct de vedere juridic, unitatea de alimentație publică poate fi înființată atât ca SRL, persoană fizică autorizată (PFA), dar și întreprindere individuală sau familială (II/ IF). Alegerea se face, pe de o parte, în funcție de amploarea afacerii, luând în calcul dacă afacerea se va desfășura cu salariați, fără sau dacă se va implica familia. Orice entitate juridică, indiferent de forma aleasă, se înființează la Registrul Comerțului Regional (ONRC). Din punctul de vedere al autorizării, întrucât cofetaria/patiseria face parte din categoria serviciilor de alimentație publică,
- certificat de cazier judiciar pentru fondatorii, administratorii și reprezentanții cetățeni străini.
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
40
Antreprenorii vorbesc
demersurile sunt mai ample. Pentru desfășurarea în legalitate a activității este nevoie de o serie de avize, autorizații și licențe care să ateste conformitatea cu normele în vigoare. - Este esențial ca spațiul în care urmează să se desfașoare activitatea să se conformeze normelor în vigoare, incluzând HACCP (Hazard analysis and critical control points); - Pentru autorizare, dar și pentru buna funcționare, spațiul trebuie să aibă un număr optim de căi de acces pentru clienți, personal si marfă; - Spațiul care va fi folosit pentru desfășurarea activității trebuie planificat astfel încât să ia în calcul căile de acces, după cum am menționat mai sus; toalete atât pentru salariați, cât și pentru clienți; căile și spațiile de aprovizionare; spațiile de depozitare; amplasarea utilajelor; spațiul de servire; spațiul pentru eliminarea deșeurilor, iar lista poate fi completată cu elemente specifice pentru fiecare caz în parte.
10. Alegerea spațiului adecvat, astfel încât să poată fi amenajat și utilat potrit normativelor românești din domeniu; 11. Aviz de funcționare eliberat de Primăria Locală pentru spațiul cofetăriei/patiseriei. Unitățile care
41
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
au terasă necesită autorizare suplimentară pentru aceasta; 12. Autorizarea din punct de vedere al sănătății și securității în muncă și situații de urgență (SSM-SU); 13. Autorizarea din punct de vedere sanitar; 14. Conformarea cu cerințele HACCP (Hazard analysis and critical control point), altfel numit “Ghid de bune practici în alimentație publică”, este o condiție imperios necesară în procesul de autorizare-avizare; 15. Licențe de difuzare a muzicii ambientale (dacă este cazul); 16. Demersuri pentru autorizarea și amplasarea unei reclame stradale.
65%
dintre antreprenorii români consideră că măsuri în domeniul fiscal și al reducerii birocrației ar avea cel mai mare impact asupra mediului antreprenorial
Reglementare şi impozitare La întrebarea deschisă ce măsură guvernamentală ar avea cel mai mare impact în susținerea antreprenorilor români pe termen scurt, 65% dintre aceștia au indicat măsuri de natură fiscală și de reducere a birocrației: 45% dintre respondenți au notat reducerea taxelor și acordarea de facilități fiscale, 15% au indicat reducerea birocrației și simplificarea sistemului legislativ și a Codului fiscal, în timp ce 5% au indicat în mod direct menținerea stabilității mediului fiscal ca având cel mai mare impact în susținerea antreprenorilor pe termen scurt. Printre măsurile guvernamentale notate de antreprenori au fost și oferirea de credite garantate de stat, mai ales pentru start-up-uri, colaborarea mai bună dintre mediul public și cel privat, îmbunătățirea nivelului de educație antreprenorială și profesională și facilitarea accesului la Fonduri Europene. În concluzie, antreprenorii indică pentru guvern nevoia stringentă de concentrare asupra sistemului fiscal pentru a ajuta la dezvoltarea antreprenoriatului din România prin măsuri ca reducerea costurilor administrative și de conformitate a companiilor cu reglementările în vigoare, simplificarea complexității legislației, mai ales pentru companiile mici, cu resurse reduse, și scăderea poverii fiscale, mai ales pentru start-up-uri. Măsura guvernamentală care ar avea cel mai mare impact în susținerea antreprenorilor români pe termen scurt 50%
Printre măsurile punctuale sugerate de antreprenori în domeniul fiscalității și birocrației se află: • Reducerea TVA-ului • Colectarea fiscală mai bună • Facilități fiscale pentru start-up-uri • Cod fiscal care să nu se modifice timp de 5 ani • Simplificarea contabilității pentru IMM-uri • Reducerea numărului controalelor fiscale • Adoptarea unei legi a antreprenoriatului • Corelarea prevederilor dintre diversele acte normative • Funcționarii din administrația de stat să fie sancționați în cazul obstrucționării activității antreprenorilor • Un birou unic pentru înființarea firmelor, e-government Una dintre cele mai ieftine soluții pentru a ajuta antreprenorii români în orientarea în hățișul legislativ, mai ales pentru antreprenorii tineri, sunt resursele online de informare și educare a antreprenorilor în privința conformării cerințelor statului român. Aceste resurse online, ca și un birou unic online pentru înființarea firmelor, ar simplifica și mai mult procesele de deschidere și administrare a start-up-urilor, lăsând mai mult timp la dispoziție asociaților să se concentreze asupra definirii produselor și serviciilor oferite, câștigarea primilor clienți și optimizarea proceselor de business.
40%
Înființarea unei societăți cu răspundere limitată în Estonia
30%
În Estonia, una dintre cele mai digitalizate societăți din Europa și din lume, alegerea și verificarea disponibilității unui anumit nume pentru noua companie, ca și înregistrarea efectivă a firmei se pot face 100% online. Astfel, crearea noii firme poate dura doar câteva ore și costă 140 EUR.
45%
5% 8%
7%
3%
2% Facilitatrea accesului la Fonduri Europene
14%
Colaborarea public-privat
15%
Credite garantate de stat, mai ales pentru start-ip-uri, creșterea investițiilor statului
10%
Îmbunătățirea nivelului de educație antreprenorială/ profesională
20%
Stabilitatea mediului fiscal
Alta
Reducerea birocrației și simplificarea sistemului legislativ și a Codului Fiscal
Reducerea taxelor și acordarea de facilități fiscale
0%
În România există cel puțin două portaluri de tip onestop shop care încearcă să ofere resurse și informații de business pentru întreprinderile mici si mijlocii și start-upuri cu scopul de a simplifica procedurile administrative pentru aceste firme: primul birou unic pentru IMM-uri immoss.ro și portalul esimplu.ro. Dacă la primul unele secțiuni au fost ultima dată actualizate în anul 2011, portalul esimplu.ro are o structură mai degrabă a unui portal de știri.
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
42
60%
dintre antreprenorii români consideră simplificarea regulilor fiscale și a reglementărilor referitoare la calcularea obligațiilor fiscale cea mai importantă inițiativă pentru antreprenori
Reglementare şi impozitare De multe ori atunci când se discută despre taxe, conversația este concentrată asupra nivelului taxelor, dar pentru fondatorii de companii cea mai presantă problemă este în multe cazuri cea a complexității taxelor. Conform unui sondaj realizat de Thumbtack, proprietarii de mici companii din Statele Unite consideră nivelul complexității taxelor și al costurilor de conformitate un indicator mai bun pentru cât de prietenos este statul cu antreprenorii decât nivelul în sine al taxelor plătite. Cele 159 de ore/an pe care o firmă la început de drum trebuie să le petreacă în România, conform raportului Doing Business, pentru a naviga prin sistemul fiscal reprezintă de fapt o scădere a productivității pentru firma respectivă. De asemenea, în Statele Unite, conform Small Business Administration, costurile de conformitate pentru o firmă mică sunt cu 206% mai mari decât pentru o firmă mare, care dispune de resurse semnificative pentru a se conforma Codului Fiscal. Pentru România un astfel de calcul nu a fost realizat.
de reducerea fiscalizării veniturilor persoanelor fizice (6%). Răspunsurile antreprenorilor indică nevoia pentru simplificarea sistemului fiscal, această cerință crescând în preferințele antreprenorilor respondenți față de anul trecut, de la 48% la 60%, în timp ce reducerea fiscalizării veniturilor companiilor a scăzut de la 26% la 14%.
Simplificări fiscale în România Plata TVA-ului poate crea dificultăți administrative şi probleme de numerar companiilor mici şi în creştere. De aceea unele state au luat măsuri în acest sens, printre care şi România, unde TVA-ul se poate plăti statului la încasare. Începând cu data de 1 ianuarie 2014, companiile cu cifră de afaceri sub 2.250.000 lei (echivalentul a 500.000 euro) au posibilitatea de a opta pentru acest sistem sau sistemul normal, în funcție de modul în care doresc să își desfășoare activitatea. De asemenea, avem cu adevărat un TVA la încasare și nu unul amânat, fiind eliminat termenul de 90 de zile după care TVA-ul devenea exigibil indiferent dacă sumele au fost sau nu încasate.
Răspunsurile antreprenorilor români la întrebarea ce iniţiativă ar îmbunătăţi cel mai mult mediul fiscal pentru antreprenori validează simplificarea regulilor fiscale și a reglementărilor referitoare la calcularea obligațiilor fiscale ca având cel mai semnificativ impact, cu peste 60% dintre opțiuni.
De asemenea, pentru firmele cu cifra de afaceri sub 35.000 euro pe an, în România este aplicabil un sistem simplificat de contabilitate, cu o structură de raportate mult mai ușor de întocmit.
Reducerea fiscalizării veniturilor companiilor se situează la distanță mare pe locul al doilea, cu doar 14% dintre opțiuni, urmată de dezvoltarea unei agenții guvernamentale care să asiste afacerile noi în respectarea cerințelor fiscale (11%) și
Care dintre următoarele iniţiative ar îmbunătăţi cel mai mult mediul fiscal pentru antreprenori? Simplificarea regulilor fiscale și a reglementărilor referitoare la calcularea obligațiilor fiscale
60% 48%
Reducerea fiscalizării veniturilor companiilor
14% 26%
Dezvoltarea undei agenții guvernamentale care să asiste afacerile noi în respectarea cerințelor fiscale
11% 6% 6% 8%
Reducerea fiscalizării veniturilor persoanelor fizice
2015
Reducerea taxării indirecte
12% 3%
Altă inițiativă
0%
0% Sursa: EY Antreprenorii vorbesc 43
2014
6%
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
Antreprenorii vorbesc
Bune practici din Marea Britanie, Canada și Turcia Biroul pentru simplificare fiscală (Marea Britanie) În anul 2010, în Marea Britanie a fost creată o agenție guvernamentală responsabilă pentru simplificarea sistemului fiscal: Biroul pentru simplificare fiscală. Această instituție identifică ariile de legislație fiscală mult prea complexe atât pentru companii cât și pentru plătitorii de taxe persoane fizice. Odată identificate, este obligația agenției să analizeze cum pot fi simplificate aceste prevederi și apoi să propună spre adoptare aceste măsuri guvernului. Biroul se bucură și de expertiză externă, din partea specialiștilor din domeniul fiscal și juridic, care prezintă propriile sfaturi în privința simplificării sistemului fiscal.
Seed Enterprise Investment Scheme - SEIS (Marea Britanie) Programul SEIS a fost lansat în Marea Britanie în 2012 pentru a susține investițiile de tip seed în companii în care riscul perceput de investitor ar fi fost fără această schemă prea mare. SEIS oferă investitorilor 50% reducere la impozitul pe venit, echivalentul costului acțiunilor, pentru o investiție maximă de 100.000 lire sterline pe an. De asemenea, investitorul nu plătește impozit pe venitul obținut din vânzarea acțiunilor, atunci când acțiunile au fost deținute pentru o perioadă mai mare de 3 ani.
Credit fiscal pentru venituri personale investite în companii (Canada) Conform noilor prevederi fiscale din provincia canadiană New Brunswick, rezidenții care investesc în firme mici vor primi un credit fiscal de 30% din venitul personal, până în limita a 75.000 dolari canadieni/an. Un astfel de credit a fost introdus pentru prima dată în British Columbia în 1985, pentru a încuraja investițiile de capital în firmele mici din această provincie canadiană și accesul la capital de risc al acestor firme. În anul 2013, investițiile de capital de risc din British Columbia se ridicau la aproape 500 milioane dolari canadieni.
Stimulente fiscale pentru business angels (Turcia) În anul 2013, autoritățile turce au introdus stimulente fiscale pentru investitorii de tip business angels. Astfel, aceștia pot deduce până la 100% din investiția lor din venitul personal, care reprezintă baza de impozitare. Această măsură face parte din strategia guvernamentală de a îmbunătăți ecosistemul financiar prin dezvoltarea unor politici publice pentru business angels și rețele de business angels. Peste 100 de investitori s-au autorizat în calitate de angel investors în primul an de implementare a programului.
Câștigurile de capital obținute din vânzarea acțiunilor într-un interval de timp mai scurt de 3 ani de la cumpărarea lor vor fi și ele scutite de plata impozitului, dacă aceste câștiguri sunt reinvestite în acțiuni ce se califică pentru SEIS. Printre precondițiile SEIS se numără faptul că firma în care se investește nu trebuie să aibă mai mulți de 25 de angajați și trebuie să existe de cel puțin 2 ani.
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
44
Antreprenorii vorbesc
Cercetare-dezvoltare și drepturi de proprietate intelectuală
Cu cât dreptul de proprietate este mai puternic, cu atât companiile sunt încurajate să investească mai mult în C&D, deoarece sunt asigurate că se pot bucura de efectele cercetării. Cu toate acestea, patentarea prea puternică poate să descurajeze inovația, deoarece impune costuri mai mari pentru cei care își propun să cerceteze și să dezvolte pe baza unor rezultate patentate. Pentru start-up-uri aceste costuri pot reprezenta bariere de netrecut pentru intrarea pe piață. Aceste observații indică faptul că determinarea exactă a protecției necesare pentru proprietatea intelectuală este foarte importantă pentru stimularea inovației. Pentru că, fie că sunt prea puternice, fie prea slabe, drepturile de proprietate intelectuală nu stimulează activitatea de cercetare-dezvoltare. În România, drepturile de proprietate intelectuală nu sunt un subiect foarte discutat în spațiul public și nu fac obiectul analizelor, în ciuda faptului că unii antreprenori sunt dedicați cercetării, cu rezultate remarcabile. Mircea Tudor, Președinte MB Telecom, câștigătorul titlului EY Entrepreneur Of The Year 2014 – România: “Țări ca Japonia, SUA, Coreea au politici publice de protecție a proprietății intelectuale, considerând proprietatea intelectuală dezvoltată de conaționali drept patrimoniu al statelor respective. Statul își asumă sarcina de a stimula și susține drepturile de proprietate intelectuală ale inventatorilor, fără să afecteze în vreun fel drepturile juridice de proprietate ale acestora. Astfel, brevetele de invenție fac parte din patrimoniul tehnologic al țării respective. De aceea, în țările fără susținere din partea statului, vor apărea scurgeri de proprietate intelectuală necontabilizate, pentru că inventatorii nu au forța financiară de a-și proteja singuri toate invențiile. În România nu există o formă de susținere a protecției drepturilor intelectuale, având în vedere că această protecție este foarte scumpă. De exemplu, MB Telecom, în ciuda faptului că este o afacere consolidată, nu poate susține brevetarea internațională a tuturor invențiilor sale. Costul inițial al brevetării este în jur de 3000 USD pe țară. Produsul nostru Roboscan este brevetat doar în 47 de țări, deoarece efortul financiar pentru protejarea brevetului în toate țările ar fi extrem de mare. De asemenea, există un cost anual de menținere a brevetului între 300 si 700 USD în fiecare țară. MB Telecom are 20 de brevete de invenție, ceea ce înseamnă un efort financiar foarte mare cu costurile de brevetare în întreaga lume. De aceea, trebuie să sacrificăm unele invenții în detrimentul altora și să prioritizăm brevetarea în funcție de zonele geografice în care ar putea să apară concurența care să ne atace proprietatea intelectuală.” 45
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Nivel de activitate inovatoare
Se cunoaște de asemenea că firmele, cu cât sunt mai mari, investesc mai mult în C&D, în timp ce firmele mici au mai multe patente pe unitate monetară investită.
SCĂZUT
De asemenea, există o relație directă între investiția în cercetare și profitabilitatea unei companii: mediana ratei de profitabilitate pentru cercetarea finanțată de companii este de 25%.
RIDICAT
Inovația – crearea de produse și procese noi – este strâns legată de cercetare-dezvoltare (C&D) și de drepturile de proprietate intelectuală. Între investiția realizată în C&D și creșterea productivității unei țări există o relație directă, C&D realizată de companii fiind una dintre cele mai importante surse de creștere economică și una dintre sursele de avantaje competitive la nivel de firmă.
-
+ Forța impunerii obligațiilor din patente
Sursa: Fundația Kauffman
Inițiativa “Law, Innovation and Growth” (SUA) Inițiativa Law, Innovation and Growth reprezintă un program de 10 milioane de dolari ce va sprijini timp de 5 ani cercetarea în domeniul politicilor publice, pentru a determina de către cercetători în domeniul juridic și al economiei care este cea mai bună politică publică pentru a sprijini inovația. Printre universitățile implicate în această inițiativă se află: Columbia Law School, Universitatea din Boston, Stanford, Harvard și Yale.
Pactul IMM (Franța) Pactul IMM este un joint venture între OSEO (agenția guvernului francez pentru inovație) și 14 organizații de business pentru stimularea creării și dezvoltării de companii inovative. Joint venture-ul funcționează ca o punte între IMM-urile inovatoare și organizațiile mari naționale sau internaționale prin contracte comerciale și colaborări în domeniul cercetării-dezvoltării. Companiile care semnează Pactul își asumă să crească rata de achiziții de la IMM-uri, ajutându-le astfel să crească. Corporațiile care fac parte din Pact au angajat comenzi cu peste 2,4 miliarde EUR mai mari din partea IMM-urilor în 2013. De asemenea, au inițiat 572 parteneriate pentru inovare cu IMM-uri.
Antreprenorii vorbesc
Cercetare-dezvoltare și drepturi de proprietate intelectuală În România cercetarea este unul dintre cele mai deficitare domenii. Intensitatea cercetării (calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi produsul intern brut) în anul 2013, a înregistrat o pondere de 0,39%, în scădere cu 0,09 puncte procentuale faţă de anul 2012. În anul 2013, România a cheltuit 2.465 mil lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare. Din cheltuielile de cercetare-dezvoltare de 0,39% din PIB, pentru sectorul public a fost alocat 0,27% din PIB și pentru sectorul privat 0,12%, conform ultimelor date ale Institutului Național de Statistică. Doar 21% dintre firme au inovat în perioada 2010-2012, în timp ce doar 3,4% dintre firmele românești au realizat inovație de produs. cele mai multe întreprinderi inovatoare au implementat metode de organizare 14,1% şi metode de marketing 13,8%.
Cercetarea aplicativă a rămas aproximativ la același nivel ca în 2012, reprezentând 30% din total, în timp ce dezvoltarea experimentală a înregistrat în anul 2013 o creștere de 2,5 puncte procentuale, până la 20% din total. După sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetaredezvoltare în anul 2013, fondurile publice au cea mai ridicată pondere, respectiv 52,3%, urmate de sursele companiilor, respectiv 31%. În același timp, doar 7,4% dintre companii cooperează cu alte părți interesate în inovație. Principalii parteneri de cooperare ai întreprinderilor inovatoare au fost în perioada 20102012 furnizorii de echipamente, materiale, componente sau software (5,3%) şi clienţii sau cumpărătorii din sectorul public (3,5%). Pe sectoare economice, în sectorul industriei se cooperează mai mult decât în sectorul serviciilor.
Cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, pe surse de finanţare şi sectoare de performanţă în anul 2013:
mil Lei
Total
Sectorul mediului de afaceri
Sectorul guvernamental
Sectorul învățământ superior
Sectorul privat non-profit
Total
2,464.8
755.7
1,213.4
486.0
9.7
Întreprinderi
764.5
546.6
194.2
23.1
0.6
Fonduri publice
1,288.8
106.0
905.0
271.6
6.2
Învățământ superior
28.3
2.0
8.1
18.2
-
Privat non-profit
1.1
-
0.2
0.9
-
Străinătate
382.1
101.1
105.9
172.2
2.9
Sursa: INS
Ponderea întreprinderilor implicate în cooperare pentru inovație, pe clase de mărime şi parteneri în perioada 2010-2012:
Tipul partenerului
Întreprinderi Total
Mici
Mijlocii
Mari
7,4
5,7
6,9
22,5
2
0,8
2,3
11,7
Furnizori de echipamente, materiale, componente sau software
5,3
4,2
4,3
18
Clienţi sau cumpărători din sectorul public
3,5
2,2
4
12,3
Clienţi sau cumpărători din sectorul privat
-
-
0.1
-
Concurenţi sau alte întreprinderi din același sector de activitate
1
0,4
1,6
4,8
Consultanţi laboratoare comerciale, institute
2,6
2
2,6
7,9
Universităţi sau alte instituții de învățământ superior
1,5
0,7
1,6
7,7
Administraţie publică, institute de cercetare publice sau private
2,3
1,4
2,6
9,2
Orice tip de cooperare Alte întreprinderi din interiorul grupului
Sursa: INS Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
46
Antreprenorii vorbesc
Cercetare-dezvoltare și drepturi de proprietate intelectuală Ponderea întreprinderilor inovatoare, în total întreprinderi, pe tip inovație, în perioada 2010 2012 Intreprinderi inovatoare
20,7%
Intreprinderi inovatoare de produse
3,4%
Intreprinderi inovatoare de procese
4,6%
Intreprinderi inovatoare de metode de organizare
14,1%
Intreprinderi inovatoare de metode de marketing
13,8%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
Sursa: INS
Facilităţi pentru activitatea de cercetaredezvoltare Start-up-urile, mai ales cele din sectoare inovative, precum tehnologia, investesc în oameni, echipamente şi cercetare. Pentru a le susţine efortul, mai multe ţări oferă deduceri fiscale pentru C&D şi reduceri fiscale pentru costurile asociate cu dezvoltarea produselor. Unele ţări chiar acordă acestor companii posibilitatea de a trata cheltuielile de capital ca şi cheltuieli imediate, în loc de a le amortiza pe o perioadă de timp. În Statele Unite de exemplu, prin Taxpayer Relief Act din 2012, companiile mici pot deduce până la 500.000 USD pentru anumite cheltuieli de capital şi pot deprecia 50% în plus pentru anumite cumpărări de active fixe – măsuri aplicabile pentru toate companiile, inclusiv cele aflate la început de drum. În multe ţări însă, aceste facilităţi fiscale sunt puţin utilizate mai ales pentru că nu sunt cunoscute sau costurile administrative sunt prea mari pentru a le înţelege şi aplica. Cu un procent de sub 0,5% din PIB alocat C&D şi un sistem de facilităţi în curs de dezvoltare, România ocupă locul 48 în clasamentul celor mai inovative ţări la nivel global. În România, companiile implicate în cercetare-dezvoltare sau cele care deţin proprietatea intelectuală asupra unor active pot beneficia de două facilităţi fiscale: a) Amortizarea accelerată a activelor (maximum 50% din valoare fiscală a activului poate fi amortizată în primul an de folosinţă). b) Deducerea suplimentară pentru cheltuieli eligibile aferente activităţilor de cercetare-dezvoltare majorată, din februarie 2013, de la 20% la 50%. Nu sunt încă foarte multe entități care au decis să beneficieze de această facilitate, în principal pentru că normele de aplicare au întârziat să apară. Normele au fost adoptate de guvern în martie 2015.
47
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Mircea Tudor, Președinte MB Telecom, câștigătorul titlului EY Entrepreneur Of The Year 2014 – România: “În momentul în care am hotărât să ne clonăm activitatea într-o țară din Occident, am studiat condițiile fiscale, disponibilitatea de networking tehnologic și capacitatea de a ne integra cu furnizorii de componente de care avem nevoie. În urma acestei analize am ajuns la concluzia că Elveția este cea mai bună opțiune, fiind foarte dezvoltată tehnologic. De exemplu, în cantonul Berna, și chiar în localitatea Saint Imier, unde construim unitatea de producție, s-a născut industria de ceasornicărie elvețiană. Autoritățile, atât cele locale (municipale, cantonale), cât și cele federale ne-au susținut pe multiple planuri și ne-au dat concursul pentru implantarea proiectului nostru de investiții. De exemplu, ne-au oferit o subvenție de 50% din costul de achiziție a terenului, 90% scutire pe profit timp de 10 ani și peste 1 milion de franci primă de instalare, iar primăria din satul în care construim unitatea de producție ne-a oferit un împrumut de 500.000 franci pe 10 ani fără dobândă, pe baza unui contract de două pagini, cu singura condiție ca în 2 ani să construim fabrica, facilități la care se adaugă și disponibilizarea infrastructurii edilitare (căi de acces, energie, apa, canalizare, comunicații) la limita proprietății, înainte de începerea lucrărilor noastre de construcții. De asemenea, autoritățile federale au inclus viitorul nostru produs, scannerul de avioane, pe lista de tehnologii oferite ca „offset”, chiar înainte de a fi început producția în Elvetia. Același produs va fi inclus și pe lista de promovare a exporturilor elvețiene. Este vorba despre o listă de produse strategice, promovate la export de către entitățile federale, pe costurile lor si ofertate în cadrul tuturor misiunilor și dialogurilor economice dintre autoritățile elvețiene și parteneri economici din toată lumea. Includerea pe această ultimă listă facilitează și acoperirea riscului de neîncasare în contractele de export, autoritățile preluând acest risc. Acesta este genul de susținere pe care firmele inovatoare îl primesc în Elveția. Și nu e vorba doar despre susținere financiară și fiscală. Când am înființat firma, primarul ne-a oferit un spațiu provizoriu de care să ne folosim până când se ridică unitatea noastră de producție. Firma a fost înregistrată la Registrul Federal al Comerțului practic pe baza unei scrisori de intenție din partea primarului, în care acesta își manifesta acordul de principiu pentru a ne oferi un spațiul în folosință, fără să fie nevoie de acordul vecinilor, de contract de închiriere sau alte dovezi pentru spațiul respectiv, ca în România.”
Antreprenorii vorbesc
Modificări propuse pentru noul Cod Fiscal În ultimii 12 ani, Codul Fiscal a suferit peste 150 de modificări. Noul Cod Fiscal, care așteaptă să fie adoptat în următoarea perioadă, propune multe modificări ale reglementărilor fiscale în vigoare. Impactul macroeconomic este diferenţiat, unele măsuri fiind planificate pentru a intra în vigoare începând cu 1 iunie 2015, altele în 2016, sau 2018, în timp ce o parte vor intra în vigoare în 2019. Printre cele mai importante modificări sunt următoarele:
d) 3% pentru microîntreprinderile care nu se încadrează la litera a) sau b) de mai sus, dar care se află în anumite situații specifice (de exemplu în dizolvare cu lichidare, inactivitate, etc). e) 1% în primii doi ani de existență a persoanei juridice, care are până la un salariat inclusiv, cu îndeplinirea unor condiții adiționale.
Impozitul pe venit Impozitul pe profit Începând cu data de 1 ianuarie 2019, cota de impozit pe profit se reduce de la 16% la 14%. Condiția generală de deductibilitate a cheltuielilor la calculul impozitului pe profit se schimbă, cerând ca acestea să fie făcute în scopul desfășurării activității economice. Dividendele primite de la firmele românești sunt venituri neimpozabile, indiferent de condițiile de deținere a titlurilor de participare.
Cota de impozit pe venit se diminuează de la 16% la 14%, aplicată asupra venitului impozabil realizat începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru salarii și venituri asimilate salariilor, activități agricole, silvicultură și piscicultură.
Contribuţii sociale obligatorii
Se majorează limita maximă legată de cifra de afaceri în cazul sponsorizării de la 0,3% la 0,5%.
Cotele pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat începând cu data de 1 ianuarie 2018 sunt următoarele: 21%, din care 7,5% cota pentru contribuția individuală și 13,5% pentru contribuția datorată de angajator - cota integrală pentru condiții normale de muncă; 26%, din care 7,5% cota pentru contribuția individuală și 18,5% pentru contribuția datorată de angajator - cota integrală pentru condiții deosebite de muncă; 31%, din care 7,5% cota pentru contribuția individuală și 23,5% pentru contribuția datorată de angajator - cota integrală pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă.
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
Taxa pe valoarea adăugată (TVA)
Se modifică condiția de încadrare în categoria fiscală de ”microîntreprindere” referitoare la nivelul veniturilor realizate în anul precedent, la echivalentul în lei a anumitor sume in EUR, după cum urmează: a) 75.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor în anul 2017; b) 85.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor în anul 2018; c) 100.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor începând cu anul 2019.
Cota standard de TVA se reduce de la 24% la 9% începând cu 1 iunie 2015 pentru alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele. De asemenea, începând cu aceeași dată serviciile de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice, vor fi supuse cotei reduse de 9% TVA.
În vederea determinării deducerii fiscale pentru cheltuielile de protocol și rezerva legală, se propune o bază de calcul simplificată, care nu mai include ajustări legate de venituri neimpozabile si cheltuieli nedeductibile, cu excepţia impozitului pe profit.
Se introduce un sistem diferențiat de cote de impozitare, între 1% și 5%. Astfel, cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt: a) 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv; b) 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat; c) 5% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Este propusă reducerea cotei de TVA de la 24% la 20% începând cu 2016 și la 18% începând cu 2018 pentru operațiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau nu sunt supuse cotelor reduse. Se propune aplicarea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare.
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
48
Antreprenorii vorbesc
Modificări propuse de Guvern pentru noul Cod Fiscal Accize Propuneri pentru nivelul accizelor pentru produse energetice • Acciza de 1897,08 lei/1000 litri stabilită în prezent pentru motorină se va diminua la 1518,04 lei/1000 litri; • Nivelul accizelor pentru benzina fără plumb stabilit în prezent la 2035,40 lei/1000 litri se va diminua la 1656,36 lei/1000 litri; • Pentru benzina cu plumb acciza va scădea de la 2327,27 lei/1000 litri la 1948,23 lei/1000 litri.
49
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Propuneri pentru nivelul accizei pentru alcool și băuturile alcoolice • scăderea nivelului accizelor pentru bere de la 3,9 lei/ hl/1grad Plato la 3,3 lei/hl/1grad Plato, iar pentru berea produsă de producătorii independenți a căror producție anuală nu depășește 200 mii hl, de la 2,24 lei/hl/1grad Plato la 1,82 lei/hl/1grad Plato; • scăderea nivelului accizei pentru vinuri spumoase de la 161,33 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs și pentru băuturi fermentate spumoase de la 213,21 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs; • creșterea accizei pentru băuturi fermentate liniștite de la 47,38 lei/hl produs la 396,84 lei/hl produs; • stabilirea unui nivel al accizelor pentru produsele intermediare de 396,84 lei/hl produs; • scăderea nivelului accizelor pentru alcool etilic de la 4.738,01lei/hl alcool pur la 3.306,98 lei/hl pe alcool pur, iar pentru alcoolul etilic produs de micile distilerii de la 2.250,56 lei/hl alcool pur la 1.653,49 lei/hl alcool pur.
Antreprenorii vorbesc
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
50
Educație și formare
62%
dintre antreprenori cred că educația și formarea antreprenenorială s-au îmbunătățit în 2014 în România.
14%
dintre antreprenori consideră lipsa educației și formării, atât antreprenoriale cât și profesionale ca fiind cel mai mare obstacol în dezvoltarea unei afaceri în România.
Cei mai mulți antreprenori (37%) consideră programele specifice destinate antreprenorilor din universități, cea mai bună măsură guvernamentală pentru îmbunătățirea percepției studenților asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră.
62%
dintre antreprenori consideră că educaţia antreprenorială s-a îmbunătăţit în ultimul an
Educaţie şi formare Singura percepţie majoritar pozitivă a antreprenorilor români care au răspuns chestionarului nostru anul trecut era cea referitoare la educația antreprenorială. În acest an percepția a continuat să se îmbunătățească, ajungând până la 62% dintre respondenți.
Consideraţi că educaţia şi pregătirea antreprenorială s-au îmbunătăţit în ultimul an în România? 2015 vs 2014 70% 62%
Prin comparație, studenții respondenți în cadrul studiului Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților sunt mai puțin optimiști decât antreprenorii: doar 45% consideră că educația s-a îmbunătățit în universitatea lor în ultimul an.
60%
Consideraţi că educaţia şi pregătirea antreprenorială s-au îmbunătăţit în ultimul an în România?
30%
Nu mă pot pronunța 6%
S-au îmbunătățit considerabil 9%
58%
50% 40% 26%
23%
20%
14%
10% 0%
Nici nu s-a îmbunătățit, nici nu s-a deteriorat 26%
6%
S-au îmbunătățit
Au rămas neschimbate 2015
S-au deteriorat
6%
5%
Nu mă pot pronunța
2014
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
S-a deteriorat considerabil 3% A cunoscut o oarecare deteriorare 3%
Consideraţi că educaţia şi pregătirea antreprenorială s-au îmbunătăţit în ultimul an în România? Antreprenori vs studenți A cunoscut o oarecare îmbunătățire 53%
70% 62% 60% 50%
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
45%
40% 30%
26% 25%
23%
20% 10% 0%
6% 7%
S-au îmbunătățit
Au rămas neschimbate 2015
S-au deteriorat
6%
Nu mă pot pronunța
2014
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
52
Antreprenorii vorbesc
România continuă să aloce doar 2,5% din PIB pentru educație, aproape de trei ori mai puțin decât Suedia și mult mai puțin decât Marea Britanie, Austria, Franța, SUA, dar și țări din fostul bloc comunist, precum Polonia (5,2%), Ungaria (4,7%), Cehia (4,5%) și chiar Bulgaria (4,1%). Potrivit legii bugetului, în 2014 sistemul educaţional a primit 3,2% din PIB. Pentru 2015 bugetul alocat educaţiei este echivalentul a 3,7% din PIB. Cheltuieli publice cu educația (% PIB în 2013) România
2,5%
Bulgaria
4,1%
Italia
4,3%
Cehia
4,5%
Ungaria
4,7%
Spania
5%
Germania
5,1%
Polonia
5,2%
SUA
5,4%
Franța
5,7%
Austria
5,8%
Olanda
5,9%
Marea Britanie
6,2%
Belgia
6,5%
Finlanda
6,8%
Suedia
7%
0%
2%
4%
6%
8%
Sursa: INS Notă: Pentru Austria, Belgia, Cehia, Finlanda, Ungaria, și Italia datele sunt valabile pentru perioada 2011/2012, iar pentru Bulgaria, Germania, Polonia, Marea Britanie, Spania, SUA și Suedia acestea sunt pentru perioada 2010/2011.
În ciuda percepției unei îmbunătățiri a educației antreprenoriale pentru al doilea an consecutiv, carențele de educație antreprenorială au fost semnalate de antreprenori printre cel mai importante obstacole în dezvoltarea unei afaceri în România în 2014, respectiv 2015. În acest an accesul la finanțare s-a plasat pe locul al doilea, după aspectele fiscale, în timp ce educația antreprenorială și profesională, cumulată cu cultura antreprenorială din România, s-au plasat pe locul al treilea în topul cauzelor care țin pe loc antreprenorii români. Ca soluții pentru îmbunătățirea educației antreprenoriale, antreprenorii au indicat: • Cursuri de business și practică reală a liceenilor în firme din regiunea în care se află liceul • Schimbarea metodelor de predare și evaluare din sistemul educațional • Fonduri pentru rambursarea cursurilor urmate de antreprenori • Program coerent de revitalizare a școlilor de meserii • Cursuri de educație financiară în școli • Implicarea unor profesioniști care au creat și crescut afaceri, în organizarea și livrarea educației antreprenoriale • Obligarea mediului universitar de a avea un sistem de relații cu mediul privat (de exemplu 50% din profesori să fie colaboratori externi din mediul privat) Care este cel mai important obstacol pentru antreprenori în începerea şi dezvoltarea unei afaceri în România? Impredictibilitatea fiscală, sistemul stufos de fiscalizare și reglementare, nivelul taxelor
43%
Accesul dificil la finanțare
15%
Lipsa educației antreprenoriale (și profesionale) și a culturii antreprenoriale Lipsa de stabilitate politică și de viziune a politicilor publice
18%
14% 7%
26%
10%
6%
Corupția 0%
Starea economiei locale și decalajele de dezvoltare
49%
4%
6%
Nu mă pronunț 0% 2% 0%
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc 53
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
10%
20%
2015
30%
2014
40%
50%
14%
dintre antreprenori consideră starea educaţiei antreprenoriale și profesionale un obstacol în dezvoltarea unei afaceri
Educaţie şi formare: concluzii Universitatea Alternativă Universitatea Alternativă este un mediu de învăţare care sprijină studenții să se dezvolte în stilul şi în sensul aspiraţiilor lor.
Cristina Cristea, Business Developer și Project Manager al Incubatorului de afaceri, Universitatea Alternativă
Incubatorul de afaceri din cadrul Universității Alternative a fost pornit în 2013 ca un parteneriat între o bancă olandeză şi Universitatea Alternativă. În cadrul incubatorului, studenţii primesc resursele de care au nevoie pentru a-și putea înființa o afacere, de la mentorat, la consultanţă, training-uri, spaţiu de lucru sau bani de tip seed.
„În ultimii ani a început să se vorbească mai des despre dezvoltarea educaţiei antreprenoriale, apar programe care îşi propun să dezvolte competenţe antreprenoriale în rândul liceenilor şi studenţilor, iar în programa pentru liceeni este introdusă ca materie obligatorie educaţia antreprenorială. Credem că toate programele de antreprenoriat pentru liceeni şi studenţi, atât formale cât şi alternative la sistemul educaţional formal, sunt în creştere atât ca număr, cât şi calitativ.
În anul universitar 2013-2014 au fost create 9 start-upuri, care în primele 10 luni de la înfiinţare au avut venituri de 63.000 EUR şi au creat 11 locuri de muncă. În anul universitar 2014-2015, sunt în curs de înfiinţare 11 start-up-uri. Banca parteneră a susţinut financiar şi cu mentori din partea angajaţilor băncii 18 start-up-uri în cei 2 ani de colaborare. Programul de învăţare din Incubator are patru etape: market understanding, business plan, start-up şi grow. În etapele 2 şi 3, studenții-antreprenori susţin pitch-uri în faţa membrilor din boardul băncii pentru a primi susţinere financiară şi feedback în privința ideii lor de business.
În Universitatea Alternativă, 20% dintre studenţi au pornit pe calea antreprenoriatului, iar exemplele de bună practică, de tineri care reuşesc la 20-22 ani să îşi deschidă o afacere, le oferă încredere şi celorlalţi că se poate.“
Acestea sunt semne bune, dar suntem încă departe de a fi acolo unde avem nevoie să fim și de a vedea rezultate în economie. Rata şomajului în rândul tinerilor este 25%, încrederea tinerilor în forţele proprii este scăzută, competenţele profesionale ale unui tânăr care tocmai a absolvit facultatea sunt precare. Având în vedere realitatea, avem nevoie să generăm tot mai multe soluţii pentru a îmbunătăţi această situaţie.
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
54
Antreprenorii vorbesc
Educaţie şi formare Programele specifice de educaţie antreprenorială (56% dintre răspunsuri) sunt pentru întreprinzătorii români cele mai reprezentative pentru îmbunătăţirea percepţiei antreprenoriatului ca alegere de carieră în rândul studenților. Pe locul al doilea, în creștere față de anul trecut, s-au situat programele guvernamentale care susțin antreprenoriatul, ca de exemplu “Programul SRL-D”, încurajarea prin măsuri legislative a inițierii unei noi afaceri sau stimularea înființării de microîntreprinderi.
Complementar cu ajutorul guvernamental, antreprenorii se ajută singuri, oferind mentorat celor aflați la începutul drumului. Față de anul trecut, când 80% dintre respondenți ofereau mentorat într-un mediu organizat sau informal, în 2015 procentul celor care oferă mentorat a scăzut la 68%. Acest procent în scădere poate fi explicat prin creșterea ponderii firmelor despre care presupunem că sunt la început de drum (au cifră de afaceri sub 1 milion EUR) în totalul respondenților la chestionar.
În acelaşi timp, promovarea poveştilor de succes (11%) ale antreprenorilor, la fel ca şi programele de mentorat (11%) nu sunt percepute ca fiind la fel de importante. Cea mai bună măsură guvernamentală pentru a îmbunătăţi percepţia studenţilor asupra antreprenoriatului ca alegere de carieră
56%
Programe specifice în universități Programe guvernamentale care susțin antreprenoriatul
56% 22% 8%
Programe de mentorat pentru antreprenori
11%
Promovarea poveștilor de succes ale antreprenorilor către studenți
11%
0%
2015 2014
18%
18%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
Ca antreprenor cu experienţă, oferiţi training/coaching/mentorat tinerilor sau antreprenorilor aflaţi la început de drum? 90% 80% 70% 60% 50%
2015
40% 30%
2014
80% 68%
20%
32%
10%
20%
0% DA Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
55
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
NU
Antreprenorii vorbesc
Universitățile ca promotoare ale antreprenoriatului Ideea predării antreprenoriatului a apărut în 1947, când Universitatea Harvard a început să ofere un curs în “întreprinderi noi” pentru veterani. Domeniul predării antreprenoriatului s-a standardizat ca element în programă în anii ‘80 și s-a dezvoltat apoi rapid. În acest moment antreprenoriatul este una dintre materiile cu cea mai mare rată de creștere. Dacă în 1975 la nivelul universităților din Statele Unite se ofereau aproximativ 100 de programe și specializări în acest domeniu, în 2006 numărul lor depășea 500, iar numărul cursurilor în antreprenoriat a depășit 5000 în 2008. În Era Informației, când progresul și bunăstarea sunt din ce în ce mai mult produsul gândirii, cât de pregătite sunt universitățile românești sau străine, pentru a susține această schimbare? Cât de bine înțeleg și incubează start-up-uri? Dacă nu sunt pregătite, cum pot fi ajutate? Conform Fundației Kauffman, cea mai importantă fundație la nivelul Statelor Unite și la nivel mondial care susține antreprenoriatul, pentru a deveni o universitate ce susține antreprenoriatul este nevoie de 4 ingrediente. Acestea sunt cele 4 concluzii cele mai importante desprinse din programul lansat de Fundație în 2003 pentru încurajarea dezvoltării unor universități antreprenoriale, The Kauffman Campuses Initiative:
Toate facultățile universității trebuie implicate de la început în proces: discuțiile pe marginea antreprenoriatului în care au fost implicați încă de la început angajații tuturor facultăților au fost extrem de importante în implementarea noilor programe dedicate antreprenoriatului și au reprezentat un factor decisiv în schimbarea culturală în cadrul universităților, aceea de a promova antreprenoriatul.
Libertate ca facultățile și catedrele să definească antreprenoriatul conform nevoilor și aplicabilității proprii. Această definiție trebuie să fie aplicabilă disciplinei respective și misiunii facultății, până la nivel de catedră.
Asigurați susținerea din partea liderilor universității. Ajutorul venit din partea liderilor universității este subliniat de multe universități participante la programul Kauffman Campuses Initiative, pentru suport financiar și pentru a asigura faptul că programele antreprenoriale sunt implementate în toate facultățile universității respective.
Faceți antreprenoriatul vizibil. De asemenea, multe universități participante au aplicat principiul antreprenoriatul ubicuu și omniprezent, organizând evenimente despre antreprenoriat care au implicat întreaga universitate.
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
56
44%
dintre studenții intervievați consideră că universitatea îi pregătește într-o măsură medie pentru a deveni antreprenori
Universitatea antreprenorială Universitățile ca fabrici producătoare nu doar de profesioniști, ci și de antreprenori 44% dintre tinerii întrebați, în cadrul studiului Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, în ce măsură consideră că universitatea pe care o urmează îi pregătește pentru a deveni antreprenor, consideră că sunt pregătiți într-o măsură medie, în timp ce numărul celor care consideră că sunt formați într-o măsură mare este același cu numărul celor care cred că nu au parte de o astfel de formare în cadrul universității (28%). La întrebarea cum ar trebui să fie ajutați în dezvoltarea spiritului antreprenorial, cei mai mulți studenți au indicat simulările de tipul creează și administrează propria afacere (18%), stagii de practică în companii antreprenoriale (17%) și cursuri de antreprenoriat (17%).
P ► redarea de cursuri introductive sau avansate despre antreprenoriat și cursuri care construiesc abilitățile necesare unui bun antreprenor (de la finanțe și până la marketing). U ► rmătorul nivel în definirea unei universități antreprenoriale este realizarea unui sistem de activități co-curriculare care sprijină antreprenoriatul (competiții de idei de business, competiții de planuri de afaceri, incubatoare, stagii de practică etc). Î► n ultimul rând, universitatea antreprenorială își schimbă ea însăși abordarea în una antreprenorială, adaptându-se foarte rapid la nevoile pieței muncii și la nevoile de formare mereu în schimbare ale studenților.
Universitățile pot fi antreprenoriale din cel puțin trei puncte de vedere: În ce măsură consideri că facultatea pe care o urmezi te pregăteşte pentru a deveni antreprenor?
Într-o mare măsură 28%
Într-o mică măsură 28%
Mediu 44% Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor
Prin ce măsuri ar putea susţine universitatea dezvoltarea spiritului antreprenorial? Simulări de tipul: creează și administrează propria afacere
18%
Internship-uri în companii antreprenoriale
17%
Cursuri de educație antreprenorială
17%
Întâlniri și workshop-uri cu antreprenori și aflarea poveștilor lor de succes
13%
Incubatoare/ acceleratoare de afaceri
13%
Programe de training dedicate unor industrii
11%
Concursuri de business plans și pitching cu business angels și alte tipuri de investitori
11% 0%
5%
10%
15%
Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul tinerilor
57
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
20%
Antreprenorii vorbesc
Șomajul în rândul tinerilor români Antreprenoriatul este considerat de către responsabilii de politici publice de la nivel mondial o soluție pentru tineri din două puncte de vedere. Prin susținerea creării și dezvoltării de companii antreprenoriale, vor fi create mai multe locuri de muncă, inclusiv locuri de muncă pentru tineri. În al doilea rând, înșiși tinerii pot deveni antreprenori și pot crește propriile afaceri. Deși șomajul a scăzut treptat în ultimii ani în Europa, tinerii europeni au continuat să se confrunte cu rate de șomaj extrem de mari. Dacă adulții se confruntau cu o rată a șomajului de 9% în țările UE-28 în al doilea trimestru 2014, tinerii se confruntau cu o rată mult mai mare, de 22%, ceea ce indică un
raport de aproape 2,5 șomeri tineri la un șomer adult. În România, conform Organizației Mondiale a Muncii, raportul dintre tinerii șomeri (15-24 de ani) și șomerii adulți (peste 25 de ani) era egal cu 4,4 în trimestrul al doilea 2014, indicând o discrepanță majoră între cele două categorii. Doar Marea Britanie și Italia aveau în acel moment indici aproape de 4: 3,5, respectiv 3,9. Conform ultimelor date disponibile de la Institutul Național de Statistică, în trimestrul al patrulea 2014, șomajul în rândul tinerilor a fost de 24,1%, față de 5,4% în cazul adulților. Ceea ce indică un raport de 4,46 șomeri tineri la un șomer adult.
Ratele de șomaj pe grupe de vârstă în UE-28, T2 2014 (%)
55
Vârstă între 15-24 de ani
Spania
45
Italia Finlanda
35
Belgia
România
Cipru
Polonia Irlanda Franța
Suedia
25
Uniunea Europeană (28 țări)
Grecia
Croația
Portugalia Slovacia
Bulgaria Lituania Letonia EstoniaSlovenia Republica Cehă
Ungaria
15
Luxemburg Marea Britanie Malta Austria
5 0
Olanda Danemarca Germania
7
14
21
28
Vârstă peste 25 de ani Sursa: Organizația Mondială a Muncii, World Employment and Social Outlook, ianuarie 2015 Notă: diagonala reprezintă un raport de 2:1 șomeri tineri la un șomer adult
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
58
Antreprenorii vorbesc
Educația vocațională în Germania Unii antreprenori români indică în întrebările cu răspuns deschis faptul că educația oferită în școli profesionale nu mai produce meseriași în ritmul de care este nevoie în economie și la nivelul dorit.
Plan pentru încurajarea companiilor medii și mari să angajeze ucenici până la cel puțin 5% din numărul total de angajați. Marea Britanie și Italia au introdus măsuri legislative pentru a crește numărul de ucenici.
Educația și formarea vocațională sunt concepute pentru a ajuta tinerii în trecerea de la școală la următoarea etapă a vieții, în care sunt integrați în câmpul muncii. Acest gen de educație poate include stagii de practică și ucenicie în companii relevante.
Problema în replicarea modelului german este reprezentată însă de replicarea culturii care sprijină acest tip de educație în societate, care ține în mod specific de istoria industriei germane și a educației germane. De exemplu, inițiativa din Marea Britanie s-a lovit de lipsa suportului din partea industriei, în timp ce în programa școlară nu există un parcurs clar definit pentru acest tip de educație.
Succesul modelului educației vocaționale din Germania, o țară cu o rată a șomajului în rândul tinerilor relativ mică în timpul recesiunii (8,1% în 2012), a încurajat alte țări să introducă măsuri specifice pentru a susține ucenicia. De exemplu, țările G20 au oferit stimulente fiscale și financiare: Franța a oferit scutiri la plata contribuțiilor sociale timp de un an pentru firmele care angajează ucenici, Brazilia a introdus Professional Apprenticeships
59
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Pe de altă parte, în Germania, sistemul școlilor profesionale este clar definit. În general un astfel de stagiu durează 3 ani, implică cel puțin o zi pe săptămână de educație teoretică iar rezultatele sunt riguros evaluate. Majoritatea școlilor profesionale inițiate în Marea Britanie nu durează atât de mult și nu există organizații care să reglementeze aceste școli, așa cum o fac camerele de comerț din Germania.
Antreprenorii vorbesc
Bune practici din Marea Britanie, Canada și Turcia Inițiativa “Să înțelegem finanțele pentru afaceri” (Marea Britanie)
Viza pentru studenți absolvenți (Marea Britanie)
London Development Agency și Fondul European de Dezvoltare Regională (European Regional Development Fund) au lansat inițiativa “Understanding Finance for Business” pentru a oferi susținere antreprenorilor londonezi în obținerea de finanțare. Astfel, companiile fac alegeri informate despre ce tip de finanțare au nevoie în stadiul de dezvoltare în care se află. Inițiativa se bazează pe cursuri specifice, workshop-uri și întâlniri 1-la-1, în cadrul cărora antreprenorii primesc sfaturi personalizate.
Guvernul britanic, prin UK Trade and Investment (UKTI), oferă scheme de ajutor pentru a facilita celor care au absolvit facultatea în Marea Britanie transferul de la statutul de student internațional la cel de antreprenor local.
Programul ajută companii londoneze cu vânzări mai mici de 67 milioane USD și mai puțin de 250 de angajați, și intenționează să obțină o finanțare între 160.000 USD și 8 milioane USD în următorul an.
Futurpreneur Canada (Canada) Futurpreneur Canada (cunoscută anterior sub denumirea Canadian Youth Business Foundation) include un program pentru start-up-uri ce oferă sprijin antreprenorilor în dezvoltarea afacerii.
Prima parte a programului (care a fost lansată în 2012) și-a propus să încurajeze absolvenții să rămână în Marea Britanie, pentru a lansa propria afacere. Potențialii beneficiari pot aplica fie în cadrul propriei universități din Marea Britanie, fie în cadrul programului UKTI Sirius Programme. Sirius invită tinerii cu idei inovatoare și spirit antreprenorial să se relocalizeze în Marea Britanie. Ei beneficiază de ajutor pentru start-up timp de 12 luni și un pachet de accelerare care reprezintă echivalentul a 12.000 lire sterline pentru a începe afacerea și a o crește. Peste 1.500 de antreprenori din 93 de țări au aplicat pentru programul Sirius. Dintre aceștia, 30 s-au relocat în Marea Britanie.
Antreprenorii aflați la început de drum beneficiază de sfaturile unui om de afaceri cu experiența îndelungată. Acesta îl va mentora pe antreprenor timp de cel puțin doi ani pentru a asigura succesul afacerii. De asemenea, Futurpreneur Canada, printr-un parteneriat cu Business Development Bank of Canada, oferă acces la finanțare de până la 45.000 dolari CAD pentru finanțare de tip start-up și până la 30.000 dolari CAD pentru expansiune. Începând cu anul 1996, Futurpreuneur Canada a ajutat 6.570 antreprenori să lanseze 5.475 companii și să creeze 26.000 locuri de muncă. Futurpreneur Canada este singura organizație națională non-profit care oferă opțiuni de finanțare și mentorat, plus alte unelte folositoare unui antreprenor.
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
60
Antreprenorii vorbesc
Ajutor coordonat
37%
dintre antreprenori cred că sprijinul coordonat s-a îmbunătățit în ultimul an în România.
61
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
23%
sunt convinși că incubatoarele și acceleratoarele vor juca cel mai important rol în dezvoltarea antreprenoriatului în România pe termen lung.
19%
dintre antreprenori consideră că programele guvernamentale pentru start-up-uri ar trebui să aibă cel mai mare impact pe termen lung.
37%
Dintre antreprenori consideră că sprijinul coordonat s-a îmbunătăţit în ultimul an în România
Ajutor coordonat Cei mai mulţi antreprenori români (37%) consideră că ajutorul coordonat oferit de organizaţiile specializate, precum cluburile şi asociaţiile de antreprenori, reţelele informale de antreprenori, agenţiile guvernamentale, incubatoarele şi acceleratoarele de afaceri, s-a îmbunătăţit în ultimul an. Doar 9% dintre respondenți cred că evoluția ajutorului coordonat a avut o tendință negativă în aceeași perioadă.
Cele mai multe astfel de centre se concentrează pe dezvoltarea de afaceri în IT, iar unele dintre ele operează în sistem de franciză. Cele mai multe sunt hub-uri de start-up-uri, care coagulează în jurul lor o comunitate de antreprenori ce împart același spațiu de lucru. Pasul următor în dezvoltarea acestora este transformarea în acceleratoare de afaceri, odată ce vor putea oferi și finanțare start-up-urilor rezidente.
Începe de altfel să devină vizibil un ecosistem de centre de susținere a antreprenoriatului la nivelul României, incubatoarele și acceleratoarele, ca și hub-urile de afaceri, intrând în vocabularul comun al antreprenorilor de start-upuri. Aceste centre organizează întâlniri între membri, întâlniri cu potențiali finanțatori, diverși specialiști și antreprenori care au reușit să își crească afacerea sau să obțină o rundă semnificativă de finanțare. De asemenea, antreprenorii în devenire pot închiria un spațiu de lucru în cadrul centrului.
Tendința de dezvoltare a centrelor pentru start-up-uri va continua cel mai probabil în anii următori, datorită interesului crescut în antreprenoriat, dar și a finanțărilor disponibile din fonduri europene destinate incubatoarelor și acceleratoarelor, de exemplu prin Programul Operațional Regional 2014-2020.
Sprijinul oferit antreprenorilor de către organizaţiile specializate s-a îmbunătăţit în ultimul an în România?
Sprijinul oferit antreprenorilor de către organizaţiile specializate s-a îmbunătăţit în ultimul an în România? 2015 vs 2014
A rămas neschimbat 34%
S-a îmbunătățit 37%
Preocuparea în operarea de astfel de centre de afaceri a apărut odată cu creșterea vizibilității nu doar a poveștilor de succes ale unor antreprenori maturi, cu experiență de zeci de ani, ci și prin popularizarea intensă a achizițiilor unor start-upuri din zona de tehnologie cu fondatori români, ca de exemplu LiveRail – cumpărată de Facebook în 2014 pentru 400-500 milioane USD, Summify – achiziționată de Twitter în ianuarie 2012, UberVu – cumpărată de Hootsuite.
37% 40%
S-a îmbunătățit
34% 31%
A rămas neschimbat S-a deteriorat 9% Nu mă pot pronunța 20% Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
20% 18%
Nu mă pot pronunța
9% 11%
S-a deteriorat
10%
0% 2015
30%
40%
2014
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
62
23%
consideră rolul incubatoarelor și acceleratoarelor foarte important pe termen lung în dezvoltarea antreprenoriatului
Ajutor coordonat Dacă la începutul lui 2014, cluburile și asociațiile de antreprenori erau considerate foarte importante în accelerarea mediului antreprenorial din România, alături de programele guvernamentale pentru start-up-uri, în acest an organizațiile de tip incubatoare și acceleratoare de afaceri, inclusiv cele organizate în cadrul universităților, au crescut în opțiunile antreprenorilor, cumulând 23% dintre opțiuni.
Guvernul a aprobat, în a doua jumătate a lunii aprilie, deblocarea sumei de 15 milioane lei, pentru lansarea si derularea în anul în curs a programelor finanțate de la bugetul de stat pentru sprijinirea IMM-urilor. Suma de 15 milioane de lei reprezintă a doua tranșă deblocată în 2015, după ce în luna martie a fost eliberată suma de 10 milioane lei. Cele două sume fac parte din cele 70 de milioane de lei alocate guvernului, conform Legii nr. 186/2014 a Bugetului de stat pe anul 2015, pe o perioada de șase luni pentru programele destinate IMM-urilor.
Pe locul al doilea s-au clasat programele guvernamentale pentru start-up-uri. În România aceste programe sunt coordonate de Direcția Politici Antreprenoriale și Implementare Programe pentru IMM-uri, din cadrul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri. Până în 2014 această direcție a funcționat în cadrul Ministerului Economiei. Două dintre cele mai importante programe naționale care oferă finanțare start-up-urilor sunt Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, cunoscut și ca Programul SRL-D, și Programul Start. Se așteaptă ca ambelor programe să li se mărească bugetele în 2015 față de anul trecut. Programul SRL-D va crește de la aproximativ 4,6 milioane EUR la 6,6 milioane EUR, în timp ce programul START va crește de la aproximativ 3,8 milioane EUR la 4,4 milioane EUR, conform datelor primite de la Agenție. Cu toate acestea, până la începutul lui mai 2015, aplicațiile nu au fost deschise pentru niciunul dintre programe.
Programul SRL-D oferă ajutor nerambursabil de până la 50% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului, dar nu mai mult de aproximativ 9,500 EUR, în timp ce programul START, în 2014, oferea ajutor nerambursabil IMM-urilor de până la 80% din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de aproximativ 22,000 EUR. În cazul programului SRL-D, obținerea ajutorului se realizează printr-o verificare administrativă a condițiilor de eligibilitate și prin obținerea unui punctaj minim calculat în funcție de criteriile programului. În timp ce pentru START, pe lângă îndeplinirea condițiilor de bază, desemnarea firmelor câștigătoare se face în sistem competitiv, în ordinea inversă punctajului obținut în funcție de criteriile anunțate ale programului. Cele două programe au devenit foarte populare în rândul antreprenorilor români în ultimii ani. Având în vedere acest aspect și procedura de acceptare în program, pentru SRL-D este foarte important ca antreprenorul să aplice în timpul cel mai scurt după deschiderea aplicațiilor. Pentru START, unul dintre criteriile punctate este desfășurarea activității în mediul rural, ceea ce scade șansele unui IMM din mediul urban de a fi acceptat în program, având în vedere concurența foarte mare.
Pentru a îmbunătăţi dezvoltarea pe termen lung a antreprenoriatului în România, acţiunea cărei organizaţii/iniţiative dintre următoarele ar avea cel mai mare impact? Programe guvernamentale pentru start-up-uri/antreprenori Incubatoare/acceleratoare de afaceri
10%
Programe specifice de training per industrii Programe de mentorat
11%
Cluburi ale antreprenorilor și asociații
11% 9% 7%
Incubatoare/acceleratoare ale universităților Agenții guvernamentale
4% 4%
Asociații ale venture capitalists 3%
Consultanți corporate și nonguvernamentali
0% Sursa: EY Antreprenorii vorbesc şi EY G20 Entrepreneurship Barometer Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
12% 16%
10%
9%
6% 6% 6%
1%
Altele
19%
12%
6%
Întâlniri și workshop-uri pentru antreprenori
63
16% 16%
6%
5%
10%
15%
2015
20%
2014
81%
dintre studenți consideră foarte importantă prezența unui incubator în universitatea lor
Incubatoare și acceleratoare în universități 81% dintre studenții care au răspuns în cadrul studiului Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților consideră prezența unui accelerator sau incubator de afaceri foarte importantă pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în universitate. Cu toate acestea, 51% dintre respondenți nu știu dacă există un astfel de centru pentru afaceri în universitatea pe care o urmează. În România funcționează câteva incubatoare de afaceri în cadrul universităților, dar cu rezultate mai puțin cunoscute referitoare la companiile incubate. Cea mai mare universitate de business din România, Academia de Studii Economice, a anunțat cu câteva luni în urmă primul incubator găzduit de aceasta, ASE StartUP.
Florin Anghel, lector universitar ASE și coordonator ASE StartUp “Academia de Studii Economice din Bucureşti a înfiinţat incubatorul de afaceri ASE StartUP din dorința de a juca rolul de sprijin pentru studenţii din universitate în operaţionalizarea ideilor lor de afaceri. Beneficiind atât de resurse interne ASE, sponsorizări din partea unor companii și fonduri europene, incubatorul dorește să se poziționeze ca un hub în interiorul universității, dar preluând și din funcțiile unui accelerator prin finanțarea disponibilă prin intermediul proiectelor europene. Facilitățile pe care și le propune să le ofere ASE StartUP sunt: spațiu de lucru comun (coworking), spațiu de lucru privat, acces la internet de mare viteză, servicii de tipărire, consultanță în diverse domenii: antreprenoriat, financiar – bancar, contabilitate, marketing etc. Incubatorul are în vedere colaborarea cu asociațiile studențești prin oferirea accesului la resursele incubatorului pentru derularea evenimentelor acestora, scopul fiind constituirea unei comunități de tineri antreprenori care să colaboreze la propriile proiecte antreprenoriale.”
Cât de importantă consideri că este prezenţa unui incubator/ accelerator de afaceri în cadrul universităţii pentru dezvoltarea spiritului întreprinzător? Nu ştiu 7%
Neutră 9%
Există un incubator / accelerator de afaceri în Universitatea pe care o urmezi?
Neimportantă sau mai puţin importantă 3%
Da 12%
Nu ştiu 51%
Nu 37% Foarte importantă şi importantă 81% Sursa: Barometrul educației și culturii antreprenoriale în rândul studenților, România 2014 Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
64
Antreprenorii vorbesc
Hub-uri, incubatoare, acceleratoare de afaceri Un centru în care un antreprenor își poate crește ideea de business oferă o varietate de servicii, de la unele de bază precum acces la internet, articole de papetărie, cursuri de prezentare sau finanțe și până la ajutor foarte specializat, de exemplu în administrarea proprietății intelectuale și networking cu potențiali finanțatori ai afacerii. Un astfel de centru este incubatorul de afaceri, ce diferă de acceleratorul de afaceri din mai multe puncte de vedere. Mai mult, înseși incubatoarele diferă între ele prin serviciile oferite. De asemenea, deși, în general, centrele de afaceri dispun de un spațiu fizic unde își desfășoară activitatea, există și incubatoare virtuale. Cu toate că ambele forme de organizare sunt destinate oferirii celor mai bune resurse pentru ca start-up-ul incubat să crească, incubatorul este accesat în general foarte la început de drum, iar perioada de incubare poate ajunge la câțiva ani, în timp ce acceleratorul se adresează firmelor într-o fază de dezvoltare diferită: compania a trecut de faza critică în care își punea problema supraviețuirii și își propune să își accelereze creșterea. Programul de accelerare durează în general între 3-6 luni. Unii analiști au exprimat îndoieli în privința eficienței reale a unor centre, cele mai multe dintre ele incubatoare, unul dintre motive fiind că, în general, există un număr foarte mic de angajați permanenți (aproximativ 2) care deservesc în medie 25 de companii, ceea ce poate fi un indicator al faptului că serviciile oferite nu ar fi specializate în mod real. De asemenea, conform altor analiști, un nivel de networking și mentorat foarte susținut poate afecta concentrarea antreprenorului atunci când afacerea este foarte la început de drum. De aceea, având în vedere oferta din ce în ce mai variată de centre în care antreprenorul își poate dezvolta ideea de afaceri, este important ca acesta să analizeze dacă este pregătit să acceseze o astfel de resursă și să facă alegerea incubatorului/acceleratorului după compararea rezultatelor acestora. Performanţa lor este măsurată în funcţie de mai mulţi parametri, precum rata de supraviețuire a start-upurilor incubate/accelerate, fondurile atrase de start-up-uri și valoarea lor de piață.
65
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Daniel Dragomir, CEO How to Web & TechHub Bucharest “Acum 5-6 ani, industria tech din România era orientată către outsourcing, iar piața era dominată de companii care foloseau aptitudinile tehnice disponibile la un preț rezonabil pentru a furniza servicii companiilor inovative din Vest. Putem observa însă o schimbare progresivă de mentalitate și o tendință care înclină în favoarea dezvoltării de produse inovatoare cu potențial la scară globală. Această schimbare s-a realizat cu ajutorul comunității care s-a consolidat în jurul unor inițiative cu impact concret asupra dezvoltării potențialului tech autohton și ne bucurăm că printre acestea se numără How to Web (cel mai important eveniment dedicat inovației, tehnologiei și antreprenoriatului din Europa de Sud Est), Startup Spotlight (competiție și program de mentorat cu premii în valoare de 20.000 USD pentru startup-urile din Europa Centrală și de Est), MVP Academy (program de pre-accelerare pentru startup-uri în tehnologie) și TechHub Bucharest (spațiu de co-working și punct de întâlnire al profesioniștilor în tehnologie din București). Implicarea comunității a jucat un rol fundamental în acest proces, contribuind la dezvoltarea ecosistemului și a unei noi mentalități bazate pe inovație. Vedem din ce în ce mai multe startup-uri locale care adresează piața globală, echipe acceptate în programe de accelerare cunoscute sau care obțin finanțare de la investitori internaționali, precum și o serie de companii care scalează și înregistrează o creștere rapidă. La asta se adaugă o serie de exit-uri interesante care au avut loc recent, printre care se numără achiziția docTrackr de IntraLinks, a UberVu de către Hootsuite sau a Avangate de către fondul american de private equity Francisco Partners. Iar exemplele pot continua. În ultimii 6 ani, industria tech autohtonă și-a schimbat orientarea de la outsourcing către dezvoltarea de produse și, deși nu putem vorbi încă despre o economie orientată către produs și bazată pe inovație, au fost înregistrate progrese importante, iar perspectivele arată promițător. Toate aceste lucruri se datorează unei comunități efervescente care a reușit să pună bazele întregului ecosistem, să schimbe mentalități și să creioneze un altfel de viitor pentru industria tech autohtonă!”
Antreprenorii vorbesc
Hub-uri, incubatoare și acceleratoare de afaceri Harta hub-urilor, incubatoarelor și acceleratoarelor de afaceri din România
• Coworking Oradea
Oradea
• The Grape
Cluj-Napoca • Hub OneZero • Hub 1317
• Central Hub
Timișoara
Iași
• Simplon • Spherik Accelerator • Chaos Cowork Cluj
• Cluj Hub • Cluj CoWork • STEP-Up
Sibiu
Brașov
• The start-up Hub • • • •
Impact Hub TechHub ConnectHub ASE Startup
• • • •
• City Hub Constanța • Forte Life Social Hub
Gemini Solutions Foundry Innovation Labs Synergy Hub WeLoveDigital
București
Constanța
Sursa: documentare EY, ZF.ro
Start-up-urile românești încearcă să acceseze și incubatoare și acceleratoare din străinătate, în special din Statele Unite, pentru a-și accelera creșterea, vizibilitatea și atragerea unor runde de finanțare relevante. În general, companiile fondate de antreprenori români care s-au dovedit de succes și/sau din care antreprenorii au ieșit prin vânzarea unor pachete majoritare către jucători mari, au fost incubate în astfel de centre din străinătate. De exemplu, Summify a fost acceptat în 2010 de Bootup Labs din Vancouver, iar UberVu a beneficiat de sprijinul acceleratorului și fondului pre-seed și seed Seedcamp, din Londra.
Top 20 cele mai bune acceleratoare pentru start-up-uri din SUA 1. AngelPad
11. Surge Accelerator
2. MuckerLab
12. MassChallenge
3. TechStars
13. The Brandery
4. University of Chicago NVC
14. Gener8tor 15. ZeroTo510
5. Alchemist
16. AlphaLab
6. StartX
17. BlueStartups
7. Amplify LA 8. 500 Startups
18. Entrepreneurs Roundtable Accelerator
9. Capital Innovators
19. Betaspring
10. DreamIt Ventures
20. IronYard
Sursa: seedrankings.com, ZF
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
66
Antreprenorii vorbesc
Bune practici din Germania, China și Rusia German Accelerator (Germania) German Accelerator este un parteneriat public-privat realizat cu scopul de a expune start-up-urile germane culturii americane de business și pentru a le ajuta să pătrundă pe piața americană.
Tot la sfârșitul anului 2012, numărul afacerilor incubate se ridica la 13.000, cu 18% mai multe decât în anul anterior. De asemenea, rata de revenire în China a studenților care au studiat în străinătate a crescut de la 22% în 2004 la 85% în 2013.
Acceleratorul oferă trei până la 6 luni de mentorat în locații din Silicon Valley, San Francisco și New York. În această perioadă de timp mentorii pun în discuție asumpțiile planurilor de afaceri ale antreprenorilor și le oferă feedback constructiv.
Cele mai multe afaceri activează în IT, industria biofarmaceutică, producție high-tech, cu rezultate palpabile: fiecare incubator deține 309 patente în medie. Mai mult decât atât, 50 de companii incubate au fost listate pe New York Stock Exchange și NASDAQ.
Start-up-urile dezvoltă relații de business, caută activ clienți, se adaptează stilului local de comunicare, își validează piața pentru produs și leagă relații cu potențiali investitori.
Skolkovo Innovation Center (Rusia)
250 de start-up-uri au aplicat la program începând cu 2011, iar 40 de companii au intrat în program.
Incubatoare pentru studenții care revin în țară (China) China a lansat 280 de incubatoare pentru start-up-uri dedicate studenților chinezi care revin în țară după ce au studiat în străinătate. În cadrul programului se oferă o platformă de comunicare care facilitează comunicarea despre proiecte, capital uman, politici publice și finanțare. De asemenea, studenții primesc un pachet foarte generos de sprijin, inclusiv primă de instalare, acces la finanțare și facilități fiscale. Primul incubator de acest gen a fost înființat în 1994, iar în anul 2008 existau deja 100 astfel de incubatoare. În următorii trei ani numărul lor a crescut cu 130. În 2012, numai în regiunea de est a țării, inclusiv în Shanghai, activau 132 de incubatoare pentru studenți, iar 53 erau localizate în regiunea de nord, unde este situat orașul Beijing. 78% din aceste incubatoare erau concentrate în marile orașe și în zonele metropolitane.
67
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Skolkovo Innovation Center, cunoscut și ca Silicon Valley al Rusiei, este un cluster de inovație dezvoltat lângă Moscova. Proiectul a fost gândit pentru a replica ecosistemul din Silicon Valley (SUA), oferind ajutor de natura foarte complexă startup-urilor, pentru ca acestea să se poată dezvolta. Centrul include un Institut Științific și își propune să atragă start-up-uri din tehnologie, ca și laboratoare de cercetare ale corporațiilor. Pentru a crește atractivitatea centrului, guvernul oferă reduceri fiscale și proceduri simplificate de obținere a vizei pentru intrarea în Rusia. Cei care accesează Skolkovo Innovation Center utilizează infrastructura, resursele și alte funcționalități ale parcului tehnologic. Centrul a oferit susținere pentru 750 de start-up-uri și beneficiase până în 2012 de 97 milioane USD ajutoare de stat, iar 49 de fonduri de capital de risc activau in Centru. În aprilie 2015, Fundația Skolkovo a semnat un parteneriat cu Cybernaut Investment Group, entitate chineză, pentru a crea un incubator, un centru de robotică și un fond de capital de risc. Incubatorul va funcționa în cadrul Centrului, în timp ce centrul de robotică va fi realizat în China. Acesta din urmă va include un program de accelerare pentru firmele incubate la Skolkovo pentru a le ajuta să penetreze piața din China. Fondul de capital de risc va investi 200 milioane USD în startup-urile rezidente în Skolkovo.
Antreprenorii vorbesc
Metodologie Pentru această a treia ediţie a Barometrului antreprenoriatului românesc – Antreprenorii vorbesc, analiza noastră asupra mediului antreprenorial din România a fost formulată în jurul a cinci factori: accesul la finanţare, reglementarea şi impozitarea, educaţia şi formarea profesională, cultura antreprenorială şi sprijinul coordonat – aşa cum au fost aceştia definiţi de Alianţa Tinerilor Antreprenori G20 la Summit-ul G20 din Toronto, Canada (20-22 iunie 2010).
Analiza noastră se bazează pe patru direcții de bază: indicatori ai mediului de afaceri, o anchetă a percepţiilor realizată în rândul a 369 antreprenori români în perioada 9 ianuarie – 24 februarie 2015, discuții cu antreprenori români și reprezentanți de organizații și instituții interesate în dezvoltarea unui mediu antreprenorial în România şi o analiză de bune practici şi iniţiative guvernamentale din ţările G20 și România.
Abrevieri • AeRO - Sistem alternativ de tranzacționare al BVB, dedicat listarii companiilor la inceput de drum • ASE - Academia de Studii Economice București • BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare • BVB - Bursa de Valori Bucureşti
• PNDR - Programul Național pentru Dezvoltare Rurală • POC - Programul Național pentru Competitivitate • POCU - Programul Operațional Capital Uman • POR - Programul Operațional Regional
• C&D – Cercetare-dezvoltare
• SBA – Small Business Administration, agenţie guvernamentală americană pentru susţinerea antreprenorilor
• CEO - Chief Executive Officer , Director General
• SEIS - Seed Enterprise Investment Scheme, Marea Britanie
• CHF - Moneda oficială a Elveției, francul elvețian
• SRL - Societate cu răspundere limitată
• EUR - moneda oficială a 18 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene
• SRL-D - Societate cu răspundere limitată, microîntreprindere aparținând întreprinzătorului debutant
• FGCR - Fondul de Garantare a Creditului Rural
• SSM-SU - autorizarea din punct de vedere al sănătății și securității în muncă și situații de urgență
• FNGCIMM - Fondul Național de garantare a creditelor pentru IMM-uri • FRGC - Fondul Român de Garantare a Creditelor • G20 – Grupul a 19 ţări plus Uniunea Europeană cu cele mai mari economii • HACCP - Hazard analysis and critical control points - Ghid de bune practici în alimentație publică • IMM-uri – Întreprinderi mici şi mijlocii • INS - Institutul Național de Statistică
• SUA - Statele Unitele ale Americii • SVB - Silicon Valley Bank, bancă specializată în finanţarea startup-urilor • TVA - Taxa pe valoare adăugată • UE – Uniunea Europeană • UKTI - UK Trade & Investment • USD – Moneda oficială a Statelor Unite
• ISD - Investiții străine directe • IT – Tehnologia informaţiei • JEREMIE – Program european de sprijinire a microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii • Leu, Ron - Moneda oficială a României • OECD - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică • PIB – Produsul intern brut
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
68
Antreprenorii vorbesc
Analiza demografică a respondenţilor Poziţia ocupată în companie
Asociat / acţionar activ 42%
Vârsta respondenților
Altele 6%
Asociat/acționar neimplicat activ în afacere 1%
18-29 de ani 6%
Preşedinte al Consiliului de Administraţie/ Preşedinte 14%
Director general / Vice-Preşedinte / Director executiv 37%
30-40 de ani 26%
Peste 40 de ani 69%
Veniturile companiei în ultimul an financiar raportat > 15 mil EUR 10% Între 10-15 mil EUR 3% Între 5-10 mil EUR 7%
Între 1-5 mil EUR 31%
69
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
< 1 mil EUR 49%
Antreprenorii vorbesc
Analiza demografică a respondenţilor Industria în care activează compania Alt sector 8%
Utilaje industriale 5%
IT & telecom 7%
Extracţie minieră şi metale 1%
Comerţ cu amănuntul sau ridicata 15%
Industrie chimică 3% Transport 4% Industrie grea 2%
Industria alimentară, băuturi, tutun 4% Industria textilă 3%
Servicii pentru afaceri 16%
Industria auto 2% Media şi publicitate 5%
Produse de consum 1% Petrol şi gaze 1% Energie 1% Turism şi industria hotelieră 4%
Mobilă 1%
Construcţii 11%
Echipamente electrice şi electronice 4% Servicii financiare 3% Agricultură 1%
Județul în care compania își are sediul 40% 35% 30%
20%
39%
25%
15%
1%
1%
1%
1%
1%
1%
0,3%
Giurgiu
Covasna
Caraș-Severin
Buzău
Brăila
Alba
Vaslui
0,3%
1%
Sălaj
0,3%
1%
Vâlcea
Gorj
1%
Dâmbovița
Călărași
1%
Harghita
0,3%
1%
Hunedoara
0,3%
1%
Bacău
Ialomița
1%
Bistriâa-Năsăud
0,3%
1%
Sibiu
Tulcea
1%
Suceava
Satu Mare
1%
2%
Neamț
Galați
2%
2%
2%
Bihor
1%
2%
Argeș
Maramureș
Dolj
2%
Constanța
Vrancea
Sursa: EY Antreprenorii vorbesc
2% 3%
Mureș
Cluj
București
0%
Iași
4%
Ilfov
7%
4%
Timiș
Prahova
7%
8%
5%
Brașov
10%
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
70
Antreprenorii vorbesc
Competiţia EY Entrepreneur Of The Year® în România
71
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Antreprenorii vorbesc
Competiţia EY Entrepreneur Of The Year® în România Din 2014, competiţia EY Entrepreneur Of The Year™, singura competiţie antreprenorială care se organizează la nivel global, are loc şi în România.
Premiile acordate în România: • Entrepreneur of the Year
EY Entrepreneur of The Year™ se organizează în 145 de oraşe din 60 de ţări de aproape 30 de ani şi premiază antreprenorii pentru viziunea şi direcţia strategică cu care îşi cresc afacerile, pentru puterea de a inova, integritatea personală şi, nu în ultimul rând, pentru impactul pozitiv asupra comunităţii.
• Emerging Entrepreneur of the Year • Social Entrepreneur of the Year
Antreprenorii înscriși la ediția 2014 pe genuri
70% bărbați
30% femei
Antreprenorii finaliști la ediția 2014 Date agregate finaliști:
12 finaliști
500 mil EUR cifră de afaceri agregată în 2013
7500 angajați
în medie în 2013
Date medii per finalist în 2013:
42 mil EUR cifră de afaceri
600
angajați îîn 2013
În medie companiile finaliste au peste 12
ani vechime
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
72
Antreprenorii vorbesc
Competiţia EY Entrepreneur Of The Year® în România Cerinţe de participare
Criterii de jurizare
• Candidatul (antreprenorul) trebuie să aibă o afacere care să se fie înființată de cel puţin 3 ani. • Candidatul trebuie să fie activ în afacere (nu director non-executiv sau part-time). • Afacerea trebuie să fie operaţională de cel puţin 3 ani şi să aibă un flux de venituri cel puţin 2 ani. • Să aibă un număr minim de 10 angajaţi. • Antreprenorul trebuie să deţină o parte semnificativă din capitalul subscris al firmei (minim 20%). • Lipsa naţionalităţii românești nu este un criteriu care să împiedice participarea; mai important este ca pe lângă criteriile de mai sus, operaţiunile majore ale afacerii să fie în România.
Pentru selectarea câştigătorului, juraţii vor examina fiecare aplicaţie pe baza a şase criterii importante pentru un antreprenor de succes. Acestea sunt clar definite, pentru a oferi câştigătorilor din fiecare ţară şanse egale de a concura la titlul World Entrepreneur of The Year™: Spiritul antreprenorial: determinarea, viziunea şi riscurile calculate şi asumate pentru a obţine succesul, dar şi capacitatea de a depăşi dificultăţile şi eşecurile. Performanţa financiară: venituri, profitabilitate şi rate de creştere care indică sustenabilitate pe termen lung; istoricul în obţinerea de finanţare şi eficacitatea deciziilor de investiţii din trecut. Direcţia strategică: capacitatea antreprenorului de a crea şi transforma o viziune de business în realitate; demonstrarea maturităţii antreprenoriale prin construirea de alianţe strategice, dar şi prin atragerea de persoane valoroase şi talentate ca angajaţi sau în Consiliul de Administraţie. Impact global şi asupra comunităţii: generarea de locuri de muncă și implicarea în comunitate, efectul asupra stării generale economice a comunităţii; activităţi de export sau prezenţă în mai multe pieţe. Inovaţia: capacitatea de a dezvolta abordări sau tehnologii noi; crearea unei culturi a inovaţiei şi abilitatea de a anticipa schimbările din mediul competitiv. Integritatea personală: măsura în care antreprenorul trăieşte propriile valori, dobândind respectul angajaţilor, competitorilor, familiei şi comunităţii.
Programul competiției • Lansarea ediției 2015 • Colectarea nominalizărilor • Interviuri la sediul antreprenorilor • Rundele de jurizare (1 și 2) • Ceremonia de premiere • Finala EY World Entrepreneur Of The Year
14 mai 2015 15 mai – 1 august 2015 1 august – 30 septembrie 2015 8 și 22 octombrie 2015 12 noiembrie 2015, București iunie 2016, Monte Carlo
Înscrie-te acum, completând formularul online disponibil la
www.eyromania.ro/eoty-register
73
Barometrul antreprenoriatului românesc 2015
Liderii EY România
Bogdan Ion Country Managing Partner
Anamaria Cora Partener Lider al departamentului de Audit şi Certificare
Saulius Adomaitis Partener Lider al departamentului de Asistență în Afaceri
Florin Vasilică Partener Lider al departamentului de Asistență în Tranzacții
Alex Milcev Partener Lider al departamentului de Asistență Fiscală și Juridică
Dragoș Radu Partener Lider al departamentului de Asistență Juridică
Alexandru Lupea Assurance Partner și Strategic Growth Markets Leader
Echipa de proiect
Mihaela Matei Special Projects & Digital Officer
Elena Badea Director de Marketing și Comunicare
Coordonatoarea studiului
Mulțumim!
Le mulţumim tuturor antreprenorilor care au răspuns chestionarului nostru, International Business Promotion și Romanian Business Leaders Foundation pentru sprijinul lor.
The EY Entrepreneur Entrepreneurs change world. They dare to dr that life could be diffe They have the courag passion to make their a reality - to build som lasting value that ben all. We need their uniq now more then ever. W others have doubts, th optimism. Where som Programul EY Entrepreneur Of The Year™ recunoaşte excepţionalul și premiază realizările antreprenorilor români!
© 2015 EYGM Limited. All Rights Reserved.
Sponsor principal: