Revista Randuri cu dichis nr. 1, Noiembrie 2016

Sabin a Or h ei, m agician u l gen elor per f ect e

An dr eea Ban -cu loar e ?i st il Top 5 am an t e celebr e Tu r cia pas cu pas Rom ân ia ?i r om ân ii în belet r ist ica st r ?in ?

Su pu se sau r ebele de Au r or a Liicean u

RÂNDURIBYCUDICHIS LITERATURAPETOCURI

Nr . 1/ Noiem br ie 2016

38. RECENZIE POEM E UNGHIULARE DE DORU VIERU 40. RECENZIE INCEST DE CHRISTINE ANGOT

AUTOR & CARTE

Ph ot o cr edit copert?: Iva?cu Cristina M odel: Monica Wasp M UA: Oxana Bocancea Make Up Hair : Andreea-daniela Nicola Neck lace: Alina Emandi

C up r ins NOIEM BRIE STYLE & TENDIN?E 5. INTERVIU CU SABINA ORHEI M AGICIANUL GENELOR PERFECTE 8. INTERVIU ANDREEA BAN-CULOARE ?I STIL

DIN LITERATUR? 12. TOP 5 AM ANTE CELEBRE DIN LITERATUR? ?I PARFUM URILE INSPIRATE DIN POVE?TILE LOR 15. LITERATURA POLI?IST? LA FEM ININ: PERSONA JE DE REFERIN??

19. ROM ÂNIA ?I ROM ÂNII ÎN BELETRISTICA STR? IN? 21. EROTISM UL ?I LITERATURA CONTEM PORAN? 5 C? R?I FIERBIN?I SCRISE DE AUTORI ROM ÂNI

LIFE 24. POVESTEA DINEI-POVE?TI DE ALT? DAT? 27. SCRISOARE C?TRE ...

28. LECTURI INDISCRETE

STR? DU?A CU ILUZII 34. JURNALUL UNEI CITITOARE PE TOCURI

C? R?I 36. RECENZIE SUPUSE SAU REBELE DOU? VERSIUNI ALE FEM INIT??II DE AURORA LIICEANU

43. E.U. ÎM POTRIVA M .E.A. DE DANIEL BOTEA-VOL. 3 FRAGM ENT ÎN AVANPREM IER? 45. ?POVESTEA SECRET? A CEZAREI? DE RODICA PU?CA?U 47. DINCOLO DE TIM P DE O.G. ARION-VOL. 3 SERIA NEM URITOR-FRAGM ENT

50. SHOPPING TIM P LIBER-INCURSIUNI 54. TURCIA PAS CU PAS 57. C? L?TORIE ,,LITERAR?? PRIN INDIA

CREA?IE 61. O C? SU?? PLICTISIT? DE M IHAELA HUR?

FILM 62. X-M EN: APOCALYPSE 63. THE LEGEND OF TARZAN

CULINAR 65. PIZZA CU ARDEI ?I CA?CAVAL 66. CARTOFI GRATINA?I DELICA?I ?I GUSTO?I

67. CONCURS DE CREA?IE 68. PUBLICITATE

R ed ac ?ie Edit or i Iasm in a Com an M ilica Dr ?gan Dian a-Elen a Nea??

Con t act : r an du r icu dich is@gm ail.com Blog: r an du r icu dich is.w or dpr ess.com

RÂND U RI CU D I CHI S Editorial Revist a Rân du r i cu dich is este o combina?ie de Lifestyle ?i c?r?i c?reia nu îi po?i rezista. Cite?ti, dar e?ti interesat ?i de stil, nout??i, crea?ii literare, destina?ii, shopping, re?ete, via?? cotidian?, concursuri? Noi suntem aici. O lume fascinant? în culori, ce v? poate alina sufletul ?i deschide noi orizonturi ale cunoa?terii. Cu tocuri sau f?r? tocuri, v? a?tept?m în Universul nostru (Style, via??, literatur?).

Nu su n t em u n ici, dar n e dor im s? f im speciali!

De prin pasiuni ?furate?

Aranjate, parfumate.

Noi v? prezent?m în scris O revist? cu dichis.

Rânduri cu prioritate, Din lifestyle ?i de prin carte, Mai stilate, elegante La în?l?ime prezentate.

Fon dat or i r evist ?: Iasmina Coman, Milica Dr?gan ?i Diana Elena Nea??

STYLE & TENDIN?E

INTERVIU CU SABINA ORHEI MAGICIANUL GENELOR PERFECTE Se nume?te Sabina Orhei ?i te încânt? cu zâmbetul ei cald. A doua oar? când o vezi, sigur i te adresezi cu Saby. Ajungi la ea cu genele praf de la atâta rimel ?i dup? dou? ore pleci ca o prin?es?. Atât de bine arat? genele tale, încât ui?i de make-up.

De fapt, nici nu mai ai nevoie de farduri; un fond de ten, un blush, un luciu ?i gata!

Ar??i perfect! În acele dou? ore petrecute sub mâna ei, am tras-o de limb? ?i s? vede?i ce am aflat...

1. Spu n e cât e ceva despr e t in e, despr e dr u m u l t ?u pân ? a aju n ge aici! Înc? din liceu am fost fascinat? de domeniul beauty, când am ?i început cursul de cosmetic?. Dup? terminarea facult??ii, cochetând cu acest domeniu, am urmat cursurile de make-up la ?Apropo Make-up Academy? din Bucure?ti. A?a am ajuns la un interviu pentru angajare la salonul ?Tabya Eyelashes?, unde am fost ?i acceptat?. Fiind unicul salon specializat pe extensii de gene fir cu fir din România, m-a motivat s? înv?? ?i, în mai pu?in de o lun?, am fost avansat? la nivelul Master. Odat? avansat? la acest nivel, am început s? lucrez cu persoane celebre, cu lucr?ri foarte preten?ioase, cum sunt cele pentru filmari ?i apari?ii TV. Dup? doar un an de experien?? am participat la primul concurs de extensii de gene din România, unde am ob?inut locul III ? ?Cel mai bun stilist de extensii gene din România?.

2. Ai m en ?ion at per soan e celebr e, n e po?i spu n e cat eva?

Da, am avut pl?cerea s? lucrez cu Antonia, Nicoleta Nuc?, Ruby, Giulia Anghelescu, Brigitte Nastase, Denisa Nechifor, Oana Mizil, Florina Bogdan, Berciu Diana ?i multe altele... .

STYLE & TENDIN?E 3. Ce an u m e t e-a det er m in at s? îm par ?i car ier a în t r e Bu cu r e?t i ?i Su ceava?

Acum c? am înv??at toate tehnicile ?i am acumulat experien?? de peste 2 ani în domeniul lashmaking, dorin?a de a fi al?turi de familie m-a determinat s? fac acest pas. Iar în Suceava chiar este nevoie de tehnicile ?i nivelul de calitate pe care le-am deprins.

4. Ai pu t ea spu n e c? n u m ai ai n im ic de în v??at ?

Ooo, nu! Chiar dac? la Tabya a fost o prob? de foc, cu nenum?rate cursuri ?i o perfec?ionare continu? pentru a atinge cel mai înalt nivel, de acum pentru a evolua merg la specializ?ri în str?inatate. Chiar în aceast? lun?, voi merge la un curs de perfec?ionare interna?ional, cu unul dintre cei mai buni lashmakeri pe tehnic? de volum 7-12D.

5. Cât du r eaz? pr ocedu r a de aplicar e?

Procedura de aplicare dureaz? aproximativ 120 min, dar variaz? pân? la 180 min, în func?ie de tehnica dorit?, iar procedura de între?inere dureaz? aproximativ 100 min.

6. Car e est e du r at a de r ezist en ?? a gen elor aplicat e?

Durata de rezisten?? cu aspect îngrijit este de aproximativ 4 s?pt?mâni, dac? se respect? sfaturile de îngrijire, de aceea se recomand? ca intre?inerea acestora s? fie f?cut? între 3-4 s?pt?mâni.

7. Ref er it or la cost u r i?

Costurile unei aplic?ri variaz? în func?ie de rezultatul dorit, deoarece sunt foarte multe tehnici, curburi, grosimi ?i lungimi.

8. Cat eva sf at u r i pen t r u a p?st r a aspect u l în gr ijit al gen elor ?

Sunt multe, de aceea ofer clien?ilor un pliant cu acestea.Aspectul cel mai important este demachierea genelor naturale, în timpul purt?rii de extensii, cu o spum? special?, evitând deteriorarea genelor naturale, sensibilizarea ochilor ?i evitarea apari?iei conjunctivitei alergice.

9. Su n t ext en siile de gen e per icu loase pen t r u och i?

Pot fi, în cazul în care ochiul sufer? deja de anumite afec?iuni sau este alergic ?i sensibil sau în cazul în care dimensiunile sunt alese necorespunz?tor fa?? de geana natural? ?i sunt folosite produse necalitative. Recomand alegerea unui profesionist pentru acest serviciu, deoarece aplicarea extensiilor de gene fir cu fir este o procedur? complex? ?i preten?ioas?.

Frumuse?ea vine din interior, eu doar o ?ajut? pu?in!

Au t or : An dr eea Oan a Du du m an

STYLE & TENDIN?E

ANDREEA BAN-CULOARE ?I STIL Bun?, Andreea! Î?i mul?umim c? ai r?spuns provoc?rii noastre de a te cunoa?te altfel. Te-am descoperit prin intermediul c?r?ii tale ?Înc? o dorin???, a blogging-ului, îns? mai nou cochetezi ?i cu pictura pe tricouri. Suntem ner?bd?toare s? afl?m ce se ascunde în spatele pasiunii tale.

1. Spu n e-n e cu m ai aju n s s? f aci cât e pu ?in din f iecar e. Ce an u m e t e-a m ot ivat s? diver sif ici gen u r ile?

Bun?, dragilor, V? mul?umesc ?i eu pentru invita?ie. Este o pl?cere, ca de obicei! Dac? mi-ar fi spus cineva acum zece ani c? voi scrie o carte, c? voi strânge în jurul blogului meu atâ?ia oameni minuna?i, c? voi reveni la prima mea pasiune, pictura, ?i c? vor fi persoane dornice s?-mi poarte desenele, a? fi râs. Ce-a? mai fi râs! Apoi, a? fi c?zut pu?in pe gânduri. E o vorb?, niciodat? s? nu spui niciodat?. Dac? mi s-ar spune acum c? peste zece ani voi reveni la specializarea mea de baz?, sunt inginer, nu a? mai râde. A? spune doar: vom vedea. Cred c? tot ce ni se întâmpl?, ni se întâmpl? cu un scop. Alegerile pe care le facem azi, oamenii pe care îi întâlnim, totul ne duce c?tre acel ceva care ne este menit. În cazul meu, nu a fost nimic planificat ? acum scriu, mâine desenez sau m? apuc de blogging. Nu. Totul a venit natural ?i, cumva, s-au completat una pe cealalt?. De când m? ?tiu caut un drum al meu, unul de la care s? nu m? abat. Nu a? putea spune c? l-am g?sit, drumul meu spre Mecca este unul tare ocolit, dar cu fiecare pas pe care îl fac, înv?? ceva nou. Poate c? motiva?ia a fost dorin?a de a înv??a, de a acumula experien??. Cumva, toate activit??ile mele se leag?.

Pân? ?i perioada în care am lucrat în domeniul decora?iunilor ?i articolelor party a fost una de ini?iere. Pe atunci am prins gustul fotografiei (dar asta e alt? poveste).

Cum am ajuns s? fac câte pu?in (sau mai mult) din fiecare? Fiind deschis? la oportunit??i.

2. De ce pict u r ? pe t r icou r i ?i n u alt ceva?

Povestea cu pictura pe tricouri a pornit dintr-o joac?. Era ziua b?ie?elului prietenei mele ?i nu ?tiam ce cadou s? îi cump?r. În perioada aceea s-a întâmplat s? v?d un tutorial pe Youtube cu un tricou pe care era pictat semnul lui Batman ?i iat? ideea.

Am cump?rat un tricou, ni?te vopsele pentru materiale textile de la Diverta, pensule ?i a?a am ajuns s? pictez primul tricou. Nu a fost u?or deloc, dimpotriv?. Am muncit la el câteva ore bune ? de la tipar ?i pân? la ultimele tu?e de culoare. Dar mi-a pl?cut atât de mult rezultatul final, c? m-am gândit la un nou model pentru mine. De aici ?i pân? la a picta tricouri pentru prieteni a fost doar un pas. Iar partea care mi-a pl?cut foarte mult ?i cred c? acesta este unul dintre principalele motive pentru care am continuat s? pictez tricouri, e faptul c? al?turi de desen e semn?tura mea. Tricourile sunt picturi purtabile (?i rezistente în timp).

STYLE & TENDIN?E 3. Ce sf at u r i n e dai despr e con f ec?ion ar ea lor ? Folose?t i an u m it e m at er iale?

Ce t ip de vopsea est e r ecom an dat ? pen t r u t ext ile? Su n t u ?or de r ealizat ?

Folosesc tricouri din bumbac. Se g?sesc în magazine în diverse modele ?i culori. Eu le prefer pe cele de la H&M, îmi plac foarte mult materialele ?i modelele lor. Sunt mai feminine ?i se simt foarte bine la atingere. În general, orice vopsea pentru materiale textile este OK. Am avut vopsea de la Diverta care a rezistat foarte bine ? primele tricouri au fost pictate cu acea vopsea ?i culorile rezist? ?i acum (a trecut mai bine de un an). Vopselele pe care le-am descoperit în magazinele de specialitate ?i pe care le folosesc în mod curent, sunt cele de la Jacquard. Sunt ?i alte m?rci, desigur, Deco Textil, Pebeo etc. Fiecare ar trebui s? le testeze atunci când e la început pentru a descoperi vopseaua care i se potrive?te. Dac? sunt u?or de realizat? Aici nu am un r?spuns concret. Da ?i nu. Depinde de desen, depinde de stilul fiec?ruia. Da, e u?or s? desenezi o floare, spre exemplu. Câteva petale, o codi?? ?i frunze. Folose?ti ro?u, galben ?i verde.

Din câteva mi?c?ri desenul e gata. Dac? vorbim de desene ceva mai complicate, se schimb? situa?ia. Mie îmi plac desenele complexe, cu umbre, lumini, care dau senza?ia de 3D ?i acestea nu sunt chiar u?or de realizat. Unele sunt foarte mig?loase ?i necesit? mult? r?bdare ?i aten?ie la detalii. Uneori am impresia c? sunt prea tipicar?, chiar mi s-a spus asta. Dar nu am ce face, un tricou trebuie s? arate bine ?i dac? e nevoie s? revin cu retu?uri pentru a c?p?ta forma pe care o doresc, voi face negre?it acele retu?uri. Asta se întâmpl? de obicei la tricourile la comand?, unicate, cele pe care le fac de la zero, de la preg?tirea tiparului, ?i la care nu ?tiu decât vag cum ar trebuie s? arate la final. În timp ce desenez îmi vin idei, m? adaptez cu fiecare tu?? de culoare.

STYLE & TENDIN?E 4. Te-ai gân dit s? î?i pr om ovezi t r icou r ile cu aju t or u l f ilm u le?elor pe you t u be în car e s? în ve?i ?i pe alt e per soan e s? pict eze?

Da, m-am gândit la asta. Chiar am avut o tentativ? cu unul dintre tricouri. M-am filmat în timp ce pictam buzele lui Audrey Hepburn ?i câteva litere dintr-un citat. Pe atunci nu ?tiam s? editez, am pus clipul în dou? variante, cel filmat în timp real ?i unul rapid, cu fast forward, pentru cei care nu au r?bdare (îl g?si?i pe canalul meu http://youtube.com/andreeaban). Cu fiecare tricou pictat am înv??at mici trucuri, am experimentat modele diverse ?i cred c? mai am de înv??at una alta pân? la a m? apuca s?-i înv?? pe al?ii. Dar poate voi reveni cu un clip nou, un tricou pictat cap-coad?.

Trebuie s? g?sesc un model potrivit pentru asta. Nu de alta, dar va trebui s? editez clipul s? ajung? la câteva minute, iar a scoate câteva minute din câteva ore de pictat, nu e chiar u?or. Dac? îmi ve?i urm?ri canalul de youtube, ve?i afla primii când se va întâmpla acest lucru.

5. În af ar ? de pagin a de f acebook Color M e Ch ic Ar t , cr ea?iile t ale pot f i g?sit e ?i în alt e loca?ii? În acest moment, tricourile pot fi g?site (comandate) doar pe pagina dedicat?, Color M e Ch ic Art. Dac? vor fi schimb?ri, nout??i, le voi anun?a pe pagin?.

6. Te-ai gân dit s? t e ext in zi ?i s? colabor ezi cu al?i ar t izan i?

Momentan, nu. Mi-ar pl?cea s? încerc eu alte idei, s? pictez ?i pe alte obiecte. Asta nu înseamn? c? nu sunt deschis? la propuneri. Cine ?tie ce va fi mâine?!

STYLE & TENDIN?E 7. Ce alt e dor in ?e m ai ai de îm plin it ? Ne pr eg?t e?t i alt e su r pr ize în viit or u l apr opiat ?

Dorin?e? Ufff, câte sunt!!! Întotdeauna e o dorin?? de împlinit. Una, mai multe. Mi-ar pl?cea s? am timp s? fac tot ce mi-ar pl?cea s? fac. Mi-ar pl?cea s? m? pot clona, ?ti?i, s? fie o eu care s? scrie, una care s? picteze, alta care s? se ocupe de bloguri, alta de social media. ?i s? nu o uit?m pe cea care s? citeasc?. Acea clon? a mea ar fi cea mai fericit?. Dac? preg?tesc surprize? Da, dar nu zic, nu ar mai fi surprize. :)

A?tept?m cu ner?bdare ?i alte ve?ti despre ceea ce faci, o nou? carte sau un alt proiect în care ai pus suflet. Suntem cu ochii pe tine ?i ne preg?tim pentru ?înc? o dorin???.

V? mul?umesc pentru c?-mi sunte?i al?turi ?i v? doresc mult succes în noul proiect!

S? ias? a?a cum vi-l dori?i (apropo de dorin?e)! V? îmbr??i?ez cu drag, pe voi ?i pe cititorii vo?tri minuna?i.

Au t or i: M ilica Dr ?gan ?i Iasm in a Com an Facebook/ColorMe Chic Art :

colormechicart/

Keira Knightley în Anna Karenina photo credit heyuguys .com

TOP 5 AM ANTE CELEBRE DIN LITERATUR? ?I PARFUM URILE INSPIRATE DIN POVE?TILE LOR S? fim reali?ti... De când s-a n?scut iubirea, s-a n?scut ?i cealalt? moned?: iubirea interzis?. De când s-au n?scut rela?iile oficiale, tot de atunci dateaz? ?i no?iunea de ?amant? sau ?amant??. Inevitabil, scriitorii nu au ratat ocazia s? transpun? în rândurile lor mari iubiri care au ca protagoni?ti am an ?i sau am an t e. Tot în lumea scriitorilor exist? ?i zicala potrivit c?reia cele mai mari iubiri sunt cele interzise, controversate.

Dincolo de lec?iile de moralitate pe care lumea contemporan?, perfec?ionist?, le promoveaz?, r?mân personajele controversate care au rupt lumea literar? în dou?, au împ?r?it cititorii în tabere ? aman?ii. Ast?zi, o s? v? vorbesc despre câteva amante din literatura universal?, devenite celebre nu doar prin controversele pe care le-au creat, ci ?i prin parfumurile inspirate din pove?tile lor.

1.Despre An n a Kar en in a s-a scris mult; este probabil unul dintre cele mai discutate personaje feminine din literatura universal?. Conturat? atât de fin ?i profund de c?tre Lev Tolstoi, Anna Karenina a inspirat nu doar regizorii de film, ci ?i creatorii de parfum.

A?a a luat na?tere parfumul ?Anna Karenina? de Novaya Zarya, un parfum de dam? lansat în anul 1989. Parfumul este unul floral, cu note de trandafir, liliac, lemn de santal ?i mosc.

Caracterul libertin ?i drama interioar? a acestui personaj a fost surs? de inspira?ie ?i pentru parfumul ?Marchesa Parfum D?Extase?, un parfum special, a?ezat într-o sticlu?? cu un design deosebit. Notele sale florale ?i suave se amestec? armonios cu notele lemnoase ?i cu cele de iris, iasomie ?i ambrozie, amintind parc? de via?a Annei, cu momentele de extaz ?i fericire, cu cele de speran?? ?i cu clipele de pasiune interzis?, tr?it? la maxim.

DIN LITERATUR? 2. Unii critici spun despre Lolit a lu i Nabok ov c? nu pare s? fi fost tocmai un îngera?, ea fiind cea care încuraja avansurile lui Hu m ber t Hu m ber t . Acesta din urm?, un intelectual francez cu o obsesie boln?vicioas? pentru ninfete, se îndr?goste?te de Lo, în vârst? de numai 12 ani. Pentru a-i fi cât mai mult timp aproape, Humbert se c?s?tore?te cu mama lui Lo ?i locuiesc împreun?. Începe un uragan de pasiuni interzise, cei doi având apropieri intime sub acela?i acoperi?. Avalan?a de tr?iri l-a inspirat pe Marc Jacob pentru parfumul ?Coty?, dar ?i pentru parfumul ?Oh, Lola?, lansat în anul 2011. Pentru acesta din urm?, reclama - care o avea protagonist? pe o tân?r? de numai 17 ani, îmbr?cat? într-o rochi?? copil?reasc?, roz ?i ?inând între picioare o sticlu?? de parfum ? a fost interzis? în Marea Britanie. În notele de vârf ale parfumului se simte aroma c?p?unilor, a zmeurei ?i a perelor, în cele de mijloc adie aroma magnoliei ?i a bujorului, iar baza este reprezentat? de note bogate de santal ?i vanilie.

3. An ais Nin , cunoscut? ?i sub numele de ?amanta de m?tase a literaturii? a avut o rela?ie controversat? cu Hen r y M iller , un adev?rat cuceritor. Se spune c? datorit? ei, Miller a reu?it s? scrie ?Tropicul Cancerului? ?i trilogia ?R?stignirea trandafirie?, scrieri cu care a uimit lumea literar? a secolului al XX-lea. Îns?, se pare c? nu doar lumea literar? a fost uluit?. Exist? unele p?reri potrivit c?rora parfumul ?Anais Anais? a lui Cacharel a fost inspirat din rela?ia plin? de pasiune ?i erotism a celor doi aman?i. Parfumul este fresh, cu nuan?e florale de trandafir ?i iasomie alb?, amintind parc? de seri intense, de emo?ii imprimate pentru totdeauna în suflete.

4. Pe numele s?u adev?rat, Am an t in e Au r or e Du pin , Geor ge San d (1804-1876), a avut o via?? caracterizat? de criticii literari ?i de oamenii vremurilor sale, drept tumultoas?. Atât opera sa, dar mai ales stilul vie?ii sale, au constituit surs? de inspira?ie pentru parfumul ?Pôeme?, creat de Jaques Cavallier. Se spune despre George Sand c? a f?cut parte dintr-un trio amoros, al?turi de Alfred de Musset ?i de Frederic Chopin. Nehot?rârea sa, pasiunea intens?, izbucnirile uneori violente, r?sturn?rile de situa?ie, dar ?i romantismul ?i sensibilitatea sa, sunt reg?site se pare în nuan?ele parfumului ?Pôeme?, destinat femeilor cu un caracter puternic, dar care tânjesc în sufletul lor la c?ldura ?i senzualitatea tr?ite numai al?turi de un b?rbat excep?ional.

5. Jean n e Du val a fost, se pare, mai întâi amanta lui Baudelaire, pentru ca mai apoi s? se transforme în contabila sa ?i în persoana care avea drepturi depline de gestionare a finan?elor. Criticii spun c? ?Flor ile R?u lu i?, dedicate frumuse?ii ?i feminit??ii acestei femei ce a cucerit inima marelui poet, au fost surse de inspira?ie pentru numero?i creatori de parfum, printre ace?tia fiind ?i Kilian Henessy, care m?rturisea într-un interviu: ?Femeia care poart? aceste parfumuri este ging??ia întruchipat?. P?catul este doar la un s?rut distan??.? Exist? ?i un parfum intitulat ?Baudelaire?, de Byredo, un parfum pentru b?rba?i, cu note de vârf din piper ?i boabe de ienup?r, notele de baz? fiind de patchouli ?i chihlimbar. Dup? ce v-am purtat prin curcubeul de arome ?i emo?ii ale iubirilor interzise, în încheiere, un poem menit s? explice perfect leg?tura dintre iubire ?i parfum:

Au t or : Rodica Pu ?ca?u

DIN LITERATUR?

PARFUMEXOTIC,DECHARLESBAUDELAIRE

În calde seri de toamn? când sorb cu adâncire Mireasma care molcom din sânul t?u adie, Un ??rm al fericirii în mintea mea învie Orbit de-o monoton?, fierbinte str?lucire: Un ostrov lene? unde m?rinimoasa Fire D? arbori stranii, poame cu care te îmbie, B?rba?i cu trup sub?ire ?i sprinen? t?rie, Femei cu-o f?r? seam?n de sincer? privire.

Mireasma ta m? duce-n meleaguri minunate ?i v?d un port cu multe cor?bii adunate Ce-s înc? ostenite de valuri ?i lumin?, În vreme ce parfumul ce-l dau tamarinarii Domol îmi umfl? nara ?i-n sufletu-mi se-mbin?

DIN LITERATUR?

LITERATURA POLI?IST? LA FEM ININ: PERSONA JE DE REFERIN??

F?r? ?detectivele? din romanele poli?iste, literatura ar fi mai s?rac?, mai searb?d?, mai lipsit? de farmec. Haide?i s? vedem câteva asemenea personaje, care fac ele ce fac, dar dezleag? misterul. Ordinea este aleatorie, pentru c? personajele sunt atât de variate, încât nu pot fi comparate:

1. M iss M ar ple

O b?trânic? din satul englezesc St. Mary Mead, pasionat? de tricotat ?i gr?din?rit. Tipic britanic! Greu de b?nuit c? în spatele acestei imagini se ascunde o mare detectiv?, cu o logic? impecabil?. Stilul ei se bazeaz? pe realizarea unor compara?ii ?i paralele. Deseori o auzim pe Miss Marple spunând: ?Cutare seam?n? cu unchiul meu X?. Cei nefamiliariza?i cu ea se vor mira ?i întreba ce relevan?? are asem?narea cu unchiul lui Miss Marple, sau ce cuno?tin?? o fi. Ve?i fi surprin?i, dar are. Unele lucruri spuse de Miss Marple par ciudate, f?r? noim? sau leg?tur?, iar când crezi c? b?trâna s-a senilizat complet, totul prinde sens ?i-i dai toat? dreptatea.

Paradoxal, vârsta o ajut? pe Miss Marple în investiga?ii. ?i nu m? refer la experien??, ci la faptul c? i se permit multe. Astfel, nimeni nu se sup?r? pe ea atunci când pune întreb?ri indiscrete sau î?i bag? nasul unde nu-i fierbe oala. Pentru c? da, Miss Marple este ?i destul de b?g?cioas?. Cum ar putea altfel s? afle lucruri importante pentru investiga?ii?

Spre deosebire de Poirot, Agatha Christie a declarat c? nu-?i aminte?te exact cum a luat na?tere Miss Marple: ?Domni?oara Marple s-a strecurat pe t?cute în via?a mea, încât aproape c? nici n-am sim?it când a venit. [? ] Am început cu domni?oara Jane Marple, genul de femeie b?trân? care sem?na cu unele din prietenele bunicii de la Ealing, acele b?trâne pe care le-am întâlnit în multe sate în adolescen??. Domni?oara Marple nu se deosebea de bunica decât c? era mult mai sâcâietoare ?i cu tot felul de toane.

DIN LITERATUR? Avea îns? un singur lucru în comun cu bunica, de?i era o persoan? vesel? din fire; se a?tepta întotdeauna la tot ce putea fi mai r?u de la fiecare ?i de obicei temerile ei se adevereau cu o exactitate însp?imânt?toare.? ? ?Autobiografia?, Agatha Christie) ?Cred c? e posibil ca domni?oara Marple s?-mi fi fost inspirat? de alt personaj pe care l-am zugr?vit mai înainte cu foarte mult? pl?cere, sora doctorului Sheppard din cartea Cine l-a ucis pe Roger Ackroyd, care era personajul meu favorit din acea carte. O fat? b?trân? acr?, plin? de curiozitate, care ?tie totul, aude totul, îndeplinind un serviciu de detectiv complet în cas?.? ? nu mai ?tiu dac? la vremea respectiv? am sesizat asem?narea cu Miss Marple, dar ?tiu sigur c? b?trâna cu pricina mi-a atras aten?ia; la un moment dat chiar am b?nuit c? ar fi criminala?

Miss Marple a ?debutat? în romanul ?Crima din casa parohial?? (?Murder at the Vicarage?), publicat? în 1930 ?i despre care autoarea declar? c? ?nu pot s?-mi amintesc unde, când ?i de ce am ajuns s? o scriu, ori ce m-a f?cut s?-mi aleg un personaj nou, domni?oara Marple, ca s? apar? ca detectiv în poveste. Desigur, atunci nu inten?ionam s? continui s? o folosesc tot restul vie?ii mele. Nu ?tiam c? avea s? devin? rivala lui Hercule Poirot.?

2. M elan ia Lu pu Nu cred c? e cititor care s? n-o iubeasc? pe Melania. Cu p?rul alb ?i ochii alba?tri, pare o bunicu?? din basme. Ca ?i Miss Marple, de multe ori pare senil?, îns? ?tie foarte bine s? se joace cu aceast? aparen??. În realitate, este inteligent? ?i uns? cu toate alifiile. Vârsta n-o împiedic? s? etaleze în continuare o feminitate la care unele tinere de 20 de ani doar viseaz?.

Se consult? întotdeauna cu Mirciulic?, un motan neobi?nuit, care bea grog (o b?utur? pe baz? de rom). Una dintre scenele cele mai amuzante este în ?320 de pisici negre?, când Melania este r?pit? de bandi?i ?i pus? s?-i ajute la caz. Foarte senin?, le-a spus c? nu poate gândi f?r? Mirciulic?. Pentru a o convinge s? coopereze, ace?tia au pornit pe str?zi, în c?utarea motanului negru. ?- ?tiam c? e?ti cretin?, dar ca s? vii cu animalul în po?et? ?i s? te joci de-a stafiile cu el, la asta nu m? mai a?teptam!

- În primul rând, Mirciulic? nu e animal! Acolo unde se g?se?te loc pentru mine, trebuie s? se g?seasc? ?i pentru el.? ?Bun? seara, Melania!?, Rodica Ojog-Bra?oveanu Într-un interviu, întrebat? cine a inspirat-o în crearea Melaniei, Rodica Ojog-Bra?oveanu a r?spuns: ?E o g?selni???. O combina?ie între tr?s?turile mai multor persoane întâlnite de-a lungul vie?ii.

DIN LITERATUR? 3. M in er va Tu t ovan

?N?scut?? de aceea?i ?mam??, Minerva este opusul Melaniei: urât?, b?rb?toas?, aspr?, dur?. Fost? profesoar? de matematic?, printr-un joc al destinului, ajunge ?efa fostului ei elev, Dobrescu. Chiar dac? au trecut ani de zile de când ?elevul Dobrescu Vasile? era în clasa Minervei, bietul om are în continuare co?maruri cu ?Samuraiul? (porecla Minervei).

Foarte perspicace, maiorul Minerva Tutovan este o pies? cheie în investiga?ii, specializat? în deghiz?ri. Totodat?, este o actri?? foarte bun?, asumându-?i alte identit??i pentru a afla informa?ii cruciale despre caz: în ?Minerva se dezl?n?uie?, pretinde a fi ?Tan?a din Olinp?, iar în ?Omul de la cap?tul firului?, o student? dornic? s? ob?in? o diplom?.

Minerva a fost interpretat? de Ileana Stana-Ionescu în ??antaj?, adaptare dup? romanul ?Omul de la cap?tul firului?, alegere ce nu mi s-a p?rut prea inspirat?: Minerva este o femeie urât?, brunet?, cu ochii negri ?i nasul coroiat, f?r? urm? de feminitate, în timp ce Ileana Stana-Ionescu este blond?, cu ochii verzi, frumoas? ?i feminin?. Dar probabil au c?utat o actri?? bun?.

Cum a luat na?tere Minerva? Autoarea a declarat c? a cunoscut o persoan? ca ea, tot profesoar? de matematic?, ceea ce a inspirat-o în crearea personajului.

4. St ella M ar ian -Har r in gt on ?Diva? Luciei Verona, soprana cu veleit??i de detectiv, are câte ceva din Miss Marple ?i Melania Lupu. La fel de b?g?cioas? ?i curioas? precum Miss Marple, ingenioas? ?i spiritual? precum Melania, cam histrionic?, precum orice vedet?, Stella are propriile metode de investigare: ?Î?i puse o pereche de balerini în locul sandalelor cu tocuri de 15 cm care ??c?neau pe marmur?. Voia discre?ie. Cu pa?i u?ori, trecu prin toate spa?iile publice ale vilei, v?zu sala de consiliu, clubul, urc? ?i coborî toate sc?rile ?i se convinse c? oricine poate intra sau ie?i f?r? grij?, dar nu neap?rat ?i f?r? a fi v?zut, chiar când vila p?rea goal?, tot ap?rea câte cineva la un balcon.? ? ?Misterul de la Casa Scriitorilor ?, Lucia Verona ?Î?i puse o pereche de m?nu?i fine, din m?tase cu dantel?, scoase din po?eta înc?p?toare de care nu se desp?r?ea nicio clip?. Uitase de ele, le cump?rase chiar în diminea?a aceea, într-un mic magazine din Verona. A?a, e cu totul altceva, poate s? investigheze ca lumea.? ?Moartea zboar? cu low cost?, Lucia Verona

DIN LITERATUR? Pentru a-?i atinge scopul, de multe Stella joac? un rol ?i în via?a real?, nu numai pe scen?: face crize de isterie, î?i etaleaz? aere de div? pentru a fi tratat? a?a cum î?i dore?te.

Râsul ei, memorabil ?i inconfundabil, ar trebui s? devin? marc? înregistrat?: ?Ahahahaha!?

5. Iolan da ?t ir ean u Protagonista c?r?ilor Oanei Mujea este o detectiv? ce are de înfruntat multe probleme personale. În primul volum, Indicii anatomice, facem cuno?tin?? cu Iolanda (sau Lala, pentru cei apropia?i). O femeie foarte apreciat? în profesia ei, fiind remarcat? înc? din facultate. Îns? are o problem? incomod de restrictiv?: sufer? de agorafobie; de doi ani nu a mai ie?it din cas?, doi ani de când s-a întâmplat ceva traumatizant în trecutul ei.

Dar asta n-a împiedicat-o s?-?i desf??oare în continuare munca, prin tehnologie de ultim? or?.

Lala este sincer?, dintr-o bucat?, coleric?, un pic (mai mult) s?rit? de pe fix ?i nu se fere?te s? spun? lucrurilor pe nume: ?Cred c? de aia îmi place Bucure?tiul, pentru c? lumea se înjur?. Îmi place s? le r?spund la fel. S? arunc câte o înjur?tur? din aia grea, pentru c? ador chipurile oamenilor.

-Cum? O domni?oar? a?a frumoas? înjur? în asemenea hal?

- Mai du-te-n m?-ta, de parvenit cretin!?

Era un timp în care a? fi vrut s? m? apuc de scris, dar a? fi înjurat prea mult, iar cititorii s-ar fi împ?r?it în oripila?i ?i înjur?tori profesioni?ti.? ? ?Indicii anatomice?, Oana Stoica Mujea Desigur, dac? ave?i urechile mai sensibile ?i prefera?i eroinele finu?e, gra?ioase, n-o s? v? plac? de Lala. Dar mie tocmai de aceea îmi place: Lala rupe tiparele ?i este desprins? din via?a real?, nedând impresia de personaj fictiv, cu tr?s?turi întâlnite numai în romane. Într-un interviu, Oana Mujea a spus c? Lala este inspirat? din ea îns??i; a pus în personaj unele tr?s?turi de-ale ei ?i i-a ie?it foarte bine.

Surse: Agatha Christie, ?Autobiografia?

Lucia Verona, ?Moartea zboar? cu low cost?

Oana Mujea, ?Indicii anatomice?

Rodica Ojog-Bra?oveanu, ?Bun? seara, Melania!? www.imdb.com rodica.ojog-brasoveanu.com romania-inedit.3xforum.ro

Au t or : Sor in a Ciocâr lan

LIFE

POVESTEA DINEI POVE?TI DE ALT?DAT? Obi?nuiam, a?a cum fac ?i acum, s? petrec timp în parc, plimbându-m?, stând pe-o banc? ?i citind, sau pur ?i simplu privind oamenii ?i imaginându-mi pove?ti despre via?a lor. Dar nu degeaba se spune c? ?via?a bate filmul?, nu mi-a? fi putut imagina o poveste atât de cutremur?toare, atât de trist?, atât de ciudat?, dar nu uita?i c? era secolul trecut, când oamenii gândeau, judecau, tr?iau dup? alte coduri morale, ?i totu?i nu atât de diferite. Îmi pl?cea s? m? uit la joaca copiilor, sunt atât de frumo?i, veseli, nevinova?i. Îmi atr?geau privirile mai ales doi copii gemeni, ni?te b?ie?i superbi (cam atât ar fi avut ?i ai mei dac?? ). Câteodat? erau înso?i?i de ambii p?rin?i, alteori doar de unul dintre ei ?i foarte rar de-o doamn? în vârst?, am presupus c? e bunica.

Într-o zi, cum erau ocupate b?ncile, mama copiilor s-a apropiat ?i m-a întrebat dac? se poate a?eza lâng? mine. A?a au început conversa?iile noastre în parc despre via??, despre copii, l-am cunoscut ?i pe el ?i m-au intrigat foarte mult. Vorbeau ?i se purtau aproape firesc, dar privirile lor ar?tau atâta dor, atâta triste?e, atâta dragoste nefericit?.

Eram foarte intrigat? dar n-am pus întreb?ri (pe vremea aceea lumea era mai reticent?, mai re?inut?). ?i totu?i în timp ne-am împrietenit, am mai mers la o înghe?at?, la o cafea, chiar ne vizitam. Într-o zi Dina a venit agitat? cu copiii în parc ?i m-a întrebat dac? îi poate l?sa cu mine, Dan avusese o problem? ?i era la spital.

LIFE Normal m-am oferit s??i supraveghez la joac?, s?-i duc la înghe?at? ?i apoi la mine de unde poate veni s?-i ia când termin?. A?a am f?cut ?i când Dina a venit dup? ei, copiii urm?reau un film de desene animate, a?a c? am f?cut o cafea ?i am a?teptat s? spun?, când vrea ea, ce face Dan. Era bine, avusese un preinfarct u?or, trebuia s? stea câteva zile în spital, dar era ok. Cred c? acela a fost momentul când s-a rupt z?gazul ?i Dina mi-a spus o poveste cutremur?toare, pe care pot s? v-o povestesc pentru c? cei implica?i nu mai sunt ?i au trecut mul?i ani.

Cei doi erau dintr-un sat din apropiere, împreun? de copii c? erau vecini, împreun? în ?coal? ?i mai apoi în via??. Tat?l lui era preot în sat, mama lui st?tea acas?, î?i crescuse b?ie?ii ?i-?i sprijinise so?ul. Mama Dinei fusese înv???toare în sat, despre tat?l ei ?tia c? murise când ea era mic?. Înv???toarea se mutase vreo doi ani în ora?, perioad? în care î?i întâlnise so?ul, o n?scuse pe Dina, apoi dup? moartea subit? a so?ului revenise în sat.

Dina era mic? ?i locuiau cu bunica ei care le ajuta. Normal, femeile fiind vecine s-au împrietenit, de?i Dina sesizase, mai târziu, o u?oar? reticen?? la mama ei, copiii se jucau tot timpul împreun? ?i totul p?rea ok. Când a izbucnit povestea de dragoste a tinerilor nici mama Dinei, nici tat?l lui Dan nu erau sub nici o form? de acord cu prietenia lor, f?r? s? dea nici un fel de explica?ii, nici m?car mama lui Dan nu reu?ea s? afle ceva. Dar via?a î?i are surprizele ei. Sigur cei doi tineri se vedeau pe ascuns, apoi plecând în alt ora?, chiar dac? la facult??i diferite, toat? lumea a crezut c? lucrurile s-au lini?tit, dar ei î?i vedeau de via??. Apoi a venit vestea mor?ii într-un accident a mamei Dinei ?i la vreo câteva luni Dan ?i-a pus p?rin?ii în fa?a faptului împlinit, c?s?torindu-se cu iubirea vie?ii lui. De acel moment lucrurile au p?rut s? se lini?teasc?, dar?

S-au n?scut cei doi copii frumo?i ?i s?n?to?i, st?teau într-un apartament ?i mergeau rar în sat, se vedeau mai des cu mama lui Dan, care venea pe la ei ?i-i mai ajuta cu copiii.

Apoi când copiii aveau 3 ani s-au mutat în cas? nou? ?i au organizat o petrecere la care au fost invita?i ?i p?rin?ii lui Dan. Când au r?mas numai ei patru, preotul, beat cri??, n-a mai realizat unde ?i cu cine se afl? ?i ?i-a spus tot oful.

Le-a povestit ce drag? i-a fost mama Dinei, o codan? frumoas?, dar era deja însurat ?i i se n?scuser? b?ie?ii, cum a îmbrobodit-o ?i-a l?sat-o gravid?, cum au stabilit amândoi ca ea s? plece o vreme din sat, cum a convins-o ce s? spun?, de aceea pe certificatul Dinei nu apare numele tat?lui (mama ei îi spusese c? a avut accidentul înainte de cununie ?i ea era deja gravid?), ?i c? de asta se împotriveau amândoi c?s?toriei tinerilor, f?r? a avea curajul s? le spun? adev?rul. Deci frica ?i la?itatea lui, a lor, au distrus atâtea destine.

Cei trei au stat întâi bloca?i, au plâns, au rememorat unele momente ?i când popa s-a trezit l-au confruntat ?i au aflat tot adev?rul sordid. Din acel moment ceva s-a rupt între ei. Mama lui Dan i-a cerut so?ului s? divor?eze, s? renun?e la preo?ie ?i s? se retrag? la o m?n?stire ca ?i c?lug?r, dac? nu amenin?? s?-i spun? superiorului bisericii ?i scandalul ar fi fost mai mare. A?a au ?i f?cut, iar mama lui Dan a vândut casa ?i s-a mutat în ora? aproape de ei.

LIFE Dina ?i Dan au fost distru?i, la început s-au urât pe unul pe altul, dar ?i mai mult pe ei în?i?i, apoi au stat de vorb? mult, reu?ind s? pun? vinov??ia pe umerii celor a c?rora era de drept. Dan s-a mutat spunând copiilor c? e plecat cu serviciul în alt? localitate, dar încercau pe cât posibil s? p?streze aparen?ele unei familii, cu ie?iri în parc, excursii, concedii. Pe vremea aceea lumea nu mergea la psiholog, poate a?a ar fi putut m?car s?-?i revin? cât de cât ?i s?-?i refac? vie?ile. A?a fiecare a r?mas singur, mi-au spus mai târziu c? ?ocul a fost cumplit, s? afle c? sunt fra?i ?i c? de câte ori încercau s? aib? o rela?ie cu cineva vedeau zâmbetul idiot al preotului ?i auzeau cuvintele lui de be?iv l?ud?ros: ?cine ?tie câ?i fra?i mai ave?i?!!!? ?i asta i-a f?cut s? tr?iasc? ca ni?te asce?i toat? via?a. Când au realizat c? oricum via?? particular? (intim?) nu mai puteau avea nici unul ?i cum copiii cre?teau, erau aproape ?colari ?i puneau întreb?ri, Dan s-a reîntors acas?.

Au tr?it de atunci ca doi fra?i, în aceea?i cas?, ocupându-se de copii, redevenind prieteni, ajutându-se unul pe altul. B?ie?ii au crescut, au plecat pe la ?coli, f?r? s? se întrebe vreodat? de ce p?rin?ii lor p?reau uneori mai distan?i, de ce au camere separate, de ce sunt tri?ti.

Noi trei ne întâlneam, povesteam, vorbeam, ne ajutam. Apoi au început încet s? plece, întâi mama lui Dan, apoi am auzit de tat?l lui, dar nimeni nu s-a dus la înmormântare. Acum câ?iva ani când era cu nepo?ii în excursie, inima lui Dan s-a oprit ?i la câteva zile l-a urmat ?i Dina. Poate acolo la stele vor avea mai mult noroc.

Eu sunt înc? aici ?i nepo?ii Dinei îmi spun bunica ?i vin s? m? vad?. Uneori când sunt cu ei ?i cu p?rin?ii lor, b?ie?ii Dinei ?i ai lui Dan (pentru c? nu m? uit? la nici o aniversare), am impresia c? sunt ?i ei cu noi, ?i sunt sigur? c? de undeva de-acolo de sus î?i vegheaz? în continuare familia.

Aceasta a fost povestea Dinei transmis? de Gina, v? a?tept?m cu p?reri ?i poate cu noi pove?ti reale de via??.

Povest e adev?r at ?.

Au t or : Ar cidalia Gh en of

SCRISOARE C?TRE? Domnule doctor Am ales s? v? scriu aceast? scrisoare s? v? mul?umesc pentru c? m-a?i salvat, da, mi-a?i dat o a doua ?ans? la o via?? normal?, sau aproape normal?.

Pe p?mânt sunte?i îngerul meu. Nu m-am sup?rat pe buzunarul halatului care a primit deschis plicul meu alb.

Nu m-am sup?rat ?i ?tii de ce? Pentru c? am v?zut c? abia ai timp s? bei o cafea, de?i nu ?tiu cum po?i s? bei cafeaua sau s? m?nânci, la câte e?ti nevoit s? vezi în saloane ?i în sala de opera?ie. Nu m-am sup?rat doctore pe tine, pentru c? nu e?ti pl?tit s? fii mercenar, ?i totu?i tai ?i spinteci.

Am v?zut ?i eu acel b?trân a c?rui picior încerci s?-l salvezi de la amputare, al pacien?ilor numero?i care a?teptau pe hol s? se elibereze un pat, al pacien?ilor v?zu?i, ?i cât ai încercat s? salvezi via?a acelei tinere care a refuzat amputarea piciorului, poate ast?zi ar fi tr?it, ce a crezut c? face?i? Shaorma din el?

Doct or e s? ?tii c? nu m-am sup?rat pe tine, m-au durut îns? suferin?ele mobiliza?ilor la pat a c?rui sond? o gole?te fiica altui pacient sau chiar alt pacient din acela?i salon, pentru c? cele dou? infirmiere la 100 de pacien?i nu fac fa?? s? schimbe paturi, s? goleasc? sondele pline, s? spele pe jos, s? duc? pacien?ii la analize la alt etaj, s? împart? mâncare, s? v? cumpere cornuri. M-a durut injec?iile date de o asistent? trezit? din somnul turei de noapte, mult prea plictisit? de atât de mul?i neghiobi care au îndr?znit s? se îmboln?veasc? pe tura ei, ?i care nici nu s-a obosit s? se uite la aparatul b?trânului din cel?lalt pat, aparat care a piuit toat? noaptea ?i nu ne-a l?sat s? dormim, prea obosi?i dup? anesteziile suferite.

Da, m-a durut radioul dat la maxim într-un salon ?i nimeni nu s-a gândit c? e mijlocul nop?ii ?i suntem într-un spital, nu în concediu. M-a durut s? v?d atât de mult? lume suferind ?i s? m? simt neputincios, m-a durut sa-mi v?d copiii f?când kilometrii s? m? îngrijeasc?, unii ziua, al?ii noaptea. M-a durut când alt doctor nu a putut s?-mi salveze fratele care, poate nu a fost a?a norocos ca mine.

S? ?tii c? înc? m? doare sistemul acesta prost.

Doct or e n u su n t su p?r at pe t in e, î?i m u l?u m esc ?i vei r ?m ân e în gân du l m eu .

Au t or : Ver on ica Bu dea

LIFE

LECTURI INDISCRETE Întotdeauna mi-a pl?cut s? ascult pove?tile altora. Copil fiind, imi pl?cea enorm s? stau lini?tit? între m?tu?ile mele ?i mama ?i s? le ascult povestind ?i iar povestind acelea?i lucruri mereu întoarse pe toate p?r?ile Mi-a pl?cut s? înmagazinez amintirile celor dornici s? mi le spun?. Am ascultat de atâtea ori povestea marii familii din care provenea mama mea încât ast?zi sunt singura care o mai ?tiu. Chiar dac? nu f?ceam caz de cele pe care le ?tiam, era vorba de o curiozitate perceput? ca fiind cam indiscret? de c?tre lumea aceea feminin? tradi?ional?. ?i apoi am extins aceast? curiozitate indiscret? spre lecturi de c?r?i ce ofer? pove?ti de via?? personale: autobiografii, biografii roman?ate sau critice, memorii, amintiri, jurnale. Prin 1964 am decis s? ?in un jurnal, secret evident. Aveam multe nemul?umiri ?i multe întreb?ri la care nu doream r?spunsuri standard. Aveam oarecum drept model jurnalul lui Mikluho Maklai din perioada în care a f?cut cercet?ri în Papa, Noua Guinee. Era un jurnal clasic, cu not?ri zilnice în care se amestecau observa?iile legate de via?a b??tina?ilor ?i micile întâmpl?ri cotidiene. Cam a?a am scris ?i eu în primul meu jurnal. Atunci când mi-a c?zut în mân? jurnalul pictorului francez Eu gen Delacr oix am fost pur ?i simplu cucerit?. Era o lectur? care m? ajuta s?-l în?eleg mai bine pe cel care pictase ?Liber t at ea con du cân d popor u l? ca un omagiul revolu?iei de la 1830 ?i ?M asacr u l din Ch ios? pentru a dezv?lui lumii întregi groz?via unei st?pâniri anacronice ?i era în acela?i timp ?i un model mult mai sofisticat de jurnal.

Cartea mi-a fost d?ruit? de tat?l meu în 1965 ?i se numea ?Pagin i de ju r n al? fiind scoas? de editura Meridiane chiar în acel an. Am citit ?i recitit acest jurnal cu o adev?rat? pasiune. Eram fascinat? de posibilitatea de a afla direct de la cel în cauz? ce gânde?te, ce crede, ce nu-i place ?i ce-l încânt?. ?i a?a am decis s? continui s? ?in propriul meu jurnal în ciuda tuturor vocilor potrivnice. Pentru c? a ?ine jurnal personal în anii comunismului putea fi periculos. Nu pentru oamenii obi?nui?i de?i a fi om obi?nuit nu este atât de simplu pe cât pare. Prima lec?ie pentru a?a ceva am înv??at-o din jurnalul marelui pictor care face un fel de apologie a singur?t??ii ca o cale spre pace ?i armonie interioar?. Am înv??at adic? s? nu vorbesc despre jurnal cu nimeni. Era un simplu caiet de ?coal? banal ?i care nu p?r?sea raftul meu cu manuale ?i caiete. Dar am observat cu timpul c? un jurnal te ajut? cu adev?rat s? te îmbun?t??e?ti l?untric dup? cum spune Delacroix în însemnarea sa din 3 septembrie 1822. În anii ce au urmat am avut grij? s? citesc orice jurnal publicat care îmi c?dea în mân?. A?a am citit ju r n alu l lui Alf r ed de Vign y, cele dou? volume ale jurnalului ?inut toat? via?a de Lev Tolst oi, dar ?i ultima variant?, uria?ul tom de peste 1000 de pagini din 2011 în traducerea impecabil? a Janinei Iano?i, f r agm en t ele de ju r n al ale lu i M ar k Tw ain pentru c? varianta final? abia a fost publicat? anii trecu?i când s-au f?cut o sut? de ani de la moartea autorului, jurnalul lui Tu dor Vian u , al lui Cam il Pet r escu ?i Eu gen Bar bu c?ruia i-am citit ?i cele ?apte volume de jurnal de crea?ie intitulate ?Caiet ele Pr in cipelu i? menite s? demonteze acuza?ia de plagiat care i s-a adus ?i mai ales atât de cunoscutul jurnal al Annei Frank, feti?a care s-a salvat ca amintire prin jurnalul pe care l-a ?inut înainte de a fi ucis? de nazi?ti.

LIFE Evident cele mai multe jurnale au ap?rut dup? 1990 când a scrie un jurnal personal nu mai avea nimic subversiv ?i nu mai era un mic act de curaj anonim. Era ceea ce trebuia s? fie într-o lume normal?, o decizie personal? luat? din motive foarte personale. ?i în acela?i timp nu mai era nici o problem? s? fie traduse ?i publicatele cele vechi deja ap?rute în alte ??ri. Cu ce pl?cere am citit ju r n alele scr ise de r egin a M ar ia, de pr in ?esa M ar t h a Bibescu , de f r a?ii Gon cou r t , de Ju les Ren ar d, Geor ge Or w ell, Pier r e Dr ieu La Roch elle, Ju lien Gr een , Radu Pet r escu , Ar m an d C?lin escu , Alber t Cam u s, M ir cea Eliade, M ih ail Sebast ian , Agat h a Cr ist h ie, Dost oievsk i, Pet r e Pan dr ea, Bogdan M at ei, Gala Galact ion ?i San da St olojan . Dup? cum se poate vedea nu am avut nici un fel de preferin??. Toate jurnalele citite mi-au pl?cut, m-au interesat, m-au impresionat ?i m-au îmbog??it. ?i mai sunt înc? foarte multe altele pe care nu am apucat s? le cump?r ?i s? le citesc. ?i sunt înc? destui oameni importan?i, scriitori, arti?ti, oameni de ?tiin??, oameni politici care scriu jurnale ce vor vedea la un moment dat lumina tiparului.

Pentru foarte mul?i diari?ti de seam? publicarea jurnalului este un adaos de valoare la o oper? deja cunoscut? ?i apreciat?. Nimeni nu-?i începe cariera de scriitor publicând mai întâi un jurnal. Pentru a fi tip?rit, publicat,cump?rat ?i citit autorul jurnalului trebuie s? fie un nume cunoscut. Sigur, sunt ?i cazuri excep?ionale ca cel al Annei Frank c?reia jurnalul i-a f?cut un nume dincolo de teribila ?i nedreapta sa dispari?ie. Mai avem ?i cazul jurnalului fluviu al scriitoarei An ais Nin publicat necenzurat la ani buni dup? dispari?ia autoarei. ?i în aceast? categorie se înscriu ?i al?ii. Geor ge Or w ell, Pier r e Dr ieu La Roch elle, Ju lien Gr een , Ju les Ren ar d, Lev Tolst oi, Dost oievsk i, M ar t h a Bibescu , M ih ail Sebast ian , r egin a M ar ia, Ar m an d C?lin escu , Lev Tolst oi, f r a?ii Gon cou r t sunt to?i dintre cei ale c?ror jurnale au fost publicate mult dup? moartea lor. Avem îns? ?i cazuri de jurnale care sunt publicate chiar de autori în timpul vie?ii lor. Aici este vorba în primul rând de jurnalele de crea?ie cum este cazul scriitorului M ir cea C?r t ?r escu în care se îmbin? clasicul jurnal cu jurnalul de crea?ie ?i tocmai prin asta devine o lectur? fascinant?. Dar ?i jurnalul lui Eugen Barbu ce avea menirea s? dea o baz? autobiografiei lui de lupt?tor comunist într-un moment în care avea nevoie de a?a ceva. Sunt ?i jurnale al c?ror autor n iciodat ? n u s-ar f i gân dit la pu blicar e pen t r u c? er a vor ba de oam en i obi?n u i?i, foarte bine educa?i ?i care ?ineau jurnal tocmai pentru c? a?a se autocontrolau. Est e cazu l ju r n alu lu i pr of esoar ei Lu cia ?en covici pu blicat la m u l?i an i de la m oar t ea sa de c?t r ei f iica ei, M ar ia Lu m in i?a St oien escu . Dincolo de omagiul postum adus de fiic? mamei sale acest jurnal care se întinde cu not?rile din 21.02.1916 pân? în 08.11.1919 are ?i valoare de document istoric pentru c? profesoara ?encovici nu noteaz? doar propriile sale griji, îngrijor?ri, preocup?ri, ci ?i foarte multe date despre ce se întâmpla în acea perioad? atât de grea a primului r?zboi mondial. Chiar din prima notare, din 21.02.1916 afl?m de moartea reginei Elisabeta. Sunt extrem de interesante informa?iile despre perioada ocupa?iei germane ce rezult? din aceste însemn?ri zilnice. Profesoara ?encovici nu s-a refugiat în Moldova, ci a r?mas la Craiova continuând s? predea la ?coal?.

Recomand citirea acestui deosebit jurnal!

LIFE Exist ? oar e vr eo car act er ist ic? def in it or ie a diar i?t ilor cu m su n t n u m i?i cei car e scr iu ju r n al per son al? Probabil c? speciali?tii ar avea de spus ceva în aceast? privin??.

P?rerea mea de cititor indiscret de jurnale este c? putem detecta din lectur? o foarte mare sensibilitate sufleteasc?, o permanent? neîncredere în mesajul destinului propriu la care se adaug? toate provoc?rile unor epoci dificile ?i extrem de solicitante. Dar mai este vorba ?i de orgoliu, ambi?ie, via?? sentimental? furtunoas?, nelini?ti de tot felul. În mod sigur jurnalul te ajut? s? te cuno?ti, s?-?i îmbun?t??e?ti stilul, s? fii mai atent la cei din jur ?i la anumite am?nunte pe care de cele mai multe ori le treci cu vederea, te ajut? s? treci peste momentele grele sau doar nepl?cute ?i mai ales te ajut? s? î?i men?ii zâmbetul indiferent de ce este în sufletul t?u. Jurnalul este ceva extrem de personal, un alter ego al celui care îl scrie, un loc în care de multe ori cel care scrie î?i ascunde partea cea mai fragil? a sufletului. De aceea în zilele noastre jurnalul este adesea folosit în scopuri terapeutice de c?tre psihologi.

Dar ce est e u n ju r n al? Dic?ionarul spune c? jurnalul personal este un text scris în mod regulat, cel mai adesea zi de zi, pezentând faptele, gândurile, emo?iile, preocup?rile, temerile, c?ut?rile celui care îl scrie. Est e o scr ier e 100% su biect iv?. Orice notare este datat? ?i fiecare diarist are modul lui de a face aceast? datare. Unii ca Pierre Drieu La Rochelle scrie anul la început ?i apoi doar data zilei si luna ceea ce face lectura mai dificil?.

Eu am separat cu semne de carte anii respectivi. Acela?i sistem l-am întâlnit ?i în jurnalul scriitorului Mircea C?rt?rescu. Al?ii sunt foarte preci?i ?i meticulo?i cum este doamna Lucia ?encovici care trece nu numai data complet?, ziua, luna ?i anul, ci ?i locul în care se afla atunci când a scris la fel ca ?i Alfred de Vigny. Petre Pandrea scrie pentru perioade mai lungi de timp dat? fiind situa?ia special? în care scrie. Matei Bogdan care are un superb ?Jurnal bruxellez? are la început o datare vag?, ?2011, toamna? ?i alta final? la fel de vag? ?2013, vara? dar care în contextul c?r?ii sunt de fapt tot ce trebuie. Recomand ?i acest jurnal, este plin de via??, de informa?ii, de umor ?i de adev?ruri dureroase care ar trebui s? ne dea de gândit.

Ju r n alu l clasic st an dar d este cel care are notate corect data complet? ?i locul ?i cât mai multe am?nunte din via?a celui care scrie dac? ar fi s? vorbesc din punctul de vedere a unui cititor indiscret ?i pasionat de jurnalele altora. Ju r n ale clasice au scr is r egele Car ol I, r egin a M ar ia, M ih ail Sebast ian , M ir cea Eliade, Ju les Ren ar d ?i Gala Galact ion ?i m ? r ef er eviden t la cele cit it e de m in e. Su n t ?i ju r n ale scr ise lit er at u r izat cu m est e cazu l ju r n alu lu i M ar t h ei Bibescu din per ioada 1915 - 1916 car e est e clasic ca dat ar e ?i r elat ar e dar m odu l în car e scr ie est e ext r em de lit er ar . Din jurnalele citite de mine pân? acum sunt câteva care m-au im pr esion at în mod deosebit. Jurnalul scriitorului Mihail Sebastian, cel al scriitorului Gala Galaction, cel al filozofului ?i scriitorului Mircea Eliade ?i cel al scriitorului Lev Tolstoi.

Ju r n alu l scr iit or u lu i M ih ail Sebast ian l-am citit în anul 1997 deci este vorba de prima edi?ie a acestui jurnal ap?rut la editura Humanitas în anul 1996 cu o prefa?? de Leon Volovici. Lectura lui mi-a produs un ?oc. Citisem toate piesele de teatru ale scriitorului ?i toate scrierile în proz?, ascultasem ?i v?zusem atât de cunoscutele sale piese de teatru ?Steaua f?r? nume?, ?Ultima or??, ?Jocul de-a vacan?a? ?i îmi formasem o imagine de melancolie, sensibilitate ?i spirit oarecum romantic în ceea ce-l prive?te. Jurnalul îmi dezv?luia o persoan? foarte ra?ional?, inteligent?, cu un deosebit spirit de observa?ie, ?i un ascu?it spirit critic, cu idei foarte precise legate de lumea în care tr?ia ?i cu o capacitate deosebit? de a lupta în felul lui contra unor imense nedrept??i nemeritate ?i nejustificate.

LIFE Citind însemn?rile cuprinse între anii 1935 ?i 1944 avem sub ochi o realitate pe care pu?ini o cunosc ?i pu?ini vor s? o cunoasc? O alt? imagine despre Mircea Eliade, despre Nae Ionescu, despre Camil Petrescu sau poate am?nunte care s? dea imaginea complet? ?i mai aproape de realitate a acestor nume deosebite în cultura noastr?. Una din observa?iile lui Mihail Sebastian este f?r? vârst?: ?11 oct.

1936....Triste, triste timpuri. Ce val de trivialitate, în care se îneac? to?i din ipocrizie, din la?itate, din interes.? (p.87 ) Am g?sit în acest jurnal relat?ri despre mersul r?zboiului de o clarviziune uimitoare ?i o lumin? aparte asupra evenimentelor de la 23 august 1944. Am aflat cu uimire c? expresia propagandistic? atât de folosit? mai ales în anii 50, ?lada de gunoi a istoriei? îi apar?ine de fapt scriitorului Mihail Sebastian! O carte care sigur merit? s? fie citit? ?i recitit?! În cazu l scr iit or u lu i Gala Galact ion m? refer doar la jurnalul ce se întinde pe o perioad? cuprins? între 1947 ?i 1952, anii grei ?i teribili ai instaur?rii comunismului.

Not?rile din jurnal respir? ?i inspir? fric?. Gala Galaction, om ce apar?inea stângii elegante interbelice era tem?tor în lumea aceea necunoscut? a extremei stângi arbitrare, violente ?i inprevizibile. Merit? citit!

Ju r n alu l scr iit or u lu i M ir cea Eliade la care m? refer este cel scris între 1945 ?i 1946. Precizez acest lucru pentru c? scriitorul mai are ?i ? Jurnalul portughez? ?inut în perioada 1941-1945 când a lucrat la ambasada român? din Spania ?i care este foarte interesant, dar este pu?in altceva. Acum, dac? m? gândesc bine, jurnalul bruxellez al lui Matei Bogdan este o replic? peste timp a acestui jurnal portughez a lui Mircea Eliade. Alte timpuri, alt? Europ?! Jurnalul anilor 1945 ?i 1946 este pentru Mircea Eliade un jurnal scurt din perioada anilor de incertitudine. Nu era într-o situa?ie u?oar? ?i dac? avem în fa?? referirile lui Mihail Sebastian la evolu?ia politic? a prietenului s?u, putem s? în?elegem ?i de ce vorbim de incertitudine. Dar jurnalul îl ajut? pe Mircea Eliade s? fac? fa?? situa?iei dificile în care se afla. Era oarecum compromis de afilierea lui spre extrema dreapt? politic? ?i trebuia s? schimbe percep?ia altora despre acest lucru. Noroc c? destul de repede dup? înfrângerea Germaniei naziste anticomunismul a devenit în Occident o umbrel? extrem de înc?p?toare ?i de durat?. Jurnalul acesta este extrem de interesant pentru c? în decurs de un an este martorul schimb?rii totale a celui care îl scrie: Mircea Eliade se va rec?s?tori, î?i va crea noi rela?ii de familie, va reu?i s? revin? la catedr? ?i î?i va g?si o nou? ?ar?, S.U.A. Perioada 1945 - 1946 este placa turnant? în via?a ?i car ier a lu i M ir cea Eliade ?i ju r n alu l est e m ar t or u l discr et ?i u t il M asivu l ju r n al al scr iit or u lu i r u s Lev Tolst oi este impresionant din toate punctele de vedere. M?rime, durat? în timp ?i con?inut. Început pe când avea numai 19 ani în 17 martie 1847 la Kazan este scris pân? în 29 octombrie 1910 cu doar pu?in timp înainte de moartea scriitorului. Citindu-l te maturizezi, te transformi, îmb?trâne?ti odat? cu autorul Pentru mine au r?mas memorabile descrierea permanentului conflict dintre el ?i so?ia lui ?i excep?ionalele referiri la c?r?ile pe care le scria. Tonul însemn?rilor este acela?i ca cel din ?R?zboi ?i pace?.

La final trebuie s? pomenesc ?i despre fa?a mult mai teribil? a ?inerii unui jurnal personal. Ju r n alu l poat e s? u cid? în vr em u r i t er ibile. Este cazul in gin er u lu i Gh eor gh e Ur su (1926 - 1985) care a fost denun?at la Securitate de o coleg? c? ?ine un jurnal intim în care înjur? regimul politic.

LIFE Jurnalul a fost confiscat, autorul lui a fost arestat, anchetat cu brutalitate ?i omorât în închisoare. Iar jurnalul de 811 pagini s-a pierdut în mod ciudat nefiind g?sit nici acum în ciuda c?ut?rilor insistente ale fiului inginerului Gheorghe Ursu. În anii 90 jurnalul a ajuns la Gabr iela Adam e?t ean u care a publicat o selec?ie în revista 22.

Car act er u l special al ju r n alu lu i ca t ip de scr ier e lit er ar ? a det er m in at pe u n ii au t or i s? f oloseasc? sch em a de ju r n al pen t r u scr ier ea u n u i r om an . Este de fapt un fals jurnal care îns? îi ofer? scriitorului o mul?ime de posibilit??i inedite de a da un ton de veridicitate pove?tii lui inventate. Ca exemplu am ceva citit de mine, dar probabil c? sunt multe alte asemenea c?r?i. Este vorba de r om an u l n et er m in at al scriitorului rus Leon id An dr eev, (1871-1919), ?Jurnalul Satanei? ap?rut la editura Leda în 2004. Un roman care merit? s? fie citit.

A scrie un jurnal înseamn? de fapt s?-?i literaturizezi propria via??. ?i din când în când s? te transformi într-un c?l?tor în timp pentru c? recitind pagini trecute din propriul jurnal sau citind jurnalele scrise de al?ii, nu faci altceva decât s? te întorci iar ?i iar în trecut.

Or icin e poat e ?in e u n ju r n al. Îl poate începe oricând ?i la orice vârst?. Este extraordinar de benefic în adolescen?? ?i la b?trâne?e, dar ?i în orice moment de criz? personal? ?i evident atunci când e?ti scriitor sau c?l?tor. În zilele noastre în papet?rii se ofer? fel ?i fel de carnete ?i carne?ele cu coper?i colorate, frumos ilustrate, cu l?c??el ?i chei?? pentru a sugera completa posibilitate de a-l ?ine departe de ochii curio?ilor. Dar cel mai adesea adev?ra?ii diari?ti î?i aleg singuri tipul de caiet preferat. Eu le-am preferat mereu pe cele ?col?re?ti obi?nuite, modeste ?i care nu atrag aten?ia prin nimic. Cu timpul mi-am dat seama c? pu?inul apetit pentru lectur?, mai ales pentru ceva scris de mân?, este cel care îmi garanteaz? cel mai mult caracterul secret al jurnalului. Azi se poate ?ine jurnal pe calculator, exist? programe speciale pentru a?a ceva ?i în mare m?sur? blogul înlocuie?te nevoia de jurnal clasic.

Pr obabil c? în t r -u n viit or n u f oar t e în dep?r t at vom ?in e ju r n al pr ecu m c?pit an u l Picar d la bor du l n avei En t er pr ise: îl dict?m pur ?i simplu în fa?a unui calculator inteligent având grij? s? începem ca în orice jurnal care se respect? cu ?dat a st elar ?....?. La urma urmei via?a noastr? este de la un cap la altul o spectaculoas? c?l?torie în universul destinului personal ?i merit? s? facem însemn?ri din aceast? c?l?torie cu unic?.

Au t or : Dan a Bu r da

JURNALUL UNEI CITITOARE PETOCURI

ST R? DU?A CU I LUZI I Dian a Elen a Nea??

M ar ?i, 1 n oiem br ie, Par is Nu ?tiu ce m? înnebune?te mai mult: vremea sau traficul! A? fi preferat s? stau tol?nit? pe canapea, acoperit? cu p?tura pufoas?, o can? aburind? de ciocolat? cald?, ni?te Maurice Jarre pe fundal ? s? se asorteze cu cartea pe care o recitesc (a câta oar??) - Doctor Jivago. Dar nu, nu mi-am putut îng?dui pl?cearea asta vinovat?... A trebuit s? conduc prin tot Parisul pentru interviul pe care trebuia s? i-l acord lui Anne-Laure Bovéron de la revista Muze.

Anne-Laure e feble?ea mea când vine vorba de jurnali?ti culturali ?i, în plus, e o companie excelent? atunci când vrei s? bei un pahar de vin rose ?i s? discu?i ultimele bârfe culturale ?i nu numai! Îns? nu pot spune c? iubesc ?ofatul mai ales în pantofii pe care-i purtam: toc imens, ro?ii cu decor livresc (daaa, mi-am luat în sfâr?it pantofii ?ia de la Charlotte Olympia). ?i Parisul toamna e deprimant, ?ters parc? de tot sclipiciul lui...

Interviul a decurs normal... Anne-Laure pune cele mai inteligente întreb?ri, de?i de data asta a intrat pu?in cam mult în sfera personal? ? cic? vrea s? m? prezinte cititorilor Muze a?a cum sunt.

- Cum erai tu înainte?

- Eram mai simpl?... ?tears? chiar. M? confumdam destul de u?or cu orice peisaj. Voia s? fiu ca ele.. celelale fete, dar mi se p?rea imposibil. Îl priveam pe furi? pe Matei din banca a treia de la perete, dar el avea ochi doar pentru Anca (a?a c? nop?ile erau îmbr?cate în suspine). Acum privesc înapoi ?i nu-mi vine s? cred c? eram eu ? ?oricelul de biblioteca al clasei. Tocilara. Antisociala. Invizibila. Nu-o-chema?i-la-petreceri.

Schimbarea mea s-a produs în anul trei de facultate. Mi-am propus atunci s? îmi schimb look-ul. Mi-am cump?rat o pereche de blugi rup?i ?i-i geac? de piele cu ?inte (?sta a fost cel mai rebel lucru pe care l-am f?cut pâm? atunci). Era aprilie dar înc? era frig. Alergam dup? autobuz ca o z?lud?, culmea e c? am prins ?i loc! Ceva era în aer în acea zi cu vânt t?ios. M-am a?ezat, am deschis geanta ?i mi-am scos cartea pe care o citeam: Doctor Jivago.

Cam asta i-am povestit. Ce s-a întâmplat apoi e istorie... Ah, Jean Luc! Îmi amintesc ?i-acum escapada aceea în Calais. M? a?ezasem pe capota ma?inii lui clasice ?i priveam cum stelele se reflectau în Canalul Mânecii. El m-a cuprins în bra?e ?i mi-a promis c?-mi va d?rui lumea...

Lumea? Copil? naiv?! Mi-a d?ruit un apartament mare pe Boulevard Saint-Michel, câteva visuri... apoi s-a plictisit ?i a plecat în c?utarea unei noi muze de 20 de ani, dar tu ?tii deja povestea asta.

În fine, trecem peste amintirile astea. Dup? ce am ie?it din cafeneaua în care am discutat ore în ?ir cu Anne-Laure nu voiam decât s? m? duc acas?. Aerul devenise t?ios anun?ând parc? apropoierea iminent? a lui decembrie. În plus, eu eram prea sub?ire îmbr?cat?! !

Dar crezi c? traficul a ?inut cu mine? Am stat 20 de minute într-o intersec?ie!

20!!! ered":Asta în timp ce un nene ce sem?na leit cu Einstein se uita, din ma?ina al?turat?, cum îmi pierd cump?tul! ?sta ar fi un început de carte bun, dar nu e! !

Am ajuns acas?. L-am pornit pe Maurice Jarre, c? tot r?m?sese prins în CD-player. Mi-am f?cut o can? de ciocolat? cald? ?i apoi m-am pierdut în Doctor Jivago. În timpul ?sta, afar? cred c? ?i-a dat duhul ?i ultima frunz? din copacul ce se afl? în fa?a geamului... dar eu eram prea prins? în paginile cu miros de carte veche pentru a mai observa ceva. N-am observat nici c? aveam vreo 30 de mesaje pe WhatsApp de la Alain. Nu ?tiu ce are cartea asta de m? atrage ca un magnet de fiecare dat? când sunt pe punctul de a m? îndr?gosti... poate pentru c? iubirile mele sunt precum ni?te r?zboaie? Sau poate pentru c? ?i eu fac cocktail de fantezie cu realitate în mintea mea a?a cum face ?i Iuri Andreevici Jivago? Cine ?tie?

Târziu, am observat ?i mesajele de pe WhatsApp... Alain îmi povestea despre cât de frumoas? e România, ce oameni faini a întâlnit, ce contracte vrea stabileasc? ?i cu ce edituri, cum se scrie ?i se tr?ie?te de fapt într-o ?ar? post comunist?, c? vrea s? îmi arate ?i mie ce a descoperit el pentru c?-mi va schimba complet p?rerea (asta-mi sun? de parc? ar vrea s? plec?m într-o aventur?). La final mi-a spus c? se va întoarce foarte curând, dar nu-mi spune data pentru c? vrea s?-mi fac? o surpriz?. Sincer, mi-e dor de el ?i de entuziasmul lui...

Acum te las, jurnalule. E 22:00 ?i mâine diminea?? am o întâlnire cu un scriitor debutant ce m? vrea drept agent literar. Pff, sper s? scrie bine ? am r?mas cu sechele de la ultimul aspirant!

VA URM A

C? R?I

SUPUSE SAU REBELE DOU? VERSIUNI ALE FEM INIT??II

Autor: Aurora Liiceanu Editura: Polirom, 2013 Num?r de pagini: 234

"Orice b?rbat î?i dore?te dou? femei: o casnic? lini?tit? ?i o nimf? tulbur?toare." (Iris Murdoch)

SINOPSIS: Cunoscutul psiholog Aurora Liiceanu analizeaz? mecanica emo?iilor din interiorul cuplului, prin prisma a dou? perechi extrem de cunoscute în spa?iul cultural : Hadley ?i Ernest Hemingwai ?i Zelda ? Scott Fitzgerald. Miza acestui studiu pe în?elesul tuturor este elucidarea unei "dileme amoroase": de ce parteneri, atra?i irezistibil unul de celalalt, devin nefunc?ionali, toxici chiar unul pentru cel?lalt, atunci când î?i asum? obliga?iile conjugale.

Întreaga structur? a c?r?ii Aurorei Liiceanu se brodeaz? în jurul conceptului de "interpersoan?" sau a efectul de cuplu ? contopirea partenerilor datorit? depersonaliz?rii fiec?rui. Autoarea propune, spre a exemplifica aceast? teorie a psihologilor, cazul lui Hadley ?i Ernest Hemingway. Hadley este prima so?ie a celebrului autor ?i cea care, dup? cum spun biografii, i-a influen?at cel mai mult personalitatea ?i i-a conturat personajele feminine. Este o fat? american? banal?, cu vise mari ?i aspira?ii comune, dar "o persoan? cu o mare capacitate de autoam?gire" (p.28). Visul s?u este acela de a-?i întemeia o familie ?i de a-?i r?sf??a so?ul cu "deliciile banalit??ii cotidiene". Din p?cate, îi lipse?te o pasiune - orice pasiune ? genul de tr?ire care "când te locuie?te, te face s? ui?i de cel?lalt" ( p.33 ). Tr?ie?te aproape parazitar via?a lui Ernest, sufocându-se într-o boem? parizian? g?l?gioas? ?i licen?ioas? ce nu i se potrive?te.

C? R?I Ernest, la rândul s?u este o combina?ie ambigu? între autonomie (aceea a propriei persoane ?i a scrisului s?u ) ?i dependen?a de afec?iunea cvasi-matern? oferit? de Hadley. O tolereaz? în preajma-i atâta timp cât nu emite preten?ii prioritare. Fracturarea rela?iei survine în urma a dou? incidente, analizate ?i ele cu mijloacele psihanalizei: pierderea de c?tre Hadley a unei valize cu toate manuscrisele lui Ernest ( în substrat, dovada geloziei mistuitoare pentru scrisul lui ) ?i decizia acestei de a r?mâne îns?rcinat? f?r? consim??mântul so?ului.

Ernest Hemingway este b?rbat ?i din instinct, ?i prin structur?. Vanitatea atinge cote maxime când în scen? intr? Pauline, o superb? reprezentant? a tot ceea ce mondenul are mai spectaculos. Inevitabil, dilema alegerii la care este supus Ernest, duce la un stânjenitor ?i inconfortabil menage à trois. Numai c? aceast? poveste nu o are ca victim? pe Hadley. Retragerea sa voluntar?, tactica inteligent? pe care o adopt? ? culminând cu pactul propus Paulinei ?i lui Ernest ? o fac s? câ?tige o pozi?ie pe termen lung: aceea de femeie pierdut? ?i idealizat?.

Al doilea cuplu pe care Aurora Liiceanu îl d? ca exemplu de? disfunc?ie marital? este cel al Zeldei ?i Scott Fitzgerald. Zelda este un personaj extrem de complicat ?i controversat, dar în esen??, o seduc?toare nativ?. Al?turi de Scott a format pentru mult? vreme o pereche de "parveni?i simpatici ?i nebuni" (p.154) al c?ror unic scop este dorin?a de a nu se plictisi în via??.

Pentru exuberanta Zelda, c?snicia a devenit o colivie de aur, capcana perfect? întins? personalit??ii sale vulcanice. Robit de farmecul tinerei so?ii, Scott o imortalizeaz? în toate personajele sale feminine. Distant? ?i accesibil?, versatil?, "Flapper " aceasta este identitatea pe care ?i-o asum? Zelda. Încearc? s? scrie ? f?r? a-i face, con?tient, concuren?? so?ului s?u ? ?i s? danseze cu o înver?unare frenetic?. Isadora Duncan este modelul s?u pe care dore?te, de altfel, s?-l dep??easc?.

Alcoolul, scandalurile ?i un talent incontestabil al scrisului nu sunt singurele abilit??i ale lui Scott Fitzgerald. Deprinde în timp pl?cerea de a disloca fiecare p?rticic? solid? a încrederii Zeldei, o înrobe?te treptat aducând-o în pragul nebuniei. Biografii ei sus?in c?, atât Scott cât ?i familiile ambilor au dus la declinul psihologic ?i au f?cut din Zelda "o femeie nefericit?, frustrat? ?i nevrotic?, depresiv?, cu multiple tentative de sinucidere, cu institu?ionaliz?ri for?ate în clinici de boli mentale ?i cu un diagnostic, ast?zi discutabil, de schizofrenie." (p.177).

De un firesc încânt?tor al nara?iunii, f?r? artificii ?tiin?ifice ce ar putea s? îngreuneze lectura, cartea Aurorei Liiceanu vine ca o interpretare a dou? modele feminine supuse în aceea?i m?sur? e?ecului în cuplu. Ceea ce r?zbate dincolo de obiectivitatea scriitoarei este îng?duin?a, delicate?ea cu care se raporteaz? la psihologia abisal? ? deci de neîn?eles ? a sufletului.

Au t or : Ioan a-Gabr iela Gr iga

C? R?I

POEM E UNGHIULARE

Volumul de versuri Poem e u n gh iu lar e al lui Doru Vieru a fot publicat postum în anul 2010 în Suceava. Cartea a fost editat? de Cenaclul de Art? ?i Literatur? ?Zidul de Hârtie? ?i cuprinde 135 de poeme în 157 de pagini, poeme structurate în trei p?r?i, inegale ca num?r de versuri ?i diferite ca tehnic? poetic?: Poem e u n gh iu lar e (79 de poezii), un singur Poem de t r ecer e ?i Poem e în t em eiat e (55 de poezii).

Datorit? perioadei ?i felului în care sunt scrise, poemele lui Doru Vieru se încadreaz? în curentul literar postmodernist.

Dac? versurile primei p?r?i a volumului au stabilite titluri (past elu l cocin ii, vor b? depas?r e, f el sin gu r etc.), în urm?toarele dou?, locul titlului este ?inut de asteriscuri, ca la sumar s? apar? trecut primul vers al poemelor.

Ca introducere pentru Poem ele u n gh iu lar e, Vieru scrie un poem in i?ial (com pu n er e du p? n at u r ?) în car e din gu r ? izvor ?sc vor be despr e t r ecu t , despr e n a?t er e, despr e pr im a cu n oa?t er e. (logic ? u n ar bor e apr oape gen ealogic), cu accente de art? poetic? postmodernist?, care red? condi?ia omului simplu, creator de frumos, poem epic despre bunicul gheorghe, locuitor în absolut/ (ultimul domiciliu cunoscut), un cizmar cuminte, pu?in t.b.c.-ist/ (boal? nu de cizmar,ci de artist).

Pentru aceast? prim? parte a volumului, Doru Vieru alege epicul, cultiv? versul alb ?i pe cel liber, num?rul de versuri din strofe variind, îns? aproape mereu, ultimul vers având valoare de concluzie.

Poem u l de t r ecer e face leg?tura între prima ?i ultima parte, de la epic la liric, de la dezordine la maturitate.

C? R?I Întregul volum poate fi considerat o autobiografie, deoarece în fiecare poem de sunt prezentate crâmpeie din via?a profesorului-poet, începând cu geneza: poem in i?ial (com pu n er e du p? n at u r ?) în car e din gu r ? izvor ?sc vor be despr e t r ecu t , despr e n a?t er e, despr e pr im a cu n oa?t er e. (logic ? u n ar bor e apr oape gen ealogic), al doilea poem biogr af ic despr e bu n icu l m eu , gh eor gh e, care a murit simplu, ca ?i cum ?i-ar fi/ pus ?or?ul în cui./ a murit ?i n-a spus nimic nim?nui./ muri-n prim?var?./ era naiv. murea prima oar?, sept em ber m or n in g, ?i sfâr?ind cu gânduri despre moartea pe care eul liric o simte aproape [de vei pleca...].

Temele cele mai frecvente ale poeziilor sunt: propria via??, dup? cum am spus mai sus, iubirea ?i moartea. Partea întâi a volumului, care îi d? ?i titlul, Poem e u n gh iu lar e, din punctul meu de vedere, reprezint? prima etap? a vie?ii poetului, o perioad? de tinere?e creatoare, în care înc? î?i caut? stilul propriu, fiind înc? nehot?rât, uneori împr??tiat, lucru dedus din modul în care se exprim? (gata:/mâine-o s? tac:/ tic-tac, tic-tac/ tic-tac.../bun, exist? un mâine. /totdeauna/ dar în poet ce r?mâne? în past el ecu m en ic) sau plictisindu-se repede (m-am apucat s? culeg depe jos/ într-un gest civic, frumos,/ frunzele, foile, ploile, un balot./ jack-pot:/ singur pe lume de hector/malot în sept em ber m or n in g). În aceast? perioad?, iubirea este v?zut? ca un joc(nu-i simplu femeii s?-i spui: draga-mea-drag? în poemul pau z? pen t r u c?lcat ), cu o iubit? asemeni unei prin?ese (în r e?et ? m edical?), îns? neîmp?cat cu sine însu?i, neîmplinit prin iubire.

A doua parte a acestui volum are rolul de punte între cele dou? etape ale unei vie?i, poem de t r ecer e. Spre deosebire de prima parte a volumului, aici se simte un eu liric în curs de maturizare; dac? în prima parte, autorul renun?ase total la scrierea cu majuscul? a substantivelor proprii, acum se folose?te de literele mari doar pentru numele unor personalit??i marcante, precum Poe sau Napoleon , sau regiuni, Francia. Chiar ?i apelativul iubito transpune momentele în care poetul începe s? capete siguran??, odat? cu trecerea timpului. Titlul celei de a treia p?r?i Poem e în t em eiat e face trimitere la perioada în care omul ajunge la maturitate ?i are un scop în via??.

Chiar de la prima vedere, putem s? ne d?m seama de nivelul pân? la care eul liric a evoluat, deoarece structura poeziei nu mai este ca în p?r?ile precedente ale volumului: este structurat?, în general, pe catrene, apar elemente de prozodie, cu puternice accente ale lirismului. În aceast? perioad?, iubita este v?zut? fie ca o doamn? stilat?, pe care eul liric o respect? (doamn?, zac ?i-a? spânzura/ soarele de umbra ta,/ via?a mea de moartea mea), fie ca pe o femeie f?r? scrupule în tr?dare (deci, femeie, îmi întinzi otrava/ în pocal din os de cucuvea,/ carnea ta dulceag? ca otava/ o cose?te-acum altcineva).

Odat? cu trecerea timpului, poetul începe s? vad? aceea?i lume cu al?i ochi, preocupându-l din ce în ce mai mult momentul mor?ii, pe care îl simte aproape ( de vei pleca, privirea s? î?i fie/- la ani b?trâni ? iertarea mea târzie, în[de vei pleca]).

C? R?I În ultimul poem al acestei p?r?i ?i al întregului volum, [de vei pleca], poetul vorbe?te despre momentul sfâr?itului propriei vie?i, semn c? a ajuns la sfâr?itul autobiografiei (su b cer u r i oar be m ? voi ch elt u i), putând astfel observa traiectoria pe care o parcurge via?a de poet.

Doru Vieru, poet care nu a tr?it s? î?i vad? publicat volumul de versuri scrise pe ?erve?ele, în baruri, pe buc??i de hârtie aflate la îndemân?,prin minunatele sale poeme, a reu?it s? î?i expun? propria via?? pe un fir cronologic. Prin modul lui de a gândi ?i felul de a privi lumea, ne putem da seama c? avem de a face cu un om cult, st?pânind foarte bine mai multe domenii: al matematicii, al limbii latine, engleze, în poezia f u r or br evis, de exemplu, unde dumnezeu ne vorbe?te./?the rest is silence.?/cineva, acolo, cânt? pope?te.

Au t or : An dr eea-Oan a Du du m an

INCEST DE CHRISTINE ANGOT

Editura: Leda Num?r pagini: 215 Anul apari?iei: 1999 în Fran?a, 2008 în România Autor: Christine Angot Traducerea din limba francez?: Marieva Ionescu

N?scut? în zodia v?rs?torului în 1959, Christine Angot prezint? toate tr?s?turile caracteristice celor n?scu?i sub acest semn zodiacal. Original? ?i inventiv?, autoarea de origine francez? este printre pu?inii scriitori care se încumet? s? ias? din tiparele conven?ionalului ?i s? ?ocheze.

C? R?I În Incest, roman ap?rut în 1999, Christine Angot experimenteaz? un nou mod de a scrie, acela de a scrie exact cum gânde?ti. Mai precis, punctua?ia lipse?te pe alocuri cu des?vâr?ire, alineatele la fel, dialogul este plin de simboluri (u?or de în?eles mai ales cunosc?torilor de limba francez?) ?i curge în text într-un mod aproape bulversant. Dar nu acestea sunt elementele care vor ?oca cititorul, ci relatarea f?r? perdea ?i debutul romanului: Am fost homosexual? timp de trei luni. În restul timpului, a?a cum rezult? din confesiunile a?ternute cu dezinvoltur? pe paginile romanului, a fost incestuoas?. Dar ?i so?ie ?i mam?, aspecte pe care autoarea le abordeaz? în plan secundar.

Relarea are loc la persoana întâi, din perspectiva autoarei (ea fiind ?i protagonista), care las? impresia c?-?i dezv?luie propria via?a într-un mod mai mult decât realist. S? ?inem îns? cont de faptul c? scriitorul e totu?i o masc? în opinia autoarei. Cei care ne-am aventurat în descoperirea adev?rului gol-golu? suntem avertiza?i c? e o carte periculoas?.

Con?tient? de stilul inedit de redactare, Christine Angot este sigur? c? reac?ia voastr? o s? m? fac? s? suf?r, afirma?ia referindu-se la criticile pe care le va primi dup? publicare, mai ales c? î?i preveste?te în scris c? aceast ? car t e o s? fie considerat? o m?rturie de c?cat . . Evident c? v? întreba?i de ce?

Poate pentru c? în prima jum?tate a c?r?ii ni se relev? o Christine Angot isteric?, obsedat? de iubita ei Marie-Christine, medic pneumolog, pe care o sun? insistent ?i de care se desparte des ?i cu care se împac? la fel de frecvent. Conversa?iile telefonice se concentreaz? în jurul rela?iei - a continua sau a nu continua aceast? idil?, pe care unii ar considera-o abominabil?.

Numai imaginându-?i dialogurile con?tientizezi nebunia Christinei ?i dependen?a ei de persoana iubit?. Aceast? leg?tur? este boln?vicioas? la propriu, c?ci, în caz c? nu ?tia?i, Homosexualitatea între femei presupune multe contorsion?ri. Norocul meu, ea e medic, îmi prescria masaje, recuperare respiratorie ?i vertebral?.

Cu toate acestea, Christine Angot se ?ine scai de aceast? doctori??, care nu se sinchise?te prea tare s?-i fac? pe plac, dar care, în schimb, o în?elege ?i o ascult? mai mult decât oricine altcineva.

Partea a doua aduce colacul peste pup?z? sau poate cirea?a de pe tort pentru c? afl?m detaliile rela?iei incestuoase cu tat?l s?u, care a cunoscut-o ?i recunoscut-o ca fiica sa legitim? abia când aceasta avea 14 ani. Descoperim astfel o alt? latur? a Christinei Angot (fost? Schwartz), în afar? de cea homosexual?, derivat?, pare-se, din dorin?a de a se lansa în for?? ca scriitor. ... la 14 ani. Voiam s? devin scriitoare, voiam s? demarez în for??, m-am gândit la tema incestului, l-am sedus pe tata.(...) de la paisprezece la ?aisprezece ani s-a întâmplat. F?r? s? încetez s? îl rog, de fiecare dat?, s? înceteze.

Ca o pedeaps? a destinului, tat?l s?u avea s? se îmboln?veasc? mai târziu de Alzheimer, boal? pe care o mo?tenise de la bunicul Christinei. Despre mama ?i fiica sa Leonore, Christine abia dac? aminte?te. Ofer? în schimb ceva mai multe detalii despre so?ul ei, Claude.

C? R?I Pe Claude l-am întâlnit la o manifesta?ie. Locuia în Reims, ca ?i mine, ne cuno?team deja, datorit? p?rin?ilor no?tri, care lucrau în acela?i loc. (...) Un an mai târziu, ne-am mutat împreun? într-un apartament mai mare. Care era al p?rin?ilor lui, prima gre?eal?. Poate nu chiar prima. Când deschideam obloanele, mama lui m? vedea. Dintr-un apartament vecin, tot proprietate a lor. A?a a început cearta (cearta cu ei). Am început ?edin?ele de psihanaliz?, am început s? scriu, ne-am c?s?torit. Mama mea ne preg?tea câte ceva de mâncare ca s? ne ajute. Eram tineri, aveam cam dou?zeci ?i cinci de ani. Mi-am terminat ?edin?ele de psihanaliz?, am plecat la Bruges pentru un an de studiu, ne desp?r?iser?m. Inten?ionam s? divor??m. P?cat.

De?i l-a iubit pe Claude, la câteva luni de la desp?r?ire o cunoa?te pe Marie-Christine ?i se ?împrietene?te? cu ea, f?r? a-i p?sa de ceea ce ar putea spune lumea sau m?car fiica ei.

O descoperim, a?adar, pe Christine Angot de patru ori femeie - so?ie, mam?, lesbian? ?i incestuoas?. Descrierile fiec?ruia dintre aceste statuturi sunt redate la o intensitate adecvat? importan?ei lor pentru ego-ul autoarei a?a c?, evident, când citim despre rela?iile ?interzise? cu Marie-Christine ?i cu tat?l, citim cu patos într-un ritm alert. A?a am citit ?i eu, uimit?, uneori chiar îngrozit? de detaliile scabroase. Pentru mine, Christine Angot a redactat cel mai ?ocant roman de autofic?iune.

Concluzia nici c? putea fi mai bine scris? decât a f?cut-o Alexandru Matei în Prefa??, când v? relev? c? ave?i ocazia s? descoperi?i acum una dintre cele mai lucide con?tiin?e literare ale unei modernit??i aflate în agonie; cineva care ?tie c? literatura nu mai poate fi, de fapt, decât o anti-literatur? atâta vreme cât ?ii cu tot dinadinsul s? o practici ca pe un exerci?iu al libert??ii de expresie, ceea ce Christine Angot a ?i f?cut.

Au t or : Elen is

AUTOR & CARTE

E.U. ÎM POTRIVA M .E.A. DE DANIEL BOTEA-VOL. 3 FRAGMENT ÎN AVANPREMIER? ??.03 Ziua X În clasele primare am iubit matematica pentru sumele ce ie?eau când îmi prosteam prietenii de la orfelinat ?i colegii de clas?, dar am urât-o pentru diferen?ele dintre situa?iile sociale pe care le eviden?ia. În liceu, mi-a fost indiferent c?ci produsul eforturilor de a o înv??a se rezum? la promovarea bacalaureatului. A?a c?, nefiind profesor de matematic?, am folosit doar matematica din gimnaziu în procentaj de 90 %, restul de 11 % fiind reprezentat de gre?eli ?i formule proprii pentru care sunt brevetat cu titlul de Prostagora! Iar acum: matematic?!! Trebuie s? aflu x-ul din ecua?ia de mai sus. Acum via?a mea chiar depinde de asta. De m-ar vedea profesoara de matematic? din liceu mi-ar spune ??i-am zis eu!? sau ?vezi, vezi??. Dar nu, nu v?d! ?i asta m? sperie de numa. M-am trezit în mine, Flor Garduno dar sunt deconectat de realitate ca un telefon pe lun?, f?r? internet sau semnal. Nici nu aud sau simt nimic. Pur ?i simplu sunt con?tient c? exist dar într-un nu ?tiu ce fel de agnoas?... m? simt ca ?i cum a? c?dea continuu într-un abis care nu are sus sau jos. Tot ce îmi doresc e s? dau odat? cu fundul de p?mânt s? simt ?i eu ceva. Dar nu. Nimic nu m? leag? de realitate ?i pot s? jur c? nu sunt vreun astral care se uit? la stele s? vad? ce se întâmpl? pe P?mânt... De unde începi când chiar nu ai nimic? O iei de la cap?t? Te reapuci s? strângi? Intri iar în cerc? Ce te mai leag?? Sau cau?i s? ai ce nu mai po?i pierde? Chiar acum eu nu am nimic înafara de mine.

* Sunt consternat de ceea ce v?d. Ochii celor care vin spre mine reprezint? ni?te ferestre c?tre ceea ce par a fi doar camere goale. Ei se apropie de mine mai mult dintr-un simplu impuls de a vedea ?i atât. Nimeni nu pare m?car uman cu toate c? to?i au corpuri de oameni? Oamenii nu mai sunt nimic altceva înafara trupurilor atunci când au sufletul pierdut! Iar eu.. m? dep?rtez de corp treptat, în timp ce acesta e st?pânit din nou doar de impulsuri ?i de instincte animalice. Trebuie c? am un corp de s?lbatic, c?ci, în timp ce mul?imea se plimb? precum o ciurd? de zombii, al meu templu al sufletului escaladeaz? pere?ii, trânte?te ce e de trântit ?i se agit? pe aici de parc? ar putea ie?i din beci, de parc? ar fi capabil pe cont propriu de un Becixit.

AUTOR & CARTE În nebunia mea, r?nesc oameni f?r? vin?, lovesc oameni f?r? ap?rare, trec peste corpuri f?r? a avea neap?rat o direc?ie sau un tel. Culmea: nu fug dup? pokemoni! * Urm?toarea zi îmi g?se?te corpul în aceea?i celul?. Medicii îl g?sesc a fi lini?tit.

Paznicii îi g?sesc loc la o mas?. Buc?tarul g?se?te ceva de mâncare pentru el.

Infirmierii au g?sit haine pentru a-l schimba. Singurul care mai caut? sunt eu, care nu ?tiu cum s? fac s? g?sesc drumul c?tre mine. * Câte o jum?tate de or? la un interval de treizeci de minute el r?mâne holbat la pete ?i g?uri. Nu, nu se orienteaz? s? evadeze, de altfel putea s? aibe toate inten?iile c? nu f?cea mai mult? treab? prin gaura aia decât reu?i?i voi prin altele.. Sunt mici g?uri pe toat? suprafa?a peretelui ?i mici pete de sânge împro?cat de la gloan?ele care au p?truns trupuri ?i apoi s-au înfipt în perete.. * Ajungem iar??i în sala mare de circ unde clownii suntem noi. Alte ciocniri finu?e, holb?ri la nimic, adormi?i pe b?nci ?i alte cuget?ri din cerebel. Când am aplicat pentru cursul de formare ca parlamentar?

Au t or : Dan iel Bot ea Volu m u l 1 poat e f i ach izi?ion at de pe sit e-u l Edit u r a Qu an t u m Pu blish in g

AUTOR & CARTE

?POVESTEA SECRET? A CEZAREI? DE RODICA PU?CA?U Întotdeauna am fost fascinat? de pove?tile oamenilor care m? înconjoar?. Fie c? sunt pove?ti de iubire, despre moarte sau despre împlinirea idealurilor, întotdeauna ceea ce ascult se transform? într-o lec?ie de via?? pe care simt nevoia s? o a?tern pe hârtie. A?a s-a întâmplat ?i în cazul c?r?ii ?Povest ea Secr et ? a Cezar ei?.

Prima povestire, ?Mihail? este o lec?ie despre iubire ?i despre cum reu?e?te acest sentiment s? dep??easc? limitele timpului ?i al spa?iului. Citind povestea ve?i afla confirmarea faptului c? nu suntem singuri în aceast? lume, nici m?car atunci când credem c? suntem complet p?r?si?i. Povestea e despre Ioana ?i despre cum reu?e?te ea s? r?mân? al?turi de cei dragi, chiar ?i dup? ce nu mai e în aceast? lume. Vede?i voi, uneori, în existen?a aceasta aproape plat?, se mai întâmpl? ?i lucruri pe care noi le numim ?ie?ite din comun?. Ei bine, o astfel de poveste ve?i citi în cartea mea. Iat? un citat din aceast? poveste: ??i eu ador dimine?ile, mai ales cele de la sfâr?itul prim?verii, când abia a?tep?i s? deschizi fereastra pentru ca aroma salcâmilor înflori?i s?-?i invadeze casa, s? se împleteasc? cu aroma cafelei la ibric ?i cu mirosul de cerneal? proasp?t? a unui ziar local pe care oamenii îl cump?r? din obi?nuin??. Ador glasurile copiilor înc? adormi?i care m?nânc? covrigi în drum spre ?coal?, tra?i de mân? de c?tre mame, ador îndr?gosti?ii care abia a?teapt? s? se întâlneasc? diminea?a dup? eternitatea aceea de noapte care i-a desp?r?it ?i ador s?rutul lor în fa?a doamnelor trecute de a doua tinere?e.

AUTOR & CARTE Îmi plac toate acestea ? pentru c? oriunde m-a? uita, v?d via?a? a?a cum, poate foarte mul?i nu o v?d. În firul de iarb? care se las? mângâiat de vârful degetelor mele, simt via?a ?i simt c? sunt aici ca s? tr?iesc. Îmi place s? râd ?i ?tiu c? undeva acolo sus, cineva e mul?umit c? m? vede a?a, dar nu de asta râd, ci pentru c? îmi place via?a ?i cineva mi-a spus, odat?, acum câ?iva ani, c? sensul vie?ii este acela de tr?i? de a tr?i clipa cu adev?rat?.

A doua povestire, mai lung? ca întindere decât prima, este o poveste pe cât de real?, pe atât de fascinant?. Este povestea unei iubiri neîmplinite, a unei iubiri ca un zbucium l?untric al vie?ii, o iubire condamnabil? de c?tre normele societ??ii de atunci. Este o m?rturisire nea?teptat? a unei iubiri ascunse ?i ne?tiute decât de cei doi protagoni?ti. Iat? un fragment din aceast? poveste: ?Sim?eam primele pic?turi de desp?r?ire? erau atât de amare. ?i cum puteam s? nu simt asta dup? ce b?usem atâta timp din pahare de soare, dup? ce aveam impresia c? gustasem dulcea?? de stele.

Cezara închide u?or ochii, de parc? ar fi vrut s? se ancoreze din nou în timpul acela special. Pe m?sur? ce îmi poveste?te, o simt tot mai departe, de parc? s-ar fi îmbarcat la începutul m?rturisirii, pe un vapor care transcende deceniile.

-N-am putut s? spun nim?nui c? îl iubeam pe Francesco. Acum pot, dar e prea târziu ?i chiar dac? a? reu?i s? dau timpul înapoi, iar circumstan?ele ar fi acelea?i, nu i-a? strica echilibrul familial. Cât timp am tr?it acest miracol, i-am vorbit numai sufletului meu. Francesco s-a a?teptat întotdeauna s?-l uit, sunt sigur? c? într-un final a?a a ?i crezut, dar nu l-am uitat niciodat? ?i n-am g?sit farmecul lui în nicio alt? fiin??. ?tiu c? m-a iubit ?i el? am primit certitudinea aceasta târziu, când nu mai era nimic de f?cut?.

A?adar , dac? î?i plac pove?t ile r eale, t e in vit s? cit e?t i ?Povest ea Secr et ? a Cezar ei?. O g?se?t i aici: facebook.com/rodica.puscasu .

Au t or : Rodica Pu ?ca?u

AUTOR & CARTE

DINCOLO DE TIM P DE O.G. ARION VOL. 3-SERIA NEMURITOR FRAGMENT Aveam înc? acel sentiment de nelini?te pe care îl sim?isem înc? de diminea??, un fel de fric? nedeslu?it? care m? f?cea s? simt o ap?sare în zona inimii ?i m? împiedica s? m? bucur de ziua aceea special?. Habar nu aveam de ce, dar era o senza?ie foarte nepl?cut?. Iar petrecerea abia începea.

Era ziua în care avea loc un eveniment important la Trei Stejari ?i anume o nunt?. Dar nu orice fel de nunt?, ci una de propor?ii impresionante, cu sute de invita?i, la organizarea c?reia îmi adusesem ?i eu aportul. Ian, prietenul meu, m? rugase s? îl ajut, iar totul urma s? aib? loc pe proprietatea sa care se afla la câ?iva kilometri de Wind?s Cross, ora?ul în care locuiesc.

De Ian m? leag? o prietenie stranie, având în vedere c? ne-am cunoscut în condi?ii excep?ionale ?i c? el face parte dintr-o alt? lume, una pe care muritorii de rând nu au ?ansa s? o cunoasc?. Aventurile noastre au implicat, în cele nou? luni de când ne cunoa?team, blesteme str?vechi, r?piri, lupte ?i situa?ii care p?reau f?r? ie?ire. Dar am supravie?uit ?i mi-am câ?tigat dreptul de a face parte din aceast? lume întunecat? ?i plin? de secrete. În timp ce m? gândeam la toate acestea, zâmbind f?r? s? vreau ?i aproape uitând de sentimentul acela de nelini?te care îmi tot d?dea târcoale, îmi legam baretele sandalelor aurii în jurul gleznelor. M-am ridicat ?i m-am privit în oglinda oval?, care îmi trimise înapoi propria-mi imagine. Da, era totul în regul?: rochia de dantel? crem se a?eza perfect în falduri ample în jurul coapselor, iar coafura îmi punea în eviden?? gâtul ?i umerii.

Am inspiriat aerul c?ldu? al serii de iunie. Mirosea a iasomie ?i a vanilie datorit? nenum?ratelor lumân?ri a?ezate în sfe?nice înalte de-a lungul aleii care se întindea sub balconul camerei.

-E?ti gata?

Am tres?rit ?i m-am întors furioas? spre Arrio. Abilitatea de a se deplasa f?r? zgomot era unul dintre pu?inele lucruri pe care le uram la el, pentru c? întotdeauna m? lua prin surprindere. Arrio îmi zâmbi, iar în secunda urm?toare am uitat de furie: ar?ta impecabil, de la smokingul negru care îi venea perfect, pân? la p?rul negru cu reflexe alb?strui piept?nat cu grij?.

Mi-am trecut bra?ele în jurul umerilor s?i, inhalând parfumul cu iz de citrice ?i mi-am ridicat fa?a spre el.

-E?ti frumoas?, Victoria, îmi spuse el zâmbind. Îmi pronun?? numele pe un ton jos, eliminând ?c?-ul, iar eu m-am înfiorat ca de fiecare dat? când îl auzeam rostindu-l astfel. Arrio m? s?rut? u?or pe buze ?i m? strânse în bra?e.

AUTOR & CARTE

Aveam un ?moment?, unul dintre multele momente de tandre?e pe care le tot tr?iam de când ne întorseser?m, în urm? cu trei luni, din Europa, când Arrio fusese r?pit, iar eu, împreun? cu Ian, plecasem în c?utarea lui. Îl g?sisem pân? la urm?, dar pre?ul pl?tit fusese mare: muriser? oameni, puterile latente dobândite în urma unui blestem str?vechi se treziser? pân? la urm? în mine, iar încrederea pe care o avusesem în rela?ia mea cu Arrio fusese oarecum zdruncinat?, deoarece începusem s? v?d lucrurile într-o lumin? nou?.

De atunci tot încercasem s? reg?sesc vechile sentimente ?i c?utam în fiecare atingere, în fiecare cuvânt ceea ce sim?eam c? îmi fusese r?pit ?i anume puterea de a m? d?rui ?i de a iubi f?r? întreb?ri ?i f?r? ezitare.

Aceast? putere m? f?cuse în trecut s? m? avânt în situa?ii care p?reau imposibile ?i periculoase ?i s? supravie?uiesc. Ast?zi, îns??

- E?ti bine? întreb? Arrio, desprinzându-se din îmbr??i?are.

-Oh, da, am spus eu. ?tiam c? nu avea cum s? îmi citeasc? gândurile. Blestemul argintului avusese ?i o parte bun?: m? f?cea imun? în fa?a puterilor unui vampir, imposibil de descifrat sau de constrâns. Îmi putea sim?i emo?iile, teama, bucuria, furia, dar cam atât.

El m? privi arcuindu-?i o sprâncean? ?i zâmbind cu un aer de neîncredere, dar nu mai spuse nimic.

Mi-am luat plicul auriu, mi-am controlat înc? o dat? ?inuta în oglinda înalt? cu picior ?i am ie?it împreun? din camer?.

AUTOR & CARTE Hall-ul larg de la parter era plin de oameni în ?inute elegante, iar deasupra adun?rii plutea zgomotul conversa?iilor, ca zumzetul unui roi de albine. Aproape to?i îmi erau str?ini. Involuntar am c?utat silueta lui Ian în mul?ime. L-am descoperit lâng? u?ile s?lii de bal, discutând cu un grup de femei in rochii str?lucitoare care râdeau afectat.

Ca ?i Arrio Ian purta un smoking negru care îi f?cea trupul înalt s? arate perfect.

P?rul îi crescuse mult ?i acum îi c?dea în ?uvi?e blonde de-a lungul tâmplelor. Ne v?zu coborând scara ?i, dup? ce se scuz? cu o plec?ciune scurt? veni s? ne întâmpine.

-Totul este bine? întreb? el, trecându-?i privirea de la mine la Arrio ?i înapoi.

Ce aveau to?i în ast? sear? cu întrebarea asta? Nu p?ream bine sau ce? D?deam impresia c? voi izbucni sau c? m? voi transforma într-o psihopat? ?i voi alerga invita?ii cu un cu?it în mân?? Apoi m-am sim?it ru?inat?: erau doar îngrijora?i. Faptul c? m? aflam acum înconjurat? de atâtea creaturi supranaturale putea s? fie o problem?.

Nimeni, în afar? de câteva persoane de încredere, nu ?tia despre darul meu recent descoperit, iar secretul trebuia s? fie p?strat cu mult? grij?.

Cum, nu v-am spus? Nunta aceasta nu era doar un eveniment monden. Mirele era liderul unei importante comunit??i de vârcolaci din zona de nord a ??rii, astfel c? la eveniment participau foarte mul?i reprezentan?i ai lumii supranaturale.

Era normal ca Ian, el însu?i supranatural, berserker ?i viking autentic, precum ?i Arrio, iubitul meu vampir s? fie aten?i ca secretul meu s? nu fie dezv?luit.

V? întreba?i probabil care este acest teribil secret?

Vr e?i s? af la?i secr et ele? Vr e?i s? st i?i cu m se con t in u ? ac?iu n ea din pr im ele dou ? volu m e?

Cit i?i car t ea Din colo de t im p de O.G.Ar ion , vol 3 din ser ia Nem u r it or , pe car e o pu t e?i g?si la Edit u r a Libr ex

Au t or : Oan a Ar ion

SHOPPING

Roch ie t r icot at ?-Rain bow O rochie minunat? marca Rainbow, cu un model feminin cu decolteu în V ?i aplica?ie din dantel? la tivul poalei. Lungimea la m?r. 36/38 este de cca. 86 cm. Material superior: 62% poliacril, 38% nailon; C?ptu?eal?: 95% vâscoz?, 5% nailon; Dantel?: 85% bumbac, 15% poliamid?-179.90 lei

Roch ie t r icot at ?-bpc bon pr ix collect ion Cu un model frumos tricotat, mâneci lungi, fermoar la nivelul um?rului stâng ?i lungimea de la 82 cm (m?r.32/34) pân? la 90 cm (m?r. 48/50). Se spal? la ma?in?. Material superior: 100% poliacril-89.90 lei

SHOPPING Roch ie t r icot at ?-Bodyf lir t Tricotaj delicat ?i feminin ? rochie rafinat? care subliniaz? perfect linia trupului, interesant ornat? cu dungi fine, dispuse strategic pentru a accentua ?i mai bine corpul. Model prev?zut cu mâneci 3/4 strâmte ?i cu o lungime de cca. 90 cm la m?r. 36/38. Material superior: 75% vâscoz?, 25% poliamid?-89.90 lei

Pan t of i pu m ps Un pantof ultra elegant realizat dintr-un mix de materiale rafinat: imita?ie de piele catifelat? ?i lucioas?. Model clasic cu toc cui, înalt de cca. 10 cm. Material superior: imita?ie de piele; Talp? interioar?: imita?ie de piele; Talp?: material sintetic-99.90 lei

SHOPPING Pan t of i Pu m ps-Bodyf lir t Pantofi sexi ?i elegan?i, u?or de înc?l?at. Cu toc înalt de 11 cm.

Material superior: imita?ie de piele l?cuit?; Talp? interioar?: imita?ie de piele; Talp?: material sintetic-49.90 lei

Pan t of i pu m ps ? 2 l?r gim i, l??im ea obi?n u it ?

Un pantof clasic elegant, prev?zut cu toc stilleto înalt de 9 cm.

U?or de purtat. Material superior: imita?ie de piele întoars?; Talp? interioar?: imita?ie de piele; Talp?: material sintetic-89.90 lei

SHOPPING Par f u m Joh n Gallian o Eau De Par f u m pen t r u f em ei 40 m l-55 lei Creat de un vr?jitor al timpului, din esen?e puternice de aldehide, temperate de miasma delicat? de angelik? si bergamot? proaspat?, un strop de fericire, o pipet? de iubire, ?i esen?a celor patru anotimpuri. John Galliano este un parfum floral distinctiv, pentru femei, lansat ĂŽn anul 2008. Un parfum dulce, elegant, intens ?i rezistent.

Notele centrale sunt acoperite de petale delicate de flori, precum violeta, lavanda captivant?, bujor elegant ?i trandafir seduc?tor.

Noble?ea esen?ei de t?mâie de la final asociat? cu lemn uscat de cedru, chihlimbar, pachouli ?i mosc Îi d? o elegan?? aparte. Parfumul John Galliano este unul dintre primele sale crea?ii.

Sursa Aoro.ro

TIM P LIBER-INCURSIUNI

TURCIA PAS CU PAS Turcia este una din ??rile aflate în strâns? rela?ie cu România, datorit? istoriei, leg?tur? valabil? ?i ast?zi, leg?tur? pe care nu o putem nega. Cele dou? na?ii au elemente culturale, gastronomice, lingvistice comune. Imperiul Otoman ?i, mai apoi, Turcia ne-au influen?at în mod direct ?i nu numai negativ. La urma urmei, ce fel ar fi ar?tat România dac? nu am fi fost sub autoritatea Înaltei Por?i timp de secole? Mai bine sau poate mai r?u? Îns? scopul acestei rubrici nu este acela de a face dezbateri politice, ci dimpotriv?. Îmi doresc doar s? prezint o alt? fa?? a acestei lumi pe care o g?sesc încânt?toare, extrem de fascinant?. V? voi împ?rt??i mai multe legate de cultura, muzica, literatura, gastronomia, tradi?iile, istoria Turciei.?i poate voi reu?i s? v? conving c? turcii nu sunt doar ni?te contropitori, ni?te oameni înseta?i de sânge ?i de putere.

A?a c? v? voi invita într-o frumoas? c?l?torie pe ni?te meleaguri nu foarte îndep?rtate, v? voi invit? s? descoperi?i ceea ce se ascunde dincolo de voalul de m?tase al trecutului ce înv?luie Turcia. V? invit s? m? înso?i?i în aceast? explorare a Turciei pas cu pas...

Sursa fotografiei: btg.org.tr/turkiye.php

TIM P LIBER-INCURSIUNI

,,CE ESTE TURCIA?? ?I CÂTEVA STEREOTIPURI ERONATE Pentru primul articol al acestei rubrici m-am decis c? ar fi necesar? o prezentare a Turciei dintr-o perspectiv? pu?in diferit?, pentru a ne putea familiariza. Înainte de toate, Turcia este o ?ar? a contrastelor ?i foarte multe din miturile ?i din stereotipurile asociate acesteia nu sunt adev?rate.

Turcia este o ?ar? situat? pe dou? continente: Europa (3%) ?i Asia (97%), ocupând atât Peninsula Asia Mic?, cât ?i o buc??ic? din Peninsula Balcanic?. Instanbulul este puntea de leg?tur? dintre cele dou? continente, dintre Orient ?i Occident, dintre tradi?ional ?i modern.

Mult? lume crede c? femeile din Turcia umbl? îmbrobodite, c? b?rba?ii turci au câte patru so?ii lipsite de drepturi. Nici vorb? de a?a ceva. În anul 1934, Mustafa Kemal Ataturk a interzis prin lege purtarea v?lului islamic ?i a turbanelor, în cazul b?rba?ilor. O alt? lege din 1926 interzice poligamia, iar la scurt timp dup? c?derea Imperiului Otoman turcoaicele au c?p?tat drepturi, inclusiv cel la vot, pe care multe reprezentante ale sexului frumos din Occident înc? nu le de?ineau. Înc? din perioada de declin a imperiului, s-au remarcat tendin?ele pro-occidentale, tendin?e ce s-au amplificat în timpul republicii.

Limba turc? actual? nu este scris? în alfabetul arab, ci în cel latin, conform reformei kemaliste. Mai ales în ultimele decenii, occidentalizarea Turciei a atins apogeul. Multe ora?e, regiuni î?i dau impresia c? te afli în col?ul cel?lalt al Europei, dar, din fericire, mai exist? ?i col?uri pitore?ti ale Turciei care amintesc de trecut, p?strând o urm? a frumosului de odinioar?. Exist? numeroase familii conservatoare, multe dintre ele apar?inând clanurilor din Anatolia, dar ?i familii din extrema cealalt?, unde copiii sunt crescu?i dup? principiile occidentale, ale libert??ii, ale laicismului.

Un alt aspect esen?ial e laicitatea statului turc. Republica a adus odat? cu ea îndep?rtarea religiei de la conducerea statului. Legile islamice nu mai influen?eaz? justi?ia, au fost uitate de mul?i adep?i ai noului regim. Foarte mul?i turci nu sunt musulmani practican?i, nu iau în seam? cei cinci Stâlpi ai Islamismului. Luând în considerare tot ce am men?ionat anterior, Turcia nu poate fi confundat? cu ??rile arabe ?i cu situa?ia de acolo, de?i confuzia aceasta este mai mult decât frecvent?.

Pe lâng? aceste stereotipuri eronate, mai exist? ?i unele adev?rate. Când auzim cuvântul ,,Turcia? gândul ne zboar? la: - Delicioasele baclavale, bine-bine însiropate, ce te vr?jesc cu mireasma lor îmbietoare;

TIM P LIBER-INCURSIUNI - Cafeaua la nisip, celebr? datorit? aromei ?i gustului încânt?tor; - Celebra shaorma ?i faimosul kebab; - O istorie înc?rcat?, cu seraiuri - viu colorate ?i locuite de sultani, prin?i, pa?ale, pe care ador?m s? le vizit?m în peregrin?rile noastre prin Turcia; - Impun?toarele moschei, cu numeroase minarate, locuri înv?luite de o aur? nemaiîntâlnit?; - Tarkan ? cel mai cunoscut muzician turc pentru români; - Orhan Pamuk, Elif Shafak ? scriitori contemporani pe care orice cititor care se respect? îi ?ine la loc de cinste la el în bibliotec?; - Riviera turceasc? ? în?esat? de resorturi luxoase, sta?iuniarhicunoscute precum Antalya, Bodrum, Ku?adasi.

Simbolurile Republicii Turcia, cu care na?ionali?tii turci nu ezit? s? se mândreasc?:

1. STEAGUL - semiluna alb? pe fundalul ro?u poate fi z?rit? aproape oriunde în Turcia

Sursa foto: infotravelturcia.ro/simboluri-turcia.php

2. Portretul lui Mustafa Kemal Ataturk ? nelipsit din nicio institu?ie public?

Sursa foto: tacawa.org/mustafa-kemal-ataturk/

Au t or : Cosm in Laz?r

TIM P LIBER-INCURSIUNI

C? L?TORIE ,,LITERAR?? PRIN INDIA

Ast?zi mi-am propus s? fac o c?l?torie în lumea fascinant? a Indiei, ?inut care a atras de-a lungul timpului mari personalit??i în diverse domenii. Ne este cunoscut faputul c? dorin?a de a explora aceast? parte a lumii dateaz? din anii 1487 când cel ce avea s? se numeasc? ?deschiz?torul de drumuri?, ?i aici vorbim de portughezul Bartolomeo Diaz, a întreprins prima expedi?ie pentru a descoperi o cale maritim? c?tre India prin sudul Africii, urmat de Vasco da Gama care a str?b?tut Oceanul Indian în numai 23 de zile, atingând la 20 mai 1498 portul indian Calicut.

India ca spa?iu geografic se întinde de la înal?ii mun?ii Himalaya pân? la exotica flor? din Kerala ?i de la fluviul Gange, considerat sfânt, la nisipurile de?ertului Thar. Locuitorii acestei ??ri însumând aproximativ un milliard, vorbesc peste 200 de limbi ?i sunt împ?r?i?i în dou? mii de grupuri entice.

India reprezint? pentru mul?i dintre noi ?ara unde obiceiurile ?i tradi?iile se împletesc armonios, atr?gându-ne prin modul cum au fost transmise din genera?ie în genera?ie ?i unde cultura este atât de complex? ?i diferit? de cea a altor popoare. O c?l?torie pe aceste meleaguri nu poate fi decât una de neuitat, de la ruinele antice ?i structurile religioase fascinante la ora?ele exotice ?i peisajele acestora, India prezint? o colec?ie nesfâr?it? de atrac?ii turistice din care voi aminti câteva.

TIM P LIBER-INCURSIUNI Voi începe cu celebrul monument contruit de Sh ah Jan an ca un cadou menit s? demonstreze dragostea sa pentru frumoasa lui so?ie M u m t az M ah al. Taj M ah al supranumit ?o lacrim? pe obrazul eternit??ii?, este considerat? o minune a lumii datorit? splendorii reprezentat? de vasta construc?ie f?cut? din blocuri mari de marmur? alb? care î?i schimb? culoarea pe parcursul zilei, de piscinele cu ap? limpede ?i gr?dinile întinse ornamentale împodobite cu o vegeta?ie luxuriant?. Vreme de 20 de ani aproximativ 20.000 de muncitori au muncit zi ?i noapte la construc?ia acestui monument.

Tem plu l Vir u pak sh a din ora?ul Hampi a fost la început un altar mic ?i s-a dezvoltat ulterior sub conduc?torii Vijayanagara într-un mare complex . Conform legendelor locului se spune c? acest templu care fost construit în secolul al VII-lea d.Hr. ?i a func?ionat de-a lungul timpul neîntrerupt, ceea ce îl transform? într-unul din cele mai vechi temple din India.?

Pe?t er ile Ajan t a sunt monumente-pe?tera datând din secolul al doilea i.Hr. descoperite de un grup de vân?toare britanic în anul 1819 . Starea bun? de conservare se datoreaz? faptului c? acestea au fost p?r?site în jurul anului 650 d.Hr ?i date uit?rii. Frescele bine conservate înf??i?eaz? o palet? bogat? de evenimente prin sculpturile ?i picturile artistice remarcabile.

Har m an dir Sah ib, devenit cunoscut ca Tem plu l de Au r , este principala atrac?ie turistic? ?i cel mai important centru religios pentru sikhsi din Amritsar vizitat anual de milioane de turi?ti. Guru Ram Dast a început construc?ia templului în secolul al XVI-lea, iar în secolul al XIX-lea, etajele superioare ale templului au fost acoperite cu aur.? La sfâr?itul fiec?rei zile podelele templului sunt sp?late cu lapte ?i ?terse cu o perie special? f?cut? din pene de p?un.

TIM P LIBER-INCURSIUNI Car t ea sf ân t ? a credin?ei sikh numit? Gu r u Gr an t h Sah ib, care con?ine 7000 de imnuri este adus? în zorii zilei pentru ca aceste imnuri s? fie cântate de muzicieni ?i preo?i pân? sear? târziu.

Lal Qila sau Red For t , construit de Shah Jahan, ?i Jama Masjid reprezint? una dintre atrac?iile din capitala Indiei New Delhi. ?Naqqar-khana (casa regal? a tobelor), Diwan-i-Am (sala audien?elor publice), Mumtaz Mahal (palatul Mumtaz), Rang Mahal (palatul culorilor), Nahar-i-Bahisht (izvorul paradisului) sunt concentrate în complexul fortului dup? care urmeaz? Khas Mahal (palatul privat) ?i Diwan-i-Khas (sala audien?elor private). Toate sunt împodobite, sculptate în cele mai pre?ioase materiale ?i au puterea de a te transpune într-o lume de mult apus?, dar înc? vie.?

Lit er at u r a In diei î?i are originile în tradi?iile orale ale Vedelor ?i în marile epopei, care , înc?, fac parte din via?a de zi cu zi a acestui popor fascinant. Cele mai vechi scrieri literare din India, au fost în limba sanscrit?. În secolul al XX ? lea, literatura indiana a fost influen?at? de lucr?rile poetului ?i romancierului Rabin dr an at h Tagor e, autor laureat al Premiului Nobel în anul 1913.

Un num?r impresionant de scriitori apar?inând unor diverse curente literare au fost fascina?i de aceste meleaguri ?i ne-au l?sat de-a lungul timpului m?rturiile unei game variate de sentimente pe care India prin misterul care o înconjoar? ?i o vast? bog??ie spiritual? le-a creat. Voi aminti doi dintre autorii români care au vorbit despre India prin romanele lor întreprinse dup? o c?l?torie care le-a l?sat amintiri de neuitat de o fascina?ie tulbur?toare.

M ir cea Eliade ne ofer? o perspectiv? a Indiei diferit? prin prisma volumelor In dia ?i Bibliot eca m ah ar ajah u lu i, constituind un studiu al culturii prin care caut? s? în?eleag? sensurile ascunse ale acesteia.?Am înlocuit aventur? cu reportajul ?i reportajul cu povestea?, scria autorul în prefa?a primei edi?ii a volumului India. Dimensiunea spiritual? a Indiei are un impact puternic asupra autorului, iar filozofia indiana devine o pasiune pentru Mircea Eliade. Acest aspect reiese ?i din cunoscutul roman M ait r eyi bazat pe experien?a din India ?i pe date autobiografice.Datorit? impactului pe care volumelor despre India publicate le-a avut de-a lungul timpului, despre Eliade se poate spune c? a devenit mesagerul prin excelen?? al Indiei în cultura român?.

TIM P LIBER-INCURSIUNI ?M? întrebai asear??, spune autorul: ?Ce ne poate înva?? India, pe noi, occidentalii? India poate descoperi Europei nu un adev?r, ci o cale, ?i calea aceast? o batem noi aici în India, de patru mii de ani. India poate înva?? c? via?? spiritual? e bucurie, e voluptate ?i dans, câteodat? tumultoas? ?i s?lbatec?, asemenea ploilor Bengalului, alt?dat? calm? ?i elevat?, asemenea culmilor himalayene. Via?? spiritual? e inocen?a ?i e libertate, e drama ?i extaz?.

Despre c?l?torii în India întâlnim în literatura autohton? ?i r om an u l Nam ast e al autorului Oct avian Seg?r cean u cunoscut sub pr eu don im u l Sega.

Sega ne prezint? prin prizma acestui roman un jurnal a doua c?l?torii, una în India ?i cealalt? în sine însu?i, afirmându-se c? ?î?i îndeasa toate întreb?rile într-un rucsac ?i porne?te s? le g?seasc? r?spunsuri pe alte meleaguri.? Sega porne?te spre India pe 11 iunie 2008, unde petrece vreme de un an într-o c?l?torie care îl poart? ?de la ashramul lui Osho din Pune pân? în locul na?terii lui Buddha, în Nepal, din nordul tibetan al Indiei ?i pân? în sudul ei dogoritor. ?Sinceritatea ?i percep?ia autorului referitoare la religia, cultura ?i obiceiuri acestui popor au ca rezultat un roman fascinant.

Pitorescul locului, felul de a fi al oamenilor, tradi?iile ?i obiceiurile indiene ne îndeamn? spre o c?l?torie în aceast? fascinant? ?ar? pe care mul?i dintre noi doresc s? o viziteze, o ?ar? care a schimbat în timp percep?ia multor oameni remarcabili. ?C?min al civiliza?iei hinduse a v?ii, centrul a importante drumuri comerciale ?i vaste imperii, India a jucat un rol major în istoria umanit??ii. ?? Wik ipedia

Au t or : Iliu ?a Radu ?i

CREA?IE

O C? SU?? PLICTISIT? Început de toamn? cu vânt îndr?zne?.

O c?su?? alb? de la Vorone? ?ade zgribulit? ?i nimic nu-i place, fiindc? de trei zile ploaia nu-i d? pace;

îi tot bate-n ziduri ?i-n acoperi?, chiar ?i prin ferestre intr? pe furi?, îi ud? cerdacul, u?a i-o picteaz?, o sâcâie-ntruna ?i o enerveaz?.

-Las?-m? odat?, vreme du?m?noas?!

Mi-a ajuns o var? rece ?i ploioas?.

Din pricina ta, tot satul boce?te; ia fii tu dr?gu?? ?i te potole?te!

Nu vezi c?-n gr?din? ai f?cut b?ltoace, iar st?pânei mele gura nu-i mai tace, fiindc? trandafirul pe care-l iube?te se-neac?, s?rmanul, ?i se ofile?te?

?tiu ?i eu c?-i toamn?, dar mai taci ?i tu, peste alte sate-ncearc? ?i te du!

Ia-?i cu tine vântul ?i norul r?zle?.

Ce-?i veni s? umbli doar prin Vorone??

?i-mbufnat?, casa u?ile ?i-a-nchis, a?teptând s? treac? ?i acest plictis.

Au t or : M ih aela Hu r ?

FILM

X-M EN: APOCALYPSE Gen: Ac?iune, Aventur?, Sci-Fi Durat?: 144 min Buget: 178,000,000 $ Director: Bryan Singer Scenari?ti: Simon Kinbery, Bryan Singer Pr?jituri: 85/100 Not? IMDB: 7,2 Replici: ?Apocalypse: You?re finished. You?re mine now.

Charles Xavier: You will never win.

A: And why is that?

C: Because you are alone...and I am not.?

Filmul a ap?rut în România la data de 20 mai 2016. Ne prezint? o alt? aventur? a vechii echipe X-Men ?i cum s-a format cea pe care o ?tim din benzile desenate ori de la Fox Kids. Mai întâi este ar?tat personajul negativ, anume primul mutant: En Sabah Nur(Oscar Isaac). Era v?zut ca un zeu de c?tre egipteni. De fiecare dat? când corpul s?u îmb?trânea, î?i transfera con?tiin?a ?i puterile unei alte persoane, mai tinere. A?a se face c? a devenit nemuritor. Era mereu ap?rat de patru magi, dar, într-o zi, cineva l-a tr?dat ?i a dormit mii de ani. Un grup de fanatici au ref?cut, în prezent, ritualul care îl trezea ?i l-au adus înapoi. En Sabah Nur g?se?te lumea total schimbat?, corupt? ?i vrea s? o cure?e de molima adus? de oamenii simpli. Pentru aceasta î?i creaz? o nou? echip?: Angel(Ben Hardy), Storm(Alexandra Shipp), Jubilee(Lana Condor) ?i Magneto(Erik Lehnsherr). Singurii care îl pot opri din a aduce Apocalipsa sunt X-Men.

FILM Ace?tia nu î?i dau seama, înc?, de pericol. Cea care îi pune pe to?i la curent cu ce se petrece dincolo de pere?ii institutului lui Charles Xavier(James McAvoy) este Mystique(Jennifer Lawrence). Ea îl informeaz? pe profesor de dorin?a lui Magneto de a se r?zbuna pe lume. Dorind s? vorbeasc? cu acesta, Xavier folose?te Celebro, aparatul care îl leag? de mutan?ii de pretutindeni. Din p?cate, aceasta îl include ?i pe Apocalypse. Îl captureaz? pe profesor ?i activeaz? toate armele nucleare de pe planet?.

Ce este de f?cut? Soarta lumii e în mâinile lui Jean Grey(Sophie Turner), Scott Summers (Tye Sheridan), b?iatul cu foc în priviri, Peter Maximoff care alearg? mai repede ca timpul ?i Kurt Wagner care se teleporteaz?.

Distribu?ia ?i faptul de a-mi vedea personajele al?turi de care am crescut m-au împins la a viziona filmul. Nu m-a dezam?git. Film?rile au avut loc în Canada, Quebec.

Efectele speciale nu las? de dorit, personajele având puteri pe care ?tiu ori înva?? s? le foloseasc?. Este plin de ac?iune, main apar ?i vechi iubiri, dramele copil?riei cum e uciderea p?rin?ilor lui Magneto în lag?rul de la Auchwitz.

Au t or : Cr in a St an ciu

THE LEGEND OF TARZAN Gen: Ac?iune, Aventur?, Dram?, Dragoste Durat?: 110 min Buget: 180,000,000 $ Director: David Tates Scenari?ti: Adam Cozad, Craig Brewer Pr?jituri: 75/100 Not? IMDB: 6,5

Replic?: ?He is no normal man. He was thought to be an evil spirit, a ghost in the trees. No man ever started with less(Jane Porter).?

A ap?rut în România la data de 8 iulie 2016 ?i ne vorbe?te despre Tarzan(Alexander Skarsgard), b?rbatul care a fost crescut de animalele junglei ?i care s-a întors în Anglia, la casa p?rin?ilor s?i.

FILM Acum este rafinat, membru al Camerei Lorzilor, cap al societ??ii. S-a însurat cu Jane Porter ?i pare c? totul a intrat pe f?ga?ul normal. Iat? c? ne în?el?m! Leon Rom(Christoph Waltz), un împ?timit dup? putere ?i bani, promite unuia dintre ?efii de trib ai Africii c? îl va aduce pe Tarzan în schimbul diamantelor din minele sale. De ce? Pentru a-l ucide a?a cum, la rându-i, îi ucisese fiul. Leon va dirija, va trage sforile ?i îl va aduce pe John Clayton în scopuri ?diplomatice?. Nu ia, îns? în calcul c? acesta o va avea pe Jane al?turi. La primul atac, ea este r?pit?, iar Tarzan ?i George Washington ? unul dintre oamenii sus pu?i din Anglia - se salveaz?. Mai departe, filmul se concentreaz? pe g?sirea lui Jane, extirparea sclavagismului ?i pe a împiedica un r?zboi între triburi.

Scenelor de ac?iune li se adug? cele de dragoste ori crearea planurilor de salvare a poporului îngenuncheat.

Am urm?rit filmul datorit? actorului Alexander Skarsgard. Nu îl v?zusem jucând decât în serialul True Blood ?i am vrut s? v?d cum se desf??oar? în alte roluri decât acela de vampir. Presta?ia sa ?i a lui Samuel L.Jackson nu m-au dezam?git. Ceea ce se filmeaz? în jungl?, animalele, decorul sunt bine realizate. Loca?iile sunt: Gabon ?i Marea Britanie. M-a atras modul în care actorii reu?eau s? treac? de la o stare la alta. Mai mult, ne gândim la dificultatea cu care ace?tia s-au confruntat, mai ales la momentele în care Tarzan sare de la o lian? la alta. Necesit? preg?tire ?i profesionalism.

Au t or : Cr in a St an ciu

CULINAR

PIZZA CU ARDEI ?I CA?CAVAL In gr edien t e: Alu at : -fain? cât cuprinde (cca. 500 g.); -25 g. drojdie proasp?t?; -2 linguri zah?r; -2 ou?; -6 linguri ulei; -2 c?ni cu ap? c?ldu??; -pu?in? sare.

Toppin g: -100 g. cârn?ciori afuma?i t?ia?i rodele; -100 g. ardei ro?u t?iat cubule?e; -100 g. salam Victoria t?iat cubule?e; -100 g.ca?caval ras; -sos de ro?ii.

M od de pr epar ar e: Alu at : Drojdia o frec?m cu zah?rul pân? devine lichid?. Apoi, ad?ug?m ou?le si uleiul.

Amestec?m bine, dupa care ad?ug?m apa, sarea ?i f?ina. Compozi?ia nu trebuie s? fie foarte tare. Aluatul astfel ob?inut, se împarte egal în dou? buca?i. Întindem fiecare bucat? ?i le a?ez?m în dou? t?vi tapetate cu hârtie de copt. În?ep?m din loc în loc aluatul cu furculi?a.

Deasupra aluatului întindem un strat de sos de ro?ii, dup? care punem toppingurile ?i d?m pizzele la cuptorul preînc?lzit la 180 de grade pân? ce se coc frumos ?i uniform.

Dac? nu ai timp liber sau pur ?i simplu nu vrei s? faci aluatul- înlocuie?te-l cu felii de p?ine toast. Pizza va fi la fel de bun?!

Pof t ? bu n ?!

Au t or : Rober t B?dic?

CULINAR

CARTOFI GRATINA?I DELICA?I ?I GUSTO?I Cartofii gratina?i sunt un preparat foarte u?or, dar care poate completa perfect o friptur? de porc, miel sau vit?. Se prepar? simplu ?i sigur o s? dispar? rapid de pe mas? ! ;) S? v? fie de folos! I

In gr edien t e - 500 grame cartofi; - 100 grame brânz? s?rat?, ras?; - 2 ou?; - 100 grame smântân?; - 1 linguri?? ulei; - p?trunjel; - sare, piper;

M od de pr epar ar e: 1) Punem cartofii întregi la fiert pentru 15, maxim 20 de minute.

2) Dup? ce s-au fiert, îi decojim ?i feliem. 3) Într-un bol amestec?m brânza ras? cu ou?le, smântâna, sarea ?i piperul.

4) Ungem o tav? cu ulei. Apoi, a?ez?m un strat de carofi, unul de compozi?ia cu brânz?, unul de carofi, unul din compozi?ia cu brânz?, ?i tot a?a pân? termin?m ingredientele. Deaspura se poate turna un ou b?tut cu pu?in? sare, pentru a se rumenii frumos.

5) Înc?lzim cuptorul la 180 de grade ?i b?g?m tava pentru circa 1 or?, dar timpul de coacere poate s? difere de la cuptor la cuptor.

6) Scoatem tava ?i decor?m cu p?trunjel verde tocat.

7) Servim cu poft?!

Au t or : Rober t B?dic?

"CALLOUT GOES HERE"

ÎN CURÂND PE r an du r icu dich is.w or dpr ess.com

PUBLICITATE

M UL?UM IM COLABORATORILOR ANDREEA-OANA DUDUMAN RODICA PU?CA?U SORINA CIOCÂRLAN MARA CALOIAN MARIUS ANDREI ARCIDALIA GHENOF VERO BUDEA DANA BURDA IOANA-GABRIELA GRIGA ELENIS COSMIN LAZ?R ILIU?A RADU?I CRINA STANCIU ROBERT B?DIC?