Sumar Repere metodologice interdisciplinare

Iulian Paiu, Elena Ispas, Liviu Bitere, Nicu Luca

Gheorghe Cuciureanu (coordonator)

REPERE METODOLOGICE INTERDISCIPLINARE

O incursiune în metodologia artistică contemporană

Piatra Neamț-2018

CENTRUL REGIONAL DE EDUCAȚIE ESTETICĂ PIATRA NEAMȚ1

REPERE METODOLOGICE INTERDISCIPLINARE

O incursiune în metodologia de tip artistic contemporan

Coordonator Prof. Dr. Gheorghe Cuciureanu

Pelin Georgiana, clasa a XI-a Colegiul Ștefan cel Mare Târgu Neamț, profesor Cârcei Costel

CUPRINS

REPERE METODOLOGICE INTERDISCIPLINARE ................. 3

REPERE METODOLOGICE - SCURT ISTORIC..................... 9

TRADIȚIILE ÎN ACTUALITATE ...............................13

ISTORICUL ORNAMENTELOR TRAFORATE.....................14

PRINCIPIILE PEDAGOGICE ALE LUI COMENIUSFOLOSITE ÎN PREDAREA DESENULUI .........................22

POSIBILITĂȚI DE UTILIZARE A MIJLOACELOR MULTIMEDIAÎN PREDAREA EDUCAȚIEI VIZUALE ..........................32

RITMUL - TEMELIA TUTUROR LUCRURILOR ...................54

METODE TRADIȚIONALE DE PREDARE A CULORII ..............78

METODA CONSTRUCTIVĂ DE ÎNVĂŢARE A CULORII –JOHANNES ITTEN......................................... 86

METODE MODERNE DE PREDARE A CULORIIÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE TIP ARTISTIC.........................92

METODE DE PREDARE A CULORIIÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL ARTISTIC INTERNAȚIONAL ...............124

ARTA ROMÂNEASCĂ DIN SECOLELE XIX-XXÎN VIZIUNEA ARTISTEI SABINE LE VARLET ...................136

REPERE ARTISTICE INTERNAȚIONALE.......................144

POSIBILITĂȚI DE UTILIZARE A MIJLOACELOR MULTIMEDIA ÎN PREDAREA EDUCAȚIEI VIZUALE

Profesor Nicu Luca

La început am abordat metode și mijloace clasice folosind instrumente

precum creta, tabla, manualul, albume de artă, planșe metodice și am folosit povestirea expunerea, conversația, explicația, demonstrația.

Primul aspect urmărit a fost partea teoretică prin clarificarea sensurilor termenilor noii lecții, folosind conversația punând întrebari și observând semnificațiile date de elevi. Pornind de la răspunsurile lor am folosit explicația, corectând semnificațiile eronate prin trimiteri la textul și imaginile din manual, fixând prin scrierea pe tablă cu creta cuvintele cheie și semnificațiile lor .

Am obsevat că limbajul verbal și cel scris nu sunt de ajuns pentru înțelegerea limbajului plastic, care este preponderent vizual, suportul pentru înțelegerea lui fiind intermediată de imagini provenite din manual, albume de artă etc.

Dar reproducerile din manual sau albume reprezintă imagini finalizate în care o multitudine de probleme plastice au fost rezolvate în etape distincte care nu sunt prezentate în manual. Elevii sunt copleșiți de detalii, neștiind cum să simplifice complexitatea subiectului, cum să îl analizeze și să îl interpreteze din punct de vedere vizual, fiind astfel nevoit să realizez desene pe tablă care să clarifice diferite sensuri.

Următorul aspect urmărit a fost partea practică în care elevii trebuiau să aplice conceptele înțelese în rezolvarea problemelor plastice propuse de tema plastică studiată în acea oră de curs.

32 REPERE METODOLOGICE INTERDISCIPLINARE

Nu prea ai ce să comunici verbal, în scris, sau prin desen, despre un subiect pe care nu îl cunoști. Pentru a exprima ceva despre un subiect anume, mai întâi trebuie să înțelegi ceva despre acel subiect și această înțelegere poate porni de la o explorare intuitivă, ca un simplu joc cu ajutorul unor elemente plastice cum ar fi puncte, linii, pete, având ca pretext aspectul acelui subiect pentru a explora și asimila, pe de altă parte elementele limbajului plastic. Urmând apoi descoperirea unor anumite relații dintre acele semne și semnificațiile care par să ne trimită cu gândul la subiectul respectiv sau la altul.

De multe ori copiii voiau să exprime ceva anume, de exemplu un cal, dar rezultatul spre amuzamentul lor părea să ne transmită de fapt ideea că subiectul ar fi fost de fapt un câine. O astfel de întâmplare poate fi punctul de plecare către o explorare mai rațională, mai apropiată de o cercetare științifică.

Pot fi puse întrebări care pot duce la o analiză a subiectului și i se pot descoperi elemente caracteristice, anumite forme, comparând cu forme geometrice, anumite dimensiuni, folosind unități de măsură. În timpul discuției, forme desenate și texte sub forma unor cuvinte cheie pot arhiva pe foaie sau pe tablă ideile care apar, în timpul acestui proces. De asemenea, pot fi provocate discuții privind diferențele și asemănările de forme și mărimi între cal și câine, trăgând concluzii în urma cărora aceste experiențe de comunicare duc către asimilarea anumitor cunoștințe și crearea unor asocieri ieșite din comun. Un vocabular sărac, atât verbal cât și vizual, duce la o înțelegere limitată şi la o neputință ȋn exprimare, iar imaginea realizată reflectă atât înțelegerile cât și confuziile celui care a creat-o. Dacă ȋn minte ceva nu este clar, atât forma zugrăvită, cât şi semnificația imaginii devin neclare, iar experiența de receptare și decodificare a privitorului este îngreunată, dând naștere la confuzie, monotonie și dezinteres.

Dacă actul de a desena devine o explorare a ceea ce este în jurul tău (pentru a înțelege cum funcționează forma, spațiul, etc.) şi apoi devine un mod de expresie, de exprimare a ceea ce vrei să spui (folosindu-te de cunoştințele acumulate în experiențele anterioare) în care vocabularul îmbogățit dă o încărcătură imaginii și poate provoca privitorului o experiență de descoperire.

34 REPERE METODOLOGICE INTERDISCIPLINARE

METODA CONSTRUCTIVĂ DE ÎNVĂŢARE A CULORII – JOHANNES ITTEN

Prezentată de prof. Gheorghe Cuciureanu

Metoda de învăţare a culorii a fost unul din elementele de bază ale

cursului introductiv pe care J. Itten l-a ţinut în perioada 1919 – 1923 la Academia de Artă din Bauhaus (Germania). Noutatea principală a acestei metode este interferenţa dintre calitatea holistică şi cea euristică. Ea poate fi aplicată atât ca o metodă de învăţare a conceptului de culoare cât şi ca o metodă de înţelegere a operelor de artă. Metoda îşi propune să fie un suport atât pentru modelele raţionale de învăţare cât şi o modalitate de materializare a aspiraţiilor artistice ale celor care o folosesc.

Printr-o contemplaţie activă, studenţii prezenți la cursuri erau invitaţi să realizeze experiențe prin intermediul cărora „opera de artă era înţeleasă ca o relaţie între sentiment şi formă”. Metodele tradiţionale de până atunci abordau înţelegerea operei de artă făcând apel în general doar la capacitatea de analiză şi la o argumentaţie discursivă.

Intenţia lui Itten era de a le prezenta studenţilor arta, făcând apel la intuiţia, spontaneitatea şi emoţiile studenţilor. Pedagogul artist considera că opera de artă poate fi înţeleasă doar în orizontul acestui tip de cunoaştere de sorginte arhetipală. Prioritar în acest gen de înţelegere este corpul uman, abordat ca un ansamblu de posibilități. Itten considera că senzaţia ca atare sau inteligenţa, luate separat, nu puteau da măsură singure pentru înţelegerea unei opere de artă. Singura posibilitate de a fi înţeleasă cu adevărat o operă de artă, consta în retrăirea experienţei estetice ce a generat-o. Această modalitate de înţelegere era posibilă deoarece principalul conţinut al unei opere este unul spiritual. Doar din acest conţinut poate reieşi „calitatea expresivă a clar-obscurului”, sublinia Itten. Culorile sunt doar mijloacele de realizare formală a acestuia. Se considera că un studiu serios al culorilor ar putea fi și un excelent mijloc de culturalizare umană.

86 REPERE METODOLOGICE INTERDISCIPLINARE

METODE MODERNE DE PREDARE A CULORII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DE TIP ARTISTIC

METODA MICUL PRINŢ

Această metodă se bazează pe o strategie spontană de percepţie. Copiii

care preferă această metodă desenează şi colorează cu multă dăruire şi folosesc, în general, timpul de lucru în potenţialitatea sa maximă. Ei au capacitatea de a-şi adapta continuu acţiunile „fără să folosească reflexia”1. Ei răspund cu multă solicitudine la posibilităţile oferite de către materialitatea picturii şi a naturii. Ştiu să aleagă, într-un mod sensibil, cu multă rapiditate, materialele pentru pictură şi să le adapteze temelor de studiu. Uzează în special de intuiţie şi spontaneitate în exprimarea artistică.

Metoda Micul Prinţ poate fi folosită pentru predarea contrastului de calitate în învăţământul preşcolar şi gimnazial.

Contrastul de calitate este unul dintre cele şapte contraste de culoare cu ajutorul cărora Johannes Itten şi-a formulat teoria constructivă a culorii. Ea a constituit fundamentul de predare a culorii în cadrul Şcolii de la Bauhaus. Teoria constructivă de învăţare a culorii propusă de către J. Itten a reprezentat, alături de căutările dadaiste şi futuriste, o încercare de a redefini rolul picturii într-o perioadă în care industrializarea şi consumismul tindeau să minimalizeze rolul artei şi al eticii actului creator. Didactica Bauhaus-ului a fost una dintre cele două atitudini care au structurat modernitatea în jurul ideii de constructivitate şi design, la începutul secolului al XX-lea. Cea de-a doua tendinţă s-a născut în jurul căutărilor dadaiste şi futuriste. Ea a supralicitat doar atitudinea umană în faţa tendinţelor consumiste şi academice din acea perioadă.

Prin noţiunea de calitate a culorii putem înţelege gradul de puritate sau de saturaţie a acesteia. Prin noţiunea de contrast Itten înţelegea opoziţia dintre culorile saturate sau pure şi cele grizate. Griurile erau obţinute din combinarea culorilor complementare sau din combinaţiile rezultate în urma amestecului dintre culorile alb şi negru.

92 REPERE METODOLOGICE INTERDISCIPLINARE