infoZONE Noiembrie-Decembrie 2019

i

nfoZONE Revista Școlii Gimnaziale

Noiembrie-Decembrie 2019

Alexandru Ioan Cuza Municipiul Roman ISSN: 2393-1582

www.scoalagimnazialaalicuzaroman.ro

Drepturile copilului Alimentație sănătoasă Ghid pentru critică artistică

Cerc pedagogic Interviu

Laptele și beneficiile sale Copiii și fructele Mișcarea fizică

Copilării

Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

Inspectoratul Școlar al Județului Neamț

Ministerul Educației Naționale

iii Revistă realizată cu sprijinul Comitetului de Părinți

Director: prof. Maxim Claudiu-Constantin Director-adjunct: prof. Prăjescu Lucica Redactor-șef: Gîrbea Renata Tehnoredactare: prof. Gherasim Lucian

Membri comisiei pentru Revista Școlii: prof. Diaconu Radu, prof. Maftei Paula, prof. Samson Cristina, prof. Ghiga Mihaela, prof. Cozma Doina, prof. Gurgu Laura, prof. Muntanu Mihaela Colectivul de redacție al elevilor: Bontaș Ioana, Stoian Sarah, Davidov Claudia, Talmaciu Amalia Echipa tehnică: Băluț Mihaela, Costin Doru www.scoalagimnazialaalicuzaroman.ro ISSN: 2393-1582

Cuprins Cercul pedagogic al profesorilor de limba română

4

S-au împlinit 30 de ani de când copiii beneficiază de drepturi

6

Alimentație sănătoasă

8

Interviu cu doamna bibliotecară, Gabriela Oprea

12

Zora și Sumer

14

O zi poznaşă

15

Copilării

16

Dilemă

17

The importance of literature in learning English

20

Copilul în fratrie

22

Rolul şi responsabilităţile cadrului didactic în activitatea de învăţare a elevilor

24

Laptele și beneficiile sale

28

Copiii și fructele

30

Ghid pentru Critică artistică

32

Fișă pentru analiză comparativă

34

Mișcarea fizică

38

Paginile profesorilor

Cercul pedagogic al profesorilor de limba română

P

articularități ale receptării textului liric au fost abordate la Cercul pedagogic al profesorilor de limba română desfășurat în școala noastră susținut de profesoarele

Gîrbea Renata, Ignat Stana, Davidov Florentina, Prăjescu Lucica.

Receptarea și interpretarea operelor literare lirice în procesul predării literaturii în şcoală este o operaţie destul de dificilă, deoarece poezia comportă o „logică” deosebită de cea a prozei. „Aplicaţi poeziei logica după care se conduce proza – afirma distinsul poet şi teoretician al simbolismului Alexandru Macedonski – poezia poate fi logică, dar nu mai e poezie. Logica poeziei este nelogică într-un mod sublim”. Diferenţa fundamentală între poezie şi proză trebuie căutată mai întâi la nivel semantic, întrucât „sensul poetic este rezultatul conlucrării, al interdependenţei dintre semnificant şi semnificat.

Iar interdependenţa este o trăsătură definitorie a structurii, în cazul de faţă a frazei poetice ca structură ce angrenează, deopotrivă, expresia şi sensul” (Grigore Ţugui, Interpretarea textului poetic, Iaşi, 1997, p.26).

Prin urmare, natura specifică operei literare lirice conferă un statut aparte şi procesului de decodare a mesajului ei. În cadrul orelor de limba şi literatura română, pentru receptarea textelor lirice se poate folosi o multitudine de metode care să stârnească interesul copiilor, dar totul debutează cu emoția produsă de contactul nemijlocit cu opera lirică, fie prin audierea unor recitări ale unor celebri actori, fie prin lectura proprie a textului. Așadar nu trebuie neglijată această etapă primordială, utilă și indispensabilă.

Prima lectură a textului liric provoacă în primul rând o reacţie emoţională. În al doilea rând, prima



lectură pune în lumină feţele imediat percepute ale textului, aspecte legate de repetiţii de ordin ritmic, repetiţii de ordin sintactic, repetiţii de ordin stilistic, echivalenţe semantice. Acestor serii de echivalenţe, vizibile la o primă lectură nu li se poate conferi încă semnificaţie. Pentru aceasta, lectura trebuie să treacă dincolo de suprafeţele textului şi să confere semnificaţie imaginilor care-l compun şi numai după aceea, să interpreteze suprafeţele. Pentru a conferi deci sens textului, poezia trebui recitită.

Cuvintele şi imaginile unui text liric ne obligă să creem sens raportându-le unele la altele.

Privirea interpretativă poate cuprinde apoi, din nou, aspectele de suprafaţă ale textului conferind sens ritmului, rimei, punctuaţiei şi structurii sintactice, putem încerca trasarea de corespondenţe între unele aspecte ale textului şi problematica volumului din care face parte, între text şi alte poezii. Procesul de receptare a textului liric poate fi definit în primul rând ca un parcurs orientat dinspre suprafeţele textului spre semnificaţiile lui. După parcurgerea feţelor vizibile ale textului trecem la cuprinderea substanţei în cadenţele ritmului şi în conturul imaginii grafice. Analiza imaginilor ce compun textul poate fi o cale de acces spre sens, dar sensul e pe deplin înţeles numai în condiţiile corelării imaginilor.

Studiul textului liric cuprinde două mari etape: comprehensiunea şi interpretarea lui. »» Etapa comprehensiunii include primele două sau trei lecturi şi demersurile de reconstituire a textului pentru cunoaşterea exactă a imaginilor acestuia. Tema unui text liric nu poate fi numită decât la sfârşitul parcursului interpretativ. Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

Clasa a VII-a C, Cercul pedagogic al profesorilor de limba și literatura Română

»» Etapa interpretării urmăreşte conturarea semnificaţiilor textului prin punerea în evidenţă a seriilor de echivalenţe şi conferirea de sens.

Secvenţele interpretării textului vizează: o receptarea unor sunete (omofoniile şi rimele); o reluarea unor grupuri ritmice (ritmul); o echivalenţe între versuri şi grupuri de versuri (strofele); o echivalenţe între construcţiile gramaticale; o repetarea unor cuvinte sau unor grupuri de cuvinte. Secvenţele vor fi gândite în funcţie de cunoştinţele elevilor şi de text.

Paşii parcursului trebuie să treacă de la “poezia auzită” “poezia privită” sensurile poeziei.

Receptarea textului se desfăşoară la diferite nivele de cuprindere, de la conversaţia liberă privind impresiile la clasele a V-a până la discuţii mai aprofundate la nivelurile superioare.

Lecţia de receptare a unei opere lirice urmăreşte următorii paşi: o identificarea cuvântului sau cuvintelor-cheie; o identificarea imaginilor poetice şi a semnificaţiilor în context; o surprinderea relaţiilor dintre grupurile de imagini şi gradarea sentimentelor astfel exprimate; o intuirea substanţei lirice unificatoare, a elementului liricoreflexiv fundamental, sugerat în final prin sinteza elementelor contextuale.

Cu o anumită specificitate care ţine de particularităţile literar – artististice ale textului liric, receptarea operelor lirice se poate realiza conform unei scheme orientative la ciclul gimnazial astfel: 1. Lectura expresivă – în funcţie de specificitatea textului literar şi cu respectarea anumitor condiţii de ordin tehnic (pauze, intonaţie, mimică şi gesturi). Lectura trebuie să fie un indiciu al receptării textului.

2. Conversaţia de orientare (apelarea la memoria afectivă a elevilor spre a le stârni interesul şi pregătirea receptării emoţionale a textului).

3. Receptarea propriu – zisă a textului prin relevarea valorii stilistice a cuvintelor. Când analizăm, interpretăm sau comentăm un text, noi îl descriem, încercând prin descrierea noastră să înţelegem mesajul textului. De aceea, când analizăm, încercăm să depistăm structura operei, semnificaţiile ei, asemănările cu alte opere.

Prof. Gîrbea Renata

i

nfoZONE

5

Exprimarea opiniei

S-au împlinit 30 de ani de când copiii beneficiază de drepturi

C

opiii, ființe atât de vulnerabile în fața pericolelor, dar și în fața adulților, beneficiază din anul 1989 de drepturi care să le garanteze protecția împotriva abuzurilor de orice fel. Înainte de Primul Război Mondial, nu se punea accentul pe protecția copiilor. Acestora le erau încălcate drepturi importante, ca dreptul la opinie, la educație sau chiar la nutriție. Educația copiilor se realiza de cele mai multe ori pe căi violente, atât acasă cât și la scoală. În 1959, Organizația Națiunilor Unite a adoptat Declarația drepturilor copilului, iar spre sfârșitul lui 1960 ideea participării copiilor la luarea deciziilor care îi priveau a prins contur.

Mai târziu, pe 20 noiembrie 1989, a fost adoptată Convenția ONU cu privire la drepturile copilului.

România a fost printre primele țări care au ratificat Convenția ONU, în anul imediat următor adoptării sale, prin legea nr.18 din 28 septembrie 1990.

Așadar, anul acesta, pe 20 noiembrie am sărbătorit 30 de ani de la adoptarea Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului, 30 de ani de când copiii beneficiază de drepturi. În present, se promovează interesul superior al copilului, dreptul la viață, supraviețuire și dezvoltare, participarea acestuia la viața socială și nediscriminarea.

Autoritățile statului, dar și alte organizații concepute pentru apărarea și promovarea drepturilor copiilor veghează la respectarea drepturilor copiilor, promovează drepturile copiilor și organizează activităţi de informare şi educare a acestora.

Pentru a marca împlinirea celor 30 de ani de când copiii beneficiază de drepturi, elevii claselor a V-a de la Școala Gimnazială ”Alexandru Ioan Cuza” din Roman au realizat proiecte referitoare la drepturile copiilor. Acestia au redactat eseuri în care au prezentat drepturile copiilor, situații în care acestea au fost încălcate și măsuri de minimalizare a încălcării lor. Fiecare drept prezentat a fost ilustrat printr-un desen sau pictură.

Copiii s-au arătat încântați de ideea realizării proiectelor cu privire la drepturile pe care le au, punându-și astfel în valoare creativitatea, dar și având șansa să afle, atât prin studiu individual, cât și ascultând informațiile expuse de ceilalți colegi, lucruri noi despre drepturile lor. Totodată, copiii au aflat că drepturile lor sunt strâns legate de responsabilitățile pe care ei le au și că numai cunoscându-și drepturile și responsabilitățile pot lua decizii corecte în interesul lor superior.

Prof. Cojocea Loredana

 Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman



Clasa a V-a C Drepturile copilului

În 1959, Organizația Națiunilor Unite a adoptat Declarația drepturilor copilului, iar spre sfârșitul lui 1960 ideea participării copiilor la luarea deciziilor care îi priveau a prins contur.

i

nfoZONE

7

Educația pentru sănătate

Alimentație sănătoasă

O

amenii își urează sănătate când se întâlnesc.

Toată lumea care a fost bolnavă prețuiește sănătatea. Dar de ce ne îmbolnăvim?

Sunt mai multe cauze: cauze genetice, lipsa mișcării, alimentație nesănătoasă, mediu de muncă necorespunzător, igienă necorespunzătoare și altele.

Una dintre cele mai bune măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor este să mănânci sănătos.

Ce înseamnă să mănânci sănătos?

dureri organice. Între mese puteți consuma sucuri naturale de fructe sau de legume proaspete.

Verificați etichetele și evitați alimentele care conțin aditivi chimici; Fiți foarte atenți și la termenul de valabilitate Evitați excesul de excitante si energizante: cafea, tutun, alcool, ciocolată, ceai.

Rezervați timp de o plimbare în aer liber, joghing sau alte activități care necesită efort.

Mănâncă ca să trăiești nu trăi ca să mănânci.

Apa are o importanta capitală. Beți cel puțin 2 L de apă pe zi. Evitați anumite ape minerale prea bogate în săruri minerale, care ajung să irite rinichii și vezica.

Meniul alimentar trebuie să fie variat, conform piramidei alimentației. Astfel veți avea suficiente substanțe nutritive. Mănâncă zilnic produse proaspete, de preferință cultivate biologic. Mâncați pește (este mult mai sănătos decât oricare alt tip de carne) și produse marine (îndeosebi stridiile).



Alimentele trebuie preparate dietetic. Evitați sosurile Prof. Munteanu Mihaela, și prăjelile (grăsimile prăjite sunt cancerigene); elev clasa a V-a: Baltag Marcel preferați mâncarea gătită la foc mic, fiartă sau înăbușită.

Respectați un orar al meselor.

Sfaturi Fără abuzuri, de orice fel. Nu se termina mâncarea de la o zi la alta. Chiar dacă se mai întâmplă uneori să mâncați mai mult, reduceți mesele următoare, dar nu le eliminați de tot. Adăugați în salate cereale și grăunțe încolțite, pentru echilibrul nervos și hormonal. Nu mâncați fructe acide în cursul meselor, mai ales atunci când meniul include făinoase sau cereale. Amestecul lor încetinește digestia, favorizează fermentarea, provoacă balonări și gaze care, la rândul lor duc la compresiuni si Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

Clasa a V-a O alimentație sănătoasă

Iată ce am pregătit eu pentru suplimentul de la ora 16.

O Tartină veselă din pâine, icre și legume.

A fost delicioasă.

Spațiul Lorena Clasa a V-a B

i

nfoZONE

9

Culorile, Ilinca, clasa a V-a A

Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

Ora de desen la clasa pregătitoare A

i

nfoZONE

11

Colaj de texturi Daria Clasa a VI-a A

Interviuri

Interviu cu doamna bibliotecară, Gabriela Oprea Reporter: -Cum se vede lumea din spatele cărților?

Bibliotecar Gabriela Oprea: -Din punctul meu de vedere o văd foarte frumoasă, fiecare carte are rolul ei.

-Cum credeți că vede lumea din ziua de astăzi cărțile?

-Fiecare o vede in felul său, fiecare carte ne arată ceva, ne invață ceva sau ne oprește să facem ceva rău. Cartea este sfântă ca o icoană, pentru mine.



-Care sunt cărțile ce ne pot invăța -Fiecare carte ne invață ceva, ceva pentru mai târziu? indiferent că este despre istoria glorioasă sau despre geografia care ne arată cât de frumoasă este țara noastră, fiecare ne dă câte un sfat în viață.

-Mai aveți timp pentru propria lectură?

-Da, citesc foarte mult in weekend si in concediu, iar de sarbători nu pot să nu citesc .

-Ce scriitori apreciați?

-Sunt mulți scriitori preferați în funcție de domeniul abordat în operele lor.

Reporter : Doltu Medeea, clasa a VI-a C

Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

Clasa a VI-a C Proiectul Biblioteca

i

nfoZONE

13

Spațiul Galiuc Raluca Clasa a VIII-a C

Creație literară

Zora și Sumer

D

upă ce au descoperit adevărata viață și își încânta ochii cu toate minunățiile pământului, văd doi copii ce aleargă desculți prin iarba umedă, iar alți copii ce stau cu o creangă în baltă, de parcă ar astepta ceva. Zora și Sumer se apropie de ei și îi întreabă unde se află. Copiii se amuză, însă ele erau complet confuze.

-Suntem tot in Celo? întreabă Sumer și Zora.

-Despre ce vorbiți? întreabă copiii.

-Voi sunteți cei despre care se spune că se fac experimente?

-Poftim?

-Au testat pe voi inteligența artificială, sunteți oarecum niște roboți.

-Nu este adevarat! spune îngrijorată Sumer.

-Ce este aceea din mâna ta?

-O relicvă! Cu ajutorul ei am ajuns aici. Este o carte, când eram mic, bunica mea mi-a citit chiar această poveste.

 Talmaciu Amalia-Maria Clasa a VII-a C

Apoi aceștia le iau și le arată adevărata planetă. După care incep să le explice ce este fiecare lucru, de la insecte și copaci până la casele și mașinile oamenilor.

Să vă mai spun ceva. Să fiu sincer, chiar și viața asta este una artificială.

Oamenii au tăiat pădurile, iar în locul lor au construit fel și fel de clădiri. Până și noi folosim zilnic lucruri electronice. Viața perfect adevărată a fost acum mii de ani, când omul era conectat la natură.

Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

Conturul Larisa Clasa a VI-a C

Creație literară

O zi poznaşă

C

ând eram mică şi părinţii erau plecaţi la serviciu, mie îmi plăcea să descopăr lucruri noi de prin casă, ca să mă pot juca cu ele. Ȋntr-o zi, am luat toate camerele la rând, dar nu găsisem nimic interesant. Am ajuns în baie şi dulapul înalt îmi striga „Deschide-mă!”. Pentru că eram un copil ascultător, l-am deschis şi am găsit geanta mamei cu machiaje, la care ţinea foarte mult. M-am dus în sufragerie, pe covor şi am început să analizez fiecare lucru din geantă şi să-mi creez o tactică de folosire. Ȋmi imaginam cum concursul de machiaj începuse şi adversarii mei, ursuleţii de pluş, nu erau la fel de buni ca mine, până când, cineva m-a sabotat şi am scăpat tuşul negru pe covorul crem. Ȋn acel moment concursul de machiat s-a transformat în unul de camuflaj. Băgasem în covor, ceva var crem, după mintea mea de atunci, dar a fost folositor şi pentru ascunderea petei, nu doar pe pereţi sau unde îl folosea mama.



Am scăpat! Mama nici până astăzi n-a aflat şi am descoperit că mă descurc mai bine la ascuns, decât la machiat.

Bianca Teodorescu

 i

nfoZONE

15

Creație literară

Copilării La miezul nopții stau in pat; Un sunet straniu se aude; Pătura la piept o strâng - Tremur ...

Televizorul e aprins de ore; Patinează pe programe De conținut imaginar.

Ochii-mi sunt blocați pe umbre; Din tavan atârnă una; De sub pat o alta iese.

Ploaia bate-n geam, Ș-o groază îmi dezvăluie; Coama de furtună Și ochii din reflexii de lumină.

O! tu, arătare! O! Stresule!

Tu, insomnie! Și tu, teamă din copilărie!

Mă trezesc de dimineață Într-un vis ciudat.

Am visat Că mă-necam –Ca prin vis– într-un ocean.

Mă trezesc de dimineață Și afară plouă.

Totul este monocrom.

Un albastru slab În mod de camuflaj –Nu susține el Monocromia, dar fie!– Se strecoară Printre umbre incolore –Nu-și au rostul, Doar să fie– Se dizolvă-n peisaj.

Stropii deși Țes o perdea: Fără pete. Fără scame .Fără urme de ruptură, Impecabilă Și..... MONOTONĂ.

 Spațiul Maria Clasa a VI-a C

Raluca Galiuc, clasa a VIII-a C

Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

Spațiul Larisa-Maria Clasa a V-a C

s

Creație literară

Dilemă

Raluca Galiuc, clasa a VIII-a C

Iată-mă-n mare dilemă Cufundat în enigmatic…

Exclamări încovoiate, Întuneric fără becuri.

N-am răspunsuri - sunt pierdut - ici! În întuneric și în vid, În mormântul ignoranței Și al lipsei de speranțe.

i

nfoZONE

17

Iarna, lucrări realizate de elevii claselor primare

Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

Proiecte a clasei a VI-a C

i

nfoZONE

19

Proiecte didactice

The importance of literature in learning English Prof. Mihaela Ghiga

Punctul și linia Amalia Clasa a VII-a A

“L

iterature just adds to reality, it does not simply describe it. It enriches the necessary competencies that daily life requires and provides; and in this respect, it irrigates the deserts that our lives have already become” C.S.Lewis (British Scholar and Novelist, 1898-1963).

Since English has become an international important language, more and more people are studying it. “ The study of literature allows people to develop new ideas and ethical standpoints, and can help individuals to present themselves as educated members of society. Studying literature can be enriching, eye-opening experience” ( Joshua Cruz, eHow contributor, www.eHow.com).

Traditionally, the role of Literature was not taken into consideration in English Language Teaching programs due to the importance given only to functional language. Today, Literature in second language classes has a very important linguistic input for students and it is a valuable source for learners’ motivation.

Usually, students who study only English Language emphasising on reading and writing skills, sometimes fail to see the point of studying English literature, especially if they have no plans to study English or Translation at University. But English Literature can introduce students to a range of aspects, not only of the English Language but also of the English culture.

There are parts of the English culture that are “encapsulated” by English Literature. Of course this is quite evident when studying the works of Shakespeare or other writers, poets and playwrights of last centuries.

Teachers are the basic pillars to reach students through literature trying to attract them to this field that can be interesting to everyone. Teachers should think about everything that they are going to do without falling in boredom and keep their students interested in the topic. Also we, as teachers, consider that we are the ones who must make students get closer to Literature so that they can realise that it is not as abstract as they think, trying to avoid their frustration. Also it is useful to have literary texts and their analysis easier made for students.

Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman



i

nfoZONE

21

Paginile profesorilor

Copilul în fratrie

F



ratria este primul sistem social organizat pe baze egalitare, interiorizat de copil. Acesta îşi dezvoltă autonomia, se diminuează dependenţa faţă de adult, ca urmare a identificării sale cu grupul fraţilor.

bucuriile şi supărările, amintirile comune, schimbările care survin la anumite perioade, cât şi întrajutorarea creează sentimentul de apartenenţă reciprocă pe care părinţii îl întăresc şi îl promovează. Membrii familiei se susţin, se sprijină unii pe alţii şi sunt fericiţi împreună. În familie Relaţiile fraternale implică ansamblul relaţiilor copilul învaţă să împartă, învaţă în mod inevitabil interpersonale dintre copiii ce aparţin aceleiaşi să dăruiască, să dea cu împrumut. Are exemplul familii. Au un rol important în procesul devenirii fraţilor lor, împarte cu ei şi învaţă să îi ajute atunci personalităţii, contribuind la formarea unei structuri când ei au nevoie de ajutorul cuiva. Fraţii mai mari atitudinal-relaţionale necesare pentru adaptarea şi pot reprezenta modele de identificare mai influente integrarea în relaţii extrafamiliale. decât părinţii şi mijlocesc intrarea fraţilor mai mici în diferite medii sociale.(apud. M.Rufo, ,,Fraţi şi Relaţia fraternală poate genera doua tipuri de surori,boală a iubirii”, 2002) relaţii: »» una în care fraţii dezvoltă o afecţiune reciprocă şi o solidaritate durabilă; »» iar alta ,în care fraţii amplifică rivalitatea şi conflictualitatea. În grupul fratern, copilul poate face experienţa reciprocităţii şi a solidarităţii. El învaţă să-şi apere drepturile. În grup există întrajutorare, sprijin reciproc, complicitate, înţelegere în vederea realizării unor scopuri comune, există schimburi materiale: “dă-mi ca să-ţi dau” care creează necesitatea de a coordona cele două puncte de vedere – cel propriu cu al celuilalt; există voinţa de a înţelege pe celălalt. În grupul de fraţi fiecare joacă un rol propriu şi fiecare se bucură de privilegii. În acelaşi timp, fiecare este supus şi unor restricţii şi obligaţii care sunt diferite pentru copilul unic la părinţi în comparaţie cu cei care mai au un frate sau o sora.

Familia este locul competiţiei şi al inegalităţii pentru a câştiga bunăvoinţa părinţilor. Prezenţa fraţilor îl obligă pe copil să lupte cu ceilalţi, dar şi cu el însuşi.

Alături de rivalitate, trebuie subliniată existenţa solidarităţii. Evenimentele petrecute în familie,

Rivalitatea şi solidaritatea depind de atitudinea părinţilor. Înainte de a-şi învăţa proprii copii să ajute şi să dăruiască, ei trebuie să cunoască şi să o facă ei înşişi şi, astfel copilul poate să imite un comportament formal sau o imagine pe care părinţii săi o prezintă drept model. Grupul de fraţi şi surori oferă copilului o experienţă bogată şi variată de care sunt lipsiţi cei singuri la părinţi. Această experienţă constituie un cadru stimulativ pentru personalitatea în devenire. Părinţii, prin stilul educativ adoptat, determină natura climatului familial şi condiţionează valoarea experienţelor pe care copilul le trăieşte alături de fraţii sau surorile sale.

Prof. inv. primar Gurgu Maria Laura



Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

Clasa a V-a B, Diriginte AnaMaria Doltu - Ziua Națională

Ziua Națională - 1 Decembrie 2019 - Municipiul Roman Clasa a VIII-a C Ziua Educației 5 Octombrie

i

nfoZONE

23

Proiecte didactice

Rolul şi responsabilităţile cadrului didactic în activitatea de învăţare a elevilor

L

a clasă, cadrul didactic nu realizează numai predarea-învăţarea-evaluarea, ci şi relaţionează cu copiii, influenţândule comportamentul de învăţare, intervine în direcţionarea evoluţiei lor generale.

Profesia de cadru didactic trebuie privită de către comunitate cu încredere şi responsabilitate, necesitând standarde ridicate de profesionalism.

Relaţia dintre profesor şi elev trebuie să fie întemeiată pe faptul că profesorul are rolul de îndrumător, de coordonator al activităţii elevului şi în care elevul poate să găsească la un moment dat mai mult decât un profesor, un om, o călăuză în drumul lui prin viaţă.

Astfel, rolul şi responsabilităţile profesorului de la clasă sunt următoarele:

▪ Organizarea Organizarea presupune atât cunoaşterea mijloacelor operative, cât şi a locului şi a rolului precis al fiecărui membru al clasei de elevi în cadrul instituţionalizat dat, a capacităţilor sale de îndeplinire a sarcinilor instructiv-educative.

Specificarea principalelor activităţi pe care le au de îndeplinit atât elevii, cât şi cadrele didactice, alături de gruparea lor într-o structură logică şi coerentă sunt principalele deziderate ale unei organizări eficiente. Ar fi de dorit ca distribuirea sarcinilor la nivelul colectivului de elevi să se facă potrivit competenţelor fiecărui elev.

▪ Controlul şi îndrumarea

Prin intermediul controlului se urmăreşte modul de aplicare a prevederilor regulamentate. Totodată, ▪ Planificarea un control competent, ritmic, echilibrat ca durată şi realizare, operativ şi judicios repartizat, poate Planificarea nu se referă la alcătuirea unor să ajute la depistarea oportună a perturbărilor, documente scrise, cum ar fi planificarea deficienţelor şi blocajelor care intervin în calea calendaristică, ci ea regăseşte în obiectivele realizării obiectivelor. Pe baza acestor constatări prioritare ale etapei, în resursele necesare atingerii pot fi derulate intervenţii prompte şi măsuri de obiectivelor și în principalele acţiuni de intreprins. înlăturare. Controlul eficient se fundamentează Câteva elemente esenţiale ale planificării sunt legate pe o îndrumare activă, ritmică şi temeinică. de stabilirea operaţională a obiectivelor, analiza Stimularea iniţiativelor şi generalizarea experienţei detaliată a resurselor educaţionale şi manageriale, pozitive formează seturi de activităţi care, la precizarea activităţilor ce se vor organiza pentru nivelul clasei de elevi, reprezintă o condiţie a realizarea obiectivelor: stabilirea şi eşalonarea în succesului de tip managerial. timp a responsabilităţilor pentru cadrul didactic, dar şi pentru elevi (termene precise). Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

Clasa a VIII-a C Ziua Națională 1 Decembrie 2019

▪ Evaluarea rezultatelor Evaluarea, la nivelul rolului managerial al profesorului, nu se confundă cu evaluarea de tip docimologic. Din perspectivă managerială, evaluarea reprezintă verificarea măsurii în care scopurile şi obiectivele dintr-o etapă managerială dată au fost atinse. Evaluarea de această natură este atât de tip cantitativ, cât şi calitativ.

▪ Consilierea Cadrul didactic, din perspectiva managementului clasei de elevi, este obligat să desfăşoare şi o adevărată activitate de consiliere. Consilierea este o relaţie specială, dezvoltată intre cadrul didactic şi persoana (elevul) in nevoie, cu scopul declarat de a-l ajuta. Consilierea este doar o armă sau un instrument de lucru în mâna, inima şi mintea acestuia, alături de instrumentele fundamentale ce trebuie identificate pentru demersurile educaţionale.

Consilierea trebuie să reprezinte pentru cadrul didactic o preocupare teoretică şi practică, bazată pe constanţă şi seriozitate. Într-o altă ordine de idei, profesorul poate contribui la optimizarea învăţării şi a sarcinilor de învăţare din timpul lecţiilor la fiecare dintre elevii săi prin: dezvoltarea capacităţii lor de învăţare, dezvoltarea motivaţiei învăţării, îmbunătăţirea predării,

eficientizarea prin metodologie, mijloace optim valorificate şi prin crearea unor situaţii de învăţare adecvate. În concluzie, profesorul trebuie să stabilească o relaţie armonioasă de la început cu elevul pentru a nu-i afecta acestuia dezvoltarea psihică, afectivă şi personală. Profesorul trebuie să creeze o relaţie care să-i permită elevului să prindă aripi în dezvoltarea lui urmând firul lin al vieţii, exact ca o simfonie perfectă.

Prof. înv. primar Cristina SAMSON Şcoala Gimnazială ,,Al.I.Cuza” Roman, Neamţ



i

nfoZONE

25

Mihnea, Culorile complementare, Clasa a VII-a B

Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

Ora de desen la clasa a III-a B

i

nfoZONE

27

Educația pentru sănătate

Laptele și beneficiile sale

P

roiectul partnerial „LAPTELE ȘI BENEFICIILE SALE” s-a derulat la Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza” în perioada februarie- iunie 2019 și a avut ca scop: »» Promovarea unor comportamente sănătoase în rândul copiilor şi exersarea acestora în cadrul rutinelor zilnice atat in familie, cât și în școală; »» Identificarea rolului şcolii în educaţia pentru sănătate şi crearea unor exemple de politici educaţionale locale.

Obiectivele specifice ale proiectului: »» informarea părinților de către un cadru medical cu privire la păstrarea sănătății atât cu ajutorul medicinei cât și prin introducerea în alimentație a laptelui și produselor lactate; »» prezentarea beneficiilor consumului de lapte și produselor lactate în rândul preşcolarilor și elevilor din învățământul primar și gimnazial ; »» oferirea unor modele pozitive privind consumul de lapte și produse lactate; dezvoltarea unui comportament responsabil în sănătate, (spălarea pe mâini cu apă şi săpun, spălarea pe dinţi după fiecare masă principal, realizarea controlului dentar de specialitate din şase în şase luni); »» cunoaşterea structurii şi funcţionalităţii corpului uman, promovarea spiritului de echipă și de fair play si a respectul față de ceilalți participanți;

»» modificarea atitudinii vis-à-vis de consumul de lapte si a unui stil de viaţă fizic sănătos. »» dezvoltarea competențelor artistico-practice a preșcolarilor și elevilor din învățământul primar și gimnazial în realizarea de creații artistice originale pe tematica concursului; »» realizarea de afise cu tema “Laptele și benficiile sale”; »» creşterea implicării părinţilor în activitatea școlii.

Cadrele didactice au însoțit copiii la Baza experimentală a Stațiunii de cercetare dezvoltare agricolă Secuieni, Neamț.

Baza experimentă mixtă are ca obiectiv principal creşterea taurinelor din rasa Brună din Maramureș, efectivele fiind de aproximativ 260 capete/anual, cu o producţie medie de lapte de 5690 litri/cap vacă furajată şi 6900 litri/cap de vacă mulsă; verifica tehnologiile de creştere a taurinelor din rasa Brună de Maramureş şi livrează în zonă tăurași şi juninci de prăsilă;

Consilier educativ, Prof. Înv. Primar Maftei Paula

Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

 i

nfoZONE

29

Educația pentru sănătate

Copiii și fructele

E

ducaţia pentru sănătate este un subiect foarte important, el se regăseşte recent în topul ştirilor, este pe agenda de lucru a guvernelor, a autorităţilor locale, a agenţiilor educaţionale etc. Interesul crescut pentru acest subiect a determinat diferite grupuri de factori responsabili să pomoveze principiile educaţiei pentru sănătate şi să sprijine îmbunătăţirea condiţiilor în educaţie şi sănătate, prin soluţii şi programe la nivel local şi naţional. Deşi nu toate bolile pot fi prevenite, adoptarea unui stil de viaţă sănătos reduce simţitor riscul apariţiilor unor maladii grave. Mai mult decât atât, un mod de trăi sănătos îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi îi creşte durata. Trăind sănătos, te vei simţi şi vei atrăta mai bine o perioadă îndelungată. Sănătatea înseamnă menţinerea unei stări de bine din punct de vedere fizic, mental şi social.

 Vizită la Stațiunea de cercetare - dezvoltare pentru pomicultură IAȘI a avut în vedere oferirea unui exemplu cu privire la modul în care se dezvoltă fructele, drumul acestora de la sămânță până pe masa noastră, precum și beneficiile consumului acestora.

Educaţia pentru sănătate trebuie să înceapă încă de la cea mai fragedă vârstă, dacă vrem să avem nişte adulţi sănătoşi. Ea ocupă un loc important în cadrul procesului de instruire şi educare a preşcolarilor, contribuie la formarea şi educarea multilaterală a copiilor. Unul dintre scopurile în sine ale acestei activităţii didactice este informarea autorizată a copiilor privind diferite domenii ale culturii şi ştiinţei, în paralel cu dezvoltarea de activităţi practice.

Proiectul educațional „COPIII ȘI FRUCTELE” s-a derulat în Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Consilier educativ, Cuza”, Roman pe parcursul semestrului al IIprof. înv. primar Maftei Paula lea din anul școlar 2018-2019 și a vizat nu numai transmiterea unui bagaj informativ corect din punct de vedere ştiinţific către copii, cât mai ales formarea unor comportamente individuale sănătoase, a unor atitudini ce corespund idealului educaţional.

Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

i

nfoZONE

31

Proiecte didactice

2

0

Observarea îndeaproape a operelor de artă istorice și contemporane încurajează gândirea critică.

Utilizați această „foaie de gândire” pentru a promova examinarea lucrărilor de artă ale elevilor cu ajutorul a patru domenii ale criticii de artă: descriere, analiză, interpretare și judecată.

de des a r

en

A

fi alfabetizat vizual este la fel de important în educația de artă astăzi ca orice altă abilitate. Este esențial ca elevii să-și poată folosi abilitățile de observație vizuală și să fie capabili să înțeleagă, să analizeze și să critice mediul vizual care ne înconjoară.

 o

Ghid pentru Critică artistică

2019-20

sites.google.com/view/ora-de-desen

Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

Instrucțiuni

Surse

1. Alege orice lucrare de artă, o lucrare personală sau a unui coleg. 2. Priveste-o atent și informează-te despre ea. 3. Răspunde la întrebările din cele 4 secțiuni ale criticii artistice prezentate mai jos.

https://artcritic101.wordpress.com/formal-art-critique/ http://www.wikihow.com/Critique-Artwork http://www.vislit.org/the-art-of-seeing-art/ https://theartofeducation.edu/

1. Descriere:

2. Analiză :

Spune ce vezi (faptele vizuale). Aceasta este partea obiectivă a criticii artei. Aceasta implică o descriere tehnică - nimic mai mult. Ar trebui să includă lucruri precum:

Mental separa piesele sau elemente vizuale în termeni de texturi, contururi / forme, culori luminoase / întunecate sau puternice / plictisitoare, tipuri de linii, și calități senzoriale.

1. Care este numele artistului care a creat opera de arta?

1. Ce fel de efect au culorile asupra operei de artă?

2. Ce fel de opera de arta este?

3. Care este numele operei de arta?

2. Cum a folosit artistul forme în opera de artă?

3. Cum au fost folosite linii în lucrare?

4. Când a fost creată opera?

4. Ce rol joacă textura în lucrare? Artistul a folosit iluzia de textura sau textura reală?

5. Numele unor alte evenimente majore din istorie care au avut loc în același timp în care a fost creată această operă de artă.

5. Cum a folosit artistul lumina în lucrare? Există iluzia unei scene cu lumini și umbre sau nu?

6. Lista obiectelor literale în pictură (copaci, oameni, animale, munți, râuri etc.).

6. Ce efect vizual de ansamblu sau stare de spirit are lucrarea?

7. Ce observați prima dată când te uiți la lucrare?

De ce?

3. Interpretare:

4. Evaluare:

O interpretare urmărește să explice înțelesul lucrării bazate pe ceea ce ați învățat până acum despre opera de artă, ce crezi că a încercat artistul să spună?

După observarea, analiza și interpretarea unei opere de artă, sunteți gata pentru a face propria judecată.

Aceasta este evaluarea dumneavoastră personală bazată pe înțelegerea lucrării.

1. Care a fost declarația artistului în această lucrare? 1. De ce crezi că acest lucru are o valoare artistică?

Care este valoarea pe care o găsiți în lucrare? (De 2. Ce crezi că înseamnă? exemplu, este o lucrare de artă frumoasă, transmite un mesaj social important, afectează modul în care 3. Ce înseamnă pentru tine? văd lumea, face conexiuni pătrunzătoare, reafirmă o 4. Care este legătura cu tine și viața ta? credință religioasă, etc.)

5. Ce sentimente ai atunci când te uiți la această operă de artă?

6. Credeți că există lucruri în opera de artă care reprezintă alte lucruri prin simboluri?

7. De ce crezi că artistul a ales să lucreze în acest mod și a făcut aceste tipuri de decizii artistice?

2. Credeți că lucrarea aduce un beneficiu pentru alții? Vi se pare că lucrarea comunică o idee, sentiment sau principiu care ar avea o valoare pentru alții?

3. Ce fel de efect crezi că lucrarea ar putea avea pentru alții?

8. De ce a creat artistul această operă de artă?

i

nfoZONE

33

Proiecte didactice

Fișă pentru analiză comparativă

 sites.google.com/view/ora-de-desen

Femeie în interior (Cella Delavrancea), de Theodor Pallady 1930, ulei pe carton, 53 x 68.5 cm

Sur le motif (Pictat după natură) 1937, de Victor Brauner. 14 x 18 cm pictură în ulei pe lemn

de des ra

en 2

0

o

Răspunde la cele patru etape ale Criticii artistice Descriere, Analiză, Interpretare și Evaluare, comparând cele două lucrări prezentate.

2019-20

Descriere: Citește eticheta imaginii și notează autorul, lucrarea, tenica, dimensiunile și anul.

Analiză: Ce elemente vizuale sunt folosite în această imagine? (punctul, linia, culoarea etc)

Interpretare Cum te simți vizualizând această lucrare? ( calm, agitat, etc) De ce? Se aseamănă cumva cu realitatea? Cum?

Evaluare Ce asemănări are cu lucrarea comparată? ( culori, subiect, actiune, tehnica etc) https://theartofeducation.edu Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

ď Ľ Clasa a VI-a C Secret Santa

Secret Santa - Profesori Al. I. Cuza 2019

i

nfoZONE

35

Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

i

nfoZONE

37

Proiecte didactice

Mișcarea fizică Prof. Cozma Elena Doina

F

iecare dintre noi face, în cursul unei zile, mai multă sau mai puțină mișcare fizică.

Dar nu întotdeauna reușim să facem suficient de multă mișcare pentru că aceasta să ne ajute efectiv.

De ce ar trebui să facem mai multă mișcare fizică?

Efectul mișcării fizice asupra stării de sănătate depinde foarte mult de intensitatea, durata si frecvența. O parte importantă a beneficiilor efortului fizic se obțin cand depașim o anumită durată (10 minute) de efort fizic constant, efectele fiind optime cand ajungem la o durata de 30 de minute pe zi. Pentru a ne menține in formă este ideal să facem mișcare cel puțin de cinci ori pe săptămană, introducand mișcarea în programul zilnic într-un mod asemănător spălatului pe dinți sau al dușului.

Există mai multe avantaje cat se poate de importante pe care le aduce activitatea fizică zilnică, acasă sau la locul de muncă. O activitate fizică moderată, îndrumată și executată corect, practicată zilnic, poate îmbunătăți sănătatea si calitatea vietii dumneavoastră.

Toate sistemele organismului pot beneficia de avantajele miscarii fizice zilnice :

1. Sistemul nervos: »» Îmbunătățeste capacitatea de concentrare, echilibrul, creativitatea si performanța intelectuală; o reduce stresul, anxietatea si frustrarea.



3. Sistemul circulator: »» reduce riscul de îmbolnavire a inimii si de accident vascular cerebral; »» îmbunătățește circulația sangelui; o ajută la scăderea colesterolului "rau" (LDL) si creșterea colesterolului "bun" (HDL); »» ajută la reducerea tensiunii arteriale crescute si previne apariția hipertensiunii arteriale.

4. Sistemul digestiv: »» ajută la controlul apetitului; »» îmbunătățește digestia si eliminarea deșeurilor;

5. Sistemul respirator: »» reduce rata declinului funcției pulmonare; »» îmbunătățeste capacitatea organismului de a folosi oxigenul.

6. Alte beneficii: »» dezvoltarea fizică armonioasă în perioada de creștere; »» reduce probabilitatea de apariție a diabetului si a unor tipuri de cancer; »» ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase; »» îmbunătățește imaginea de sine și sentimentul de încredere; »» îmbunătățește sistemul imunitar; »» ajută la odihna organismului prin îmbunătățirea calitătii somnului.

Mișcarea fizică este în beneficiul sănătății atat timp cat este făcută corect si continuu.

2. Sistemul osos: »» Întarește oasele si îmbunătățeste puterea musculară si rezistența; »» Articulațiile devin mai flexibile pentru a permite mișcare mai ușoară; o reduce durerile de spate prin îmbunătățirea mobilității si o postură corectă; o reduce riscul de ă si fracture.

Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

 Concurs interjudetean de dans modern ,,Stelute De Cristal”, Bacău Locul I, Trupa ,,Voinicii”, Clasa A II-a B Locul I, Trupa ,,Cercetașii”, Pregătitoare B Prof. Doina Cozma

i

nfoZONE

39

Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Roman

i

nfoZONE